Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul de 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 210.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei, următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei din zilele de luni, 4 aprilie, şi marţi, 5 aprilie 2022; programul de lucru pentru perioada 4-9 aprilie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 28 martie - 4 aprilie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Şi vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările Camerei Deputaţilor cu răspunsurile orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului, iar la ora 19.00 va avea loc şedinţa comună a celor două Camere, consacrată discursului preşedintelui Ucrainei.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Am eu, procedură.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnul lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu e legat de ordinea de zi, este pe procedură.

Doresc să fac un anunţ, şi anume, vreau să anunţ plenul Camerei Deputaţilor că, începând de astăzi, domnul deputat Dumitru Coarnă nu mai face parte din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor şi va activa ca parlamentar neafiliat. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterile iniţiativelor legislative.

Avem Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 30/2022.

A venit raportul?

A venit.

Dau cuvântul domnului Ştefan-Ovidiu Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a decesului domnului Feodorov Lucian, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor la alegerile din 6 decembrie 2020.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor şi având în vedere lista supleanţilor comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central şi adresa Alianţei pentru Unirea Românilor, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant şi propune validarea mandatului de deputat pentru domnul Grădinaru Radu-Vicenţiu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, candidat pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

O să dau citire şi hotărârii.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al domnului Grădinaru Radu-Vicenţiu, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului domnului Feodorov Lucian.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu mulţumesc.

Doamna Dumitrescu Raluca Giorgiana, doriţi să luaţi cuvântul?

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu (din sală):

Din greşeală, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu. Ne-am lămurit.

Cred că aşa... Hai, verdele sus!

Dacă sunt obiecţii sau comentarii cu privire la raportul Comisiei de validare?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

La titlu sunt observaţii?

La preambul sunt observaţii?

La articolul unic?

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 29/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mergem la poziţia a noua, deoarece restul proiectelor nu au în acest moment raport.

9. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; PL-x 449/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Todosiu, vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă a pornit de la sesizarea unui ghid turistic din Alba Iulia, căruia, în momentul în care a dorit să-şi depună dosarul pentru a candida pentru un post public în Primăria din Alba Iulia, i-a fost respins dosarul, pe motiv că nu a putut să-şi demonstreze vechimea în specialitatea studiilor.

Acest proiect s-a bucurat de încrederea multor parlamentari şi vreau să mulţumesc, pentru că am văzut astăzi şi în comisii.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru muncă, Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, cine prezintă raportul? Liderii?

PL-x 449.

Stafful tehnic!

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan, la dezbateri generale.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal votează acest proiect de lege.

Şi proiectul în sine reprezintă o componentă care era inclusă în Proiectul de reformă a Legii pensiilor, pe care l-am lăsat la Ministerul Muncii, întrucât este firesc ca şi persoanele care desfăşoară activităţi sub formă de PFA sau întreprinderi individuale să beneficieze de recunoaşterea vechimii în muncă.

Ce se întâmplă în acest moment cu persoanele care lucrează ca PFA-uri? Ele prestează o muncă într-un anumit domeniu economic, plătesc asigurări de sănătate, taxe şi contribuţii la pensii, sunt specializate, au competenţe şi au spirit antreprenorial, însă, în momentul în care se duc să se angajeze într-o instituţie publică, nu li se recunoaşte vechimea în muncă.

În momentul în care, de exemplu, doresc să participe la un concurs, iarăşi, primesc respingere, pentru că nu au vechimea necesară.

Practic, prin acest proiect de lege se recunoaşte vechimea în muncă şi în specialitate pentru perioada în care o persoană desfăşoară activităţi ca persoană fizică autorizată.

Este un proiect bun, dar reprezintă... (Probleme tehnice. Vociferări.)

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu nu pot interveni.

Doamna Raluca Turcan:

Am înţeles.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Este un proiect bun, care reprezintă însă doar un mic pas înainte pe ceea ce înseamnă recunoaşterea activităţii celor care desfăşoară activităţi sub formă de persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa Ilie-Alin.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul AUR va vota acest proiect legislativ.

Eu însumi am fost în această situaţie, timp de foarte, foarte, foarte mulţi ani de zile. Aproape întreaga mea activitate profesională desfăşurată până acum, cu excepţia a puţini ani, în care am activat pe piaţa muncii ca persoană fizică autorizată, fără a beneficia de calculul vechimii la pensie, chiar şi atunci când am achitat contribuţii la sistemul de pensii, deoarece impunerea contribuţiei anuale pentru PFA, la acel moment, nu era reglementată la un nivel considerat suficient de mare, adică acele douăsprezece salarii minime în anul respectiv.

A făcut parte... intenţionam să fac o iniţiativă legislativă, însă deoarece iniţiativele noastre, în general, nu sunt votate, indiferent de conţinutul lor, nu am făcut-o.

Voi face câteva amendamente, sub forma unui nou proiect legislativ, pe care de-abia aştept să văd dacă le veţi vota sau nu.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Avem...

Dar să ştiţi că la acest proiect de lege sunt 3 amendamente admise. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

M-am uitat, nu schimbă...

Nu schimbă...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, a fost scurt timpul de dezbateri, am înţeles.

Doamnă Ţoiu Oana-Silvia, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamna Turcan menţiona că este un pas bun, dar doar unul dintre paşii necesari. Şi are dreptate.

Pentru fiecare dintre ceilalţi paşi noi avem însă proiecte de lege deja depuse şi ne aşteptăm ca declaraţia să fie urmată şi de voturile ulterioare ale PNL.

În momentul acesta, în România sunt 416.090 de persoane fizice autorizate active, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Dar o altă lege, pe care o avem depusă în pachetul de sprijin pentru munca independentă, în dezbatere la Senat, vizează recunoaşterea vechimii în muncă şi a vechimii în specialitate pentru nişte oameni esenţiali în comunităţile noastre - medicii de familie. Sunt 10.652 de cabinete independente de medicină de familie - din păcate, majoritatea în mediul urban şi doar 4.000 dintre acestea în mediul rural - şi peste 10.000 de cabinete medicale independente de specialitate, 15.650 de cabinete stomatologice independente.

Pentru toţi aceşti oameni, care, conform statutului lor, nici măcar nu-şi pot face singuri contract de muncă, ca medici de familie, este necesar să fie votată, în completarea pachetului de sprijin pentru munca activă, alături de votul pentru recunoaşterea vechimii în muncă a PFA-urilor şi întreprinderilor individuale, şi legea care prevede recunoaşterea vechimii în muncă şi a vechimii în specialitate pentru medicii de familie.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai sunt solicitări? (Vociferări.)

Din partea Grupului PSD doreşte cineva să intervină?

Văd că aveţi multe discuţii interbancare, aşa...

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Dacă pe articole sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Trei amendamente admise.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem la punctul 11, următorul care are raportul.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 11 februarie 2022; PL-x 151/2022; lege ordinară.

Am avut procedură de urgenţă.

Dacă există iniţiator?

Din partea Guvernului României?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Să vă şi prezentaţi, vă rog.

Doamna Janina-Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Janina Sitaru, Ministerul Afacerilor Externe.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul va funcţiona pe perioada următorilor 7 ani, drept principal vector al asistenţei acordate Republicii Moldova de către ţara noastră.

El vizează finanţarea de proiecte în 14 domenii, precum: sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, lucrările publice şi infrastructură, întreprinderile mici şi mijlocii, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, afaceri interne, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare, turism, competitivitate şi politică industrială.

Ca şi în cazul acordului anterior, implementarea proiectelor care vor fi propuse de partea din Republica Moldova va reveni ministerelor cu competenţe în respectivele domenii.

Între momentul semnării Acordului şi momentul actual, contextul s-a schimbat, pe fondul crizei din Ucraina, iar în acest context, problemele cu care se confruntă Republica Moldova s-au acutizat. Vorbim despre o criză umanitară şi economică majoră, generată de valul masiv de refugiaţi din Ucraina. Primirea refugiaţilor, consecinţele indirecte ale războiului, cum ar fi scăderea dramatică a comerţului cu Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă, precum şi remitenţele din Federaţia Rusă, cumulate cu criza preexistentă a gazelor naturale şi inflaţia, pun o presiune extremă asupra finanţelor publice şi a capacităţii administrative ale Republicii Moldova, context în care devine cu atât mai important ca Acordul să fie ratificat şi să intre în vigoare cât mai rapid.

Acest acord va reprezenta principalul instrument prin care România va sprijini în mod practic, în perioada următoare, financiar şi tehnic, eforturile Republicii Moldova pe calea reformelor şi apropierii de Uniunea Europeană.

De asemenea, Acordul trebuie să fie instrumentul prin care să finanţăm toate proiectele mari, strategice, de anvergură, aflate pe agendă.

Republica Moldova are nevoie mai mult decât oricând de sprijinul României, iar Acordul va reconfirma rolul esenţial al României pentru asigurarea stabilităţii şi dezvoltării Republicii Moldova, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumim pentru atenţia pe care aţi dat-o acestui document legislativ şi vă rugăm să acordaţi votul dumneavoastră.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru raport.

Vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România, Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 11 februarie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificări şi completări, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu acest proiect de lege.

El vizează ratificarea acestui acord - Acordul privind implementarea programului de asistenţă tehnică în valoare de 100 milioane de euro, principalul instrument prin care România va acorda sprijin autorităţilor Republicii Moldova, în eforturile acestora privind dezvoltarea durabilă, reforme şi apropierea de Uniunea Europeană. Permite acordarea unei contribuţii nerambursabile de 100 de milioane de euro, contribuţie plătibilă în 7 ani de la data intrării în vigoare a acordului.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la şedinţa comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de adoptare.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnule deputat Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest ajutor financiar pe care România îl oferă Republicii Moldova este deosebit de important, atât din perspectiva parcursului european al Republicii Moldova şi a îndeplinirii de către statul frate de peste Prut a tuturor cerinţelor care derivă din Acordul de asociere la Uniunea Europeană, cât şi din perspectiva a ceea ce înseamnă relaţia frăţească pe care România şi Republica Moldova o au.

Republica Moldova nu este un simplu vecin. Republica Moldova nu este doar un partener. Republica Moldova este un stat frate de care ne leagă istorie, limbă şi conştiinţă naţională.

Este foarte important că acest acord vine să întărească nu doar cadrul de cooperare dintre Republica Moldova şi România, respectiv Uniunea Europeană, ci vine să investească în principalele domenii strategice pe care Guvernul de la Chişinău doreşte să le dezvolte în următoarea perioadă - şi mă refer aici la chestiuni care ţin de infrastructură edilitară de utilităţi, infrastructură de transport, domeniul energetic, domeniul comercial, domeniul schimburilor de resursă umană şi de expertiză instituţională, infrastructură majoră şi alte chestiuni importante, dintre care ştim cu toţii ce înseamnă dezvoltarea umană pe zona de educaţie, mediu şi sănătate.

Acest acord este esenţial din perspectiva racordării Republicii Moldova la ceea ce înseamnă comuniunea de valori europene şi din perspectiva faptului că România este fratele care coordonează această direcţie fundamentală de integrare europeană a Republicii Moldova.

De asemenea, în perspectiva integrării europene a Republicii Moldova, ţin să salut decizia pe care doamna preşedinte Maia Sandu, Guvernul de la Chişinău şi Parlamentul de la Chişinău au luat-o, în vederea formulării cererii oficiale de aderare la Uniunea Europeană.

De asemenea, mi se pare foarte greşit că de multe ori se vorbeşte depreciativ despre această susţinere financiară pe care România o acordă Republicii Moldova, chiar de aici, din ţară.

Mie mi se pare că este un prim pas, un pas care trebuie urmat de alţi paşi, în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii umane, dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova.

Nu în ultimul rând, ţin să salut această politică pe care Guvernul României a adoptat-o şi susţinerea aceasta consider că va fi întâmpinată şi de noi paşi, atât pe planul cooperării frăţeşti dintre Republica Moldova şi România, cât şi în perspectiva integrării în Uniunea Europeană a statului frate, Republica Moldova.

Partidul Naţional Liberal va vota.

Şi susţinem orice demers care priveşte Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc pentru lămuriri.

Domnul Cristea Andi-Lucian.

Vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Social Democrat susţine acest acord.

Dar aş vrea să spun că nu este prima dată când noi sprijinim - România - în mod constant, parcursul european al Republicii Moldova. Am făcut acest lucru şi în trecut - în 2015, de exemplu, 150 de milioane de euro, un acord bilateral de finanţare.

Şi trăim vremuri istorice, pentru că în aceste momente extrem de dure, când este un conflict armat în Ucraina, când Ucraina se află sub agresiunea Federaţiei Ruse, se deschide o fereastră de oportunitate ca Republica Moldova să facă acest pas, din politica de vecinătate către politica de extindere a Uniunii Europene, şi în acest context sprijinul acordat de Bucureşti este cu atât mai important.

În acelaşi timp - aş vrea să spun o ultimă frază -, aceste gesturi din partea Guvernului şi din partea establishment-ului de la Bucureşti obligă Chişinăul la seriozitate.

Şi aş vrea doar să menţionez un moment deloc plăcut, când o firmă românească cu experienţă, cu expertiză foarte solidă, care putea să asigure un proiect de interconectare, a pierdut acel contract în faţa unei firme din Asia. A fost, poate, un semnal, a fost, poate, o lipsă de atenţie din partea Chişinăului. Cert este că la Bucureşti nu s-a văzut bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Sunt două solicitări de la Grupul AUR.

Domnul Ciubuc? Sau...? (Vociferări.)

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Nu sunt două.

Nu, nu, domnul Ciubuc este la neafiliaţi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, e la neafiliaţi.

Atunci, Volosatîi Boris.

Vă rog, aveţi cuvântul. (Vociferări. Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ciprian Ciubuc.)

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu vă mulţumesc mult pentru această unanimitate în problema susţinerii Republicii Moldova, din partea ţării.

Desigur că Grupul AUR, cu certitudine, va susţine şi susţine orice apropiere a acestor două state româneşti.

Eu aş vrea să cred că în acest mandat putem aduce încă multe exemple de apropiere a celor două state româneşti de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că Republica Moldova nu este un vecin, nu este doar un partener, Republica Moldova este frate care aşteaptă să fie integrată definitiv, doar că, la fel ca orice copil, rătăceşte.

Eu vă mulţumesc mult pentru susţinerea necondiţionată a românilor din partea stângă a Prutului!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Un lider sau un vicelider de la Grupul AUR, vă rog frumos.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu.)

Domnul Ciubuc, din partea grupului neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Precizez că încă nu mi-am dat demisia din AUR; am fost exclus; aştept o decizie a Grupului AUR.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă... dacă nu v-aţi dat demisia din AUR...

Domnul Ciprian Ciubuc:

În altă ordine de idei...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

...nu aveţi dreptul să vorbiţi, că sunteţi al doilea vorbitor.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Nu, nu mi-am dat-o.

Aş dori să intervin pe acest proiect de lege.

Salut... sunt născut la Chişinău şi salut decizia Guvernului de a ajuta Republica Moldova cu un alt ajutor, de 100 de milioane de euro, însă aş dori să fac câteva precizări.

De-a lungul istoriei şi de-a lungul a 32 de ani, România a tot ajutat Republica Moldova, cu sute de milioane de euro. Cred că sunt peste 500 de milioane de euro, în 32 de ani. Însă aceşti bani au fost daţi Guvernului Republicii Moldova, automat, "vecinului".

Unele voci din Parlamentul României, de-a lungul a 32 de ani, au susţinut că Republica Moldova este "vecinul" României. Unii au susţinut că suntem "fraţi".

Dacă România, astăzi, ajută Republica Moldova, din punctul meu de vedere, strict tehnic, aceşti bani trebuie să ajungă în comunităţile din Republica Moldova, nu să ajungă pe mâna unor guverne, care...

Aceşti bani sunt împărţiţi de Agenţia de Plăţi care se ocupă cu distribuirea granturilor şi investiţiilor, care, de fiecare dată, banii care au fost daţi din buzunarul contribuabililor români, fraţilor de peste Prut, respectiv moldovenilor, români basarabeni, de acolo, au fost daţi când pe timpul lui Filat, când pe timpul lui Plahotniuc, când pe timpul lui Dodon, au fost daţi în funcţie de culoarea politică, în comunităţi.

De aceea, susţin şi cred că e timpul să facem un proiect de lege ca România să ajute Republica Moldova punctual, comunităţile locale, nu Guvernul Republicii Moldova.

Cred că fiecare dintre dumneavoastră aţi fost la Chişinău şi aţi văzut cât e de mare discrepanţa între sărăcie şi îndestulare sau bogăţie - vilele de sute de mii de euro care sunt acolo.

Deci, trebuie să înţelegem că, dacă ajutăm Republica Moldova, trebuie să ajutăm...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercaţi să finalizaţi!

Domnul Ciprian Ciubuc:

...comunitatea, nu să ajutăm guvernele, care sunt vremelnice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem la pct. 12.

Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2021.

Doamnă preşedinte, aveţi succint, nu? Aveţi o variantă soft.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii v-a adus la cunoştinţă raportul său de activitate semestrial.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în 59 de şedinţe, în plenul său şi în subcomisii de analiză a petiţiilor. Şedinţele comisiei s-au desfăşurat mixt, condiţiile specifice măsurilor legale de combatere a pandemiei COVID-19 impunând unele restricţii inclusiv în privinţa audierilor petenţilor şi ale reprezentanţilor instituţiilor şi autorităţilor publice.

În scurta mea prezentare aş dori să mă refer la câteva aspecte relevante, în contextul epidemiologic curent.

Pandemia de COVID-19 a afectat multe domenii ale vieţii sociale şi activitatea multor instituţii şi autorităţi. Mulţi petenţi au reclamat în memoriile lor modul în care aceste drepturi le-au fost afectate, considerând că unele norme legale ar fi trebuit să fie adaptate la particularităţile perioadei, în sensul protejării cât mai extinse a exercitării respectivelor drepturi.

Spre exemplu, multe persoane aflate în custodia unităţilor de penitenciar din România solicită sprijin în vederea aprobării transferului în unităţi de deţinere aflate în apropierea localităţilor de domiciliu ale familiilor lor sau sesizează cu privire la condiţiile de executare a pedepselor, la conduita personalului locului de deţinere sau la prezumtiva încălcare a unor drepturi legale ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, într-o măsură excesivă chiar şi în condiţiile epidemice curente.

Tot în condiţiile pandemiei de COVID-19, comisia a fost sesizată de un medic rezident angajat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care în perioada stării de urgenţă a fost detaşat la o direcţie de sănătate publică teritorială.

Conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 136/2020, petentul ar fi trebuit să beneficieze de indemnizaţia de detaşare, în cuantum de 50% din salariul de încadrare şi de alte drepturi materiale. Angajatorul său nu i-a achitat aceste drepturi, iar Ministerul Sănătăţii nu i-a recunoscut aceste drepturi.

Comisia a fost sesizată, de asemenea, de un petent bolnav cronic, că prescripţiile unor medici specialişti nu sunt recunoscute de lege şi tratamentele prescrise nu beneficiază de compensările prevăzute de lege, astfel încât medicii de familie nu pot elibera reţete compensate şi gratuite pe baza recomandărilor medicilor specialişti mai sus menţionaţi.

Dincolo de aceste aspecte care par a avea cauze provocate de pandemie, unii petenţi reclamă modul incorect în care instituţii şi autorităţi publice soluţionează situaţiile aduse în atenţia lor. Comisia a reţinut unele cazuri în care interpretarea şi aplicarea normei legale de către prefecţi a dus la tensiuni între aceştia şi unele consilii locale sau unii primari ai unităţilor administrativ-teritoriale, modificarea statutului legal al prefecţilor, aceştia nemaifiind înalţi funcţionari publici, ci demnitari care să modifice şi atitudinea acestora faţă de aleşii locali, consilieri locali sau primari.

Comisia a remarcat în două petiţii ale unor aleşi locali o atitudine ofensivă şi partizană a unor prefecţi, aceştia fie forţând proceduri la limita legii, fie aplicând aceeaşi lege preferenţial, în situaţii similare, ba, chiar într-un caz anume, prefectul a invocat explicit statutul său de demnitar în justificarea unei atitudini preferenţiale, afirmând că legea permite prefectului să "aprecieze" asupra conduitei de urmat.

Diferenţa de tratament aplicată de prefectul în cauză, în două situaţii similare, sub motivul că legea lasă prefecţilor o marjă de apreciere, ridică în faţa membrilor comisiei problema responsabilităţii pe care prefecţii, ca demnitari, trebuie să o manifeste în aplicarea unor norme legale. Această responsabilitate de a dovedi atitudine obiectivă şi nepartizană pare că nu este întotdeauna pe deplin înţeleasă de persoanele care îndeplinesc această importantă demnitate publică. De aceea, comisia sugerează Guvernului să acorde o atenţie specială în numirea reprezentanţilor săi în teritoriu.

În perioada de referinţă, a reţinut atenţia comisiei şi organizarea unor concursuri privind ocuparea poziţiilor de manageri în unităţile sanitare publice. Profesioniştii care se înscriu în procedurile de selectare a managementului unor instituţii publice se consideră nedreptăţiţi sau prejudiciaţi de reguli considerate nerelevante sau stabilite preferenţial într-un mod care aduc atingere interesului public.

Comisia constată că posibilitatea largă şi nedefinită, oferită unor autorităţi publice locale de a adăuga şi alte criterii de admitere a candidaturii, poate fi interpretată ca fiind o cale de a introduce căi subiective de limitare a competiţiei.

Sugerăm emitentului Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1.520/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de manager persoană fizică din spitalele publice din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii, o analiză aprofundată a unor dispoziţii din perspectiva asigurării unor condiţii echitabile de concurs, relevante pentru asigurarea unui act managerial adecvat misiunii publice.

Un număr semnificativ de cetăţeni au sesizat comisia cu probleme din sfera pensiilor publice, reclamând fie modul neglijent în care s-au efectuat recalcularea pensiei lor, fie manifestând nemulţumire raportat la unele prevederi ale Legii nr. 263/2010.

Petenţii care s-au adresat cu această speţă instanţelor judecătoreşti din ţară arată că practica judiciară în materie a fost neunitară, astfel încât pensionarii aflaţi în situaţii identice primesc pensii diferit calculate, ceea ce adânceşte sentimentul de nedreptate şi frustrare că statul român nu identifică o soluţie la problemă.

Dat fiind faptul că, de-a lungul unui deceniu de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, comisia a primit un mare număr de petiţii privind nerecunoaşterea veniturilor salariale realizate în acord global în calculul pensiei, recomandăm Guvernului României să considere cât mai curând soluţionarea completă şi echitabilă a acestei situaţii.

Repet, prezentarea raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii se referă la semestrul I al anului 2021, pentru a nu exista discuţii.

Comisia a înregistrat şi un număr important de petiţii care sesizează asupra unor prevederi legale, care modifică sau completează textul iniţial al Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat pe care pensionarii militari le consideră nedrepte.

Comisia primeşte în continuare şi memoriile unor petenţi care speră că, în afara căilor judiciare prevăzute de lege, problemele lor se pot soluţiona şi la nivel parlamentar.

Cunoaşterea precară a normelor legale care reglementează în domeniul drepturilor şi obligaţiilor legale care le revin cetăţenilor creează situaţii tensionate şi frustrări, Parlamentul României fiind considerat deseori drept o instanţă supremă în soluţionarea problemelor.

Este clar că nu sunt cunoscute la nivelul publicului larg condiţiile de acces la drepturi şi modificările survenite în legi sau metodologii.

Reafirmăm că adoptarea bunelor practici din alte state membre ale Uniunii Europene ar putea fi avute în vedere de Guvernul României.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi adresez mulţumirile noastre instituţiilor şi autorităţilor cărora comisia le-a solicitat concursul pentru soluţionarea petiţiilor, precum şi colegilor din comisiile permanente cu care am colaborat în perioada de referinţă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am luat act în plen de raport.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea facilitării aplicării de către România a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală (Eurojust) şi de înlocuire şi abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului; PL-x 505/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog frumos să vă prezentaţi.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mihai Paşca, reprezint Ministerul Justiţiei, secretar de stat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la 12 decembrie 2019 a devenit aplicabil Regulamentul UE nr. 2018/1727 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2018 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală Eurojust.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, s-a transpus în dreptul intern Decizia 2002/187/JAI, de înfiinţare a Eurojust, cu modificările şi completările ulterioare. Or, de la 12 decembrie 2019 această decizie şi-a încetat aplicarea.

Regulamentul Eurojust necesită unele măsuri de adaptare a legislaţiei interne. Astfel, în acest caz este necesară punerea în deplin acord cu Regulamentul privind Eurojust a acelor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 referitoare la membrul naţional la Eurojust, a acelor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privitoare la supleantul şi asistentului acestuia, precum şi alte modificări minimale care să reflecte noul cadru juridic UE privind Eurojust.

Totodată, având în vedere că atribuţiile magistraţilor de legătură trimişi de România în străinătate sunt similare cu ale membrului naţional al Eurojust, prin prezentul proiect de lege se propun unele modificări la Titlul I al O.U.G. nr. 123/2007, pentru a armoniza cu adaptările necesare dispoziţiile privind selecţia, numirea şi drepturile magistratului de legătură cu dispoziţiile din Titlul II privind membrul naţional al Eurojust.

De asemenea, se operează unele modificări tehnice pentru corelarea cu prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă solicităm un vot de adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul comisiei sesizate, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea facilitării aplicării de către România a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală şi de înlocuire şi abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva?

Domnul Gudu Michael.

Vă rog.

Domnul Michael Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene s-a transpus în dreptul intern Decizia 2002/187/JAI de înfiinţare a Eurojust.

Or, întrucât de la 12 decembrie 2019 această decizie şi-a încetat aplicarea, ţinând seama de faptul că, spre deosebire de decizii, regulamentele UE sunt de directă şi imediată aplicare, fiind integrate direct în ordinea juridică internă a statelor membre, fără a fi necesară transpunerea, de la 12 decembrie 2019, dispoziţiile Titlului II din O.U.G. nr. 123/2007 care transpun Decizia nr. 2002/187/JAI a Consiliului care sunt contrare Regulamentului 2018/1727 şi-au încetat efectele.

În schimb, ca şi alte regulamente ale Uniunii Europene, şi Regulamentul Eurojust necesită unele măsuri de adoptare a legislaţiei interne. Astfel, în acest caz este necesară punerea în deplin acord cu Regulamentul privind Eurojust a acelor dispoziţii din O.U.G. nr. 123/2007 referitoare la membrul naţional la Eurojust, supleantul şi/sau asistenţii acestuia, precum şi alte modificări minimale care se reflecte noul cadru juridic al Uniunii Europene privind Eurojust.

Totodată, având în vedere că atribuţiile magistraţilor de legătură trimişi de România în străinătate sunt similare celui al membrului naţional al Eurojust, prin prezentul proiect de lege se propun unele modificări la Titlul I al O.U.G. nr. 123/2007, pentru a armoniza cu adoptările necesare dispoziţiile privind selecţia, numirea şi drepturile magistratului de legătură cu dispoziţiile din Titlul II privind membrul naţional al Eurojust.

Drept urmare, Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 166/2020.

Iniţiatorul, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat, din nou.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Paşca:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul acestei propuneri legislative, aşa cum aţi arătat, îl reprezintă aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2020 pentru prorogarea cu trei ani a termenului iniţial prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 care se referea la prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, având ca obiect finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, acord semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006 şi ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere necesitatea finalizării contractelor încheiate în cadrul proiectului privind reforma sistemului judiciar, nefinalizate până la data de 31 martie 2017, prin O.U.G. nr. 98/2016 a fost autorizat Ministerul Justiţiei ca, pe o perioadă iniţială de trei ani, începând cu 31 martie 2017, să asigure derularea şi finalizarea activităţilor cuprinse în aceste contracte, prin finanţări acordate de la bugetul de stat.

Perioada iniţială a fost prelungită cu alţi trei ani, prin articolul unic al Ordonanţei Guvernului nr. 1/2020 până în 31 martie 2023.

Contractele vizează atât construcţia şi reabilitarea sediilor a trei instanţe - vorbim despre Judecătoria Ploieşti, Tribunalul Prahova, Curtea de Apel Ploieşti -, cât şi componente cu impact strategic asupra sistemului judiciar ce vor reprezenta baza tehnică de administrare a resurselor, respectiv cadrul metodologic tehnico-economic pentru realizarea viitoarelor investiţii cuprinse în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2016-2020, ghidul şi termenele standardizate de proiectare a sediilor instanţelor.

Vă solicităm un vot favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, tot doamna deputat Laura Vicol.

Vă rog, prezentarea raportului.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu dispoziţiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea, până la data de 31 martie 2023, a termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Oana Murariu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, prelungim din nou proiectul privind reforma sistemului judiciar, gestionat de ministrul justiţiei.

Proiectul, aşa cum a spus şi domnul secretar de stat, vizează eficienţă, transparenţă, reducerea corupţiei sau, mai concret, reabilitarea sediului instanţelor, digitalizarea şi alte asemenea.

Problema este că proiectul a fost adoptat în 2006 şi trebuia finalizat în 2017. Sunt 11 ani, care este o perioadă rezonabilă, timp suficient, astfel încât proiectul să fi fost implementat, dacă într-adevăr cineva chiar s-ar fi concentrat asupra acesteia.

Cu toate prelungirile, inclusiv cea de astăzi, o să ajungă proiectul la 17 ani de implementare. E cam mult, şi asta în condiţiile în care, dacă aveam alte proiecte, cum am avut recent, cel privind "desfiinţarea" SIIJ, cu toate ghilimelele de rigoare, atunci ne grăbim. Dar pentru reforma în sistemul judiciar, 17 ani trec fără să finalizăm.

Sper ca la anul din nou să nu prelungim cu încă o perioadă şi Ministerul Justiţiei chiar să pună accent pe acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Şi ultimul proiect - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 46 din 30.01.2000...

Se aude în spate, da?

... privind declararea Complexului "Memorialul Revoluţiei - Decembrie 1989" din municipiul Timişoara ansamblu de interes naţional; PL-x 33/2022; procedură de urgenţă; lege ordinară.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul secretar, domnul Ganţ Ovidiu.

Vă rog frumos.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Împreună cu colegul meu, Iulius Firczak, şi o serie de alţi colegi parlamentari din Timiş şi nu numai, am iniţiat acest proiect din cauza unor disfuncţionalităţi existente în finanţarea ansamblului memorial al Revoluţiei de la Timişoara în anii anteriori, punând angajaţii acestui memorial într-o situaţie jenantă de a nu putea primi salariile, respectiv de a nu se putea plăti utilităţile la începutul anului.

Este, până la urmă, un proiect tehnic care vine să corecteze nişte deficienţe care, odată cu adoptarea proiectului, vor fi eliminate.

Vreau să mulţumesc colegilor din Comisia pentru administraţie publică şi din Comisia pentru buget pentru faptul că ne-au împărtăşit punctul de vedere - şi sper să o faceţi şi dumneavoastră mâine la plen - şi Ministerului Apărării Naţionale pentru faptul că a început renovarea clădirii care, de fapt, îi aparţine, astfel încât sper că finalizând această lucrare în acest an, anul viitor, când Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii, turiştii, dar şi noi să mergem acolo şi să nu ne fie ruşine de modul în care arată această clădire.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai există intervenţii din partea iniţiatorilor?

Dacă nu, pentru raport, din partea Comisiei pentru buget şi Comisia pentru administraţie, raport comun.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 33/2022 din 9 februarie 2022, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 46 din 30.01.2000 privind declararea Complexului "Memorialul Revoluţiei - Decembrie 1989" din municipiul Timişoara ansamblu de interes naţional.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliul Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise de tehnică legislativă prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să-mi propuneţi şi un timp de dezbateri.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Două minute timp de dezbatere, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, vot.

Cu majoritate de voturi s-a decis.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Nu.

Dacă nu, intrăm la dezbateri pe articole.

Dacă la titlu? Nu.

Dacă la preambul? Nu.

Dacă la articole? Nu.

Dacă la cele trei amendamente admise? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne vedem la ora 19.00 în plenul reunit.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Începem următoarea parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, astăzi, 4 aprilie 2022, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă reamintesc că, dacă dintre colegii deputaţi care au adresat întrebări şi au primit răspuns nu se află în sala de şedinţă, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la preşedintele de şedinţă.

Invit la cuvânt, pentru a răspunde unei întrebări puse de domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, pe doamna Janina Sitaru, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Dămureanu este în sală? OK.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Janina-Mirela Sitaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 4006A din data de 2 martie 2022, cu privire la "recomandările de siguranţă pentru turiştii din Albania", vă pot comunica următoarele.

În privinţa informaţiilor afişate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, la secţiunea "Sfaturi, alerte de călătorie - Condiţii de călătorie", referitoare la recomandările insistente adresate tuturor cetăţenilor români de a evalua cu discernământ propunerile sau ofertele de colaborare primite din partea unor persoane fizice sau juridice din Albania şi, în caz de necesitate, să solicite asistenţa unui avocat, precizez că acestea au caracter informativ, având rolul de a atenţiona propriii cetăţeni cu privire la anumite riscuri pe care şi le asumă dacă vor decide să călătorească în anumite state.

Recomandările au avut la bază evoluţii legate de recrudescenţa fenomenului crimei organizate, cu ramificaţii atât în Europa, cât şi pe alte continente. În acest sens, exemplific prezenţa reţelelor de prostituţie, trafic de droguri, cazuri de furt de identitate, căsătoriile de convenienţă.

În ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei române, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 37/2015, care a modificat şi completat Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, a fost instituită o nouă procedură de acordare a acesteia, la cerere, în favoarea persoanelor care au contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

Doresc să subliniez că prin noua procedură cetăţenia română nu se acordă pe criterii etnice, ci pe baza criteriilor obiective specificate de lege, contribuţia la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, beneficiarii putând fi, în acest sens, orice persoană, indiferent de cetăţenie şi origine etnică, iar instituţia responsabilă în acordarea cetăţeniei, în baza art. 8, este Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.

Cu privire la celelalte elemente, dacă doriţi, vă pot da răspunsul scris. Ştiu că l-aţi primit deja.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi o scurtă intervenţie?

Oricum, răspunsul e foarte, să zic aşa, amănunţit. Sunt 33 de pagini. O să primiţi în scris absolut tot.

Mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu sunt mulţumit de răspuns.

În Albania trăieşte o comunitate numeroasă de români, iar aceste legături trebuie întărite.

Replica Ministerului de Externe, cum că dintr-o dată ar fi apărut reţele de prostituţie sau droguri, mi se pare lipsită de consecvenţă, deoarece am fost personal în ultimele luni acolo şi am văzut că este un climat de siguranţă, poliţia acţionează, iar România nu ar trebui să dea un astfel de mesaj faţă de o ţară tradiţional prietenă, pe care poporul român o susţine.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte cetăţeniile, nu este demn pentru Guvernul României să vorbească despre merite culturale deosebite legat de o comunitate românească istorică, tradiţională, în care nu a investit niciun ban pentru a dezvolta şcoli în limba română. Puţinele şcoli care există acolo sunt înfiinţate din resurse private.

De aceea, cer Ministerului de Externe să-şi revizuiască atitudinea cu privire la comunităţile româneşti din jurul graniţelor României, în special cele din Serbia şi Albania.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat al USR, Lazăr Ion-Marian, dacă este în sală?

Dacă nu, o rog pe doamna secretar de stat Janina Sitaru să prezinte concluziile, urmând ca materialul scris să fie depus la prezidiu.

Vă rog.

Doamna Janina-Mirela Sitaru:

Stimate domnule deputat,

În răspuns la întrebarea dumneavoastră nr. 3957A/28.02.2022, având ca obiect "Situaţia transpunerii directivelor delegate UE în legislaţia naţională", vă comunicăm următoarele.

La răspunsul interpelării există o anexă cu 33 de pagini cu un tabel. În aceste anexe, numerotate de la 1 la 3, se regăsesc următoarele categorii de directive ale Uniunii Europene, inclusiv directivele delegate, care nu sunt încă transpuse integral şi care fac obiectul procedurilor de infringement privind netranspunerea în termen aflate în curs; le veţi regăsi în Anexa nr. 1; care nu fac încă obiectul unor proceduri de infringement privind netranspunerea în termen, dar al căror termen de transpunere s-a împlinit deja, pe care le veţi găsi în Anexa nr. 2; şi care au termen de transpunere ce se va împlini în perioada 2022-2026, pe care le veţi regăsi în Anexa nr. 3.

Respectivele anexe cuprind inclusiv informaţii privind instituţiile responsabile, stadiul proiectelor de acte normative de transpunere, calendarul asumat pentru adoptarea acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă secretar de stat.

Următoarea întrebare, din partea colegului deputat Giurgiu Adrian, Grupul USR. Dacă este în sală? Sunteţi prezent?

O rog pe doamna secretar de stat Janina Sitaru să prezinte răspunsul din partea Guvernului.

Doamna Janina-Mirela Sitaru:

Stimate domnule deputat,

În răspuns la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Procedurile de infringement în care este implicată România", vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebările nr. 1 şi 2:

De la data 01.01.2007 şi până la data prezentei scrisori, Comisia Europeană a iniţiat împotriva statului român 741 de proceduri de infringement:

• 93 sunt în curs - 91 se află în fază precontencioasă, faza dialogului administrativ dintre Comisie şi statul membru vizat, înainte de o eventuală sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; două se află în fază contencioasă, pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;
• 637 au fost clasate de instituţia Uniunii Europene în faza precontencioasă;
• 11 au ajuns pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi au fost soluţionate de aceasta - 6 proceduri au fost radiate de pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în urma cererilor de desistare prezentate de Comisie; într-o procedură, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dat câştig de cauză României, declarând inadmisibilă acţiunea Comisiei; în 4 proceduri instanţa UE a constatat că statul român a încălcat dreptul UE, respectiv cauzele C-104/15, C-301/17, C-638//18 şi C-549/18.

În ceea ce priveşte sancţiunile aplicate statului român, precizăm că în cauza C-549/18 instanţa Uniunii Europene a obligat România la plata unei sume forfetare în cuantum de 3.000.000 de euro.

Aşadar, de la data aderării la Uniunea Europeană şi până în prezent, statului român i-au fost aplicate sancţiuni pecuniare de 3.000.000 de euro într-o procedură de infringement.

Informaţiile mai sus prezentate, precum şi alte informaţii relevante privind procedurile de infringement - obiect sau stadiu - se regăsesc în "Rapoartele privind reprezentarea", publicate lunar pe pagina de Internet a instituţiei noastre.

Referitor la întrebările nr. 4 şi 5:

Dintre cele 93 de proceduri de infringement în curs, 48 vizează netranspunerea în termen a directivelor Uniunii Europene, iar 45 vizează incorecta transpunere sau aplicare a normelor Uniunii Europene.

Nu există proceduri de infringement care să vizeze, în mod exclusiv, nerespectări ale dreptului Uniunii Europene în judeţul Mureş.

Referitor la întrebarea nr. 3:

Numărul procedurilor de infringement declanşate împotriva României care vor fi în curs la finalul anului 2022 depinde de mai mulţi factori.

Precizăm că instituţia Uniunii Europene este discreţionară în ceea ce priveşte momentul la care decide să iniţieze, respectiv că claseze o procedură de infringement.

Având în vedere toate aspectele prezentate, în mod obiectiv, instituţia noastră nu poate estima câte proceduri de infringement vor fi în curs la finele anului 2022.

Răspunsul tot, mult mai amplu, l-aţi primit deja în scris.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă secretar de stat.

Îl întreb pe domnul deputat Giurgiu dacă mai are ceva de completat?

Domnul Adrian Giurgiu (din sală):

Nu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În regulă, mergem mai departe.

Tot o întrebare a domnului deputat către Ministerul Afacerilor Interne.

Prezent domnul Drăgan Dumitru, din partea Ministerului.

Vă rog.

Domnul Dumitru Drăgan (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4115A/2022, având ca obiect "Starea adăposturilor de protecţie civilă din ţară şi din judeţul Mureş", vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 45 alin. (1)-(4) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional efectele atacurilor din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire care cuprinde adăposturi pentru puncte de comandă destinate sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici, proprietarii de imobile.

Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, operatorii economici şi proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă.

Categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea de adăposturi publice de protecţie civilă, precum şi adăposturile care se amenajează ca puncte de comandă sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 862/2016.

Totodată, conform art. 45 alin. (6) din acelaşi act normativ, în timp de pace, adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă, în maximum 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.

De asemenea, potrivit art. 20 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cetăţenii sunt obligaţi să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală.

De asemenea, la art. 29 din acelaşi act normativ se stipulează că persoanele fizice şi juridice care deţin imobile în indiviziune sau le utilizează în comun sunt obligate să coopereze pentru îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă pentru întreg imobilul sau ansamblul de imobile.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pe această linie, obligaţia întreţinerii adăposturilor de protecţie civilă din clădirile proprietate personală revine atât asociaţiilor de proprietari, în calitate de persoană juridică responsabilă de administraţia părţilor comune, cât şi fiecărui proprietar utilizator în parte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă apropiaţi să concluzionaţi.

Domnul Dumitru Drăgan:

Potrivit datelor furnizate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Horea al judeţului Mureş au fost verificate toate adăposturile de protecţie civilă private, în perioada 7-9 martie 2022, fiind constatate unele deficienţe referitoare la uşile metalice care asigură intrarea în adăpost, ieşirea de siguranţă, instalaţii electrice de fitoventilaţie.

De asemenea, în ultimul an, pentru întreţinerea adăposturilor, la o parte dintre acestea au fost aduse îmbunătăţiri, prin zugrăvirea acestor spaţii şi remedierea problemelor survenite.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

O să vă rog să depuneţi materialul pe larg la secretariat şi rugămintea este, pentru următoarea intervenţie, să lăsaţi partea de preambul şi poate ajungeţi la ceea ce aşteaptă colegii deputaţi, partea de concluzii.

Următoarea întrebare - Ministerul Afacerilor Interne.

Întrebarea este adresată de domnul deputat Ringo Dămureanu.

Îl invit la cuvânt pe domnul secretar de stat Drăgan Dumitru.

Vă rog.

Domnul Dumitru Drăgan:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3925A/2022, care are ca obiect "Supravegherea video neautorizată a liderului AUR George Simion la Slatina şi lipsa de reacţie a organelor de ordine publică la incidentul de la Iaşi", vă comunicăm punctual informaţiile puse la dispoziţie de către structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Referitor la punctul nr. 1 din întrebare, precizăm că structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu le revin atribuţii privind asigurarea persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică. Astfel, menţionăm că protecţia demnitarilor români este asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază, în condiţiile Legii nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu modificările şi completările ulterioare, iar persoanele îndreptăţite să beneficieze de protecţie se stabilesc prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Materialul este mai amplu.

Dacă-mi permiteţi să-l depun la...

Domnul Florin-Claudiu Roman :

O să vă rog să ne încadrăm în timp.

Domnule deputat Dămureanu, dacă doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Tot aşa, cu rugămintea să ne încadrăm în timp.

Domnul Ringo Dămureanu:

Aş fi vrut să vă referiţi mai exact la incidentul de acolo, unde un jandarm neechipat filma din public şi atunci când a fost identificat a fugit ca un laş, iar echipajul de jandarmi l-a făcut scăpat, ceea ce s-a întâmplat şi cu alte ocazii.

Deci nu ne daţi texte pe care le găsim în legi. Am vrea nişte răspunsuri concrete, domnule secretar de stat!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Ministerul Educaţiei.

O întrebare din partea aceluiaşi coleg, deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR.

Invit la cuvânt pe domnul secretar de stat Ionel-Florian Lixandru.

Domnul Ionel-Florian Lixandru (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3926 din 28 februarie 2022, având ca obiect "Procedura de restituire a dosarelor în urma respingerii examenului de licenţă", vă comunicăm următoarele.

Instituţiile de învăţământ superior sunt singurele responsabile de înscrisurile din actele de studii eliberate. Sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile de învăţământ superior acreditate.

O instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului naţional de învăţământ superior numai după acreditare şi emiterea actului normativ de înfiinţare.

În concluzie, Ministerul Educaţiei nu deţine informaţii privind arhiva instituţiilor de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu, persoane juridice de drept privat sau de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ.

În prezent, modalitatea de finalizare a studiilor universitare de licenţă sau de masterat este reglementată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3016/2022 privind aprobarea metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă, respectiv diplomă şi dizertaţie.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată consideraţia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Dămureanu.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumesc şi o să analizăm răspunsul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Următoarea întrebare, adresată de doamna deputat Intotero Natalia. E doamna preşedinte în sală?

Doamna deputat Intotero e în sală?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

OK.

Ministerul Educaţiei.

Domnul secretar de stat Ionel-Florian Lixandru.

Vă rog.

Domnul Ionel-Florian Lixandru:

Mulţumesc.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4113/9 martie 2022, având ca obiect "Măsurile anti-COVID din şcoli şi informaţii privind România Educată", vă comunicăm următoarele.

Elevii din clasele a VIII-a participă în prezent la activităţile didactice ce presupun formarea şi dezvoltarea competenţelor prevăzute în programele şcolare. O parte importantă dintre aceste competenţe vizează subiectele de examen. Recapitulările pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a sunt programate în a doua parte a semestrului al II-lea, elevii şi profesorii fiind acum preocupaţi de parcurgerea programei şcolare şi de activităţile remediale.

Menţionăm că administrarea unor teste de antrenament este utilă atât în momentul în care activitatea şcolară este întreruptă, aşa cum a fost în perioada izbucnirii pandemiei, activitatea didactică online fiind atunci încă nereglementată, când structura testului este una nouă, aşa cum a fost în cazul Evaluării Naţionale din anul şcolar 2020-2021. Facem precizarea că cerinţele diferite din modelul de Evaluare Naţională la clasa a VIII-a pentru limba şi literatura română în anul şcolar 2021-2022 sunt variante posibile de formulare, conform programei, nu cerinţe suplimentare sau noi.

Pentru Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a, în contextul pandemiei de SARS-CoV-2, Ministerul Educaţiei a decis susţinerea probelor pe baza aceloraşi programe de examen valabile şi pentru anul şcolar precedent. Reamintim că în aceste programe au fost operate reduceri de conţinuturi care vizează atât materia studiată în ultima clasă de gimnaziu, cât şi disciplina în ansamblu.

Pe site-ul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie se pot accesa testele de antrenament pentru Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a, elaborate atât în anii 2020, cât şi în anul 2021; câte 40 de teste la limba şi literatura română şi matematică, în anul 2020, respectiv câte 15 teste, în anul 2021. Testele de antrenament din anul 2020 au un format diferit, dar au fost elaborate în baza aceleiaşi programe.

Încă de la data de 1 noiembrie 2021 au fost date publicităţii modelele oficiale de subiecte pentru examenele naţionale. Mai mult, pe site-ul dedicat, www.subiecte.edu.ro, sunt publicate variante de subiecte extrase în fiecare din sesiunile anterioare din anii 2020 şi 2021, inclusiv subiectele de rezervă, subiecte de la simulările naţionale şi modelele oficiale.

În cadrul emisiunilor Teleşcoala, pe care TVR le realizează în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, pe lângă lecţiile în care sunt explicate aspecte teoretice şi practice, sunt oferite şi rezolvări ale itemilor de subiecte date în anul 2021, respectiv din testele de antrenament elaborate de Centrul Naţional de Politici pentru Evaluare şi Examinare în anul 2021 sau din modelul publicat pentru anul 2022.

Mai subliniem că antrenamentul pentru examen se realizează prin rezolvarea testelor în zile diferite, în condiţii apropiate celor din sala de examen.

Urmare a întâlnirilor de lucru derulate de Ministerul Educaţiei...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să vă apropiaţi, să concluzionaţi, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel-Florian Lixandru:

...cu Federaţia părinţilor, la solicitarea acesteia, pentru a veni în sprijinul elevilor din clasa a VIII-a, pe site-ul ministerului au fost postate precizări cu privire la Evaluarea Naţională pentru clasa a VIII-a, în anul şcolar 2021-2022, iar în perioada imediat următoare vor fi postate şi testele de antrenament pentru anul 2022.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, doamnă deputat, de toată consideraţia noastră.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu că n-aţi dorit să concluzionaţi.

Doamna preşedinte Intotero?

Mulţumesc.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Întrebare adresată de domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR.

Îl invit pe domnul Horia-Miron Constantinescu, secretar de stat, să prezinte răspunsul la întrebare.

Vă rog.

Domnul Horia-Miron Constantinescu (secretar de stat, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor):

Domnule deputat,

Am trimis şi în scris materialul pe care urmează să-l prezint.

Voi începe cu primul punct, cel care face referire la modul în care m-am adresat, cu referire, de asemenea, la ţinuta şi igiena personală a unora dintre colegi. Am preferat la acel moment să nu indic către niciunul dintre aceştia, din responsabilitate faţă de instituţie, cu toate că vreau să aveţi convingerea că a existat astfel de derapaje în comandamentele de vară pe care le-am coordonat în ultimii 5 ani.

Cum noi cerem operatorilor economici respectarea acestor norme elementare, ni s-ar fi părut de bun-simţ ca fiecare dintre colegi să facă şi el acest lucru şi, aşa cum spuneam, au fost situaţii reprobabile în care aceştia nu au înţeles să aducă acest minim respect instituţiei, motiv pentru care am prins în procedură, încă din 2019 - şi ştiţi că am discutat la acel moment - aceste exigenţe minimale. Există mai multe astfel de proceduri care prevăd lucruri similare legate de ţinută şi de igienă. Am dat câteva exemple - în "Economica.net" sunt menţionate astfel de... Majoritatea sistemului bancar are, de asemenea, astfel de exigenţe faţă de angajaţi.

Trec la punctul 2 al interpelării dumneavoastră. S-au semnalat încălcări ale regulamentelor şi procedurii interne de către unii dintre angajaţi, dar, din păcate, nu au fost puţine situaţiile - în regiunea Cluj, o cercetare disciplinară, la Iaşi o cercetare disciplinară, Galaţi o cercetare, în zona regiunii Muntenia zece cercetări disciplinare; de asemenea, regiunea Oltenia, 13 cercetări disciplinare şi lista, de asemenea, poate continua.

De aceea, am considerat necesară o cu totul altă abordare referitoare la modul în care colegii îşi desfăşoară activitatea.

Punctul 3. Consider că au fost formulate răspunsuri la precedentele, la care am vorbit atât despre ţinută, cât şi despre conduită.

O să prezint şi situaţia referitoare la integritate şi lupta anticorupţie, pe care ar trebui să o ducă oricare dintre instituţiile publice. Sunt undeva la peste 12 dosare de cercetare penală a unora dintre colegi.

De asemenea, fac menţiunea că unul dintre cei mai vocali comisari la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov, domnul Spermezan, la momentul la care a solicitat şpagă, mită, cum se poate dori, un pisic British Shorthair şi 15 milioane de lei, înregistrare ambientală care a făcut turul Internetului, fiind în cercetarea penală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu poate reprezenta modul în care această activitate trebuie şi are datoria să-şi desfăşoare activitatea.

Cu privire la obligativitatea, prin procedura colegilor de... ne-am confruntat cu două situaţii...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Horia-Miron Constantinescu:

...cele reprobabile, la care deja am făcut referire, cât şi cele la care unii dintre colegi au fost într-un fel abuzaţi sau tentaţi de a nu-şi desfăşura activitatea aşa cum trebuie. Fac un paralelism permanent cu modul în care Ministerul de Interne are aceeaşi modalitate de gestionare a acţiunilor de ...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Restul materialului o să vă rog să-l depuneţi în scris.

Domnul Horia-Miron Constantinescu:

L-am depus.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnul deputat Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule deputat Constantinescu, şi stimaţi colegi.

Cu toţii ne dorim, în România, instituţii de control serioase, demne, însă acest lucru consider că ar trebui să vină de la nivelul conducerii instituţiei. În niciun caz nu este cazul să dăm semnale în public despre oamenii din instituţie care ar mirosi urât sau alte lucruri. Nu cred că este demn şi corect să se transmită astfel de informaţii în mediul public.

Nu vorbim aici despre fapte penale, pentru că fiecare va răspunde sub acest aspect. Însă corectitudinea sau curăţenia, dacă doriţi să existe într-o instituţie şi de o asemenea anvergură, cum este ANPC, trebuie să înceapă chiar cu cea verbală, a conducerii autorităţii la adresa lucrătorilor şi a funcţionarilor publici. Dacă a existat un caz punctual sau câteva cazuri punctuale, trebuiau corectate pe loc şi luată atitudine atunci, nu făcute astfel de afirmaţii jignitoare, insultătoare, umilitoare în presă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ringo Dămureanu:

Şi eu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi rugămintea este să concluzionaţi şi să vă încadraţi în timp, pentru că aţi depus foarte multe întrebări. Sunt şi alţi colegi şi cred că e şi dreptul colegilor să primească răspuns.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Tot o întrebare de-a dumneavoastră, adresată aceluiaşi domn Horia-Miron Constantinescu.

Vă invit, domnule secretar de stat, să prezentaţi răspunsul la întrebarea 3863A.

Dacă aţi fi mai operativ, v-aş fi recunoscător.

Mulţumesc.

Domnul Horia-Miron Constantinescu:

Intru direct în subiect, ca să scurtez cât mai tare.

Comunicarea prin intermediul aplicaţiei WhatsApp este funcţională în interiorul instituţiei încă din urmă cu 5 ani, momentul în care eu am intrat în această instituţie. Am fost introdus pe majoritatea grupurilor existente, de lucru. Este o variantă mult mai facilă.

După cum ştiţi, dotarea instituţiei nu a permis transmiterea de informaţii în timp util, pentru a coordona acţiunile comune de anvergură, cum sunt comandamentul sau, punctual, acţiunile de amploare vizând activitatea unor operatori economici mari şi foarte mari, unde numărul comisarilor face necesară folosirea unei aplicaţii de acest gen.

Comunicăm în continuare cu colegii din întreaga ţară, ne transmitem date, o considerăm o abordare operativă. Am solicitat în interiorul acţiunii de digitalizare atribuirea de tablete şi creionarea unei aplicaţii care să ne pună la adăpost. Am verificat cu cei care se ocupă de gestionarea datelor cu caracter personal. Acest tip de comunicare şi de poze nu contravine cu nimic regulilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Nu ne-aţi spus, domnule preşedinte, dacă daţi prin SMS, pe WhatsApp, ordine să se aplice sau nu amenzi la furnizorii de utilităţi şi de energie, în condiţiile în care ştiţi că Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor a fost suspectă în mediul public de a primi sarcini sau influenţă de la autorităţile... de la ambasadele străine care există în România.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Rugămintea este, dacă doriţi răspuns şi la această întrebare, să reveniţi cu altă întrebare în scris şi sunt convins că vi se va răspunde.

Mulţumesc.

Ministerul Justiţiei - întrebare adresată de colegul deputat, USR, Lazăr Ion-Marian.

Domnul secretar de stat Paşca este? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Mi se spune că a fost transmis răspunsul în scris.

Urmează una, două, trei, patru întrebări din partea colegului Dămureanu Ringo, pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Domnule deputat, înţeleg că sunteţi mulţumit cu răspunsul în scris. Şi o să îl rog pe domnul secretar de stat Bogdan-Radu Balanişcu să le depună în scris la secretariat.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Zetea a adresat o întrebare.

Şi vă invit, domnule secretar de stat, să pregătiţi răspunsul din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru domnul deputat Gabriel-Valer Zetea - "Urgentarea procedurilor de emitere a permisului de exploatare al ANMR"; Întrebarea nr. 3897A.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua!

Referitor la Întrebarea nr. 3897A, formulată de dumneavoastră, având ca obiect "Urgentarea procedurilor de emitere a permisului de exploatare al ANMR", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile publice locale au posibilitatea utilizării în mod gratuit a unor cantităţi de pietriş şi nisip pentru lucrări de interes public sau pentru refacerea unor lucrări de infrastructură, în cazuri de urgenţă.

Nu o să intru în partea de detalii, ca să eficientizăm timpul.

Prin aceste prevederi s-a urmărit sprijinirea autorităţilor publice locale, în special din mediul rural, pentru modernizarea infrastructurii publice sau pentru refacerea acesteia, în caz de calamităţi naturale.

În anul 2021, în vederea armonizării Legii apelor nr. 107/1996 cu Legea minelor nr. 85/2003, a fost constituit un grup de lucru, în cadrul căruia au avut loc discuţii între reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi cei ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu privire la acordarea dreptului de utilizare gratuită a cantităţilor de nisip şi pietriş menţionate, iar concluzia întâlnirii a fost că trebuie modificată Legea minelor nr. 85/2003.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi-a exprimat disponibilitatea de colaborare pentru această modificare, urmând ca Legea minelor nr. 85/2003 să poată fi modificată la iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale sau printr-o iniţiativă parlamentară.

În ceea ce priveşte sprijinul UAT-urilor care sunt parte în dosare penale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu poate interveni, aceste dosare nefiind deschise pentru infracţiuni stabilite prin legislaţia de mediu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnul deputat? Nu.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul Bălu? Este? Nu este.

Întrebare adresată de domnul deputat Ciubuc Ciprian.

O să rugăm să fie transmis răspunsul în scris.

Ministerul Energiei, domnul Constantin Ştefan, secretar de stat.

Aveţi prima întrebare din partea domnului Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor - "Stadiul actual al lucrărilor de electrificare a locuinţelor de pe strada Cale Ferată din comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş"; 3901A.

Vă rog.

Domnul Constantin Ştefan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră - nr. 3901A - din 23 februarie 2022, adresată instituţiei noastre, având ca obiect "Stadiul actual al lucrărilor de electrificare a locuinţelor de pe strada Cale Ferată din comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş", precum şi etapele şi procedurile necesare pentru racordarea utilizatorilor la reţelele de transport şi distribuţie - intră în apanajul ANRE.

Pe această cale, vă adresăm rugămintea de a transmite întrebarea dumneavoastră acestei instituţii.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Următoarea întrebare, tot către dumneavoastră, adresată de domnul deputat Gabriel Zetea - "Facturile distribuitorilor de electricitate ajung la gunoi"; 3896A.

Vă rog.

Domnul Constantin Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Răspuns la întrebarea nr. 3896A, din 23 februarie 2022 - "Facturile distribuitorilor de electricitate ajung la gunoi".

Vă comunicăm următoarele aspecte.

În ceea ce priveşte relaţia dintre furnizor şi consumator, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, instituţia noastră nu are în sfera atribuţiilor verificarea respectării prevederilor legale de către furnizori la emiterea facturilor de gaze naturale şi energie electrică, acesta fiind atributul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Vă adresăm rugămintea de a transmite întrebarea dumneavoastră instituţiei respective.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl întreb pe domnul deputat dacă doreşte să intervină.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

Mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Puteaţi să fiţi ceva mai politicos în momentul în care răspundeţi celor din Parlamentul României.

Puteaţi măcar să fi venit ceva mai pregătit şi să ne spuneţi că menţineţi totuşi o relaţie cu instituţiile cu care ar trebui să colaboraţi, să faceţi o piaţă a energiei în România care cu adevărat să funcţioneze. Nu să veniţi să ne spuneţi să mergem să ne adresăm altcuiva, că dumneavoastră habar n-aveţi ce se întâmplă cu facturile.

Împreună aţi discutat, cu cei de la ANRE şi cu cei din Parlamentul României, atunci când aţi făcut noua lege, împreună trebuia să prevedeţi problemele pe care le au, până la urmă, şi cei care furnizează în final consumatorului român energie.

Îmi pare rău că veniţi nepregătit la o şedinţă a Parlamentului României.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului minorităţilor.

O să vă rog să pregătiţi, domnule secretar de stat, răspunsul pentru domnul deputat Şlincu.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primă etapă, n-am vrut să intervin, dar stimate domnule secretar de stat, v-am mai adresat - adică nu dumneavoastră, personal, ministrului energiei - două întrebări pe această speţă, două întrebări la care am primit răspuns.

Am revenit la această întrebare, deoarece răspunsurile erau oarecum contradictorii.

Iar în răspunsul de astăzi, dumneavoastră, practic, vă declinaţi competenţele către o altă instituţie.

Şi, atunci, ce să înţeleagă acei cetăţeni şi ce să înţeleg eu?

Adică cetăţenii au primit răspunsuri contradictorii; eu, ca reprezentant al acelor cetăţeni, am primit răspunsuri contradictorii; iar astăzi veniţi şi spuneţi să se adreseze unei alte instituţii?!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule...

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Adică dăm doar din umeri?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, rugămintea, să reveniţi cu o altă întrebare.

Mergem mai departe.

Dacă aveţi răspunsul pregătit, din partea Ministerului Energiei, pentru domnul deputat Şlincu Dan-Constantin, Grupul PSD, 4054A.

Domnul Constantin Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, cu nr. 4054A, din 7 martie 2022, având ca obiect "Care sunt soluţiile pe termen scurt şi mediu pentru asigurarea resurselor de gaze naturale şi energie electrică necesare consumului intern al ţării noastre în actualul context regional?", vă comunicăm următoarele.

Guvernul României a adoptat, în data de 22 martie 2022, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi a gazelor naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023.

În ceea ce priveşte supraimpozitarea veniturilor suplimentare realizate de companiile producătoare de energie electrică, precizăm faptul că acestea se impozitează cu 80% în perioada de aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr. 27/2022.

De asemenea, în perioada 1 aprilie 2022 - 31 octombrie 2022, furnizorii de gaze naturale, producătorii de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice pentru consumul destinat populaţiei au obligaţia de a constitui în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale un stoc minim de gaze de minimum 30% din cantitatea de gaze naturale necesară consumului clienţilor finali din portofoliul propriu sau consumului propriu, respectiv, producătorii de gaze naturale au obligaţia să vândă cu preţul de 150 de lei/MWh cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizorii clienţilor casnici, pentru a asigura în perioada respectivă necesarul de consum al clienţilor casnici din producţia curentă şi din depozitele de înmagazinare subterană.

Tot producătorii de gaze naturale au obligaţia să vândă la preţul de 250 de lei cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă către furnizorii producătorilor de energie termică sau direct către producătorii de energie termică, după caz, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Mulţumesc pentru răspuns.

Ştim cu toţii că între timp, de când am făcut eu interpelarea, a fost emisă şi aprobată acea ordonanţă de plafonare a preţurilor. Dar ce nu înţeleg eu este de ce nu aplicăm o soluţie propusă de Comisia Europeană şi susţinută de Partidul Social Democrat, în ceea ce priveşte supraimpozitarea şi reinvestirea profiturilor companiilor energetice, reinvestirea în surse de energie regenerabilă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Următoarea întrebare vine din partea doamnei deputat Intotero Natalia, Grupul PSD, pentru ministrul energiei - "Termocentrala de la Mintia şi viitorul sistemului energetic românesc"; 4112A.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind strategia energetică a României în noua realitate geopolitică, vă comunicăm faptul că, din punctul de vedere al producţiei, transportului distribuţiei şi furnizării energiei electrice, nu sunt modificări semnificative. În schimb, în domeniul exploatării gazelor naturale se prefigurează schimbări fundamentale, care vor fi discutate în cadrul Coaliţiei de guvernare, înainte de a fi supuse procedurilor de aprobare.

Referitor la întrebarea numărul 2, privind redeschiderea şi eficientizarea Termocentralei Mintia, vă comunicăm, de asemenea, următoarele.

Sucursala Electrocentrale Deva - Mintia - nu a mai deţinut autorizaţie integrată de mediu pentru instalaţiile mari de ardere - AIM - din data de 31 decembrie 2013, dată până la care a fost valabilă Autorizaţia nr. 30/2007.

Începând cu data de 5 martie 2021, grupurile energetice din cadrul Sucursalei Electrocentrale Deva - Mintia - au fost oprite şi a fost luată decizia de a pune aceste instalaţii în stare de conservare, în stare de siguranţă.

În şedinţa Adunării Creditorilor din data de 21 decembrie 2021, creditorii CE Hunedoara au hotărât aprobarea retragerii din exploatare şi închiderea definitivă a grupurilor energetice din cadrul Sucursalei Electrocentrale Mintia.

Menţionăm că Ministerul Energiei nu este creditor şi nu participă la Adunarea Creditorilor CE Hunedoara.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat,

Ce să vă spun? Sunt dezamăgită, dezamăgită de un asemenea răspuns şi de o asemenea atitudine din partea Ministerului Energiei, în condiţiile în care simţim cu toţii creşterea preţurilor la energie şi nu numai.

Vreau să vă rog să-i transmiteţi domnului ministru faptul că elevii din municipiul reşedinţă de judeţ, Deva, în această iarnă, în această primăvară, chiar dacă s-au mai ridicat din restricţiile pandemiei COVID, au fost nevoiţi să stea acasă, pentru că şcolile şi grădiniţele nu au avut căldură, şi asta din cauza unei decizii de a închide termocentrala, în loc să se străduiască - avea şi susţinerea noastră, a Parlamentului -, să găsească modalităţi pentru a investi în acea termocentrală şi a o păstra.

Dacă totuşi nu am mai avut această capacitate, să-i reamintiţi faptul că administraţia judeţeană, respectiv Consiliul Judeţean Hunedoara, a făcut multe demersuri pentru a trece administrarea acestei termocentrale la autoritatea judeţeană, dar nu a fost de acord.

Să vedem cine o fi această societate, aceşti oameni care doresc să investească şi să vedem ce se va întâmpla mai departe.

Din păcate, un judeţ care a avut şi are încă foarte mult de suferit din cauza unor decizii necugetate şi fără o consultare cu oamenii locului.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Următoarea întrebare.

Din partea domnului deputat Lazăr Ion-Marian, Grupul USR.

Mai e în sală domnul deputat?

Vă rog să prezentaţi răspunsul la Întrebarea nr. 3782A - "Situaţia lucrărilor la unităţile centralei nucleare de la Cernavodă".

Domnul Constantin Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Răspuns la întrebările 1 şi 2.

Construcţia celor două noi unităţi nucleare este împărţită în 3 etape distincte:

- Etapa 1 - Etapa premergătoare - se află în derulare şi are o durată estimată de 24 de luni;

- Etapa a doua - Lucrări preliminare - are o durată estimată de maximum 24 de luni. La finalul acestei etape se va reanaliza fezabilitatea proiectului pe baza noilor indicatori tehnico-economici şi se va lua Decizia Finală de Investire, care va permite trecerea proiectului în Etapa 3 - Construcţie -, care este estimată la o durată de maximum 78 de luni.

Deci, finalizarea proiectului Unităţii 3 va fi în anul 2030.

Referitor la întrebările 3 şi 4 avem următorul răspuns.

Unitatea 5 a intrat în conservare în anul 1990, având la acea dată un grad fizic de execuţie de circa 3%.

Având în vedere aspectele menţionate, Sucursala Naţională Nuclearelectrica nu are în plan realizarea unui studiu de fezabilitate pentru continuarea lucrărilor la Unitatea 5, în sensul utilizării acesteia ca unitate de producţie de energie electrică.

Răspuns la întrebarea 5:

În perioada 2027-2029 va avea loc oprirea Unităţii 1 şi derularea efectivă lucrărilor aferente procesului de retehnologizare, respectiv repunerea acestei unităţi în funcţiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcţionare de aproximativ 30 de ani.

Răspuns la întrebările 6-7:

Conform datelor furnizate de Nuclearelectrica, nu au existat niciun fel de impedimente de ordin tehnic şi/sau financiar care să determine amânarea finalizării instalaţiei de detritiere, proiectul fiind în faza de derulare a procedurii de atribuire a contractului IPC - Inginerie, Procurare Construcţie -, de execuţie a instalaţiei, pe baza procedurilor BERD, care este banca finanţatoare a proiectului.

Răspuns la întrebarea 8:

După cum este cunoscut, cu prilejul Conferinţei privind Schimbările Climatice - COP 26 -, din noiembrie 2021, Nuclearelectrica a semnat un acord cu NuScale privind dezvoltarea utilizării tehnologiei reactoarelor nucleare de mici dimensiuni - SMR - în România. Conform acestui acord, NuScale va sprijini Nuclearelectrica în evaluarea acestei tehnologii.

Răspuns la întrebarea 9:

Nuclearelectrica nu are în vedere realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unei noi centrale nucleare care să nu utilizeze reactoare nucleare de mici dimensiuni.

Răspuns la întrebarea 10:

Conform datelor furnizate de Nuclearelectrica, FCN are în desfăşurare investiţii pentru înlocuirea sau modernizarea unor echipamente sau instalaţii din fluxul de fabricaţie al combustibilului nuclear.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Tot Ministerul Energiei - o întrebare adresată de domnul deputat Neaga Florian-Claudiu, Grupul PSD. Dacă e în sală? E domnul deputat.

"Măsuri pentru a reduce impactul preţurilor la energia electrică şi gaz la marii consumatori industriali" - 4114 A.

Domnul Constantin Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Ca măsură de sprijin pentru economia românească, prevederile O.U.G. nr. 3/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, în perioada februarie - martie 2022, preţurile energiei electrice şi gazelor naturale se plafonează pentru clienţii noncasnici, astfel:

Preţurile pentru energia electrică şi gaze naturale se plafonează pentru clienţii noncasnici, excepţie făcând clienţii noncasnici care au beneficiat de prevederile O.U.G. nr. 81/2019, astfel:

- Preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, TVA inclus, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh;

- Preţul final facturat la gazele naturale - la cel mult 0,37 lei/kWh, TVA inclus, din care componenta de preţ la gaze naturale va fi în valoare de 0,25 lei/kWh.

Pentru perioada următoare există Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022, aprobată în data de 22 martie, care se întinde pe perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, cu următoarele aspecte pentru clienţii noncasnici:

- Maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus;

- Maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici - aici mă refer la gazele naturale - care au un consum de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienţi decât cei prevăzuţi la art. 12 din ordonanţa de urgenţă.

Referitor la întrebările numărul 2 şi 3:

Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022 nu prevede implementarea unor astfel de măsuri.

Răspuns la întrebarea numărul 4:

Din informaţiile publice postate de ANRE, instituţie publică independentă aflată sub control parlamentar, vă comunicăm faptul că se află în consultare publică Proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind cadrul organizat de contractare a energiei electrice de către clienţii finali mari.

În ceea ce priveşte întrebarea numărul 5, ca răspuns, menţionăm faptul că şi în cadrul noii ordonanţe, O.U.G. nr. 27/2022, Guvernul a exceptat aplicarea schemei de sprijin pentru consumatorii noncasnici care au beneficiat de prevederile Ordonanţei nr. 81/2019.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat, dacă doriţi să mai interveniţi? Nu?

În regulă.

Mulţumesc.

La solicitarea secretarului de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, domnul Nini Săpunaru, avem solicitări de amânare.

• Pentru domnul deputat Lazăr Ion-Marian, Grupul USR, către Ministerul Energiei - "Termenele asumate de Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. pentru investiţiile prevăzute în cadrul Strategiei SNGN ROMGAZ S.A. 2021-2030";
• Avem solicitare de amânare pentru acelaşi domn deputat - la Ministerul Energiei - întrebarea nr. 3774A;
• Se solicită amânare pentru răspunsul către domnul deputat Tuhuţ Radu-Marcel - "Solicitare privind stadiul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră";
• Amânare pentru domnii deputaţi - Acatrinei Dorel-Gheorghe, Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR - Ministerul Energiei, pentru întrebarea nr. 4082A;
• Amânare pentru domnul deputat al USR, Ciornei Radu Tudor - adresată Ministerului Sănătăţii; 3818A;
• Se solicită amânare pentru acelaşi domn deputat din partea Grupului USR - tot Ministerul Sănătăţii, întrebarea nr. 3819A;
• Amânare pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru întrebarea nr. 3869A;
• Amânare pentru acelaşi coleg deputat - acelaşi minister, întrebarea nr. 3867A;
• Amânare pentru Întrebarea nr. 3927A, adresată de domnul Şlincu Dan, către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
• Amânare pentru domnul deputat Giurgiu Adrian, Grupul USR - întrebare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;
• Amânare pentru Întrebarea nr. 3588A, a domnului deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav - Ministerul Dezvoltării;
• Avem amânare şi pentru domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin - întrebarea nr. 3752A, adresată Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
• Amânare - Întrebarea nr. 3755A, adresată de colegul deputat Botez Mihai-Cătălin, Grupul USR - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
• Amânare pentru domnul deputat Giurgiu Adrian - Întrebarea nr. 3765A, adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;
• Amânare pentru Întrebarea nr. 3987A, adresată de domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, Ministerului Afacerilor Interne.

Vă mulţumesc.

Şi mi se comunică că e prezent secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, care poate răspunde întrebării adresate de domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor - "Funcţionalitatea planurilor de deszăpezire la nivel naţional"; nr. 3591A.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Vă mulţumim pentru întrebarea dumneavoastră, referitoare la "Funcţionalitatea planurilor de deszăpezire la nivel naţional".

Raportat la această întrebare, daţi-ne voie să vă informăm asupra următoarelor.

Aşa cum se ştie, activitatea de întreţinere curentă pe timp de iarnă se face în conformitate cu Normativul AND 525/2013, ţinând seama de Ghidul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, datat 2021.

În lumina acestor considerente, în Planul Operativ pe timp de iarnă, referitor la iarna ce a trecut, adică 2021-2022, care vizează cei 20.819 kilometri echivalenţi de autostrăzi şi drumuri naţionale administrate de CNAIR, au fost aprobate un număr de 4.160 de autoutilaje de deszăpezire, dintre care 820 - autoutilaje proprii şi 3.340 - autoutilaje închiriate prin contracte subsecvente cu terţi.

Materiale antiderapante şi substanţe chimice aprobate pentru combaterea înzăpezirii pentru această perioadă au fost următoarele:

- Sare - în cantitate de 411.800 de tone, din care, la ora actuală, stocurile sunt 93.258 de tone;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să...

Domnul Gábor Sándor:

În al doilea rând, nisip... 72.000...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să vă apropiaţi să concluzionaţi.

Domnul Gábor Sándor:

- Produs ecologic - 366 de tone;

- Clorură de calciu - 2.454 de tone;

- Motorină - 688 de tone.

În luna februarie, după cum se ştie, în judeţele din partea de nord a ţării nu au fost sectoare de autostrăzi sau drumuri naţionale - autostrăzi nu e cazul, dar drumuri naţionale - blocate din cauza ninsorilor.

În rest, vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată pentru a răspunde întotdeauna întrebărilor cu toată consideraţia.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Petreţchi, dacă doriţi să mai interveniţi? Nu.

Stimaţi colegi,

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele 3 depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Îl invit la cuvânt, dacă este în sală, pe domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, Grupul AUR. Nu. (Vociferări.)

Păi, haideţi, vă rog!

Rugămintea - încercaţi să fiţi mai operativi, pentru că sunt şi alţi colegi care doresc să-şi prezinte interpelările.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului ministru Cseke Attila.

Obiectul interpelării - "Se anunţă un tun financiar de 20 de milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Administrativ Suceava".

În ziua de 6 martie 2021 a avut loc un incendiu la Palatul Administrativ Suceava, în urma căruia au ars mansarda şi întregul acoperiş, fapt ce a produs indignarea locuitorilor judeţului Suceava, incendiu care a afectat şi patrimoniul cultural al acestui judeţ, întrucât clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Consiliul Judeţean Suceava şi Prefectura Suceava a fost afectată de operaţiunile de stingere a incendiului.

Important de precizat este faptul că acoperişul acestei clădiri a fost inclus într-un proiect de renovare destul de recent, respectiv în anul 2015, situaţie în care dotările contra incendiului ar fi trebuit să fie multe, funcţionale şi de ultimă generaţie.

Mass-media locală a arătat că senzorii de fum din Palatul Administrativ nu au funcţionat, cu consecinţa faptului că toată mansarda de peste 2.000 de metri pătraţi şi arhivele birourilor ce funcţionau la nivelul mansardelor au ars în totalitate, producând pagube importante.

Reporterii prezenţi la faţa locului au relatat că nu toate maşinile de intervenţie erau echipate corespunzător, fiind şi maşini cu ani buni de funcţionare, ceea ce arată că efortul de modernizare a flotei de intervenţie în caz de incendiu trebuie să continue.

Având în vedere că pentru renovarea Palatului Culturii din Iaşi a fost necesară alocarea sumei de 26 de milioane de euro pentru reabilitarea unei clădiri de 36.000 de metri pătraţi şi 298 de încăperi, faţă de Palatul Administrativ Suceava, pentru care au fost alocaţi circa 20 de milioane de euro pentru 7.235 de metri pătraţi şi 72 de încăperi, solicităm să trimiteţi Corpul de Control al Ministerului Dezvoltării la Suceava sau să reanalizaţi corectitudinea cu care au fost stabilite sumele necesare pentru reabilitare, dar, mai ales, să monitorizaţi prin mijloace specifice derularea acestei investiţii, întrucât risipa banului public şi tunurile financiare nu sunt fenomene neobişnuite în judeţul Suceava.

Paradoxal, peste drum de Consiliul Judeţean se construieşte un complex rezidenţial - două etaje în pământ, parter, mezanin plus alte 10 etaje, pe 3 scări diferite, care este estimat, ca valoare de investiţie, la circa 25 de milioane de euro.

Faţă de această situaţie, solicităm să răspundeţi la următoarea interpelare:

La ce dată veţi trimite Corpul de Control al Ministerului Dezvoltării sau prin ce altă modalitate veţi stopa risipa banului public şi cum veţi opri tunul financiar ce se pregăteşte pentru lucrarea de reabilitare a Palatului Administrativ Suceava?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, Suceava.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Am încercat să fim cât mai operativi, pentru ca dumneavoastră să puteţi adresa şi prezenta aceste interpelări.

Există o solicitare de la Secretariatul General, să întrerupem şedinţa, deşi aveam aprobare până la ora 18.30, întrucât e nevoie de o perioadă de timp pentru probele tehnice care trebuie să se deruleze pentru întâlnirea pe care o avem pentru ora 19.00.

Prin urmare, îmi cer scuze, declar şedinţa închisă.

Şi vă invit să reveniţi în sală la ora 19.00.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.06.