Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 22 februarie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Rugămintea e să vă încadraţi în timpul de 3 minute.

Şi, conform algoritmului, vom începe declaraţiile politice, alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale, un coleg deputat neafiliat.

Întreb, dacă domnul Florin Piper-Savu este în sală?

Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Viorel Salan.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Teleorman înseamnă doar comunităţi cu edili PNL?!".

Stimaţi colegi,

În Teleorman, aleşii judeţeni PNL, fără să ţină seama de interesele şi problemele celor care i-au trimis să-i reprezinte în Consiliul Judeţean, împart judeţul în comunităţi conduse de primari PNL şi altele.

După mai mult de o lună de amânări şi absenţe de la şedinţele Consiliului Judeţean, aleşii PNL iau o decizie politică fără precedent şi adoptă hotărârea care lasă 65% din cetăţenii judeţului să sufere de pe urma repartizării discreţionare a sumei provenite din fondul aflat la dispoziţia Consiliului Judeţean, corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în 2022, prioritar către localităţile conduse de edili liberali.

Cele 4 procente care au făcut diferenţa în preferinţele electoratului la alegerile locale din 2020 între PNL şi PSD nu justifică modul abuziv, lipsit de criterii obiective, prin care majoritatea PNL din CJ Teleorman a direcţionat sumele de bani către localităţile cu edili PNL, fără să ţină seama că banii trebuiau împărţiţi echitabil, atât pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, cât şi pentru cheltuielile de funcţionare ale tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ.

Prin hotărârea aleşilor PNL, comunităţile conduse de primari PSD primesc doar 30% din sumă, deşi au o populaţie care reprezintă 65% din cea a judeţului.

Colegi de guvernare, aşa doriţi să "Dezvoltăm Teleormanul", lăsând fără bani pentru dezvoltare şi funcţionare municipiile, oraşele şi comunele din judeţ, doar pentru că sunt conduse de primari PSD?

Prin repartizarea sumei de doar 200.000 de lei municipiilor Alexandria, Roşiorii de Vede sau oraşului Zimnicea, adică jumătate din suma repartizată unei comune cu mai puţin de 1.000 de locuitori, dar cu edil liberal, "aliaţii" noştri din PNL pun în dificultate aceste autorităţi care trebuie să aleagă între a ignora povara facturilor la iluminatul public sau a renunţa la finanţarea lucrărilor de reparaţii, investiţii şi dotarea unităţilor de învăţământ, derularea proiectelor aflate în execuţie, siguranţa cetăţenilor, parcuri, curăţenia pe străzi, locurile de joacă, asfaltarea străzilor.

Teleormănenii din comunităţile cu primari PSD nu au dreptul la dezvoltare, la siguranţă, la educaţie, sănătate, servicii sociale?

Votul primit de către aleşii locali din Teleorman trebuie să-i responsabilizeze pe toţi şi să îi oblige la echilibru şi raţiune.

Aleşi locali, judeţeni, parlamentari sau miniştri, cu toţii am depus un jurământ de credinţă pentru binele cetăţenilor ţării noastre!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Viorel Salan.

Se pregăteşte doamna Viorica Sandu? Nu e în sală.

Domnul deputat Tuhuţ.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică de azi am intitulat-o "Birocraţia de stat trebuie să rămână în slujba cetăţeanului".

Birocraţia nu salvează România, dar o poate îngropa în trecut. Ultima experienţă personală de acest fel am avut-o discutând direct cu primarii din judeţul Hunedoara despre problemele comunităţilor.

Obiectivul principal în raport cu oamenii care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma realizării acestui proiect este racordarea a peste 3.400 de gospodării şi a clădirilor administrative la magistrala de gaz metan nou-construită.

Drumul birocratic a debutat în 31 decembrie 2020, dar visul cetăţenilor celor 3 comune hunedorene de a avea o viaţă mai bună s-a frânt repede. În 15 octombrie 2021, prin grila de verificare administrativă şi de eligibilitate, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene decide respingerea proiectului. Contestaţia depusă de către cei 3 primari, în data de 12 noiembrie, pentru ca procesul de evaluare a proiectului să continue, a primit, de asemenea, o decizie negativă, în data de 17 decembrie 2021.

Până aici totul nu pare altceva decât un proces birocratic banal, în care o solicitare nu îndeplineşte toate criteriile solicitate şi de aceea este respinsă.

Dar în textul deciziei finale stă scris negru pe alb - "Oraşul Uricani (lider) în parteneriat cu oraşul Aninoasa (membru)" care ar fi depus proiectul "Dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în comunele Vălişoara, Luncoiu de Jos şi Băiţa, judeţul Hunedoara".

Însă oraşul Uricani şi oraşul Aninoasa sunt în Valea Jiului şi nu au nicio legătură cu parteneriatul celor 3 comune de pe malul opus al Mureşului.

De principiu, o astfel de eroare prin care instituţia care este destinatarul de drept al răspunsului este înlocuită cu o altă instituţie, fără nicio calitate legală în context, anulează de drept legalitatea deciziei în sine, şi, toate nenumăratele argumente înşirate doct în foarte elaboratul text, devin fără valoare.

Ce rămâne de făcut în astfel de situaţii? Putem lăsa interesele legitime ale comunităţilor să fie anihilate de funcţionari publici care şi-au uitat menirea?

Răspunsul meu este - nu. Dacă sistemul birocratic nu funcţionează cum trebuie, atunci el trebuie ajustat. Factorii de decizie care îl coordonează trebuie să cunoască situaţia şi să ia măsuri în consecinţă, cât mai repede.

De aceea, am făcut ieri un prim pas concret şi am adresat o întrebare ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, legată de necazul oamenilor din judeţul Hunedoara.

Este datoria noastră, nu numai să luăm atitudine, ci să şi sprijinim concret schimbarea în bine, în favoarea cetăţenilor.

Viorel Salan, deputat în Circumscripţia nr. 22, PSD, Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Tuhuţ, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul Daniel Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne aflăm astăzi în faţa unuia dintre cele mai periculoase momente ale istoriei după cel de-al Doilea Război Mondial, un conflict care mocneşte lângă graniţele noastre de mai bine de 8 ani şi care în acest moment este pe cale să degenereze în diferite situaţii politico-militare pe care nicio cancelarie occidentală nu le poate anticipa, preveni sau stopa.

Într-un context atât de delicat, în care observăm o escaladare a raportului de forţe, în care Europa încearcă să acţioneze ca un facilitator de consens între autorităţile ucrainene, liderii pro-ruşi din regiunile autoproclamate şi ruşi, România este în postura de a deveni un actor principal în regiune, atât prin poziţia geostrategică, cât şi prin capabilităţile militare de care dispunem în acest moment, asigurând flancul estic al NATO şi bazinul Mării Negre.

Dragi colegi,

În judeţul din care provin, România se mândreşte cu două fabrici producătoare de armament cu o veche tradiţie, şi anume Uzina Mecanică şi Fabrica de Arme Cugir.

Din păcate, din cauza lipsei de profesionalism a conducerii acestor două fabrici, deşi industria de armament prosperă în toate statele membre ale Uniunii Europene şi nu numai, cugirenii au avut de suferit de pe urma conducerii deficitare. Cugirenii au tras un semnal de alarmă, prin greva lor din ultimele zile, pentru a semnala condiţiile de muncă existente în acest moment şi salariile prea mici pentru a susţine o viaţă normală.

Lipsa de viziune şi managementul defectuos pe parcursul ultimilor 2 ani au pus în pericol nu doar locurile de muncă ale unui oraş întreg, ci şi capabilitatea Armatei Române de a se înzestra cu armament produs în România, crescând astfel dependenţa de importuri.

Având în vedere contextul geopolitic, actuala degringoladă de la Uzina Mecanică şi Fabrica de Arme din Cugir trebuie să ia sfârşit cât mai curând.

Dragi cugireni,

Prin încrederea pe care mi-aţi acordat-o votându-mă deputat de Alba, vreau să vă asigur că vocea voastră se va face auzită cu orice preţ. Miniştrii Partidului Social Democrat îşi doresc investiţii, stabilitate şi sustenabilitate în domeniile pe care le coordonează. De asemenea, şi ministrul economiei, domnul Florin Spătaru, îşi doreşte pentru fabricile din Cugir o conducere profesionistă, cu viziune şi cu experienţă în administrare, astfel încât investiţiile care se vor face în retehnologizarea liniilor de producţie să genereze performanţă şi creşterea competitivităţii, iar în final posibilitatea creşterii salariilor muncitorilor la nivelul binemeritat pentru tot efortul depus.

Cu respect pentru locuitorii din judeţul Alba, deputat al PSD de Alba, Tuhuţ Radu-Marcel.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Vă rog, domnul deputat Gheorghe, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Kiss János.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "Câteva măsuri rapide care pot îmbunătăţi criza energetică şi această criză a facturilor pe care România o traversează astăzi".

Un lucru foarte important pe care doresc să îl precizez din prima este că în ultimul timp am văzut foarte multe soluţii populiste, soluţii nerealiste, de la naţionalizarea întregului sistem energetic până la tot felul de propuneri de ultrasubvenţionare, la nişte cote pe care bugetul de stat al României nu şi le poate permite, şi multe, multe alte idei.

Cred că sunt câteva măsuri care se pot lua, unele pe termen scurt, altele pe termen lung.

În primul rând, România trebuie să renunţe la această îndesare, îmi permit să-i spun, a costurilor la energie, generată de certificatele verzi.

Certificatele verzi sunt inutile. Sunt determinate de această ideologie a ecologismului şi, în realitate, nu fac bine nici naturii, nici economiei, nu reduc nici gradul de poluare, şi nici nu cresc calitatea serviciilor sistemului energetic.

O altă chestiune este eliminarea taxei de cogenerare, o taxă inutilă, legată de principiul eficienţei energetice şi de o serie de chestiuni care ţin mai mult de birocraţia funcţionării sistemului energetic naţional.

De asemenea, reducerea TVA la energie de la 19% la 5% este o soluţie pentru scăderea acestor tarife pe care le întâlnim cu toţii în ultima perioadă. O soluţie rapidă, o soluţie eficientă şi care se va vedea în impactul asupra costurilor pe care le întâmpină consumatorii români.

De asemenea, cred că ar trebui să se impună furnizorilor obligativitatea de a cumpăra 40% din consumul destinat clienţilor din pieţele la termen, aşa cum se întâmplă şi în cazul producătorilor de energie, care sunt obligaţi să vândă în aceeaşi proporţie pe aceste pieţe la termen. Asta ar reduce mult volatilitatea şi ar scădea impactul zonei speculative asupra costului final al energiei.

Un alt lucru fundamental este restructurarea ANRE. ANRE astăzi a devenit un fel de sinecură, o instituţie care mai mult se uită, mai mult priveşte decât să acţioneze împotriva abuzurilor care apar în piaţă şi să combată direct această criză a facturilor supradimensionate, a facturilor aberante din ultima perioadă. Deci ANRE trebuie restructurat din temelii.

Iar pe termen mediu cred că sunt câteva investiţii fundamentale pe care România trebuie să le facă:

• În primul rând, încheierea şi punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, în baza unui memorandum stabilit şi semnat din 2021 alături de partenerii americani;
• Exploatarea gazului din Marea Neagră, un gaz natural care poate să asigure securitatea energetică a României pe un termen relativ mediu, în cazul în care este exploatat eficient şi la timp;
• Şi, de asemenea, schimbarea infrastructurii de transport a energiei electrice, o infrastructură care în foarte multe zone ale ţării are 60-70 de ani şi din această cauză la energia electrică au loc pierderi foarte mari pe reţea şi de aici...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...cresc, evident, şi costurile şi alte consecinţe.

- Şi, nu în ultimul rând, să nu uităm de propunerea privind preluarea tehnologiei inovative americane bazate pe microcentrale atomonucleare modulare.

Sunt mai multe soluţii. România trebuie să le aplice.

Şi România trebuie să fie capabilă să îşi asigure securitatea energetică şi nu doar atât, să devină o forţă energetică la nivel european.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Revin cu rugămintea să vă încadraţi în termenul de 3 minute.

Domnul deputat Kiss János, Grupul PNL.

Se pregăteşte doamna deputat Maria Stoian.

Domnul János Kiss:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de azi se intitulează "Statul e dator cetăţenilor săi cu reducerea cheltuielilor, nu cu noi taxe sau impozite".

În ultima perioadă am fost martorii unor declaraţii aruncate pe canalele mass-media, în care unii colegi, atât din Parlament, cât şi din Guvern, făceau apologia introducerii de noi taxe sau impozite, pentru a acoperi găurile bugetare. Apoi s-a revenit asupra iniţiativei, cel mai probabil datorită opiniei publice care a fost foarte vehementă împotriva acestui tip de comportament. Însă ceea ce m-a frapat a fost lipsa unei discuţii serioase şi aplicate asupra următoarelor dileme.

Se pot introduce noi taxe sau impozite în condiţiile în care aparatul bugetar este supradimensionat, iar în momentul de faţă arată ca un om obez?

Putem introduce noi taxe când colectarea, atât în ceea ce priveşte taxele sau impozitele, dar mai ales când vorbim de recuperări de creanţe sau prejudicii, este deficitară - şi folosesc un cuvânt cu indulgenţă?

Vrem noi taxe când există o lipsă totală de interes din partea decidenţilor politici, atât la nivel local, cât mai ales la nivel central, pentru o eficientizare şi digitalizare în profunzime a aparatului administrativ?

Aşa cum am menţionat şi în alte rânduri, consider că este imperativă o modernizare accelerată a instituţiilor statului, iar acest lucru nu se poate face decât prin aplicarea în egală măsură atât a principiului competenţei, cât şi printr-o depolitizare masivă şi reală a cât mai multe dintre aceste instituţii.

Cred, în egală măsură, că decidenţii politici, fie că vorbim de primari, preşedinţi de Consilii Judeţene sau miniştri, sunt datori să ofere exemplul personal înainte de a împovăra cetăţeanul cu mai multe taxe. Este profund incorect să pretinzi taxe sau impozite noi, în condiţiile în care nu ai făcut tot ceea ce era posibil pentru a optimiza atât resursele umane, cât şi cele materiale de care dispui.

Cetăţeanul nu poate fi solidar cu un stat care devine din ce în ce mai leneş şi care nu furnizează servicii de calitate în contul banilor primiţi de la acesta.

Nu este posibil ca cei din mediul privat, oameni care muncesc şi aduc plusvaloare societăţii, să fie spoliaţi pentru a acoperi găurile lăsate de firme cu acţionariat majoritar de stat care fie nu produc profit, fie sunt pe pierdere, iar în tot acest timp au la vârf oameni care în fiecare lună încasează pe lângă salarii sau sporuri şi bonusuri nesimţite.

Sunt conştient că nu există soluţii perfecte sau infailibile, dar cred că putem începe prin reforme concrete, atât în ceea ce priveşte creşterea capacităţii de colectare, cât şi prin optimizarea cheltuielilor statului.

În fond, este important ce poţi face tu, în calitate de cetăţean, pentru ţara ta, dar în egală măsură şi reciproca trebuie să fie valabilă.

Vă mulţumesc.

Deputat Kiss János.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Stoian.

Se pregăteşte, din partea Grupului USR, domnul deputat Ştefan Lőrincz.

Doamna Maria Stoian:

"Valul inflaţionist în Europa" este tema declaraţiei mele politice de astăzi.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La sfârşitul anului trecut, oficiali ai Fondului Monetar Internaţional avertizau că există riscurile unei spirale inflaţioniste în Europa.

Economia globală şi-a revenit puternic din recesiunea provocată de pandemie datorită trilioanelor de dolari şi de euro pompaţi în sistemul financiar mondial.

După relansarea activităţii economice, care a început în primăvara anului trecut şi a continuat cu aceeaşi intensitate până la începutul toamnei, ritmul de creştere în blocul comunitar a încetinit.

Riscurile privind perspectivele de creştere şi inflaţia sunt puternic agravate de tensiunile geopolitice din Europa de Est.

Comisia Europeană şi-a redus proiecţiile de creştere economică pentru Uniunea Europeană în 2022 de la 4,3% la 4%.

Previziunile Executivului Comunitar mai arată că, deşi economia României a înregistrat un avans de 6,3% în 2021, datorită cererii interne solide, se pare că ritmul de creştere va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor, la 4,5%.

Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile, evidenţiază o înrăutăţire a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei; creşterea continuă să fie influenţată de pandemie, multe ţări din Uniunea Europeană fiind sub tensiune din cauza presiunii mari asupra sistemelor de sănătate. De asemenea, blocajele logistice şi de aprovizionare, inclusiv deficitele de semiconductori vor continua să afecteze producţia, cel puţin pe parcursul primei jumătăţi a anului. Nu în ultimul rând, se preconizează că preţurile energiei vor rămâne ridicate pe o perioadă mai lungă decât se anticipase în previziunile din toamnă, cu efecte mai îndelungate asupra economiei şi presiuni inflaţioniste mai mari.

Din proiecţiile Comisiei, în ceea ce priveşte inflaţia, Polonia se va clasa pe primul loc, cu o rată de creştere a preţurilor de consum de 6,8%, urmată de Bulgaria, cu 6,3%. România şi Ungaria se vor confrunta cu inflaţii asemănătoare, de 5,3%, respectiv 5,4%.

În ceea ce priveşte creşterea economică, Italia şi Spania vor avansa cu 5,6%, urmate de Irlanda şi Polonia, cu 5,5%, şi Ungaria, cu 5%.

Pentru România şi Austria, statisticienii de la Bruxelles prevăd o creştere de 4,2%. Iar pentru marile puteri economice, Franţa şi Germania, creşterea este previzionată - de doar 3,6%.

Având în vedere că pandemia nu s-a încheiat încă, provocarea la nivel naţional, cât şi la nivel european şi mondial este de a ne menţine ancoraţi pe traiectoria de redresare.

Fundamentele Uniunii Europene rămân solide şi vor fi consolidate pe măsură ce statele membre încep să îşi pună în aplicare planurile de redresare şi rezilienţă.

Vă mulţumesc.

Maria Stoian, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, Grupul USR.

Se pregăteşte doamna Simina... Nu este. Domnul Lazăr Ion-Marian.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PSD - PNL - UDMR blochează intrarea României în spaţiul Schengen.

Da, dragi români. Acesta este rezultatul mult dorit de către Coaliţia toxică.

Reînfiinţarea Secţiei Speciale, pe repede înainte în Parlament, un numai că împlineşte visul lui Dragnea, ci şi distruge orice idee de luptă anticorupţie.

Ştim foarte bine că este fix ceea ne cerea Uniunea Europeană în rapoartele MCV, desfiinţarea SIIJ fiind o condiţie clară pentru a fi primiţi în spaţiul Schengen.

Şi care este răspunsul acestei Coaliţii toxice? Reînfiinţarea Secţiei Speciale.

Dar credeţi că le pasă?

Că le pasă de milioanele de români din afara graniţelor ţării?

Că le pasă de sutele de mii de români care stau zeci de ore la coadă pentru a intra în ţară cu nervii întinşi la maximum? Doar pentru că doresc să îşi revadă familiile sau că doresc să îşi petreacă sărbătorile alături de cei dragi?

Că le pasă de zecile de mii de şoferi de TIR care stau la vamă ore în şir?

Că le pasă de faptul că există două Românii, una în ţară şi alta afară? Familii rupte în două de zeci de ani de zile?

Că le pasă de cele peste 5,6 miliarde de euro trimise de către românii din afara graniţelor ţării? Da, le pasă. Să şi le bage în buzunar. Atât.

Haideţi că vă spun eu de ceea ce le pasă.

Le pasă ca cei certaţi cu legea, că sunt mulţi, să scape de anchetele DNA.

Le pasă să aleagă procurorii care să ancheteze şi să hărţuiască magistraţii. Magistraţi precum Kövesi, magistraţi care anchetează marile cazuri de corupţie.

Le pasă de politicienii penali şi plagiatori, ca să nu mai fie hărţuiţi de DNA.

Le pasă să stăm cât mai departe de valorile europene. Să nu fie deranjaţi când îşi fac treaba.

Da, dragi români. Este vorba despre controlul absolut al sistemului de justiţie din România. Lucru care ne duce direct la eliminarea oricărei idei de a adera la spaţiul Schengen.

Este evident că artizanul acestei mizerii este însuşi preşedintele României, Klaus Iohannis. Un trădător. Un singur lucru va rămâne la finalul mandatului dânsului - trădarea tuturor românilor de bună-credinţă.

Deci, cum am spus - controlul absolut al sistemului de justiţie din România şi eliminarea oricărei idei de a adera la spaţiul Schengen.

Acesta este rezultatul votului de ieri privind reînfiinţarea Secţiei Speciale. Vot unde PSD, PNL şi UDMR au votat pentru, iar liderul galeriei de extremişti, George Simion, nici măcar nu a vrut să-şi asume votul împotrivă.

Singurul partid care a votat în integralitate împotrivă este USR. Singurul partid cu adevărat pro-european din România. Singura şansă pe care o mai are această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Lazăr Ion-Marian, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Antonio Andruşceac, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Deşi iniţial îmi propusesem ca astăzi să discut despre o altă problemă de actualitate, răspunsul primit la o întrebare adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale m-a determinat să modific tematica expunerii pe care o făcusem iniţial.

Trecând peste faptul că termenul de răspuns a fost depăşit cu peste o lună de zile, acest lucru devenind deja o cutumă în cadrul raporturilor dintre structurile parlamentare şi guvernamentale, răspunsul primit este în măsură de a ne îngrijora profund.

Mai concret, am solicitat domnului ministru Budăi să îmi comunice în ce mod au fost aplicate la nivelul structurilor aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului pe care îl conduce, dispoziţiile art. I din Legea nr. 209/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 913 din 14 noiembrie 2016.

Conform acestei prevederi legale, ce a devenit aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2017, a fost instituită inclusiv obligaţia instituţiilor publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi şi alte obligaţii de plată să accepte plata prin POS-uri. Menţionez că anterior adoptării acestei modificări, acceptarea încasărilor prin intermediul POS-urilor avea caracter facultativ.

Astfel, am fost informat că la începutul lunii februarie 2022 situaţia amplasării POS-urilor cu tehnologie contactless, la nivelul structurilor aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, se prezintă astfel:

• la nivelul Casei Naţionale de Pensii, cât şi la toate casele judeţene de pensii din ţară nu există disponibile POS-uri;
• la nivelul Inspecţiei Muncii, pentru aparatul central şi cele 42 de inspectorate teritoriale de muncă sunt disponibile doar 11 POS-uri, din care doar 10 POS-uri sunt contactless;
• la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi si Inspecţie Socială nu există amplasat niciun POS, atât la structura centrală, cât şi la agenţiile teritoriale.

Aceasta este, dragi colegi, situaţia concretă a unor structuri guvernamentale încremenite în timp din cauza unor decidenţi politici care de peste 5 ani de zile nu sunt în stare să operaţionalizeze o banală prevedere legală, darămite să digitalizeze actualul sistem public.

În acest sens, mă refer la lista tuturor miniştrilor care s-au perindat la acest minister, începând cu ianuarie 2017 şi până în prezent, respectiv - doamna ministru Olguţa Vasilescu, care a fost în Guvernul domnului Sorin Grindeanu, Tudose şi Dăncilă; domnul Marius-Constantin Budăi, ministru în Guvernul Viorica Dăncilă; doamna Violeta Alexandru, ministru în Guvernul Ludovic Orban; doamna Raluca Turcan, ministru în Guvernul Florin Cîţu; şi, din nou, în momentul de faţă, domnul Marius-Constantin Budăi, ministru în actualul arc guvernamental.

În final, îmi exprim speranţa că atât în actualul context pandemic, cât şi pe viitor, cetăţenii acestei ţări vor putea utiliza în mod facil instrumentele electronice de plată în relaţia cu instituţiile administraţiei centrale şi locale, reducând pe cât posibil plăţile în numerar.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Revin cu rugămintea să încercaţi să vă încadraţi în termenul de 3 minute.

Invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Antonio Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Bacău - oraşul furat cu complicitatea politicienilor locali".

În anii care au urmat Revoluţiei din 1989 începe procesul retrocedării de terenuri pentru foştii proprietari prejudiciaţi în dreptul lor de fostul regim comunist, prin sistematizarea oraşului. Primarii perioadei care a urmat, împreună cu instituţiile subordonate, cu funcţionarii din primărie şi cu toţi cei care au revendicat terenuri identifică, inventariază toate aceste terenuri, spaţii verzi, caută foşti proprietari sau urmaşi şi încep aşa-zisele retrocedări. Retrocedările sunt făcute pe baza unor adeverinţe eliberate de primărie cu menţiunea -"curţi construcţii"! În acelaşi mod, prin modificarea Planului Urbanistic General, sunt reconsiderate toate zonele verzi şi trecute şi ele la "curţi construcţii"! De atunci nu mai avem nici arhive, nici vechile planuri urbanistice generale pe care erau indicate direcţiile de dezvoltare ale oraşului după criterii urbanistice moderne.

Încep tranzacţiile cu imobile, aşa că retrocedările condiţionate de anumite promisiuni de vânzare intră în posesia celor care au stat în spatele aranjamentelor de a fi retrocedate terenuri mici, între blocuri, în faţa instituţiilor - cum este exemplul construcţiei noi ridicate şi oprite în justiţie, pe strada Mărăşeşti nr. 100A, căreia i s-a schimbat apoi şi numărul cadastral, pentru a se pierde şirul actelor -, ca apoi acestea să fie comasate şi să rezulte noi terenuri, cu suprafeţe care depăşesc limitele admise de Legea construcţiilor, pentru construcţiile noi şi mai ales pentru construcţiile cu caracter comercial. Eroarea se repetă cu ocazia acestor comasări, când se eliberează din nou, la fiecare tranzacţie, aceeaşi adeverinţă cu menţiunea "curţi construcţii", neverificată cu situaţia din teren, fără un studiu al echilibrului necesar între construcţii şi spaţii verzi, spaţii de relaxare necesare unui cartier aflat în proximitatea unei intersecţii aglomerate.

Chiar cu aceste manevre de retrocedări şi vânzări-cumpărări, formare de loturi noi, cu numere cadastrale care se schimbă - ca să se piardă originea proprietăţilor -, rolul principal revine primarului şi consiliului local, care, din păcate - şi este vorba şi de actualul primar, Viziteu, de la USR PLUS -, fără a avea o viziune modernă de dezvoltare urbanistică a oraşului, fără să mărească printr-un plan urbanistic general actualizat normele la nivelul celor 26 de mp de spaţiu verde/locuitor, aşa cum cer indicatorii urbanistici pentru a ridica oraşul la un nivel european, fac, după ce construcţia este oprită în justiţie, o punere în legalitate ulterioară, prin cedarea unui spaţiu care să permită accesul, blocând un drum european pe o distanţă de 100 m, de două ori, la fel şi trotuarul oraşului.

Autorizaţia de construire nr. 194/...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă apropiaţi...

Domnul Antonio Andruşceac:

...31.08.2020...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Antonio Andruşceac:

...acordată de primărie...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Antonio Andruşceac:

...este o mare eroare...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, opriţi-vă!

Domnul Antonio Andruşceac:

Mă opream.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să respectaţi Regulamentul.

Aţi depăşit cu mult 3 minute, v-am lăsat...

Domnul Antonio Andruşceac:

Imediat!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog frumos să vă apropiaţi de final!

Domnul Antonio Andruşceac:

Domnule preşedinte,

Înţeleg că cel care are această autorizaţie este fostul dumneavoastră coleg, dar lăsaţi-mă să termin că mai am 3...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu, domnule deputat...

Domnul Antonio Andruşceac:

...3 rânduri.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...eu vă rog, ca membru...

Domnul Antonio Andruşceac:

Bun.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...al Biroului permanent...

Domnul Antonio Andruşceac:

Din 2016...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...să respectaţi Regulamentul.

Domnul Antonio Andruşceac:

Din 2016 solicităm primăriei...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Finalizaţi, vă rog!

Domnul Antonio Andruşceac:

...să ofere un teren în echivalenţă proprietarilor. Aceste cereri au fost respinse. Există două proiecte pe acest teren, iar fostul primar a semnat în plină pandemie, când cetăţenii nu aveau voie să circule...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Antonio Andruşceac:

...o altă autorizaţie de construire, care este din nou blocată în instanţă.

Noi suntem buni, se pare, doar să îi alegem şi să îi plătim ca în Uniunea Europeană, nu avem însă drepturile şi nu ne putem bucura nici măcar de drepturile constituţionale, darămite de condiţiile de a trăi într-un oraş european.

Antonio Andruşceac, deputat AUR de Bacău.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte. Din respect pentru colegii dumneavoastră care aşteaptă în sală să îşi susţină partea de declaraţie politică, v-aş ruga pe dumneavoastră, ca membru al Biroului permanent, să respectaţi primul regula şi să încercaţi să vă încadraţi în timp.

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul minorităţilor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

La data de 21 februarie a fiecărui an marcăm Ziua Internaţională a Limbii Materne, ocazie cu care celebrăm sufletul unei naţiuni.

Cu siguranţă, limba se regăseşte printre cele mai preţioase şi fragile comori ale umanităţii, iar valoarea acesteia, atât ca mijloc de comunicare, cât şi ca expresie a culturii şi identităţii, rămâne incontestabilă, motiv pentru care, încă din anul 1999, UNESCO a demarat primele demersuri privind protecţia şi consolidarea diversităţii lingvistice prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere.

Motivaţia acestora a venit din faptul că de-a lungul timpului limba maternă s-a dovedit a fi unul dintre pilonii centrali ai unui popor, contribuind la menţinerea şi promovarea valorilor sociale şi culturale, precum şi la perpetuarea acestuia.

Posibilitatea de a utiliza limba maternă indiferent de poziţionarea geografică contribuie şi la menţinerea unui climat de pace şi stabilitate, lucru demonstrat în special în ţara noastră, unde drepturile minorităţilor naţionale de a-şi conserva şi promova limba, tradiţiile şi obiceiurile reprezintă exemple de bune practici pe tot continentul european şi nu numai.

Cu toate acestea, un raport întocmit de către UNESCO relevă faptul că, în următorii 20 de ani, aproape 6.000 de limbi etnice o să fie substituite de limbi străine de circulaţie internaţională. Astfel, Ziua Internaţională a Limbii Materne urmăreşte conservarea acestor limbi, promovând în acelaşi timp diversitatea culturii şi a limbii într-o lume care se globalizează din ce în ce mai mult.

Tocmai din acest motiv, declararea zilei de 21 februarie ca Ziua Internaţională a Limbii Materne nu ne asigură un automatism pentru păstrarea şi perpetuarea limbii materne; în acest sens, trebuie să continuăm eforturile permanente de a conserva şi transmite acest tezaur lingvistic generaţiilor viitoare.

Anul acesta, Ziua Internaţională a Limbii Materne este dedicată folosirii tehnologiei pentru învăţarea multilingvă, prin care se doreşte evidenţierea rolului potenţial al tehnologiei în promovarea educaţiei multilingve, motiv pentru care marea majoritate a acţiunilor culturale organizate de Uniunea Ucrainenilor din România, destinate tocmai susţinerii învăţământului în limba maternă, au drept scop abordarea provocărilor existente în prezent în educaţie, accelerând eforturile pentru asigurarea oportunităţilor de învăţare, înţelegând pe deplin că educaţia multilingvă, bazată pe limba maternă, este o componentă-cheie a incluziunii în educaţie.

Este extrem de important ca noi, în calitate de reprezentanţi ai cetăţenilor, cât şi reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu să continuăm să protejăm şi să îmbunătăţim cadrul legislativ privind protecţia şi promovarea limbii materne, oferind tuturor posibilitatea de a-şi exprima specificul identitar. Doar în acest fel putem avea o societate în care buna înţelegere, toleranţa şi prosperitatea vor contribui la promovarea diversităţii lingvistice şi culturale europene, precum şi la dezvoltarea educaţiei multilingve, în care cetăţenii, indiferent de limba lor maternă, se pot simţi în siguranţă.

Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, anul acesta Ziua Limbii Materne a fost umbrită de comportamentul iresponsabil al Federaţiei Ruse, care, sfidând normele de drept internaţional, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, a recunoscut "independenţa" celor două republici secesioniste - Doneţk şi Luhansk, părţi componente ale statului vecin şi prieten cu România.

Întreaga lume civilizată trebuie să sancţioneze în mod ferm şi categoric această decizie inimaginabilă pentru secolul XXI.

Ca membru UE şi NATO, în aceste momente extrem de dificile, trebuie să fim alături de Ucraina, ţara vecină şi prietenă, de care ne leagă atât de multe, inclusiv peste 600 de km. de frontieră comună.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea neafiliaţilor, pe domnul deputat Mihai Lasca.

Se pregăteşte, din partea Grupului PSD, doamna deputat Viorica Sandu.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "«Covidul» - o afacere de aproape 100 de milioane de euro".

Stimaţi colegi,

Se pare că pe zi ce trece acest "covid" devine din ce în ce mai periculos - financiar şi economic - pentru români. De ce spun asta? Pentru că acest "covid" a mâncat din bugetul ţării aproape 100 de milioane de euro.

Această sută de milioane de euro a fost aruncată în buzunarul companiilor farmaceutice de către Guvernul Cîţu, cel mai păgubos şi incompetent Guvern din istoria României, doar ca să nu-şi supere stăpânii. Într-un singur an, s-au donat şi au expirat 7 milioane de doze de ser experimental, în valoare de 45 de milioane de euro, dintr-un total de 32 de milioane de doze recepţionate. La aceste 7 milioane de doze se vor adăuga încă alte 8 milioane de doze, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, care nu vor putea fi injectate în români pentru că foarte puţini mai doresc să facă asta.

Guvernul Cîţu s-a obligat să cumpere 120 de milioane de doze cu oxid de grafen pentru cei 20 de milioane de români, cam 6 doze pentru fiecare român, indiferent de vârstă, în condiţiile în care Bulgaria a achiziţionat doar 5 milioane de doze pentru o populaţie de 7 milioane. Concluzia acestor date nu cred că mai are nevoie de explicaţii suplimentare, ea este simplă - Guvernul Cîţu a dorit de la început injectarea românilor cu orice preţ, chiar dacă preţul a ajuns la aproape 100 de milioane de euro.

Stimaţi colegi, trebuie să oprim jaful din bugetul ţării, să oprim jaful asupra românilor! În ţară au ajuns 32 de milioane de doze experimentale din cele 120 pe care Guvernul Cîţu s-a angajat să le cumpere! Guvernul Cîţu le cumpără românilor boală pentru care nu răspunde nimeni. Imunitatea naturală este grav afectată de dozele cu oxid de grafen oferite la orice colţ de stradă. Atât de salvatoare sunt aceste doze încât micii şi tombolele au reprezentat campania de vaccinare.

România nu îşi poate permite, în condiţiile în care facturile românilor aproape s-au triplat, să mai plătească restul de 88 de milioane de doze de ser experimental denumite înşelător "vaccinuri". Guvernul României nu este interesat de faptul că românii au ajuns să se sinucidă din cauza facturilor nesimţit de mari.

Justiţia este datoare să ia măsuri în mod urgent cu privire la cele 120 de milioane de doze de ser experimental contractate de Guvernul Cîţu, dar probabil este prea ocupată cu românii care refuză să poarte mască şi care nu cred în înşelătoria "covid".

Blaise Pascal spunea: "Dreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică".

Stimaţi colegi, nu trebuie să permitem ca tirania să stăpânească România!

Mulţumesc.

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Apropo de mască, rog colegii din sală să poarte masca.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Se pregăteşte domnul deputat Şlincu, Grupul PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Preţul energiei electrice şi al gazelor, o problemă care implică în mod egal partenerii de coaliţie".

Partidul Social Democrat a fost preocupat de rezolvarea problemei preţurilor la energie şi gaze încă de la apariţia ei, iar măsurile luate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului reprezintă doar o rezolvare de moment.

Ca partid aflat la guvernare, am făcut ceea ce trebuia, iniţiind dezbaterea, în Coaliţie, pentru compensarea facturilor, oferind soluţii viabile care au fost prinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, respectiv - diminuarea plafonului preţurilor şi creşterea pragului de consum pentru acordarea compensaţiilor, prin care 90% dintre consumatorii casnici beneficiază de compensare la energie electrică şi peste 40% la gaze naturale.

Rămânem în continuare fideli convingerii că amendamentul care prevedea şi includerea lunii ianuarie 2022 în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului era perfect constituţional, aşa cum a fost şi anul trecut, într-o situaţie similară, la finalul lunii ianuarie, când s-a aplicat acelaşi tip de măsură, retroactiv.

Partidul Social Democrat a ales să intre la guvernare în această perioadă critică pentru ţară, nu pentru spectacol, nici pentru câştig politic sau electoral, ci pentru a veni cu soluţii care să reechilibreze şi să permită societăţii noastre revenirea la normalitate.

Noi, social-democraţii, pledăm pentru un mix de soluţii care să includă reglementarea preţurilor, astfel încât facturile la electricitate şi gaze să redevină şi să rămână suportabile pentru populaţie şi economie, inclusiv iarna viitoare. Plafonarea făcută prin ordonanţa de urgenţă îşi va face efectul până la 31 martie. Trebuie să existe puterea de achitare a facturilor şi după această perioadă. Avem nevoie de soluţii reale şi viabile pe termen lung.

Nu excludem nicio variantă care atacă şi rezolvă problema de fond - extinderea plafonării, respectiv a compensării, reducerea TVA, eliminarea din costuri a certificatelor verzi, reglementarea pe o perioadă limitată.

Soluţiile Partidului Social Democrat pentru momentul în care va înceta efectul actualei Ordonanţe de urgenţă au fost transmise şi Guvernului, însă ministrul energiei, Virgil Popescu, are responsabilitatea propunerii oficiale a unui întreg pachet, aşa după cum inclusiv premierul i-a cerut în mod repetat.

Acest lucru trebuie să se întâmple cât mai repede pentru că liberalizarea haotică a pieţei de energie s-a reflectat în creşterea economică, ce a fost frânată, fiind doar de 5,6% - real, în 2021, faţă de 6,3% - anticipat.

Miza e prea importantă pentru a lăsa acum disputele politice să ne domine. Trebuie să ne facem datoria de a lucra în folosul populaţiei.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit pe domnul deputat Şlincu, Grupul PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încă de anul trecut, noi, social-democraţii, am prezentat cele mai importante soluţii care pot fi implementate imediat, astfel încât să se oprească tăvălugul scumpirilor la energie, care a generat creşteri ale preţurilor în toate domeniile, cu efecte majore în domeniul industriei alimentare.

Aşadar, dacă Ministerul Energiei, care este direct responsabil de politicile din acest domeniu, nu acţionează imediat asupra cauzei fundamentale, respectiv preţul scăpat de sub control, al energiei, inflaţia va exploda şi odată cu aceasta toate celelalte preţuri vor continua să crească.

Încă de la începutul acestei sesiuni legislative, parlamentarii PSD au venit cu soluţia de a finaliza lucrările şi de a pune în funcţiune hidrocentralele abandonate. Noi, social-democraţii, susţinem protejarea mediului, dar în egală măsură susţinem că nu pot fi abandonate proiecte de peste 350 de milioane de euro, din banii românilor, mai ales acum, când România are atât de multă nevoie de creşterea capacităţii de producţie de energie ieftină şi curată.

PSD este în actuala Coaliţie dintr-un motiv simplu - pentru a ajuta oamenii şi companiile din România şi pentru a contribui la rezolvarea crizelor grave cu care se confruntă ţara. Am înţeles să lăsăm deoparte diferenţele politice şi să asigurăm o guvernare stabilă, iar partenerii de coaliţie trebuie să înţeleagă că răbdarea oamenilor are limite, mai ales când e vorba de asigurarea căldurii şi a curentului electric în propria locuinţă sau de siguranţa locului de muncă.

Partidul Social Democrat susţine că pentru rezolvarea problemei preţurilor la energie trebuie intervenit concomitent pe două direcţii - reglementarea temporară a pieţei, pentru temperarea creşterilor, şi realizarea de investiţii, pentru creşterea capacităţii de producţie internă de energie ieftină şi curată.

Este clar pentru toţi românii că dacă Partidul Social Democrat nu ar fi intrat la guvernare, astăzi nu am fi vorbit nici de plafonarea pe termen scurt, nici de reglementarea pieţei şi nici de investiţii pe termen mediu şi lung. Motivele intrării social-democraţilor la guvernare sunt: oprirea dezastrului lăsat de guvernările de dreapta şi protejarea cetăţenilor şi a economiei naţionale.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat al PSD, Botoşani.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Huţu.

Se pregăteşte domnul deputat Coarnă.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică abordează problema abandonului şcolar, care trebuie tratată ca o vulnerabilitate a securităţii naţionale.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată de persistenţa unor vulnerabilităţi în alocarea şi gestionarea fondurilor publice, respectiv în accesarea fondurilor europene, în normarea, organizarea şi implementarea de politici publice în domenii esenţiale precum sănătatea şi educaţia. În opinia mea, trebuie să tratăm, de asemenea, şi problema abandonului şcolar ca pe o vulnerabilitate a securităţii naţionale, având în vedere că se pierde aproape un sfert dintr-o generaţie, în 8 ani de şcoală, mai ales în mediul rural, conform analizelor recente realizate de Ministerul Educaţiei.

Aşadar, nu trebuie să mai pierdem timpul, mai ales că abandonul şcolar a crescut la toate nivelurile de învăţământ.

Aşa cum ştiţi, abandonul are efecte catastrofale pe termen mediu şi lung, şi anume - şomaj, excluziune socială, sărăcie şi probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce foarte mulţi copii şi tineri renunţă la studii, însă aici trebuie să intervenim noi, parlamentarii, miniştrii şi administraţiile locale, dar şi ceilalţi reprezentanţi ai comunităţilor, astfel încât să identificăm soluţii pe termen lung pentru fiecare generaţie de elevi, nu doar pentru unul, doi sau trei ani şcolari de acum încolo.

Datele statistice evidenţiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de şcolarizare. Rata abandonului şcolar a crescut în 2020 din cauza pandemiei şi a imposibilităţii de a urma cursuri online, înregistrându-se la nivel naţional 15,6%, iar în mediul rural 26%. Această analiză ne arată că vom avea generaţii întregi care nu vor şti să citească, să scrie sau să facă minime socoteli sau raţionamente de bază. Deci este foarte grav dacă vom ajunge să avem tineri fără niciun fel de pregătire educaţională, pentru că acest lucru se transferă în economie şi la nivel social sub formă de forţă de muncă necalificată sau slab calificată, şomaj, delincvenţă juvenilă şi, în esenţă, ajunge să reprezinte, aşa cum am spus mai devreme, o vulnerabilitate la nivelul securităţii naţionale.

În concluzie, vă propun să tratăm cu maximă seriozitate problema abandonului şcolar, să căutăm să legiferăm măsuri cât mai clare şi cât mai urgente pentru a combate această vulnerabilitate.

Noi, parlamentarii, avem responsabilitatea să ne implicăm şi în desfăşurarea unor activităţi şi campanii de informare la nivel judeţean, iar în cadrul unor grupuri de lucru să identificăm nu doar problemele, ci şi soluţii, prin intervenţii ce vizează elevii cu risc de părăsire timpurie a şcolii, familiile acestora şi cadrele didactice care se implică în predarea cursurilor de ore remediale.

Vă mulţumesc.

Alexandra Huţu, deputat al PSD de Botoşani.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Domnul deputat Coarnă.

Se pregăteşte doamna deputat Christine Thellmann, Grupul PNL.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la perioada de criză pe care o traversăm. Este vorba de criza energetică, care, în opinia mea, este o criză provocată artificial.

România are producţie de gaze, este al doilea mare producător de gaze, după ţările Nordului.

România, în urmă cu 4-5 ani, exporta energie electrică 3.000 MWh. Am ajuns să importăm 2.000 MWh.

România a fost dusă deliberat în această criză profundă de statul român, prin reprezentanţii săi - şi facem trimitere la Virgil Popescu, care, practic, de când este ministru de resort, a diminuat în mod deliberat creşterea de gaze, energie electrică şi hidrocarburi. Avem, dacă vreţi, 30% aproape diminuare la producţia de gaze din exploatare, 20% la energie electrică, 5% la hidrocarburi.

Nu mai spun că au închis capacităţi de producţie care practic asigurau independenţa energetică a României.

Vă dau un exemplu extrem de clar.

Un apropiat al domnului Popescu, de la Constanţa, a cumpărat 200 de hectare, repet, 200 de hectare, cu preţul de 20.000 de euro, la o termocentrală, Halânga, din judeţul Dâmboviţa, totul cu, dacă vreţi, complicitatea statului român. Acolo sunt infracţiuni, DNA ar trebui să intervină.

Problema de fond este extrem de simplă - nu plafonarea, nu compensarea. Acolo e mai mult o maimuţăreală. Sigur că, pe undeva, se mai diminuează. Trebuie să revenim la piaţa reglementată.

În 2020, producătorii erau pe profit şi vindeau - repet, vindeau - gazele cu 15 euro - un megawatt/oră şi 25 de euro - un megawatt/oră curent electric.

Acum s-au majorat preţurile de 200-300 de ori.

Fermierii români sunt în faliment.

Trebuie cu prioritate să implementăm câteva măsuri:

1. Demiterea ministrului Virgil Popescu;

2. Crearea unui mix energetic. Avem 4 tipuri de energie - avem Hidroelectrica, avem Nuclearelectrica, avem Termoelectrica şi hidrocarburi.

Nuclearelectrica şi Hidroelectrica ar trebui să preia toate celelalte companii de stat, printr-un memorandum al Guvernului care să mandateze acţionarii şi conducătorii respectivi să fuzioneze, şi atunci putem să creăm un mix, un coş valoric de energie.

Dacă nu facem lucrul acesta, pe ţara noastră în cel mai scurt timp scrie faliment. Falimentul este, ştiţi cum e, introdus chiar de către noi, de către cei care suntem la guvernare, prin oamenii pe care îi avem puşi în instituţiile-cheie din domeniul energiei, pentru că, repet, majoritatea sunt cu capital de stat.

Restul sunt discuţii din acestea, doar trageri de timp. Oamenii plătesc facturi, avem capacităţi de producţie care se închid.

M-au contactat din Călăraşi foarte mulţi - NUTRICOM Olteniţa - care practic sunt puşi în imposibilitatea de a-şi achita facturile.

Dacă nu intervenim rapid cu aceste urgente reglementări - sigur, trebuie dat afară Popescu, care este trădător, în opinia mea - vom falimenta cu toţii. Nici aici, în Parlament, nu vom mai avea curent electric, ca să intervenim la microfon.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Christine Thellmann.

Se pregăteşte domnul deputat Leoreanu Laurenţiu.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin declaraţia mea politică de astăzi mă alătur colegilor care au luat cuvântul chiar de la această tribună pe subiectul conflictului ruso-ucrainean.

România se află astăzi în atenţia liderilor occidentali, în contextul crizei ruso-ucrainene. Prin poziţia sa geostrategică, România resimte tensiunile NATO - Rusia, pe fondul consolidării masive a prezenţei militare a Federaţiei Ruse la graniţa cu Ucraina şi în regiunea Mării Negre.

În acest nou context, consider foarte important rolul fiecărei instituţii a statului de a-şi îndeplini atribuţiile şi responsabilităţile în domeniul securităţii naţionale. Responsabilitatea şi datoria noastră este să adaptăm cu celeritate legile în domeniu la provocările actuale ale mediului de securitate.

Necesitatea actualizării legilor este menţionată şi în Strategia naţională de apărare a ţării 2020-2024, în scopul de "a oferi instituţiilor naţionale responsabile instrumentele necesare racordării prompte şi flexibilitatea de a gestiona provocările la adresa securităţii naţionale". Administraţia Prezidenţială precizează că sunt necesare legi noi, legi coerente şi aplicate care să operaţionalizeze implementarea Strategiei, pe de o parte, şi că, pe de altă parte, este necesară actualizarea legilor în vigoare, adoptate acum 30 de ani, în contextul realităţilor de atunci.

Un cadru legislativ modern trebuie să reglementeze nu doar riscurile de tipul agresiunilor militare, ci şi riscurile şi ameninţările generate de evoluţiile tehnologice, precum atacurile cibernetice sau de tipul atacurilor informaţionale.

O legislaţie care nu sprijină în mod eficient sau care nu facilitează răspunsul autorităţilor pentru realizarea securităţii naţionale este o vulnerabilitate, pentru că nu oferă instrumentele juridice de prevenire şi contracarare a acestor riscuri.

Stimaţi colegi, în acest domeniu atât de sensibil, interesul naţional şi apărarea României şi a cetăţenilor trebuie puse mai presus de orice interes politic şi sper ca dezbaterile pe acest domeniu să fie cât mai rapide şi legislaţia să fie adoptată cu celeritate.

Mulţumesc frumos.

Deputat de Sibiu, Christine Thellmann.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Leoreanu.

Se pregăteşte doamna deputat Vetuţa Stănescu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Reducerea CAS şi a TVA - două propuneri susţinute de PNL - sunt decizii reale şi consistente de combatere a inflaţiei. Reducerea CAS cu 5% îi ajută pe toţi românii, atât din economia privată, dar şi din sectorul bugetar. Avantajul major al acestei măsuri este că vor intra imediat mai mulţi bani în buzunarele românilor şi, în acest fel, ar putea să folosească banii pentru plata facturilor, pentru a încuraja consumul, pentru ceea ce îşi doresc.

De asemenea, scăderea TVA cu 2% duce la domolirea inflaţiei. Aici avem exemplul foarte bun din anul 2016, când scăderea TVA de la 24% la 20% s-a văzut clar în reducerea inflaţiei, care a scăzut cu circa 4 procente. PNL doreşte reducerea generală a TVA, pentru toate sectoarele.

PNL consideră că de fiecare dată soluţia va fi să reducem taxele când economia trece printr-o perioadă dificilă şi să nu îi suprataxăm pe cei care produc. Avem exemplele pozitive când am eliminat suprataxele introduse în perioada 2017-2018. După ce am eliminat suprataxele care împovărau românii şi economia, am crescut conformarea voluntară a contribuabililor şi veniturile la buget.

Măsurile PNL de reducere a inflaţiei au efecte imediate şi trebuie susţinute prin reforme şi cu investiţii - 7% din PIB - la care ne-am angajat cu toţii în Coaliţia de guvernare. Există spaţiu fiscal şi susţinere financiară pentru aceste două măsuri ale PNL, condiţia este de voinţă politică pentru reforme. Este vorba despre cei 14 miliarde de euro - granturi din PNRR, bani care ne stau la dispoziţie.

În plus, PNL consideră că avem nevoie de o soluţie pe termen lung pentru sectorul energetic şi facturile de curent şi gaze. Nu este vorba doar de o soluţie pentru 1 aprilie, ci de una temeinică, pe mai mulţi ani. Avem nevoie de soluţii solide, nu de cârpeli. Este mai bine să stăm acum să măsurăm de 100 de ori şi să tăiem o singură dată, decât să revenim asupra soluţiilor. PNL a luat până acum măsuri potrivite, care au efecte reale, respectiv compensarea şi plafonarea facturilor. Am venit şi cu îmbunătăţirea primului set de măsuri, atât pentru clienţii casnici - scăderea plafonului de preţuri, ridicarea limitei de consum, cât şi pentru cei non-casnici - măsuri pentru reducerea facturilor la IMM-uri şi instituţii publice importante, pentru lunile februarie şi martie.

Vom discuta în Coaliţie şi împreună, curând, vom veni cu cele mai bune soluţii pentru români.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Doamna deputat Vetuţa Stănescu.

Se pregăteşte domnul deputat Făgărăşian, iar apoi începem cu colegii de la Grupul AUR.

Doamna Simina? Nu este.

Domnul Todosiu? Nu este.

Domnul Toda.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Termocentrala Mintia nu se vinde la fier vechi!".

"Minciuna are picioare scurte", spune un vechi proverb. Doar că de data aceasta minciuna se tot rostogoleşte şi există riscul să capete în curând forma unui adevăr în mentalul colectiv. În cazul de faţă, minciuna se referă la Termocentrala de la Mintia şi cum va ajunge aceasta să fie vândută la fier vechi. Nici nu ştiu dacă cei care perorează pe unde apucă aceste abominaţii o fac din neştiinţă sau din rea-credinţă. Realitatea pe care aceste persoane o denaturează, sau vor să o evite complet, este cu totul alta. Încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, Sucursala Electrocentrale Deva, ce utiliza huilă din Valea Jiului drept combustibil principal, a beneficiat de o derogare privind numărul de emisii, până în anul 2017. Grupurile parte a Sucursalei Electrocentrale Deva au continuat să fie neconforme în privinţa cerinţelor de mediu şi au funcţionat fără autorizaţie integrată de mediu şi fără a respecta valorile limită de emisie, fapt ce a generat declanşarea unei proceduri de infringement împotriva statului român.

În luna aprilie a anului 2021, Ministerul Mediului a comunicat Ministerului Energiei faptul că există riscul iminent privind sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi stabilirea de sancţiuni pecuniare în sarcina statului român ca urmare a faptului că Sucursala Electrocentrale Deva funcţionează cu încălcarea flagrantă a legislaţiei UE în domeniul emisiilor industriale.

Trebuie să menţionăm că emisiile de dioxid de sulf au fost de la 10 până la 20 de ori mai mari decât permite legislaţia europeană. Acest fapt a făcut necesară intervenţia Ministerului Energiei pentru stoparea poluării cu emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi pentru punerea în conservare a Electrocentralei Mintia.

În anul 2019, Complexul Energetic Hunedoara, din care face parte şi Termocentrala Mintia, este în procedură de insolvenţă, iar din mai 2021, în urma şedinţei Adunării Creditorilor Complexului Energetic Hunedoara SA, a fost aprobată procedura de atragere a unui investitor pentru Sucursala Electrocentrale Deva, în prezent arătându-şi interesul pentru achiziţionarea acesteia 11 persoane juridice. În foarte scurt timp se va demara procedura de licitaţie, iar investitorul ce va fi selectat va avea clar obligaţia de a oferi garanţii financiare că la Mintia se va construi o centrală pe gaze naturale de minimum 800 de megawaţi, beneficiind de tehnologie de ultimă oră. Este foarte importantă trecerea de la huilă la gaz natural, pentru a fi în concordanţă cu normele Uniunii Europene.

Ştirile care anunţă moartea Termocentralei Mintia nu fac decât să alimenteze o minciună cât Casa Poporului de mare. Realitatea, aşa cum o arată datele şi cifrele, este că Termocentrala Mintia va ajunge în secolul XXI, prin atribuirea către un investitor privat, care va avea prevăzute în caietul de sarcini retehnologizarea şi punerea în funcţiune la parametri stabiliţi de legislaţia europeană şi strategia europeană privind energia.

Vă mulţumesc.

Deputat de Hunedoara, Vetuţa Stănescu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Domnul deputat Făgărăşian.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Toda.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi, 22 februarie 2022, Camera Deputaţilor va adopta un proiect legislativ iniţiat de 31 de deputaţi şi senatori liberali, printre care mă număr şi eu, care va rezolva una dintre cele mai mari probleme cu care s-au confruntat transportatorii români, din punct de vedere legislativ, în ultimii ani.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative care rezolvă problema delegării, detaşării sau desfăşurării activităţii în afara frontierelor ţării, de către angajaţi ai angajatorilor români care şi-au desfăşurat activitatea pe teritoriul altei ţări, aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 şi data intrării în vigoare a prezentului proiect legislativ.

Stimaţi colegi,

Sectorul transporturilor din România este unul dintre cele mai puternice din spaţiul Uniunii Europene, graţie angajaţilor din sistem, precum şi angajatorilor români care au reuşit cu dificultate să depăşească problemele pandemiei. Chiar dacă noi vom rezolva astăzi problemele apărute la nivel intern din cauza legislaţiei fiscale, nu trebuie să uităm că Pachetul Mobilitate I reprezintă o altă problemă la care statul român trebuie să răspundă şi să protejeze un sector atât de dinamic al economiei româneşti.

Mai trebuie spus faptul că pentru a rezista concurenţei acerbe care se manifestă în Spaţiul Economic European transportatorii români mai au nevoie şi de alte seturi de măsuri care privesc stoparea creşterii accelerate şi nejustificate a preţurilor poliţelor RCA, creşterea galopantă a preţurilor la carburanţi şi îmbătrânirea parcului auto.

Salut iniţiativa Guvernului României privind adoptarea unor acte normative pentru limitarea creşterii preţului poliţelor RCA. Mi-aş dori ca şi în cazul scumpirii carburanţilor să ne mobilizăm, să găsim soluţii dacă dorim să menţinem acest sector dinamic şi competitiv la nivelul Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Valentin Făgărăşian, deputat de diaspora.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Daniel Toda, Grupul parlamentar al USR.

Se pregăteşte domnul Filip Havârneanu.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am crescut şi locuiesc în Fabric, unul dintre cartierele istorice ale Timişoarei. Pot spune că trăiesc printre monumente istorice. Problema este că monumentele îmbătrânesc urât, iar noi nu găsim bani şi profesionişti pentru a le restaura aşa cum merită, aşa cum merităm toţi, de fapt. Clădirile cu istorie sunt menite să ne bucure ochiul şi spiritul, nu să ne facă să plângem de mila lor. Din păcate, şi atunci când sunt bani apar probleme procedurale care blochează utilizarea fondurilor.

Acum două săptămâni am solicitat Ministerului Culturii să modifice procedura de accesare a fondurilor rezultate din aplicarea timbrului monumentelor istorice. Concret, e vorba de articolul 7 al procedurii, care prevede că, pentru a fi eligibil un proiect de reabilitare a unui monument niciuna din unităţile sale locative nu trebuie să fie ipotecată sau grevată de vreo altă sarcină. Această condiţie face neeligibilă o mulţime de proiecte de restaurare finanţate din acest fond. Soluţia pe care am propus-o pentru depăşirea acestui neajuns este completarea art. 7. Acolo unde avem de-a face cu o ipotecă ori sarcină, beneficiarul acesteia trebuie să poată da o declaraţie prin care să-şi exprime acordul cu privire la reabilitare. Astfel, proiectul devine eligibil pentru finanţare. Este o modificare extrem de simplă şi eficace.

Sper ca ministerul condus de domnul Romaşcanu să-i dea curs, deşi acesta îmi pare mai preocupat să împartă funcţii în minister decât să lupte pentru cultură. Îndepărtarea arhitectului şef Ştefan Bălici de la conducerea Institutului Naţional al Patrimoniului este o gravă greşeală, mai ales că în locul dânsului este promovată o doamnă din curtea Gabrielei Firea, fără nimic relevant în CV.

Competenţa domnului arhitect este unanim recunoscută printre profesioniştii din domeniu. A luptat pentru profesionalizarea breslei restauratorilor, a pus punct reabilitărilor aiuristice ale unor comori de patrimoniu, doar că Ştefan Bălici are o mare vină în ochii PSD-iştilor. El este cel care a pregătit dosarul includerii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO.

Domnule ministru Romaşcanu, dacă îndepărtaţi profesioniştii pentru a vă plăti datoriile către colegii de partid, măcar nu vă războiţi cu monumentele istorice.

Cred că nu vreţi să rămâneţi în istorie ca un barbar.

Mulţumesc.

Daniel Toda, deputat de Timiş.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Havârneanu. Este?

Se pregăteşte domnul deputat Darius Pop.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Garanţia pentru Tineret, o şansă furată generaţiei care tot mai caută un loc în România"

Anul 2022 a fost desemnat Anul European al Tineretului şi toate ţările membre ale Uniunii Europene şi-au luat angajamentul de a reda tinerilor tot ce au pierdut în ultimii doi ani. România însă continuă să folosească expresia "o generaţie pierdută" şi continuă, din păcate, să neglijeze această categorie care nu a reuşit să crească niciodată în ochii guvernanţilor.

Garanţia pentru Tineret este un program european creat special pentru a ajuta tinerii aflaţi în situaţii dificile să se integreze pe piaţa muncii. În fiecare an, implementarea lui a fost un eşec, pentru că partidele aflate la putere au fost ocupate să-şi securizeze poziţiile, funcţiile şi relaţiile. Tinerii au fost nevoiţi să se descurce aşa cum pot, într-o societate care le oferă prea puţine şanse şi prea multe obstacole. România nu a cheltuit nici măcar un euro din alocarea de 323 de milioane de euro pentru derularea Programului Garanţia pentru Tineret, din exerciţiul bugetar 2014-2020.

În decembrie 2021, media şomajului în rândul tinerilor din UE era de 14,9%, iar România nici măcar nu a mai transmis date pentru ultimele trei luni ale anului trecut şi a arătat că are un Guvern care nu prezintă nicio garanţie.

Garanţia pentru tineret de anul acesta este un angajament pe care şi l-au asumat toate statele membre, astfel încât toţi tinerii cu vârsta sub 30 de ani să poată primi o ofertă de muncă, de formare continuă, de ucenicie, de un stagiu. Pandemia a complicat viaţa tinerilor, mulţi dintre ei fiind în perioada de orientare, de căutare, de autodefinire. În percepţia tinerilor, principalele două probleme cu care se confruntă sunt sărăcia şi locurile de muncă. Aproape o treime din tinerii din România trăiesc în condiţii de privare materială severă. Unul din cinci tineri spune că studiile absolvite corespund doar foarte puţin sau deloc sarcinilor pe care le au de îndeplinit la muncă.

Timp de 30 de ani componenta tineret a fost una secundară şi marginalizată. Guvernanţii care au făcut cu rândul la statul degeaba nu au fost capabili să folosească sume importante de bani pentru tineri, nici când li s-au pus pe tavă. Îmi doresc cât mai puţini tineri şomeri, cât mai puţini tineri cu anxietăţi, cât mai puţini tineri dezamăgiţi de propria ţară. Îmi doresc ca măcar anul acesta să punem umărul pentru cei care vor avea viitorul pe mână. Tinerii din Romania sunt cei mai deprivaţi material din Uniunea Europeană, pentru că s-au născut într-o ţară cu politicieni materialişti care exclud orice efort pentru ei. Toate partidele care nu le pot oferi o garanţie sunt eligibile pentru Programul "Rabla". Transmit acest mesaj cu gândul că nu avem o generaţie pierdută, nu avem o generaţie de pierdut, ci doar un guvern care s-a pierdut de tineri.

Sperăm să nu mai fim o generaţie de sacrificiu!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Darius Pop.

Domnul Darius Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Necesitatea unui consulat permanent la Salzburg".

Dragi şi distinşi colegi,

Astăzi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă importantă care vizează în mod direct comunitatea românilor din Austria, batjocorirea şi ignorarea lor de către autorităţi. La începutul anului, în Austria, au fost înregistraţi aproximativ 132.000 de români, la care se mai adaugă cel puţin 50.000 de români care sunt fie muncitori sezonieri, fie români care au renunţat la cetăţenia română, din cauza birocraţiei şi a timpului foarte mare de aşteptare pentru a li se elibera un act. Astfel, în Austria, românii se situează pe locul II ca număr de locuitori, după austrieci, devansând turcii şi sârbii.

Cu toate acestea, în Austria funcţionează doar ambasada de la Viena, care are multe lipsuri.

Există, de asemenea, consulatele onorifice în Austria, care sunt doar de decor, nivelul lor de implicare în viaţa comunităţii fiind zero, astfel românii de pe teritoriul Austriei trebuie să se deplaseze de fiecare dată la ambasada de la Viena, pierzând mult timp datorită distanţei.

Vă aduc la cunoştinţă că de aproape 5 ani de zile este dat Decretul Prezidenţial cu nr. 264/28.02.2017 privind înfiinţarea consulatului permanent al României la Salzburg. De atunci se ştiu problemele românilor din Austria şi în tot acest timp numărul românilor a crescut semnificativ, problemele la fel, însă nimeni nu a luat atitudine. Înfiinţarea unui consulat permanent şi la Salzburg ar facilita accesul unui număr mult mai mare de cetăţeni la serviciile consulare, în special celor care locuiesc în regiunile vestice - Vorarlberg, Tirol, Salzburg.

În luna octombrie 2021 am avut eu, personal, o întrevedere cu domnul ambasador Emil Hurezeanu tocmai pentru această problemă. Acesta mi-a promis că va ajuta la facilitarea deschiderii consulatului permanent de la Salzburg, însă, deşi au trecut patru luni de la întâlnirea noastră, situaţia este aceeaşi, nimeni nu spune nimic despre deschiderea consulatului.

Vă atrag atenţia că numărul cetăţenilor români care trăiesc în Austria este foarte mare, iar aceştia au dreptul la servicii consulare. Sunt cetăţeni români care sporesc economia României prin banii pe care îi investesc în ţară.

Aşadar, domnilor guvernanţi, care sunt motivele pentru care până astăzi, deşi au trecut aproape 5 ani de zile de la comunicarea Decretului Prezidenţial, nu există nicio informaţie cum că s-au făcut paşii necesari privind deschiderea consulatului permanent român la Salzburg, precum nu se ştie nici locul unde se va deschide şi nici data? Care este strategia Ministerului de Externe pentru a susţine românii din Austria pentru a reuşi să fie recunoscuţi de către statul austriac? Care sunt motivele pentru care nu există transparenţă din partea ambasadei şi a Institutului Cultural Român din Viena? Pentru că am primit multe sesizări din partea comunităţii românilor că sunt prea târziu înştiinţaţi de evenimentele culturale din Austria.

Pentru a concretiza, vă cer, eu, împreună cu toţi fraţii noştri români din Austria, să luaţi atitudine şi să demaraţi procedurile pentru înfiinţarea consulatului permanent de la Salzburg, în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Darius Pop.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă cer şi eu să respectăm cu toţii prevederile legale şi vă rog, la revenirea în sală, să purtaţi masca.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PSD, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Se pregăteşte domnul deputat Claudiu Manta.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică din această dimineaţă vizează Ministerul Sănătăţii.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Fostul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene a ieşit iarăşi la atac. Domnul Ghinea a lansat atacuri furibunde în toate mediile, după ce ministrul sănătăţii, domnul Rafila, a scos la iveală consultanţa aberantă din PNRR. Domnul Ghinea ne transmite că este nevoie de cele 25 de milioane de euro, pentru că Ministerul Sănătăţii nu ştie "să facă spitale", că ministerul pe care îl conduce domnul Rafila "este varză la chestia aceasta". Probabil că aceeaşi atitudine arogantă a avut-o domnul Ghinea şi în momentul în care a pregătit PNRR şi lista extinsă a celor 49 de propuneri de spitale noi, din care să fie alese 25 pentru finanţare. Nu a explicat nici cum au fost stabilite cele 49 de proiecte, nici cum vor fi alese cele 25. Sau poate că ministrul de atunci al sănătăţii, doamna Ioana Mihăilă, despre care dumnealui spune că i-a fost alături când s-a negociat cu Comisia Europeană alocarea sumei de 1,37 miliarde de euro pentru capitolul sănătate din PNRR, nu ştia exact ce a propus.

Haideţi să vă dau exemplul de la Braşov, unde în PNRR se regăsesc 3 dintre cele 49 de proiecte. Pe lista extinsă se regăseşte şi Spitalul Clinic Regional de Urgenţă din Braşov. Cu toate acestea, la Braşov, doamna ministru Ioana Mihăilă a declarat că: "Am ales ca spitalele regionale să nu le finanţăm prin PNRR, pentru că durata de realizare a acestor investiţii este foarte mare şi există riscul să fie depăşit termenul stabilit prin PNRR, respectiv 31 decembrie 2026". Adică, una scrie domnul Ghinea în PNRR, alta gândeşte, înţelege şi spune doamna Mihăilă. Şi mă tem că nu este singurul caz, pentru că tot în Braşov apare pe lista celor 49 de proiecte un "pavilion politraumă", despre care nimeni din Braşov nu ştie ce este şi unde este. Dar, apare pe hârtie. Cred că înainte de a arunca în stânga şi în dreapta cu noroi, ar fi mai bine ca ce doi foşti miniştri să clarifice situaţiile de acest gen. Informaţiile vor fi utile şi pentru viitoarea Agenţie Naţională pentru Investiţii în Sănătate, gândită de domnul Ghinea, care are alocate 5 milioane de euro pentru funcţionarea propriu-zisă. Informaţiile vor fi utile şi pentru consultanţii care vor încasa cele 25 de milioane de euro.

De altfel, dacă e să folosesc limbajul domnului Ghinea, după anul 2020 proiectul Spitalului Regional din Braşov a fost făcut "varză". Şi vorbim de un spital care, în prima parte a anului 2020 era lăsat la cheie. Ulterior a fost încuiat într-un seif şi, sporadic, mai apărea câte un parlamentar de la USR care spunea că mai sunt 30 de metri pătraţi de teren pe care vrea să-i mute de aici dincolo.

Probabil că anul trecut, din tot Ministerul Sănătăţii,...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

... doar doamna Mihăilă este cea care ştia ceva despre investiţiile din PNRR şi a uitat că din minister nu se pleacă pur şi simplu, ci se semnează nişte acte de predare-primire. În urma celor din USR a rămas doar terenul pregătit pentru nişte consultanţi bine plătiţi. Niciun proiect concret lăsat la cheie...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

O secundă!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

... care să plece de la punctul A şi dus la punctul B.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Trei minute sunt şi pentru dumneavoastră!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Rasaliu Marian, deputat de Braşov.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi eu vă mulţumesc şi vă rog din nou să încercaţi să vă încadraţi în timp. Din respect faţă de colegii dumneavoastră!

Vă rog, domnule Manta.

Domnul Claudiu Manta:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la imposibilitatea structurilor Salvamont România de a folosi mijloace de semnalizare pentru circulaţie în regim prioritar pe drumurile publice.

Stimaţi colegi,

Avem de-a face cu o situaţie anormală pe care noi, ca deputaţi, o putem îndrepta. Este vorba despre imposibilitatea structurilor Salvamont din ţara noastră de a folosi mijloace de semnalizare acustice şi luminoase pentru deplasare în regim prioritar pe drumurile publice în caz de urgenţă.

Diferenţa faţă de restul Europei şi pe care o avem doar în România este aceea că echipele Salvamont nu se pot deplasa la aceste accidente şi nu pot transporta răniţi, circulând pe drumurile publice în regim prioritar cu ajutorul mijloacelor de semnalizare acustică şi vizuală. Acest lucru se datorează necorelării legislaţiei. Astfel, un act normativ asigură structurilor Salvamont caracterul de servicii de urgenţă, permite achiziţia de ambulanţe şi autospeciale de intervenţie, vehicule dotate prin construcţie şi omologare cu mijloace de semnalizare acustică şi vizuală, dar alt act normativ nu nominalizează Salvamont între serviciile de urgenţă care au nevoie să le folosească. Este, de altfel, singurul serviciu de urgenţă din România care se confruntă cu acest paradox: pot cumpăra şi deţine vehicule de intervenţie şi transport accidentaţi, dar nu le pot folosi în acţiunile care impun urgenţa.

8.265 de persoane au fost salvate de Salvamont România doar în anul 2021, dintre acestea, peste 3.000 necesitând transport de urgenţă la unităţile spitaliceşti. Împreună putem sprijini activitatea de salvare a persoanelor accidentate în munţi, prin includerea serviciilor Salvamont în rândul instituţiilor care au dreptul să folosească mijloace de semnalizare acustice şi luminoase pentru deplasare în regim prioritar pe drumurile publice.

Chiar dacă aparţin administrativ şi organizatoric administraţiei publice judeţene sau locale, structurile Salvamont sunt şi acţionează ca servicii de salvare în regim de urgenţă şi se află în structura operaţională a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În desfăşurarea activităţii, echipele de salvare montană întâmpină întotdeauna mari dificultăţi pe drumurile publice, în deplasarea de la bazele de salvare către locaţiile accidentelor sau de la acestea către unităţile spitaliceşti, cu autovehiculele de intervenţie, fără posibilitatea de a folosi semnalele acustice sau vizuale pe care le au în dotare şi care pot să le asigure prioritate în trafic, timpul de răspuns la eveniment sau cel de transport a accidentaţilor fiind mult întârziat, acest lucru putând avea efecte negative ireversibile asupra persoanelor accidentate în munţi.

Vă mulţumesc.

Claudiu Manta, deputat de Gorj.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Beniamin Todosiu. Este?

Domnul deputat Adrian Giurgiu? Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"PSD, partidul care atentează la sănătatea tuturor românilor"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ministrul Alexandru Rafila comentează pe la televiziunile prietene ale PSD cum că USR ar fi bugetat greşit în PNRR 25 de milioane de euro consultanţă pentru construcţia de spitale.

Domnule Rafila, bugetarea acestei sume este în totalitate vina PSD!

Să vă explic de ce.

În 2016, Comisia Europeană alocase României un miliard de euro pentru realizarea a opt spitale regionale. Jumătate trebuiau să fie cheltuiţi până în 2021, iar restul până în 2027. Programul trebuia demarat la începutului lui 2017, când prim-ministru era Sorin Grindeanu.

PSD a decis atunci ca din opt spitale să rămână doar trei. Pentru acestea s-au făcut studii de fezabilitate. S-au cheltuit pentru acestea, dragi colegi, 20 de milioane de euro! O sumă enormă, o sumă furată din buzunarele românilor. Spun furaţi pentru că au fost cheltuiţi fără un rezultat palpabil. Nu s-a pus nici măcar o piatră de temelie pentru vreun nou spital.

Din miliardul dat de Comisia Europeană, PSD a folosit zero euro. Şi pentru că nu au demarat implementarea la timp, în 2021 România a pierdut jumătate din aceşti bani.

Cu o asemenea performanţă din partea "experţilor" PSD, Comisia Europeană a considerat necesară includerea în PNRR a unei instituţii care să gestioneze proiectele de construcţie a unor noi spitale.

Aşa s-a născut Agenţia Naţională de Investiţii în Sănătate, o agenţie cu profesionişti care să facă treabă. Cu ajutorul comisiei, România a bugetat 5 milioane pentru funcţionarea agenţiei şi 25 de milioane pentru tot ce înseamnă asistenţă tehnică la construcţia de spitale.

Ştiu, domnule Rafila, că a face un spital nu este deloc uşor! M-am implicat de la începutul mandatului meu de deputat în a debloca un proiect căruia în timpul guvernării PSD i s-au pus beţe în roate: construirea unei noi clădiri în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Proiectul era blocat la Ministerul Sănătăţii. Am discutat constant cu miniştri USR de la Ministerul Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, pentru găsirea unor soluţii.

Proiectul hotărârii de guvern a fost pus în dezbatere publică în iunie 2021 şi aprobat de Guvern la finalul lunii următoare. Luna aceasta a fost dată autorizaţia de construcţie.

USR a deblocat un proiect care va permite crearea unor noi unităţi spitaliceşti ultramoderne. Acesta va include şi un Centru de mari arşi cu 15 paturi pentru pacienţii mari arşi. Aceasta în condiţiile în care, la şapte ani după Colectiv, România are doar 24 de paturi ATI pentru pacienţii cu arsuri grave.

Domnule Rafila, aveţi 500 de milioane de euro din miliardul aprobat în 2016 de Comisia Europeană. Aveţi 1,7 miliarde de euro din PNRR.

Lăsaţi circul ieftin anti-USR şi puneţi mâna să construiţi spitale. De ele au nevoie toţi românii. Le aşteaptă de peste 30 de ani!

Vă mulţumesc.

Adrian Giurgiu, deputat al USR, Mureş.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Închidem aici partea de declaraţii politice. Au mai depus declaraţii în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnele şi domnii deputaţi: Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Alina-Elena Tănăsescu, Georgeta-Carmen Holban, Nicu Niţă, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Ioan Mang, Mihai Weber, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Marius-Eugen Ostaficiuc, Alexandra Presură, Constantin Bîrcă, Mirela Elena Adomnicăi, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Florian-Claudiu Neaga, Silviu Nicu Macovei, Cristina-Elena Dinu.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, declaraţii depuse în scris: Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Ervin Molnar, Florică Ică Calotă, Gabriel-Ioan Avrămescu, Sebastian-Ioan Burduja, George-Cătălin Stângă, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Şişcu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Din partea Grupului parlamentar al USR a depus declaraţie în scris domnul deputat Radu Panait.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, declaraţii depuse în scris: doamna Gianina Şerban, Vasile Nagy, Nicolae Roman, Dănuţ Aelenei, Sebastian Suciu.

Din partea colegilor neafiliaţi, Nicolae Giugea şi Bogdan- Alexandru Bola.

Declar închisă această parte a şedinţei de astăzi, stimaţi colegi.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În declaraţia politică de azi, aş vrea să adresez Guvernului un apel de a veni rapid cu o soluţie fermă şi curajoasă pentru reglementarea pieţei de energie din România. Este nevoie de o intervenţie rapidă, care să tempereze pe termen lung creşterea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Şi aş vrea să mă adresez în special colegilor de la PNL, pentru că dumnealor deţin portofoliul energiei, iar domnul ministru Virgil Popescu este cel care răspunde de acest domeniu.

PSD a propus soluţii, a participat activ la lucrări, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul pachetului de măsuri pe termen scurt, pe care Guvernul le-a implementat la începutul acestui an pentru compensarea facturilor populaţiei şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Deci, PSD a venit şi vine de fiecare dată cu soluţii, dar, în acest caz, redactarea actelor normative trebuie să vină de la Ministerul Energiei care gestionează acest domeniu de activitate.

De ce spun că este nevoie de o intervenţie urgentă? Pentru că vedem destul de limpede că majorarea preţurilor la energie a determinat o creştere explozivă a inflaţiei - circa 53% din inflaţie provine din creşterea preţurilor la energie, iar dacă luăm în considerare efectul indirect al energiei asupra scumpirii materiilor prime, ajungem la o pondere totală de 72% a preţurilor la energie în creşterea inflaţiei. Putem, desigur, discuta şi despre soluţiile scăderii unor taxe, cum s-a propus la un moment şi cum am propus chiar noi, cei de la PSD, în urmă cu câteva săptămâni, de a avea o cotă de TVA de 5% la facturile de la energie.

Dar cred că, în afară de aceste soluţii care acţionează asupra efectelor inflaţiei, este foarte important să intervenim în primul rând asupra cauzelor. Avem două companii de stat, Hidroelectrica S.A. şi Nuclearelectrica S.A., care produc energie ieftină. Ministerul Energiei are peste 80% din activele acestor două companii şi cred că prin reprezentanţii pe care îi are în consiliile de administraţie ale celor două societăţi, Ministerul Energiei poate acţiona pentru diminuarea marjelor de profit practicate de acestea. Am observat că au fost mai multe situaţii în care Hidroelectrica S.A. sau Nuclearelectrica S.A. a vândut energie, pe termen lung, la preţurile practicate, nu cu mult în urmă, de cei are produc energie pe bază de cărbune. Putem înţelege şi înţelegem principiul eficienţei economice şi al maximizării profitului. Dar atunci când discutăm despre companii de stat care au un rol strategic pentru asigurarea echilibrului economic şi social, nu ne putem uita doar la creşterea profitului. Statul nu se poate purta ca un capitalist veros, pus pe făcut profit, indiferent de impactul social şi economic pe care îl produce în jurul său.

Companiile de stat din sectorul energetic au în mod cert un rol esenţial în siguranţa naţională şi în asigurarea echilibrului economic şi social, iar Ministerul Energiei poate interveni, prin reprezentanţii săi din consiliile de administraţie, pentru a determina aceste companii să vină cu preţuri mai reduse, cu o marjă de profit mai mică, dar care să ofere oxigen economiei naţionale şi competitivitate pe plan extern.

Efectele creşterii preţurilor la energie nu se limitează doar la creşterea facturilor. Cum spuneam, se scumpesc materiile prime, cresc exponenţial costurile producţiei industriale, rezultând o spirală economică descendentă foarte periculoasă. Companiile energointensive riscă să dea faliment sau, în cel mai bun caz, să-şi suspende activitatea, ceea ce înseamnă şomaj, presiune pe bugetul social şi mai puţine venituri la bugetul de stat, deci mai puţini bani de investiţii şi de reforme. Fiecare zi cu inflaţie şi preţuri la energie ridicate produce pierderi masive în economie.

Aşadar, apelul meu este de intervenţie rapidă şi, prin utilizarea tuturor pârghiilor existente, la nivelul Ministerul Energiei şi al Guvernului în ansamblul său.

Domnul Adrian Alda:

"Spirala scumpirilor pentru producţia agricolă poate fi oprită prin intervenţia Comisiei Europene"

Criza energetică şi efectele sale, cât şi maşinaţiunile Rusiei asupra preţului la cereale, extinderea acestei Federaţii spre alte pieţe şi instabilitatea geopolitică declanşată tot de ea pot duce la deteriorarea majoră a deciziilor, plasate de Politica Agricolă Comună, PAC, în centrul Revoluţiei Verzi. Mai concret, acest context poate conduce la o posibilă şi deloc dezirabilă extincţie a unor ferme mici şi mijlocii, exact cele care constituie obiectul major de reglementare al PAC.

Fac aceste observaţii în solidar cu toţi colegii mei europarlamentari ai PSD, care au lansat acelaşi semnal adresat Comisiei Europene. Demersul nostru este mai mult decât legitim, având în vedere că agricultura europeană continuă să se învârtă într-o spirală a scumpirilor. Pe de altă parte, Comisia Europeană are pârghiile necesare pentru a îndrepta această situaţie.

Contextul geostrategic în care evoluăm influenţează, pe zi ce trece, inclusiv politicile interne ale Uniunii, şi nu o afirm eu, ci este evident pentru toată lumea. Toţi fermierii din Uniune suportă deja, pe lângă condiţiile dure impuse de către Comisie, dar şi promisiunile făcute de acest organism tuturor investitorilor în acest domeniu principal de activitate, şi lipsa totală de acţiune în criza fără precedent care loveşte Europa, în plin avânt spre Green Deal. După doar câteva luni de parcurs prin astfel de furci caudine, după cum pot fi numite noile contexte oferite tuturor agricultorilor din UE, bilanţul este deja dramatic şi pentru consumatorul european, şi pentru producătorii Uniunii.

Spre exemplu, fermierii din România au fost nevoiţi să facă faţă preţului inputurilor, care a crescut de 5 ori faţă de 2021 şi la care s-au mai adăugat scumpiri de până la 60% la preţul gazelor naturale şi în jur de 20% la electricitate şi motorină. În ianuarie 2022, într-o singură lună, preţurile la energie electrică şi gaze au crescut de 6-7 ori. Din nefericire pentru toată lumea, de la producător şi până la destinatarul final, adică la toţi consumatorii, încă de pe acum se simte efectul acut în preţul hranei, care este cu până la 25% mai mare pentru alimentele de bază.

Nu este doar o perspectivă tristă pentru fermieri sau agricultori, ci pentru absolut întreaga populaţie a Uniunii Europene, deşi aceasta beneficiază de auspicii reale de redresare prin mijloacele proprii, pe care le are la dispoziţie din abundenţă.

Trebuie să remarcăm că, în ciuda eforturilor susţinute pe care ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, le face zi de zi, aproape fără niciun răgaz de odihnă, pentru diminuarea neajunsurilor din acest domeniu pe plan intern, create de către fosta guvernare de dreapta, PNL-USR, în multe gospodării sau ferme se intensifică teama zilei de mâine, pe fondul impasibilităţii, să sperăm că doar de moment a Comisiei Europene, dublată, din păcate, de o secetă pedologică destul de accentuată la nivelul ţării noastre, în multe zone agricole.

Deşi nu este deloc dezirabilă posibilitatea falimentului niciunui agricultor, trebuie să avem în vedere că aceste cauze pot conduce la distrugerea unor ferme mici şi mijlocii şi la descurajarea investitorilor în domeniu sau poate la deteriorarea calităţii produselor finale, ajunse la cumpărător, dar prin parcurgerea mai puţin conformă a tuturor etapelor riguroase de producţie. Spre exemplu, în zootehnie, preţurile mărite ale furajelor reprezintă aproape 70% din costul de producţie.

Aşadar, nu doar la nivelul României, ci şi al întregii Uniuni, standardele de bunăstare a animalelor se vor putea menţine din ce în ce mai greu. De remarcat că, de departe, cel mai afectat este sectorul cărnii de porc, pentru că la cumulul de factori costisitori s-au adăugat, suplimentar, şi pesta porcină africană şi reducerea exporturilor către China. Frapant este paradoxul din acest sector, deoarece, deşi avem surplus de carne de porc pe piaţă, consumatorul european plăteşte, culmea, mai mult pe kilogram. Per total, marjele de profit ale industriei, în Europa, au fost la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Şi totuşi Comisia Europeană continuă să lase în derivă acest sector, afirmând că aşteaptă ca piaţa să se regleze singură. De aceeaşi lipsă de acţiune a Comisiei "beneficiază" şi restul sectoarelor din agricultură.

Personal, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, dar şi ca expert în acest domeniu, în care mi-am dezvoltat parcursul profesional, observ că această situaţie deloc roz se poate remedia, într-o primă instanţă, prin eliminarea tarifelor de protecţie şi a taxelor antidumping pentru unele importuri la îngrăşăminte. Desigur că este nevoie şi de paşi mari ai Comisiei, pentru care şi eu militez şi sper să fie efectuaţi rapid, astfel încât agricultura europeană să nu se mai învârtă nici măcar o secundă în plus într-o spirală a scumpirilor, care ar putea-o îngenunchea în doar câţiva ani.

Însă, din fericire, pe plan intern, există veşti cu adevărat bune şi care vin dinspre Ministerul Agriculturii, care face numeroase demersuri pentru reglementarea cât mai promptă a acestei situaţii. Ministrul Agriculturii a anunţat că lucrează împreună cu Ministerul Energiei la o schemă de sprijin pentru asigurarea independenţei energetice a fermelor şi a industriei alimentare, din fondul de modernizare, alocare distinctă, astfel încât într-un an de zile, acestea să treacă spre independenţa energetică.

Trebuie să salut şi să subliniez mai ales faptul că actuala conducere a MADR vizează ca măsurile pe care le pregăteşte să nu fie pe termen scurt, ci să confere agriculturii şi creşterii animalelor cât mai multă predictibilitate internă şi în contextul unui buget european diminuat şi al creşterii ambiţiilor de mediu ale UE.

Aşadar, cu PSD se poate!

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Românii îşi doresc un lucru foarte simplu de la cei care conduc statul - măsuri care să se reflecte în bani, în buzunarele lor.

Şi cum mulţi dintre cei care au condus, de-a lungul anilor, au pus boul înaintea carului, acum pare că repetăm aceeaşi greşeală prin măsuri impuse fără un calcul al impactului financiar şi social pe viitor.

Aşadar, se discută mult pe subiectul introducerea impozitării progresive, o idee mult disputată în condiţiile unei crize economice iminente.

Să începem cu începutul.

În condiţiile în care ANAF are probleme de colectare, deşi în prezent în România avem cel mai simplu sistem de taxare reprezentat de cota unică, atunci, introducerea unui impozit progresiv, mai mult, a unui impozit progresiv nu doar pe veniturile salariale, ci pe toate veniturile, ar implica o capacitate administrativă pe care statul, cu regret spun, nu o are.

Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, vrea supraimpozitarea averilor, respectiv a celor cu mai multe proprietăţi sau maşini, mai vrea schimbarea regimului pentru microîntreprinderi sau de taxare a dealerilor din energie. Este clar că vorbim despre măsuri care ne aduc aminte de o perioadă de tristă amintire, respectiv de comunismul de care am reuşit să scăpăm cu jertfa multor români acum mai bine de 30 de ani.

Ceea ce cred că domnul Câciu nu a calculat este impactul pe care ar putea să-l aibă introducerea impozitării progresive.

Deşi baza de impozitare s-a tot redus inclusiv prin măsuri precum mutarea plăţii obligaţiilor de la angajator, la angajat sau introducerea a nenumărate excepţii de la plata impozitului pe venit, facilităţi de care beneficiază în prezent categorii importante de contribuabili, cum ar fi salariaţii din construcţii sau IT, acestea adăugându-se la cei peste un milion de oameni care se presupune că muncesc la negru, o măsură de îngrădire, de persecuţie asupra averii unora dintre români nu reprezintă nicidecum o soluţie.

Conform statisticilor, 95% dintre companii se declară microîntreprinderi, pentru a beneficia de un regim fiscal mai blând. Aşadar, există deja un obicei al celor care fac afaceri la noi în ţară să caute soluţii pentru a contribui cât mai puţin la bugetul de stat.

Soluţia este să începem cu începutul şi să corectăm acolo unde este cazul pentru a convieţui cu toţii mai săraci sau mai bogaţi, într-o economie sănătoasă de stat.

Este imperioasă corectarea actualelor probleme, de la colectare la conformare, de la eliminarea excepţiilor şi a regimurilor fiscale preferenţiale şi abia apoi să ne lansăm în alte planuri de modificare a actualului Cod fiscal.

Soluţiile sunt la îndemână, important este să le dezbatem şi să nu ne blocăm în idei, ci să aplicăm măsuri pentru banii din buzunarele românilor.

Domnul Constantin Bîrcă:

"Se impune plafonarea urgentă a poliţelor RCA!"

Prezenta declaraţie reprezintă dorinţa unei largi categorii de cetăţeni care solicită imperios plafonarea preţurilor asigurărilor de răspundere civilă auto. Fac referire la cei peste 8,5 milioane de plătitori de poliţe RCA.

Asociaţiile patronale din transporturile rutiere nu doresc proteste de stradă, dar nici intrarea firmelor de transport rutier în faliment.

Am fost surprins de o declaraţie absolut reală: "Oamenii au început să plătească poliţe RCA mai scumpe decât maşinile pe care le conduc. Nu se poate transfera totul în costurile clienţilor, nici în transportul de persoane, nici în cel de marfă".

Este important de menţionat faptul că Autoritatea de Supraveghere Financiară a descoperit de mai multe ori la firmele de asigurări încălcări ale prevederilor legii, creşteri de tarife practicate şi după plafonare, tarife netransparente în care erau incluse toate costurile de operare ale firmelor de asigurări, deşi aceste firme au mai multe linii de afaceri.

Partidul Social Democrat dispune de soluţii care să protejeze populaţia şi companiile, în condiţiile creşterii foarte ridicate a preţurilor la poliţele de răspundere civilă auto. Acestea pot fi adoptate de Guvern, Parlament, ASF şi Consiliului Concurenţei, în regim de urgenţă.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Ziua Brâncuşi"

În fiecare an, la 19 februarie, se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, amintind de data naşterii marelui sculptor român. Există puţine personalităţi româneşti ale căror lucrări să fie cunoscute de atâta lume, de la copii la vârstnici. Capacitatea de infiltrare a lui Brâncuşi este una uriaşă. Nici comuniştii nu au reuşit să-l extirpe din memoria şi cultura României. Constantin Brâncuşi este de departe cel mai bine vândut artist român din toate timpurile, dar şi unul dintre cei mai prezenţi pe piaţa neagră a artei, estimată la 6 miliarde de dolari anual. În fapt, un top realizat de cunoscuta Casă de licitaţii Artmark, la începutul lui 2015, îl plasa pe locul patru, între cele mai vândute opere de artă din toate timpurile, întrecut doar de Giacometti, Modigliani şi Matisse, dar devansând, de exemplu, cea mai bine cotată lucrare a lui Picasso. Vorbim despre omul ale cărui creaţii au doborât de trei ori recordul mondial de preţ. Voi aminti doar câteva exemple. În 2009, la o licitaţie care a avut loc la Paris, un colecţionar a dat 29 de milioane de euro pentru "Madame L.R.". Piesa, realizată între anii 1914-1917 şi care făcea parte dintr-o colecţie Yves Saint Laurent, fusese ţinută aproape ascunsă până atunci, acesta fiind, de altfel, şi principalul motiv al preţului de vânzare ameţitor.

Anul 2005. Lucrarea "Pasăre în spaţiu" este adjudecată cu 27,5 milioane de dolari, la o licitaţie organizată de celebra casă Christie’s din New York. Suma de pornire fusese de 8 milioane de dolari. În 2002, sculptura "Danaide" se vindea cu 18 milioane de dolari, de aceeaşi Casă de licitaţii Christie’s. Piesa, datând din 1913, fusese evaluată, anterior, la 8-10 milioane de dolari. "Prométhée", un cap turnat în bronz, realizat în 1911, a fost vândut, pentru suma de 12.682.000 de dolari, la o licitaţie organizată la New York, pe 2 mai 2012, de casa Sotheby’s. "Une Muse" a fost adjudecată, pentru 12,4 milioane de dolari, la o licitaţie de artă modernă şi impresionistă organizată de casa Christie’s la New York, pe 7 noiembrie 2012.

Ce ar mai fi de spus, de scris despre acest om? Priviţi cu atenţie figura acestui om. Vreţi să ştiţi cum a reuşit în viaţă, cum, astăzi, de el a auzit un întreg mapamond? Este simplu. A muncit toată viaţa pentru a fi cineva. Şi chiar şi atunci când a ajuns extraordinar de cunoscut, a rămas acelaşi român simplu şi dintr-o bucată, aşa că, atunci când a venit celebrul bancher David Rockefeller în vizită la el, care-l aprecia mult pe Brâncuşi, l-a întrebat: "Cu ce te pot ajuta? Să-ţi fac rost de nu-ştiu-ce mobilă?". Iar el i-a răspuns, tăios: "Ia şi mătură atelierul!".

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Abordarea liberală este singura cale de urmat"

Economia şi piaţa reprezintă segmente extrem de volatile în ultima perioadă. Orice cutremur, produs de om sau nu, fie că vorbim despre decizii politice, despre pandemii sau schimbări sociale, are un ecou adânc. Iar acest ecou loveşte mereu corzile cele mai sensibile ale unei societăţi democratice, şi anume, economia. Într-o lume tot mai interdependentă, în care autarhia, izolaţionismul au devenit simple pagini din cărţile de istorie chiar şi pentru cele mai autoritare şi închise entităţi statale, evenimentele care se produc astăzi la un capăt al lumii vor produce efecte până în celălalt. Astfel, nu este de mirare că ţara noastră a fost afectată de un val de scumpiri care se manifestă de fapt pe plan mondial. Instabilitatea este, mai mult sau mai puţin, o constantă în istoria evoluţiei umane, mai ales economice. Crizele şi perioadele de inflexiune necesită o abordare unitară, fermă şi eficientă. Zilele acestea resimţim cu toţii creşterea preţurilor, cauzată de o inflaţie aflată pe un trend ascendent. Partidul Naţional Liberal are soluţia pentru a ataca acest agent patogen ce a pătruns în corpul economiei noastre, iar soluţia o reprezintă scăderea CAS şi reducerea TVA.

De când a ajuns la guvernare, PNL a demonstrat că doar măsurile liberale reprezintă calea corectă de urmat, liberalismul fiind singura abordare economică capabilă să producă prosperitate. Un stat suplu şi cât mai puţin intruziv în viaţa cetăţenilor este dezideratul după care ne ghidăm în politica pe care o promovăm. De aceea, propunerea noastră are ca scop creşterea veniturilor şi contracararea inflaţiei. Prin reducerea CAS de la 25% la 20%, venitul mediu din România va creşte cu 317 lei, pentru toată lumea. În felul acesta, salariile vor creşte în mod natural, nu din pix, iar antreprenorii, care reprezintă motorul economiei, nu vor fi supuşi niciunei presiuni suplimentare din partea statului. Această creştere salarială trebuie însoţită de măsuri suplimentare, pentru a o face într-adevăr simţită. Puterea de cumpărare este afectată de inflaţie, iar prin reducerea TVA ne vom asigura că ceea ce va ajunge în plus în buzunarele românilor, de la data intrării în vigoare a noii arhitecturi fiscale, va sta acolo. Reducerea TVA va fi un mijloc eficient de a contracara efectele inflaţiei, ce va pune România pe drumul redresării economice.

Credem cu tărie că doar o abordare liberală, tradusă prin scăderea impunerilor fiscale, este capabilă să aducă natural bunăstare şi progres. Cu cât se va adopta acest plan mai repede, cu atât cetăţenii României vor putea face faţă mai uşor problemelor cu care se confruntă în viaţa cotidiană.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"PSD este alături de fermierii români!"

De fiecare dată când s-a aflat la guvernare, PSD a dovedit că are soluţii pentru micii producători din zona de agricultură. Şi acum, încă din momentul intrării la guvernare, PSD a căutat modalităţi prin care să îi susţină pe agricultori. După doi ani dificili, agricultura trebuie să primească atenţia cuvenită.

Nu o dată am auzit de la fermierii din Neamţ următoarele cuvinte: "Întotdeauna când a fost PSD la putere ne-a fost mai bine. Am fost sprijiniţi, producătorii şi ei. Aveam parte de înţelegere. Sperăm că acum, după ce PSD a revenit la guvernare, să ţină seama de problemele noastre şi să acorde o atenţie mai mare agriculturii, pentru că pământul pe care noi îl lucrăm ne pune mâncare pe masă".

La câteva luni de la intrarea la guvernare, proiectele asumate de PSD în programul de guvernare încep să prindă contur.

Astăzi, voi face referire la măsurile din agricultură. Guvernul României a avizat pentru acest an două programe necesare pentru susţinerea sectorului agricol, în forma agreată împreună cu fermierii. Vorbim despre Programul "Tomata" şi de cel privind susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate, pentru anul 2022.

Programul "Tomata" şi de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2022 va avea un buget de 225 de milioane de lei. Se va acorda suma de 4000 de euro/beneficiar pentru producţiile de tomate valorificate în perioada 1 martie - 10 iunie şi 15 octombrie - 9 decembrie şi 1000 de euro/beneficiar pentru producţia de ardei, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde valorificate în perioada 15 octombrie-9 decembrie. În acelaşi timp, pentru Programul de susţinere a usturoiului românesc a fost alocat un buget de 22,2 milioane de lei. Se va acorda suma de 3.000 de euro/cultură/ha/beneficiar pentru producţia de usturoi valorificată în perioada 1 iunie - 21 decembrie.

De asemenea, Guvernul a aprobat continuarea şi în 2022 a subvenţionării preţului motorinei utilizate în agricultură. Mai mult, a fost reluată plata la timp a subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat cu care deja i-am obişnuit pe agricultori.

Mai mult, Programul "Rural Invest", un program de garanţii pentru cei care lucrează în domeniul agricol, este unul care ne dorim să funcţioneze şi să aducă beneficii cât mai curând. "Rural Invest" se încadrează în sfera celor patru programe pe care PSD le-a gândit înainte de a intra la guvernare, împreună cu Consiliul Naţional al IMM-urilor, dar şi cu fermierii români. El vizează acordarea unor garanţii de stat în valoare de până la 50% din creditul pe care fermierii îl accesează.

Prin intermediul Programului "Rural Invest" se asigură capital de lucru, refinanţarea creditelor fermierilor, achiziţia de terenuri agricole, automatizare şi retehnologizare pentru industria alimentară, capital pentru asigurarea independenţei energetice a fermelor şi unităţilor de producţie.

Ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, acţionează pentru binele fermierilor, nu contra lor. Dacă îl mai ţineţi minte pe ministrul Oros, care acum s-a refugiat politic în tabăra domnului Orban, acesta anula programele de sprijin pentru agricultorii români. În timp ce viziunea domnului Oros era de a închide pieţelor agricole în România, cea a PSD este tocmai de a sprijini micii producători locali.

Agricultura este despre oameni, despre bunăstare economică şi despre viitor, motiv pentru care trebuie sprijinită cu viziune şi hotărâre. Domeniul agricol are nevoie de o abordare strategică, pentru creşterea eficienţei şi pentru valorificarea oportunităţilor de dezvoltare existente. România este obligată, în contextul crizelor actuale, energetică şi economică, să îşi sprijine producţia internă de alimente şi servicii, astfel încât să evite falimentul comunităţilor rurale.

PSD a demonstrat că este alături de fermierii români, o categorie extrem de importantă, oameni care susţin economia României în orice condiţii şi care au nevoie de sprijin clar pentru a putea să îşi susţină micile afaceri. Agricultura românească nu trebuie lăsată niciun moment deoparte, ci dimpotrivă. Iar social democraţii au arătat de fiecare dată care sunt priorităţile românilor.

În calitate de parlamentar de Neamţ, am încercat, alături de colegii consilieri locali din PSD Roman, să venim în sprijinul micilor producători din zona noastră. Însă este doar o mică parte. Obiectivul nostru, al PSD, este acela de a susţine producătorii locali, consumul de produse din gospodăria ţărănească. De asemenea, este foarte important să încurajăm adoptarea la nivel local de soluţii pentru sprijinirea fermierilor.

Este de datoria noastră a tuturor să ne asigurăm că producătorii, care muncesc de dimineaţa până seara în ferme, au condiţii pentru valorificarea muncii lor.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"O soluţie pentru România competitivă în noua economie"

Zilele trecute, mi-a atras atenţia o ştire din Ziarul Financiar, cu următorul titlu: "După 30 de ani vine prima sincopă. Un indicator publicat anual de Registrul Comerţului, mai puţin urmărit decât ISD-urile anunţate de BNR, trimite o undă de şoc în mediul de business - capitalul social subscris în 2021 de acţionari străini în firmele româneşti a fost negativ pentru prima dată din 1991 încoace".

O analiză serioasă, care explica acest indicator - capitalul social al companiilor cu participare străină. Pentru prima dată din 1991 când soldul de capital nou este negativ şi în scădere cu 100 de milioane euro faţă de finalul lui 2020, arată analiza Ziarului Financiar, pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Sigur, această tendinţă nu aduce apocalipsa. Aşa cum explică analiştii citaţi de publicaţia de business, este o schimbare de abordare, în sensul că firmele străine nu mai fac subscrieri directe de capital, ci reinvestesc profiturile şi folosesc capitalul împrumutat - lucruri posibile datorită istoricului şi credibilităţii.

După 2015, indicatorul capitalurilor noi a intrat în stagnare. Cei care au avut fabrici de ridicat şi afaceri de început în România au făcut-o. Şi, totuşi, s-a închis robinetul? Toate marile companii care pot veni şi în ţara noastră sunt deja aici? Cum rămâne cu noile tehnologii, cu afacerile de succes din noua economie? Au atins nivelul subscrierilor directe de capital străin potenţialul maxim? Eu sunt convins că nu şi sper să avem înţelepciunea să luăm toate deciziile pentru a ne repoziţiona pe harta marilor investitori ai economiei postpandemice. Cinci condiţii esenţiale:

• O strategie care să aibă în prim-plan stimularea investiţiilor străine directe; este o condiţie esenţială pentru determinarea aşteptărilor economice de la investiţiile străine directe şi pentru identificarea sectoarelor cheie care pot avea aporturi semnificative la exporturile ţării;
• Măsuri concrete de dezvoltare şi conectare a tuturor regiunilor economice, esenţiale în acest moment pentru România, date fiind disparităţile majore, fireşti, de altfel, într-o economie de piaţă;
• Viziune guvernamentală asumată pe termen lung, de la nivelul executiv cel mai înalt, dar şi independenţă faţă de pixul unui ministru trecător;
• Facilitarea unui climat favorabil pentru activităţile de promovare a investiţiilor străine în România, oferind cadru de stabilitate pentru direcţiile strategice şi facilitând predictibilitatea în relaţia cu investitorii;
• Amplificarea operaţiunilor de stimulare a investiţiilor directe, autohtone şi străine, în industrie, servicii, cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, cu efecte în dezvoltarea regională şi crearea de noi locuri de muncă.

Altfel spus, pentru ca toate acestea să capete sens într-un context global, avem nevoie de o instituţie de importanţă strategică pentru viitorul economic şi potenţialul de dezvoltare a ţării, cu capital de lucru substanţial şi un aparat consolidat cu experţi cu rezultate certe în atragerea de investiţii private şi care să urmărească îndeaproape modelul dezvoltării economice bazate pe investiţii, competitivitate, inovare şi digitalizare.

Ştiu că prima tentaţie va fi să spuneţi: "Încă o agenţie pentru sinecurişti şi funcţionari plictisiţi!". Dar Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Promovarea Investiţiilor Străine, pe care o voi depune în următoarea perioadă, va crea o entitate vitală pentru dezvoltarea României, complet axată pe meritocraţiei rezultate. Voi lansa o serie de dezbateri publice şi vă aştept să contribuiţi, să veniţi cu idei şi propuneri.

Stimaţi colegi de arenă publică, România nu are nici timp de pierdut şi nici resurse de irosit. Singura noastră şansă de a fi relevanţi este să acţionăm cu asumare, curaj şi răspundere, pentru a fi pe harta lumii care contează. Vă aştept alături!

Domnul Florică Ică Calotă:

"Sustenabilitatea sistemului alimentar"

Sistemul alimentar, de la producţie până la consum şi deşeuri, are impact asupra mediului şi siguranţei alimentare.

Uniunea Europeană este cel mai mare importator şi exportator de produse agroalimentare din întreaga lume şi cea mai mare piaţă de produse pescăreşti.

Prin "Strategia de la fermă la consumator", care a fost prezentată în mai 2020, Comisia Europeană doreşte să construiască un sistem alimentar sustenabil, care să asigure securitatea alimentară şi să protejeze oamenii şi natura. Ea este un răspuns la cererea tot mai mare de produse sănătoase şi ecologice.

Iniţiativa "De la fermă la consumator" face parte din Pactul verde european şi din obiectivul Uniunii Europene de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Principalele obiective ale Strategiei pentru 2030 sunt reducerea utilizării şi a riscului pe care îl reprezintă pesticidele şi îngrăşămintele, reducerea vânzărilor de substanţe antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă şi acvacultură, precum şi utilizarea a 25 % din terenurile agricole pentru agricultura ecologică.

Astfel, iniţiativa creează cadrul pentru o serie de legi pe care Comisia Europeană le va propune în domenii precum revizuirea legislaţiei UE privind pesticidele, noi norme în materie de bunăstare a animalelor, planuri de combatere a risipei de alimente şi a fraudei alimentare, dar şi de etichetare a alimentelor, precum şi reforma sistemului agricol la nivelul Uniunii Europene.

În acest fel, se va completa legislaţia europeană în vigoare şi cadrul legislativ va acoperi întregul lanţ de aprovizionare cu alimente.

Consider că este necesar a susţine sistemul alimentar european să devină mai rezistent la viitoare crize asemănătoare celei provocate de COVID-19 şi la schimbările climatice care duc la dezastre naturale precum inundaţiile sau secetele.

Domnul Vasile Cîtea:

"Plafonarea preţurilor la poliţele RCA"

După intrarea în faliment a celui mai mare asigurător, poliţele RCA s-au scumpit consistent, s-au dublat sau chiar s-au triplat. Aşa că, a devenit o povară tot mai grea pe umerii celor care au maşini să-şi facă aceste asigurări obligatorii, mai ales în contextul majorărilor de preţ de pe toate planurile, de la alimente, energie şi până la carburanţi, ca să nu mai spunem de faptul că am ajuns, în ianuarie 2022, la o rată uriaşă a inflaţiei de 8,4%.

În tot acest peisaj dezolant, este absolut necesară reglementarea preţurilor la RCA, lucru care, în scurt timp, va fi pus în practică. Un proiect în acest sens a fost deja elaborat de Ministerul Finanţelor şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi este posibil ca în scurt timp Guvernul să dea şi horătârea.

Plafonarea preţurilor la RCA va fi făcută pentru o perioadă de şase luni, iar societăţile de asigurare nu vor mai face preţurile după bunul plac, ci vor fi nevoite să se orienteze în funcţie de nişte tarife bine stabilite de către un auditor independent. Practic, firmele de pe piaţa RCA nu trebuie să depăşească aceste tarife maxime, în caz contrar fiind amendate. Societăţile care depăşesc tarifele de referinţă plafonate vor primi amenzi de la 1.000 de lei la 50.000 de lei.

Să ne raportăm şi la un exemplu. Un şofer care are vârsta cuprinsă între 41 şi 50 de ani şi care are o maşină cu o capacitate cilindrică de 1801-2000 de centimetri cubi ar trebui să plătească maximum 1.140 de lei pe o asigurare RCA, odată cu intrarea în vigoare a plafonării preţurilor la RCA.

Această reglementare din domeniul asigurărilor este doar un prim pas în ceea ce priveşte echilibrarea pieţei. Este nevoie de măsuri în aşa fel încât, după ce trece perioada de şase luni, preţurile să nu o ia razna.

De asemenea, consider că este necesară o mai bună supraveghere a societăţilor de asigurare, pentru a evita falimentul altor companii. Pentru că, ne amintim despre o companie care deţinea o bună parte din piaţa RCA şi avea peste trei milioane de clienţi. Mulţi suferă şi acum de pe urma falimentului, pentru că au de aşteptat până să fie despăgubiţi.

Pe lângă acestea, cred că trebuie să luăm măsuri urgente şi legate de combustibili. Benzina şi motorina au ajuns să se vândă la cele mai mari preţuri din istorie, au trecut de 7 lei pe litru, aşa că trebuie să analizăm dacă şi în acest sector se impune o reglementare a preţurilor.

În concluzie, doresc să salut iniţiativa privind plafonarea RCA şi mă bucur că Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară au venit cu o asemenea propunere menită să le uşureze viaţa românilor.

Doamna Cristina Burciu:

"Aprobarea Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic, un pas important în renovarea şi consolidarea fondului construit"

Unul dintre obiectivele prevăzute în Programul de guvernare 2021-2024 vizează realizarea unor acţiuni prioritare pentru asigurarea cadrului de politici publice privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente. Este un obiectiv major, cuprins în Strategia Naţională de Reducere a Riscului Seismic, care se adresează tuturor tipurilor de clădiri vulnerabile - clădiri publice şi private, clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale - în cadrul planului de acţiuni cu obiective specifice pe termen scurt, mediu şi lung - 2030, 2040 şi 2050).

Totodată, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, România şi-a asumat, în cadrul Componentei 5 - Valul Renovării, Reforma R2 - "Cadru strategic, legislativ şi procedural pentru sprijinirea rezilienţei seismice a fondului construit". Această reformă include măsuri care vizează complexe de completare a cadrului strategic privind renovarea clădirilor, respectiv elaborarea şi adoptarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic şi pregătirea cadrului de implementare, inclusiv pentru măsuri integrate de renovare, pentru o abordare integrată a intervenţiilor asupra fondului construit.

România este considerată ca fiind una dintre ţările cu cea mai activă seismicitate din Europa şi între primele zece ţări din lume în ceea ce priveşte expunerea la cutremur după suprafaţa construită, conform statisticilor la nivel european şi internaţional - Atlas of the Human Planet 2017 - Global Exposure to Natural Hazards.

De asemenea, ţara noastră deţine un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică şi consolidare seismică, cu accent pe intervenţii care să asigure atât creşterea performanţei energetice, cât şi stabilitatea structurală şi funcţională.

Este evident că avem nevoie de o nouă abordare integrată în acest domeniu, care să asigure tranziţia către un parc imobiliar verde şi rezilient, ce conservă valorile culturale, dar şi să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie.

Aprobarea şi ulterior aplicarea strategiei menţionate vor avea un impact pozitiv la nivel macroeconomic, în condiţiile în care nonacţiunea privind prevenirea/gestionarea riscului seismic la nivelul fondului construit, public şi privat, poate avea un impact economic de mari proporţii.

Realizarea obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic necesită mobilizarea finanţării publice şi private, inclusiv din fonduri europene sau alte surse externe, care vor avea un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, contribuind la intensificarea activităţii economice, prin creşterea ofertei locurilor de muncă şi îmbunătăţirea accesului la centre de afaceri bine deservite.

În concluzie, sunt încrezătoare că prioritizarea şi eficientizarea investiţiilor stabilite prin Strategia Naţională de Reducere a Riscului Seismic în renovarea şi consolidarea fondului construit vor asigura indiscutabil atingerea nivelurilor de ambiţie, stabilite la nivel naţional, în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice, prin corelarea măsurilor de reducere a riscului seismic cu cele de creştere a eficienţei energetice în clădiri.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul limitează tarifele RCA la nivelul tarifelor de referinţă, pentru a proteja românii în faţa tendinţelor speculative"

La propunerea PSD, Guvernul vine cu noi decizii în vederea protejării populaţiei, propunând plafonarea pentru şase luni a preţurilor RCA şi rezolvând astfel situaţia dificilă cu care se confruntă milioane de români, din cauza creşterii alarmante a cuantumurilor poliţelor de răspundere civilă auto. Proiectul de Hotărâre de Guvern, elaborat în acest sens de ministrul finanţelor, a fost deja pus în procedura de transparenţă publică decizională, actul normativ prevăzând nu doar limitarea valorii RCA, dar şi a comisioanelor pentru revânzători, la 5% din valoare.

Împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi în urma dialogului cu transportatorii şi Consiliul Concurenţei, s-a decis promovarea Hotărârii de Guvern pentru stabilirea de tarife de primă maxime, plafonate pentru o perioadă de şase luni, potrivit art. 4 alin. 3 din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

PSD se pronunţă în mod clar pentru adoptarea acestei hotărâri în regim de urgenţă de către Guvern, astfel încât efectele ei să se reflecte rapid în piaţa de asigurări RCA şi să conducă la un nivel sporit de suportabilitate din partea asiguraţilor.

Demn de remarcat este faptul că documentul prevede diferenţierea modului de calcul al tarifului maximal aplicat persoanelor fizice şi juridice, luându-se în considerare discrepanţele dintre cele două categorii, mai ales în ceea ce priveşte puterea de cumpărare. În acest context, s-a ţinut cont de impactul major pe care creşterea preţurilor înregistrate la nivelul economiei naţionale îl are asupra bugetului persoanelor fizice. Totodată, în elaborarea proiectului de hotărâre, s-a avut în vedere şi faptul că frecvenţa daunelor înregistrate pe categoria de risc a persoanelor fizice este considerabil mai scăzută decât cea înregistrată pentru persoanele juridice.

În consecinţă, limitarea tarifului maximal pentru persoanele fizice este justificată prin plafonarea la nivelul tarifului de referinţă publicat de către ASF, iar pentru persoanele juridice limitarea la tariful utilizat la încheierea contractelor RCA, prin intermediul mecanismului asiguratului cu risc ridicat. În această situaţie, asiguraţii nu vor mai fi nevoiţi să apeleze la acest mecanism şi îşi vor putea alege mult mai rapid asiguratorul RCA.

În concluzie, sunt convinsă că soluţia temporară propusă în acest moment de ministrul PSD al finanţelor va veni în sprijinul tuturor categoriilor de asiguraţi şi va asigura o dispersie a riscurilor la nivelul pieţei de asigurări, în vederea unei mai bune funcţionări a acesteia.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Oneşti, trecut şi prezent"

Oraşul Oneşti, fost Gheorghe Gheorghiu Dej, a fost construit pe baza platformei petrochimice din zonă, pentru a găzdui muncitori tehnicieni şi ingineri.

În anii 1960 s-a construit o uzină de cauciuc, care mai apoi s-a extins cu încă una de cauciuc poliizoprenic, o rafinărie pentru prelucrarea petrolului extras de către sondele din zona Moineşti şi un combinat chimic.

Viitorii specialişti care aveau să muncească aici erau formaţi la Liceul industrial de chimie nr. 2, al cărui absolvent sunt. Aici am întâlnit profesori dedicaţi ce făceau meditaţii cu câte o clasă întreagă fără a cere foloase materiale. Procentul de promovabilitate în învăţământul superior era peste 90%.

În oraşul Oneşti, mai exista o uzină pentru reparaţia utilajelor din industrie, IRUC, o sticlărie şi o termocentrală care genera energie electrică şi apă caldă pentru oraş.

Acum, după 33 de ani, oraşul Oneşti s-a dezvoltat mai ales datorită iniţiativei private. Oraşul este la fel de frumos şi de fiecare dată când vin pe aceste plaiuri îmi tresare inima de bucurie.

S-au construit case şi blocuri, mici întreprinderi private, dar motorul industrial al Oneştiului nu mai există. Fabricile de cauciuc sunt nefuncţionale, Rafinăria de la Borzeşti este în conservare, iar combinatul chimic funcţionează la o capacitate redusă.

Cei care munceau pe aşa-numita Platformă Petrochimică din Borzeşti ori au ieşit la pensie ori muncesc pe meleaguri străine. Liceul adolescenţei mele, redenumit Colegiul "Petru Poni" a devenit un centru de calificare pentru meserii precum mecanic auto, barman, ospătar, frizer şi aşa mai departe. Trist!

Oraşul Oneşti, ca de altfel toate orăşelele României, reprezintă oglindă perfectă a modului în care această ţară a evoluat, sau mai bine zis a involuat, în cei 33 de ani de aşa-zisă democraţie. Am ajuns o ţară cu o industrie mult redusă, vândută sau dusă la fier vechi de către o clasă politică ce a lucrat împotriva intereselor naţionale. Degeaba ai masterate şi doctorate, dacă în acelaşi timp ai şi rea-voinţă.

Noi, cei din partea grupului AUR, vorbim despre problemele economiei naţionale, despre facturile la utilităţi aflate în creştere, despre problemele cetăţenilor şi comunităţilor locale, oferind soluţii dar nu suntem ignoraţi.

Asta înseamnă să fii extremist, stimaţi colegi?

Cu dragoste de ţară şi de cetăţenii ei, cu credinţă în Dumnezeu, cu determinare şi cu ajutorul vostru, al alegătorilor, vom schimba România. O vom face mai bună, o Românie cu drepturi depline în Uniunea Europeană, în care românii vor avea un nivel de trai decent şi îşi vor recăpăta sentimentul demnităţii!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"Solidaritate cu Ucraina"

Ieri, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat următoarele, cu câteva minute înainte să semneze o declaraţie prin care practic Rusia anexează părţi din teritoriul Ucrainei, prin recunoaşterea pseudorepublicilor separatiste şi trimiterea de forţe militare ruse pe teritoriul acestora:

"Ucraina sovietică a fost creată ca rezultat al Revoluţiei bolşevice. Lenin a fost creatorul Ucrainei sovietice. Vom fi pregătiţi să vă arătăm ce înseamnă decomunizarea adevărată pentru Ucraina".

Acestea sunt cuvintele spuse ieri seară, de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Cuvinte similare au fost rostite de Hitler şi de Stalin înainte de dezmembrarea Poloniei, de invadarea republicilor baltice sau de ruperea Basarabiei şi a Bucovinei.

Sunt cuvinte de o agresivitate maximă, împotriva unui vecin paşnic, care urmează să sufere biciul nedreptăţii şi al violenţei.

Este cel mai condamnabil lucru pe care îl poate săvârşi liderul unei ţări - să-şi ameninţe vecinii cu violenţa, să rupă teritorii dintr-o altă ţară cu forţa.

Din păcate, astăzi Kremlinul lui Putin nu este diferit de Kremlinul lui Lenin şi al lui Stalin.

Iar dacă vrem să aflăm cum a fost primită declaraţia lui Vladimir Putin, las aici cuvintele scrise de Olga Tokariuk, jurnalist independent în Kiev:

"Mamele de pe Facebook discută despre aplicarea de autocolante pe hainele copiilor lor, atunci când merg la şcoală, care să le indice grupa sanguină. Nu faceţi nicio greşeală, acest discurs a fost perceput ca o declaraţie de război împotriva Ucrainei."

Noi, românii, suntem norocoşi. Am reuşit să avem parte de protecţia NATO şi a Uniunii Europene. Tocmai de aceea, în aceste zile de încercare pentru vecinii noştri, trebuie să fim solidari cu ei, să încercăm să îi ajutăm cu tot ce putem şi să luăm acele măsuri care să descurajeze Kremlinul în a-şi continua agresiunea.

Vă mulţumesc şi vă rog pe fiecare în parte să dea un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL propune măsuri viabile pentru scăderea inflaţiei"

Lumea, aşa cum o cunoşteam, nu mai este la fel. De doi ani încoace, de când a debutat pandemia de COVID-19, provocările cărora trebuie să le facem faţă se succed, uneori într-un ritm nedorit de rapid. Concomitent cu criza de securitate, cauzată de comportamentul agresiv al Federaţiei Ruse, şi criza facturilor la energie, o problemă stringentă care a lovit, de asemenea, toate statele lumii, este cea a preţurilor crescute şi a inflaţiei. Dintre toate vicisitudinile pe care le avem în faţa noastră, pandemia de COVID-19 este pe cale de a fi declarată încheiată, virusul putând fi ţinut sub control prin vaccinare şi tratament, iar criza de securitate din Ucraina, deşi gravă, nu reprezintă un pericol iminent pentru integritatea statului nostru, apărat de aliaţii din NATO. Problema pe care trebuie să o adresăm cu celeritate este cea a inflaţiei galopante. Iar modul cel mai eficient de răspuns sunt soluţiile liberale.

Inflaţia este o taxă, de la acest principiu trebuie plecat. Deşi nu este instituită prin mecanismele birocratice ale unui stat modern, inflaţia are acelaşi efect asupra banilor cetăţenilor precum îl are orice impunere fiscală, adică mănâncă din ei. Oricărei lichidităţi, care nu este protejată de o dobândă sau randament cel puţin egal cu rata inflaţiei, îi scade puterea de cumpărare pe zi ce trece.

De aceea, trebuie ca noi, decidenţii, să aplicăm măsurile corecte din punct de vedere economic, pentru ca oamenii să rămână cu mai mulţi bani în buzunar, iar aceştia chiar să valoreze mai mult, prin scăderea inflaţiei. Astfel, Partidul Naţional Liberal va lansa în circuitul parlamentar o propunere legislativă, al cărei iniţiator sunt onorat să fiu, prin care românilor le vor creşte salariile, iar puterea de cumpărare nu va mai fi afectată de o inflaţie mare. În concret, măsura vizează reducerea CAS de la 25% la 20%, ceea ce se va traduce printr-o creştere de aproximativ 317 lei pentru cetăţenii cu salariu mediu, şi reducerea TVA de la 19% la 17%, lucru ce va ajuta Banca Naţională în lupta cu inflaţia şi va genera creştere economică. Acestea sunt măsurile pe care Partidul Naţional Liberal le propune pentru a gestiona situaţia dificilă în care se regăsesc mulţi români. Printr-o abordare liberală, şi anume scăderea taxelor şi degrevarea cetăţeanului de presiunea statului, vom creşte veniturile şi puterea de cumpărare. Este foarte important de precizat că de aceste măsuri vor beneficia toţi românii, indiferent că lucrează la stat sau la privat, şi indiferent de venitul lor.

De asemenea, reducerea TVA se va face generalizat, pentru a asigura un cadru stabil şi echitabil. PNL va veni întotdeauna cu soluţii în sprijinul tuturor românilor, mai ales prin reducerea poverilor fiscale, lucru ce caracterizează un adevărat partid liberal.

Doamna Mirela Furtună:

"Situaţia de securitate de la graniţele României"

Situaţia de securitate de la graniţele României este extrem de îngrijorătoare, iar datele arată că o invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina este foarte probabilă.

Duminică, 20 februarie, ar fi trebuit să se încheie exerciţiile militare comune din Belarus, dar administraţia de la Kremlin a decis să prelungească efectuarea acestor exerciţii după data stabilită, din cauza tensiunilor cu Ucraina.

Săptămâna trecută a avut loc, la Parlament, şedinţa comună a Comisiilor de politică externă din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru audierea domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe.

În cadrul audierii, domnul Aurescu a dat din nou asigurări cu privire la faptul că România este în afara oricărui pericol privind implicarea noastră într-o potenţială confruntare militară.

De asemenea, am votat pentru promovarea unei declaraţii comune prin care să ne arătăm solidaritatea cu Ucraina, precum şi susţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale a statului vecin.

Am observat că unii se întreabă de ce susţinem Ucraina, având în vedere inclusiv modul în care aceştia tratează minoritatea română de acolo.

Desigur, protejarea drepturilor minorităţii române din Ucraina rămâne un punct important de pe agenda relaţiilor bilaterale cu Ucraina, dar acum riscurile de securitate sunt mult prea mari pentru a presa asupra acestui aspect. Vă garantez că se fac eforturi diplomatice constante în acest sens, iar susţinerea noastră va ajuta la deblocarea negocierilor.

Într-un scenariu negru, poate mai puţin probabil, ar trebui să facem un efort imaginativ pentru a înţelege ce ar putea însemna pentru noi o graniţă comună de 650 de kilometri cu Rusia. Nu cred că şi-ar dori cineva aşa ceva.

În altă ordine de idei, vreau să salut solidaritatea aliaţilor NATO care au avut poziţii comune. Dacă Putin şi-a dorit mai puţine trupe NATO în Europa Centrală şi de Est, prin acţiunile lui, a obţinut exact contrariul.

Astfel, Statele Unite ale Americii vor trimite în România un contingent suplimentar de 1000 de soldaţi, plus echipamente militare moderne, iar Franţa va conduce un batalion NATO de 1000 de soldaţi în România. De asemenea, au fost trimişi 3000 de soldaţi americani suplimentari în Polonia.

Aceste acţiuni arată cât de angajată este Alianţa în măsuri de reconfirmare a angajamentului lor faţă de statele membre, precum şi în adoptarea unor măsuri de descurajare faţă de acţiunile ostile ale Rusiei.

În încheiere, aş dori să subliniez declaraţiile preşedintelui SUA, Joe Biden, care a menţionat public că Alianţa NATO va proteja fiecare centimetru de pâmânt al statelor membre.

Românii şi România sunt în siguranţă sub umbrela NATO, iar aderarea ţării noastre la NATO în 2004, sub Guvernul Năstase, a fost cel mai bun lucru care ni se putea întâmpla din punctul de vedere al securităţii.

Doamna Gianina Şerban:

"România are nevoie de programe de promovare a turismului!"

Vreau să vă aduc în atenţie un subiect extrem de important, dar în acelaşi timp extrem de neglijat, precum patrimoniul UNESCO, mai exact Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, bisericile din Moldova, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al Sighişoarei, pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, bisericile de lemn din Maramureş şi, nu în ultimul rând, peisajul cultural minier Roşia Montană.

În ultimii ani, ne-am axat pe multe alte tematici, uitând de bogăţiile pe care România le are, tradiţiile dar şi oamenii minunaţi care încă mai păstrează cu dragoste şi dăruire ceea ce am moştenit de mii de ani. Mi-aş dori ca fiecare dintre noi să conştientizeze aceste minuni ale naturii, precum Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Ca părinţi, profesori, oameni politici, trebuie să învăţăm să ne apreciem şi iubim aceste comori ale naturii, să le arătăm şi copiilor şi să le valorificăm pe toate la adevărata valoare printr-un turism ecologic, iar acolo unde este cazul şi există specii rare de păsări şi nu numai, să le conservăm pentru a păstra ecosistemul naturii.

Delta Dunării este singura deltă din lume declarată Rezervaţie a Biosferei, în cadrul Programului UNESCO "Omul şi Biosfera", încă din anul 1991. Delta este cea mai compactă suprafaţă de stufăriş de pe glob.

Delta Dunării este a treia ca mărime din Europa, iar la nivel mondial se află pe locul 22. Se întinde pe o suprafaţă de 5.700 de kilometri pătraţi, iar de la an la an creşte cu aproximativ 40 de metri pătraţi. Din toată suprafaţa Deltei, doar 10% este reprezentată de uscat, în timp ce peste 3.000 de kilometri pătraţi sunt reprezentaţi de ecosisteme naturale terestre şi acvatice. Toate aceste zone ale Deltei sunt incluse în Patrimoniul UNESCO în cadrul Programului "Omul şi Biosfera".

Sper că, odată cu această declaraţie politică, să trag un semnal de alarmă pentru actuala guvernare şi sper ca aceste valori vor fi promovate atât în rândul cetăţenilor, al elevilor, cât şi al potenţialilor turişti.

Sper că vor fi create programe de promovare a turismului românesc, dar mai ales al acestor minuni ale naturii. România este o ţară bogată cultural şi geografic şi are un potenţial uriaş din punctul de vedere al turismului.

Domnul George Şişcu:

"Companiile româneşti au nevoie acum de sprijin pentru a păstra intacte locurile de muncă"

Suntem într-un context internaţional complicat, iar creşterea preţurilor la energie pe plan mondial afectează marile economii ale lumii. În Italia, spre exemplu, zilele trecute, Guvernul de la Roma a anunţat că a pregătit un nou set de măsuri, în valoare de şase miliarde de euro, care să ajute consumatorii şi firmele afectate de creşterea facturilor la utilităţi.

În România, Banca Naţională vorbeşte despre o inflaţie care va depăşi 10% în luna iunie, pe fondul creşterilor succesive de preţuri. Nu este cazul să intrăm în panică, mai ales că am avut, în ultimii 30 de ani, crize mult mai puternice, cu impact uneori dramatic asupra evoluţiei economice. Dar nici nu putem sta fără să facem nimic. În cazul firmelor, o restrângere a activităţii înseamnă mai puţine comenzi onorate, iar în final mai puţini angajaţi.

Companiile româneşti trebuie sprijinite în permanenţă de către stat, indiferent de conjunctură. Ministerul Finanţelor a anunţat în această săptămână că a elaborat ordonanţa de urgenţă care conţine patru proiecte de sprijin pentru companiile româneşti. Este vorba despre IMMProd, Rural Invest, Garant Construct şi Innovation. Procedurile de avizare între ministere trebuie urgentate, astfel încât acest proiect să ajungă cât mai rapid pe masa Guvernului.

Sigur că este doar unul dintre proiectele care vine în sprijinul mediului de afaceri. În afaceri, lucrurile se clădesc pe încredere, însă Guvernul are rolul de a crea un cadru legislativ sănătos, dar şi să intervină imediat atunci când apar dezechilibre.

În această perioadă nu uşoară pentru mediul economic, sunt expuse tot felul de idei şi propuneri, unele realizabile, altele mai degrabă populiste, cu scopul de a câştiga capital politic. Toate soluţiile avansate pe piaţă trebuie atent cântărite. Sigur că Guvernul are toate cifrele, ştie exact cât este execuţia bugetară şi care este impactul unei măsuri.

Dar, dacă există posibilitatea de a interveni, fie şi pentru câteva luni, actualul cabinet trebuie să o facă. Specialiştii în economie spun că spre finalul anului inflaţia va reveni la 5%. Problema este că până atunci, companiile româneşti au nevoie ca de aer de ajutor, astfel că statul este obligat să găsească soluţiile cele mai bune.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Investiţiile rămân o prioritate pentru PNL"

Investiţiile rămân o prioritate pentru PNL şi în acest Guvern de coaliţie, după ce, în 2021, Guvernul liberal a alocat cea mai mare sumă pentru investiţii din buget, comparativ cu anii anteriori.

În această coaliţie, PNL păstrează principiile liberale de bază, creşterea investiţiilor şi garantarea unei economii sustenabile.

Prin creşterea investiţiilor, eliminarea suprataxării şi printr-un cadru fiscal stabil, PNL a câştigat încrederea investitorilor - reflectată în investiţii străine mai mari, îmbunătăţirea ratingului de ţară, în împrumuturi la dobânzi mai mici.

În 2022, trebuie să continuăm acest proces de creştere a încrederii.

În 2021, investiţiile străine directe au urcat la 6,866 miliarde de euro în primelele 11 luni, comparativ cu 2,397 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2020, adică 186,44%.

Comparaţia este şi mai elocventă cu primele 11 luni din 2019, an fără crize, când investiţiile stăine directe ajuseseră la 5,145 miliarde de euro. Prin urmare, creşterea din 2021 este de peste 1,7 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Aceste cifre oficiale demonstrează interesul şi încrederea crescute ale investitorilor străini pentru economia României în 2021 datorită măsurilor PNL de investiţii masive, echilibru bugetar şi sprijin pentru sectorul privat.

Politica de investiţii este crucială pentru creşterea încrederii investitorilor şi de aceea PNL solicită ca restanţa de 0,25% din PIB pentru investiţii să fie alocată în acest an la buget, iar ţinta de 7% din PIB să fie atinsă.

Susţinerea eficientă a investiţiilor prin asigurarea unui cadru fiscal stabil şi predictibil, precum şi creşterea capacităţii României de a genera proiecte mature care să folosească fondurile europene şi naţionale pentru investiţii în anii viitori sunt aspecte pe care Guvernul condus de Nicolae Ciucă le are în vedere. Încurajarea investiţiilor poate creşte potenţialul de dezvoltare economică a României.

Totodată, pentru a obţine încrederea investitorilor, trebuie asigurat un sistem fiscal-bugetar corect şi predictibil. Guvernul condus de Nicolae Ciucă a dat asigurări că strategia fiscală pentru anul următor va fi anunţată încă din luna aprilie a acestui an, iar activarea sistemului electronic de facturare business-to-busines, de la 1 aprilie anul acesta, este o măsură care poate aduce un plus de claritate şi eficientizare a sistemului de colectare a taxelor.

În acelaşi timp, Guvernul trebuie să aibă capacitatea şi mecanismele de a genera proiecte concrete pentru absorbţia fondurilor comunitare şi naţionale destinate investiţiilor şi a anunţat înfiinţarea unei structuri guvernamentale care se va ocupa de investiţiile străine în România, dar şi de promovarea exportului românesc.

Nu aş vrea să închei fără a vorbi despre modificările propuse de Adrian Câciu, ministrul finanţelor, pentru Codul fiscal, privind taxarea acumulării de proprietăţi, "o maşină, o familie", impozit progresiv, care ar fi incluse în PNRR. În acest caz, trebuie să facem o distincţie foarte clară - există în PNRR prevederi despre impozitul pe proprietate, în sensul plăţii la valorea de piaţă a imobilului, dar nu se face vreo referire la propunerile pe care le face domnul Adrian Câciu, privind supraimpozitarea celor care muncesc şi care acumulează proprietăţi.

De altfel, PNL nu este de acord cu aceste propuneri ale ministrului finanţelor, întrucât PNL încurajează munca. Nu susţinem o suprataxare a celor care muncesc şi care plătesc deja taxe la impozite.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Recunoştinţa pentru marele român Constantin Brâncuşi trebuie să dăinuiască peste veacuri!"

Constantin Brâncuşi a fost sculptorul român cu cele mai determinante contribuţii la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.

Marele nostru artist, ales postum membru al Academiei Române, a fost şi este în continuare recunoscut la nivel mondial, ca o somitate în domeniul sculpturii, creaţiile sale fiind inestimabile.

Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, Gorj, Constantin a fost al şaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuşi (1833-1885) şi Maria Brâncuşi (1851-1919).

La moartea sa, în 1957, statul român a refuzat să primească moştenirea lăsată de Brâncuşi - atelierul său parizian -, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente, atelierul revenind astfel statului francez.

În opera sa, Brâncuşi a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.

Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene.

Personalitate marcantă în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

Începând din 2016, data de 19 februarie este marcată oficial drept "Ziua Brâncuşi", sărbătoare naţională legală lucrătoare, ca o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru.

După exemplul aducerii în ţară, în anul 1992, a rămăşiţelor pământeşti ale marelui om politic şi diplomat român Nicolae Titulescu, consider că ar fi necesar ca statul român să demareze acţiunile privind aducerea în România şi a rămăşiţelor trupeşti ale altor mari oameni de cultură şi artă, decedaţi dincolo de hotarele ţării, între care şi cele ale imensului Constantin Brâncuşi.

Domnul Ioan Balan:

"Povara fiscală pentru angajaţi trebuie diminuată!"

Angajatul român suportă una dintre cele mai mari poveri fiscale din Uniunea Europeană, impozitele şi contribuţiile sociale diminuând cu aproape jumătate valoarea brută a salariului. Tranziţia lungă la economia liberă şi mediul economic încă foarte puţin dezvoltat nu au oferit ocazia pentru o relaxare fiscală pe care salariaţii să o simtă în buzunar. Ani de zile, salariaţii au fost cei care au susţinut din salariul lor şi bugetul de pensii şi cel de sănătate şi cheltuielile curente ale statului.

Paradoxal sau nu, chiar dacă România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere sanitar şi economic, în anul 2022 se întrezăreşte cea mai bună oportunitate pentru o măsură fiscală deosebit de curajoasă, furnizată deja de preşedintele PNL, Florin Cîţu. Este vorba despre reducerea contribuţiilor de asigurări sociale de la 1 iulie 2022, cu 5 puncte procentuale, pentru toţi angajaţii, atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat. Astfel, o parte din salariul brut al angajaţilor ar putea să le rămână în buzunar, într-o perioadă în care cetăţenii din întreaga Uniune Europeană sunt loviţi în plin de creşterea accelerată a preţurilor de consum la aproape toate produsele de bază şi la energie. Aşadar, nu vorbim doar despre o reformă fiscală mult aşteptată, ci şi despre necesitatea adoptării unor măsuri urgente, astfel încât angajaţii români să poată să-şi întreţină familiile din salariul lor.

Multă vreme s-a tot aruncat vina pe angajatori că folosesc forţa de muncă la negru sau la gri. La o asemenea povară fiscală nu putem pretinde operatorilor economici să se conformeze. Or, relaxarea fiscală susţinută de PNL va avea beneficii atât pentru angajaţi, pentru angajatori, cât şi pentru bugetul de stat. PNL a mai demonstrat în perioadele în care a guvernat că, prin reducerea fiscalităţii, bugetul de stat încasează mai mult, iar statul cheltuie mai puţin cu procesul de colectare a impozitelor. Îmi doresc ca şi partenerii noştri de guvernare să înţeleagă utilitatea socială şi economică a acestei măsuri liberale şi, de la 1 iulie 2022, să avem deja pusă în aplicare o cotă a contribuţiilor sociale mult mai uşor de susţinut de către angajaţi.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Exploatarea gazelor din platoul continental al Mării Negre va aduce un plus de securitate României!"

Într-o declaraţie politică recentă susţinută în Parlamentul României, vorbeam despre faptul că ţara noastră se află în cea mai bună situaţie de securitate posibilă. Îmi permit să vă reamintesc câteva dintre argumentele expuse anterior:

• Suntem membri cu drepturi depline ai celei mai puternice alianţe militare din istorie;
• Avem baze militare şi soldaţi aliaţi ai NATO care oferă un semnal de securitate extrem de important pentru orice ameninţare la adresa noastră;
• Conducătorii NATO şi ai ţărilor membre acordă foarte multă atenţie protecţiei tuturor ţărilor din Alianţă;
• Un român, Mircea Geoană, este al doilea om în conducerea NATO;
• Uniunea Europeană, din care facem parte, oferă mecanisme de sprijin economic şi social pentru zonele în care ar putea veni refugiaţi din calea războiului - sistemul FRONTEX;
• Prim-ministrul României este fostul şef al Statului Major al Armatei Române, un om care are experienţa teatrelor de război;
• Prezenţa la guvernare a PSD conferă siguranţa şi stabilitatea politică necesare în aceste momente dificile.

Consider că trebuie adăugată încă o circumstanţă care poate fi transformată din vulnerabilitate în avantaj strategic al României - dependenţa de gazele din afara ţării. În condiţiile geostrategice actuale, foarte sensibile şi volatile, este cel puţin îngrijorător faptul că anul trecut România a crescut cu aproape 300% importurile de gaze naturale din Federaţia Rusă. Mai mult, preţurile la care a cumpărat ţara noastră sunt printre cele mai mari din Europa.

Înţelegem foarte bine dinamica pieţei de resurse naturale din lume, însă acum, cu toate tensiunile paroxistice de la graniţa Ucrainei, dependenţa României faţă de gazul rusesc este clar o vulnerabilitate.

Din fericire, ţara noastră are şansa enormă de a deveni nu doar independentă energetic, dar chiar un exportator de gaze naturale. Acest lucru este posibil prin iminenta exploatare a gazelor din platoul continental al Mării Negre. Investitorii americani şi austrieci, în participaţiune cu statul român, au afirmat că în maximum 2 ani ţara noastră va avea un excedent de gaze naturale care va trebui vândut la export.

Aceste resurse pot securiza România din punct de vedere energetic şi, în acelaşi timp, să o transforme într-un jucător strategic în Europa din acest punct de vedere. Însă, în orice relaţie cu investitorii care exploatează aceste zăcăminte ale României, trebuie să pună în prim plan consumul intern. Nevoile de consum ale populaţiei şi companiilor din ţară trebuie să fie prioritare în mod explicit, prin legi şi contracte fără echivoc şi fără portiţe de a ocoli această necesitate strategică şi vitală pentru România.

Trebuie să atrag atenţia, în acelaşi timp, şi asupra implicării mai pregnante a statului român în reducerea vulnerabilităţilor din sistemul energetic, unul vital pentru stabilitatea economică şi socială a ţării. Aceste vulnerabilităţi variate cuprind nu doar entităţile care controlează distribuţia şi producţia din domeniul energetic, dar şi politicile de investiţii şi de preţuri care pot afecta major economia şi populaţia României. Suntem deschişi pentru o piaţă liberă şi deschisă însă, rolul reglatoriu al statului trebuie să se impună atunci când economia sau populaţia ţării sunt vulnerabilizate de fluctuaţiile din piaţă. Nu putem asista neputincioşi la sărăcirea populaţiei şi distrugerea industriei şi agriculturii româneşti, mai ales că suntem, ca ţară, un posibil producător important de gaze naturale şi energie electrică. Avem zăcăminte, avem râuri pentru hidrocentrale, avem centrale nucleare, dezvoltăm capacităţi de producţie eoliană şi solară.

Prin urmare, lucrurile în piaţa internă ar trebui să fie clare, iar dacă nu sunt, ele trebuie puse la punct cât mai rapid!

Domnul Ioan Mang:

"Găştile USR-iste şi «consultanţa»"

Reacţiile furibunde ale diverşilor lideri ai USR, venite ca urmare a informaţiilor apărute despre "consultanţa" aberantă prevăzută de ei în PNRR, arată că dezvăluirea realităţii despre adevărata faţă a celor care se lăudau că salvează România îi deranjează şi-i doare foarte tare. Reacţiile lor sunt dovada că acuzaţiile au un temei cât se poate de real. Disperarea liderilor USR, care simt cum le fuge pământul de sub picioare, se transformă-n panică şi-i îndeamnă să arunce cu tot felul de mizerii în spaţiul public.

Dincolo de propaganda USR-istă, faptele rămân însă fapte. De exemplu, primarul general al capitalei a dispus efectuarea unui studiu cu privire la cele mai bune modalităţi de a neutraliza ciorile din Parcul Cişmigiu. În acest caz, consultanţa a costat mai mult decât va costa operaţiunea în sine. Desigur, neutralizarea păsărilor nu o vor face consultanţii, ci angajaţii primăriei!

Miniştrii USR din Guvernul anterior aşa de "bine" au pregătit Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, încât au prevăzut o consultanţă de 25 de milioane de euro pentru a obţine fonduri europene în valoare de 5 milioane de euro. Mai mult chiar, pentru elaborarea capitolului privind "Sănătatea" din PNRR, s-au achitat zeci de milioane de euro unor consultanţi din BERD, BEI şi OMS, care erau funcţionari sau foşti funcţionari de rang înalt în Ministerul Sănătăţii, unul dintre ei chiar secretar de stat.

Miniştrii USR care s-au zgârcit cu anvelopa de pensii cuprinsă în PNRR au fost extrem de generoşi cu bugetul alocat consultanţilor. Nici nu e de mirare, când unul dintre "consultanţii" care vor încasa cei mai mulţi bani din acest buget este nimeni altul decât ex-ministrul USR care a "negociat" acest PNRR!

Prin PNRR, România vrea să atragă la buget aproximativ 15 miliarde de euro fonduri nerambursabile de la UE. Prin acelaşi PNRR, consultanţii USR vor să "atragă" la bugetul lor personal nu mai puţin de două miliarde de euro! Aţi citit bine, două miliarde! Cu aceşti bani s-ar putea construi 10 spitale ultradotate, 500 de kilometri de autostradă sau 1000 de kilometri de cale ferată de mare viteză. Foştii miniştri USR s-au gândit însă să îi dea mai bine pentru "consultanţă", de fapt o nouă metodă ordinară de-a lor de a sifona banii publici!

Oricât ar ţipa unii, care se pricep doar să ţipe şi să facă circ, nu au cum să ascundă adevărul, iar adevărul este că nu le-a păsat deloc de proiectele de dezvoltare, nu le-a păsat de oameni, aşa cum se băteau cu pumnii în piept. I-a interesat doar consultanţa şi cum să încaseze cât mai mulţi bani din contractele cu statul date pe ochi frumoşi. Lumea începe însă să se lămurească şi să înţeleagă cât de mare este lăcomia de bani publici a liderilor USR. Măştile false de aşa-zişi reformatori au început să cadă şi vedem din ce în ce mai bine chipul sinistru al unor găşti unite doar de interesul personal.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră este imperioasă pentru România"

Securitatea energetică a României este un subiect ce nu mai poate fi ocolit sau lăsat în aşteptare. Şantajul practicat de Federaţia Rusă prin Gazprom nu mai poate fi tolerat, mai ales atunci când cetăţenii ţării noastre au de suferit de pe urma acestui joc. Deşi România beneficiază de o infrastructură energetică diversificată şi echilibrată, situându-se pe un loc fruntaş la acest capitol între ţările europene, criza din ultima perioadă ne-a arătat că trebuie să facem îmbunătăţiri în privinţa acestui segment. Trebuie să fructificăm fiecare oportunitate oferită de bogăţiile ţării noastre, iar cu privire la acest aspect, exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră reprezintă un obiectiv ce nu mai suferă amânare. Este important să conştientizăm cu toţii ce reprezintă exploatarea zăcămintelor aflate în platoul continental al României.

În primul rând, exploatarea celor aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze înseamnă venituri consistente la bugetul de stat, cu ajutorul cărora putem finanţa proiecte de anvergură.

În al doilea rând, înseamnă securitate energetică sporită; vom avea "fabrica" în ţara noastră şi nu vom mai depinde de ifosele niciunui actor statal sau privat. Mai mult, prin exploatarea gazelor avem posibilitatea de a deveni un actor regional relevant în această chestiune.

Iar nu în ultimul rând, exploatarea gazelor din Marea Neagră ar însemna facturi mult mai mici pentru români, din moment ce am putea satisface cu uşurinţă nevoia domestică.

Aprobarea Legii offshore, în această sesiune parlamentară, este vitală pentru problema în cauză. Pe lângă oportunităţile privind veniturile şi securitatea energetică, legea care va permite demararea procesului de extracţie ne va pune în rând cu obiectivul Uniunii Europene, acela de a elimina cărbunele şi a-l înlocui cu gaze naturale, energie nucleară şi energii regenerabile. Acest proiect ar fi un beneficiu uriaş şi pentru judeţul Constanţa, foarte multe investiţii urmând să fie aduse în localităţile dobrogene.

Trebuie să ne orientăm spre o strategie care să ne garanteze independenţa energetică cât de mult este cu putinţă. "Prin noi înşine" - o ştim de la vechii liberali, făuritorii ţării noastre. Acum, mai mult decât oricând în istoria noastră recentă, trebuie să aplicăm principiul "prin noi înşine". Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră reprezintă o oportunitate enormă pentru România şi orizonturile ei de dezvoltare şi modernizare ulterioare. Avem nevoie cât mai rapid de o lege clară, echilibrată, care să urmărească interesul nostru naţional şi să încurajeze investiţiile.

Depinde doar de noi!

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

"Legea privind desfiinţarea SIIJ"

De mult timp n-am mai văzut un proiect de lege al cărui titlu este o minciună, o manipulare şi chiar o insultă la adresa inteligenţei românilor care se informează din surse independente politic. L-aţi denumit "Legea privind desfiinţarea SIIJ". Fals! Nu asta se întâmplă. Dincolo de sensul strict juridic, realitatea aceea care contează este cu totul alta. Dacă aţi fi fost oneşti, i-aţi fi spus "Legea privind reorganizarea, consolidarea şi redenumirea SIIJ" sau măcar l-aţi fi promovat ca atare.

Exact ce-şi dorea PSD anul trecut, la dezbaterea adevăratului proiect de desfiinţare a SIIJ, cel propus de ministrul USR al justiţiei, devine acum realitate cu concursul PNL sau ceea ce a mai rămas din PNL. Când le-am arătat atunci că secţia specială n-a produs decât 5 rechizitorii cu zero condamnări de la înfiinţarea din 2018, ne-au strigat că trebuie s-o facem mai puternică, nu s-o desfiinţăm. Şi într-adevăr, vor fi mai mulţi procurori, mai mult control asupra numirii şi revocării acestora, mai multă acoperire teritorială, mai mulţi bani şi aşa mai departe. Ceea ce SIIJ a făcut până în prezent, adică preluarea de dosare de la DNA spre veşnică îngropare şi intimidarea magistraţilor intransigenţi cu corupţia, SIIJ va putea să facă la un cu totul alt nivel în perioada următoare.

Vechea clasă politică a bătut palma cu câţiva magistraţi antireformişti aflaţi în funcţii-cheie, care consideră că sistemul de justiţie trebuie să se protejeze contra lui însuşi şi nu mai vor sub nicio formă să fie cercetaţi de DNA, ci de procurori numiţi şi revocaţi după preferinţă de o grupare din CSM, printr-o procedură în care Procurorul General primeşte un rol decorativ. Asistăm la un veritabil "pact de neagresiune" care ne întoarce cu 20 de ani în urmă, la sumbra perioadă Năstase-Stănoiu, când soluţiile din dosare erau stabilite la sediul PSD din Şoseaua Kiseleff nr. 10.

Nici vorbă despre respectarea cerinţelor Comisiei de la Veneţia şi Comisiei Europene, care au pledat în mod explicit pentru refacerea competenţei DNA. Ştiţi foarte bine acest lucru şi de aceea n-aţi vrut să mai aşteptaţi avizul pe forma actuală, care va veni oricum în luna martie şi după toate probabilităţile va fi negativ! Tot USR a realizat convocarea, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, după ce ministrul Predoiu a refuzat să efectueze personal acest demers.

Ca şi când proiectul n-ar fi fost suficient de nociv, aţi mai adoptat un amendament care-i adăposteşte sub umbrela SUPC şi pe judecătorii CCR, care nu sunt magistraţi în sensul propriu al cuvântului, ci jurişti desemnaţi politic, dintre care mulţi n-au fost judecători în viaţa lor. Oare nu le mai ajunge superimunitatea pe care le-aţi făcut-o cadou în 2018, conform căreia ridicarea imunităţii unui membru necesită aprobarea a minimum 2/3 din judecătorii CCR? Vor să fie anchetaţi de procurori puşi cu mâna, în ipoteza extrem de puţin probabilă că s-ar ajunge până acolo? Vom afla acest lucru atunci când vor soluţiona sesizarea de neconstituţionalitate cu care USR va contesta proiectul.

Profitaţi din plin de faptul că pandemia de COVID-19 şi explozia preţurilor la energia electrică şi gazele naturale au coborât cu câteva locuri lupta anticorupţie pe agenda publică, iar acum v-aţi inventat propria versiune de vaccin, pentru a obţine o imunitate de turmă la justiţie. Probabil veţi câştiga şi această victorie de etapă, însă lucrurile nu vor rămâne aşa pentru multă vreme.

Priorităţile societăţii se rearanjează în permanenţă, iar proteste spontane precum cele din anii 2017 şi 2018 pot izbucni mai devreme decât vă puteţi imagina.

Domnul Ervin Molnar:

"Pensia ocupaţională, un nou tip de pensie destinată îmbunătăţirii vieţii românilor"

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat recent Legea care prevede organizarea şi funcţionarea fondurilor pentru pensiile ocupaţionale, precum şi stabilirea schemei de pensii ocupaţionale. Actul normativ defineşte principiile înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii ocupaţionale, autorizarea schemelor de pensii ocupaţionale, constituirea fondului de pensii ocupaţionale prin contract de societate civilă, colectarea contribuţiilor şi investirea resurselor financiare ale fondurilor de pensii ocupaţionale, precum şi plata acestora.

Potrivit legii, iniţiativa constituirii unui fond de pensii ocupaţionale aparţine exclusiv unui administrator autorizat, în timp ce schema de pensii este stabilită de către fiecare angajator, care doreşte şi are capacitatea financiară să ofere angajaţilor săi astfel de beneficii.

La scurt timp după promulgarea legii, a fost deja autorizat primul administrator de fond care poate încheia pensii ocupaţionale, respectiv, aşa-numitul Pilon 4 de pensii. Este de evidenţiat că noul tip de pensie vine în completarea celor acordate anterior de sistemul de pensii din România, respectiv pensia de stat, pensiile administrate privat şi cele facultative.

Denumirea de pensie ocupaţională a fost stabilită deoarece se referă la apartenenţa la un job, la o industrie sau la o anumită categorie profesională. Astfel, un angajator care are minimum 100 de angajaţi poate propune o astfel de schemă de pensii ocupaţionale. Ulterior, se înfiinţează un fond de pensie ocupaţională, intră în administrarea unui administrator autorizat de ASF, urmând ca în baza relaţiei contractuale cu angajatul, acesta să beneficieze de contribuţia angajatorului la acest fond de pensii.

Specialiştii opinează că pensiile ocupaţionale vor reprezenta un beneficiu major, nu doar pentru salariaţi, care vor avea mai mulţi bani la pensie, dar şi pentru angajatori, prin componenta de retenţie unică pe care o va avea şi prin câştigul de imagine pe care existenţa unui fond de pensii dedicat îl oferă pe piaţa muncii.

Fondurile de pensii ocupaţionale vor fi destinate, în special, angajatorilor mari şi medii, care pot oferi contribuţii generoase sau care doresc să se asocieze într-un singur fond.

Acest mecanism reprezintă, în acelaşi context, o formă de fidelizare, conferind o notă suplimentară de atractivitate a unui anumit contract de muncă. Prin pensia ocupaţională, angajatul va resimţi în mod real protecţia financiară suplimentară oferită de angajator, iar sumele depuse se acumulează pentru vârsta pensionării, fapt ce vine în susţinerea creşterii calităţii vieţii românilor.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România-Uniunea Europeană - consolidarea parteneriatului strategic"

În cursul săptămânii trecute, România a salutat oficial noul mandat al doamnei Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European. Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a avut, în marja Summitului UE - Uniunea Africană de la Bruxelles, o întrevedere cu doamna Roberta Metsola, unde au fost reafirmate direcţiile principale pe care parteneriatul România - UE le va parcurge în perioada următoare, toate având un numitor comun vizibil - progres.

Nu vorbim doar despre un parteneriat strategic şi despre securitate în contextul tensiunilor care sunt în desfăşurare pe flancul estic al NATO, ci şi despre securitate energetică, economică şi climatică. România are toate resursele pentru a se apropia şi mai mult de obiectivele UE în acest sens şi suntem dornici şi pregătiţi să o facem.

În primul rând, este vorba despre securitatea energetică a Europei, condiţie fundamentală pentru desfăşurarea activităţilor economice, afectate în prezent de creşteri îngrijorătoare ale preţurilor. Acest eveniment s-a suprapus peste eforturile Europei de a face o tranziţie energetică care va conduce în final la dependenţa faţă de resurse regenerabile pentru a diminua presiunea pusă pe mediu. Acest obiectiv face parte cu prioriotate din agenda Parlamentului European, dar şi a tuturor instituţiilor europene. Tranziţia către energia verde nu este deloc un proces uşor, întrucât suntem conştienţi că, de exemplu, vântul şi energia solară sunt într-adevăr mai curate, dar uneori volubile, aşa cum este ilustrat de scăderea bruscă a puterii generate de turbine pe care continentul a înregistrat-o anul trecut. Procesul este cu atât mai important cu cât UE doreşte reducerea faţă de un furnizor unic de energie. Europa a depus eforturi de reînnoire rapidă a stocurilor de gaze pentru a reuşi să facă faţă lunilor de iarnă. Cu toate acestea, greutăţile au fost şi sunt resimţite în toate domeniile prin scumpiri ale produselor. Nu trebuie să ignorăm şi greutăţile întâmpinate de agricultori, care se găsesc în situaţia de a nu mai putea produce la acelaşi preţ ca înainte.

În al doilea rând, în cadrul întâlnirii dintre domnul Klaus Werner Iohannis şi doamna Roberta Metsola au fost discutate şi măsurile împotriva schimbărilor climatice. Subiectele sunt interconectate, deoarece condiţiile nefavorabile şi neprevăzute de climă afectează producţia agricolă în egală măsură cu criza energetică.

Preşedintele României a susţinut identificarea unor soluţii flexibile, echilibrate şi care să ţină cont de particularităţile fiecărui stat european, care să permită continuarea eforturilor de dezvoltare. Un rol important îl joacă resursele de gaze naturale şi energia nucleară pentru tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic până în anul 2030. România susţine ferm această abordare, întrucât este vorba automat despre un element-cheie pentru securitatea energetică.

În final, preşedintele României a discutat cu preşedintele Parlamentului European despre aderarea României la spaţiul Schengen şi susţinerea reformelor din Republica Moldova. Klaus Iohannis a subliniat importanţa susţinerii constante şi prin asistenţă financiară de către Uniunea Europeană a parcursului european al Republicii Moldova şi a salutat eforturile depuse de doamna Maia Sandu şi Guvernul de la Chişinău, în acest sens.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Perioada pe care o traversăm ne pune la încercare în feluri multiple, pe care nu le-am mai experimentat. Este o criză stratificată, asemenea unei păpuşi matrioşka şi fiecare dintre straturi, dacă "sare în aer", le va afecta şi pe celelalte. Practic, trăim cele mai periculoase momente de după al Doilea Război Mondial.

În primul rând, tensiunile militare provocate de Rusia la graniţa de est a Ucrainei sunt o premieră istorică după presiunile similare exercitate de Germania nazistă asupra Cehoslovaciei sau Poloniei şi URSS-ul de pe vremea lui Stalin asupra Poloniei, Finlandei şi României. Diplomaţia este pusă din nou la încercare de agresivitatea Rusiei care nu vrea să accepte ca o ţară independentă să îşi aleagă propriul mod de a asigura securitatea naţională. Transformând negrul în alb, politicienii ruşi spun că extinderea NATO ar fi o ameninţare la adresa securităţii lor, dar lucrurile stau pe dos. Rusia este cea care are la activ deja o îndelungată istorie de agresor, în timp ce NATO este o organizaţie pur defensivă.

În al doilea rând, economia este slăbită după doi ani de pandemie, perioadă în care nenumărate ramuri economice au suferit din pricina măsurilor preventive şi a restricţiilor. Este o premieră, nu ne-am mai confruntat cu o astfel de provocare la care omenirea întreagă are de făcut alegeri pentru a redresa economia, pentru a repune în mişcare domenii dinamice precum industria evenimentelor sau HoReCa. Guvernele s-au împrumutat pentru a putea răspunde rapid la un virus perfid şi pentru a sprijini acele afaceri care altfel ar fi sucombat. Deci cheltuielile publice au crescut brusc, în condiţiile în care veniturile au scăzut rapid.

Apoi, ne zbatem într-un necunoscut privind evoluţia preţurilor la gaze naturale, carburant şi energie electrică. Tot de economie ţine, dar este ceva mai mult, aspectul creşterii preţurilor în energie este un capitol specific, capabil de unul singur să agraveze toate celelalte crize, indiferent de domeniu. Niciodată nu a fost uşor să lupţi cu explozia preţurilor în domeniul energetic, dar acum dimensiunea pare a fi copleşitoare. Tocmai din acest motiv este nevoie ca statele să ia măsuri de temperare a acestor creşteri, altfel distorsiunile economiei riscă să fie prea mari. Cetăţenii au nevoie să vadă că nu sunt abandonaţi, dar în acelaşi timp guvernele nu pot risca să apeleze la câteva măsuri populiste.

În al patrulea rând, pe acest fundal cu aspectele de mai sus, este tot mai îngrijorătoare criza valorilor democratice din rândul unui număr tot mai mare de cetăţeni nu doar din România, ci din aproape tot spaţiul european. Mai precis, mă refer la inflamarea la tenebrele populismului şi la apelul măsurilor radicale, extremiste în politică. Sociologii sau analiştii politici ştiu că, în vremuri grele, tentaţia extremismului creşte şi acest lucru este vizibil. Ungaria, Polonia pun la încercare deja valorile comunitare ale UE. Partide şi lideri iresponsabili din mai multe ţări, inclusiv AUR în România, atacă valorile europene în numele suveranităţii naţionale şi devin tot mai isterici şi violenţi cu instituţiile democratice.

Deşi vorbim despre dezinformare şi "fake news", de câţiva ani buni, de-acum criza comunicării pare să se adâncească. Oamenii au tot mai puţină încredere în surse oficiale (autorităţi sau mass media) şi teoriile conspiraţiei par să deţină tot mai mult teren. Explicaţiile sunt multiple, soluţiile deloc simple, în special în vremuri precum cele actuale în care dacă reuşim să scăpăm de o criză, mai avem alte patru sau cinci de gestionat.

Am putea dezvolta pe marginea a cel puţin încă două crize, cea climatică şi a migraţiei, dar acestea nu par să fie inflamate acum, ele sunt mai curând genul dezastrelor care se întâmplă cu încetinitorul şi atrag atenţia mai greu. Cert este că viteza cu care se desfăşoară evenimentele şi tensiunea la care s-a ajuns e prea mare.

Primul pas spre calmare poate fi o decizie rusească de trimitere a militarilor înapoi în baze. Gloanţele şi bombele nu sunt opţiuni pentru nimeni, pentru că un război ar însemna că toată lumea pierde. Şi pierde mult, extrem de mult!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Lipsa de asumare a unor decizii guvernamentale nu poate fi muşamalizată prin critici tardive, de pe margine, şi nici prin deturnarea banilor europeni din PNRR"

V-am vorbit, în mai multe rânduri, despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, încă din perioada în care acesta era "plăsmuit" în mare secret de către fosta guvernare PNL - USR. Pe lângă numeroasele mele declaraţii politice pe această temă, făcute atât din calitatea de deputat, cât şi din cea de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, am efectuat şi o serie de demersuri pe linie parlamentară pentru "desecretizarea" din timp a PNRR, necesară corecţiei, astfel încât, prin aportul şi consensul tuturor forţelor politice autohtone, să ajungă la Comisia Europeană într-o formă optimă şi în folosul real al tuturor românilor.

Vă reamintesc că l-am invitat pe artizanul principal al PNRR, domnul fost ministru de la USR, Cristian Ghinea, la audieri, în cadrul Comisiei, tocmai pentru a le dezvălui tuturor românilor care este strategia pe care a creionat-o pentru viitorul ţării, având în vedere oportunităţile financiare de care urmează să beneficiem până în 2026.

Din nefericire, am fost acuzaţi de către cei care au însăilat acest PNRR, strict în folosul clientelei lor politice partizane, după cum începe să iasă deja la iveală, şi în detrimentul modernizării şi progresului României, că, la acea vreme, adică în debutul anului trecut, exact pe vremea aceasta, eram prea insistenţi şi chiar i-am fi hărţuit cu stăruinţa noastră pe foştii guvernanţi, în loc să-i lăsam să-şi facă treaba lor nestingheriţi, după cum îşi doreau! Exact cu aceşti termeni am fost puşi la colţ, noi, cei de la PSD, de către parlamentarii de la USR! Dar, din păcate pentru toţi românii, dar şi pentru domniile lor, s-a demonstrat cu probe concludente că am avut dreptate!

Timpul a trecut şi a scos la iveală adevărul despre varianta diletantistă şi clientelară în care Planul a fost realizat. Mai întâi, am pierdut mai multe miliarde de euro, cât i-ar fi revenit României, din cauza unei proiecţii slabe, apoi a întârzierilor în valuri, apărute peste termenele clare de predare către conducerea Uniunii. Ni s-au servit tot felul de scuze, care mai de care mai penibile şi totodată volatile, justificări ce au fost plătite cu sume de-a dreptul astronomice din banii pe care România îi ia prin PNRR pentru consultanţă!

Vorbele cu care s-a încercat încă de anul trecut să fim duşi cu zăhărelul şi noi, parlamentarii PSD, dar şi toţi românii, s-au dovedit goale, dar exorbitant de scumpe! Spre exemplu, ministrul Alexandru Rafila a devoalat cum USR, în mod arbitrar şi în secret, a planificat servicii de consultanţă la preţuri de cinci ori mai mari decât valoarea proiectului în sine pentru Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate. Peste 25 de milioane de euro pentru consultanţă pe sănătate a prevăzut USR, în timp ce toate cheltuielile de dotare şi funcţionare ale acestei Agenţii, care ar urma să se ocupe de infrastructura în sănătate, abia dacă ating 5 milioane de euro. Interesant paradox din care rezultă clar că nu sănătatea românilor este importantă pentru USR, ci consultanţa oferită de firmele de casă ale acestei formaţiuni politice! Să tot votezi cu multă "încredere" acest USR, pentru că "merită"!

Dincolo de sarcasmul dureros al acestei concluzii, rezultată din faptele foştilor factori decizionali de la conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, se vede clar de ce au insistat cu atâta secretomanie o perioadă aşa de lungă de timp. Ba mai mult, fără pic de responsabilitate, chiar şi acum cei care se fac vinovaţi şi de irosirea pe viitor a acestor fonduri rambursabile, la care se adaugă şi nişte dobânzi aferente, pe măsura împrumuturilor contractate, vin şi încearcă să manipuleze perfid opinia publică, afirmând că ei s-au transformat din lupi în paznicii oilor, adică ei supraveghează cum vor fi cheltuiţi banii şi asta în condiţiile în care se mai şi opun cu vehemenţă procesului de identificare a unor soluţii optime, aplicabile unor capitole din PNRR, tratative de altfel mai mult decât legitime şi care ar şi stopa furtul real şi la vedere din buzunarele noastre, ale tuturor românilor, pentru consultanţii USR!

Dar, dragi români, până la instituţiile europene cu care se vor duce noi discuţii pentru optimizarea anumitor puncte ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în primă fază, PSD a sesizat Corpul de Control al premierului pentru rezolvarea acestei situaţii revoltătoare.

Ţin să subliniez că noi, în coaliţie, ne asumăm să facem tot posibilul pentru binele cetăţenilor români şi nu ne dorim sub nicio formă să pierdem bani sau să-i aruncăm direcţionat pe fereastră, aşa cum a făcut-o fosta guvernare de dreapta.

Noi nu ne dorim sub nicio formă să punem în pericol implementarea PNRR. Din contră, noi, cei de la PSD, suntem extrem de determinaţi să implementăm acest PNRR şi reformele legate de el. Tocmai din aceste raţionamente, cât şi în completarea lor, Guvernul a aprobat, deja, înfiinţarea Departamentului pentru evaluare integrată şi monitorizarea programelor finanţate din fonduri publice şi europene, care va funcţiona în subordinea premierului. Principalele atribuţii ale departamentului vor fi analizarea şi urmărirea asigurării unei abordări integrate asupra proiectelor şi investiţiilor din fonduri publice şi europene, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare stabilite la nivel naţional şi european. Acest organism este într-adevăr îndrituit să supravegheze cheltuielile din fonduri UE şi nu vreun fost ministru care şi-a probat, public, incompetenţa şi interesele subterane cât a fost pe funcţie, iar acum, de pe margine, în loc să-şi facă o onorabilă mea culpa, stă şi aruncă şi cu mocirlă în cei care sunt determinaţi să repare ceea ce el a stricat în cunoştinţă de cauză!

Domnul Vasile Nagy:

"Pompierii români"

Un pompier face parte dintr-un corp special organizat, militar sau civil, instruit să intervină, în caz de incendiu, cu utilaje şi autospeciale în vederea stingerii acestuia.

Pompierii intervin pentru a da ajutor în caz de urgenţă, având ca scop evitarea sau reducerea efectului negativ asupra persoanelor, animalelor şi bunurilor, precum şi organizarea acţiunilor de salvare a acestora. Misiunea lor principală este de a proteja oamenii, bunurile şi mediul.

Până în anul 2004, măsurile de protecţie civilă şi stingere a incendiilor se realizau de către Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi Comandamentul Protecţiei Civile, instituţii aflate sub coordonarea Ministerului de Interne.

Pentru a se adapta la creşterea exponenţială a riscurilor nonmilitare, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităţilor economice şi producerii de dezastre, cele două instituţii menţionate fuzionează în decembrie 2004, constituindu-se astfel Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, IGSU.

Obiectivul fundamental al activităţii desfăşurate de IGSU vizează eficientizarea acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, în vederea menţinerii sub control a riscurilor şi asigurării stării de normalitate a vieţii comunităţilor umane şi este atins prin multitudinea de activităţi de prevenire şi intervenţie pentru stingerea incendiilor, descarcerare şi prim-ajutor, salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii, alunecări de teren, mişcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistenţa persoanelor aflate în situaţii critice, intervenţia la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamităţi naturale sau antropice.

În calitate de integrator al Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, creat în 2004, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă coordonează acţiunile instituţiilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă, asigurând şi funcţia de punct naţional de contact în relaţia cu organizaţiile internaţionale, guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniu.

În cadrul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă funcţionează Serviciul Medical de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, SMURD, având ca operator aerian structurile de aviaţie ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu spitalele judeţene, regionale şi cu autorităţile publice locale.

În structura Serviciului Medical de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare funcţionează echipe specializate în acordarea asistenţei medicale şi tehnice de urgenţă, precum şi echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat.

Contribuţia pompierilor la siguranţa românilor a fost importantă în multe momente dificile de-a lungul istoriei. Prezentul însă ne aduce o serie de provocări noi, specifice, şi este responsabilitatea noastră să găsim soluţiile pentru rezolvarea lor.

Munca pompierilor este amplificată în fiecare an de ceea ce experţii în domeniu numesc "fenomenul încălzirii globale", fenomen care afectează toate regiunile lumii. În unele zone, fenomenele meteorologice extreme şi precipitaţiile sunt tot mai frecvente, în timp ce alte zone se confruntă cu valuri de căldură extremă şi secetă.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării evidenţiază faptul că degradarea calităţii factorilor de mediu şi extinderea implicită a efectelor schimbărilor climatice se pot transforma în probleme de importanţă critică.

Pompierii s-au implicat şi în lupta dusă la nivel naţional pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Misiunile de transport de persoane, probe sau echipamente de protecţie, de prim-ajutor acordat persoanelor potenţial infectate, de decontaminare, monitorizare şi informare preventivă a populaţiei au fost de un real ajutor în ultimii doi ani.

Prin activitatea lor, pompierii contribuie în mod cert la creşterea gradului de încredere al cetăţenilor în instituţiile şi autorităţile statului, care laolaltă au unicul obiectiv de a asigura securitatea şi protecţia populaţiei, iar acest lucru îl consider a fi deosebit de important.

Pentru a gestiona rapid şi eficient situaţiile de urgenţă, este însă nevoie de dezvoltarea continuă a unui sistem de intervenţie performant, dotat cu tehnică şi echipamente adecvate.

Creşterea operativităţii sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză, interne şi externe, militare sau de natură civilă, a mecanismelor de cooperare inter-instituţională, va permite României să gestioneze în mod performant riscul potenţialelor crize.

Intervenţiile pentru acordarea primului ajutor calificat, misiunile de înlăturare a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, din păcate din ce în ce mai frecvente, fac ca activitatea pompierilor să fie indispensabilă într-o societate care pune în prim-plan siguranţa oamenilor.

Pompierii au dat dovadă întotdeauna de curaj şi devotament, fie că au avut de înfruntat inundaţii, zăpezi, incendii sau alte calamităţi, salvatorii au fost mereu alături de cei aflaţi la nevoie.

Este greu să facă faţă unui incendiu, misiunilor de descarcerare sau altor situaţii cu care zilnic se întâlesc, dar şi mai dificil este să vadă cum oamenii au de suferit. În majoritatea acestor cazuri, intervenţia pompierilor este esenţială deoarece intervenţia lor promptă poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

De-a lungul istoriei noastre, pompierii militari şi-au îndeplinit misiunea cu dăruire, patriotism şi abnegaţie, puse permanent în slujba cetăţenilor şi a ţării.

În aceste momente, în care întreaga lume este greu încercată de pandemia de COVID-19, au dat dovadă, din nou, de profesionalism şi curaj, de implicare şi spirit de sacrificiu, pentru a contribui alături de celelalte instituţii ale statului, la menţinerea sănătăţii şi a siguranţei cetăţenilor României.

Pompierii au un rol de suport fundamental, deoarece ei sunt cei ce veghează şi menţin starea de echilibru în cadrul comunităţilor, prin protejarea integrală a tot ceea ce ţine de viaţă, proprietatea şi sănătatea cetăţenilor.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Lista spitalelor din PNRR"

Lista spitalelor din PNRR a fost total incorect alcătuită. Ne aflăm într-o situaţie inacceptabilă, cu o distribuţie geografică anormală şi inechitabilă. Există mai multe obiective în acelaşi judeţ, în timp ce altele nu au nici unul.

Aş dori să le adresez foştilor miniştri ai investiţiilor şi proiectelor europene şi sănătăţii o întrebare simplă - ce criterii au folosit pentru alegerea celor 49 de spitale? Studiul de fezabilitate nu este suficient. Trebuie să existe criterii clare, trebuie determinată nevoia de servicii medicale, trebuie să existe o distribuţie teritorială echitabilă, astfel încât nicio regiune a ţării să nu fie lipsită de un spital care ar salva vieţile locuitorilor din judeţele respective.

În calitate de deputat de Sălaj, nu am putut să nu observ că judeţul Sălaj nu se află pe această listă, alături de multe altele, în timp ce unele oraşe au chiar şi 4 spitale. Următorul pas este selectarea a 25 de spitale şi unităţi din lista celor 49. Cum se va face această selecţie?

România are nevoie de spitale noi, de echipamente medicale performante. Am încredere că domnul ministru Rafila va reuşi să clarifice situaţia de la Ministerul Sănătăţii şi să remedieze haosul pe care fosta guvernare l-a creat.

În calitate de membru în Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor, aş dori să solicit pe această cale Comisiilor pentru sănătate din Parlamentul României să ceară mai multe informaţii care să clarifice pentru toţi românii cum a fost făcută selecţia, de ce au fost cerute sume colosale pentru construcţie şi consultanţă, dar şi să încercăm să sprijinim Ministerul Sănătăţii şi să venim cu soluţii la multiplele probleme care se regăsesc în PNRR în materie de sănătate.

Valul 4 a adus cel mai mare număr de decese pentru România. 24.000 de români au pierdut lupta cu viaţa din cauza coronavirusului. Sistemul medical trebuie reformat, iar activitatea de la Ministerul Sănătăţii denotă faptul că sănătatea este o prioritate pentru PSD.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român. Încotro se îndreaptă România în anul 2022?"

Deşi deficitul bugetar al României s-a redus la 6,72% din PIB în anul 2021, vom avea de parcurs din nou un an dificil, atât în plan sanitar, în condiţiile pandemiei de COVID-19, cât şi în plan bugetar. Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene va fi în 2022 de 12,878 miliarde lei, urmând să crească la 13,126 miliarde lei în 2023, în conformitate cu Proiectul privind Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024. De asemenea, România, în acest an, urmează să contribuie la Fondul European de dezvoltare cu suma de 100,189 milioane lei, în 2023 cu 74,456 milioane lei şi în 2024 cu 64,684 milioane lei.

În Legea bugetului de stat pe anul 2022, se asigură un fond important de susţinere atât a investiţiilor, cât şi a măsurilor destinate populaţiei. Totuşi, România se va confrunta cu numeroase probleme şi presiuni suplimentare, iar nivelul de trai al populaţiei va scădea dramatic pe fondul creşterii enorme a preţului facturilor la energie, a creşterii preţului carburanţilor, alimentelor şi a utilităţilor. Ne îndreptăm în mod sigur către scăderea puterii de cumpărare a românului şi către o pauperizare a populaţiei pe fondul necorelării acestor eforturi financiare suplimentare din coşul zilnic cu salariile şi veniturile din alte activităţi independente ale cetăţenilor.

Menţionez faptul că în anul 2021 pe piaţa muncii s-a înregistrat un record de demisii ajunse la nivel de 450.000, faţă de cele circa 300.000 de demisii din 2020, după cum a transmis Inspecţia Teriorială a Muncii.

Unul dintre efectele nocive ale pandemiei a constat în inducerea unei doze enorme de incertitudine atât pentru firme, cât şi pentru angajaţi.

Deşi Guvernul Ciucă afirmă că zece milioane de români vor beneficia de creşterea veniturilor începând cu 1 ianuarie 2022, pensiile vor fi majorate cu 10% şi vor fi ajutaţi şi consumatorii vulnerabili prin susţinerea plăţii energiei electrice şi a gazelor naturale, estimez că va rămâne un decalaj mare între nivelul creşterii veniturilor şi nivelul de satisfacere a acestor nevoi de bază faţă de anul 2021 în rândul românilor.

Nu vreau să plătim din banii noştri, ai populaţiei, efectele acestor măsuri economice, care se dovedesc de cele mai mute ori inadecvate.

Această remarcă o fac având în vedere multiplele greşeli care s-au comis în anii precedenţi în ceea ce priveşte motivarea şi necesitatea unor restricţii, care în timp s-au dovedit nefundamentate ştiinţific şi abuzive în raport cu respectarea drepturilor şi libertăţilor populaţiei, care sunt consfinţite în Constituţia României.

Sunt îngrijorat fiindcă primul segment de populaţie atacat la debutul activităţii guvernamentale a premierului, în ianuarie 2022, a fost acela al camarazilor săi, militarii rezervişti şi în retragere, discriminaţi faţă de populaţia civilă şi fragmentaţi ca şi corp profesional pe baza unor legi în vigoare.

Întrebările importante rămân legate de modul în care va răspunde acest Guvern la nevoile populaţiei, mai exact:

Cum va atrage forţa de muncă necesară în sectoarele în care există un deficit important ?

Cum va contribui la bunăstarea românilor şi la creşterea calităţii vieţii acestora?

Domnul Nicolae Giugea:

"Liberalizarea făcută superficial şi într-un moment neprielnic!"

Liberalizarea fiecărui segment din piaţa românească a adus beneficii uriaşe, atât pentru consumatorii finali, cât şi pentru agenţii economici. Consumatorii s-au bucurat de preţuri mai mici şi de o calitate mai mare a bunurilor şi serviciilor, ca efect al competiţiei dintre operatorii economici. La rândul lor, agenţii economici au putut să se dezvolte şi să devină mai competitivi, în condiţiile în care statul nu a mai intervenit în planul lor de afaceri şi în formarea costurilor. Pentru cei care nu-şi mai amintesc cum era în piaţa reglementată a comunicaţiilor, îi rog să facă un exerciţiu de memorie şi să-şi amintească preţul unui minut de convorbire telefonică din urmă cu 10 ani şi cât de ieftine au devenit aceste servicii în zilele noastre.

Liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice este o necesitate, însă modul în care a fost făcută în România a fost unul profund deficitar, iar momentul ales a fost, fără îndoială, cel mai nepotrivit. Ce măsuri de asigurare a concurenţei pe piaţa gazelor naturale şi a energiei electrice s-au luat? Niciuna! Ce măsuri pentru limitarea supraîmbogăţirii operatorilor din domeniu s-au luat? Niciuna! Cu cât a crescut producţia internă de energie şi gaze naturale în ultimii ani, astfel încât să nu ne trezim că nu avem ce furniza consumatorilor? Dimpotrivă! Producţia internă nu a crescut, ci a scăzut! Cine, când şi cum a evaluat momentul optim al liberalizării pieţei gazelor naturale, când şi un elev de liceu ştie astăzi că vecinii de la Răsărit folosesc preţul internaţional al gazelor naturale ca armă în confruntările geopolitice din regiune, iar acesta era cel mai nepotrivit moment din ultimul deceniu?

Modul deficitar în care a fost realizată liberalizarea pieţei gazelor naturale şi energiei electrice în România a adus mari prejudicii tuturor consumatorilor, gospodării sau firme româneşti. Mai grav este faptul că liberalizarea eşuată a pieţei energiei a creat o mare neîncredere a românilor în piaţa liberă. Piaţa liberă şi concurenţa corectă, loială, completată de măsuri concrete ale autorităţilor guvernamentale române pentru creşterea producţiei interne de gaze naturale şi energie electrică sunt singurele variante pentru facturi suportabile pentru cetăţenii români. Alte variante, precum compensarea, plafonarea sau întoarcerea la reglementare, sunt doar nişte soluţii provizorii, care nu elimină cauza, semănând mai degrabă cu un plasture pus peste o rană gravă, vindecabilă doar prin intervenţie chirurgicală.

Domnul Nicu Niţă:

"«Fabricat în România» şi «Cumpărăm româneşte» - programe asumate de PSD şi susţinute în plan guvernamental"

Declaraţia mea politică se referă la măsurile şi programele propuse de Partidul Social Democrat pentru susţinerea companiilor româneşti şi a producţiei naţionale.

Prin măsurile lansate de Partidul Social Democrat, dorim creşterea şi dezvoltarea producătorilor şi antreprenorilor de la nivel local, din fiecare judeţ al ţării.

Astfel, în programul economic al guvernării actuale, Partidul Social Democrat a propus o serie de soluţii şi scheme de ajutor pentru IMM-uri, în special pentru cele care vizează activităţi de producţie în ţară.

Partidul Social Democrat vine în sprijinul fermierilor români cu o serie de programe de sprijin, şi anume: IMM PROD, Rural Invest, Garant Construct şi Innovation.

Programul "IMM PROD" va permite fermierilor să achiziţioneze echipamente şi utilaje, inclusiv pentru alinierea la obiectivele de mediu, achiziţia de terenuri pentru construcţia/amenajarea de hale de producţie, achiziţia sau amenajarea de hale de producţie. În plus, Programul permite achiziţia de echipamente, softuri, consultanţă pentru transformarea digitală a IMM-urilor, refinanţarea creditelor acordate inclusiv de alte instituţii de credit decât cea pentru care se solicită garanţia, asigurând şi capital de lucru pentru firmele care intenţionează să deschidă/dezvolte/diversifice activităţi de producţie, inclusiv pentru internaţionalizare, ori să facă reconversia de la intermediere la producţie.

Programul "Rural Invest" va avea ca beneficiari fermierii şi unităţile de producţie din mediul rural şi urban mic, inclusiv piscicultură şi acvacultură. Acest program asigură garanţii de până la 90% din valoarea creditului pentru capital de lucru şi investiţii, refinanţarea creditelor fermierilor, achiziţia de terenuri agricole, automatizarea şi tehnologizarea pentru industria alimentară, dar şi capital pentru asigurarea independenţei energetice a fermelor şi unităţilor de producţie.

Programul "Garant Construct" vizează susţinerea IMM-urilor din domeniul construcţiilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Programul "Innovation" constă în sprijinirea realizării invenţiilor, susţinerea activităţilor la export ale IMM-urilor, constând în stimularea exporturilor româneşti, susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate, stimularea comerţului online şi a digitalizării, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare şi cofinanţarea investiţiilor strategice în complementaritate cu H.G. nr. 807/2014.

Ministrul PSD al agriculturii a anunţat şi continuarea Programului "AGRO IMM Invest". Anul acesta, plafonul de garanţii pentru acest program va fi de 5 miliarde de lei, faţă de doar un miliard de lei anul trecut, când PSD nu se afla la guvernare.

Astfel, pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii suma este de 345.000 euro, pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în industria alimentară suma este de 2.300.000 euro, iar pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produce agricole suma este de 290.000 euro.

Partidul Social Democrat susţine înfiinţarea a cât mai multor ferme şi fabrici care să asigure românilor produse sănătoase şi de calitate. În prezent, alimentele produse în România şi pe care le găsim pe rafturile din magazine sunt în scădere de la un an la altul. Prin măsurile propuse de PSD, dorim ca importurile de produse să scadă, iar românii să găsească cât mai multe alimente româneşti la raft, produse în fermele şi fabricile din România.

Programele propuse au fost realizate atât din experienţa guvernărilor PSD, cât şi a consultării cu reprezentanţii fermierilor şi federaţiilor din industria alimentară, cei care cunosc cel mai bine realităţile din agricultură.

Partidul Social Democrat va veni în permanenţă cu programe naţionale care să aibă continuitate şi care să pună pe primul plan interesul producătorului şi al cumpărătorului. Un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români, creşterea producţiei interne şi scăderea preţurilor.

Doamna Oana Murariu:

"Susţinem eficienţa dezvoltării proiectului Spitalului Regional din Cluj!"

Primul pas a fost făcut pentru Spitalul Regional din Cluj. Am reuşit să grăbim aprobarea Proiectului de Lege pentru acordarea unei investiţii de 305 milioane de euro.

Se vorbeşte mult despre dezvoltarea Clujului şi a întregii regiuni, în ultimii ani. Este adevărat, dar, din păcate, nu în toate domeniile s-a mers în paralel cu această dezvoltare, iar infrastructura în sănătate este una dintre problemele cu care se confruntă românii din această parte a ţării. Avem mai mulţi investitori, mai mulţi antreprenori, mai mulţi studenţi, mai multe familii care au venit să locuiască în zonă, dar aceleaşi spitale şi servicii de sănătate, iar disproporţia se acutizează pe zi ce trece, punând tot mai multă presiune pe medici, în primul rând.

Concret, care este situaţia astăzi la Spitalul de Urgenţă din Cluj? Există 33 de clădiri distincte, situate la o distanţă între 30 de metri şi 5 kilometri de clădirea centrală. Mai mult, majoritatea departamentelor clinice şi cabinetelor ambulatorii sunt depăşite. În aceste condiţii, serviciile medicale şi calitatea acestora nu acoperă nici pe departe nevoile oamenilor. Lucrurile se acutizează însă pe zi ce trece şi, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge într-un blocaj. Este inevitabil.

Avem şansa istorică de a schimba mersul marilor investiţii în România în domeniul sănătăţii, de a pune piatra la fundaţia reconstruirii sistemului şi chiar de a ne lăuda că lăsăm ceva în urmă - un spital regional cu 849 de paturi cu dotările şi echipamentele necesare într-una din cele mai importante regiuni ale ţării, o investiţie a cărei valoare totală se ridică la 539,6 milioane euro, cu TVA. Aşa cum spuneam, prin proiectul de lege va fi acoperită mai mult de jumătate din sumă, restul banilor urmând să fie asiguraţi prin programele de finanţare europeană, Programul Operaţional de Sănătate şi/sau fonduri guvernamentale.

Ne aflăm în 2022, iar Proiectul de construire a spitalului a fost prins în Strategia Naţională în Domeniul Sănătăţii 2014-2020. Nu mai este timp de pierdut! Vă reamintesc faptul că, tocmai în idea de a lua toate măsurile necesare şi a ne asigura că spitalele regionale vor fi construite într-o perioadă de timp rezonabilă, USR PLUS a susţinut înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, asumată ulterior prin PNRR. Organizarea acesteia ar trebui să se finalizeze în prima parte a anului în curs, iar orice întârziere pune în pericol respectarea termenelor agreate cu UE şi, pe cale de consecinţă, accesarea şi cheltuirea fondurilor respective. Să nu uităm că termenul limită este anul 2026!

Îmi doresc ca votul dumneavoastră să fi fost cu gândul la necesităţile actuale din domeniul sănătăţii, dar mai ales la viitor, la sutele de mii de oameni, mai ales cei din categoriile vulnerabile sau defavorizate, a căror viaţă va fi îmbunătăţită.

Şi pentru că promisiunea politică şi electorală cuprinde mereu un punct în agenda partidelor referitor la construirea de spitale regionale, aş dori să închei cu o urare pentru restul ţării - azi la Cluj, mâine în toată ţară... dreptul la servicii medicale de calitate!

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Avem nevoie de măsuri urgente pe piaţa energiei!"

În ultima perioadă, am asistat la un adevărat haos pe piaţa românească a energiei.

Preţurile au crescut simţitor la gaze naturale şi la energie electrică şi au dus la încetinirea economiei şi la pierderea de putere de cumpărare. Românii au ajuns să-şi dea toţi banii pe facturi, ba chiar unii sunt în situaţia în care nu-şi mai pot plăti facturile şi au rămas cu restanţe.

Într-adevăr, s-au luat măsuri în domeniul energiei şi mă refer aici la plafonare şi compensare. Acestea însă sunt valabile până la sfârşitul lunii martie.

Începând din aprilie 2022, dacă nu se iau măsuri concrete, vom asista la un dezastru, pentru că vor fi din ce în ce mai mulţi români în imposibilitatea de a-şi plăti facturile, la fel cum se va întâmpla şi cu firmele care, din cauza preţurilor uriaşe la energie, vor intra în faliment.

Data de 1 aprilie 2022 reprezintă momentul decisiv pe piaţa energiei, aşa că, toţi cei care au putere de decizie trebuie să aplice cele mai bune soluţii pentru a-i proteja pe români.

O variantă ar fi plafonarea preţurilor la energie, măsură susţinută şi de preşedintele PSD. Acesta i-a propus deja premierului, ca soluţie, un preţ reglementat la gazele naturale şi energia electrică timp de un an, pentru a putea ţine în frâu tarifele la energie, soluţie care a fost deja aplicată în Franţa.

S-a mai vehiculat că, de la 1 aprilie, TVA-ul în energie să fie redus de la 19% la 5% certificatele verzi să fie eliminate. Efectul nu va fi unul spectaculos. Spre exemplu, la o factură de 119 lei, am ajunge să plătim 98 de lei, după ce TVA va fi de doar 5% şi vor dispărea şi certificatele verzi de pe factură.

Nu a mai rămas mult timp, aşa că, fac apel pentru a acţiona cât mai repede, pentru că situaţia este una îngrijorătoare, iar preţurile au dezechilibrat toţi contribuabilii. Vorbim atât despre persoane fizice, cât şi despre persoane juridice. Vedem cum facturile îi sărăcesc tot mai mult pe români. Într-un singur an, gazele naturale s-au scumpit de cinci ori, iar energia electrică de 4 ori.

De aceea, trebuie să luăm măsuri cât mai repede pentru a nu risca să intrăm pe o pantă din care nu vom putea reveni prea uşor. România are nevoie de măsuri concrete pe acest domeniu al energiei, un adevărat domino al scumpirilor în lanţ.

Domnul Alexandru Popa:

"Plafonarea preţurilor RCA - soluţia de compromis pentru protejarea consumatorilor"

Guvernul României a lansat în dezbatere publică, săptămâna trecută, Proiectul de Hotărâre prin care se doreşte limitarea temporară, pentru o perioadă de şase luni, a tarifelor de primă practicate de către asigurătorii RCA. Decizia Executivului vine în contextul în care, în ultima perioadă, am asistat la o adevărată explozie a tarifelor la asigurările auto obligatorii.

Măsura plafonării preţurilor RCA se face la propunerea Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară şi are scopul de a proteja consumatorii pe o perioadă limitată, până când piaţa revine la un comportament normal. Trebuie precizat, totodată, că această măsură nu reprezintă o premieră în România, pentru că şi în anul 2016 Executivul de la acea vreme a procedat în mod similar.

Ştiu că o asemenea măsură nu era una de dorit într-o piaţă concurenţială, însă aceasta este o situaţie excepţională care necesită soluţii urgente.

Sunt convins că doar aşa vom putea salva multe dintre firmele româneşti care riscau să nu mai poată suporta costurile uriaşe ale poliţelor RCA şi să intre în faliment. De asemenea, este important de menţionat că într-o situaţie deloc plăcută sunt şi principalele structuri ale statului care intervin în situaţii critice sau de urgenţă - ISU, Salvare, etc. -, instituţii care se vedeau obligate din cauza constrângerilor bugetare să imobilizeze o parte din autovehiculele din parcul auto, afectându-le, astfel, capacitatea de intervenţie, fapt ce s-ar răsfrânge în mod direct asupra siguranţei cetăţenilor.

Consider, aşadar, că este necesar, în condiţiile în care traversăm o perioadă economică tumultoasă, marcată de creşteri de preţuri la bunuri şi servicii pe fondul crizei de pe piaţa energiei, să venim în sprijinul românilor şi să-i protejăm în faţa tendinţelor inflaţioniste sau speculative. Doar aşa vom putea stopa escaladarea preţurilor de pe piaţa RCA şi vom putea să îi protejăm cu adevărat pe români!

Doamna Alexandra Presură:

"Partidul Social Democrat, partenerul întreprinzătorilor şi fermierilor"

În cadrul declaraţiei mele de astăzi voi aborda modul în care PSD a pus în aplicare cel mai ambiţios proiect naţional dedicat susţinerii şi dezvoltării afacerilor mici şi mijlocii.

Ne aducem aminte de perioada de tristă amintire când ministrul USR al economiei, din incompetenţă şi rea-voinţă, a "lucrat" cu obstinenţă contra întreprinderilor mici şi mijlocii, contra capitalului românesc, blocând sau anulând multe din schemele de ajutor de stat destinate IMM-urilor, concepute şi promovate de guvernarea PSD anterioară.

PSD a intrat la guvernare pentru a sprijini în mod real firmele româneşti şi pentru a putea pune în aplicare proiectul său de sprijin a producţiei interne realizată de fermierii şi întreprinzătorii români.

În acest context, sunt de evidenţiat cele 4 programe noi prin care sprijinim creditarea şi dezvoltarea afacerilor IMM-urilor din domeniul agricol, din construcţii precum şi pe acelea care promovează proiecte inovative, bazate pe noi tehnologii, respectiv, Programul "IMM PROD", Programul "Rural Invest", ​Programul "Garant Costruct", Programul "Innovation".

Ajutorul de stat sub formă de garanţii va acoperi până la 90% creditele luate de IMM-uri pentru investiţii sau pentru susţinerea activităţii curente. De asemenea, vor fi acoperite dobânzile şi comisioanele prin ajutor de stat sub formă de grant.

Chiar şi în cazul programelor existente, miniştrii PSD au întreprins măsuri de amplificare şi simplificare. În acest fel, tot mai multe IMM-uri vor beneficia de ajutor de stat pentru a putea trece peste dificultăţile produse de criza sanitară şi cea energetică.

Este vorba despre Programul "IMM INVEST" şi Subprogramul "AGRO IMM Invest", pentru care Ministerul Finanţelor a luat toate măsurile ca antreprenorii să beneficieze de finanţare încă de la început de an.

Antreprenorii pot depune deja proiecte pentru aceste programe.

Ediţia 2022 a acestor programe aduce câteva noutăţi de maxim interes pentru antreprenori:

• Majorarea plafoanelor reprezintă ajutor de stat la 345.000 de euro pentru o întreprindere din domeniul pescuitului şi acvaculturii şi la 290.000 de euro pentru cele care se ocupă de producţia primară de produse agricole;
• Prelungirea perioadei de înscriere şi contractare până la 30 iunie 2022, cu plata până la 30 iunie 2023;
• Stabilirea unui plafon de garantare pentru anul 2022 în valoare de 10 miliarde de lei, din care jumătate pentru Subprogramul "AGRO IMM Invest";
• Creşterea bugetului schemei de ajutor de stat la aproape 500 milioane euro.

Aşa cum s-a angajat, PSD este şi va rămâne partenerul întreprinzătorilor români, continuând să pună în aplicare, cu urgenţa dată de situaţia economică dificilă, programe care să-i ajute să-şi dezvolte afacerile. Acesta este drumul corect pe care trebuie să aşezăm economia, pentru că IMM-urile reprezintă principala sursă de creare de locuri de muncă.

Dacă întreprinderile româneşti vor prospera, se vor crea astfel mai multe locuri de muncă şi mai bine plătite şi în final mai multe venituri la buget.

Domnul Radu Panait:

"Consilierii şcolari trebuie să fie prezenţi în şcoli!"

Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă o mare durere a secolului XXI, şi anume, aceea că există enorm de mulţi copii care suferă. Sunt acei copii care, odată ce au început să interacţioneze cu societatea, au devenit ţintele unui comportament vicios şi nesănătos, numit bullying. Au devenit astfel victimele unei societăţi care în timp a devenit superficială şi, de multe ori, dezumanizată. Bullying-ul are multe feţe ascunse care în primul rând se manifestă prin comportamente. Unele lasă răni ce pot fi văzute, altele provoacă răni care sunt ştiute şi resimţite doar de către victime. Acelea sunt în fapt, cele mai periculoase.

"Eşti prea gras!", "Eşti prea slab!", "Nu eşti bun la nimic!" - aceste cuvinte îi pot scădea stima de sine unui copil în doar câteva secunde. Tragic este că unii dintre ei reuşesc să ascundă aceste traume atât de bine, încât părinţii află mult, mult prea târziu de ele. Şcoala ar trebui să fie un loc sigur pentru fiecare elev, nu un spaţiu în care bullying-ul să îşi atingă cotele maxime.

Vă întrebaţi ce am putea face noi pentru a diminua sau chiar a elimina acest fenomen din şcoli? Putem începe prin a ne respecta legile. Spre exemplu, Legea nr. 133/2020 prevede alocarea unui consilier şcolar la 600 de elevi, respectiv la 300 de preşcolari, cu teren de implementare începând cu anul 2021. Totuşi, realitatea din teren este alta. Conform datelor referitoare la numărul de elevi din învăţământ, raportat la anul 2020-2021, ar fi trebuit să fie angajaţi aproximativ 4.400 de consilieri şcolari la elevi şi aproximativ 1.700 de consilieri şcolari pentru preşcolari. Câţi consilieri au fost în realitate angajaţi? Potrivit datelor pe care le-am cerut de la Ministerul Educaţiei, în anul şcolar 2021-2022, în cabinetele de asistenţă psihopedagogică au fost angajaţi 2.662 de profesori.

Aveţi idee cât de importantă este prezenţa consilierilor şcolari în vieţile copiilor noştri şi cât de mult bine le pot face? Ei sunt cei mai în măsură să promoveze în şcoli campanii antibullying, să îi ajute pe cei mici să conştientizeze efectele unui astfel de comportament.

Nu votăm legi pentru a câştiga simpatia românilor, pentru ca mai apoi să uităm de ele. Votăm legi pentru a le pune în aplicare!

Aşa că, lăsaţi promisiunile care sunt făcute doar la nivel declarativ şi haideţi să punem mâna la treabă. Copiii au nevoie de noi, românii au nevoie de noi!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Tinerii cetăţeni uitaţi ai diasporei"

Un tânăr român plecat la studii în Olanda, victimă a unor farse imobiliare, a rămas fără adăpost. O tânără româncă plecată pentru un loc de muncă sezonier în Italia, ajunge să fie victimă a traficului de persoane. Un cetăţean român plecat în Spania pentru un venit mai bun devine victima unor practici de muncă ilicite, necunoscându-şi drepturile.

72% dintre românii participanţi la un studiu au recunoscut că nu sunt bine informaţi despre drepturile pe care le au. În acelaşi timp, 80% consideră că le sunt încălcate drepturile civile, arată primul studiu realizat pe tema drepturilor fundamentale ale românilor, în 2015. Azi, cel mai probabil, pe fondul diverselor crize şi al indolenţei autorităţilor, cifrele ar fi şi mai îngrijorătoare.

Cele trei exemple prezentate caracterizează, din păcate, un tipar şi o tendinţă ruşinoasă pentru statul român. Prea mulţi tineri cetăţeni români din diaspora, aflaţi într-o postură vulnerabilă, ajung să fie supuşi unor fenomene de neînchipuit. După cum ştim cu toţii, apelul la emoţie în discursurile politice a devenit o constantă. Personal, prin această declaraţie, fac apel la empatie şi, mai mult decât atât, fac apel la acţiune!

Cetăţenia nu este tranzacţională. Statul român este responsabil pentru bunăstarea cetăţenilor săi, oriunde ar fi aceştia. Factorii decizionali nu se pot spăla pe mâini de responsabilitatea pe care o au faţă de bunăstarea cetăţenilor, odată ce aceştia au părăsit teritoriul ţării şi s-au stabilit într-un alt stat, cu atât mai mult când dispunem de pârghii şi oportunităţi. Nu avem scuze pentru inacţiune.

Stimaţi lideri politici, membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, mandatele noastre nu se limitează la cazurile din imediata vecinătate a fiecăruia dintre noi. Suntem îndatoraţi să muncim, să găsim şi să implementăm soluţii pentru fiecare cetăţean în parte, prezent sau nu pe teritoriul ţării. Din păcate, instituţiile competente în situaţiile pe care le-am expus sunt suprasolicitate, iar mecanismele de intervenţie sunt puţine. Milioane de tineri români nu respiră aerul din România. Tot mai mulţi tineri acceptă umilinţe şi condiţii greu de imaginat pentru că au renunţat să mai creadă că în România poate să fie mai bine. Vina e una colectivă, iar noi avem datoria de a găsi soluţii.

Ambasadele şi consulatele, în marea lor majoritate, cu precădere în statele ce adună comunităţi mari de români, nu au îndeajuns de multe resurse pentru a acţiona prompt. La nivel guvernamental, mecanisme concrete de intervenţie ori nu există, ori sunt lacunare. Pentru că problema pe care o evidenţiez necesită soluţii rapide, propun următoarele instrumente de intervenţie:

• Capacitarea ambasadelor prin oferirea resurselor necesare consulatelor, atât financiare, cât şi umane, pentru a soluţiona temeinic şi prompt solicitările cetăţenilor români, precum şi extinderea reţelei consulare;
• Crearea unor pârghii de contact real, prin care să creştem nivelul de implicare şi responsabilizare a românilor din diaspora, prin platforme digitale şi servicii oferite de către instituţiile abilitate;
• Consolidarea unei diplomaţii bazate pe soluţii pentru comunităţile de români din străinătate, fermă, consistentă şi constantă.

Am consumat prea multe vorbe, am lăsat să treacă prea mult timp. Avem pârghiile necesare, de ce lipseşte voinţa politică atunci când vine vorba despre diaspora românească?

Haideţi să trecem la treabă! Nu am suficiente ocazii de a vă reaminti că, dacă cetăţenii constată că nu ne pasă, mai devreme sau mai târziu, aceştia ne lasă!

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD la guvernare înseamnă identificarea de soluţii pentru salvarea antreprenorilor şi a IMM-urilor de la faliment din cauza liberalizării haotice a pieţei energiei şi a lipsei de sprijin din ultimii doi ani"

Creşterea economică din 2021 sub aşteptări de la 5,6% în realitate versus 6,3% cât se anticipa, precum şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei sunt efecte directe ale liberalizării haotice a pieţei energiei, dar şi a lipsei de sprijin, în ultimii doi ani, din partea guvernărilor de dreapta faţă de tot ce înseamnă mediul de afaceri.

Având în vedere că în 2021 numărul firmelor care şi-au închis activitatea a crescut faţă de anul precedent, iar în 2022 asistăm la o majorare a preţurilor la toate produsele şi serviciile, PSD, prin miniştrii săi, a lansat săptămâna trecut Programul "IMM Invest", într-o variantă care cu adevărat să sprijine capitalul autohton şi forţa de muncă din ţară. Este cel mai ambiţios program naţional de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii autohtone şi de păstrare a locurilor de muncă. IMM Invest a fost şi rămâne un program prioritar pentru PSD.

Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, a reuşit să transforme în fapte un angajament politic. Astfel, a alocat banii necesari,10 miliarde lei, de care vor beneficia IMM-uri, dar şi firme din agricultură şi din industria alimentară grav afectate în ultimii doi ani de criza sanitară şi de criza preţurilor la energie.

Ori de câte ori a fost la guvernare, PSD a luat măsuri concrete de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii autohtone şi a ajutat producătorii locali să-şi dezvolte afacerile. Aşa se întâmplă şi acum, prin toate programele iniţiate de miniştrii social-democraţi, şi anume: Programul "AGRO IMM Invest", Programul "IMM PROD", Programul "Rural Invest", Programul "Garant Construct" şi Programul "Innovation", totalizând peste 7,5 miliarde de lei.

În actualul context economic, ţinta strategică a PSD este aceea de a oferi stimuli economici pentru companiile româneşti, astfel încât până la finalul primului trimestru să poată fi accesate toate programele de sprijin.

Voi face o prezentare sumară a fiecărei măsuri şi program pe care PSD l-a iniţiat şi l-a propus mediului de afaceri prin garanţii guvernamentale şi scheme de ajutor de stat.

Aşadar, este vorba despre Programele "IMM Invest" şi "Agro IMM Invest" în valoare de 10 miliarde de lei, de care pot beneficia întreprinderile mici şi mijlocii şi companiile din agricultură şi industria alimentară pentru finanţarea capitalului de lucru.

Apoi, avem Programul "IMM PROD", prin care se asigură lichidităţi şi se finanţează investiţiile realizate de IMM-urile locale pentru activităţi de producţie, inclusiv start-up-uri din zona urbană, fiind eligibile peste 2.550 de companii cu plafoane de garanţii de 1,5 miliarde de lei şi scheme de ajutor de stat de 268 de milioane de lei.

În domeniul agriculturii, va funcţiona Programul "Rural Invest" de care pot beneficia până la 4.286 de companii care îşi localizează producţia în mediul rural şi urban mic şi vor avea la dispoziţie un plafon de garanţii de 2,5 miliarde de lei şi schemă de ajutor de stat de 530 de milioane de lei.

În vederea susţinerii sectorului construcţiilor, Programul "Garant Construct" va finanţa investiţii destinate îmbunătăţirii eficienţei energetice şi investiţii în energie verde pentru 4.165 de companii cu un plafon de garanţii de 2,5 miliarde de lei şi o schemă de ajutor de stat în valoare de 495 milioane de lei.

Nu în ultimul rând, vor fi sprijinite şi realizarea invenţiilor şi activităţilor de export ale IMM-urilor cu activitate în comerţ şi servicii, fiind eligibile 1835 de companii cu cifra de afaceri mai mică de un milion de euro care activează în industria exportatoare, nepoluantă. Vor fi oferite garanţii în valoare de un miliard de lei şi ajutor de stat de 214 milioane de lei.

Cel mai important pentru mine şi pentru toţi colegii din PSD, din Parlament, din Guvern, din administraţiile locale este să rezolvăm problema foarte gravă a companiilor româneşti şi a cetăţenilor români care au fost loviţi puternic de creşterea preţurilor şi de interdicţiile din perioada pandemiei.

De aceea, PSD insistă că prioritară este implementarea rapidă a programelor de susţinere a IMM-urilor şi antreprenorilor de la nivel local, cât şi a populaţiei, pentru a face faţă acestei perioade, în paralel cu măsurile luate în domeniul fiscalităţii pentru reducerea inflaţiei şi reglementarea preţurilor la energie.

Domnul Vasilică Toma:

"Solidaritate socio-economică prin dialog permanent şi măsuri gândite cu bună-credinţă, aplicate rapid şi ţintite pe nevoile fiecărei categorii socio-economice a României"

Pandemia de COVID-19 a schimbat fundamental întreaga lume. Peste noapte, indiferent de vârstă, de statutul social şi de profesie, am fost copleşiţi de provocări fără precedent cărora trebuie să le facem faţă.

De doi ani, zilnic, suntem supuşi presiunilor de tot felul. Trăim în teamă şi nesiguranţă şi parcă nicicând nu a fost mai mare nevoia de reacţie rapidă, asumată şi competentă, care să aducă lumină şi sprijin într-un context din care pare că până şi speranţa a dispărut.

Acum puţină vreme, social-democraţia românească şi-a asumat faţă de toţi românii uriaşa responsabilitate de a guverna, nu oricum, ci în vremuri fără precedent ca dificultate. Am făcut acest pas conştienţi atât de greutatea momentului, cât şi de responsabilitatea uriaşă care ne revine pentru fiecare cetăţean al acestei ţări care aşteaptă de la guvernanţii săi măsuri reale de sprijin.

Nepermis de multă vreme, s-a lăsat de către unii impresia unui rol complet greşit al statului şi al guvernanţilor săi, deteriorând relaţia sănătoasă şi absolut esenţială dintre ei şi cetăţeni.

A venit momentul să schimbăm asta, odată pentru totdeauna. A venit vremea să arătăm din practică, nu din declaraţii, că guvernanţii sunt şi trebuie să fie partenerii fiecărui cetăţean din această ţară.

Cerem solidaritate din partea oamenilor. Dar, oare, până acum, oamenii au beneficiat de solidaritate din partea celor care au guvernat România?!

Eu spun că nu. Şi mai spun că, înainte de a cere ceva din partea celor care ne-au învestit cu încredere şi aşteptări, trebuie ca noi să fim capabili să oferim ceea ce solicităm. Relaţia guvernanţi-cetăţeni nu este şi nu trebuie să fie una unilaterală. Iar de când ne-am asumat guvernarea, arătăm acest lucru zilnic prin propriul exemplu de a guverna, pentru oameni şi pentru acel firesc de care au nevoie orice popor şi ţară. Şi facem aceasta conştienţi că, fără a asculta cu adevărat nevoile cetăţeanului, fără a-i lua în considerare interesele superioare în orice decizie şi măsură luată, fără dialog şi consultare permanentă, guvernarea îşi pierde sensul şi devine doar un şir de acte şi acţiuni nu doar formale, ci de-a dreptul dăunătoare.

De aceea, la începutul acestei sesiuni, vă invit să reflectăm cu toţii asupra rolului pe care îl avem şi, dincolo de orice conotaţie ideologică sau doctrinară, să nu pierdem niciodată din vedere valoarea şi responsabilitatea rolului pe care îl deţinem, acela că, în tot ceea ce facem, trebuie să ne raportăm la cei pe care îi reprezentăm.

De două luni, noi, social-democraţii români, am arătat că se poate. Atât timp cât eşti conştient de responsabilitate şi nu fugi de ea, atât timp cât în tot ceea ce faci porneşti de la realitatea nevoilor şi dorinţelor cetăţenilor, iată că este posibil. Este posibil să adopţi măsuri rapide şi eficiente, este posibil să rezolvi probleme, este posibil să faci bine şi toate acestea prin corectitudine, competenţă şi conştiinţa solidarităţii dintre reprezentanţii statului şi cetăţean.

Sunt momente dificile, sunt numeroase probleme care îşi aşteaptă rezolvarea, însă depinde de noi să înţelegem că ne stă în putere să le depăşim şi să le rezolvăm. Într-un timp foarte scurt, am demonstrat că putem face, atât timp cât nicio persoană cu rol de decizie din acest stat nu uită că prima şi marea sa responsabilitate este de a fi partenerul cetăţeanului, nu inamicul său.

Vă doresc ca această sesiune să fie începutul de care cu toţii avem nevoie în relaţia cu cei care ne-au mandatat să îi reprezentăm!

Domnul Daniel Tudorache:

"Pandemia se apropie de sfârşit, iar România mai are pe stoc 7.810.000 de doze de vaccin, din toate cele patru tipuri"

În 14 iulie 2021, Florin Cîţu declara că România a comandat 120 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, în baza unei strategii asumate la nivelul Uniunii Europene.

Fostul ministru USR PLUS al sănătăţii spunea că: "În urma deciziilor precipitate, tot prin decizia lui Florin Cîţu, România a comandat iraţional vaccinuri fără număr, a cumpărat doze peste necesar şi a ajuns în situaţia de a vinde şi a dona mai multe milioane de vaccinuri decât orice altă ţară din Europa, nu din raţiuni umanitare, ci pentru că altfel ar fi expirat".

Şi Cîţu, şi Voiculescu, şi Orban, şi Mihăilă au fost parte la aceeaşi mojicie, au cumpărat doze de vaccin de aproximativ 9 ori mai mult decât populaţia României. De ce? Sigur nu pentru că şi-au dorit din adâncul sufletului imunizarea populaţiei, eradicarea pandemiei şi revenirea la normalitate, ci pentru că toţi sunt susţinători ai Big Pharma, iar pentru ei este important interesul financiar al marilor companii străine, nicidecum interesul economic sau sanitar al românilor.

Domnul Mihai Weber:

"PSD repară efectele liberalizării haotice a pieţei energiei!"

Aşa cum bine ştiţi, în ultima perioadă, nu puţini au fost primarii care şi-au manifestat indignarea şi şi-au arătat neputinţa legat de acoperirea subvenţiei pentru energie termică din bugetul local, atât pentru furnizarea agentului termic, cât şi pentru cea a apei calde, în urma a ceea ce s-a constituit într-o liberalizare fără pic de logică a pieţei de energie. În nenumărate localităţi din ţară, şcolile, spitalele, instituţiile publice s-au confruntat cu mari probleme, cu incapacitatea de a plăti nişte facturi astronomice.

Lucrurile nu puteau rămâne aşa! Nu pentru asta a intrat PSD la guvernare, pentru a asista impasibil la închiderea şcolilor, la abandonarea bolnavilor din spitale în frig, în condiţiile în care coaliţia din care facem parte se numeşte "pentru dezvoltare, rezilienţă şi prosperitate". Şi de această dată, ca de altfel ori de câte ori s-a aflat la guvernare, PSD a venit cu soluţii.

Ministrul PSD al finanţelor, Adrian Câciu, a identificat şi a deblocat resursele financiare necesare pentru a se acorda ajutor primăriilor pentru plata facturilor la gaze, creându-se astfel o nouă formă de sprijin pentru UAT-urile înscrise în programul de subvenţionare. Actul normativ deja adoptat în Guvern prevede posibilitatea acordării unui sprijin suplimentar de cel mult două ori subvenţia iniţială, pentru facturile din lunile ianuarie şi februarie 2022, precum şi includerea în această schemă a autorităţilor locale care au sisteme de termoficare pe bază de păcură. Banii necesari vor fi viraţi de Ministerul Finanţelor, Ministerului Dezvoltării, pentru suplimentarea plafonului de 400 de milioane de lei, acordat iniţial prin Legea bugetului de stat.

Dar, în contextul actual al creşterii haotice a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, acest tip de măsuri nu vor fi suficiente, iar PSD consideră că este necesară continuarea intervenţiei statului prin măsuri de reglementare pentru menţinerea unui nivel de trai decent al populaţiei care este afectată în mare măsură de costurile de subzistenţă, inclusiv de cele ale utilităţilor aferente locuinţei, fără a afecta însă investiţiile în domeniul energiei.

Domnul Beniamin Todosiu:

"Industria românească de apărare şi conflictul de muncă de la fabricile de arme din Cugir"

Industria românească de apărare se chinuie să supravieţuiască. Problemele sociale sunt tot mai acute şi am văzut recent că angajaţii celor două fabrici de armament de la Cugir au ajuns la capătul răbdării şi au ieşit în stradă.

Nu vor salarii de mii de euro, ca ale şefilor înşurubaţi politic, ci vor salarii care măcar să le asigure posibilitatea unui trai decent. 1500 de lei este suma pe care o duce acasă, la familie, un angajat de la Fabrica de arme, în contextul în care lucrează în condiţii periculoase care oricând i-ar putea pune viaţa în pericol.

Condiţiile sunt inumane şi departe de cum ar trebui să arate o unitate de producţie strategică dintr-un stat european şi membru al NATO. Secţiile au ajuns relicve ale ceea ce erau în perioada comunistă, şobolanii mişună prin toaletele turceşti, iar protecţia muncii este făcută să dea bine pe hârtie.

Lipsa viziunii şi strategiei, managementul fără performanţă, deciziile politice haotice şi firmele căpuşe care le sug resursele nu le oferă companiilor de stat nicio perspectivă în economia concurenţială.

Cum putem face performanţă, când în posturi cheie din companiile de stat sunt promovaţi, de ani de zile, lipitorii de afişe şi yesmenii politici? Fiecare partid care s-a perindat la putere şi-a folosit companiile de stat ca sinecuri pentru camarila de partid. Apoi, avem căpuşele care sufocă companiile de stat. Firmele căpuşe, bine înşurubate în zona politică, sug fondurile publice care ar trebui să ajungă în retehnologizarea şi dezvoltarea companiilor din industria de apărare.

Colegul meu, fostul ministru al economiei, Claudiu Năsui, a încercat reformarea companiilor din industria de apărare. A supărat atunci găştile de abonaţi la banul public. Am văzut ce disperare a fost când Claudiu Năsui şi ceilalţi miniştri ai USR PLUS au decis să închidă robinetele prin care se scurg în buzunarele acestor băieţi deştepţi banii publici. Acum, ei huzuresc din nou.

Revenind la Uzina Mecanică Cugir, vă amintesc că în 1989 avea peste 18.000 angajaţi, iar în prezent, cele două fabrici desprinse din aceasta au împreună mai puţin de 2.000 de angajaţi. U.M. Cugir este exemplul clasic al modului în care au decăzut companiile româneşti în lipsa unei strategii coerente pentru industria din România.

Uzina Mecanică Cugir şi toate companiile din industria de apărare pot avea viitor, însă au nevoie de o strategie clară de dezvoltare şi de un management performant şi inovativ. De asemenea, la fel ca toate companiile din industria românească de armament, U.M. Cugir trebuie să devină competitivă pe piaţă prin tehnologizare, diversificarea produselor şi includerea unor produse noi în portofoliu.

În tot acest proces, salariile oamenilor trebuie să fie prioritare, astfel încât companiile să poată atrage forţă de muncă tânără.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua Internaţională a Limbii Materne - 21 februarie"

Ziua de 21 februarie a fost declarată din anul 2000 - Ziua Internaţională a Limbii Materne.

Prin Rezoluţia 37 din noiembrie 1999, Organizaţia Naţiunilor Unite cerea statelor membre să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare, iar la 6 mai 2007, prin Rezoluţia 61/266, le solicita "să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de către popoarele lumii.

În continuarea acestor politici, anul 2008 a fost proclamat "Anul Internaţional al Limbilor", pentru a încuraja unitatea în diversitate şi înţelegere internaţională, prin multilingvism şi multiculturalism.

Ziua Internaţională a Limbii Materne susţine Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 4.6 privind educaţia din Agenda 2030, program ONU adoptat în 2015, subliniind importanţa limbilor adecvate de instruire, respectiv folosirea limbilor materne în primii ani de şcoală.

Tema de anul acesta a Zilei Internaţionale a Limbii Materne este "Folosirea tehnologiei pentru învăţarea multilingvă: provocări şi oportunităţi". Ea pune în discuţie rolul potenţial al tehnologiei în promovarea educaţiei multilingve şi în sprijinirea dezvoltării unei predări şi învăţări de calitate pentru toţi.

Plecând de la ideea conform căreia tehnologia are capacitatea de a aborda unele dintre cele mai mari provocări în educaţia zilelor noastre, Organizaţia Naţiunilor Unite a coordonat pe 21 februarie un webinar unde a lansat spre dezbatere două subiecte actuale, pornind de la situaţia educaţiei naţionale în 143 de ţări, în contextul închiderii şcolilor din cauza pandemiei de COVID-19. Primul subiect abordat a fost cel al consolidării misiunii profesorilor în promovarea predării şi

învăţării multilingve de calitate, iar cel de-al doilea subiect s-a referit la rolul tehnologiilor şi al potenţialului acestora de a sprijini predarea şi învăţarea multilingvă.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial şi o componentă esenţială în procesul de definire a unei minorităţi naţionale.

Limba, tezaurul cel mai preţios moştenit din generaţie în generaţie, este considerată principalul factor de întărire şi de coeziune a identităţii etnice. Vorbim chiar despre o legătură genetică a limbii cu naţiunea care o vorbeşte. Dacă dispare limba, odată cu ea va dispărea şi poporul.

Cunoaşterea limbii materne, "primul semn al identităţii unui popor", cum afirma academicianul Eugen Simion, a fost şi este prioritatea numărul unu a Uniunii Elene din România. Limba se poate pierde foarte uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată în şcoală.

Încă de la înfiinţarea sa, Uniunea Elenă din România s-a străduit să dezvolte printr-un amplu proces educaţional interesul membrilor săi, în special al tinerilor, pentru cunoaşterea limbii materne şi pentru conştientizarea importanţei acesteia în păstrarea identităţii etnice.

Predarea limbii elene în instituţiile de învăţământ preuniversitar sau la sediile filialelor Uniunii Elene din România, ca limbă maternă - cu note în catalog, organizarea Olimpiadei Naţionale de Limba Neogreacă, începând din anul 2009, în parteneriat şi cu recunoaşterea şi cofinanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale din România, iniţierea şi organizarea din anul 2014 a Olimpiadei Internaţionale a Elenismului - o manifestare cuprinsă în seria olimpiadelor şi concursurilor şcolare finanţate de Ministerul Educaţiei Naţionale, existenţa Legii nr. 204/2018 prin care în România s-a instituit ziua de 9 februarie ca Ziua Limbii Elene, sprijinul statului elen cu cadre didactice care predau limba greacă în România - la nivel preuniversitar şi universitar, studierea limbii elene la Lectoratul de Neogreacă din cadrul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, studiile universitare, postuniversitare şi doctorale în limba greacă de la Universitatea din Bucureşti, pregătirea cadrelor didactice angajate de Uniunea Elenă România cu specialişti de la Universităţi din Grecia, numeroasele titluri de carte şi reviste apărute la Editura UERPres a organizaţiei noastre, proiectele culturale organizate de Uniunea Elenă România la nivel naţional sau european şi exemplele pot continua - reprezintă o parte dintre acţiunile întreprinse în vederea păstrării şi perpetuării limbii elene, fundamentul identităţii noastre.

Membrii Uniunii Elene din România au sărbătorit şi sărbătoresc anual Ziua Limbii Materne prin diferite manifestări culturale care au ca scop promovarea limbii ca formă de comunicare, transmitere de valori şi cunoştinţe tradiţionale, dar şi încurajarea solidarităţii bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog.

În acest context, sub egida Zilei Internaţionale a Limbii Materne, ieri, Uniunea Elenă din România a demarat un nou proiect, cu titlul generic - "Tezaurul Limbii Noastre Materne", căruia îi urez viaţă lungă şi rodnică!

La mulţi ani limbii materne!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 140.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: până la ora 11.00 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.00 -11.30 - pauză, 11.30 - vot final, apoi şedinţa Biroului permanent al Camerei şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii la ordinea de zi?

Mulţumesc.

Nu sunt intervenţii.

Înţeleg că doreşte să ia cuvântul domnul Bota Călin-Ioan, Grupul PNL. Procedură, da? Vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În calitate de deputat de Maramureş, din Ţara Codrului, mă adresez dumneavoastră, cu o zi înainte de comemorarea a 103 ani de la trecerea în nefiinţă a lui George Pop de Băseşti, pentru a evoca personalitatea marelui patriot român. Apreciez că e un moment extrem de important din această perspectivă şi ţinând cont de actuala conjunctură politică internaţională şi de evenimentele care se petrec în nordul ţării noastre, în Ucraina.

George Pop de Băseşti rămâne un nume de referinţă în istoria României, legat pentru totdeauna de Marea Unire, pentru care a luptat toată viaţa lui. A reprezentat până la Unirea din anul 1918 figura cea mai proeminentă a intelectualităţii laice din întreg nord-vestul ţării. A fost vicepreşedinte şi preşedinte al Partidului Naţional Român din Transilvania, iar pentru nouă ani a reprezentat interesele românilor din Transilvania în Parlamentul de la Budapesta.

La 1 Decembrie 1918, după o viaţă întreagă dedicată emancipării naţiunii române din Transilvania, i s-a acordat marea cinste de a prezida lucrările Adunării Naţionale de la Alba-Iulia, iar a doua zi a fost ales în funcţia de preşedinte al Marelui Sfat Naţional a Transilvaniei, organul legislativ provizoriu.

După acest moment de înaltă trăire spirituală, la întoarcerea spre casă, în urma unui ger cumplit, George Pop de Băseşti s-a îmbolnăvit grav, iar în dimineaţa zilei de 23 februarie 1919 a trecut la cele veşnice.

Marele patriot român rămâne un exemplu nu numai prin activitatea sa politică deosebită, ci şi prin activitatea culturală, religioasă şi de mecenat pe care a desfăşurat-o, punându-şi nu numai viaţa, ci şi întreaga sa avere în slujba naţiei române.

Stimaţi colegi,

Pentru a înţelege mai bine personalitatea lui George Pop de Băseşti vă invit în Maramureş, la Băseşti, la Casa memorială George Pop de Băseşti, amenajată în conacul construit în perioada 1885-1890, reşedinţa familiei marelui patriot român. Acolo, cu siguranţă, veţi înţelege exact de ce Octavian Goga spunea despre aceste locuri atât de frumos: "E un capitol de istorie în cripta de la Băseşti. Duceţi-vă la ea să învăţaţi dragostea de neam!". (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Intrăm în dezbateri pe ordinea de zi.

Primul punct de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 12/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul 1, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2021 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030; PL-x 391/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului văd că nu a ajuns.

Comisiile raportoare, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2021 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 20 septembrie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea executării serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executării serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru MADR în perioada 2021-2030. Astfel se preconizează ca, începând cu data intrării în vigoare a prezentului proiect, până la data de 31 decembrie 2030 activitatea de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României, pentru MADR, să se execute de către Ministerul Apărării Naţionale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport de obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Întreb dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Prin urmare, stimaţi colegi, potrivit art. 106 din Regulament, având în vedere că în raportul comisiei sesizate în fond nu există amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum şi a Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială; Pl-x 237/2021.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă preşedinte Vicol.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum şi a Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 mai 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 349/2002, precum şi modificarea art. 3 alin. (3) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum şi a Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Întreb colegii dacă sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt colegi înscrişi.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative şi începem cu titlul.

Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Avem 7 amendamente admise.

Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 185/2020 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2019 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unei cantităţi de păcură necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi; PL-x 24/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

O să trecem la dezbatere.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Prezentul proiect de act normativ propune scoaterea din structurile disponibile păstrate în rezervele de stat, cu titlu de împrumut, până la data de 31 octombrie 2021, a cantităţii de 26.000 de tone de păcură, necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, pentru a se evita întreruperea furnizării de energie termică din cauza lipsei de disponibilităţi. Împrumutul se acordă serviciului public de alimentare cu energie termică, din subordinea Consiliului local al municipiului Drobeta-Turnu Severin.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 185/2020 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2019 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unei cantităţi de păcură necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Intrăm în partea de dezbateri generale.

Este înscris la cuvânt, din partea Grupului PNL, domnul deputat Dumitru Mărculescu.

Se pregăteşte domnul deputat Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Dumitru Mărculescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus astăzi spre dezbatere şi aprobare se referă la faptul că se modifică art. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2019 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unei cantităţi de păcură necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Proiectul de lege propune scoaterea din stocurile disponibile păstrate în rezervele de stat, cu titlu de împrumut, a cantităţii de 26.000 de tone de păcură, necesară pentru perioada de iarnă pentru încălzirea populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ştim deja ce presupune acest proiect de lege: împrumutul pe timp de trei ani, de păcură, din rezerva de stat pentru încălzirea municipiului Drobeta-Turnu Severin.

Ce vreau să accentuez este normalitatea, firescul utilizării păcurii şi a oricărui alt combustibil fosil clasic - lemn, cărbune şi aşa mai departe, gaz - pentru încălzirea populaţiei, pentru producerea de energie termică sau electrică.

Ce s-ar fi întâmplat dacă am fi fost în anul 2030 sau în anul 2050? Aceşti oameni ar fi trebuit să rabde de frig sau chiar să moară de frig. De ce? Pentru o utopie numită Green Deal, Pact verde, Acord climatic.

Deşi de ani buni românii nu au bani nici măcar pentru păcură, pentru a se încălzi, legislaţia noastră a mers în marş triumfal pe drumul socialist al împlinirilor măreţe ale utopiei numite neutralitate climatică prin zero emisii de carbon.

Noi, cei de la AUR, suntem alături de oameni nu pentru un pact climatic absurd cu efect zero asupra climei, dar cu efect distrugător asupra economiei.

"Fit for 55" până în 2030 înseamnă reducerea cu 55% din cei 7% emisii de carbon ale Europei, care sunt din cei 3% emisii de carbon cauzate de om, din totalul emisiilor de carbon generate de natură şi de om, adică în cifră absolută 0,81% până în 2030. Nimic! Ne sinucidem pentru nimic!

Spunem nu acestui stupid "Fit for 55" până în 2030 sau "Fit for 90" până în 2050 pentru că este un pact roşu, antieconomic, nelogic, nefiabil, o utopie care ne costă şi ne va costa enorm. Clima nu se încălzeşte datorită activităţii umane, ea suferă încălziri şi răciri ciclice.

Ne pasă de natură, de apă, de sol, dar ne pasă în primul rând de om. Trebuie să facem o diferenţă clară între poluare, eroziunea solului, tăierea pădurilor şi aşa mai departe şi emisia de dioxid de carbon, care este un gaz inofensiv, inerent activităţii umane şi funcţionării economiei.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Timpul a expirat, domnule deputat!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

O frază!

Dorim folosirea combustibililor solizi cât timp vor exista, cât timp energia produsă de ei este mai ieftină decât cea produsă de aşa-zişii combustibili verzi.

Mai ieftin înseamnă mai ecologic, mai scump înseamnă mai poluant.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Susţinem cercetarea pentru găsirea unor...

O propoziţie!

... pentru găsirea unor soluţii reale, însă ne opunem oricărei utopii, indiferent că se numeşte Green Deal, Pact verde, Acord climatic sau orice altă denumire sub care se ascunde o minciună neomarxistă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Pe semne că înţelegem diferit ceea ce înseamnă o propoziţie!

Nefiind amendamente depuse, stimaţi colegi, proiectul de lege merge la votul final.

17. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 493/2021.

Întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul deputat Pop Rareş Tudor.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această lege este pornită de la firul ierbii, din experienţa voluntară a cadrelor medicale de la Asociaţia "Caravana cu medici", care în ultimii opt ani a organizat 116 caravane, consultând peste 11.000 de pacienţi din mediul rural, în special din zonele defavorizate. Este un exemplu de bună practică pe care l-am dorit tradus în lege, un proiect care să ofere administraţiei publice locale, în special spitalelor judeţene şi direcţiilor de sănătate publice, ocazia de a organiza astfel de caravane medicale în teritoriu.

Intervenţia de tip caravană medicală este una dintre puţinele metode eficiente şi care, fără a genera costuri mari, ajunge la oamenii care au cu adevărat nevoie de servicii medicale din mediul rural. Vorbim de oamenii care nu au acces la servicii medicale din motive ce ţin de izolarea geografică, de imposibilitatea de a-şi plăti un drum la spital sau care pur şi simplu nu au niciun ajutor din partea nimănui.

Prin acest tip de intervenţie putem oferi servicii de prevenţie şi de profilaxie, servicii de screening pentru cele mai prevalente afecţiuni medicale şi bineînţeles un control periodic general şi de specialitate.

Pe lângă creşterea accesului la servicii medicale de specialitate şi generale, proiectul mai vine şi cu alte beneficii importante: decontarea serviciilor medicale oferite de către medicii specialişti şi rezidenţi în regim de caravană, recunoaşterea activităţii prestate de aceştia, ca normă întreagă de lucru în cadrul instituţiei în care lucrează, acordarea cu prioritate a asistenţei medicale gravidelor şi mamelor tinere din mediile defavorizate şi implicarea autorităţilor locale şi centrale în susţinerea şi facilitarea organizării activităţilor de acest tip.

Serviciile medicale mobile se pot organiza fie sub forma acestor caravane medicale, fie sub forma unor cabinete mobile, în centrul şcolilor şi a centrelor comunitare integrate.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu şi invit la cuvânt, din partea Comisiei pentru sănătate şi familie, pe domnul deputat Balint, pentru prezentarea raportului.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Domnule preşedinte,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin adresa PL-x 493 din 18 octombrie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 octombrie 2021.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social din 24.06.2021; avizul favorabil al Consiliului Legislativ din 12.07.2021; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din 3.11.2021; avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ din 26.10. 2021; avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din 3.11.2021; punctul de vedere negativ al Guvernului din 20.09.2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Intervenţiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, introducerea conceptului de ambulatoriu mobil prin intermediul căruia se pot acorda servicii medicale de specialitate, includerea activităţii de asistenţă medicală mobilă în programul normal de lucru al medicilor, posibilitatea efectuării în caravane a stagiilor de practică pentru studenţi, includerea medicilor rezidenţi şi a studenţilor în caravane şi colaborarea cu medicina de familie şi cu ceilalţi furnizori de asistenţă medicală, includerea furnizorilor de servicii conexe actului medical în caravanele medicale, menţionarea şi asigurarea unei surse de finanţare, crearea cadrului legal pentru decontarea serviciilor medicale acordate prin intermediul asistenţei medicale mobile, crearea mecanismului de colaborare între asistenţa medicală comunitară şi asistenţa medicală mobilă de specialitate, crearea mecanismului de colaborare între moaşe şi asistenţa medicală mobilă de specialitate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 21 decembrie 2021. La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 24 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 493/2021, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu pentru citirea detaliată a raportului.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Calista Mara-Daniela, Grupul Partidului Naţional Liberal.

Se pregăteşte doamna deputat Stoica Diana, Grupul USR.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prin a-l felicita pe colegul meu, Tudor Pop, iniţiatorul acestui proiect, pe care de altfel l-am susţinut, l-am semnat şi, de asemenea, Grupul Partidului Naţional Liberal îl susţine şi îl va vota.

Aşa cum bine ştim, mai mult de jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural. Din păcate, accesul la serviciile medicale este redus, diagnosticarea din timp a unor probleme, fie ele chiar şi cronice, este din ce în ce mai redusă şi implicit rata mortalităţii este mai ridicată.

Mă bucur pentru acest proiect. Aşa cum colegul meu Tudor deja a spus, prevede nişte chestiuni foarte simple. Pe lângă asistenţa medicală comunitară se prevăd aceste servicii medicale mobile care vin în ajutorul medicilor de familie. Acolo unde nu reuşesc aceştia să ajungă, serviciile sunt completate de către medicii din cadrul serviciilor mobile. Serviciile oferite sunt atât pentru partea de prevenţie, cât şi pentru partea de screening şi chiar câteodată pentru ajutorarea vârstnicilor în ceea ce priveşte primirea de medicamente, scrierea de reţete şi depistarea din timp a tuturor problemelor medicale.

Evident, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Diana Stoica.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau şi eu să-l felicit pe colegul meu pentru această iniţiativă, pentru extinderea şi finanţarea caravanelor mobile la nivel naţional.

Nu ştiu dacă ştiţi, dar peste 300 de localităţi din România nu au deloc medic de familie şi aceştia sunt oameni care în mod evident nu-şi pot permite nici măcar să ajungă până la cel mai apropiat spital. Şi introducerea acestui concept de ambulatoriu mobil va ajuta, aşa cum au menţionat şi colegii, să se identifice din timp afecţiunile cronice, astfel încât ele să poată fi tratate din timp şi oamenii să aibă şanse mai mari de supravieţuire.

Prin acest proiect cred că putem face diferenţa între viaţă şi boală sau moarte pentru oameni din cel puţin 300 de localităţi.

USR PLUS va vota pentru acest proiect şi vă invităm şi pe dumneavoastră să-l susţineţi.

Mulţumim.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului USR, al doilea vorbitor, domnul deputat Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am participat acum câţiva ani la o activitate de acest gen a caravanei cu medici şi vreau să vă spun că, pe lângă impactul extraordinar pe care îl au aceste caravane asupra pacienţilor, aceste caravane ajută, de fapt, foarte mult şi tinerii medici, pentru că avem studenţi, rezidenţi care merg în aceste caravane şi au, de fapt, oportunitatea să ajute şi să interacţioneze direct cu pacienţii şi asta le dă o mai mare încredere şi le dă posibilitatea să accelereze şi să înveţe mult, mult mai bine.

Votăm acest proiect şi sper să o faceţi şi dumneavoastră!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Sorin Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa este lăudabilă, deşi în secolul XXI telemedicina este în momentul de faţă lucrul cel mai eficient.

Am vrut să atrag atenţia asupra asistenţei femeilor gravide. Pentru că, e adevărat, o caravană poate să meargă, poate să facă examinările, dar atunci când vine vorba de naşteri, acolo lucrurile se schimbă radical.

Francezii au făcut un lucru foarte - ca să spun aşa - retro. Au spus că dacă în trecut, în istoria Franţei, o grămadă de femei au născut acasă, să se reintroducă această practică şi moaşele să fie cele care vor susţine această activitate. Problema este că în momentul în care au pierdut câteva gravide s-au vindecat de această practică.

De aceea, există lucruri care se pot face cu o caravană, dar există o linie roşie peste care nu se poate trece. Noi vrem să încurajăm naşterea în cadrul spitalicesc. Asta e tot ce am avut de spus despre această lege.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul deputat Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur că orice iniţiativă legislativă care vine în sprijinul îmbunătăţirii sistemului medical din România şi asistenţei medicale acordate cetăţenilor români este foarte bine-venită, mai ales în zonele rurale unde aceştia nu au acces la astfel de servicii.

Nădăjduim că puterea executivă va aloca fondurile necesare pentru punerea în practică a acestui proiect legislativ.

Sigur că da, AUR felicită iniţiatorii acestui proiect şi se alătură tuturor partidelor care îl susţin şi va susţine şi va vota acest proiect legislativ.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Avem 31 de amendamente admise.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Revenim la punctul 18 de pe ordinea de zi, întrucât am primit raportul.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 67 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare; PL-x 423/2021.

Întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină. Nu.

Prin urmare, dăm cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru administraţie pentru prezentarea raportului comun.

Cine prezintă raportul?

Stimaţi colegi?

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Bună ziua!

Vă citesc Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 67 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, cu care Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate în fond, transmis cu adresa PL-x 423/2021 din 4 octombrie 2021, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Întreb colegii dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Întreb dacă la titlul legii sunt probleme, comentarii, observaţii? Nu.

Avem amendamente admise de la 1 la 3.

Întreb dacă sunt comentarii, observaţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul comun al Centrului de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre (Crisis Management and Disaster Response Center of Excellence), precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 566/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Întreb Guvernul.

Vă rog, aveţi cuvântul ca iniţiator.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Prin prezentul proiect de lege supus dezbaterii se propune aprobarea plăţii contribuţiei în valoare de 18.039,88 euro pentru anul 2021, respectiv a plăţii contribuţiei anuale pentru anii următori, pe întreaga durată a participării României la Centrul de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre pentru participarea României.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul comun al Centrului de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, în forma propusă de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Rog comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe.

Vă rog, domnule deputat Bota, prezentarea raportului.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 566 din 15 noiembrie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul comun al Centrului de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Potrivit proiectului, sumele necesare plăţii cotizaţiei anuale urmează să se asigure de la bugetul de stat, prin bugetul anual al Ministerului Afacerilor Interne.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul comun al Centrului de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, în forma adoptată de Senat.

De menţionat faptul că la PL-x 335/2021, Anexa nr. 1 pct. II, cuprinde deja nr. crt. 94, iar pentru corelare la PL-x 566/2021 nr. crt. 94 se va citi 95.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, îl invit la microfon pe domnul deputat George Simion, liderul Grupului AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Este foarte bine că din banii contribuabilului român plătim atâtea cotizaţii la forumuri internaţionale şi avem bugete generoase, dar ar fi bine să facem ceva în aceste forumuri internaţionale, pentru că în actuala criză domnul preşedinte Klaus Werner Iohannis, care a dat aseară pe Facebook un mesaj mai mult decât bine-venit, trebuia să menţioneze şi de cei 500.000 de români care trăiesc în Ucraina în trei zone: în Transcarpatia, în Cernăuţi şi în Odesa. Şi pe parcursul celor şapte ani în care românii i-au plătit aceste funcţii oficiale şi deplasări oficiale, în loc să se ducă doar la Kiev, trebuia să se ducă şi la Cernăuţi, să reclame faptul că românii noştri din Cernăuţi nu au drept la şcoală în limba română. Şi pentru că plătim diferite sume la forumuri internaţionale şi pentru că voi, în marea majoritate, aţi ridicat mâna să mărim cotizaţia României la Euratom, adică aţi aprobat prin votul vostru ca fiecare român să plătească mai mult pentru PNRR, că avem impresia că banii din PNRR sunt gratis. Nu, vin şi din cotizaţia României, pe care aţi mărit-o, la Euratom!

Aţi ridicat cu toţii mâna! Noi am ieşit din sală! Şi acum spuneţi că vreţi să renegociaţi PNRR-ul?! Aveţi grijă că aţi ridicat mâna şi aţi fost de acord cu felul în care România a intrat cu capul înainte în acest acord european.

Klaus Werner Iohannis, trezeşte-te! Duminică vei avea protest inclusiv pentru felul în care ai uitat de românii din Ucraina.

Ne vedem duminică în Piaţa Universităţii şi după aceea mergem la Cotroceni! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege privind modificarea art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 544/2021.

Iniţiatorul nu este în sală.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate pentru examinare în fond, în procedură obişnuită, cu dezbaterea proiectului de lege mai sus amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 octombrie 2021.

Prin acest proiect se doreşte ca cele 41 de comisariate judeţene, Comisariatul municipiului Bucureşti, precum şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunăriiˮ, aflate în subordinea Gărzii Naţionale de Mediu, să fie structuri fără personalitate juridică.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe separate, cu prezenţă fizică şi online.

În urma examinării, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2005, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Întreb dacă sunt intervenţii din partea colegilor la dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog, domnule preşedinte Stângă.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Bună ziua, dragi colegi!

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru această propunere legislativă, deoarece rezolvăm două probleme existente în activitatea Gărzii de Mediu.

În primul rând, rezolvăm problema salarizării.

Ştim foarte bine că această instituţie are atribuţii majore pe partea de inspecţie şi control în ceea ce priveşte mediul.

Din păcate, grila de salarizare este una foarte scăzută.

Prin această propunere legislativă ducem nivelul de salarizare a Gărzii de Mediu la nivelul gărzilor forestiere.

În al doilea rând, la nivel de judeţ, această instituţie este percepută ca fiind ordonator de credite şi având personalitate juridică, ceea ce în realitate nu este aşa.

Tocmai din aceste două motive am venit pentru modificarea actului normativ.

Vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, indiferent de culoarea politică, pentru sprijinul de care au dat dovadă şi implicare şi sunt convins că odată promulgată această lege, votată astăzi în Camera Deputaţilor, va uşura activitatea Gărzii de Mediu şi va duce la o motivare în plus pentru comisarii acestei instituţii.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Întreb dacă la titlul legii sunt comentarii, observaţii? Nu. Adoptat.

Avem amendamente admise de la 1 la 7. Întreb dacă doreşte cineva să intervină. Sunt comentarii, observaţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 220/2020 privind aplicarea unor măsuri de protecţie socială după 1 ianuarie 2021 în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 95/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului? Nu.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, domnul preşedinte Solomon pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 220/2021 care prevede aplicarea unor măsuri active, adoptate pentru stimularea angajării, reducerea ratei şomajului şi recuperarea decalajelor economice în contextul răspândirii virusului SARS-CoV-2, prin acordarea sumei de 2.500 de lei pentru angajarea anumitor categorii de persoane, precum:

• persoane cu vârsta de peste 50 de ani, ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, în perioada stării de urgenţă sau alertă;
• persoane cu vârsta cuprinsă între 16-29 de ani, înregistrate ca şomeri în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă;
• cetăţeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini, aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere.

De asemenea, se reglementează modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020, în sensul acordării, până la 30 iunie 2021, a măsurilor destinate sprijinirii angajatorilor care angajează zilieri sau sezonieri, precum şi modificarea art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020, în sensul acordării zilelor libere până la 30 iunie 2021 pentru părinţii ai căror copii învaţă în sistem online, stabilit prin ordin al ministrului educaţiei.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prin urmare, cele două comisii propun prezentul raport de adoptare a proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale, Grupul AUR, domnul deputat Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte pe scurt.

Bineînţeles că şi Grupul AUR votează pentru asemenea măsuri sociale de recompensare a celor care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza închiderii economiei sau pentru cei care vor să-i angajeze. Însă trebuie să vedem cauzele care au generat asemenea efecte sociale, de ce economia a fost - nejustificat, ilogic, fără nicio justificare - închisă, generând un efect de domino, sărăcind bugetul statului, distrugând educaţia şi aşa mai departe. Principalul vinovat este Guvernul României şi îl vom sancţiona la timpul potrivit.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Ce înseamnă lucrul bine făcut!

Aceasta este o măsură adoptată în 2020, în perioada vârfului pandemiei, prelungită anul trecut, ca dovadă a eficienţei şi a utilităţii acesteia, şi conţine ceva ce pentru prima dată în România s-a implementat într-o perioadă de criză, şi anume, sprijin concret pentru românii din străinătate, care au lucrat în străinătate şi ale căror contracte de muncă, din considerente care ţineau de pandemie, au fost întrerupte, au găsit în România, prin deciziile luate în 2020, repet, prelungite, ca dovadă că erau bune, în 2021, un loc de muncă prin această măsură de sprijin oferită de stat.

M-am uitat la domnul preşedinte Solomon cum prezenta iniţiativa Guvernului Orban şi recomanda, în baza raportului comisiei, votarea acestui proiect.

Ce înseamnă un lucru bun, făcut într-o perioadă bună, atunci când eşti serios şi te ţii de treabă!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Întreb dacă sunt şi alte intervenţii? Nu.

Nu sunt amendamente.

Prin urmare, proiectul de lege merge la votul final.

22. Ultimul proiect pe care-l discutăm astăzi, stimaţi colegi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2020 privind completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 346/2020; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Prin prezentul proiect de act normativ se propune introducerea unui nou articol, care să reglementeze modalitatea de depunere şi online a cererilor menţionate la art. 28 din Legea nr. 7/1996.

Astfel, se propune ca cererea de înscriere, recepţie sau avizare să fie depusă online, prin intermediul sistemului informatic de cadastru şi carte funciară.

De asemenea, prezentul act normativ vizează modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în vederea clarificării dreptului consilierilor locali sau judeţeni, după caz, de a participa la şedinţele Consiliului local sau judeţean.

Vă mulţumesc şi vă rog să aprobaţi acest proiect de lege.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru administraţie, Comisia juridică, raportul.

Doamna deputat Fădor.

Doamna Angelica Fădor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au fost sesizate cu dezbaterea în fond, a proiectului de lege.

Senatul, în calitate de primă Camera sesizată, l-a adoptat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dezbateri generale, doamna deputat Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vorbim despre un proiect de lege a cărui actualizare şi adaptare s-a impus în contextul pandemiei de COVID-19.

Cu siguranţă, nu mai este niciun secret că această pandemie a evidenţiat vulnerabilităţile şi deficienţele instituţiilor publice, însă în egală măsură a împins autorităţile publice locale şi centrale spre o digitalizare accelerată.

Trebuie să renunţăm la dosarul cu şină, să punem oamenii pe drumuri, să punem agenţii economici pe drumuri atunci când interacţionează cu instituţiile statului, iar orice demers în această direcţie trebuie încurajat.

Cu siguranţă, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Nu mai sunt alţi colegi înscrişi la cuvânt, nu sunt amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

Stimaţi colegi,

Ne întâlnim la ora 11.30 pentru sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rog colegii lideri de grup să invite colegii în sală.

Începem cu un vot de control.

Vot, vă rog.

Doamna Rizea, din online, ne auziţi?

Doamna deputat Rizea, v-aţi înscris la cuvânt.

Domnule Moşteanu, am o colegă de-a dumneavoastră, din online, doamna Rizea, e înscrisă la cuvânt. (Vociferări.)

Poftiţi? (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu.)

Nu, văd că a închis.

OK!

Stimaţi colegi,

Vă propun să intrăm în sesiunea de vot final.

Avem, la punctul I, Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 12/2022.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 263 de colegi prezenţi, 240 au votat pentru, 19 împotrivă, două abţineri şi doi colegi - "prezent, nu votez".

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2021 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030; PL-x 391/2021...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Staţi aşa, am cerut cuvântul! (Vine la tribună.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Numai o secundă!

Domnul George-Nicolae Simion:

Am apăsat butonul!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

OK! Numai o secundă, vă rog, să termin, şi vă las. (Vociferări.)

...pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030; PL-x 391/2021; lege ordinară.

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe viitor, poate, dăm cuvântul celor care vor să explice votul.

Şi au mai ridicat colegi care vor să ia cuvântul.

Că nu e chiar aşa o cenzură în Parlamentul acesta!

Ce s-a întâmplat cu acest PHCD este inadmisibil - un om valoros, cum este domnul Dumitru Coarnă, să fie scos din Comisia pentru apărare, unde preşedinte este acea caricatură la care vă uitaţi... (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să aveţi un limbaj civilizat, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Asta spune totul - scoateţi profesioniştii din Comisia pentru apărare, mai ales în momente ca acestea.

Ca să îl liniştesc pe domnul Bulai - noi suntem un partid care este pentru apartenenţa României la NATO şi Uniunea Europeană şi care condamnă agresivitatea Rusiei şi politica de a crea insule de instabilitate, cum a creat în regiunea transnistreană, cum a creat în Abhazia şi Osetia, cum a creat în Donbas şi în Lugansk.

Dar nu putem fi de acord cu felul în care 7 ani de zile Klaus Iohannis a fost absent şi nu s-a dus niciodată la Cernăuţi.

Şi, acum, bineînţeles că este un derapaj grav al domnului Simion, care vă spune clar - scoateţi profesioniştii din Comisia pentru apărare şi lăsaţi caricaturile!

La fel aţi făcut...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rugămintea...

Domnul George-Nicolae Simion:

...şi cu domnul Flucuş!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...este să păstraţi un limbaj civilizat la adresa colegilor, conform Regulamentului, domnule Simion! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Domnule... domnule Popescu, aşteptaţi, vă rog!

Aşteptaţi, vă rog!

Domnul Coarnă, explicarea votului. (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu văd acest vot ca un pas înainte, trec de la o comisie prezidată de Pavel Popescu la o comisie prezidată de Dan Tanasă, dar... (Aplauze.) ...n-am nimic cu nimeni, personal, vreau să vorbesc doar despre principii.

Sigur că am constatat, în momentul în care ai capacitatea şi curajul să gândeşti singur eşti sancţionat.

Partidul Social Democrat a înţeles să mă sancţioneze pe mine pentru 3 atitudini pe care le-am desfăşurat public.

Am semnat acea contestaţie la Curtea Constituţională, privind Ordonanţa de urgenţă nr. 6, cu introducerea SRI în Codul penal şi Codul de procedură penală, total neconstituţională.

Şi sigur că cine înţelege pricepe - nu poţi să fii anchetat de organe de urmărire penală militare şi informaţiile pe care le folosesc aceşti oameni sunt în scopul de a şantaja.

Avem 60.000 de dosare deschise pe siguranţă naţională, mandate de interceptare, niciun dosar penal finalizat; nimeni nu e vinovat; statul consumă bani doar pentru şantaj.

Sigur că eu am votat în conformitate cu art. 69 din Constituţie, care spune extrem de clar - parlamentarii, senatorii şi deputaţii, lucrează în interesul poporului; art. 69.

Art. 72 din Constituţie îmi spune că eu nu pot fi tras la răspundere juridică pentru votul meu şi pentru opiniile politice.

Eu am votat, în consecinţă, aşa cum mi-a cerut electoratul din judeţul Călăraşi. Pentru că era simplă povestea; era vorba despre o moţiune simplă, a USR; am votat-o pentru că avea fond; nu m-a interesat că a depus USR moţiune simplă.

Eu vreau să lucrez în logica aceasta.

Dacă nu ieşim din logica politică, că a depus USR, PSD, PNL moţiune, şi nu înţelegem că statul român în următoarele 3 luni se autofalimentează pentru că energia, gazele, tot ce înseamnă resurse în România sunt capital de stat, dacă nu înţelegem mecanismele acestea şi ne îmbătăm cu apă rece, cu discuţii despre aşa-zise plafonări...

Preţurile au fost majorate de 300 de ori...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să limitaţi.

Domnul Dumitru Coarnă:

...noi vorbim despre plafonări.

Limitez, domnule preşedinte.

Eu mulţumesc pentru vot.

Pentru mine este un pas înainte. Repet, merg la o comisie prezidată de domnul Dan Tanasă, nu am niciun fel de problemă. Voi lucra oriunde trebuie, în Parlamentul României, pentru poporul român.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Pavel Popescu.

Cu rugămintea şi către dumneavoastră, să nu generaţi un drept la replică. (Vociferări.)

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule Coarnă, în deplină onestitate, ca foşti colegi, pot să vă spun că ne va lipsi expertiza dumneavoastră la comisie şi nu suntem responsabili de deciziile partidului din care faceţi parte.

Domnule preşedinte,

Eu vreau să vă atrag atenţia cu privire la modul în care se desfăşoară lucrările de plen. Este absolut inacceptabil ca un lider al unui partid din Parlamentul României să se comporte asemenea unui separatist din regiunile Doneţk şi Luhansk. (Vociferări. Gălăgie.)

Este inacceptabil, stimaţi colegi, este inacceptabil ca un coleg să vină, în fiecare zi, de 20-30 de ori pe zi, la acest microfon, să-şi jignească colegii, să-i îmbrâncească, indiferent din ce partid fac parte.

Fac un apel la toţi colegii noştri să ia atitudine cu privire la acest separatist pe care sper ca în următorul mandat poporul să nu-l mai voteze!

Nu vreau să isc un drept la replică, domnule preşedinte, dar vă anunţ pe această cale că îi voi face din nou... vom face, din Grupul PNL, o sesizare către Birou şi către Comisia juridică, cu privire la comportamentul colegului nostru de la AUR. Este inacceptabil!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Şi, stimaţi colegi, rugămintea este să încercăm să avem un comportament şi un limbaj adecvat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Domnul Flucuş!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu, domnul Flucuş... a vorbit domnul Popescu.

Domnule... (Vociferări.) ... domnule Simion... (Vociferări.) ...când o să...(Vociferări.)

Deci nu aveţi dreptul...

Domnule Simion, am o rugăminte... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mi-a pronunţat numele!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu, nu v-a pronunţat, nu v-a pronunţat numele. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Eu i-am pronunţat numele domnului Flucuş!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci, am o rugăminte, vă rog...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Eu i-am pronunţat numele domnului Flucuş!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

I-am pronunţat numele domnului Flucuş!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...dumneavoastră când...

Domnule... domnule Simion, în Grupul PNL decide liderul PNL, nu dumneavoastră, aţi înţeles? (Vociferări.)

Mergem mai departe.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2021 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030; PL-x 391/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 279 de colegi au votat pentru, 12 contra, o abţinere, 0 - "nu votez".

Adoptat.

Mergem mai departe.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă solicit să explicaţi votul pe procedură, pentru că vă spun de pe acum, dacă nu respectaţi... dumneavoastră puteţi spune orice la microfon, dar în baza Regulamentului.

Domnului Flucuş eu îi dau cuvântul, nu dumneavoastră!

S-a înţeles?

OK!

Vă rog, explicarea votului, domnul Simion. (Vociferări.)

Poftiţi?

OK!

Propunerea legislativă...

(Domnul deputat George-Nicolae Simion vine la tribună.)

Nu, domnule Simion, încetaţi cu circul! Nu dumneavoastră îi daţi cuvântul domnului Flucuş!

Încercaţi să respectaţi şi dumneavoastră Regulamentul! (Vociferări.)

Nu puteţi dumneavoastră, vă repet, să invitaţi un coleg la microfon! (Vociferări.)

Ce nu s-a înţeles? (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Bineînţeles că nu pot chema eu un coleg la microfon.

Bineînţeles că este abuziv ce faceţi dumneavoastră, pentru că am pronunţat cuvântul...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai citiţi Regulamentul!

Domnul George-Nicolae Simion:

Bine, domnule Andronache, mai citim Regulamentul.

Am pronunţat numele domnului Dumitru Flucuş.

Şi credeţi dumneavoastră că dacă îi puneţi pumnul în gură domnului Flucuş, care voia să spună că şi dumnealui a fost scos abuziv din Comisia pentru administraţie publică, şi dacă nu îl lăsaţi să vorbească, o să împiedicaţi destructurarea Partidului Naţional Liberal. (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Până atunci, aveţi grijă la dumneavoastră!

Domnul George-Nicolae Simion:

Sigur că avem.

Mulţumim.

Se ocupă şi domnul Coldea, în ultima vreme. Şi o să facem o solicitare la Comisia SRI, să vedem de ce îl interesează pe domnul Coldea...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Discutăm...

Domnul George-Nicolae Simion:

...şi dacă mai e agent...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

Aşa, cu explicarea votului.

La Comisia pentru apărare, condusă onor...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...discutăm de...

Domnul George-Nicolae Simion:

...de domnul Popescu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...Ministerul Agriculturii.

Domnul George-Nicolae Simion:

Lăsaţi-l pe domnul Flucuş să decidă el pentru el ce votează, lăsaţi-l pe domnul Coarnă, lăsaţi-i pe toţi colegii noştri să aibă o poziţie, că nu suntem aici în dictatura Coaliţiei PSD - PNL - UDMR...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

...lăsaţi-i să voteze cum le cer...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu are...

Domnul George-Nicolae Simion:

...alegătorii! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...absolut nicio legătură cu explicarea votului.

Şi, ca de fiecare dată, fac apel către dumneavoastră să respectaţi şi dumneavoastră Regulamentul.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum şi a Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială; Pl-x 237/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

296 de colegi prezenţi, 296 pentru, 0 contra, 0 abţineri, 0 - "nu votez".

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă mulţumesc, în calitate de iniţiator, pentru votul dumneavoastră.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 185/2020 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2019 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unei cantităţi de păcură necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi; PL-x 24/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 294 de colegi prezenţi, 294 de voturi pentru, 0 contra, 0 abţineri, 0 - "nu votez".

5. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 493/2021; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 298 de colegi prezenţi, 298 au votat pentru.

Explicarea votului, domnul deputat Pop, iniţiator al proiectului.

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Ce am votat acum reprezintă un mare pas înainte pentru sănătatea publică din mediul rural, în special pentru zonele defavorizate.

Acest proiect de lege este în primul rând o victorie a celor săraci, a celor care, dintr-o mie de motive, nu au acces la servicii medicale generale sau de specialitate. Şi nu sunt puţini aceşti oameni în România!

Prin acest proiect aducem asistenţa medicală şi medicii mai aproape de ei; practic, la ei în casă.

În ultimii ani am participat la mai multe caravane medicale în toată ţara şi vă spun sincer că îmi este foarte greu să pun în cuvinte ce am văzut acolo. Nimeni nu merită aşa ceva.

În al doilea rând, votul pe care l-am dat azi este o recunoaştere bine-venită a unor oameni extraordinari care, de ani de zile, bat ţara în lung şi în lat şi oferă în mod voluntar asistenţă medicală gratuită celor aflaţi la nevoie. Este vorba de Asociaţia "Caravana cu Medici", care în ultimii 8 ani de zile a organizat 116 caravane în mediul rural, consultând peste 11.000 de oameni. Sunt medici tineri, sunt echipe multidisciplinare de medici specialişti, rezidenţi şi studenţi care fac în timpul lor liber ceea ce ar trebui să facă administraţia locală şi centrală, şi sunt un model demn de urmat pentru spitalele judeţene şi pentru direcţiile de sănătate publice.

Câţiva dintre ei sunt astăzi aici, alături de noi, la balcon, şi o să-i rog să se ridice... (Aplauze.) ...şi cred că merită... (Aplauze.) ...onoraţi... (Aplauze.) ...pentru că au fost printre puţinii... (Aplauze.) ...care au dat... (Aplauze.) ...cu adevărat speranţă celor aflaţi la nevoie. (Aplauze.)

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

În încheiere, o să vă mai spun că pentru noi, clasa politică, acest vot este doar o palidă consolare pentru toţi anii pierduţi şi pentru toate destinele ratate, pentru eşecul de a scoate ruralul din izolare, pentru eşecul de a face reformă în sănătate, pentru eşecul de a construi noi spitale.

Acest proiect, pe cât de bine-venit este, este totuşi un proiect temporar, de urgenţă, care nu poate înlocui infrastructura medicală adevărată, dar care totuşi reprezintă un mare pas înainte în ceea ce priveşte accesul la...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să finalizaţi...

Domnul Rareş Tudor Pop:

...servicii de sănătate.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...domnule deputat.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Finalizez imediat.

Şi acum, stimaţi colegi, acum, că avem acest cadru legal şi puterea de a acţiona, vă invit să vă îndreptaţi către administraţiile dumneavoastră locale şi să le mobilizaţi pentru a interveni acolo unde comunităţile dumneavoastră aşteaptă...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Rareş Tudor Pop:

...şi au nevoie de ajutor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Explicarea votului, domnul deputat Muncaciu, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi vom urmări foarte atent metodologia de aplicare a acestei legi şi vom urmări şi feedbackul. Pentru că unul dintre viciile acestui mod parlamentar de a emite legi şi de a nu urmări ulterior care a fost efectul lor este deficitar.

Dar în acest caz, în acest caz particular, noi vom urmări care vor fi efectele acestei legi. Pentru că nu vrem ca metodologia sau modul guvernamental de abordare a acestei probleme să vicieze scopul acestei legi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule doctor.

Mergem mai departe.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 67 alin. (2) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere; PL-x 423/2021; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 293 de colegi prezenţi, 279 au votat pentru, unul contra, 13 abţineri, 0 - "nu votez".

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul comun al Centrului de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre (Crisis Management and Disaster Response Center of Excellence), precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 566/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 294 de colegi prezenţi, 291 au votat pentru, 0 contra, 3 abţineri, 0 - "nu votez".

Punctul 8, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 544/2021; lege ordinară.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 291 de colegi prezenţi, 251 au votat pentru, 12 contra, 28 de abţineri, 0 - "nu votez".

Legi organice. Adoptări.

Punctul 9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 220/2020 privind aplicarea unor măsuri de protecţie socială după 1 ianuarie 2021 în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 95/2021; lege organică.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 297 de colegi prezenţi, 296 au votat pentru, unul contra, 0 abţineri, 0 - "nu votez".

Şi ultimul punct de pe ordinea de zi, stimaţi colegi.

Punctul 10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2020 privind completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 346/2020; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 297 de colegi prezenţi, 266 pentru, unul contra, 30 de abţineri.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Pe procedură.

Dragi colegi,

Nu uitaţi de iniţiativa comună pe care o avem aici, la Parlament, aceea de a dona sânge!

Vă aşteptăm la Sala "I.C. Brătianu", cât mai mulţi donatori!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cei care aveţi disponibilitatea, vă rog să răspundeţi solicitării colegilor noştri, pentru acest eveniment!

Vă mulţumesc.

Spor la treabă!

Da, rog... rog colegii din Biroul permanent şi colegii lideri de grup să vină în sală pentru şedinţa de Birou permanent şi pentru şedinţa Comitetului liderilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.57.