Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.32.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 22 martie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului cunoscut: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat, după care se va relua acest ciclu, dacă este cazul.

În continuare, dau cuvântul doamnei Mirela Adomnicăi, de la Grupul PSD, dacă este prezentă?

Vă rog, doamnă.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Agresiunea militară din Ucraina a schimbat radical şi ireversibil raporturile comerciale dintre Federaţia Rusă şi statele membre ale Uniunii Europene. Acum, mai mult decât oricând, Uniunea Europeană realizează cât de periculoasă este dependenţa energetică faţă de Federaţia Rusă şi cât de mare este probabilitatea ca Guvernul acestei ţări să folosească robinetul de gaze şi ţiţei ca pe o pârghie geopolitică prin care să-şi atingă obiectivele politice din regiune.

Este clar pentru toată lumea că lucrurile nu vor mai fi niciodată ca înainte, cel puţin în ceea ce priveşte relaţia comercială cu produse energetice între statele membre ale UE şi Federaţia Rusia.

Germania, adică statul cu cea mai mare dependenţă faţă de petrolul şi gazul rusesc, a anunţat deja că a început negocierile cu Quatarul, care să devină o sursă alternativă de ţiţei. La fel, toate statele membre caută acum soluţii pentru a-şi diminua dependenţa energetică faţă de Federaţia Rusă.

În România, încă nu am văzut o astfel de preocupare. Există doar declaraţii de bune intenţii, dar încă nu am văzut un plan sau o strategie articulată, cu termene şi surse de finanţare precise, care să ne ofere o perspectivă clară asupra modului în care vom deveni independenţi energetic faţă de Federaţia Rusă.

De aceea, fac apel la toate partidele politice, dar mai ales la domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, şi la premierul Nicolae Ciucă să organizeze urgent un grup de lucru la nivel guvernamental, în care să fie invitaţi şi experţi, profesori sau academicieni din domeniul energiei, pentru elaborarea cât mai urgentă a unui astfel de plan pentru obţinerea independenţei energetice a României.

De asemenea, cred că şi preşedintele Iohannis ar trebui să fie puţin mai activ în aceste momente destul de grele prin care trece România şi să evalueze la nivelul CSAT care sunt riscurile energetice de siguranţă naţională şi să ofere soluţii pentru combaterea lor.

Pe de altă parte, cred că România are mari oportunităţi în acest domeniu. Avem, slavă Domnului, încă resurse consistente de gaze naturale onshore şi offshore, mai avem şi ceva rezerve de ţiţei, avem capacităţi fluviale pentru producerea de energie electrică curată şi suntem printre cele mai avansate state din Uniunea Europeană în privinţa cotei de energie produsă din surse regenerabile.

Dar, pentru a fructifica toate aceste oportunităţi, este nevoie de un plan cât mai clar, care să pună cap la cap toate aceste aspecte şi care să stabilească un calendar precis, cu surse de finanţare, pentru eliminarea în cel mai scurt timp a acestor riscuri.

Sper ca România şi clasa politică actuală să aibă înţelepciunea de a realiza şi de a pune în practică o astfel de strategie. Acesta este apelul meu.

Vă mulţumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la domnul Virgil Alin Chirilă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Impactul asupra bugetului de pensii în cazul unei reduceri a CAS cu 5 puncte procentuale".

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

Constat că, în ultima săptămână, dragii noştri colegi de la PNL au lansat o nouă temă prin care, spun dânşii, ar creşte rapid salariile tuturor românilor. Este vorba despre acea propunere de reducere a CAS.

În primul rând, aş vrea să mă lămurească colegii noştri de la PNL cu cât propun dânşii să se reducă CAS-ul? Din declaraţiile publice nu este foarte clar. Citez din declaraţiile mai multor reprezentanţi ai PNL: "Reducerea CAS cu 5%, de la 25% la 20%". O reducere de 5% din 25 înseamnă 1,25 puncte procentuale, adică scăderea ar fi de la 25% la 23,75%.

Diferenţa e importantă, pentru că, dacă reducem cu 1,25 puncte, atunci efectul în buzunarul salariaţilor este aproape de zero. Adică oamenii nu vor simţi aproape nimic. Dacă s-ar reduce cu 5 puncte, atunci în mod clar pensiile în viitor vor scădea şi e foarte posibil ca cei care ar beneficia acum de o creştere modestă a salariului, presupunând că va accepta şi angajatorul lor, atunci când vor ieşi la pensie s-ar putea să aibă o pensie sub 1.000 de lei.

Pensiile se stabilesc acum în funcţie de salariul brut, pentru că acest salariu brut conţine CAS. În mod evident, dacă se schimbă nivelul contribuţiilor, trebuie schimbat şi modul de calcul al pensiilor, nu pentru că aşa ar trebui, ci pentru că ar fi mai puţini bani din care să strângem bugetul de pensii.

Iar dacă vom încasa mai puţine contribuţii, e limpede că vor fi mai puţini bani de pensii, iar în final vor fi pensii mai mici. Oricum încearcă aceşti colegi ai noştri de la PNL să comunice această propunere, un lucru este cât se poate de limpede, bugetul de pensii va scădea cu 20% ca urmare a unei astfel de măsuri.

Dar haideţi să presupunem că economia va dudui şi vom avea mai mulţi salariaţi, mai bine plătiţi şi astfel vom putea absorbi această scădere cu 20% a bugetului de pensii! Aş fi de acord să susţin o astfel de propunere, dacă PNL va răspunde la următoarele întrebări:

Ce garanţii ne oferă cei de la PNL că angajatorii vor creşte salariile cu suma echivalentă scăderii CAS? Ce ne garantează că nu-şi vor opri angajatorii aceşti bani rămaşi în urma reducerii CAS? Va interveni acest partid în economie pentru a-i obliga pe angajatori să-şi modifice contractele individuale de muncă?

Ce surse de finanţare vor propune cei de la PNL pentru acoperirea diminuării cu 20% a bugetului de pensii, care deja are un deficit de 14 miliarde de lei? De unde vor tăia banii din bugetul de stat pentru a acoperi gaura de la pensii? De la investiţii? De la educaţie? De la sănătate?

Aştept răspunsuri convingătoare la aceste întrebări şi eventual poate le oferiţi în cadrul Coaliţiei de guvernare, aşa cum am convenit politic.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la domnul deputat Silviu Nicu Macovei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Să avem ochii aţintiţi pe cea mai «fierbinte» regiune din România!".

Stimaţi colegi parlamentari,

Ororile războiului cu civili morţi şi răniţi, milioane de oameni părăsindu-şi casa şi munca de-o viaţă, toate acestea păreau pierdute în negura istoriei. Privind zilele acestea cu îngrijorare spre Răsărit, trăim cu toţii spaime ale trecutului care nu ne imaginam că s-ar putea repeta vreodată! Aşa-zisa operaţiune specială a Federaţiei Ruse în Ucraina a adus războiul, distrugerea, deznădejdea până aproape de graniţele României.

Nu voi mai repeta acum şansa istorică pe care a avut-o şi încă o are România de a face parte dintr-o alianţă militară a statelor democratice. Ea este incontestabilă, iar garanţiile tratatelor cu NATO ne oferă acum relativa linişte şi securitate pe care ne permitem să le avem atât de aproape de un război oribil.

Totuşi, chiar dacă ţara noastră este printre puţinele teritorii binecuvântate de Dumnezeu cu resurse deasupra şi dedesubtul pământului, distrugerea Ucrainei de rachetele şi bombele ruseşti riscă să ne afecteze economic şi pe noi. Da, este adevărat că România are resurse de gaze naturale, cărbune şi electricitate, pentru a asigura consumul intern; este la fel de adevărat că ogoarele ţării pot hrăni toată populaţia noastră. Însă tulburările militare din ţara vecină vor produce unde de şoc în întreaga lume, iar principalul impact ce ne va afecta şi pe noi va fi sentimentul de instabilitate.

Cunoaştem cu toţii importanţa factorului psihologic în dezvoltarea economică. Panica sau doar neîncrederea investitorilor faţă de stabilitatea unei regiuni îi va determina să îşi protejeze cu orice preţ investiţiile. Nu există un exemplu mai grăitor ca retragerea a sute, poate chiar mii de firme occidentale din Rusia în urma invadării militare a Ucrainei. La fel, un război aproape de graniţa estică a României îi face pe investitori să devină mai întâi precauţi, apoi îngrijoraţi şi, în cele din urmă, să evite a investi într-o zonă instabilă. Iar aceasta se va întâmpla doar prin efectul de halo din jurul războiului din Ucraina, fără ca judeţele noastre de la graniţă să fie afectate direct de război.

Iată, acum suntem în momentul în care regiunile Moldovei şi Bucovinei au nevoie de o concentrare masivă de investiţii din partea statului român pentru a menţine încrederea nu doar a investitorilor străini, dar chiar şi a celor autohtoni şi a populaţiei, fiindcă o zonă în care se fac investiţii va atrage prin contagiune tot mai multe investiţii.

Ştiţi foarte bine că reprezint în Parlamentul României nu doar Iaşiul, ci întreaga regiune nord-est, o zonă considerată poate cea mai săracă şi mai vitregită regiune a Uniunii Europene. Am atras de nenumărate ori atenţia asupra necesităţii urgente ca statul român să accelereze investiţiile în zonele sărace ale ţării pentru a restabili un echilibru de dezvoltare echitabilă faţă de celelalte regiuni istorice, cum ar fi Ardealul sau Muntenia. Mai mult, se ştie că PNRR a fost negociat de fosta guvernare, în special de miniştrii USR, sub influenţa şi presiunea judeţelor mai puternice din Transilvania. Ignorarea necesităţilor economice din regiunea nord-est a fost mai mult ca evidentă. Este suficient să puneţi în balanţă peste un miliard de euro alocat pentru o linie de metrou în Cluj-Napoca, faţă de zece ori mai puţin pentru Autostrada A8, care ar putea deservi 5 milioane de români. Iar exemplele ar putea continua la nesfârşit.

Stimaţi colegi,

Pericolul războiului din Ucraina înseamnă pentru judeţele din nord-estul României războiul neîncrederii. Impactul economic al acestor temeri ale investitorilor nu va lovi doar în Iaşi, ci în întreaga ţară. Este imperios necesar ca investiţiile statului român să aibă o viziune strategică economică bazată pe realităţile actuale, nu pe prietenii sau presiuni individuale. Este momentul să investim în siguranţa economică a României!

Vă mulţumesc.

Silviu Nicu Macovei, deputat de Iaşi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe. Este? Pare că nu a ajuns.

Următorul coleg, Vasile-Aurel Căuş.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi voi vorbi despre educaţia de acasă.

La nivelul inspectoratelor şcolare există o preocupare tot mai intensă pentru fenomenul de "homeschooling" - educaţia acasă a copiilor şi faptul că unii părinţi aleg să îşi retragă copiii din formele de învăţământ de stat sau private şi optează pentru educaţia de acasă.

În România, sistemul de homeschooling nu este recunoscut şi nici reglementat din punct de vedere legal, ceea ce îi va aduce pe aceşti copii în situaţia de a nu se putea înscrie la Bacalaureat, la universităţi sau de a nu se putea angaja pe posturi care necesită calificare.

Mai mult, conform Legii educaţiei naţionale, părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului pe perioada învăţământului obligatoriu, iar nerespectarea acestor dispoziţii constituie contravenţie. La fel ca în domeniul fiscal, sunt adeptul informării şi prevenţiei. Primul pas ar trebui să fie informarea, al doilea dialogul şi cooperarea între instituţiile abilitate şi cetăţeni şi abia al treilea pas ar putea fi măsurile punitive.

Conform informaţiilor pe care le deţin, doar în judeţul Bihor sunt peste 30 de elevi retraşi din învăţământul de stat sau privat autorizat, în Suceava peste 80 şi aşa mai departe. Peste tot în ţară întâlnim astfel de situaţii.

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi aceste fenomene în judeţele dumneavoastră, să cooperaţi cu inspectoratele şcolare judeţene şi cu reprezentaţii instituţiilor de cult, pentru a transmite către părinţi aceste informaţii, cu atât mai mult cu cât, odată depăşirea stării de alertă desfăşurarea cursurilor în învăţământul de stat şi cel privat revine la normal. Ar fi păcat, după toate aceste provocări pe care am reuşit să le depăşim, să condamnăm aceşti copii la un viitor incert.

Noi, liberalii, considerăm că fiecare individ trebuie să beneficieze de şanse egale de a se dezvolta şi afirma în societate, pe măsura meritelor şi abilităţilor sale. Iar în domeniul educaţiei, singurele forme de învăţământ care oferă aceste şanse sunt unităţile de învăţământ de stat sau private care sunt recunoscute, acreditate sau autorizate.

Vă mulţumesc.

Vasile-Aurel Căuş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Lecţia de umanitate predată de români unei lumi întregi!".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Tragedia prin care trece poporul ucrainean, ca urmare a agresiunii Rusiei la adresa unui stat independent şi suveran, a determinat milioane de oameni să-şi abandoneze agoniseala de o viaţă şi să fugă din propriile case şi din propria ţară ca să-şi salveze familia, în special copiii. Miile de mame însoţite de copii, care trec zilnic frontierele de stat ale României, ne arată cruzimea unei agresiuni pentru care nu există nici argumente şi nici explicaţii, o agresiune barbară construită pe revendicări teritoriale specifice secolului al XIX-lea, care lasă în urma ei mii de tineri morţi şi o ţară ruinată până la temelii.

Stimaţi colegi,

Solidaritatea de care au dat dovadă cetăţenii români în cele peste trei săptămâni de când armata rusă a invadat Ucraina a impresionat o lume întreagă. Umanitatea de care au dat dovadă românii din România şi din Republica Moldova a fost o lecţie apreciată la nivel internaţional şi un argument în plus pentru a cunoaşte generozitatea de care au dat dovadă românii în momentele dificile. Cu mic, cu mare, din puţinul pe care l-a avut fiecare, s-a dat şi continuă să se dea o mână de ajutor celor care fug din calea morţii.

Stimaţi colegi,

România are o datorie morală însemnată faţă de cei peste 400.000 de români care trăiesc astăzi la nord de frontiera de stat a ţării noastre, în zona Cernăuţi. Sunt fraţii noştri români, vorbitori de limbă română, născuţi din părinţi şi bunici români, care simt şi iubesc româneşte.

Poate că în trecut ne-am îngrijit foarte puţin de soarta fraţilor noştri şi acum, când în joc este supravieţuirea lor, ar trebui ca noi, oamenii politici, să ne punem întrebări despre ce putem face noi pentru ei. Iniţiativa legislativă promovată de colegii liberali privind facilitarea obţinerii cetăţeniei române poate fi un început pentru cei care doresc să redevină cetăţeni români. Poate că o susţinere mai puternică a limbii şi culturii române, aşa cum noi asigurăm altor minorităţi din ţara noastră, ar trebui să fie un alt pas. De asemenea, asigurarea condiţiilor de a munci pe termen lung pe teritoriul României poate să fie o altă soluţie la îndemână.

Vreau să cred că solidaritatea şi umanitatea de care au dat dovadă românii se vor reflecta şi în deciziile noastre politice.

Vă mulţumesc.

Valentin Făgărăşian, deputat al PNL.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De asemenea, de la Grupul PNL au depus declaraţii în scris doamna Vetuţa Stănescu, domnul Sebastian Burduja, domnul George-Cătălin Stângă, domnul Ervin Molnar, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Şişcu şi Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Mergem mai departe la Grupul USR.

O invit pe doamna deputat Oana Murariu.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Comisia de la Veneţia a dat Apgar sub 5 prematurului proiect de desfiinţare a SIIJ"

Aseară a fost comunicat avizul Comisiei de la Veneţia cu privire la Proiectul de Lege privind desfiinţarea SIIJ, ironic, deja Legea nr. 49/2022.

Cu alte cuvinte, avem un prematur, la care apoi specialistul observă că supravieţuieşte, dar are probleme mari şi dă Apgar sub 5.

Pe foaia de observaţie, sub acest Apgar, sunt notate următoarele:

1. Ministrului justiţiei, domnului Cătălin Predoiu, şi coaliţiei majoritare trebuie să li se mai explice o dată ce înseamnă un aviz.
2. Ministrul justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, efectiv nu înţelege conceptul de garantare a independenţei justiţiei. În aceste condiţii, anunţul conform căruia urmează a fi finalizate şi aduse în Parlament Legile justiţiei, în loc să ne bucure, sună îngrijorător.
3. Ministrul justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, disipă resursele şi face paşi în spate în ceea ce priveşte investigările de specialişti, cu consecinţe asupra bunului mers al justiţiei.

Să le luăm pe rând.

Domnule ministru Predoiu, să vă reamintesc ce este un aviz? Conform DEX este o părere, apreciere competentă emisă de cineva din afară asupra unei probleme aflate în dezbatere. Foarte importantă este ultima parte a definiţiei, adică faptul că avizul se dă înainte de finalizarea problemei în discuţie, tocmai pentru ca decidenţii să aibă toate elementele la dispoziţie pentru a trage o concluzie în cunoştinţă de cauză.

Or, în cazul de faţă, ministrul justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, şi coaliţia majoritară, care au decis celeritatea cu care această lege a trecut prin Parlament, au fugit efectiv de acest aviz. Au făcut tot posibilul să rezolve situaţia, să fie promulgată legea, înainte de emiterea avizului Comisiei de la Veneţia, pentru că ştiau că nu le va fi favorabil. Ştiau şi totuşi au făcut-o?! Cine procedează aşa? Unii ar spune că hoţii. Să fim eleganţi şi să admitem că aşa ar proceda persoane care se simt cu musca pe căciulă. Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia înşişi au fost eleganţi şi au comunicat autorităţilor noastre chiar în cadrul avizului că regretă graba cu care legea a fost adoptată. Aceasta este varianta diplomată de ceartă pentru schingiuirea proiectelor de lege pe zona justiţiei.

Ce mai spune Comisia de la Veneţia în avizul său? Faptul că autorităţile din România efectiv nu înţeleg conceptul de garantare a independenţei justiţiei, dacă consideră că a oferi magistraţilor un tratament special, diferit, în ceea ce priveşte infracţiunile săvârşite de aceştia ar reprezenta o încununare a acestui principiu.

Ce mai spune Comisia de la Veneţia în avizul său? Faptul că desfiinţarea SIIJ nu poate fi un obiectiv în sine. Obiectivul principal ar trebui să fie acela de a asigura mai multă eficienţă în investigarea infracţiunilor, corupţia fiind cea mai importantă, comise de către judecători şi procurori. Comisia a recunoscut de-a lungul timpului avantajele în a exista structuri specializate de parchet pentru a investiga infracţiuni complexe precum corupţie, spălare de bani, motiv pentru care este extrem de dificil de justificat excluderea magistraţilor de la competenţa acestor structuri când acestea există şi în mod special într-o modalitate care doar disipă resursele şi continuă utilizarea unor procurori care nu sunt specializaţi în corupţie pentru a investiga astfel de cazuri complexe.

Şi, cu diplomaţia specifică, în final reprezentanţii Comisiei de la Veneţia încurajează autorităţile române să facă reformă în sistemul judiciar, asigurându-le că rămâne la dispoziţia acestora dacă consideră că au nevoie de asistenţă.

Nu pot să nu mă întreb, dincolo de posibila convingere a domnului Cătălin Predoiu, că doar atât s-a putut, oare cum se simte cineva care a împins această lege lecturând avizul venit seara trecută?

Vă mulţumesc.

Deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Doamna Simina Tulbure. Nu este.

Filip Havârneanu?

Diana-Anda Buzoianu.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc pentru cuvânt, domnule preşedinte.

"Secetă, inundaţii, deşertificare, temperaturi şi fenomene meteo extreme", aşa arată burtierele de ştiri astăzi, vorbind despre efectele schimbărilor climatice resimţite chiar aici, în România.

Ieri, 21 martie 2022, a fost Ziua Mondială a Pădurilor. Astăzi, 22 martie 2022, este Ziua Mondială a Apei. Şi este poate, cu acest prilej, un moment bun să vorbim despre pericolul schimbărilor climatice în România, dar şi ce ar trebui să facem noi pentru a evita un dezastru.

Resursele de apă ale României sunt afectate de schimbările bruşte de temperatură. În esenţă, milioane de români sunt deja afectaţi de creşterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă şi procesul de deşertificare. Iar Românii înţeleg prea bine pericolul schimbărilor climatice. 86% dintre români credeau, în 2019, că încălzirea globală este o problemă gravă.

În 2020, Greenpeace avertiza că dispariţia pădurilor şi a perdelelor forestiere din zonele de câmpie ameninţă siguranţa naţională şi că, în următorii 30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Cu toate acestea, nu este nevoie să ne uităm în viitor, în 30 de ani de acum încolo. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă acum, în prezent, şi deja astăzi fermierii se plâng de scăderea producţiei şi de calitatea recoltelor. Mai mult, au apărut deja dăunători noi pentru care agricultorii din România nu sunt pregătiţi, iar pagubele produse devin încă din ce în ce mai mari.

Schimbările climatice ne costă şi nu ne costă puţin. Dacă este să ne gândim doar la ploile torenţiale din 2005, care au avut loc în lunile aprilie şi mai şi care au dus la cele mai mari inundaţii din România ultimilor 50 de ani, pagubele se ridică la 1,66 miliarde de euro.

Schimbările climatice ne costă, însă nu doar bani, ci şi vieţi. Dacă vorbim despre sănătatea oamenilor, valurile de căldură au dus la creşterea numărului de decese în ultimii ani, cauzate de temperaturile ridicate.

Urgenţele climatice nu sunt poveşti. Lăsate în voia lor, ne vor afecta nu doar siguranţa alimentară, ci şi sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare.

Cum contribui eu, în calitate de deputat şi membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic?

Am depus deja proiecte de lege care protejează pădurile noastre, care sunt, de fapt, "fabricile" de colectare al dioxidului de carbon şi care ajută la retenţia apei în sol şi la oprirea procesului de deşertificare. În perioada următoare voi depune, de asemenea, mai multe proiecte legislative cu măsuri concrete de luptă împotriva schimbărilor climatice, pentru ca noi să dăm generaţiilor viitoare şansa la o viaţă sănătoasă.

Aceasta pentru că, da, avem nevoie de o legislaţie mai clară în domeniu, avem nevoie de sancţiuni pentru cei care nu respectă legislaţia, avem nevoie de obiective mai ambiţioase şi de lideri mai curajoşi şi avem nevoie de toate acestea astăzi, acum, nu peste zeci de ani.

Vă mulţumesc.

Diana Buzoianu, deputat, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Nicolae Roman?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ciclul "Redeşteptarea poporului român", astăzi voi vorbi despre politica externă a Ucrainei.

Faţă de România, vecina noastră, Ucraina, nu manifestă o atitudine corectă de fairplay, ci este profund duplicitară, neţinând cont de mâna de ajutor întinsă de românii la fel de săraci ca şi ei, dar mai puţin vitregiţi de soartă.

După ce, la data de 20 ianuarie 2022, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat rituos şi răspicat că România a ocupat Bucovina de Nord în 1918, iată că foarte recent, adică pe 10 martie 2022, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a susţinut că: "Ucraina este dispusă să rămână în afara NATO, dacă membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine «îi oferă un sistem de garanţii similar celui al NATO»".

Prin această declaraţie, conducerea ucraineană ar dori ca toate ţările vecine, de la care prin rapt teritorial direct sau intermediat de fosta URSS sau de Rusia au fost anexate în componenţa statală a Ucrainei teritorii ale acestor state care, să nu mai manifeste niciun fel de revendicări teritoriale.

Înaltele oficialităţi ucrainene, probabil, doresc ca, pe fondul acestei tragedii a refugiaţilor, România să uite de Bucovina de Nord, Herţa, Basarabia de Sud şi Insula Şerpilor. Toate aceste ţinuturi au fost furate României, în majoritatea lor, începând cu 23 august 1939, ca efect al Pactului Ribbentrop-Molotov.

Profitând de prevederile Pactului NATO, diplomaţii ucraineni îşi afirmă cu mult şi nejustificat curaj pretenţiile, ştiind că România, la fel ca Polonia şi Slovacia, nu poate acţiona unilateral pentru a-şi modifica frontierele.

Domnule preşedinte şi domnule ministru al afacerilor externe, care este poziţia dumneavoastră, ca înalţi oficiali români răspunzători de politica externă exprimată şi desfăşurată de statul nostru faţă de această situaţie?

Dumneavoastră, ca înalţi oficiali români, veţi adopta iarăşi o tăcere nepăsătoare?

Domnule ministru de externe, de ce nu finalizaţi demersurile referitoare la Canalul Bâstroe şi lăsaţi partea ucraineană să mute după bunul ei plac balizele cât mai aproape de malul românesc?

Domnule preşedinte, de ce nu rostiţi nimic despre soarta etnicilor români incluşi în interiorul frontierelor ucrainene supuşi unui intens proces de deznaţionalizare, condamnat de întreaga comunitate internaţională, dar faţă de care Ucraina are o poziţie intransigentă şi de ignoranţă?

De ce nu sunt revendicate pentru aceşti cetăţeni ucraineni de etnie română drepturi egale cu ale românilor etnici ucraineni din România?

Pentru a susţine cetăţenii refugiaţi ucraineni, în marea lor majoritate săraci şi speriaţi, românii au renunţat, uneori, la micile lor economii, primindu-i şi îngrijindu-i.

Sacrificiul cetăţenilor români - generat de această ilogică şi nemotivată pe deplin economic de creştere a preţurilor - ca să cheltuiască cu cetăţenii statului vecin, Ucraina, ar fi de aşteptat să primească un răspuns pe măsură şi nu pretenţii teritoriale nejustificate, lipsite de respectul faţă de adevărul istoric.

Vă mulţumesc.

Nicolae N. Roman, deputat în Circumscripţia nr. 10 Buzău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al UDMR.

Éva-Andrea Csép? Nu este.

Mergem mai departe atunci.

De la Grupul UDMR a mai depus declaraţie în scris doamna Rozália-Ibolya Biró. Pentru stenogramă menţionez lucrul acesta.

Grupul minorităţilor naţionale, domnul Cătălin-Zamfir Manea? Nu este.

Îl invit atunci pe domnul Silviu Feodor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi români,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Politica sufletului bun".

Cuvântul meu vine ca o reacţie necesară în reafirmarea puternicului nostru ataşament la valorile libertăţii, democraţiei şi drepturilor omului.

Pe pământul acestei ţări minunate, România, convieţuim armonios, în consonanţă cu poporul român, ca parte integrantă a acestuia, de peste 300 de ani.

Ruşii lipoveni îşi încep soarta pribegiei lor la sfârşitul secolului XVII, când devin refugiaţi, stabilindu-se în acest spaţiu românesc, unde oamenii de aici, românii, i-au primit cu sufletul deschis şi cu inima plină de dragoste creştină. Aici au găsit înţelegere, sprijin şi îngăduinţa de a-şi manifesta liber valorile spirituale, în special credinţa pentru care au fost prigoniţi, tradiţiile şi obiceiurile identitare, contribuind la îmbogăţirea culturii româneşti.

În toată această perioadă, am fost împreună "la bine şi la greu", etnicii noştri fiind implicaţi în configurarea istoriei moderne a României, dând dovadă de curaj, nobleţe şi vitejie pe câmpurile de bătălie pentru libertatea şi independenţa ţării noastre, mulţi fiind decoraţi cu ordine şi medalii militare.

Pleiada noastră de personalităţi sportive a ridicat steagul României de multe ori pe cel mai înalt catarg la numeroase olimpiade şi competiţii internaţionale, mândria tuturor fiind legenda care a intrat în istoria sportului mondial, marele campion şi iubit OM, Ivan Patzaichin, plecat nu foarte de mult dintre noi într-o lume mai bună şi mai dreaptă.

Astăzi, suntem solidari cu refugiaţii din Ucraina, semenii noştri aflaţi în grea suferinţă, ca urmare a conflictului din această ţară.

Imediat după izbucnirea acestei situaţii dramatice, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a pus la dispoziţia autorităţilor statului logistica de care dispune, venind în sprijinul celor fugiţi din calea războiului cu spaţiile de cazare, în condiţii optime, din cadrul Centrelor sale de Educaţie şi Cultură. S-au alăturat demersului organizaţiei noastre şi numeroase familii de etnici ruşi lipoveni care găzduiesc cetăţeni ucraineni în propriile case sau pensiuni, sprijinind personal mame cu copii şi bătrâni aflaţi în pribegie.

Pentru că umanitatea nu are graniţe, iar voluntariatul nu cunoaşte vârste, în aceste momente grele etnicii noştri sunt extrem de implicaţi benevol şi în activităţile de la graniţă, cunoscut fiind deficitul mare de traducători. Ei asigură acest serviciu pe timp de zi şi de noapte, atât elevii şi studenţii, cât şi oamenii activi sau chiar pensionarii. Aceşti tineri manifestă un gest de nobilă implicare prin alăturarea lor ca traducători, fiind de un real ajutor, constituindu-se într-un model de solidaritate şi de bună practică pentru tânăra generaţie.

Dumnezeu este creatorul vieţii, acesta fiind cel mai de preţ dar pe care l-am primit noi, oamenii.

După cum spune Sfântul Apostol Pavel, în Epistola a II-a către Corinteni, Capitolul 3, Versetul 17: "Domnul este Duh, şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate", cu toţii vrem să trăim liberi această viaţă. Şi aceasta are sens dacă este pusă în slujba semenilor, după cuvintele marelui savant Albert Einstein: "Doar viaţa ce-o trăim pentru alţii merită trăită!".

Aşadar, să fie lăsaţi oamenii să trăiască liberi, în pace!

Nu războiului!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la colegii neafiliaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă este? Nu.

Atunci îl invit pe domnul Mihai Ioan Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Dictatura medicală este şi va fi cel mai periculos virus al tuturor timpurilor!".

Stimaţi colegi,

Nicolae Steinhardt, doctor în drept constituţional, scriitor şi călugăr, spunea: "Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proşti. Ne cheamă să fim buni, blânzi, cinstiţi, smeriţi cu inima, dar nu tâmpiţi."

Orice dictatură din lume s-a instaurat pe nesimţite şi în mod nesimţit. Acum, mai mult ca niciodată, oamenii din întreaga lume au fost solidari, pentru că au avut un singur interes comun - libertatea!

Nişte profitori şi oportunişti au inventat o falsă pandemie pentru a încerca să fure libertatea oamenilor, dar nu au reuşit, pentru că libertatea este un dar de la Dumnezeu şi nu un privilegiu acordat de vreun guvern obedient.

Oamenii se nasc liberi şi aşa va fi mereu! Manipulatorii ştiu asta, tocmai de aceea apelează la diverse tactici de prostire a oamenilor. În falsa pandemie au apelat şi vor să apeleze în continuare la aceeaşi metodă - frica - frica de viruşi, frica de război şi multe alte frici asociate. Dar toate aceste frici au singur scop, ca oamenilor să le fie frică să gândească liber, să le fie frică să se comporte liberi.

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi văzut celebrul film "Horea", dar doresc să vă aduc aminte o parte din vorbele de aur rostite în acesta - "Ce e rău în robie nu-i atâta robia! Rău îi că dacă trece prea multă vreme, omul să-nvaţă cu ea... cu robia, cu frica, cu supunerea, cu săru-mâna, ... să fie batjocorit şi să nu-i mai pese. Să-nvaţă ca pasărea cea proastă cu colivia, care uită şi c-o ştiut zbura oarecândva ... sau să teme să nu afle stăpânul că n-o uitat să zboare."

Românii s-au săturat de teroarea medicală care a culminat cu soluţia salvatoare, injectarea prin şantaj cu seruri experimentale care au provocat reacţii adverse dintre cele mai variate şi grave, inclusiv decesul. Românii nu mai sunt dispuşi să creadă minciunile Guvernului şi mai ales ale lui Arafat, acest individ care nu dă doi bani pe Constituţia României şi care trebuia să rămână la statutul de turist.

Cu toate acestea, folosind pretextul conflictului din Ucraina condusă de un preşedinte actor, Guvernul României şi Arafat doresc din nou instaurarea dictaturii medicale ca să acopere izoletele mai scumpe decât o maşină, măştile impuse prin ameninţarea cu amenzi neconstituţionale, testele inutile care nu fac diferenţa între virus şi sucul de portocale, serurile experimentale numite înşelător "vaccinuri" cumpărate cu peste 100 de milioane de euro şi, bineînţeles, să se mimeze anchete privind românii arşi de vii prin spitale. Pentru spitalele din România nu s-au găsit 100 de milioane de euro pentru a fi renovate la standarde decente, dar pentru producătorii de seruri experimentale au fost găsiţi extrem de rapid.

Stimaţi colegi,

Să nu lăsăm un Guvern incompetent să distrugă viitorul României!

Mulţumesc.

Deputat independent, Mihai Lasca.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la colegii neafiliaţi au depus declaraţie scrisă şi domnul Nicolae Giugea.

Revenim la Grupul PSD.

Mergem mai departe la domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ. Este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi români,

După foarte mulţi ani de zile, în care majoritatea politicienilor şi-au făcut o obişnuinţă din a ne promite reformarea cadrului legislativ care să permită accelerarea investiţiilor din infrastructură şi depăşirea acestei perioade utopice în care studiile de fezabilitate expirau înaintea începerii construcţiilor şi inaugurării şantierelor, iată că PSD a pus piciorul în prag şi a modificat Legea achiziţiilor publice.

Prin insistenţa domnului viceprim-ministru Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, la iniţiativa acestuia termenele din Legea achiziţiilor au fost în sfârşit reduse, astfel încât viteza de realizare a investiţiilor din infrastructura publică să fie accelerată, iar România să poată să absoarbă cât mai mulţi bani din fondurile europene în general şi mai ales din alocările bugetare disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Până de curând, aproximativ 80% din timpul alocat unei autostrăzi era consumat de birocraţie şi nu de munca efectivă pe şantier, iar în momentul în care un contract se rezilia, aşa cum s-a întâmplat frecvent la noi în ţară, erau necesari încă doi ani pentru parcurgerea procedurilor şi reluarea construcţiei.

Aceste lucruri demne de domeniul fantasticului trebuiau să ia sfârşit! Nu putem repeta aceleaşi greşeli, aşteptând în schimb rezultate diferite. România nu îşi mai permite să bată pasul pe loc. România trebuie să profite de alocările bugetare din PNRR şi să recupereze cât mai rapid decalajele de dezvoltare, iar modificarea Legii achiziţiilor răspunde întocmai la aceste nevoi. Fiecare autoritate publică, fiecare primărie va putea accelera proiectele aflate în desfăşurare, astfel încât fiecare român să resimtă creşterea calităţii vieţii în comunitatea lui.

Dragi români,

Reforma iniţiată de domnul viceprim-ministru Sorin Grindeanu va permite o reducere a termenelor pentru eliberarea aprobărilor şi a avizelor emise de către autorităţile publice locale.

Un alt aspect extrem de important care a fost reformat la iniţiativa PSD este reprezentat de eliminarea contestaţiilor nejustificate.

Mai mult decât atât, o premieră revoluţionară în Legea achiziţiilor este faptul că din acest an ofertele constructorilor nu mai pot fi subdimensionate doar pentru ca aceştia să depună preţul cel mai mic, iar ulterior să se blocheze în demararea lucrărilor. Din acest an, ofertele depuse trebuie să reprezinte minimum 80% din valoarea estimată de beneficiar în documentaţia tehnico-economică.

În încheiere, ca fost primar, nu pot decât să îl felicit pe domnul viceprim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, în numele tuturor primarilor din România, care, prin aceste modificări din cadrul Legii achiziţiilor publice, vor putea finaliza lucrările tergiversate de prea mult timp.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Alba, Tuhuţ Radu-Marcel.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Alexandra Huţu?

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pe 21 martie este marcată "Ziua Internaţională a Pădurilor", iar în perioada 15 martie - 15 aprilie sărbătorim "Luna plantării arborilor".

Scopul acestor zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, al acţiunilor de combatere a defrişărilor ilegale şi de implicare în plantarea de arbori. Această perioadă este o sărbătoare a naturii, dar care nu trebuie să rămână la nivel declarativ, constatator, ci trebuie să reprezinte un motiv puternic de a ne interesa direct şi de a lua atitudine, fiecare în zona în care locuim.

Statisticile realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii au arătat că se înregistrează anual 3,8 milioane de morţi premature din cauza poluării aerului. La nivel naţional se estimează că peste 20.000 de oameni mor în fiecare an din această cauză, România ocupând locul 8, în Uniunea Europeană, la acest capitol. Este dureros, mai ales că putem preveni şi opri acest fenomen deosebit de grav.

De aceea, cred că trebuie să fim mult mai aplecaţi asupra creşterii numărului de arbori plantaţi, de a recrea perdele forestiere, de a opri tăierile de păduri, de a proteja spaţiile verzi, astfel încât să nu ne trezim în câţiva ani că nu mai avem nicio soluţie şi s-a ales praful de toate zonele verzi din această ţară.

Vă dau exemplul meu şi al colegilor de la PSD Botoşani, care, în fiecare an, participăm la acţiuni de plantare de puieţi în zonele din judeţ unde sunt probleme generate de lipsa arborilor.

Înainte de a încheia vreau să trec în revistă câteva dintre măsurile pe care guvernările social-democrate le-au luat în ultimii ani pentru salvarea pădurilor din ţara noastră.

PSD a introdus "Radarul Pădurilor"; a introdus posibilitatea raportării prin apelurile la 112 a transportului ilegal de lemne şi a elaborat o nouă Lege a contravenţiilor silvice.

Datorită PSD, de la 1 ianuarie 2021, timp de 10 ani, nu mai pleacă niciun centimetru de lemn din România către export!

Bineînţeles că mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit în acest domeniu. De exemplu, putem lua în considerare introducerea amprentei digitale specifice fiecărui transport de lemne. Mai exact, înainte de plecare, fiecare transport de lemne va primi o amprentă digitală printr-un soft şi, ulterior, prin orice control efectuat pe drum se va putea compara forma transportului cu cea iniţială. Orice propunere legislativă pentru a opri defrişările şi transporturile ilegale de lemn este binevenită.

Aşadar, dacă dorim, ne putem implica cu toţii în acţiuni de protejare a mediului, de împădurire şi creştere a calităţii vieţii noastre şi a copiilor noştri, indiferent de vârstă, de gen, de profesie sau de zona în care locuim.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la domnul Dumitru Coarnă. Este? Nu.

Atunci, îl invit pe domnul Dan-Cristian Popescu.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pe data de 16 martie 2020, în contextul pandemiei COVID-19, Preşedintele României a declarat că va institui starea de urgenţă. Starea de urgenţă reprezintă un ansamblu de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică, aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale, putând fi instituită în contextul existenţei unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale sau iminenţei producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Doi ani mai târziu de la instituirea acestei măsuri excepţionale, România se găseşte în continuare în mijlocul unor crize profunde. Chiar dacă pandemia pare că se apropie de final şi aproape toate restricţiile au fost ridicate, efectele acesteia sunt devastatoare. Aş vrea să abordez doar două dintre acestea, două efecte pe care le consider cele mai importante.

Educaţia.

Un prim efect major al pandemiei a fost trecerea învăţământului în sistem preponderent online. Închiderea elevilor şi studenţilor în case şi desfăşurarea cursurilor în faţa calculatorului sau tabletei s-au dovedit un eşec major, transpus într-o scădere fără precedent a calităţii educaţiei şi a rezultatelor obţinute de copiii noştri. Deja aflat într-o scădere evidentă, procesul educaţional s-a deteriorat din ce în ce mai mult. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică ne arată o creştere alarmantă a analfabetismului funcţional, o scădere a accesului copiilor la educaţie, precum şi faptul că 50% dintre elevi nu dobândesc abilităţile necesare pentru a funcţiona pe actuala piaţă a muncii.

Consider că această problemă trebuie tratată cu maximă seriozitate, iar programele şi fondurile publice şi europene trebuie direcţionate într-o măsură mult mai mare către educaţie. Altfel, riscăm să ne afundăm într-o mocirlă de analfabetism şi disfuncţionalitate din care cu greu vom mai ieşi.

Energie.

Banii pe care cetăţenii lumii i-au primit de-a lungul acestor doi ani, sub diverse forme, scheme de ajutor, au generat, aşa cum era de aşteptat, o creştere accentuată a inflaţiei, precum şi numeroase alte probleme economice legate de producţie şi distribuţie. Acum plătim preţul cu dobândă ridicată.

România poate şi trebuie să devină o naţiune care să-şi producă suficientă energie. Avem această posibilitate. Avem resurse, avem capacitatea, acum avem şi posibilitatea financiară. Banii din PNRR, alocaţi pe proiecte şi politici clare şi simple, ne pot asigura cel puţin liniştea şi confortul unor creşteri controlate, la care piaţa să se ajusteze uşor.

Închei cu speranţa, dragi colegi, că iniţiativele şi proiectele pe care trebuie să le gândim şi să le aplicăm împreună vor atinge şi subiectele pe care le-am menţionat mai sus. Indiferent de ce parte politică ne aflăm, viitorul frumos al României şi bunăstarea românilor trebuie să ne fie aspiraţie, dorinţă şi poruncă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Bucureşti, Dan-Cristian Popescu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Grupul PNL şi-a epuizat vorbitorii.

Trecem la Grupul USR.

O invit pe doamna Simina Tulbure.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Elevi români străluciţi peste hotare, în derivă în ţara natală".

Cătălina, o tânără cu perspective, mi-a spus - "M-am întors la studii în România în 2015, urmând să continui clasa a X-a, după 9 ani de şcolarizare în Italia. Integrarea mea a fost grea la început, neavând la bază nicio formare în limba română, ci doar limba vorbită acasă. Nu mi se pare normal să fac pregătiri în particular pentru a putea trece clasa sau pentru a susţine examenul de bacalaureat".

Cum poate sistemul românesc să transforme un elev iminent într-unul aproape repetent?

Statisticile Inspectoratelor Şcolare Judeţene ne arată că în anul 2019 aproape 10.000 de elevi români s-au întors acasă; în anul 2020, tot 10.000; iar în anul 2021, aproape 11.000. Acestea sunt datele oficiale.

Ce facem ca să-i ajutăm pe elevi să fie integraţi sau reintegraţi în sistemul românesc de învăţământ?

De exemplu, Irina, o mamă din Marea Britanie, mi-a spus despre fiul său, Matei - acesta ar urma să fie clasa a III-a, dacă se întoarce din Marea Britanie şi vine în România, în sistemul de învăţământ românesc. Matei ar putea să urmeze cursuri intensive de limbă română şi civilizaţie, în şcoala românească, pentru a se putea integra mai bine, ca să evite bullying-ul, din cauza pronunţiei şi din cauza gramaticii. Fiindcă, deşi vorbesc limba română, acasă, aceşti copii, în ceea ce priveşte partea gramaticală şi semantică, încă au parte de foarte multe lipsuri. Şi, atunci, aceste cursuri vin într-o grupă de acomodare, cursuri care ar trebui să fie implementate în sistemul românesc de învăţământ, ca să poată să fie integraţi în şcoală.

Fiecare copil din România are dreptul la o educaţie de calitate. An de an, se întorc familii, acasă, împreună cu copiii lor, care au nevoie să se integreze în sistemul nostru.

În special în ceea ce priveşte situaţia pandemică, am avut tot mai mulţi români care au decis până la urmă să se întoarcă acasă, cu familiile lor.

Milioane de români din afara graniţelor caută motive să fie mândri de originile lor. Şi noi, ca stat român, i-am dezamăgit de foarte multe ori - cozi la consulate, nu reuşim să votăm la timp.

Ce putem să facem să-i ajutăm pe aceşti români? Şi mai ales dacă ne dorim ca ei să se întoarcă acasă, trebuie să punem umăr la umăr, indiferent de grupul parlamentar din care facem parte, să-i convingem să se întoarcă.

În acest caz, nu elevii au eşuat. Adevărul e că sistemul e cel care rămâne repetent, gonind tineri eminenţi, talente diverse şi nepuse în valoare.

Am depus un proiect de lege, ieri, care a fost cosemnat de aproape toate grupurile parlamentare - şi pentru asta aş dori să le mulţumesc colegilor de la celelalte partide -, iar prin acest proiect de lege vom avea grupe de acomodare, în şcolile româneşti, pentru a-i integra pe elevii români.

Aceste grupe de acomodare, bineînţeles, vor fi pregătite de profesori de limba română, diriginţi şi psihopedagogi şcolari. Nu am uitat de aceştia, aşa că am integrat, de asemenea, în proiectul nostru, şi cursuri de formare şi pregătire profesională, care pot fi finanţate prin proiecte europene.

Cursurile de limba română vor fi puse în paralel cu cursurile obligatorii din şcoala românească.

Mă bucur foarte mult că elevii pot fi reintegraţi, fiindcă aceştia, prin simplul fapt că au un act de identitate românesc, nu înseamnă că au acelaşi nivel de limbă română.

Aşa că, le mulţumesc colegilor şi să trecem cu bine acest proiect în Parlamentul României!

Mulţumesc.

Deputat al USR de diaspora.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la domnul Filip Havârneanu, care va susţine intervenţia online.

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Teoria binelui făcut în linişte şi liniştea statului care face tot mai bine".

Este a douăzeci şi opta zi de război în Ucraina şi continui să fac naveta între rolul de parlamentar şi misiunea mea de la graniţe, iar în timp ce descarc ajutoare din camioane, împart jucării sau transport refugiaţi, îi aud tot mai des pe cei care întreabă -."Pe români când îi ajutaţi?".

Dintotdeauna. Pentru că o faptă bună nu o exclude pe alta. Dacă românii sunt săraci moral în acest moment este pentru că de 32 de ani trăiesc în ţara anchetelor în derulare, a comisiilor de verificare şi a cetăţenilor care mor cu dreptatea în mână sau cu drepturile zdrobite.

Dacă românii sunt săraci material în acest moment este pentru că de 32 de ani, aceeaşi majoritate, cu numele schimbat la fiecare căsătorie politică, s-a opus dezvoltării şi stabilităţii. Sunt români fără posibilităţi, pentru că cei care îi fură sunt mai mulţi decât noi, cei care le dau înapoi.

Dacă românii se calcă în picioare pentru combustibil, ulei sau conserve este pentru că nu au încredere în stat, pentru că statul este slab, tăcut, pentru că statul nu este un prieten la nevoie, ci în conflict cu propriul popor şi nimeni nu o spune!

Am fost în Ucraina şi am fost şi în Moldova. Am distribuit medicamente, hrană, haine şi am văzut cum arată disperarea şi moartea care bântuie pe străzi, aşa cum am văzut faţa luminoasă a românilor care dau dovadă de solidaritate, fiindcă ei nu se ajută doar între ei. Acelor refugiaţi le mor copiii împuşcaţi pe trotuar, nu li se rupe plasa cu mâncare în faţa blocului. Acelor oameni le-au fost bombardate casele, nu le-a căzut acoperişul fiindcă n-au muncit o zi.

De ce nu facem bine în linişte?

Pentru că trebuie să strigăm pentru a convinge că binele trebuie multiplicat! În România, pe vreme de pace, şapte militari se prăbuşesc cu aeronava şi mor în timpul unui exerciţiu; alt militar este călcat de tanc în timpul altui exerciţiu; şi un altul este atacat în post şi dezarmat de un mascat care fuge cu armamentul.

Noi nu putem trece peste propriul război, cel cu slăbiciunile noastre, noi nu putem nici să ne gândim la un alt război, pentru că ne uităm la cine conduce România şi ni se face frică.

Veniţi alături de mine, veniţi alături de noi!

Voluntariatul nu schimbă doar viaţa celor ajutaţi, ci şi persoana care ajută.

Stimaţi guvernanţi, abandonaţi covorul roşu şi sprijiniţi mai mult voluntarii care vă aduc recunoaştere internaţională!

Deveniţi ceea ce aţi promis şi promiteţi doar ceea ce puteţi onora! Veniţi toţi cei care înţelegeţi dimensiunea durerii unui popor şi salvaţi aşa cum aţi vrea să fiţi şi voi salvaţi vreodată!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul Adrian-George Axinia.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi - "Remaniere sau reglare de conturi?".

Se vede că guvernanţii noştri nu mai au nimic important de făcut pentru români. Aşa că preşedintele PNL, Florin Cîţu, s-a gândit că e cel mai bun moment să bage băţul prin gardul PSD, vorbind despre posibilitatea remanierii câtorva miniştri.

Românii se întreabă însă, pe bună dreptate, de ce să nu remaniem întregul Guvern? De ce să nu plece acasă întreaga Coaliţie PNL - PSD - UDMR?

Adevărul din spatele acestui teatru ieftin este că partidelor de la putere nu le pasă de români şi de ţară. În timp ce războiul e la graniţa României, în timp ce oamenii sărăcesc şi economia e pusă pe butuci, ei nu se gândesc la altceva decât la o reglare de conturi în partidele lor şi între partide. Vor mai multe funcţii, bugete mai mari, putere mai multă. Altfel, de ce mai stau împreună când se aleargă ca şoarecele şi pisica, când se denigrează unii pe alţii la televizor?

Oare disperarea românilor nu se vede de la Palatul Cotroceni, la Palatul Victoria sau de la sediile partidelor aflate la guvernare, din Modrogan sau de pe Kiseleff?

Stimaţi colegi de la Putere,

Aţi scăpat hăţurile inflaţiei din mână, iar românilor le-au explodat în buzunare preţurile la energie electrică, la gaze, la combustibil, la alimente, la credite!

În acelaşi timp, vă uitaţi cu ochii mari şi gura căscată la perspectiva unei crize alimentare, fără să luaţi vreo măsură concretă. Nici măcar închiderea combinatelor de îngrăşăminte, din cauza preţurilor insuportabile la energie şi gaze, nu vă împiedică să dormiţi liniştiţi.

Aţi pierdut din vedere ţinta de deficit bugetar asumat şi îndatoraţi următoarele generaţii de români la costuri uriaşe, făcând împrumuturi la dobânzi exorbitante, de peste 6%.

Nu aţi reuşit să cheltuiţi niciun leu din cele 3,69 miliarde de euro care au ajuns în România prin PNRR şi nu aţi fost capabili să vă organizaţi, ca să ştim cum accesăm fondurile europene din exerciţiul finaciar 2021-2027 al Uniunii Europene.

V-aţi bătut joc de IMM-urile româneşti, păcălindu-le cu fonduri europene prin măsura 4.1.1, pe care aţi anulat-o cu 3 zile înainte de depunerea dosarelor.

Pentru toate aceste motive, şi nu numai, AUR susţine o remaniere guvernamentală, dar una totală. Mai precis, credem că, atât timp cât situaţia socio-economică s-a înrăutăţit semnificativ, de la momentul instalării în funcţie a Guvernului Ciucă, susţinut de majoritatea PSD - PNL - UDMR, toţi trebuie să plece acasă. Românii se simt trădaţi şi batjocoriţi de actuala guvernare. Avem nevoie de alt guvern, de un guvern responsabil, format din oameni competenţi, care să-şi iubească ţara şi poporul, care să lucreze pentru România şi pentru români!

Glorie, României!

Adrian-George Axinia, deputat de Prahova.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

De asemenea, de la Grupul AUR, lista vorbitorilor s-a epuizat.

Au mai depus declaraţii în scris Vasile Nagy şi Raisa Enachi.

De la Grupul minorităţilor naţionale, domnul Cătălin-Zamfir Manea? Înţeleg că a venit.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu o să fiu foarte, foarte scurt.

Stimaţi colegi,

După cum bine ştiţi, din data de 14 martie a debutat faza de autorecenzare online, etapă extrem de importantă a recensământului populaţiei şi locuinţelor de anul acesta.

Consider că este extrem de important pentru fiecare dintre noi să transmitem mesajele într-un mod cât mai corect în circumscripţiile în care am fost aleşi, să le transmitem cetăţenilor României cât de important este acest demers, demers pe care îl consider unul naţional şi de o importanţă crucială pentru România.

De ce este important recensământul populaţiei şi al locuinţelor?

Pentru că cel puţin în ultimii ani, datele pe care Guvernul României, datele şi informaţiile pe care instituţiile şi autorităţile statului român le-au utilizat în comunicarea publică au fost, aş spune eu, inexacte, sau nu au reflectat întocmai imaginea reală a României.

Spre deosebire de ultimul recensământ, care s-a desfăşurat în anul 2011, anul acesta vom avea posibilitatea ca timp de 4 luni de zile - spre deosebire de 2011, când am avut doar 10 zile -, deci 4 luni de zile, ne vom putea, fie autorecenza, timp de două luni, fie, din 16 mai până în 17 iulie, încă două luni de zile, vom avea posibilitatea să comunicăm cu recenzorii Institutului Naţional de Statistică şi să furnizăm informaţiile, care sunt extrem de necesare.

Recensământul este important şi din perspectiva interpretării şi agregării datelor care vor fi culese pe parcursul celor 4 luni, pentru că la final, spun eu, atât noi, Legislativul României, cât şi Guvernul României, cu toţii vom avea o imagine foarte clară, din perspectivă demografică, din perspectiva socială, economică, spun eu, dar mai ales din perspectiva nevoilor de dezvoltare la nivel local şi regional, şi pe baza acestei imagini foarte clare vom putea elabora programe de intervenţie, Guvernul României va putea elabora politici publice şi programe de dezvoltare, acolo unde este nevoie.

De aceea, vă îndemn pe toţi să comunicaţi în circumscripţiile dumneavoastră, să îndemnaţi cetăţenii acestei ţări să se autorecenzeze, pentru că acest proces, repet, se desfăşoară o dată la 10 ani.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul colegilor neafiliaţi, doamna Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

9 decembrie 2021 - frustrat că un judecător nu dă undă verde trecerii la lichidare şi la vânzarea la preţ de fier vechi a Termocentralei Mintia, ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, trimite o adresă Complexului Energetic Hunedoara, prin care cere, ordonă, retragerea din exploatare şi închiderea grupurilor energetice de la Termocentrala Mintia, motivând într-un mod bizar că aşa ne-a cerut Uniunea Europeană, pentru ca să ne conformăm la mediu.

Cum e posibil ca un ministru - fără ca o lege să fie votată în Parlament, fără ca un Guvern să îşi asume o hotărâre de Guvern sau o ordonanţă de urgenţă, cu de la el putere, să decidă închiderea unei termocentrale şi vânzarea ei şi nimeni nu se sesizează - nici prim-ministrul, nici Parchetul şi nici SRI? Chiar şi când un program de conservare a unei termocentrale, care este strict reglementat prin lege, este închis cu puterea unui ministru.

Am denunţat gestul ministrului energiei încă din luna februarie şi nimeni nu s-a sesizat.

Şi ce are una cu alta, domnule Virgil Popescu? Uniunea Europeană a spus încă din iulie 2018 că Mintia trebuie să îşi îmbunătăţească instalaţia şi să se conformeze la mediu. Nu a spus niciodată că noi trebuie să închidem termocentrala. Nu a spus niciodată că trebuie să lăsăm 20.000 de oameni, la Deva, în frig, în plină pandemie. Nu a spus niciodată că trebuie să dăm oamenii afară. Şi nu a spus niciodată că trebuie să tăiem Mintia şi să o vindem la preţ de fier vechi.

Zeci de ziarişti s-au pronunţat prin articole de specialitate împotriva domnului ministru Virgil Popescu, zeci de specialişti în domeniu au denunţat dezastrul de la Ministerul Energiei, zeci de parlamentari au cerut demisia lui Virgil Popescu, însă puterea grupurilor de interese din PNL şi PSD, care sunt bine ancorate şi storc banii din energie, este mai puternică decât puterea poporului român.

Cerem demisia lui Virgil Popescu, cerem un plan foarte clar de investiţii pentru Ministerul Energiei şi cerem reglementarea preţului la energie la un nivel pe care românii şi-l pot permite din venitul lor, pentru că, în final şi la urma urmei, ardem gazul din pământul nostru, ardem cărbunii noştri din munţii noştri, folosim munca românilor şi îi plătim la nivelul salarial din România şi folosim termocentralele şi hidrocentralele lăsate nouă de bunicii şi părinţii noştri.

Mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Revenim la Grupul PSD, în acest moment.

Doamna Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

"Agricultura şi pământul - salvarea neamului românesc" - declaraţie politică.

"Agricultura este maica neamului omenesc care hrăneşte fiii săi" spunea Mihail Kogălniceanu.

Partidul Social Democrat a făcut din agricultori o prioritate a Guvernului, odată cu preluarea portofoliului de către ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Sprijinul pe care-l primesc acum este la nivelul maxim posibil, astfel încât România să revină la producţiile-record din anii 2018 şi 2019.

O altă prioritate a Partidului Social Democrat este cea legată de siguranţa alimentară şi preţuri la mâncare accesibile populaţiei. Din această perspectivă, agricultura trebuie să aibă tot sprijinul posibil, pentru că o producţie bună poate asigura şi stabilitatea preţurilor alimentelor.

Ministrul Partidului Social Democrat al agriculturii s-a asigurat că fermierii vor primi la timp sprijinul oferit prin Ajutoarele Naţionale Tranzitorii.

Bugetul alocat pentru sectorul vegetal este dublat faţă de anul trecut, iar pentru zootehnie bugetul alocat este de peste 6 ori mai mare.

Ajutoarele au venit la timp pentru a oferi stabilitate în activitatea fermierilor, astfel încât ei să poată face investiţii şi să poată obţine producţii de calitate.

S-au autorizat la plată, până la data de 17 martie 2022, în doar 10 zile, peste 200 de milioane de euro, din cele 223 de milioane de euro, pentru plata ajutoarelor naţionale tranzitorii din zootehnie şi din sectorul vegetal, aferente anului de cerere 2021.

Şi, pentru că reprezint Galaţiul, sunt recunoscătoare fermierilor din judeţul Galaţi, care au îndeplinit condiţiile de eligibilitate pentru plata ajutorului naţional tranzitoriu la şase din cele nouă scheme de ajutor, alocându-li-se suma totală de 4.993.475 de euro, mult peste media pe ţară, demonstrând strânsa colaborare dintre autorităţile gălăţene şi fermieri şi faptul că vor să facă ceea ce ştiu cel mai bine.

Plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, pentru un an de zile, completează seria măsurilor ce oferă predictibilitate fermierilor şi producătorilor din toate sectoarele din agricultură şi industria alimentară.

Măsurile de sprijin pentru agricultori nu se opresc aici. Partidul Social Democrat are în vedere un program de sprijin pentru independenţa energetică a fermelor şi a companiilor din industria alimentară, prin Fondul de Modernizare, din care se vor aloca sumele necesare pentru investiţii în energie regenerabilă.

Avem datoria faţă de români să rămânem ţara cu o producţie mai mare decât consumul intern, înlăturând astfel temerile populaţiei. În România nu există riscul să nu putem aproviziona populaţia, toate măsurile amintite având rolul de a tempera creşterea preţurilor de consum.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În repetate rânduri, ministrul care gestionează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a respins categoric orice discuţie despre o renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe motiv că acest lucru ar compromite şansele României de a absorbi banii disponibili prin acest mecanism. Este adevărat că domnul Vîlceanu a făcut o distincţie utilă între termenii de "renegociere" şi de "rediscutare" a unor aspecte din acest plan. Este o observaţie bună, pe care trebuie să o luăm cu toţii în considerare.

În acelaşi timp, observăm că multe dintre premisele care au stat la baza PNRR s-au modificat dramatic faţă de momentul negocierii şi adoptării acestui document. În primul rând, ca efect al unei creşteri economice de anul trecut, în mare parte determinată de inflaţie, România a pierdut 1,5 miliarde de euro din cele 29,2 alocate iniţial. Este o constatare confirmată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Deci va trebui "rediscutat" cu oficialii europeni cum vor fi redistribuite resursele financiare în interiorul PNRR, pentru a ne încadra în acest buget de 27,7 miliarde euro. Ştiţi bine că această sumă de 1,5 miliarde s-a diminuat din granturi, adică din banii nerambursabili, puşi la dispoziţie de Comisia Europeană. Deci o rediscutare în mod cert va fi.

Problema pe care Partidul Social Democrat o pune în discuţie se referă la acel prag de 9,4% din PIB, negociat pentru plata pensiilor din România. Nu mai intru în detalii despre cum a fost scris acest capitol în care au fost folosiţi termeni inexistenţi în legislaţia românească şi au fost omise unele categorii mari de pensionari.

Ideea pe care o ridic aici este că datele problemei s-au schimbat radical în urma războiului din Ucraina. Preţurile la energie, carburanţi şi alimente au crescut mult. Puterea de cumpărare se deteriorează sever în fiecare zi, iar printre cele mai afectate categorii sociale sunt chiar pensionarii cu pensii mici. De asemenea, presiunea pe bugetul de stat este din ce în ce mai mare, iar creşterea economică şi a PIB, ce ar permite o majorare a pensiilor în limita acelui prag de 9,4%, va fi cu certitudine cu mult sub rata inflaţiei.

Gândiţi-vă că cea mai mare parte a pensionarilor din România nu-şi permit să plătească facturi de mii de lei la energie şi la încălzire, oricât de mult ar strânge cureaua!

Deci, am o mare rugăminte, adresată domnului ministru Dan Vîlceanu, domnului preşedinte Florin Cîţu şi celorlalţi colegi liberali. Înainte de a respinge ideea unei rediscutări a PNRR, pe acest punct al procentului pensiilor din PIB, vă rog să vă gândiţi la acei pensionari care pur şi simplu nu vor avea nicio ieşire, nicio şansă de supravieţuire, dacă pensiile vor fi îngheţate din cauza acestei condiţionalităţi total aberante care a fost introdusă în PNRR. Asta nu se poate numi reformă!

Stimaţi colegi,

Avem, deci, datoria de a lucra în echipă pentru a folosi toate canalele de dialog, astfel încât să îi convingem pe oficialii europeni de realităţile din România. Să nu uităm că, în fond, aceşti pensionari aflaţi la limita sărăciei severe, pe lângă faptul că sunt cetăţeni români, sunt şi cetăţeni europeni.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am epuizat lista PSD.

Declaraţii depuse în scris au mai fost făcute de: domnul Eugen Bejinariu, doamna Mirela Furtună, domnul Vasile Cîtea, domnul Marius-Eugen Ostaficiuc, domnul Nicu Niţă, Ioan Mang, Constantin Bîrcă, Mihai Weber, Vasilică Toma şi Oana-Gianina Bulai.

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Îl invit pe domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea de astăzi - "Siguranţa rutieră trebuie să fie o prioritate naţională!".

Vă rog să-mi permiteţi să revin în faţa dumneavoastră cu un subiect pe care l-am mai abordat în lunile trecute, dar care este atât de important, încât necesită să insist pe el şi să vă cer ajutorul, să ne asigurăm că cetăţenii care ne-au votat îşi pot pune încrederea în noi şi în activitatea noastră. Este vorba despre siguranţa rutieră şi necesitatea aprobării Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră 2021-2030. Este inutil să reiau argumentele cu privire la importanţa acestui subiect şi aş vrea să ne concentrăm în perioada imediat următoare pe aprobarea acestei strategii.

La nivel european, avem adoptat un cadru de politică europeană privind siguranţa rutieră 2021-2030, care vizează reducerea până în 2050 a deceselor în accidente rutiere, până aproape de zero. În acest context, noi am ajuns în 2022 să nu fim în stare să aprobăm Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2021-2030.

Unul dintre obiectivele intermediare înscrise în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este asumarea obiectivului Uniunii Europene, de reducere a numărului de victime - răniţi sau decedaţi - cu 50% faţă de nivelul de referinţă din 2019, până în 2030.

În concordanţă cu acest obiectiv, Guvernul României şi-a asumat drept ţintă aprobarea Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră 2021-2030, în trimestrul al doilea 2022. Din nefericire, nu vedem paşi concreţi care să ne facă să credem că acest angajament se va îndeplini.

Tot prin PNRR, România a stabilit ca până la sfârşitul acestui an să introducă mai multe modificări legislative care să promoveze siguranţa rutieră, printre care se regăsesc: sancţiuni mai aspre pentru încălcarea legii; monitorizarea încălcărilor legislaţiei rutiere prin mijloace automate - camere video, senzori; reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcţie de datele privind accidentele şi eliminarea treptată din registrul naţional a vehiculelor vechi.

Pentru a ne asigura că implementarea ţintei de reducere stabilită în PNRR, cu cel puţin 25%, a numărului anual de victime ale accidentelor rutiere - persoane grav rănite şi decese - până în 2025, faţă de nivelul de referinţă din 2019, la nivelul întregii ţări, este necesar să avem o reformă a siguranţei rutiere.

Vă cer să punem presiune pe Guvern pentru ca acest lucru să se întâmple. Siguranţa rutieră nu este un subiect politic, nu aparţine unui partid politic şi nu trebuie discutat partizan. Ca să fiu sincer cu Domniile Voastre, declaraţia mea nici nu se doreşte a fi o declaraţie politică, ci un semnal de alarmă al unui cetăţean îngrijorat, care întâmplător ocupă o poziţie politică. Pentru că, atunci când discutăm despre siguranţă rutieră, discutăm de fapt despre vieţi omeneşti şi acest fapt înlătură complet orice partizanat politic.

Sper ca argumentele mele să găsească ecou în acţiunile dumneavoastră şi în perioada următoare să reuşim împreună să cerem, iar dacă e cazul, chiar să impunem Guvernului să ia măsuri de urgenţă, pentru a ne asigura că Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2021-2030 se va aproba cu celeritate în termenul asumat prin PNRR.

Vă mulţumesc.

Deputat al USR PLUS de Bacău, Cristian-Paul Ichim.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Denisa-Elena Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

"Pilonul II, stâlpul reformei sistemului de pensii"

Coaliţia PSD-PNL-UDMR continuă să mimeze reforma pensiilor. PSD o face de 30 de ani, PNL a învăţat din mers, de la colegii de guvernare.

Românii plătesc anual 25% din veniturile lor către bugetul asigurărilor sociale, adică la pensii. Creditează astfel, cu un sfert din munca lor, un sistem de pensii de stat bolnav.

Ştiţi care este certitudinea că-şi vor recupera banii când vor fi pensionari? Zero!

România se confruntă cu scăderea natalităţii şi cu o creştere a numărului de români care aleg să emigreze în căutarea unor venituri mai mari şi a unor condiţii de trai mai bune.

Aceşti factori generează o scădere a numărului de angajaţi care plătesc taxe. Între timp, numărul pensionarilor este în creştere. Toate acestea vor acutiza creşterea deficitului din sistemul public de pensii.

Acest deficit poate fi combătut prin consolidarea Pilonului II, un mecanism de pensii private obligatorii. Statul redirecţionează o parte din contribuţia cetăţenilor de 25%, iar băncile şi fondurile din acest Pilon II se asigură că investesc banii pentru generarea de profit.

România a adoptat legislaţia privind pensiile administrate privat încă din 2004, în timpul Guvernului condus de Adrian Năstase. Atunci, 2% din CAS ajungeau la Pilonul II. Trebuia să ajungă la 6% în 2016. Însă, în 2017 a ajuns abia la 5,1%.

În 2018, pentru că avea nevoie de bani pentru implementarea unor măsuri populiste, PSD a încercat să omoare definitiv Pilonul II. Printr-o tentativă de naţionalizare făcută peste noapte, PSD a vrut să pună mâna pe cele 12 miliarde de euro din conturile românilor care contribuiseră la acest tip de pensie.

La presiunea societăţii civile, a Băncii Naţionale şi chiar a Comisiei Europene, Guvernul condus de PSD a renunţat la acest plan. Dar a făcut altceva - a scăzut contribuţia la Pilonul II, la 3,75%, adică a redus astfel viitoarele pensii ale românilor. Da, exact Guvernul care susţine de 30 de ani că vrea creşterea pensiilor a tăiat fix pensiile.

În 2022, la presiunea unor prevederi din PNRR, Guvernul a adoptat creşterea contribuţiei. Aceasta va fi de 4,75%, dar nu imediat, ci de la 1 ianuarie 2024.

Nu revenim nici măcar la nivelul din 2017, ceea ce este un semnal de alarmă.

Menţinerea redirecţionării la un procent mediocru îi va afecta pe toţi cetăţenii - cu cât această contribuţie este mai mică, cu atât scad şansele unei pensii mai mari primite în paralel cu pensia de la stat.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, domnul deputat Dragoş-Cătălin Teniţă.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acesta este un apel către Ministerul Educaţiei, condus de domnul Sorin Cîmpeanu.

Suntem într-o perioadă în care începe Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar - PNRAS -, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este un program de importanţă crucială, când, sub efectul pandemiei, sute de mii de elevi nu au putut participa la ore decât online şi unii dintre ei nici măcar online, iar rezultatele la testele PISA dovedesc o scădere constantă a calităţii învăţământului din ţara noastră.

250 de organizaţii neguvernamentale v-au trimis, domnule ministru, o petiţie prin care demonstrează că metodologia avută în vedere de Ministerul Educaţiei pentru a selecta şcolile în care se va investi prin PNRAS, omite 161 de şcoli dintre cele mai defavorizate. Documentaţia realizată recent de asociaţia iniţiatoare a acestui demers pe care se bazează petiţia - "Human Catalyst" - scoate în evidenţă situaţii concrete, cifre clare, care susţin o serie de temeri întemeiate ale societăţii civile, că finanţarea destinată reducerii abandonului şcolar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie.

Pe acest fond, asociaţia în cauză demonstrează că în programele naţionale, o bună parte dintre şcolile cele mai dezavantajate sunt excluse de la şansa de a fi sprijinite cu bani din PNRR, pentru a-şi diminua decalajele.

Faţă de aceste dovezi, au reacţionat solidar cu Asociaţia "Human Catalyst" şi mai ales cu elevii vulnerabili din şcolile defavorizate, într-o mobilizare rar întâlnită ca dimensiune, ONG-uri din toată ţara, reprezentând deopotrivă părinţi, elevi, comunităţi de persoane de etnie romă, profesionişti din servicii sociale şi din educaţie - per total, acest lucru însumând 250 de organizaţii.

Iată că din nou ne aflăm în faţa unei politici educaţionale adresate elevilor dezavantajaţi, care, în fapt, nu ajunge tocmai la aceştia - a se vedea cele mai recente programe de acest tip - "Masă caldă la şcoală", Remediere pentru elevii care nu au avut acces la educaţie online, tablete pentru elevi.

Câte dintre şcolile dezavantajate sunt cuprinse?

Câţi copii cu adevărat defavorizaţi beneficiază de acestea?

La petiţiile societăţii civile, pe această temă, domnule ministru, nu aţi răspuns. Ministerul Educaţiei poate răspunde onest la aceste întrebări, ori selecţia în toate aceste programe nu a fost făcută având în vedere date reale, validate în teren, despre situaţia copiilor şi şcolilor din comunităţile marginalizate, multiplu vulnerabile?

Amintim că lipsa accesului la educaţie şi calitatea precară a învăţământului, aspecte recunoscute oficial în România, accentuează inechităţile sistemului de educaţie şi generează probleme endemice ale învăţământului preuniversitar românesc, dintre cele mai vizibile şi severe efecte identificate fiind - abandonul şcolar, rata de părăsire timpurie a şcolii - în creştere în 2020 faţă de 2019, de la 15,3% la 15,6%, după mai mulţi ani de scădere -, şi copiii în afara şcolii, număr estimat la 300.000 de posibili elevi, la nivelul învăţământului preuniversitar.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi parlamentari,

Educaţia din România nu se rezumă doar la şcolile "bune" şi la elevii premianţi. Pentru a avea o educaţie care să ne susţină creşterea economică, este absolut necesar să ne uităm la disparităţile din sistem, la abandonul şcolar, la rata analfabetismului funcţional şi la excluderea educaţională şi, ulterior, socială. Fie că vrem sau nu să recunoaştem, aceste probleme merg mână în mână şi soluţia vine din a le trata cu servicii sociale integrate.

Privim cu îngrijorare lista celor mai dezavantajate şcoli din România şi constatăm că sunt preponderente în această categorie tocmai şcolile cu procente mari de elevi romi, din comunităţile sărace de romi, în care organizaţiile semnatare ale acestui apel lucrează, în toată ţara. Este total inacceptabil ca selecţia PNRAS să nu ia în considerare criteriul identificat ca fiind printre cele cu influenţa cea mai mare asupra calităţii educaţiei şi eşecului şcolar, şi anume gradul de vulnerabilitate din comunitate.

Stimaţi colegi,

Nu ne permitem să lăsăm niciun copil în urmă. PNRAS trebuie să utilizeze toate aceste instrumente testate şi funcţionale oferite de societatea civilă, care lucrează la firul ierbii pentru identificarea şcolilor care pierd copii în afara sistemului de educaţie. Nu este prea târziu să construim politici publice bazate pe date solide de cercetare, prin care să scadă rata abandonului şcolar.

Mulţumesc foarte mult.

Cătălin Teniţă, deputat de Bucureşti, USR PLUS.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De asemenea, au depus declaraţii scrise, din partea Grupului parlamentar al USR - domnul Radu Panait şi domnul deputat Radu Tudor Ciornei.

În acest moment, lista a fost epuizată.

Declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Constantin Bîrcă:

"22 martie 2022 - Apa subterană - cum facem vizibil invizibilul"

Titlul prezentei declaraţii face referire la marcarea Zilei Mondiale a Apei - sărbătorită anual la data de 22 martie.

Anul acesta se aniversează 30 de ani de la instituirea Zilei Mondiale a Apei. Decizia desfăşurării acestui eveniment la nivel internaţional a fost luată în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, în 1992.

Tema aleasă de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Ziua Mondială a Apei 2022 este: "Apa subterană - cum facem vizibil invizibilul" şi are ca scop stimularea interesului şi responsabilităţii faţă de consumul şi păstrarea acestei inestimabile resurse.

Mesajul general al temei din acest an constă în aceea că explorarea, protejarea şi utilizarea durabilă a apelor subterane vor fi esenţiale pentru supravieţuirea şi adaptarea la schimbările climatice şi pentru satisfacerea nevoilor populaţiei.

Apa este cea mai importantă resursă a vieţii. Deşi apele subterane nu sunt vizibile, ele reprezintă o componentă esenţială a resurselor hidro.

Peste 95% din apele dulci ale planetei, cu excepţia gheţarilor şi a calotelor glaciare, sunt subterane. Potrivit analizei efectuate de Sistemul Informaţional al Apei pentru Europa, apele subterane reprezintă o sursă esenţială de apă potabilă, fiind folosite de trei din patru cetăţeni ai Uniunii Europene.

Gestionarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă subterane se impune a fi unul din obiectivele principale ale activităţii de gospodărire a apelor.

Abordarea cu competenţă a gestiunii apelor subterane va amplifica rolul acestora în sistemele de apă şi canalizare, agricultură, industrie, ecosisteme şi adaptarea la schimbările climatice.

Menţinerea acestei resurse şi protejarea sa sunt esenţiale şi pentru ecosistemele acvatice de suprafaţă. Apele subterane asigură debitul de bază constant, al râurilor.

Poluarea apelor subterane este o problemă importantă şi gravă, pentru că recuperarea unui mediu compromis poate dura decenii sau chiar secole.

Ziua Mondială a Apei este o zi care subliniază necesitatea accesului universal la apă sigură şi curată, promovând, de asemenea, gestionarea durabilă a resurselor de apă dulce şi reducerea poluării ei.

Tema anului 2022 pentru Ziua Mondială a Apei are ca scop atenţionarea asupra resurselor de apă ascunse care au fost întotdeauna extrem de importante, dar nu pe deplin recunoscute în elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Un război care nu poate fi motivat cu niciun argument"

Au trecut 29 de ani de când, la 1 noiembrie 1993, cetăţenii Europei priveau cu mult entuziasm şi speranţă, intrarea în vigoare a Tratatului privind Uniunea Europeană, semnat la Maastricht, la 7 februarie 1992. Uniunea s-a întemeiat pe valorile respectării demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi. Scopul Uniunii a fost acela de a oferi libertate, securitate şi justiţie fără frontiere interne, luând, în acelaşi timp, măsuri adecvate la frontierele externe pentru a reglementa azilul şi imigraţia şi pentru a preveni şi combate criminalitatea.

Însă cel mai important obiectiv al acestui proiect grandios a fost şi este acela de a promova pacea. Au trecut 29 de ani de atunci, ani de progres şi prosperitate, iar acum este război în Europa, la frontiera estică a Uniunii. De 26 de zile suntem martorii unor momente de coşmar. O tragedie de neimaginat. Numeroase localităţi şi oraşe au fost distruse complet. Oameni nevinovaţi sunt ucişi fără motiv, familiile se despart - femeile şi copiii se refugiază în ţările vecine pentru a scăpa cu viaţă, iar bărbaţii rămân ca să-şi apere ţara, să lupte pentru păstrarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale.

Asistăm neputincioşi în faţa unei agresiuni care nu poate fi motivată cu niciun argument, în faţa unei tragedii care va lăsa pete greu de şters pe obrazul Europei.

Întrebarea este ce putem face noi, ţările vecine, noi, parlamentarii, cei care avem rude, prieteni, cunoştinţe în locurile unde frica, foamea, pericolul morţii însoţesc pe fiecare om?

Organizaţia de Femei a Partidului Popular European condamnă invazia Rusiei în Ucraina în cei mai fermi termeni posibili. "Ucraina este o naţiune independentă şi suverană, iar integritatea sa teritorială nu este negociabilă. Invazia este nejustificată şi ilegală. Este o ameninţare pentru stabilitatea europeană şi regională, precum şi pentru ordinea mondială, bazată pe reguli. Atacul vizează modelul nostru de societate democratică. Nu poate rămâne fără răspuns. (...) EPPW îşi exprimă solidaritatea şi sprijinul deplin pentru Ucraina şi poporul ei, femeile şi bărbaţii săi şi fetele şi băieţii săi în aceste cele mai întunecate ore!" - conchide preşedintele Organizaţiei, doamna Doris Pack.

Importanţa unei declaraţii este semnificativă, dar ne întrebăm dacă schimbă ceva din realitatea cruntă? Vedem că cei mai vulnerabili dintre refugiaţii care ajung în ţara noastră sunt copiii, mamele cu copii mici.

Sprijinul nostru, dincolo de mijloacele politice sau diplomatice, trebuie să fie direct, urgent, punctual, concentrat pe nevoile lor. În acest scop, la data de 3 martie am iniţiat un dialog direct cu femeile parlamentar din Ucraina, Ungaria, Slovacia, Serbia şi Romania. Misiunea acestui grup de lucru este ca pe baza valorilor PPE, fiind conştienţi că cel mai important este ajutorul direct oferit atât celor care sunt refugiaţi în propria ţară - fiind mutaţi din est în partea vestică a ţării -, cât şi celor care ajung în ţările vecine. Este necesară o acţiune umanitară cât mai amplă, cât mai diversificată, în funcţie de necesităţile concrete.

În acest moment, aproximativ 250.000 mii de ucraineni sunt concentraţi în partea vestică a Ucrainei, venind din estul, centrul şi sudul ţării.

Nefiind asigurată suportarea cheltuielilor aferente primirii, cazării şi hranei, din bugetul central al statului, administraţiile locale depun eforturile necesare, dar, deja şi în această regiune apar lipsuri de medicamente, de scutece etc.

UDMR consideră că este datoria noastră, a forţelor politice democratice responsabile să ne arătăm solidaritatea cu sutele de mii de familii care fug din calea invaziei orchestrate de Vladimir Putin. Pornind de la aceste principii, organizaţia de femei a UDMR, conştientă de faptul că majoritatea refugiaţilor sunt femei şi copii mici, am demarat o acţiune de strângere de cărucioare şi scaune pentru maşină.

Donaţiile au fost făcute în 11 judeţe din Transilvania, iar obiectele colectate vor fi distribuite la punctele de frontieră cu Ucraina.

În Ucraina, războiul lui Putin face tot mai multe victime în rândul civililor. Cel puţin o sută de oameni au murit în ultimele zile numai în localitatea Nikolaiev, în timp ce în Mariupol, morţii sunt îngropaţi de vecini în curţile blocurilor, iar luptele se dau în centrul oraşului distrus din temelii. Zelenski a făcut apel la o întâlnire urgentă faţă în faţă cu Putin. Ministrul rus de externe spune că Putin este de acord, dar a dat vina pe Statele Unite că i-ar împiedica pe ucraineni să accepte condiţiile Rusiei în negocieri. În mai multe oraşe din Ucraina, oamenii sunt treziţi, în fiecare zi, de sunetul sirenelor antiaeriene.

Nu este timp de pierdut, nici pentru dialogul diplomatic nici pentru ajutorul umanitar.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Infrastructura, victimă colaterală a războiului din Ucraina!"

Astăzi vreau să atrag atenţia asupra unei probleme ce riscă să devină una cu un puternic impact naţional, atât asupra sectorului public, cât şi a celui privat. Conflictul din Ucraina nu are doar efecte sociale şi economice puternice, ci acestea sunt resimţite şi pe zona de construcţii.

La ora actuală, din cauza războiului, producţia de materiale necesare în construcţii este afectată, la fel şi importul acestora. Firmele româneşti se văd în faţa unei situaţii fără ieşire. Ucraina nu mai produce, alte state au embargouri, iar în cazul oţelului sau bitumului vorbim deja de o criză reală.

Acutizarea conflictului din Ucraina duce, pe de o parte, la creşterea preţurilor la materialele principale de construcţie, însă, pe de altă parte, problema şi mai gravă este cea legată de stocuri. Ne aflăm în situaţia în care furnizorii nu mai pot livra materialele (vorbim de cantităţi suficiente) şi nici nu mai există un minim orizont de predictibilitate privind preţurile (în fiecare zi preţurile variază).

De ce riscă să devină o problemă cu impact naţional? Deoarece constructorii ar putea să frâneze ritmul lucrărilor pe şantierele din ţară, pentru că nu vor dispune de resursele financiare necesare pentru a face faţă creşterilor ridicate de preţuri. Practic, dacă lucrurile vor continua să escaladeze, riscăm să avem probleme. Şantierele se pot goli dacă această problemă a preţurilor şi cantităţilor materialelor de construcţii nu va avea o rezolvare cât mai urgentă.

O soluţie ar fi fost să producem în România o parte dintre aceste materiale necesare în construcţii, astfel încât proiectele importante de infrastructură să nu fie afectate. Însă, din păcate, combinatele care ar fi putut realiza aceste materiale au fost închise. În acest context dificil, ar trebui să înţelegem cât de important este să reactivăm această ramură a industriei, pentru a nu fi la mâna altora.

Am o speranţă, totuşi, în ceea ce priveşte această situaţie. Faptul că la ministerul transporturilor şi infrastructurii şi la cel al economiei se află două persoane dedicate şi care sunt capabile să rezolve problemele care apar. Atât Sorin Grindeanu, cât şi Florin Spătaru sunt oameni care pot să contribuie la identificarea de soluţii.

Îmi doresc ca sectorul construcţiilor să nu traverseze o criză şi mai gravă, iar ritmul de pe şantierele deschise în ţară să fie acelaşi.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Despre alegerile înţelepte care modelează generaţii"

Una dintre puţinele certitudini în vremurile complicate pe care le trăim este aceea că suntem într-un moment de inflexiune. Un exerciţiu de analiză obiectivă ne arată că, în ultimii ani, printre toate aceste fenomene politice, sociale şi economice complicate (pandemie, post-pandemie, inflaţie, criză energetică, ascensiunea extremismului, război lângă graniţele noastre), România şi-a jucat foarte bine cărţile. Iar despre asta se vorbeşte prea puţin.

Tentaţia de a critica sau de a rămâne blazaţi într-o resemnare cronică ne împiedică, deseori, să recunoaştem acest merit al clasei politice şi al cetăţenilor. România nu a avut până acum nici un Orban, ca al Ungariei, nici un Kaczyński, ca al Poloniei, şi nici un Zeman, ca al Cehiei. Am fost consecvenţi pro-vest, pro-UE, pro-NATO şi suntem cea mai stabilă ţară din regiune din acest punct de vedere. Iar acesta este meritul decidenţilor politici şi mai ales al cetăţenilor, care au cerut acest lucru şi au votat în consecinţă.

Ce avem de făcut mai departe?

Pe termen scurt, avem nevoie de un cadru legislativ prin care să ne lămurim ce facem cu capetele de pod pe care ruşii le au în România. Mă refer la companiile ruseşti supuse sancţiunilor, companii care au conturile bancare blocate, care nu îşi pot plăti angajaţii, furnizorii etc. Avem nevoie de mecanisme prin care statul să asigure continuitatea operării lor.

Pe termen mediu şi lung, sunt trei direcţii strategice importante. Prima este legată de investiţiile străine. Teoria e clară: o ţară creşte economic dacă e în stare să atragă investiţii, mai ales în domenii cu înaltă valoare adăugată. Ca să facem asta, trebuie să avem o agenţie specializată, în subordinea prim-ministrului, după modelul altor state. Nu există altă cale. România are azi un "departament" de 4 oameni care se ocupă cu atragerea de investiţii străine. Este nevoie de o agenţie funcţională şi sper ca proiectul meu de lege în acest sens, pe care îl voi depune în curând, să aibă susţinere de la toate partidele politice.

Nu mă refer (doar) la investiţii relocate din Ucraina. Mai ales că nu prea avem ce atrage: conform Observatorului Complexităţii Economice al MIT, Ucraina are o economie bazată pe exploatarea materiilor prime. În plus, greşeala majoră pe care China o face azi prin nepoziţionarea împotriva invaziei Rusiei va obliga Vestul să se decupleze şi să-şi mute investiţiile în Europa, un fenomen deja început în pandemie. Şi unde să o facă dacă nu în Est, într-o ţară pro-americană, pro-europeană, cu o economie de piaţă funcţională, cum este România? Iar noi trebuie să fim pregătiţi să atragem aceste investiţii.

A doua direcţie este legată de forţa de muncă. V-aţi întrebat vreodată de ce majoritatea refugiaţilor din Ucraina merg în Polonia, iar cei mulţi dintre cei care ajung în România sunt, de fapt, în tranzit? Am aflat răspunsul de la o familie de ucraineni, pe care am avut ocazia să o cunosc recent: ei aproape că nu ne cunosc, nu ştiu multe despre noi, în timp ce cu polonezii au legături istorice, de familie.

Cred că statul trebuie să gândească o acţiune de apropiere de Ucraina, nu doar ca să atragem forţă de muncă (de exemplu din IT, unde au oameni foarte bine pregătiţi), ci şi pentru a participa pe viitor la reconstrucţia Ucrainei, despre care preşedintele Volodimir Zelenski vorbeşte deja. Poate fi doar o strategie de încurajare a populaţiei, dar sigur momentul reconstrucţiei va veni. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, războiul se va încheia.

În fine, a treia direcţie strategică este sprijinirea aderării la UE a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei. Acest proces va muta centrul gravitaţional al economiei europene spre Est, ceea ce ar transforma România dintr-o ţară periferică într-un hub regional. Axa Bucureşti-Chişinău-Kiev-Tbilisi trebuie să devină vector principal în procesul de extindere, la care România poate contribui cu toată expertiza ei din etapele de pre şi post-aderare.

"Nu resemnaţii scriu istoria, ci cutezătorii ei", spunea marele om de stat Corneliu Coposu. România şi românii trebuie să fie curajoşi. E timpul.

Domnul Dumitru Coarnă:

"Întoarcerea la o piaţă reglementată în energie. Mix energetic prin fuziunea producătorilor de stat de energie din România"

În contextul în care Guvernul nu vine cu soluţii concrete care să atenueze efectele crizei energetice, putem afirma că economia României este aproape distrusă. Alături de alţi specialişti din domeniu, considerăm că este obligatoriu să ne întoarcem la o piaţă reglementată în energie şi, din păcate, aceasta este singura soluţie viabilă. Trebuie refăcută unitatea energetică, avem nevoie de un mix energetic, realizat prin fuziunea producătorilor de stat de energie din România. Este obligatoriu să mărim producţia de gaze din exploatare pe plan intern şi să identificăm strategii concrete pentru atragerea de investiţii noi.

Analişti economici de renume avertizează asupra pericolului generat de inflaţia venită din interior. Aceştia susţin că inflaţia este de două feluri. Există o inflaţie care vine din exterior, pe care nu putem să o controlăm în niciun fel, şi o inflaţie din interior, care ne arată că de fapt economia României nu funcţionează, pentru că în esenţă ţara noastră nu produce nimic. Nu avem mărfuri produse pe plan naţional şi nici o prelucrare a materiilor prime agricole, pentru a putea introduce pe piaţă mărfuri româneşti, la un cost mult mai mic faţă de produsele din import.

Vedem cu toţii că măsurile propuse până acum nu sunt eficiente. Nu există niciun fel de control asupra situaţiei şi nici asupra furnizorilor. De asemenea, nu există niciun fel de element concret în legătură cu compensările propuse, legate de facturile exagerat de mari primite de cetăţeni. Compensarea care se promite este extrem de costisitoare şi nu credem că există fondurile necesare pentru a se materializa.

Guvernul trebuie să ia măsuri imediate, pornind de la energie. Energia trebuie să îşi găsească un loc într-un sistem reglementat. Ne raliem opiniei specialiştilor în economie care consideră necesară întoarcerea la o piaţă reglementată, ca fiind singura soluţie eficientă.

Doamna Cristina Burciu:

"România susţine continuarea procesului educaţional al copiilor refugiaţilor din Ucraina"

Guvernul României a acţionat exemplar sub toate aspectele, având un răspuns extraordinar, urgent şi concret la evoluţia ostilităţilor determinate de războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina. Până acum, în această lună de când a izbucnit conflictul, statul român a cheltuit 30,5 milioane de euro pentru a gestiona criza refugiaţilor, în contextul în care peste 80.000 de cetăţeni ucraineni au rămas pe teritoriul nostru.

Din totalul refugiaţilor ucraineni care, cel puţin deocamdată, s-au stabilit în România, 30.000 sunt copii, iar 10.000 sunt studenţi. În aceste condiţii, România a promovat rapid cele mai bune soluţii şi măsuri, cu aplicabilitate imediată, pentru a extinde şi adapta cadrul legal la noua situaţie. Astfel, persoanele refugiate care provin din instituţiile de învăţământ superior ucrainene, cetăţeni ucraineni sau ai altor state, vor putea să îşi continue studiile în şcolile şi universităţile din România.

În consecinţă, elevii şi studenţii care au ajuns la noi din Ucraina au putut fi înmatriculaţi cu celeritate, prin derogarea de la prevederea că avizele de înscriere în unităţile de învăţământ se fac doar la începutul anul şcolar şi universitar.

Consider că este excepţional că refugiaţii cu cetăţenie ucraineană beneficiază acum de finanţarea procesului educaţional de la bugetul de stat al României. Inclusiv elevii şi studenţii care nu pot prezenta actele studiilor efectuate până acum pot fi înmatriculaţi de şcolile şi universităţile româneşti, pe baza evaluărilor proprii şi a unei declaraţii pe propria răspundere. Nu în ultimul rând, facultăţile din România vor putea angaja cadre didactice ucrainene, pentru a preda şi a-şi continua activitatea de cercetare.

Lumea are nevoie de pace, toleranţă, solidaritate şi democraţie, iar acest conflict ne întoarce cu 100 de ani în urmă. Este lăudabil că România s-a raliat la un nivel înalt noilor provocări ale actualului context geopolitic generat de conflictul militar din Ucraina. În perioada următoare, avem nevoie de dinamizarea coordonării politicii Uniunii Europene privind cooperarea internaţională, în toate domeniile de activitate, iar educaţia, sănătatea şi protecţia socială sunt prioritare.

Doamna Mirela Furtună:

"România va fi independentă energetic"

PSD se angajează să creeze cadrul legal pentru ca România să devină independentă din punct de vedere energetic.

Sancţiunile economice impuse Rusiei, precum şi modul iresponsabil în care această ţară se comportă pe scena internaţională, prin atacarea Ucrainei, au demonstrat necesitatea ca statele membre ale Uniunii Europene să devină independente din punct de vedere energetic.

Din această perspectivă, România are o poziţie privilegiată, deoarece îşi asigură mare parte din consumul intern din surse proprii. Doar 10% din necesarul de gaze naturale este importat din Rusia.

Astfel, principalul obiectiv pe termen scurt este crearea unui cadru legislativ coerent, dar în acelaşi timp profitabil pentru români şi pentru România, în vederea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră.

Am văzut mai multe comentarii prin care PSD-ul era acuzat de faptul că nu se exploatează acum gazele naturale din Marea Neagră. O spun foarte clar, nu vom accepta ca toate resursele energetice să plece la export, România trebuie să-şi protejeze interesele vitale.

De aceea, viitorul cadru legislativ va impune potenţialilor investitori condiţii cu privire la modul de exploatare şi valorificare a resurselor, care să convină şi României.

De asemenea, unele investiţii trebuie realizate cât mai repede, precum centrala de la Iernut, care este deja finalizată în proporţie de 70%.

Mai mult, Guvernul României va adopta soluţii adecvate pentru asigurarea necesarului energetic al României, atât prin creşterea producţiilor interne, cât şi prin adaptarea strategiilor cu privire la extragerea şi folosirea cărbunelui.

Nu în ultimul rând, europarlamentarii social-democraţi au făcut demersuri la nivelul Uniunii Europene pentru asigurarea resurselor energetice necesare statelor membre.

În acest sens, europarlamentarul român Dan Nica, liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, a solicitat comisarului european pentru energie instituirea unui mecanism comun de achiziţie a gazelor pentru stocurile strategice, printr-o procedură de urgenţă. Totodată, europarlamentarul român a cerut Comisiei Europene stabilirea unui nivel minim de stocare a gazelor, pentru securizarea aprovizionării cu gaze.

Parlamentarii şi europarlamentarii social-democraţi se vor lupta pentru ca România să devină nu numai independentă din punct de vedere energetic, ci şi un jucător regional, un stat furnizor de securitate energetică în regiune.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Guvernul condus de Nicolae Ciucă vine în sprijinul românilor şi al mediului de afaceri!"

Ultimele măsuri adoptate arată din nou că Guvernul condus de Nicolae Ciucă vine în sprijinul românilor şi al mediului de afaceri! Ordonanţa de urgenţă în care au fost stabilite preţurile la energie pentru următorul an a fost adoptată pentru protejarea cetăţenilor, a locurilor de muncă, a economiei.

Pentru cel puţin un an de zile, preţurile pentru români, pentru firmele româneşti, precum şi pentru companiile din agricultură şi industria alimentară vor fi plafonate. Prin decizia legată de preţul la energie, Guvernul se asigură că protejează cetăţenii, dar şi agricultura şi industria alimentară românească.

PNL a susţinut toate aceste măsuri, astfel încât să continuăm programul şi măsurile guvernamentale pentru a putea proteja cetăţenii, pentru a stimula economia şi a proteja locurile de muncă.

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, totodată, că România va cere realocarea fondurilor rămase necheltuite din programele europene anterioare, pentru a putea interveni în ajutorul întreprinderilor româneşti. Dată fiind criza din energie şi mecanismul de sprijin european care a funcţionat în perioada pandemiei, premierul şi PNL consideră că acest mecanism poate fi extins şi chiar dezvoltat, în contextul celorlalte crize cu care ne confruntăm azi.

În acelaşi timp, în condiţiile în care vorbim extrem de mult despre independenţa energetică a ţării noastre, una dintre priorităţile PNL este reprezentată de legea offshore. Este urgentă deblocarea investiţiilor de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Adoptarea legii va permite deblocarea investiţiilor majore necesare exploatării zăcămintelor din Marea Neagră, estimate la 200 de miliarde de metri cubi.

Pe termen mediu şi lung, obiectivul nostru strategic, de a fi independenţi energetic, poate fi atins numai prin investiţii în energie, lucru subliniat de PNL. În acest sens, prin vocea preşedintelui, PNL a cerut un acord transpartinic pentru investiţii în sectorul energetic, în fiecare an până în 2026.

Vom continua să venim în sprijinul cetăţenilor şi al firmelor româneşti, respectiv să luăm măsurile optime care să determine o scădere a presiunii asupra bugetelor firmelor din România şi ale românilor.

Domnul Ioan Balan:

"Reformele asumate de România prin PNRR trebuie accelerate!"

Fondurile europene nerambursabile puse la dispoziţia României, atât prin bugetul multianual, cât şi prin mecanismul de redresare şi rezilienţă reprezintă o oportunitate istorică pentru ţara noastră, astfel încât toate proiectele amânate în trecut din lipsă de finanţare vor putea să fie realizate. Autostrăzi, şcoli, spitale, agricultură, mediu de afaceri sau sistem energetic sunt domeniile care pot beneficia din plin de investiţii şi modernizare, într-un termen foarte scurt.

Cu toate acestea, românii trebuie să ştie că finanţările europene nerambursabile sunt condiţionate de ritmul şi calitatea reformelor pe care România şi-a asumat că le va realiza. Un sistem de pensii nou, care să elimine orice fel de inechitate între românii care au muncit la fel şi au astăzi pensii diferite, este aşteptat să intre în dezbaterea Parlamentului. O salarizare echitabilă în sistemul public, care să îndrepte orice nedreptate din actuala lege a salarizării, este de asemenea o reformă aşteptată de peste 1,2 milioane de angajaţi din sectorul bugetar. Investiţiile în şcoli şi spitale, în drumuri, poduri şi alte elemente de infrastructură, în digitalizarea instituţiilor publice trebuie să înceapă cât mai repede, pentru ca acestea să se poată finaliza înainte de anul 2027.

Traversăm o perioadă deosebit de dificilă, generată în mare parte şi de agresiunea Rusiei asupra poporului ucrainean. Cu toate acestea, partidele politice din România sunt obligate să ia cele mai înţelepte decizii, astfel încât să putem răspunde atât problemelor legate de refugiaţi, cât şi obiectivelor noastre de dezvoltare.

Partidul Naţional Liberal a susţinut şi susţine că ritmul realizării reformelor trebuie accelerat, iar alocările pentru investiţii publice trebuie să crească de la un an la altul. Cine crede că fără reforme şi fără investiţii publice vor am avea un standard de viaţă mai bun se înşală! Cine spune că fără reforme şi investiţii încrederea românilor în autorităţile statului va creşte se înşală amarnic! Cine crede că Uniunea Europeană ne oferă o finanţare istorică pentru a-i duce pe români în rândul ţărilor dezvoltate, fără să facem reforme şi investiţii, va avea o surpriză neplăcută.

Eu, personal, am încredere că actuala coaliţie de guvernare va reuşi, în timpul scurt pe care îl avem la dispoziţie, să realizăm reforme în toate marile sisteme publice şi să construim toate obiectivele de investiţii pe care le aşteptăm de ani de zile.

Domnul Ioan Mang:

"Despre responsabilitatea energetică"

De cele mai multe ori, mai ales în ce priveşte deciziile strategice, graba reprezintă cea mai proastă alegere şi duce, aproape negreşit, la efecte contrare intenţiilor iniţiale. Este şi cazul închiderii minelor de cărbune din România.

Am spus de multe ori, în ultimii ani, că rapiditatea cu care noi ne-am grăbit să acţionăm, în condiţiile în care Germania îşi propusese eliminarea utilizării cărbunelui abia prin 2030 (!), va fi contraproductivă, în condiţiile în care nu existau în acel moment, aşa cum nu există nici acum, alternative care să îl înlocuiască complet! Mai rău, în lipsa unor programe sociale adecvate, în loc să ne păstrăm forţa de muncă, prin închiderea intempestivă a minelor am creat, din păcate, forţă de muncă ieftină care a părăsit ţara! Forţă de muncă formată, în cele mai multe cazuri, din oameni cu experienţă în domeniu, experienţă de care avem atâta nevoie.

Şi iată-ne în martie 2022! După o aşa zisă liberalizare a pieţei de energie, care a produs haos, scumpiri, sărăcie şi criză. După explozia preţului la gaze. După specula din domeniul carburanţilor. Toate aceste trei elemente, prost gestionate, au favorizat o situaţie extrem de volatilă şi, încă o dată, păguboasă pentru cetăţeni. Fără discuţie, ştim că avem de a face cu o resursă poluantă. Aşa a fost mereu. Dar, în loc să ne grăbim să închidem minele - când mai aveam un deceniu sau două la dispoziţie - de ce nu ne-am gândit la retehnologizare? De ce nu ne-am gândit la tehnologii mai puţin poluante? De ce nu ne-am gândit la situaţii de criză extremă? Semnele, aşa cum am spus de ani de zile, existau!

De aceea, acum, când şi politica europeană reevaluează utilizarea cărbunelui, cred că ni se dă o nouă şansă de a face tot ce trebuia şi puteam face de mai mulţi ani. Este vorba despre responsabilitatea pe care România o are faţă de proprii cetăţeni, de siguranţa şi de prosperitatea lor. Haideţi să nu ratăm momentul.

Domnul Ervin Molnar:

"Relansarea agriculturii trebuie să înceapă de la ţară!"

Cu câţiva ani în urmă, Ministerul Agriculturii şi Patriarhia Ortodoxă Română semnau un protocol de colaborare prin care promovarea măsurilor de sprijinire a agriculturii în zona rurală se realiza de către preoţi. Cred că metoda respectivă de marketing, una ingenioasă şi viabilă, mai ales că urmărea propovăduirea acţiunilor din domeniul agriculturii prin intermediul Bisericii, ar putea fi o soluţie şi în prezent pentru ţăranii din satele noastre.

După cum se cunoaşte, chiar locuitorii zonelor rurale sunt principalii beneficiari ai măsurilor pe care Guvernul Nicolae Ciucă, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, trebuie să le adopte pentru îmbunătăţirea activităţilor agro-zootehnice.

Consider că implicarea preoţilor de la sate în acest demers reprezintă un pas consistent spre îmbunătăţirea calităţii agriculturii româneşti. De veacuri, preotul şi învăţătorul reprezentau, şi încă reprezintă, simboluri ale comunităţilor rurale, adevăraţi îndrumători ai bunului mers al vieţii ţăranilor.

Aşadar, mai ales acum, în condiţiile unei perpetue înnoiri a fluxului informaţional din agricultură, accesul imediat la ultimele noutăţi reprezintă o adevărată mană cerească pentru ţăranul român, fapt pentru care susţin reluarea respectivei iniţiative.

Astfel, comunităţile din satele noastre vor afla în timp real, de la preoţi, măsurile de finanţare a agriculturii, atât din fondurile europene, cât şi de la bugetul de stat. De asemenea, slujitorii Bisericii le vor prezenta enoriaşilor avantajele avute în cazul în care se asociază, îşi înfiinţează ferme familiale, precum şi despre celelalte beneficii ale măsurilor de instalare la sate a tinerilor fermieri.

Este o realitate faptul că, îndeosebi în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, locuitorii din zonele rurale sunt mai rezervaţi în momentul în care este vorba de a primi ceva gratis. Aici vor putea interveni preoţii, pentru a convinge enoriaşii că fondurile europene destinate agriculturii şi celor care lucrează în mici comunităţi agricole nu sunt bani primiţi ilegal, ci trebuie folosiţi ca atare, pentru a dezvolta culturi agricole sau a înfiinţa unele noi.

Să ne reamintim, de asemenea, că implicarea preoţilor în ceea ce priveşte bunul mers al agriculturii româneşti nu este nouă. La fiecare slujbă, slujitorii Bisericii includ rugăciuni pentru recolte mănoase, de fapt se roagă bunului Dumnezeu să plouă, când este secetă, sau să se termine ploaia, atunci când plouă prea mult.

În aceste condiţii, cred că misiunea preoţilor de a-i informa şi îndruma pe locuitorii satelor pentru a fi în pas cu ultimele noutăţi din agricultură este vrednică de laudă şi binefăcătoare, chiar dacă ea se face mai mult sau mai puţin instituţionalizat.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Ajutor în situaţii de criză"

Cu toate că rata de infectare cu SARS-CoV-2 se află pe o pantă descendentă, fapt ce a făcut posibilă instituirea măsurilor de relaxare mult aşteptate, românii încă se confruntă cu consecinţele perioadei tumultuoase în care ne aflăm, o perioadă marcată de o criză umanitară, conflict militar şi criză energetică. Însă, întotdeauna, trebuie să ne amintim că nu suntem singuri în faţa provocărilor, întrucât facem parte dintr-un bloc european rezilient şi pregătit pentru astfel de situaţii neprevăzute, iar actuala coaliţie de guvernare are în vedere bunăstarea românilor mai presus de orice aspect.

Preţurile la energie electrică şi gaze vor fi plafonate oficial pentru încă un an, conform ordonanţei de urgenţă adoptate de către Guvernul României, beneficiarii fiind atât consumatorii casnici, cât şi cei industriali. Noile măsuri urmează a intra în vigoare de la 1 aprilie şi vizează toate gospodăriile racordate la gaze naturale, indiferent de consum, şi la energie electrică, mai exact 8 milioane de gospodării, iar la gaze naturale, toate gospodăriile racordate. Ca şi procedură, pentru consumatorii casnici, vor fi plafonate preţurile finale facturate la energie electrică pentru clienţii casnici vulnerabili sau care se pot regăsi într-o situaţie de sărăcie energetică, pe două tranşe de consum, pe baza consumului mediu lunar realizat în anul 2021 şi a preţurilor finale la gaze naturale. Pentru consumatorii noncasnici, la energie electrică preţul va atinge maximum 1 leu/kWh (TVA inclus), iar la gaze, maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus. Timp de încă un an cel puţin, românii nu vor mai trebui să îşi facă griji legate de plata facturilor, în contextul perioadei cu preţuri volatile pe care o traversăm.

Un proiect important de dezvoltare va fi finanţat de către executivul european şi vizează judeţele Braşov şi Sibiu. Investiţia are o valoare de peste 70 de milioane de euro, sumă ce provine din fondul de coeziune destinat îmbunătăţirii infrastructurii de apă şi apă uzată. Fondurile europene vor fi utilizate pentru conectarea mai multor gospodării la infrastructura de apă şi apă uzată, fiind redus astfel riscul de îmbolnăvire, prin înlocuirea conductelor de azbociment şi prin eliminarea riscului ca apa potabilă să provină din surse puternic contaminate. Prin intermediul proiectului, vor fi puşi la dispoziţie 10 kilometri de conducte de colectare a apelor reziduale şi 40 de km de noi conducte de canalizare. În plus, 26 de noi staţii de pompare a apelor uzate menajere vor fi construite şi renovate. Gospodăriile locuitorilor urmează să fie conectate la reţeaua de canalizare, eliminându-se nevoia de fose septice. Colaborăm şi lucrăm constant cu oficialii UE pentru a reuşi să aducem România în rând cu celelalte state europene dezvoltate.

În ceea ce priveşte criza refugiaţilor rezultată în urma conflictului armat ce se desfăşoară la graniţele ţării noastre, românii s-au mobilizat mai mult decât admirabil pentru a-i ajuta pe cei ce fug din calea războiului, armelor şi violenţei, mii de familii cărora le-au fost bombardate locuinţele sau care au fugit din calea soldaţilor ruşi. Gestionarea unei astfel de crize a produs, însă, şi efecte economice, întrucât ţara noastră a cheltuit 30,5 milioane de euro în vederea gestionării fluxurilor de refugiaţi până la acest moment. Din cauza acestui fapt, salutăm decizia Comisiei Europene de a trimite la Bucureşti o echipă cu care să se discute despre mecanismele de decontare a cheltuielilor pe care România le-a angajat până la acest moment. Ajutorul financiar este necesar întrucât mulţi dintre ei aleg să iasă din ţara noastră fie prin Bulgaria, fie prin Ungaria. Aşadar, structurile acestor costuri nu sunt limitate doar la gestionarea celor aproape 80.000 de cetăţeni care astăzi au decis să rămână pe teritoriul României.

Ultimii doi ani au fost marcaţi de o multitudine de crize succesive care au pus la încercare atât rezilienţa naţională, cât şi europeană şi transatlantică. Putem afirma că provocările au fost întâmpinate şi depăşite cu succes până la momentul actual, cu toate că au existat momente de incertitudine şi teamă. Avem încredere că lunile următoare va fi aplicat acelaşi scenariu!

Domnul Nicu Niţă:

Declaraţia mea politică se numeşte "Partidul Social Democrat susţine rediscutarea unor elemente esenţiale din PNRR în actualul context geopolitic" şi se referă la situaţia actuală, care schimbă radical angajamentele asumate la momentul aprobării PNRR.

Războiul actual de la graniţa României, care are efecte asupra ţării noastre în special prin fluxul mare de refugiaţi care sosesc la noi în ţară, dar şi criza energetică şi a carburanţilor, care produce efecte grave asupra economiei şi a nivelului de trai al românilor, duc la o altfel de viziune faţă de momentul în care a fost întocmit PNRR.

Partidul Social Democrat susţine rediscutarea unor elemente esenţiale din PNRR pe domeniile agricultură, politici de mediu şi energie, dar şi pe segmentul de pensii.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în domeniul agriculturii nu include nici un proiect major, care să conţină planul de irigaţii, desecare, drenaj şi sistem de antigrindină.

În contextul actual, al războiului Rusia - Ucraina, este în interesul tuturor, inclusiv al Uniunii Europene, ca agricultura românească să aibă posibilitatea de a accesa bani din PNRR, inclusiv pentru extinderea sistemelor de irigaţii. Producţia agricolă românească este de o importanţă vitală în acest context al războiului.

Criza energetică actuală, amplificată şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina, duce la regândirea strategiei energetice europene, care trebuie să permită revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune.

Deja la nivel european, legislaţia va fi modificată în acest sens, pentru a permite statelor membre să poată utiliza în continuare cărbunele.

Chiar dacă în ultimii ani la nivel european statele membre au dus o politică agresivă de de-carbonizare a sistemului energetic, războiul actual impune redeschiderea minelor şi a centralelor electrice pe bază de cărbune.

România trebuie să investească în retehnologizarea termocentralelor pentru a putea avea capacitatea să producă un plus în sistemul energetic naţional de 300 de megawaţi.

În acest context dificil, cea mai vulnerabilă categorie de persoane o reprezintă pensionarii, care sunt cei mai afectaţi de scumpirile masive. Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut foarte mult, astfel că se impune sprijinirea lor, cât de mult posibil şi cât mai repede.

Partidul Social Democrat nu a fost de acord cu impunerea plafonului de 9,4% din PIB, cheltuieli cu pensiile, inclusiv cele speciale, de serviciu, dar şi cu includerea transferurilor de la Pilonul 1 la Pilonul 2, care face imposibilă creşterea pensiilor în următorii 50 de ani.

Acest lucru este de neacceptat, iar Partidul Social Democrat, prin ministrul PSD al muncii, Marius-Constantin Budăi, va insista ca sistemul de pensii prevăzut în actualul PNRR să fie rediscutat, pentru a putea reuşi să asigurăm pensionarilor români o pensie decentă.

Miniştrii Partidului Social Democrat pregătesc un set de propuneri, pe care-l vor discuta în cadrul coaliţiei şi al Guvernului, care să fundamenteze necesitatea ajustării PNRR şi să includă finanţarea cu bani europeni a domeniilor esenţiale.

PSD va susţine şi se va lupta pentru soluţii care să crească nivelul de trai al românilor şi să îi ajute pe cei mai vulnerabili!

Domnul Radu Panait:

"Societatea civică, exemplu pentru autorităţi"

Astăzi vreau să vă vorbesc despre bunătate, despre umanitate şi solidaritate. Acestea sunt cele trei valori care definesc cel mai bine societatea românească în aceste zile.

Izbucnirea războiului din Ucraina a frânt mii de destine acolo, dar a unit alte mii aici, în România. Mobilizarea fără precedent a românilor va rămâne în istorie, alături de filele sângeroase scrise acum de Rusia în Ucraina. Vămile noastre au căpătat sens dintr-o dată, nu au mai fost simple puncte de trecere a frontierei, ci au devenit loc de speranţă pentru vecinii noştri fugiţi din calea războiului. Odată ajunşi pe pământ românesc, au fost întâmpinaţi cu mâncare, cu o îmbrăţişare şi o vorbă de încurajare. O primire care a ajuns să ocupe primele pagini ale marilor ziare de peste hotare.

Încă din primele zile am fost prezent în vama de la Halmeu, o vamă mică, care până la începerea războiului nu permitea tranzitul persoanelor fără autoturisme. Dintr-o dată, pe acolo au început să intre oameni fel şi fel, şi fiecare era întâmpinat cu aceeaşi bunătate. A văzut vama de la Halmeu mame cu copii în braţe, femei care aveau la ele doar hainele pe care le purtau, studenţi care îşi căutau drumul înapoi spre casă. Şi cu toţii au fost întâmpinaţi cu aceeaşi bunătate şi deschidere. Societatea civică şi cultele religioase au dat dovadă de o mobilizare exemplară, din care autorităţile au ce învăţa. E nevoie doar să deschidă ochii, să le recunoască meritele şi să îi sprijine. Pentru că la final de zi, autorităţile şi guvernul sunt cei care au nevoie de oameni, de societatea civică, şi nu invers! Aceste săptămâni sunt dovada a ceea ce spun eu acum.

Apoi, chiar zilele trecute am fost, alături de mai mulţi colegi de-ai mei, în vama de la Sighetul Marmaţiei, locul în care podul de legătură dintre Ucraina şi România a devenit puntea inocenţei. Acolo zilnic zeci de jucărioare sunt aranjate cu mult drag de voluntari pentru ca micuţii luptători ai Ucrainei să îi ia cu ei în drumul lor spre ţara noastră. Acel pod e un simbol al miilor de copilării furate în această perioadă.

Dragi colegi, dragi guvernanţi, priviţi ce oameni are ţara noastră. Priviţi-i şi învăţaţi, căci bunătatea lor din această perioadă nu va fi şi nu trebuie uitată. Fiţi alături de ei şi faceţi bine pentru ei! La final, nu vreau decât să aduc sincere mulţumiri întregii societăţi civice şi să o asigur de tot respectul meu.

Doamna Raisa Enachi:

"Păstrarea valorilor ţării noastre, a identităţii şi a demnităţii naţionale"

Voi începe prin a vă reaminti că România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Sprijinind Ucraina, nu trebuie uitată identitatea noastră naţională, care este un sentiment de naţionalitate, sentimentul nostru de naţionalitate.

Arborarea drapelului ucrainean la intrarea în Primăria Constanţa, pe străzile din Cluj sau în sectorul 6 al capitalei reprezintă o încălcare a Constituţiei României. Instituţiile statului trebuie să se angajeze pe un răspuns corect şi european la această abatere. Încotro ne îndreptăm cu aceste strategii de a pune steaguri maghiare, ucrainene şi americane în primării şi pe străzi, în timp ce uităm de cetăţenii noştri şi ne excludem propria identitate naţională. Suntem o naţiune cu simboluri naţionale, la fel ca orice altă naţiune, şi avem legi care trebuie respectate de toată lumea. Cine încalcă legislaţia românească trebuie să plătească, aşa arătăm loialitate faţă de ţara noastră şi dăm dovadă de responsabilitate şi solidaritate pentru a clădi o Românie puternică.

Ne amintim şi de situaţia de la Carei, umilinţa pentru români a fost prea mare, o administraţie a oraşului formată în întregime din reprezentanţi ai UDMR îi contrazice pe români şi le refuză mai multe privilegii de care minoritatea maghiară s-a bucurat mult timp. Menţionăm doar lipsa oricărui simbol românesc în Sala de Festivităţi a Primăriei Carei, lipsa însemnelor de stat de pe plăcuţele cu inscripţii ale Primăriei Carei, lipsa inscripţiilor bilingve la porţile unor cimitire, lipsa orelor predate în limba română la fiecare dintre specializările pentru care există şi varianta în limba maghiară, ascunderea monumentelor simbolice şi interzicerea ridicării unui catarg cu steagul românesc.

În 1948, regimul comunist a înlocuit stema ţării, în încercarea de a elimina cât mai mult din tradiţia naţională, şi a plantat o nouă stemă pe tricolorul naţional, rezultat din combinarea elementelor heraldice tradiţionale cu unul nou, de origine sovietică. În decembrie 1989, poporul a smuls însemnele comuniste de pe drapel şi le-a înlocuit cu ceea ce fusese steagul României din 1872 până în 1947.

Articolul 4 (1) Constituţia României: "Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi".

România, o ţară creştin-ortodoxă, cu origini creştine milenare şi cu o cultură în care tradiţiile religioase se transmit din generaţie în generaţie, susţine idealurile creştine care guvernează relaţiile dintre membrii societăţii, chiar dacă acestea se manifestă sub forma unor concepte adaptate zilelor noastre.

Întotdeauna am susţinut şi vom susţine respectul reciproc, interzicerea discriminării de orice fel, drepturi egale pentru fiecare cetăţean, dar respectul reciproc nu înseamnă că trebuie să ne uităm propriile valori, să ne umilim şi să nu luăm măsurile necesare împotriva abaterilor de la legile noastre. Şi noi ne iubim ţara şi considerăm că avem dreptul libertăţii de exprimare.

În încheiere, aş vrea să fac apel către liderii partidelor politice, mai ales către preşedintele României, să nu ne pierdem acest sentiment patriotic care desemnează identificarea cu comunitatea cetăţenilor noştri şi loialitatea faţă de ţara noastră. Cel mai bun scut de imagine pentru România sunt chiar românii.

Domnul George Şişcu:

"Sunt turbulenţe serioase în regiune, vor fi efecte şi în plan economic, dar, cu calm şi măsuri potrivite, putem fi pe creştere şi în acest an"

A trecut o lună de la începutului războiului din Ucraina, iar din păcate nu putem estima când se va şi sfârşi. Calculele iniţiale ale Rusiei, că va reuşi să cucerească rapid ţara vecină, au fost date peste cap de rezistenţa ucraineană, astfel că e greu de spus azi ce se va întâmpla în următoarele săptămâni.

Pentru România, din punct de vedere militar nu sunt motive serioase de îngrijorare. Sigur că atunci când ai un război crâncen la graniţă e posibil orice, mai ales cu un lider politic la Moscova atât de imprevizibil, însă apartenenţa noastră la NATO ne oferă garanţii solide de securitate.

Întrebarea multora este însă ce se va întâmpla din punct de vedere economic şi dacă putem evita o criză, aşa cum se discută deja în multe state europene. România are exporturi către Ucraina şi Rusia în valoare totală de două miliarde de euro, iar importurile sunt ceva mai ridicate. Vorbim de un impact de trei la sută, asta în condiţiile în care afacerile noastre sunt preponderent orientate către Vest. Cu alte cuvinte, ar trebui ca economia noastră să absoarbă fără probleme şocul pierderii, fie şi temporare, a celor două pieţe de la răsărit.

Dar indirect suntem şi noi expuşi, pentru că orice creştere a preţului mondial la combustibili, energie şi gaze ne va afecta în bună măsură.

Trebuie să fim cu toţii sinceri, să dovedim responsabilitate şi să spunem lucrurilor pe nume. Sunt turbulenţe serioase în regiune, vor fi şi efecte în plan economic, dar cu calm, înţelepciune şi măsuri adecvate putem depăşi perioada deloc uşoară pe care o avem în faţă.

Este important ca pe termen scurt să ne asigurăm securitatea energetică şi cea alimentară. Am ieşit din iarnă şi trebuie deja să ne gândim la sezonul rece viitor. La fel şi în domeniul agricol urmează săptămâni decisive.

Nu sunt motive de panică, dimpotrivă. Vor exista bani suficienţi pentru investiţii, problema este că nu trebuie irosit niciun euro din fondurile europene pe care le avem la dispoziţie.

Avem datoria să asigurăm o creştere robustă a economiei româneşti în acest an şi sunt optimist că vom atinge această ţintă.

Domnul Vasilică Toma:

"Calitatea serviciilor medicale în instituţiile de stat versus instituţiile private"

De peste 10 ani constatăm diferenţele dintre serviciile medicale oferite în cadrul unui spital de stat faţă de unul privat. Este o temă asupra căreia doresc şi eu să vă atrag astăzi atenţia, fiind una de o importanţă deosebită pentru societatea noastră.

Diferenţele apar la numeroase niveluri, de la simple proceduri iniţiate la internare şi până la condiţiile de spitalizare. Drepturile pacienţilor par a fi pură teorie. Spre exemplu, spitalele de stat nu reuşesc întotdeauna să impună cu stricteţe condiţiile de igienă necesare unui mediu spitalicesc sănătos. Pandemia ne-a demonstrat că avem foarte multe probleme în sistemul de sănătate şi ar trebui sa fim conştienţi de necesitatea unei reforme a sănătăţii.

În privinţa siguranţei pacientului în mediul privat, diferenţa o face inclusiv faptul că în clădirile nou construite au fost respectate norme clare de igienă şi protecţie, pereţii fiind zugrăviţi cu vopsea lavabilă cu ioni de argint antibacteriană, zonele critice având săli cu centrale proprii de sterilizare a aerului cu filtre speciale.

În fiecare an în ţările Uniunii Europene, circa 4,1 milioane de pacienţi devin victimele infecţiilor intraspitaliceşti din spitale de stat. Potrivit Centrului European pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile, între 20 şi 30% dintre infecţiile nosocomiale pot fi prevenite prin igienă intensivă şi programe de control. Cele mai multe infecţii se raportează însă în Statele Unite ale Americii, pentru că acolo pacienţii sunt urmăriţi şi de asiguratori care, în cazul unei infecţii nosocomiale, nu plătesc spitalului serviciile medicale. Dar şi asigurările medicale, la noi, lasă mult de dorit.

Ce să mai vorbim despre managerii spitalelor de stat care sunt de cele mai multe ori puşi la limita legii atunci când vine vorba de achiziţii uneori banale sau materii sanitare de ultimă generaţie. Lipsa unor materiale esenţiale pentru desfăşurarea unei activităţi profesionale corecte şi de calitate, precum firele de sutură sau sonde, ne plasează în incapacitatea de a desfăşura un act medical sigur şi efectuat la timp. În aceste condiţii, numeroşi doctori care au ales să rămână în ţară aleg cabinetele din spitalele private.

Ajunşi în unităţi private, mulţi medici afirmă că pot în sfârşit să îşi exercite meseria fără stresul dotărilor, medicamentelor sau materialelor sanitare şi fără grija venitului insuficient unui trai decent. Ei nu pot să creeze peste noapte condiţii care să asigure siguranţa pacientului din mediul de stat. Oricâtă bunăvoinţă ar avea, nu pot face din acea alocaţie pentru hrană a unui pacient decât o masă pe care puţini o pot califica ca satisfăcătoare. Cum se recuperează un pacient după boală, când corpul are nevoie de vitamine şi proteine, cu un buget de 11 lei pe zi, în condiţiile în care preţurile au crescut cu cca. 30%?

Slaba finanţare, organizarea defectuoasă la nivel de management, lipsa dotărilor şi personalul insuficient transformă orice protocol sau regulament al unui spital de stat în ceva imposibil de urmat sau de aplicat.

Mediul privat din sistemul medical ne-a prezentat un model de bune-practici medicale care poate fi adoptat cu uşurinţă şi de către managerii spitalelor publice. Hai să dăm jos haina politică şi să ne folosim de expertiza acestora pentru dezvoltarea spitalelor de stat prin finanţare corectă, prin remunerarea corespunzătoare a doctorilor, a asistenţilor medicale şi a tuturor celor implicaţi în actul medical.

Domnul Vasile Nagy:

"Situaţia demografică a României"

În ceea ce priveşte scăderea natalităţii ca trend al ultimelor decenii, acest lucru pune o problemă fundamentală şi care va avea un efect dezastruos asupra arhitecturii sociale.

Tranziţia demografică pe care o traversează România de 16 ani încoace apropie evoluţiile demografice din România de cele din ţările occidentale ale Europei, însă cu un ecart de aproape un secol.

Un prim aspect ce stă la baza acestui proces îl constituie întârzierea economică, politică şi socială a ţării noastre faţă de ţările vest-europene. Dar chiar şi în absenţa acestor factori, de la o societate constrânsă şi forţată să îndeplinească nişte "planuri", nu s-ar fi putut aştepta o evoluţie constantă după ce "lanţurile" au fost îndepărtate.

Fenomene precum natalitatea, divorţialitatea, migraţia, prin definiţie componente ale stării socio-economice a unei entităţi naţionale, ţinute o perioadă îndelungată în frâu prin intermediul unei legislaţii restrictive până la absurd, era de aşteptat să explodeze atunci când cauza care le limita a fost înlăturată.

O proiecţie realizată de Institutul Naţional de Statistică arată că dacă trendul actual se păstrează, populaţia României ar putea scădea la 16 milioane de locuitori în 2050. Anul 2021 a fost al 32-lea an în care numărul morţilor a fost mai mare decât al nou-născuţilor. În anul 2021 s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 100 de ani. Declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcţie de numărul de locuitori.

Geografic, suntem o ţară europeană. Economic vorbind, tindem către acest statut.

Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor, care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent, şi în cazul căsătoriilor, care, începând cu luna martie 2020, au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent.

În perioada ianuarie 2020 - februarie 2021, numărul naşterilor a fost în scădere în fiecare lună faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cu excepţia lunii decembrie 2020, când numărul născuţilor-vii a depăşit uşor numărul născuţilor-vii din luna decembrie 2019.

Anul 2020 a fost anul cu cele mai puţine naşteri din 1967 până în prezent, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. S-au născut 163 de mii de copii, cu peste 40 de mii mai puţini ca în anul 2019.

Cifrele arată că scăderea natalităţii nu a fost influenţată de pandemie decât pentru naşterile înregistrate în luna decembrie 2020, acei copii fiind concepuţi cu 40 de săptămâni înainte, cât este durata unei sarcini la termen, adică în luna martie 2020.

Lipsa a peste 40 de mii de copii dintr-o generaţie are un impact direct asupra sistemului de educaţie. La grădiniţă, de exemplu, în anul în care aceştia vor ajunge în învăţământul preşcolar, vor fi cu cel puţin 1.600 de grupe de câte 25 de copii mai puţine faţă de cele din anul anterior. La fel şi pentru momentul în care această generaţie va ajunge la şcoală.

Potrivit datelor Academiei Române şi INS, anual, între 1970 şi 1989, s-au născut câte 360 de mii de copii, în medie.

În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci, natalitatea a scăzut aproape continuu, cu uşoare reveniri. Până acum, însă, 163.320 de nou-născuţi într-un an nu am mai avut din anii ’60.

Cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitalele fără posibilităţi, dar şi cu voinţa de a trăi mai bine a milioanelor de români plecaţi din ţară, care se adaugă şi ei la scăderea demografică a României.

Atâta vreme cât nivelul de trai din ţară va fi net sub cel din Vest, oamenii vor continua să plece, iar cei care vor rămâne nu e sigur că vor dori să contribuie la creşterea natalităţii.

Instabilitatea, complicaţiile familiale, detaliile modernităţii, grijile cele mai banale, absenţa creşelor şi grădiniţelor publice, permanentele crize politice, sociale, economice sunt motive care-i determină pe mulţi să aibă câte un copil sau să renunţe la acest vis.

Dacă vorbim de măsuri punctuale, numai alocaţia sau stimulentele financiare nu reprezintă soluţia de redresare a natalităţii.

Este un fenomen mult prea complex. În spatele fenomenului de a avea 1 sau 2 copii sunt factori de natură economică, socială şi personală. Sunt sute de mii de cupluri care au luat decizia de a nu avea copii sau alte sute de mii care au decis să aibă un singur copil.

Sunt necesare politici publice serioase, o serioasă reţea de creşe şi grădiniţe.

Drama demografică a României se va accentua dacă autorităţile nu încurajează familiile să aibă mai mulţi copii, prin reducerea impozitelor pe venit proporţional cu creşterea numărului de copii din familie sau prin programe de lucru part-time pentru părinţi.

România are nevoie de un studiu amplu în urma căruia să se identifice motivele pentru care cuplurile tinere iau decizia de a nu avea copii sau de a avea doar un copil, pentru a veni în sprijinul creşterii natalităţii cu noi măsuri fiscale.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Constructorii au nevoie de ajutor!"

România se bucură de o situaţie privilegiată printre statele lumii, şi chiar printre cele de pe continentul european. Ca membru al Uniunii Europene şi NATO, ţara noastră are acces la prosperitatea comunităţii europene, dar beneficiază şi de garanţii de securitate cum nu a mai avut în toată istoria sa. Suntem parte a "Vestului", deoarece această coordonată cardinală nu mai reprezintă de o bună perioadă doar o indicaţie geografică. A fi parte din Vest înseamnă astăzi a fi parte a unei civilizaţii. Civilizaţie în care statul de drept, democraţia, libertatea, diversitatea şi toleranţa sunt vectorii ce ne îndrumă pe traseul nostru spre un "mâine" mai bun decât a fost "ieri". Deşi viitorul este întotdeauna incert, locul nostru în familia europeană şi euro-atlantică ne face să fim optimişti.

Vedem cu toţii dezastrul produs de războiul purtat la câţiva kilometri de graniţele noastre. Faptul că ţara noastră nu este parte în mod direct la acest conflict abominabil, nu înseamnă că nu suntem şi nu vom fi afectaţi de continuarea violenţelor şi incertitudinea păcii în regiune. Principalele efecte ale momentului istoric pe care nu am fi vrut să îl trăim, se regăsesc în creşterile de preţuri, iar această consecinţă se răsfrânge asupra unui sector vital pentru dezvoltarea şi securitatea României, anume construcţiile. În acest moment, sectorul construcţiilor este într-un pericol real de a intra în colaps, multe companii fiind în situaţia de a sista lucrările pe şantiere.

Creşterea alarmantă a preţurilor, pe fondul războiului din Ucraina, determină întârzierea multor proiecte de investiţii, lucru care se traduce într-o diminuare a capacităţii statului român şi a antreprenorilor de atragere a fondurilor europene. România are o mare dependenţă de importuri în ceea ce priveşte materialele de construcţii. Nevoia de materii prime, precum minereurile de fier şi oţel-beton, nu poate fi satisfăcută de producţia noastră internă, recurgerea la achiziţii externe fiind imperioasă. Comparativ cu sfârşitul verii anului trecut, când s-a raportat o creştere a preţurilor la materialele de construcţii de 300%, astăzi avem parte de scumpiri de până la 80% faţă de preţurile lunii septembrie 2021! Situaţia este cât se poate de critică!

Ţara noastră a trecut deja prin mai multe şocuri: criza sanitară şi economică cauzată de virusul SARS-CoV-2, criza energiei şi a gazelor, criza generată de falimentul City Insurance, cel mai important asigurator pentru contractele de execuţie, iar astăzi criza din Ucraina, ţară care exportă cantităţi însemnate de minereuri. Dacă nu intervenim cu celeritate în privinţa situaţiei din ce în ce mai grave a constructorilor, toate eforturile de a ne redresa vor fi în van. Constructorii au fost principalul motor al economiei româneşti în cei doi ani de pandemie, când foarte multe industrii şi-au suspendat sau chiar sistat definitiv activitatea. Atât noi, Parlamentul României, cât şi Guvernul trebuie să venim cu soluţii concrete şi rapide pentru a-i ajuta pe cei care pun fundaţia acestei ţări. Din lipsa capacităţii şi a neprofitabilităţii proiectelor, foarte mulţi operatori economici din acest sector au denunţat contractele cu statul român. Procentul privind actualizarea preţurilor agreate în contracte este insuficient pentru ca antreprenorii să supravieţuiască acestor creşteri fulminante.

Fără ajutorul decidenţilor politici, o industrie vitală pentru dezvoltarea şi modernizarea României este obstrucţionată sau chiar în pericol de a-şi pune lacătul. Nu ne mai permitem întârzieri, momentul acţiunii este acum!

Domnul Mihai Weber:

"Coaliţia a fost formată pentru a guverna bine, pentru a scoate ţara din criză, pentru a aduce prosperitatea şi siguranţa zilei de mâine în casele românilor!"

Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute în cazul creşterilor nejustificate de preţ la combustibili nu numai că nu poate fi acceptat, nu numai că a reprezentat un act de speculă al unor agenţi economici, dar trebuie să ne dea de gândit. În contextul în care România este deja o victimă colaterală a războiului dintre Rusia şi Ucraina, aflată în proximitatea unei linii a frontului extrem de imprevizibilă, este imperios necesar ca ţara noastră să se poată baza atât pe stabilitatea şi puterea sa economică, cât şi pe soliditatea instituţiilor statului. Reacţia întârziată a instituţiilor statului român în cazul episodului de la benzinării nu este de natură să ofere siguranţă cetăţeanului de rând şi, trebuie să o spunem clar şi răspicat, creează premisele destabilizării unei întregi economii. În ceea ce priveşte nesiguranţa şi panica ce s-au manifestat în rândul populaţiei, acestea sunt stări care vin ca urmare a lipsei de acţiune a instituţiilor statului, tocmai în acele momente în care prezenţa lor ar fi trebuit să fie mai vizibilă ca oricând.

În acest spaţiu liber lăsat de autorităţi îşi fac loc, aşa cum se întâmplă de când lumea, profitorii de război şi ştirile false, alarmiste, de genul celor cu bancomatele şi valuta, cu pastilele cu iod, paşapoartele sau cu transformarea pivniţelor în adăposturi. Deja oamenii au reînceput să ia cu asalt magazinele şi să îşi facă provizii, ceea ce, evident, va crea în curând o presiune şi asupra preţurilor la alimentele de bază.

Vă cer să acţionăm în aşa fel încât să scoatem din amorţeală instituţii care ar trebui să îşi facă simţită prezenţa, să informeze populaţia, în această perioadă dificilă. Am format o coaliţie pentru a guverna bine, pentru a scoate ţara din criză, pentru a aduce prosperitatea şi siguranţa zilei de mâine în casele românilor, pentru a găsi soluţii ca toate acestea să devină realitate.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 142.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Avem o intervenţie pe procedură, domnule Simionis? Simonis?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

E bine! (Râsete.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

V-aţi dori dumneavoastră să vă numiţi aşa, domnule Simion!

Domnule preşedinte,

Am să vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisii a Pl-x 459/2021, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal privind unele măsuri fiscale cu scopul redresării demografice prin încurajarea natalităţii prin deduceri personale din venituri salariale.

Mulţumesc.

Pl-x 459/2021, retrimitere două săptămâni.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu avem consens. Nu.

Supun votului propunerea de retrimitere a Pl-x 459/2021. Două săptămâni?

Vot, vă rog.

170 de voturi pentru, două contra.

Propunerea a fost adoptată.

Pl-x 459/2021 - două săptămâni la comisie.

Domnul Flucuş Dumitru?

Vă rog, pe procedură?

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că începând de azi îmi încetez activitatea ca şi deputat neafiliat şi îmi voi începe activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor. (Aplauze.)

Vă mulţumesc şi vă urez o primăvară minunată tuturor!

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bine aţi venit alături de noi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, intrăm în ordinea de zi.

1. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei Mărţişorului ca zi de sărbătoare naţională; Pl-x 650/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate, reprezentantul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, raportul suplimentar, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru instituirea Zilei Mărţişorului ca zi de sărbătoare naţională.

Iniţiativa legislativă a fost trimisă spre dezbatere şi avizare Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru administraţie publică, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă în şedinţele din 4 şi 11 februarie 2020, respectiv 8 decembrie 2021.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi - 7 voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Folosesc această oportunitate extraordinară pentru a da un exemplu bun în Parlamentul României, că există curaj pentru a respinge legi populiste.

Mărţişorul este o tradiţie românească moştenită de la strămoşii noştri daci, o tradiţie anterioară românizării, în cazul nostru, şi slavizării, în cazul vecinilor de la sud de Dunăre, prezentă de mai mult de 8.000 de ani pe teritoriul acestei zone din Europa, nu doar din România, şi nu are nevoie de o lege pentru a fi reglementată.

Folosesc acest exemplu bun pentru a îndemna colegii parlamentari să voteze aşijderea şi în alte situaţii în care transformăm obiceiuri, tradiţii, zone, obiecte, zile importante în legi fără sens, ignorând fundamentul corect al unei sărbători, exagerând, făcând o lege din aceasta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, propunerea rămâne la votul final.

2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului; Pl-x 261/2021.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, raportul, vă rog.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa Pl-x 261/9 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 21 al Legii nr. 360/2002 cu un nou alineat, alin. (5¹), urmărindu-se aplicarea prevederilor alin. (5) al art. 21 din actul normativ de bază şi poliţiştilor intraţi în corpul ofiţerilor de poliţie până la data de 2 iulie 2018, dacă prin aplicarea acestora li s-ar acorda un grad profesional mai mare, chiar dacă aceştia se aflau în perioada de tutelă profesională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 7 iunie 2021.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport comun, de respingere a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La dezbateri generale, domnul Badiu Georgel, Grupul AUR.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege îşi doreşte să corecteze nişte inechităţi din sistemul de ordine publică, îşi doreşte să repare gafele sistemului de salarizare şi de promovare, şi a sistemului de pensii din România.

Ştim că sunt în sistem diferenţe extraordinar de mari de la o pensie la alta, de la un salariu la altul. Sunt oameni care pe acelaşi post, în ani diferiţi, dacă au ieşit la pensie, primesc pensii diferite. Sunt oameni cărora li se aplică un tratament diferit, în funcţie de modificările legislative apărute. Noi am încercat să corectăm pe segmentul de ordine publică o inechitate apărută în ceea ce priveşte promovarea unora din lucrătorii de poliţie.

Din păcate, doar noi susţinem repararea unor inechităţi în ceea ce priveşte salarizarea, pensiile şi promovarea oamenilor din această ţară. Văd că celelalte partide se încăpăţânează să voteze împotrivă.

V-aş ruga să vă gândiţi şi poate reuşim, totuşi, să facem un lucru bun pentru sistemul de ordine publică, având în vedere faptul că sunt atât de mulţi poliţişti care îşi doresc să primească respect de la dumneavoastră, de la Legislativ şi de la Executivul ţării.

Ştiţi foarte bine că inclusiv pe partea de salarizare nu li se aplică legea şi este în vigoare, dar termenul de intrare în vigoare se prorogă de la an la an.

Haideţi să facem un efort şi măcar un minim de decenţă să existe în acest Legislativ al ţării, să se poată remedia o inadvertenţă în ceea ce priveşte promovarea oamenilor pe funcţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Folosesc acest prilej pentru a atrage atenţia PSD şi PNL că e cazul să înceteze bătaia de joc la adresa poliţiştilor.

Ştiu, v-aţi ascuns, şi cei de la PSD, şi cei de la PNL, v-aţi ascuns în Palatul Victoria şi v-aţi ascuns şi în Palatul Parlamentului şi nu i-aţi văzut pe poliţişti că au protestat în stradă, nu pentru nişte favoruri, ci pentru respectarea unor legi, legea salarizării lor. Nu îşi doresc altceva decât să fie trataţi cu decenţă, să fie eliminate inechităţile din sistem şi să fie încurajaţi să respecte şi să aplice legea în România.

Din păcate, modul în care se face salarizarea poliţiştilor este ruşinos şi considerăm că este deosebit de periculos să ne batem joc de poliţişti, pentru că, dincolo de problemele cu care ne confruntăm, fie ele la nivel local sau internaţional, să ştiţi că o problemă deosebit de gravă, care ne poate afecta pe termen mediu şi lung, este dezordinea socială.

Or, vă rog să înţelegeţi, dragi colegi de la PSD şi de la PNL, să transmiteţi Executivului că este nevoie ca poliţiştii să fie respectaţi, pentru că astfel putem să asigurăm o linişte socială în societatea românească.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Comisia propune respingerea.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mai e o intervenţie!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aţi avut doi vorbitori, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

La următoarea!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; Pl-x 249/2021.

Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorilor?

Sunteţi iniţiator?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Verificaţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Ce să verifice, domnule Suciu?

Avem două legi foarte importante pe care le-aţi "trântit" şi la Senat, şi în comisiile Camerei Deputaţilor. Sunt iniţiator pe aceste legi.

Vă place, nu?! (Vociferări.)

E în regulă.

Da, colegul dumneavoastră nu e atât de experimentat ca dumneavoastră, care aţi vrut să treceţi certificatul verde la locul de muncă.

Da, da, da, că v-a văzut o ţară întreagă, domnule Suciu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Nu dialogaţi cu sala!

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, nu sunteţi preşedinte de şedinţă!

Vedeţi că încălcaţi Regulamentul!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai dialogaţi!

Domnule Simion, vă transmit eu!

Domnul George-Nicolae Simion:

Aşa, bravo, v-a şoptit!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai dialogaţi cu sala, vă rog frumos!

Domnul George-Nicolae Simion:

V-a şoptit!

Finanţarea partidelor politice este o problemă cât se poate de actuală, având în vedere că în momentul acesta o majoritate a românilor trăieşte în sărăcie. Le spuneţi mereu că nu sunt bani de alocaţii, nu sunt bani de salarii, nu sunt bani de pensii, însă pentru partidele politice gândiţi şi găsiţi zeci de milioane de euro.

Florin-Vasile Cîţu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, a promis că va scădea banii pentru partidele politice, a venit la guvernare, a venit ca prim-ministru. Nu doar că nu a scăzut cuantumul de bani pentru partidele politice. Primiţi vreo 12 milioane de euro, domnule Andronache, dumneavoastră, ca Partid Naţional Liberal! (Vociferări.) Păi, sunteţi liderul de grup al Partidului Naţional Liberal! 12 milioane de euro, pentru care nici măcar nu daţi socoteală în partidele dumneavoastră!

Avem un trezorier de la PSD care şi-a cumpărat case cu banii de la partidele politice! Vă zic şi cum îl chema, domnule Simonis!

UDMR-ul nu primeşte, că nu e partid politic, e asociaţie culturală şi mă aştept să voteze, alături de noi, această iniţiativă.

În momentul acesta Legea partidelor politice prevede ca fiecare partid politic, în funcţie de scorul electoral pe care l-a obţinut, să primească nişte milioane sau zeci de milioane de euro. Scor electoral la alegerile parlamentare 75% şi la alegerile locale 25%.

Vrem să oprim acest jaf al banului public, având în vedere situaţia de criză în care ne aflăm.

În acest sens, am depus acest proiect legislativ pe care vă rog să îl retrimiteţi la comisii.

Vot, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Procedură, vă rog.

Eu supun la vot, domnule Simion!

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule Simion, nu mai minţiţi, atâta tot! Asta este rugămintea mea.

De ce nu veniţi aici, la microfon, să spuneţi că luaţi şi dumneavoastră această subvenţie?!

Ăsta este adevărul! Trebuia să veniţi aici şi să spuneţi că aveţi, beneficiaţi, ca partid parlamentar, de această subvenţie.

Proiectul dumneavoastră nu propune ceea ce aţi spus dumneavoastră aici. De asta vă rog să nu mai minţiţi. Vă rog să spuneţi adevărul!

Adevărul este că primiţi aceşti bani, îi aveţi în conturi, domnule Simion, şi dumneavoastră aţi venit cu un proiect în care spuneţi că aţi dori, fără proceduri de achiziţie publică şi fără nicio altă prevedere în acest proiect, să folosiţi discreţionar aceşti bani pentru aşa-zise investiţii sociale. Asta este realitatea!

Pe cale de consecinţă, ceea ce spuneţi dumneavoastră reprezintă o mică minciună.

Rugămintea mea este să veniţi să vă cereţi scuze, pentru că aţi afirmat că acea subvenţie mi se alocă mie, ca persoană fizică. Or, este cu totul şi cu totul deplasat ceea ce aţi afirmat dumneavoastră. Realitatea este că, potrivit legii, domnule Simion, potrivit legii, subvenţia se acordă tuturor partidelor parlamentare şi vă respect pentru că sunteţi un coleg în acest for legislativ.

Dar rugămintea mea este să spunem adevărul de la acest microfon.

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cât de calm pot, o să-i explic domnului Andronache faptul că sunt două proiecte de lege.

Proiectul aflat în dezbatere acum prevede oprirea finanţării de la bugetul de stat pentru partidele politice, următorul proiect aflat pe ordinea de zi prevede posibilitatea ca banii pe care îi avem în cont şi care se depun în contul fiecărui partid să-i putem folosi şi la construcţia, de exemplu, a unui spital.

Asta am anunţat de la început, asta facem, şi nu v-am acuzat, domnule Andronache, cu respect, pe dumneavoastră, pe persoană fizică, că vă însuşiţi aceşti bani. Spuneam că zeci de milioane de euro, în fiecare an, merg şi către conturile Partidului Naţional Liberal.

În acest moment, Alianţa pentru Unirea Românilor are în cont, de anul trecut, aproape 4 milioane de euro, bani pe care vă rugăm să ne permiteţi să îi folosim pentru construcţia unui spital, pentru că nu vrem să-i folosim pentru activitatea noastră direct politică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Axinia Adrian-George.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În timp ce românii se luptă cu sărăcia energetică şi cu inflaţia galopantă, care a pus stăpânire pe toate aspectele vieţii noastre, partidele politice se înfruptă din banii publici ca şi cum ar fi cele mai înfloritoare vremuri pe care le trăim.

Toată lumea ştie că AUR nu a cheltuit niciun ban din sumele primite drept subvenţie pentru partid, de la stat, şi că ne dorim ca din banii respectivi să construim un spital, dar legea nu ne permite acest lucru, motiv pentru care vrem să schimbăm Legea finanţării partidelor politice. Şi putem să ne atingem obiectivul pe două căi: ori permitem, prin lege, ca banii să fie folosiţi de partide pentru construcţia de spitale şi aşezăminte speciale, ori eliminăm de tot subvenţia pentru partide şi relocăm toţi banii spre acelaşi scop.

În timp ce salariile, pensiile şi alocaţiile au fost nesatisfăcătoare în ultimii ani, subvenţiile pentru partide au crescut.

Să vă dau un exemplu. Între 2008 şi 2019, subvenţiile plătite partidelor politice au crescut de 31 de ori, în timp ce, în aceeaşi perioadă, sumele alocate pentru plata alocaţiei pentru copii au crescut doar de două ori.

Corupţia, în România, este generalizată, iar acest proiect de lege este un prim pas pentru reducerea corupţiei. Prin reglementarea domeniilor în care pot fi folosiţi banii se reduce finanţarea frauduloasă a campaniilor electorale.

Banii de la bugetul de stat pentru partide nu ar trebui să existe deloc, din punctul meu de vedere. Este nevoie de o altfel de politică, nu mai contează culoarea politică, ci doar interesul românilor.

În doar două luni, în primele luni din 2021, partidele au primit 8 milioane de euro. Câte nu se puteau face pentru românii din banii aceştia?! Se poate face politică şi fără banii de la stat! AUR a demonstrat asta în campania din 2020!

Aşa că, stimaţi colegi, nu aveţi nicio scuză să votaţi împotriva modificării Legii finanţării partidelor politice!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

N-aş fi vrut să intervin, însă faptul că există acest dublu limbaj, această ipocrizie a unor colegi de-ai noştri, simt nevoia să am această intervenţie. Şi anume, faptul că un partid parlamentar, şi anume, AUR, ne spune că are aproape 5 milioane de euro în conturi. 5 milioane de euro în conturi! În acelaşi timp ne spune că n-au nevoie de bani. Daţi banii înapoi, dacă nu aveţi nevoie de ei, pentru că nu vă obligă nimeni să ţineţi banii în conturi!

Pe de altă parte, am auzit faptul că nu aveţi nevoie de bani de la stat ca să faceţi campanie.

Da, voi nu aveţi nevoie de bani de la statul român să vă faceţi campanie, în schimb, aveţi finanţări dubioase din multe alte surse care vă fac să nu fiţi dependenţi de aceşti bani! (Aplauze.)

Încă o dată, dacă nu aveţi nevoie de cele 5 milioane de euro din conturi, daţi-i înapoi, că nu vă obligă nimeni să-i ţineţi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac, din partea iniţiatorilor.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă adresez mai degrabă poporului român, decât colegilor mei parlamentari, pentru că ceea ce vrem să facem, prin acest proiect de lege, este să oprim această "hemoragie" de bani, într-un moment în care nu avem bani să creştem pensii, nu avem bani să creştem salarii, nu avem bani să majorăm indemnizaţiile de creştere ale copiilor, nu avem bani să dotăm spitalele şi nici măcar să le autorizăm pentru funcţionare din punct de vedere al siguranţei la incendiu. Avem însă bani să dăm politicienilor să-şi cumpere maşini de lux, avem bani să dăm unei clase politice care este în Parlament de peste 30 de ani, care are mii şi zeci de mii de susţinători şi de membri de partid, din ale căror cotizaţii ar putea să facă ceea ce facem noi, un partid nou intrat în Parlament, care ne susţinem din donaţii pe care le facem noi, parlamentarii, care n-am venit aici să ne îmbogăţim, membrii noştri de partid şi, într-un mod absolut transparent, simpatizanţii noştri.

Pentru chestiile absolut necolegiale şi neprincipiale spuse aici de către liderul de grup al PSD, l-aş ruga să vină, ca un om inteligent care conduce un partid de oameni, care are capacitatea să vegheze la transferul oricăror fonduri care li se par dubioase, îl invoc aici şi pe domnul preşedinte, care are informări de la serviciile de informaţii interne şi externe, să vină cu dovezi că partidul din care fac parte primeşte finanţări dubioase. Altfel, există şi o justiţie aici, pe pământ, şi una divină, care vede ceea ce vreţi să faceţi, într-un mod incorect, pentru faptul că noi vrem să oprim aceste finanţări din bani publici sau, în măsura în care acest lucru nu este permis, pentru că nu-l vreţi, v-aţi obişnuit să luaţi aceşti bani, să ne permiteţi, celor care nu vrem să-i folosim, să le dăm o destinaţie care să fie în folosul românilor.

Nu aveţi niciun fel de...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat!

Domnul Antonio Andruşceac:

Imediat, domnule preşedinte!

...nu există niciun fel de justificare pentru oamenii care spun că lucrează în folosul poporului român şi sunt plătiţi de poporul român să voteze împotriva acestei legi. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Regulamentul nostru, la art. 158 alin. (5), spune aşa: "Este interzisă filmarea în direct sau înregistrarea şedinţei Camerei Deputaţilor, Biroului permanent, Comitetului liderilor... Prin derogare de la paragraful anterior deputaţii pot transmite sau înregistra şedinţa... din băncile alocate grupului parlamentar".

Vă rog să puneţi în funcţiune Regulamentul nostru. Este în vigoare. Dacă nu, atunci să solicitaţi sancţionarea persoanei respective.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Rusu Daniel, ultima intervenţie din partea iniţiatorilor, Grupul AUR.

Domnule Simion! Domnule Simion! Domnule Simion!

Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vreau să fac un apel la toţi colegii noştri din Parlamentul României, să revenim cu picioarele pe pământ, să facem acest joc politic democratic, să nu uităm niciodată că suntem aici datorită poporului care ne-a ales, datorită cetăţenilor, să votăm acest proiect de lege şi, nu în ultimul rând, să-i întrebăm, eventual, printr-un referendum, dacă sunt sau nu de acord ca aceşti bani, care se duc pe subvenţiile pentru partidele politice, să fie cheltuiţi aşa cum prevede actuala lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru citirea raportului.

Vă rog, doamnă, aveţi cuvântul.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, trimisă cu adresa Pl-x 253 din 7 iunie 2021 şi înregistrată cu nr. 4c-13/472 din 8 iunie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 25 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 334/2006, în sensul ca veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat să poată avea ca destinaţie nu doar investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidelor respective, cum este prevăzut în prezent, ci şi investiţii destinate interesului general, anume aşezăminte culturale, medicale sau sociale.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Simion.

Vă rog.

Nu vă dau cuvântul.

Vă pofteam în banca dumneavoastră sau, mă rog, în rând!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Păi şi când îmi daţi cuvântul?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

După! La dezbateri.

Domnul Lupu Andrei, din partea USR, la dezbateri generale.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi din toate partidele, eu v-aş propune să o luăm mai uşor cu populismul pe scări.

Cu toţii aţi beneficiat, de-a lungul timpului, de subvenţie de la stat. De altfel am observat acum, colegii de la AUR vorbeau despre eliminarea subvenţiilor, raportul vorbea despre cum se folosesc aceste subvenţii. Deci m-aş bucura înainte să ştim şi despre ce vorbim.

Dar, haideţi să le răspund şi legat de modul în care se folosesc subvenţiile.

Sunt total de acord cu dumneavoastră că subvenţiile au devenit prea mari. Legea finanţării partidelor politice permite să existe subvenţii mai mici.

M-aş fi bucurat, stimaţi colegi de la AUR, să nu votaţi prevederile din Legea bugetului, pe care am susţinut-o în dezbateri în această iarnă, privitoare la planul pentru subvenţii anul acesta. Atunci aţi fi putut demonstra că nu susţineţi subvenţii prea mari.

În ceea ce priveşte modul de finanţare al partidelor politice, ele pot fi finanţate direct de la stat sau indirect, din mediul privat, că or fi cotizaţii, că or fi donaţii.

Vă doriţi să ne întoarcem într-o perioadă anterioară, când existau tot felul de partide "breloc", întreţinute de către vreun oligarh sau altul, asta doriţi să fie AUR sau alt partid din România?

Nu cred că vă doriţi asta. Nici noi nu ne dorim asta!

Ceea ce putem face, în schimb, este:

1. Să micşorăm subvenţia la un plan minimal necesar pentru supravieţuirea partidelor politice, din punct de vedere organizatoric.

Şi 2. Să avem o transparenţă maximă în ceea ce priveşte cheltuirea banilor pe care îi obţinem de la stat.

Din punctul acesta de vedere, partidul pe care îl reprezint a făcut totul public la nivelul întregii societăţi, a publicat pe site toate cheltuielile pe care le avem.

Faceţi acelaşi lucru, dacă vreţi să nu păcălim românii şi să nu ne mai limităm la a fi populişti, spunând că eliminăm cu totul subvenţiile şi luăm noi bani de la mai ştiu eu ce alte surse interne sau externe. Nu fac aici o teorie a conspiraţiei, deşi la nivelul societăţii e bine cunoscut acest lucru.

Prin urmare, din nou, vă rog cu populismul mai încet şi haideţi să găsim soluţii cu adevărat aplicabile!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dintr-o eroare a fost prezentat un alt raport.

Din partea comisiei, vă rog, aveţi cuvântul pentru citirea raportului.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt două rapoarte, conţinuturile fiind aproape similare, şi s-a produs o eroare materială în privinţa inversării lor, în funcţie de locul lor pe ordinea de zi.

Astfel că, vizavi de proiectul în discuţie, Pl-x 249/2021, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, trimisă cu adresa Pl-x 249 din 7 iunie 2021 şi înregistrat cu nr. 4c-13/468 din 8 iunie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea unor dispoziţii din Legea nr. 334/2006, în sensul eliminării subvenţiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat, în scopul utilizării acestor sume pentru acoperirea unor nevoi de ordin social.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Tănase Antonel, neafiliat.

Vă rog.

Domnul Antonel Tănase:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Introducerea, în 2015, a finanţării campaniilor electorale în Legea nr. 334 a fost un lucru salutat de toate partidele politice şi de opinia publică, pentru că permitea o campanie civilizată, transparentă şi după nişte reguli clar acceptate de toate partidele politice.

În schimb, creşterea subvenţiei care, în momentul de faţă, pentru fiecare parlamentar practic un partid încasează în jur de 45.000 de lei lunar şi ajunge la atâtea şi atâtea zeci de milioane de lei care stau necheltuiţi în conturile partidelor şi le permit să cumpere publicitate electorală sau alte tipuri de publicitate în mass-media sau aruncarea pe piaţă a tuturor felurilor de sondaje care manipulează, de fapt, opinia publică şi nu fac o informare corectă, este un lucru nedemocratic, netransparent şi necivilizat.

Şi atunci, propunerea de bun-simţ ar fi ca în ani neelectorali subvenţia să fie limitată la o sumă rezonabilă, undeva la 100.000 de lei pe lună de fiecare partid, şi nu la 45.000 de lei, cât a ajuns în momentul de faţă.

Multiplele crize cu care se confruntă societatea românească în momentul de faţă ne fac pe noi, aleşii trimişi în Parlament, să ne gândim dacă nu cumva ar trebui, până în 2024, suspendată cu totul această subvenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Simion, aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Iată, dragi colegi, că am ajuns şi la Pl-x-ul care vizează posibilitatea ca fiecare partid să facă aşa cum consideră cu aceşti bani de la buget, şi noi dorim să construim un spital pe care să-l oferim statului român care, săracul stat român, fiind căpuşat de-a lungul anilor, nu a putut să construiască un spital nou, şi românii merg şi se îmbolnăvesc în spitale de infecţii nosocomiale şi aşa mai departe.

Ce nu înţeleg eu, pentru că noi am fi de acord şi să se reducă foarte mult subvenţia pentru partidele politice, aşa cum a propus domnul Antonel Tănase, aşa cum au propus colegii de la USR.

Însă, acum un an, când m-am dus frumos la domnul Florin-Vasile Cîţu, fostul premier, din fericire, i-am spus: "Vrem să construim acest spital". "Nu, că noi vom tăia banii pentru partide!".

Nu s-a ţinut de cuvânt. Domnul Antonel Tănase, domnii de la USR erau la guvernare, aveau pâinea şi cuţitul. Nu cred că UDMR se opunea atunci, domnule Csoma Botond, pentru că oricum UDMR nu beneficiază de această lege a finanţării partidelor politice. Nu, UDMR ia fonduri din altă parte, de la fondurile pentru minorităţi, se încadrează în altă lege.

Deci, atunci când aţi avut pâinea şi cuţitul, când aţi fost la guvernare, de ce n-aţi făcut acest lucru? Era simplu! V-a păcălit Cîţu că impune legea, trebuie să fie 0,01 din bugetul de stat, şi aţi acceptat. Trai, neneacă, pe banul contribuabilului român!

Eu nu zic, domnule Moşteanu, că aceste sume nu trebuie să fie transparente, ba, din contră, sunt cât se poate de transparente. Trebuie să fie o comisie de cenzori şi în momentul acesta, care verifică destinaţia finală a sumelor. Doar că din sumele actuale se dă mită pentru presă.

Partidele clasice dau către UM-uri, către diferite alte posturi de televiziune. Dumneavoastră daţi mai puţin pentru presă şi daţi mai mult la reclamă pe Facebook.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să vă apropiaţi de final, domnule deputat.

Domnul George-Nicolae Simion:

Totodată, aceste sume sunt alocate pentru plata sediilor şi secretarelor.

De aceea, sperăm, pentru că e evident, eu am cerut domnului preşedinte de şedinţă retrimiterea măcar a acestui proiect de lege, pentru că pe cel anterior, domnule preşedinte de şedinţă, nu l-aţi supus la vot. Cer retrimiterea acestui proiect de lege, care prevede posibilitatea construirii de obiective de genul unui spital, la comisii.

Şi vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi măcar de data asta la vot, respectând Regulamentul Camerei Deputaţilor, pe care îl invocă colegul Szabó Ödön, în cazul meu, că nu am voie să transmit în direct decât liniştit de la locul meu, din banca mea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Propunere de retrimitere la comisie Pl-x 249/2021. Cât timp, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Două săptămâni.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două săptămâni.

Vot, vă rog.

37 de voturi pentru, 148 de voturi contra, unul "nu votez".

Propunerea a fost respinsă, domnule Simion.

Domnul Pavel, PNL.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de comisie.

Stimaţi colegi,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

De şedinţă.

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte!

M-a indus colegul în eroare.

Stimaţi colegi de la AUR,

În timp ce dumneavoastră vă expuneaţi aici clasicul populism greţos, am intrat pe site-ul dumneavoastră, partidulaur.ro. Vă fac şi reclamă. Şi m-am dus la "Donează" şi la "Principii generale privind finanţarea AUR". Am apăsat pe butonul "Descarcă finanţarea AUR" şi am dat de un document absolut caraghios, aşa cum spune liderul dumneavoastră, de un populism greţos, în care nu apare niciun tabel Excel, nu apare nicio statistică cu privire la faptul în care voi predicaţi aici că în mod total transparent vă cheltuiţi banii. Nu aveţi cum!

Dacă v-aţi uita puţin pe pagina liderului vostru, aţi vedea, aşa, într-un mod foarte ironic - n-am să-i pronunţ numele - că domnul lider îşi donează salariul de parlamentar, cum zice el, indemnizaţia, şi de 6 -7 ori pe lună, pentru 6 - 7 cauze diferite. N-ai cum, că, dacă l-ai donat o dată luni, pe 2, nu poţi să-l donezi şi pe 4, şi pe 9, şi pe 10, că nu încasează! Un parlamentar ia o indemnizaţie! Domnul lider ne-a obişnuit deja. Cum vede o familie pe stradă îi agaţă de gât şi spune: "Gata, vă dau banii!". Dar nu puteţi dona şase salarii.

Şi, mai mult de atât, dumneavoastră, chiar dumneavoastră, cred că sunteţi singurul din Parlamentul României, nu prea puteţi să vă donaţi indemnizaţia, că la câte penalităţi şi penalizări aveţi de la acest plen, în urma încălcărilor regulamentare, rămâneţi cam cu zero în fiecare lună.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu e nicio penalizare!

Domnul Pavel Popescu:

Deci, vă rog să nu-i mai minţiţi pe români, pe cei care vă votează, de bună-credinţă, că nu puteţi să vă donaţi indemnizaţia şi nu puteţi supravieţui. Şi nu supravieţuiţi sub nicio formă din donaţiile care, repet, nu apar niciunde pe site-ul dumneavoastră, aşa cum vă lăudaţi, că în mod total transparent, ca şi colegii de la USR, unde, de altfel, am verificat şi îi felicit pentru tabele... Da? Nu poţi...suntem politically correct, da? (Rumoare. Râsete.)

Deci, repet, nu-i mai minţiţi pe români, nu-i daţi cuvântul domnului, că nu i-am pronunţat numele şi, da, faceţi tot posibilul să vă detaşaţi de finanţările ruse, banii ruseşti pe care îi aveţi aici, băgaţi în conturile partidului, aşa, pe neve.

Vă asigur că vom ajunge ziua în care vor apărea dovezi cu privire la acest lucru.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Moşteanu, vă rog frumos.

Domnule Simion, aveţi mai mulţi înscrişi la cuvânt. Vă rog să hotărâţi. O singură persoană. Mai aveţi un vorbitor.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

S-au spus destul de multe lucruri, destul de multe neadevăruri de la această tribună.

Sunt câteva lucruri pe care vreau să le subliniez, chiar dacă au fost atinse un pic în discuţiile de aici, de la tribună, ale colegilor noştri.

În primul rând, subvenţia de la stat este un lucru bun, care a pus democraţia pe o cale normală. A spus şi colegul meu, sunt mulţi politicieni şi aşa-zişi afacerişti care înfundă puşcăriile pentru că s-au finanţat cu geanta, şi lucrurile acestea trebuie să dispară pentru totdeauna. Finanţarea publică e un lucru bun, însă, da, credem că poate fi mai mică, credem că este nevoie de acea comisie de Cod electoral care să clarifice în ce măsură şi cum se fac, în detaliu, campaniile electorale şi cum se dă socoteală pentru banul public.

Şi aici ajung la un punct foarte important. A spus domnul Popescu de la PNL acest lucru mai devreme. Vă rog pe toţi să intraţi pe site-ul usrplus.ro, la secţiunea de transparenţă, şi veţi găsi acolo bilanţuri, rapoarte, rapoarte de audit din 2016 până acum, în care USR arată cum cheltuie banul public în detaliu. Şi vă rog să luaţi exemplul, vă rog să faceţi acelaşi lucru şi pentru partidele dumneavoastră. Avem exemple. Şi mă uit la PSD, care nu vrea să răspundă cererilor ziariştilor pe 544, despre cum cheltuie banii pe contracte de media.

Apropo de asta, tot pe site-ul usrplus.ro veţi găsi un capitol în care sunt puse toate răspunsurile la cererile pe 544 pe care le-a primit partidul. Este încă un exemplu de transparenţă.

De asta are nevoie România, de transparenţă şi grijă faţă de banul public, nu de populisme. Că vorbim de populisme! Pentru că, cu banii partidelor nu se pot construi neapărat spitale şi nu e nevoie de aceşti bani, e nevoie de o democraţie solidă, e nevoie în primul rând de guvernanţi care să muncească, să construiască spitale. Pentru că, dragi colegi, România are în momentul acesta de cheltuit 1,7 miliarde de euro, până în 2026, pe spitale, are de cheltuit 150 de milioane de euro pe măsuri care să dea la o parte infecţiile nosocomiale, are 80 de milioane de euro în PNRR - toţi banii ăştia sunt în PNRR - pentru secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...şi multe alte fonduri care sunt pe masa Guvernului.

Şi în momentul acesta fac şi un apel la guvernanţi, la domnul Rafila, să se apuce de treabă, pentru că timpul trece şi banii aceştia trebuie cheltuiţi şi investiţi.

Mulţumesc.

A, şi încă un singur lucru.

Domnule Antonel Tănase, colegii dumneavoastră de la PNL au făcut - că vorbeaţi de bani pe sondaje mincinoase - în campania din 2020, în Argeş, la Piteşti şi Câmpulung, au făcut sondaje mincinoase cu câteva zile înainte de alegeri şi o să le arătăm argeşenilor şi românilor cum aţi minţit atunci.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea AUR, domnul Tanasă sau Andruşceac?

Domnul Tanasă, da?

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aş vrea să-l contrazic pe colegul de la USR. Foarte multe minciuni s-au spus aici, la acest microfon, pe această lege.

Dincolo de toată retorica pe care o utilizaţi, în principiu nu doriţi ca partidele, ca această finanţare absolut nesimţită la adresa partidelor politice să fie tăiată.

Iată că Alianţa pentru Unirea Românilor se dovedeşte a fi singurul partid parlamentar care doreşte să taie finanţarea din bani publici a campaniilor electorale ale partidelor politice.

Îi atrag atenţia colegului de la USR că a minţit pur şi simplu, dar ne-am obişnuit cu minciunile USR. AUR nu a votat bugetul României, ca atare AUR nu a votat pentru creşterea subvenţiilor. Acesta este un aspect.

Iar al doilea aspect, repet, AUR, Alianţa pentru Unirea Românilor este singurul partid prezent în Parlament care a dovedit că se poate face campanie electorală şi fără subvenţia de la stat. Da? (Râsete.) Puteţi să râdeţi, că nu e nicio problemă! AUR şi-a finanţat campania electorală din cotizaţii, din ceea ce au donat oamenii. Da?

Iar realitatea este că nu doriţi, este foarte comod, nu doriţi să eliminaţi această finanţare şi chiar şi acum toate aceste afirmaţii, cum că AUR este finanţat din surse ruseşti sau aşa ceva, sunt pur şi simplu minciuni. Sunt atâtea instituţii în statul ăsta, de la SRI, la DNA, la DGA, la cine vreţi, la Poliţie, la şeful statului, unul singur nu a produs o dovadă că AUR este finanţat din alte surse decât surse legale. Unul singur! În continuare răspândiţi această minciună, pentru că vă convine. Este o minciună pe care nu trebuie să o dovediţi, pentru că, vorba aia, sunteţi politicieni şi aşa aţi făcut politică în România de 30 de ani! Aţi minţit şi de la microfonul ăsta şi aţi minţit şi în campaniile electorale!

AUR este un partid politic finanţat din cotizaţiile oamenilor, iar toţi banii care sunt în conturile AUR în acest moment sunt verificaţi de instituţiile publice.

Repet, iată un proiect de lege prin care le puteţi dovedi oamenilor că, într-adevăr, sunteţi pentru ei. Bani pentru creşterea pensiilor şi a alocaţiilor nu sunt, dar, în schimb, bani pentru creşterea subvenţiilor pentru partidele politice sunt.

Vreţi să faceţi politică? Scoateţi bani din buzunar! Dar din buzunarul vostru, nu din buzunarul românului. Asta spun eu!

Nu e populism aici! Spunem doar atât: scoateţi bani din buzunarul vostru, nu al românilor!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; Pl-x 253/2021.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri?

Domnul Simion.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Proiectele noastre legislative vin tocmai pentru a sancţiona această risipă a banului public pe care o clamează unii şi alţii.

Domnului Pavel Popescu nu i se pare în regulă că eu îmi donez 90% din indemnizaţia de parlamentar. Cum pot să ajut mai multe familii? Păi, unora le dau 2.000, altora le dau 500, altora le dau 1.000, pentru că asta vreau eu, domnule Pavel Popescu. Dumneavoastră faceţi ce doriţi, duceţi-vă în excursii la NATO, de unde spuneţi colegilor dumneavoastră că "Am NATO în spate şi trebuie să votaţi legea aia şi legea cealaltă". Nu aveţi nici pe NATO în spate, nici pe mama, nici pe tata, nu aveţi pe nimeni, domnule Pavel Popescu! Sunteţi o biată caricatură care s-a nimerit în Comisia pentru apărare, şi nu pe orice funcţie, ci pe funcţia de preşedinte! Da? Ca să vă explic cum stă treaba!

Eu îmi donez salariul cui vreau, cum vreau, dar astăzi, ca să puteţi dumneavoastră verifica, o să aveţi fiecare beneficiar pus pe site-ul meu georgesimion.ro, că văd că la asta ne pricepem în Parlamentul României, mai ales colegii din stânga, să facem site-uri şi studii de prefezabilitate, şi SF-uri, însă spitale nu o să vedem niciodată.

Noi vrem să construim un spital. Ori sunteţi de acord - şi vă propun, domnule preşedinte, retrimiterea la comisii a acestei legi -, ori o să vă vadă toată lumea, că oricum vă vede toată lumea, că oricât mi-aţi interzice, tot sunt în direct pe Facebook.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Pavel, drept la replică.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am luat cuvântul doar să îi comunic colegului meu că nu merită un drept la replică.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Avem o propunere de retrimitere la comisie.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Îmi pare rău că trebuie să anunţ faptul că a fost din nou încălcat Regulamentul. S-a adresat, în mod evident, contra dispoziţiilor regulamentare validate de Curtea Constituţională, domnul lider de grup, către un coleg din Grupul parlamentar al PNL şi voi pune în discuţie în Grupul parlamentar PNL dacă chestiunea aceasta urmează să facă obiectul unei sesizări.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pl-x 253/2021, propunere de retrimitere la comisie două săptămâni.

Vot, vă rog.

29 de voturi pentru, 145 de voturi contra, 4 abţineri, 4 "nu votez".

Propunerea a fost respinsă.

Mergem mai departe.

Domnul Badiu Georgel, Grupul AUR, din partea iniţiatorilor.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bănuiam că precedentul proiect de lege discutat aici nu va trece sub nicio formă prin Parlamentul României, ci doar pe lista de respingeri şi, în paralel, am întocmit un alt proiect de lege, acesta care este acum în discuţie, un proiect de lege prin care orice partid politic, inclusiv cele din care faceţi parte dumneavoastră, să poată contribui cu o sumă, cu un procent nespecificat din banii alocaţi de la Guvern, de la bugetul de stat pentru aşezăminte culturale, sociale sau medicale.

Nu ştiu dacă un cetăţean din această ţară, dacă s-ar face un referendum pe această temă, nu ştiu dacă vreun cetăţean ar vota împotriva unui asemenea proiect de lege. Numai că, din păcate, am ajuns la nivelul la care politica, în România, nu degeaba este catalogată ca fiind murdară. Şi este catalogată de cetăţenii simpli ca fiind murdară din cauza faptului că foarte mulţi dintre politicieni se înverşunează să rămână într-o zonă gri sau chiar neagră şi să se bucure de nişte favoruri pe care în mod normal cetăţenii, care îi trimit în Parlamentul României sau în Guvernul României, nu le-ar acorda sub nicio formă.

Noi nu cumpărăm maşini Tesla din banii de la buget, nu avem sedii luxoase, nu avem mobilier scump, nu ne decontăm fripturile, cazările, nu ştiu unde, la mare sau la munte, cafelele, şerveţelele şi toate chestiile pe care le găseşti în decontul de la unele partide.

Noi supravieţuim din donaţiile membrilor, iar fiecare partid are cotizaţii şi donaţii din partea membrilor.

Fapt pentru care...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Georgel Badiu:

...fac apel la dumneavoastră...

Imediat, domnule preşedinte!

...fac apel la dumneavoastră să votaţi împotriva respingerii acestui proiect de lege, pentru că este un proiect care se pliază pe actualele nevoi ale societăţii româneşti şi ar trebui să fim un pic mai aplecaţi asupra problemelor societăţii româneşti, în condiţiile în care vedem că, din 1989 încoace, nu s-a construit un spital, nu s-a construit o maternitate, o şcoală, o grădiniţă, un cămin de bătrâni.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Georgel Badiu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Şerban Gianina?

Din partea AUR, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Îmi este foarte clar, există o coaliţie în Parlament, se va vota împotriva proiectelor de lege iniţiate de AUR, atât pentru stoparea finanţării partidelor politice, cât şi pentru solicitarea noastră de a construi un spital.

Dar aş avea rugămintea, pe propunerea legislativă cu care dumneavoastră aţi fost de acord să o retrimiteţi la comisii, şi anume Pl-x 459/2021, să vă aplecaţi, dragi colegi, şi să o studiaţi, şi dacă consideraţi că puteţi veni cu amendamente pentru a îmbunătăţi această lege, să o facem să fie o lege valabilă pentru toate familiile numeroase din România, şi să susţinem creşterea natalităţii. Pentru că România se află într-o situaţie catastrofală din punct de vedere demografic şi tinerii, tinerele familii au nevoie de susţinere pentru a susţine România, pentru a creşte demografic şi pentru a ne putea susţine economia în România.

Eu am 3 copii; nu este uşor să ai o familie numeroasă; este frumos; dar statul trebuie să ajute familia din România.

Şi vorbeaţi de populisme.

Da, într-adevăr, toată lumea vorbeşte de populism, dar dacă vreţi să nu facem populism, şi dumneavoastră, dragi colegi, susţineţi într-un mod declarativ familia, trebuie să facem lucruri pentru familie, pentru a sprijini copiii şi familiile.

Atunci, haideţi să ne aplecăm asupra acestui Pl-x şi să susţinem familia din România!

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu?

O să vă rog să vă încadraţi în timpul alocat, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am auzit aici câteva reacţii foarte pertinente la întrebarea "Ce să facem?".

Uitaţi care este problema. Problema noastră este următoarea: atâta timp cât această Cameră votează aceşti bani, niciodată nu se va opri creşterea acestei subvenţii.

Din acest punct de vedere, va trebui să ne gândim la un alt sistem de a finanţa şi la un alt sistem de a aproba aşa ceva. Pentru că uitaţi ce se întâmplă - întotdeauna când un serviciu sau un... este singur să-şi dea salariul sau indemnizaţia sau subvenţia, întotdeauna acestea vor creşte. Şi, atunci, avem o problemă. Trebuie să rezolvăm această problemă.

Şi nu se poate să scădem şi, după aceea. din nou să creştem. Pentru că, dacă vă aduceţi aminte, a fost de 31 de ori mai mică subvenţia şi după aceea a crescut, nu?

Sunt state în lumea asta care au un... un comitet din Parlament special pentru asta, care nu aprobă creşteri de venituri bugetare.

Deci aceasta ar fi una din probleme.

De aceea, atunci când domnii de la USR spun că sunt de acord cu subvenţia de stat şi asta îmbunătăţeşte democraţia, le aduc aminte că aceste subvenţii au fost crescute. Şi, dacă au fost crescute, am ajuns în situaţia aceasta.

Motiv pentru care, singurul lucru care eu cred că poate fi făcut este o altă lege a partidelor politice, din acest punct de vedere.

Acum aş vrea să mă refer la chestiunea cu spitalul. Nu numai că nu am construit spitale, dar îmi aduc aminte, în timpul domnilor de la PNL, au închis spitale, şi nu puţine, o grămadă. Eu am lucrat la unul din aceste spitale şi a fost închis.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Deci... deci, în acest moment, a deschide un spital, în situaţia în care se află populaţia şi situaţia sanitară este un lucru de bun-simţ.

Vă rog să aprobaţi acest lucru şi să nu mai opuneţi din punct de vedere politic, pentru că poporul acesta are dreptul să fie... (Vociferări.) ...tratat cum trebuie, din această Cameră, pentru că ei v-au trimis aici.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raportul a fost prezentat.

În esenţă, o să reiau că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 25 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 334/2006, în sensul ca veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat să poată avea ca destinaţie nu doar investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective, cum este prevăzut în prezent, ci şi investiţii destinate interesului general, anume - aşezăminte culturale, medicale sau sociale.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Lupu Andrei-Răzvan?

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi mă adresez în mod special iniţiatorilor proiectului.

Cred că, în primul şi în primul rând, trebuie să înţelegem ce înseamnă partid politic şi care e rolul unui partid politic într-un stat.

Rolul unui partid politic nu e să facă donaţii. Un partid politic nu are ca obiectiv să construiască el, de unul singur, spitale sau alte aşezăminte.

Dacă doriţi, sunteţi bine-veniţi să vă asociaţi în altă formă de organizare şi să faceţi astfel de donaţii.

Ceea ce puteţi face ca partid politic - şi e foarte bine, domnule Simion, să-i lăsaţi şi pe ascultătorii dumneavoastră să audă când greşiţi - ceea ce puteţi face este să vă luptaţi pentru voturi, să câştigaţi guvernarea şi, de acolo, din Guvern, să vă impuneţi punctul de vedere, să construiţi spitale. Şi asta trebuie să facem toţi.

Da, nu s-au construit spitale şi e foarte rău.

Da, nu s-au cheltuit suficient de bine banii şi asta e foarte rău.

Dar nu partidele, din buzunarul propriu, cheltuiesc asta, ci ministerele şi alte autorităţi.

Deci, din punctul nostru de vedere, nu e treaba unei astfel de organizaţii, a unui partid politic, să împartă banii după cum îşi doreşte, către scopuri sociale.

Partidele trebuie să aibă o subvenţie suficient de mică încât să se întreţină din punct de vedere administrativ. Mai departe, treaba lor este să câştige alegerile şi să impună politica pe care o propun la nivel guvernamental, la nivelul statului şi să demonstreze că sunt suficient de capabile încât să poată obţine din nou voturi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac Antonio?

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Obiectul acestui proiect este acela de a da posibilitatea celor care, pe lângă maşini de lux, angajarea secretarelor de lux şi alte obiceiuri de lux, au mai dezvoltat pe la partidele politice care conduc această ţară de peste 30 şi ceva de ani, să gestioneze aceşti bani şi în folos public. Adică într-o perioadă în care nu putem investi atât cât ar trebui în proiecte pentru consolidarea unităţilor de învăţământ, a celor spitaliceşti, a celor culturale, banii aceştia să poată fi direcţionaţi fix în aceste zone - pentru cultură, pentru artă, pentru zona medicală. Mi se pare un lucru cât se poate de firesc.

Şi nu vreau să intru, Doamne fereşte, în optica antevorbitorului meu, pentru că aş vrea să ne ridicăm la nivelul unor oameni politici, nu la nivel de pigmeu politicianist care spune că poporul nu poate fi ajutat din banii pe care poporul îi dă partidului politic.

Ba da, oameni buni, suntem într-o situaţie în care, aşa cum cerem noi populaţiei României să mai pună o hăinuţă pe ea, că nu putem interveni în zona de energie şi nu putem plafona preţuri, să mai închidă puţin robinetul la căldură, pentru că nu putem renegocia deschiderea capacităţilor de producţie pe cărbune, pentru că ne-am dus cu basca în mână şi aşa am negociat cu nemţii, care fac lucrul acesta.

Eu zic că este momentul ca cei care acuză de populism să nu fie ei populişti.

Sunt total de acord cu o propunere - poate un pas puţin mai mic decât cel pe care l-am propus noi prin acest proiect...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

...şi sunt de acord cu propunerea celor de la Forţa Dreptei, venită prin domnul deputat Antonel Tănase, ca măcar în perioada în care nu avem an electoral, aceşti bani să poată fi folosiţi şi redirecţionaţi către nevoile oamenilor care ne-au ales, din judeţele ţării noastre, acolo unde efectiv este nevoie...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

...de aceşti bani.

Vă mulţumesc.

Este un lucru pe care îl putem face împreună.

Şi nu este niciun pericol, pentru dumneavoastră, de a fi, ştiu şi eu, puşi într-o lumină proastă, că AUR vrea să facă ceva cu aceşti bani, iar dumneavoastră v-aţi obişnuit să creaţi o nouă clasă de asistaţi sociali pe bani publici, o clasă de lux. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Avem o intervenţie din online, domnul Benga Tudor-Vlad.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

E foarte, foarte multă ipocrizie în întreg Parlamentul României, pe tot ceea ce înseamnă finanţarea partidelor politice.

E foarte multă ipocrizie şi foarte mult populism.

Da, toată lumea ştie, a crescut subvenţia, întruna, de 5 ani de zile tot creşte şi nimeni n-a protestat.

Unii au tăcut explicit, alţii au tăcut tacit, a tăcut multă lume.

Ce face acum AUR şi vine şi bagă banii aceia în cont şi după aceea vine şi o face pe bunul samaritean, despre ce vor ei să construiască sau nu, este iarăşi o aiureală, pentru că nu acesta este scopul acestei finanţări.

Modul în care se face finanţarea partidelor politice într-o ţară ţine esenţialmente de cum vrei să faci jocul realmente deschis şi echitabil.

Şi realitatea este că până în clipa de faţă singurul proiect de lege care atacă toată problema aceasta este un proiect de lege al USR - Pl-x 203/2019. (Vociferări.)

Îl găsiţi în circuitul legislativ, e blocat la comisii, de ani de zile. Şi scopul lui principal avea de-a face cu transparentizarea finanţărilor, chiar şi în aceste condiţii. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, vine domnul Simion la tribună şi explică aici despre cum este finanţat AUR prin cotizaţiile membrilor, dar problema este că date fiind plafoanele curente de contribuţii ale candidaţilor, acolo, şi pe împrumuturi şi pe donaţii, şi mai ales, atenţie, în legea existentă încă există acea prevedere foarte parşivă despre împrumuturile care, cu trecerea timpului, se transformă în donaţii.

Din punctul acesta de vedere, sistemul de finanţare a partidelor politice româneşti încă este deschis la bani complet netransparenţi. Şi acesta este motivul pentru care orice îmbunătăţire şi orice deschidere reală a jocului trebuie să plece de la transparentizare şi de la modul în care partidele trebuie să fie obligate să-şi publice toate acele surse.

Mai departe de atât, mai este o chestiune foarte importantă. Toate partidele politice au preferat..., şi finanţarea, subvenţia, în clipa de faţă, se duce preponderent către partidele parlamentare.

Una din propunerile USR a fost tocmai să schimbăm radical acest mod de folosire a banului public...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

...şi să deschidem finanţarea publică şi către independenţi şi către oricine are minimum un consilier local ales.

Deci, din punctul acesta de vedere, îmi pare rău, discutăm discuţii, este foarte mult populism şi foarte multă ipocrizie în această dezbatere despre finanţarea partidelor...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

S-a scurs timpul.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Dacă vrem realmente să ajungem undeva trebuie să începem cu transparentizarea.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Mitrea Dumitrina, vă rog frumos, din partea Grupului AUR, aveţi cuvântul.

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Tanasă, 2 vorbitori de grup, îmi pare rău!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Procedură!

Doamna Dumitrina Mitrea:

Aşa este, domnilor colegi deputaţi, domnilor colegi de la USR, câtă "ipocrizie" poate să aibă Partidul AUR!

Câtă "ipocrizie" să vă cerem să renunţaţi la banii pe care îi luaţi, pur şi simplu, 220 de milioane de euro, în 4 ani, să-i luaţi din banii poporului! Suntem "ipocriţi", suntem cu adevărat extraordinar de "ipocriţi"!

Întotdeauna vom fi "ipocriţi" când cerem ceva pentru popor, aşa este!

O voce de la USR:

Dar nu oferiţi nimic bun!

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da... ce mă interesează cel mai mult este... şi promit domnului coleg de la USR că Partidul AUR va lupta şi va face în aşa fel încât să ajungem la guvernare şi să luăm cu adevărat aceşti bani pe care îi luaţi pur şi simplu şi nu vă interesează absolut deloc ce veţi face cu banii aceştia, da? (Vociferări.)

O să vă luăm această indemnizaţie!

Vă promitem că vom ajunge la guvernare şi promitem poporului român că vom ajunge la guvernare şi aceşti bani nu o să-i mai luaţi nici dumneavoastră, nici noi!

Mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Tanasă, dacă nu sunteţi pe procedură o să vă opresc microfonul!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Aş aprecia, dacă s-a putut pentru procedură...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu vă dau cuvântul, să ştiţi. (Vociferări.)

Aşa vor fi, deci nu vă dau cuvântul.

Indicaţi procedura, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Păi, domnul Simonis nu a indicat procedura, adineauri. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

30 de secunde, indicaţi procedura. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

30 de secunde.

30 de secunde, hai!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

30 de secunde şi opriţi microfonul.

Domnul Dan Tanasă:

Păi, nu, dar staţi puţin, adineauri, domnul Simonis...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Se scurge timpul...

Domnul Dan Tanasă:

...a luat cuvântul...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat!

De obicei e... 30 de secunde.

Domnul Dan Tanasă:

Nu, eu am înţeles, am înţeles, dar trebuie să vadă şi românii cum băgaţi pumnul în gură opoziţiei!

Adineauri, domnul Simonis a zis că vorbeşte pe procedură şi l-aţi lăsat să vorbească orice. Şi, atunci, eu... (Vociferări.) ...eu, care sunt tot parlamentar, exact ca domnul Simonis, am venit şi v-am spus că vreau să vorbesc pe procedură.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

A avut procedură domnul Simonis.

Domnul Dan Tanasă:

Şi evident...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mai mult, este şi lider de grup.

Domnul Dan Tanasă:

...evident...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vi s-au scurs 20 de secunde, domnule...

Domnul Dan Tanasă:

...evident, mă trataţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...deputat.

Domnul Dan Tanasă:

...mă trataţi superior.

Da, repet, am vrut pe procedură.

Deci ce spuneţi voi este că puteţi să vă luaţi maşini scumpe, puteţi să vă plătiţi sedii la partid, puteţi să vă luaţi amante în partid, da, colegii de la PSD şi PNL, dar nu puteţi să-i lăsaţi pe cei de la AUR să construiască un spital.

Asta le spuneţi voi românilor!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Să ştiţi că auzim foarte bine, nu trebuie să ţipaţi. (Vociferări.)

Am finalizat dezbaterile.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Pe procedură, vă rog, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnul Benga a intrat prin teleconferinţă şi nu ştiu cât mai putem fi de acord să se perpetueze acest sistem de muncă.

Am văzut o modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor care permite în continuare teleconferinţa. De ce? Pentru că unii sunt mai leneşi şi, în schimbul unei indemnizaţii destul de generoase, nu îşi permit să îşi plimbe corpul până la Parlament, să vină aici? Trebuie să intre prin telefon domnul Benga, care ne vorbeşte de transparenţă?

Aş aprecia, măcar liderii de grup să reconsidere acel proiect de hotărâre, pentru că e penibil, absolut, atâta timp cât s-a ridicat starea de alertă, să continuăm cu conferinţele online şi cu dictatele din altă parte. Suntem totuşi for suveran şi trebuie să fim prezenţi la lucru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Benga, la muncă, Benga!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege privind unele măsuri de îmbunătăţire a implicării angajaţilor în procesele decizionale la nivelul angajatorilor; PL-x 73/2021.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri de îmbunătăţire a implicării angajaţilor în procesele decizionale la nivelul angajatorilor.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa PL-x 73/2021 din data de 1 februarie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind unele măsuri de îmbunătăţire a implicării angajaţilor în procesele decizionale la nivelul angajatorilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru stabilirea unor măsuri de îmbunătăţire a implicării angajaţilor în procesele decizionale la nivelul angajatorilor, intervenindu-se prin modificare şi/sau completare asupra Legii nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, asupra Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asupra Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi asupra Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 8 aprilie 2021 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 7 decembrie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de respingere a proiectului de lege, pentru următoarele considerente.

Cred că ar trebui să finalizez cu...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

E suficient.

Doamna Csép Éva-Andrea:

...considerentele...

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumim.

La dezbateri generale, dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011; PL-x 656/2020.

Din partea iniţiatorilor? Nu sunt intervenţii.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică?

Vă rog, doamnă.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa PL-x 656/2020 din 20 octombrie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, urmărindu-se, conform expunerii de motive, depăşirea disfuncţionalităţilor existente în prezent şi relansarea dialogului social în România.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de respingere a proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene; PL-x 448/2019.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem un PL-x propus de foştii colegi parlamentari de la PMP, în 2019, Doru Coliu şi domnul Petru Movilă.

Şi voi da citire raportului comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă, cu adresa PL-x 448/2019, au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă, în şedinţa din data de 2 octombrie 2019.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 385 din 14 mai 2019, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social, prin avizul nr. 2056 din 24 aprilie 2019, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţia "că este necesar ca măsurile propuse prin propunerea legislativă să fie extinse şi pentru cetăţenii români din afara Uniunii Europene".

Guvernul, prin punctele de vedere transmise cu nr. 885 din 11 iunie 2019, respectiv nr. 33 din 17 ianuarie 2020, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea obligaţiei ca statul român, la cererea familiei, să suporte cheltuielile aferente procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene care au înregistrat venituri care nu depăşesc contravaloarea salariului mediu net, raportat de Institutul Naţional de Statistică la momentul decesului.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege şi au înaintat plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a iniţiativei legislative, în data de 18 decembrie 2019.

În şedinţa din 13 aprilie 2021, în temeiul art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la comisiile sesizate în fond a proiectului de lege.

Membrii celor două comisii sesizate au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Astfel, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi-a desfăşurat lucrările în data de 7 octombrie 2021, iar Comisia pentru politică externă a examinat proiectul de lege şi raportul preliminar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 8 decembrie 2021.

La dezbaterile din cadrul Comisiei pentru politică externă a participat, în calitate de invitat, şi domnul director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, domnul Bogdan Filip.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi...

Domnul Andi-Lucian Cristea:

...politică externă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat, vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Încerc, este un proiect de lege cu impact emoţional.

Şi acum vine partea interesantă, pentru că sunt explicaţiile juridice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă şi membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul suplimentar de respingere, pe următoarele considerente:

- promovarea acestei iniţiative legislative ar conduce la o discriminare evidentă între cetăţenii români care au decedat pe teritoriul României sau în alte ţări decât cele ale Uniunii Europene şi cei decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene;

- prin alocarea unor fonduri publice în scopul avut în vedere se poate ajunge la situaţii inechitabile în raport cu cetăţenii români domiciliaţi în ţară, care decedează, situaţii care încalcă principiul solidarităţii sociale;

- atât în cuprinsul propunerii legislative, cât şi în expunerea de motive nu sunt prevăzute mijloacele necesare pentru acoperirea sporului de cheltuieli, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul Volosatîi Boris, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR va susţine acest proiect de lege.

Şi rog toţi colegii să facă tot posibilul ca acest proiect de lege să devină lege.

Şi el nu este nicidecum discriminatoriu, pentru că cetăţenii noştri care au decedat în spaţiul european nu se află pe teritoriul României şi se vorbeşte în lege doar de repatriere a acestora.

Din aceste considerente, este o normalitate.

Şi vă chem la susţinerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Predescu Ana-Loredana, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Repatrierea cetăţenilor decedaţi în afara graniţelor ţării reprezintă, cu siguranţă, un aspect cu implicaţii emoţionale şi consider că iniţiatorii acestui proiect au avut într-adevăr intenţii bune şi lăudabile.

Chiar şi personal am întâlnit situaţii dramatice ale unor familii care au aşteptat mai multe luni de zile pentru a-şi putea aduce în ţară rudele decedate, din cauza imposibilităţii de a strânge banii necesari aducerii lor în ţară.

Este greu de imaginat sau de ignorat, aşa cum am întâlnit - caz concret - o soţie tânără, cu copii, a trebuit să... dincolo de a face faţă durerii pierderii soţului decedat în străinătate, la muncă, să facă faţă şi procedurilor birocratice necesare aducerii acestuia în ţară.

Totodată, conform datelor oficiale, costul mediu necesar repatrierii unui cetăţean decedat este... costurile medii sunt în jur de 4.000-5.000 de euro, iar anual se estimează undeva la 2.500 de decese ale cetăţenilor români în străinătate.

La un prim calcul, costurile sunt de milioane de euro, mai ales că cifrele în realitate sunt mult mai mari, având în vedere că multe dintre familiile decedaţilor nu solicită înscrierea certificatelor de deces în cadrul registrelor de stare civilă române la misiunea diplomatică sau oficiul consular.

Peste aceste sume destul de greu de suportat de bugetul statului român, consider că se creează o situaţie inechitabilă, în raport cu cetăţenii români domiciliaţi în ţară, deoarece nu beneficiază de transport funerar pe teritoriul României şi, totodată, niciun stat membru al Uniunii Europene nu decontează aceste cheltuieli.

Toate cele expuse anterior reprezintă argumente puternice, atât pro acest proiect de lege, cât şi contra, însă soluţia pe care eu o consider corectă şi care să vină în sprijinul familiilor celor decedaţi în străinătate o reprezintă obligativitatea încheierii unei asigurări, mai ales pentru cei care deţin un contract de muncă pe teritoriul altui stat. Şi această soluţie vine de la Legea nr. 227 din 2 noiembrie 2020, al cărei art. 11 s-a modificat, în sensul în care ofertele ferme din contractele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) vor cuprinde cel puţin următoarele elemente - şi dau citire lit. p) - "asigurarea transportului lucrătorilor cetăţeni români în statul de primire, transportul de la locul cazării la locul desfăşurării activităţii, precum şi condiţiile de transport şi de repatriere a salariaţilor români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces".

Acesta consider eu că este un motiv întemeiat pentru a respinge acest proiect de lege, care îşi găseşte soluţia în unul deja existent.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stoica Ciprian-Titi, Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

În ultimii 32 de ani, avem peste 5 milioane de români care au fost nevoiţi să plece peste hotare din cauza incompetenţei, hoţiei şi prostiei de care au dat dovadă guvernele pe care partidele din care faceţi parte le-au susţinut.

Ce vreau să vă spun este că aceşti români sunt cel mai mare investitor al ţării, trimit peste 6 miliarde de euro pe an, şi cred că 2, 3, 5 milioane de euro pentru a acoperi aceste costuri de repatriere are statul român.

Cum aţi găsit şi am găsit împreună bani pentru a susţine activitatea minorităţilor naţionale din România, cred că putem să-i ajutăm şi pe românii noştri care au fost nevoiţi să plece în afară.

Eu sunt unul dintre ei, care, din fericire, am reuşit să mă întorc şi cred că şi alţi colegi parlamentari care au locuit în diaspora ştiu foarte bine câte eforturi se fac de către comunităţi pentru a ajuta pe cei care nu au posibilitatea financiară, în cazul unei tragedii, să poată fi repatriaţi.

Gândiţi-vă că nu vor apela la aceste servicii decât aceia care au cu adevărat nevoie!

Aşa că această ipocrizie că ne speriem de nişte costuri de câteva milioane de euro pe an din partea unui stat care face parte din Uniunea Europeană nu cred că pot fi luate în calcul.

Vă rog mult să votaţi împotriva respingerii.

N-aţi fost de acord nici să introducem în bugetul de stat, prin amendamente, aceste sume. Măcar acum arătaţi că vă pasă, nu doar în alegeri, de cei peste 5 milioane de fraţi ai noştri, români, care din cauza dumneavoastră au plecat peste graniţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Comisiile sesizate în fond propun respingerea.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 67¹ alin. (1¹) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 299/2021.

Din partea iniţiatorilor? Nu sunt înscrieri.

Comisia pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru tineret şi sport a fost sesizată prin adresa Biroului permanent din 30 iunie 2021, în vederea examinării şi întocmirii unui raport, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 67¹ alin (1¹) din Legea educaţiei fizice şi sportului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele - Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi avizul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 67¹ alin (1¹) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, astfel încât participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) să poată încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condiţiile legii.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 9 noiembrie 2021, iar la votul final asupra proiectului de lege au participat 11 deputaţi dintre cei 13 membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret şi sport a hotărât, cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru şi 4 împotrivă -, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, având în vedere că adoptarea acestui proiect ar duce la:

- subfinanţarea sistemului de sănătate şi subfinanţarea sistemului de pensii actual şi viitor;

- tratament fiscal inechitabil pentru categorii profesionale de facto non-sportive;

- creşterea riscului unui conflict cu legislaţia europeană şi, implicit, naţională în domeniul ajutorului de stat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale nu sunt intervenţii.

Proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind interdicţia cu caracter temporar a scoaterii din ţară a unor produse provenite din activităţi agricole şi de exploatare forestieră din România; PL-x 331/2020; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

O să vă rog, la final, să propuneţi şi timp de dezbatere.

Domnul Constantin Bîrcă:

Da.

Mulţumesc.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind interdicţia cu caracter temporar a scoaterii din ţară a unor produse provenite din activităţi agricole şi de exploatare forestieră din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 mai 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal în vederea instituirii, cu caracter temporar, a interdicţiei privind exportul de produse provenite din activităţi agricole şi de exploatare forestieră.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind interdicţia cu caracter temporar a scoaterii din ţară a unor produse provenite din activităţi agricole şi de exploatare forestieră din România, din următoarele motive:

- proiectul de lege nu respectă prevederile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene cu privire la libera circulaţie a mărfurilor;

- şi soluţiile legislative care vizează interzicerea sau limitarea exportului de produse lemnoase în ţările extracomunitare nu mai au obiect de reglementare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Bîrcă:

...două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai e nevoie.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Bîrcă:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Din partea grupurilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului de grajd; Pl-x 193/2021.

Din partea iniţiatorilor? Nu sunt înscrieri.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic sau al Comisiei pentru agricultură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului de grajd.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din data de 4 mai 2021.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţilor de colectare, stocare şi valorificare a gunoiului de grajd, în vederea protejării sănătăţii umane şi a mediului înconjurător. Iniţiativa vizează condiţiile utilizării gunoiului de grajd, în vederea reducerii depozitării acestuia în condiţii neconforme, metodele şi mijloacele de colectare şi stocare, modalităţile de utilizare a gunoiului de grajd, atribuţiile administraţiei publice locale, modalitatea de stabilire a sancţiunilor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind gestionarea gunoiului de grajd, din următoarele motive:

- prevederile propunerii legislative nu respectă normele de tehnică legislativă şi nu sunt corelate cu cele existente deja în legislaţia în vigoare - Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor -, precum şi cu legislaţia subsecventă, în vederea evitării paralelismelor de reglementare.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri? Nu sunt.

Propunerea rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006; Pl-x 390/2008.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Nu este nimeni?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006, transmisă cu adresa Pl-x 390/2008 din 17 iunie 2020, înregistrată la comisie sub nr. 4c-3/296 din 18 iunie 2008.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 9 noiembrie 2021 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sunt... domnul Cîtea, l-am văzut, domnul Daniel Ghiţă, da, mai mulţi sportivi în Parlamentul României.

La finalul şedinţei, fac un apel la dumneavoastră. Avem, cu mai mulţi preşedinţi de federaţii, o dezbatere, la Grupul AUR.

E absolut jignitor ce s-a întâmplat - echipa noastră de gimnastică a ajuns să facă apeluri publice pentru donaţii, ca să meargă la Campionatele Europene! Am ajuns în cel din urmă hal!

I-am explicat domnului ministru Novák, din păcate nu ştiu dacă a înţeles, că trebuie să începem de jos, de la sportul de masă.

A spus că nu a avut timp, într-un an, să le facă pe toate.

Ne gândim la tot felul de naturalizări, dar nu ne gândim la ce e mai bine pentru naţiunea română, ca fiecare copil să facă sport.

Aşa că lansez o invitaţie către colegii care au... şi colegii din Comisia pentru sport, domnul Tudor Pop!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

13. Reexaminarea Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 77 din 10 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 8 martie 2021; PL-x 641/2019/2021.

Comisia pentru administraţie, Comisia juridică sau Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate.

În temeiul dispoziţiilor art. 137 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru administraţie publică, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu această lege, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 77 din 10 februarie 2021.

Legea trimisă are ca obiect de reglementare instituirea unui regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, al creării de locuri de muncă şi al creşterii veniturilor bugetare. Sunt avute în vedere insulele, grindurile şi alte suprafeţe de uscat cu potenţial de exploatare economică. De asemenea, intră sub incidenţa iniţiativei construcţiile civile edificate pe terenurile mai sus amintite, în măsura în care sunt utilizate exclusiv pentru activităţile economice prevăzute la art. 6 din proiect, deci cele aferente producţiei de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul, jocuri de noroc şi servicii conexe.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Legea rămâne la votul final.

14. Reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 239 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 23 iulie 2020; PL-x 326/2017/2021; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului? Nu este.

Comisia pentru constituţionalitate, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii, raportul.

Vă rog, doamnă.

O să vă rog...

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...să propuneţi şi timpul.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul dispoziţiilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele 3 comisii au fost sesizate cu Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996.

Legea are ca obiect de reglementare dreptul oricărei persoane care a suferit un prejudiciu cauzat de o încălcare a legislaţiei în materie de concurenţă de către o întreprindere sau asociaţie de întreprinderi de a solicita instanţelor de judecată competente despăgubirea integrală a prejudiciului suferit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Legea privind respingerea ordonanţei de urgenţă, în cadrul procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale, în şedinţa din 22 februarie 2021, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât adoptarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, cu un amendament admis prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpul, vă rog să-l propuneţi, de dezbateri.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Cinci minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, timp de dezbatere 5 minute.

141 de voturi pentru, două contra, două abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu.

La art. 1 - 3 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune adoptarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2017.

Legea rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Încheiem aici şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.57.