Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 143.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 14 februarie şi marţi, 15 februarie 2022; programul de lucru pentru perioada 14 - 19 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 7 - 14 februarie 2022 de către comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom avea prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnule preşedinte, vă rog, observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul George-Nicolae Simion:

Pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă.

Tocmai mi-aţi interzis să fac live-uri pe Facebook de aici, de la tribuna Parlamentului, şi voiam respectuos să vă spun că, până când se va pronunţa Curtea Constituţională în legătură cu acel PHCD pe care l-aţi votat, voi continua să fac live-uri pe Facebook şi sper să nu mă sancţionaţi foarte grav.

Mai cu milă, mai cu milă! Pentru că ai noştri colegi, de la PNL, tocmai au propus sancţionarea mea.

Hai să vedem ei cum vor fi sancţionaţi - domnul Fălcoi a spus că sunt...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...drogat sau par drogat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este Ziua Îndrăgostiţilor; credeam că vom marca altfel această relaţie de "iubire" dintre noi. Probabil mai după-amiază ne vom comporta puţin mai romantic.

Întreb încă o dată dacă există observaţii asupra ordinii de zi sau pe procedură.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da. Pe procedură.

Colegului Simion îi dau doar două răspunsuri.

O dată, că nu am interzis live-urile din sala de plen. Acestea se realizează - şi îi mulţumesc, aşa cum face acum - din zona grupului parlamentar pe care îl reprezintă fiecare parlamentar în parte.

Iar în privinţa... (Vociferări.) ...iar în privinţa... (Vociferări.) ...domnule Simion... (Vociferări.) ...da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, de ce întindeţi aţa mai mult decât este nevoie?

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

În privinţa...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog frumos să luaţi... (Vociferări.)

Vă rog frumos să luaţi loc, domnule Simion!

Domnule Simion...

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Sunt conform Regulamentului?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu sunteţi conform Regulamentului. Vă rog să luaţi loc.

Mulţumesc pentru ascultare.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Iar cu privire la celelalte aspecte pe care le-a semnalat domnul lider de grup, îi reamintesc că hotărârile Parlamentului, ale Camerei Deputaţilor sau ale Senatului intră în vigoare de la data adoptării şi publicării în Monitorul Oficial.

Modificarea Regulamentului este publicată în Monitorul Oficial, deci este în vigoare.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru că astăzi este o zi specială - în urmă cu 87 de ani, un mare român s-a născut - rog reprezentantul Grupului USR, pe procedură, chiar dacă nu se obişnuieşte, să aibă un cuvânt. (Vociferări.)

...AUR, mă scuzaţi!

Încep să vă confund, poate, din motive mai mult sau mai puţin întemeiate.

Vă rog, stimate coleg. (Vociferări.)

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, noi îl avem pe Vieru, de aceea nu cumpărăm un Sfânt Valentin. Ne alăturăm celor care sărbătoresc Ziua Dragostei în 24 februarie... (Vociferări.) ...Ziua de Dragobete.

Noi, românii, astăzi îl sărbătorim pe cel care a avut un singur vis - nu să zboare în Cosmos, ca mulţi dintre cei care s-au născut la mijlocul secolului trecut, dar să treacă Prutul.

Am mai spus cu această ocazie că aflarea mea aici, în acest înalt for al românilor, în Parlamentul României, este nu altceva decât realizarea unei părţi a visului lui Grigore Vieru. Pentru că el a fost promotorul adevărului istoric, geografic şi purtător al drapelului de eliberare naţională în Basarabia.

El a fost cel care ne-a spălat obrazul de minciuna spusă la lecţiile de istorie şi geografie.

El a fost cel care ne-a chemat în şoaptă, cu tandreţea care l-a caracterizat, să revenim la normalitate - fraţii să fie fraţi, indiferent pe care mal al Prutului locuiesc.

De aceea, vreau să aducem un omagiu acestui mare român care a cântat limba română şi neamul nostru.

Fie ca versul lui Grigore Vieru să ne ajute întru realizarea visului tuturor românilor, de a trăi într-o ţară mare şi unică.

Trăiască România! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări, stimate coleg!

Într-adevăr, România, de 13 ani, este mai săracă fără Grigore Vieru.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Începem cu Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 11/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Nu sunt intervenţii sau obiecţii, sau comentarii de ordin general.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2021 pentru aprobarea Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021; PL-x 1/2022; lege ordinară.

Suntem în procedură de urgenţă.

Şi, conform Regulamentului, dacă iniţiatorul, Guvernul României, doreşte să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de 14 miliarde de euro, a fost semnat la Bucureşti în 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles în 15 decembrie 2021.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru implementarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR şi, respectiv, a îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor asociate împrumutului.

Vă rugăm să aprobaţi ordonanţa în forma emisă de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Raportul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, dragostea asta!

Domnule Burduja, vă rog, raportul.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2021 pentru aprobarea Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Are ca obiect de reglementare aprobarea Acordului de împrumut - Mecanismul de redresare şi rezilienţă - dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de 14.942.153.000 de euro. Sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranşe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate împrumutului, astfel cum sunt prevăzute în anexa de la decizie. Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanţare de 13% din împrumut - circa 1,84 miliarde de euro -, după intrarea în vigoare a acordului.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport comun de adoptare în forma prezentată de Guvern.

Lege ordinară.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Acum, într-adevăr, proiectul de lege poate rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare (Spitalul Regional de Urgenţă Cluj) dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 11 noiembrie 2021 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2021; PL-x 15/2022.

De asemenea, procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Domnul Aurel George Mohan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Sunt secretar de stat Aurel Mohan, de la Ministerul Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii şi Guvernul susţin acest proiect în care noul Spital Regional de Urgenţă Cluj va înlocui şi prelua construcţia şi rolul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca actual şi va fi o structură extrem de modernă, adaptată la zilele noastre.

Guvernul susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, raportul Comisiei.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 15 din 2 februarie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare (Spitalul Regional de Urgenţă Cluj) dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 11 noiembrie 2021 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2021.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului de finanţare - Spitalul Regional de Urgenţă Cluj - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 11 noiembrie 2021 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2021. Conform contractului de finanţare, împrumutul B.E.I., în valoare de 305 milioane de euro, reprezintă aproximativ 67% din costul net aferent obiectivului. Diferenţa de aproximativ 150,4 milioane de euro - circa 33% - din costul total net, la care se adaugă taxele şi impozitele aferente proiectului, se vor asigura de partea română din fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare... dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 11 noiembrie 2021 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2021, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

De la USR.

V-aţi înţeles?

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure (din sală):

Ne-am înţeles.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Doamna Simina Tulbure, vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am vrut neapărat să intervin pe acest proiect de lege împreună cu colega mea, Oana Murariu, care e de la Cluj.

Însă, eu, dintr-o altă perspectivă, şi nu din aceea de a fi din zona aceea, ci pentru faptul că am fost angajată a Băncii Europene de Investiţii şi i-am cunoscut pe oamenii care lucrează la aceste proiecte.

Şi voiam să vă transmit următorul lucru.

Sunt români care muncesc pentru toate aceste proiecte, împrumuturi care se dau ţărilor membre, şi lucrează zi de zi să se asigure că aceste proiecte vor fi implementate în România.

Un ciclu de proiect durează aproximativ 9 luni de zile, şi, timp de 9 luni de zile, aceşti oameni lucrează ca România să primească aceste împrumuturi.

M-aş bucura tare mult să reuşim să avem o absorbţie a fondurilor europene cât mai mare şi să luăm în serios lucrurile, aşa cum sunt luate şi în Banca Europeană de Investiţii şi la toate instituţiile europene.

Ca membră a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, întotdeauna mă bucur când văd asemenea proiecte pe ordinea de zi, fiindcă cunosc modul în care sunt scrise proiectele, toate platformele prin care trec aceste proiecte, şi eu însămi am lucrat la câteva dintre ele.

Şi vreau să transmit felicitări românilor din diaspora, care lucrează la Banca Europeană de Investiţii, şi să vă asigur că munca lor este una foarte asiduă şi întotdeauna cu gândul la România.

Mulţumesc.

USR va vota pentru acest proiect. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu multă generozitate, doamna Murariu, aveţi 36 de secunde.

Staţi că nu se cronometrează fuga! (Râsete.)

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Însă, noi, la USR, respectăm regulile şi o să îmi exprim punctul de vedere la explicarea votului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine.

Mulţumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2021 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 353/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului doreşte cineva?

Doamna secretar de stat Sitaru, vă rog.

Doamna Janina-Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Janina Sitaru şi reprezint Ministerul Afacerilor Externe.

În ceea ce priveşte proiectul de lege aflat pe ordinea de zi, Ministerul Afacerilor Externe propune prorogarea termenului privind încetarea detaşărilor, prevăzut la art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, până la data de 31 august 2022.

Precizăm că Ministerul Afacerilor Externe a acţionat constant, în ultimii 2 ani, în sensul reducerii semnificative a detaşării din mediul privat. Astfel, numărul total al personalului detaşat din mediul privat a scăzut în 2 ani de la 24% la 13% din numărul total al personalului Ministerului Afacerilor Externe.

În prezent, ponderea personalului detaşat din mediul privat reprezintă 13,9% din personalul activ din Centrală şi 12,5% din personalul din Serviciul Exterior.

Reluarea concursului de admitere în Corpul diplomatic şi consular, în ianuarie 2022, precum şi desfăşurarea de noi concursuri pentru ocuparea posturilor vacante prevăzute pentru funcţii de execuţie specifice Ministerului Afacerilor Externe, în anul 2022, oferă perspectiva ocupării posturilor vacante şi vacantabile prin concurs până cel târziu la 31 august 2022.

Având în vedere necesitatea asigurării resurselor umane în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare din străinătate şi faptul că activitatea acestei instituţii vizează interesul public, iar întreruperea concursului de admitere în Corpul diplomatic şi consular a constituit o situaţie extraordinară, s-a impus promovarea prezentului act normativ de prorogare a termenului menţionat, în vederea asigurării continuităţii activităţii Centralei Ministerului Afacerilor Externe şi a Serviciului Exterior.

Pentru toate aceste considerente, Guvernul susţine acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiilor?

Domnul Burduja, vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2021 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2021 prin care se prorogă, până la 31 august 2022, termenul prevăzut la art. III alin. (3) din O.U.G. nr. 1/2020 referitor la încetarea detaşărilor, pentru asigurarea resurselor umane necesare realizării obiectivelor de politică externă şi protejării intereselor cetăţenilor români la nivel internaţional.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate, să propună plenului Camerei un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna Violeta-Victoria Alexandru.

Vă rog, stimată colegă.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc frumos pentru permisiune.

Este a doua, dacă nu a treia oară când Ministerul Afacerilor Externe solicită prelungirea perioadei până la care să poată face detaşări din mediul privat către instituţie, pentru Centrală, pentru misiunile noastre în afară.

Sincer, este semnul eşecului unei reforme în Ministerul Afacerilor Externe.

Când cineva a avut 3 termene şi nu a făcut ceea ce trebuia să facă - concurs, adică, pentru ocuparea posturilor -, pe mine, personal, mă îngrijorează şi sper că şi pe dumneavoastră.

Este singura instituţie care a cerut continuu prelungirea. Şi vă spun că ne vedem aici peste câteva luni şi o să le mai prelungim încă o dată. Ceea ce va permite ca rude, prieteni, cunoscuţi din mediul privat să ocupe nişte locuri pentru care Ministerul Afacerilor Externe trebuie să facă concurs.

Cei care au sperat să intre în Ministerul Afacerilor Externe pe baza unor criterii transparente, profesioniste, aşa cum e normal să se întâmple, adică pe baza unui concurs, trebuie să ştie că Parlamentul închide această posibilitate şi dă voie în continuare ca în acest minister să funcţioneze, să lucreze persoane care sunt detaşate din mediul privat.

De ce am fost exigenţi legat de celelalte instituţii, şi la Ministerul Afacerilor Externe gândim o excepţie?

Din 2020, am cerut Ministerului Afacerilor Externe, prin echipa guvernamentală, să dea drumul la concursuri, să-şi stabilească procedurile şi să permită tinerilor români să intre în acest minister.

Este a doua, dacă nu a treia oară când vor să se facă o excepţie.

În ceea ce priveşte grupul parlamentarilor independenţi de dreapta, ne vom abţine de la acest vot şi atragem atenţia Ministerului Afacerilor Externe că asta se numeşte eşec în a organiza managerial procesul de selecţie pentru cei care vor să lucreze în această instituţie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a programului de politică pentru 2030 - "Calea către deceniul digital"; COM (2021) 574; PHCD 7/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene, pentru citirea raportului.

Comisia pentru afaceri europene!

Rog stafful tehnic să înmâneze raportul unuia dintre secretari, pentru citirea raportului.

Domnul Zakarias Zoltán:

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Luând în considerare Opinia nr. ... adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 2 februarie 2022, Camera Deputaţilor susţine abordarea şi acţiunile programului de politică pentru 2030 "Calea către deceniul digital".

Şi există un număr de 9 recomandări şi sublinieri prin care Comisia pentru afaceri europene recomandă adoptarea acestei hotărâri.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamna Oana-Consuela, să luaţi cuvântul în numele Grupului PSD.

Vă rog.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mi-a atras atenţia acest PHCD - "Calea către deceniul digital".

Dragi colegi,

Să ştim şi noi, de unde pornim cu digitalizarea.

Avem aproximativ jumătate de milion de elevi fără tablete, care în pandemie nu au putut să urmeze cursurile şcolii online, avem profesori care nu au reuşit să se descurce cu predarea online, avem doar două, trei primării, la nivelul întregii ţări, care au încercat digitalizarea şi care au motivat că din cauza vidului legislativ această digitalizare nu a mers foarte bine.

Şi aici, dragi colegi, este datoria noastră să reparăm sau să completăm unde e nevoie, respectiv documente emise online care nu sunt recunoscute de alte instituţii; baze de date care nu sunt interconectate.

Sună bine, sună frumos - "Calea către deceniul digital", dar să ştim de unde pornim, că unde vrem să ajungem am văzut în acest PHCD.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Sorin Muncaciu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această directivă are o serie întreagă de capitole care privesc atât legislaţia, cât şi metodologia de a aplica această legislaţie. Sunt tot felul de dispoziţii.

Aceasta a fost eliberată publicului, în iunie şi iulie 2021, pentru comentarii.

Ceea ce doresc eu să vă atrag atenţia - este vorba de capcana care priveşte identitatea digitală.

Această identitate digitală presupune că toţi vom avea informaţiile noastre într-un pachet digital, şi cu acesta vom putea circula şi vom putea intra în interacţiune cu organismele Comunităţii Europene.

Totuşi există o problemă aici - cine administrează această identitate digitală?

Pentru că, dacă dumneavoastră vă aduceţi aminte - şi aveţi experienţă cu băncile -, în momentul în care identitatea... sau cardul îţi este anulat, nu mai ai nicio identitate.

Din acest punct de vedere, va trebui să fim foarte atenţi ce va însemna identitatea digitală. Pentru că, dacă nu avem control asupra celor care o administrează, nu vom avea control asupra conturilor noastre bancare şi asupra identităţii noastre.

Asta am vrut să vă atrag atenţia.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Laurenţiu Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest concept, digitalizarea, aduce, aşa, parcă, şi o mare frică.

Atunci când se vorbea despre reţelele de gaze, şi acestea începeau să apară, era o frică a populaţiei, cum că aduce bomba în casă, că aducem un pericol, că oricând se poate întâmpla un dezastru. Aşa şi acum, cu digitalizarea. Pentru că unii îl pricep mai mult sau mai puţin, creează şi o anumită himeră.

Eu cred că această perioadă grea, prin care am trecut, a evidenţiat nevoia de digitalizare. S-a văzut clar diferenţa între unele întreprinderi care posedă capacităţi, altele, nu, diferenţa între urban şi rural. Şi sigur că - aşa cum ne arată şi experienţa altor ţări, care au făcut paşi importanţi -, România trebuie să vină cât mai pragmatic şi cât mai rapid pe această cale a digitalizării.

Acest document european, practic, construit în jurul a 8 piloni, instituie un mecanism de monitorizare şi cooperare, astfel încât, secvenţial şi sectorial, să poată să abordeze pragmatic dezvoltarea digitalizării.

Cred că, dincolo de adoptarea acestui document european într-un cadru larg, trebuie să intervenim, particularizând, sectorial, pe fiecare domeniu, şi să aducem un plus cât mai rapid, pentru a fi, în acelaşi timp, în corespondenţă cu celelalte naţiuni europene, dar, în acelaşi timp, pentru a aduce un plus în economie în celelalte domenii care sunt strâns legate, în acest secol al transformărilor rapide, de digitalizare.

Partidul Naţional Liberal va vota această propunere şi o susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu un real interes, îi dau cuvântul domnului Ştefan Muşoiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În Uniunea Europeană, competenţele digitale sunt o condiţie prealabilă necesară, însă factorul esenţial, pentru a putea profita de beneficiile digitalizării pentru dezvoltarea tehnologică viitoare şi pentru asigurarea poziţiei de lider a Europei în domeniul digital, este o infrastructură digitală durabilă pentru conectivitate microelectronică şi capacitatea de a prelucra volume mari de date.

O conectivitate excelentă şi sigură pentru toţi şi pretutindeni în Europa, inclusiv în zonele rurale îndepărtate, va permite tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa să se bucure pe deplin de oportunităţile oferite de deceniul digital.

Este necesar să se acorde prioritate contribuţiei digitalizării la obiectivele societale de nivel superior, asigurându-se că impactul transformării digitale asupra obiectivelor societale este evaluat periodic, întrucât calitatea şi traiectoria dezvoltării digitale trebuie să fie asigurate prin intermediul unor priorităţi şi principii strategice.

În contextul societăţii digitale în plin avânt în Europa, se remarcă necesitatea cooperării, cât mai strânse, dintre Comisia Europeană şi statele membre pentru asigurarea unei concurenţe cât mai mari pe piaţa comunicaţiilor mobile.

Este necesară prevenirea practicilor înşelătoare ale operatorilor şi armonizarea deplină a condiţiilor de furnizare a serviciilor de către operatorii de telefonie mobilă din toate statele membre.

Susţinem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM (2021) 574 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna Gavrilă Anamaria, vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Adevărul este că acei oameni care înţeleg cu adevărat digitalizarea, care au lucrat în domeniul tehnologic, care ştiu dedesubturile a ceea ce înseamnă să construieşti o platformă de la zero, să o faci funcţională, să înţelegi ce înseamnă protecţia datelor, sunt foarte grijulii în ceea ce priveşte aceste date. În sensul că această adunare a datelor şi punerea la dispoziţia unei singure entităţi, unui singur stat, care nu poate să ne garanteze unde vor fi stocate aceste date, cum vor fi protejate, este un adevărat pericol.

Şi, atunci, vă întreb, de ce ne trebuie nouă acest wallet, acest, cum îi spuneţi dumneavoastră, cum i-o spune, unde ne băgăm noi toate datele, când noi nu avem platforme?

Adică, şi să foloseşti Ghişeul.ro este o adevărată provocare, dar noi ne aliniem... ce spune, egal, ce spune Uniunea Europeană, noi facem, însă la noi acasă nu ne facem treburile.

Ca să avem această... acest wallet, noi trebuie să avem şi unde să-l folosim.

Aşa că digitalizarea, domnilor de la PNL, înseamnă cu totul altfel. Înseamnă un sistem funcţional, în primul rând, unde să putem să folosim aceste instrumente.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind amendamente, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există observaţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Noul Bauhaus european: Frumos, durabil, pentru toţi COM (2021) 573; PHCD 9/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog să prezentaţi proiectul de hotărâre.

Domnule Muşoiu, vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Noul Bauhaus european: Frumos, durabil, pentru toţi COM (2021) 573.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de MAE, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut abordarea şi acţiunile propuse pentru noul Bauhaus european: Frumos, durabil şi pentru toţi, a subliniat că implicarea întreprinderilor mici şi mijlocii este esenţială pentru a atinge obiectivele prevăzute în mod echilibrat în profil teritorial şi a recomandat susţinerea cu prioritate a proiectelor noului Bauhaus european din mediul rural, în special a acelora din zone îndepărtate sau greu accesibile.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 februarie 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Grupul PNL, domnul Alexe.

Vă rog. Dezbateri generale.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Lansată la 14 octombrie 2020, ca urmare a discursului susţinut de preşedintele Comisiei Europene, iniţiativa noului Bauhaus european: Frumos, durabil, pentru toţi are drept principal obiectiv crearea unor spaţii accesibile, în care dialogul dintre diferite culturi, discipline, genuri şi generaţii să susţină o economie incluzivă, identificarea unor soluţii durabile care să creeze un echilibru între zonele construite şi ecosistemele planetei, prin reconstituirea resurselor şi protejarea biodiversităţii.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Bulai.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi şi colege prezenţi în Cameră,

Am avut o dezbatere foarte bună la şedinţa Comisiei pentru afaceri europene pe această opinie, cu menţiunea că, la momentul respectiv, am solicitat o întrebare şi un răspuns din partea Ministerului Culturii cu privire la un termen asumat pentru dosarele care puteau fi trimise pentru a putea primi fonduri conectate cu această iniţiativă.

De atunci, până acum - într-adevăr, nu a trecut foarte mult timp - nu am primit răspuns, văd că în sală nu este prezent niciun reprezentant al Ministerului Culturii, un secretar de stat care să ne poată lumina cu privire la următoarele fapte: dacă s-a respectat termenul respectiv pentru depunerea dosarelor, dacă s-a amânat, ce trebuie să conţină şi aş vrea să amânăm până la sfârşitul dezbaterii, mâine, sub rezerva prezenţei unui reprezentant din partea Ministerului Culturii, pentru a da răspunsuri acum, în plen, cu privire la aceste întrebări, pentru că sunt foarte bune, punctuale, şi ar ajuta pe toată lumea.

Şi îl văd aici, cu mare amabilitate, pe preşedintele Comisiei CAE, care sunt sigur că ar susţine o asemenea solicitare de amânare, pentru a avea printre noi reprezentantul Ministerului Culturii, pentru a interveni pe această iniţiativă, pentru a veni cu răspunsuri la întrebările puse.

Vă mulţumesc mult şi sper să existe deschidere pentru această solicitare, pentru că este mare nevoie de răspunsuri clare la întrebările adresate în comisie către Ministerul Culturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnule Simion, nu vreţi să mergeţi înapoi la locul destinat grupului dumneavoastră? Vă rog. (Vociferări.)

Domnule Simion!

Domnul Iulian Bulai:

Pe procedură, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Se ştie foarte bine. Grupul USR a fost împotriva modificării de regulament, care a fost votată săptămâna trecută, pentru că noi credem în libertatea de expresie, în transparentizarea acestor şedinţe, dar suntem de acord cu această propunere, de a limita prezenţa deputaţilor care vor să facă live-uri de la grupurile lor parlamentare.

Să nu vină să mă hărţuiască în faţă şi să întrebe ostentativ întrebări care au caracter public şi care au răspuns public, dar care, pur şi simplu, nu au niciun sens.

De aceea, vă rog să dispuneţi aplicarea Regulamentului, votat cu majoritate de voturi, către domnul deputat care acum încalcă Regulamentul şi care hărţuieşte parlamentarii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deduc că acum e bun Regulamentul pe care l-am votat!

Domnule Botond, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă surprinde domnul coleg că este de acord.

Atunci, nu înţeleg de ce l-au atacat la Curtea Constituţională, dacă sunt de acord?!

Dacă am înţeles bine, acesta a fost motivul că nu pot să facă live oriunde în această sală, şi pe acest motiv aţi atacat la Curte, domnule coleg!

Eu nu mai înţeleg nimic!

Păi, acum sunteţi de acord, şi atacaţi în acelaşi timp la Curte, la braţ cu AUR?! Sigur...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai, ajunge! Gata!

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar am o rugăminte.

Domnule Simion, sunteţi la fel ca toţi colegii, puneţi-vă cartela, apăsaţi, ca să vă pot vedea. Aşa, cum mâinile sus...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Păi, m-aţi văzut!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Credeam că mă salutaţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu sunt de acord cu domnul Bulai. Aşa sunt ei, partidul turnătorilor şi micilor securişti, şi cu domnul Dan Barna, şi cu domnul Bogdan Rodeanu, şi cu domnul Claudiu Năsui, aşa că vă cer să mă sancţionaţi, să vedem cum va decurge. Aplicaţi Regulamentul!

Mulţumesc frumos.

Oamenii se uită acum la voi şi întreabă ce aveţi de ascuns.

Prezenţa în bănci? Ce nereguli aveţi de ascuns? Cum votaţi şi cum sunt jumătate din băncile astea libere? Vă deranjează mult?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule Simion.

Credeam că nu încercaţi să ne insultaţi inteligenţa!

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Haideţi să fie lucrurile foarte clare. Singurul partid care a pus foşti torţionari, de la Revoluţie, în Parlament, este AUR.

AUR i-a băgat în Parlament, voi răspundeţi de ei! (Aplauze.)

Singurul partid care ne aduce aminte de fosta securitate şi de PCR este AUR, prin propunerile dumneavoastră economice, de multe ori, şi USR este singurul partid care a propus şi vom repropune un registru al foştilor securişti.

Haideţi să vedem, pe lângă minciunile pe care le peroraţi tot timpul şi le spuneţi şi în campaniile electorale, să vedem, cu adevărat, cine sunt foştii securişti şi, evident, rudele lor.

Am propus acest proiect - ştiţi foarte bine -, aţi zis că o să-l votaţi, nu l-aţi votat. Şi ar trebui să explicaţi electoratului dumneavoastră, domnule Simion, de ce ascundeţi adevărul, de ce sunteţi împotriva adevărului. De ce sunteţi împotrivă să se ştie cine au fost foştii ofiţeri ai securităţii şi care sunt rămăşiţele lor din politică?

Lucrurile acestea trebuie explicate, pentru că aţi votat împotriva acelui proiect. Dar staţi fără griji, că-l vom redepune. Şi-l vom redepune până trece şi poate-l veţi vota şi dumneavoastră la un moment dat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar nu vreţi să ieşiţi pe culoar să purtaţi împreună această discuţie, nu de faţă cu toată lumea? (Vociferări.)

Nu, ziceam de ultimul dialog!

Domnul George-Nicolae Simion:

Deci, Domnule Năsui, noi suntem de acord cu liste publice pentru ofiţerii de securitate, dar dumneavoastră aţi întins-o şi la copiii lor şi mă uit în dreapta şi nu prea văd bine, când vine vorba de copii, mă uit şi în stânga şi nu prea văd bine. Şi aţi dus-o până la a treia generaţie.

Or, cred că lucrul ăsta este exagerat!

Cât despre torţionarul la care faceţi referire, din prima zi, din Parlament, v-am cerut vot ca să nu i se valideze mandatul. Eu neştiindu-i pe toţi, ce au făcut. Chiar m-am interesat. Unul! Da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Simion.

Mulţumesc.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.

Domnule Bulai, ajunge!

Domnule Tanasă, au vorbit colegii dumneavoastră!

Niciun drept la replică nu poate genera un drept la replică.

Cred că e suficient!

Mergem mai departe.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2021...

Mă întorc.

Aveam o înscriere la cuvânt pe care n-am onorat-o.

Domnul Silviu Vexler, vă rog.

E în regulă? Bine.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 352/2021; procedură de urgenţă.

Şi îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal au fost introduse reguli noi privind TVA în domeniul comerţului electronic. Practic, au fost transpuse trei directive europene, respectiv Directiva 2.455, Directiva 1.955 şi Directiva 112.

Vă rog să aprobaţi ordonanţa de urgenţă cu amendamentul adoptat în Comisia pentru buget, finanţe a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Raportul?

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin prezentul act normativ se propune transpunerea prevederilor art. 2 şi 3 din Directiva 2.017/2.455, referitoare la obligaţiile privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii şi vânzările de bunuri la distanţă şi prevederilor Directivei 2.019/1995, referitoare la vânzările de bunuri la distanţă şi anumite livrări interne de bunuri.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu un amendament admis.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rămâneţi, rămâneţi puţin şi vă rog să prezentaţi timpii de dezbatere.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere - trei minute.

Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 3 contra, 2 colegi nu votează, timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

Nu avem intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii?

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Colegul meu, domnul Bulai, a făcut o afirmaţie periculoasă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Să spună domnul Bulai cine sunt torţionarii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

...pe care i-am băgat eu în Parlament?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog, măcar aveţi răbdare să termin procedura!

Discutam la titlu şi la articole! Of!

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 32 sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mă întorc la pct. 19, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Strategia UE privind combaterea antisemitismului şi susţinerea vieţii evreieşti (2021-2030) COM(2021) 615; PHCD 10/2022.

Domnule Muşoiu, vă rog, daţi citire proiectului de hotărâre.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Strategia UE privind combaterea antisemitismului şi susţinerea vieţii evreieşti (2021-2030) COM(2021) 615.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului, care reafirmă angajamentul ferm al Uniunii Europene pentru valorile fundamentale ale construcţiei europene, a subliniat relevanţa amintirii în discursul public a valorii aportului ştiinţific şi artistic al evreilor şi al comunităţilor evreieşti la dezvoltarea Europei, a recomandat întărirea măsurilor de prevenire şi combatere a activităţii antisemite a grupurilor radicale şi consolidarea eforturilor comune de aducere în faţă a justiţiei, a actelor antisemite violente.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene în data de 8 februarie 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul Silviu Vexler.

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Această comunicare are un rol cu totul deosebit, nu datorită mesajului său, ci mai ales datorită programului pe care el în prezintă. Este pentru prima dată când la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o astfel de strategie. Rolul ei este, în primul rând, unul simbolic şi moral, al legăturii şi al unităţii pe acest subiect şi al măsurilor care trebuie adoptate.

De asemenea, măsurile practice, pe care această strategie le propune spre implementare, sunt cu adevărat esenţiale.

Mă bucur, în acest sens, să subliniez faptul că o bună parte dintre ele au fost deja adoptate în România, fiind chiar primii în anumite cazuri. Este vorba de Legea pentru unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, Legea pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi a Holocaustului din România, Legea privind promovarea educaţiei referitoare la istoria holocaustului, pachetul legislativ privind supravieţuitorii holocaustului şi celelalte acte normative.

Subliniez, de asemenea, că toate aceste proiecte au fost iniţiative parlamentare, promovate şi susţinute de liderii tuturor partidelor democratice, într-un act cu adevărat simbolic în sine.

Mai departe de acest lucru, şi celelalte măsuri propuse în strategie, dar şi sugestiile care apar în această propunere de hotărâre trebuie să fie implementate şi promovate în mod corespunzător. Cu toată legislaţia, de care am vorbit şi pe care am subliniat-o, este necesar ca implementarea sa să fie urmărită.

În continuare există probleme şi dificultăţi în aplicarea legislaţiei în instanţe, mai ales în ceea ce priveşte mişcarea legionară şi criminalii de război din perioada holocaustului. Şi aş sublinia doar faptul că procesul de reabilitare şi de revizuire a sentinţei în cazul generalului Nicolae Macici, coordonatorul masacrului de la Odessa, întârzie de peste trei ani în tribunale, fără să existe o rezoluţie în acest sens.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului PNL, domnul Alexandru Muraru.

Vă rog, domnule deputat.

Cu rugămintea să încercaţi să vă încadraţi în cele două minute.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să vă spun că Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene. Salutăm această primă strategie a Uniunii Europene pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului şi susţinerea vieţii evreieşti.

Vreau să vă spun, cu această ocazie, că România a adoptat o strategie naţională anul trecut, prima strategie de acest fel, şi am fost printre primele state europene care a făcut acest lucru.

Mesajul statului român şi al Guvernului este, totodată, de toleranţă zero faţă de ameninţările cu caracter antisemit xenofob, faţă de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranţă şi discriminare.

Sunt implicate aproape 20 de instituţii şi, în următoarele două săptămâni, Guvernul va lua decizia pentru crearea Comitetului interministerial pentru implementarea acestei strategii care are termen 2021-2023, deci pentru următorii trei ani, şi, practic, după 2023, vom avea o nouă strategie, deci din trei în trei ani Guvernul va updata, va aduce noutăţi cu privire la această strategie.

Şi un ultim lucru pe care aş vrea să-l adaug aici. Pentru prima dată vom avea date complete de la Ministerul de Interne şi de la alte instituţii cu privire la actele cu caracter antisemit, vom reevalua toate programele academice şi vom încerca să le îmbunătăţim, şi ale altor instituţii care se ocupă cu perfecţionarea funcţionarilor publici sau a celor implicaţi în domeniul de activitate al acestei strategii.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Bulai, vă rog.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că la ora 17.00 trebuie să închid această şedinţă. Mai avem două minute.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe această cale mulţumesc şi colegilor din comisie, unde au fost dezbateri foarte bune, cu recomandări concrete adoptate, şi aici mă refer la ultima recomandare, cu întărirea politicilor memoriale şi educaţionale cu privire la istoria holocaustului şi combaterea antisemitismului, propunere care a fost votată în unanimitate.

Şi trebuie într-adevăr să amintim că nu a fost votată şi propunerea de a întări legislaţia care limitează activitatea partidelor şi asociaţiilor extremiste, fasciste şi de tip neolegionar.

Suntem în situaţia în care aceste partide sunt prezente la nivel parlamentar, iar degenerarea la care asistăm ar trebui oprită chiar şi din punct de vedere legislativ.

În Comisia CAE a fost respins acest amendament, am luat act. Mergem mai departe cu susţinerea celor prevăzute în această comunicare şi cu mulţumiri pentru amendamentul primit.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Tanasă, pe procedură sau la acest punct de pe ordinea de zi? (Vociferări.)

Domnul Tanasă.

Probabil va fi ultima intervenţie.

La ora 17.00 voi închide şedinţa, pentru că acesta este timpul alocat de către Biroul permanent.

Domnul Andruşceac ştie.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule preşedinte,

Propun prelungirea programului Camerei Deputaţilor până terminăm discuţiile pe acest punct.

Avem doi vorbitori cu două propuneri bune, zic eu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Adică îmi cereţi să prelungesc cu patru minute, practic.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să votaţi prelungirea cu patru minute a programului de lucru.

Vă mulţumesc.

157 de voturi pentru, 6 contra, 7 abţineri, 3 colegi nu votează, programul de lucru a fost prelungit cu două intervenţii, adică cu patru minute.

Domnule Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumim frumos pentru înţelegere, domnule preşedinte.

Sigur că Grupul AUR va vota pentru această comunicare, însă, în acelaşi timp, aş vrea să îi atrag atenţia domnului Muraru că toate acele 20 de instituţii publice ale statului român, care luptă ele să combată extremismul, nu se mişcă absolut deloc în ceea ce priveşte promovarea cultului criminalului de război Wass Albert, peste tot prin Transilvania. Nu ştiu dacă aţi auzit. E un domn pe care îl cheamă Wass Albert şi care se face vinovat de moartea unor români şi evrei, şi, din păcate, în instituţii publice ale statului român din Transilvania este promovat cultul acestui criminal de război. Sigur, el a fost condamnat în 1946, dar, ce să vezi, ulterior, s-a încercat reabilitarea lui şi există o sentinţă din 2008, prin care acest domn a rămas cu statutul de criminal de război în România.

Din păcate, cu largul concurs şi al domnului Muraru, bineînţeles, acest criminal de război, vinovat de moartea unor români şi evrei, este promovat fără probleme în instituţiile publice ale statului român, la fel cum - ce să vezi - domnul Muraru se face că nu vede faptul că în instituţiile publice ale statului român este promovat cultul scriitorului antisemit, antiromân, Nyirő József. Într-adevăr, Domnia Sa nu beneficiază de o sentinţă, de o condamnare definitivă, însă este un scriitor care a promovat intens hitlerismul, l-a promovat pe Hitler şi nu şi-a ascuns niciodată ura faţă de evrei.

Iată doar două personaje care sunt promovate intens în instituţiile publice ale statului român, cu largul concurs al domnului Muraru.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Andruşceac, vă rog.

Ultimele două minute.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul AUR va vota acest material care va fi trimis comisiei. Are toată deschiderea către o abordare care, pe viitor, să nu mai ducă la evenimente care să pună în pericol viaţa niciunui om, indiferent de etnia sa. Venim însă şi cu o recomandare - şi aici mă uit chiar acum la domnul Vexler, poate are puţin timp, la domnul Muraru şi la toţi cei care sunt interesaţi ca lucrurile să fie mai bine făcute nu doar în România, ci în întreaga Europă - şi îi rugăm ca în acest comunicat să includă şi solicitarea noastră, ca modelul de bune practici, pe care l-am votat în România şi pe care îl vom întări prin votul de astăzi, să cuprindă recomandarea ca studiul istoriei evreilor şi studiul holocaustului să fie făcut în întreaga Europă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Insistaţi, domnule Muraru? (Vociferări.)

Nu ştiam unde sunt îngerii Regulamentului!

Scurt, domnule Muraru!

Haideţi, să închid şi eu acest punct de pe ordinea de zi!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că, sigur, pe lângă câteva exagerări, vreau să vă spun că instituţiile statului vor face tot ce le stă în putinţă pentru ca persoanele condamnate pentru crime de război să nu mai fie promovate în locuri publice, dar cred că trebuie să începem cu colegii de la AUR care, de la tribuna Parlamentului, au promovat persoane condamnate pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Deci, ipocrizia trebuie să înceteze, şi AUR nu poate fi considerat un partid democratic.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Muraru, mulţumesc.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă şi îl invit pe domnul vicepreşedinte Şerban să prezideze şedinţa dedicată interpelărilor.

Mulţumesc.

Vă doresc o după-masă plăcută alături de cei pe care-i iubiţi cu toţii.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Bună seara, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 14 februarie 2022, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Brian Cristian, USR? Două interpelări depuse. Susţineţi?

Domnul Brian Cristian (din sală):

Da, da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi susţine doar una dintre cele două interpelări, pentru că la cealaltă am primit deja răspuns, deoarece am făcut o cerere pe Legea nr. 544 - Legea liberului acces la informaţii de interes public. Pentru că, de multe ori, în acest context, am văzut că, adesea, ministerele nu ne dau răspunsuri. Şi, atunci, a trebuit să apelez la acest instrument, pentru că, la final, poţi chiar să dai în judecată instituţia.

Deci, interpelarea mea de astăzi este către Ministerul Educaţiei şi are ca obiect "Orientarea în carieră în învăţământul preuniversitar".

Domnule ministru,

Lipsa resursei umane în ceea ce priveşte numărul consilierilor şcolari afectează oportunităţile elevilor care urmează cursurile şcolilor din mediile dezavantajate, contribuind inclusiv la creşterea abandonului şcolar. Din informaţiile primite din circumscripţie, unui consilier şcolar îi revin peste 1.000 de elevi.

Pentru a remedia problemele enunţate anterior, în data de 15 iulie 2020 a fost promulgată Legea nr. 133/2020 - lege USR - care stipulează faptul că "unui post de consilier şcolar îi este alocat un număr maxim de 600 de elevi, respectiv un număr maxim de 300 de preşcolari, în cadrul unui cabinet de asistenţă psihopedagogică, respectiv în cadrul unui cabinet interşcolar de asistenţă psihopedagogică". Această modificare legislativă a intrat în vigoare începând cu anul şcolar 2021-2022.

În acest context, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Câţi elevi erau alocaţi unui post de consilier şcolar anterior adoptării Legii nr. 133/2020 şi cum a evoluat această rată de la intrarea în vigoare a acestei legi?;
2. Care este costul brut anual al unui post de consilier şcolar şi care este impactul bugetar pe care l-a avut Legea nr. 133/2020?;
3. Care a fost numărul total al consilierilor şcolari angajaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar în anul şcolar 2020-2021 şi cum a evoluat acest număr pentru anul şcolar următor, 2021-2022? Solicităm acest număr atât la nivel naţional, cât şi defalcat pentru judeţul Maramureş;
4. Care sunt materialele şi licenţele software pe care consilierii şcolari le primesc de la Ministerul Educaţiei în vederea realizării atribuţiilor pe care le au aceştia?;
5. Şi vă rog să ne puneţi la dispoziţie rapoartele de activitate sau alte date statistice privind activitatea Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională din ultimii 5 ani.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat al USR, Maramureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ion-Marian Lazăr, USR - o singură interpelare depusă. Susţine? Este? Nu.

Iulian-Alexandru Muraru, PNL? Nu?

George-Cristian Tuţă, PNL? 3 interpelări depuse. Nu.

Laurenţiu-Nicolae Cazan, PNL? Nu.

Oana Murariu, USR? Nu.

Vasilică Toma, PSD? Nu.

Gabriel-Valer Zetea? Nu.

Beniamin Todosiu, USR? Nu.

Daniel-Florin Ghiţă, PSD? Nu.

Călin-Ioan Bota, PNL? Nu.

Nicolae Roman, AUR?

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

O depune în scris.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dumitru-Viorel Focşa, AUR?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Este, este!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Este?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Este!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al afacerilor interne, domnului Bode.

Subiectul interpelării - "Pasivitatea şi abuzurile agenţilor de poliţie din Secţia nr. 5 Constanţa în cadrul procedurilor de cercetare aferente unui dosar penal şi a unei agresiuni fizice".

Stimate domnule ministru,

În cadrul programului săptămânal de audienţe, mi-a fost sesizată o situaţie revoltătoare, ce este strâns legată de activitatea agenţilor Ministerului Afacerilor Interne din cadrul Secţiei de Poliţie nr. 5 Constanţa.

E vorba de oamenii de pe tarlaua dumneavoastră!

Mai trimiteţi controale acolo, vă rog!

Pe scurt, în luna iulie a anului 2021, o doamnă - doreşte să aibă numele protejat, de teama agenţilor de poliţie, atenţie, nu de teama unor infractori, ci de teama unor poliţişti - a sesizat faptul că a fost agresată fizic de un vecin, motivul fiind o magazie pe care a ridicat-o acesta pe acoperişul blocului, fără niciun fel de autorizaţie, în care depozitează diferite obiecte, mai degrabă, gunoaie, adunate de pe la ţară, unde are omul casă.

În urma plângerii penale formulate de doamna în cauză, pentru efectuarea de lucrări fără autorizaţie de construire, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a deschis un dosar penal, cu nr. l0.644 din 2020 - atenţie, suntem în 2022, nu a avut loc nicio audiere până acum!

Acest fapt a determinat agresiunea fizică în urma căreia a fost eliberat Certificatul medico-legal nr. 3.690 din 2021, în data de 10 august 2021, ce reprezintă o circumstanţă agravantă în cadrul dosarului penal mai sus-menţionat.

Din păcate, soluţionarea dosarului nr. l0.644 trenează nepermis de mult, din cauza pasivităţii agenţilor de cercetare din Secţia de Poliţie nr. 5 Constanţa.

Doamna mai reclamă şi un comportament intimidant din partea agentului de poliţie Şerban Adelin Valentin, atât la constatarea agresiunii din luna iulie a anului 2021, cât şi ulterior, în cadrul unei acţiuni de hărţuire pe care cel reclamat de dânsa a derulat-o în colaborare cu vecinul ce locuieşte la etajul inferior acesteia. În consecinţa acestei acţiuni, este amendată doamna, pe data de 1 ianuarie 2022, de către agentul mai sus-menţionat, cu suma de 200 de lei, pentru un presupus sonor ridicat al televizorului. La ora 18.00, atenţie, noaptea minţii!

De la adresa nr. 694 din 2021, înregistrată la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, prin care doamna indică numele autorului construcţiei abuzive şi al agresiunii fizice şi prin care solicită urgentarea cercetărilor, în afară de amenda cu care aceasta a fost sancţionată de agentul de poliţie Şerban Adelin Valentin şi de comportamentul intimidant şi abuziv al acestuia, nu a existat niciun fel de activitate în dosarul penal mai sus-menţionat şi nici în anchetarea agresiunii fizice.

Pe cale de consecinţă, vă solicit, stimate domnule ministru, să dispuneţi Corpului de Control efectuarea unei acţiuni specifice la Secţia de Poliţie nr. 5 Constanţa, pentru pasivitate în anchetarea celor două speţe, şi a agentului Şerban Adelin Valentin, pentru comportament cel puţin intimidant şi trenarea cercetării.

De asemenea, vă solicit să îmi comunicaţi în scris rezultatul controlului.

Cu deosebită consideraţie, deputat AUR de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa?

Aţi susţinut, da?

Alexandra Huţu, PSD?

Vă rog, doamnă, aveţi cuvântul.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Dan Vîlceanu, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.

Stimate domnule ministru,

Interpelarea se referă la sesizările pe care le-am primit de la mai mulţi primari din judeţul Botoşani, care au solicitat finanţare din fonduri europene pentru dotarea cu tablete şi diverse echipamente hardware a unităţilor de învăţământ, prin intermediul aplicaţiei MySMIS, şi care au primit răspuns că cererea de finanţare "a ajuns în statusul rezervă".

Aşa cum ştiţi, achiziţia de tablete şcolare şi alte echipamente reprezintă dotări esenţiale, în special pentru elevii din mediul rural şi urban mic, având rolul de a îmbunătăţi şansele tuturor elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar să participe în mod efectiv la cursurile organizate online.

Având în vedere că, în actualul context, în care numărul elevilor şi al profesorilor depistaţi pozitiv la noul coronavirus este în creştere, iar clasele şi şcolile care desfăşoară ore online este din ce în ce mai mare, cred că este necesar să se clarifice cât mai repede situaţia achiziţiilor de tablete şi echipamente care să permită accesul tuturor elevilor la şcoală.

Vă rog, aşadar, să răspundeţi la următoarele întrebări:

• Care este semnificaţia acestui "status rezervă"?;
• Proiectele pentru care s-a primit acest răspuns sunt aprobate fără finanţare sau urmează să fie finanţate?;
• Vor mai fi alocate fonduri pentru astfel de solicitări de finanţare?;
• Câte solicitări cu acest "status rezervă" sunt în prezent în judeţul Botoşani şi care sunt unităţile administrativ-teritoriale ale căror proiecte nu au primit finanţare? Vă rog să precizaţi pentru fiecare UAT din judeţ numărul de tablete solicitat;
• Câte solicitări din judeţul Botoşani au fost finanţate şi care sunt UAT-urile beneficiare? Vă rog, de asemenea, să precizaţi şi aici numărul de tablete;
• Câte solicitări cu acest "status rezervă" există în prezent la nivel naţional? Vă rog să precizaţi numărul pentru fiecare judeţ, însoţit şi de numărul de tablete solicitat;
• Câte solicitări au fost finanţate la nivel naţional şi care este numărul pentru fiecare judeţ, însoţit şi de numărul de tablete solicitat?

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat, PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei, Grupul parlamentar AUR?

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi subiectul ei este "Situaţia Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa".

Domnule ministru,

Am adresat Primăriei şi Consiliului Local Constanţa întrebări cu privire la starea în care se află Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa şi nu am primit niciun răspuns, deşi termenul prevăzut de lege a fost depăşit.

Menţionez, de asemenea, că am adresat aceleaşi întrebări preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa şi prefectului de Constanţa.

Vă semnalez faptul că acest spital este singura unitate spitalicească, la nivelul regiunii Dobrogea, unitate de acest gen, şi este absolut necesar ca persoanele care au boli infecţioase şi contagioase să fie tratate.

Nu este normal ca toţi bolnavii cu afecţiuni contagioase să fie trimişi la Spitalul Judeţean de Urgenţă.

În ciuda declaraţiilor din presă, acest spital nu este funcţional.

Vă solicit să luaţi măsurile necesare pentru remedierea acestei situaţii grave! Bolnavii şi personalul spitalului sunt deja în aşteptare de peste 3 luni, iar Consiliul Local Constanţa a preluat managementul acestui spital şi nu a întreprins nicio măsură pentru a remedia situaţia pe care v-o semnalez.

În speranţa că voi găsi înţelegere din partea dumneavoastră, solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, minorităţi? O interpelare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării - "Distribuirea testelor antigen pentru depistarea SARS-CoV-2.

Stimate domnule ministru,

În ultimii 2 ani, măsurile de prevenire a răspândirii noului tip de coronavirus, precum închiderea şcolilor, trecerea acestora în sistem online/hibrid, au avut un impact major asupra calităţii actului educaţional.

Astfel, pentru a oferi o şansă tuturor elevilor de a se întoarce la şcoală, măsura adoptată de Ministerul Educaţiei a fost testarea săptămânală a elevilor, decizie care, deşi contestată iniţial, şi-a dovedit utilitatea.

Cu toate acestea, în unele zone ale ţării, noua măsură încă întâmpină probleme de implementare.

Recent, mai mulţi directori ai unităţilor de învăţământ din localităţile cu populaţie majoritară ucraineană mi-au semnalat faptul că, săptămânal, sunt nevoiţi să se deplaseze între 80 şi 130 km. - doar dus - pentru a ajunge la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, în vederea ridicării testelor antigen, toate acestea în condiţiile în care atât unităţile de învăţământ, cât şi directorii nu dispun de autoturisme.

În judeţele învecinate, Inspectoratele Şcolare Judeţene distribuie teste în mai multe centre, astfel încât directorii unităţilor de învăţământ nu sunt nevoiţi să se deplaseze sute de kilometri cu mijloace de transport în comun sau cu autoturisme închiriate.

Cunoscând implicarea dumneavoastră, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să îmi comunicaţi, oral şi în scris, punctul de vedere al Ministerului Educaţiei cu privire la cele menţionate mai sus, evidenţiind dacă nu ar fi fost mai normal ca testele antigen destinate elevilor din Maramureşul istoric să fie distribuite în oraşele învecinate - de exemplu, Sighetul Marmaţiei sau Vişeu de Sus - de unde să fie ridicate de către directorii unităţilor de învăţământ, sau direct către şcoli.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu, Grupul parlamentar AUR? Nu?

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Ba da, este! Este!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Este?

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează ministrului energiei, domnul Virgil Popescu, obiectul fiind "Finanţarea unor proiecte de investiţii pentru modernizarea CET II Craiova".

Domnule ministru Virgil Popescu,

Având în vedere episoadele repetate de poluare extrem de intensă a aerului în municipiul Craiova, cu cenuşă şi alte substanţe dăunătoare pentru sănătatea populaţiei, de către CET II Craiova, răspândite în condiţii de vânt, cum s-a întâmplat în data de 29 ianuarie 2022, aşa cum s-a putut vedea şi în imaginile făcute publice în ultima perioadă, vă rog să ne răspundeţi:

• Dacă este adevărat că în perioada actuală se realizează o instalaţie în vederea conformării nivelului de noxe, potrivit legii, la CET II Craiova? În situaţia în care aceste lucrări au început sau vor începe, care este instituţia care efectuează verificări în acest sens? Care este stadiul actual al verificărilor?;
• Dacă există încheiate sau în curs de negociere acte sau contracte în vederea conformării grupului energetic la cerinţele impuse prin decizia de punere în aplicare, Decizia UE/2017/1442 a Comisiei Europene pentru instalaţii de ardere de dimensiuni mari, respectiv în temeiul Directivei 2010/75/UE? Detaliaţi. În caz afirmativ, pe ce sume şi pe ce perioade sunt încheiate, care este obiectul concret al acestora şi care sunt rezultatele aşteptate?;
• Dacă există încheiat un contract-cadru pentru placarea cu pământ vegetal a depozitului de cenuşă din Valea Mănăstirii? Care este stadiul derulării sale?

Solicit răspuns scris.

Iar pentru scumpirile aberante din domeniul energiei, care s-au produs pe durata mandatului dumneavoastră, fără precedent în istorie, care duc accelerat spre pauperizarea populaţiei, precum şi pentru îndemnul provocator şi ruşinos produs în timpul ultimului dumneavoastră discurs, chiar de aici, de la tribuna Parlamentului, vă rog să vă prezentaţi demisia de onoare!

Mai devreme sau mai târziu, fiecare va trebui să dea socoteală!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ, PSD? 31 de interpelări depuse. Nu.

Domnul Dorel, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru, Nicolae Ciucă.

Obiectul interpelării - "Prima soluţie pentru scăderea facturilor este TVA zero la energie timp de un an. Cine vă opreşte să modificaţi Codul fiscal?".

Aşa-zisa liberalizare a pieţei energiei este o ultimă şi devastatoare lovitură dată României şi cetăţenilor săi. Cei bogaţi să fie şi mai bogaţi, iar cei săraci, şi mai săraci. Mai pe înţelesul românilor, cetăţenii să fie privaţi de propriul stat, a cărui misiune este tocmai aceea de a-i proteja! România, unul dintre puţinele state care îşi poate asigura independenţa energetică din resursele proprii, având posibilitatea să mai şi vândă, a ajuns să aibă cele mai mari preţuri la gaze, benzină şi motorină, ceea ce se va reflecta în economie.

Preţul energiei şi al gazelor a explodat, cu consecinţe grave asupra cetăţenilor români şi a economiei noastre. Astfel, cuplarea preţului din producţia internă de gaze la preţul bursei de la Viena, fără stabilirea unui mecanism clar de protecţie a economiei româneşti şi a românilor, expune România, în prag de sezon rece, la o creştere a facturilor de circa 80%; în acest timp, producţia internă continuă să scadă, lucru care nu dă timp pentru aprovizionarea depozitelor pentru iarnă.

Rapoartele ANRE arată o situaţie alarmantă pe piaţa gazelor. Astfel, în primele 5 luni, consumul intern a crescut cu aproape 10%, importurile din Rusia s-au majorat cu peste 30%, exporturile de gaze din România au crescut de circa 20 de ori, iar producţia internă a scăzut.

Precizăm că nu suntem de acord cu faptul că singura soluţie este Legea consumatorului vulnerabil, câtă vreme nu se intervine asupra mecanismelor prezentate mai sus, care distorsionează piaţa energiei, şi câtă vreme nu se găsesc soluţii pentru exploatarea gazului românesc.

Românii, pe de o parte, au aceleaşi salarii şi aceleaşi pensii, pentru că au fost îngheţate de Guvern în anul 2021. În schimb, pe de altă parte, avem creşteri foarte mari la facturile de energie şi gaze naturale, care aproape s-au triplat, şi creşteri semnificative la preţul benzinei şi al alimentelor, care se scumpesc de la o zi la alta.

Experţii au publicat deja modul cum se formează preţul final la energie şi gaz şi au constatat că 70% din preţ sunt taxe şi impozite pe care le percepe statul român.

Faţă de această situaţie, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Prima soluţie pentru scăderea facturilor este TVA zero la energie timp de un. Un studiu de impact poate să ne arate că următorul pas este aplicarea unui TVA de 5% pentru energie, prin modificarea Codului fiscal, prin ordonanţă de urgenţă. Ce vă opreşte să aplicaţi soluţiile concrete pentru protejarea românilor?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Dorel Acatrinei, deputat, Suceava.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Daniel-Liviu Toda, Grupul parlamentar al USR, este? Nu.

Alexandru-Ioan Andrei, Grupul Parlamentar al PNL - o interpelare depusă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezenta interpelare este adresată domnului Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Subiectul interpelării - "Situaţia sistemului de irigaţii Giurgiu-Răzmireşti".

Stimate domnule ministru,

Una dintre problemele majore cu care se confruntă fermierii din judeţul Giurgiu, judeţ în care agricultura deţine o pondere importantă, este lipsa irigaţiilor.

În ultimii ani, s-au făcut paşi importanţi în refacerea sistemelor de irigaţii din această zonă, cel mai important fiind repornirea sistemului Terasa Mihai Bravu, sistem ce asigură acum apa necesară irigării a peste 14.000 de hectare în zonă.

În judeţul Giurgiu există însă un alt sistem de irigaţii, extrem de important atât pentru fermierii locali, cât şi pentru cei din judeţul vecin, Teleorman - sistemul Giurgiu - Răzmireşti. După numeroase demersuri şi zeci de întâlniri cu responsabilii din Ministerul Agriculturii şi ANIF, a fost finalizat proiectul tehnic pentru secţiunea A+C, care este acum depus la Ministerul Agriculturii.

Prin implementarea acestui proiect - cu o valoare totală de 485 de milioane de lei - fermierii din 16 localităţi ale judeţului Giurgiu vor beneficia de irigaţii, suprafaţa totală irigată fiind de peste 100.000 de hectare - 76.000 în judeţul Giurgiu şi peste 29.000 în Teleorman.

Aprobarea proiectului tehnic este un pas important spre rezolvarea problemei irigaţiilor în judeţul Giurgiu şi, de aceea, vă solicit susţinerea pentru urgentarea următorilor paşi spre realizarea acestui proiect, în mod special pentru asigurarea finanţării necesare refacerii sistemului de irigaţii Giurgiu - Răzmireşti.

De asemenea, vă solicit prezentarea stadiului concret - inclusiv alocarea creditelor bugetare - pentru acest proiect extrem de important pentru agricultura din judeţul Giurgiu.

Solicit răspuns scris.

Deputat Ioan-Alexandru Andrei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Wiener, Grupul parlamentar al USR?

O voce din sală:

Nu este.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu.

Domnul Ilie Toma, Grupul parlamentar al PSD?

Aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Virgil Popescu, Ministerul Energiei.

În urma deciziilor luate de Guvernele de dreapta, în 2020 şi 2021, pe subiectul liberalizării pieţei energiei, preţul energiei şi al gazelor au luat-o razna, cu toate că PSD şi numeroşi specialişti în economie au avertizat în nenumărate rânduri că ne îndreptăm spre o situaţie care va scăpa de sub control.

Liberalizarea pieţei energiei trebuia să vină la pachet cu un set de reglementări clare pentru a se evita situaţia din prezent, când valoarea facturilor generează grave probleme în bugetul consumatorilor casnici şi în economie, afectând şi mediul de afaceri şi instituţiile de stat - printre care şcoli, spitale, grădiniţe etc. -, dar nu s-a întâmplat acest lucru.

Realitatea demonstrează dramatic că deciziile luate - de la închiderea Termocentralei de la Mintia, fără a se pune ceva în loc, fără a se pune în funcţiune hidrocentralele de pe râul Jiu, inexistenţa unei concurenţe reale, care să regleze preţurile pe baza cererii şi ofertei şi care să coboare aceste preţuri, inexistenţa acestor reglementări clare, care să protejeze consumatorii, mai ales pe cei vulnerabili, a condus la o explozie a preţurilor care se regăsesc pe facturile tuturor consumatorilor.

Preţurile sunt rupte cu totul de mecanismul cerere-ofertă, ceea ce arată că ele sunt speculative, în lipsa unei concurenţe reale, şi românii merită să afle care sunt cauzele.

De aceea, prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

• Câte milioane de facturi pentru electricitate şi gaze naturale au fost emise greşit?;
• În ce constau greşelile care au generat valorile ridicate ale facturilor şi cine le-a făcut?;
• Dacă cetăţenii nu se revoltau şi nu specificau acest lucru, cine răspundea pentru situaţia creată şi ce măsuri se luau?;
• Ce soluţii veţi lua pe termen lung, astfel încât cetăţenii să nu se mai confrunte cu astfel de situaţii?

Şi - aş completa eu - să ştiţi că nu neapărat doar Ministerul Energiei este de vină. De vină sunt conducerile acelor unităţi, entităţi economice care au facturat gazele, care au facturat electricitatea, neţinând cont de realitatea românească, neţinând cont de problemele din economia românească, şi au dus la un astfel de dezastru. Deci este foarte clar.

Domnule ministru,

Aş vrea să mai îmi răspundeţi la o întrebare, suplimentar, şi anume:

• Care sunt măsurile pe care le veţi lua în momentul în care veţi constata care au fost vinovaţii şi cât de vinovaţi au fost şi care a fost greutatea deciziilor care au fost luate de către ei?

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns verbal şi în scris.

Deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Mircea Roşca, Grupul parlamentar al PNL?

Vă rog.

Domnul Mircea Roşca:

Interpelare adresată domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe.

Obiectivul interpelării - "Rezolvarea, în mod urgent, a situaţiei familiei Rotundu din Danemarca, precum şi nevoia de a reglementa procesul prin care respectarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor ţării, privitoare la copii, să fie monitorizată şi protejată".

Stimate domnule ministru,

Situaţia nenumăratelor cazuri în care, în mod abuziv, cu explicaţii sumare, în numele presupusului interes superior al copilului, familii de români care locuiesc în afara graniţelor ţării au rămas fără copii, deoarece aceştia au fost plasaţi sub măsuri de aşa-zisă protecţie, reclamă reacţii urgente din partea statului român.

De foarte multe ori, aceste cazuri au fost prezentate în mass-media. Sunt multe situaţii în care, prin efort diplomatic, politic şi civic, respectivele sisteme de protecţie activate au fost forţate să aducă copiii înapoi în sânul familiilor apartenente - exemplul familiei Bodnariu din Norvegia, al familiei Furdui din Germania şi multe altele.

Cine însă răspunde pentru trauma separării atât a copiilor, cât şi a părinţilor? În ce mod statul român protejează propriii cetăţeni de astfel de răpiri? Pentru că, în cazul în care nu sunt cu adevărat motivate, abuzul acesta este o răpire instituţionalizată.

Dincolo de obligaţiile constituţionale ale statului român, de protecţie a drepturilor propriilor cetăţeni, având în vedere numărul mare de astfel de situaţii şi faptul că sistemele de protecţie ale copiilor sunt specifice fiecărei ţări în parte, se impune luarea unor măsuri coordonate pentru protecţia acestor familii şi a drepturilor lor.

Mai mult, este absolut necesară accesibilitatea şi uşurinţa semnalării unor astfel de abuzuri pentru familiile confruntate cu acest tip de dramă. Nu uitaţi, domnule ministru, de faptul că sunt, de regulă, oameni simpli.

În lumina crizei actuale a familiei Rotundu din Danemarca, respectuos vă adresez solicitarea de a dispune măsurile de protecţie a drepturilor lor cetăţeneşti şi de a preciza, în scris, paşii făcuţi până acum.

În numele obligaţiilor constituţionale, având în vedere numărul alarmant de cazuri, la nivelul ministerului pe care îl conduceţi, vă rog să precizaţi, în acelaşi mod, scris, care sunt măsurile luate pentru a putea interveni în astfel de speţe şi precizarea strategiei dumneavoastră pentru prevenirea şi monitorizarea situaţiilor de acest tip.

Menţionăm că dorim răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu, Grupul parlamentar al PSD? Nu.

Domnul deputat Nicu Fălcoi, USR? Nu.

Domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu, AUR? Nu.

Domnul Ştefan-Iulian Lörincz, USR? Nu.

Şi ultimul coleg înscris, George Ionescu, neafiliaţi? Nu.

Stimaţi colegi,

Închidem aici şedinţa, în această seară.

Ne revedem mâine-dimineaţă, la ora 8.30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.39.