Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 1 martie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, unul - AUR, unul - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

România este solidară cu toate deciziile aliaţilor săi din NATO şi ale partenerilor din Uniunea Europeană cu privire la gestionarea conflictului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina. Este clar pentru toată comunitatea internaţională că Federaţia Rusă este un agresor care a pus capăt în mod brutal celor peste şapte decenii şi jumătate de pace europeană. În mod categoric, acest act iresponsabil de agresiune trebuie sancţionat dur, iar România trebuie să fie alături de comunitatea Nord-Atlantică în aplicarea acestor sancţiuni.

România se află practic în prima linie a NATO şi a Uniunii Europene, în raport cu conflictul din Ucraina, ceea ce înseamnă că reculul sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse se va resimţi mai puternic în ţara noastră decât în alte state membre ale Uniunii Europene.

Sistarea importurilor de gaze naturale din Federaţia Rusă se va suprapune pe o criză energetică europeană care în ţara noastră a fost mult amplificată de liberalizarea haotică a pieţei de energie, după cum sublinia Banca Naţională a României.

Indiferent dacă România va fi ţară de tranzit sau destinaţie pentru sutele de mii de refugiaţi ucraineni, costurile implicate vor fi deosebit de consistente, depăşind cu mult disponibilităţile locale sau naţionale.

Se impune în mod necesar o acţiune coordonată de la nivelul Uniunii Europene, iar România trebuie să solicite în mod oficial sprijinul statelor membre.

Avem argumente puternice pentru a cere Comisiei Europene o reglementare temporară a preţului la gaze naturale, pentru a preveni o nouă explozie a preţurilor la această resursă energetică pe plan european. De asemenea, România este îndreptăţită să aibă acces prioritar la surse alternative de energie pe bază de gaze naturale ce vor fi asigurate la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea sistării livrărilor de gaze naturale dinspre Federaţia Rusă. Guvernul şi celelalte instituţii naţionale responsabile trebuie să ceară cu curaj acest lucru de la Comisia Europeană.

În acelaşi timp, prin reprezentanţii noştri în Parlamentul European şi în celelalte instituţii europene, trebuie să pledăm pentru instituirea unui mecanism financiar la nivel european, pentru compensarea pierderilor suferite de statele membre ca urmare a sancţiunilor economice impuse Federaţiei Ruse.

Nu în ultimul rând, România trebuie să solicite sprijin direct în plan logistic şi financiar, pentru a face faţă crizei umanitare care se amplifică pe zi ce trece la graniţa României cu Ucraina.

Repet, România este un partener de încredere atât pentru NATO, cât şi pentru Uniunea Europeană.

Fac apel către toate instituţiile statului competente să demareze, prin toate mijloacele, dialogul cu partenerii noştri nord-atlantici, în sensul sprijinirii României în calitatea sa de stat din prima linie a NATO şi Uniunea Europeană faţă de acest conflict armat din Ucraina.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Florin Piper-Savu, tot de la Grupul PSD.

Vă rog.

Şi se pregăteşte doamna deputat Stănescu Vetuţa. Este singura doamnă şi este 1 Martie.

Vă rog să vă pregătiţi.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Ai carte, ai parte!".

Inegalitatea de şanse la educaţie este una dintre provocările fundamentale ale sistemului de învăţământ românesc.

Mai mult de 30% din copiii din România trăiesc în sărăcie. Un milion de copii din mediul rural se află într-un moment critic, iar rata abandonului şcolar este în creştere. În România, multe familii nu îşi permit costul şcolii, iar în sate copiii sunt trimişi la muncă pentru a susţine familia.

Efectele acestor probleme din societate se regăsesc în sistemul educaţional din România, sistem caracterizat de un decalaj evident între elevii care merg la şcoală în mediul rural şi cei care merg la şcoală în mediul urban. Pandemia a adâncit şi mai mult diferenţa de nivel dintre urban şi rural.

Cele mai evidente diferenţe sunt relevate de rezultatele Evaluării Naţionale de la finalul clasei a VIII-a. În anul 2021, peste 37% dintre elevii din mediul rural au luat medii sub 5, iar cel puţin 16500 dintre elevii de clasa a VIII-a n-au ajuns nici măcar să se înscrie la examen.

Inegalitatea de şanse la educaţie reprezintă una dintre principalele cauze pentru problemele sistemului de educaţie din România, dintre care cea mai îngrijorătoare este creşterea ratei abandonului şcolar.

15,6% dintre elevii români au renunţat la şcoală în 2020, primul an al pandemiei, când cursurile s-au desfăşurat în mare parte online, iar România, în special în mediul rural, nu era pregătită pentru asta. În mediul rural, au abandonat şcoala 26% dintre elevi, abandonul şcolar după clasa a opta în mediul rural este de aproape 30% faţă de media de 9% în Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România se situează pe ultimele locuri din Europa.

Contactul cu şcoala oferă nu doar educaţie, cât mai ales repere şi modele educaţionale pozitive, iar lipsa activităţilor de natură şcolară sau extraşcolară lasă teren liber altor activităţi, care nu sunt întotdeauna dintre cele mai sănătoase pentru un copil sau un tânăr.

Prin urmare, facilitarea accesului la educaţie trebuie să devină pentru România prioritatea zero, pentru că nu putem vorbi despre o Românie Educată fără copii educaţi.

România îşi propune reducerea la 9% a ratei abandonului şcolar, iar pentru asta Guvernul României a investit în Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, care va beneficia de o finanţare nerambursabilă de 543 de milioane de euro, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 3235 de şcoli, considerate cu risc mare de abandon şcolar, vor primi bani, pentru a reduce cât mai rapid posibil acest fenomen îngrijorător. Este, desigur, un pas important, dar nu va rezolva inegalitatea de şanse la educaţie.

La sat nu s-a născut doar veşnicia, ci şi acel sistem de valori, sănătos şi trainic, cu care am crescut şi care spune că, "Dacă ai carte, ai parte".

Prin urmare, este de datoria noastră, a celor care am fost învestiţi prin votul românilor cu putere decizională, să acordăm prioritate copiilor acestei ţări şi şansei lor la o viaţă mai bună, prin accesul nemijlocit la educaţie.

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Stănescu, vă rog.

Se pregăteşte domnul Badea.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Declaraţie politică: "Solidari cu suferinţa".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acum aproape o săptămână, lumea pe care o ştim s-a schimbat radical. Secolul al XX-lea a făcut fiinţa umană mai precaută decât a fost vreodată. Experienţele a două conflagraţii nimicitoare şi pericolul nuclear de după acestea au reprezentat punctele de reper ale liderilor lumii în conturarea politicii externe. Cu toţii am avut în minte şi în suflet idealul de a nu mai ajunge niciodată în postura ca diferendele dintre două sau mai multe state să se sfârşească cu vărsarea de sânge a unor oameni nevinovaţi, care nu îşi doresc decât să poată fi liberi şi să prospere într-un mediu paşnic.

Atacul intempestiv şi neprovocat al Federaţiei Ruse asupra Ucrainei a readus în conştiinţele noastre un peisaj pe care speram că nu îl vom mai cunoaşte niciodată, războiul.

Însă, pe lângă numărul mare de victime pe care gloanţele şi rachetele le provoacă, un efect direct al acţiunilor militare este apariţia unei crize umanitare. Până la această oră, peste 70000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, prin diverse puncte de frontieră, şi peste 33000 au ales să rămână în ţara noastră. Cetăţenii din Ucraina care nu solicită o formă de protecţie statului român beneficiază în cadrul taberelor temporare de cazare, hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală.

De asemenea, copiii neînsoţiţi de părinţi sau un alt reprezentant legal care provin din Ucraina beneficiază de protecţie şi asistenţă din partea României.

Chiar dacă circumstanţele în care ne aflăm nu sunt de bun augur, pot spune că mă bucură implicarea judeţului Hunedoara în gestionarea acestei crize umanitare. La acest moment, există 1560 de locuri de cazare puse la dispoziţie de unităţile administrativ-teritoriale din Hunedoara, fiecare primar având capacitatea de a asigura cazare şi hrană pentru cei care vor solicita refugiu în judeţul nostru.

Este salutară iniţiativa din localitatea Baru Mare, unde primăria, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a pus la dispoziţie 80 de locuri pentru vecinii noştri aflaţi într-un moment de cumpănă al vieţii lor.

Solidaritatea noastră, a întregului popor român, cu tragedia poporului ucrainean nu a fost nicicând mai necesară. România secolului XXI va sări mereu în apărarea celui oprimat, celui fără apărare. Copiii, femeile şi bătrânii din Ucraina au nevoie de ajutor, iar prin măsurile pe care le-a adoptat Guvernul Ciucă, împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, România face tot ce poate pentru a le alina cât se poate de mult durerea pe care aceşti oameni au resimţit-o atunci când au fost nevoiţi să-şi abandoneze căminul de-o viaţă, goniţi de vicisitudinile timpului pe care îl trăim.

Mă rog la Dumnezeu ca pacea şi liniştea să îşi reintre în drepturi cât mai repede posibil pe teritoriul Ucrainei. Fie ca liderii lumii să găsească înţelepciunea necesară pentru a soluţiona acest conflict care sper să rămână doar un negru şi pasager episod al prezentului!

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL Hunedoara.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Badea.

Vă rog.

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi, România se ridică la înălţimea unui moment istoric.

Mă înclin, în calitate de demnitar în Parlamentul României, în faţa poporului român.

Fraţilor, ne-aţi arătat ce înseamnă lecţia curajului, empatia şi ce presupune dragostea pentru ceilalţi!

Ca tânăr născut după căderea comunismului, nu îmi pot închipui o societate în care demnitatea individuală şi drepturile omului nu sunt acceptate şi nu sunt dorite.

Trăiesc astăzi într-o ţară imperfectă ca România, dar o ţară liberă, şi din acest motiv, la această oră, vreau să transmit un gând bun celor care au reuşit să aducă pe masa refugiaţilor hrană, haine, să aducă pături, ba chiar mai mult, şi-au luat angajamentul să deschidă poarta casei lor şi preţ de câteva săptămâni să le aducă refugiaţilor pe mese pâinea cea de toate zilele.

Mame singure care îşi cresc copiii, familii ajunse într-o stare deplorabilă, nu cred că asta îşi doreşte Dumnezeu de la noi!

Lupta pentru libertatea Ucrainei este de fapt lupta pentru libertatea întregului continent european şi, mai mult decât atât, este lupta pentru libertatea noastră, ca oameni, ca cetăţeni, ca fraţi!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, domnul Căuş.

Vă rog.

Dacă de la Grupul USR e cineva?

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Educaţia nu se poate plagia".

România este ţara din Europa cu cele mai multe lucrări ştiinţifice eliminate din publicaţii din cauza încălcării normelor de bună conduită în cercetare, raportat la totalul fondurilor alocate acestei activităţi. Cel puţin unul din 1000 de articole este retras din bazele de date internaţionale, ca urmare a identificării plagiatului.

Mai mult, plagiatul are impact şi asupra unor terţe persoane, fie că vorbim despre autorul iniţial al textului plagiat sau despre cititorul care studiază lucrarea, dar şi asupra întregului sistem în care plagiatorul funcţionează.

În acelaşi timp, persoanele care au un verdict de "plagiat", "reproducerea fără drept" sau "încălcarea dreptului de autor" - toate aceste verdicte reprezintă, în fapt, un furt intelectual -, nu au nicio îngrădire în a ocupa o funcţie didactică.

Fenomenul plagiatului pune sub semnul întrebării întreaga credibilitate a educaţiei şi cercetării din România.

În mod evident, un cadru didactic care a plagiat nu poate fi un exemplu pentru generaţiile viitoare, dar nici un partener de încredere pentru colegii de catedră sau de proiect.

Articolul 293 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevede următorul lucru: "Nu pot ocupa o funcţie didactică persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei".

Consider că este necesară completarea acestui articol cu nou aliniat, prin care vom asigura caracterul etic şi de model al cadrului didactic pentru studenţi, dar şi integritatea instituţiilor de studii superioare din România.

Conţinutul noului aliniat este următorul: "Nu pot ocupa funcţii didactice, de cercetare sau de conducere în învăţământul superior acreditat sau autorizat persoanele care au un verdict sau sentinţă definitivă de plagiat, reproducere fără drept sau încălcare a drepturilor de autor emise de organele în drept".

Prin introducerea acestui aliniat se elimină unul dintre principalele motive care stau la baza plagiatului, şi anume, promovarea în funcţie în sistemul de învăţământ universitar.

Dobândirea titlurilor didactice de asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar, la care se adaugă şi abilitarea de a conduce doctorate, toate aceste etape impun un număr de publicaţii ştiinţifice, participări la conferinţe, prezenţă internaţională în domeniu. Doctoratul devine obligatoriu de la nivelul de asistent.

Pe cale de consecinţă, adăugarea acestui aliniat în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 va determina o scădere a numărului de plagiate, având în vedere că un verdict de plagiat va duce la pierderea postului ocupat.

De asemenea, pe termen mediu, acest articol va permite o relativă asanare internă a universităţilor care vor putea elibera posturile ocupate în baza unor lucrări de plagiat şi le vor putea scoate la concurs pentru candidaţi oneşti care să aducă un nou suflu în sistemul universitar.

În plus, pe termen lung, această modificare va duce la creşterea credibilităţii universităţilor româneşti, o mai bună pregătire a studenţilor şi o adaptare mai bună la piaţa locurilor de muncă a absolvenţilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Vasile-Aurel Căuş, deputat al PNL Bihor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR...

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Lazăr Ion-Marian, sunt deputat al USR Vâlcea.

Titlul declaraţiei mele politice este "Instruirea efectivelor de militari în rezervă reprezintă o necesitate în actualul context geopolitic din proximitatea teritoriului României".

Am să abordez această problemă de actualitate faţă de tematica expunerii pregătite iniţial. Această modificare se datorează răspunsului primit la o întrebare adresată Ministerului Apărării, prin care am solicitat o serie de lămuriri cu privire la stadiul instruirii efectivelor de militari în rezervă.

Astfel, în cadrul răspunsului primit, printre alte aspecte, se reţine, citez: "Ultima concentrare a efectivelor de militari în rezervă, alţii decât rezerviştii voluntari, a fost în anul 2006, în condiţiile art. 30 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ abrogat prin intrarea în vigoare, la data de 1 ianuarie 2007, a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte avansarea în grad a militarilor în rezervă, după anul 2006 a scăzut semnificativ numărul de avansări a militarilor în rezervă, ca urmare a condiţiilor cumulative pretinse de actualul cadru normativ aplicabil în domeniu.

Astfel, potrivit prevederilor art. 61 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, "în timp de pace, ofiţerii, maiştri militari şi subofiţerii în rezervă pot fi înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demnă, au obţinut rezultate bune şi foarte bune în timpul concentrării şi au fost propuşi prin aprecierile de serviciu, iar prin concentrare, în sensul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 446/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege chemarea rezerviştilor voluntari pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni, precum şi a rezerviştilor din rezerva generală pentru instruire şi completarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării pe timpul stării de asediu.

Referitor la data când se preconizează o nouă concentrare, Ministerul Apărării Naţionale întreprinde demersurile de modificare a Legii nr. 446/2006, cu modificările şi completările ulterioare, urmând ca, ulterior intrării în vigoare a noilor modificări, să se procedeze la concentrarea prin instrucţie a rezerviştilor".

Faţă de aspectele precizate de ministerul de resort prin adresa de răspuns, îi solicit pe această cale actualului ministru al apărării naţionale să întreprindă cu celeritate toate măsurile legale care se impun, în vederea creării cadrului legal necesar concentrării prin instrucţie a rezerviştilor, ţinând seama de actuala criză geopolitică din proximitatea teritoriului României.

Marian Lazăr, deputat al USR, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tuhuţ.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat neafiliat Lasca.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Judeţul Alba are nevoie urgentă de investiţii majore în amenajări de îndiguire"

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că situaţia din acest moment de la graniţele ţării noastre este disperată, trăim vremuri şi orori despre care ne povesteau bunicii şi care iată că acum ne ameninţă şi nouă, şi copiilor noştri, viitorul.

Pe de altă parte, însă, trebuie să rămânem ancoraţi şi în realităţile şi nevoilor cetăţenilor noştri şi vreau să fac apel pe această cale către autorităţile competente şi către ministrul mediului, apelor şi pădurilor, cu privire la pericolul cu care oamenii din zona montană, din judeţul Alba, şi nu numai, se confruntă an de an odată cu topirea zăpezilor de primăvară.

Domnule ministru Tánczos Barna,

Am primit foarte multe solicitări de la locuitorii Munţilor Apuseni, să vă transmit mesajul lor şi îngrijorările că, odată cu creşterea temperaturilor, există şi riscul de a-şi vedea iar casele inundate. Au trecut doar şapte luni de la inundaţiile devastatoare din Munţii Apuseni, iar oamenii au trecut cu greu această iarnă, abia şi-au reconsolidat gospodăriile, iar anumite drumuri de legătura încă sunt greu de parcurs.

Sunt comune precum Sohodol, Scărişoara, Gârda de Sus, Ocoliş, Bistra şi altele unde distrugerile au fost majore, apa atingând şi un metru înălţime, sute de case fiind avariate. Oamenii privesc cu o reală îngrijorare lipsa investiţiilor privind îndiguirea cursurilor de apă, oamenii nu îşi mai doresc să treacă încă o dată prin inundaţii şi distrugeri.

Am solicitat de nenumărate ori de la preluarea mandatului de deputat să se aibă în vedere introducerea acestor tipuri de proiecte în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum am trimis solicitări şi pentru alte proiecte vitale care să dezvolte atât zona Munţilor Apuseni, cât şi restul judeţului Alba.

Din păcate, din cauza lipsei de viziune a guvernelor precedente ultimilor ani, judeţul Alba a fost văduvit de oportunitatea investiţiilor europene alocate prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, o altă şansă pierdută prin care puteam genera proiecte de dezvoltare durabilă, de protecţie a mediului, de protecţie socială, oportunităţi care într-un final ar fi crescut nivelul de trai pentru fiecare cetăţean în parte.

Domnule ministru,

În încheierea intervenţiei mele de astăzi, vă solicit să luaţi act de solicitările cetăţenilor din judeţul Alba şi să demaraţi cât mai curând lucrări ample pentru consolidarea malurilor cursurilor de apă, atât la nivel naţional, cât mai ales la nivelul judeţului Alba.

Haideţi ca, începând din această primăvară, să începem să prevenim posibilele dezastre decât să apelăm la fondurile de rezervă pentru situaţii de urgenţă ale Guvernului, încercând să cosmetizăm consecinţele, în loc să gestionăm cauzele!

Cu respect pentru locuitorii din judeţul Alba, Tuhuţ Radu- Marcel, deputat al PSD Alba.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Rog colegii din stafful tehnic să facă legătura cu domnul deputat Petreţchi Nicolae.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La treizeci de ani de la proclamarea independenţei, Ucraina se vede invadată de trupele Federaţiei Ruse, acţiune militară orchestrată de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a îngrozit întreaga planetă şi care sperăm să nu aibă consecinţe atât de dezastruoase cum o prevăd analiştii economici şi cei politici ai momentului.

Iată că după 80 de ani de la ultimele invazii militare, omenirea retrăieşte îngrozită clipe, când în lumea civilizată, mai exact pe bătrânul continent, are loc agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, fiind cu toţii martorii consecinţelor acţiunilor iresponsabile şi ilegale ale regimului Putin care au cutremurat întreaga lume civilizată.

Nimeni nu şi-a imaginat că după aproape opt decenii de pace pe continentul european, un stat membru fondator al ONU, unul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, în timp ce deţine preşedinţia acestui organism, însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, Federaţia Rusă va invada un alt stat suveran - Ucraina.

În ultimele zile am văzut ceea ce citisem în cărţile de istorie sau auzisem de la părinţi ori de la bunici, războiul, şi consecinţele sale - moartea a numeroşi militari şi civili nevinovaţi, femei şi copii, mii de oameni - bătrâni, oameni cu toată agoniseala de-o viaţă ticsită într-o valiză, fugind din calea masacrului militar.

Toată această nebunie, pentru că altfel nu poţi numi, luptele militare care au loc în vecinătatea imediată a României - au unit milioane de oameni de pe tot mapamondul, astăzi putând fi martori la fapte de o umanitate inimaginabilă, aproape infinită, motiv pentru care aş vrea să mulţumesc statului român, poporului român, în integralitatea sa, administraţiei centrele şi celei locale, organizaţiilor neguvernamentale, voluntarilor, donatorilor şi tuturor celor care s-au implicat, demonstrând o capacitate incredibilă de mobilizare, pentru a sprijini poporul ucrainean greu încercat.

Ca răspuns la apelul urgent venit din partea autorităţilor locale din vestul statului vecin, unde se află zeci de mii de familii de refugiaţi din estul şi centrul Ucrainei, doar în ultimele 48 ore Uniunea Ucrainenilor din România a colectat de la etnicii ucraineni din ţara noastră, biserici, asociaţii, ONG-uri, societăţi comerciale, precum şi de la simpli cetăţeni ai Români peste 110 tone de ajutor umanitar, cu produse de primă necesitate, de la obiecte de cazarmament şi produse alimentare neperisabile, până la materiale pentru igiena personală şi medicamente, pe care le-a transportat imediat în Ucraina.

Totodată, Uniunea Ucrainenilor din România s-a mobilizat şi intervine în sprijinul refugiaţilor din Ucraina. Toate sediile Uniunii cu posibilităţi de cazare au fost transformate în centre pentru refugiaţi, iar reprezentanţii noştri se află la punctele de trecere a frontierei, situate la graniţa cu Ucraina, precum şi în centrele pentru refugiaţi, acordând întregul lor sprijin atât de necesar în aceste momente dificile.

Solidaritatea şi unitatea este cea care ne întăreşte speranţa că după toată această perioadă dificilă vom ieşi cu toţii mai puternici şi mai uniţi.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Grupul deputaţilor neafiliaţi, domnul Lasca.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Dan Tanasă şi după aceea colegul meu de la PSD.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Nimeni nu vrea război! Toţi vor roadele războiului!".

Stimaţi colegi,

Darius Domcea, un eseist timişorean, a scris următoarele: "Al Treilea Război Mondial nu se va asemăna cu nimic cu Primul şi al Doilea Război Mondial. El nu se va măsura în număr de vieţi pierdute, ci în număr de vieţi controlate, prin controlul informaţiilor şi al capitalurilor la nivel mondial."

După ce COVID-ul a "expirat", la fel ca şi dozele de ser experimental cumpărate de cel mai incompetent Guvern al României, şi nu mai poate fi folosit în inducerea fricii oamenilor, a venit momentul în care globaliştii şi-au dat seama că lipsa fricii nu este bună deloc pentru control.

Un om fără frică trăieşte liber, iar libertatea oamenilor nu este pe placul unor psihopaţi care au impresia că planeta Pământ este a lor. După ce şi-au pus în aplicare "plandemia COVID", cel mai mare experiment psihologic la nivel mondial, şi-au dat seama că fără frică manipularea nu este posibilă. Aşa că, văzând că oameni din ce în ce mai multe ţări au protestat împotriva restricţiilor fără niciun temei medical sau logic, aceşti psihopaţi continuă cu inducerea fricii în mintea oamenilor.

Acum au ales "varianta războiului" şi nu este exclus să auzim cât de curând de la specialiştii sponsorizaţi că "războiul" este o mutaţie a COVID-ului. Revenind la subiectul actual, aşa-zisul război din Ucraina, un război foarte aşteptat de guvernanţii care s-au obişnuit cu ordonanţe militare către cetăţeni şi cu încălcarea drepturilor constituţionale, unii români încep să îşi dea seama că realitatea din teren este cu totul alta decât cea din televizor. Majoritatea presei a fost cumpărată în ultimii doi ani, terorizând românii cu COVID-ul, care putea intra şi prin gaura cheii de la uşă, astfel că, pe bună dreptate, mulţi încep să se întrebe de ce presa ar prezenta acum adevărul.

Doresc să precizez că, în conformitate cu Convenţia de la Haga din 1907, starea de război este precedată în mod necesar de un avertisment în formă de o declaraţie de război sau de un ultimatum rezonabil cu o declaraţie condiţionată de război. Starea de război trebuie să fie comunicată imediat statelor neutre.

Stimaţi colegi, vă întreb de ce România trebuie să fie de partea cuiva şi nu poate fi neutră? Pentru că ar supăra stăpânii celor din Guvern?

Până în prezent, Rusia nu a emis o declaraţie de război şi nimeni nu ne comunică motivele reale ale conflictului din Ucraina. Rusia este blocată şi cenzurată în mediul online, astfel că avem acces la o singură variantă a acestui "război" cu imagini din jocuri video pe calculator. Ni se prezintă la televizor imagini cu aşa-zişi refugiaţi, dar un prieten de-al meu a fost la un centru din Bucureşti şi a găsit peste 200 de pakistanezi şi indieni şi nici urmă de ucraineni. Românii au suflet mare şi au fugit înspre vămi cu scopul de a-i ajuta pe ucrainenii neajutoraţi prezentaţi la televizor, dar, când au ajuns acolo, situaţia nu era tocmai adevărată şi chiar li s-a spus să plece de acolo. Mulţi ucraineni s-au declarat turişti şi nu au intenţia să rămână în România. Arafat, acest individ prezent în toate şi bun la toate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Mihai Ioan Lasca:

O clipă!

... le spune românilor să nu ducă mâncare şi pentru prima dată acest individ nu mai pronunţa cuvintele "COVID" sau "vaccin".

Stimaţi colegi,

Manipularea trebuie să înceteze, pentru că altfel vom fi târâţi într-un real război, în care scenariul a fost stabilit şi doar de actori mai este nevoie, că spectatorii au locurile deja rezervate!

Mulţumesc.

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Recunosc, îmi asum ieşirea din neutralitatea care implică această poziţie.

Ferească Dumnezeu!

Vă rog, domnule Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "109 ani de la naşterea sculptorului Vida Gheza".

Vida Gheza s-a născut într-o familie de mineri, la 28 februarie 1913, la Baia Mare, şi s-a înălţat la ceruri la 11 mai 1980, din acelaşi oraş. Tatăl său, Iosif Vida, era miner, dintr-o familie de ţărani români. Gheza Vida însuşi povesteşte - "Am mai avut şapte fraţi. Toţi şapte au murit datorită condiţiilor grele de viaţă. [...] Când m-am născut, fraţii mei nu mai trăiau. Au căutat şi un nume care să nu fi fost purtat de nimeni în tot neamul nostru de români. Mi s-a dat numele de Gheza, după un ortac al tatălui meu, care mi-a fost şi naş. Era maghiar".

Vida a început să sculpteze încă din tinereţe şi ajunge să traverseze întreaga Europă, pentru ca mai apoi să se întoarcă la Baia Mare în 1941, oraşul împreună cu întreg Maramureşul fiind, în urma Dictatului de la Viena, sub ocupaţie horthystă. Întrucât era român şi avea cetăţenie română, a fost supravegheat de poliţie, fiind de trei ori concentrat în detaşamentele de muncă forţată din Ungaria. În ciuda numelui şi a talentului său artistic, regimul barbar care ocupa partea de nord a Transilvaniei l-a supus acestui tratament nedrept. Observăm, aşadar, cât de oarbă a fost ura manifestată de acel regim cotropitor. Calitatea umană, potenţialul sau numele nu au avut nicio valoare în faţa unui invadator profund antisemit şi antiromân!

Este important să evocăm marile personalităţi locale din lumea artelor. Din păcate, multe dintre acestea sunt prea puţin amintite astăzi. Tocmai de aceea sunt demni de menţionat în acest context sculptori precum Ion Vlasiu din judeţul Mureş sau Pompiliu Pleşa din judeţul Covasna.

Însă lucrări care l-au permanentizat pe Vida Gheza sunt: "Monumentul Ostaşului Român" de la Carei, "Monumentul de la Moisei" şi "Sfatul Bătrânilor". Monumentul realizat în memoria martirilor din Moisei cuprinde 12 figuri de piatră şi este dedicat victimelor masacrului, ţărani români din Mureş, Cluj, Sălaj şi Maramureş. Erau oameni simpli, ridicaţi din satele lor, fără vină, puşi la muncă forţată şi ucişi pentru vina de a dori să fie români liberi.

Din respect pentru cariera şi creaţia artistului, familia sa - fiica, Zoe Vida, şi ginerele, academicianul clujean Marius Porumb, au inaugurat un atelier memorial şi depun toate eforturile pentru a onora amintirea marelui artist, în Baia Mare şi în ţară, prin comemorări, acţiuni culturale şi evenimente omagiale.

Este datoria noastră să păstrăm vie memoria acestor mari artişti ai României, să condamnăm formele totalitare de ocupaţie care au dus la mutilarea României şi să omagiem martirii şi eroii evocaţi prin operele sculptorului Vida Gheza.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Colegul meu de la PSD, vă rog.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În aceste momente tragice când, la graniţele ţării noastre, o ţară, un popor suferă o agresiune care determină suferinţă şi durere cumplite, doresc să vă amintesc şi de suferinţa unor bolnavi mai deosebiţi, până nu de mult uitaţi.

Pe data de 28 februarie sărbătorim Ziua Internaţională a Bolilor Rare, o mişcare globală adresată factorilor de decizie politică, specialiştilor din serviciile medicale, sociale şi educaţionale, pentru a coordona mai bine toate aspectele legate de îngrijirea persoanelor care suferă de o boală rară.

În România, Ministerul Sănătăţii estimează că peste un milion de români ar suferi de boli rare, însă nu sunt toţi diagnosticaţi. În plus, conform Alianţei Naţionale pentru Boli Rare România, 95% dintre pacienţii cu boli rare nu au tratament nicăieri în lume.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, aş dori să profit de această ocazie pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă persoanele care suferă de boli rare, începând cu accesul la informaţie, la diagnostic şi, desigur, la terapii.

Ministerul Sănătăţii, sub conducerea domnului profesor Alexandru Rafila, lucrează la noua strategie de sănătate, care se află în stadiul final de elaborare şi care prevede o direcţie de acţiune specifică dedicată bolilor rare, iar elaborarea Planului naţional de boli rare, în continuarea precedentului plan, se află printre obiectivele acestuia.

România trebuie să se alinieze cu iniţiativele europene şi globale referitoare la creşterea vizibilităţii acestei probleme de sănătate, la colaborare şi cercetare în domeniu. La nivel mondial, peste 300 de milioane de oameni trăiesc cu o boală rară, iar aceşti oameni au nevoie de sprijin din partea autorităţilor şi din partea sistemelor naţionale de sănătate. De asemenea, mai au nevoie de recunoaştere, de vizibilitate, de egalitate şi de empatie, din partea noastră, a tuturor.

Vă mulţumesc.

Deputat Florian Neaga, Circumscripţia electorală nr. 33 Sălaj.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul deputat Ervin Molnar.

Se pregăteşte doamna deputat Huţu.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Reînvăţarea bunului-simţ".

Odată cu progresul incredibil al tehnologiei şi cu depăşirea secolului vitezei, românii, noi, cu toţii, ne îndepărtăm tot mai accentuat de preceptele sănătoase de odinioară. La prima vedere, ar putea fi ciudat să abordezi de la această tribună de opinie parlamentară un subiect aparent fără nicio legătură cu politica.

Mă opresc totuşi astăzi la abordarea vieţii de tip nou a românilor, pentru că ea are, indiferent de diferenţe, mai multe tangenţe cu viaţa politică decât ne-am putea imagina aparent.

În prezent, oamenii suferă de boala stresului, un flagel care acaparează vieţile tuturor, în egală măsură. Stres, stres, stres şi iar stres! Dacă întrebi, toată lumea are o explicaţie - loc de muncă, şomaj, probleme diverse, pierderi, boală, căsătorie, divorţ, concediu, viaţă, într-un cuvânt, totul se traduce prin stres. Practic, suntem stresaţi că existăm! Stresul este realmente un flagel recunoscut ca atare de către specialişti, de pe urma căruia pot apărea complicaţii privind starea de sănătate şi climatul emoţional al omului, de natură a ne afecta mult mai grav decât suntem tentaţi să credem.

Întrebarea care trebuie pusă este una relativ simplă - de ce suntem stresaţi? Sau, mai corect spus, de ce suntem stresaţi acum, şi nu am fost stresaţi în vremurile trecute, când parcă, subjugaţi de comunism, aveam fiecare dintre noi mai multe lipsuri - libertatea, libera circulaţie, dreptul la expresie şi de a spune ce gândim şi câte şi mai câte? Paradoxal, atunci nu se cunoştea această boală a stresului! Culmea, oamenii erau atunci mult mai liniştiţi, optimişti şi încrezători.

Acum, însă, în zilele noastre, după ce am trecut şi de secolul vitezei, nu ne mai putem imagina viaţa fără calculator, laptop, telefoane inteligente, acces la orice informaţii dorim şi de oriunde din lume, reţele de socializare, aplicaţii, softuri şi multe alte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Suntem dependenţi de aceste "jucării", care însă sunt zadarnice când vine vorba de întoarcerea la origini, la geneză, la Dumnezeu.

Fără a fi specialist, cred că există câteva explicaţii corecte din punct de vedere logic, trăite de mine de-a lungul timpului. În primul rând, este vorba de educaţie. Pe vremurile acelea hulite, nu exista copil care să nu meargă de mic la slujbă, în sfânta biserică, cel puţin duminica. Atunci, toată lumea ştia să spună cele trei expresii magice, pe nedrept uitate acum, în mileniul avangardist al modernismului - "Poftim!", "Te rog!" sau "Mulţumesc!". Tot atunci, dacă greşeam, ne era uşor să spunem "Scuză-mă!" sau "Te rog să mă ierţi!", fără să te simţi în inferioritate că ai recunoscut un adevăr. În vremurile nu de foarte demult, copiii învăţau rugăciunile aşa cum învaţă cei de azi jocurile pe calculatoare şi console...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog şi pe dumneavoastră...

Domnul Ervin Molnar:

...de ultimă generaţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizaţi.

Domnul Ervin Molnar:

Imediat termin.

Erau multe îngrădiri şi restricţii, dar, cu siguranţă, era mai uşor şi mai sănătos de trăit, mai ales la ţară, unde s-a născut veşnicia şi sper să nu dispară.

Dincolo de cele amintite, ne mai lipseşte ceva ce am avut - bunul-simţ! Orice om politic trebuie să aibă o relaţie cu cetăţenii bazată pe bun-simţ. Bunul-simţ înseamnă să promiţi ceea ce se poate realiza. Bunul-simţ înseamnă să obţii consimţământul oamenilor pentru ceea ce vrei să faci. Bunul-simţ înseamnă să nu pretinzi, ca administraţie sau guvernare, de la cetăţeni, mai mult decât pot ei să ofere. La fel cum bunul-simţ înseamnă să-ţi stabileşti priorităţile în funcţie de priorităţile cetăţenilor. Bunul-simţ nu se învaţă la şcoală, poate nici acasă. El ţine de autoeducaţia fiecăruia dintre noi! Pentru a ne face bine, ca oameni, ţară şi neam, ar trebui să-l reînvăţăm!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ervin Molnar:

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat Alexandra Huţu.

Se pregăteşte domnul deputat Manea.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimate colege, stimaţi colegi!

PSD condamnă ferm şi categoric invadarea Ucrainei şi sprijină total orice acţiune naţională şi internaţională menită să reinstaureze normele de drept internaţional, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei.

În ultimele zile, de când a început războiul în ţara vecină, la sediul PSD Botoşani, prin donaţiile membrilor, s-au achiziţionat produse alimentare, apă şi produse de igienă. Colegii social-democraţi botoşăneni au mers în punctele vamale de la Siret, Rădăuţi-Prut şi Stânca să distribuie pachetele pregătite în acest scop. Totodată, au fost donate alimente şi medicamente pentru copii, produse pentru sugari, dar şi pături şi haine groase, toate acestea fiind achiziţionate în urma discuţiilor prin care am identificat nevoile concrete ale celor care fug din calea războiului.

Toţi colegii mei de la PSD Botoşani, începând de la preşedintele Organizaţiei judeţene, toţi parlamentarii, primarii, consilierii judeţeni şi locali şi până la membrii simpli din organizaţiile locale, ne-am mobilizat pentru a le asigura familiilor venite la noi în judeţ alimente, haine, medicamente, cazare, transport, dar şi alte bunuri de care au nevoie în acest moment.

Primarii social-democraţi din Botoşani s-au alăturat demersului umanitar iniţiat de Organizaţia judeţeană, iar în localităţile aflate la graniţa cu Ucraina sau în proximitatea acesteia, primarii au pregătit şi au pus la dispoziţia cetăţenilor ucraineni spaţii de cazare în centre sociale, cămine culturale, biserici şi locuinţe private. De asemenea, şi în localităţile aflate la frontiera cu Republica Moldova, primarii sunt pregătiţi şi au primit în localităţile lor cetăţeni ucraineni care au nevoie de un acoperiş, un pat şi o masă caldă.

Alături de colegii mei de la PSD Botoşani, vom continua să achiziţionăm tot ce este necesar pentru a oferi imediat sprijinul de care va fi nevoie în cazul în care criza umanitară generată de războiul din Ucraina se va prelungi, iar numărul vecinilor noştri care îşi vor părăsi ţara va continua să crească.

Reprezentanţii PSD din administraţia locală din judeţele de la graniţa cu Ucraina au făcut tot ce era posibil pe plan local pentru pregătirea primirii celor care fug din faţa războiului şi totodată acordă toată susţinerea necesară ministrului de interne şi prefecţilor.

Fac apel la toate forţele politice din România pentru consens şi colaborare. Este mai important decât oricând să lăsăm orice dispute politice de-o parte, să acţionăm cu maturitate, să fim uniţi şi să avem un dialog constructiv!

Vă îndemn, aşadar, şi pe dumneavoastră, să fim solidari cu toţi ucrainenii care fug din calea războiului şi se adăpostesc în ţara noastră!

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

O să fiu foarte scurt astăzi.

Romii din România sunt alături de persoanele refugiate de pe teritoriul Ucrainei.

Organizaţia al cărei reprezentant sunt în Parlamentul României, respectiv Partida Romilor "Pro-Europa", va pune la dispoziţia refugiaţilor 21 de spaţii de cazare, în 21 de judeţe ale ţării. Spaţii de cazare care sunt amenajate şi în care pot fi primite aproximativ 80 de familii.

Această disponibilitate a organizaţiei noastre va fi transmisă în cursul zilei de astăzi Departamentului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă.

De altfel, ieri am avut o discuţie cu domnul Arafat, pe această temă.

Şi dacă până în prezent am asistat la un număr de aproximativ 340000 de refugiaţi, autorităţile statului estimează că în următoarea perioadă vom putea asista la un număr mult mai mare, de ordinul milioanelor.

Aşadar, solidaritatea manifestată de toate organizaţiile, de toţi cetăţenii acestei ţări, de toate partidele politice, de sectorul neguvernamental este bine-venită în acest context.

Închei prin a vă spune că, în opinia mea, războiul nu este cea mai bună cale şi refuz să cred că s-au epuizat căile dialogului.

De aceea, consider că este imperios necesar ca reprezentanţii NATO, reprezentanţii Uniunii Europene, cei ai Federaţiei Ruse, reprezentanţii Ucrainei să se aşeze la masă şi să găsească cele mai bune soluţii pentru a stopa războiul din prezent.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu vă aşezaţi, doamnă Şerban, că urmaţi. Aţi venit la fix.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Alegerea primarilor în două tururi de scrutin - un principiu democratic care asigură o competiţie corectă".

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România a avut în istoria sa, atât în perioada comunistă, cât şi postdecembristă, administraţii locale longevive, unele cât o viaţă. Când vorbesc despre ce s-a întâmplat în multele mandate, unii primari nu mai vorbesc calendaristic, referindu-se la ani, ci la întâmplări din al doilea mandat, al cincilea mandat.

Nu aş vrea să spun că nu au fost sau că nu sunt primari care nu au lucrat într-adevăr pentru comunităţile lor şi nu au făcut lucruri bune, însă în majoritatea cazurilor s-a demonstrat contrariul, iar dezvoltarea localităţilor s-a făcut din inerţie, prin munca cetăţenilor, prin investiţiile diverselor societăţi comerciale, fără o intervenţie majoră a administraţiei locale.

Trebuie să dăm o şansă tuturor localităţilor să se dezvolte, să dăm României această şansă. Cum putem face asta? Simplu, prin alegerea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în două tururi.

Doamnelor, domnilor, din 2012, această şansă a dispărut, iar în decursul acestor ultimi 10 ani mai multe forţe politice au mimat că îşi doresc această revenire la alegerile locale în două tururi, însă eu tind să cred că acestea închid prin diverse sertare propriile iniţiative depuse în acest sens.

Există proiecte de lege în acest sens din 2018, din partea PNL, din partea USR, din partea AUR, însă vedem că nu se doreşte într-adevăr această schimbare, proiectele fiind blocate prin comisii, în lungul drum ce trebuie să-l străbată o iniţiativă legislativă până să ajungă la vot.

La ultima iniţiativă depusă în acest sens, din partea AUR, respinsă la Senat, obiecţia Guvernului constă în faptul că al doilea tur generează costuri suplimentare, însă Parlamentul este îndreptăţit să ia o asemenea decizie.

Noi, Camera Deputaţilor, fiind Cameră decizională, trebuie să tratăm cu maximă seriozitate aceste schimbări şi să dăm, precum spuneam mai devreme, o şansă României, militând ca toate localităţile să ajungă, cel puţin în anul 2024, la un nivel minimal şi uniform, din punctul de vedere al dezvoltării.

Adoptarea acestei legi va avea ca efect dispariţia fenomenului cumpărării de voturi, politicul va deveni, printre altele, un instrument de promovare atât a oamenilor, cât şi a ideilor care vin în ajutorul alegătorilor, iar reţelele de abonaţi la banii publici ar dispărea.

Ar fi multe de spus, motivarea acestor iniţiative există, trebuie doar luate în seamă.

Şi încă un lucru aş adăuga la toate acestea - traseismul politic trebuie să dispară. Consider că un primar ales din partea unui partid...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Gianina Şerban:

Imediat.

Consider că un primar ales din partea unui partid trebuie ori să îşi dea demisia din partid şi să reprezinte toţi cetăţenii, la fel cum ar trebui să facă şi preşedintele României, ori să îşi ducă mandatul până la capăt sub steagul cu care a câştigat alegerile. Pentru că nu sunt jucători oneşti la o echipă, transferul acestora dintr-o echipă în alta trebuie oprit. Nu ei trebuie să îşi aleagă echipa, ci cetăţenii aleg echipa care joacă pentru ei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să urez tuturor o primăvară frumoasă, cu pace şi linişte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamne ajută!

Doamna Gianina Şerban:

Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului USR, doamna Özmen, vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Educaţia despre eficienţa energetică - o realitate în contextul «Fit for 55»".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Stabilitatea, dezvoltarea şi prosperitatea unei naţiuni sunt strict legate de nivelul de educaţie al cetăţenilor săi.

În contextul decarbonării şi al măsurilor de eficienţă energetică prevăzute de către directiva europeană şi date fiind ţintele ambiţioase care se doresc a fi atinse până în 2050, un rol important îl are educaţia tinerei generaţii, în sensul utilizării clădirilor ce au fost renovate la standarde nZEB.

Obiectivul de eficienţă se poate atinge prin măsuri şi investiţii în tehnologie, educaţie, management şi obiceiuri de consum.

Măsurile de eficienţă energetică nu înseamnă doar economii la buget, ci şi o atitudine responsabilă pentru folosirea eficientă a resurselor.

Din acest motiv, apreciez că educaţia în şcoli prin măsuri de eficienţă energetică ar trebui să capete o atenţie tot mai mare.

Întotdeauna voi promova bunele practici şi cred cu tărie că generaţiile tinere pot înţelege pe deplin nevoia de a proteja mediul înconjurător.

Opţiunile sunt numeroase, iar pentru a se interveni asupra programei şcolare există voluntariate, procese instructive, precum şi workshopuri sau tabere; în genere, activităţi extraşcolare.

Un asemenea eveniment se va desfăşura aici, în Parlamentul României, în perioada 1-2 martie, având în prim-plan copiii din ciclul gimnazial. Lucrările constând în machete, picturi, realizate de către copiii şcolilor înscrise în concurs ne vor arăta cum înţeleg aceştia conceptul de eficienţă energetică şi vor fi expuse timp de două zile în Parlamentul României, în cadrul expoziţiei "Şi eu pot fi Retrofit", organizată de Comisia pentru industrii şi servicii, în parteneriat cu Primăria Sectorului 6.

Cu siguranţă acest exerciţiu va fi unul benefic pentru noi toţi şi va demonstra importanţa educaţiei în şcoli, în ceea ce priveşte eficienţa energetică.

Şi de această dată colaborarea reprezintă cheia pentru soluţiile de impact. Serviciul public de educaţie trebuie să menţină o colaborare strânsă cu sectorul economic şi asociativ.

Şcoala sprijină şi consolidează mesajul pentru eficienţa clădirilor, consumul redus de energie, atitudine corectă faţă de mediu şi transmite prin intermediul copiilor, către întreaga familie, un mesaj de responsabilizare şi cooperare în acest sens.

Salut efortul copiilor din şcolile înscrise în concurs, care îşi vor expune lucrările. Acest efort presupune o muncă de echipă, documentare şi informare primită de la coordonatorii de proiect, precum şi de la dascălii care i-au informat.

Cred că această expoziţie poate deveni emblematică în contextul politic actual şi sunt ferm convinsă că toţi copiii pot imagina proiecte de construcţie şi renovare.

Este adevărat, copiii din Ucraina sunt acum condamnaţi să plece din ţara lor, dar îmi exprim încrederea că se vor întoarce în patria lor dragă şi se vor gândi la cele mai frumoase proiecte de reconstrucţie a clădirilor distruse, căci ei sunt viitorul naţiunii şi speranţa într-un viitor european pentru ţara lor.

Sper ca într-un viitor apropiat copiii noştri, din şcolile bucureştene, să expună la Parlament, împreună cu colegii de vârsta lor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

...din Ucraina, cele mai frumoase proiecte de eficienţă energetică.

Educaţia este viitorul fiecărei naţiuni şi politica fiecărui stat trebuie să reflecte această grijă pentru un parcurs normal, echilibrat, european.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat, Bucureşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Doar o scurtă intervenţie, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să îmi exprim aprecierea pentru toţi voluntarii din punctele de trecere a frontierei de la graniţa cu Ucraina, toţi acei oameni care stau în frig pentru a ajuta refugiaţii, care şi-au pus la dispoziţie resursele şi timpul încă din prima zi a conflictului armat.

Mobilizarea românilor este exemplară, fie că vorbim despre ONG-uri sau grupuri informale. S-au făcut nenumărate grupuri de sprijin, s-au strâns donaţii în bani, alimente, medicamente sau alte resurse necesare, se oferă spaţii de cazare pentru refugiaţi sau transport gratuit. De asemenea, s-au făcut platforme online pentru informarea celor care fug din calea războiului, s-au găsit translatori şi s-au achiziţionat materiale de maximă necesitate.

Vreau să le mulţumesc şi acelor reprezentaţi ai autorităţilor care au înţeles că singura metodă de a trece cu bine prin această criză este o bună colaborare cu societatea civilă. Instituţiile statului, prin simpla lor arhitectură, proceduri sau decizii luate pe linie ierarhică, sunt adesea mai lente decât s-ar aştepta cetăţenii. Cu toate acestea, structurile statului au informaţii în timp real din teren, au legături cu omologii lor din Ucraina şi capacitatea operaţională de a susţine aceste eforturi pe o perioadă mai lungă de timp.

De aceea, parteneriatul cu societatea civilă, organizaţiile şi voluntarii sau mediul de afaceri reprezintă o soluţie adecvată în aceste vremuri.

Comunicarea şi o bună centralizare, atât a nevoilor, cât şi a bunurilor strânse sunt lucruri necesare în perioada următoare. Este important să nu se piardă resurse şi să nu se dubleze eforturi, dar la fel de important este ca problemele să fie rezolvate în timp real. Să fim proactivi, şi nu reactivi. De asemenea, toate aceste acţiuni trebuie susţinute pe o durată mai mare şi de aceea fac un apel la toţi cei care sunt implicaţi să lucreze structurat şi să colaboreze cu responsabilii din instituţii.

Dragi români, vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi în aceste zile! Cu calm şi printr-o bună colaborare, vom trece cu bine peste toate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind colegi în sală, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Dincolo de secetă şi de războiul din Ucraina, totuşi există mai multe soluţii pentru a evita o criză alimentară"

Intempestivul şi covârşitorul război de lângă noi, desfăşurat clasic, prin mobilizarea de trupe, şi nu în format hibrid, aşa cum se tot preconiza pentru o nouă stare de beligeranţă la nivelul Europei, nu se va solda, din nefericire, doar cu mult prea multe vieţi omeneşti curmate în mod nedrept, ci şi cu o serie de probleme economice.

Ucraina, unul dintre principalii furnizori de materii agricole prime atât către unele state ale bătrânului continent, dar şi pentru ţări din Asia şi nordul Africii, are, în mod evident, compromise recoltele din acest an, cât şi posibilităţile de distribuţie către partenerii săi externi. Deja presa economică internaţională a titrat că preţul grâului a atins cea mai înaltă valoare din ultimii 13 ani, stârnind îngrijorări cu privire la inflaţia la nivel mondial, în contextul în care atacul Rusiei asupra Ucrainei pune în pericol o sursă vitală de aprovizionare la nivel global. Rusia şi Ucraina exportă aproximativ un sfert din grâul comercializat în întreaga lume şi jumătate din produsele rezultate din exploatarea florii-soarelui, sub formă de seminţe sau de ulei. Ucraina vinde, de asemenea, cantităţi mari de porumb, în ţări din întreaga lume. La rândul lor, analiştii au avertizat că războiul ar putea afecta producţia de cereale şi chiar poate dubla preţurile globale la grâu.

Cât priveşte Ucraina, problematica provocată de invazia rusă este dublată, într-o măsură considerabilă, şi de cantitatea mică de precipitaţii căzute în sezonul rece. Să sperăm şi să ne rugăm că doar la nivel agricol se opresc auspiciile sumbre pentru vecinii noştri de la Est. Un sezon agricol mai slab poate fi depăşit, în timp ce prelungirea nejustificată şi sine die a conflictului armat, nu!

Din nefericire, şi sudul şi sud-estul României sunt afectate de secetă. Pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, a cerut, în cadrul Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit, care s-a desfăşurat la Bruxelles, sprijin european pentru fermierii care vor fi afectaţi de seceta din acest an.

La rândul meu, şi eu subliniez că este necesară adoptarea de măsuri urgente, pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulţi factori de risc asociaţi şi ei necesită răspuns la nivel european, dar salut şi faptul că derogarea privind plăţile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitaţii în ultimii doi ani şi care continuă să afecteze producţia agricolă din diferite regiuni ale României.

Pe lângă certitudinea că noua Politică Agricolă Comună vine cu oportunităţi pentru agricultură pe termen mediu şi lung, iar statele membre pot susţine fermierii prin alocarea a 3% din plăţile directe pentru contribuţia fermierului la instrumentele de gestionare a riscurilor, nu este deloc de neglijat nici oportunitatea pe care o oferă asigurarea culturilor şi a producţiei în cazul în care există pierderi ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme.

În plus, consider că pentru combaterea secetei mai există şi alte soluţii, cum ar fi cultivarea de soiuri tolerante şi diversificarea rotaţiilor culturilor. Aceste două proceduri vin perfect în completarea politicilor Uniunii şi sunt la îndemâna investitorilor în acest domeniu de activitate, nu doar în ţara noastră, ci în orice alt colţ al lumii.

Concret, fac referire la diversificarea producţiei care permite anumitor culturi să evite perioadele de vreme caldă sau uscată în fazele lor cele mai sensibile. Înlocuirea porumbului cu sorg, temporar, rămâne o posibilitate. În altă ordine de idei, dar pentru acelaşi scop, la nivelul mai multor state ale Uniunii Europene, spre exemplu în Franţa, amelioratorii lucrează ca să dezvolte soiuri mai tolerante la stresul hidric. Însă nu doar noile soluţii genetice ne vor putea salva, pe viitor, de la crize alimentare, ci şi modificarea mai multor practici agricole, clasice, cu care ne-am familiarizat în ultimele sute de ani. Şi asta în condiţiile în care, conform prognozelor, încălzirea globală, cu o creştere a temperaturii generale de 2°C, ar duce la o frecvenţă a episoadelor de secetă pedologică la fiecare zece ani, şi la fiecare trei-patru ani pentru o creştere de 3°C.

Conform cercetătorilor internaţionali în domeniu, problema nu este doar căldura, ci şi lipsa apei. Iar atunci când o plantă este supusă stresului hidric, durata de umplere a boabelor poate fi scurtată, fotosinteza este afectată şi, în cele mai severe cazuri, ţesutul vegetal sau întreaga plantă poate muri.

În ciuda predicţiilor făcute de cercetătorii din agricultură şi de cei din domeniul climatic la nivel mondial, nu se ştie dacă adaptarea sistemelor de producţie va fi capabilă să absoarbă şocurile climatice. Doar datorită unor indicatori mai precişi, climatologii ar putea obţine o mai bună probabilitate a riscurilor, şi, în special, în perioadele critice care punctează dezvoltarea culturilor.

În concluzie, trebuie studiate toate domeniile, pentru a oferi soluţii care să asigure productivitatea culturilor şi să garanteze resursele alimentare la nivel planetar.

Din fericire, în România, episoadele de secetă pedologică nu sunt atât de frecvente ca în alte state ale Europei, în ciuda aceloraşi factori de mediu imprevizibili şi în continuă dereglare, provocată de încălzirea globală galopantă.

La fel ca mulţi dintre dumneavoastră, ştiu că a existat, până acum, o voinţă destul de moderată a majorităţii investitorilor din domeniu în ceea ce priveşte adoptarea accelerată a unor noi practici salvatoare. Dar şi acest aspect poate fi ajustat în funcţie de evoluţia modificărilor climatice graţie receptivităţii dumneavoastră în care eu îmi pun toată speranţa!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Protejăm libertatea. Protejăm România europeană!"

În urmă cu câteva luni, europenii erau siguri că pe teritoriul Europei nu mai este posibilă desfăşurarea unui război clasic. Din nefericire, am văzut cum criza din Ucraina s-a adâncit sub ochii noştri. Federaţia Rusă a început un război de agresiune împotriva ţării vecine, călcând în picioare dreptul internaţional, principiile care guvernează relaţiile dintre state, drepturile omului şi chiar principiile moralei creştine de la care se revendică în mod ipocrit.

Ucraina plăteşte preţul aspiraţiilor ei fireşti de a continua procesul democratic, de a se integra în spaţiul de valori occidental. După ce şi-au exprimat intenţia de a adera la NATO şi UE, ucrainenii au fost supuşi unui şir de acţiuni brutale ale Federaţiei Ruse. Sub ochii noştri se desfăşoară o încercare brutală de a destructura un stat şi de a încarcera o întreagă naţiune în spatele unei noi cortine de fier.

În ultimul secol, toate minţile raţionale au încercat să facă din Europa un spaţiu mai sigur şi mai stabil. În schimb, Rusia lui Putin a fost tot timpul un factor destabilizator, încălcând acordurile care au stat la baza bunei relaţii de prietenie dintre statele europene.

Din postura de reprezentant al Maramureşului în Parlament, îmi exprim îngrijorarea faţă de soarta cetăţenilor ucraineni, aflaţi la câţiva kilometri de judeţul nostru. Ţările civilizate trebuie să activeze toate reţelele de sprijin ale civililor şi să ofere tuturor ucrainenilor sprijinul necesar în faţa ameninţării ruseşti. România a reacţionat rapid şi a primit primul val de ucraineni care au fugit din faţa pericolului rusesc. În continuare, în strânsă colaborare cu partenerii noştri internaţionali, trebuie să le oferim sprijin ucrainenilor, fie că vorbim despre cei care decid să rămână, fie despre cei care caută un adăpost pentru sine şi copiii lor.

Suntem datori să căutăm toate soluţiile posibile pentru a sprijini aspiraţiile democratice, proeuropene şi proNATO ale poporului ucrainean. În caz contrar, orice alt stat care ar vrea să se alăture UE şi NATO, se va simţi ameninţat de posibilitatea unui atac din partea Federaţiei Ruse.

Criza din Ucraina ne arată cât de vulnerabil poate fi un stat în faţa agresiunilor externe. Trebuie să fim recunoscători tuturor forţelor democratice care au făcut posibilă aderarea noastră la NATO şi Uniunea Europeană. Reacţiile ferme din ultima perioadă ale Administraţiei Prezidenţiale demonstrează poziţia importantă pe care România o joacă la nivel internaţional. În continuare, trebuie să facem toate demersurile necesare pentru a ne consolida poziţia în UE.

Trebuie să le oferim românilor asigurări că sunt în siguranţă. Având sprijinul partenerilor noştri internaţionali, avem toate garanţiile posibile că nu vom fi implicaţi într-un potenţial conflict. Avem cele mai solide parteneriate posibile cu celelalte ţări democratice, iar stabilitatea pe teritoriul nostru este de neclintit.

În faţa potenţialelor scenarii de escaladare a conflictului dintre Rusia şi statele vecine, trebuie să fim alături de Republica Moldova. Trebuie să susţinem eforturile reformatoare ale preşedintelui Maia Sandu şi ale forţelor democratice din Basarabia. Parteneriatul dintre guvernele ţărilor noastre a devenit mai puternic în ultimii ani, iar cetăţenii români de pe ambele maluri ale Prutului se bucură de toate beneficiile cetăţeniei europene.

Indiferent de provocările vremurilor, trebuie să rămânem loiali valorilor liberale şi democratice. Cel mai bun mod de a reacţiona în faţa provocărilor ruseşti este să continuăm parcursul democratic. Protejăm libertatea! Protejăm România europeană!

Domnul Constantin Bîrcă:

"1 Martie, trist!"

Titlul prezentei declaraţii are rolul de a sublinia tristeţea care a umbrit sărbătoarea atât de dorită a Mărţişorului.

Acest eveniment deosebit, de un simbolism aparte, vesteşte o primăvară cu semne certe de îngrijorare ce îndepărtează comunităţile tradiţional româneşti de un obicei păstrat peste veacuri.

Atacul comis de Federaţia Rusă la adresa Ucrainei este un act reprobabil condamnat de întreaga comunitate internaţională.

Nu aş fi crezut vreodată că există posibilitatea de a auzi bombardamente la 300 de kilometri distanţă, soldaţi morţi la datorie, populaţie civilă rănită, case distruse, persoane silite să-şi părăsească locuinţele şi să plece în pribegie.

Această luptă absurdă şi nejustificată, prin încălcarea principiilor de drept internaţional, reprezintă un risc major pentru pacea de pe continentul nostru şi un precedent periculos pentru comunitatea internaţională.

M-au impresionat în mod deosebit gesturile de solidaritate ale cetăţenilor români, ale ONG-uri şi autorităţilor locale faţă de locuitorii din statul vecin, emigraţi în România. Îmi exprim aprecierea şi le adresez sincere mulţumiri!

În prag de primăvară, le doresc concetăţenilor noştri sănătate şi pace, pentru îndeplinirea principiilor Partidului Social Democrat de susţinere a construirii unei societăţi echitabile şi de consolidare a dimensiunii sociale a acesteia, prin politici adecvate, care să reglementeze în mod eficient justiţia socială, mobilitatea socială, reducerea sărăciei şi a inegalităţii veniturilor.

Domnul Boris Volosatîi:

"Cerem şi aşteptăm măsuri concrete şi adecvate de contracarare a ameninţărilor hibride venite dinspre Rusia!"

România şi românii din spaţiul prutonistrean sunt una dintre ţintele predilecte ale propagandei ruse, care şi-a intensificat ameninţările hibride la frontiera de răsărit a Uniunii Europene şi a NATO în condiţiile schimbării dramatice a mediului de securitate regională. Astfel, România şi Republica Moldova, cu care avem relaţii speciale şi privilegiate şi pentru care ne-am asumat un angajament istoric, sunt expuse puternic ameninţărilor clasice şi hibride, atât convenţionale, cât şi neconvenţionale venite dinspre Rusia care recurge la diverse metode pe plan informaţional-mediatic, economic, bisericesc şi electronic. Resimţim tot mai acut războiul din Ucraina, aici, în interiorul României, dar mai ales în judeţele noastre istorice de peste Prut.

Am salutat decizia Chişinăului din 26 februarie de a bloca, în sfârşit, site-urile filialei de limbă română a postului rus de stat Sputnik şi a agenţiei Gagauznews. Amintesc că parlamentarii AUR au cerut blocarea acestor site-uri încă din iunie anul trecut. Din păcate, Chişinăul s-a limitat la blocarea celor două resurse electronice şi nu a blocat emisia Radio Sputnik, care continuă să emită în Republica Moldova pe mai multe unde terestre alocate postului Hit Fm, care penetrează şi spaţiul României, într-o adâncime de peste 100 de kilometri de-a lungul Prutului. De asemenea, Sputnik Moldova-România continuă să publice nestingherit materialele sale toxice pe reţelele de socializare şi pe canalul său de YouTube.

În condiţiile în care România a aderat, în noiembrie 2008, la Centrul European de Excelenţă pentru Contracararea Ameninţărilor Hibride, considerăm că ţara noastră trebuie să adopte de urgenţă toate măsurile care se impun pentru contracararea ameninţărilor hibride venite dinspre Federaţia Rusă. În acest context, este de neînţeles de ce Bucureştiul nu blochează pe teritoriul naţional accesul la resursele electronice ale regimului marionetă instalat de Moscova la Tiraspol. Cu atât mai mult nu înţelegem de ce aceste resurse nu sunt blocate de Chişinăul oficial.

De asemenea, considerăm necesar ca autorităţile de la Bucureşti să reia toate demersurile pentru ca TVR Moldova, care a câştigat un proces împotriva Republicii Moldova la CEDO, să-şi poată recăpăta frecvenţele de emisie deţinute anterior. Românii din Republica Moldova au nevoie de informare corectă şi obiectivă în limba maternă, pentru a nu mai fi lăsaţi pradă propagandei şi manipulărilor mediatice străine.

Domnul Călin-Ioan Bota:

"Războiul din Ucraina - test pentru solidaritate"

În Maramureş, judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României, trăieşte cea mai mare comunitate de ucraineni din România, peste 30000 de cetăţeni, în jur de 7% din populaţia judeţului. Cei mai mulţi sunt, desigur, în Maramureşul istoric, unde avem şi Liceul "Taras Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei, dedicat minorităţii ucrainene, limba de predare fiind ucraineana.

Ucrainenii din Maramureş, prietenii mei de pe Valea Ruscovei şi din zona Sighet, sunt oameni paşnici, gospodari, respectă şi iubesc România, dar poartă în ei şi dorul după prietenii şi rudele lor de peste Tisa, din Ucraina. Zilele acestea, dorul lor este amestecat şi cu teama pentru viaţa lor, pentru siguranţa lor.

Rusia a atacat militar Ucraina, încălcând suveranitatea ţării, integritatea ei şi toate principiile de drept internaţional la care ne raportăm în relaţiile dintre state. În Ucraina cad bombe, oamenii fug din oraşe şi sate, lăsând în spate agoniseala lor de o viaţă. Sunt imagini puternice, emoţionante, imagini care ne dau fiori şi ne duc cu gândul la cele mai negre perioade din istorie.

Uitându-ne la ce se întâmplă zilele acestea în Ucraina, să ne gândim că am putea fi exact în aceeaşi situaţie, dacă nu am fi aderat la NATO, la Uniunea Europeană. Agresivitatea Rusiei nu se manifestă doar în raport cu Ucraina. Rusia priveşte întreg blocul nord-atlantic ca pe un duşman şi se manifestă în consecinţă.

Suntem norocoşi că în urma eforturilor comune, făcute de toate partidele politice, România a aderat oficial la NATO în 2004, iar apartenenţa noastră la această organizaţie ne oferă astăzi toate garanţiile de securitate de care avem nevoie pentru a ne simţi în siguranţă, acasă.

Ucrainenii nu au avut şansa noastră, au depins mulţi ani de Moscova, au avut mulţi lideri politici legaţi de Kremlin, dar aspiraţiile cetăţenilor ucraineni sunt aceleaşi cu ale noastre. Îşi doresc pace, îşi doresc să nu mai stea la mâna Moscovei, îşi doresc democraţie şi prosperitate.

Este momentul să fim solidari cu cetăţenii ucraineni şi să susţinem aspiraţiile lor. În Europa, niciun stat nu trebuie să dicteze politica sau regulile după care funcţionează un alt stat. Ucrainenii au tot dreptul să îşi dorească să fie în NATO, în condiţiile în care agresiunile Rusiei sunt constante la graniţele lor.

Nu trebuie să lăsăm Rusia să îşi urmeze planurile de extindere a sferei de influenţă, să ne gândim că noi am putea fi următoarea ţintă. Rusia a spus clar, pe toate canalele oficiale, că îşi doreşte ca NATO să revină la situaţia dinainte de 1997, adică fără Ungaria, Polonia, Cehia, România şi Bulgaria. Dacă Ucraina va cădea rapid acum şi Rusia nu va suporta consecinţe serioase pentru agresiunile sale, este posibil ca în curând să nu se mulţumească doar cu Ucraina.

Zilele acestea dăm un test important de solidaritate în Europa, un test pe care dacă îl picăm, trebuie să ne gândim cu îngrijorare la viitorul nostru şi al copiilor noştri.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Lumea are nevoie urgentă de lideri, în pace şi în război"

În 2020, o Europă mai dezbinată ca niciodată a intrat în război cu un inamic necunoscut, Covid-19. În ciuda tuturor vocilor care propovăduiau scindarea Uniunii, am reuşit să ne regrupăm rapid într-un efort comun fără precedent, pentru a lupta cu pericolul care ne-a dat vieţile peste cap. În 2022, Europa încă slăbită de pandemie, are la graniţă un alt război, unul cu care ne-am mai confruntat, cu un inamic cunoscut.

Războiul din Ucraina este, de fapt, al lumii libere împotriva Rusiei autocrate a lui Putin şi a ambiţiilor sale personale. Rezistenţa Ucrainei este şi un simbol al rezistenţei binelui în faţa răului, al luminii în faţa întunericului, al unităţii în faţa dezbinării, iar exemplul de leadership pe care preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, ni-l dă tuturor, în aceste zile cumplite pentru ţara lui, va trebui să însemne ceva - un răspuns rapid al UE, dincolo de sancţiuni şi sprijin pentru Ucraina, decizii asumate şi fără ezitări. Lumea are nevoie urgentă de lideri, în vremuri de pace şi în vremuri de război.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene din Belarus - în mod simbolic. Momentul a fost completat de solicitarea sa ca Ucraina să fie inclusă în UE în procedură de urgenţă. Vremurile excepţionale cer măsuri excepţionale. Este momentul ca şi Republica Moldova să urmeze aceeaşi procedură, cât mai urgent. În contextul actual, extrem de periculos, problemele teritoriale care au blocat până acum aderarea celor ţări la spaţiul european nu mai sunt relevante sau sunt cele mai importante - depinde cum privim.

În comparaţie cu alte state europene care au aderat la pachet la UE şi au demonstrat de-a lungul timpului dificultăţi în a menţine direcţia impusă, Ucraina şi Republica Moldova sunt pregătite. Ucraina are un lider care a dat o lecţie întregii lumi prin lupta pe care o duce zilnic, în ţara lui, cu oamenii lui şi pentru pământul lor. Nimeni nu îi va putea contesta demnitatea, indiferent care va fi deznodământul. Iar Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, are acelaşi avânt şi un profil proeuropean de necontestat. Iar în contextul în care Putin nu mai poate fi suspectat că acţionează raţional, Europa nu are voie să mai ezite.

Şi pentru că e timpul curajului, de ce să nu vorbim şi despre unire? Intrarea Republicii Moldova în UE ar deschide calea spre acest vis pe care îl împărtăşim atât de mulţi, de pe ambele maluri ale Prutului, un vis dărâmat de alte războaie, dar care nu a încetat vreodată să răsune în inimile de români - unire în şi prin Europa!

România poate şi trebuie să se poziţioneze şi să acţioneze ferm pentru extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova şi Ucraina.

Stimaţi colegi de arenă publică, lumea în care trăim cere asumare. Istoria se scrie chiar în aceste zile, în care unii dintre noi cântărim fiecare cuvânt sau fiecare mişcare pe care o facem. Corneliu Coposu spunea că "Nu resemnaţii scriu istoria, ci cutezătorii ei. Prin aceştia, neamurile sunt veşnice." Zelensky este sigur un cutezător. Noi ce alegem să fim?

Doamna Angelica Fădor:

"Fiecare război este un război pornit împotriva copiilor"

"Fiecare război este un război pornit împotriva copiilor" - acestea sunt cuvintele rostite de Eglantyne Jebb, cea care a fost fondatoarea organizaţiei neguvernamentale "Save the children", acum un secol. Din păcate, ceea ce se întâmplă acum în Ucraina demonstrează că aceste cuvinte au traversat anii şi sunt mai actuale decât ne-am dori. Conform cifrelor comunicate de Ministerul Sănătăţii de la Kiev, citate de Kyiv Independent, 14 copii au fost ucişi până acum în acest război, iar 116 au fost răniţi.

Nicio sancţiune, economică sau de altă natură, nu va putea repara vreodată răul făcut. Copiii sunt victime nevinovate ale unui război pe care nu au cum să îl înţeleagă. Ei înţeleg doar faptul că, pentru a supravieţui, au fost nevoiţi să se despartă de taţii lor, să schimbe patul din casă cu o saltea dintr-un adăpost sau cu un "culcuş" improvizat într-o staţie de metrou, să renunţe la prieteni şi la tot ce însemna pentru ei "acasă" până în acea zi.

În aceste zile, îmi revin în minte ochii plini de lacrimi ai unei fetiţe, martoră a războiului, ale cărei cuvinte sintetizează cel mai bine ororile prin care trec aceşti copii: "Nu vreau să mor. Vreau să se termine cât mai curând. M-am trezit când am auzit bubuitura aceea puternică. Am înţeles că este război".

În lupta cu pandemia, ştiinţa îţi oferă "arme" pentru a lupta şi pentru a învinge. În războiul pornit de un tiran cu ambiţii absurde, ştiinţa şi logica nu au nicio putere. Singura soluţie în aceste momente grele este solidaritatea, iar voluntarii au demonstrat că românii sunt alături de vecinii noştri, mobilizându-se în număr foarte mare la graniţe pentru a acorda ajutor celor care fug din calea gloanţelor.

La nivel guvernamental, s-a decis donarea, în regim de urgenţă, către Guvernul Ucrainei, a unor bunuri materiale, respectiv muniţie şi echipamente de protecţie balistică. De asemenea, s-a luat decizia de a activa toate cele 11 spitale militare româneşti, pentru asigurarea asistenţei şi tratamentului medical pentru militarii răniţi în Ucraina.

Închei această declaraţie politică aşa cum am început-o, cu un citat, un mesaj împotriva războiului, compus de copii din mai multe ţări, în cadrul consultărilor derulate de organizaţia "Save the Children", în ianuarie 2019: "Vrem ca războiul să se sfârşească, să nu mai auzim nici măcar un foc de armă. Să facem din trecut o punte către viitorul nostru. Avem visuri mari pentru noi şi pentru ţările noastre. Ne imaginăm că ţările noastre se bucură de pace, că sunt un loc unde toate deciziile sunt luate pentru noi, pentru că noi suntem prezentul şi viitorul ţării... Facem apel la conducătorii acestei lumi să ia toate măsurile pentru ca noi să putem merge la şcoală, să ne putem juca şi simţi apăraţi... în orice împrejurare".

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Sprijinirea IMM-urilor, o soluţie pentru o economie puternică"

Sprijinirea IMM-urilor reprezintă un aspect crucial în privinţa redresării şi rezilienţei economice a ţării noastre. Pentru mine, dar şi pentru colegii din PNL, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii este un contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. De aceea, trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să îi ajute să se dezvolte.

IMM-urile reprezintă mai mult de 99% dintre companiile din România, iar contribuţia IMM-urilor este de aproximativ 60% din Produsul Intern Brut. Sunt cifre care vorbesc de la sine despre importanţa acestora pentru economia ţării noastre.

Guvernul României, condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, a adoptat în ultima vreme o serie de ordonanţe de urgenţă care vor fi un aport considerabil în redresarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi în lansarea acestora.

Datorită eforturilor depuse de ministrul pentru antreprenoriat şi turism, Constantin-Daniel Cadariu, împreună cu sprijinul Guvernului României, pentru sectorul IMM-urilor şi domeniul HoReCa se va corecta titlul bugetar pentru asigurarea sumelor suportate din buget aferente proiectelor eligibile din cadrul schemei de ajutor de stat în contextul crizei economice generate de pandemie şi se va iniţia Programul de sprijin pentru HoReCa care cuprinde granturi în valoare de 200000 de euro pentru afacerile din domeniul turistic care au fost afectate economic în urma pandemiei.

Aceste măsuri sunt doar o parte dintre schemele de ajutor pe care Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului împreună cu Guvernul României le vor aloca pentru a debloca, a relansa şi a crea noi afaceri şi oportunităţi în dezvoltarea sectorului antreprenorial şi turistic.

Mai vorbim şi despre Ordonanţa de urgenţă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de Covid-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene. Actul normativ are un scop bine definit şi anume, deblocarea şi realizarea plăţilor pentru cei aproximativ 3000 de beneficiari ai Măsurii 2, care până în acest moment nu şi-au primit granturile cuvenite. Mai exact, este vorba despre corectarea titlului bugetar pentru cei 570 de milioane de lei necesari încheierii programului, bani cu finanţare de la bugetul de stat, atribuiţi ministerului pentru anul curent. Acum, după încheierea acestui demers procedural, sper să fie finalizate cât mai curând plăţile.

Un alt act adoptat de Guvern şi care vine tot în sprijinul IMM-urilor este Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi Ordonanţa de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului IMM.

Mediul de afaceri trebuie să beneficieze de întreaga susţinere a statului român în mod echitabil şi transparent. Plecând de la această premisă, a fost adoptat cadrul normativ primar, pentru a putea stimula înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii cu noi forme de sprijin. Este vorba despre Start-up Nation, ediţia a treia, şi o a doua posibilă etapă a măsurii HoReCa.

De asemenea, s-au făcut primii paşi pentru a putea implementa şi "Programul de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii", cu o sursă bugetară reprezentată de sumele acumulate în contul de tranzit deschis la CEC Bank SA în cadrul Proiectului "Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri", provenite din rambursarea creditelor de către beneficiarii IMM-urilor.

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii aduce şi modificări referitoare la aplicarea Testului IMM, necesare inclusiv pentru atingerea jalonului 242, din cadrul componentei 9 "Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare" a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului IMM, aceasta va asigura accesul întreprinderilor grav afectate de situaţia economică actuală la un nou instrument de finanţare, cu impact pozitiv direct asupra capacităţii operaţionale a acestora, constând în reluarea activităţii pe o piaţă de consum grav afectată de criza generată de pandemia Covid-19.

Sunt măsuri fireşti pentru a susţine IMM-urile româneşti!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Decizii benefice de simplificare a programelor de sprijin destinate agricultorilor"

Guvernul României are ca scop principal îmbunătăţirea vieţii românilor, acesta fiind şi motivul pentru care PSD a intrat în această coaliţie de guvernământ, cu intenţii evident salvatoare şi cu soluţii concrete. Pe lângă educaţie, învăţământ şi infrastructură, considerăm că agricultura românească trebuie să redevină prioritate zero pentru Executiv, iar demersurile făcute în acest sens de ministrul PSD de resort constituie o garanţie solidă pentru reuşita acestui deziderat.

În acest context, în ultima şedinţă a Guvernului, s-a aprobat Hotărârea prin care se simplifică exponenţial programele de sprijin destinate legumicultorilor. Potrivit noilor reglementări, termenul de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate - Programul "Tomata" şi alte legume în spaţii protejate - s-a prelungit cu o lună, respectiv până la 1 aprilie, faţă de termenul iniţial, care era 1 martie. Tot pentru producătorii din sectorul vegetal, s-a eliminat certificatul de atestare fiscală şi a cazierului fiscal din cadrul documentaţiei ataşate cererii, pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis.

Aceste măsuri pozitive s-au luat în urma dialogului cu fermierii interesaţi de accesarea Programului "Tomata", prelungirea termenului de depunere a cererilor urmând să faciliteze accesul la sprijin pentru un număr cât mai mare de legumicultori. În acelaşi context, ministrul PSD al agriculturii şi dezvoltării rurale a luat decizia de a elimina partea birocratică a depunerii certificatului de atestare fiscală şi a cazierului fiscal din sarcina fermierului, în scopul fluidizării şi eficientizării procesului de intrare efectivă în posesia subvenţiilor de sprijin.

Aşadar, conducerea PSD a MADR face ceea ce trebuie pentru agricultori, deoarece rolul lor este să se ocupe de producţie şi de culturi, iar atribuţiile funcţionarilor din structurile ministerului sunt de a-i sprijini în procesul de implementare a accesării programelor.

În argumentarea acestor decizii benefice, s-a luat în calcul realitatea că majoritatea solicitanţilor ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri. De asemenea, micii producători agricoli au în prezent probleme legate de lipsa lichidităţilor, precum şi a sumelor necesare achiziţiei de sămânţă pentru înfiinţarea culturilor, precum şi cu alte costuri generate de încălzirea spaţiilor protejate. Nu în ultimul rând, s-a ţinut cont de faptul că fermierii au dificultăţi în accesarea şi utilizarea bazelor de date ale instituţiilor implicate în eliberarea documentelor necesare înscrierii în programe.

În concluzie, salut demersurile de simplificare a procedurilor aferente accesării programelor de sprijin destinate legumicultorilor şi am convingerea că un număr însemnat de producători vor beneficia în acest an de măsurile luate, putând astfel să ofere o producţie de calitate pentru consumul autohton.

Domnul Ioan Balan:

"Un teritoriu poate fi cucerit, un popor niciodată!"

Cea mai tristă zi din istoria secolului XXI va rămâne data de 24 februarie 2022, ziua declanşării invaziei ruseşti în Ucraina.

Apreciez solidaritatea statelor democratice din întreaga lume care condamnă cu fermitate agresiunea de neînţeles a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Războiul declanşat de Vladimir Putin, împotriva unui stat independent şi suveran, asupra unui popor paşnic, care pornise decisiv pe drumul consolidării democraţiei, al economiei libere şi al apropierii de valorile occidentale, trebuie să înceteze imediat!

Apreciez, de asemenea, modul în care autorităţile din Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii s-au mobilizat pentru a aplica sancţiuni economice severe asupra statului agresor. Îmi exprim speranţa că forţele occidentale nu vor lăsa niciun moment garda jos şi vor aplica noi şi noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, în scopul de a o izola politic, economic şi diplomatic, pe plan internaţional.

Autorităţile ucrainene au nevoie de suportul puternic şi susţinut al statelor occidentale, atât din punct de vedere umanitar, cât şi financiar, pentru a putea să-şi protejeze cetăţenii. Un teritoriu poate fi cucerit, un popor niciodată!

România este deja statul care primeşte cu braţele deschise miile de mame ucrainene care trec frontiera ţării noastre plângând, cu copii de mână, fugind din calea morţii. Sunt profund impresionat de solidaritatea şi umanitatea de care au dat dovadă românii din Suceava, Botoşani, Maramureş şi din toată ţara, primindu-i ca pe nişte fraţi pe ucrainenii care încearcă să-şi salveze familiile. Aş mai adăuga faptul că mulţi dintre refugiaţii care trec frontiera de stat a României sunt fraţii noştri români din zona Cernăuţi, din Bucovina de Nord. Am convingerea că România va avea grijă de fiecare refugiat în parte, de fiecare ucrainean obligat de agresorul rus să-şi abandoneze casa şi ţara.

Vreau să transmit un mesaj cât se poate de clar tuturor compatrioţilor mei. România beneficiază astăzi de cea mai solidă garanţie de securitate din istorie. Apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă cele mai solide argumente pentru ca niciun român să nu-şi facă griji asupra securităţii şi apărării statului român, indiferent ce demersuri şi agresiuni va mai face Federaţia Rusă.

Deşi avem garanţia că suntem apăraţi, nu putem să nu ne întristăm că în secolul XXI încă mai există lideri cu mentalităţi închistate în secolul al XIX-lea, care se visează ţari sau împăraţi, iar pentru a-şi împlini visele dictatoriale, produc moarte, suferinţă şi distrugeri.

Domnul Lilian Scripnic:

"Gândurile şi rugăciunile mele se îndreaptă spre Ucraina, spre oamenii nevinovaţi afectaţi de război"

Este cunoscut faptul că o imagine poate avea un puternic impact emoţional, echivalând cu mai bine de 1000 de cuvinte.

Imaginile mediatizate în ultimele zile, în care sunt surprinşi copii, femei şi bătrâni care fug din calea războiului din Ucraina, oameni care au abandonat toată agoniseala şi truda de o viaţă, au un puternic impact emoţional asupra noastră, a tuturor şi ne oferă şansa să fim solidari în faţa acestui episod nedrept al istoriei, cu cei nevinovaţi.

Văzând cozile impresionante din ultimele zile de la punctele de trecere a frontierei de la Giurgiuleşti, judeţul Galaţi, şi Isaccea, judeţul Tulcea, m-am implicat cu toată energia pentru ca aceşti oameni nevinovaţi să fie bine primiţi în România şi să treacă peste cele mai grele momente din viaţa lor.

Solidaritatea românilor cu refugiaţii ucraineni, indiferent de etnia acestora, s-a dovedit şi de această dată a fi la fel de puternică ca până acum, în ciuda politicilor asimilaţioniste agresive. Românii au dovedit şi acum faptul că au capacitatea şi deosebita calitate de a face diferenţa între politica agresivă dusă de instituţiile ucrainene şi etnicii ucraineni de rând care sunt în bune relaţii cu fraţii noştri de dincolo şi dincoace de graniţă, neuitând în niciun moment de datoria creştinească de a ne iubi aproapele.

Adresez Guvernului rugămintea urgentă să ia toate măsurile necesare pentru a procesa rapid fluxurile de refugiaţi de la punctele de frontieră, cât şi pentru a le asigura condiţii minimale de cazare şi de trai.

Mai mult însă, România trebuie să se implice activ, împreună cu partenerii din Vest, în vederea găsirii soluţiilor de pace în Ucraina. Puneţi-vă în locul ucrainenilor care aşteaptă salvarea de la Vest, aşa cum au aşteptat şi românii după al Doilea Război Mondial, şi care trăiesc cu spaima că după un război devastator vor fi de partea nedorită a unei noi cortine de fier.

Ceea ce le dă putere femeilor, bătrânilor şi copiilor care s-au refugiat în România este speranţa că Dumnezeu îi va ţine în viaţă pe soţii, fraţii, copiii lor rămaşi în Ucraina pentru a-şi apăra ţara şi că, după ce războiul se va încheia, se vor întoarce acasă şi îşi vor reconstrui casele, ţara şi viitorul.

În aceste vremuri zbuciumate, gândurile şi rugăciunile mele se îndreaptă spre Ucraina, spre oamenii nevinovaţi afectaţi de război.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Suntem uniţi în faţa agresiunii"

Data de 24 ianuarie va avea de acum înainte o conotaţie sumbră nu doar pentru Europa, dar şi pentru ţările din toată lumea. Este ziua în care a devenit clar că anumiţi lideri îşi pun ambiţiile iluzorii mai presus de vieţile cetăţenilor. Este ziua în care mecanismele democratice în funcţiune au fost activate pentru a contrabalansa decizia Federaţiei Ruse de a încălca autonomia teritorială a Ucrainei, pentru a doua oară în decurs de opt ani. Şi cel mai important, este ziua în care vecinii Ucrainei s-au mobilizat fără precedent pentru a ajuta oamenii care fug din calea războiului.

Încă din prima zi de conflict, Misiunea României la NATO a cerut activarea Articolului 4 din Tratatul de la Washington, care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi, în contextul conflictului din Ucraina. Nevoia de consens politic, militar şi mai ales umanitar în astfel de situaţii este pregnantă, iar Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi ţările baltice au prioritizat şi ele acest lucru prin susţinerea solicitării României la NATO. Consolidarea dialogului nord-atlantic acţionează ca un scut împotriva tendinţelor imperialiste clare ale Federaţiei Ruse.

După ce au fost atacate cu rachete mai multe oraşe importante printre care Kiev, Harkov, Mariupol sau Odesa, mii de cetăţeni ucraineni au dobândit forţat statutul de refugiaţi şi au trecut graniţele în ţările vecine în căutare de ajutor. Imaginile cu familii care îşi părăsesc locuinţele, pentru a ajunge la loc sigur, sunt cutremurătoare şi nu îşi au locul în cadrul eforturilor pe care statele europene îl fac pentru a construi un areal pur democratic şi prosper.

Cu toate acestea, cetăţenii din Ucraina au fost obligaţi să treacă graniţa în special în Republica Moldova şi România, în căutare de azil. Autorităţile române s-au mobilizat fără precedent, iar partidele politice din actuala coaliţie de guvernare s-au arătat dispuse să îi ajute pe toţi cetăţenii care vor căuta refugiu. Mai mult decât atât, un număr impresionant de români sunt activi în grupuri de voluntari pe reţelele de socializare. Mai multe companii, firme, asociaţii şi personalităţi publice şi-au oferit deschiderea de a acorda sprijin pentru refugiaţii de război din Ucraina. Români din Cluj, Neamţ, Timişoara, Constanţa, Vaslui, Argeş, Bucureşti şi din multe alte zone ale ţării au anunţat că îşi oferă gratuit locuinţele pentru familiile cu copii, inclusiv pentru cei care vin cu animale. Şi în mediul academic s-a arătat un nivel de solidaritate impresionant, întrucât, de exemplu, Universitatea din Bucureşti a pus la dispoziţie camere de cămin refugiaţilor care caută adăpost, iar Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca a declarat că va susţine profesorii, cercetătorii şi studenţii din Ucraina care doresc să-şi continue activitatea în România.

La graniţa cu Ucraina, cozile sunt de câţiva kilometri, iar într-o singură zi au intrat pe teritoriul ţării noastre 14.000 de refugiaţi. Românii nu au stat pe gânduri, şi-au pus la dispoziţie casele pentru a-i ajuta pe vecinii noştri. Centrele de refugiaţi aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă s-au ocupat în proporţie de peste 50% şi sunt aşteptate şi mai multe cereri de azil în zilele următoare. Avem capacitatea necesară de a-i ajuta pe vecinii noştri şi de a preveni ca atacurile ruseşti să sfârşească viaţa cetăţenilor din Ucraina.

Vă încurajez pe toţi să ne rugăm ca această criză să treacă cât mai repede, iar numărul victimelor să nu crească şi mai mult. Trebuie să avem încredere în capacitatea mecanismelor democratice de a combate această criză. Sancţiuni economice sunt deja în vigoare şi vor urma şi altele, dacă agresiunea va continua. NATO şi Uniunea Europeană sunt alianţe puternice şi reziliente, iar eforturile tuturor ţărilor vecine Ucrainei sunt mobilizate pentru a oferi ajutor.

Sperăm că această criză se va sfârşi cât mai repede!

Suntem uniţi în faţa agresiunii şi determinaţi să ajutăm prin toate mijloacele disponibile!

Domnul Nicolae Giugea:

"Vladimir Putin - un agresor care destabilizează pacea mondială!"

24 februarie 2022 va rămâne în istoria omenirii ca punct de răscruce în destabilizarea păcii mondiale. Vladimir Putin şi pretenţiile sale expansioniste absurde, închistate în secolul al XIX-lea, au demonstrat cât se poate de clar cât de mult rău a făcut Rusia, mai ales în ultimele două secole, tuturor statelor şi popoarelor din Estul Europei.

Agresiunea asupra Ucrainei, planificată şi concertată, a arătat, încă o dată, că Federaţia Rusă nu a dat şi nu dă nici doi bani pe soluţiile diplomatice pe care le-au oferit statele occidentale. Invazia armată a unui stat independent şi suveran cum este Ucraina face din Federaţia Rusă condusă de Vladimir Putin un agresor intolerabil, nefrecventabil, care trebuie izolat economic, politic şi diplomatic, pe termen lung.

Cei care au pus vreodată la îndoială cât de importante sunt pentru România apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO, precum şi partenerul strategic cu Statele Unite ale Americii, ar trebui să recunoască în aceste zile că România nu s-a aflat niciodată în istoria sa într-o situaţie atât de favorabilă, în ceea ce priveşte garanţiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă de siguranţa sa, a familiei sale şi a proprietăţilor sale, având în vedere faptul că orice agresiune împotriva României echivalează cu o agresiune împotriva tuturor statelor membre, cu consecinţe dure, rapide şi directe împotriva agresorului.

Apreciez eforturile autorităţilor române care, zilele acestea, primesc şi găzduiesc cât mai mulţi refugiaţi din calea armelor şi a morţii. Fluxul de refugiaţi care trec frontiera de stat a României va fi consistent şi, probabil, pentru un termen destul de lung. Să nu uităm că mare parte dintre cei care se refugiază în România, mai ales prin frontierele din judeţele Suceava şi Botoşani, pot fi fraţi români, din Bucovina de Nord, sânge din sângele nostru, separaţi vremelnic de patria mamă.

Recunosc faptul că sunt profund emoţionat de solidaritatea românilor din Moldova şi Maramureş, care au primit cu braţele deschise familiile care au fugit din calea morţii. Solidaritatea, în aceste zile negre ale istoriei, trebuie să ne caracterizeze pe noi toţi, cei care apreciem libertatea, democraţia şi integritatea teritorială a statelor.

În ceea ce priveşte răspunsul statelor democratice la adresa agresorului internaţional, Federaţia Rusă, vreau să cred că acesta va fi puternic, dureros şi direct proporţional cu agresiunea acestuia din Ucraina.

Doamna Daniela Oteşanu:

"În contextul conflictului regional, este esenţială implementarea de soluţii pentru stabilizarea situaţiei energetice din România, prin scăderea preţurilor şi asigurarea capacităţilor proprii de producţie"

Soluţiile PSD în privinţa preţurilor la energie vor fi implementate. PSD a intrat la guvernare pentru a oferi soluţii pentru oameni, nu pentru a purta dispute politice. Chiar dacă nu deţine portofoliul Energiei, PSD s-a implicat activ pentru oprirea creşterii preţurilor la energie care afectează economia naţională şi nivelul de trai. Soluţiile propuse de PSD au fost agreate în coaliţie şi se vor regăsi în actul normativ ce va trebui elaborat de Ministerul Energiei, în calitate de titular al portofoliului. Revenirea la o formă de reglementare a pieţei şi reluarea investiţiilor în hidrocentralele care nu sunt încă funcţionale, cum a propus PSD, se dovedesc soluţii eficiente pentru oprirea creşterii facturilor şi pentru asigurarea independenţei energetice pe termen lung.

Aşadar, reglementarea se va aplica în primul rând la nivelul adaosului comercial practicat de companiile din piaţa de energie, ceea ce va permite derularea în continuare a contractelor deja încheiate între furnizori, producători şi clienţi. Preţurile finale pentru energia electrică vor fi de 0,8 lei/KWh pentru consumatorii casnici, IMM-uri şi infrastructura critică, cum sunt spitalele, şcolile şi instituţiile publice şi de un leu/KWh pentru ceilalţi consumatori noncasnici. În privinţa gazelor naturale, se poartă încă discuţii pentru stabilirea preţurilor finale.

PSD consideră că revenirea la o formă reglementată a pieţei de energie, pe o durată determinată, reprezintă singura soluţie sustenabilă pentru oprirea creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. De asemenea, este necesară plafonarea marjei de profit practicată de companiile din sectorul energetic, pentru că este inadmisibil ca din cauza interesului îngust al acestora de a-şi maximiza profiturile să fie distrusă economia naţională şi puterea de cumpărare a românilor.

Colegii mei de la PSD au pus soluţii pe masă, iar multe dintre acestea sunt agreate de premier, dar operaţionalizarea lor este în răspunderea directă a ministrului energiei. Soluţiile rapide de care este nevoie pentru prăbuşirea economică şi socială au fost deja lansate de PSD - revenirea la reglementarea pieţei de energie pe o perioadă determinată şi scoaterea din ariile de mediu protejate a hidrocentralelor finalizate în proporţie de peste 90%, care ar putea fi date rapid în folosinţă.

Prelungirea actualelor măsuri după data de 1 aprilie nu rezolvă problema de fond, ci doar o amână, ceea ce pune presiune pe bugetul de stat din care se plătesc compensaţiile. În loc ca ministrul energiei să amâne problema, mai bine o rezolvă acum, venind cu proiectul de act normativ.

Îi solicit domnului Virgil Popescu, ministrul energiei, să vină cât mai rapid cu proiectul de ordonanţă pentru reglementarea pieţei de energie, astfel încât să oprim creşterea inflaţiei şi a facturilor la energie şi căldură!

Doamna Raisa Enachi:

"Independenţa justiţiei şi integritatea SIIJ"

În cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, din care fac parte, s-a dezbătut Proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, bine cunoscută în spaţiul public ca SIIJ.

Conform proiectului de lege, competenţele SIIJ vor fi transferate, de fapt, unei noi structuri, denumită "sistem inspirat de modelul Parchetului European".

În total, au fost depuse 81 de amendamente şi au fost aprobate, cu majoritate de voturi, doar cele care vizau aspectele de tehnică legislativă, nu şi cele de substanţă. A fost propus un raport de adoptare, în forma prezentată şi asumată de către Guvern, raport ce a fost votat cu 18 voturi pentru şi 7 voturi contra.

Forma legislativă propusă a necesitat ajustări tehnice semnificative, dar ce este de punctat este faptul că argumentele obiective şi pertinente nu au putut fi prezentate în mod corespunzător.

Prin urmare, fie procurorii şi judecătorii sunt cercetaţi de către noua structură de anchetă, fie nu se doreşte ca justiţia să funcţioneze.

Înfiinţarea SIIJ a trecut tot prin Parlament, prin Legea nr. 207/2018 care a modificat şi a completat Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, înfiinţându-se astfel această structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, structură care avea competenţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv procurorii şi judecătorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Ministerul Justiţiei, condus de către domnul ministru Cătălin Predoiu care îşi asumă acest proiect normativ, a făcut publică o serie de date statistice, conform cărora 85,47% dintre procurorii respondenţi şi 72,22% dintre judecători au avizat pozitiv desfiinţarea SIIJ.

La aflarea unor asemenea date hotărâtoare, în mod firesc ar fi trebuit să fie cunoscut atât modul în care metodologia de culegere a datelor a fost alcătuită, cât şi criteriile de selecţie a eşantionului reprezentativ pentru acest subiect sensibil. În acest caz, în ciuda aparentei majorităţi, datele prezentate nu pot fi considerate relevante, deoarece în prezent există 117 magistraţi, procurori şi judecători, care au fost condamnaţi definitiv.

Un alt aspect deloc de neglijat este avizul dat de către CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, unde votul pentru desfiinţarea SIIJ a fost unul foarte strâns, doar 11 voturi pentru, faţă de 8 voturi contra.

Ar trebui să ne întrebăm dacă este omeneşte posibil ca 59 de procurori la nivel naţional să gestioneze cele peste 7000 de dosare aflate pe rol în acest moment. În cazul în care acest lucru ar fi posibil, cum ar putea fi verificat acest proces ? Ca să nu mai vorbim despre istoricul dosarelor instrumentate de DNA, instituţie care nu a acceptat niciodată erorile dovedite prin sentinţele instanţelor competente.

Din procesul de selecţie a procurorilor ar trebui să fie eliminată orice tendinţă de subiectivitate, pentru a nu se prejudicia corectitudinea proceselor de investigaţii asupra abaterilor judiciare.

Independenţa justiţiei este un drept fundamental care trebuie respectat şi menţinut în orice societate democratică, lucru care ne obligă să nu permitem crearea şi acapararea unor asemenea privilegii în România.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Vaccinul împotriva tuberculozei a fost creat de Albert Calmette şi Camille Guerin în 1908, iar testele clinice au durat 13 ani. Vaccinul împotriva difteriei a fost inventat în 1920 şi testat timp de 20 de ani. În Statele Unite ale Americii, în 1954, au început testele în masă a vaccinului împotriva poliomielitei, testele au durat câţiva ani, după care vaccinul a fost introdus în circuitul de vaccinare obligatorie. Similar, a fost şi cu vaccinul împotriva difteriei. Testele de medicamente, în genere, pot dura de la câţiva ani până la zeci de ani. Cu toate că tehnologia a evoluat, înainte să poată fi aprobat în UE, un vaccin trebuie să treacă prin teste riguroase, efectuate de fabricant şi o evaluare ştiinţifică efectuată de autorităţile de reglementare. Apoi, fabricantul vaccinului testează efectele vaccinului prin teste de laborator şi pe animale.

Abia după aceste etape premergătoare urmează etapa în care sunt realizate teste clinice pe oameni. Fabricantul vaccinului testează vaccinul în trei faze de studii clinice, pe un număr din ce în ce mai mare de oameni în fiecare fază. Acest program trebuie să urmeze norme stricte şi procedurile şi protocoalele stabilite de autorităţi.

Perioada de la conceptul iniţial până la autorizare poate fi de aproximativ zece ani.

În cazul vaccinului antiCOVID, treburile stau complet diferit şi anume, în 8 decembrie 2020 a fost vaccinată prima persoană în Marea Britanie cu vaccin Pfizer BioNTech, iar primul român a fost vaccinat în 27 decembrie al aceluiaşi an. Nu a trecut nici un an de la vaccinarea primului român şi deja se doreşte vaccinarea în masă a copiilor.

Vreau să vă îndemn la chibzuinţă, să nu vă grăbiţi şi să analizaţi cele expuse de mine anterior. Haideţi să nu luam decizii pripite! De ce să fim primii şi să excelăm pe un teren încă necunoscut şi insuficient studiat?

Studiile clinice şi statistica europeană arată că aproape deloc copiii nu suferă de pe urma pandemiei, atunci, de ce atâta grabă, când copiii sunt cel mai puţin afectaţi? Ordinea firească ar fi să facem un studiu clinic despre efectul vaccinării în România, după care să vaccinăm în masă copiii, nu invers! Voi, în schimb, vreţi să vaccinăm mai întâi copiii şi vedem noi, apoi, ce va ieşi!

Nu doresc ca aceste vorbe să fie răstălmăcite şi distorsionate în sensul opus. În esenţă, Domniile Voastre propun ca mai întâi să facem o intervenţie, iar mai apoi să analizăm riscurile ce pot apărea, însă putem oare aproxima consecinţele unei asemenea decizii când este vorba despre destinele atâtor români?

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Consecinţele scăderii natalităţii - în 2022, România va importa 100000 de muncitori!"

Anul trecut, România a înregistrat cea mai scăzută natalitate din ultima sută de ani, iar acest declin demografic este unul fără precedent.

De la primele alegeri libere, cu ghilimelele de rigoare, România a avut 17 prim-miniştri, iar în cei 30 de ani trecuţi de atunci marile partide politice şi-au împărţit, aproape frăţeşte, timpul petrecut la guvernare - 9 premieri de dreapta şi 6 premieri de stânga au guvernat România din 1990 până astăzi, fără a pune a-l pune la socoteală pe independentul Isărescu şi pe Victor Ponta, pe când reprezenta USL.

În trei decenii, înaintaşii actualei coaliţii de guvernare au reuşit să distrugă învăţământul, să privatizeze mai mult în folosul lor decât al ţării, industria şi resursele României, declanşând cel mai mare exod din vreme de pace al unui popor - scârbiţi, românii au ales să-şi părăsească ţara!

În plus, nimeni, timp de 30 de ani, nu a fost interesat să genereze politici de încurajare a natalităţii, iar rezultatele încep să se vadă. Încet-încet, devenim o populaţie îmbătrânită, aflată la limita dintre sărăcie şi supravieţuire, condusă de o clasă politică total decuplată de la realitatea de zi cu zi.

Recent, Guvernul a aprobat Proiectul de Hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022. În acest an, 100000 de muncitori străini ar putea ajunge în România.

Consider acest demers unul de o duplicitate sinonimă cu trădarea. Iată de ce - pe de o parte, politicienii plâng cu lacrimi de crocodil o piaţă a muncii din România, piaţă ce nu e în stare să ofere salarii de 600-1000 de euro - şi vă rog să nu uitaţi că majoritatea angajaţilor de la noi lucrează pe salariul minim - iar pe de altă parte, în logica strict politicianistă, preferă să importe 100000 de lucrători străini, oameni pe care nu-i interesează starea drumurilor din România, că se moare cu zile prin spitale, că nu există şcoli, grădiniţe ori că justiţia nu mai este demult legată la ochi - adică tocmai motivele ce au determinat atât emigrarea a milioane de conaţionali, cât şi scăderea dramatică a natalităţii!

Însă, din 2024, vă asigur că se va face dreptate pentru România!

Domnul George Şişcu:

"Mobilizarea românilor este extraordinară în faţa acestei crize umanitare de mari proporţii"

S-a lăsat frigul la Isaccea, ca de altfel în toate punctele de trecere a frontierei din estul şi nordul ţării, însă românii dovedesc o solidaritate incredibilă. Sunt mândru că sunt român, cum sunt mândru că sunt dobrogean!

La rându-mi, m-am dus la Isaccea în fiecare zi şi voi ajuta pe mai departe cu tot ce pot.

Există o mobilizare fără precedent, unii oameni şi-au luat câteva zile de concediu pentru a da instituţiilor o mână de ajutor. Începând cu Prefectura Tulcea, ISU, Pompieri, Poliţia judeţeană şi continuând cu primăriile sau Direcţiile de asistenţă socială, este un efort general pentru a strânge ajutoare, a pune la dispoziţie cazare sau mijloace de transport.

Trebuie spus că bacul va face curse de la Orlovka la Isaccea în continuare, chiar dacă vremea nu este prielnică. A circulat informaţia că bacul va fi oprit, dar nu este adevărat, se poate întâmpla asta doar dacă sunt sloiuri de gheaţă, ceea ce nu este cazul.

Mă bucur să văd atâta solidaritate în jur şi sunt convins că lucrurile se vor derula la fel şi în continuare, cu calm şi cu o bună organizare. Mă aştept să crească presiunea în punctele de trecere a frontierei, inclusiv la Isaccea.

Sunt cozi mari dincolo de frontieră, pe partea ucraineană, sunt sute de oameni care trec cu bacul la fiecare transport, dar, din păcate, asistăm la o criză umanitară de proporţii. Ajutoarele sunt dirijate şi către cetăţenii din Ucraina care stau la rând să intre în România. Sunt oameni care aşteaptă în frig de 24 sau chiar de 48 de ore şi trebuie să-i ajutăm, pentru că au nevoie mai mult ca oricând de sprijin.

Însă veştile care vin din Ucraina nu sunt deocamdată încurajatoare. Mor oameni nevinovaţi, este un război greu de înţeles şi de acceptat.

Sper să se termine cât mai repede această confruntare lipsită de logică. Sunt oameni disperaţi care îşi lasă totul acasă şi fug. Este greu să priveşti un copil în ochi şi să-i citeşti groaza.

Să fim solidari cu suferinţa acestor oameni şi să-i ajutăm în continuare!

Domnul Ilie Toma:

"#REZIST(ăm) şi fără USR!"

Nici în acest moment, stimaţi colegi de la USR, nu înţelegeţi că ţara nu se poate guverna prin atacuri pe Facebook, postări mincinoase, insulte sau atacuri la persoană, şi nici acum nu vă reveniţi din şocul eşecului guvernării voastre, în care mai mult aţi tras de ciolan decât să fiţi preocupaţi de nevoile cetăţenilor şi problemele reale ale României.

Cât aţi fost în coaliţia de guvernare, prioritatea voastră a fost să deschideţi o puşculiţă grasă, cu numele PNRR, pentru firmele de casă ascunse după paravanul consultanţei, drept dovadă că USR are oameni calificaţi doar în aprinderea lanternelor şi organizarea de manifestaţii în stradă sub sloganul "#rezist!"

"#rezist" au spus şi românii care au trebuit să îndure bătaia dumneavoastră de joc, când prioritar era să privatizaţi sistemul sanitar.

"#rezist" cu aceleaşi venituri îngheţate din 2019, în timp ce preţurile creşteau şi inflaţia se adâncea.

"#rezist" şi fără acces în spitale pentru consultaţii şi tratamente!

Cetăţenii vor #rezista şi când angajamentele din PNRR îşi vor produce efectele şi vor face foc fără lemne sau vor mânca de la alţii, pentru că în propria gospodărie nu vor avea voie să crească animale.

Voi, însă, nu aţi rezistat în coaliţia de guvernare, nu aţi rezistat în fuziunea cu PLUS şi nu aţi rezistat să nu vă atacaţi ca hienele în interiorul partidului, rămaşi fără ciolan fiind.

Eşecul vă îndeamnă să faceţi ce ştiţi mai bine, gălăgie în spaţiul online, să lansaţi atacuri la adresa celor ce fac ceva concret pentru revenirea la normalitate şi asupra celor care nu dau milioane de euro pe consultanţă. Calomniaţi şi instigaţi, asta faceţi!

Stimaţi colegi din USR, vă stă bine în scaunele de parlamentari, cu sau fără pancarte. Priviţi bine în jur şi bucuraţi-vă de tot ce vă oferă funcţiile deţinute. Dacă la alegerile parlamentare din 2020 aţi păcălit 15% dintre români, acum este o certitudine că în viitor nu mai păcăliţi pe nimeni!

Aprindeţi iar lanternele, că reflectoarele le-a luat Dacian Cioloş când l-aţi debarcat din USR PLUS, şi găsiţi-vă calea de a reveni la ceea ce făceaţi înainte de a deveni parlamentari. Acceptaţi faptul că românii nu vă mai vor! V-aţi dovedit neputinţa!

Daţi dovadă de maturitate, dacă aveţi, şi lăsaţi-i pe cei ce pot să facă lucruri concrete pentru revenirea la normalitate, după 2 ani de pandemie, să le facă.

Firmele de consultanţă şi cele de casă se vor descurca şi fără voi!

Şi noi ne descurcăm fără voi!

Domnul Daniel Tudorache:

Ţinând cont de o relativă acalmie care domneşte pe frontul din Ucraina, sunt aşteptate negocierile organizate de Belarus, de către toţi cetăţenii europeni care, în aceste momente dificile pentru bătrânul continent greu încercat în istorie, nutresc speranţa rezolvării conflictului.

În România, adesea, tendinţele politice şi sociale venite dinspre generaţiile care au trăit şi s-au maturizat în timpul Războiului Rece sunt diferite faţă de ale celor care au crescut şi au fost educaţi după căderea dictaturii, iar ţara noastră, în acest context, trebuie să caute, deasupra tuturor dezbaterilor, apele limpezi şi identificarea unei soluţii.

Pe fondul fricii de război creşte şi teama de o recesiune economică, iar extremiştii revin în actualitate, un balans care denotă nu doar nesiguranţă, dar şi o escaladare a diletantismului. Omului i-a fost dat să trăiască în pace, nu războiul este cel care-l defineşte pe om, el are nevoie de linişte sufletească, de comuniune, nu de haos şi ură, iar răspunsul Rusiei la disponibilitatea exprimată de ucraineni nu ne încurajează că se poate renunţa la orgolii, violenţe şi război, deşi noi vrem să investim într-o pace a tuturor.

Să ne rugăm pentru înţelepciunea conducătorilor, să ne rugăm ca Dumnezeu să îşi facă simţită prezenţa, să se renunţe cât mai repede la arme, iar dialogul să se concretizeze, armele să tacă şi să domnească pacea pe întreg continentul!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor, bună ziua!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 160.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 1 martie, şi miercuri, 2 martie; programul de lucru pentru perioada 28 februarie - 5 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 21-28 februarie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi vom dezbate iniţiativele pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar la ora 14.30 vom avea votul final.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, domnule Grosaru!

Dacă asupra ordinii de zi există observaţii?

Doar asupra ordinii de zi!

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Pe procedură.

Revin cu solicitarea pe care am făcut-o şi în şedinţa trecută, cu privire la reluarea votului la PL-x 25/2020, pentru că s-a înregistrat un vot practic invers faţă de cum a fost propus.

Repet, rapoartele care au ieşit din comisiile comune, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică, la acest PL-x, sunt rapoarte de respingere a ordonanţei.

Drept urmare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...votul final...

Daţi-mi voie, vă rog frumos!

La votul final, trebuia să fie adoptarea PL-x 25/2020 pentru aprobarea O.U.G. nr. 70/2019 privind unele măsuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, fără un acord.

Votul real înregistrat - 297 de voturi pentru -, iar aceasta a fost adoptarea PL-x pentru aprobarea O.U.G....

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...nr. 70/2019.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru, opriţi-vă o secundă!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Este menţionat pe site-ul Camerei că proiectul de lege este pentru respingerea O.U.G. nr. 70/2019.

Drept urmare, solicit, pentru această chestiune, reluarea votului, pentru că votul a fost viciat, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru, v-am întrebat de două ori dacă asupra ordinii de zi, nu pe procedură, pentru că mai am intervenţii pe procedură.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În fine...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Atunci...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Regula...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, este pe ordinea de zi...

Atunci, vă rog frumos să introduceţi acest proiect de lege pe ordinea de zi, pentru a se exercita votul, conform celor rezultate din rapoartele comisiilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu am cum să introduc pe ordinea de zi, nici să supun votului un proiect de lege care a fost deja votat.

Îmi pare rău, domnule Grosaru!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Am luat cuvântul conform art. 36 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Solicitarea a fost făcută direct către dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru a remedia acest vot viciat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii asupra ordinii de zi? Mai întreb o dată.

Domnule Benedek Zacharie, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Solicit retrimiterea, două săptămâni, la comisii, a PL-x 650/2020 (Proiectul de Lege privind trecerea unor imobile din proprietatea privată sau publică, după caz, a statului în proprietatea publică a judeţului Bihor şi în administrarea Consiliului judeţean Bihor). Este vorba despre ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 39.

Există consens.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există consens asupra acestei propuneri?

În regulă.

Ultima poziţie de pe ordinea de zi...

(Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, domnule Ungureanu!

PL-x 650/2020 se întoarce la comisie, două săptămâni.

Domnule Ungureanu, tot asupra...?

Nu domnul... nu este domnul... ba da.

Tot asupra ordinii de zi?

Vă rog.

Încet, domnule Ungureanu, o să o spargeţi!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Bună ziua!

Am o rugăminte la dumneavoastră, o chestiune importantă, legată de sănătatea publică.

Să retrimitem comisiilor proiectul care este pe poziţia 23, timp de două săptămâni, adică Pl-x 258/2019 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii).

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi consensul liderilor? (Vociferări.)

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Nu, dar am vorbit cu câţiva dintre ei şi sunt de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu aşa, domnule Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Avem o majoritate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Nu avem însă un consens.

De aceea, o să vă rog să mergem la vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În aceste condiţii, nefiind un consens al liderilor, pregătiţi-vă cartelele.

Vot pentru retrimiterea la comisie, poziţia 23 - Pl-x 258/2019.

Vot, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Două săptămâni!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Două săptămâni.

Cu 115 voturi pentru, 27 contra şi 7 abţineri, punctul 23 a fost retrimis comisiilor, pentru două săptămâni.

Nu mai avem intervenţii asupra ordinii de zi.

Şi, înainte de a intra la dezbateri, îl rog pe domnul Floroiu, pe procedură.

Şi apoi, pe domnul Flucuş, aceeaşi procedură.

Domnule Floroiu, vă rog.

Domnul Ionel Floroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să fac un anunţ important din perspectiva persoanei mele, în sensul în care anunţ Camera Deputaţilor şi conducerea Camerei Deputaţilor că mă retrag din Grupul de prietenie cu Federaţia Rusă. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Nu pot să fiu prieten cu neprietenii de la Moscova, care susţin un dictator, care susţin un conducător care a provocat monstruozităţi la nivel mondial.

Cu această ocazie, vreau să transmit un mesaj foarte clar - sunt împotriva războiului, sunt împotriva dictatorului Putin! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Floroiu, am rugămintea să faceţi şi în scris acest anunţ către Biroul permanent.

Tot pe procedură, domnul deputat Flucuş.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că, începând de astăzi, îmi dau demisia din Grupul parlamentar al PNL şi o să activez în continuare ca deputat neafiliat. (Aplauze.)

Nu am crezut că după 5 mandate de primar... (Aplauze.) ...câştigate pentru acest partid, va veni şi vremea să ne despărţim.

Am luat această decizie din cauză că nu am reuşit să obţin suficient sprijin din partea colegilor, pentru promovarea unor proiecte legislative pe care le-am promis în circumscripţie alegătorilor şi pentru că vreau să votez în conformitate cu conştiinţa mea şi să nu aduc prejudicii cetăţenilor de rând, prin luarea unor decizii politice.

Nu aduc niciun reproş colegilor mei, le doresc succes din toată inima, vă doresc succes tuturor, şi dumneavoastră, şi evident că îmi doresc succes şi mie!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

La punctul 1 avem Pl-x 504/2021 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, numărul 361 din 26 aprilie 2004, cu modificările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, numărul 396 din data de 15 mai 2020, cu modificările şi completările ulterioare), dar vă anunţ că termenul pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit ieri.

Propunerea legislativă se consideră...

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Procedură, domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Nu aş fi luat cuvântul, dar sunt câteva cuvinte pe care colegul nostru le-a spus şi necesită o replică.

I-am acordat tot sprijinul necesar pentru toate proiectele pe care le-a promovat.

Menţionez că era propus pentru excludere, de către Partidul Naţional Liberal, pentru că a aderat la un demers care pentru noi, ca liberali, este inacceptabil, acela promovat de un alt partid politic reprezentant în Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Revin şi vă spun că punctul 1 de pe ordinea de zi - termenul pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit.

Aşadar, se consideră adoptat.

Mergem mai departe.

2. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic; PL-x 301/2020.

Întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Nu avem înscrişi.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate, pentru prezentarea raportului.

Domnule Stângă, vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, transmis cu adresa PL-x 301/2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 12 mai 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 46/2008, în vederea acordării unor ajutoare de stat în silvicultură, potrivit Regulamentului (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale, ca fiind compatibile cu piaţa internă, în aplicarea art. 107 şi art. 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor 3 comisii sesizate pe fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate, cu prezenţă fizică şi online.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, întrucât reglementarea cuprinsă în proiectul de lege a fost preluată în Legea nr. 197/2020 de modificare şi completare a Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Vă reamintim că suntem la sesiunea de respingeri şi am rugămintea, la preşedinţii de comisii, să restrângă puţin prezentarea rapoartelor, să putem parcurge cât mai multe.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că prin raport se propune respingerea proiectului de lege şi acesta rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului Silvic din 2008; Pl-x 413/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbatere şi dau cuvântul comisiei sesizate.

Domnule Stângă, încercaţi să restrângeţi puţin expozeul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Codului Silvic din 2008.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 23 iunie 2020.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.

La întocmirea prezentului raport comun, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Guvernul României, conform punctului de vedere transmis prin adresa nr. 4686 din 24 mai 2021, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a dezbătut propunerea legislativă în data de 9 februarie 2021. Membrii comisiei au fost prezenţi fizic şi online.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Codului Silvic din 2008.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Dacă există intervenţii asupra acestui punct de pe ordinea de zi?

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac o propunere, şi anume, proiectele de lege care sunt supuse pentru adoptare să fie propuse pentru respingere şi viceversa.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Sunteţi glumeţ astăzi.

Nu mai sunt intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate; Pl-x 848/2015.

Nu doresc iniţiatorii să ia cuvântul.

Comisia.

Comisia juridică, doamnă Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal referitor la exprimarea opţiunii de vot prin corespondenţă, ca modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot, pe lângă cea constând în votarea în secţiile de votare, în scopul înlesnirii posibilităţii de participare la alegeri a cetăţenilor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, deoarece s-a constatat că măsurile prevăzute de iniţiativa legislativă ar fi trebuit să facă obiectul de reglementare a Legii nr. 288/2015, şi nu adoptarea unui act normativ distinct.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Bănuiesc că doamna Tulbure doreşte la dezbateri generale.

Vă rog.

Numai o secundă, doamnă!

Rog Grupul AUR, fiind în procedură de urgenţă, să se hotărască - un singur vorbitor.

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Profit că avem cele 3 Pl-x-uri privind votul prin corespondenţă pentru cetăţenii români din străinătate şi vă spun că avem un document în lucru în ceea ce priveşte Codul electoral şi trebuie să avem o reformă electorală, conform Comisiei de la Veneţia.

Avem 18 luni la dispoziţie, în momentul de faţă, ca să putem să aducem în dezbatere şi în discuţii un nou cod electoral care presupune, de asemenea, o digitalizare a procedurilor în campaniile pe care le vom desfăşura în anul 2024, an electoral, şi trebuie să ne asigurăm că avem un cod electoral şi să ne aşezăm cu toţii la masă, să discutăm şi să avem un cod electoral nou şi modern.

Pentru românii din străinătate, mai ales eu, ca deputat de diaspora, care am şi experimentat votul în afară, este foarte important ca noi să revenim asupra acestui subiect şi să decidem să avem această reformă electorală, nu doar în ceea ce priveşte digitalizarea pentru românii din străinătate, ci şi reprezentarea românilor din străinătate şi anume, creşterea numărului de parlamentari pentru Circumscripţia nr. 43.

Vă propunem, aşadar, în următoarea perioadă, să dezbatem Codul electoral şi să îl aducem la vot, să reuşim să avem în 2024 un nou cod electoral.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ca unul care am trăit foarte mulţi ani în afara graniţelor ţării, pot să vă spun că există probleme foarte serioase privind comunităţile, mai ales cu acele comunităţi care sunt reprezentate pe... cum este continentul american, de exemplu, unde problemele logistice de deplasare în ziua votului sunt foarte serioase şi previn o grămadă de cetăţeni români care ar dori să voteze să se prezinte în sălile de vot.

De aceea, vă rog să aveţi în vedere acest lucru, pentru că este un demers pentru dreptul legal al cetăţenilor români la vot.

De aceea, vă propun să votaţi contra respingerii acestei propuneri legislative, pentru că este un drept al celor din diaspora.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Înainte de a trece la următorul punct, pe procedură, domnul Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Comisiei pentru constituţionalitate, doresc să ridic următoarea problemă.

Unul dintre membrii noştri, respectiv, domnul vicepreşedinte Grosaru, a declarat de aici, de la acest microfon, în două rânduri, la plen, că nu mai face parte din Comisia pentru constituţionalitate.

Formal, dânsul a apărut pe tabelele de prezenţă, dintr-un motiv care nu ne este imputabil, şi anume, faptul că atât Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi Grupul minorităţilor, Grupul etnic, nu au...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul parlamentar...

Domnul Ringo Dămureanu:

...Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu au iniţiat procedurile, la cererea domnului deputat.

Motiv pentru care noi am scris către acesta şi solicităm şi pe această cale lămurirea acestei probleme, deoarece, din punctul nostru de vedere, domnul deputat Grosaru nu este membru al Comisiei pentru constituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

5. Propunerea legislativă privind organizarea, desfăşurarea şi exercitarea votului prin corespondenţă de către cetăţenii români din străinătate; Pl-x 849/2015.

Comisia pentru administraţie, vă rog.

Doamna Bucura.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică au fost sesizate, în fond, cu privire la Pl-x 849/2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a precizat că Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Badiu?

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR, de principiu, se va poziţiona întotdeauna pentru acordarea dreptului de vot, într-un mod cât mai larg, românilor din diaspora, fapt pentru care noi, ca principiu, vom vota împotriva acestei respingeri a iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai avem intervenţii.

Rămâne la votul final.

Continuăm tematica cu votul.

6. Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate; de această dată, Pl-x 846/2015.

Tot Comisia pentru administraţie, tot doamna preşedinte Simona Bucura-Oprescu, vă rog, raportul.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică au analizat Pl-x 846/2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul României, prin punctele de vedere nr. 5103/2016 şi nr. 479/2017, a precizat că Parlamentul va decide asupra oportunităţii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Propunerea...

A, domnul Rusu, dezbateri generale.

Probabil în continuarea a ceea ce spunea domnul Badiu.

Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Şi eu vreau să fac apel la dumneavoastră, să votăm contra respingerii acestui proiect legislativ.

Noi, parlamentarii AUR, am fost plecaţi, acum o lună de zile, în diaspora, pentru a ne întâlni cu cetăţenii români care muncesc dincolo de graniţele ţării.

Unul din punctele de pe ordinea de zi, una din doleanţele acestor români minunaţi care trimit bani acasă şi care susţin economia ţării, a fost să aibă o mai mare facilitate la vot.

Şi acest vot prin corespondenţă considerăm că ar fi un proiect legislativ benefic, care ar stimula votul celor plecaţi afară.

Mi-ar plăcea să cred că românii noştri din diaspora nu sunt buni doar o dată la 4 ani, pentru a ne da votul, sau doar atunci când umflă conturile de acasă. Aş vrea să cred că îi respectăm, iar dumneavoastră, prin votul de astăzi, puteţi să faceţi acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Grosaru, doar din curiozitate, că sunt curios ce fel de procedură invocaţi de această dată.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult.

Ca totul să fie just şi perfect, odată cu anunţul făcut de către domnul preşedinte Dămureanu, cu privire la componenţa actuală a Comisiei pentru constituţionalitate, vă rog frumos să consfinţiţi printr-un vot componenţa Comisiei pentru constituţionalitate, dat fiind că plenul este suveran.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mergem mai departe.

Nefiind înscrişi la cuvânt, în continuare, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnule Grosaru, ştiţi foarte bine că nu pot să fac acest lucru.

7. Proiectul de Lege privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea prevenirii şi combaterii fraudei electorale; PL-x 374/2015.

Comisia?

Repet, PL-x 374/2015.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea prevenirii şi combaterii fraudei electorale.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Guvernul nu susţine adoptarea.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare unele măsuri în vederea combaterii fraudei electorale.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; PL-x 522/2021.

Iniţiatorii? Nu.

Dau cuvântul Comisiei pentru învăţământ, doamna preşedinte Natalia Intotero.

Şi ne bucurăm că sunteţi foarte bine astăzi.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, precum şi dispoziţii cu privire la patrimoniul Academiei şi la situaţia juridică a personalului după desfiinţarea acesteia. Totodată, se doreşte abrogarea Legii nr. 31/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din data de 18 octombrie 2021, a adoptat proiectul de lege, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, în şedinţa din 22 februarie 2022, comisia a propus, cu 8 voturi pentru adoptare, 10 voturi împotriva adoptării şi 3 abţineri, respingerea proiectului de lege, din considerentele ce se regăsesc în prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui şi domnul deputat Brian Cristian solicită să ia cuvântul.)

Care dintre dumneavoastră? Sau amândoi?

Domnul Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este amuzant - practic, de fiecare dată când avem o sinecură de genul acesta, voturile în Parlament merg înspre susţinerea ei.

Atunci când este vorba de reduceri fiscale, de exemplu, nu sunt bani, dar când e vorba să susţinem academii fictive, care au apărut ca ciupercile după ploaie, care nu fac de facto nimic altceva decât să plătească nişte indemnizaţii şi nişte salarii şi să susţină filiale inclusiv la New York, atunci deodată sunt bani.

10 milioane de lei este doar bugetul acestei instituţii pentru anul acesta. Bani din banii contribuabililor! Acolo s-au găsit bani, iată că sunt bani!

Proiectul este unul bun, care ar desfiinţa această academie.

Haideţi să mai şi desfiinţăm din aceste mii de agenţii!

Şi povestea amuzantă este că dacă vă uitaţi, proiectul a trecut de Senat, a fost adoptat de Senat în 2020, în octombrie, practic, înainte de alegerile parlamentare. Înainte de alegerile parlamentare, toată lumea e împotriva sinecurilor, lumea votează împotriva acestei risipe; după alegerile parlamentare, iată că unele voturi se schimbă.

Noi vă îndemnăm să dăm un mesaj că nu suntem pentru această puzderie de agenţii care tot apar, toate finanţate de stat, structuri de conducere şi toate acestea şi să respingem raportul de respingere. Deci, practic, să fim pentru desfiinţarea acestei academii, una dintre multele care trebuie desfiinţate în România.

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Brian Cristian, bănuiesc că, din acelaşi grup, aceeaşi poziţie.

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să vă citesc punctul de vedere al preşedintelui Academiei Române, domnul academician Ioan-Aurel Pop, care mi-a fost şi profesor, pe care l-a trimis domnului deputat Dragoş Gabriel Zisopol, la comisia dumnealui.

"Academia Română a atras atenţia de mai multe ori în legătură cu lipsa de legitimitate a aşa-numitei Academii a Oamenilor de Ştiinţă din România, o creaţie artificială, generatoare de confuzie şi de dezorientare, din mai multe motive.

Numele de AOŞR sugerează că membrii Academiei Române nu ar fi oameni de ştiinţă.

Numele de AOŞR induce ideea că această instituţie, şi nu Academia Română, este reprezentanta naţională a ştiinţei din România.

Suntem întrebaţi adesea, de către străini, care este adevărata Academie a României.

Ca formă de organizare, AOŞR dublează structura Academiei Române până la imitaţie, inclusiv în ceea ce priveşte secţiile de specialitate şi uniformele de gală.

AOŞR, prin modalităţile laxe de alegere şi prin primirea în sânul său a unor membri din eşichierul politic - cu menţiunea că Academia Română nu are voie să primească în cadrul ei persoane cu funcţii politice - AOŞR a diluat şi diminuat mult ideea de savant, de erudit.

Membrii AOŞR îşi însuşesc adesea în mod ilegal titlul de academician, încât publicul larg nu mai ştie care sunt adevăraţii academicieni. Menţionăm că, în acord cu legea, numai membrii titulari ai Academiei Române au dreptul să poarte titlul de academician.

Fondurile publice destinate culturii, ştiinţei, creaţiei intelectuale în general, sunt şi aşa foarte mici, încât risipirea lor pe prea multe planuri, unele paralele, nu poate să fie de bun augur.

Crearea AOŞR şi modul său de a-şi aroga anumite atribuţii ale Academiei Române amintesc de un episod similar, de tristă amintire - înfiinţarea de către regimul comunist, în 1970, a aşa-numitei Academii de Ştiinţe Sociale şi Politice din România, care a preluat treptat o mare parte din prerogativele Academiei Române, urmărind marginalizarea acesteia...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă puteţi...

Domnul Brian Cristian:

... devenită incomodă pentru autorităţi".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...apropia de sfârşit.

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte,

Nu o să intervin la punctul 13 de pe ordinea de zi, care tratează acelaşi subiect, vă rog să mai îmi acordaţi câteva secunde.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu funcţionează aşa.

Domnul Brian Cristian:

"În societăţile democratice nu se poate controla sau limita numărul asociaţiilor, fundaţiilor sau academiilor, dar acestea nu pot să fie toate naţionale sau de nivel naţional.

Şi, ca să concluzionez, în consecinţă, Academia Română acceptă să preia patrimoniul AOŞR, mai ales că vechea clădire a sediului AOŞR a fost preluată dintre imobilele Academiei Române".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian:

Am încheiat citatul din mesajul academicianului Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule doctor, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Noroc cu anumiţi colegi care ştiu să citească, şi atunci când citesc nu fac greşeli! Pentru că cei care vorbesc liber vorbesc de anumite date la care, chipurile, se dezbat anumite proiecte.

Proiectul a fost dezbătut pe data de 18 octombrie 2021, aşa că puneţi mâna să mai citiţi!

2. Pentru că membrii unui anumit partid vorbesc de sinecuri şi vorbesc de chestiuni de genul acesta, daţi-mi voie să vă anunţ şi să vă spun că membrii acelui partid şi-au permis să plătească, din banii noştri, ai românilor, o mulţime de bani către membrii de partid ai acelui partid, pentru tot felul de consultanţe.

Aşa că, stimaţi colegi, vă rog frumos, luaţi loc, staţi jos şi să nu vă mai auzim cu chestiuni de tipul acesta!

Aţi făcut şi aţi furat din PNRR o grămadă de bani! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Moşteanu, numai o secundă, era înscris domnul Volosatîi!

Dar bănuiesc că... doriţi un drept la replică?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Evident.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Foarte scurt.

Vreau să-i spun domnului Buicu, de la PSD - în primul rând, de PNRR, trebuie să se apuce de muncă, că e la guvernare. Deocamdată, au venit nişte bani... (Vociferări.) ...care trebuie cheltuiţi... (Vociferări.) ....trebuie să construiţi spitale!

2. Am plătit şi o să plătim în continuare oameni competenţi pentru că e nevoie de competenţă şi competenţa trebuie plătită corect! (Vociferări.)

3. Când vorbiţi de bani publici primiţi de la stat, faceţi bine şi daţi presei cererile pe 544, pentru că de luni de zile ascundeţi banii pe care îi plătiţi către presă, ca să vă cumpăraţi tribună, să minţiţi oamenii lună de lună! Şi este obligaţia legală să spuneţi pe ce daţi acei bani! Şi ţineţi contractele de media pitite!

Faceţi bine şi faceţi aceste contracte publice! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Volosatîi, vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Indiferent de culoare şi nuanţă politică, vă rog să vă gândiţi, atunci când se închide ceva se distruge ceea ce s-a creat de către români în perioada interbelică.

În toată lumea civilizată există academii şi nu se confundă niciun lucru în acest plan, nimeni nu se autonumeşte academician. Sunt oameni care se ocupă cu cercetarea. Sunt oameni care sunt faţa ţării noastre în lumea întreagă. Şi, înainte de a închide ceva, trebuie să construieşti ceva.

Eu aş vrea să spună autorul acestei iniţiative legislative ce a făcut în viaţa lui, câte cărţi a citit în viaţa lui, dar nemaivorbind câte a scris şi în special dacă nu au fost plagiate.

Vă rog să susţineţi păstrarea patrimoniului ţării noastre.

Mai bine să deschidem la Chişinău o filială a Academiei Române!

Mai bine să susţinem la Chişinău, că s-au închis şi acolo două instituţii ale Academiei din Chişinău - Institutul de Limbă şi Filologie Română şi Institutul de Istorie a Românilor; nu se mai finanţează.

Uite, asta ar trebui să facem!

Şi eu pot să rămân fără salariu până... atâtea zile câte mi-a dat Dumnezeu, dar să susţinem aceşti oameni care au să aducă ceva ţării, dar nu să distrugem!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Buicu, vă rog, foarte scurt, fără să generaţi un alt drept la replică. (Vociferări.)

Şi... domnul Năsui şi domnul Rodeanu, nu prea înţeleg înscrierea dumneavoastră la cuvânt.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Cea mai bună apărare este atacul. Şi asta am constatat, că acest partid ştie doar să distrugă, iar în momentul în care vorbim de construcţie, el se referă la cu totul şi cu totul altceva.

PNRR, într-adevăr, trebuie pus în practică şi, în momentul de faţă, Guvernul încearcă să repare toate prostiile şi toate tâmpeniile pe care un fost ministru de la acel partid şi-a permis să le bage în PNRR. În condiţiile în care a terminat acel program, şi-a făcut firmă de consultanţă...

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

...astfel încât să beneficieze de cele două miliarde de euro - consultanţă, plătite din bani publici, pentru că noi plătim din banii noştri această consultanţă.

Cu alte cuvinte, un fost ministru din acest partid, când a terminat PNRR, a renunţat şi la politică şi la partid, pentru a face consultanţă, după ce şi-a pus două miliarde pentru consultanţă, în PNRR! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă reamintesc tuturor că suntem la Proiectul de Lege privind desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Şi daţi-mi voie să închid dezbaterile asupra acestui punct de pe ordinea de zi.

Domnule Rodeanu, vă rog, daţi-mi voie să închid dezbaterile asupra acestui proiect de pe ordinea de zi, că suntem deja într-o discuţie cu drepturi la replică şi la replică sterile.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Departe de mine de a provoca un drept la replică.

Domnule preşedinte,

Voiam să întăresc ceea ce aţi spus mai devreme.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, nu a Academiei Române!

Această sinecură a fost făcută şi înfiinţată în 2007, iar domnul... al meu coleg, Cristian Brian, tocmai v-a citit de aici, de la tribună, poziţia preşedintelui Academiei Române, domnul profesor Pop, care susţine întru totul această iniţiativă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Rodeanu.

Domnule Andruşceac, doreaţi să luaţi cuvântul? (Vociferări.)

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sinecurile nu sunt de stânga sau de dreapta, nu sunt atributul celor care sunt la putere sau al celor care sunt în opoziţie. O sinecură e o sinecură, se vede, miroase de la o poştă a interese care nu aduc beneficiu ţării!

Nu putem dubla nişte structuri - Academia Naţională, Academia Oamenilor de Ştiinţă, Academia Micilor Oameni de Ştiinţă.

Bugete imense, de peste 10 milioane, locuri de muncă prin Statele Unite!

Haideţi să ne oprim, pentru că din banii publici trebuie să creăm plusvaloare!

Care e plusvaloarea pe care o creează toate aceste structuri care se dublează şi se triplează?

Nu trebuie să creăm animozităţi şi să punem ştampile unii pe alţii, ci trebuie să judecăm logic, că unele lucruri chiar nu îşi au rostul!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Violeta Alexandru.

Îmi pare rău, de la Grupul AUR au vorbit mai mult de 2 colegi.

Doamna Alexandru, vă rog.

Aveţi condiţie fizică, apreciez asta.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am. Am şi condiţie fizică, am şi coloană vertebrală.

Am rugămintea să nu mai amestecăm lucrurile!

Am ajuns la PNRR când de fapt avem de discutat un proiect de lege foarte clar, cu privire la care, într-adevăr, cum bine s-a spus, preşedintele Academiei Române s-a pronunţat.

Standardul este Academia Română. Aici este locul unde trebuie să ajungă cine face cercetare, cine este la nivel de academician. Restul se numeşte, într-adevăr, fie frustrare, să nu reuşeşti să atingi standardul de cercetare ca să intri în Academie, fie sinecură.

Despre asta este vorba.

Grupul deputaţilor independenţi de dreapta va vota pentru proiectul depus de colegii noştri în vederea desfiinţării acestei Academii a Oamenilor de Ştiinţă, cu mesajul următor - în România lucrurile sunt prea amestecate şi să ne tragem pe coate ca să mai primim câte ceva şi să ne punem nişte titluri.

Cine este în stare să facă cercetare la nivelul Academiei Române, acolo este locul lui şi toată cinstea! Cine nu, să nu-şi mai găsească diferite subterfugii!

Şi, apropo, mai sunt şi alte academii! O să le luăm şi pe acelea, bănuiesc, şi o să ajungem şi la ele, şi sper să aveţi coloană vertebrală şi atunci când veţi avea de votat pe marginea unor asemenea proiecte!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind colegi care regulamentar pot lua cuvântul, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei; PL-x 588/2019.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa.

Iniţiativa are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 161/2003, în sensul instituirii, pentru autorităţile sau instituţiile publice care furnizează servicii publice către cetăţeni sau persoane juridice, a obligaţiei de a solicita actele, documentele, avizele sau orice alte acte specifice, existente în bazele de date ale instituţiilor publice care sunt participante la procesul de eliberare a actelor menţionate.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Nagy, aţi rămas apăsat de la precedentul punct sau doriţi la acest punct să luaţi cuvântul?

Domnul Vasile Nagy (din sală):

La celălalt.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Mulţumesc.

La celălalt e dus.

Nefiind înscrieri, proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 930 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil şi pentru completarea art. 41 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare; PL-x 89/2020.

Rog comisia, prezentarea raportului.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 930 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil şi pentru completarea art. 41 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare.

Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 930 din Legea nr. 287/2009, precum şi modificarea art. 13 şi completarea art. 41 din Legea nr. 7/1996.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat iniţiativa legislativă.

Guvernul nu o susţine.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Proiectul rămâne la votul final.

11. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 846 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2021; PL-x 446/2020/2021; procedură de urgenţă.

Iniţiatorii?

Nu doresc să ia cuvântul.

Comisia pentru constituţionalitate, vă rog, raportul, domnul Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PL-x 446/2020/2021.

Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 846 din 18 noiembrie 2020.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 6 octombrie 2020. La data de 8 octombrie 2020 a fost trimisă la Preşedinte, pentru promulgare.

Avocatul Poporului a formulat în data de 9 octombrie 2020 sesizare de neconstituţionalitate asupra legii.

Ca urmare, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 846 din 2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile legii sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare în şedinţa din 6 aprilie 2021.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, cu adresa nr. 127 din 15 februarie 2021.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a reexaminat legea mai sus menţionată în şedinţă separată, în data de 5 mai 2021.

Comisia pentru sănătate şi familie a examinat legea aflată în procedură de reexaminare la data de 15 iunie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare şi documentele anexate, în şedinţa din 6 octombrie 2021.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Grosaru, asupra acestui punct de pe ordinea de zi, bănuiesc.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule preşedinte, sunt în pas cu timpul.

Aţi solicitat preşedintelui Comisiei pentru constituţionalitate să citească un raport.

Întrebarea este - care Comisie pentru constituţionalitate?

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Boris Volosatîi, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Volosatîi? Nu. Am înţeles.

Proiectul rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind unele măsuri de sprijin financiar pentru structurile sportive de interes general şi naţional puternic afectate în contextul crizei COVID-19, acordate de la administraţia publică centrală sau locală, fonduri nerambursabile şi din bugetul de stat; PL-x 71/2021.

Rog Comisia pentru buget sau Comisia pentru tineret şi sport.

Domnul preşedinte, prezentarea raportului.

Luaţi exemplu de la doamna Alexandru Violeta, mai cu viaţă, mai cu condiţie fizică!

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de sprijin financiar pentru structurile sportive de interes general şi naţional, afectate de criza COVID-19, pe fondul interzicerii ori, după caz, al reducerii activităţilor specifice. Soluţiile legislative preconizate au în vedere susţinerea măsurilor propuse, prin finanţare de la bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi din fonduri nerambursabile. Totodată, în expunerea de motive este menţionat faptul că, prin acordarea acestor tipuri de ajutor pe o perioadă limitată de timp, se vine în întâmpinarea necesităţii relansării sportului românesc de performanţă şi de masă.

Comisia pentru tineret şi sport a examinat proiectul de lege în şedinţa din 21 aprilie 2021, fiind prezenţi 11 din cei 12 deputaţi membri ai acesteia.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 octombrie 2021. La lucrările comisiei, deputaţii membri ai acesteia şi-au înregistrat prezenţa conform listei de prezenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege, deoarece:

- măsurile preconizate prin prezentul proiect de lege prezintă numeroase neclarităţi;

- definiţiile termenilor de la art. 2 lit. k) - o) din iniţiativa legislativă se regăsesc în aceeaşi formă în cadrul Anexei la Legea nr. 69/2000;

- iar la art. 3 alin. (1) lit. a) şi alin. (4), nu se specifică sursa de finanţare a fondurilor/granturilor propuse a se acorda cu caracter nerambursabil.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Proiectul rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; Pl-x 433/2020.

Nu doresc iniţiatorii să ia cuvântul.

Comisia pentru învăţământ.

Vă rog, domnule coleg.

Şi am reţinut promisiunea membrilor Grupului USR că la acest punct nu vor mai vorbi.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; Pl-x 433/2020.

În baza prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 433 din 7 iulie 2020, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării dispoziţiilor privind finanţarea acestei instituţii de la bugetul de stat, aceasta urmând a fi finanţată exclusiv din venituri proprii. De asemenea, se preconizează ca plata drepturilor salariale să se facă în limita fondurilor disponibile, eliminarea dispoziţiilor privind acordarea sprijinului material lunar soţului supravieţuitor şi copiilor minori, urmaşi ai membrilor titulari ai Academiei, precum şi a dispoziţiilor privind acordarea drepturilor în cazul deplasărilor efectuate în interesul Academiei în ţară sau în străinătate. Totodată, se doreşte abrogarea articolului care prevede că angajarea, încetarea raporturilor de serviciu şi salarizarea personalului de la nivel central şi din filialele teritoriale se fac în conformitate cu dispoziţiile legale aplicate personalului bugetar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 30 iunie 2020.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 28 septembrie 2021, comisia a propus, cu 4 voturi pentru adoptare şi 19 voturi împotriva adoptării, respingerea propunerii legislative, din considerente care se regăsesc în raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt, proiectul rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 230/2008 privind înfiinţarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi a Legii nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale; Pl-x 481/2020.

Rog Comisia pentru învăţământ sau Comisia pentru sănătate şi familie să prezinte raportul.

Doamna Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 230/2008, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 264/2004, în sensul unificării cadrului legislativ în ceea ce priveşte aprobarea statului de funcţii, caracterul viager al calităţii de membru şi nivelul indemnizaţiei, precum şi renunţarea la modalitatea de salarizare a personalului, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile personalului bugetar. Iniţiativa vizează şi eliminarea titulaturii de "academicieni", în contextul în care se face referire la membrii Academiei de Ştiinţe Medicale, întrucât această titulatură este deţinută exclusiv de membrii Academiei Române. Totodată, se doreşte abrogarea articolului care prevede că angajarea, încetarea raporturilor de serviciu şi salarizarea personalului de la nivel central şi din filialele teritoriale se fac în conformitate cu dispoziţiile legale aplicate personalului bugetar.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât respingerea propunerii legislative, din considerentele ce se regăsesc în prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Şi această Academie de Ştiinţe Medicale este tot o căpuşă.

Ca să vă faceţi o idee, din această pseudoacademie fac parte un număr de 160 de titulari, în condiţiile în care Secţia de Ştiinţe Medicale a adevăratei Academii Române numără numai 8 mari doctori.

Deci acolo unde există sinecuri şi este o copie a adevăratei Academii Române, care are Secţie de Ştiinţe Medicale cu profesori adevăraţi, dincoace sunt tot felul de doctori, mulţi dintre ei politicieni, care nu au niciun fel de activitate ştiinţifică.

Atenţie, cele mai recente luări publice de poziţie ale acestei pseudoAcademii de Ştiinţe Medicale datează, conform site-ului propriu, din anul 2012.

Deci în timpul pandemiei această pseudoacademie nu a creat absolut nimic.

Mai mult decât atât, la nivelul anului 2019 - şi este o anchetă a DNA în curs pe tema aceasta - această Academie de Ştiinţe Medicale a fost implicată într-un program pentru derularea unor fonduri norvegiene, un program de angiografie, prin care s-au obţinut 16 angiografe, care nu au putut fi folosite niciodată pentru că erau din punct de vedere tehnologic depăşite.

Deci noi când cerem desfiinţarea acestor academii care nu fac ştiinţă, ci doar sunt sinecuri pentru nişte pseudoacademicieni, venim în sprijinul adevăratei Academii Române, care are Secţie Medicală, şi dorim ca aceste clone să fie desfiinţate pentru că sunt o ruşine pentru România şi la nivel...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ungureanu...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...european.

De aceea, nu este doar un proiect, cum să spun...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să finalizaţi.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...nu este doar o chestiune care ţine de... cum să spun eu, de ceea ce vrea USR - să se desfiinţeze sinecurile -, ci este şi o ruşine pentru noi, ca ţară, să clonăm adevărata Academie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...Română.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu?

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Este adevărat că această lege are anumite probleme, dar aş vrea să spun ceva despre medicii din această ţară.

Ca să spui că în ţara noastră sunt 8 academicieni şi asta este tot este o absurditate absolută.

Nu poţi să spui, din miile de medici, de profesori, de conferenţiari, de medici din afara ţării, că sunt doar 8 academicieni, este absurd! (Vociferări.)

Motiv pentru care vă rog să reconsiderăm.

După părerea mea, ar trebui trimisă înapoi la comisie.

Dar faptul că într-o ţară nu sunt decât 8 academicieni este absurd.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Şi este o insultă ala adresa tuturor profesorilor din această ţară!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt luări de cuvânt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

15. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (7¹) şi (7²) ale art. 168 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 572/2021.

Domnule Ungureanu, vă rog, puţin mai încet, că mă bruiaţi!

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnul Miftode, vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe 29 decembrie 2014 premierul Victor Ponta şi proaspătul numit pe atunci ministru al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, îşi puneau semnătura pe o ordonanţă de urgenţă care completa Legea educaţiei cu două alineate de care Ponta avea urgentă nevoie. Se introducea posibilitatea renunţării voluntare la un titlu ştiinţific.

Iniţiativa de faţă e simplă şi menită să elimine "mărăcinii" imposturii sădiţi atunci de Ponta.

Am ascultat în Comisia pentru învăţământ argumente ale colegilor care au votat pentru raportul de respingere şi cel mai interesant mi s-a părut acela că acest titlu ştiinţific este un drept, prin urmare ar trebui să se poată renunţa la acesta.

Un drept este să te înscrii la doctorat şi poţi să alegi să nu faci asta.

Un drept este să susţii teza la finalul studiilor şi poţi să alegi să nu faci asta.

Titlul de doctor atestă că ai promovat cu succes, şi în România îţi conferă mai departe nişte drepturi.

Din nou, este la libera alegere dacă sunt revendicate aceste drepturi sau nu, ca la orice altă diplomă.

Da, te poţi dezice simbolic de o instituţie care ţi-a oferit un titlu ştiinţific, dar e absurd să crezi că poţi şterge cu buretele aportul ştiinţific, publicistic sau sporul de doctorat primit până la momentul unei potenţiale renunţări.

Nu la fel de simbolică este palma dată justiţiei, prin renunţarea la titlul de doctor, chiar înainte de a primi un verdict cu privire la plagiat, pentru că legea permite, din păcate, în momentul de faţă, o fugă de răspundere. Aceasta era, în fapt, dorinţa lui Ponta, asta a fost miza reală a modificării lui.

Vă rog să votaţi împotriva respingerii acestei iniţiative legislative şi pentru o normalitate amânată mult prea mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Raportul Comisiei pentru învăţământ.

Vă rog, pe scurt!

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Raport asupra Propunerii legislative pentru abrogarea alin. (7¹) şi (7²) ale art. 168 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 572/2021.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 572 din 21 decembrie 2021, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin. (7¹) şi (7²) ale art. 168 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării posibilităţii titularului unui titlu ştiinţific de doctor de a renunţa la titlul în cauză.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 8 februarie 2022, comisia a propus, cu două voturi pentru adoptare, 10 voturi împotriva adoptării şi 9 abţineri, respingerea propunerii legislative, din considerente ce se regăsesc în raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale, domnul Radu Molnar.

Vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Trebuie s-o spunem pe şleau: legea aceasta este despre plagiat. Şi, să ne amintim, plagiatul este furt şi cât timp trăim într-un stat de drept furtul trebuie pedepsit, din câte ştim noi.

PSD a încercat ani de zile să distrugă Legile justiţiei şi unul dintre lucrurile de care s-a legat a fost o grămadă de amnistii pe care au încercat să le dea. Una dintre aceste amnistii le-a reuşit! Aceea a furtului, când vine vorba de doctorate, şi a fost implementată exact prin această lege.

În numele tuturor profesorilor, academicienilor, cercetătorilor oneşti din ţara asta care au stat şi ani de zile au lucrat la lucrările lor de doctorat, trebuie să îndreptăm această nedreptate.

Vă rugăm să votaţi împotriva respingerii acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri, proiectul rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; Pl-x 366/2018.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie.

Doamna Oprescu, vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Pl-x 366 din 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul a lăsat la latitudinea Parlamentului.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208 din 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

În acest proiect legislativ se prevede ca, candidaţii de pe listele electorale, să fie testaţi psihologic.

Ei au dreptul, conform Constituţiei, să fie aleşi şi să aleagă.

Păi atunci ce facem, îi testăm şi pe cei care aleg? Este absurd! Pe de o parte.

Pe de altă parte, este neconstituţional. Dreptul de a fi ales este un drept constituţional care este inalienabil. Nu poate o organizaţie externă să spună că acea persoană nu se califică; în afară de hotărârile judecătoreşti. Motiv pentru care, noi vom vota împotriva testării psihologice, pentru că nu are niciun fel de raţiune. Şi vă atrag atenţia că s-au făcut foarte multe abuzuri. De exemplu, sunt companii de stat, chiar şi de forţă, din statul român, în care se testează psihologic.

S-a constatat că s-au făcut abuzuri din acest punct de vedere. Atunci când este vorba de un drept electoral, acesta este inalienabil, motiv pentru care noi vom vota contra acestui proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Proiectul rămâne la votul final.

M-am speriat pentru o secundă.

Proiectul de Lege pentru modificarea...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

M-am speriat degeaba, se pare, domnule Grosaru! Aţi revenit cu...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

Dacă-mi daţi impulsuri de genul ăsta, de ce să nu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu vă dau niciun impuls, chiar vreau să vi-l inhib!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, mulţumesc.

Este o modalitate foarte frumoasă de a face democraţie în Camera Deputaţilor şi de a respecta democraţia.

Mulţumesc.

A avea doctorat sau a nu avea doctorat, să ştiţi că nu ştiu dacă mai contează, pentru că iscusinţa fiecăruia dintre noi constă în inteligenţa şi priceperea în a face lucruri şi de a rezolva probleme.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da. Rămânem cu inhibarea.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 29 alin.(1¹) şi (1²) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 286/2021.

Rog reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, doamna Csép, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 29 alin. (1¹) şi (1²) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 286/2021 din 28 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 29 alin. (1¹) şi (1²) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru menţinerea avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, până la data de 1 septembrie 2023, dată până la care angajatorii au obligaţia de a normaliza condiţiile de muncă.

De asemenea, este vizată reglementarea perioadei cuprinse între data de 1 septembrie 2021 şi data de 1 septembrie 2023 ca stagiu de cotizare pentru condiţii deosebite de muncă, precum şi stabilirea cotei de contribuţie datorată de angajatori.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 22 iunie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de respingere a proiectului de lege, întrucât acesta a rămas fără obiect, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale.

Proiectul rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 438/2021.

Rog reprezentantul Comisiei pentru sănătate, domnul preşedinte Tătaru, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimis cu adresa PL-x 438 din 11 octombrie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, intervenţiile legislative vizând introducerea furnizorilor de servicii de sănătate conexe actului medical pentru persoane cu tulburări de spectru autist şi tulburări de sănătate mintală asociate, în categoria unităţilor de specialitate prin intermediul cărora se implementează programele naţionale de sănătate şi care pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul negativ al Comisiei pentru muncă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 4 octombrie 2021.

Potrivit dispoziţiilor articolului 75 alineatele (1) şi (3) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege, întrucât prevederile acestuia au fost preluate ca art. III în raportul de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate - PL-x 396/2021, având în vedere obiectul de reglementare al celor două proiecte de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai avem înscrieri la cuvânt.

Proiectul rămâne la votul final.

19. Reexaminarea Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 153 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 10 iunie 2020; PL-x 292/2019/2021.

Nu doreşte iniţiatorul, care se află chiar în stânga mea, să ia cuvântul.

Dau cuvântul Comisiei pentru muncă sau Comisiei pentru constituţionalitate pentru raport.

Vă rog, domnule Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PL-x 292/2019/2021

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 153 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 10 iunie 2020, transmisă cu adresa PL-x 292/2019/2021.

Legea a fost adoptată de Parlament la data de 28 ianuarie 2020, transmisă ulterior spre promulgare Preşedintelui României, la data de 3 februarie 2020.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului au trimis în data de 30 ianuarie 2020 o sesizare de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 153/2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că legea este neconstituţională în ansamblul său.

În urma reexaminării, legea a fost respinsă de către Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 28 iunie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a reexaminat legea şi documentele în data de 7 decembrie 2021, iar la lucrări şi-au înregistrat prezenţa 18 deputaţi, din totalul de 20 de membri.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 153/2020 şi documentele anexate, în şedinţa din data de 8 februarie 2022.

Din numărul total de 13 membri ai Comisiei pentru constituţionalitate au participat la şedinţă 8 deputaţi.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Haideţi să ne uităm puţin şi la istoricul acestei legi, pentru că nu este lipsit de ironie.

Această lege a fost o lege făcută de Grupul parlamentar al PNL, în momentul în care a venit şi USR-ul cu prima iniţiativă care a existat pe circuit, de desfiinţare a tuturor pensiilor speciale.

Partea amuzantă este că această iniţiativă a avut iniţial patru semnatari, printre care şi actualul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, domnul Cîţu, care a avut grijă, în timp record, apoi să-şi retragă semnătura, nu de alta, dar, de fapt, haideţi să fim serioşi, pensiile speciale există pentru că acest Parlament, cu acest gen de partide, le-a votat în trecut.

Partea cea mai tristă este că acest proiect a venit tocmai ca să anuleze proiectul care fusese depus de USR. Proiectul depus de USR a fost contopit - s-a numit în momentul acela - a fost anulat, a fost respins, contopit cu cel al PNL-ului, care - ce să vezi?! - este neconstituţional.

Aceste pensii nu sunt altceva decât rezultatul corupţiei endemice a statului român. Oameni care au fost apropiaţi de centrii de putere, de Parlament, de Guvern, şi-au tras pentru ei tot felul de beneficii şi privilegii care se plătesc din banii publici, din taxe şi impozite, din tot ce plătim în fiecare moment: TVA, accize, impozit pe venit, pe profit, pe cifra de afaceri şi aşa mai departe.

Românii care cotizează la acest buget trebuie să realizeze că în fiecare an plătesc din ce în ce mai mult pentru pensii speciale, pensii necontributive, pensii care există doar pentru că un politician a vrut din pix ca ei să aibă aceste pensii. Sunt o ruşine şi ele ar trebui abrogate! Ar trebui respins acest proiect şi ar trebui să facem ce am făcut şi pentru pensiile parlamentarilor, mica victorie pe care am reuşit s-o facem, să abrogăm măcar pensiile speciale ale parlamentarilor, care de fapt sunt 0,5% din total. Este infim!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Dar asta ar trebui să facem şi, da, ar trebui abrogate aceste pensii şi e ironic că avem acum acest proiect de lege, de pe care domnul Florin Cîţu şi-a retras semnătura în ultima secundă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind luări de cuvânt, proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

20. Reexaminarea Legii pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 903 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 28 ianuarie 2021; PL-x 432/2020/2021.

Rog Comisia pentru tineret şi sport, prezentarea raportului.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Legii pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate cu Legea pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 903 din 16 decembrie 2020.

Această lege, adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 2 noiembrie 2020.

Guvernul României a formulat în data de 16 noiembrie 2020 sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile Legii pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 903 din 16 decembrie 2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că Legea pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 este neconstituţională în ansamblul său.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru tineret şi sport au examinat Legea pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, prin prezenţa fizică şi online, în şedinţa din 21 aprilie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tineret şi sport au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul preliminar de respingere, iar membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903/2020 şi documentele anexate, în şedinţa din data de 31 ianuarie 2022.

Din numărul total de 13 membri ai Comisiei pentru constituţionalitate au participat la şedinţă 8 deputaţi, care au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea raportului preliminar de respingere.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul rămâne la votul final.

Am rugămintea la liderii de grup să fie puţin atenţi şi vreau să vă fac o propunere: să mai dezbatem încă trei proiecte de pe ordinea de zi, iar ulterior să închidem programul de lucru, tocmai ca să dăm posibilitatea tuturor colegilor noştri să admire munca celor care sunt aici, pe hol. Sunt implicaţi copiii, dar şi colege de-ale noastre, indiferent de culoarea lor politică. Dar am nevoie de acordul dumneavoastră pentru ca după epuizarea celor trei puncte de pe ordinea de zi care urmează să facem o pauză, să închidem programul de lucru până la ora 14.30.

Colegilor, sunteţi de acord? USR-ul - da, AUR - da, PSD - da, minorităţi - da, PNL - da, colegii de la UDMR - da.

Aşadar, mai facem încă trei puncte de pe ordinea de zi, şi anume PL-x 47/2021, Pl-x 165/2021 şi PL-x 582/2021 şi punem punct.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

21. Proiectul de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 47/2021.

Domnule Toma, raportul sau iniţiator?

Vă rog, atunci prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii şi servicii.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, transmis cu adresa PL-x 47/2021.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de act normativ.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei cu COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca, pe durata stării de alertă, măsura de suspendare a consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interior, să nu se aplice în cazul operatorilor economici care asigură păstrarea unei distanţe de minimum 2 metri între mese şi participarea a maximum 4 persoane la o masă, precum şi departajarea spaţiului comun prin panouri separatoare între mese.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 8 februarie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 55/2020, din următorul considerent: Hotărârea Guvernului nr. 580/2021...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai pe scurt, stimate coleg! Mai pe scurt!

Domnul Ilie Toma:

... pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 531/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României...

Mai pe scurt?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-am emoţionat!

Domnul Ilie Toma:

... începând cu data de 13 mai 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei.

Bun. Mai pe scurt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vedeţi că se poate?

Nemaifiind intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind Legea Societăţilor; Pl-x 165/2021.

Raportul, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990.

Cele două comisii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 192 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii regulii majorităţii absolute a părţilor sociale pentru adoptarea hotărârilor în societăţile cu răspundere limitată, precum şi instituirea regulii majorităţii absolute a părţilor sociale pentru adoptarea hotărârilor având ca obiect modificarea actului constitutiv.

Faţă de considerentele menţionate mai sus, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului; PL-x 582/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru buget citirea raportului.

Domnule Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1.000.000 mii lei, pentru perioada 2021-2022. Împrumuturile se vor acorda unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pentru asigurarea finanţării cheltuielilor curente, în scopul asigurării funcţionării sistemului centralizat de furnizare a energiei termice, respectiv pentru plata facturilor restante şi acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de termoficare, în condiţiile legii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Proiectului de Lege privind aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Cambera, sunteţi sigură-sigură că vreţi să luaţi cuvântul?

Doamna Oana-Alexandra Cambera (din sală):

Foarte sigură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc că sunteţi aşa de sigură.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Da.

Vă mulţumesc.

Din partea iniţiatorilor voi lua cuvântul.

Îmi cer scuze că n-am apăsat la termen.

Este 1 martie şi mulţi dintre români au stat în frig iarna aceasta şi încă stau, pentru că Guvernul nu a luat măsurile necesare şi pentru că sunt foarte multe primării care au înregistrat datorii colosale în ultimii 10-20 de ani.

Creşterea preţurilor la energie a pus o presiune suplimentară asupra acestor autorităţi locale şi 27 dintre municipiile reşedinţă de judeţ au adresat solicitări către Guvernul României pentru susţinerea plăţii energiei.

Guvernul nu a făcut nimic la acel moment, aşa că USR a venit în întâmpinarea acestor autorităţi locale şi a depus un proiect de lege, acest proiect de lege prin care se acordă posibilitatea primăriilor să contracteze împrumuturi din Trezorerie pentru plata energiei termice. Era o măsură alternativă, o măsură accesorie de sprijin, de care primăriile aveau nevoie şi pe care au solicitat-o.

Guvernul nu a luat măsura respectivă, pentru că la momentul respectiv PNL era ocupat cu negocierea funcţiilor cu PSD.

Şi, totuşi, la Senat acest proiect de lege a fost adoptat de către colegii noştri.

Când a ajuns însă la Camera Deputaţilor se pare că proiectul de lege nu a mai fost bun - poate că venea de la USR, nu-mi dau seama! - însă a fost copiat integral într-un amendament la o ordonanţă de urgenţă.

Acum, rugămintea mea este, dacă tot ne copiaţi proiectele, să o faceţi bine şi să le copiaţi integral.

Din păcate, în acest caz amendamentul nu a preluat şi plafonul pentru aceste împrumuturi şi a fost copiat într-o ordonanţă de urgenţă care nu mai avea niciun plafon alocat.

Prin urmare, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...nu va mai produce niciun fel de efecte.

Şi încă o precizare. Aş vrea să vă spun că acea ordonanţă de urgenţă nu a ajuns nici acum pe ordinea de zi la plen.

Prin urmare, dacă chiar vreţi să susţineţi aceste autorităţi locale şi mai ales oamenii care au stat în frig, încă aveţi posibilitatea să votaţi acest proiect de lege, aşa cum aţi făcut pentru un proiect de lege similar propus de către Guvern...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, stimată doamnă!

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...în 2019, când toţi deputaţii au votat pentru acel proiect de lege!

Vă mulţumesc.

Şi în cazul în care nu votaţi pentru proiect,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Haideţi să ne mulţumim...

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...vreau să-mi cer scuze pentru românii care au stat în frig anul ăsta! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să ne mulţumim reciproc!

Am o solicitare din partea domnului Grindeanu. Vă rog să faceţi legătura!

Domnule Grindeanu, aţi solicitat să luaţi cuvântul! Cred că este o greşeală.

Domnule Andronache, pe procedură?

Domnul Gabriel Andronache:

O completare, atâta tot. Mă bucur că onorata noastră colegă şi-a cerut scuze de la timişorenii care au stat în frig.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Haideţi împreună să ne bucurăm de ceea ce este în holul din faţa sălii de plen.

Ne revedem la ora 14.30 pentru sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să luaţi loc în bănci. Ne pregătim imediat de sesiunea de vot final.

Până vom face votul de control, ca să economisim timp, doamna Özmen, vă rog să faceţi anunţul pe care doreaţi să-l faceţi.

Vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am bucuria să vă anunţ că am organizat împreună cu colegii de la Comisia pentru industrii şi servicii o expoziţie cu lucrările copiilor privind eficienţa energetică, se numeşte "Şcoala Verde. Şi eu pot fi Retrofit". Este un eveniment organizat de comisia noastră, în parteneriat cu Primăria Sectorului 6, şi pe această cale mulţumesc domnului preşedinte Bende, domnului vicepreşedinte Mang şi colegului meu, Florin Alexe, precum şi colegei Ana Cătăuţă pentru sprijinul în organizarea acestui eveniment şi vă aşteptăm în holul de la S1 pentru a admira lucrările copiilor.

Ţin să vă precizez că şi mâine, începând cu ora 11.00, copiii vor fi prezenţi pentru a-şi prezenta lucrările pe care le-au pregătit.

Vă mulţumesc frumos.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru votul de control.

Vot, vă rog.

257 de colegi. Suntem în cvorum.

Începem cu Capitolul I. Legi ordinare. Respingeri.

1. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic; PL-x 301/2020; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 275 de voturi pentru, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului Silvic din 2008; Pl-x 413/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Vot, vă rog.

279 de voturi pentru, o abţinere, un coleg nu votează.

De asemenea, propunerea de respingere a fost adoptată.

3. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; PL-x 522/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 168 de voturi pentru, 84 contra, propunerea de respingere a fost adoptată.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei; PL-x 588/2019; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 226 de voturi pentru, 51 de voturi contra, o abţinere, proiectul de lege a fost respins.

5. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 846 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2021; PL-x 446/2020/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, un vot contra.

Legea a fost respinsă.

6. Proiectul de Lege privind unele măsuri de sprijin financiar pentru structurile sportive de interes general şi naţional puternic afectate în contextul crizei COVID-19, acordate de la administraţia publică centrală sau locală, fonduri nerambursabile şi din bugetul de stat; PL-x 71/2021; lege ordinară.

Vă rog să votaţi.

283 de voturi contra, unul contra şi o abţinere.

Proiectul de lege a fost respins.

7. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; Pl-x 433/2020; lege ordinară.

Vot, vă rog.

216 voturi pentru, 61 contra, 6 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

8. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 230/2008 privind înfiinţarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi a Legii nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale; Pl-x 481/2020; lege ordinară.

Vot, vă rog.

194 de voturi pentru, 52 contra, 37 de abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 438/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, o abţinere.

Respins.

10. Legea pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 903 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 28 ianuarie 2021; PL-x 432/2020/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

289 de voturi pentru, o abţinere.

Respinsă.

11. Proiectul de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 47/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

287 de voturi pentru.

În unanimitate, proiectul de lege a fost respins.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind Legea Societăţilor; Pl-x 165/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 291 de voturi pentru şi o abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului; PL-x 582/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Vă rog să votaţi.

222 de voturi pentru, 51 contra, 13 abţineri.

Respins.

Capitolul II. Legi organice. Respingeri.

14. Propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate; Pl-x 848/2015; lege organică.

Vot, vă rog.

261 de voturi pentru, 26 contra, o abţinere.

Respinsă.

15. Propunerea legislativă privind organizarea, desfăşurarea şi exercitarea votului prin corespondenţă de către cetăţenii români din străinătate; Pl-x 849/2015; lege organică.

Vot, vă rog.

252 de voturi pentru, 27 contra, 9 abţineri.

Respinsă.

16. Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate; Pl-x 846/2015; lege organică.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 26 contra, 7 abţineri.

Respinsă.

17. Proiectul de Lege privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea prevenirii şi combaterii fraudei electorale; PL-x 374/2015.

Vă rog să votaţi.

289 de voturi pentru, un coleg nu votează.

Respins.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 930 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil şi pentru completarea art. 41 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare; PL-x 89/2020.

Vot, vă rog.

286 de voturi pentru, unul contra, o abţinere.

Proiectul de lege a fost respins.

19. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (7¹) şi (7²) ale art. 168 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 572/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

Cu 204 voturi pentru, 82 contra, o abţinere, un coleg care nu votează, propunerea legislativă a fost respinsă.

Explicarea votului, domnul Brian Cristian.

Dar să ştiţi că era domnul Huţucă înainte!

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

Stimaţi colegi,

Astăzi Parlamentul a votat mai multe proiecte care nu fac bine educaţiei.

Primul, acela de a desfiinţa sinecurile şi instituţiile care copiază Academia Română - s-a votat împotrivă.

După aceea, alte câteva proiecte care presupun ca aceste sinecuri şi forme fără fond să se autofinanţeze - Parlamentul a votat împotrivă.

Iar acum, cu acest proiect, practic aţi votat să-i protejaţi pe cei care violează morala academică, practic aţi votat pentru protejarea furtului academic.

Pe viitor să nu vă mai întrebaţi de ce învăţământul arată aşa cum arată! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Huţucă? (Vociferări.)

Să ştiţi că...

E în regulă, domnule preşedinte!

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; Pl-x 366/2018; lege organică.

Vă rog să votaţi.

286 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 29 alin. (1¹) şi (1²) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 286/2021; lege organică.

Vă rog să votaţi.

288 de voturi, o abţinere.

Proiectul de lege a fost respins.

22. Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 153 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 10 iunie 2020; PL-x 292/2019/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru, unul contra şi 7 abţineri, legea a fost respinsă.

Stimaţi colegi,

Ziua de 1 Martie ar fi trebuit să fie pentru noi toţi o zi a bucuriei, în care să ne cinstim şi să ne felicităm colegele.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când spun că ne gândim cu toţii la miile, zecile de mii de doamne, de femei, de mame, de bunici, de fete şi fetiţe care astăzi sunt în bejenie. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să le găsească destinaţie şi linişte, iar dumneavoastră tuturor vă doresc o după-amiază plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.45.