Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2021
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.4/2022
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2021 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2021
|
Şedinţa a început la ora 11.05. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Florin-Vasile Cîţu, preşedintele Senatului (înlocuit de domnul Robert-Marius Cazanciuc, vicepreşedinte al Senatului), şi domnul Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor (înlocuit de domnul Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor), asistaţi de domnul Dan Ivan (înlocuit de domnul Sorin Lavric), secretari ai Senatului, şi doamna Alexandra Presură, secretar al Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
|
Bună ziua! Haideţi să începem şedinţa. Şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor - 23 decembrie. Pentru început, vă invit să ascultăm imnul naţional al României. (Se intonează imnul naţional al României.) Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa solemnă comună de astăzi a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată împlinirii a 32 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989. Vă propun să păstrăm un moment de reculegere în memoria martirilor Revoluţiei Române. (Se păstrează un moment de reculegere.) Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Onoraţi invitaţi, Potrivit celor convenite, în această şedinţă solemnă vor avea intervenţii reprezentanţii grupurilor parlamentare reunite, în limita a cinci minute pentru fiecare grup parlamentar, cu o singură intervenţie, printr-un reprezentant comun. Are cuvântul reprezentantul Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, domnul deputat Adrian Solomon. |
||||
|
|
Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Suntem astăzi, iată, la 32 de ani de la Revoluţia Română, în momentul în care parcă vorbim cu foarte multă timiditate despre Revoluţie. Vorbim cu multă timiditate despre ceea ce românii au înfăptuit acum 32 de ani, şi anume schimbarea unui regim totalitar care vreme de 45 de ani a condus această ţară, dar, mai mult decât atât, a încălcat drepturile şi libertăţile cetăţenilor din România. Regimul dictatorial şi personal al lui Ceauşescu adusese întreaga naţiune română la exasperare, iar revolta din Timişoara, cea din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării au descătuşat toate energiile pozitive ale poporului român împotriva unui regim care-şi trăia ultimele clipe. Din nefericire, astăzi, la 32 de ani, tot mai mulţi vorbesc despre altceva, că a fost lovitură de stat, că a fost loviluţie, finalizând sau sfârşind într-o expresie care să le înglobeze pe toate evenimentele din decembrie ʹ89. Şi pentru că suntem cumva într-o zonă aşa de tulbure, am zis să mă duc la dicţionarul de termeni istorici şi să iau de acolo ceea ce se scrie astăzi despre revoluţie. Şi spune clar: "schimbare radicală, bruscă şi uneori violentă în viaţa socială, politică, economică a unui stat". Şi seamănă foarte mult cu ce am învăţat eu la şcoală, e drept, o definiţie marxistă a revoluţiei, şi care spunea că este o "formă a luptei de clasă ce urmăreşte schimbarea regimului politic şi a formei de organizare socială şi economică". Întreb pe toţi cei de astăzi şi pe cei care neagă Revoluţia Română: s-a întâmplat ca după 22 decembrie în România să se schimbe regimul politic? Eu cred că da. S-a întâmplat ca din toate punctele de vedere, inclusiv al vieţii economice, să se schimbe modul de organizare, trecând de la o economie etatizată la o economie liberă de piaţă, care, iată, ne permite astăzi să recuperăm decalajele cu statele dezvoltate din Europa? Eu cred că toate acestea s-au întâmplat. Unii vorbesc despre revoluţia permanentă, unii vorbesc despre revoluţia văzută din punct de vedere al timpului lung al istoriei, că suntem noi înşişi parte, astăzi, a momentului revoluţionar de schimbare a societăţii. Cred că, după 32 de ani, a venit momentul să căutăm printre noi acele resurse de conştiinţă şi să declarăm revoluţia glorioasă, să intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a societăţii româneşti, o etapă în care să nu mai căutăm vinovaţi cu orice preţ, o etapă în care să nu mai ignorăm rolul pe care l-au avut cei care au luptat cu adevărat în Revoluţie, să nu mai legiferăm contabiliceşte - încercăm să cernem pe unii de alţii, să le dăm definiţii care mai mult să-i învrăjbească pe membrii asociaţiilor de revoluţionari între ei, decât să-i unească şi să răsplătească riscurile la care s-au expus în acele zile. Ştim cu toţii că am avut victime, am avut eroi martiri, care au urmaşi, am avut răniţi în Revoluţie, care astăzi stau cu mâna întinsă la instituţiile statului român pentru a li se recunoaşte drepturile care li se cuvin. Nu mai au accesul pe care ar fi trebuit statul român să-l acorde pentru sănătate şi recuperare în unităţile balneoclimaterice. Noi toţi suntem vinovaţi, pentru că trenăm tranşarea unei situaţii legate de Ordonanţa de urgenţă nr.95/2014. Noi toţi suntem vinovaţi, pentru că nu reuşim să pacificăm o dată pentru totdeauna societatea şi căutăm doar să calculăm ca un contabil cât cheltuie statul şi cât câştigă în urma acestor drepturi pe care trebuie să le acordăm. De la Revoluţia Franceză s-au scurs atâtea generaţii. Urmaşii revoluţionarilor de la 1789 au şi astăzi drepturile pe care le-au avut înaintaşii lor. Noi nu suntem capabili, la doar o generaţie după 1989, să dăm celor care sunt încă în viaţă respectul şi cinstea cuvenite. E drept, prim-ministrul, astăzi, nu este alături de noi, pentru că se află la un moment comemorativ la Otopeni. Acolo au murit tineri nevinovaţi, într-un haos informaţional şi decizional care a făcut astfel de victime. E clar, trebuie găsiţi vinovaţii pentru acele lucruri. Dar nu putem generaliza la nivelul întregii Revoluţii că totul a fost o înscenare, că totul a fost decis în altă parte. Că fără poporul român, orice ar fi decis alţii în afară, nu s-ar fi putut întâmpla în interior. Poporul român merită respectul generaţiilor următoare până în veacul vecilor. Şi, dacă e să vorbim despre Revoluţia Română, să ne amintim ce spunea Bălcescu despre Revoluţia de la ʹ48, că revoluţia europeană "fu ocazia, iar nu cauza" revoluţiei române. Aşa şi astăzi, să spunem răspicat că în ʹ89, orice s-ar fi întâmplat în jurul României, cauzele reale erau realităţile crunte pe care le-am trăit fiecare dintre noi, o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcţie de cum ne-am născut pe acest pământ. Cinste eroilor români, cinste revoluţionarilor! Şi sper ca împreună să aducem în sfârşit liniştea de care au nevoie şi să nu-i mai hăituim cu legislaţie partizană, o legislaţie făcută, de multe ori, parcă împotriva cuiva. Haideţi să facem pentru ei tot ceea ce putem, că sunt o mână de oameni! Trăiască România liberă! Trăiască Revoluţia Română şi să fim cu toţii contemporanii revoluţiei glorioase! La mulţi ani, România! (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul reprezentantul Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Ben-Oni Ardelean. |
||||
|
|
Revoluţia Română este punctul pivotant prin care împărţim istoria modernă a României şi deseori auzim vorbindu-se despre perioada de dinainte de Revoluţie şi de după Revoluţie. Cu siguranţă, acest moment esenţial în istoria modernă a României a fost triumful libertăţii, a fost triumful adevărului, a fost triumful democraţiei şi aş putea să enumăr mai departe multe alte valori care au fost repuse şi au început din nou să fie dezvoltate în societatea românească odată cu Revoluţia din România. Singura ţară din blocul estic care a avut parte de o revoluţie sângeroasă a fost România şi întreaga lume se uita cu mare atenţie atunci spre ceea ce se întâmpla în România şi aşteptau să vadă care sunt desfăşurările şi evenimentele din ţara noastră. Cert este că cel mai important lucru care ni s-a întâmplat a fost ca dictatorul să plece, poporul să ia controlul asupra situaţiei şi din acel moment cunoaştem istoria, pe care n-aş vrea s-o mai recapitulez aici. Dar întoarcerea valorilor esenţiale în societate, din punctul meu de vedere, pentru că suntem într-un for al dezbaterilor normative, este de fapt cel mai esenţial lucru pe care cred cu precădere că trebuie să punem accent. Noi facem legi. În fiecare lege există un principiu moral, o valoare. Când din această plasă de legislaţie scoţi principiile morale şi valorile, practic tu nu mai ai legi, legea este proscrisă. Întrebarea este: pe ce valori clădim? Sunt valorile pentru care au murit eroii la Revoluţie? Sunt acele momente pe care le preţuim, dând valoare principiilor pentru care aceştia au fost gata ca să-şi dea viaţa? Până la urma urmei, rostirea adevărului este, dacă vreţi, un lucru extrem de important valoric în orice fel de societate. Dacă suprapui toate eticile din lume existente, primul lucru care se suprapune perfect în aceste etici suprapuse este demnitatea umană. Omul a fost înjosit, omul a fost nenorocit, omul a fost persecutat în perioada comunistă. Demnitatea umană este valoarea esenţială pe care trebuie să o apreciem în acest for important al democraţiei. Mai mult decât atât, rostirea adevărului, aşa cum spuneam. Mai mult decât atât, dreptatea. Şi, ca să fac o paranteză, este o ruşine naţională că astăzi, după 32 de ani de la Revoluţie, încă dosarul Revoluţiei nu este terminat. Mai mult decât atât, libertatea. Triumful libertăţii a reprezentat în acel moment, de fapt, oaza de speranţă şi scânteie pe care România a avut-o. Şi aş putea să enumăr, însă aş vrea să mai vorbesc despre o valoare, şi anume despre credinţă. La Timişoara, oamenii au îngenuncheat cu sutele de mii în Piaţa Revoluţiei şi au rostit cu toţii rugăciunea "Tatăl nostru". Au cântat imnurile Revoluţiei, "Sfârşitul veacului trăim" şi alte imnuri care au fost cântate acolo, şi aş vrea să le căutaţi pe acestea şi să le ascultaţi. Credinţa a fost aceea care a fost atacată pe perioada comunismului şi, printr-o ideologie comunistă ateistă, s-a încercat suprimarea acesteia până la anihilarea ei. Gorbaciov spunea, cu mult timp în urmă, ceea ce spuneau tezele lui Stalin şi ale lui Lenin, şi anume: trebuie să eradicăm credinţa din societate, fiindcă noi cu ştiinţa vom demonstra toate adevărurile lumii. Fals! Suntem în prag de sărbătoare, la fel cum erau eroii Revoluţiei acum 32 de ani, şi aşteptăm din nou să serbăm Naşterea Mântuitorului. Atunci, pe ascuns. Am fost în grupul de tineri care am fost arestaţi de Miliţia de atunci pentru că cântam colinzi. Însă ce înseamnă pentru noi astăzi libertatea credinţei? Credinţa că vom putea să mergem mai departe, că vom putea să punem în practică acele idealuri, principii, valori pentru care eroii Revoluţiei au murit, credinţa pe care astăzi o avem în suflet şi cu care aşteptăm ca în zilele acestea să serbăm din nou Naşterea Mântuitorului Iisus Cristos. Un vers dintr-o poezie spune: "Poţi să pierzi argint şi aur, poţi să pierzi chiar bobu-n spic,/Dacă n-ai pierdut credinţa, încă n-ai pierdut nimic." Să aveţi sărbători binecuvântate! Respectăm, dăm cinste eroilor şi privim spre viitor cu credinţă, speranţă, nădejde! Multe binecuvântări României! Multe binecuvântări tuturor românilor de pretutindeni! Doamne-ajută! (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupurilor parlamentare USR, doamna senator Anca Dragu. |
||||
|
|
Mulţumesc. Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi, Distinşi invitaţi, Acum 32 de ani a fost nevoie de sacrificiul a peste o mie de români, care au plătit cu viaţa pentru ca noi astăzi să trăim într-un stat liber, într-un stat democratic, în care să nu ne mai fie frică. Sute de mii de români au ieşit pe străzi. 1 166 dintre aceştia şi-au pierdut viaţa în oraşele declarate martir: în Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caransebeş, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reşiţa, Sibiu, Târgovişte, Târgu-Mureş şi Timişoara. E trist că nici până astăzi nu ştim cine s-a făcut vinovat de aceste crime. Trebuie să ne gândim cu recunoştinţă la cei care şi-au dat viaţa pentru a face posibile aceste idealuri şi trebuie să ne asigurăm că aceste idealuri devin realitate. Fiecare renunţare la luptă, fiecare zi de îndoială despre valorile democratice înseamnă uitarea lor, uitarea eroilor şi aruncarea în derizoriu a jertfei lor. Unde suntem după 32 de ani? Luptăm în fiecare zi pentru păstrarea şi consolidarea valorilor democratice, luptăm împotriva corupţiei, pentru normalitate. Ce am fi putut face mai bine? Poate adoptarea Legii lustraţiei, a Punctului 8 de la Timişoara în primele zile din 1990, poate o abordare mai curajoasă a reformei, poate mai multă atenţie acordată educaţiei. Ce putem face mai bine noi, cei care am îmbrăcat haina politică? Să fim mai serioşi, mai constructivi, să acţionăm mereu cu gândul la binele public, şi nu pentru interese personale sau interese de grup, să luptăm împotriva minciunii şi a corupţiei, deoarece corupţia ucide - ucide vieţi, ucide idealuri, să asigurăm un viitor frumos copiilor noştri, să nu uităm şi să nu renunţăm să căutăm adevărul, să nu ne uităm eroii. Mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc, doamna senator. Tot din partea Grupurilor parlamentare USR, domnul deputat Cristian-Paul Ichim. |
||||
|
|
Domnule preşedinte al Camerei Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi, Au trecut 32 de ani de la Revoluţia din România. Au murit români atunci. Ce s-a schimbat? Pentru ce au murit conaţionalii noştri? Pentru libertate, pentru democraţie, pentru o Românie mai bună. Da, acum 32 de ani s-a reuşit înlăturarea unui regim, s-a reuşit câştigarea dreptului de a circula în lume, de a spune părerea, de a avea dreptul de a alege. Cred că ar trebui să investim mai mult în educaţie, pentru că generaţiile noi nu cunosc ce s-a întâmplat atunci. Iar pentru generaţiile vechi acest drum al democraţiei şi luptei pentru libertate este un drum continuu. Mi-aş dori să investim mai mult în educaţie şi sănătate, care stau la baza societăţii unui popor. Comemorăm astăzi pe cei care s-au jertfit la Revoluţie: cinste lor, cinste României! Mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupurilor parlamentare AUR, domnul deputat Simion. |
||||
|
|
Dumnezeu să-i ierte pe cei care au murit în Revoluţia Română din Decembrie 1989 şi să ne ierte şi pe noi că n-am făcut ce trebuie! În 2004 aveam 18 ani şi am lansat această campanie în spaţiul public "Eroii nu mor niciodată - Decembrie 1989" şi mă bucur mult că acum pot să onorez memoria eroilor care şi-au dat viaţa pentru libertate de aici, de la tribuna Parlamentului. Prea multă lume a uitat deja şi măcar atât putem face în fiecare decembrie, să ne plecăm capul şi să-i respectăm pe eroii care şi-au dat viaţa pentru libertatea noastră. Am fost, pe 20 decembrie, la gura de canal unde a fost aruncată cenuşa celor ucişi la Timişoara. Asociaţia "17 Decembrie" a Răniţilor şi Urmaşilor are un imn care spune adevărul despre decembrie ʹ89, un adevăr care nici acum n-a fost dus până la capăt de organele de anchetă. Imnul lor spune: "Pe 16 - 22 a tras Securitatea-n noi,/Au tras, au tras şi noi am mai rămas./Pe 17 - 22 a tras Armata noastră-n noi,/Au tras, au tras şi noi am mai rămas./Martirii noştri maltrataţi şi-n gropi comune aruncaţi,/Au tras, au tras şi noi am mai rămas./Eroii noştri din popor, furaţi şi duşi la cremator,/Au ars, au ars, nimic n-a mai rămas." Cenuşa eroilor de la Timişoara a fost aruncată într-o gură de canal şi ei vin în fiecare an şi-şi plâng morţii acolo. Şi trebuie să-i plângem cu toţii şi aici, în această instituţie a democraţiei româneşti, în fiecare an. Sunt tare fericit că am apucat să cunosc revoluţionari autentici precum Ioan Savu, Ioan Bânciu, Dumitru Dincă, Teodor Mărieş, Marian Munteanu. Am învăţat multe de la aceşti oameni. Din păcate, revoluţionarii de astăzi sunt asmuţiţi unii împotriva celorlalţi. Pentru că unii le-au aruncat un colţ de pâine pentru care să se lupte, ne-am trezit cu foarte mulţi oameni inventaţi şi falşi. Din păcate, sistemul din România, aşa-zisa noastră democraţie, a eşuat, pentru că nu a reuşit să facă dreptate pentru victime. Ion Iliescu şi clica lui care a pus mâna pe putere nici acum nu au ajuns în închisori, unde le e locul, şi la lada de gunoi a istoriei. Eroina justiţiei din România, doamna Laura Codruţa Kövesi, a fost complice într-un mod jenant şi a îngăduit ca aceşti criminali de la Revoluţie să nu înfunde puşcăriile. Şi noi astăzi am uitat de Mihai Gâtlan, de primul mort de la Sala Dalles din Bucureşti. Ne ducem să-i comemorăm pe ascuns, la orele dimineţii, ca să nu ne vadă poporul român, de care ne este frică, nu-i aşa? L-aţi omorât pe Ceauşescu şi au ajuns la putere câinii sălbatici din jurul lui, care astăzi încearcă fel şi fel de tertipuri pentru a-şi bate joc de Constituţia ţării, pentru a-şi bate joc de independenţă, de suveranitate. Din păcate, în România astăzi nu suntem independenţi şi se primesc ordine de la ambasade, precum odinioară se primeau ordine de la Moscova. Nu pentru asta au murit românii, nu pentru asta, ca să fie arestaţi la domiciliu 115 000 de fraţi de-ai noştri care sunt perfect sănătoşi şi care au teste că sunt sănătoşi. Sunt închişi şi arestaţi. Staţi liniştiţi, dragi români, puteţi să ieşiţi liberi, să vă luaţi în braţe rudele, prietenii, pentru că niciun sistem represiv din lumea asta nu vă poate închide la domiciliu, mai ales 115 000 de oameni. Ieşiţi, colindaţi, bucuraţi-vă unii de alţii şi luptaţi pentru libertate! Vom muri şi vom fi liberi! Ducem lupta generaţiei din 1989 până la capăt! Eroii noştri nu mor niciodată şi libertatea este sfântă! Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Aş vrea ca în Parlamentul României, totuşi, să le spunem românilor că trebuie să respecte legile în vigoare, nu să le încalce, pentru că suntem în Parlamentul României, nu să instigăm să încalce legile României. Din partea Grupurilor parlamentare UDMR, domnul Novák Csaba-Zoltán. |
||||
|
|
Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Stimaţi colegi, În fiecare an, pentru noi toţi, luna decembrie este încărcată de emoţii puternice. În urmă cu 32 de ani, la Timişoara se aprindea prima scânteie, care peste doar câteva zile, la 21 decembrie, aprindea flacăra Revoluţiei, flacăra schimbării la care visam cu toţii. Acum 32 de ani, locuitorii României, indiferent de naţionalitate, s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste. În deceniile comunismului, mai ales în "Epoca de aur", societatea românească s-a confruntat cu cea mai cruntă sărăcie şi izolare. Cetăţenii au fost privaţi de multiple drepturi fundamentale. Pe lângă toate acestea, comunitatea maghiară din România a fost şi victima unui proces dur şi fără precedent de deznaţionalizare, de asimilare. Nu exagerăm însă afirmând faptul că în perioada comunistă poporul maghiar, la fel ca şi poporul român, au fost victimele aceluiaşi sistem dictatorial, ambele naţiuni aspirând în aceeaşi măsură la libertate. Minorităţile naţionale din România au participat activ la răsturnarea dictaturii comuniste. În timpul Revoluţiei din 89 s-a creat un sentiment puternic de unitate împotriva duşmanului comun comunist, sentiment care a surclasat apartenenţa etnică. Faimosul savant Rogers Brubaker a numit acest fenomen unic "sentimentul communitas-ului". În Timişoara, Braşov, Cluj, Târgu Mureş, precum şi în diferitele unităţi militare din ţară, alături de români, zeci de maghiari şi cetăţeni de altă naţionalitate şi-au jertfit viaţa pentru libertate. Din acest motiv, am convingerea că Revoluţia din Decembrie 89 a fost revoluţia noastră comună, a tuturor: români, maghiari şi alte etnii. Această Revoluţie, la fel ca şi alte multe evenimente din istorie, ne dovedeşte faptul că, în ciuda anumitor disensiuni, în momentele decisive, critice ale istoriei, noi, maghiarii şi românii, am stat pe aceeaşi parte a baricadei. Azi, când mulţi încearcă să nege acest fapt, putem afirma ferm că avem mai multe obiective, mai multe scopuri comune decât am avut vreodată în istorie: împreună cu partenerii români, am reuşit să trecem de momentele regretabile din martie 90 de la Târgu Mureş; UDMR a fost printre primele formaţiuni care au militat pentru aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană şi a jucat un rol important în procesul de democratizare a ţării; după 32 de ani de la căderea comunismului, în plină criză provocată de pandemie, UDMR şi-a asumat responsabilitatea guvernării şi s-a angajat să fie un partener sigur pentru proiectul naţional de a crea o Românie modernă, stabilă, democratică în cadrul Uniunii Europene. Echilibrul, stimaţi colegi, aceasta este adevărata miză a zilelor noastre, să nu fim influenţaţi, manipulaţi de niciun tip de extremism, să fim toleranţi, să respectăm drepturile omului, iar pe de altă parte, să avem grijă să păstrăm şi să conservăm valorile noastre tradiţionale. Cele mai mari pericole în această parte a continentului sunt acum naţionalismul, populismul, demagogia, scepticismul faţă de valorile democratice şi europene. Stimaţi colegi, Sunt convins că pe acest drum comun este nevoie de colaborare între naţiuni, între majoritate şi minoritate, între diferitele categorii sociale. Este posibil ca unii să nu înţeleagă exact importanţa acestei colaborări, însă sunt convins că peste ani, poate peste decenii, o să spunem că a meritat, că acesta a fost drumul cel bun, aceasta a fost decizia noastră corectă şi cea mai bună cale de urmat, la fel cum a fost şi în 1956 sau în 1989. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.) |
||||
|
|
Vă mulţumim, domnule senator. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Iulius Marian Firczak. |
||||
|
|
Stimate domnule preşedinte al Senatului, Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi, Se împlinesc astăzi 32 de ani de la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 89 care a determinat înlocuirea unui regim antidemocratic şi antipopular. Astăzi îi comemorăm cu pioşenie pe eroii martiri ai Revoluţiei. Nicolae şi Elena Ceauşescu au părăsit, sub puterea... sub presiunea demonstranţilor, au părăsit sediul central al PCR. La fel s-a întâmplat în fiecare judeţ, unde nomenclatura a fost silită să renunţe la autoritate chiar înainte ca soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu să părăsească sediul central în 22 decembrie la ora 12 şi 9 minute. Revoluţia din Decembrie 89 se înscrie într-un context general al transformărilor din Europa Central-Răsăriteană pe care le-au cunoscut Germania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria şi Albania. Peste tot (şi în ţara noastră) economia a renunţat la planificare în favoarea liberei concurenţe, în politică s-a trecut la pluripartitism în detrimentul monopolului dominaţiei partidului unic, viaţa socială a adoptat principiul egalităţii de şanse, cultura s-a eludat dogmatismului ideologic şi cultului personalităţii. Concluzionând contextul, popoarele Europei Central-Răsăritene, inclusiv românii, alături de minorităţile naţionale, nu au mai acceptat regimul comunist, iar nomenclatura de stat şi de partid nu a mai reuşit să îşi exercite puterea. Deci, domnule preşedinte Solomon, aşa cum şi dumneavoastră aţi precizat, anul 1989 este un an revoluţionar pentru întreaga Europă Central-Răsăriteană. Lecţia lui 89 este la fel de actuală şi astăzi aşa cum a fost şi atunci, acum 32 de ani. Când legea devine nedreaptă, când cei puţini se cred stăpânii celor mulţi, iar statul este incapabil să protejeze societatea, oamenii sunt dispuşi să facă sacrificiul suprem pentru a avea o societate dreaptă şi corectă. Decembrie 89 ne-a învăţat ce înseamnă altruismul pur, sacrificiul pentru cei mulţi ale căror nume nici măcar nu le cunoşti, dar pentru care eşti dispus să-ţi dai viaţa. România fără comunism a fost posibilă pentru că românii au înţeles că schimbarea nu se poate fără sacrificiu. Aşa cum spune un vechi proverb grecesc, o societate va deveni prosperă atunci când oamenii bătrâni vor planta copaci, deşi ştiu că nu vor sta niciodată în umbra lor. Cei aproape 1 300 de români au murit pentru idealuri cum nu există mai înalte. S-au sacrificat pentru milioane de români şi au înţeles că ei sunt stăpânii statului, şi nu statul stăpânul lor şi şi-au dorit pentru copiii lor o societate de cetăţeni, şi nu una de supuşi. Din păcate, constatăm că nobilele idealuri ale acelor zile sunt prea puţin împlinite, schimbarea nu a determinat o profundă afirmare a profesioniştilor, a meritocraţiei în societate, deoarece o parte a nomenclaturii postcomuniste a preluat, în mare parte, controlul economiei şi s-a insinuat în viaţa politică ciuntind triumful democraţiei. Din păcate, şi astăzi unii politicieni cred că totul începe şi se termină cu ei. Unii dintre ei au luat bucăţi din stat, au furat idealuri şi principii şi le-au trecut pe persoană fizică, se cred stăpâni, şi nu servitori publici. Chiar dacă schimbarea dorită nu se împlineşte atât de repede precum ne-am dori, am avut şi momente de sărbătoare. Aderarea la structurile euro-atlantice este un obiectiv major care a fost realizat, aşa cum au meritat toţi cetăţenii ţării noastre. Libertăţile de circulaţie câştigate atunci prin această aderare au adus locuri de muncă, au adus capital, au adus oportunităţi de business pentru antreprenorii autohtoni. Din păcate, şi astăzi sunt adversari ai apartenenţei României la structurile euro-atlantice. Clamează absurdităţi precum că România este un vasal al Uniunii Europene şi al NATO, nu ştiu sau nu vor să spună că Uniunea Europeană are principii şi legislaţie identică pentru fiecare stat membru şi doar de noi depinde cât de multe realizăm în fiecare zi, în fiecare an. Ei uită sau nu ştiu - ceea ce trebuie să ne amintim şi astăzi - cum acţiona regimul care atunci, în 89, a fost demis: întrerupea furnizarea energiei electrice, a căldurii, lipsa de alimente din magazine - doar câteva din neajunsuri. Să ne amintim cum se derulau congresele Partidului Comunist, ce osanale erau ridicate: "om stea", "erou între eroi", "mândră corabia", "iscusit cârmaciul", "academician doctor inginer", "savant de renume mondial", "mamă-ironie..." "mamă-eroină..." (Discuţii.) - o parte dintre osanalele desuete de la acea vreme. În mod ironic, antioccidentalii şi antidemocraţii de astăzi sunt principalii beneficiari ai occidentalizării şi democratizării României. Fără 89, ei nu ar fi putut protesta, ei nu ar fi putut trimite reprezentanţi în cel mai înalt for al ţării. Pentru fiecare cetăţean, Revoluţia din 89 înseamnă altceva. Pentru părinţii celor care şi-au... pentru părinţii copiilor morţi atunci, în 89, Revoluţia înseamnă 32 de ani de coşmar continuu, pentru oportuniştii mediocri suiţi pe munţi de cadavre în preluarea puterii, Revoluţia a însemnat norocul vieţii lor, pentru milioane de români, Revoluţia a însemnat o viaţă mai bună, pentru mine, Revoluţia este dovada că omul va triumfa întotdeauna împotriva unui stat nedrept. Pentru noi, pentru minorităţile naţionale din România, decembrie 89 a însemnat recâştigarea drepturilor consemnate în Rezoluţia Adunării de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918. România este astăzi un model pentru alte state prin modul în care sprijină conservarea şi afirmarea identităţii minorităţilor naţionale care sunt parte integrantă a naţiunii române. Credem în continuare în idealurile de dreptate, de echitate, de libertate, de prosperitate aşa cum au crezut şi cei din decembrie 89, credem în izbânda lor! Credem într-un destin fast al României. Cinste eroilor din decembrie 89! La mulţi ani, România! (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Din partea grupului de deputaţi şi senatori neafiliaţi, doamna senator Diana Iovanovici-Şoşoacă. |
||||
|
|
Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă: Vă mulţumesc. În primul rând, Dumnezeu să-i odihnească în pace şi să ne ierte pe noi toţi pentru că, de 32 de ani, trădăm idealurile celor care au murit la Revoluţie! Acei oameni au murit pentru ca aici, în Parlamentul României, să existe reprezentanţi ai poporului, nu ai partidelor. Niciunul dintre dumneavoastră nu cred că îşi aduce aminte - cu mici excepţii - că în Constituţie se menţionează, ca şi în deciziile Curţii Constituţionale, că fiecare parlamentar reprezintă întregul popor român. Pe 21 decembrie, acum două zile, am văzut parlamentari care au jignit, au înjurat demonstranţii din jurul Parlamentului. Ţin să vă anunţ că unii dintre ei erau revoluţionari. Să ştiţi că îi reprezentanţi şi pe infractori, şi pe violatori, şi pe criminali, şi pe hoţi, pe mulţi dintre colegii voştri evazionişti. Oamenii aceia nu au murit ca voi să le pângăriţi drepturile şi libertăţile pentru care au luptat. Vreau să vă spun că pe 21 decembrie, la ora 7.45, domnul preşedinte Klaus Werner Iohannis s-a oprit cu maşina în dreptul Troiţei de la Universitate, s-a dat jos, a depus o coroană şi a plecat. Fără gardă de onoare, fără intonarea imnului naţional. La ora 12.00, când s-au depus coroanele de flori, Camera Deputaţilor a trimis o coroană de flori fără să existe nici măcar un reprezentant. Nici măcar un consilier! Senatul nu a trimis nicio coroană. La anul, probabil... (Intervenţie neinteligibilă din sală, discuţii.) Nu a fost. Eu am fost acolo. Am fost singurul parlamentar care a depus o coroană. Acest fular tricolor îl am de la revoluţionari care m-au rugat să vă spun că le-aţi trădat idealurile. Anul trecut, aşa, în ultimele zile, după ce am fost numită preşedintele Comisiei de cercetare a abuzurilor, am primit nenumăraţi revoluţionari care au venit şi ne-au arătat urmele gloanţelor din picioare, din corp şi faptul că nici măcar o diplomă nu mai au. I-aţi instigat unii împotriva altora cu legi absurde ca să scăpaţi de ei. Şi pentru că discutăm de revoluţionari, vreau să vă amintesc ce spunea un mare revoluţionar, care s-a stins în urmă cu o lună, Claudiu Iordache: "A te opune răului, sub toate formele lui, este o obligaţie de onoare a fiinţei umane. De ar fi să se producă o altă revoluţie pentru a clinti guvernul oligarhic din România, aş pune din nou umărul! Cei care au luptat o dată pentru libertatea lor şi a altora, nu vor ezita să mai lupte o dată. Dar Revoluţia din Decembrie 1989 - se dovedeşte astăzi - a fost un avertisment neluat în seamă. Puterea riscă mult, şi cu atât mai mult dacă, provocată de cinismul ei, o altă variantă a Revoluţiei române va izbucni... Cu orice preţ. Şi atunci, cei care vor încerca să scrie despre consecinţele ei vor psalmodia cuvintele lui Fukuyama. Dar nu aceasta este soluţia: şirul neîntrerupt de revolte împotriva sistemelor pe care le secretă pentru a-şi administra viaţa! Soluţia e viaţa oamenilor ca o consecinţă a libertăţii, a drepturilor, a dreptului la fericire, a dreptului la generozitate şi compasiune... Şi asta, poate într-un alt timp, într-o altă lume, când, în sfârşit, de la sine, în societăţile pacificate, cu mamuţii puterii odată dispăruţi, cu guverne ce vor face doar ceea ce popoarele libere vor de la ele, revoluţiile vor înceta să existe." Ca dovadă, lipsa de respect pe care o aveţi faţă de Revoluţia Română este gălăgia din această sală. Este o şedinţă solemnă în care lumea ar trebui să tacă şi ar trebui să vă acordaţi minimul respect de a vă asculta unii pe alţii. În sală a fost murmur non-stop. Nu daţi doi bani pe Revoluţia Română cei mai mulţi dintre voi, de aceea votaţi legi pentru paşapoarte, pentru îngrădirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, că în Constituţia României izvorâtă din lupta celor care şi-au dat viaţa în 89 se menţionează, la art.53 alin.(2), că astfel de legi nu pot fi adoptate în niciun mod! Dreptul la credinţă nu poate fi restrâns, dreptul la liberă circulaţie, dreptul la a-ţi cumpăra hrana, dreptul la muncă este garantat. Încălcaţi orice normă. Faceţi şedinţe solemne pline de ipocrizie. Se întorc morţii în morminte când vă văd cât de ipochimeni aţi ajuns cei mai mulţi dintre voi! Este inadmisibil ca la o şedinţă solemnă să vorbiţi încontinuu, să nu vă ascultaţi, să nu vă respectaţi. Unde sunt invitaţi revoluţionarii?! E şedinţă solemnă pentru Revoluţia Română?! Aici trebuia să fie plin de revoluţionari! Nici măcar nu i-aţi invitat. Ştiţi unde sunt revoluţionarii? În afară. Aici le-ar fi fost locul, în Parlament. Dar, de la Moscova am trecut la Bruxelles. Ne-am vândut ţara Bruxelles-ului, în loc să stăm drepţi, demni, onorabili şi să cinstim eroii din 89 şi toate celelalte revoluţii care s-au dus pentru independenţa şi suveranitatea României. Dumnezeu să-i odihnească în pace! Dumnezeu să ne ierte pe noi toţi pentru toată denigrarea adusă poporului român şi României, pentru sclavia în care a ajuns România, Parlamentul, Preşedinţia şi Guvernul în faţa unor puteri care nu vor decât să distrugă România. Dumnezeu să vă dea mintea cea de pe urmă... |
||||
|
Mulţumim, doamna senator... |
|||||
|
|
Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă: ...şi de Crăciun vă urez să fiţi mai buni, mai smeriţi şi să încercaţi să iubiţi poporul român! Trăiască România suverană! Dumnezeu să-i odihnească în pace! |
||||
|
|
Vă mulţumim, doamna senator. Dacă vrei să fii respectat, ar trebui să-i respecţi pe ceilalţi, în special timpul acordat. (Intervenţie neinteligibilă a doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă.) Domnul Robert Cazanciuc. (Discuţii.) |
||||
|
|
Domnul Robert-Marius Cazanciuc: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doar o singură... (Rumoare, discuţii, intervenţii neinteligibile ale doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă.) Doar o singură precizare... (Rumoare, discuţii.), suntem în decembrie 89 şi oamenii au murit pentru libertatea cuvântului, dar nu şi pentru libertatea minciunii sau neadevărului. A mai fost unul care şi-a asumat doar el, unul singur, salvarea naţiunii. Camera Deputaţilor a fost prezentă la depunerea de ceremonii, Senatul a depus o coroană de flori la Piaţa Universităţii. |
||||
|
Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală): Nu a depus! |
|||||
|
|
Domnul Robert-Marius Cazanciuc: Eu am fost prezent acolo! Nu am văzut-o pe doamna senator. Este foarte bine că a fost şi Domnia Sa acolo. Dar, cum spuneam, dacă ne arogăm doar unii dintre noi meritele libertăţii, cred că poporul român o să vadă şi va sancţiona, pe măsura aroganţei, acest tip de atitudine. Dumnezeu să ajute România! Mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumim, domnule vicepreşedinte. Din partea... mai era, din partea Grupului parlamentar USR, domnul senator Radu-Mihai Mihail. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Astăzi suntem aici pentru a ni-i aminti pe cei care s-au sacrificat pentru ca România să o ia pe alt drum decât cel aliniat cu secera şi ciocanul şi care ducea la Moscova. Revoluţia a început la Timişoara, a urmat izgonirea lui Ceauşescu şi a continuat. Pentru mine, Revoluţia a însemnat şi apariţia presei libere. Pentru mine, Revoluţia a însemnat şi momentul când i-am gonit pe politrucii de la Academia comunistă "Ştefan Gheorghiu" ca să putem să studiem ce trebuie, nu comunism. Pentru mine, Revoluţia a însemnat şi toată mişcarea cetăţenească din 1990, de la manifestaţiile din faţa Televiziunii controlate de Ion Iliescu şi gaşca lui, până la Piaţa Universităţii. Există, bineînţeles, şi o contrarevoluţie. Comuniştii şi securiştii lui Ion Iliescu nu-şi puteau permite să piardă puterea. Nu puteau să lase oamenii cu adevărat oneşti să conducă ţara şi să ajute tot românul să devină mai educat, mai bun profesionist şi mai prosper, pentru că reţeta lor a fost întotdeauna aceeaşi: o masă de manevră de oameni săraci, mâhniţi, minţiţi, învrăjbiţi, care să-i accepte fie din oboseală, fie din lehamite. Libertatea, democraţia, bunăstarea nu se câştigă într-o săptămână, nici măcar cu mii de morţi. Ele trebuie construite şi apărate în fiecare zi, de către fiecare generaţie. Pentru asta e nevoie de oameni oneşti care să se implice. USR a fost creat de aceşti oameni care apără democraţia şi vor transforma România. "Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă!" Nu vom lăsa niciodată România să devină un stat eşuat, aşa cum au spus şi speră unii, aceiaşi, de fapt, care au votat împotriva deconspirării securiştilor. Nu doar cu depus coroane de flori şi declaraţii populiste ne aducem aminte şi-i cinstim pe cei care au murit în decembrie 89, ci cu ceea ce facem în fiecare zi pentru România. La 32 de ani de la declanşarea Revoluţiei, da, am terminat lupta cu teroriştii! Cea cu securiştii încă continuă! Mulţumesc. (Discuţii, aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule senator. Şi o ultimă intervenţie, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Andruşceac Antonio. |
||||
|
|
Domnilor preşedinţi, Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Cu ceva întârziere, omagiem - şi personal mă înclin în faţa familiilor celor care şi-au dat viaţa în Revoluţia din 1989, dar şi în faţa celor care au supravieţuit acelor evenimente. Astăzi mă uit şi eu către balcoanele Camerei Deputaţilor şi, în afară de un revoluţionar, Ionel Constantin, nu văd pe nimeni dintre cei care au fost în stradă şi au luptat, şi Dumnezeu a dat să nu fie printre victimele Revoluţiei. Dacă a ajuns să ne fie frică să chemăm aceşti oameni pe care spunem că îi omagiem, avem o problemă. Dacă nu ne amintim că n-am avut şansa, ca ţară, să avem o trecere paşnică de la un regim totalitar către o democraţie şubredă şi şchiopătândă, aşa cum este ea de 32 de ani, trebuie să ne aducem aminte că şi acei oameni, ca şi cei care au fost în stradă şi pe 10 august, şi zilele care au trecut, erau asemuiţi, ca şi cei din 89, golanilor, trădătorilor, celor care subminează autoritatea statului. Pentru că în 89, cu voia lui Dumnezeu, dictatorul şi cei care conduceau România în acele vremuri au fost alungaţi, cei care am luptat atunci, la Revoluţie, am fost numiţi, din "trădători" şi "criminali", "eroi". Nu-mi doresc să am un discurs al urii, pentru că nu asta ne-am dorit. Şi nu ştiţi mulţi dintre dumneavoastră cum e să ai 22-23 de ani şi să fii arestat de Securitatea comunistă într-o noapte a Revoluţiei. Nici nu-mi doresc să mai trăim asemenea clipe. Numai că, din păcate, istoria României, la 30-40 de ani, se repetă şi se pare că nu ne dăm seama de lucrurile astea. Nu ura şi dezbinarea sunt lucrurile pentru care s-a luptat la Revoluţie. Atunci, eram împărţiţi între noi şi ei. Astăzi, suntem mai divizaţi, din păcate. Îmi doresc în continuare să am şi eu mai multă toleranţă faţă de mulţi dintre colegii mei şi îmi cer iertare faţă de cei pe care i-am jignit sau faţă de care nu m-am purtat creştineşte sau colegial - şi o fac din suflet, vă spun. Îmi doresc să lucrăm în acest Parlament aşa cum şi-au dorit cei care au luptat şi au murit atunci: ca nişte adevăraţi români, ca nişte prieteni, ca nişte colegi, ca nişte creştini. Îmi doresc să ne omagiem eroii, să nu ne uităm istoria şi să facem mai mult pentru ţara noastră. Vă mulţumesc mult şi vă rog să cugetaţi la cele spuse în pacea acestor zile de sărbătoare, şi când ne vom reuni în anul care vine, să o facem cu mai multă aplecare către problemele ţării noastre, cu mai multă colegialitate şi respect unii faţă de alţii. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei care nu mai sunt printre noi, iar nouă să ne dea Dumnezeu înţelepciune să facem ceea ce trebuie pentru semenii noştri şi pentru memoria celor care au luptat pentru libertatea noastră. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Vă mulţumim, domnule deputat. Întrucât toţi cei înscrişi la cuvânt s-au exprimat, încheiem şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Vom continua lucrările cu restul punctelor înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi. Vă mulţumim. |
||||
|
PAUZĂ |
|||||
|
|
|
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Mă bucur să ne revedem după ziua de ieri. Sperăm să procedăm exact ca şi data trecută, să meargă foarte repede. Continuăm lucrările de astăzi şi vă anunţ că, din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment 299. Prin urmare, reluăm discuţiile asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2022. Vom continua cu Anexa nr.4 - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor pe anul 2022 şi estimări pentru anii 2023 - 2025. Nu avem amendamente admise sau respinse. Nu avem intervenţii. Vă supun votului dumneavoastră Anexa nr.4. Vot, vă rog. Cu 182 de voturi pentru, 87 contra, un coleg nu votează, Anexa nr.4 a fost adoptată. Mergem mai departe, Anexa nr.5 - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti pe anul 2022 şi estimări pe anii 2023 - 2025. Nu avem amendamente admise sau respinse. Nu avem intervenţii. Vă supun votului Anexa nr.5. Vot, vă rog. Cu 196 de voturi pentru, 96 contra, o abţinere, Anexa nr.5 a fost adoptată. Anexa nr.6 - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale pentru anul 2022 şi estimări pe anii 2023 - 2025. Nu avem amendamente admise. Avem 10 amendamente respinse. Un minut timp de dezbatere. Îl rog pe domnul Neagu Ionuţ să susţină amendamentul. Vă rog, domnule senator. Să-mi precizaţi, dacă se poate, marginalul. |
|
||
|
Cred că-i marginal 1. |
|||||
|
|
OK, marginal 1. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Propunem alocarea sumei de 37 118 mii lei pentru modernizarea de străzi în localitatea Barcani, judeţul Covasna. Sursa de finanţare: majorarea corespunzătoare a cotei defalcate din TVA prevăzute la art.4 lit.c) din lege. |
||||
|
|
Vot amendament respins marginal 1. Vot, vă rog. Cu 32 de voturi pentru, 207 contra, 72 de abţineri, amendamentul a fost respins. |
||||
|
|
Marginal 4. |
||||
|
|
Ultimul amendament, stimate coleg. |
||||
|
|
Se alocă suma de 6 268 mii lei pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă, respectiv extinderea reţelei de canalizare menajeră din comuna Barcani, judeţul Covasna. Sursa de finanţare: majorarea corespunzătoare a cotei defalcate din TVA prevăzute la art.4 lit.d) din lege. |
||||
|
|
Vot, vă rog. 34 de voturi pentru, 213 contra, 65 de abţineri - amendamentul a fost respins. Şi ultimul amendament, stimate coleg. |
||||
|
|
Mulţumesc. Se alocă suma de 15 203 mii lei pentru înfiinţarea sistemului de canalizare în comuna Valea Mare, judeţul Covasna. Aceeaşi sursă de finanţare. Mulţumesc. |
||||
|
|
Marginal? |
||||
|
|
Marginal 6. |
||||
|
|
Marginal 6 - vot, vă rog. Cu 34 de voturi pentru, 212 contra, 70 de abţineri, amendamentul a fost respins. Vă supun votului Anexa nr.6 în integralitate. Vot, vă rog. 212 voturi pentru... Lăsaţi-mi, că nu văd. Lăsaţi-mi, vă rog, pe ecran. Stimaţi colegi de la stafful tehnic, lăsaţi-mi rezultatul votului pe ecran, că nu am apucat să citesc tot. Staţi puţin, că avem o mică problemă tehnică. (Discuţii.) 212 voturi pentru, 105 contra, 3 abţineri - anexa a fost adoptată. Mergem mai departe, Anexa nr.7 - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2022 şi estimări pe anii 2023 - 2025. Nu avem amendamente admise. Avem un minut timp de dezbatere. Domnule Şoldan, bănuiesc că din greşeală aţi apăsat. (Replică neinteligibilă a domnului Gheorghe Şoldan.) A, vă rog, domnule Şoldan, susţineţi un amendament. (Discuţii.) Se mai întâmplă să şi greşim din greşeală. |
||||
|
|
Anexa nr.7 - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2022 şi estimări pe anii 2023 - 2025. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2022 se completează cu o nouă poziţie, 42, cu următorul cuprins: "Suma de 28 518 mii lei, defalcată din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale alocate judeţului Suceava pe anul 2022, pentru utilităţi şi mediu." Mulţumesc frumos. |
||||
|
|
Marginal? (Discuţii.) În regulă, vot, vă rog. 228 de voturi pentru, 83 contra, 9 abţineri - amendamentul a fost admis. Ultimul amendament susţinut în plen, îl rog pe domnul Focşa să-l susţină. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Marginal 9. Aş dori să supun atenţiei dumneavoastră, stimaţi colegi, să votăm pentru o suplimentare de 15 000 mii lei pentru înfiinţarea Muzeului Satului Dobrogean, în comuna Lipniţa, judeţul Constanţa. Suma reprezintă cuantumul contribuţiilor bugetului de stat în proiectul "Înfiinţarea Muzeului Satului Dobrogean, în comuna Lipniţa, judeţul Constanţa". Finanţarea este necesară întrucât valoarea investiţiei de la bugetul local nu poate fi acoperită din fondurile locale. Ţinând cont de situaţia pandemică prin care trecem, ştim bine că bugetele UAT-urilor au scăzut tot mai mult. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Vot pentru amendament. 47 de voturi pentru, 221 contra, 65 de abţineri - amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.7 în integralitate. Vot, vă rog. Cu 228 de voturi pentru, 113 contra, o abţinere, Anexa nr.7 a fost adoptată. Anexa nr.7/01 - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2022, pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Nu avem amendamente admise. Un amendament respins. Nu există intervenţii. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.7/01. Vot, vă rog. Cu 234 de voturi pentru, 114 contra, o abţinere, Anexa nr.7/01 a fost adoptată. Anexa nr.8 - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea învăţământului particular şi cel confesional, acreditate, pe anul 2022 şi estimări pe anii 2023 - 2025. Nu avem amendamente admise sau respinse. Nu avem intervenţii. Vot pentru Anexa nr.8. Cu 236 de voturi pentru, 112 contra, o abţinere, anexa a fost adoptată. Anexa nr.9 - Numărul maxim de contribuţii finanţate pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară pe anul 2022 şi estimări pe anii 2023 - 2025. Nu avem amendamente admise. Nu avem intervenţii. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.9. Vot, vă rog. 235 de voturi pentru, 112 contra, 3 abţineri - anexa a fost adoptată. Anexa nr.10 - Categoriile de venituri şi cheltuieli aferente bugetelor locale pe anul 2022. Nu avem amendamente admise sau respinse. Nu avem intervenţii. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.10. Vot, vă rog. 236 de voturi pentru, 111 contra - anexa a fost adoptată. Anexa nr.11 - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - Sinteza veniturilor şi cheltuielilor alocate pe surse şi pe titluri pe anii 2020 - 2025. Nu avem amendamente admise. Avem amendamente respinse. Nu există colegi care să le susţină. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.11 în integralitate. Vot, vă rog. Cu 239 de voturi pentru, 110 contra, o abţinere, anexa a fost adoptată. Stimaţi colegi, Vă reamintesc că votul asupra articolelor proiectului de lege şi sintezelor de la Anexele nr.1 şi 2 a fost exprimat în principiu, urmând ca acum, după definitivarea cifrelor rezultate din dezbaterea şi votul asupra celorlalte anexe, să trecem la votul final asupra Anexelor nr.1 şi 2. Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Supun votului Anexa nr.1, cu cifrele rezultate din dezbateri. Vot, vă rog. Cu 247 de voturi pentru, 113... Anexa nr.1 - Sinteza a fost adoptată. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.2 - Sinteză. Să înceapă votul. Cu 249 de voturi pentru, 112... Anexa nr.2 a fost adoptată. Vă dau o veste bună: dezbaterile au fost încheiate pentru Legea bugetului de stat şi rămâne la votul final. |
||||
|
|
|
Trecem la dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei de buget, finanţe pentru prezentarea raportului comun. (Discuţii la prezidiu.) Rog liderii de grup să vină până sus, vă rog. (Discuţii la prezidiu.) Stimaţi colegi, O să facem o inversare pe ordinea de zi. Vom reveni asupra bugetului asigurărilor sociale de sănătate când vom avea finalizat raportul. Avem nişte mici corecturi de făcut. Şi vom continua cu următorul punct de pe ordinea de zi, cu Proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pe anul 2022. Rog citirea avizului comun al Comisiilor de tehnologia informaţiei din cele două Camere. Vă rog, domnule senator. |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, În conformitate cu prevederile art.14 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr.113/2010, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, respectiv Comisia pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat au fost sesizate de către cele două Birouri permanente, reunite în şedinţa comună din data de 20.12.2021, pentru a dezbate şi a aviza Proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 al ANCOM. Finanţarea cheltuielilor curente de capital ale ANCOM se asigură integral din venituri proprii, care provin din următoarele surse:
Bugetul de venituri şi cheltuieli supus aprobării cuprinde resurse financiare pentru realizarea obiectivului ANCOM în perioada exerciţiului financiar 2022. Acesta este constituit pe credite de angajament şi credite bugetare, pentru fiecare alineat al clasificaţiei bugetare, iar angajarea cheltuielilor pentru finanţarea acţiunilor anuale/multianuale se va realiza în limitele creditelor de angajament, plata urmând a fi efectuată din credite bugetare aprobate. Bugetul ANCOM se stabileşte la venituri în sumă de 423 129 mii lei, iar la cheltuieli - în sumă de 511 848 mii lei credite de angajament şi 412 642 mii lei credite bugetare, cu un excedent de 10 487 mii lei. Comisia pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor au dezbătut Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2022 al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii în şedinţa comună din 22 decembrie 2021. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului celor două Camere reunite aprobarea Proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2022 al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Vă rog, domnule preşedinte, pentru citirea hotărârii. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dau citire hotărârii: Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pe anul 2022. În temeiul prevederilor art.14 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr.113/2010, cu modificările şi completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. Art.1 - Bugetul de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pe anul 2022, finanţat integral din venituri proprii, se stabileşte în sumă de 423 129 mii lei - venituri şi cheltuieli în sumă de 511 848 mii lei credite de angajament şi 412 642 mii lei credite bugetare, cu un excedent de 10 487 mii lei. Art.2 - Detalierea cheltuielilor pe structura clasificaţiei bugetului de stat este prezentată în anexele nr.1, 2 şi 3, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3 - Repartizarea pe trimestre a bugetului de venituri şi cheltuieli se face de către ANCOM în conformitate cu obiectivele şi sarcinile acesteia. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 23.12.2021, cu respectarea prevederilor art.65 alin.(2) şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Nu avem intervenţii. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii. Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul 1? Nu. Adoptat. Articolul 2? Nu. Adoptat. La articolul 3? Nu. Adoptat. La Anexa nr.1? Nu avem. Adoptat. Anexa nr.2? Nu. Adoptat. Anexa nr.3? Nu. Adoptat. Am încheiat dezbaterile, proiectul de hotărâre rămâne la votul final. |
||||
|
|
|
Revenim la dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 şi dau cuvântul reprezentantului Comisiilor reunite de buget pentru prezentarea raportului comun. Domnule Huţucă, vă rog. |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor au fost sesizate de către Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului în vederea dezbaterii şi elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. Proiectul de lege prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2022 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2022. La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2022, s-au avut în vedere următoarele:
Pentru anul 2022, bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 99 557 228 mii lei, iar la cheltuieli - în sumă de 99 557 228 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare. Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabileşte la venituri în sumă de 177 877 mii lei, iar la cheltuieli - în sumă de 138 928 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 38 949 mii lei. În cadrul dezbaterilor desfăşurate în perioada 21 - 22 decembrie 2021, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege şi anexele acestuia, avizele primite, precum şi amendamentele formulate de senatori şi deputaţi şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, cu amendamente respinse. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa la prezentul raport. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Urmează dezbaterea pe articole şi anexe şi vă reamintesc că avem termen de dezbatere a articolelor 30 de minute. Nu avem amendamente admise. Avem trei amendamente respinse, formulate asupra Anexei nr.1/03, care se regăsesc în anexa la raportul comun al Comisiilor de buget asupra proiectului. Dacă există iniţiatori care doresc să susţină amendamentele. Doamna Victoria Alexandru, vă rog. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) La dezbateri generale. Scuzaţi-mă puţin, doamna deputat. La dezbateri generale, domnul Seidler. (Replici neinteligibile din sală, discuţii.) Doamna Violeta, aveţi la dezbateri generale? Vă rog. |
||||
|
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: În primul rând, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Văzusem că intraţi deja pe amendamente şi aţi revenit. Vă mulţumesc pentru acest lucru, mai ales că v-am anunţat că vreau să iau cuvântul. Vorbesc în faţa unui Parlament în care PSD şi PNL au majoritate, o majoritate confortabilă, care mă face să spun că acest buget pe care l-au propus nu arată sub nicio formă că vor să facă treabă. Nu este nici vârf de pandemie, aşa cum a fost în 2020, nu suntem nici în primele luni ale lui 2021, ca să zici că suntem încă în perioada de tranziţie, suntem într-o perioadă în care se poate face treabă, dacă doriţi, dar nu doriţi. În primul rând, să spunem lucrurilor pe nume. Nu măriţi pensiile, aşa cum aţi spus, PSD! Nu le măriţi, ca să fie foarte clar! 10% este mai puţin decât a făcut Guvernul Orban în plină pandemie. Nu dublaţi alocaţiile, aşa cum aţi spus, PSD! Ca să fie foarte clar pentru cei care au avut cumva speranţe că vă ţineţi de cuvânt. Acest buget pe care-l aprobaţi este un buget inerţial, în sensul în care acoperă cheltuielile ce reprezintă obligaţii ale statului faţă de pensionari, faţă de şomeri, faţă de copii, adică gestionaţi lucrurile ca să meargă treaba şi să rămâneţi pe funcţii. Altceva nu faceţi. În primul rând, vorbiţi despre eliminarea inechităţilor şi tocmai ce aţi luat o decizie care este profund nedreaptă pentru oamenii care muncesc în această ţară. A începe prin creşterea pensiei sociale, aşa cum se numeşte, adică o creştere pentru cei care au cea mai mică contribuţie, ajungând la 1 000 de Ron, adică mai mult decât o persoană care a contribuit 35 de ani - stagiu complet, şi care să zicem că avea pensie 801 lei, care, prin creşterea propusă, ajunge să aibă mai puţin decât cineva care a contribuit mai puţin, incomparabil mai puţin, faţă de prima persoană precizată. Este o primă măsură de injustiţie la care mă aşteptam ca Partidul Naţional Liberal să ia poziţie. România trebuie să încurajeze munca şi răsplata pentru cei care muncesc într-un stagiu complet de cotizare. Nu este normal ca cineva să câştige, pe un stagiu mai mic de cotizare, mai mult decât cineva care a muncit toată viaţa. Pentru cei care beneficiază de pensii sociale se pot găsi măsuri de sprijin prin servicii pe care, dacă ar fi fost sprijinite primăriile prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, ar fi putut să le acorde acestor oameni care într-adevăr au nevoie de ajutor. Dar nu amestecaţi lucrurile, luând o măsură incorectă faţă de cei care au stagiul complet de cotizare şi care au muncit toată viaţa. Deci în pensii faceţi o varză cu totul, profund injust pentru oamenii care au stagiul complet de cotizare şi au muncit. Eu sper ca măcar un lucru să se întâmple în acest mandat, să nu se mai ajungă la miile de solicitări de recalculare de pensii pe care le-am găsit nerezolvate în minister. Ştiam exact ce trebuie făcut după anul de pandemie, în care ne-am concentrat asupra măsurilor de sprijin pentru angajaţi şi angajatori şi în care ne-am străduit să curăţăm acolo unde am găsit gunoi ascuns de PSD în Ministerul Muncii şi lucruri nerezolvate. Pentru şomeri... |
||||
|
Stimată colegă, vă rog să finalizaţi. |
|||||
|
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: ...pentru şomeri - mulţumesc -, eu vă spun un lucru foarte direct: nu are cum să se ocupe statul, AJOFM, să găsească de lucru pentru şomeri şi nu are cum să ştie statul mai bine decât angajatorii ce fel de forţă de muncă trebuie calificată şi unde trebuie ea găsită. O schimbare radicală - pe care am propus-o şi urma să se întâmple în 2021 - am văzut în acest domeniu, cei care au competenţă să recruteze şi să instruiască, şi să sprijine pe oameni în căutarea unui loc de muncă trebuie să beneficieze de servicii profesioniste, nu să ne facem că le găsim locuri de muncă. |
||||
|
Vă mulţumesc, stimată colegă. |
|||||
|
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: În fine, închei spunându-vă următorul lucru: am sentimentul că nu se înţelege că tot ce înseamnă buget în acest domeniu înseamnă munca oamenilor care contribuie prin taxe şi impozite. Despre aceştia nu vorbiţi? Despre aceştia... Le luaţi doar banii, faceţi promisiuni pe care nici măcar nu le ţineţi şi nu îi respectaţi absolut deloc, considerând că sunteţi puşi la butoane să le cheltuiţi din munca pe care au prestat-o. Prin urmare, nu vom vota acest buget care este un buget care vă aşază pe nişte funcţii, timpul trece, leafa merge, dar treabă nu veţi face şi, mai mult, păcăliţi oamenii care au început să-şi dea seama care este adevărul. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna Alexandru. |
|||||
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: Mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Tot la dezbateri generale, doamna Csép Andrea. |
||||
|
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi membri ai Guvernului, Dragi colegi, 7,7% din PIB s-a alocat pentru domeniul social, cum ar fi sistemul public de pensii şi sistemul asigurărilor pentru şomaj, pentru anul 2022, aşa arată Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul viitor. Faţă de media europeană din statele membre, în privinţa procentajului PIB-ului constatăm o diferenţă majoră. Astfel, media europeană se situează la 19,2% din PIB. Finlanda, Franţa, Danemarca, Italia, Austria, de exemplu, au alocat cel puţin 20% din PIB pentru protecţie socială în 2018, în timp ce Irlanda, Malta, Letonia, România, Bulgaria şi Cehia au cheltuit mai puţin de 20... 12% din PIB pentru protecţia socială. Stimaţi colegi, Prioritatea numărul unu în fiecare an calendaristic pentru un stat responsabil, cu decidenţi politici responsabili este bugetul asigurărilor sociale. Prin acesta se asigură finanţarea măsurilor de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor activi, a pensionarilor, a membrilor de familie. Asigurarea acestor venituri este dovada responsabilităţii faţă de categoriile vulnerabile din societate, inclusiv prevenirea şi reducerea marginalizării sociale. Faptul că Guvernul actual a reuşit să finalizeze Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat încă în acest an dovedeşte că este adeptul responsabilităţii faţă de cetăţeni. Este o premieră, raportat la ultimii ani. Astfel, reuşim să scutim instituţiile statului de nesiguranţa noului an şi de modul stand by pentru primele câteva luni ale anului. UDMR acordă în continuare atenţie sporită măsurilor care oferă stabilitate şi protecţie familiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor defavorizate şi persoanelor marginalizate sau excluse social. Datoria noastră, a tuturor, este să asigurăm pensii decente şi actualizate continuu pentru toţi cei care au muncit o viaţă întreagă. Avem nevoie de reducerea ratei şomajului, iar locurile de muncă nou create trebuie să fie stabile şi predictibile. Atingerea rezultatelor concrete în realizarea acestor obiective... |
||||
|
Vă rog, să concluzionaţi, stimată colegă. |
|||||
|
|
...depinde şi de gradul în care reuşim armonizarea în mod real cu cererea de pe piaţa muncii. Considerăm că este prioritară o politică familială bine gândită şi susţinerea unei reţele de servicii sociale finanţate corespunzător, astfel putem menţine speranţa şi siguranţa zilei de mâine. În concluzie, UDMR va susţine prin vot un buget care asigură resursele necesare pentru creşterea pensiilor şi pentru implementarea măsurilor active de combatere a şomajului, care vor creşte şi vor conduce la creşterea numărului persoanelor active pe piaţa forţei de muncă, îndemnând astfel toţi colegii din partidele politice parlamentare la o dezbatere privind echitatea, transparenţa şi eficienţa sistemului de asigurări sociale de stat, astfel încât promisiunile asumate în faţa cetăţenilor acestei ţări să fie respectate. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale, Grupul USR, domnul Seidler Gabriel Cristian. |
||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Stimaţi colegi, Aproape că m-am bucurat că PSD va conduce ministerul care gestionează pensiile. (Discuţii.) Eram foarte curios cum vor mări la 1 875 de lei punctul de pensie, conform minciunii legiferate chiar de dânşii. Primul pas a fost să anunţe că punctul de pensie va fi, de fapt, cu 289 de lei mai puţin decât promiseseră. Asta a fost prima recunoaştere a minciunii. Mai apoi, PSD, prin ministrul de finanţe, a recunoscut a doua oară această minciună. Sigur, după aceea dânsul a spus că este o eroare să recunoşti o minciună şi că adevărul este mult prea dureros, mai ales atunci când arată minciuna repetată şi legiferată a Partidului Social Democrat. USR v-a propus să scoateţi pensionarii de sub limita sărăciei cheltuind în plus jumătate din suma pe care o veţi cheltui, pe care vă propuneţi să o cheltuiţi. Nu, Partidul Social Democrat - şi accentuez: social democrat, pretins social democrat - a considerat că e mai bine să păstreze peste 1,6 milioane de pensionari sub limita sărăciei. Aşa faceţi voi în mod recurent, aşa făceaţi şi înainte de 1989, pentru că de acolo vi se trag rădăcinile, aruncaţi câte 100 de lei şi pretindeţi să vi se mulţumească din inimă partidului. Aşa aţi fost obişnuiţi de mici, aşa faceţi 30 de ani mai târziu. Apropo, multă sănătate preşedintelui dumneavoastră de onoare, tovarăşul Ion Iliescu, căruia îi doresc să prindă ziua în care va trebui să răspundă pentru crimele de la Revoluţie şi de la Mineriadă. (Rumoare, discuţii.) Cât despre pensiile speciale, amăgiţi în mod repetat populaţia României, spunând că le veţi elimina, în timp ce fie le creşteţi, aşa cum se va întâmpla anul viitor, fie le amânaţi puţin, în beneficiul clientelei dumneavoastră politice. În materie de asigurări pentru şomaj, pentru că şi acesta este subiectul acestei legi, singura idee consistentă pe care o aveţi este să angajaţi la stat pilele, relaţiile şi cunoştinţele dumneavoastră de partid. (Rumoare, discuţii.) Ultimul exemplu în această materie este fratele incompetent al lui Paul Stănescu, pe care l-aţi aşezat în fruntea unei instituţii publice, cu un salariu foarte mare, cu un venit foarte mare... |
||||
|
Domnule Seidler, vă rog să vă apropiaţi de final. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Sau un alt exemplu, dacă doriţi - şi închei aici -, un alt exemplu, dacă doriţi, este recenta arestare făcută de DNA pentru vicepreşedintele... directorul general adjunct de la APIA care pretindea 2 000 de euro pentru angajarea pe pile la stat. (Rumoare, discuţii.) Asta e ceea ce ştiţi să faceţi în materie de şomaj. (Aplauze.) Vă mulţumesc. USR, evident, nu va vota acest buget al asigurărilor sociale care este subfinanţat, aşa cum spune, de altfel, Consiliul Fiscal. (Aplauze, discuţii.) |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnule Simion, vă cer îngăduinţa să dau cuvântul unei doamne care s-a înscris şi înaintea dumneavoastră, doamna Horga. |
||||
|
Mă lăsaţi pe mine? E bine? (Discuţii.) Da. După aceea vorbeşte doamna Horga. Mulţumesc. |
|||||
|
|
E o doamnă, doamna Horga, vă lasă pe dumneavoastră. |
||||
|
Mulţumesc. Apreciez. Rămân dator. |
|||||
|
|
Vă rog, domnule Simion. |
||||
|
|
Da, eu n-am înţeles ce legătură are Ion Iliescu aici, cu asigurările sociale, în afară de faptul că e un pensionar şi un criminal odios, dar asta e altă discuţie, n-ar trebui să discutăm acum. Am avut şedinţa cu Revoluţia, acolo discutam despre acest lucru. Despre pensii, opinia AUR este că se face o mare nedreptate: de fiecare dată creştem pe principiul geometric, şi nu aritmetic, de fiecare dată pensiile cresc procentual şi, din când în când, ar trebui să facem o creştere cu sumă fixă, pentru că, aşa, apar discrepanţe - sunt extrem de mulţi oameni care au pensii de 800 de lei, de 1 000 de lei şi, comparativ cu pensiile nesimţite ale unor procurori, de 6 000, 7 000 de euro, nu cred că avem un climat favorabil la nivel de societate pentru a putea merge mai departe. De asta, noi propunem o creştere cu sumă fixă a tuturor pensiilor. Iar pentru că în legislaturile trecute nu s-a găsit o soluţie constituţională pentru pensiile speciale - sau le spuneţi cum vreţi -, AUR a depus luni, la Secretariatul general, o propunere de limitare şi de plafonare a pensiilor, să nu existe nicio pensie în România care să fie mai mare de salariul Preşedintelui României. Este singura formă constituţională prin care putem să limităm toată această nebunie. Şi dacă vine cineva şi-mi spune: "Nu, eu vreau pensie mai mare de salariul preşedintelui!", nu cred că merită să ascultăm respectiva persoană. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Doamna Horga Maria, la dezbateri generale, ultimul vorbitor, Grupul PNL. Aveţi cuvântul, doamnă. |
||||
|
|
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Discutăm astăzi bugetul asigurărilor sociale şi încep prin a vă spune că o parte importantă a bugetului general consolidat al României o reprezintă acest buget, care înseamnă aproape o jumătate din veniturile bugetului de stat. Concret, 99,735 de miliarde venituri totale, din care 13,472 de miliarde subvenţii de la bugetul de stat reprezintă bugetul de asigurări sociale. O mare parte, o parte importantă a acestor venituri o reprezintă contribuţiile românilor care se îndreaptă către asigurările sociale de stat. Este drept că marea majoritate a acestor venituri sunt contribuţiile salariaţilor şi ale altor categorii de contribuabili. Marea majoritate a cheltuielilor acestui buget sunt reprezentate de pensiile românilor. Şi vreau să vă spun că avem o datorie faţă de pensionari, pentru că pensia este un drept câştigat, pentru că pensionarii au fost cetăţeni productivi care, la rândul lor, au contribuit printr-o viaţă de muncă şi de-a lungul vieţii lor au plătit pensiile. De aceea, noi, ca liberali, spunem că pensia este un drept câştigat, şi nu o măsură de protecţie socială. În 2019, atunci când PNL a preluat guvernarea, punctul de pensie era 1 265 de lei, iar de la 1 ianuarie 2022 punctul de pensie va fi 1 586 de lei. În august 2020, Guvernul PNL a majorat pensiile cu 14%, cea mai mare creştere a pensiilor din Europa pentru acel an, şi aceasta cu toate că la acel moment se resimţeau deja efectele crizei economice provocate de epidemia cu coronavirus. Dar totuşi această creştere s-a făcut. La începutul anului 2021, Guvernul condus de Florin Cîţu, Guvernul PNL, a indexat pensiile cu rata inflaţiei. Acum, prin bugetul asigurărilor sociale pe anul 2022, Guvernul condus de Nicolae Ciucă va majora pensiile cu 10%. Repet, aceşti oameni, pensionarii, şi-au făcut datoria în perioada în care au muncit şi au plătit pensiile altora. Toate aceste majorări au fost posibile datorită politicilor liberale precum: creşterea investiţiilor, predictibilitatea fiscală, măsuri pentru mediul de afaceri, toate care au condus la creşterea încasărilor la bugetul de stat, ceea ce a permis creşterea pensiilor. Pe de altă parte, indiferent dacă suntem liberali sau social-democraţi, sau de la orice alt partid politic, avem o datorie şi faţă de acei pensionari care trăiesc în sărăcie. Este normal să le asigurăm o viaţă decentă prin protecţie socială. Încă avem o datorie neîndeplinită faţă de România care trăieşte la nivelul subzistenţei, iar noi, ca liberali, nu am neglijat acest lucru, însă finanţarea protecţiei sociale pentru pensionari nu se face din bugetul de pensii, prin impunerea de contribuţii, ci de la bugetul de stat. Noi, ca liberali, credem în echitate, de aceea şi susţinem cota unică, iar echitatea nu înseamnă că cei care au contribuit la vremea lor la sistemul de pensii, mai mult, să fie plătitorii protecţiei sociale, prin impunerea contribuţiei de sănătate. Repet, protecţia socială trebuie să existe, dar nu finanţată tot din pensii. În altă ordine de idei, mi-aş dori ca liderii PSD, domnul ministru al muncii, domnul ministru al finanţelor, să-şi reconsidere, pe viitor, poziţia faţă de pensiile de peste 4 000 de lei care provin din contribuţii, să nu îi punem pe pensionarii care au contribuit mai mult în opoziţie faţă de ceilalţi. Şi-au făcut datoria şi au contribuit la bugetul asigurărilor sociale. Ca să fiu corect înţeleasă, mă refer strict la pensiile calculate pe baza contribuţiei, şi nu la cele speciale. 4 000 de lei... |
||||
|
Vă rog să vă apropiaţi de final, stimată colegă. |
|||||
|
|
Da, imediat. 4 000 de lei înseamnă 2,77 puncte de pensie, puncte pe care aceşti oameni le-au câştigat printr-o viaţă de muncă, de-a lungul vieţii lor, prin contribuţiile pe care le-au plătit. Dacă Parlamentul a stabilit că pensionarii nu plătesc asigurări de sănătate, este corect ca regula să se aplice în continuare tuturor pensionarilor. Şi aş vrea să spun în încheiere că avem datoria, pe viitor, să nu-i minţim pe pensionari, să nu le mai fluturăm prin faţă tot felul de procente de majorări care nu pot fi susţinute la bugetul de stat, ci procente reale. Mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Nu mai avem colegi înscrişi la dezbateri generale. Rog colegii care au depus amendamente la Anexa nr.1/03 să fie atenţi şi-l rog pe domnul Seidler Cristian-Gabriel să vină să susţină amendamentul. Vă rog să precizaţi şi marginal. |
||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Mulţumesc. Este vorba de amendamentul de la punctul 1, Anexa nr.1/03, Capitolul 4203, Subcapitolul 24, Subvenţii primite de bugetul asigurărilor sociale de stat. În anul 2019, când aceeaşi persoană se afla la conducerea ministerului, diferenţa dintre ceea ce s-a inclus în lege şi ceea ce s-a întâmplat în execuţia bugetară a fost de - ţineţi-vă bine - 1,2 miliarde de euro. Asta în condiţiile în care în 2019 nu am avut niciun fel de criză sanitară sau economică. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat din anul curent va fi de 14,8 miliarde de lei şi există o creştere, atât la venituri, cât şi la cheltuieli, previzionată de 10%, deci şi la deficit. Asta ar însemna că deficitul pentru anul 2022 ar trebui să fie de 16,3 miliarde de lei, dar aţi bugetat doar 13,5... |
||||
|
Domnule Seidler, amendamentul numărul... |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler: ...aşadar e nevoie de o suplimentare cu... şi acum spun suma finală, e vorba despre o suplimentare cu 2 809 357 de mii de lei. Pe scurt, 2,8 miliarde de lei suplimentar la bugetul de pensii ca să puteţi să plătiţi integral pensiile pe care le-aţi... (Neinteligibil.) până la finalul anului. Mulţumesc. |
||||
|
|
În regulă. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vot, vă rog. 103 voturi pentru, 233 contra, 5 abţineri. Amendamentul a fost respins. Doamna Rizea Cristina, vă rog. |
||||
|
|
Doamna Cristina Camelia Rizea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. România a înregistrat anul trecut cea mai mică rată a natalităţii din istoria sa. În ultimii 30 de ani s-au născut din ce în ce mai puţini copii. Trendul descendent a făcut ca, în 2020, numărul copiilor născuţi să fie jumătate din cei născuţi în 1989. Unul din 5 cupluri are probleme de fertilitate. Dacă nu vor fi luate măsuri urgente, bugetele de pensii şi sănătate vor intra în colaps, iar populaţia va scădea cu 4 milioane în următorii zece ani. Anul trecut, în România s-au născut 178 124 de copii. Astfel de date au mai fost înregistrate în 1877, diferenţa este că atunci populaţia era de patru ori mai mică. Ceea ce se propune este suplimentarea cu 350 000 mii lei a bugetului asigurărilor sociale... |
||||
|
|
Stimată colegă, vă rog, susţineţi amendamentul indicându-l. |
||||
|
|
Doamna Cristina Camelia Rizea: Amendamentul modifică suma iniţială prevăzută la Anexa nr.1/03, Capitolul 6803, Grupa 57, Asistenţă socială, suplimentând cu 350 000 mii lei pentru demararea unui program naţional de fertilizare in vitro, prin decontarea din bugetul asigurărilor sociale a 20 000 de proceduri. Finanţarea se asigură prin diminuarea PNDL II cu aceeaşi sumă. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vot, vă rog. 109 voturi pentru, 230 contra, 4 abţineri. Amendamentul a fost respins. Stimaţi colegi, Începem cu titlul proiectului. Dacă sunt obiecţii. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Vot, vă rog. 288 de voturi pentru, 62 contra, 9 abţineri. Adoptat. Supun votului dumneavoastră titlul capitolului I. Vot, vă rog. 248 de voturi pentru, 97 contra, 6 abţineri. Adoptat. Denumirea secţiunii 1, dacă sunt obiecţii. Vot, vă rog. 295 de voturi pentru, 65 contra, 5 abţineri. Adoptat. Dacă de la art.1 la art.10 inclusiv aveţi obiecţii, comentarii. Dacă nu, vot, vă rog. 260 de voturi pentru, 109 contra, o abţinere. Adoptat. Dacă de la 11 la 23 inclusiv avem obiecţii, comentarii. Nu. Vot, vă rog, art.11 - 23. 250 de voturi pentru, 102 contra. Adoptat. Anexa nr.1/03. Aici au fost amendamentele, s-au discutat. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.1/03 - Sinteza veniturilor şi cheltuielilor alocate pe surse şi pe titluri pe anii 2020 - 2025. Vot, vă rog. 261 de voturi pentru, 107 contra, o abţinere. Adoptat. Anexa nr.2/03 - Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole şi alineate pe anii 2020 - 2025 (sume alocate din bugetul asigurărilor sociale de stat). Nu avem amendamente, nu avem intervenţii. Vot - Anexa nr.2/03. 258 de voturi pentru, 106 contra, două abţineri. Adoptat. Anexa nr.3/03 - Sinteza proiectelor finanţate. Vot, vă rog, pentru Anexa nr.3/03. 265 de voturi pentru, 108 contra. Adoptat... o abţinere, adoptat. Anexa nr.3/03/01 - Fişa proiectului finanţat/propus la finanţare în cadrul programelor aferente Politicii de Coeziune a UE. Vă rog, Anexa nr.3/03/01, vot. 267 de voturi pentru, 110 contra. Adoptat. Anexa nr.4/03 - Sinteza finanţării programelor. Vot, vă rog, Anexa nr.4/03. 268 de voturi pentru, 109 contra, o abţinere. Adoptat. Anexa nr.4/03/01 - Fişa programului. Vot, vă rog. 272 de voturi pentru, 111 contra, o abţinere. Adoptat. Anexa nr.5/03 - Programul de investiţii publice pe grupe de investiţii şi surse de finanţare. Vot, vă rog, Anexa nr.5/03. 272 de voturi pentru, 113 contra, o abţinere. Adoptat. Anexa nr.5/03/01 - Fişa obiectivului. Vot, vă rog. 269 de voturi pentru, 114 contra, o abţinere, un coleg nu votează. Adoptat. Anexa nr.1/04 - Sinteza veniturilor şi cheltuielilor alocate pe surse şi titluri pe anii 2020 - 2025. Vot, vă rog. 275 de voturi pentru, 114 contra, o abţinere, un coleg nu votează. Adoptat. Anexa nr.2/03 - Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole şi alineate pe anii 2020 - 2025. Vot, vă rog, Anexa nr.2/04. 275 de voturi pentru, 117 contra, o abţinere. Adoptat. Anexa nr.3/04. Vot, vă rog. 274 de voturi pentru, 116 contra, o abţinere. Adoptat. Vot, vă rog, pentru Anexa nr.4/04. Vot, vă rog. 274 de voturi pentru, 113 contra, o abţinere. Adoptat. Anexa nr.4/04/01. Vot, vă rog. 270 de voturi pentru, 111 contra. Adoptat. Anexa nr.5/04. Vot, vă rog. 273 de voturi pentru, 116 contra. Adoptat. Vot, vă rog, pentru Anexa nr.5/04/01 - Fişa programului. Vot, vă rog. 276 de voturi pentru, 117 contra. Adoptat. Vot, vă rog, pentru Anexa nr.6/04. Vot, vă rog. 276 de voturi pentru, 112 contra. Adoptat. Vot pentru Anexa nr.6/04/01. Vot, vă rog. 275 de voturi pentru, 113 contra. Adoptat. Stimaţi colegi, vot pentru Anexa nr.7/04. Vot, vă rog. 277 de voturi pentru, 116 contra. Adoptat. Stimaţi colegi, Vă mulţumesc pentru răbdare şi pentru modul cum au decurs aceste două zile de plen. |
||||
|
|
|
Vă rog să vă pregătiţi cartelele, să anunţaţi colegii din on-line, urmează sesiunea de vot final. Începem cu un vot de control. Vot, vă rog. 392 de colegi prezenţi. Începem sesiunea de vot final, stimaţi colegi. 1. Proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pe anul 2022. Comisia pentru tehnologia informaţiei din Camera Deputaţilor şi Comisia pentru comunicaţii din Senat propun aprobarea proiectului de hotărâre. Vot, vă rog. 292 de voturi pentru, 114 contra, o abţinere. Adoptat. |
|
||
|
|
|
2. Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. (PL-x 612/2021; L567/2021) Comisiile pentru buget ale celor două Camere ale Parlamentului propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. 291 de voturi pentru, 119 contra. Proiectul de lege a fost adoptat. |
|
||
|
|
|
3. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022. (PL-x 611/2021; L566/2021) Comisiile pentru buget ale celor două Camere ale Parlamentului vă propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Cu 294 de voturi pentru, 120 contra, Proiectul Legii bugetului de stat a fost adoptat. Stimaţi colegi, Vă doresc drum bun spre case şi sărbători binecuvântate! (Aplauze.) Explicarea votului, domnul Barna. |
|
||
|
|
Stimaţi colegi, S-a adoptat astăzi un buget al clientelismului iresponsabil... (Rumoare, replici neinteligibile din sală.) un buget al pedepsirii românilor care nu au votat PSD sau PNL... (Rumoare, replici neinteligibile din sală.) un buget care a aprobat amendamentele extremiştilor şi care n-a aprobat un singur amendament de la USR! (Rumoare, replici neinteligibile din sală.) USR este în momentul de faţă singura opoziţie democratică din România. (Rumoare.) Vom ataca acest buget la CCR, pentru că este un buget care discriminează românii... (Rumoare.) şi susţine doar acea majoritate care a votat PSD sau PNL. (Rumoare.) USR va ataca acest buget la CCR, ca să fie foarte clar! (Aplauze, rumoare, discuţii.) |
||||
|
|
Domnul Robert-Marius Cazanciuc: Domnule Simion, vă rog. |
||||
|
|
Vă strigă oamenii "La puşcărie!". Eu vreau doar să vă urez, dragi colegi, sărbători fericite, Crăciun fericit! Sunt bucuros că sunt colegul vostru. (Aplauze.) |
||||
|
|
|
Domnul Robert-Marius Cazanciuc: Stimaţi colegi, Înainte de a declara şedinţa închisă, vă informez că, potrivit art.15 alin.(2) şi (3) din Legea Curţii Constituţionale, astăzi, 23 decembrie 2021, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi, adoptate în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului:
Termenul de sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii - astăzi, 23 decembrie 2021. Cu aceste chestiuni de procedură, stimaţi colegi, vă doresc sărbători fericite, să ne revedem cu bine! Declar închisă şedinţa Camerelor reunite de astăzi, 23 decembrie 2021. Vă mulţumesc. |
|
||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.26. |
|||||
 |
