Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 20 aprilie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi PSD, 3 PNL, 2 USR, unul AUR, unul UDMR, un deputat de la minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ghiţă. Nu este.

Domnul Virgil Alin Chirilă.

Vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cum a irosit USR peste 750 de milioane de euro".

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

De la începutul livrărilor vaccinurilor COVID, România a comandat în total peste 95 de milioane de doze de vaccin, dintre care 8,5 milioane sunt pentru vaccinul Johnson & Johnson.

Prin urmare, până la jumătatea anului 2021, Guvernul României a contractat vaccinuri pentru o populaţie de peste 50 de milioane de oameni.

În mai 2021, sub semnătura ministrului sănătăţii, Ioana Mihăilă, şi a vicepremierului responsabil de problemele din sănătate, Dan Barna, Guvernul României a mai aprobat achiziţia a încă 39 de milioane de doze. La momentul respectiv erau deja contractate peste 56 de milioane de doze care ar fi fost arhisuficiente nu doar pentru atingerea ţintei de vaccinare de 15 milioane de persoane, ci pentru vaccinarea întregii populaţii de la zero ani în sus.

Pentru această nouă tranşă de vaccinuri România s-a angajat să plătească un preţ mai mare decât plătise anterior, de 19,5 euro per doză, ceea ce implică un cost total pe acest nou contract de aproape 750 de milioane de euro, adică trei sferturi de miliard de euro.

La contractarea primelor 56 de milioane de doze putem înţelege că România nu putea refuza contractul propus de Comisia Europeană, pentru că erau primele vaccinuri livrate în Uniunea Europeană şi nu puteam şti cum va decurge campania de vaccinare.

Dar toate aceste argumente nu mai stau în picioare în cazul celui de-al doilea contract, semnat în luna mai de Guvernul României din 2021. Ştiam la acel moment că interesul românilor pentru vaccinare era mai scăzut decât în restul Europei. Ştiam că ţinta noastră de vaccinare era de 15 milioane de persoane. Nu ştiam că vom avea nevoie de doza booster şi nici măcar nu se aprobase vaccinarea copiilor între 12 şi 18 ani. Atunci de ce ne angajăm, ca stat, să plătim trei sferturi de miliard de euro pentru nişte vaccinuri pe care era evident că nu le vom folosi şi consuma niciodată?

Dar ştiu ce vor spune cei doi membri ai Guvernului de la USR care au semnat acest nou contract. Vor spune că România nu putea cere un număr mai mic de vaccinuri, pentru că dozele erau repartizate de la nivelul Comisiei Europene, pe criteriul populaţiei.

Da, aşa este! Dar ceea ce nu vă spune nici domnul fost vicepremier Barna şi nici fostul ministru Ioana Mihăilă e că România putea să refuze să intre în acest nou contract. Nu puteam stabili numărul de doze, dar puteam să le refuzăm pe toate.

Aici intervine răspunderea reprezentanţilor USR, tocmai ei, care se lăudau cu buna guvernare şi respectul pentru banul public. Iată ce au făcut aceşti reprezentanţi ai USR-ului când au ajuns la guvernare: au irosit trei sferturi de miliard de euro, cea mai mare lovitură dată bugetului de stat în ultimele trei decenii, cea mai mare bătaie de joc faţă de banul public, cea mai mare risipă a taxelor colectate de la cetăţenii români care muncesc cinstit. Câte reforme puteam face cu aceşti bani, câte investiţii majore se puteau face cu această sumă! Şi sper ca lucrurile să nu se rezume doar la sancţiunea morală din partea poporului român. E o sumă mult prea mare ca nimeni să nu fie sancţionat pentru acest prejudiciu adus României.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Radu-Dinel Miruţă, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Dreptate pentru judeţele afectate - bani din certificate pentru sănătate!".

În timp ce banii încasaţi de statul român din vânzarea certificatelor de carbon entităţilor care poluează nu sunt toţi folosiţi prin programele puse la dispoziţie de către Guvernul român, comunităţi întregi din care s-au plătit aceşti bani sunt injust afectate, nefiind în prezent beneficiare directe ale vreunui leu din aceste sume.

Este incorect şi imoral ca oraşe întregi să piardă locuri de muncă, să închidă activităţi economice ca urmare a plăţii acestor certificate de carbon, tot mai scumpe, fără ca aceste comunităţi să primească înapoi un suport absolut necesar pentru ca decalajele privind calitatea vieţii faţă de alte judeţe să nu se adâncească.

Avem suficiente argumente în litera şi spiritul Directivei nr. 2003/87 a Comisiei Europene pentru ca România să decidă asupra destinaţiei a cel puţin 50% din veniturile obţinute în urma licitării cotelor asociate.

De aceea, cred că era necesar şi am iniţiat un proiect de lege prin care 15% din aceste sume să se întoarcă proporţional în judeţele din care au fost plătiţi banii respectivi, timp în care 85% rămân în continuare la dispoziţia tuturor judeţelor din România, chiar dacă doar câteva sunt cele care generează această întreagă sumă de bani.

Însă, conform proiectului de lege pe care îl propun Parlamentului, 15% din sumele încasate se vor întoarce în judeţele din care au fost plătite, susţinând investiţii în infrastructură medicală de stat. Aceşti bani sunt la dispoziţia consiliilor judeţene sau a Ministerului Sănătăţii, după caz, în funcţie de care este entitatea care administrează spitalul respectiv. Proiectul a fost gândit ca, dacă banii întorşi în urma acestui regulament să fie de peste 3 milioane de euro, ei să poată fi folosiţi de către consiliul judeţean sau de către Ministerul Sănătăţii doar pentru a se construi spitale sau corpuri noi de spitale.

Dacă suma revenită este sub 1 milion euro pot fi folosiţi în investiţii în infrastructura existentă, iar dacă suma revenită este între 1 şi 3 milioane de euro este la alegerea entităţii care administrează acest spital.

Vă mulţumesc frumos.

Radu Miruţă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 20, judeţul Gorj.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Denisa-Elena Neagu?

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"România pitorească: fotografii tipărite pe hârtie A4"

Americanii au putut explora grădina Carpaţilor într-o experienţă de neuitat la un târg de turism desfăşurat la New York. Ei s-au delectat cu fotografii tipărite pe hârtie de copiator, în format A4 şi atârnate pe peretele de pânză neagră al standului.

În era digitală, când avem la dispoziţie tablete, monitoare inteligente şi realitate virtuală, România a ales hârtia.

Rezultatul a fost un stand absolut banal şi o prezenţă ruşinoasă girată de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului sub pavilion naţional.

Ministerul susţine că nu puteam lipsi de la acest târg, pentru că este cel mai mare dedicat turismului.

Fals! Târgul din New York este parte a unei caravane de evenimente similare organizate de o firmă mică, iar evenimentul este mai degrabă unul regional, decât internaţional.

La ediţia din acest an au participat trei ţări europene: România, Croaţia şi Cehia. Ţările cu mult mai atractive pentru americani, precum Franţa, Germania, Grecia sau Ungaria au lipsit.

Cel mai mare târg din Statele Unite ale Americii este IMEX America, cu peste 2.200 de expozanţi, din peste 200 de ţări.

România nu a avut un stand aici, însă uneori agenţiile de turism au participat la acest târg prin eforturi proprii. Turiştii americani care ajung în România se datorează exclusiv relaţiilor de afaceri dintre agenţiile şi hotelurile româneşti cu tur-operatorii americani. Nicidecum statului.

Ministerul mai susţine şi că peste 160.000 de turişti americani au ajuns în România în anul 2019, fiind pe locul al patrulea în topul turiştilor. Fals şi aici! Nu este vorba numai de turişti. Este vorba de americani intraţi în România, pentru că această statistică contorizează "sosirile" străinilor, denumindu-i pe toţi, generic, turişti. Astfel sunt număraţi inclusiv cei care ajung în România şi cu alte scopuri.

România are nevoie de o strategie pentru atragerea celor care vin să-şi petreacă vacanţele la noi în ţară. Ei sunt adevăraţii turişti.

Pentru asta trebuie să schimbăm radical modul de promovare a României în străinătate, inclusiv modul de participare la târgurile de turism. Dar pentru asta este nevoie să avem o strategie a turismului. De opt luni, ministrul Cadariu nu dă semne că s-ar lucra la una.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Domnule premier Ciucă, aşteptăm să vă faceţi datoria până la capăt"

La sfârşitul lunii martie, Secretariatul General al Guvernului a făcut public un raport întocmit de dumneavoastră, domnule Ciucă, un raport în care detaliaţi câte milioane de doze de vaccin anti-COVID s-au achiziţionat pe miliarde de lei, până la data de 23 martie 2022, şi câte milioane de vaccinuri vor mai fi achiziţionate până în 2023 pe alte miliarde de lei din buzunarul românilor.

Ca un argument care să întărească realitatea celor expuse de dumneavoastră, domnule Ciucă, vin şi detaliile domnului ministru Rafila cum că, din milioanele de vaccinuri achiziţionate, o parte au fost donate altor state, iar o parte au expirat, fiind aruncate astfel la gunoi milioane de euro din banii românilor.

Acest raport aduce grave acuze, atât lui Cîţu, cât şi lui Orban, care au luat decizii de achiziţie în perioada în care au fost premieri, dar şi celor doi miniştri ai sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Moldovan, precum şi ministrului de finanţe, care au avizat cumpărarea acelor zeci de milioane de vaccinuri.

Sub guvernele Orban şi Cîţu, România a cumpărat sau s-a angajat să cumpere 95 de milioane de vaccinuri anti-COVID, la preţuri de miliarde de lei, iar guvernul format din PNL, USR şi UDMR au constrâns românii să se vaccineze prin măsuri coercitive, neconstituţionale, astfel încălcându-se drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

În această perioadă nimeni nu a avut acces la contractele cu firmele care au livrat vaccinurile şi nici la detalii despre achiziţiile făcute, pentru că acestea erau strict confidenţiale.

Domnule premier Ciucă, cum pot fi confidenţiale contractele care sunt plătite din banii publici? Românii au dreptul să ştie ce face Guvernul cu banii din bugetul statului, adică din buzunarul cetăţenilor.

Domnule premier, ce veţi face concret cu datele din raportul pe care tocmai l-aţi făcut public?

Pentru că din raportul expus de dumneavoastră, domnule Ciucă, în care ne arătaţi câte milioane de vaccinuri inutile au fost cumpărate iar populaţia a fost supusă la măsuri restrictive, pentru ca acele vaccinuri să fie făcute indiferent cui anume, rezultă un act nu doar de hoţie, ci şi un act criminal şi de trădare naţională.

Domnule premier Ciucă, domnule preşedinte Iohannis, vă impunem să luaţi măsuri legale pentru ca aceşti trădători criminali să plătească pentru acest jaf de proporţii din banul public. Aveţi la dispoziţie toate instituţiile statului pentru a pune în aplicare măsurile necesare de verificare şi luare a deciziei ca cei implicaţi să fie traşi la răspundere şi sperăm că ne veţi lăsa să formăm şi comisia de control a achiziţiilor din perioada pandemiei, pe care tocmai am votat-o în Parlament.

Dar sunt sigură că nu veţi face nimic, domnule Ciucă, şi nici dumneavoastră, domnule Iohannis. Raportul era doar pentru a-i arăta lui Cîţu că voi controlaţi totul, iar acesta a fost cel mai bun motiv pentru a-l înlătura de la conducerea partidului PNL.

Pentru voi totul se reduce la jocuri politice care nu au nicio legătură cu binele poporului, cu securitatea şi siguranţa lui.

Această mare cacialma numita pandemie a mai îngenunchiat încă o dată poporul român pe care voi l-aţi adus la cel mai înalt grad de îndatorare, împrumutând bani pentru care nu aveţi nicio justificare cum au fost cheltuiţi.

AUR va avea grijă să nu îi lase pe români să mai uite batjocura şi trădarea voastră din aceşti ani, iar la următoarele alegeri îi vom scoate la vot, pentru că votul este singura armă care i-a rămas poporului, cu care vă va trimite în cea mai neagră gaură a istoriei.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe 21 aprilie vom sărbători 30 de ani de la semnarea la Bucureşti a Tratatului privind cooperarea prietenească şi Parteneriatul în Europa între România şi Republica Federală Germania.

Tratatul este foarte important în sine, dar şi în contextul acelor ani, pentru că, după Revoluţie, România a făcut paşi înapoi sub regimul Iliescu. Trebuie amintit că imediat după Revoluţie, în ianuarie 1990, prietenii noştri germani şi-au arătat susţinerea pentru naţiunea română. Guvernul Helmut Kohl a oferit gratuit curent electric, în valoare de 100 de milioane de mărci, pentru ca populaţia României să nu îngheţe în acea iarnă, iar mii de cetăţeni germani, asociaţii, bisericile evanghelică şi catolică au trimis convoaie de ajutoare în România. Acum, la rândul nostru, noi, cei din minoritatea germană, facem, alături de partenerii noştri germani, la fel ca mulţi alţi cetăţeni ai României, tot ce este posibil în sprijinul ucrainenilor afectaţi de război. Aceasta demonstrează odată în plus că sintagma "Parteneriatul în Europa", conţinută în titlu, nu este întâmplătoare, ea păstrându-şi mai mult ca oricând actualitatea.

Guvernul Kohl ştia de atunci că, odată cu reunificarea Germaniei, calea spre extinderea Uniunii Europene şi a NATO era deschisă şi pentru fostele ţări comuniste, inclusiv România. Prietenii noştri germani ştiau că locul României este în Uniunea Europeană şi NATO şi că vom fi parteneri apropiaţi.

Totodată, datorăm deciziei Guvernului Federal faptul că, începând cu 2002, cetăţenii români au circulat fără vize în Uniunea Europeană, dar şi încheierea la timp a negocierilor de aderare, în decembrie 2004. Să subliniem aici eforturile fostului comisar Günter Verheugen în acest sens.

Mai mult decât atât, deşi existau voci politice puternice care solicitau amânarea aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană cu un an, datorăm tot Germaniei faptul că aderarea s-a produs la termenul prevăzut, 1 ianuarie 2007, sub preşedinţia germană a Uniunii Europene. Acest aspect are pentru mine valoare de simbol. Doamna cancelar, doctor Angela Merkel, a fost aceea care, atunci când s-a cerut amânarea, a spus: "Nu", citez: "Pacta sunt servanda".

Revenind la tratat, acesta a avut şi prevederi de maximă importanţă atât pentru minoritatea germană, cât şi pentru politica ţării noastre în domeniul minorităţilor naţionale, care este o adevărată poveste de succes a României democratice.

Aceste prevederi au avut urmări concrete, extrem de favorabile pentru comunitatea noastră, care a beneficiat de un sprijin enorm din partea celor două ţări. De altfel, nimic din ceea ce am realizat nu ar fi fost posibil fără sprijinul României şi Germaniei.

În egală măsură, ţin să subliniez că activitatea Forumului Democrat al Germanilor din România a fost spre binele întregii societăţi din ţara noastră, nu numai al minorităţii germane, şi totodată îndreptată spre extinderea şi aprofundarea relaţiilor dintre cele două ţări.

În plan economic Germania este principalul nostru partener comercial - 33 de miliarde de euro în 2021 - şi principalul investitor în economia românească, conform Băncii Naţionale, generând sute de mii de locuri de muncă.

Parteneriatul dintre România şi Germania în Uniunea Europeană şi NATO este astăzi mai strâns ca niciodată, fapt dovedit şi de criza generată de războiul din Ucraina.

Ca atare, la acest moment de bilanţ, putem afirma cu convingere că tratatul de prietenie româno-german reprezintă un mare succes pentru toate cele trei părţi implicate: România, Germania şi minoritatea germană din România.

De aceea, ca reprezentant al minorităţii germane în Parlamentul României, doresc să exprim, în numele comunităţii noastre, mulţumiri celor două parlamente, celor două guverne şi tuturor persoanelor care ne-au sprijinit în decursul acestor 30 de ani.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Banii românilor, aruncaţi în vânt pe seruri experimentale".

Stimaţi colegi,

În perioada "pandemiei programate" guvernanţii trădători promiteau românilor "normalitate" şi inclusiv "libertate" după injectarea cu seruri experimentale. Românii, în proporţie covârşitoare, nu s-au lăsat şantajaţi de cel mai incompetent guvern pe care l-a avut vreodată România şi au refuzat să-şi rişte sănătatea în numele aşa-zisei "normalităţi". Cu toate acestea, nişte netrebnici din Guvern au decis să cheltuiască banii românilor pe milioane de seruri experimentale, care nu au avut efectul promis. Ba, dimpotrivă, aceste seruri experimentale au avut reacţii adverse extrem de grave pentru sănătatea românilor.

De curând, se pare că există un dosar penal in rem, doar cu privire la faptă, privind achiziţia dubioasă a milioanelor de seruri experimentale, numite forţat "vaccinuri". Sper ca acest dosar penal să identifice în cel mai scurt timp şi persoanele care au aruncat banii românilor în buzunarele Big Pharma. Cineva trebuie să răspundă pentru jaful din banii românilor, iar justiţia trebuie doar să verifice semnăturile de pe contractele de achiziţie dubioase.

Din ce în ce mai mulţi români spun pe bună dreptate că România nu mai este stat de drept. Într-un stat de drept şantajul medical nu există! Într-un stat de drept forţele de ordine apără Constituţia României şi nu pe cei care o încalcă în mod flagrant! Într-un stat de drept guvernanţii răspund pentru banii risipiţi!

În România doar românii au mai rămas drepţi în faţa statului eşuat. Acei români care au avut credinţă în Dumnezeu şi îşi iubesc în continuare pământul strămoşesc apărat cu sângele străbunilor! Acei români care realizează că patriotismul nu înseamnă xenofobie!

Jaful din banii românilor nu este posibil decât dacă se găsesc trădători care să vândă România. Aceşti trădători, pentru un pumn de arginţi, se supun ordinelor din afară crezând că vor rămâne nepedepsiţi. Dar aceşti trădători uită că stăpânii lor iubesc trădarea, dar nu şi pe trădători. România a ajuns să fie înrobită din interior din cauza acestora prin îndatorarea fără precedent a ţării.

În acest moment, conflictul militar din Ucraina este folosit pentru ca românii să nu realizeze că sursa crizei economice actuale este vestitul "COVID". În timp ce alte ţări se delimitează public de ideea ajutorului militar acordat dansatorului pe tocuri şi eroului din buncăr, micul Zelenski, trădătorii din Guvern încearcă cu toate puterile să arunce românii într-un conflict militar pentru ca să îşi şteargă urma jafului.

Stimaţi colegi,

Noi, parlamentarii României, avem obligaţia să apărăm România şi pe români şi să nu închidem ochii la abuzurile guvernanţilor!

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Alexandra Huţu, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Soluţiile propuse de PSD prin planul de sprijin al românilor ca reacţie la crizele actuale declanşate de conflictul din Ucraina şi majorarea preţurilor încep deja să fie implementate. La mai puţin de două zile de când Guvernul a prezentat pachetul de sprijin, trei dintre măsuri au fost adoptate în urma votului pe care noi l-am dat în Parlament: dublarea indemnizaţiei de hrană pentru pacienţii din spitale şi copiii instituţionalizaţi, majorarea salariului minim la 3.000 de lei brut pentru angajaţii din sectorul agroalimentar şi deschiderea schemei de ajutor de stat pentru firmele care fac investiţii de peste un milion de euro. Aşadar, nu vorbim doar de o listă de intenţii, ci de fapte concrete care vor sprijini populaţia.

Pe lângă aceste măsuri vreau să subliniez şi faptul că Programul "Sprijin pentru România" conţine măsuri importante pentru tineri. La iniţiativa PSD, Guvernul a alocat resurse în valoare de 500 de milioane de lei în acest sens.

Aşadar, vor intra în vigoare până în luna iunie a acestui an următoarele trei pachete de sprijin:

- Programul "Family Start" pentru tinere familii, prin care statul le garantează cu 80% credite în valoare de maximum 75.000 de lei pentru plata cheltuielilor cu creşa, grădiniţa, şcoala sau after-school, plata chiriei ori avans din achiziţia unei locuinţe;

- Programul naţional "Student Invest", prin care se garantează cu 80% de către stat acordarea unui credit în valoare de maximum 50.000 de lei pentru taxe de studii, publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate ori plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti.

Şi al treilea program este un program de sprijin pentru cuplurile care nu pot avea copii, ca o componentă a politicii publice de creştere a natalităţii. Resursa alocată este de 100 de milioane de lei pentru aproximativ 5.000 de beneficiari până la finalul acestui an.

În ciuda criticilor venite de la partidele de opoziţie, se poate constata că PSD a inclus în Programul "Sprijin pentru România" măsuri ce se adresează ţintit tinerilor care urmează studii superioare sau care îşi întemeiază ori şi-au întemeiat o familie. De asemenea, tinerii care lucrează în agricultură vor beneficia de o creştere a salariului, ca urmare a aplicării în acest sector a modelului de salarizare din domeniul construcţiilor.

În pofida tuturor atacurilor politice, PSD reconfirmă că este singurul partid care livrează soluţii pentru cetăţeni atunci când este la guvernare.

Promisiunile şi angajamentele pe care ni le-am luat în faţa tinerilor înainte de a intra la guvernare încep să fie îndeplinite şi transformate în programe şi măsuri concrete, care se aplică în mod real şi nu rămân doar la stadiul de proiect pe hârtie.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul Dan-Constantin Şlincu, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt astăzi la această tribună pentru a vă transmite atât Domniilor Voastre, colegii mei, cât şi botoşănenilor şi românilor un gând bun, de încurajare şi de credinţă.

Traversăm Săptămâna Patimilor, zile ce preced cea mai importantă sărbătoare creştină, Învierea Domnului.

De câţiva ani trăim zile, săptămâni şi luni complicate. Am trecut printr-o pandemie ce ne-a răpit oameni dragi, cunoştinţe, prieteni. Ne-am izolat ca să ne protejăm, ne-am restricţionat activităţile zilnice, dar am depăşit acele momente.

Acum trăim, alături de ucraineni şi de restul lumii, zile de război, de teroare, de durere. Să avem încredere că vom depăşi şi aceste momente.

Ce leagă aceste drame? Răspunsul umanităţii. În timpul pandemiei, s-au găsit nenumăraţi oameni cu suflet care au ajutat. Acum, în timpul războiului, alţi oameni, cunoscuţi sau anonimi, ajută. Cred că tocmai răspunsul umanităţii la dramă este ceea ce ne salvează pe toţi. Iar acesta este şi mesajul meu: nu treceţi nepăsători pe lângă dramă. Fie că este un război la graniţă, fie că este necazul unei familii din comunitatea în care trăim, un mic ajutor contează enorm.

În această perioadă este mai important ca oricând să învăţăm să preţuim ceea ce avem, să ne gândim la responsabilitatea fiecăruia dintre noi şi să ne asumăm protejarea celor vulnerabili, care au nevoie de sprijinul nostru. În primul rând trebuie să fim mai buni şi mai atenţi unul cu celălalt.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Vă doresc zile lipsite de patimi şi un Paşti binecuvântat, cu Lumină şi suflet curat!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Partidul Social Democrat a acţionat rapid, acordând sprijin urgent şi consistent fermierilor călărăşeni"

Crizele succesive prin care trecem - cea energetică, pandemia, războiul din Ucraina - au afectat fără doar şi poate agricultura românească. Poate mai mult ca niciodată în ultimii ani atenţia noastră politică este îndreptată către problemele fermierilor, precum şi către îmbunătăţirea câştigului celor care muncesc în agricultură. Actualul context ne-a obligat să luăm rapid măsuri. Sprijinirea şi modernizarea agriculturii româneşti înseamnă subvenţii şi infuzii financiare, tehnologizare, digitalizare şi investiţii masive în sisteme de irigaţii performante.

Într-o primă etapă, Partidul Social Democrat a acţionat prompt şi a generat un pachet de măsuri de sprijin. Pachetul "Sprijin pentru România" menţine agricultura ca prioritate şi ca domeniu de intervenţie rapidă. Încercăm, astfel, prin banii care vor fi alocaţi în cadrul acestui plan - 500 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România plus granturi pentru capital de lucru şi prima de 10% de la stat din valoarea producţiei pe care o vând către un procesator român - să generăm şi să închidem un lanţ de producţie şi procesare românesc. Dezvoltarea agriculturii în jurul producătorilor români rămâne, totuşi, un obiectiv strategic.

Doar în anul 2021, în Călăraşi, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, peste 80 de milioane de euro au intrat în agricultură şi, astfel, peste 6.000 de fermieri au beneficiat de sprijin financiar. Prin urmare, este important ca toate noile măsuri propuse de către Partidul Social Democrat şi adoptate recent în cadrul coaliţiei să ajungă fără întârziere la fermierii călărăşeni. Şi eu mă voi asigura de acest lucru. Iar toţi cei care întâmpină probleme în accesarea subvenţiilor sau care au propuneri de îmbunătăţire a actualelor măsuri găsesc în mine, la orice oră din zi şi din noapte, un partener.

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat de Călăraşi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, din partea USR.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt deja 56 de zile de când a început războiul sângeros pornit de dictatorul Vladimir Putin împotriva Ucrainei, un genocid programat în stil stalinist împotriva identităţii ucrainene şi a opţiunii de a fi pro-european.

Săptămâna trecută, preşedintele Zelenski a avertizat, în cadrul unui interviu de la CNN, că toate ţările lumii ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca Rusia lui Putin să folosească fie arme nucleare tactice, fie arme chimice, pentru că nu preţuieşte viaţa umană, în general. Şi acest pericol este iminent, la câteva sute de kilometri de ţara noastră.

"Asta nu este o problemă doar a Ucrainei, nu este doar pentru Ucraina, ci pentru lumea întreagă", declara preşedintele Zelenski.

Sunt avertismente cât se poate de serioase, luate în băşcălie de parlamentarii AUR, această sectă putinistă care otrăveşte minţile românilor, sau de Tobă, Lasca şi Şoşoacă, "trompetele" de la Moscova.

Să nu uităm că la doar câteva zile de la declanşarea invaziei ruse în statul vecin, Georgică Simion programase o altă invazie, mai micuţă, în Capitală, pentru a bloca cât mai multe artere şi a paraliza traficul.

Diversiunea acestui paraşutat moscovit nu a reuşit, aşa cum nu i-a reuşit nici lui Putin să îngenuncheze Ucraina. Iar astăzi asistăm la adevărate isterii ale acestei grupări extremiste de agenţi de influenţă, pentru că Putin încă nu a atacat Republica Moldova, aşa cum speră liderul lor, George Simion, numind-o în derâdere "Republica Sovietică Moldova".

Cum să cataloghezi astfel de declaraţii? Cinism maxim sau ticăloşie? Cum să-ţi doreşti ca Moldova să fie următoarea de pe lista odiosului Putin şi să pretinzi că ţii la românii de pretutindeni?

Acum, cei de la AUR cântă la unison cu propaganda Moscovei, aşteptând cu sufletul la gură ca preşedintele Macron să piardă alegerile, în faţa lui Le Pen. Da, aţi auzit bine! AUR o susţine pe Marine Le Pen, o admiratoare deschisă a lui Vladimir Putin şi al cărui partid a primit, în 2014, o finanţare de 10,8 milioane de dolari de la o companie din Rusia.

"Fraţii în veci vor fi fraţi", nu-i aşa, Georgică? Adică uniţi în cuget şi simţiri! Moscovite, desigur!

Dar asta este doar partea vizibilă a icebergului propagandistic. Cel mai grav este că vuvuzelele AUR nu suflă o vorbă despre Putin şi invadarea barbară a Ucrainei, despre masacre, despre violuri.

În schimb, auzim despre tot felul de revizionisme istorice de refacere a României Mari, cu ajutorul lui Putin, desigur, fake news-uri despre globalismul şi nazismul din Ucraina.

Această "trompetă" de la Moscova nu face altceva decât să joace rolul de idiot util al lui Putin. Este o linie de propagandă putinistă, ambalată şi servită populaţiei cu discurs naţional populist marca AUR, prin intermediul reţelelor de socializare.

Cum am mai zis şi o repet de fiecare dată, este foarte important să arătăm tuturor că AUR este un partid de extremă dreapta aflat în slujba Moscovei, iar această precizare este de acum înainte obligatorie şi este foarte bine să fie aşa. Vedem cu toţii cum s-au prăbuşit în sondaje, dar tot nu este suficient, pentru că în 2024 vom avea de ales între două Românii - cea a plagiatorilor, trădătorilor, securiştilor şi a putiniştilor, adică PSD-PNL-UDMR şi AUR, versus România proeuropeană, occidentală, liberală - USR.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre o nouă propunere legislativă înregistrată la Biroul permanent al Senatului României, sub nr. 235 din 14.04.2022.

Această propunere de lege promovată de parlamentari ai actualului arc guvernamental vizează operarea unor modificări substanţiale ale actualului cadru normativ în domeniul achiziţiilor publice.

În linii mari, iniţiatorii îşi fundamentează propunerea legislativă pe necesitatea unei mai bune atrageri a fondurilor europene în contextul implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Deşi obiectivele scontate ar trebui să îmbunătăţească legislaţia achiziţiilor publice, o analiză mai aprofundată a intervenţiilor legislative propuse ne relevă încă o dată cât de actuală este expresia românească "Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul".

Pe scurt, o să trec în revistă câteva manevre propuse prin acest proiect legislativ, care sunt menite să sublinieze cât de nocivă este actuala coaliţie guvernamentală.

În acest sens, putem menţiona că printre alte modificări se urmăreşte amendarea art. 7 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a art. 12 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, în sensul în care se vor putea derula achiziţii directe de produse şi/sau servicii dacă valoarea estimată a achiziţiei publice fără TVA este mai mică de 500.000 de lei, iar în situaţia lucrărilor valoarea estimată a achiziţiei publice, fără TVA, este mai mică de 5.000.000 de lei.

De asemenea, aceste achiziţii directe de bunuri şi/sau servicii se vor putea realiza fără a se utiliza catalogul electronic pus la dispoziţia SEAP sau prin publicarea unui anunţ într-o secţiune dedicată a web-site-ului propriu sau a SEAP, dacă valoarea estimată fără TVA este mai mică de 300.000 de lei pentru produse şi/sau servicii şi respectiv 3.000.000 de lei pentru lucrări. Se vor putea, totodată, semna achiziţii directe de către autoritatea contractantă, chiar dacă s-a primit doar o singură ofertă valabilă.

Nu în ultimul rând, prin modificarea propusă pentru art. 247 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se va realiza ex-post de către persoane împuternicite de către ANAP, iar rezultatul acestor controale va fi opozabil tuturor instituţiilor cu atribuţii de control şi/sau audit, indiferent de sursa de finanţare a contractelor de achiziţie sectorială. În mod concret, atât Curtea de Conturi, cât şi Autoritatea de Audit, instituţii independente, sunt trimise la plimbare de către ANAP, o instituţie subordonată Guvernului, ce este condusă de o fostă angajată a Primăriei Sectorului 1 din Bucureşti, absolventă a Facultăţii de Chimie.

Concluzionând, se poate lesne constata că prin preconizata mărire de până la zece ori a actualelor praguri valorice aferente achiziţiilor publice, în fapt, actuala coaliţie de guvernare dă liber la borcanul cu miere pentru camarila social-liberală.

Mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, AUR.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi o să vă vorbesc despre judeţele Covasna şi Harghita, pământ românesc abandonat de PSD şi PNL în mâinile Ungariei.

Despre comunităţile de români din judeţele Covasna şi Harghita, din păcate, se vorbeşte din ce în ce mai puţin şi se face chiar mai puţin. De 32 de ani românii din sud-estul Transilvaniei sunt abandonaţi din punct de vedere administrativ, politic şi economic, această zonă fiind acaparată de politica revizionistă a Ungariei, desigur prin contribuţia esenţială a UDMR, aservit total Budapestei, şi prin complicitatea slugarnică a PSD şi PNL. În tot acest timp, PSD şi PNL nu au manifestat niciun fel de interes real pentru comunitatea românească de aici, ea fiind abandonată total, rămânând pradă baronilor UDMR, care se comportă asemenea unor grofi.

În ciuda semnalelor numeroase şi a strigătului constant manifestat de românii din aceste judeţe, PSD şi PNL au fost părtaşi la diluarea elementului etnic românesc prin împuternicirea constantă a UDMR-ului, acesta fiind aproape în permanenţă la guvernare, ocupând chiar unele din cele mai importante posturi din Executivul României.

În afara unor instituţii redundante, create pentru sinecuri politice, autorităţile nu au creat nicio politică publică pe termen lung pentru salvarea românilor rămaşi în aceste judeţe. În ritmul acesta, mai sunt necesare poate două sau trei decenii pentru ca românii din Covasna şi Harghita să dispară complet, ambiţiile separatiste ale UDMR fiind satisfăcute aproape în întregime de PSD şi PNL, iar această zonă nu va mai avea nicio legătură cu statul român, decât pur formal - teritorial.

PSD şi PNL au refuzat timp de 32 de ani, la imboldul UDMR, să se folosească de instrumentele şi atribuţiile statalităţii româneşti în judeţele Covasna şi Harghita şi astfel au permis în mod criminal o co-suveranitate româno-maghiară. De ce au făcut asta? De teamă? Din slugărnicie?

Chiar astăzi suntem martorii unei politici care girează autonomia pe criteriu etnic, aceste judeţe fiind conduse de 32 de ani la nivel de primării, consilii locale, consilii judeţene, preşedinţi de consilii şi deconcentrate chiar de către UDMR. Acelaşi UDMR care nu ratează nicio ocazie să răspândească tot felul de minciuni cu privire la presupusa încălcare a drepturilor minorităţilor naţionale în România.

Cine este aşadar vinovat pentru lipsa de dezvoltare din Harghita, Covasna şi cine conduce cu adevărat această regiune? Între timp, PSD şi PNL nu contenesc în a se umili pentru acei 5% aparent cruciali oricărei guvernări, chiar dacă au o majoritate confortabilă în Parlament.

Veşnic la guvernare, şi veşnic nemulţumiţi, aceşti lideri autonomişti practică o politică de discriminare faţă de români, fapt demonstrat în numeroase rânduri chiar de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, iar viitorul românilor din Covasna şi Harghita este unul sumbru.

Condamn vehement atitudinea iresponsabilă, slugarnică şi trădătoare a PNL, PSD şi USR, partide care au tolerat şi chiar au încurajat o politică antinaţională prin predarea unor ministere-cheie în mâna unui organizaţii politice care slujeşte interesele unui stat străin.

Trag un semnal de alarmă şi pe această cale pentru ca această trădare a intereselor româneşti să înceteze. Solicit instituirea unor politici publice pe termen lung care să protejeze firavele comunităţi româneşti şi să stimuleze o acţiune demografică pentru repopularea zonei, dar şi a întregii Românii. A sosit momentul ca statul român să se manifeste ca un stat suveran inclusiv în Harghita şi Covasna şi să îşi asume rolul de autoritate conducătoare, iar nu de simplu martor la politicile revizioniste din Transilvania.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

O să mă refer la recentele evenimente petrecute la Timişoara, legate de organizarea unui spectacol controversat şi aş puncta, încă de la început, că în primul rând trebuie să discutăm de lipsa de profesionalism a unui organizator de evenimente care a început să comercializeze bilete pentru un eveniment care nu avea încă un contract pentru spaţiul respectiv. Este vorba de Filarmonica din Timişoara.

Mulţi s-au întrebat dacă a fost discriminare. Eu spun că da, a fost discriminat un gen muzical, fiind interzisă o manifestare culturală pe baza deciziei unui grup restrâns de persoane iresponsabile.

Putem discuta şi de discriminare etnică. Nu este momentul, în opinia mea, să alunecăm pe panta discriminării, într-un oraş care se mândreşte cu multiculturalitatea sa, cu atât mai mult cu cât Timişoara, anul viitor, îşi doreşte să fie un etalon de cultură europeană. Discriminarea, în opinia mea, a unui element cultural este la fel de gravă ca şi discriminarea etnică.

Îmi place să cred că Timişoara nu este un oraş care discriminează. Timişoara este unul dintre oraşele României care protejează şi promovează multiculturalismul. Consider că incidentul ce a cauzat aceste discuţii reprezintă acţiunile nesăbuite ale unui grup restrâns de persoane, needucate din punct de vedere cultural, persoane care regretabil, spun eu, au o vizibilitate sporită pe reţelele de socializare.

Colegii mei din organizaţia judeţeană au depus zilele trecute o solicitare către Primăria Municipiului Timişoara de punere la dispoziţie a Sălii Capitol pentru organizarea unui concert de muzică în data de 8 octombrie 2022, zi în care romii din România serbează Ziua lăutarului rom. Şi aici aştept reacţia primarului Fritz, să ne demonstreze tuturor că este, cel puţin din perspectiva respectării drepturilor minorităţilor naţionale, este un primar care se ţine de cuvânt. Evenimentul pe care dorim să-l organizăm se doreşte a fi un tribut adus muzicienilor şi muzicanţilor romi şi va fi organizat de Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa".

Eu unul îmi afirm susţinerea pentru artiştii romi, indiferent de genul sau de actul artistic practicat, actul cultural reprezentând o valoare în sine. Cu toţii ştim că nu există cultură bună sau cultură mai puţin bună; cultura este valoroasă în sine. Şi suntem mândri de nume precum Anton Pann, Ion Voicu, Grigoraş Dinicu, Romica Puceanu, Cornelia Catanga şi mulţi alţi artişti care fac cinste etniei rome şi care au făcut cinste României. Ne mândrim, în egală măsură, şi cu mai tinerii artişti romi, precum Ştefan Relu Mihalache, aşa cum publicul îl cunoaşte Connect-R, sau Dumitrache Remus-Ionuţ, cunoscut ca Jador.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Romeo-Daniel Lungu, PSD.

Vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Declaraţia politică de astăzi se referă la o mare realizare pentru judeţul Buzău, şi anume Geoparcul Internaţional UNESCO Ţinutul Buzăului, o oportunitate reală de dezvoltare sustenabilă a judeţului.

Ţinutul Buzăului, cu cele 18 comune componente, a obţinut săptămâna trecută validarea oficială ca Geoparc Internaţional UNESCO. După 16 ani de efort comun, teritoriul a fost, în sfârşit, recunoscut pentru valorile naturale şi culturale de importanţă globală.

Proiectul de acreditare a Ţinutului Buzăului ca Geoparc Internaţional UNESCO este, de departe, cel mai amplu proiect de dezvoltare locală pentru judeţul Buzău, reprezentativ pentru toată zona de Sud-Est şi chiar pentru ţară, fiind al doilea Geoparc de un asemenea fel din România. Din punct de vedere administrativ, teritoriul cuprinde 18 comune din zona de deal şi munte din nord-vestul judeţului Buzău, adună peste 45.000 de locuitori şi 1.036 de kilometri pătraţi.

Vulcanii noroioşi, domurile de sare, focurile vii, trovanţii de la Ulmet, aşezările rupestre şi chihlimbarul roşu de la Colţi sunt doar câteva dintre cele mai renumite atracţii ale acestei regiuni. Geoparcul are 40 de milioane de ani de istorie geologică şi culturală.

Titlul de Geoparc Internaţional UNESCO este rezultatul unei colaborări eficiente între instituţiile centrale, locale şi cetăţeni. Trei dintre instituţii s-au implicat, totuşi, activ în procesul de obţinere a statutului de Geoparc Internaţional UNESCO: Consiliul Judeţean Buzău, care a asigurat suportul administrativ şi financiar, Universitatea din Bucureşti, care a iniţiat şi asigură coordonarea ştiinţifică a proiectului, şi Asociaţia Ţinutul Buzăului, care a contribuit la realizarea infrastructurii de vizitare, a realizat dosarul de candidatură şi care este responsabilă pentru gestiunea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO.

Proiectul a fost conceput ca o componentă a unei strategii de dezvoltare a activităţilor turistice din zonă. În 2007, Consiliul Judeţean Buzău, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti şi cu autorităţile publice locale şi naţionale, au demarat procesul de creare a Geoparcului Ţinutul Buzăului, adaptând recomandările UNESCO la condiţiile locale. Ulterior, în 2008, a fost creată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ţinutul Buzăului de către Consiliul Judeţean Buzău şi consiliile locale ale comunelor componente. Mai apoi, au fost demarate demersurile juridice pentru obţinerea statutului de Geoparc UNESCO.

Începând cu anul 2016, la nivelul Consiliului Judeţean Buzău proiectului i-a fost acordată o atenţie deosebită, fiind considerat principala oportunitate de promovare a turismului buzoian. Prin noul statut ar trebui să atragem finanţări şi investiţii în tot mai multe domenii de activitate, iar recunoaşterea ca Geoparc Internaţional UNESCO reprezintă o oportunitate majoră din punct de vedere economic, social şi cultural.

Astăzi, nu pot decât să fiu mândru că am făcut parte din echipa Consiliului Judeţean Buzău, care a susţinut Ţinutul Buzăului în procesul de acreditare ca Geoparc Internaţional UNESCO. Îndemn toate ministerele de resort să susţină dezvoltarea zonei şi a proiectelor care vor duce la transformarea Ţinutului Buzăului într-un magnet pentru turişti, cu efecte pozitive considerabile asupra locuitorilor şi dezvoltării economice a zonei.

Vă mulţumesc.

Romeo-Daniel Lungu, deputat de Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mihai-Laurenţiu Poliţeanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Buna dimineaţa domnule preşedinte!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Coaliţia corupţiei şi a stagnării PSD-PNL a adus la lumină faţa reală, murdară, a politicii româneşti. Nu degeaba românii au scandat "PNL- PSD aceeaşi mizerie!". Au fost ani în care societatea civilă post Ordonanţa nr. 13 a sperat că nu e chiar aşa, că PNL poate fi un partener în modernizarea României. Aşteptările a milioane de români au fost însă înşelate. PNL este şi a fost mână în mână cu PSD în ceea ce priveşte afacerile cu bani publici, corupţia, sinecurismul şi lipsa de viziune pentru România.

Care sunt probele? Ce pune pe masă această dizgraţioasă coaliţie de guvernare? Redeschiderea robinetelor cu bani publici, repornirea turismului pentru sinecurişti, achiziţii publice fără licitaţie, bugete sporite şi lipsă de supraveghere civilă a instituţiilor de forţă. Aţi umplut Comisia pentru apărare cu miliţieni, foşti militari cu mentalitate sovietică, unii condamnaţi penal, oameni obedienţi instituţiilor de forţă opace şi nereformate.

Am ajuns o ţară în care Poliţia participă la acţiuni de tip mafiot de discreditare a jurnaliştilor independenţi, în care lupta anticorupţie şi justiţia independentă au fost distruse sub domnia infractorului Dragnea şi menţinute în stare de servitute politică şi de către PNL.

Avem un guvern condus de un general, ajuns preşedinte PNL peste noapte, fără contracandidaţi, un premier plagiator, scos din buzunar de preşedintele Iohannis, care pune sub semnul întrebării, prin prezenţa sa în fruntea Guvernului, chiar cutumele democraţiei liberale.

Este un festival, doamnelor şi domnilor, dar nu un festival al democraţiei, ci un festival al politicii pentru bani, al politicii corupte cu care ne-aţi obişnuit din ʾ90 încoace. Nici măcar nu vă mai ascundeţi, acţionaţi cu impunitate în văzul tuturor.

Nu în ultimul rând, avem o guvernare ştearsă şi laşă cu privire la politica externă. România a ratat şansa de a fi cu adevărat alături de Ucraina prin fapte, nu prin gargară, a ratat şansa de a fi un lider în lupta pentru democraţie, libertate şi stat de drept în regiunea noastră. Lideri sunt alte state din Estul Europei: ţările baltice, Polonia, Cehia. Avem un guvern fricos, condus de un general care nu ştie să fie lider nici măcar pe timp de război. Vă mulţumiţi cu declaraţii călduţe de susţinere, în timp ce ucrainenii mor şi pentru viitorul european al României şi Republicii Moldova. În schimb, vă cocoţaţi pe eforturile cetăţenilor simpli şi ale societăţii civile de ajutorare a victimelor agresiunii ruse.

De la PSD nu mai aveam pretenţii de mult. PSD reprezintă trecutul, jaful din bani publici şi blocarea modernizării României.

Colegi din PNL, voi aveaţi o opţiune, aţi ales însă corupţia şi laşitatea.

Să vă fie ruşine!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vă supune atenţiei o temă extrem de importantă.

"Turismul românesc este în moarte clinică. Guvernul nu are o strategie coerentă de promovare a României ca destinaţie turistică"

Turismul românesc este în moarte clinică şi nu o spun eu, ci o spun statisticile oficiale şi toţi cei care se chinuiesc să îşi ţină în viaţă activitatea din domeniul turistic.

Dacă pandemia nu a ucis în întregime turismul românesc, îl vor ucide cu siguranţă reprezentanţii statului, din ţară şi din misiunile diplomatice. Aceştia sunt cei care ar trebui să atragă turiştii străini în România, însă îşi dovedesc cu brio incompetenţa şi lipsa de viziune.

Am văzut cu toţii standul "mirific" realizat de consulul României la New York, câteva foi A4 printate cu imagini pixelate din România, prinse cu cleme pe o perdea neagră. În faţa lor, câţiva sinecurişti plătiţi cu salarii de lux pozează zâmbind şi sunt mulţumiţi de faptul că au mai punctat o acţiune de ispravă în activitatea diplomatică a României. Pentru bătaia aceasta de joc am mai şi plătit 8.000 de dolari.

Aceasta este imaginea reală a turismului românesc în străinătate - un adevărat priveghi la care nişte incompetenţi se hlizesc în faţa coşciugului în care este înmormântat turismul românesc.

Uniunea Salvaţi România condamnă ferm modul dezastruos în care România a fost promovată la standul de la Târgul Internaţional de Turism de la New York, de aceea colegii mei l-au invitat în Parlament pe ministrul antreprenoriatului şi turismului, Daniel Cadariu, pentru a da explicaţii pentru aşa-zisa promovare a turismului românesc.

Stimaţi colegi,

Turismul românesc este în moarte clinică - repet acest lucru - citim cu tristeţe datele statistice privind numărul de turişti străini atraşi în ţara noastră.

Anul trecut, în România, s-au cazat 840.000 de turişti străini în unităţile turistice, arată datele de la INS.

În anul 2019, se cazau în unităţile turistice 2,6 milioane de străini.

Mulţi vor spune că de vină este pandemia, însă analizând şi plăţile în turism, constatăm un deficit enorm între cât cheltuiesc turiştii străini în România şi cât plătesc românii în străinătate.

Astfel, străinii au cheltuit anul trecut 2,7 miliarde de euro, în România, potrivit datelor de la Banca Naţională a României, în schimb românii au cheltuit, în 2021, în străinătate, 4,4 miliarde de euro.

De vină este strategia haotică pe care Guvernul o are pentru promovarea turismului în România. Viziunea lipseşte cu desăvârşire, iar promovarea o fac specialişti de genul celor din consulatul de la New York. Nişte politruci plantaţi politic în posturi călduţe şi bine plătite.

Până şi colegii fiului meu de la grădiniţă ar râde de planşele lipite cu cleme pe perdeluţa neagră de specialiştii din consulat.

Să mai spun şi faptul că toate statele din Europa îşi gândesc strategii turistice post-pandemie şi în contextul războiului din Ucraina?

Vedem numeroase campanii bine create ale ţărilor vecine, în presa din România, prin care încearcă să îi atragă pe turiştii români.

Noi facem printuri cu imagini din zonele turistice româneşti.

Închei, dragi colegi, spunând că e momentul să ne trezim şi să resuscităm turismul românesc printr-o strategie coerentă şi prin măsuri concrete de susţinere a industriei HoReCa.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ilie Dan Barna, Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Ziua când l-am pierdut pe Radu Lupu"

Ieri s-a stins Radu Lupu, unul dintre cei mai mari pianişti ai lumii, apreciat şi recunoscut de o lume întreagă pentru excepţionalul său talent.

De câteva ori pe an venim la această tribună şi deplângem trecerea în nefiinţă a unei mari valori. De fiecare dată cu afectare şi tristeţe mai autentice sau mai formale. Pretindem că am fost tot timpul conştienţi de locul jucat de acea persoană în cultura europeană, română sau universală. Ca şi cum o zi în plus ne mai trebuia şi, desigur, am fi onorat-o cum se cuvenea.

Însă destinul nu dă socoteală şi nu are răbdare cu noi. Se va găsi desigur o stradă al cărui nume să-l schimbăm. Iar memoria acelei mari valori va dăinui în "colb de cronici", cum spunea Eminescu, sau mai actual în paginile Wikipedia sau pe YouTube. De fiecare dată pretindem că ne doare că părţi din cultura română mor încet, încet, dar de prea puţine ori înţelegem şi ne aplecăm cu adevărat asupra omului pe care îl onorăm sau mai ales nu facem ceea ce ar trebui să facem pentru cei care ne sunt încă alături.

Nu pot şi nu e loc să reproduc acum cuvintele de admiraţie, recunoaştere, respect, primite de-a lungul anilor de Radu Lupu din partea criticilor şi melomanilor din întreaga lume şi nici să pretind o înţelegere mai mult decât sufletească a ceea ce a însemnat muzica pornită de sub palmele lui. Ce pot spune este că în interpretările sale am întâlnit o sensibilitate fără seamăn, pe care nu am mai regăsit-o la alţi pianişti. Atât cât am reuşit să ascult şi să particip de câteva ori la performanţele sale fabuloase, mi s-a părut mereu că reuşeşte să capteze cele mai subtile profunzimi ale naturii umane, imposibil de explicat în cuvinte. Este, sunt convins, sentimentul pe îl simţim când ne întâlnim cu măreţia. Totul capătă cumva sens.

Chiar dacă spre ruşinea acestui Parlament sunt ocupanţi de fotolii care poate aud azi pentru prima oară de el, plecarea lui Radu Lupu este o pierdere teribilă pentru cultura României şi pentru români. Nu are cum să fie altfel clipa în care dispare dintre noi acela care putea exprima în cea mai înaltă formă ceea ce suntem şi ceea ce simţim. Poate veţi spune că nu e neapărat ceva specific românilor. Tocmai de aceea momentul acesta e cu atât mai greu: am pierdut ieri un spirit universal, născut la noi în ţară, la Galaţi. Şi cu atât mai amar este când România l-a ignorat aproape complet pe acest geniu artistic care ne-a dus, cu prestigiu fără seamăn, numele în marile săli de spectacole ale lumii, în casele ascultătorilor şi muzicienilor de peste tot şi în inimile multor oameni care altfel nu ar fi auzit despre România.

Purtăm aici, în Parlament, în prea mare măsură această vină a ingratitudinii contemporane. Această vină de a ne raporta la cultură, din când în când, şi doar ca un instrument retoric, şi nu ca o marcă a civilizaţiei noastre. Nu ca un mod de a părăsi întunericul. Nu ca o cale de urmat pentru tinerii noştri. Orbirea faţă de importanţa culturii reale şi majore pe care o reprezenta Radu Lupu ne duce cu fiecare zi mai aproape de abis. Ziua de azi este despre o dureroasă pierdere a unei lumini.

În aceste zile oamenii de cultură din întreaga lume îl deplâng pe Radu Lupu, însă rămân în suflet cu muzica lui fabuloasă. Radu Lupu a fost şi rămâne unul dintre acei oameni rari şi extraordinari care apar, din când în când, pe drumurile obştii şi se răzleţesc apoi, cântând, cu ochii spre cer.

Vă mulţumesc.

Ilie Dan Barna, deputat Grupul parlamentar al USR, Circumscripţia electorală nr. 34 Sibiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris: domnul Daniel-Florin Ghiţă, domnul Claudiu Manta, Laurenţiu-Daniel Marin, Ioan Vulpescu, Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Alina-Elena Tănăsescu, Ioan Mang, Mirela Furtună, Oana-Gianina Bulai, Silviu Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Mihai Weber, Mirela Elena Adomnicăi, din partea Grupului PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Valentin-Ilie Făgărăşian, Ştefan-Bucur Stoica, George-Cătălin Stângă, Adrian-Felician Cozma, Gabriel-Ioan Avrămescu, Dumitru Rujan, Ervin Molnar, Ioan Balan, Alexandru Popa, George Şişcu, Cătălina Ciofu, Sebastian-Ioan Burduja, Cristina Burciu, Radu-Marin Moisin.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Brian Cristian, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Dragoş-Cătălin Teniţă, Andrei-Iulian Drancă, Radu Panait.

Grupul AUR: Vasile Nagy.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale: Nicolae-Miroslav Petreţchi, Varujan Pambuccian şi Iusein Ibram.

Şi din partea neafiliaţilor: Dănuţ Aelenei, Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea şi Nicolae Roman.

Declar prima parte a şedinţei închisă.

Ne revedem la ora 10.00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

"Unii politicieni strică armonia interetnică din România!"

România a fost, este şi va fi un exemplu de bună convieţuire interetnică la nivel european. Modul în care sunt garantate şi respectate drepturile minorităţilor naţionale fac din ţara noastră un exemplu de bune practici la nivel internaţional. Cu toate acestea, nu putem să trecem cu vederea faptul că unii politicieni, de la centru sau de la nivel local, au ales calea strâmbă a autolegitimării lor politice prin alimentarea ilogică şi neproductivă a tensiunilor interetnice.

Sunt român, din familie mixtă şi cred că am toată legitimitatea să mă exprim în această chestiune. Am copilărit alături de alţi etnici şi sunt mândru de acest lucru, pentru că am avut o copilărie frumoasă. Trăiesc alături de alte comunităţi etnice şi, de asemenea, sunt mândru că stau alături de ei. Noi, românii, indiferent de etnie sau de provincia istorică în care locuim, convieţuim extraordinar dacă unii politicieni nu ar încerca să strice armonia dintre noi.

Ca să înţelegeţi nemulţumirea mea faţă de atitudinea unor primari sau aleşi locali, ar trebui să vă fac cunoscut faptul că acţiunile administraţiei locale din Satu Mare sunt subsumate obiectivului de a induce în sânul comunităţii locale tensiuni de care nu avem nevoie. Spre exemplu, angajările în administraţia locală sunt subsumate criteriului etnic, nu al performanţei angajatului. Monumente sau simboluri româneşti sunt tratate cu dispreţ, deşi sunt parte a istoriei noastre naţionale. Nici şcoala nu a scăpat dintre ţintele unor politicieni mărunţi din primărie, care pun mai presus de interesele copiilor, interesele lor politice meschine. Nu contează că autorităţi precum CNCD i-au amendat pentru discriminare. Nu contează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat decizii definitive de sancţionare a responsabililor din Primăria Satu Mare. Pentru unii primari, ca cel din Satu Mare, nu performanţa administrativă este importantă, ci modul în care reuşesc să incite la ură în sânul unei comunităţi armonioase. Nu cred că şefii Domniei Sale de la Bucureşti au ştiinţă de acţiunile ilegitime, ilegale şi imorale. Ceea ce ar putea să-i facă părtaşi!

Cred că una dintre marile bogăţii ale ţării noastre este exact bogăţia umană determinată de convieţuirea armonioasă dintre diferitele etnii. Nu au existat şi nu există tensiuni între românii şi minorităţile naţionale din ţara noastră. Dacă cineva a pus în pericol această armonie extraordinară, atunci aceia sunt politicienii mărunţi care alimentează artificial asemenea tensiuni.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Guvernanţi ai României, interesele cui le apăraţi?"

Odată cu majorarea preţurilor la energie, românii, prin diverse canale, atât mas-media, cât şi prin poşta electronică sau scrisă, au fost sfătuiţi să caute furnizorii de energie care oferă condiţiile contractuale cele mai avantajoase. Până aici nimic rău. Grija faţă de buzunarele românilor părea că primează.

Cea mai bună ofertă de furnizare a energiei electrice a fost cea a Hidroelectrica S.A., companie deţinută de statul român, prin Ministerul Energiei, în proporţie de 80,056099782%, şi de Fondul Proprietatea S.A., în proporţie de 19,943900218%.

Companie serioasă am spune.

Unii s-au întrebat cum de îşi poate permite Hidroelectrica să aibă preţuri aşa mici, când preţurile din piaţă erau mult mai mari, dar, gândindu-se la economia ce ar face-o, mai ales cei care consumă mult peste 300 kwh pe lună, au făcut contracte cu Hidroelectrica S.A., aceasta captând un segment important de piaţă cu un portofoliu important de clienţi. A fost aceasta o strategie a Guvernului pentru a face Hidroelectrica S.A. mai atractivă în vederea listării acesteia la bursă?

Condiţiile dure impuse în PNRR-ul României încep să semene tot mai mult cu cele ale împrumuturilor de la FMI, care au produs o adevărată dramă în economia şi în societatea românească. La fel ca şi FMI, Comisia Europeană a obligat România, fără niciun fel de opoziţie din partea negociatorilor din ţara noastră, să prăbuşească nivelul de trai prin reforme dure şi, de cele mai multe ori, împotriva intereselor naţionale.

Bursa de Valori Bucureşti a anunţat convocarea, de către Ministerul Energiei, a Adunării Generale a Acţionarilor pentru a demara procesul de listare la bursă a pachetului deţinut de Fondul Proprietatea.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, afirma, la începutul acestui an, că este de acord cu listarea acţiunilor deţinute de Fondul Proprietatea la Hidroelectrica S.A., în condiţiile în care, potrivit legii 173 din 2020, statul are încă interdicţie de a-şi vinde acţiunile.

În condiţiile unei crize a energiei, care se agravează pe zi ce trece, pierderea controlului statului asupra companiilor strategice va însemna o adevărată catastrofă.

Privatizarea Petrom, cea mai dezastruoasă şi antinaţională măsură luată de la Revoluţie până în prezent, a arătat clar că resursele, odată vândute, nu mai aparţin României şi că nimeni nu poate controla exporturile de petrol şi gaze exploatate de această companie.

Ce aveţi de gând stimaţi guvernanţi? Să duceţi poporul român în rândul celor mai sărace popoare de pe glob?

Să vindeţi România bucată cu bucată?

Al cui interes îl apăraţi? Aţi uitat jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor depus la începerea mandatului?

Domnul Adrian Alda:

"Vom menţine şi încuraja gospodăria ţărănească prin programe de finanţare dedicate"

Gospodăria ţărănească a fost, la noi, forma primordială de economie, cea mai conformă cu sensul străvechi al acestui termen. În istoria ţării noastre, gospodăria ţărănească a constituit nucleul de elan inventiv din care s-au născut toate meşteşugurile, nu doar cele legate de uneltele agricole. Tot de aici a rezultat şi cultura şi arta populară şi, deloc neglijabil, s-a plămădit energia umană care ne-a dat identitate şi proeminenţă în lume.

Aşadar, în România, spre deosebire de alte state, emanciparea economică şi-a găsit solul fertil în tradiţia gospodăriei ţărăneşti şi în figura legendară a ţăranului gospodar.

Gospodăria ţărănească s-a dovedit, fără dubiu, o binecuvântare a şansei noastre existenţiale şi o realitate istorică şi socială care necesită de acum ceva ultimativ, respectiv o bună şi directă implicare a statului pentru a fi recalibrată la pretenţiile vremurilor. Iar această oportunitate a anunţat-o deja ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu. Colegul nostru de la PSD a repus pe tapet discuţia privind susţinerea, prin programele potrivite, a gospodăriei ţărăneşti. Mai mult, şeful Agriculturii a adăugat, şi în acest sens, că accesarea fondurilor europene va fi mult simplificată de către minister. Iar prin astfel de decizii guvernamentale vom putea să punem de acord fondul sensibilităţii noastre faţă de spaţiul şi timpul gospodăriei ţărăneşti cu formele modernităţii urbane, armonizând şi compatibilizând satul românesc cu satul global.

Nu vă voi vorbi încercând să mă erijez în vreun specialist în domeniul gospodăriilor ţărăneşti, ci vă voi vorbi ca persoană legată sufleteşte de acestea, ca majoritatea românilor, de altfel. Cu alte cuvinte, nu voi face apologia lor, ci voi alcătui o pledoarie necesară susţinerii gospodăriei ţărăneşti pe marginea experienţei mele profesionale, ca observator al evoluţiei ei, subliniind necesitatea sprijinirii financiare, venită prin programe guvernamentale.

Vă atrag atenţia că nu trebuie să mai sperăm că dezvoltarea şi consolidarea gospodăriei ţărăneşti vor fi asigurate strict de vocaţia ţăranului pentru supravieţuire - exerciţiu preluat anterior şi perpetuat pe mai multe generaţii, dar şi reuşit de cele mai multe ori -, ci trebuie completate prin finanţare de la stat.

Admitem că gospodăria ţărănească se dovedeşte, şi în zilele noastre, a fi o formă simplistă de economie circulară, în cadrul căreia nimic nu se pierde pentru că orice produs este refolosit pentru a economisi. Şi, totuşi, problema dihotomiei mica proprietate - marea exploataţie se poate rezolva numai considerând complementar cele două forme de organizare, în conformitate cu specificul fiecărei zone economice, cu evoluţia istorică şi stadiul în care s-a ajuns în dezvoltarea social-economică.

Iar când fac aceste afirmaţii, mă refer la modul în care creionăm strategii de dezvoltare ca membri ai Uniunii Europene. Trebuie să fim atenţi, pentru că acest parteneriat ne oferă posibilitatea să preluăm modelele altor ţări, dar şi perspectiva să le adaptăm nevoilor noastre ca naţiune. Nicio altă ţară nu are specificul şi particularităţile perfect identice cu ale noastre. Deci, iată un motiv pentru care ele trebui doar să ne ghideze în crearea de strategii de dezvoltare, astfel încât să le putem ajusta după propriile noastre repere.

Gospodăria ţărănească este păstrătoarea multor particularităţi ale românismului, motiv pentru care ar trebui să fie un punct de referinţă atât pentru strategiile acestei ţări, cât şi pentru asigurarea nevoilor pieţei interne. Indiferent de progresul tehnic din celelalte state comunitare sau chiar din multe exploataţii agricole româneşti, gospodăria ţărănească, prin ponderea în realizarea producţiei alimentare, utilizarea cât mai deplină a forţei de muncă, asigurarea subzistenţei populaţiei, diversificarea economică şi conservarea activităţii zonelor rurale, are un rol apreciabil şi în dezvoltarea economiei naţionale.

Caracteristica de bază a gospodăriei ţărăneşti reiese din complementaritatea sa faţă de marea exploataţie. Cea dintâi, spre deosebire de marea exploataţie, nu produce pentru piaţă. Totuşi, fiecare dintre noi doreşte să cumpere acele produse care se regăsesc în gospodăria ţărănească. Cu alte cuvinte, produsele care provin din gospodăriile ţărăneşti sunt cele mai căutate, atât de către marile magazine, cât şi de cumpărătorii individuali, mai ales din perspectiva fezabilă a însuşirilor pe care le au, eco sau bio. Din fericire, spiritul antreprenorial mic şi mijlociu pe acest segment a început, încă din perioadele anterioare, când PSD a asigurat performant conducerea Ministerului Agriculturii, să fie stimulat prin diverse programe. Iar aşa cum aţi fost anunţaţi, noi, social-democraţii, vom suplimenta, în curând, aceste forme de sprijin destinat gospodăriilor individuale.

Însă, în ciuda faptului că evoluţia gospodăriei ţărăneşti a fost condiţionată, total sau parţial, de cea social-istorică şi de auspiciile natural-economice, rezultă indubitabil că aceasta poate, în continuare, să funcţioneze oriunde există o bucată de pământ. Şi asta pentru că oamenii o asociază cu produsele naturale, mai bune decât cele din magazine, şi se arată interesaţi şi caută alimentele provenite direct din gospodării. Iar acest aspect este identificat inclusiv la nivelul Uniunii Europene, în gospodăriile mici, ţărăneşti, aflate în proximitatea marilor oraşe din Franţa, Belgia, UK sau Olanda. Pieţele volatile pariziene, sau cele din Ţările de Jos, în care sunt comercializate legume sau fructe chiar de către micii producători, vin şi ele şi îmi confirmă afirmaţiile.

Domnul Andrei-Iulian Drancă:

Acum câteva săptămâni, un post naţional de televiziune a difuzat un reportaj ruşinos despre judeţul al cărui deputat sunt. Reportajul avea un nume trist, dar în mare parte adevărat - "Judeţul Botoşani, în paragină".

Ruşinos, dar adevărat. Este puţin să spui că judeţul Botoşani este în paragină. Judeţul Botoşani este ţinut de 31 de ani în subdezvoltare şi nu ratează locuri fruntaşe în niciunul din topurile sărăciei.

Am ajuns într-un stadiu în care, în judeţul Botoşani, asfaltarea unei străzi de 300 metri, chiar în municipiul reşedinţă de judeţ, este prezentată ca o mare realizare. Dar suntem în secolul al XXI-lea, asfaltările unor drumuri locale sunt o normalitate, o sarcină a edililor locali.

Însă intervenţia mea nu este despre drumuri, este despre accesul la apă curentă şi la reţele de canalizare ale locuitorilor judeţului Botoşani, servicii de bază pentru a putea spune că trăieşti într-o localitate de secol XXI.

Fac un apel la PSD şi PNL, acum când sunt împreună la conducerea judeţului şi au toate pârghiile investiţiilor majore prin intermediul consiliului judeţean şi al Prefecturii Botoşani.

Fac apel la Domniile Voastre să implementaţi un proiect la nivel de judeţ, pentru ca cei aproape 60% dintre oamenii din localităţile comunelor botoşănene, lipsiţi până acum de servicii normale vremurilor noastre, să aibă acces la apă curentă şi la canalizare.

Vă propun să adunaţi şi să centralizaţi toate proiectele actuale ale primarilor, câte or fi ele, iar pentru primarii care nu au asemenea proiecte, să le facă consiliul judeţean, şi din toate acestea să rezulte un proiect major pentru întreg judeţul. Vă invit să demaraţi un asemenea proiect major pentru binele populaţiei.

Finanţarea unui asemenea proiect, vital mediului rural botoşănean, nu va fi o problemă. O putem găsi lesne în Programul Anghel Saligny, în PNRR sau în Programele Operaţionale pe Fonduri Europene. Bani sunt, însă este nevoie de puţină viziune pentru a avea un proiect integrat pentru tot judeţul Botoşani.

Dacă nu găsiţi cadrul legislativ, soluţia e foarte simplă. Facem noi, cei de la USR, dacă dumneavoastră nu reuşiţi, un proiect de lege pe care apoi să-l trecem cât mai repede, prin votul Parlamentului, unde aveţi o majoritate largă. Vă asigurăm şi de tot sprijinul nostru, dacă scopul dumneavoastră este dezvoltarea judeţului.

Dorinţa mea este ca acest proiect să demareze şi să fie finalizat cât mai repede. Judeţul Botoşani şi chiar întreaga regiune Moldova au nevoie de asemenea proiecte pentru a reduce diferenţele de dezvoltare faţă de restul ţării. Proiecte asemănătoare trebuie demarate în toate judeţele sărace ale României.

După 31 de ani, în care judeţul Botoşani a fost şi încă este administrat de PSD şi PNL, nu au fost asemenea proiecte majore de modernizare a mediului rural, a fost doar multă lene şi corupţie. Trebuie să înţelegeţi că e o urgenţă să aducem şi mediul rural la condiţii de viaţă de secol XXI.

Arătaţi măcar în al doisprezecelea ceas că v-aţi schimbat şi că vă pasă.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

"Patimile poporului ucrainean"

Primăvara reprezintă momentul unei renaşteri simbolice. Înflorirea pomilor, apariţia ghioceilor şi încălzirea temperaturii de afară ne face pe toţi se ieşim din letargia în care ne-a aruncat vremea rece şi mohorâtă a iernii. Totodată, primăvara reprezintă şi anotimpul celei mai importante sărbători creştine şi evreieşti, Învierea Domnului (Sfântul Paşte) şi Sărbătoarea libertăţii (Pesah).

Pentru noi, creştinii, Paştele reprezintă o perioadă de penitenţă prin postul lung şi riguros, dar şi un prilej de a reflecta asupra învăţăturii Mântuitorului Iisus Hristos. Prin cuvântul, fapta şi jertfa sa, Iisus ne-a lăsat o lecţie simplă: "Să vă iubiţi unii pe alţii. Cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii". (Ioan 13:34-35). Prin această poruncă, Mântuitorul a exprimat esenţa creştinismului, dragostea pentru aproape, grija şi iertarea pentru semenii noştri. O învăţătură a păcii, toleranţei, iubirii şi căinţei.

Solemnitatea şi importanţa sfintei sărbători pascale ar fi trebuit să impună tuturor creştinilor o conduită strictă, dar şi să ofere posibilitatea ca fiecare să se uite la bârna din ochii săi şi să reflecteze asupra modului în care poate să împlinească învăţătura biblică mai bine decât a făcut-o până acum.

Vremurile pe care le trăim ne arată că unii creştini sunt departe de acest deziderat. Rusia, imperiul care s-a proclamat în secolele trecute apărătorul tuturor creştinilor din Imperiul Otoman, astăzi, s-a angajat într-un război criminal asupra unui frate creştin, poporul ucrainean. Este cea mai abominabilă faptă pe care o poate comite un creştin, aceea de a lua viaţa unei fiinţe umane, unui frate. Ceea ce face soldatul rus astăzi în Ucraina, la adăpostul ordinelor şi protecţiei venite de la Kremlin, este să-l răstignească zilnic pe fondatorul religiei pe care ipocrit pretinde că o urmează şi o practică.

Ortopraxia rusească se realizează prin foc şi sabie. "Russkiy mir" reprezintă o pace prin sânge nevinovat. Credinţa ortodoxă impune oricărui creştin manifestarea dezacordului cu tot ce contravine păcii. Creştinul are datoria de a ocroti, nu de a distruge. Războiul îşi are cauza în înstrăinarea omului de Dumnezeu. Prin urmare, Biserica a propovăduit mereu rezolvarea diferendelor dintre state pe cale paşnică. Totuşi, în situaţia în care răul îţi pătrunde în casă, dorind să îţi ia tot ce ai mai drag pe această lume, binecuvântat va fi cel care va pune mâna pe armă să îşi apere patria şi familia.

Armata Ucrainei, ajutată de România, aliaţii din NATO şi UE, este acum în prima linie a acestei cruciade împotriva barbarismului şi anticreştinismului rusesc. Nu trebuie să uităm încălcarea flagrantă a dogmei şi învăţăturii creştine pe care patriarhul Kiril al Moscovei a comis-o justificând acest război criminal. Într-un atac furibund asupra Occidentului, prin care legitimează crima folosind retorica unei lupte împotriva homosexualităţii, în patriarhul Kiril nu a mai rămas nimic hristic, ci doar antihristic. Mă rog ca Dumnezeu să dea forţa necesară poporului ucrainean de a rezista bestiei cu şapte capete care s-a năpustit asupra sa. Ucraina luptă pentru noi toţi în acest moment; toate rugăciunile şi gândurile noastre trebuie să se îndrepte spre purtătorii de libertate din prima linie a frontului!

Dumnezeu să binecuvânteze Ucraina! Dumnezeu să binecuvânteze România!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Este nevoie de mai multă coerenţă administrativă pentru ajutorarea tineretului"

Monumentul Tineretului de la Straja ar trebui să fie unul dintre cele mai importante obiective turistice din judeţ, însă, din păcate, foarte puţini îi cunosc povestea sau au ajuns vreodată acolo. Monumentul denumit Făclia Tinereţii, Statuia Victoriei sau Îngerul Căzut, este doar unul dintre imobilele aparţinând "misterioasei" Fundaţii Judeţene pentru Tineret din Constanţa şi se degradează pe zi ce trece!

În 2017, în calitate de consilier judeţean liberal, eram numit în Comisia pentru evaluarea, supravegherea şi controlul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Constanţa de către Consiliul Judeţean Constanţa, în temeiul Legii nr. 146/2002. Hotărârea de numire a subsemnatului a fost contestată de Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Constanţa, invocându-se neaprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 146/2002. Instanţele judecătoreşti au dat dreptate consiliului judeţean în acest proces, în sensul în care acesta a acţionat legal numind o persoană pentru a controla Fundaţia. Din păcate, Comisia pentru evaluarea, supravegherea şi controlul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Constanţa nu şi-a desfăşurat activitatea din cauza lipsei reprezentantului Prefectului, lipsă motivată de neaprobarea aceluiaşi regulament.

Având în vedere că, la începutul anului 2020, Ministerul Tineretului şi Sportului a reluat procedura de aprobare a acestui Regulament, dar aceasta a fost din nou tergiversată, am solicitat, în luna februarie a anului 2021, noului ministru al Tineretului şi Sportului, domnul Carol Eduard Novak, să ne explice de ce acest regulament nu a fost aprobat. Răspunsul primit în data de 3 februarie 2021 fiind următorul:

"La Parlament se află în stadiu de mediere Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret (PL-x 618/2004), proiect propus de către Ministerul Tineretului şi Sportului a fi inclus în Lista Priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară parlamentară a anului 2021. Demersurile privind adoptarea Regulamentului de aplicarea a Legii nr. 146/2002 vor continua după aprobarea proiectului de lege mai sus-menţionat".

În urma primirii acestui răspuns, am adresat o solicitare către Comitetul liderilor grupurilor parlamentare să adauge pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor PL-x 618/2004. Aceştia au decis aşteptarea unui punct de vedere de la Guvern. Luând în considerare aceste aspecte, am adresat următoarele întrebări doamnei Gabriela Firea, ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse: Există măsuri luate sau care urmează a fi luate privind punerea în valoare a monumentului Tineretului de la Straja din Judeţul Constanţa? Aveţi în vedere realizarea unei evaluări naţionale privind patrimoniul aflat în administrarea fundaţiilor judeţene pentru tineret şi starea acestora? A fost emis un punct de vedere privind proiectul înregistrat, PL-x 618/2004, de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse? Cum ar trebui să se comporte consiliile judeţene în privinţa delegării celor 3 membri în consiliile de conducere ale fundaţiilor în lipsa Regulamentului de punere în aplicare al Legii nr. 146/2002? A fost operaţionalizat registrul fundaţiilor judeţene de tineret prevăzut de Legea nr. 146/2002?

Acest ping-pong administrativ este doar un exemplu al modalităţii în care instituţiile, prin oamenii ce le reprezintă, înţeleg să facă administraţie. Chiar dacă aflăm în mod constant de ce nu se poate, nu ne vom opri aici! Este o luptă pe care o duc de mulţi ani şi pe care intenţionez să o duc până la capăt!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Mediul economic românesc este în siguranţă cu PNL la guvernare"

Perioada dificilă pe care o traversăm necesită o intervenţie rapidă şi eficientă din partea statului. Programul "Sprijin pentru România", prezentat de prim-ministrul Nicolae Ciucă, reprezintă un pachet amplu de măsuri economice, menite să vină în ajutorul mediului de afaceri, protejării locurilor de muncă şi investiţiilor în curs de derulare. 300 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăţi din cauza efectelor generate de contextul regional. Programul, ce intră în vigoare de la 1 iunie 2022, constă în acordarea a 400.000 de euro per firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilităţi.

Tot prin "Sprijin pentru România" venim în ajutorul investiţiilor şi al transportatorilor şi distribuitorilor. Se vor aloca 200 de milioane de euro pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Vorbim de acordarea unui ajutor de stat, începând cu 1 mai 2022, pentru încurajarea investiţiilor în valoare de peste un milion de euro, cu efect important de dezvoltare regională, cu perspective de continuare. În privinţa transportatorilor şi distribuitorilor se va aplica o schemă de sprijin de 300 de milioane de lei care vor fi direcţionţi firmelor de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie. Pentru companiile de transport şi distribuţie, afectate de creşterea preţurilor la combustibili, se va pune în aplicare un mecanism de sprijin, prin care vom acorda o subvenţie de 0,50 lei/litrul de carburant, estimând circa 4.000 de firme beneficiare.

Ajustăm contractele de investiţii publice în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, o măsură ce are în vedere creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport şi utilaje. Pentru susţinerea investiţiilor publice sunt alocate 5,2 miliarde de lei, în acest an, pentru continuarea şi finalizarea contractelor în derulare.

Pe lângă aceste măsuri, în sprijinul operatorilor economici, un lucru foarte important îl reprezintă cele două măsuri pentru protejarea locurilor de muncă. Angajaţii în şomaj tehnic vor beneficia de 75% din salariu până la sfârşitul anului, de la 1 mai. Valoarea programului este de 450 milioane de lei, va fi finanţat prin Programul SURE (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency) din fonduri europene. De asemenea, se va continua Programul Kurzarbeit, de la 1 mai, reducându-se astfel programul de lucru.

Urmează o perioadă grea, dar prin măsurile pe care le aplicăm astăzi putem face faţă provocărilor ce urmează să le întâmpinăm. Partidul Naţional Liberal a arătat constanţă şi determinare în ceea ce priveşte rezolvarea cu celeritate a problemelor românilor!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Sărbătorile pascale, un bun moment de reflecţie asupra încercărilor la care suntem supuşi!"

Suntem într-o perioadă caracterizată de credinţă, speranţă şi rugăciune. Peste numai câteva zile vom prăznui cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, Învierea Domnului.

Sărbătorile Pascale din acest an vin după o perioadă extrem de grea, una în care am fost separaţi şi nu ne-am putut bucura împreună de Minunea Învierii. E o săptămână plină de evlavie şi bucurie, la finalul căreia familiile se reunesc, de data aceasta fără restricţii, pentru a se bucura de Învierea Domnului împreună.

Chiar dacă restricţiile privind pandemia au fost ridicate şi putem să celebrăm împreună sărbătorile pascale, trăim în continuare momente grele. Trecem printr-o perioadă care ne testează tăria, bunătatea, capacitatea de a ne proteja aproapele, puterea de a ne ajuta unii pe alţii.

Trăim o perioadă marcată de conflictul de la graniţele ţării noastre, dar şi de situaţia tot mai grea a economiei. Aceste încercări, prin care trecem, ne învaţă să fim mai generoşi, ne învaţă că depindem unii de alţii, ne învaţă cât de importantă este responsabilitatea celor care guvernează pentru fiecare acţiune luată în interesul semenilor.

Gândurile noastre în această săptămână vor merge către cei bolnavi, cei aflaţi în nevoie. Însă, în aceste vremuri grele, gândurile noastre se îndreaptă şi către cei care luptă pentru a obţine pacea în zona noastră.

Sărbătorile Pascale ne aduc cu ele o învăţătură la care cu toţii ar trebui să luăm aminte: să fim mai buni, să fim recunoscători pentru toate lucrurile bune care ni se întâmplă în viaţă. Însă, probabil, cea mai importantă învăţătură este aceea de a fi conştienţi că fiecare clipă merită trăită cu bucurie, din plin, alături de cei dragi.

Ne pregătim, peste numai câteva zile, pentru sărbătorile care sunt, pentru mulţi români, un bun moment de reflecţie asupra încercărilor la care suntem supuşi şi la încrederea că la capătul lor se află întotdeauna o soluţie pentru toate problemele pe care le întâmpinăm.

Fie ca Lumina acestor Sărbători Pascale să ne aducă împlinire şi claritate!

Doamna Cătălina Ciofu:

"Resursele naturale - şansa României de a deveni lider economic regional"

Contextul internaţional pe care îl traversăm nu este, pentru al treilea an consecutiv, nici unul uşor, nici unul fericit. Din contră, de data aceasta, evenimentele, care au loc la o distanţă mult mai mică decât ne-am fi dorit de casele noastre, ne copleşesc cu imagini pe care nu ne-am fi dorit şi nu ne-am fi aşteptat să le mai vedem vreodată. Trupurile civililor din Bucea, ruinele a ceea ce până de curând au fost locuinţele unor ucraineni nevinovaţi şi, în general, decorul terifiant al iadului în care s-au transformat aşezări liniştite, uneori chiar idilice, care poate că reprezentau micul colţ de rai al locuitorilor lor, ne vor urmări poate pentru întreaga viaţă.

Aceste imagini fac însă mult mai mult decât să ne oripileze. Cu întreaga lor duritate, ele ne şi învaţă. Ne învaţă lecţia faptului că, oricât de avantajoasă economic ar putea fi cooperarea cu un monstru, aceasta nu trebuie să aibă loc. Firimiturile pe care le câştigăm astăzi, atunci când monstrul pare satisfăcut, se vor întoarce împotriva noastră mâine, când monstrul va dori să înghită mai mult, iar clientul de astăzi va ajunge în meniu.

De aceea, întreaga lume civilizată caută soluţii pentru stoparea importurilor de resurse energetice din Rusia. Pentru că importurile în cauză sunt cele care, timp de aproape trei decenii, au hrănit un stat imperialist, acaparator, care nu a utilizat veniturile astfel obţinute decât pentru a se întări în vederea agresiunii de mâine. Acel mâine care, pentru ucraineni, s-a transformat, în acea tragică zi de 24 februarie, într-un cumplit şi însângerat "astăzi".

Aşadar, prima noastră misiune, a lumii occidentale, este să ne asigurăm că monstrul rusesc nu mai este hrănit. Avantajele pe care le poate oferi furnizarea de resurse energetice ieftine, extrase din solul îngheţat al unei Rusii la fel de îngheţate, pălesc în faţa a ceea ce aduce această Rusie după sine, în ţările asupra cărora îşi extinde influenţa: sărăcie, subdezvoltare, criminalitate organizată, cleptocraţie şi teroare.

Nu trebuie să lăsăm considerentele pragmatice să ne facă să renunţăm la trăsăturile şi valorile care caracterizează civilizaţia occidentală şi care îi garantează supravieţuirea, progresul şi atractivitatea, adică: libertatea de iniţiativă şi expresie, oportunităţile economice, protecţia socială, statul de drept, echilibrul puterilor, garantarea drepturilor omului, prevenirea abuzurilor, domnia legii şi, mai presus de toate, siguranţa şi liniştea individului.

Însă, făcând toate acestea, nu putem uita nici de nevoile vitale ale fiecăruia dintre noi. Or, atingerea acestor nevoi depinde şi de siguranţa şi accesibilitatea aprovizionării cu resurse energetice. Aceste resurse sunt cele care pun lumea în mişcare şi de care depind preţurile tuturor celorlalte bunuri şi servicii.

Însă, din fericire, noi, românii, nu suntem nevoiţi să uităm de aceste aspecte. Din fericire, subsolul ţării noastre este înzestrat de Dumnezeu cu suficiente resurse energetice, pentru că nu doar nevoile noastre trebuie să fie satisfăcute, ci să ne putem transforma şi într-un furnizor pentru partenerii noştri economici, aşa cum am fost în perioada interbelică. Pentru asta însă avem nevoie de colaborarea partenerilor în ceea ce priveşte extragerea şi comercializarea petrolului şi a gazelor naturale. Cu ajutorul lor putem deveni un veritabil hub energetic al Europei.

Este vital ca de acest statut să profităm cu toţii. Este vital ca viitoarele noastre exporturi energetice, care ar putea suplini o parte din importurile actuale ale Uniunii Europene din Rusia, să se traducă în dezvoltare, în bunăstare şi în satisfacţii economice pentru toţi românii. Iar pentru aceasta este vital ca orice colaborare cu partenerii noştri externi pentru extragerea şi comercializarea resurselor energetice să se desfăşoare în termeni reciproc avantajoşi.

Din acest motiv noi, Partidul Naţional Liberal, propunem o Lege a redevenţelor care să garanteze un nivel echitabil al câştigurilor statului român de pe urma exploatării resurselor sale. Acest nivel urmează a fi stabilit la nivelul mediei redevenţelor primelor cinci state membre ale Uniunii Europene cu cel mai ridicat nivel al redevenţelor. În acest mod s-ar putea asigura un flux constant şi consistent de fonduri la bugetul de stat care ne-ar da posibilitatea să efectuăm acele investiţii absolut necesare în dezvoltarea ţării, astfel încât, atunci când zăcămintele exploatate se vor fi epuizat, România să fi atins deja un nivel al dezvoltării care să îi permită menţinerea şi chiar îmbunătăţirea nivelului de trai astfel atins, în lipsa resurselor energetice.

Aici intervine a doua componentă a propunerii noastre. Pentru a ne asigura că respectivele redevenţe nu se irosesc în sprijinirea unui nivel al consumului sustenabil doar pe termen scurt, dar falimentar odată cu epuizarea acestei surse de venit, care va interveni, în mod inevitabil, cândva în viitor, propunem ca resursele astfel obţinute să fie destinate exclusiv alimentării dezvoltării societăţii româneşti. Iar acest lucru se poate face constituind un fond special destinat pentru dezvoltare, din care să se poată finanţa doar obiective precum cele din zona infrastructurilor esenţiale, care să nu poată fi folosit pentru acoperirea deficitelor altor compartimente bugetare. În acest mod ne putem asigura că fiecare leu obţinut din exploatarea resurselor energetice creează plusvaloare, se multiplică exponenţial, lăsând în urma sa seminţele viitorului boom economic al României.

Noi, Partidul Naţional Liberal, ştim şi putem să depăşim actuala criză şi să identificăm oportunităţile pe care le aduce aceasta. Dumneavoastră, cetăţenii acestei ţări, ne-aţi oferit capitalul cel mai de preţ, adică încrederea dumneavoastră, manifestată în voturile acordate. Împreună cu partenerii de guvernare, noi vă cerem, acum, să sprijiniţi această iniţiativă, pentru ca împreună să investim această încredere astfel încât să ne aducă tuturor dividendele, pe care le aşteptăm de atâta timp, sub forma oportunităţilor economice şi de dezvoltare. Contextul, dificil şi tensionat ne poate fi şi favorabil. Depinde numai de noi să îl obligăm să îşi manifeste potenţialul ascuns sub aparenţa unui drum lipsit de speranţă!

Domnul Vasile Cîtea:

"Hrană sănătoasă pentru elevi şi mai multe ore de sport în şcoli"

Săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru Învăţământ, a avut loc dezbaterea cu tema "Alimentaţie sănătoasă şi suport alimentar în unităţile de învăţământ preuniversitar".

A fost o discuţie constructivă în care s-au atins mai multe puncte importante, şi anume ce înseamnă, mai exact, o alimentaţie sănătoasă, cât de important este să le asigurăm copiilor un pachet alimentar adecvat. De asemenea, s-a vorbit despre alimentaţia din şcolile româneşti şi despre mişcare.

În prezent, copiii din şcoli primesc lapte, corn şi un fruct. Desigur că aceste alimente au rolul lor, însă nu asigură necesarul de vitamine, proteine şi substanţe nutritive de care are nevoie organismul copiilor.

În acest context, este foarte important să se ia măsuri pentru ca elevii să mănânce cât mai sănătos în timpul în care se află la şcoală.

Anul trecut, Guvernul a adoptat o ordonanţă ce prevede că, în semestrul I al anului şcolar 2021-2022, până la data de 31 decembrie 2021, preşcolarilor şi elevilor din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat li se acordă un suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi. Acesta a fost un proiect pilot. Însă proiectul ar putea fi extins la nivelul întregii ţări, în aşa fel încât toţi elevii să primească o masă caldă.

În acest sens, există deja susţinere din partea asociaţiilor de părinţi, dar şi din partea autorităţilor locale şi centrale. Toată lumea îşi doreşte să avem în şcoli mâncare bună şi proaspătă, mai ales acum, când, la toate colţurile, sunt o mulţime de ispite nesănătoase pentru copii. Şi mă refer aici la tot felul de chioşcuri aflate în apropierea unităţilor de învăţământ, de unde elevii îşi cumpără dulciuri sau tot felul de gustări pline de conservanţi, coloranţi şi de substanţe nocive.

În aceste condiţii, în care nu prea reuşim să controlăm ceea ce mănâncă elevii în timpul în care se află la şcoală, vedem că rata obezităţii la copii e tot mai mare. Cele mai recente date arată că aproape 20% dintre copiii din România suferă de obezitate. Iar asta nu înseamnă doar kilograme în plus, ci şi stimă de sine scăzută, prieteni tot mai puţini, poate chiar depresie. La care se adaugă riscul de a dezvolta alte boli grave, precum diabetul sau hipertensiunea.

Avem nevoie urgent de o lege care să introducă mesele sănătoase în şcolile din România şi, pe lângă asta, avem nevoie ca elevii noştri să facă mai multe ore de sport. Aşteptăm de la ministrul Sportului să ia atitudine în acest sens. Chiar el declara faptul că e necesară creşterea numărului de ore de sport din programa şcolară şi că acest lucru va fi prevăzut în strategia naţională pentru sport, care va fi gata în această primăvară. Eduard Novak a mai declarat şi faptul că, peste trei ani, elevii ar trebui să facă săptămânal cinci ore de sport la şcoală. De asemenea, diversitatea de sporturi care se vor putea face la şcoală va fi mai mare. Toată lumea aşteaptă veşti în acest sens de la Ministerul Sportului. Veşti care sperăm să vină în curând.

Cu mai mult sport şi o alimentaţie mai echilibrată, copiii vor deveni mai sănătoşi, mai disciplinaţi, mai motivaţi şi vor da mai mult randament la şcoală. Şi, evident, toate aceste lucruri au un aport semnificativ în transformarea lor ca adulţi.

Doamna Cristina Burciu:

"Efectele nefaste ale actualei perioade de criză, combătute ferm prin măsurile de sprijin impuse de PNL"

În contextul unui sprijin monetar şi fiscal substanţial, economia globală a înregistrat o revenire în cursul anului trecut, chiar dacă am traversat o evoluţie dificilă a situaţiei pandemice. Viteza de redresare a fost, evident, inegală, fiind influenţată de mai mulţi factori, precum impactul diferit al blocajelor apărute în procesele de producţie şi în lanţurile de aprovizionare.

În acest peisaj, Guvernul Nicolae Ciucă a reuşit să impună, în urmă cu o lună, relaxarea restricţiilor şi redeschiderea aproape în totalitate a activităţilor din sectorul serviciilor, decizii susţinute de PNL, astfel încât reluarea economiei să se poată face într-un ritm susţinut şi gradual.

Provocările acestei perioade sunt însă destul de complicate în actualul stadiu economic şi financiar deosebit de dificil pe care îl traversăm.

Există încă o serie de circumstanţe excepţionale, probleme deloc uşoare, la care guvernarea trebuie să facă faţă şi să ajute populaţia şi operatorii economici să le depăşească: prelungirea pandemiei de COVID-19, disfuncţionalităţile în lanţurile de producţie şi distribuţie, majorarea preţurilor în sectorul energetic şi agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Toate acestea au, din păcate, efecte dure la nivel economic şi social, care vor persista, cel mai probabil, pentru foarte mult timp.

În plus, pandemia şi tensiunile geopolitice au polarizat societăţile, eforturile Executivului concentrându-se în special pe gestionarea crizelor. Pentru a răspunde acestor împrejurări, PNL a militat şi acţionat constant şi consecvent atât pentru reducerea efectelor nefaste ale pandemiei, cât şi în vederea deblocării unor sectoare economice vitale dezvoltării şi modernizării ţării.

Avem de administrat şi alte schimbări majore, atât în ceea ce priveşte evoluţia mediului macroeconomic, cât şi a sistemului financiar, una dintre soluţiile propuse fiind dinamizarea procesului de digitalizare. Aceste transformări presupun o serie de avantaje, precum reducerea costurilor, creşterea eficienţei, a competitivităţii şi a incluziunii financiare, dar, pe de altă parte, generează şi riscuri semnificative, precum cele de natură cibernetică. Furtul de date sau de informaţii, cu precădere în Europa centrală şi de est, precum şi atacurile cibernetice sunt nominalizate ca fiind cele mai ridicate riscuri la nivel european.

În condiţiile războiului din Ucraina, perspectivele asupra creşterii economice din România s-au redus, în conformitate cu evoluţii similare din întreaga Uniune Europeană.

Pentru a diminua efectele, Guvernul Nicolae Ciucă a decis adoptarea Pachetului de măsuri "Sprijin pentru România", graţie căruia jumătate din populaţia ţării să fie ajutată concret să depăşească perioada actuală de criză. Astfel, pe fondul prelungirii conflictului şi al incertitudinilor, evoluţia economiei naţionale va fi susţinută de măsurile propuse şi susţinute de PNL, pentru ca toate consecinţele să fie cât mai facil de suportat atât de populaţie, cât şi de agenţii economici.

Domnul Dumitru Rujan:

"Potenţialul turistic al României va fi valorificat cu ajutorul fondurilor europene!"

Din Bucovina şi până la Clisura Dunării, de la Marea Neagră şi până în Apuseni, toate provinciile istorice ale României beneficiază de un potenţial turistic deosebit, care stârneşte invidie chiar şi în rândul statelor recunoscute la nivel internaţional pentru servicii de turism. Atracţiile turistice ale ţării noastre sunt confirmate, în decursul istoriei recente, de fluxurile importante de turişti străini, inclusiv miniştri şi preşedinţi de stat care au ales România pentru a petrece vacanţa sau pentru a-şi îngriji sănătatea într-o staţiune balneară din ţara noastră. Merită să amintim că unul dintre cei care promovează cu drag România este chiar Prinţul Charles de Wales, moştenitor al tronului Regatului Unit. De asemenea, Papa Ioan Paul al II-lea avea să spună, în anul 1999, în timpul vizitei din ţara noastră, că România este "Grădina Maicii Domnului".

Potenţialul turistic al ţării noastre este uriaş, însă tranziţia dificilă pe care am traversat-o în ultimii 32 de ani a lăsat urme adânci nu numai asupra industriei sau agriculturii, ci şi asupra infrastructurii turistice din România. Deşi turismul nu presupune investiţii atât de costisitoare ca alte domenii de activitate, acest sector nu a beneficiat până recent de atenţia cuvenită. Faptul că astăzi vorbim încă despre unităţi de cazare, restaurante sau unităţi de tratament funcţionale, acest lucru se datorează în cea mai mare parte muncii şi sacrificiilor antreprenorilor români şi lucrătorilor din domeniu, care s-au încăpăţânat să demonstreze că România trebuie să rămână pe harta celor mai frumoase atracţii din lume. Abia după preluarea guvernării de către PNL, turismul a devenit în realitate o prioritate.

Îmi doresc, cu toată forţa, ca fondurile europene disponibile prin PNRR sau bugetul multianual al Uniunii Europene, special dedicate modernizării şi reabilitării infrastructurii turistice din România, să fie utilizate în integralitate. Am încredere că prin măsuri adecvate pentru sectorul privat şi cel public, România va redeveni una dintre atracţiile turistice de calitate, iar contribuţia sectorului turistic şi balnear la creşterea economică va fi una semnificativă.

Domnul Ervin Molnar:

"Un nou început pentru Partidul Naţional Liberal"

Fără îndoială, alegerea prim-ministrului Nicolae Ciucă în funcţia de preşedinte al formaţiunii reprezintă un nou început pentru Partidul Naţional Liberal. Cu siguranţă, partidul avea nevoie de o reîmprospătare la vârf, de o dinamizare a managementului de conducere, iar premierul este cel mai potrivit om pentru a se ocupa de reclădirea PNL.

Cred că s-a luat cea mai bună şi mai potrivită decizie în acest sens, în condiţiile actuale ale barometrului electoral şi în conformitate cu evoluţia formaţiunii din ultimele luni. Din păcate, a existat o curbă descendentă reală cu fosta conducere la cârmă şi era evident că avem nevoie de o schimbare de direcţie, de o nouă abordare, de o viziune modernă şi pragmatică, pe care le va aduce cu siguranţă prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Sunt încrezător, aşadar, că Moţiunea "Uniţi pentru o Românie stabilă şi puternică", cu care noul preşedinte a câştigat în cadrul recentului Congres, a meritat să fie votată şi merită să fie susţinută, deoarece acesta este dezideratul pentru care PNL şi-a asumat actul guvernării în plină pandemie şi într-o perioadă extrem de grea pentru toţi românii.

Valorile în care cred toţi liberalii trebuie să ne motiveze, să ne unească, să ne facă să ne îndeplinim obiectivele politice, în scopul unei vieţi mai bune pentru fiecare român. Valorile politicii de dreapta sunt cele care au modernizat România şi în trecut, iar acum sunt convins că o pot face şi în viitor.

Libertatea individuală, garantarea proprietăţii private, solidaritatea socială şi grija faţă de semeni, antreprenoriatul generator de bunăstare, precum şi valorile noastre tradiţionale, Familia, Şcoala, Biserica, Armata, care ne dau identitatea naţională şi respectul faţă de tradiţii şi înaintaşi, sunt valorile de la care PNL nu a abdicat niciodată, iar ele vor fi perpetuate mult mai dinamic de acum înainte. PNL a fost, de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în prezent, partidul modernizării şi al dezvoltării, o formaţiune raliată valorilor europene şi euroatlantice, pe care trebuie să le consolidăm pe mai departe, în cadrul Uniunii Europene şi NATO.

Am încredere că, dincolo de acest moment al alegerii premierului Nicolae Ciucă în funcţia de preşedinte, PNL va fi capabil să îşi recâştige încrederea în forţele proprii, dar şi a românilor în noi. PNL nu stă într-un singur om, întotdeauna şi-a dovedit forţa colectivă, mai ales prin aleşii din teritoriu.

În concluzie, sunt optimist că PNL a ieşit întărit din această schimbare la nivel înalt, iar împreună vom reuşi depăşirea şi stabilizarea situaţiei actuale, precum şi găsirea soluţiilor viabile de ajutor al românilor şi de dezvoltare a economiei României, pentru a asigura un viitor cu speranţe copiilor noştri. Dacă vom fi mai uniţi şi mai eficienţi, sunt sigur că vom reuşi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Partidul Naţional Liberal sprijină antreprenorii şi accelerarea digitalizării"

Partidul Naţional Liberal va căuta întotdeauna să protejeze stâlpul economiei româneşti, antreprenorul. Ministrul PNL al antreprenoriatului şi turismului, Constantin-Daniel Cadariu, le dă o veste bună celor peste 7.000 de IMM-uri care riscau să dea înapoi banii din Măsurile 1 şi 2. Astfel, dacă antreprenorii îşi depun rapoartele de progres până în 30 aprilie, vor evita returnarea fondurilor.

PNL va susţine mereu aplicarea schemelor de ajutor de stat pentru IMM-uri, din fonduri nerambursabile, prevăzute prin Măsurile 1 şi 2. Măsura vine în ajutorul a peste 7.000 de beneficiari ai Măsurilor 1 şi 2 de sprijin pentru IMM-uri, care nu îndepliniseră la termen o formalitate birocratică prevăzută în contractul de finanţare. Aceştia primesc o nouă şansă şi pot evita returnarea fondurilor.

Din 14 aprilie, printr-o lege promulgată de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, IMM-urile aflate într-o astfel de situaţie au un nou termen pentru a pune la punct toate aspectele necesare. Măsura 1 - "Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile" oferă ajutor financiar nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 de euro/beneficiar - persoane fizice autorizate (PFA), societăţi cu răspundere limitată (SRL), întreprinderi individuale, cei care desfăşoară profesii liberale.

Măsura 2 - "Granturi pentru capital de lucru" este un program de ajutor de stat finanţat cu aproape un miliard de euro pentru IMM-uri a căror activitate a fost afectată direct sau indirect de răspândirea pandemiei de COVID. Beneficiarii Măsurii 2 pot accesa sume cuprinse între 2.000 şi 150.000 euro fiecare. Recent, la începutul lui martie, Ministerul PNL al Antreprenoriatului şi Turismului a deblocat fondurile pentru ultimii 3.000 de beneficiari ai Măsurii 2.

O altă veste îmbucurătoare este accelerarea procesului de digitalizare. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, prin ministrul Marcel Boloş, a anunţat debutul unei campanii de recrutare a unei echipe de experţi pentru implementarea reformelor şi investiţiilor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Salariile sunt unele competitive şi motivante, raportat la nivelul pieţei şi conform datelor oferite de INS, de la aproximativ 18.900 lei până la 28.700 lei brut pentru ingineri de sistem sau administratori baze de date, şi pot urca până la 34.000 lei brut pentru funcţia de conducere. Candidaţii pentru funcţia de conducere şi pentru cele 16 funcţii de execuţie pot depune dosarul pentru procesul de selecţie până pe 26 aprilie, iar interviurile vor avea loc în perioada 3-5 mai. Partidul Naţional Liberal va lua mereu măsurile necesare consolidării şi dezvoltării României!

Doamna Mirela Furtună:

"PSD oferă ajutor românilor"

PSD rămâne fidel ideologiei social-democrate, care pune omul în centrul politicilor sociale.

În acest sens, în contextul creşterii galopante a preţurilor şi a scăderii puterii de cumpărare a românilor, PSD a propus Guvernului adoptarea unui pachet de măsuri sociale. A fost adoptat un pachet de sprijin de 17,3 miliarde de lei, din care 50% va fi finanţat cu fonduri europene.

Românii cu venituri mici vor primi vouchere de 50 de euro la 2 luni pentru alimente de bază. De această măsură vor beneficia familiile cu cel puţin 2 copii sau monoparentale care au un venit mai mic de 600 lei/lună/persoană, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 lei/lună, persoanele care beneficiază de venitul minim garantat şi persoanele cu dizabilităţi.

Mai mult, elevii vor primi vouchere în valoare de 30 de euro pe lună, în perioada şcolară, pentru rechizite, haine şi alimente.

Valoarea tichetelor de masă va creşte cu 50%, de la 20,17 lei la 30 de lei, iar cota de hrană din spitale şi pentru copiii şi vârstnicii instituţionalizaţi va creşte cu 100%, de la 11 lei/zi la 22 lei/zi.

Salariul minim garantat pentru muncitorii din agricultură şi pentru cei din industria alimentară va creşte la 3.000 de lei brut, iar fermierii, care vor procesa produsele în România, vor primi o primă de 10% din valoare materiei prime procesate.

Vor fi acordate garanţii de stat de 80% la credite de maximum 75.000 lei pentru grădiniţă, şcoală, taxe de studii, plată chirie sau avans pentru achiziţionarea unei locuinţe.

Am adoptat măsuri şi pentru agenţii economici care au dificultăţi în contextul scumpirilor din această perioadă.

Am instituit o schemă de ajutor de până la 400.000 euro/firmă, pentru IMM-urile cărora le-au crescut cheltuielile cu peste 15% la utilităţi.

Prin ordonanţa de urgenţă adoptată astăzi, vor putea fi actualizate preţurile materialelor de construcţii din contractele de investiţii publice.

PSD a intrat la guvernare pentru a ajuta românii şi rămâne consecvent în promovarea politicilor pentru ajutorarea românilor.

Domnul George Şişcu:

"Guvernarea pentru oameni: sprijin pentru mediul de afaceri şi ajutor direct pentru românii vulnerabili!"

România nu a crescut nici o taxă în anul 2022, iar acesta este un atu important pentru a atrage noi investiţii în România. Mai mult, bugetul pentru investiţii, alocat în acest an de către Guvernul condus de Nicolae Ciucă, este de 88 miliarde de lei, cel mai mare din ultimii 30 de ani.

Este esenţial să absorbim o sumă cât mai mare din fondurile europene, după ce în trecut am înregistrat sincope serioase la acest capitol. România va dispune de peste 80 de miliarde de euro în următorii ani, iar aceşti bani ne oferă posibilitatea să sprijinim mediul de afaceri, să păstrăm locurile de muncă şi să recuperăm decalajul care ne separă de ţările din vestul Europei.

Pentru PNL, protejarea economiei reprezintă o prioritate. Nu trecem printr-o perioadă liniştită, sunt conflicte în desfăşurare în regiunea noastră, dar cu calm şi înţelepciune putem depăşi aceste vremuri.

Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, iar promisiunea Guvernului, pentru 2022, este că va menţine taxele la acelaşi nivel. Nu este însă suficient, iar de aceea Guvernul intervine cu programe concrete care să asigure dezvoltare economică. Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" a fost decis de către Guvern în urma discuţiilor pe care premierul Nicolae Ciucă le-a avut cu societatea civilă, dar şi cu mediul de afaceri.

Vrem, pe de o parte, să ne asigurăm că economia nu va suferi în acest an din cauza majorărilor de preţuri la energie şi că nu va fi periclitată creşterea economică, iar pe de altă parte avem nevoie de solidaritate faţă de cetăţenii vulnerabili.

Toate aceste lucruri nu pot fi realizate fără stabilitate politică şi fără responsabilitate. Este nevoie de maturitate şi de o bună înţelegere a situaţiei prin care trecem. Mă întâlnesc des cu oamenii, iar de fiecare dată ei îmi transmit că nu mai vor atacuri între politicieni, ci aşteaptă soluţii la problemele lor. Asta şi facem. Punem investiţiile pe primul plan pentru a crea noi locuri de muncă şi sprijinim mediul de afaceri pentru a dezvolta România.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Independenţa energetică a României - o prioritate pentru PNL"

În ultimele luni, am vorbit extrem de multe despre domeniul energetic. Şi pe bună dreptate. Traversăm o perioadă în care preţul la energie a crescut în mod semnificativ, iar în toată lumea se caută soluţii pentru a obţine independenţa energetică şi pentru a produce energie cât mai ieftină.

Având în vedere că sectorul energetic reprezintă un domeniu esenţial pentru orice stat al lumii, PNL şi Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă acordă o importanţă majoră investiţiilor în domeniul energiei, pentru a ne asigura că avem resursele necesare pentru consolidarea securităţii energetice a României.

România trebuie să îşi dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetăţenilor, dar şi mediului privat.

Guvernul a analizat, încă de la începutul anului, oportunităţi de finanţare în valoare de peste 16 miliarde de euro, de care România va putea beneficia, până în 2030, pentru a-şi dezvolta sectorul energetic în tranziţia către o economie care să respecte mediul şi să combată efectele schimbărilor climatice.

Premierul Nicolae Ciucă a cerut prioritizarea în acest proces al generării de capacităţi proprii de producţie a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Această abordare urmând să genereze atât beneficii economice, prin dezvoltare sustenabilă, pe orizontală, a capacităţilor de producţie din sectorul energetic, precum şi crearea de noi locuri de muncă în domenii tehnologice de viitor.

Zilele trecute, Guvernul, condus de premierul Nicolae Ciucă, a anunţat că investiţiile în energie continuă. Ministrul Virgil Popescu a anunţat că aproximativ 1,4 miliarde de euro din Fondul de Modernizare vor fi alocaţi pentru proiecte strategice în sectorul energetic din România, după ce Comitetul de Investiţii a aprobat acordarea acestor bani.

Concret, vorbim de opt proiecte depuse de CEO pentru producerea de energie din surse regenerabile, în valoare totală de peste 670 milioane euro, din care circa 470 milioane de euro provin din Fondul pentru Modernizare. De asemenea, au fost aprobate fonduri şi pentru modernizarea reţelelor de distribuţia de energie electrică, în valoare totală de 1,2 miliarde euro, din care peste 100 milioane de euro vor fi alocaţi anul acesta. Jumătate din fondurile necesare pentru lucrările de modernizare pentru centrala de la Işalniţa, în valoare totală de 506 milioane de euro, vor proveni din Fondul pentru Modernizare, iar pentru centrala Turceni, în valoare totală de 335 milioane de euro, circa 167 milioane de euro vor proveni din Fondul pentru Modernizare.

În perioada imediat următoare, Guvernul va aproba şi O.U.G. de reglementare a cadrului instituţional şi a fluxurilor financiare pentru operaţionalizarea Fondului pentru Modernizare.

Toate aceste măsuri arată că independenţa energetică a României este o prioritate pentru PNL!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Domnule ministru Tánczos Barna, răspundeţi la subiect!"

La data de 22 februarie 2022 am adresat o interpelare domnului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, în care i-am solicitat să-mi comunice modul de soluţionare a două sesizări disciplinare, de la înregistrarea cărora au trecut peste 7 luni, precum şi modul sau stadiul de soluţionare a sesizării penale formulate împotriva reprezentanţilor Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, inclusiv dacă are ştiinţă dacă a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam împotriva acestora. Totodată, i-am solicitat şi să-mi comunice dacă reprezentanţii Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea au fost suspendaţi din funcţie, având în vedere neregulile grave constatate, precum şi că, potrivit surselor noastre, cel puţin domnul Eugen Simionescu ar avea calitatea de suspect într-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, în care este cercetat pentru abuz în serviciu şi purtare abuzivă.

Deşi interpelarea era, recunosc, destul de complexă, domnul ministru mi-a răspuns într-un termen rezonabil, la data de 28.03.2022, ceea ce m-a surprins plăcut.

În schimb, conţinutul răspunsului m-a lăsat perplex, sau, ca fost luptător, aş zice că parcă m-a lovit în plex. În sinteză, iată cum mi-a răspuns: În urma a două controale din 2020 s-au luat următoarele măsuri: transmitere în copie a raportului la parchet;

- sesizarea comisiei de disciplină din minister;

- sesizarea comisiei de disciplină din cadrul gărzii financiare. Atât.

Răspunsul se încheie cu o formulă aparent foarte politicoasă: "În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare".

Dar această formulare este, de fapt, o ironie, pentru că în realitate nu se răspunde la nimic din ce am întrebat. Că s-au trimis rapoartele de control la parchet şi s-au sesizat comisiile de disciplină am spus şi eu în interpelare. Dar ce au stabilit comisiile de disciplină, în aproape un an de zile, asta aşteptam să aflu de la dumneavoastră, domnule ministru Barna Tánczos, şi apoi, dacă aţi luat vreo măsură concretă pentru a încerca să curmaţi abuzurile şi hoţiile din domeniile dumneavoastră de competenţă.

Domnule ministru, ştim că nu dumneavoastră redactaţi aceste răspunsuri, dar mă aşteptam să fiţi mai exigent atunci când semnaţi documente. Nu cumva acest răspuns neserios ascunde neajunsuri în activitatea unor persoane din subordinea dumneavoastră, pe care cei care au redactat răspunsul încearcă să le ascundă Parlamentului şi, pe cale de consecinţă, publicului pe semnătura dumneavoastră?

Domnul Ioan Balan:

"«Sprijin pentru România» - un pachet de măsuri în favoarea românilor!"

Prin adoptarea Pachetului de măsuri financiare "Sprijin pentru România", Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, a făcut cea mai clară demonstraţie - că în centrul programului de guvernare se află cetăţenii români şi economia românească. Nu mai puţin de 17,3 miliarde de lei vor merge în perioada următoare către românii cu venituri mici, afectaţi de creşterile de preţuri şi către firmele româneşti aflate în dificultate. Ceea ce este îmbucurător este faptul că aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene şi 48% din fonduri de la bugetul de stat. Apreciez în mod deosebit şi faptul că Guvernul Ciucă a relansat două măsuri deosebit de importante pentru protejarea locurilor de muncă: angajaţii nevoiţi să intre în şomaj tehnic vor beneficia, de la data 1 mai, de 75% din salariu până la sfârşitul anului, iar angajaţii nevoiţi să-şi reducă programul de lucru, vor beneficia de sprijinul financiar al Guvernului, prin continuare programului Kurzarbeit.

Mă bucură în mod deosebit faptul că, în acest pachet amplu de măsuri, Guvernul Ciucă a acordat o atenţie deosebită sectorului agricol, atât prin majorarea salariul minim şi introducerea unor facilităţi fiscale, cât şi prin subvenţiile care se vor acorda către fermierii care vor procesa produsele agricole în România. De asemenea, asigurarea capitalului de lucru pentru fermierii români, într-un buget de 300 de milioane de euro, ne oferă siguranţa că românii nu trebuie să-şi facă griji în ceea ce priveşte producţia agricolă din acest an şi că vom consuma mai mult din ceea ce produce agricultura românească.

Pachetul financiar are foarte multe măsuri menite să-i ajute pe români să depăşească această perioadă dificilă: valoarea tichetelor de masă creşte cu 50%, norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi se dublează, se acordă vouchere pentru alimente de bază pentru românii cu venituri mici sau vouchere pentru elevii care primesc burse sociale, precum şi alte măsuri.

Am încredere că toate aceste măsuri îi vor ajuta pe români să traverseze mai uşor această perioadă. De asemenea, îmi doresc, cu toată forţa, ca, în paralel cu implementarea acestui program financiar, România să continue, cu aceeaşi viteză de la începutul anului, programele investiţionale derulate din fonduri europene, investiţii care ne vor asigura dezvoltarea durabilă şi creşterea pe termen lung a standardului de viaţă.

Domnul Iusein Ibram:

Declaraţia mea politică se referă la evenimentele petrecute în Imperiul Otoman, în anul 1915.

În privinţa evenimentelor din perioada 1915-1918 a Imperiului Otoman ar trebui ca istorici şi diplomaţi ai celor două ţări să se întâlnească la masa tratativelor şi să analizeze evenimentele care au avut loc în această perioadă. Ar trebui să ne întrebăm care au fost cauzele care au dus la acest conflict. Se ştie că cele două popoare implicate au avut o istorie, au convieţuit, au creat o cultură împreună. Acest conflict nu s-a produs din senin. Dar aceste evenimente petrecute în perioada anilor 1915-1918 vor fi elucidate atunci când cele două ţări îşi vor relua relaţiile diplomatice întrerupte de peste 20 de ani.

După declanşarea Primului Război Mondial, armata ţaristă, împreună cu armeni trecuţi de partea Rusiei au ocupat o mare parte a Anatoliei de Nord-Est. În această situaţie, Guvernul Otoman a hotărât să strămute o parte a populaţiei armene din spatele frontului, în zone mai îndepărtate din Sud-Estul Anatoliei, care atunci se întindea în tot Orientul Apropiat. Evident, s-au ivit neajunsuri, dar în niciun caz nu poate fi tratat ca un genocid.

De altfel, statisticile de după Primul Război Mondial demonstrează că cei mai mulţi dintre armenii dispăruţi apar în Siria, Liban sau în alte părţi din Orientul Apropiat.

În încheiere, ar trebui să amintim de privilegiile de care s-au bucurat armenii pe timpul Imperiului Otoman faţă de alte comunităţi creştine, ocupând funcţii de ambasadori, parlamentari, miniştri, cu o Patriarhie Armeană înfiinţată de Sultanul Mohamed al II-lea în 1453, care funcţionează şi astăzi.

De asemenea, când milioane de turci mureau pe câmpurile de luptă pentru apărarea teritoriilor lor, membri ai comunităţii armene erau scutiţi de serviciul militar şi îşi vedeau în continuare de comerţul şi afacerile lor.

Opinia comunităţii turce este că în Parlamentul României, fiind cea mai înaltă instituţie de încredere a poporului român şi a minorităţilor naţionale din cadrul său, printre care şi comunităţile turce şi armene, încercările de dezbinare a acestor relaţii din partea unor intervenţii nu pot altera buna convieţuire a tuturor membrilor care alcătuiesc România de azi, liberă, democrată şi tolerantă.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Suntem obligaţi de contractul social să protejăm populaţia vulnerabilă a României!"

Observ în aceste zile o serie de dezbateri care accentuează poziţiile antagoniste ale celor care consideră că populaţia trebuie ajutată în aceste vremuri dificile economic şi ale celor care consideră că toţi trebuie trataţi egal, şi cine rezistă, bine, cine nu, nu. Ultimul aspect declanşator al acestei dezbateri inegale este dat de hotărârea coaliţiei de guvernare de a acorda vouchere în valoare de 50 de euro pentru categoriile vulnerabile din ţara noastră.

Înainte de toate, este foarte important să înţelegem "contractul social" care este între noi, politicienii votaţi şi cetăţenii care pun pe umerii noştri responsabilitatea desemnării drept reprezentanţi în forul decizional suprem al ţării. Faptul că suntem votaţi de oameni să le apărăm drepturile şi dorinţele, ne obligă să nu facem discriminare între oameni în ceea ce priveşte dreptul lor la o viaţă decentă.

Jean-Jacques Rousseau, părintele conceptualizării drepturilor fundamentale ale omului, formula astfel termenul de "contract social": "fiecare individ cedează comunităţii drepturile sale, iar în schimbul acestora devine membru al acelei comunităţi. Dar, ca parte a comunităţii, el primeşte în dar drepturile tuturor membrilor, legaţi de întreg. Individul este privit în cadrul acestei comunităţi atât ca particular, cât şi ca parte a suveranului". Prin aceasta trebuie să înţelegem că noi, demnitarii, suntem obligaţi să protejăm absolut toate categoriile sociale de cetăţeni suverani, în special cele vulnerabile!

Apoi, trebuie să luăm în considerare faptul că în ţara noastră extrem de mulţi români trăiesc sub limita de sărăcie. Statisticile europene arată că peste 1.5 milioane de români trăiesc cu mai puţin de 25 lei pe zi! Peste 30% dintre angajaţii din România ajung acasă cu mai puţin de 1.400 lei pe lună. De cele mai multe ori, familiile sărace fac şi cei mai mulţi copii - din cauza accesului deficitar la servicii de sănătate, lipsa educaţiei ş.a. -, iar aceşti copii sunt extrem de vulnerabili în faţa sărăciei. În 2020, România a înregistrat cea mai mare rată a copiilor expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială (41,5%), iar asta ne pune pe primul loc în Uniunea Europeană. Este inutil să vă reamintesc importanţa unui voucher de 50 de euro pentru aceste familii în nevoie! Este diferenţa de a avea ce pune de mâncare pe masă şi a lăsa copiii flămânzi.

Totodată, România are peste 2.7 milioane de pensionari care primesc o pensie mai mică de 1.500 lei pe lună. Conform Casei Naţionale de Pensii, circa 1,9 milioane de pensionari aveau pensii de cel mult 1.000 de lei, aceştia reprezentând 40% din totalul pensionarilor din România. Coşul minim de consum pentru un trai decent era, în 2019, de 2.684 de lei (560 de euro) pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundaţiei Friedrich Ebert. Mai mult, datele biroului de statistică al UE, Eurostat, arată că unu din patru români de peste 65 de ani este în pragul sărăciei.

Putem, în aceste condiţii, să mai punem în discuţie urgenţa cu care statul român trebuie să îi ajute pe aceşti oameni? Cu siguranţă, nu!

Însă, un singur lucru doresc să aduc atenţiei dumneavoastră: poate ar fi oportună o analiză mai profundă a statului român cu privire la nevoile pe care le au diferitele categorii de români aflaţi în nevoie. Spre exemplu, aceşti mai mult decât bineveniţi 50 euro sunt folosiţi de familiile sărace, cu mulţi copii, pentru a asigura o masă un pic mai decentă pentru membrii familiei. S-ar putea să nu fie valabil în ceea ce priveşte pensionarii pentru care plata medicamentelor sau a utilităţilor este mai urgentă decât necesarul de alimente. Chiar dacă medicamentele sunt compensate pentru aceştia, contribuţia tot consumă un procent semnificativ din pensia şi aşa foarte mică.

De aceea, consider că lista de produse propusă de Ministerul Muncii trebuie gândită foarte atent şi completată, după cum a considerat şi ministrul Marius Budăi, având în vedere aceste diferenţe în nevoile pregnante ale diferitelor categorii sociale vizate.

După cum vedeţi, problemele reale ale românilor transcend teoretizările capitaliste şi macroeconomice ale unor politicieni preocupaţi mai mult de stabilitatea corporaţiilor decât de grija oamenilor simpli care chiar nu au ce pune mâine pe masă. Supravieţuirea multor oameni în nevoie este mai importantă, în orice doctrină, ca profitul şi investiţiile imediate.

Domnul Ioan Mang:

"Despre modificarea legii offshore"

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, aş dori să salut prin intervenţia mea de astăzi, decizia Coaliţiei de guvernare în ceea ce priveşte modificarea legii offshore.

Proiectul de lege depus în Parlament este unul absolut necesar şi va readuce echilibrul între stat şi investitori, de o manieră care deblochează nu doar investiţiile şi exploatările de gaze din Marea Neagră, ci şi pe cele terestre, de mare adâncime. Pe termen scurt, acest lucru va însemna reducerea dependenţei de gazul rusesc, dar şi consolidarea siguranţei energetice a ţării noastre, cu beneficii, inclusiv de preţ, pentru populaţie şi economie. Avem şansa de a deveni lider regional, iar românilor le oferim acces la gaze mai ieftine.

Unul dintre cele mai importante aspecte, survenite în urma unor ajustări de ultimă oră susţinute de PSD, este că statul român îşi apără ferm interesele, prin ANRE, care avizează contractele bilaterale şi prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, care are drept de preemţiune în privinţa achiziţiei de gaz. Astfel, companiile care extrag gazul românesc nu pot vinde oricând, oricum, oricui!

Ca parlamentar preocupat de problemele din sectorul energetic şi direct implicat în mai multe discuţii şi dezbateri, aş sublinia câteva dintre beneficiile şi prevederile esenţiale ale proiectului de modificare a legii offshore. Consider că aceste precizări sunt necesare în contextul în care mulţi români se întreabă ce va obţine România de pe urma acestei legi.

În primul rând, România va avea surplus de gaze naturale. Practic, dublându-şi producţia cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar şi timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în ţară. De asemenea, ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că, atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piaţa internă, oferta va scădea, iar românii vor benefica de preţuri mai mici.

Prin această lege, pe care sper să o adoptăm în cel mai scurt timp, România îşi întăreşte securitatea energetică şi reduce dependenţa de gazul rusesc, prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale. Primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua partea a acestui an, şi aici vorbim de o producţie de circa un miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul-verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor. La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor, şi primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârşitul anului 2026 sau începutul anului 2027.

Legea va asigura stabilitate şi predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum şi în onshore, adică exploatările pe uscat, de mare adâncime. Proiectul stabileşte acelaşi cadru fiscal pentru investiţii offshore şi onshore de adâncime, practic, urgentând investiţiile onshore de la Caragele, judeţul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România. Exploatarea se estimează că va începe în prima parte a anului 2024.

Nu în ultimul rând, legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv. În aşa fel, încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% pentru statul român şi 40% pentru investitor. Consider că este o împărţire corectă şi echitabilă, care ţine cont de interesele strategice ale statului român.

În încheiere, aş dori să mă refer la un aspect de care trebuie să ţinem cont în aplicarea legii offshore: va trebui să fim foarte atenţi la nivelul preţului de vânzare al gazelor extrase din România sau de pe teritoriul ţării noastre. România nu va avea nimic de câştigat din gaze dacă nu se va respecta obligaţia de vindere pe piaţa internă. Totodată, o atenţie sporită trebuie să manifestăm şi în cazul gestionării supraprofitului acestor companii şi al descurajării practicilor incorecte de evitare a taxării.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Prin Legea offshore, punem în mişcare resursele naturale pentru o Românie puternică şi independentă energetic"

Pe agenda noastră de lucru se va afla, în curând, Legea offshore, o temă extrem de importantă pentru toţi românii, pentru ţara noastră, pentru astăzi, pentru mâine şi pentru ceea ce urmează în următorii 20-30 de ani pentru economia şi sistemul energetic românesc. Este o lege care priveşte spre viitor, prin care putem câştiga o bătălie foarte importantă, aceea de a asigura securitatea energetică a ţării noastre.

Doresc să amintesc faptul că ţara noastră are o tradiţie în producerea de petrol şi gaze naturale, fiind una dintre cele mai vechi ţări din lume care s-a afirmat în acest domeniu. Prin această lege, deblocăm investiţiile de exploatare a gazelor din Marea Neagră, astfel având şansa de a ne asigura o poziţie strategică în regiune. Aş atrage atenţia asupra faptului că, prin demararea proiectelor de exploatare, pe lângă creşterea securităţii energetice, vom obţine şi reducerea dependenţei de gaze de import, precum şi asigurarea tranziţiei către surse de energie curată la un cost accesibil pentru consumatorii casnici, cât şi pentru agenţii economici.

În condiţiile în care nu dezvoltăm şi nu sprijinim acest domeniu, ţara noastră, până în 2030, poate ajunge la o dependenţă mult mai mare de importuri de gaze naturale, ceea ce poate afecta semnificativ securitatea energetică şi economia ţării noastre. Conform datelor existente, producţia de gaze naturale din România acoperă aproximativ 80% din nevoile pe care le are ţara noastră, ceea ce nu este suficient.

Investiţiile în exploatarea şi producţia de gaze naturale din Marea Neagră, care se vor realiza, vor avea un impact extraordinar de mare pentru economia României, dar mai ales asupra judeţului Constanţa. Conform unui studiu făcut de Deloitte, în anul 2018, se preconizau investiţii cumulate în producţie în valoare de 15,7 miliarde de dolari, care ar fi urmat să genereze 71,3 miliarde de dolari contribuţie la PIB, 26 de miliarde de dolari venituri la bugetul de stat şi peste 30.605 locuri de muncă. Evident că, prin demararea investiţiilor, creăm premise economice pentru o ţară puternică şi stabilă, de care să beneficieze România şi românii.

Gazele naturale au un impact mai mic asupra mediului, cu 40% faţă de cărbune, ceea ce va permite României să parcurgă tranziţia către energii verzi şi îmbunătăţirea vieţii atât a locuitorilor judeţului Constanţa, dar şi a tuturor românilor. Acest sector de exploatare şi producţie de gaze naturale va dezvolta şi industrii conexe pentru următoarele decenii, de care vor beneficia toţi românii.

Nu în ultimul rând, aş atrage atenţia asupra faptului că avem obligaţia de a oferi românilor din fiecare judeţ gaze naturale din Marea Neagră, la preţ suportabil şi corect. Rolul gazelor naturale este vital, în tranziţia către o energie cât mai curată, iar viitorul ţării noastre este strâns legat de acest zăcământ din Marea Neagră, însă nu trebuie să uităm că este obligatoriu să dezvoltăm reţelele de distribuţie de gaze naturale, căci în acest fel vom reduce folosirea lemnului ca sursă de încălzire, fiind folosit în peste 50% din locuinţe. La gaze naturale, pe de altă parte, sunt racordate doar 30% din gospodăriile din România.

Când vine vorba despre judeţul Constanţa, conform Anuarului Statistic al Judeţului Constanţa, în anul 2019, la reţeaua de gaze naturale erau racordate doar 18 localităţi. Dacă ne raportăm la numărul total de localităţi - municipii, oraşe, comune, sate - vom ajunge la concluzia că reţeaua de gaze este extrem de puţin dezvoltată.

De aceea, una dintre bătăliile importante pentru viitorul energetic al României este de a racorda cât mai multe locuinţe la reţeaua de gaze şi de a beneficia cât mai multe gospodării de acest zăcământ din Marea Neagră.

În acest fel, construim o Românie puternică, independentă energetic, cu oameni care să beneficieze în mod corect de resursele de care dispune ţara noastră. Cu siguranţă sunt şi alte judeţe unde reţeaua de gaze naturale este limitată.

De aceea, sper ca, prin Legea offshore, Guvernul să încurajeze proiecte prin care cât mai multe localităţi să fie racordate la reţeaua de gaze naturale.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Gaze naturale mai ieftine pentru români!"

România va avea surplus de gaze naturale, iar românii vor beneficia de preţuri mai mici prin modificările Legii offshore pe care le propune PSD. Legea offshore, susţinută de PSD, deblochează investiţiile şi exploatările de gaze din Marea Neagră, dar şi pe cele terestre, de mare adâncime, de exemplu exploatarea Caragele, Buzău, unde s-a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din ultimii 30 de ani. Soluţiile legislative susţinute de PSD prevăd că statul român îşi apără ferm interesele, prin Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei, cea care avizează contractele bilaterale şi prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, care are drept de preemţiune în privinţa achiziţiei de gaz. Pe scurt, companiile care extrag gazul românesc nu pot vinde oricând, oricum, oricui!

Beneficiile proiectului de modificare a Legii offshore.

Întăreşte securitatea energetică a României şi reduce dependenţa de gazul rusesc, prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale. Primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua partea a acestui an, cu o producţie de circa un miliard de metri cubi annual. La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor şi primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârşitul anului 2026 - începutul anului 2027.

Proiectul stabileşte acelaşi cadru fiscal pentru investiţii offshore şi onshore de adâncime, fiind asigurată stabilitate şi predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum şi în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime). Unul dintre efecte este urgentarea investiţiilor onshore de la Caragele, judeţul Buzău, unde exploatarea se estimează că va începe în prima parte a anului 2024.

Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv, în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % (statul român) - 40% (investitorul).

Prin aceste modificări va fi dublată producţia de gaze naturale în România, cu mult peste necesarul actual de consum intern. Ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că, atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piaţa internă, românii vor beneficia de preţuri mai mici.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În calitate de deputat, reprezint în Parlamentul României judeţul Suceava, unul dintre judeţele cu cel mai mare potenţial turistic din România. Din această postură, îmi exprim profunda indignare faţă de amenajarea deplorabilă, absolut penibilă a standului României, la Târgul Internaţional de Turism "The Travel&Adventure Show", organizat la New York.

Nu mă interesează deloc culoarea politică a celor care au răspuns de pregătirea acestui eveniment. Aici nu mai este vorba despre relaţii sau culori politice. Este vorba despre imaginea României şi despre interesele ţării noastre, într-o piaţă extrem de competitivă cum este cea a turismului. Ca parlamentar al unui judeţ cu atât de multe obiective turistice incluse în patrimoniul UNESCO, nu pot rămâne indiferentă atunci când văd această bătaie de joc faţă de imaginea turismului românesc. Este inadmisibil ceea s-a întâmplat la New York.

I-am adresat o întrebare ministrului turismului, domnului Constantin Cadariu, despre cum au fost cheltuiţi cei 8.000 de dolari alocaţi pentru acest eveniment. Sincer, nu înţeleg pe ce s-au dus banii. Nu îl învinovăţesc pe domnul ministru personal, pentru că este evident că nu ministrul trebuie să se ocupe de organizarea unor evenimente de acest gen. Dar, atunci când ajungem într-o situaţie care pune turismul românesc într-o situaţie atât de jalnică, ministrul are obligaţia să intervină.

Deci, îi solicit insistent domnului Cadariu să ia măsuri ferme, pentru ca astfel de situaţii penibile să nu se mai repete. Cei care trebuiau să se ocupe de pregătirea participării României la Târgul Internaţional de Turism de la New York nu au nicio scuză. Este inadmisibil să te prezinţi într-un asemenea hal, iar apoi să te mai şi mândreşti pe pagina de Facebook a Consulatului României de la New York, ca şi cum ai fi marcat o mare realizare.

Am văzut dreptul la replică al Ministerului Antreprenorialului şi Turismului care încearcă parcă să scuze culpa celor care s-au ocupat de standul României, pe motiv că aşa ar fi fost şi în alţi ani şi că la fel s-au prezentat cele mai multe ţări prezente la acel târg. Nu pot fi de acord cu o astfel de explicaţie. Nu ştiu dacă într-adevăr peste 90% dintre expozanţi s-au prezentat în acelaşi format cu coli A4, tipărite la imprimantă de birou şi agăţate de o draperie neagră, dar nici nu mă interesează dacă şi alte ţări s-au prezentat la fel de prost. Pe mine mă interesează România, iar postura în care fost pusă ţara mea şi turismul românesc la acest eveniment internaţional este de-a dreptul ruşinoasă, cu atât mai rău dacă situaţia a fost la fel şi în anii anteriori, cum se spune în comunicatul Ministerului Turismului. Aceasta nu poate fi o scuză. Ceea ce am văzut acolo este de un amatorism absolut înfiorător. Şi este foarte rău dacă la fel a fost şi în anii precedenţi. Iar dacă aşa a fost, trebuie făcută o schimbare radicală.

Deci, cu tot respectul, îi solicit domnului ministru Cadariu să ia măsuri ferme, pentru ca această situaţie penibilă în care s-a aflat România nu se mai repete.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"«Sprijin pentru România», cel mai amplu pachet de sprijin atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeni"

Programul "Sprijin pentru România" este în valoare de 17,3 miliarde de lei (9 miliarde de lei - fonduri europene, 8,3 miliarde de lei - buget de stat) şi va fi implementat în perioada imediat următoare. Acesta cuprinde acordarea de vouchere pentru alimente, rechizite şi haine, dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale, creşterea valorii tichetelor de masă, scheme de ajutor de stat, acordarea unor granturi, proiecte şi ajutoare pentru tineri.

Principalele măsuri includ:

• 300 de milioane de euro pentru compensarea creşterii preţurilor; se va acorda ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15% la utilităţi;
• 200 de milioane de euro pentru investiţiile cu impact major în economie, cu posibilitate de prelungire; se va acorda ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în valoare de peste un milion de euro;
• 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie - sunt estimaţi 4.000 de beneficiari.

Alte măsuri cuprinse în pachetul "Sprijin pentru România" cuprind:

• Ajustarea contractelor de investiţii publice în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, în funcţie de creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport, utilaje;
• 5,2 miliarde de lei sprijin pentru continuarea şi finalizarea contractelor în derulare - în 2022;
• 75% din salariu pentru angajaţii în şomaj tehnic, până la finalul 2022;
• Continuarea programului Kurzarbeit - reducerea programului de lucru;
• 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România;
• Prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri;
• 300 de milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români;
• Salariul minim în agricultură şi industria alimentară - 3.000 de lei brut;
• 100 de milioane de euro pentru Casa de Comerţ "Unirea";
• Vouchere pentru alimente de bază - 50 euro la fiecare două luni pentru familii cu cel puţin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună, pentru pensionari cu venit mai mic de 1.500 lei/lună, pentru persoanele cu venit minim garantat, pentru persoanele cu dizabilităţi;
• Vouchere pentru elevii care primesc burse sociale - 30 de euro pentru achiziţionarea de alimente, haine, rechizite;
• 200 de lei în plus pentru salariul minim;
• Plus 50% valoarea tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei;
• Dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi, de la 11 lei/zi la 22 lei/zi;
• Alocaţia zilnică de hrană creşte de la 12 la 16 lei/zi, respectiv 16,6 lei/zi la 22 lei/zi, în funcţie de vârstă;
• Se majorează sumele lunare de care beneficiază copiii şi tinerii din sistemul de protecţie specială pentru unele nevoi personale, de la 28 lei la 150 lei;
• Cresc cu 58,5% sumele acordate anual copiilor şi tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite;
• Alocaţia lunară de plasament creşte de la 630 lei la 900 lei/lună, iar în cazul copiilor cu dizabilităţi, de la 945 lei/lună la 1.350 de lei/lună;
• Extinderea Programului de fertilizare în vitro - în 2022 pot aplica 5.000 de persoane;
• 500 de milioane lei, garanţii pentru Programul "Family Start", până la 75.000 de lei, şi pentru Programul Naţional "Student Invest", până la 50.000 de lei; acest program reprezintă o necesitate care oferă în această perioadă dificilă un sprijin concret tuturor românilor şi companiilor româneşti.

Aceste măsuri vor contribui la echilibrarea economiei şi vor creşte rezilienţa ţării noastre în faţa tuturor posibilelor provocări viitoare.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cursurile de educaţie civică privind Uniunea, o necesitate care lărgeşte orizonturile cunoaşterii"

Despre curricula şcolară naţională se vorbeşte intens, fiind "demontată" şi reîmbinată în funcţie de fiecare vorbitor în parte, dar şi de debutul sau sfârşitul anilor de studii ori de rezultatele diverselor examene finale.

Şi din calitatea de părinte, dar şi din cea de parlamentar, mă alătur şi eu celor care remarcă faptul că programele şcolare vor trebui regândite integral, adaptate nevoilor atât de clamate de piaţa muncii de acum, cât şi de perspectivele pe care aceasta le va genera în viitor.

Parlamentul a operat, prin diverse legi, unele optimizări asupra curriculei şcolare prin integrarea de noi materii, necesare îmbunătăţirii posibilităţilor de dezvoltare a copiilor, însă este evident că mai avem mult de lucru în ceea ce priveşte atingerea de noi standarde în învăţământul de masă. Performanţele răsunătoare ale anumitor elevi, la diverse concursuri naţionale sau internaţionale, vin şi confirmă faptul că trebuie să facem mai multe eforturi privind reformarea integrală a sistemului de predare, astfel încât să beneficiem, din nou, ca popor de elite consistente, recunoscute la nivel internaţional. Am militat mereu şi voi continua să fac demersuri pentru lărgirea orizonturilor de cunoaştere a tuturor elevilor, oferindu-mi susţinerea concretă pentru toate proiectele fezabile.

Aprobarea raportului referitor la educaţia civică privind Uniunea, la nivelul Parlamentului European, va statua organizarea de cursuri de educaţie civică privind UE în toate şcolile din statele membre.

Cel mai probabil vor exista o serie de voci critice care vor sări cu observaţia că se va încărca şi mai tare curricula şcolară, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când o nouă materie salutară a fost inclusă studiului în unităţile de învăţământ naţional. Nu mă voi lansa în replici a priori, ci voi argumenta strict cu avantajele pe care un astfel de nou obiect de studiu le va genera nu doar în rândul elevilor de acum, ci se va dovedi benefic, etapizat, pentru toţi cetăţenii europeni maturi ai anilor următori.

În primul rând, educaţia civică privind Uniunea Europeană va susţine şi va ajuta actul educaţional, venind în completarea informaţiilor, oferite elevilor de către profesori, şi pentru alte materii din curriculă.

În al doilea rând, prin asimilarea unor astfel de cunoştinţe, care par accesibile tuturor, numai că nimeni nu se prea oboseşte din proprie iniţiativă să le acceseze, ne vom asigura că cetăţenii noştri vor şti mai bine care le sunt drepturile şi obligaţiile în plan european, vor dobândi mai multe cunoştinţe despre statele membre ale Uniunii Europene, despre istoria şi cultura lor. Pe de o parte, vom reuşi să întărim rezilienţa societăţilor noastre prin dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la această comunitate democratică, unică în lume, iar concomitent, ne vom întări identitatea naţională în raport cu specificul celorlalte naţiuni membre.

Mai mult, acest tip de competenţe va întări rolul cetăţenilor europeni în procesul decizional al Uniunii Europene şi le va permite să reacţioneze mai bine la provocările continentale şi globale.

Subliniez că, dacă raportul referitor la educaţia civică privind Uniunea Europeană va fi adoptat, vom avea nevoie de o programă şcolară comună, disponibilă în toate statele membre, de profesori formaţi în această direcţie, de metode şi de conţinut adaptat diferitelor categorii de cursanţi, inclusiv în format online, şi de resurse adecvate, finanţate corespunzător.

Aşadar, va fi un proces mai amplu, a cărui implementare cât mai conformă şi cât mai performantă va presupune ceva timp. Ca orice obiectiv durabil, atât de necesar întăririi identităţii comune, europene, inclusiv prin dezvoltarea educaţiei pentru cetăţenie europeană, este posibil ca acesta să implice să fie coordonat la nivelul Uniunii şi printr-o structură responsabilă, activă, poate chiar o agenţie care să îşi asume acest rol.

Vă reamintesc că obiectivul cursurilor despre Uniunea Europeană a fost propus pe agenda europeană de Victor Negrescu, în cadrul Programului Preşedinţiei României la Consiliul UE. Şi tot în acest scop, eurodeputatul social-democrat a iniţiat o petiţie împreună cu PES activists România. Acest demers s-a bucurat de susţinerea a peste 20.000 de persoane, printre care mă număr şi eu, în calitatea mea de preşedinte al Consiliului Naţional PES activists România.

Altfel spus, paşii incipienţi au fost de multă vreme făcuţi în această privinţă, iar acum aşteptăm doar votul final de la nivelul Parlamentului European, prin care va fi confirmată lărgirea orizonturilor cunoaşterii şi prin prisma asimilării educaţiei civice privind Uniunea Europeană.

Domnul Vasile Nagy:

"Facturile şi profitul - energia electrică"

În ultima perioadă se discută foarte intens despre problema facturilor la energie electrică, nu doar că a intervenit problema schimbării furnizorilor, ci unii oameni chiar au primit facturi de multe zeci de ori mai mari decât în mod normal.

Facturile la energie electrică au explodat în ultima perioadă, şi asta după ce şi preţul a crescut. Fiecare român decis să beneficieze de astfel de servicii şi care şi-a asumat un astfel de contract nu are ce face decât să plătească ceea ce i se cere.

Există persoane care au primit facturi cu mult mai mari decât în mod normal, chiar şi după scumpirea energiei electrice, iar aceasta din cauza faptului că furnizorul a estimat un consum cu mult peste cel adecvat.

Mai exact, este vorba despre primirea unor facturi foarte mari, nereale, la energie electrică, cazuri de debranşări, pentru neplată a unor facturi greşite încă necorectate, precum şi situaţii urgente care pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Liberalizarea pieţei a început de la 1 ianuarie 2021, iar clienţii casnici ar fi trebuit să caute oferte avantajoase de furnizare a energiei. ANRE nu va mai stabili preţurile pentru consumatorii casnici, acestea fiind calculate de furnizorul tradiţional şi se vor numi preţuri de serviciu universal.

Consumatorii fie vor rămâne cu actualele contracte, la preţuri de serviciu universal, care cresc cu 13%-26%, fie au încheiat alte contracte în piaţa liberă.

Nu toţi românii au ştiut că trebuie să încheie contracte noi şi să rămână automat clienţii actualilor furnizori şi vor plăti preţuri mai mari, adică preţurile din oferta de serviciu universal, mult mai mari decât cele de pe piaţa liberă.

Cei mai mulţi consumatori nu au informaţii suficiente cu privire la posibilitatea şi procedurile privind alegerea unui furnizor de energie electrică după liberalizarea totală a pieţei de la 1 ianuarie 2021, iar aproape 70% consideră că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei nu a informat populaţia, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research pentru Asociaţia Energia Inteligentă.

La o lună jumătate de la liberalizarea pieţei de energie, întrebaţi dacă au suficiente informaţii despre posibilitatea şi procedurile pentru alegerea unui furnizor de energie electrică după data de 1 ianuarie 2021, doar 35,9% dintre cei intervievaţi au răspuns afirmativ, iar 59,9% negativ, 4,2% nu ştiu sau nu răspund.

ANRE nu a făcut suficiente eforturi pentru a informa consumatorii în legătură cu procesul liberalizării pieţei de energie electrică realizat la 1 ianuarie 2021, 26% dintre respondenţi au răspuns afirmativ şi 69% negativ. Procentul nonrăspunsurilor este de 5%.

Dacă factura este mai mare ca urmare a scumpirii energiei electrice în baza unui contract pe care vi l-aţi asumat şi în baza unui consum real, nu aveţi ce să faceţi, eventual puteţi cere plată eşalonată a acesteia.

Estimarea de consum trebuie făcută pe baza istoricului fiecărui client în parte. Dacă dumneavoastră consumaţi în medie pe lună 150-200 de kilowaţi, nu este în regulă să primiţi o factură cu un consum estimat dublu sau triplu. Dacă problema nu se rezolvă, puteţi să vă adresaţi Autorităţii de Reglementare în Energie sau Autorităţii de Protecţie a Consumatorului.

Prin autocitirea indexului şi trimiterea lui lunară către furnizor, scăpaţi practic şi de regularizările care vă scot din buzunar sute sau mii de lei. Am putea scăpa şi de autocitirea indexului, dacă furnizorii ar instala contoare inteligente care transmit datele în timp real, la distanţă.

Datele ANRE arată că, la începutul anului 2022, doar puţin peste un milion de clienţi casnici aveau sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice instalate.

Până în 2028, un procent cuprins între 24% şi 70% dintre consumatorii fiecărui distribuitor va trebui să aibă montate astfel de contoare inteligente.

În spatele facturilor mai mari la energie se află foarte mulţi bani. Liberalizarea haotică a pieţei energiei din România a dus şi la apariţia unor profitori.

În România erau până pe 1 ianuarie 2022, aproape 6 milioane de consumatori casnici care aveau un contract reglementat. Toţi plăteau un preţ maxim negociat de stat cu furnizorii firmelor care ofereau energie electrică în apartamente şi case.

Aproape 99% dintre cei 6 milioane de consumatori, majoritatea casnici, primeau energia de la şapte firme: CEZ Vânzare SA, Electrica Furnizare SA, E.ON Energie România SA, Enel Energie SA, Enel Energie Muntenia SA, Engie România SA şi Tinmar Energy SA.

RCS&RDS, un alt jucător mai nou pe piaţa de energie, deţinea, conform raportărilor companiei, aproape 150.000 de abonaţi la sfârşitul anului trecut.

După liberalizare, consumatorii au putut să aleagă dintre 57 de firme care este compania care le furnizează energia.

La şapte luni după liberalizare, sub 1,4 milioane de români şi-au schimbat contractele şi aproximativ 120.000 şi-au schimbat furnizorul, conform datelor obţinute de Europa Liberă de la ANRE.

Peste jumătate din aceştia au încheiat un contract cu Hidroelectrica SA, compania naţională care produce energie în cadrul centralelor amplasate în barajele cursurilor râurilor şi ale Dunării.

Un număr de 5,75 de milioane de consumatori şi-au păstrat furnizorul actual, dar au schimbat tipul şi durata contractuală, iar 120.000 de consumatori din 5,9 de milioane reprezintă puţin peste 2%. Asta înseamnă un eşec răsunător. Practic, nu s-a schimbat nimic, doar au permis marilor furnizori să-şi menţină cota de piaţă şi să decidă totul în domeniu, iar micii furnizori au fost obligaţi să crească tarifele pentru a rezista pe piaţă.

70% din consumul zilnic naţional de energie este produs de doar patru companii - Nuclearelectrica S.A., Hidroelectrica S.A., OMV Petrom S.A. şi Complexul Energetic Oltenia S.A. Energia regenerabilă (eoliană, solară, biomasă etc.) atinge în cele mai bune zile în jur de 30%-32% din consumul zilnic energetic al ţării.

După ce este produsă energia zilnică de către Hidroelectrica, spre exemplu, sau de alt producător, aceasta intră în sistemul naţional.

Reţeaua naţională (de înaltă tensiune) este asigurată de compania de stat Transelectrica. Situaţia este identică şi în domeniul gazelor.

De aici, energia produsă de centralele hidroelectrice poate fi transportată doar de anumite companii, cărora statul român le-a concesionat dreptul exclusiv de a distribui energie electrică sau gaze.

În România, prin ordine ale ANRE din 2004 şi 2005, s-a stabilit că subsidiarele de profil ale Enel, Electrica şi E.ON au dreptul exclusiv de a distribui energie. Altfel spus, s-o preia din reţelele de înaltă tensiune şi s-o transporte în sistemul de joasă tensiune, cele care alimentează zonele rezidenţiale.

Mai mult, în baza acestor ordine ale ANRE, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai stabilit în martie 2021 că alţi producători nici măcar nu au dreptul să-şi dezvolte o reţea proprie de distribuţie a energiei. Aceste reglementări fusese atacate în instanţe din 2017 de RCS&RDS care dorea să-şi dezvolte reţeaua proprie de distribuţie.

Judecătorii au stabilit, conform motivării deciziei, că societăţile cărora statul român le-a acordat concesiunea reţelelor de distribuţie au "dreptul să refuze ca şi alte companii să presteze în respectivele regiuni serviciul de distribuţie a energiei electrice prin reţele de distribuţie proprii, invocând dreptul exclusiv de a presta respectivul serviciu în acele regiuni, dobândit prin contractele de concesiune".

Revenind, de la 1 ianuarie s-a permis societăţilor care şi-au asumat rolul de furnizor şansa de a prelua energia de la distribuitor şi a o oferi populaţiei.

Pe piaţă au intrat trei tipuri de firme, producătorii privaţi de energie regenerabilă (solară, eoliană etc.) şi hidroelectrica, firme care produc energie cu scopul de a o vinde direct sau la bursă, prin liberalizare, aceste firme au putut să vândă direct energia pe care o produc către consumatori casnici, stabilind orice preţ au considerat corect. De obicei, aceste societăţi produc cea mai ieftină energie.

Un alt tip de societăţi sunt comercianţii de energie, firme care cumpără energie pentru a o vinde mai departe către populaţie sau alte societăţi, iar un alt tip sunt platformele industriale care realizează energie electrică pentru activitatea proprie - de exemplu ALRO Slatina sau Liberty Galaţi.

Preţul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele şase luni cu 24%, conform datelor obţinute de Institutul Naţional de Statistică. Însă această este media până în iunie. Acum, în piaţă, sunt companii care au majorat tarifele şi până la 65%.

După scandalul legat de dubla facturare a certificatelor verzi de către companiile de distribuţie a energie electrice, facturile consumatorilor români ar fi trebuit să suporte câteva modificări din care să reiasă, aşa cum au promis autorităţile, că banii încasaţi ilegal vor fi returnaţi consumatorilor. Iată, însă, că nu se întâmplă deloc aşa.

Dimpotrivă, prin nişte artificii de calcul pe care factura nu le arată, evident, rezultă că plătim la fel sau chiar mai mult raportat la numărul de kilowaţi consumaţi.

Cu alte cuvinte, ENEL, compania care a fost direct implicată în scandalul dublei facturări, a calculat cât s-a furat pe parcursul anului trecut prin intermediul certificatelor verzi, dar a uitat să mai şi returneze ceva înapoi, cum s-a angajat de altfel.

Milioane de români nu vor beneficia de măsurile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă care plafonează preţurile la energie electrică, pentru că nu se încadrează în plafonul prevăzut de lege.

Prin Ordonanţa de urgenţă care a intrat în vigoare de la data de 1 aprilie, există o serie de consumatori care vor plăti energia electrică la preţul pieţei, care este mai mare decât plafonările acordate firmelor pentru energie.

Este vorba despre consumatori care nu se încadrează în plaja de consum de 300 de kilowaţi lunar, pentru care Guvernul oferă plafonarea, aşa că tot ce trece de 300 de kilowaţi vor plăti la tariful de pe piaţă. Potrivit tarifelor de pe piaţă existente, acestea sunt cuprinse între 1,5 lei şi chiar 4 lei/ kilowat.

Preţul la energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 kWh, şi de maximum 0,8 lei/kWh, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 100 kWh şi 300 kWh inclusiv.

În cazul clienţilor noncasnici, preţul este de maximum un leu/kWh. Până acum, plafonul era de 0,8 lei pe kWh pentru toată lumea, în timp ce pentru firme există un tarif plafonat la un un leu pe kwh.

Guvernul trebuia să plafoneze preţul la energie electrică la un leu pe kwh şi pentru consumatorii casnici, nu doar pentru firme.

Astfel, românii care nu se încadrează în aceste limite de consum vor plăti pentru energie electrică mai mult decât firmele, pentru că vor plăti curentul la preţul pieţei.

Aşadar, o familie care are un consum lunar de 301 kwh pe lună, de la 1 aprilie, va plăti o factură la energia electrică cuprinsă între 420 şi 1.200 lei, în funcţie de tariful negociat cu furnizorul de energie electrică.

Domnul Nicolae Giugea:

"România continuă să exporte subvenţii!"

Subvenţiile acordate de statul român din bugetul public ar trebui să fie acel rău necesar care să conducă la relansarea unor sectoare de activitate sau întreprinderi publice aflate în dificultate, la dezvoltarea unor ramuri industriale sau la salvarea unor ramuri strategice ale economiei. Cea mai mare parte a statelor dezvoltate apelează la subvenţii, însă nu pe termen nedeterminat, ci numai până când efectele anticipate se produc şi îşi iau toate elementele de siguranţă că subvenţia plătită de acel stat rămâne în economia acelui stat.

În România, deşi bugetul public este sugrumat de cea mai mare evaziune din Uniunea Europeană, deşi cetăţenii care alimentează bugetul strâng cureaua de la un an la altul, subvenţiile se dau pompieristic, către sectoare ineficiente şi, mai mult decât atât, mare parte din aceste sume merg direct sau indirect în afara frontierelor ţării.

Din subvenţia pentru cumpărarea unui autovehicul electric nu rămâne mai nimic în România, pentru că şi Dacia produce noile modele electrice în Est-ul Asiei, nu la Mioveni. Subvenţia pentru încălzire sau pentru carburanţi merge în cea mai mare parte tot în străinătate, în statele de unde România se aprovizionează cu produse energetice primare. Noua subvenţie pentru procesarea produselor agricole propusă în cel mai recent pachet de măsuri anunţat de Guvern va merge tot către alte state, căci operatorii români, ca să beneficieze de ea, ar trebui, în primul rând, să aibă capacităţi de procesare!

Sunt unul dintre cei care susţine cu toată forţa sprijinul statului pentru economie, agricultură şi cetăţeni! Susţin sprijinul financiar, însă de o manieră inteligentă, astfel încât banii munciţi cu sudoare de români şi strânşi din buzunarele lor să se întoarcă tot la ei, prin capacităţi competitive de producţie, prin investiţii în sectorul public şi privat, prin creşterea ofertei de produse fabricate exclusiv în România.

Alocarea fondurilor publice, doar de dragul de a spune că ai făcut ceva pentru ţară, nu va conduce nici la dezvoltarea capitalului românesc, nici la diminuarea dependenţei de importuri şi nici la bunăstare pentru angajaţi, angajatori sau pensionari.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român - Opinii referitoare la suveranitatea naţională"

Problema suveranităţii necesită o dublă abordare, după cum urmează.

Uniunea Europeană nu este un stat - nici, eventual, un stat complex/compus, federal sau confederal, dar nicio organizaţie internaţională, interguvernamentală, ci întruneşte elemente de la ambele structuri.

Tratatul de la Lisabona precizează că Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor fundamentale politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală şi regională. Acestea respectă funcţiile esenţiale ale statului şi în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale, menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii naţionale. În special securitatea naţională rămâne în responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru - art. 3a, alin. (2).

"Orice competenţă care nu este atribuită Uniunii prin tratate, aparţine statelor membre." - art. 3 alin. (1).

Constituţia României prevede ca suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

Niciun grup şi nicio persoană nu poate exercita suveranitatea în nume propriu.

Concepţia suveranităţii poporului presupune ca puterea oficială şi legitimă reprezintă un sistem complex, multifuncţional, şi are un caracter public, deci noţiunea are caracter oficial şi legitim, dar şi de sistem complex, multifuncţional cu un accentuat caracter public.

Suveranitatea de stat îşi are legitimitatea în suveranitatea naţională, fiind supremă în raport cu celelalte puteri sociale şi independentă faţă de puterea oricărui stat şi nu admite ca altă autoritate să exercite puterea statului asupra teritoriului şi populaţiei.

În cadrul Uniunii Europene, suveranitatea statelor membre se realizează prin cedarea competenţelor statelor către Uniune, ceea ce, în mod evident, diminuează prerogativele suveranităţii naţionale. Uniunea reuneşte state cu suveranitatea limitată; statele membre nu pot invoca dispoziţia legislativă naţională, nici măcar Constituţia proprie; integrarea României implică modificări legislative, inclusiv de ordin constituţional; prioritatea ordinii comunitare asupra celei interne, a legislaţiei comunitare asupra celei româneşti.

În România, din anul 2010, în instanţe s-au dat sentinţe fără verdictul Curţii Constituţionale a României privind excepţiile de neconstituţionalitate, astfel încât suveranitatea este determinată de către puterea juridică şi de cea legislativă care, astfel, nu mai reprezintă poporul, fiindcă încalcă principiul constituţional.

În statele din întreaga Uniune există abordări diferite ale problemei suveranităţii.

În Italia, 53% din populaţie, francezii în proporţie de 49%, 38% dintre spanioli şi 9% dintre germani consideră suveranitatea un concept demodat. În Ungaria, o coaliţie condusă de Partidul Fidesz a obţinut 135 mandate în Parlament. Aceste alegeri reflectă un sprijin popular de 55,75% pentru ideea suveranistă.

Dintre români 60%, polonezi 69% şi 61% dintre letoni privesc pozitiv conceptul. Privind modernitatea conceptului de suveranitate, 37% dintre români opinează că acesta nu mai este un cuvânt la modă, ţinând cont că suveranitatea este un atribut al statului, constând în supremaţia puterii de stat în interiorul graniţelor sale şi în independenţa statală. Prin această prismă, românii consideră că suveranitatea reprezintă şi garantează independenţa - 55% şi puterea statală - 41%, iar autodeterminismul 22%.

Prosperitatea economică este garantul suveranităţii, idee acceptată de 69% dintre concetăţeni noştri.

Consolidarea suveranităţii europene urmăreşte contracararea terorismului, a schimbărilor climatice şi a ameninţărilor la adresa sănătăţii, precum şi minimalizarea riscurilor la nivel de Uniune, generate de presiunea ţărilor din afara Europei, ascensiunea unor lideri naţionali în ţările europene şi diferenţele culturale dintre naţiunile europene.

După cum observăm, nu există preocupări pentru nivelul de trai şi de acces la educaţie pentru toţi cetăţenii europeni, indiferent de ţara membră.

În acest climat politic, România trebuie ca permanent să îşi reafirme poziţia sa privind edificarea unei Europe puternice şi unite, în care fiecare membru să se afirme ca un stat suveran.

În prezent, această problemă face obiectul unei campanii de dezbateri şi de strângere de semnături, în vederea introducerii în procedura de legiferare a unui proiect legislativ - Pl-x 79/2022 - Legea suveranităţii.

Concluzia - am amintit şi am precizat toate aceste situaţii care vă sunt cunoscute, în speranţa că se va găsi un număr suficient de consistent de parlamentari români care să ţină trează atenţia şi să ţină aprinsă flacăra suveranităţii României, alături de toate naţiunile care sunt în ţările Europei.

Doamna Daniela Oteşanu:

Coaliţia de guvernare şi Guvernul în ansamblul său au convenit asupra planului de măsuri pentru protejarea economiei şi a categoriilor sociale vulnerabile în faţa creşterii preţurilor.

Salut susţinerea colegilor de la PNL şi UDMR care au aprobat în Coaliţia de guvernare toate soluţiile PSD care regăsesc în forma finală a Pachetului "Sprijin pentru România".

Ca parlamentar social-democrat, aş vrea să subliniez că este al treilea moment important în care prezenţa PSD la guvernare se dovedeşte benefică pentru foarte mulţi cetăţeni şi pentru anumite sectoare economice.

Primul moment a avut loc chiar în momentul constituirii Guvernului, când a fost aprobat Pachetul Social propus de PSD pentru creşterea alocaţiilor pentru copii, dar şi a salariilor şi pensiilor, inclusiv cu acel sprijin acordat pensionarilor cu pensii mici pentru perioada de iarnă.

Al doilea moment a avut loc atunci când PSD a deschis în coaliţie subiectul compensării facturilor la energie pe termen scurt şi apoi plafonarea preţurilor din acest domeniu pe termen mediu.

Subliniez faptul că această măsură a plafonării preţurilor la energie nu are doar o conotaţie de protecţie socială, ci şi una foarte importantă în plan economic. La momentul respectiv, creşterea preţurilor la energie reprezenta 72% din inflaţie, ceea ce afecta în mod direct întregi sectoare economice, precum industria sau agricultura, adică mai toate capacităţile productive ale României.

Subliniez acelaşi lucru şi în privinţa pachetului de măsuri propus de PSD pentru combaterea creşterii preţurilor. Dincolo de soluţiile care se adresează categoriilor sociale vulnerabile, cum sunt voucherele pentru alimente, voucherele pentru elevi, scutirea de taxe a sumei de 200 de lei dată în plus la salariul minim sau stimularea angajării şomerilor cu 50% din valoarea salariului, deci dincolo de aceste măsuri sociale, propunerile PSD au vizat şi stimularea unor sectoare economice.

Deci, nu este vorba doar despre protecţie socială, cum era de aşteptat din partea unui partid social democrat, ci şi despre măsuri proactive pentru susţinerea investiţiilor româneşti şi a economiei româneşti. Aş aminti aici două măsuri care mi se par extrem de importante - pe de o parte este acea primă de 10% care se acordă fermierilor care livrează producţia agricolă către fabricile de alimente româneşti; este, din punctul meu de vedere, o măsură extrem de importantă pentru agricultura noastră şi pentru industria românească de alimente. Măsura va stimula procesarea în ţară în produselor agricole obţinute din pământul românesc. Acest lucru înseamnă că vom avea mâncare mai sănătoasă şi mai ieftină, cel puţin în comparaţie cu ceea ce importăm în momentul de faţă. De asemenea, înseamnă dezvoltarea industriei alimentare din România şi mai multă stabilitate pentru locurile de muncă din acest sector.

A doua măsură foarte importantă este cea care permite actualizarea contractelor de investiţii publice la valoarea majorată a preţurilor materialelor de construcţii. De ce spun că e vitală această măsură în acest context? Pentru că investiţiile publice vor reprezenta probabil principalul motor pentru redresarea economică după acest context economic complicat în care ne aflăm, după doi ani de pandemie şi după implicaţiile economice ale războiului din Ucraina.

Prin actualizarea contractelor la noile preţuri ale materialelor de construcţii, se deblochează proiecte de investiţii de peste 40 de miliarde de lei, ceea ce va stimula toţi furnizorii care participă într-un fel sau altul la realizarea acestor investiţii. Mai mult decât atât, investiţiile publice reprezintă practic principalul instrument prin care putem asigura o creştere sustenabilă a Produsului Intern Brut, ceea va conduce implicit şi la diminuarea ponderii datoriei publice sub acel prag de 50%.

Am dorit să subliniez aceste soluţii ale noastre pentru susţinerea economiei, pentru a se înţelege că partidul nostru nu este preocupat doar de asigurarea protecţiei sociale, ci şi de generarea resurselor economice care să poată susţină pe termen lung politicile sociale ale PSD.

În încheiere, vreau să le mulţumesc încă o dată colegilor de la PNL şi de la UDMR pentru susţinerea pe care au acordat-o viziunii noastre de guvernare, care se regăseşte în Pachetul "Sprijin pentru România".

Domnul Radu Panait:

"Crearea de noi posturi administrative în şcoli nu ar trebui să fie o prioritate pentru educaţie!"

Care sunt priorităţile României de azi? Facturile la gaz şi energie electrică? Inflaţia? Scumpirea combustibilului?

Vă spun eu, pentru Coaliţia sărăciei niciuna dintre aceste trei probleme nu se află pe lista de priorităţi. Nu contează că românii se confruntă cu o criză de nedescris, pentru ei important este să îşi ţină aproape firmele de casă, a se vedea intenţia de a da liber la achiziţii publice de lucrări fără licitaţie până la 5 milioane de lei, dar şi să îşi pună cât mai mulţi apropiaţi în funcţii.

Lipsa de stabilire clară a priorităţilor se vede şi în deciziile luate de ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Modificările în sistemul de învăţământ, fără să ţină cont de părerea elevilor, sau cum acestea îi vor afecta, sunt o practică a domnului ministru. Aflăm cu surprindere că acum domnul ministru are în plan să creeze un nou post de director în şcoli, şi anume, cel de director administrativ, care se vrea a fi o punte de legătură între instituţiile de învăţământ şi autorităţile locale. Profesorii se zbat să obţină măririle salariale care le-au fost promise, unii dintre ei renunţă şi aleg să îşi urmeze cariera în alte ţări, în timp ce Guvernul nostru nu face decât să îşi urmărească propriile interese. De posturi noi avem nevoie în şcoli, nu de îmbunătăţirea actului educaţional?

Înfiinţarea posturilor de directori administrativi înseamnă doar delegarea sarcinilor care sunt ale directorilor, către altcineva. Mă întreb acum, care o fi rolul directorilor adjuncţi? De ce ar trebui să plătim o persoană în plus în fiecare unitate de învăţământ, pentru a face munca care de fapt îi revine doar uneia?

România are aproximativ 18.000 de unităţi de învăţământ. Înfiinţăm tot atâtea posturi? Cum ne vom permite să îi plătim, în condiţiile în care cadrele didactice nu sunt nici acum mulţumite de salariile pe care le au?

Haideţi să nu încurajăm ca politica să îşi continue influenţa asupra învăţământului prin directori numiţi politic! Cel mai probabil şi noile funcţii vor fi alocate tot pe baza afinităţilor politice, şi nu pe competenţă. Şi vedem cum, din nefericire, aceste criterii ne distrug ţara şi ne trimit tinerii în diaspora.

Nu mai promovaţi conceptul de pile şi relaţii, promovaţi profesionalismul şi eficienţa! De asta are nevoie România!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Un pas important către o Românie liberală, printr-o piaţă de capital pentru toţi românii"

Anul trecut am depus, împreună cu deputaţi de la toate partidele democratice, Proiectul de lege care creşte atractivitatea pieţei de capital, prin simplificarea birocraţiei şi regimului fiscal pentru investitorii individuali la bursă. Proiectul de lege propune reducerea impozitului pe câştig din tranzacţii de la 10% la 1%, pentru titluri deţinute mai mult de un an, respectiv 3% pentru titluri deţinute mai puţin de un an, implementarea unui sistem de reţinere la sursă şi eliminarea obligativităţii de declarare/compensare a pierderilor, aşa cum este în prezent.

Stimularea cererii prin reducerea poverii fiscale şi a birocraţiei pentru investitorii pe piaţa de capital vine în complementaritatea măsurilor de stimulare a ofertei pe bursă, asumate de România prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: finalizarea listării unui pachet de până 15% din acţiunile Hidroelectrica, până în al doilea trimestru din 2023, în cadrul măsurii de îmbunătăţire a guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic, respectiv o schemă de minimis pentru susţinerea listării IMM-urilor româneşti.

Proiectul de lege a trecut de Senat, cu susţinere aproape unanimă, a primit raport de la Comisia pentru buget, finanţe din Camera Deputaţilor - o singură abţinere, deputat Claudiu Năsui - şi astăzi ajunge la dezbatere şi vot final în plenul Camerei Deputaţilor.

Ce înseamnă această lege pentru români?

Românii vor putea investi mai uşor pe bursă şi vor câştiga mai mult decât dacă şi-ar ţine în continuare banii la saltea sau în conturi bancare. Totodată, companiile româneşti vor avea acces la finanţări mai ieftine, ceea ce va aduce noi locuri de muncă, mai bine plătite şi condiţii de trai mai bune pentru toţi românii.

Urmează o altă listare istorică pentru România - Hidroelectrica, partea deţinută de Fondul Proprietatea. Este o şansă pentru români să investească şi să susţină o companie strategică a statului român. Şi cu sprijinul tuturor parlamentarilor care înţeleg importanţa acestui proiect legislativ pentru piaţă, de anul viitor vom putea investi prin Bursa românească, fără birocraţie şi cu impozite reduse.

Bursa, în cifre.

M-am întrebat de multe ori cum ar fi arătat economiile românilor, dacă nivelul de participare pe piaţa bursieră ar fi fost aproape de cel american, unde se vorbeşte despre indici şi evoluţiile bursei la micul dejun sau la cină. Cifrele nu mint. Dacă de la finalul anului 1998 un român ar fi plasat 1.000 de lei lunar în indicii BVB, astăzi ar fi avut un portofoliu de peste 2,6 milioane lei. Dar, cel mai probabil, acel român a depus la bancă 1.000 de lei lunar. Cât are astăzi? 566 de mii de lei, de 5 ori mai puţin.

Educarea şi încurajarea românilor pentru a investi în piaţa de capital este vitală pentru creşterea veniturilor populaţiei şi pentru stimularea capacităţii de finanţare a economiei locale, cu atât mai mult într-o perioadă în care finanţarea clasică va deveni tot mai greu de accesat.

Multe ţări din lume, deşi sunt la cu totul alt nivel în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei de capital, folosesc şi metode de stimulare fiscală a acestui domeniu. De exemplu, Belgia are o taxă de 0.12% - 0.35% pe toate tranzacţiile cu instrumente bursiere ale persoanelor fizice rezidente, fără a impozita însă câştigul de capital. În Elveţia, câştigurile de capital pe bursă nu sunt deloc taxate. La fel şi în Singapore sau Hong Kong.

Piaţa de capital din România a demonstrat, mai ales în ultimii ani, un potenţial important de finanţare a economiei. În 2021, companiile private s-au finanţat cu peste 230 milioane euro, prin vânzări de acţiuni şi cu peste 940 milioane euro prin emisiuni de obligaţiuni. Statul român a atras în 2021 peste 875 de milioane de euro de la populaţie, prin titluri de stat listate la bursă.

În 2020, România a fost promovată la statutul de piaţă emergentă de FTSE Russel, una dintre cele mai mari agenţii de rating, promovare care a adus până în prezent investiţii străine directe identificabile de peste 130 de milioane de euro. Din această listă de ingrediente pentru o reţetă de succes a maturizării şi dezvoltării pieţei româneşti de capital lipsea, până azi, componenta de investitori de retail, românii care să aleagă în număr mare bursa ca instrument de plasare a economiilor lor.

După ce iniţiativa pe care o dezbatem şi o votăm astăzi va deveni lege, problema va fi rezolvată. Iar în contextul listării istorice a Hidroelectrica, mult aşteptată de ani buni, avem toate motivele să credem că bursa intră într-o nouă etapă. Iar noi facem un pas important către o Românie mai bogată şi mai educată financiar. Este timpul!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Se dă în trafic primul lot din Drumul expres Craiova-Piteşti"

Faptul că este programată în această săptămână inaugurarea primului lot din Drumul expres Craiova-Piteşti reprezintă pentru Regiunea Oltenia un moment mult aşteptat, dar nu suficient.

Cei 18,5 km care vor fi deschişi circulaţiei, aflaţi la limita dintre judeţele Dolj şi Olt, care cuprind şi centura ocolitoare a localităţii Balş, sunt de fapt primii kilometri ai unui drum de mare viteză care se finalizează în zona de sud a României în cei 33 de ani de la Revoluţie.

Nu este, din păcate, un titlu de onoare, dar este un început.

Pentru regiunea Oltenia şi relansarea sa economică, dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă atuul principal care trebuie folosit de o guvernare responsabilă.

Anul 2024 trebuie să ne găsească cu acest obiectiv major de infrastructură finalizat, un obiectiv asumat de Guvern care trebuie impulsionat, astfel încât să fie înscris pe traiectoria ireversibilă a implementării sale.

Am încredere că prin implicare şi seriozitate acest obiectiv poate fi finalizat la timp, fiind totodată şansa la o dezvoltare durabilă şi sustenabilă a întregii regiuni de Sud şi Sud-Vest a României.

Dincolo de impactul pozitiv pe care îl are acest proiect la nivel regional, el are o însemnătate naţională. Deficitul major de infrastructură mare de transport şi nevoia de a echilibra regiunile din acest punct de vedere constituie doar preambulul dezvoltării care trebuie să urmeze.

De aceea, am încredere că implementarea acestui proiect deschide calea implementării proiectelor complementare lui şi fără de care regiunea Oltenia nu este racordată complet la reţeaua europeană de infrastructură.

Portofoliul de proiecte de investiţii în infrastructură care aşteaptă undă verde la implementare constituie un tot unitar. Este important ca decidenţii să înţeleagă că o singură verigă ruptă din acest lanţ compromite coerenţa unei întregi viziuni de dezvoltare şi amâna mai mult relansarea economică a regiunii.

Nu ne permitem bâlbe administrative sau proiecte întrerupte de la implementare pentru favorizarea altora fără o fundamentare serioasă şi care să ne garanteze că nu va fi afectat obiectivul principal - acces rapid al comunităţilor la autostrăzi şi drumuri expres şi reducerea stagnării economice.

Harta infrastructurii rutiere a regiunii Oltenia trebuie să fie echilibrată şi să cuprindă toate acele proiecte care îi asigură cea mai bună şi rapidă conectivitate cu coridoarele europene de transport.

Doar în acest mod sunt create cu adevărat avantaje competiţionale în atragerea de investitori. Este important ca proiectele de dezvoltare să fie susţinute de către toţi decidenţii, la toate nivelurile ierarhice de decizie si să fie urmărite îndeaproape.

Dezvoltarea României prin infrastructură reprezintă pentru Guvernul Ciucă axul central al politicilor publice şi suntem cu toţii uniţi în jurul acestui obiectiv de ţară de la care nu trebuie să se abată nimeni.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Soluţia ca România să devină independentă energetic este adoptarea noii forme a Legii privind exploatarea gazelor din Marea Neagră şi creşterea capacităţilor de producţie"

PSD şi-a propus ca unul dintre obiectivele principale în această sesiune legislativă să fie crearea cadrului legislativ pentru creşterea producţiei interne de energie şi asigurarea independenţei energetice a României în următorii ani, astfel încât populaţia şi companiile să nu mai fie afectate de lipsa resurselor energetice şi nici de preţuri mari la gaze naturale şi curent electric.

Aşadar, parlamentarii social-democraţi acţionează asupra cauzelor de fond a crizei energetice! Am început cu modificarea legislaţiei, astfel încât România să fie capabilă că crească rapid capacităţile de producţie a energiei curate prin finalizarea hidrocentralelor abandonate "din motive de mediu", iar acum vom adopta noua Lege offshore, pentru a debloca investiţiile şi exploatările de pe teritoriul ţării.

Este important ca toţi românii să ştie ce va obţine ţara noastră de pe urma acestei legi! România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-şi producţia cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar şi timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în ţară. De asemenea, ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piaţa internă, oferta va scădea, iar românii vor benefica de preţuri mai mici.

Fac apel la toate partidele parlamentare, în special la cele din opoziţie, să nu procedeze la fel ca în cazul Legii cu hidrocentralele, când au atacat iniţiativa la Curtea Constituţională pentru a prelungi intrarea acesteia în vigoare, ci să voteze în regim de urgenţă noua formă a Legii privind exploatarea gazelor.

Este un proiect absolut necesar, care readuce echilibrul între stat şi investitori de-o manieră care deblochează investiţiile şi exploatările de gaze atât din Marea Neagră, dar şi pe cele terestre, de mare adâncime, cum este exploatarea Caragele din judeţul Buzău, unde s-a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din ultimii 30 de ani. Astfel, în scurt timp, se va reduce dependenţa de gazul importat, se va consolida siguranţa energetică a ţării, cu beneficii, inclusiv de preţ, pentru populaţie şi economie.

În cadrul dezbaterilor care au avut loc la nivelul coaliţiei pentru elaborarea acestei legi, PSD a susţinut introducerea unor articole care să prevadă că statul român are drept de preemţiune în privinţa achiziţiei de gaz prin Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei, care avizează contractele bilaterale şi prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Astfel, companiile care extrag gazul românesc nu pot vinde oricând, oricum, oricui!

Beneficiile esenţiale ale proiectului de modificare a Legii offshore vor fi în primul rând de asigurare a securităţii energetică a României şi de reducere a dependenţei de gazul rusesc, prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale.

În al doilea rând, va fi asigurată stabilitatea şi predictibilitatea legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum şi în onshore de mare adâncime, exploatări pe uscat, de mare adâncime.

În al treilea rând, această lege va stabili un regim fiscal competitiv, în aşa fel încât distribuirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% pentru statul român şi de 40% pentru investitori.

Esenţial este faptul că prin acest proiect de lege, care a fost depus săptămâna trecută, în Parlament, se va accelera procesul de investiţii în exploatările existente la acest moment. Astfel, primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua partea a acestui an şi aici vorbim despre o producţie de circa un miliard de metri cubi anual de la Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia, apoi în prima parte din 2024 va fi operaţională Platforma de la Caragele din Buzău, iar la perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor şi primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârşitul anului 2026, începutul anului 2027.

În plină criză energetică şi în contextul în care preţul facturilor reprezintă cea mai mare îngrijorare a românilor, iniţiativele PSD privind finalizarea hidrocentralelor din ariile naturale protejate şi actualizarea Legii offshore reprezintă cea mai rapidă cale pentru a avea mai multă energie ieftină şi facturi mai mici pentru populaţie şi economie.

Domnul Daniel Tudorache:

"Tragedia «Colectiv», la un pas de a se repeta în Sectorul 1, într-un club cu 300 de adolescenţi"

Clubul amenajat la Liceul "Dimitrie Paciurea" din Sectorul 1 a găzduit vineri seara un concert de muzică trap, la care au participat un număr de aproximativ 300 de tineri care au fost trăit momente teribile, asemănătoare celor de la Colectiv din anul 2015, după ce un participant a pulverizat cu spray lacrimogen în mulţime.

În disperarea de a ieşi din încăpere, tinerii s-au călcat, mulţi au rămas fără încălţăminte şi haine, iar alţii din cauza rănilor au ajuns la spital.

Din imaginile existente în spaţiul public, se poate observa că sala de concert a fost neîncăpătoare şi a existat o singură cale de acces, folosită şi pentru evacuare.

Pentru această nenorocire trebuie să răspundă în primul rând primarul Clotilde Armand care şi-a dat acordul pentru acel concert într-o sală necorespunzătoare din punctul de vedere al normelor ISU, cu o singură cale de acces şi fără a asigura paza, astfel încât acolo să nu pătrundă persoane cu obiecte periculoase.

Primarul validat se ocupă doar de promenadă, pe care din prea multă implicare a transformat-o într-o mocirlă, şi de circ pe Facebook, însă uită că şi pe cetăţenii sectorului, tineri, bătrâni, copii sau adolescenţi tot primarul trebuie să îi protejeze, să le asigure cadrul adecvat manifestărilor culturale, agrementului, accesului la educaţie şi sănătate etc.

Voi solicita Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă să demareze o anchetă cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Clubul amenajat la Liceul "Dimitrie Paciurea" din Sectorul 1 şi vinovaţii să fie traşi la răspundere.

Nu putem asista pasivi la ceea ce s-a întâmplat şi nici nu putem accepta riscul de a se repeta tragedia Colectiv. Şi în Colectiv, şi în Clubul Liceului "Dimitrie Paciurea" putea fi copilul meu sau al oricăruia dintre dumneavoastră.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Fondurile europene necesită forţă de muncă suplimentară - o oportunitate pentru repatrierea românilor"

Semnalele îmbucurătoare care vin din unele sectoare ale economiei româneşti încep să fie umbrite de deficitul de forţă de muncă, fenomen care se accentuează de la o lună la alta. Antreprenorii şi angajaţii români, cei pe umerii cărora stă economia românească, fac eforturi consistente să menţină trendul de creştere economică, să onoreze comenzile şi să se impună pe piaţa internă şi pe pieţele externe.

Cu toate acestea, pe termen mediu şi lung nu vor reuşi să continue fără să adauge forţă de muncă suplimentară, bine calificată. De unde o vor lua? Nu putem să nu observăm că unii antreprenori au apelat la forţă de muncă din exteriorul spaţiului comunitar, din Asia sau Africa, ca o soluţie de avarie faţă de lipsa de mână de lucru din ţară. Cu toate acestea, oare de ce nu facem un efort naţional să aducem acasă milioanele de români care susţin astăzi dezvoltarea celor mai puternice economii europene, care sunt excepţional de bine calificaţi şi harnici?

Guvernul condus de Nicolae Ciucă reprezintă garanţia că fondurile europene destinate României, atât prin PNRR, cât şi prin bugetul multianual al Uniunii, vor fi utilizate în cel mai înalt grad de ţara noastră. Accelerarea reformelor şi a investiţiilor publice şi private va necesita o dată în plus forţă de muncă pentru implementarea proiectelor. Personal, eu nu văd această situaţie ca o criză pe piaţa muncii din România, ci o văd ca pe cea mai bună oportunitate din ultimii ani de a repatria cât mai mulţi dintre românii noştri care lucrează acum în străinătate.

Îi cunosc foarte bine pe românii care au fost nevoiţi să aleagă calea străinătăţii pentru a putea să aibă un salariu din care să aibă grijă de familie. Sunt unul dintre ei!

Vă pot garanta că fiecare român care se află acum în străinătate trăieşte cu dorul de casă şi de familie în suflet. Fiecare român îşi doreşte să se întoarcă la casa părintească, însă de noi, de clasa politică actuală depinde dacă vom reuşi să-i aducem acasă. Avem resurse financiare, avem o guvernare eficientă, avem stabilitate. Ne trebuie doar voinţă politică şi câştigăm credibilitatea în ochii fiecărui român, dându-le speranţa că România nu este cu nimic mai prejos decât statele dezvoltate din UE.

Domnul Varujan Pambuccian:

Atunci când spunem "ca să nu se mai repete niciodată", totul pare o frază simplă, rostită facil, care trebuia să fie spusă şi să mergem mai departe. O spunem la comemorările unor evenimente teribile pricinuite de oameni împotriva altor oameni. Numai că ele se repetă ori de câte ori un conducător suficient de descreierat asmute naţiuni împotriva naţiunilor şi popoare împotriva popoarelor. Le-am numit evenimente, dar ele sunt crime cumplite care antrenează oameni care până mai ieri ar fi fost catalogaţi ca fiind cumsecade şi care se dovedesc a fi capabili de atrocităţi pe care ei înşişi nu şi le-ar fi imaginat.

Mecanismul este mereu acelaşi - îi spui unui popor că are toate datele superiorităţii, numai că în toată istoria sa a fost victima unui alt popor care i-a furat totul prin conspiraţii mârşave. O minciună repetată suficient de mult ajunge să devină în minţile celor cărora li se spune un adevăr revoltător pentru înlăturarea căruia nu există niciun preţ care să nu fie plătit. Oameni care până mai ieri îşi duceau o existenţă liniştită sunt transformaţi în fiare însetate de sânge şi capabile de orice. Scopul este mereu acelaşi, eliminarea fizică a unui întreg popor, însuşirea spaţiului locuit de acesta, a bunurilor lui şi anihilarea istoriei sale de până atunci.

Metodele sunt diverse, de la înfometarea programată a unei întregi populaţii sau deportări controlate istovitoare care duc la uciderea unui majorităţii indivizilor aparţinând poporului ţintă la uciderea imediată, industrială câteodată a unui număr mare de indivizi. Pentru o asemenea crimă există un cuvânt care defineşte aceste atrocităţi şi acesta este genocid.

Până acum o singură crimă genocidală a fost recunoscută de către popoarele agresoare, asimilată ca atare în istoriile naţionale, dublată de o legislaţie care să blocheze proliferarea ideilor care au dus la comiterea sa şi de o reconciliere între urmaşii călăilor şi victimelor. Sigur, vorbesc despre Holocaust şi genocidul împotriva altor popoare din al Doilea Război Mondial. Ea a demonstrat cum popoarele care au înfăptuit asemenea atrocităţi pot avea demnitatea şi tăria de a recunoaşte, a cere iertare şi a merge mai departe. Un asemenea proces aduce normalitatea şi îi permite unui popor să trăiască cu crimele înfăptuite de înaintaşi dar nebântuit de fantomele trecutului. În ochii comunităţii internaţionale un asemenea popor începe să fie considerat din nou ca un popor normal prezentând încredere.

Ca să nu se mai repete niciodată, crima de genocid trebuie să fie recunoscută pentru fiecare genocid în parte. Ca să nu se mai repete niciodată, dacă nu se află departe în timp, dincolo de un hău istoric, toţi cei vinovaţi trebuie aduşi în faţa justiţiei. Ca să nu se mai repete niciodată, negarea şi încercarea ulterioară de falsificare a istoriei trebuie respinse şi pedepsite. Ca să nu se mai repete niciodată, comunitatea internaţională trebuie să fie martora şi garanta oricărui proces de reconciliere, pentru fiecare genocid în parte. Altfel, vom vedea şi în viitor crime ca cele care se petrec azi în Ucraina şi care pun în pericol întreaga comunitate internaţională, pentru fiecare genocid în parte şi ca o problemă a întregii umanităţi. Şi trebuie început cu genocidul împotriva armenilor din timpul Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, primul genocid al secolului XX, adică al lumii moderne. Trebuie început cu începutul.

Am vorbit atât de mult despre acest genocid, încât, azi, în anul unui alt genocid, prefer să spun doar "ca să nu se repete niciodată", cu credinţa că omenirea va găsi puterea să treacă peste orice încrengătură de interese, să aducă recunoaşterea sa unanimă şi să asiste procesul de reconciliere al generaţiilor următoare.

România, care, ca şi acum, a primit cu braţele deschise puţinii refugiaţi din genocid, are o datorie încă neonorată în zona recunoaşterii genocidului împotriva armenilor. Fiecare naţiune care nu a făcut încă acest pas are o asemenea datorie în faţa comunităţii internaţionale. Pentru că nu este doar o problemă a armenilor şi turcilor, la fel cum Holocaustul nu este doar o problemă a evreilor şi germanilor, ci a întregii umanităţi. Pentru că o lume construită pe ură şi bântuită de fantomele trecutului este o lume nefuncţională, acum şi în orice viitor al ei posibil.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Legea offshore - pentru securitate şi stabilitate"

Securitatea energetică a ţării noastre reprezintă prioritatea zero în aceste momente de grea încercare. Federaţia Rusă, statul care a declanşat un război cumplit împotriva Ucrainei, a folosit mereu gazul drept pârghie de şantaj politic. România trebuie să înceapă de îndată procesul de garantare a independenţei energetice, iar Legea offshore este un pas extrem de important.

Unul dintre obiectivele strategice, asumate prin Programul de guvernare, este modificarea şi completarea Legii offshore nr. 256/2018 în vederea demarării proiectelor strategice de dezvoltare şi exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră pentru creşterea securităţii energetice, reducerea dependenţei de gaze de import şi asigurarea tranziţiei către surse de energie curate. Producţia de gaze naturale din România, onshore şi offshore, acoperă aproximativ 30% din producţia de energie primară a ţării. Zonele de producţie onshore de gaze naturale ale României au fost intens exploatate în ultimul secol, producţia fiind în prezent într-o continuă descreştere.

Producţia internă de gaze naturale în scădere a fost compensată prin importuri, ceea ce a dus la venituri mai mici la bugetul de stat, creşterea deficitului de cont curent, pierderi de locuri de muncă precum şi costuri mai mari pentru populaţie şi industrie.

Prin urmare, resursele din Marea Neagră aflate pe platoul nostru continental sunt vitale pentru economia românească. Această lege, care a fost mereu o prioritate pentru PNL în ultimii ani, este depusă în Parlament, şi avem o majoritate care înţelege importanţa acestor investiţii, legea urmând să fie adoptată cât mai repede. Proiectul asigură independenţa energetică a României şi reduce dependenţa de gazul rusesc, prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale. Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv, în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% (statul român) - 40% (investitorul).

Totodată, există o prevedere foarte importantă - pentru situaţii de criză energetică sau de probleme în aprovizionarea cu gaze naturale, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate interveni şi să asigure cu prioritate aprovizionarea României cu gaze naturale, din perimetrele offshore şi onshore.

Pe lângă asigurarea securităţii energetice a statului, Legea offshore înseamnă şi venituri consistente la buget. Conform studiului "Contribuţia proiectelor de explorare şi producţie a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei româneşti", realizat de Compania de consultanţă Deloitte, în luna mai 2018, dezvoltarea proiectelor upstream offshore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor (orizont 23 ani), venituri totale la bugetul de stat, în valoare de 26,0 miliarde de dolari, media anuală fiind de 1,13 miliarde de dolari, generează suplimentar 71,3 miliarde de dolari în PIB-ul României şi creează şi/sau menţine în medie peste 30 de mii de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă. Estimările rezultate arată că fiecare miliard de dolari investit în activităţi offshore de ţiţei şi gaze naturale în România generează suplimentar 3 miliarde de dolari în PIB-ul României în următorii 23 ani.

Mai mult, contribuie direct şi indirect cu venituri de 1,9 miliarde de dolari la bugetul de stat şi creează şi/sau menţine în medie 2.198 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă, 2018-2040.

Această lege urmăreşte interesul naţional al ţării, reprezentat de cetăţeanul român. Prin noua Lege offshore, vom garanta predictibilitate şi securitate energetică, iar din veniturile la bugetul de stat putem finanţa proiecte în sprijinul cetăţenilor. PNL va avea grijă ca acest lucru să se întâmple!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Destructurarea valorilor fondatoare"

Zilele premergătoare Sărbătorilor Pascale spun mai mult despre starea naţiunii decât orice sondaj de opinie şi ceea ce vedem trebuie să ne dea mult de gândit. Am asistat pasivi la o amplă erodare a valorilor care au fondat cultura şi civilizaţia noastră, care sunt părţi ale culturii şi civilizaţiei occidentale. Place sau nu apostolilor progresismului, progresul nu se bazează pe arderea punţilor cu trecutul, pe negarea lui, pe reducerea lui la un soi de caricatură. Creştinismul este parte a acestui trecut şi, oricât ar nega unii acest lucru, a fost multă vreme un motor al progresului. Dar ca să funcţioneze şi acum ca motor, trebuie înţeles şi valorile lui trebuie respectate.

Religia este pentru noi toţi şi îi includ aici şi pe atei, mai mult decât o materie în orar. Este un element civilizator, alături de altele, de care ne lipsim tot mai adesea, etichetându-le drept inutile, sau consumatoare degeaba de timp.

"S-a atins nivelul de analfabetism care exista înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, când România era ţara din Europa cu cea mai mare proporţie de analfabeţi, luând în calcul şi adulţii şi tinerii. Aici vorbesc de producţia de analfabeţi, prin şcoală. Adică, producem diplome, producem elevi care sunt aduşi până la nivelul clasei a VIII-a, deci gata să intre, cum se zicea mai demult, la examenul de capacitate din societatea noastră, şi la examenul de capacitate nu intră pentru că ar proba că sunt analfabeţi. Ce înseamnă «analfabet»? Nu înseamnă că un elev nu recunoaşte literele sau cifrele, ci înseamnă că recunoaşte literele, poate citi un text, dar nu înţelege nimic din el..." - l-am citat pe profesorul Lazăr Vlăsceanu, care cred că a fost blând şi politicos spunând asta.

Nu poţi transforma totul în spectacol. Nu poţi aborda toate lucrurile conflictual. Sărbătorile Pascale nu sunt un spectacol. Problemele sociale cu care se confruntă românii în această perioadă nu sunt nici ele prilej de spectacol şi de populism jurnalistic. Este lipsă de cultură să transformi suferinţa în spectacol, după ce ai demonizat, cu veselă inconştienţă, vezi celebra, de acum, "pomană electorală", orice măsuri destinate reducerii polarizării economice şi sociale.

Suntem în plin proces de recompunere a lumii, aşa cum o cunoaştem. "Duşmanii occidentului", să le spunem, şi-au definit clar valorile în numele cărora acţionează, şi care trebuie să ţină unită lumea lor. Putem să-i demonizăm, dar nu ne ajută cu nimic, atâta vreme cât noi destructurăm valorile culturii şi civilizaţiei noastre.

Nu făcând, ipocriţi, semnul crucii, rezolvăm problemele şi nici ciocnind ouă roşii pe Tik Tok, ci luptând pentru valorile noastre, pentru modelul nostru social, pentru apărarea culturii şi civilizaţiei noastre! Învierea Domnului nu este o simplă poveste. Este un simbol al luptei fără sfârşit cu adversităţile vieţii, pentru a ne păstra umanitatea. Asta nu face rating, nu înseamnă cine ştie ce în lupta politică, dar este totul, dacă vrem să ne păstrăm demnitatea de oameni.

Domnul Mihai Weber:

"«Sprijinim România» este un prim pas pentru reducerea inflaţiei!"

Pachetul de măsuri "Sprijinim România" este un program conceput pentru a încetini creşterea inflaţiei. Acest program este menit să ofere un suport celor vulnerabili, în această perioadă grea pentru întreaga Europă, aşa încât să îşi poată asigura minimul necesar unui trai decent. Mai mult, acest program este gândit să susţină agricultura şi industria alimentară românească într-un moment în care toate ţările se concentrează pe problema alimentară. Am remarcat că sunt colegi parlamentari, atât de la USR cât şi de la AUR, care au impresia că sunt la un meci de fotbal şi că pot sta în Parlamentul României să mănânce seminţe şi să chibiţeze. Domnilor parlamentari ai opoziţiei, puteţi veni cu soluţii, dacă aveţi vreunele mai bune! Păcat, însă, că nici de la parlamentarii de la AUR, nici de la cei de la USR nu a sosit nici măcar o singură idee alternativă în locul măsurilor criticate.

Toate ţările europene au adoptat măsuri similare de protecţie a populaţiei vulnerabile şi a economiei. România, la rândul ei, este obligată să ia astfel de măsuri care, până la urmă, nu reprezintă altceva decât un prim program care să compenseze inflaţia. Vor urma şi alte măsuri, în funcţie de evoluţia economică şi de contextul internaţional, de care trebuie să ţinem seama, indiferent că ne place sau nu, indiferent că suntem la guvernare sau în opoziţie.

În astfel de momente complicate şi grele pentru România şi pentru Europa, fiecare politician, că este la putere sau în opoziţie, prin modul în care va reacţiona, va demonstra dacă este un simplu politruc ajuns din greşeală în Parlament sau este un om de stat care să merită încrederea românilor.

Acum este momentul să scoatem România din criza economică în care se află din cauza unui război şi a unui nefericit context economic mondial, care nu ţine de politica sau de partidele din România, şi să contribuim cu toţii, dacă suntem buni români, la protejarea celor vulnerabili, fie ei persoane fizice sau companii.

Vedem cum ţări cu economii puternice, precum Statele Unite, Germania, Franţa sau Italia se confruntă cu aceeaşi mare problemă, inflaţia. Ne-am fi dorit ca România să poată aloca mai multe resurse pentru sprijinirea populaţiei şi economiei. Dar, acum, aceasta este situaţia. Românii au nevoie, mai mult ca oricând, de sprijin şi de soluţii, nu de contre politice şi ipocrizie.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Educaţie prin colaborare - noua Lege a educaţiei naţionale şi importanţa ei strategică pentru România"

Educaţia înseamnă colaborare. Prin alăturarea recentă la Comisia de învăţământ, mi-am asumat să fiu în prima linie în acest proces de schimbare a mentalităţii legate de educaţie şi a sistemului educaţional din România.

Conform studiului intitulat "Barometrul jurnaliştilor politici", la care au luat parte 40 de jurnalişti din 27 de redacţii, plasează educaţia pe locul 1 cu 25 %, ca temă importantă pentru public, dar ignorată de politicieni.

Stimaţi colegi, punem şi noi mâna pe carte şi reformăm educaţia ţinând cont de nevoi şi nu de interese de partid?

Viitorul este modelat cu şi prin educaţie. Tocmai de aceea, susţin Alianţa "O voce pentru Educaţie", fără nicio reţinere. Aceasta s-a format pentru a contribui la reforma educaţională din România şi reuneşte peste 30 de organizaţii neguvernamentale.

La prima sesiune de lucru care a avut loc pe 13 aprilie, a participat şi domnul ministru, Sorin Mihai Cîmpeanu, alături de o parte din echipa Ministerului Educaţiei. Dincolo de luptele politice, decizia ministrului de a fi alături timp de mai multe ore cu reprezentanţi din mediul nonguvernamental şi cel privat este una nu doar lăudabilă, dar care umple un hău adâncit în ultimii ani.

Este absolut necesar ca noi, oamenii politici, preocupaţi de educaţie, să avem o relaţionare directă şi constantă cu cei care implementează, dezvoltă şi/sau finanţează, sub o formă sau alta, activităţi şi procese de educaţie.

Subliniez că pentru prima dată în România, pe lângă mediul politic şi nonguvernamental, la acest eveniment a fost prezent şi mediul privat prin firme care reprezintă peste 50% din PIB-ul ţării. Astfel, a apărut o alianţă informală şi lucrativă care are drept scop elaborarea unei noi legi a educaţiei, eficientă, relevantă, sustenabilă şi complexă.

Demersul va continua într-un ritm alert în următoarea perioadă, sub forma unor grupuri de lucru pe marginea a 10 teme pe care le avem de analizat şi aprofundat pentru o educaţie de nota 10: cariera didactică şi parcursul profesional; management şi guvernanţă; finanţare; curriculum; evaluarea rezultatelor învăţării; alfabetizarea funcţională; educaţie incluzivă; digitalizare; învăţământ dual; infrastructură.

Personal, mă voi implica în aceste grupuri de lucru, cu accent pe formarea profesorilor şi managerilor educaţionali şi formatul materiilor, pe alfabetizarea funcţională şi digitalizare.

Vă invit să urmăriţi cu mare atenţie acest proces de consultare şi acest dialog pe marginea pachetului legislativ care este în lucru la Ministerul Educaţiei.

Implicaţi-vă pentru a nu ne trezi că după un an ajungem să modificăm din nou tot şi să bulversăm elevii! Rezultatele în educaţie se observă pe termen mediu şi lung şi este nevoie de maturitate politică, pentru a pune la o parte orgoliile şi părerile personale şi a privi binele public.

Indiferent din ce comisii faceţi parte, educaţia ne afectează pe toţi, direct sau indirect.

Avem nevoie de reforme bine cântărite, corect implementate, dar şi prioritizare şi organizare după criteriul încadrării în timp şi al impactului resimţit de toţi actorii implicaţi în sistemul educaţional: elevi, profesori, părinţi, personal administrativ şi managerial, furnizori şi alţi parteneri.

Aportul nostru trebuie să se regăsească în noul pachet legislativ! Eu, alături de întreaga echipă USR PLUS pentru educaţie ne luăm rolul extrem de serios, dar educaţia nu ţine de coloratura politică sau retorica de partid. Implicarea în reformarea educaţiei este o datorie a tuturor parlamentarilor faţă de poziţia în care se află, o datorie de cetăţean responsabil şi de om politic demn.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 162.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: orele 10.00-11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; orele 11.00-11.30 - pauză; 11.30 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 20 aprilie 2022, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chişinău, la 11 februarie 2022; PL-x 151/2022;

2. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021, la Amman; PL-x 16/2022.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii - astăzi, 20 aprilie 2022.

Dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observaţii?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am următoarele două propuneri de modificare a ordinii de zi.

În primul rând, punctul 12 - avem rugămintea şi am acordul tuturor liderilor de grup - să devină punctul 5 în ordinea de zi. Se referă la PL-x 25/2022 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Şi o a doua propunere - pentru care nu am acordul tuturor liderilor de grup - este aceea ca punctul 8 din ordinea de zi să fie mutat la punctul 25 din ordinea de zi. (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 72/2022.)

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

PL-x 25/2022 de pe punctul 12 se mută pe punctul 5; avem acordul liderilor.

Iar a doua propunere - punctul 8 să devină punctul 25.

Vot, vă rog.

Pentru - 143. Adoptată.

Domnul Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu o intervenţie pe ordinea de zi.

Vă rog să fiţi de acord să introducem PL-x 131/2022 - Proiectul de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.

Am acordul liderilor.

Pe poziţia... 6... nu, 7. Pe poziţia 7.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

PL-x 131/2022 îl introducem pe poziţia 7, da?

Avem acord, da?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

OK.

Domnul Barna, doreaţi să interveniţi pe procedură?

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimaţi colegi,

Ieri s-a stins din viaţă unul dintre cei mai importanţi oameni ai culturii române din toate timpurile. E vorba de pianistul Radu Lupu, o personalitate recunoscută pe plan mondial într-o măsură mult mai mare decât am reuşit noi să o facem în ţară.

O să vă rog să păstrăm un moment de reculegere şi apoi o să vă cer 30 de secunde, să ascultăm câteva acorduri ale Domniei Sale.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa.)

(Consultări în sală.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă o intervenţie pe ordinea de zi.

Vă rog să fiţi de acord să mutăm - pe punctul 20 - PL-x 42/2022 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă), care se află pe poziţia 9.

Am discutat şi cu liderii de grup.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aveţi acordul, da?

Voci din sală:

Da.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Poziţia 9, PL-x 42/2022, devine poziţia 20.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 25/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja (din sală):

Ca iniţiator, se poate?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

A întrebat de iniţiator.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai întâi, în calitate de iniţiator.

Este un proiect bun pentru economia românească.

Şi nu trebuie decât să facem un calcul simplu - dacă un român ar fi investit 100 de lei pe lună în piaţa de capital, în loc să-i ţină la saltea sau în loc să-i pună într-un cont bancar, ar fi fost mult mai câştigat.

Eu am făcut calculul acesta, luând, aşa, un interval mai mare, ca să vedem despre ce vorbim.

Dacă ar fi investit 100 de lei pe lună, atât, din '99 până astăzi, în indicele Bursei de Valori Bucureşti, ar fi avut undeva la 500.000-600.000 de lei, o investiţie relativ sigură, un pariu relativ sigur.

Dacă i-ar fi ţinut la saltea, ar fi avut undeva de 5-6 ori mai puţin. Şi în bancă, la fel, pentru că, în general, dobânzile nu acoperă inflaţia.

Proiectul acesta legislativ face două lucruri:

1. Simplifică birocraţia pentru investitorul de retail, românul de rând, prin reţinere la sursă - aşa cum se întâmplă, de exemplu, pentru dobânzile din depozitele bancare;

Şi 2 - reduce fiscalitatea, nemaicompensând pierderile.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care au susţinut acest proiect, de la Partidul Naţional Liberal, de la Partidul Social Democrat, de la Uniunea Salvaţi România, din Cameră şi din Senat, de la minorităţi, de la UDMR.

Deci este un proiect al pieţei şi a stârnit reacţii unanime, şi pentru asta vă mulţumesc foarte mult. (Vociferări.)

Unanim bune.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Raportul, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Prezentul proiect de lege propune implementarea unui sistem de impozitare la sursă pentru investitorii individuali, prin aplicarea unui impozit de 1% asupra câştigului din transferul titlurilor de valoare deţinute mai mult de un an, respectiv a unui impozit de 3% asupra câştigului din transferul titlurilor de valoare deţinute mai puţin de un an, fără ca pierderile să mai fie compensate sau declarate.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 5 aprilie 2022.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale?

Horga Maria-Gabriela, PNL, vă rog.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Am făcut acest proiect de lege împreună cu colegii mei - şi Sebastian Burduja a fost principalul iniţiator - pentru că este un proiect care înseamnă un pas decisiv pentru investitorii individuali pe piaţa bursieră românească.

Înseamnă, totodată, simplificare, reţinere la sursă pentru investitorii individuali şi încurajarea acestora şi impozitare mult mai redusă - 1% pentru investiţiile pe termen lung, 3% pentru investiţiile... deţinerile pe termen scurt.

Este un proiect important pentru că piaţa de capital românească are nevoie de acest stimul şi are nevoie de investitori individuali.

Tinerii, cei care deţin mici economii, vor fi stimulaţi să investească pe piaţa bursieră românească; piaţa bursieră românească se aliniază cu celelalte pieţe europene; şi doar aşa vom ajunge la un număr de investitori la fel de mare precum piaţa din Polonia şi alte pieţe europene.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Năsui Claudiu, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Reţinerea la sursă, debirocratizarea sunt idei foarte bune. Dar acest proiect de lege nu presupune numai asta, presupune şi o reducere a impozitării în bursă de până la 10 ori, de la 10% la 1%.

Mi-aş dori să văd acest gen de iniţiative şi pentru o zonă în care România stă foarte prost, anume pentru impozitarea muncii. Impozitarea muncii, care, în România, pe salariile mici, este colosală, este cea mai mare din Europa.

Mi-aş dori să văd genul acesta de iniţiative pentru zonele acelea unde chiar avem nevoie, să ajutăm oamenii, să ajutăm românii să facă faţă şi la scumpiri şi la facturi şi la toate problemele pe care le au acum.

Acest proiect, din păcate, face un lucru bun, dar nu-l face unde trebuie şi nu-l face până la capăt.

Imaginaţi-vă că... construiţi o afacere de la zero şi o vindeţi; aţi avea impozit 10%; dar acelaşi lucru, acelaşi fenomen să se întâmple, impozitarea ar fi de numai 1% pe Bursă. Creează o nouă derogare în Codul fiscal şi o nouă categorie specială, până la urmă.

Susţinem, repet, debirocratizarea, susţinem reţinerea la sursă, dar lucrurile acestea puteau fi făcute în alt fel.

Şi dacă chiar ne pasă de români, principala scădere a impozitării de care e nevoie în România este cea pe muncă şi, mai ales, pe salariile mici.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bejinariu Eugen.

Domnul Eugen Bejinariu!

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt unul dintre semnatarii acestui proiect.

Este un proiect care - cum au spus şi antevorbitorii mei - stimulează cetăţenii să investească în Bursă. De aceea s-a umblat şi la impozitare, pentru că, până la urmă, impozitul este mic pentru cei care investesc pe perioadă mai lungă în acţiuni bursiere.

Şi, mai mult de atât, îl face pe cetăţean să nu mai umble de la o instituţie la alta, după ce îşi înstrăinează acţiunile, ca să plătească impozitele, adică la ANAF - ba o sumă de... ba se mai află sau mai află cei de la ANAF că mai are ceva de plătit, şi îl scuteşte de multe drumuri.

Prin urmare, Partidul Social Democrat va susţine acest proiect de lege şi chiar este bine-venit.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bineînţeles că şi Grupul AUR susţine debirocratizarea fiscalităţii prin reţinerea la sursă, însă - aşa cum... mai mulţi, dar în special unul dintre antevorbitorii mei menţiona - acest lucru creează o excepţie în Codul fiscal. O excepţie subiectivă, prin reducerea impozitului de la 10%, pentru marea majoritate, la 1% sau la 3%.

Aşa cum s-a redus şi se reduce impozitul pentru diferite activităţi, ramuri economice, într-un mod subiectiv, celelalte putându-se întreba - de ce nu şi noi? -, aşa şi aici, reducerea impozitului este, după părerea mea, absolut subiectivă, iar aceste excepţii dacă ar exista şi cred că trebuie să existe, trebuie să existe acolo unde într-adevăr există o motivaţie.

Motivaţia principală este una socială. Cum a zis antevorbitorul meu, la salariile mici.

Aş adăuga eu, nu doar la salariile mici, ci la venitul pe membru de familie; în special veniturile salariale. Acolo şi, în primul rând, acolo trebuie să avem excepţii, deduceri fiscale. Este cel mai corect indicator.

Deci acolo unde sunt familii numeroase, care creează cel mai important element al societăţii noastre, oamenii, acolo trebuie să avem deduceri fiscale.

Şi am un proiect de lege în acest sens, care va fi în comisia pentru raport, Comisia pentru buget.

Fac un apel la dumneavoastră, la toate grupurile parlamentare, să-i daţi un raport pozitiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Burduja, vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un aspect care probabil a scăpat colegilor de la AUR şi de la USR este că nu se mai compensează pierderile.

Deci este normal să vii cu o reducere a impozitului, în momentul în care nu mai compensezi pierderile.

Totodată, un antevorbitor vine şi promovează măsuri complet iliberale.

De altfel, acum câteva zile, dânsul susţinea că scăderea de taxe şi impozite duce la scăderea inflaţiei.

Or, nu ştiu în ce manuale de economie citeşte dânsul aceste lucruri, dar cred că trebuie să-şi revadă lecţiile de bază.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură, domnule preşedinte!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să scoateţi camerele din sală!

După aceea, puteţi lua cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am făcut un apel acum două săptămâni către colegii noştri.

Ajutăm - cum au zis colegii de la USR - refugiaţii din Cernăuţi.

A donat şi domnul Bulai - 11 lei -, îi mulţumim! (Râsete.)

Dacă vreţi să sprijiniţi construcţia unui centru de prim-ajutor pentru românii din Cernăuţi, inclusiv celelalte etnii care trăiesc acolo, în zonă, care ar trebui să fie un exemplu de cooperare interetnică.

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

Ce e asta?

Domnul George-Nicolae Simion:

E procedură. Aşa cum aţi ţinut dumneavoastră un minut de reculegere. Ce, nu e procedură?

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

Ce articol?

Domnul George-Nicolae Simion:

Articolul domnului Barna. Vestimentar.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule Simion.

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru stenogramă şi pentru istoria acestui proiect.

Acest sistem care va fi făcut acum, prin acest proiect de lege, va fi unic în lume. Nicăieri nu va fi un sistem de genul acesta, în care nu mai compensezi pierderile şi taxezi numai câştigurile, asta pe un fond de inflaţie, şi de tiparniţă şi de dobânzi scăzute, care au făcut o creştere a acţiunilor în Bursă şi, mă rog, a tuturor preţurilor.

Dacă am fi vrut într-adevăr să facem ceva inteligent, am fi făcut şi noi ceea ce fac alte ţări ca să debirocratizeze, adică un cont special de investiţii în Bursă, cum avem deja la SSIF-uri, şi pur şi simplu se impozita numai ceea ce scoteai din acel cont peste cât ai investit, adică ceea ce ar fi fost firesc şi ar fi încurajat şi ar fi debirocratizat investiţiile în Bursă, şi ar fi avut şi debirocratizare şi reţinere la sursă.

Din păcate, noi am vrut să mergem pe un sistem special, din nou, pentru că, na!, liberalismul în România înseamnă să faci PNDL-uri, să faci - mă rog, cel puţin, pentru Partidul Naţional Liberal -, să faci genul acesta de lucruri, care sunt profund iliberale, da.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 334/2020.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 129 din Legea nr. 272/2004, urmărindu-se includerea în categoria cheltuielilor care pot fi asigurate din alocaţia lunară de plasament plătită furnizorilor de servicii sociale, în scopul asigurării unor drepturi sociale pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială ori pentru mamele aflate în centre maternale, a cheltuielilor pentru întreţinere-încălzire, apă caldă şi energie electrică şi transport.

Comisiile propun plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

A fost adoptat de Senat în 27 mai 2020.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan-Gruia.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi un copil din mediul instituţionalizat din România are o normă de hrană cuprinsă între 12 şi 16 lei.

La fel cum săptămâna trecută am reuşit împreună să trecem acel proiect de lege prin care norma de hrană în spitale s-a dublat, de la 11 la 22 de lei, cred că este cazul ca şi astăzi, pentru cei aproape 60.000 de copii aflaţi în mediul instituţionalizat din România să facem un gest prin care norma de hrană va ajunge la minimum 22 de lei, în fiecare centru de protecţie a copilului din România.

În acelaşi timp, tot astăzi, când vorbim noi în plenul Camerei Deputaţilor, un copil din mediul instituţionalizat are 28 de lei la dispoziţie, timp de o lună de zile, să-şi cumpere rechizite, să-şi cumpere haine şi să se descurce.

Ştiu că nu este o creştere semnificativă, dar în urma adoptării acestui proiect de lege, fiecare copil din mediul instituţionalizat va avea parte de o compensaţie de 150 de lei pe lună, adică de peste 5 ori mai mult decât este astăzi.

Tot astăzi, când vorbim, avem câteva zeci de mii de copilaşi din centrele de plasament aflaţi în protecţie familială, la părinţi care au decis ca împreună cu copiii lor să-i crească - nu pentru bani, cred, pentru că ei primesc doar un salariu minim pe economie pentru fiecare copilaş aflat în această situaţie şi pe care îl creşte şi care primeşte lunar, astăzi, 600 de lei pentru hrană şi pentru nevoile acelui copil.

Dacă noi vom trece acest proiect de lege astăzi, fiecare copilaş care se află în plasament la o familie va putea să beneficieze de o sumă de 945 de lei.

Copiii cu handicap vor putea să beneficieze de o creştere de aproximativ 400 de lei la... în aceeaşi situaţie.

Este Săptămâna Mare, este Săptămâna Patimilor şi cred foarte mult că acest proiect care a fost susţinut de colegii mei din Partidul Social Democrat, care face parte din măsurile de sprijin pentru România şi pentru cei 60.000 de copilaşi aflaţi în centrele maternale, în plasament familial, şi, din punctul meu de vedere, poate în cea mai grea situaţie în care se poate afla un copil în ţara asta, să nu aibă pe nimeni drag, cred că merită mai mult respect.

Şi vreau să spun că în numele Partidului Social Democrat am promovat această iniţiativă, ca pachet de măsuri, naţional.

Şi vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să votaţi acest proiect foarte important, prin care 60.000 de copilaşi din România vor avea o normă de hrană decentă, vor avea resurse decente, iar acei părinţi care s-au hotărât să primească în căminul lor suflete nevinovate care nu au pe nimeni vor avea parte de mai mulţi bani care să îi ajute să îi crească aşa cum se cuvine.

Partidul Social Democrat susţine cu toată puterea acest proiect şi vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră, în Săptămâna Mare, să dăm un vot pentru a-i sprijini pe cei mai vulnerabili dintre copilaşii din România.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Leoreanu Laurenţiu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege, deşi are ca iniţiator Grupul UDMR, a fost susţinut şi de Partidul Naţional Liberal şi de Partidul Social Democrat şi de Grupul minorităţilor.

De altfel, modificarea acestui articol, art. 129, a avut discuţii şi dezbateri în comisii, acolo unde amendamentele au fost iniţiate, susţinute şi de Partidul Naţional Liberal şi, sigur, ele au fost asumate în numele comisiei.

Susţinem acest proiect de lege, care este, iată, încă o linie de reper în ceea ce înseamnă pachetul de sprijin pentru România.

Aşa cum spuneam şi săptămâna trecută, când un alt reper era atins, din acest pachet, "Sprijin pentru România", iată că astăzi asistăm din nou la îndeplinirea unui element asumat de Guvernul României. Drept care, prin Parlament, de această dată, prin această procedură, la iniţiativa UDMR şi cu sprijinul PNL, PSD şi al Grupului minorităţilor, cu aceste amendamente care au fost asumate în comisie, avem un proiect de lege bun pe care astăzi, în Săptămâna Mare, îl asumăm, încercând să aducem un pic mai bine şi pentru această categorie.

Vă mulţumesc.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Coleşa!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bineînţeles că şi Grupul AUR susţine această iniţiativă legislativă de includere a unor cheltuieli, nu, pentru creşterea copiilor aflaţi în plasament maternal, însă - însă - mă întreb, de ce s-a ajuns în situaţia în care pentru un copil aflat în plasament maternal să se dea doar acel 1,2 ori acel coeficient social? De ce nu s-a mărit acel...?

Înţeleg că nu se măreşte acest coeficient social pentru că are un efect în lanţ asupra unor cheltuieli foarte extinse, dar de ce nu s-a mărit acel coeficient, de ce în loc de 1,2 nu se plăteşte cu 3, de exemplu, astfel încât să se aloce o sumă rezonabilă pentru fiecare copil, depăşeşte puterea mea de înţelegere.

În plus - în plus - ce vreau să accentuez este că noi prin iniţiative legislative ar trebui nu doar să intervenim acolo unde cazurile sunt foarte dificile, sociale, şi să alocăm bani, ci să preîntâmpinăm. Şi cum preîntâmpinăm? Am mai repetat - reducând fiscalitatea în cazul familiilor numeroase.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Predescu Ana-Loredana, vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Susţin creşterea alocaţiei pentru hrană zilnică pentru copii şi bătrâni şi pentru persoanele cu dizabilităţi care au nevoie de atenţia, ocrotirea şi implicarea întregii societăţi, cu precădere a factorului politic, care trebuie să le creeze copiilor condiţii civilizate de asistenţă şi îngrijire socială şi - cel mai important - să fie trataţi cu demnitate.

Însă, dincolo de aceste creşteri, proiectul mai propune o modificare, care pe mine nu m-a convins, respectiv posibilitatea unor privaţi, fundaţii sau asociaţii acreditate, de a utiliza alocaţia lunară de 600 de lei/copil pentru cheltuieli administrative, şi anume - întreţinere, apă, gaze, curent, transportul personalului sau orice altă cheltuială care nu are drept scop asigurarea drepturilor sociale ale copiilor şi tinerilor. Şi mă refer mai exact la alin. (1) al art. 129 din Legea nr. 272/2004, care prevede în felul următor - include în categoria cheltuielilor care pot fi asigurate din alocaţia lunară de plasament în valoare de 600 de lei pe lună/copil plătită furnizorilor de servicii sociale a cheltuielilor pentru întreţinere, încălzire, apă caldă şi energie electrică şi transport.

Dacă din 600 de lei pe lună se cheltuiesc 300 de lei, de exemplu, pe un plin de carburant, şi se plăteşte o factură de curent de 300 de lei, de unde vor mai rămâne bani pentru investiţia în copii?

Aceste cheltuieli nou introduse în acest proiect nu sunt destinate asigurării drepturilor copiilor şi sunt lipsite de principiul transparenţei.

Alocaţia de 600 de lei pe lună/copil este destinată pentru a asigura dreptul la îmbrăcăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite, manuale, jucării, transportul copiilor, materiale sportive şi obiecte personale.

Cheltuielile administrative, precum cele cu întreţinerea şi transportul, cad în sarcina furnizorului de servicii sociale acreditat şi nu pot fi considerate drepturi ale copilului.

Includerea mai multor tipuri de cheltuieli eligibile ar trebui să fie proporţională cu creşterea sumei alocate pentru fiecare copil şi să reiasă clar cota de alocare pentru fiecare cheltuială.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 6 sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale; PL-x 131/2022; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului?

Vă rog.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mihai Paşca, secretar de stat, Ministerul Justiţiei.

Proiectul realizează punerea în acord a legislaţiei cu Constituţia României şi cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 601/2020.

Astfel, se propune reaşezarea regulilor care configurează ocrotirea persoanei cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale prin mijloace de drept civil pe fundamente noi, moderne, instituindu-se soluţii curajoase, novatoare, care valorifică reglementările internaţionale în domeniu şi unele resurse de drept comparat.

Soluţiile legislative realizează o veritabilă schimbare de paradigmă, îndelung aşteptată, în ceea ce priveşte exercitarea capacităţii juridice de către beneficiarii normelor propuse, punându-se accentul pe respectarea demnităţii, a drepturilor şi libertăţilor acestora, a voinţei, nevoilor şi preferinţelor lor, în scopul salvgardării autonomiei acestor persoane.

Legea este rezultatul unui proces atent de elaborare şi dezbatere a noilor concepte propuse, iar adoptarea acesteia de către Parlament va reprezenta un act de înaltă responsabilitate morală şi îndeplinirea unei îndatoriri civice faţă de beneficiarii noilor soluţii legislative.

În acelaşi timp, adoptarea acestui proiect de către Parlament reprezintă un punct de cotitură pentru legislaţia în domeniu din România, dar şi, în acelaşi timp, o provocare majoră pentru actorii implicaţi în ocrotirea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale, precum şi, în cele din urmă, pentru întreaga societate, din perspectiva asimilării corecte a noii reglementări, şi asigurarea în mod adecvat a sprijinului şi ocrotirii pentru aceste persoane vulnerabile.

Susţinem adoptarea proiectului de lege în forma îmbunătăţită, rezultată ca urmare a dezbaterilor purtate în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi consemnată în raportul acestei comisii.

Vă mulţumim şi vă solicităm un vot de adoptare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.

Proiectul vizează reconfigurarea şi redenumirea actualei instituţii a punerii sub interdicţie judecătorească, precum şi crearea unui nou mecanism de ocrotire - consilierea judiciară.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere propun, domnule preşedinte, 3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot pentru timp de dezbateri - 3 minute, vă rog.

153 de voturi pentru, două contra, 4 abţineri. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare?

Doamna Murariu Oana, din partea Grupului USR, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Nu-mi ajunge timpul să spun cât de important este acest proiect.

Pot doar să vă spun că de un an şi jumătate sunt contactată lună de lună de aparţinătorii acestor persoane a căror ocrotire este necesară, să înaintăm cu acest proiect.

Şi, în sfârşit, o să ajungem să-l votăm. Şi sper să fie un vot favorabil, pentru că avem nevoie de acest proiect, şi să ajungă lege.

Vreau să mulţumesc în mod deosebit tuturor ONG-urilor care ne-au trimis puncte de vedere. O parte dintre acestea figurează ca amendamente la proiect şi au fost adoptate în comisie.

Vreau să mulţumesc profesorilor de la Facultatea de Drept din Cluj, din Iaşi şi din Timişoara, care, din nou, atunci când ne-am adresat lor, să ne trimită puncte de vedere, ne-au trimis amendamente şi o parte au fost adoptate.

Şi vreau să exprim faptul că acest proiect este unul echilibrat, care asigură atât respectarea demnităţii persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, dar totodată le şi ocroteşte.

Că am putea să-l îmbunătăţim? Da. Dar în timp, în practică, văzând cum funcţionează noile instituţii.

Eu vă rog frumos să dăm un vot de adoptare pentru că este un proiect absolut necesar.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Tanasă Dan, AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Felicit iniţiatorii proiectului legislativ!

Grupul AUR va vota pentru şi slavă Lui Dumnezeu că putem să trecem acest proiect legislativ astăzi de Camera Deputaţilor!

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 50 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 51 la 100? Nu. Adoptate.

De la 101 la 150? Nu. Adoptate.

151-200? Nu. Adoptate.

Dacă sunt intervenţii până la art. 332? Nu. Adoptate.

Articole respinse, de la 1 la 9 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea; PL-x 558/2021; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului? Nu este nimeni.

Comisia juridică, Comisia pentru...

Domnule Bende, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 3 noiembrie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii celor 4 comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, cu amendamente admise şi respinse redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbateri, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Propun două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două minute - timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

Pentru - 167, contra - unul, abţineri - 3. Adoptat.

Din partea grupurilor?

Domnul Simion George, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Colegii de la PNL nu au fost prea darnici pentru românii din Cernăuţi, dar poate se mai răzgândesc până la finalul şedinţei.

Între timp, am găsit aici, prin bănci, un program de guvernare care arăta foarte bine - Programul de guvernare scris în octombrie 2019, ca să îşi bată joc de români - "Situaţia politică dificilă cu care România se confruntă astăzi...".

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ce legătură are cu proiectul?

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, legat de proiectul de lege, că ajungem acum.

Şi la preambul, ce frumos, ce schiţe frumoase desenaţi dumneavoastră aici! Cât de frumos arăta!

Domnul Roman, să vă dau documentul, probabil aţi uitat. E de... 2019, octombrie. Acum suntem în aprilie 2022.

Uitaţi, Poşta Română, ce voiaţi dumneavoastră să faceţi cu Poşta Română, România digitală, securitate cibernetică!

Vizavi de proiectul de lege, Grupul AUR va vota pentru.

Dar pe acest proiect de guvernare românii au votat pentru şi dumneavoastră îi dezamăgiţi! Zi de zi de zi! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL sunt două înscrieri la cuvânt.

Vă rog să îmi comunicaţi cine rămâne, e o singură intervenţie.

Doamna Horga.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Facturarea electronică era un punct al Programului de guvernare. Şi un punct îndeplinit, pentru că sistemul naţional de facturare electronică este opţional de la 1 aprilie şi deja am văzut primele facturi introduse chiar din prima zi de funcţionare.

Digitalizarea relaţiei dintre stat şi mediul de afaceri va permite, pe de o parte, reducerea evaziunii fiscale şi, pe de altă parte, creşterea colectării fondurilor la bugetul de stat.

De aceea, am şi făcut două amendamente la acest proiect şi le mulţumesc tuturor colegilor că le-au votat.

Unul dintre ele se referea la faptul că facturarea electronică în relaţia Business to Government să fie obligatorie din iulie 2022, iar acest lucru se va întâmpla. Adică agenţii economici care vor intra în relaţie cu statul vor avea obligaţia de a emite facturi electronice în relaţia cu autorităţile publice, şi această reglementare va permite o mai bună gestionare, mult mai eficientă, a fondurilor bugetare alocate instituţiilor şi autorităţilor publice.

Iar al doilea amendament se referea la faptul că, după ce vom obţine derogarea, de la Comisia Europeană, privind Directiva TVA, să implementăm acest sistem în termen de o lună şi în relaţia Business to Business.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamente admise, de la 1 la 37, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Respinse, de la 1 la 4? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare; PL-x 484/2019.

Din partea Guvernului?

Vă rog.

Domnul Aurel George Mohan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Aurel Mohan, de la Ministerul Sănătăţii, secretar de stat.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/2019 se asigură concordanţă între prevederile Legii nr. 95/2006 în ceea ce priveşte modalitatea de avizare de către Ministerul Sănătăţii a normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, şi totodată se asigură o sursă de finanţare a bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, astfel încât să fie facilitat accesul persoanelor asigurate la medicamente inovative.

Guvernul susţine aprobarea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, raportul, vă rog, domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun.

În conformitate cu art. 95, Comisia pentru buget, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru muncă au fost sesizate cu PL-x 484/2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul.

Am avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Economic şi Social, Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administraţie, Comisiei pentru învăţământ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 38?

Domnul Muncaciu Sorin?

Domnul Muncaciu!

Unde doriţi să interveniţi?

Aveţi amendamente? (Vociferări.)

Am trecut, domnule deputat, îmi pare rău.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Aţi trecut cam repede, asta voiam să zic.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Fiţi mai atent!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Păi, am apăsat pe buton.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La admise, de la 1 la 38, am spus, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii; Pl-x 458/2021.

Din partea iniţiatorilor?

Sunteţi iniţiator, doamnă Prună?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Avem în faţa noastră un proiect pe care l-am iniţiat anul trecut, un proiect care aduce normalitatea în România şi care prevede accesul online la Registrul de Evidenţă a Salariaţilor - care e cunoscut şi sub numele de REVISAL - şi la dovada vechimii în muncă.

Acest proiect de lege practic repară o rotiţă defectă de pe piaţa muncii, anume faptul că în prezent salariaţii, pentru a obţine dovada vechimii în muncă, fie fac drumuri la Inspectoratul Teritorial de Muncă, de multe ori în timpul orelor de program, stau la cozi, au nevoie de numere de înregistrare, sau apelează la foştii angajatori.

Ei bine, acest proiect de lege ar veni şi ar oferi accesul online la aceste date, în câteva click-uri, şi este adaptat vremurilor în care trăim, în care practic putem să obţinem informaţii, date despre noi, online.

Ar fi şi un semn de respect din partea statului faţă de cetăţeni.

Ce trebuie să ştim este că nu se va face automat, însă există inclusiv fonduri europene pentru a adopta acest sistem online prin hotărâre a Guvernului, pentru că implementarea trebuie să se facă la nivelul Guvernului.

Şi, de asemenea, aş vrea să mulţumesc reprezentanţilor tuturor partidelor politice care în Comisia pentru muncă, de aici, din Camera Deputaţilor, au susţinut acest proiect de lege, au depus amendamente pentru a-l putea îmbunătăţi. Chiar este un exemplu de muncă în comun.

Şi sper să avem cât mai multe astfel de proiecte adoptate, care să vină în sprijinul tuturor salariaţilor din România.

Genul acesta de acces online nu este o noutate, există ţări în Uniunea Europeană unde acest lucru se poate face de ani de zile.

Deci, practic, am aduce această normalitate şi în România, în sfârşit.

Încă o dată vă mulţumesc.

Şi sper să obţină un vot din partea tuturor deputaţilor de aici, din plenul Camerei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă, raportul, vă rog.

Domnul Irinel Ioan Stativă:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi face parte din categoria legilor organice, conform art. 73 alin. (3) din Constituţia României.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise şi respinse prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea...

Domnul Tanasă. (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Domnule preşedinte,

Voiam doar să spun că Grupul AUR va susţine acest proiect legislativ şi ne bucurăm să votăm alături de toate celelalte partide un proiect benefic pentru toţi românii.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu, scurt, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Una din problemele care se pune este faptul că salariaţii nu au totdeauna acces să afle dacă angajatorii lor au contribuit... contribuţia legală la stat.

De aceea, sper ca acest proiect de lege să îmbunătăţească această şansă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii.

La titlu dacă...?

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 6 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

La respinse, la art. 1 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Finalizăm aici dezbaterile.

Ne revedem la ora 11.30, la votul final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii sau viceliderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe votul final.

Domnule Bogdan, vă aştept! Lăsaţi datul noroc, telefonul, băgaţi cartela!

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog, vot!

Prezenţi - 249. Suntem în cvorum.

Liderii de grup vreo problemă? (Vociferări.)

Nu vă aud.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Să se termine sesiunea foto la AUR!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Gata shootingul? OK.

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 25/2022; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 213 voturi pentru, 5 contra, 46 de abţineri, adoptat. (Aplauze.)

Domnul Tuţă George-Cristian.

Vă rog.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru votul dat astăzi.

Practic, când vorbim despre resursele unei ţări, am putea discuta minimalist despre trei lucruri: resursa umană - foarte importantă -, resursa naturală şi resursa de capital.

Astăzi legea a fost despre resursele de capital, despre bani, iar în înţelepciunea colectivă românească banul era mereu pus oarecum nelegitim - se spune că "Banul e ochiul dracului" -, însă valoarea supremă a proverbului eu cred că este munca, calea corectă către viaţă şi către izbăvire.

Dar munca, dincolo de valenţele ei interioare, trebuie să aibă şi o finalitate în aducerea unei bunăstări. Bunăstarea trebuie să fie considerată un interes legitim, iar această lege încurajează, pe de o parte, oamenii să aibă o alternativă pentru investiţiile proprii şi, pe de altă parte, vă asigur că va duce la o economie românească în care companiile listate vor fi mult mai transparente, mult mai productive, mai mulţi bani pentru români.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă mulţumesc şi că aţi transmis spiritul social-democrat în Partidul Naţional Liberal. (Aplauze. Râsete.)

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea; PL-x 558/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, Comisia pentru tehnologia informaţiei, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 277 de voturi pentru, două abţineri, adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare; PL-x 484/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

263 de voturi pentru, 10 abţineri.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi pentru stabilirea unor măsuri de asistenţă socială; PL-x 334/2020; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, 5 contra şi 6 abţineri, adoptat.

5. Proiectul de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 131/2022; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, un vot contra, 4 abţineri.

Adoptat.

6. Şi ultimul proiect, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; Pl-x 458/2021; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul a fost adoptat.

Paşte liniştit la toată lumea!

S-a încheiat sesiunea de vot final.

Invit colegii membri ai Biroului permanent la şedinţa de Birou permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.41.