Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 18 mai 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor putea depăşi timpul de trei minute, iar dacă deputatul depăşeşte timpul alocat voi avea dreptul să-i retrag cuvântul.

Deputaţii îşi vor susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului cunoscut: 3 deputaţi ai PSD, 3 deputaţi ai PNL, 2 deputaţi ai USR şi apoi câte un deputat de la AUR, UDMR, minorităţi naţionale şi colegii neafiliaţi.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în această şedinţă.

Intrăm în lista colegilor care s-au înscris.

Începem cu Grupul PSD, cum spuneam.

Îl invit la microfon pe domnul Ionel Floroiu, dacă este? Nu este.

Mergem mai departe.

Mirela Adomnicăi?

Daniel Florea?

Marian Mina?

Marian Rasaliu?

Viorica Sandu?

Cristina Dinu?

Ioan Vulpescu?

Dan-Constantin Şlincu?

Alexandra Huţu?

Nu este deocamdată nimeni de la PSD.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul Sorin Năcuţă?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Năcuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi este despre Amenajarea Hidroenergetică Paşcani.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al energiei,

"Amenajarea Hidroenergetică Paşcani" este un proiect iniţiat în anul 1985 şi este cea mai mare investiţie a statului român de până acum, în judeţul Iaşi. Această investiţie a fost pornită ca două proiecte distincte, aprobate prin decret de stat, înainte de 1989: Acumularea Hidroenergetică Paşcani şi Centrala hidroelectrică Paşcani.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 866/2006, cele două proiecte s-au unit, finanţarea lucrărilor rămase de executat urmând a fi suportată din surse proprii ale Hidroelectrica SA.

Hidroelectrica a mai finanţat lucrările în perioada 2006-2012, dar ulterior proiectul a fost "îngheţat".

Acest proiect este foarte important la nivel local şi regional. A fost iniţiat ca fiind unul strategic, cu scopul de regularizare a debitului de apă de pe râul Siret şi înlăturare a riscurilor de inundaţii până la vărsarea în Dunăre şi evitarea pagubelor diverse, dar şi ca o sursă importantă de irigaţii pentru zona de vest a judeţului Iaşi.

Faptul că acest obiectiv nu s-a finalizat a făcut ca revărsările râului Siret, în toată această perioadă, să producă pagube importante, afectând infrastructura şi gospodăriile. Din corespondenţa cu Administraţiile Bazinale Siret şi Prut am aflat că pagubele produse de aceste revărsări, doar pentru perioada 2005-2010, sunt de aproximativ 400 milioane de lei, iar finanţările/despăgubirile acordate de la bugetul de stat sau Fondul de mediu au depăşit valoarea de 113 milioane de lei.

Personal am făcut mai multe demersuri în acest sens, pentru a înţelege motivele pentru care "Acumularea Hidroenergetică Paşcani" nu s-a finalizat şi care ar fi soluţiile reale.

Hidroelectrica a precizat că a încercat finalizarea acestui obiectiv, a încercat să prindă acest obiectiv în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar fără succes. Valoarea estimativă pentru finalizarea acestui obiectiv este de 500 de milioane de lei, iar un proiect de închidere ar costa 400 milioane de lei.

Având în vedere criza energetică severă de care este afectată şi România şi strategia naţională de dezvoltare a capacităţilor de producţie energetice, mai ales cele regenerabile, având în vedere faptul că "Acumularea Hidroenergetică Paşcani" nu afectează zone protejate, iar gradul de realizare este mai mare de 80%, având în vedere importanţa şi cheltuielile efectuate până acum cu acest obiectiv, interesul autorităţilor judeţene şi locale, vă solicit, domnule prim-ministru, domnule ministru al energiei, un răspuns dacă sunt soluţii reale şi voinţă pentru finalizarea acestui obiectiv sau, în caz contrar, dacă toate fondurile investite până acum în construcţia şi conservarea lui nu se constituie într-un prejudiciu major.

Sorin Năcuţă, deputat al PNL de Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Andrei Daniel Gheorghe? Nu este.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit celei mai recente evaluări a Comisiei Europene, unul din cinci angajaţi români merge la serviciu, lucrează şi mai bine de 40 de ore pe săptămână, de multe ori în condiţii grele şi, cu toate acestea, nu reuşeşte să-şi acopere din salariul câştigat cheltuielile de bază ale familiei şi locuinţei. Asta înseamnă sărăcie absolută, care nu poate fi compatibilă cu statutul de salariat european. Mulţi ani s-au găsit soluţii pentru persoanele aflate în risc de sărăcie, însă cei care au statutul de salariaţi au fost consideraţi tot timpul bogaţi, doar pentru că încasează un venit rezultat din muncă.

Stimaţi colegi,

Salariul care nu acoperă nevoile angajatului nu poate să stimuleze munca în nicio ţară din lume. Ne întrebăm de ce pleacă românii în străinătate sau de ce nu vor unii români să se angajeze în mod formal. Pentru că, în ciuda dificultăţii de a lua o asemenea decizie, în România munca nu este nici apreciată, nici plătită şi nici nu acoperă nevoile cotidiene. Ne întrebăm frecvent de ce investitorii români şi străini care se străduiesc să construiască unităţi de producţie în România se confruntă cu un deficit deosebit de forţă de muncă, calificată sau necalificată, pentru că tinerii sunt deja plecaţi peste hotare, iar regimul fiscal din România acaparează aproape jumătate din sudoarea fiecărui angajat.

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii care sunt cauzele acestei stări de fapt, aşa cum ştim şi care sunt soluţiile. Cu un regim fiscal care preia jumătate din salariul brut al angajatului nu vom scăpa nici de munca la negru, nici de munca la gri, nici de ponderi uriaşe ale angajaţilor care au trecut în formele de muncă salariul minim brut pe economie. La acest aspect ar trebui să reflecte toţi decidenţii politici.

Apoi, antreprenorii din ţara noastră sunt în continuare extrem de slab capitalizaţi, lucru care îi obligă la o utilizare intensivă a forţei de muncă. Atâta vreme cât ogoarele ţării încă se lucrează cu sapa şi cazmaua, irigaţiile se fac cu găleata, mortarul se face cu lopata, oţel betonul se modelează cu mâna, lâna se toarce cu fuiorul, nu cred că putem să sperăm la creşteri de productivitate a muncii care să permită acordarea de salarii mai mari şi care să ofere antreprenorilor şansa de a se consolida.

Am toată încrederea că programele financiare pregătite de Guvernul Ciucă pentru dezvoltarea IMM-urilor româneşti vor determina o dezvoltare a firmelor româneşti, o capitalizare mai mare a acestora şi salarii stimulative în economia privată.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Valentin Făgărăşian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Domnul Havârneanu? Nu este.

Doamna Denisa Neagu.

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Parlamentarii pensionari nu sunt mai speciali decât alţi pensionari"

Cea mai mică pensie de rând din România este de 100 de lei.

Din 5 milioane de pensionari, aproape două milioane au o pensie mai mică de 1.000 lei pe lună.

Cea mai mică pensie specială încasată de un parlamentar care a avut un mandat este de aproape 4.500 de lei. Dacă a avut două mandate ia aproape 9.000 de lei, iar dacă a avut trei sau mai multe mandate ia aproximativ 11.000 de lei pe lună.

În comparaţie cu veniturile pensionarilor şi a celor care muncesc cinstit aceste pensii speciale sunt imorale.

Numai preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, le vede ca fiind echitabile, reprezentând un ajutor dat parlamentarilor pensionari.

Acesta a declarat că suma nu este una fabuloasă şi că îi ajută pe foştii demnitari să treacă prin aceste greutăţi prin care trec toţi românii.

Dacă o pensie specială de minimum 1.000 de euro nu este una fabuloasă, înseamnă că voucherele de 50 de euro promise de coaliţia toxică românilor cu venituri foarte mici sunt praf în ochi.

Domnule Ciolacu, să vă fie ruşine!

Inflaţia s-a dublat aproape faţă de anul trecut, ratele la bănci au crescut din cauza creşterii ROBOR, şi dumneavoastră şi PSD consideraţi normale aceste pensii speciale.

A fi parlamentar nu este o obligaţie, este o opţiune personală. Munca de parlamentar este remunerată cu o indemnizaţie pentru care se achită toate taxele aferente unui salariu: impozitul pe venit, asigurările de sănătate şi contribuţia pentru pensii. Nu se lucrează într-un mediu toxic, nu există pericole iminente la locul de muncă.

Deci, iată, nu există nimic "special" care să justifice încasarea unui venit suplimentar la ieşirea la pensie, doar pentru că ai fost parlamentar. Banii "speciali" încasaţi nu sunt propriul merit, ci un produs al unui cadru legislativ neechitabil, un produs creat de un deputat "traseist" cu trei mandate sub sigla Partidului România Mare şi trei mandate la PSD. Ideea sa a primit 277 de voturi pentru, din 300 de parlamentari. Majoritatea a fost reprezentată de membri ai actualei coaliţii de guvernare PSD, PNL şi UDMR.

Pensiile speciale sunt un produs expirat care trebuie retras imediat de pe rafturi. Pensiile speciale sunt o batjocură la adresa actualilor pensionari "de rând" care sunt insuficient recompensaţi de stat la bătrâneţe.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul Vicenţiu Grădinaru?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"La Botoşani, cultura - pusă la colţ"

După ce actorii Teatrului "Mihai Eminescu" mi-au sesizat condiţiile dezastruoase în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, zilele trecute, instrumentiştii Filarmonicii din Botoşani mi-au prezentat o situaţie similară.

Anul viitor, Filarmonica "George Enescu" din Botoşani împlineşte 70 de ani de activitate. Înfiinţată în 1953 de către ilustrul avocat şi om de cultură Max Weber, Filarmonica din Botoşani reprezintă un important reper cultural, atât pe plan local, cât şi naţional şi internaţional.

Sintetizând, instrumentiştii Filarmonicii mi-au sesizat următoarele.

În ultimii 40 de ani nimeni nu a investit niciun leu pentru ca sala de concerte să îndeplinească condiţii minime pentru desfăşurarea actului artistic. Această sală nu are acustica specifică, iar fluctuaţiile de temperatură afectează atât sănătatea angajaţilor, cât şi starea fizică a instrumentelor.

Un inconvenient major care ţine de clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor, locaţie pentru care Filarmonica plăteşte chirie lunar fără a şti destinaţia clară a acestor bani, este lipsa spaţiilor de studiu pentru instrumentişti. Aceasta afectează în mod direct calitatea prestaţiilor artistice. Nu există măcar toalete normale, civilizate, pentru personalul instituţiei.

Există probleme la nivel managerial. Aparatul orchestral este subdimensionat. Multe partide instrumentale au lipsuri mari ca şi componenţă, din cauza nedeblocării unor noi posturi pentru angajarea de instrumentişti.

Din partea conducerii nu există comunicarea necesară cu alte instituţii de cultură sau cu instituţiile de învăţământ de profil: licee şi universităţi.

Sperăm că la Botoşani muzica Filarmonicii să fie din nou ascultată, nu doar auzită.

Vă mulţumesc.

Radu Grădinaru, deputat AUR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD acum.

Doamna Viorica Sandu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După doi ani de pandemie, atunci când credeam că vieţile noastre şi economia vor reveni la normal, ne-am trezit cu un război la graniţă şi cu un val inflaţionist care a lovit întreaga lume. România nu a făcut excepţie. Explozia preţurilor la energie şi carburanţi a determinat scumpiri în lanţ pentru toate produsele şi serviciile. În acest context, românii au nevoie de sprijin imediat.

Specialiştii Partidului Social Democrat analizează actualul Cod fiscal, realitatea din economie, exemplele de bune practici din alte state şi sunt pregătiţi să vină, cât de curând, cu propuneri de măsuri fiscale. Acestea vor avea rolul de a creşte gradul de colectare la bugetul de stat, dar şi de a asigura o gură de aer pentru principalii piloni ai economiei.

Este extrem de important ca dezbaterile să înceapă acum şi orice decizie de modificare a modelului fiscal să fie luată în mod predictibil, conform legilor în vigoare, cu cel puţin 6 luni înainte de a intra în vigoare. Concret, asta înseamnă că adoptarea unei legi de modificare a Codului fiscal trebuie să aibă loc până la finalul lunii iunie 2022 şi am încredere că vom face toate eforturile să respectăm acest termen.

Banii din PNRR sunt vitali pentru economie şi este prioritară îndeplinirea la termen a jaloanelor, pentru ca în ţară să intre cele 2,9 miliarde de euro, pe care România le va cere Comisiei Europene. Menţionez că peste două miliarde din aceştia sunt bani nerambursabili. Echipa miniştrilor Partidului Social Democrat s-a achitat de sarcini. Toate jaloanele care ne-au revenit în primul trimestru al anului au fost îndeplinite. În actualul context economic extrem de dificil este o obligaţie de mare responsabilitate atragerea aceasta a fondurilor externe. Banii europeni sunt o gură de aer pentru economie.

Închei adresând un îndemn şi colegilor din opoziţie. Coaliţia de guvernare este deschisă la orice iniţiative care se dovedesc a fi în interesul românilor şi care ajută la îmbunătăţirea traiului lor zilnic. Aşadar, vă aşteptăm şi cu propuneri constructive, nu doar cu critici care nu au niciun impact pozitiv asupra nimănui.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ionel Floroiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionel Floroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia mea politică se numeşte "Primarii USR profită de Programul «Anghel Saligny»!".

Dragi colegi de la USR, chiar dacă liderii dumneavoastră sunt orbiţi de o anumită agendă periculoasă pentru România, proiectele ce aduc o viaţă mai bună îmi sunt dragi şi le voi sprijini. Indiferent că s-au numit PNDL I şi II sau acum, mai nou, "Anghel Saligny", acest program investiţional pentru România este foarte bun.

Voi, cei ce aţi condus sau conduceţi USR, uneori vă faceţi de râs, dar uitaţi să staţi de vorbă cu aleşii partidului dumneavoastră care au depus nenumărate proiecte pe "Anghel Saligny".

Conform paginii oficiale a partidului dumneavoastră, USR, la nivel naţional, are 39 de primari în funcţie după ultimele alegeri. Din totalul acestora, peste 25% au depus proiecte pe "Anghel Saligny".

Principalul personaj care a depus un proiect foarte interesant pe "Anghel Saligny" este doamna glorioasă haştagistă, incompetentă dovedită, de la Sectorul 1, doamna Armand. Ce a făcut doamna Armand? A solicitat de la Guvernul României 33 de milioane de lei pentru apă şi canalizare, în centrul Bucureştiului, sectorul cu cel mai mare buget din România.

Voi continua cu un alt fost coleg de-al nostru, fostul deputat Lucian Stanciu-Viziteu, actualul primar de Bacău, care a cerut de la Guvernul României peste 90 de milioane lei pentru asfaltarea străzilor şi reţelele de apă şi canalizare, în condiţiile în care domnul primar are pe POIM proiecte în valoare de peste 30 de milioane de euro.

Revin la catastrofalul primar USR din Bacău care a avut un mandat mediocru în perioada 2016-2020 şi de la această tribună domnul Viziteu spunea: "Singura explicaţie logică pentru politicile falimentare economic aplicate regiunii de PSD este că se vrea ca Moldova să fie subdezvoltată, dependentă de subvenţiile de la centru, cu o administraţie obedientă şi dependentă de banii de la bugetul de stat, cu un electorat fără speranţă şi chiar terorizat de puterea absolută a baronilor roşii".

Acum mă întreb dacă s-a PSD-izat USR-ul sau îşi dă arama pe faţă şi acceptă că politicile noastre, ale social-democraţilor, aduc dezvoltare în comunităţi şi bunăstare pentru oameni.

Ionel Floroiu, deputat de Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, cu al treilea vorbitor de la PSD.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la o analiză economică asupra sistemului fiscal din România care mi-a atras atenţia asupra unui aspect care poate a fost trecut prea uşor cu vederea de către clasa politică şi de către decidenţi, în general.

România practică un regim diferenţiat de TVA pentru mai multe produse şi sericii, cu scopul de a combate evaziunea fiscală şi de a sprijini anumite sectoare esenţiale. În timpul guvernării PSD, România a introdus TVA de 9% pentru produsele alimentare şi consider că aceasta a fost o decizie foarte bună. Mai ales acum, când siguranţa alimentară devine o problemă din ce în ce mai presantă pentru Europa şi pentru întreaga lume, cred că un regim fiscal avantajos pentru acest sector de activitate este absolut necesar. Există fără îndoială un interes public pe deplin justificat: siguranţa alimentară a României.

În acelaşi timp, însă, analiza economică la care mă refer a atras atenţia asupra unor produse alimentare pentru care această cotă redusă de TVA îşi pierde cu totul justificarea din perspectiva interesului public. Ba mai mult, pare că se încurajează un consum alimentar care contravine interesului public.

În România, potrivit datelor oficiale de la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, unul din patru copii este supraponderal sau suferă de obezitate infantilă. Şi suntem peste media Uniunii Europene. Şi ceea ce este mai grav, cel mai mare procent al obezităţii infantile se înregistrează în rândul celor mai sărace familii. Asta reflectă un comportament de consum de alimente inadecvat.

În aceste condiţii mi-am pus întrebarea asupra căreia vă invit să reflectaţi şi dumneavoastră. Care este interesul public pentru care România aplică o cotă redusă de TVA la produsele cu un conţinut ridicat de zahăr şi mă refer aici în special la băuturile carbogazoase care permit cea mai rapidă rată de absorbţie în organism a conţinutului caloric foarte ridicat. Ce câştigă statul şi cetăţenii din această măsură fiscală mai favorabilă acordată producătorilor şi comercianţilor unor astfel de produse dăunătoare pentru sănătatea copiilor noştri? Nu am făcut o evaluare amănunţită pentru efectele pe termen lung asupra acestor copii supraponderali sau care suferă de obezitate infantilă. Dar probabil specialiştii ar putea calcula cu cât vor creşte costurile sistemului public de sănătate pentru tratarea bolilor asociate cu obezitatea.

Din punctul meu de vedere, aceste băuturi răcoritoare cu un conţinut ridicat de zahăr sunt la fel de nocive precum alcoolul şi fumatul. Imaginaţi-vă, aşadar, cum ar putea justifica cineva o cotă redusă de TVA la alcool sau la ţigări? Ei bine, la fel de absurdă pare o cotă redusă de TVA şi pentru producătorii acestor băuturi nocive pentru sănătatea copiilor noştri.

Poate ar trebui să dezbatem mai serios dacă nu se impune un regim fiscal distinct pentru astfel de produse. Mă rezum în acest moment doar la reconsiderarea acordării de facilităţi fiscale pentru astfel de produse, pentru că, în fond, noi suntem cei care decidem în numele poporului român. Iar atunci când vedem că există un factor care pune în pericol sănătatea cetăţenilor noştri, atunci trebuie să venim cu soluţii bune pentru a îndrepta deficienţele.

Vă mulţumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul Daniel Gheorghe. Am văzut că a venit.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Cota unică, unul din principiile pe care trebuie să funcţioneze economia românească". Şi spun că această cotă unică reprezintă un principiu fundamental pentru economie, deoarece rezultatele pe care le-a adus începând cu introducerea sa, în 2005, până astăzi, sunt evidente, iar creşterea economică a României a beneficiat din plin de această reglementare, care a susţinut deopotrivă cetăţeanul mediu privat şi antreprenorii din această ţară.

De asemenea, se vorbeşte adesea de o posibilitate de a se reintroduce un impozit progresiv, aşa cum era anterior în România. Acest lucru mi se pare complet de nedorit, din mai multe perspective. În primul rând că nu este nici echitabil, nu este nici proporţional şi pune o mult mai mare presiune pe cei care reuşesc să producă plusvaloare, de asemenea, eliminând capacitatea reinvestirii profitului şi a dezvoltării companiilor private, în aceeaşi măsură în care o permite astăzi cota unică de impozitare.

De exemplu, se crede că adesea cota unică poate să provoace o inechitate socială. Este foarte fals! În realitate, aceeaşi proporţionalitate se păstrează de la nivelul cel mai mic până la nivelul marilor producători şi al marilor companii care funcţionează pe teritoriul României.

De asemenea, cred că în actualul context introducerea unor noi taxe sau creşterea unor taxe şi impozite nu poate fi decât neproductivă pentru economia românească. Trebuie regândit structural întreg sistemul de colectare a impozitelor de către statul român, trebuie mers acolo unde sunt probleme, în zona economiei gri, în zona economiei negre. Şi, de asemenea, trebuie creat un sistem stimulativ care să permită o plajă cât mai largă de colectare şi scoaterea la lumină a multor elemente care rămân în zona gri.

De asemenea, este foarte importantă... să ne gândim, în România sunt sectoare speculative care sunt lăsate undeva practic în afara unui sistem fiscal integrat, aşa cum se întâmplă în zona imobiliarelor, o zonă speculativă, o zonă unde se învârt sume uriaşe de bani.

De asemenea, există această parte de investiţii mai recente în criptomonede şi în NFT-uri, un teritoriu economic în care speculativul, volatilul, imprevizibilul şi necunoscutul se întâlnesc toate şi pot genera pe termen lung inclusiv efecte nebănuite pentru economie şi care iarăşi nu este tratată cu atenţia necesară de către organele fiscale.

Aşadar, cred că este foarte important cum aplicăm legile, cum aplicăm Codul fiscal şi cum ne îngrijim de capacitatea statului român de a-şi colecta taxele şi impozitele către bugetul public şi nu de introducerea unor noi taxe şi impozite sau de creşterea unor taxe şi impozite, o măsură care ar afecta economia românească şi care este de nedorit pentru noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la dezvoltarea localităţilor din România.

Dezvoltarea locală şi reducerea disparităţilor dintre urban şi rural sunt fundamentale într-o ţară civilizată. Suntem în anul 2022 şi avem, din păcate, prea multe gospodării care nu beneficiază de infrastructura esenţială a unui trai decent.

Milioane de oameni nu au acces la servicii de bază, precum apă potabilă şi canalizare. Peste 70% dintre localităţile din România nu sunt racordate la reţeaua de gaze naturale, iar copiii încă se duc la şcoală pe drumuri cu gropi şi noroaie. Sunt cifre şi imagini triste pe care avem datoria să le schimbăm în bine.

Pentru Partidul Naţional Liberal, dezvoltarea comunităţilor locale mici a fost întotdeauna o prioritate, mai ales când vorbim de lucrări de bază, de care trebuie să beneficieze toţi cetăţenii României. Susţinerea dezvoltării rurale se vede foarte clar în fondurile alocate de Guvernul condus de premierul PNL Nicolae Ciucă.

Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" vizează finanţarea infrastructurii pentru servicii esenţiale - apă, drumuri şi gaze -, pe care statul şi administraţiile locale au obligaţia de a le asigura tuturor cetăţenilor români.

La începutul lunii aprilie, Guvernul Nicolae Ciucă a suplimentat bugetul Programului "Anghel Saligny" cu 15,5 miliarde de lei, suma totală alocată ajungând la 65,5 miliarde de lei. Mai precis, 30 de miliarde de lei pentru construcţia şi modernizarea drumurilor şi podurilor, 22,5 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare şi 13 miliarde de lei pentru extinderea reţelei de gaze naturale.

Judeţul Bacău primeşte un important sprijin financiar din partea Guvernului. Aproximativ 1,6 miliarde de lei au fost alocaţi localităţilor din judeţul Bacău în cadrul Programului Naţional de Investiţii. Suma reprezintă peste 600 de milioane de lei pentru proiecte privind apa şi canalizarea şi peste 813 milioane de lei pentru drumuri şi poduri.

Merg des prin judeţul Bacău şi discut cu primari despre problemele cu care se confruntă şi despre oportunităţile de finanţare şi toţi sunt încrezători că acest program va contribui semnificativ la modernizarea localităţilor şi la dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile esenţiale, de care toţi românii ar trebui să beneficieze.

Mircea Fechet, deputat al PNL, Circumscripţia Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Leoreanu înţeleg că nu a ajuns.

Mergem mai departe la Grupul USR.

Domnul Filip Havârneanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi deputaţi,

De obicei urc la tribuna Parlamentului pentru a mă adresa românilor, însă de această dată doresc să mă adresez dumneavoastră.

Stimaţi colegi deputaţi,

Am intrat în politică pentru că am vrut să demonstrez că aceasta poate fi făcută altfel: de oameni capabili, oneşti şi competenţi, însă am ajuns aici să văd cum PSD şi PNL, două partide rivale în teorie, îşi dau din nou mâna pentru a demonstra că, de fapt, corupţia bate orice.

Am ajuns să văd că ministrul sportului, domnul Eduard Novak, rămâne împietrit în propria grimasă când e vorba să citească Imnul României. Un ministru căruia patriotismul îi rămâne ca un nod în gât e în plus. Miniştrii care nu ştiu sau nu recunosc Imnul României sunt acolo, pe funcţii, dezonorând misiunea care le-a fost dată şi sfidează, că atât pot! Domnul Novak este suspect de anti-patriotism şi a pierdut legitimitatea de a mai reprezenta statul ca ministru. În orice altă ţară cu aleşi devotaţi refuzul de a rosti versurile Imnului ar fi considerat un derapaj de neiertat. Gestul domnului Novak dezvăluie un respect îngropat, o negare faţă de România, România care i-a cântat Imnul de atâtea ori când acesta a câştigat medalii.

Îi cer domnului Novak demisia. De miniştri puşi ca să dea la număr nu avem nevoie! Ţinem pe funcţie un ministru care se împotriveşte să recunoască identitatea României, această Românie care îi plateşte, iată, salariul, doar pentru sportul lui anti-naţional. Sportul românesc, în general, e subdezvoltat, subfinanţat şi subapreciat. Am intrat în politică cu gândul că voi întâlni o majoritate parlamentară cinstită, care a învăţat ce înseamnă a servi ţara. În realitate, majoritatea de la putere fixează pe funcţiile-cheie oameni fracturaţi de această ţară!

Care este radiografia prezentului? Statul se îmbogăţeşte şi pe partea cealaltă românii sărăcesc! Oportuniştii, demnitarii cu repulsie faţă de popor au ajuns la conducere prin mica înţelegere şi mimează guvernarea. Liderii PSD văd aceste pensii speciale drept un fel de ajutor umanitar pentru foştii demnitari corupţi. Este trist! Pentru mii de funcţionari s-au creat posturi cu dedicaţie şi aşa au construit averi din corupţie. Infrastructura României rămâne ca un fel de caricatură pe hârtie. Există blocaje, întârzieri şi o colecţie întreagă de scuze. Această coaliţie năşită la Cotroceni ucide din nou educaţia cu cel mai mic buget din ultimii 30 de ani.

Ar trebuie să ne fie ruşine, ar trebui să avem conştiinţă, ar trebui să înţelegem că oamenii nu vor mai ieşi la vot, pentru că după ce l-au investit cu speranţă, acesta s-a transformat în pedeapsă.

Eu am intrat în politică sperând că politicienii toţi vor să mişte lucrurile, de la primari, până la miniştri; e nevoie de voi toţi în direcţia corectă! Nu am venit la marea împărţeală, am venit să facem România bine şi vom fi neobosiţi în a demasca şmecheria, mafia şi impostura.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Al doilea vorbitor, doamna deputat Oana Özmen.

Vă rog, doamnă.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Independenţa energetică, un deziderat european, în contextul «Fit for 55»".

În contextul politic actual, independenţa energetică este un deziderat pe care România, împreună cu ţările europene îşi propune să-l obţină, motiv pentru care votul privind Legea offshore devine important, din perspectiva resurselor, care vor asigura o tranziţie justă către ţintele de decarbonare propuse prin «Fit for 55», dar şi prin reducerea dependenţei de Rusia.

Potenţialul excepţional de gaze din Marea Neagră, de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaz în total, dă posibilitatea României să devină un furnizor de securitate energetică regională.

Cu ajutorul gazelor din Marea Neagră putem dezvolta capacităţi pe hidrogen care ne-ar putea ajuta în tranziţia către zero emisii de carbon.

Trebuie să încurajăm investiţiile în sectorul energetic, iar noi, parlamentarii, indiferent de culoarea politică, avem datoria să impulsionăm acest lucru, având în vedere preţurile la energie în creştere, un război la graniţele României şi o inflaţie foarte mare care afectează pe fiecare cetăţean din România.

Nu trebuie să uităm eficienţa energetică, un capitol important atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali, dar şi economia, care trebuie sprijinită să treacă peste această criză energetică.

Eficienţa energetică, atât în sectorul construcţiilor, dar şi în cel industrial, are rolul de a utiliza resursele existente şi de a facilita trecerea către utilizarea de resurse regenerabile, în funcţie de zona geografică.

Dezvoltarea capacităţilor de producţie şi stocarea energiei regenerabile, investiţiile în domeniul industrial, care să permită utilizarea tehnologiilor nepoluante şi cu un consum redus de energie ţin de parcursul pe care România şi l-a asumat până în anul 2030.

Fondurile alocate prin PNRR, de 2,2 miliarde, pentru renovare şi reabilitare termică, se dovedesc insuficiente, în contextul în care solicitările către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei au determinat epuizarea acestora într-un timp scurt de la deschidere.

România are un potenţial uriaş să devină un furnizor de energie, întrucât dispune de resurse, personal calificat în domeniul energiei şi centre de cercetare care să dezvolte proiecte importante.

Îmi exprim încrederea că acest lucru este posibil numai printr-un dialog constructiv şi asumat de către factorii politici cu reprezentanţii producătorilor de energie, specialişti în domeniu şi mediul academic.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al USR Bucureşti.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamna deputat.

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD şi PNL, un nou episod al politicii dezastruoase de vânzare a activelor statului".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De această dată este vorba despre aşa-zisa preluare a acţiunilor de la americanii de la ExxonMobil în cazul concesiunii offshore de gaze Neptun Deep, cea mai mare din sectorul românesc al Mării Negre.

Foarte interesant, din capul locului trebuie amintit că nici nu se anunţase oficial ieşirea Exxon din afacere că, la doar 11 zile după ce devenise ministrul energiei, ministrul Popescu anunţa, pe data de 15 noiembrie 2019, că vrea ca Romgaz să preia participarea Exxon. Aflăm acum că Romgaz a plătit bani grei unei companii de consultanţă doar pentru a şti cum să obţină împrumutul bancar din care să plătească partea Exxon. În 2019, însă, nu a mai fost nevoie de niciun fel de consultanţă: s-a decis iute, pe banii românilor, ce trebuie făcut cu acţiunile Exxon.

România a acordat o concesiune gratuită, cu ani în urmă, americanilor şi austriecilor, iar acum plăteşte bani grei pentru răscumpărare. S-a pierdut şirul preşedinţilor, premierilor, miniştrilor care ne-au tot promis gaze cu nemiluita din Marea Neagră şi bani mulţi la bugetul statului. În loc de asta, ne împrumutăm tot noi să plătim. Iar gaze, oricum, nu vom vedea prea curând.

Când vom şti cu precizie, cu cifre oficiale şi nu din vorbe-n vânt, ce investiţii exacte a făcut Exxon în Marea Neagră pentru a cere asemenea sume ameţitoare? De ce sunt vehiculate cifre atât de diferite, de 250, 500 ori 750 de milioane de dolari? Despre ce poate fi vorba aici? Despre corupţie la nivel înalt? Despre trădarea mizerabilă şi repetată a intereselor naţionale ale statului român? Despre proverbialul mod în care PSD, PNL şi UDMR acţionează intenţionat în contra intereselor naţionale româneşti?

Pentru cei care au uitat, momentul în care Exxon şi OMV i-au prezentat public preşedintelui României, Traian Băsescu, planurile de exploatare a gazelor din Marea Neagră a fost ziua de 9 iunie 2011. Adică acum 11 ani, dragi colegi. Pentru ca lucrurile să meargă repede, Guvernul Boc a decis, în 2011, ca Exxon şi OMV să fie scutite până şi de autorizaţia de construcţie pentru lucrările de foraje şi prospecţiuni submarine. În octombrie 2012, Exxon anunţa investiţii de 1,2 miliarde de dolari în afacerea din Marea Neagră, până în 2014.

S-a scurs de atunci un deceniu. Miliardul şi ceva al Exxon s-a dovedit că există. Doar că el trece din buzunarul nostru în cel al americanilor. Nu s-a dat, ci s-a luat, ca în bancul cu bicicleta sovietică.

Ministrul Popescu a anunţat zilele acestea că primele gaze vor veni la începutul anului 2027, dacă totul merge în grafic. La 16 ani de la anunţarea planurilor de extracţie, în cel mai fericit caz. Tunelul de 50 de kilometri pe sub Marea Mânecii s-a construit, doamnelor şi domnilor, în doar şase ani. Turnul Eiffel în trei ani. Marea piramidă a lui Kheops de la Gizeh s-a construit în circa 20 de ani. Programul spaţial american care a dus omul pe Lună a durat 8 ani. Casa Poporului s-a clădit în 16-17 ani. O exploatare de gaze în mileniul trei, al tehnologiei, se întinde la noi, sub conducerea PSD, PNL şi UDMR, pe o perioadă de la 16 ani în sus, înşirând doi preşedinţi şi 10 prim-miniştri.

Ministrul energiei, liberalul Virgil Popescu, afirma în mod mincinos că prin semnarea contractului dintre ROMGAZ şi ExxonMobil, România a făcut un pas uriaş pentru asigurarea securităţii şi independenţei energetice. Să înţelegem că vom deveni un hub energetic în regiune? Poate, dacă ar exista cu adevărat o strategie energetică a României scrisă de profesionişti patrioţi, dar ea a fost botezată în mod pompos de câţiva ani "asigurarea securităţii şi independenţei energetice". De fapt, astăzi asistăm la încă o mostră de politicianism abject marca PSD şi PNL, de această dată prin vocea ministrului energiei, care ne minte că vom avea gaze la un preţ acceptabil pentru consumatorul român, când, de fapt, companiile care vor exploata aceste perimetre de gaze naturale vor exporta tot gazul la preţurile pe care le doresc, iar aceste practici trebuie să înceteze prin modificarea Legii offshore, în interesul exclusiv al statului român!

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul UDMR.

Doamna Éva-Andrea Csép.

Vă rog, doamnă.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Familia pentru mine este locul care îmi oferă siguranţă, încredere, bucurie şi multă iubire. Chiar dacă suntem personalităţi diferite, avem o poveste comună - ne cunoaştem, convieţuim împreună, planificăm împreună viitorul, trecem împreună peste greutăţi, ne bucurăm împreună de succese şi ne sprijinim reciproc la greu.

Tema adoptată de ONU pentru Ziua Internaţională a Familiei în 2022 este "Familiile şi urbanizarea", ceea ce înseamnă că într-adevăr, suntem martorii unui proces de schimbare, inclusiv în ceea ce priveşte termenul, tradiţiile şi chiar provocările unei familii din ziua de azi.

Trebuie să acordăm o atenţie sporită provocărilor aduse de lumea modernă, în continuă schimbare. Trebuie să răspundem la acestea în timp util.

Cunoaştem modul în care sunt afectate familiile de tendinţele sociale şi economice. Noi, decidenţii politici, trebuie să prioritizăm măsuri urgente, pentru a regândi sistemul de susţinere a familiei. Acest subiect trebuie să fie constant pe odinea de zi!

Situaţia demografică a României a început să devină gravă încă de la începutul anilor ’90, odată cu migraţia masivă şi scăderea naturală. ​​

Realitatea anului 2022 a tras semnale de alarmă. Sub 180.000 de copii au venit pe lume anul trecut, potrivit INS. Prima dată după 1930, avem un număr atât de scăzut de naşteri. Astăzi, subfinanţarea şi imprevizibilitatea sistemelor de sprijin fac dificil şi frustrant pentru mulţi tineri să-şi întemeieze o familie.

Totuşi, există un exemplu pozitiv, posibil de urmat, chiar de lângă noi - Ungaria. Cheltuieşte mai mult de 6% din PIB pentru măsurile de sprijin a familiilor şi are în vedere creşterea acestui procent. Oare România cât cheltuieşte în acest sens? Sunt convinsă că nu ne putem mândri cu răspunsul la această întrebare.

UDMR, în toamna anului trecut, a lansat programul "Împreună pentru familie", prin care se urmăreşte o regândire a sistemului de susţinere a familiei. Pachetul de măsuri prevede, printre altele, ca toţi membrii adulţi ai unei familii să poată beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului, taţii să beneficieze de concediu extins pentru creşterea copilului, precum şi implicarea bunicilor în creşterea nepoţilor. Totodată, discutăm de facilităţi fiscale, scutiri de impozite şi taxe pentru familiile mari. Vrem ca tinerii noştri să-şi întemeieze aici, acasă, o familie, într-un mediu sigur, predictibil şi stabil.

Acest obiectiv poate fi atins prin politici familiale stabile, complexe, ţintite şi flexibile, care să fie capabile să se adapteze realităţilor zilei de azi şi să răspundă provocărilor din viitor.

Propun să ne concentrăm asupra prezentului, în timp ce ne construim viitorul. Şi pot spune cu siguranţă că unul dintre stâlpii stabili ai viitorului nostru comun trebuie să fie familia.

Pentru copiii noştri, pentru familii şi pentru societatea noastră!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem la Grupul minorităţilor.

Domnul Petreţchi este? Nu.

Domnul Varol Amet? Nu.

Atunci, domnul Cătălin Manea, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Segregarea în unităţile şcolare de învăţământ din România trebuie să înceteze şi trebuie interzisă prin lege cât mai curând posibil.

Prin "segregare în învăţământ" înţelegem acel tip de discriminare, de separare fizică săvârşită în cadrul unei unităţi de învăţământ din România asupra preşcolarilor, elevilor, prin care se restrânge, se înlătură recunoaşterea, folosinţa sau exercitarea în condiţii de egalitate a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul educaţiei de bază, invocând o serie de criterii legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, handicap, boală cronică necontagioasă, apartenenţa copiilor la o categorie defavorizată, statut socio-economic al familiilor copiilor, mediu de rezidenţă sau performanţele şcolare.

În prezent, avem în vigoare un ordin al ministrului educaţiei, încă din anul 2016, prin care segregarea în unităţile de învăţământ pe baza criteriilor pe care le-am enunţat mai devreme este interzisă, însă acest ordin al ministrului nu produce efecte.

De aceea am iniţiat, alături de mai mulţi colegi deputaţi, un proiect de lege prin care modificăm şi completăm Legea educaţiei naţionale, Legea nr. 1/2011, şi prin care ne propunem să interzicem segregarea în unităţile de învăţământ, printr-o lege care reglementează, până la urmă, desfăşurarea actului educaţional în România şi care, evident, trebuie respectată de toţi cei care conduc unităţile de învăţământ din România.

Închei prin a vă da un exemplu ceva mai grav decât segregarea în unităţile de învăţământ din România, care, repet, reprezintă o formă gravă de discriminare, nu sunt puţine cazuri.

Într-un studiu recent finalizat, din cele aproximativ 805 unităţi de învăţământ analizate, în peste 600 au fost întâlnite cazuri de segregare şcolară a elevilor pe baza criteriilor pe care le-am enunţat mai devreme.

Dar exemplul pe care vi-l dau se referă la copiii din comunitatea Castelu, localitatea Castelu din judeţul Constanţa, acolo unde peste 100 de copii care aparţin minorităţii rome şi care au vârsta legală pentru a fi înscrişi în sistemul de învăţământ au fost împiedicaţi de către doamna directoare să meargă la şcoală, doamna directoare spunând că, chiar dacă îi înscrie pe acei copii romi, oricum nu vor mai veni la şcoală.

Deci această doamnă care se află într-o poziţie de conducere în mod conştient încalcă prevederile art. 32 din Constituţie şi toate celelalte acte normative în vigoare care reglementează accesul şi dreptul tuturor copiilor la educaţie. Nu are sens să vorbesc despre echitate sau egalitate în educaţie.

Peste 100 de copii romi sunt împiedicaţi să meargă la şcoală!

De aceea, închei prin a face şi un apel către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, şi anume - autosesizaţi-vă!

Mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la colegii neafiliaţi.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Legea offshore, legea trădării naţionale".

Departe de a oferi independenţă energetică, modificarea Legii offshore nu aduce nimic bun nici pentru ţară, nici pentru cetăţeanul de rând. În afară de o redevenţă la preţul mediu al gazelor, acele impozite pe veniturile suplimentare pot fi fentate foarte uşor. Companiile pot vinde către propriile filiale la 85 de lei/MWh, pragul la care nu se percep taxe, pentru ca, mai apoi, să le revândă la ce preţuri doresc, manevră care se practică în România în mai toate domeniile.

Declaraţiile politicienilor potrivit cărora România ar obţine 60% din valoarea gazelor exploatate în Marea Neagră nu au nicio legătură cu realitatea. În fapt, modificările la Legea offshore aduc numai dezavantaje României.

Modificările legislative prevăd majorarea deducerii investiţiilor de la 30% la 40%, ceea ce înseamnă că firmele care exploatează gazele vor putea introduce cheltuieli de până la 40%, iar impozitarea se va face doar pe 60% din veniturile suplimentare.

În realitate, companiile care exploatează nu sunt obligate să vândă niciun metru cub din gazele României pe piaţa internă, în condiţiile în care legea iniţială prevedea ca 50% din gaze să ajungă pe piaţa românească.

În al doilea rând, din impozitarea veniturilor suplimentare care depăşesc un preţ de vânzare de 85 de lei/MWh, statul s-ar putea să nu obţină niciun leu.

Ar fi fost necesar să existe în lege interdicţia ca o firmă să poată cumpăra gazele de la compania de exploatare cu 85 de lei/MWh, firmă care poate fi chiar a companiei, iar ulterior să le revândă la suprapreţ.

Ca să arunce praf în ochi, au stipulat în lege că toate contractele vor fi notificate spre avizare de ANRE, deci doar spre avizare, fără altă procedură şi fără un control real.

Haideţi să vedem cum explică specialiştii mecanismul prin care aceste companii străine, avide după profit, pot ocoli această lege - "Eu vin cu o firmă străină, care este tot a mea, fac contract şi cumpăr gazele cu 80 de lei/MWh, că asta se întâmplă şi în ziua de azi, plătesc impozit la suma asta şi redevenţa aferentă, şi apoi le vând cu cât vreau, fără să mai plătesc impozitul pe venitul suplimentar" - Dian Popescu, fost consilier al ministrului energiei.

Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR face ceea ce a făcut PSD-ul din 2004, când Petrom a fost vândut către firma austriacă OMV cu preţul de 600 de milioane de dolari, din care obligaţiile de mediu ale statului român erau în valoare de 500 de milioane de dolari. În realitate, s-au vândut două rafinării, Combinatul chimic de la Piteşti, Combinatul de îngrăşăminte de la Craiova - tăiat şi dus la fier vechi -, jumătate din rezervele de gaze ale României şi toate rezervele de petrol cu 100 de milioane de dolari. La prima vedere, au vândut resurse în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, cu 100 de milioane de dolari.

Aşa se fac afacerile în România şi acestea sunt manevrele prin care gazele şi petrolul românesc, exploatate de companiile străine şi revândute românilor, au devenit atât de scumpe. Ne răscumpărăm propriile resurse naturale la suprapreţ!

Dumitru Coarnă, deputat independent, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Daniel Florea a venit?

Mergem mai departe.

Marian Mina?

Marian-Iulian Rasaliu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Mina:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România a pierdut o mulţime de ani, de bani şi o serie de oportunităţi de-a lungul timpului din cauza "războiului contestaţiilor". Legislaţia mult prea permisivă în domeniul construcţiilor inginereşti, unde principalul investitor este statul, a generat o serie de blocaje incredibile în ultimii 20 de ani.

Deşi au existat resurse financiare, de la bugetul de stat sau din fondurile europene, construcţia de autostrăzi, modernizarea căilor ferate, aeroporturilor, porturilor etc. au mers greu, din cauza unor contestaţii nefondate, ce au fost depuse de tot felul de firme neserioase. La transporturi, de exemplu, statistica arată că aproximativ 95% din contestaţiile care blochează marile proiecte de infrastructură rutieră au rămas fără sorţi de izbândă.

Pentru a rezolva această problemă, Partidul Social Democrat, prin ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a venit cu un pachet de propuneri de modernizare a Legii achiziţiilor. Ordonanţa dată de ministrul PSD prevede eliminarea tăvălugului de contestaţii nejustificate. Cum se va întâmpla acest lucru? Autoritatea va reţine în mod obligatoriu cauţiunile firmelor care pierd aceste contestaţii. Va implementa un fel de certificat de bună execuţie, privind gradul de execuţie a fiecărui proiect, din trei în trei luni. Va împiedica companiile cu întârzieri să participe la alte licitaţii. Va reduce numărul de notificări şi va rezilia contractul imediat, după care se va intra în procedură de licitaţie fără publicare.

Vreau să vă anunţ că un prim efect al noii modificări legislative îl reprezintă deblocarea lucrărilor pentru construcţia sectorului 3 al Autostrăzii Sibiu - Piteşti. Licitaţia pentru desemnarea constructorului era blocată de contestaţii de aproape 3 ani de zile.

În concluzie, stimaţi colegi, Partidul Social Democrat a dovedit încă o dată că este singurul partid care poate şi face lucruri bune şi importante pentru România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Cristina-Elena Dinu?

Ioan Vulpescu?

Dan Şlincu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

După ce Senatul a aprobat săptămâna trecută Proiectul Legii offshore, este important ca şi Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, să adopte în regim de urgenţă actul normativ, pentru a se debloca exploatările de gaze care pot readuce aproape de zero dependenţa ţării noastre de gazul din Federaţia Rusă.

Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint câteva din beneficiile esenţiale ale Proiectului de modificare a Legii offshore.

În primul rând, e vorba de întărirea securităţii energetice a României şi de reducerea dependenţei de gazul rusesc prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale. Primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua parte a acestui an - şi aici vorbim de o producţie de circa un miliard de metri cubi anual.

În al doilea rând, prin această lege se asigură stabilitate şi predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum şi în onshore de mare adâncime, exploatări pe uscat, de mare adâncime. Proiectul stabileşte acelaşi cadru fiscal pentru investiţii offshore şi onshore de adâncime, practic, urgentând investiţiile onshore de la Caragele din judeţul Buzău. Exploatarea se estimează că va începe în prima parte a anului 2024.

În al treilea rând, acest nou act normativ stabileşte un regim fiscal competitiv, în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% pentru statul român şi 40% pentru investitor.

Ce va obţine România de pe urma acestei legi? România va avea un surplus de gaze naturale, practic, dublându-şi producţia cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar şi timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în ţară. De asemenea, ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piaţa internă oferta va scădea, iar românii vor beneficia de preţuri mai mici.

Fac un apel către toţi deputaţii, de la toate formaţiunile politice, să lase deoparte interesele şi orgoliile personale şi de partid şi să voteze noua Lege offshore. Nu mai putem amâna sau bloca această lege doar pentru că este un proiect realizat de actuala Coaliţie de guvernare. Este un proiect în beneficiul cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD din Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Al treilea deputat de la PSD, domnul Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţie politică intitulată "Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind combaterea speculei".

Săptămâna trecută a fost discutat în Guvern, în primă lectură, Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind combaterea speculei. Astfel, avem nevoie de măsuri antispeculă. Sunt în joc securitatea economică şi socială din România!

Chiar dacă inflaţia este un fenomen global provocat de pandemie şi de războiul din Ucraina, Guvernul trebuie să acţioneze pentru a limita creşterile nejustificate de preţuri din partea unor comercianţi care încearcă să profite pe seama cetăţenilor.

Este bine de ştiut că amenzile aplicate pe cifra de afaceri a comercianţilor pot ajunge la milioane de lei, fiind în măsură să-i descurajeze pe agenţii economici care practică preţuri speculative, fără o justificare economică obiectivă. Statul îşi creează practic pârghiile de acţiune pentru a acţiona împotriva comercianţilor care vor să profite de actualul context economic dificil. Creşterea inflaţiei este un fenomen real, care se manifestă la nivel global, nu doar în România şi în Europa. Din păcate, peste acest fenomen se suprapune şi conduita incorectă şi speculativă a unor agenţi economici care majorează preţurile finale, fără să fi avut creşteri ale valorii materiilor prime sau la ofertele furnizorilor acestora.

Atunci când creşterea preţurilor la anumite categorii de produse strategice multiplică profiturile unor operatori, fără a avea nicio motivare economică, dar afectează în lanţ întreaga economie naţională, statul nu poate rămâne indiferent, pentru că este în joc securitatea economică şi socială din România!

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Braşov.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul PNL.

Domnul Dan Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La nici o lună de la prezentarea sa, două treimi din măsurile prevăzute în pachetul "Sprijin pentru România", anunţat de premierul Nicolae Ciucă, sunt active şi produc deja efecte. Valoarea totală a pachetului este de 17,3 miliarde de lei, iar valoarea măsurilor adoptate este deja de 11,5 miliarde de lei.

Mai mult, amintesc faptul că ministrul PNL al investiţiilor şi fondurilor europene, domnul Marcel Boloş, a obţinut acordul Comisiei privind susţinerea din fonduri europene a măsurilor pentru persoanele vulnerabile cuprinse deja în pachet.

Iată care sunt măsurile aprobate în acest moment din pachetul "Sprijin pentru România":

• Schemă de ajutor de stat pentru operatorii economici din sectorul transportului rutier de mărfuri şi persoane, pentru a compensa creşterea preţurilor la carburanţi. Se estimează un număr de 3.000 de companii beneficiare, iar bugetul este de 300 de milioane de lei, cu posibilitatea de a fi suplimentat;
• Stimularea investiţiilor cu impact major în economie, a căror valoare depăşeşte un milion de euro. Bugetul estimat este de 200 de milioane de euro;
• Ajustarea contractelor de investiţi publice în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, ca răspuns la creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport şi utilaje. Sunt puse la dispoziţie 5,2 miliarde de lei în acest an pentru susţinerea investiţiilor publice;
• Prelungirea şomajului tehnic cu 75% din salariu până la sfârşitul anului pentru angajaţii firmelor afectate de războiul din Ucraina. Valoarea programului este de 450 de milioane de lei, iar finanţarea se va face din fonduri europene;
• Vor fi acordate 300 de milioane de euro în granturi, pentru capital de lucru, pentru fermierii români.
• S-a majorat valoarea salariului minim în agricultură şi industria alimentară - 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţiilor.
• Se vor acorda vouchere pentru alimente de bază sau masă caldă, în valoare de 250 de lei, la fiecare două luni, pentru: familii cu cel puţin doi copii sau monoparentale, cu venit mai mic de 600 de lei/lună; pentru pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei/lună; persoanele cu venit minim garantat; persoanele cu dizabilităţi; în vigoare începând cu data de 1 iunie. Jumătate din bani provin din fonduri europene;
• S-a stabilit dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi, de la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi. Valoarea totală este de aproximativ 270 de milioane de lei.

Creşterea economică şi investiţiile sunt o prioritate pentru Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă. De aceea, 60% din valoarea pachetului "Sprijin pentru România" merge către investiţii şi sprijinirea mediului privat. Vom continua implementarea acestui program până la cuprinderea lui în totalitate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul PNL au mai depus declaraţii în scris - Vetuţa Stănescu, Florin Roman, Bogdan Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian Muraru, Florin Alexe, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Gabriel Avrămescu, George Şişcu, Maria Stoian, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Radu Moisin, Onuţ Valeriu Atanasiu şi Angelica Fădor.

Mergem mai departe la Grupul USR.

Îl invit pe colegul Ion-Marian Lazăr.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este: "Iarna car şi vara sanie, un proverb românesc extrem de actual".

Stimaţi colegi,

Astăzi, mai mult ca niciodată, ne întrebăm cu toţii de ce nu deţinem o infrastructură feroviară de marfă care să ne permită să facem faţă în mod adecvat provocărilor acestei crize geopolitice din proximitatea României.

Trecând peste faptul că un răspuns exhaustiv la această întrebare ar necesita săptămâni de analiză serioasă, situaţia concretă relevă că de la începutul anului în zona Portului Constanţa sunt priponite pe şine un număr de aproximativ 700 de vagoane de marfă ruginite, care nici până în prezent nu au fost deblocate în totalitate. O altă constatare tristă, reţinută, de asemenea, în mass-media, este aceea că tranzitul mărfurilor pe calea ferată cu Ucraina şi Republica Moldova se realizează cu dificultate, din cauza existenţei unei infrastructuri inadecvate şi a ecartamentului feroviar diferit.

În acest context, aflăm că statul român şi-a propus să reabiliteze un număr de 35 de linii de cale ferată din Portul Constanţa şi să efectueze o serie de reparaţii la liniile cu ecartament larg şi normal din staţiile de frontieră Vicşani şi Halmeu.

Mai mult decât atât, zilele trecute a fost aprobată construirea unui tronson de 7 km de cale ferată cu dublu ecartament între Gara Socola şi Gara Mare din Iaşi.

Despre necesitatea acestei ultime investiţii s-a relatat mult, încă din 30 septembrie 2015, dată la care a avut loc lansarea de către operatorul feroviar din Republica Moldova a cursei feroviare dintre Chişinău şi Iaşi.

Mă întreb, oare era nevoie de acest moment critic, ca actualii guvernanţi să se mobilizeze pompieristic în scopul realizării unor investiţii în ceea ce priveşte infrastructura feroviară de marfă şi serviciile conexe situate la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova sau ar fi fost normal ca aceste lucrări de infrastructură să fi fost efectuate anterior şi independent de existenţa acestei situaţii?

Evident, această întrebare este una retorică, fapt pentru care mă rezum doar să îndemn actualii guvernanţi să se inspire din înţelepciunea multimilenară a poporului român, care spune că trebuie să ne facem iarna car şi vara sanie.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Domnul Ringo Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Un nou gest condamnabil, de extremism antiromânesc în Republica Serbia - atacul primarului oraşului Bor la consilierii locali de origine română"

Domnule preşedinte,

Domnule ministru de externe,

Stimaţi colegi parlamentari,

Suntem din nou îngrijoraţi de valurile de reacţii xenofobe, extremiste şi antiromâneşti manifestate public la nivel instituţional în ţara vecină şi prietenă, Serbia.

Persoane din conducerea unor instituţii sârbeşti obişnuiesc să atace românii şi să incite la ură împotriva minorităţilor etnice, contrar drepturilor fundamentale ale omului.

Doctorul Predrag Bălaşevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, şi Drăgan Marcovici sunt singurii consilieri locali de origine etnică română din Consiliul Local al Oraşului Bor, regiunea Zajecar, Serbia. Ei au deţinut alternativ, în perioada septembrie 2008 - ianuarie 2010, funcţia de preşedinte al Consiliului Local, respectiv viceprimar.

Într-un eveniment public, o conferinţă de presă ţinută la sediul instituţiei, în iunie 2021, primarul municipalităţii Bor, Aleksandăr Milekici, i-a insultat public pe aceştia, numindu-i "hoţi", susţinând, fără dovezi, că, în perioada scurtă cât s-au aflat la conducere, ar fi patronat mari nereguli la farmacia fondată de municipalitate, care ar fi ajuns la o datorie de 4 milioane de euro, în final firma fiind lichidată, iar datoria preluată de primărie.

În plus, i-a mai acuzat de distrugerea firmei "Toplana" de distribuţie a agentului termic, aceasta având în prezent datorii de peste 20 de milioane de euro. El a afirmat că din cauza celor doi, Primăria nu mai are bani de investiţii, trebuind să achite datoriile făcute de aceştia.

Cei doi consilieri au aşteptat câteva luni scuze de la edil, apoi l-au acţionat în judecată. Procesul, pe rol la Tribunalul din Bor, bate pasul pe loc, deoarece la primele 3 termene de judecată primarul nu s-a prezentat.

Cum a fost posibil ca insultele să vină după 11 ani şi jumătate de când aceştia nu mai deţin nicio funcţie de conducere? De ce nu au fost făcute într-o dezbatere politică, în care să se poată apăra, ci într-o conferinţă de presă, fără asigurarea dreptului la replică?

Se ştia că cei doi nu au făcut parte din conducerea farmaciei sau a firmei "Toplana" din Bor, şi nici Partidul Neamului Românesc nu a avut membri în conducerea acestora.

Se ştia că în perioada cu pricina, Farmacia Bor nu a prezentat pierderi, iar bilanţul său la finalul anului 2009 a fost pozitiv. Firma de agent termic a înregistrat însă pierderi istorice, de 3,5 milioane de euro, la acea vreme, cu mult mai puţin decât datoria actuală. Pierderile mari au fost însă făcute în ultimii 12 ani, când partidul din care face parte primarul se află la putere în municipalitatea Bor. Atunci, de ce trebuiau atacaţi românii?

România şi Serbia trebuie să condamne şi să respingă cu tărie ura şi extremismul, pentru ca acestea să nu devină fenomen în Serbia.

Iar ca prim pas cerem să se asigure funcţionarea Comitetului interministerial pe tema minorităţilor şi să fie trataţi nediscriminatoriu etnicii români din ţara vecină.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate, membru al Grupului de prietenie cu Republica Serbia.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar AUR au mai depus declaraţii în scris - Vasile Nagy, Raisa Enachi şi Silviu-Titus Păunescu.

Mergem mai departe la Grupul minorităţilor naţionale.

Îl invit pe domnul deputat Varol Amet.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "18 mai - zi tristă pentru tătari".

18 mai este considerată cea mai neagră zi din istoria poporului tătar. La acea dată, în 1944, Stalin a comandat surghiunirea populaţiei tătare din Peninsula Crimeea. Sute de mii de tătari - femei, bărbaţi, copii, bătrâni - au fost ridicaţi peste noapte din casele lor de soldaţii Armatei Roşii şi de agenţii poliţiei conduse de Beria. Încărcaţi de-a valma în vagoanele de tren, având voie cu o singură bocceluţă, tătarii au fost închişi şi trimişi în stepele Asiei Centrale. Drumul a durat aproape două săptămâni, timp în care oamenii n-au avut voie să coboare din vagoane decât o dată pe zi, în staţionări care nu depăşeau o jumătate de oră.

Tătarii din România vor comemora ziua cea mai neagră din istoria poporului lor - 18 mai 1944, data genocidului tătarilor din Crimeea.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au suferit multe privaţiuni şi atunci au primit dreptul de a se strămuta, dar nu în Crimeea. Abia după 14 noiembrie 1986, prin Hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, tătarii, ca de altfel toate comunităţile naţionale şi popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniţi. În Crimeea au revenit în jur de 400.000 de tătari.

În ziua de 18 mai, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România va organiza un protest ce va avea loc în faţa Consulatului Rus de la Constanţa. Se va ţine un moment de reculegere. Tătarii vor cânta cântecele lor de suflet: "Ant etkenmen! - "Am făcut legământ" - şi "Ey, güzel Qirim!" - "O, frumoasă Crimee!" - şi vor rosti mesaje de comemorare, dar şi de solidaritate.

După Revoluţia din 1989, în fiecare an, la data de 18 mai, sute de membri ai comunităţii tătare din România participau la evenimentele comemorative organizate la Simferopol, în Crimeea. Din cauza situaţiei politice, acest lucru nu a mai fost posibil începând din anul 2014, astfel că vom recurge la aceste manifestări la noi în ţară.

Noi, tătarii din România, deşi suntem privilegiaţi, graţie avantajelor acordate de statul român, nu putem să uităm de istoria care ne-a marcat şi de strămoşii noştri care au avut de suferit.

În această perioadă dificilă, când Crimeea, pământul nostru străbun, este tot mai departe de noi, de când Crimeea a fost anexată Rusiei, vrem ca tătarii de acolo să ştie că fraţii lor din România, şi nu numai, sunt solidari cu ei.

Astăzi vom asculta în linişte cântecele noastre de suflet, vom păstra un moment de reculegere pentru victimele tragicelor evenimente din 18 mai 1944 şi ne vom ruga pentru fraţii noştri tătari care trăiesc în Crimeea.

Pe această cale condamnăm încă o dată, împreună cu liderii internaţionali, anexarea Crimeei şi salutăm poziţia României în această speţă!

Vă mulţumesc.

Deputat al minorităţilor, Amet Varol.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la colegii neafiliaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă văd că nu este.

Domnul Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi, din ciclul "Redeşteptarea poporului român", voi vorbi despre "Suveranitatea şi credinţa strămoşească" .

"Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc", spunea André Malraux.

Credinţa reprezintă convingerea că lucrurile stau într-un anumit fel, cu sau fără prezenţa evidenţelor empirice care să probeze respectiva convingere.

Credinţa dezvoltă adepţilor săi sentimente şi atitudini morale deosebite - încredere, fidelitate, certitudine, convingere fermă. Acestea sunt importante în realizarea unităţii unei naţiuni, în susţinerea sentimentelor de suveranitate naţională şi în producerea unei vieţi noi, manifestate prin lucruri măsurabile zilnic.

Un studiu din 2011 a reliefat că dacă 10% din populaţie are o credinţă de nestrămutat, acea credinţă va fi adoptată de majoritate.

Credinţa în Dumnezeu prezervă tradiţiile şi întăreşte suveranitatea unei naţiuni, în general, şi a celei române, în special.

În România, peste 99% din populaţie este afiliată religios la unul din cele 18 culte şi 36 de asociaţii religioase.

În acest amestec de elemente de cult, credincioşii creştin-ortodocşi reprezintă peste 90%, deţinând peste 16.000 de lăcaşuri de cult.

Creştin-ortodoxia reprezintă pentru România elementul identitar profund care atestă vechimea şi continuitatea sa în acest spaţiu geografic. Românii au fost creştinaţi prin Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la apostolat de Iisus Hristos - ambii cetăţeni evrei. Actul creştinării este un argument principal că poporul român nu este antisemit, prin tradiţie.

Poporul român nu s-a lepădat de Hristos, de credinţa în El, ceea ce l-a întărit în rezistenţa sa pe acest teritoriu, indiferent de cei ce l-au agresat şi i-au ocupat spaţiul vital.

Epoca modernă continuă să fie epoca suveranităţii naţionale şi este în contradicţie cu actualul neoimperialism mondial al forţelor de dominaţie planetară.

Polarizarea socială negativă pe care o trăim determină apariţia claselor sociale dominante, cu o delirantă grandoare faţă de popor, ceea ce a afectat grav suveranitatea naţională prin concesii făcute corporaţiilor de aceste clase sus-puse şi a favorizat dezvoltarea nestingherită, şi în România, a acestor conglomerate economico-financiare ale firmelor multinaţionale - megaformaţiuni de rapt şi de jaf, fără preocupare pentru caracterul naţional suveran al statului român.

Aceste firme multinaţionale au permis în anumite state perpetuarea unui nivel de suveranitate internă, ceea ce le asigură un anumit grad, limitat, totuşi, de autonomie.

Globalizarea răpeşte identitatea naţională, afectând specificul naţional, tradiţiile şi credinţa strămoşească, civilizaţia proprie, pentru realizarea dezideratului "metisării populaţiei".

Manifestat prin forme multiple şi diverse...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi!

Domnul Nicolae Roman:

Imediat.

...acest atentat la identitatea naţională a poporului român, inclusiv la credinţa strămoşească creştin-ortodoxă şi la tradiţiile perpetuate prin aceasta, este un atac furibund la suveranitatea naţională, la care asistăm pasivi.

În concluzie, am amintit şi am precizat cele de mai sus, care vă sunt cunoscute, în speranţa că se va găsi un număr suficient de consistent de parlamentari români care să ţină trează atenţia şi să menţină aprinsă flacăra suveranităţii României, alături de toate naţiunile ce sunt în ţările Uniunii Europene.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Alexandra Huţu? Înţeleg că nu a venit.

Au depus declaraţii în scris - Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Mihai Weber, Ioan Mang, Mirela Furtună, Vasilică Toma, Oana-Gianina Bulai, Radu-Marcel Tuhuţ, Laurenţiu-Daniel Marin şi Macovei Silviu.

De la Grupul USR au mai depus declaraţii - Beniamin Todosiu, Oana Ţoiu, Iulian Lőrincz şi Simina-Geanina Tulbure.

Ultima intervenţie de la neafiliaţi prezenţi în sală, domnul Mihai Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Magistraţii trebuie să răspundă pentru abuzurile lor!".

Stimaţi colegi,

Nu de multe ori apar în presă ştiri despre arestări şi condamnări decise în altă parte decât în sălile de judecată, în încăperi în care nu se rosteşte decât numele celui care trebuie sacrificat de aşa-zisa "justiţie independentă".

În anul 2013 am fost arestat nevinovat timp de 3 luni, în baza unor acuzaţii mincinoase şi la cererea fostului procuror DIICOT Oradea, Pantea Adrian-Constantin, pentru falsificare şi clonare de carduri, fapte care după 5 ani de zile au fost clasate, adică s-a constatat că acele fapte nu le-am comis.

După stabilirea nevinovăţiei mele, în continuare, procurorul DIICOT Oradea, Pantea Adrian-Constantin, nu a renunţat la abuz şi a reinterpretat în mod tendenţios probatoriul din dosar, doar pentru a născoci o altă acuzaţie, total diferită de cea iniţială, respectiv "constituire de grup organizat în vederea trecerii frauduloase a unor migranţi", migranţi fictivi fără nume şi fără provenienţă. Practic, procurorul Pantea Adrian-Constantin a descoperit nodul în papură, fiind plătit generos din banii statului pentru a se juca cu libertatea mea.

În luna ianuarie 2022 am formulat o plângere penală pentru infracţiunea de represiune nedreaptă împotriva acestui procuror abuzator, Pantea Adrian-Constantin, dar nici până în prezent nu mi s-a comunicat stadiul plângerii depuse de mine. De ce s-ar soluţiona cu celeritate o astfel de plângere, în condiţiile în care magistraţii nu răspund deloc pentru acţiunile lor? Nu este deloc normal ca anchetatorii şi cei care judecă soarta oamenilor să nu răspundă pentru greşelile sau abuzurile lor care pot afecta în mod tragic viaţa oamenilor nevinovaţi.

Acum, din cauza "nodului în papură" descoperit miraculos după ce am fost arestat nevinovat 3 luni de zile pentru fapte pe care nu le-am comis sunt intens mediatizat ca fiind un cunoscut traficant de migranţi, fiindu-mi încălcată prezumţia de nevinovăţie. Mai mult decât atât, probele propuse în favoarea mea au fost respinse, fiind încălcat şi dreptul meu la apărare.

Un anumit judecător din completul de judecată nu manifestă un comportament imparţial şi pare că are de îndeplinit cu orice preţ nişte sarcini trasate dinainte, aflarea adevărului nefiind o condiţie obligatorie.

Se vorbeşte de ani buni despre "ştirbirea independenţei justiţiei" şi "erodarea încrederii românilor în justiţie", dar este ca şi cum ai vorbi despre ştirbirea unei farfurii sparte sau despre încrederea în Iuda. Fără responsabilizarea celor care au puterea de a aresta şi condamna nu se poate garanta imparţialitatea justiţiei din România.

Justiţia înseamnă respectarea drepturilor, aflarea adevărului şi pedepsirea în baza unor probe fără dubiu.

Se spune că justiţia este oarbă, dar eu aş spune că este o oarbă care se lasă condusă pe căi înşelătoare, este o oarbă care vede "nodul în papură". Octav Bibere spunea că "justiţia e oarbă ca să aibă o scuză". Eu sper ca justiţia din România să fie oarbă la indicaţiile celor din umbră.

Viitorul României aparţine Patrioţilor! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris:

- de la colegii neafiliaţi - Nicolae Giugea, Dănuţ Aelenei şi Bogdan-Alexandru Bola;

- iar de la Grupul PNL - domnul George Stângă.

Mulţumesc.

Închei şedinţa.

Se va continua cu şedinţa de plen şi votul final.

Voie bună!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Războiul comercial al cerealelor nu va afecta România, şi nici criza alimentară!"

Conflictul armat dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, unii dintre principalii producători şi furnizori de cereale pentru mai multe ţări ale lumii, în special pentru statele sărace sau văduvite de posibilitatea dezvoltării culturilor agricole, generează o nouă formă hibridă de război, cel comercial, al cerealelor. Aşa-numitul războiul grâului, purtat de Moscova, a constituit subiectul abordat de miniştrii de externe din Grupul G7 al naţiunilor industrializate. Discuţiile au avut loc în cadrul unei întâlniri desfăşurate sâmbătă, în Germania, aproape de Marea Baltică. Miniştrii de externe din G7, care reuneşte Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii, au promis să consolideze izolarea economică şi politică a Rusiei, să continue să furnizeze arme Ucrainei şi să abordeze ceea ce ministrul german de externe a descris ca fiind "războiul grâului" purtat de Moscova.

Dincolo de politicienii care oferă astfel de valenţe acestui neajuns fundamental şi care se tot extinde, şi unii dintre observatorii acestui fenomen tot cu aceste cuvinte destul de tranşante îl denumesc şi din cauza unor probleme potenţate cu acest prilej nefast, nu doar la nivelul aprovizionării, ci şi al prelucrării materiilor prime şi al defunctei facilităţi a transporturilor neîngrădite până în ziua de 24 februarie a acestuia an.

La adăpost de astfel de ameninţări, ca majoritatea românilor conştienţi de belşugul oferit, anual, de agricultură, eu mă feresc de sintagma de "războiul grâului", considerând-o strict o puternică undă de şoc, resimţită gradual şi diferit de anumite ţări, indiferent de poziţionarea lor pe harta lumii.

În sprijinul afirmaţiilor mele, vă voi menţiona că, în 2020, Ucraina a fost al cincilea exportator mondial de grâu, iar ţările cu venituri mici şi medii au fost principalele beneficiare. Destinaţiile prioritare de export ale Ucrainei au fost Egiptul, Indonezia, Pakistanul, Bangladesh şi Libanul. Este pe deplin adevărat că au apărut şi noi îngrijorări legate de aprovizionare, precum şi de o serie de perioade prelungite de secetă în mai multe zone din lume, deci de recolte care tind direct spre zero. Mai mult, aprehensiunea privind situaţia aprovizionării s-a adâncit tot sâmbăta trecută, când India a anunţat că interzice exporturile de grâu. Decizia Indiei, al doilea mare exportator de grâu de pe mapamond, a generat îngrijorări legate de situaţia aprovizionării pentru mai multe state ale lumii. Iar această măsură este posibil să conducă la creşterea preţurilor alimentelor şi să întreţină foametea în ţările sărace care se bazează pe importurile de cereale.

Separat de seria de inconveniente cu care omenirea se confruntă acum şi, probabil, şi pe viitor, România, prin însăşi atributele sale geografice, este ferită atât de criza alimentară de care unii deja suferă, dar şi de specula comercială accentuată de cotaţiile bursiere pentru cereale. Noi vom avea, din nou, surplus de producţie!

Am revenit pe acest subiect şi fac aceste noi aprecieri nu doar pentru a calma unele spirite mai puţin realiste şi mult mai alarmiste de pe la noi, dar şi pentru că previziunile generale privind recoltele noastre, interne, de anul acesta sunt foarte bune!

Dragi investitori în acest domeniu de activitate, mare parte dintre agricultori, alături de autorităţi apreciază producţia de grâu a României la peste 8 milioane de tone pentru acest an. Pe acest fond propice, România ar putea mări cantitatea de grâu, dar şi de alte cereale pe care o poate exporta. Cu alte cuvinte, ţara noastră va avea un rol esenţial atât prin preluarea transporturilor de cereale ucrainene, cât şi prin creşterea aportului său la menţinerea securităţii alimentare globale, oferind sprijin celor mai vulnerabile state în această privinţă, aşa cum a mai făcut-o, în repetate rânduri, şi înainte de 1989.

Ţara noastră poate să îşi respecte toate angajamente luate faţă de populaţia sa privind siguranţa alimentară, dar şi faţă de alte state cu care are legături comerciale pe această ramură. O componentă importantă a Programului "Sprijin pentru România" este susţinerea agriculturii şi industriei alimentare, domenii strategice şi cu pondere substanţială în economia românească. De asemenea, Guvernul a decis să pună la dispoziţia fermierilor români 300 de milioane de euro granturi pentru capitalul de lucru. Această măsură de susţinere a agriculturii şi industriei alimentare va contribui la reducerea impactului generat de creşterea preţurilor la produsele de bază.

Complementar, va fi introdusă o altă măsură destinată încurajării procesării în România a materiei prime. În baza unei scheme de ajutor de stat ce urmează să fie aprobată de Guvern, fermierii vor avea la dispoziţie 200 de milioane de euro, soluţie legislativă ce va contribui la asigurarea necesarului pieţei interne şi la reducerea presiunii asupra stocurilor şi preţurilor la alimente. Întregul pachet de decizii guvernamentale a fost discutat direct cu agricultorii şi cu reprezentanţii acestora, lucru care ne oferă tuturor încrederea că producătorii români sunt în măsură să asigure pieţei produse de calitate şi să fie, în acelaşi timp, parteneri în efortul Guvernului de a garanta siguranţa alimentară.

De asemenea, am constatat, în repetate rânduri, la mai mulţi fermieri din judeţul Arad, că graţie acestor forme de sprijin guvernamental, au reuşit să constituie adevărate modele de business, care pot fi replicate de întreg mediul de afaceri din această zonă prin simpla accesare a tuturor subvenţiilor pentru care se încadrează.

Aşadar, actuala guvernare PSD-PNL dovedeşte că generează profit, stabilitate şi predictibilitate, oferind, totodată, şi sprijin ţărilor din Africa, graţie surplusului producţiilor anuale de cereale.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

"În România, statul ocroteşte căsătoria şi familia; el sprijină, prin măsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei". Nu este cuplu care a trecut prin faţa ofiţerului Stării Civile să nu fi auzit această frază, extrasă din vechiul Cod al familiei.

Pe lângă prevederile economice şi sociale deja existente, se prefigurează altele, anunţate de prim-ministrul Nicolae Ciucă. Noutatea o reprezintă Programul "Family Star", care va sprijini familiile la început de drum prin credite garantate de către stat pentru organizarea nunţii, a unui botez sau pentru achiziţia unei maşini de familie.

Pentru prima dată în istoria României, Guvernul are un minister dedicat familiei, care are drept rol găsirea şi implementarea celor mai bune soluţii pentru copii, tineri şi familii la un loc. Avem, aşadar, un context extrem de bun pentru sprijinirea celulei de bază a societăţii, dar nu o facem încă la un nivel complet.

În prezent, mare parte dintre cei care ajung în faţa ofiţerului Stării Civile sunt tineri crescuţi în anii ʼ90 sau 2000 singuri, de rude sau bunici, din cauză că părinţii lor erau nevoiţi să muncească în străinătate, pentru a-şi asigura un nivel decent de viaţă. Sunt tineri ce nu au avut parte nici de căldura părintească, nici de un model de urmat.

În acest context, se impune existenţa, în cadrul Ministerului Familiei, a unei instituţii în care să funcţioneze consilieri familiari pe diverse probleme legate de etapele şi problemele cu care se poate confrunta un cuplu.

De exemplu, este bine că există proiecte dedicate familiilor în pachetul "Sprijin pentru România", că se decontează procedurile de fertilizare in vitro pentru cuplurile care nu pot avea copii, din motive medicale. Nu există însă o bună promovare a acestui program, motiv pentru care declinul demografic nu a fost în vreun fel oprit.

Nici de copiii pe care îi avem nu ne îngrijim prea tare. Avem 1,3 milioane de minori afectaţi de sărăcie sau excluziune socială, în România. Un copil din trei nu are acces la servicii medicale şi riscă să fie abandonat în grija statului. Guvernul şi-a propus să finalizeze un plan de acţiune pentru a rezolva problema prin Proiectul naţional "Garanţia pentru copii". S-ar putea să nu fie de ajuns.

Dacă ne dorim ca proiectele deja existente sau cele propuse să aibă şi un efect în plan social şi demografic, este necesară o schimbare a strategiei. Este util să dezvoltăm programe şi să formăm specialişti în consilierea cuplurilor, specialişti care să fie în contact direct cu acestea. În caz contrar, problemele nu vor avea parte de o rezolvare reală, oricât de multă finanţare s-ar oferi de la bugetul de stat.

Domnul Beniamin Todosiu:

"Legea offshore trebuie aplicată în beneficiul românilor!"

Legea offshore trebuie aplicată în beneficiul românilor. USR luptă de peste trei ani ca această lege să fie adoptată şi să asigure independenţa energetică a României.

PNL şi PSD au amânat nejustificat de mult dezbaterea şi adoptarea acestei legi, până când România a ajuns să se adâncească într-o criză energetică fără precedent, care afectează direct atât cetăţenii, cât şi companiile. Astfel, ţara noastră a ajuns să crească importurile de gaze ruseşti, în 4 ani, de la 5% la 30%. În tot acest timp, Legea offshore ar fi putut permite începerea exploatării gazelor din Marea Neagră şi câştigarea independenţei energetice. În fapt, incompetenţa şi stângăcia PSD-PNL au dus la creşterea dependenţei energetice a României de Rusia.

Într-un final, coaliţia sărăciei PSD-PNL a depus în Parlament Proiectul noii Legi offshore şi suntem în situaţia în care, în curând, această lege să fie adoptată. De acum, USR se va asigura că legea va fi aplicată corect, astfel încât beneficiile să revină românilor şi România să îşi asigure independenţa energetică după exploatarea resurselor din Marea Neagră. După cum se ştie, aceste resurse sunt limitate pentru o exploatare de 15-20 de ani, perioadă în care trebuie să facem tranziţia spre sursele alternative de energie.

Din păcate, PNL şi PSD nu gândesc astfel, iar, în loc să direcţioneze aceşti bani spre soluţii care să asigure independenţa energetică, vor să investească în extinderea reţelelor clasice de gaz. Ce să mai facem cu aceste reţele, când previziunile sunt că în viitor vom rămâne fără gaz propriu? Revenim la dependenţa faţă de gazul rusesc?

Uniunea Salvaţi România a propus ca banii încasaţi la bugetul de stat de la producătorii de gaze naturale din perimetrele offshore ale sectorului românesc al Mării Negre să fie distribuiţi către români, în fondurile de pensii private obligatorii, Pilonul II, existente sau nou-create. Este un model norvegian, iar USR a depus un amendament în acest sens la proiectul de modificare a Legii offshore. Amendamentul a fost respins, dovadă că guvernarea PNL-PSD nu doreşte ca pensionarii români să beneficieze direct de banii din exploatarea gazelor din Marea Neagră, ci vrea ca aceşti bani să fie sifonaţi spre baronii locali. Nu vrea nici măcar să investească în asigurarea surselor alternative de producere a energiei.

Românii trebuie să ştie că, prin preţurile la energie, au ajuns să plătească incompetenţa şi hoţia coaliţiei PSD-PNL. Dacă doreau cu adevărat să îi ajute pe români, "specialiştii" din PSD şi PNL urgentau adoptarea Legii offshore şi preluau proiectele propuse de USR - scăderea la 5% a cotei TVA aplicate energiei electrice şi gazului natural pentru consumatorii finali, abrogarea accizei aplicate energiei electrice, eliminarea certificatelor verzi şi a taxei de cogenerare din factură, credite fiscale pentru întreprinderi în cuantumul a jumătate din creşterea preţului cu energia şi gazele raportat la iulie 2021. De asemenea, se impune extinderea legii consumatorului vulnerabil şi simplificarea modului în care este aplicată.

În lipsa unor măsuri coerente, care să protejeze consumatorul român şi să asigure independenţa energetică a ţării, România va continua să se scufunde în criza energetică, iar cetăţenii vor ajunge în imposibilitatea de a-şi mai putea plăti facturile tot mai mari la energie electrică şi gaze naturale.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Scumpirea energiei, cea mai mare speculă făcută de stat"

Din păcate, românii vor trebui să se obişnuiască cu veştile proaste venite din partea acestei monstruoase coaliţii, PSD-PNL-UDMR. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,8% în luna aprilie a acestui an, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, serviciile cu 7,11%, iar preţurile producţiei industriale au ajuns la ritmul de 67%. De la lună la lună, scumpirile bat record peste record. Ciolacu, Ciucă şi Câciu mint şi spun că este speculă făcută de comercianţi, dar nu spun că cea mai mare speculă au făcut-o ei prin scumpirea energiei, deşi statul deţine 95% din capacităţile de producţie a energiei din România.

Partidul Forţa Dreptei a propus, încă de acum trei luni de zile, reducerea accizelor şi a cotei TVA aplicată energiei electrice. Pentru a se realiza acest lucru, ca măsură temporară, trebuia doar notificată Comisia Europeană, dar coaliţia de guvernare nu a făcut nimic, deşi alte ţări au implementat genul acesta de măsuri de protecţie a populaţiei.

Poate ne explică Ciolacu, Ciucă şi Câciu cum nu este speculă scumpirea energiei produsă de Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România. Curge apa mai scump sau ce anume a dus la mărirea preţului energiei hidro şi de 3 ori? La fel şi în cazul Nuclearelectrica - ce materie primă s-a scumpit aşa brusc ca să explodeze preţul energiei nucleare? Singura soluţie cu efect rapid de temperare a preţurilor este un acord pentru reducerea cotei generale de TVA. Statul trebuie doar să accepte să încaseze un procent mai mic din TVA pentru că oricum şi-a umplut buzunarele jefuind prin inflaţie toate veniturile şi economiile românilor.

Reducerea cotei standard de TVA este, astăzi, nu doar o măsură ce ar mai atenua efectele creşterii preţurilor de producţie, la poarta fabricii, dar este şi o măsură de bun simţ. Guvernul nu poate pretinde ca doar cetăţeanul să piardă bani în acest context. Trebuie să împartă costurile inflaţiei cu consumatorii. Toate măsurile luate de Ministerul Energiei au fost de la început praf în ochi, deoarece ele au privit doar persoanele vulnerabile şi i-au vulnerabilizat pe toţi. Ce se aşteptau să se întâmple cu industria, cu producţia, cu preţurile produselor şi serviciilor?

Oamenii trebuie să înţeleagă că inflaţia este o taxă mascată aplicată populaţiei, iar statul încasează venituri mai mari din creşterea preţurilor. Repet, Guvernul trebuie să accepte o reducere a TVA. Nu poţi umple buzunarele bugetului de stat jefuind veniturile şi economiile oamenilor prin inflaţie. Cât mai trebuie să îndure românii nepriceperea voastră? Până unde veţi merge cu populismul şi minciuna? Ar trebui să va retrageţi singuri, într-o cameră, şi să reflectaţi la scopul pentru care aţi fost trimişi de cetăţeni în fotoliile pe care, vremelnic, le ocupaţi.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Peste 160 de milioane de lei pentru reţeaua de gaze constănţeană"

Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" este unul dintre cele mai ambiţioase, dar, în acelaşi timp, şi necesare proiecte pe care le-a avut ţara noastră. Toate alocările bugetare, care totalizează astăzi 65,5 miliarde de lei, sunt vitale pentru dezvoltarea şi modernizarea UAT-urilor din România. Evenimentele din proximitatea noastră ne-au demonstrat cât de important este să ai o arhitectură de securitate energetică stabilă, iar PNI "Anghel Saligny" tocmai asta îşi propune să realizeze. În ceea ce priveşte dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, aproximativ 200.000 de familii vor fi branşate la reţeaua de gaze. Pe lângă înfiinţarea de noi reţele, programul prevede extinderea şi modernizarea infrastructurii existente.

În lunile care s-au scurs de la emiterea ordinului pentru aprobarea normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", pentru categoria de investiţii prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021, adică sistemele de distribuţie a gazelor naturale etc., Ministerul Dezvoltării a repartizat fondurile pe criterii aplicate la nivel naţional, prin Programul "Anghel Saligny" pentru reţelele de distribuţie a gazelor naturale.

Este încă o veste extrem de importantă, mai ales că 70% din localităţile din România nu sunt racordate la reţeaua de gaze, iar judeţul nostru se înscrie în acest trend. Conform Anuarului Statistic al judeţului Constanţa, din 2019, la reţeaua de gaze naturale erau racordate doar 18 localităţi. Conform repartizărilor făcute pe bază de criterii obiective, judeţului Constanţa i-au revenit 168.092.574 de lei. Această repartizare de fonduri vine să completeze Programul "Anghel Saligny" la care au fost deja alocate fondurile pentru reţeaua de apă, canalizare şi drumuri. De asemenea, reţelele de gaze naturale sunt extrem de importante în ceea ce înseamnă trecerea spre o energie mai puţin poluantă, precum şi reducerea costurilor de încălzire şi protejarea mediului.

Aş mai adăuga şi faptul că Legea offshore, care se referă la deblocarea investiţiilor şi exploatarea gazelor din Marea Neagră şi care a trecut de Senat, va asigura independenţa energetică a României dar, în acelaşi timp, prin investiţii în reţele de distribuţie, am putea aduce acest bun mai aproape de nevoile românilor şi ale companiilor româneşti. Chiar dacă s-au găsit, într-o parte sau alta, tot felul de detractori care să critice nefondat PNI "Anghel Saligny", vedem astăzi rezultatele şi efectele benefice pe care le are pentru societatea românească.

Îi asigur pe toţi românii, mai ales pe constănţeni, că investiţiile vor continua, iar determinarea noastră de a moderniza ţara nu se va opri!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Proiectul «Viitorul eşti tu!» continuă"

Susţinerea tinerilor ar trebui să fie o prioritate pentru toţi factorii de decizie. Sprijinirea dezvoltării acestora, contribuirea la identificarea şi fructificarea potenţialului pe care îl are fiecare tânăr din ţara noastră sunt esenţiale dacă ne dorim să avem o generaţie de campioni, de profesionişti, de lideri.

În 2020 am iniţiat Proiectul "Viitorul eşti tu!", primul program educaţional complementar de leadership gândit pentru tineri la nivel naţional. Proiectul-pilot a fost demarat în judeţul Neamţ, în municipiul Roman, la care au participat tineri de peste 14 ani. Cele 3 ateliere organizate în Roman în 2020 au reprezentat un real succes. Am reuşit ca de la 67 de tineri participanţi la prima întâlnire să avem prezenţi 130 la cea de a doua, pentru ca la ultima întâlnire să vină alături de noi peste 300 de tineri dornici să înveţe şi să îşi descopere adevăratul potenţial.

Naşterea acestui proiect a venit în condiţiile în care realităţile sociale sunt în continuă şi rapidă schimbare, iar pregătirea şcolară nu acoperă întreaga nevoie de dezvoltare personală şi cunoaştere a regulilor sociale, economice, administrative şi politice care influenţează evoluţia tinerilor.

Potenţialul, ideile şi dorinţele tinerilor trec cu prea mare uşurinţă pe lângă noi, adulţii. Tocmai de aceea am venit în sprijinul tinerilor care au ambiţii şi îşi doresc să reuşească în viaţă, să cunoască succesul şi satisfacţia visului împlinit. Prin activităţile desfăşurate în cadrul proiectului am vrut să le oferim o şansă unică de a fi ascultaţi, îndrumaţi şi antrenaţi pentru a-şi identifica şi valorifica potenţialul nativ.

Efervescenţa lor şi participarea tot mai numeroasă m-au convins de faptul că acest program îi ajută.

Acum, după 2 ani de pauză, alături de echipa mea voi face pasul următor în acest proiect, care va implica tinerii din Roman. Împreună vrem să punem bazele unui grup de tineri dornici să se implice şi să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea comunităţii din care fac parte! Vrem să motivăm tinerii să devină modele pentru generaţiile viitoare!

Tinerii, pentru a-şi atinge potenţialul uriaş pe care îl au, trebuie sprijiniţi. Tocmai de aceea îi vom ajuta să întâlnească oameni deosebiţi, adevăraţi profesionişti, persoane cu puterea de a inspira şi educa prin discursul şi experienţa lor.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Impozitarea progresivă pentru scăderea taxelor plătite de salariaţii cu venituri mici şi protejarea categoriilor vulnerabile"

În contextul creşterii accelerate a preţurilor la energie şi alimente, în dezbaterea publică a revenit tema impozitării progresive. Ştiu că aici avem două tipuri de reacţii - una că nu trebuie să renunţăm la cota unică, care a fost introdusă în 2005 de o guvernare de dreapta, iar a doua, că astfel vor creşte impozitele, nu se mai spune că ar creşte probabil impozitele la cei cu salarii mari.

Eu cred că trebuie să avem o discuţie sinceră pe acest subiect. Este evident că inflaţia nu produce efecte egale în societate. Creşterea preţului la uleiul alimentar e resimţită puternic de cei cu salarii mici, dar e aproape insesizabilă pentru cineva cu salarii mari. Prin urmare, inflaţia, în termeni reali creşte decalajele din societate. Cei săraci o duc mult mai rău, în timp ce persoanele mai înstărite trec mult mai uşor prin criză.

Ca parlamentari, votaţi de cetăţeni, avem datoria de a ne asigura că îi protejăm pe toţi cetăţenii în faţa noilor provocări economice generate de creşterea preţurilor la energie şi de războiul din Ucraina. Iar cei mai vulnerabili sunt salariaţii cu venituri mici şi mai ales cei care mai au în îngrijire şi unul sau mai mulţi copii. Aici inflaţia se resimte cel mai tare. Iar dacă suntem solidari, pentru că noi trăim cu toţii în această societate, atunci, ar trebui să îi protejăm şi pe cei vulnerabili, care nu din vina lor, nu mai pot face cheltuielilor. Eu, de pildă, aş fi de acord să plătesc un impozit mai mare pe veniturile din salarii, pentru a permite adoptarea unui impozit mai mic la salariaţii cu venituri mici. Deci, sunt cu totul de acord cu o impozitare progresivă.

Aş vrea vă fac cunoscut faptul că în Uniunea Europeană cota unică este prezentă doar la ţări din fostul bloc comunist. Ţările capitaliste puternice au cotă progresivă. Aşa e normal să fie, pentru a păstra cât de cât un echilibru în societate.

În plus, România nu mai are demult cotă unică. Deci, apărătorii cotei unice nu mai au nimic de apărat. La salarii avem impozit zero la IT construcţii, agricultură şi 10% pentru celelalte salarii. La pensii avem 0% impozit până în 2.000 de lei şi 10% la ce depăşeşte acest prag. În afaceri, avem 1% din cifra de afaceri la microîntreprinderi şi 16% la firmele care plătesc impozit pe profit. Deci, cota de 16% adoptată în 2005 nu mai există demult.

Admit, deci, cota progresivă, însă doar cu trei condiţii care, cred eu, pot fi îndeplinite de acest guvern - adoptarea unei astfel de măsuri să fie realizată în mod predictibil, adică să fie aprobată cu cel puţin 6 luni înainte de finalul anului, pentru a fi aplicată în anul următor; în al doilea rând statul, respectiv ANAF, să îşi pună bine la punct sistemul informatic, astfel încât să poată globaliza veniturile din salarii ale tuturor contribuabililor, fără a-i pune pe aceştia să completeze alte declaraţii, ceea ce ar însemna o creştere şi mai mare a birocraţiei; nu în ultimul rând, introducerea unui astfel de model de impozitare trebuie să ducă în mod necesar la o scădere a impozitului la salariaţii cu venituri mici, astfel încât aceştia să rămână cu mai mulţi bani în buzunar pentru a putea face faţă creşterii preţurilor.

Domnul Constantin Şovăială:

"Gazul românesc - sursă de securitate la Marea Neagră şi în Europa"

Ziua de astăzi este una crucială pentru viitorul României, pentru securitatea ţării din punct de vedere energetic şi chiar economic.

Suntem chemaţi astăzi să dăm un vot pentru Legea offshore. Conflictul din Ucraina ne-a arătat cât de important este să avem propriile resurse de energie şi cât de mult contează solidaritatea lumii libere. Prin această lege nu doar că vom explora propriile resurse, ci nu vom sprijini un regim care duce un război nedrept la graniţa ţării noastre.

Prin votarea acestei legi, România va fi o ţară sigură din punct de vedere energetic şi independentă de piaţa externă. Prioritate la cumpărare va avea statul român, iar surplusul va fi vândut în exterior.

Doar fiind o ţară sigură, pe propriile picioare, putem deveni un furnizor regional de securitate energetică şi nu numai la Marea Neagră.

Astăzi, deblocăm investiţiile din Marea Neagră şi asigurăm investitorii că avem un cadru legal stabil şi predictibil. Prea multe Guverne şi coaliţii, majorităţi parlamentare şi partide mici au încercat să treacă această lege. Au fost multe interese meschine. Astăzi, sper să le punem capăt.

Primii metri cubi de gaz ar urma să ajungă în conductele româneşti chiar din această vară.

Pe lângă exploatările din Marea Neagră, începând cu anul 2024, va demara şi exploatarea celui mai mare zăcământ onshore descoperit în ultimii 30 de ani pe teritoriul României, la Caragele, judeţul Buzău.

Partidul Forţa Dreaptă a susţinut două amendamente care au fost respinse de comisiile de specialitate:

• Racordări gratuite ale gospodăriilor, pentru ca fiecare român să beneficieze de gazul românesc direct;
• Din impozitul pentru venituri suplimentare ale operatorilor petrolieri din Marea Neagră, să fie folosite şi pentru investiţii în eficienţa energetică şi în producţia de energie regenerabilă şi în cogenerare de înaltă eficienţă.

Nu au trecut de votul parlamentarilor din comisiile de specialitate, însă parlamentarii Forţei Drepte le vor susţine în plenul Camerei Deputaţilor şi vor reveni cu ele la momentul potrivit, poate când va exista o altă majoritate parlamentară.

Aceste amendamente sunt unele juste şi vor fi incluse în lege, mai devreme sau mai târziu.

Doamna Cristina Burciu:

"Susţinerea şi respectul pentru familie, în centrul preocupărilor Guvernului"

Printr-o rezoluţie din anul 1993, ziua de 15 mai a fost declarată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite ca fiind Ziua Internaţională a Familiei. Obiectivul principal al acestei zile este de a accentua importanţa familiei şi a promova valorile familiei - egalitatea, dragostea, respectul, împărţirea echitabilă a responsabilităţilor casnice, combaterea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, copiilor, persoanelor în vârstă, etc..

În intenţia comunităţii internaţionale, Ziua Familiei a fost menită a fi un prilej de sensibilizare a tuturor cetăţenilor şi autorităţilor cu privire la problemele cu care se confruntă familia în societatea contemporană, dar şi o bună ocazie de a celebra uniunea dintre soţ, soţie şi copii.

Recenta aniversare a Zilei Internaţionale a Familiilor, care coincide şi cu Ziua familie române, a readus în atenţia publică rolul clasei politice autohtone în promovarea respectului şi atenţiei pentru familie.

Din acest punct de vedere, Guvernul şi majoritatea parlamentară PNL au iniţiat numeroase strategii şi proiecte legislative şi guvernamentale, destinate îmbunătăţirii condiţiei familiilor din România, precum şi pentru creşterea dorinţei şi responsabilităţii românilor de a-şi forma o familie.

Nu în ultimul rând, Ziua Familiei este o oportunitate de a face front comun împotriva fenomenului violenţei domestice şi pentru protejarea drepturilor copilului.

Desigur, sunt încă o serie de probleme cărora trebuie să le găsim rezolvarea în plan legislativ, cele mai stringente fiind violenţa domestică şi inegalitatea de şanse între bărbaţi şi femei. Sunt două capitole sensibile ale prezentului, unde înregistrăm încă, din păcate, recorduri nedorite.

Sunt convinsă însă că Guvernul Ciucă este preocupat de creşterea numărului femeilor supuse violenţelor de toate genurile, precum şi de faptul că mult mai mulţi bărbaţi se află în posturi cheie de conducere, îndeosebi în companiile de stat, comparativ cu femeile, inechităţi ce trebuie în cel mai scurt timp corectate.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Programele de sprijin ale fermierilor şi dezvoltarea agriculturii, priorităţi ale guvernării PSD"

Pentru a dezvolta agricultura românească şi a susţine fermierii, PSD a lansat o serie de măsuri concrete de sprijin destinat acestui sector vital, în scopul evitării unei crize alimentare, dar şi pentru a asigura securitatea alimentară a românilor în această perioadă dificilă.

Astfel, PSD a iniţiat o serie de programe de sprijin direct pentru fermieri, care creează condiţiile optime atât dezvoltării culturilor deficitare, cât şi pentru creşterea independenţei României faţă de produsele din import.

Un exemplu elocvent în acest sens este creşterea exponenţială a numărului fermierilor care beneficiază în acest an de programul de susţinere a producţiei de usturoi, care, în unele judeţe din ţară, s-a dublat faţă de anul trecut. Fermierii înscrişi în Programul pentru susţinerea producţiei de usturoi pot primi un sprijin financiar de 3.000 de euro pe hectar, producţia minimă fiind de 3 kilograme pentru 10 metri pătraţi. În acest an, pentru susţinerea cultivării usturoiului alocarea bugetară la nivel naţional este de 22,2 milioane de lei.

Accesările Programului "Usturoiul" reprezintă garanţia unei producţii mari în acest an, care va duce la înlocuirea usturoiul importat din China, cu usturoi sănătos şi gustos din producţia internă.

Remarc faptul că un alt program de succes, respectiv cel de sprijinire a cultivării tomatelor, şi-a demonstrat din plin viabilitatea, în pieţele autohtone ajungând produse romaneşti sănătoase. Acest lucru a determinat o scădere majoră a preţurilor roşiilor, în unele zone ale ţării reducându-se la jumătate faţă de acum două săptămâni.

În acest context, este apreciabilă decizia ministrului PSD al agriculturii şi dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, care a extins acest tip de programe la nivelul altor produse, respectiv la legumele din zonele protejate, la strugurii de masă şi la cartofi. Pentru implementarea ultimelor două programe a fost alocată suma de 6 milioane de euro doar pentru acest an, un buget realmente încurajator pentru agricultori.

Mai mult, pentru a preveni dependenţa de importuri, PSD a prevăzut în Planul Naţional Strategic fonduri europene de 50 de milioane de euro, în vederea construcţiei unor depozite pentru cartofii de consum, rezultatul direct fiind păstrarea în stare bună a produselor în scopul comercializării pentru un timp mai îndelungat.

Nu în ultimul rând, PSD a extins sprijinul pentru fermieri şi prin finanţarea unor investiţii care să le asigure independenţa din punct de vedere energetic. Concret, Guvernul a adoptat un act normativ care permite accesul fermierilor şi al antreprenorilor din industria alimentară la sumele europene alocate prin Fondul de Modernizare, în scopul construirii unor facilităţi pentru producerea de energie regenerabilă. Vor fi utilizate cât mai mult posibil acoperişurile fermelor şi fabricilor de profil, pe care vor fi montate panourile fotovoltaice, pentru a păstra în circuitul agricol suprafeţe suficiente de teren arabil pentru menţinerea unui nivel ridicat al producţiei.

În consecinţă, măsurile PSD vor sprijini fermierii şi antreprenorii să investească bani europeni în capacităţi de producere a energiei regenerabile, fie din surse fotovoltaice, fie din biogaz sau biomasă, pentru a deveni mult mai viabili economic şi mai stabili pe piaţă.

Doamna Cristina Trăilă:

Israelul a împlinit 74 de ani de independenţă, de progres şi democraţie!

Pe 14 mai 1948, prim-ministrul israelian, David Ben Gurion, a proclamat înfiinţarea statului modern Israel.

România a fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa poporului israelian şi este singurul stat european care are relaţii solide şi neîntrerupte de prietenie, cooperare şi susţinere cu Ţara Sfântă de mai bine de 70 de ani. Parteneriatul dintre popoarele noastre este unul real, care a înregistrat constant, pe parcursul celor şapte decenii, un curs ascendent.

Între români şi evrei, există o legătură indisolubilă. Mulţi israelieni de origine română au contribuit, de-a lungul istoriei, la succesul statului israelian. De altfel, mulţi evrei au contribuit la dezvoltarea României.

Cu ocazia sărbătoririi înfiinţării statului Israel, este important să subliniem lupta grea pe care israelienii au dus-o pentru a deveni un popor independent. Antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură sunt unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Israelul. Combaterea acestor fenomene negative este o misiune pentru fiecare dintre noi, iar umanitatea, respectul şi iubirea faţă de ceilalţi trebuie să reprezinte chintesenţa existenţei noastre!

Israelul este un adevărat exemplu de putere şi credinţă. Holocaustul a reprezentat una dintre cele mai mari atrocităţi din istorie, în timpul căreia şase milioane de evrei şi-au pierdut viaţa! În 1945, torturile şi ororile au fost oprite, iar trei ani mai târziu, cu o forţă incredibilă, poporul israelian îşi proclama independenţa, îmbrăţişând ferm democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale şi valorile unei societăţi moderne!

Este o onoare pentru mine să fac parte din Grupul de prietenie cu statul Israel din cadrul Camerei Deputaţilor, în calitate de secretar, şi să promovez lupta împotriva antisemitismului şi a discriminării, să militez pentru prezervarea memoriei Holocaustului şi să mă implic în dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări la nivel parlamentar.

Cu ocazia celebrării a 74 de ani de la proclamarea independenţei statului Israel, poporul român transmite poporului israelian cele mai calde urări!

La mulţi ani, Israel! La mulţi ani, israelieni!

Domnul Dănuţ Aelenei:

"România, ţara umilinţei pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii"

În lume, peste 65 de milioane de oameni sunt imobilizaţi în scaunul cu rotile, cam 1% din populaţia planetei. Sunt persoane cu nevoi speciale, care, la noi, sunt aproape total ignorate de stat, în cazul în care nu sunt umilite de-a dreptul. Autorităţile n-au nici măcar o evidenţă clară a celor care nu pot să meargă - sunt câteva zeci de mii sau poate chiar sute de mii. Deşi legea spune clar că trebuie sa li se asigure căi de acces în toate instituţiile publice, prea puţini s-au preocupat de asta.

Participarea deplină a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa economică şi socială reprezintă un vector important în succesul Strategiei Europa 2020 în ceea ce priveşte promovarea unei creşteri economice inteligente, bazată pe inovare şi cercetare, dezvoltare durabilă şi favorabilă incluziunii. De asemenea, Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România în anul 2010, dar şi de Uniunea Europeană în 2011 - fiind primul tratat internaţional ratificat de UE, susţine creşterea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi în cadrul comunităţii prin promovarea, protecţia şi asigurarea exercitării depline şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi şi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. Între principiile/obligaţiile stabilite de Convenţie se află şi cel privind accesibilitatea la mediul fizic, social, economic şi cultural, la sănătate, educaţie şi la informare şi comunicare, pentru a da posibilitatea persoanelor cu dizabilităţi să se bucure pe deplin de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Prin accesibilitate, Convenţia înţelege eliminarea tuturor obstacolelor şi a barierelor în calea participării depline a persoanelor cu dizabilităţi în toate domeniile, respectiv asigurarea în condiţii de egalitate cu ceilalţi a accesului la mediul fizic, la transport, informaţie şi mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologii şi sisteme informatice şi la alte facilităţi şi servicii furnizate publicului larg.

Din păcate, în România, mediul public nu este încă accesibil persoanelor cu dizabilităţi în cea mai mare parte. Există instituţii publice importante, care lucrează direct cu publicul, şi totuşi nu au o rampă de acces în clădire, un ascensor sau minime facilităţi de comunicare cu cetăţenii cu dizabilităţi. Deşi, în teorie, cadrul legislativ existent, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, contribuie la respectarea normelor europene privind accesibilizarea mediului public, în practică, respectarea acestuia lasă de dorit. Lipsa fondurilor necesare este motivul invocat de conducerea acestor instituţii pentru lipsa accesibilizării.

O rampă sau o platformă mobilă pot transforma radical viaţa unui om ţintuit în scaunul cu rotile. Reprezintă diferenţa între a călători singur prin oraş, a vizita un muzeu sau a-ţi plăti singur impozitele şi a avea în permanenţă nevoie de sprijinul cuiva.

Persoanele cu dizabilităţi se lovesc zilnic de nepăsarea autorităţilor. Cu toate că România s-a angajat în 2006 să rezolve problema rampelor în termen de 6 luni, nici azi, la 16 ani distanţă, nu se oferă acces persoanelor cu deficienţe locomotorii în toate instituţiile publice. Iar acolo unde acestea există sunt nefuncţionale. Ajunse în faţa unei asemenea rampe, persoanele cu handicap locomotor stau afară şi aşteaptă pe cineva să-i ajute fie din cauză că au fost prost gândite, cu o înclinaţiei prea mare sau pavate cu gresie lucioasă, fie că platformele motorizate, achiziţionate pe bani grei sunt nefuncţionale sau nu au personal care să le exploateze. Şi este frustrant pentru aceste persoane să vadă că nu pot să se descurce stand în vânt şi în ploaie, aşteptând mila statului.

Persoanele cu dizabilităţi locomotorii sunt condamnate să stea în casă fără a mai fi integrate în societate. Li se îngrădeşte accesul în toate instituţiile statului, primării, prefecturi, judecătorii, şcoli şi facultăţi, teatre şi săli de concerte etc.

Aproape o mie de instituţii publice de stat din întreaga ţară nu au rampe pentru persoanele cu dizabilităţi, cel puţin aşa arată ultimul raport al Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială.

Revoltător este că acestor instituţii li se adaugă bisericile, unde toţi ar trebui sa fim trataţi egal, dar şi Parlamentul României care ar trebui să fie un exemplu în modul de aplicare şi respectare a legilor.

Palatul Parlamentului, cea mai cunoscută clădire din România, pe lângă faptul că a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, nu are decât o singură intrare prevăzută cu platformă mobilă pentru persoanele cu handicap locomotor, platformă care poate deveni neutibilizabilă atunci când singura persoană care o deserveşte este liberă sau implicată în alte activităţi. Clădirea Palatului Parlamentului nu are prevăzută la niciuna dintre intrările de acces rampe pentru persoanele care se pot deplasa decât în cărucior, iar deplasarea către intrarea prevăzută cu platformă mobilă a acestor persoane este o adevărată aventură - căi de acces degradate,trotuare pline cu gropi sau blocate pentru diverse lucrări cu garduri metalice, cu dale lipsă, cu borduri înalte care nu permit trecerea în siguranţă acolo unde este cazul de pe trotuar pe partea carosabilă. Deci, aşa cum se zice, "peştele de la cap se strică"!

Accesibilitatea este practic prima condiţie pentru a putea vorbi mai departe despre incluziunea reală a persoanei cu dizabilităţi în societate. În măsura în care o persoană cu dizabilităţi poate să se deplaseze de la domiciliu la şcoală sau la un loc de muncă, poate să îşi desfăşoare activitatea folosind tehnologii adecvate, poate să aibă acces la alte servicii publice furnizate de autorităţile statului - abia atunci putem vorbi despre participare la viaţa socială.

În data de 15 aprilie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 375 bis Strategia naţională din 6 aprilie 2022 privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi "O Românie echitabilă" 2022 - 2027, aliniindu-ne astfel la cerinţele legislative ale Consiliului European. Sper ca această strategie să nu rămână numai pe hârtie.

Domnul Dumitru Rujan:

"Pachetul «Sprijin pentru România» devine realitate!"

Traversăm o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic cauzată atât de cei doi ani de pandemie, precum şi de alţi factori externi, precum creşterea preţurilor internaţionale la produsele energetice şi agresiunea rusă din Ucraina. Toţi cetăţenii europeni au resimţit efectele negative ale scumpirilor care au afectat inclusiv produsele de bază. În acest context, mă bucură reacţia rapidă şi fermă a Guvernului condus de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, materializată într-un amplu program de sprijin pentru românii cu venituri mici, pentru IMM-uri, pentru industria alimentară, pentru fermieri şi pentru administraţiile publice locale. Peste 17 miliarde de lei sunt distribuiţi în economie şi societate pentru a reduce impactul scumpirilor din ultima perioadă.

Atunci când a fost lansat Programul "Sprijin pentru România", gurile rele au început să spună că sunt promisiuni, că măsurile sunt bune, dar nu se vor implementa. Din fericire, în fiecare săptămână, Guvernul condus de Nicolae Ciucă pune în practică, punct cu punct, fiecare dintre măsurile anunţate. Spre exemplu, doar săptămâna care a trecut, au fost adoptate acte normative pentru acordarea tichetelor de 250 de lei/două luni pentru alimente de bază şi masă caldă, cu o valoare totală de peste 3 miliarde de lei, din care jumătate sunt fonduri europene.

De asemenea, a fost adoptat actul normativ pentru ajustarea preţului la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, prin care s-au deblocat toate proiectele de investiţii la nivel naţional afectate de creşterea materialelor de construcţii.

O altă măsură deosebit de importantă vizează siguranţa alimentară din ţara noastră. În acest sens, un sprijin în valoare de 300 de milioane euro a fost aprobat pentru industria alimentară, acvacultură, piscicultură şi agricultură, fiind acordat pe două măsuri: microgranturi şi granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri. Mai trebuie să adaug faptul că şi celelalte măsuri asumate de Guvern vor fi aplicate în cel mai scurt timp, actele normative fiind deja pregătite, iar resursele financiare asigurate.

Pe lângă măsurile din Programul "Sprijin pentru România", ţin să-i felicit pe colegii care sprijină Guvernul prin votul favorabil asupra legii care face posibilă exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, dar şi de la Caragele, din judeţul Buzău. Desprinderea treptată de importurile de energie şi câştigarea independenţei energetice a României va reprezenta un punct crucial în dezvoltarea economică a ţării noastre, precum şi câştigarea rolului strategic de lider regional în furnizarea de energie.

Aş încheia asigurându-vă că România este guvernată bine şi că perspectivele de dezvoltare sunt din ce în ce mai bune!

Doamna Angelica Fădor:

Prin această declaraţie politică doresc să readuc în atenţia dumneavoastră câteva dintre măsurile aprobate prin Pachetul "Sprijin pentru România", măsuri menite să sprijine mediul de afaceri, investiţiile, precum şi să protejeze locurile de muncă:

• Schema de ajutor de stat pentru operatorii economici din sectorul transportului rutier de mărfuri şi persoane, pentru compensarea creşterii preţurilor la carburanţi. Bugetul este de 300 de milioane de lei şi se estimează că vor fi aproximativ 3.000 de companii beneficiare;
• Ajustarea contractelor de investiţii publice în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, ca răspuns la creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport şi utilaje; în acest an, pentru susţinerea investiţiilor publice suma pusă la dispoziţie va fi de 5,2 miliarde lei;
• Prelungirea şomajului tehnic de 75% din salariu până la sfârşitul anului pentru angajaţii firmelor afectate de războiul din Ucraina; valoarea programului este de 450 de milioane de lei, iar finanţarea se va face din fonduri europene;
• 300 de milioane de euro granturi, capital de lucru, pentru fermierii români;
• Salariul minim în agricultură şi industria alimentară de 3.000 de lei brut, asemănător celui din sectorul construcţiilor.

Astfel, în faţa provocărilor sociale şi economice cu care ne confruntăm, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă vine cu soluţii de sprijin pentru românii a căror viaţă a fost afectată de perioada de pandemie, iar acum este afectată de explozia preţurilor la bunurile de consum. Programul "Sprijin pentru România" este încă o dovadă a faptului că în centrul activităţii Guvernului se află cetăţeanul şi economia ţării.

Nu pot să închei declaraţia mea fără a le vorbi sucevenilor, pe care sunt onorată să îi reprezint în Parlament, şi despre Programul "Anghel Saligny".

Prin acest Program, judeţul nostru va primi aproape 1,7 miliarde de lei pentru dezvoltare - 713.111.162 lei pentru apă şi canalizare şi 950.814.883 lei pentru drumuri şi poduri. De asemenea, judeţului Suceava i-au fost alocaţi aproape 230 de milioane de lei pentru dezvoltarea reţelei de gaz, una dintre cele mai mari alocări la nivel naţional!

Toate aceste măsuri pe care le-am enumerat întregesc viziunea şi promisiunea Partidului Naţional Liberal privind investiţiile necesare dezvoltării ţării noastre şi creşterii calităţii vieţii fiecărui român.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, devine din ce în ce mai puternică!"

Războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei pare, pe zi ce trece, că atinge obiective contrare celor avute în minte de ruşi. Pe lângă faptul că armata ucraineană începe să câştige din ce în ce mai mult teren în faţa invadatorilor, efectele invaziei au răsunat în părţile cele mai puţin aşteptate. Începând cu Elveţia, care a renunţat la neutralitate şi a aplicat sancţiuni economice Rusiei la unison cu toată Uniunea Europeană, astăzi avem două ţări importante care şi-au anunţat dorinţa de a deveni parte a Alianţei Nord-Atlantice. Este vorba despre Finlanda şi Suedia.

Deşi procesul de reflecţie al celor două ţări de a adera la NATO nu este de dată recentă, invazia ilegală şi neprovocată a Rusiei în Ucraina a făcut ca aceste două state, cu o tradiţie istorică de neutralitate, să caute protecţia colectivă a ţărilor paşnice şi civilizate din Europa. Dacă Putin a pornit războiul cu gândul că va diminua prezenţa NATO în regiune, s-a trezit astăzi în faţa contrariului. Graniţa NATO se va extinde, iar Marea Baltică se va transforma, făcând abstracţie de exclava rusă Kaliningrad, într-o mare NATO. Este răspunsul ferm pe care îl primeşte dictatorul Vladimir Putin. NATO nu se extinde aşa cum a obişnuit Rusia ţaristă, Uniunea Sovietică sau Federaţia Rusă de astăzi. Statele, în virtutea dreptului lor inalienabil de a-şi decide singure soarta, doresc să fie parte dintr-o alianţă care înseamnă securitate, prosperitate şi libertate.

În prezent, NATO reuneşte 30 de state membre, 21 dintre acestea fiind şi membre ale UE. Odată cu aderarea Finlandei şi Suediei, NATO va ajunge la 32 de membri şi 23 de state ale UE concomitent. Armatele celor două ţări sunt redutabile şi reprezintă pentru Organizaţia Nord Atlantică o "achiziţie" însemnată, ele devenind importante furnizoare de securitate regională, în special pentru ţările baltice. România va sprijini activ aderarea cât mai rapidă a celor două state, cărora trebuie să li se ofere garanţii de securitate încă din timpul procesului de aderare, pentru a nu ne trezi în situaţia în care Putin, într-o altă decizie iraţională, porneşte o acţiune cu caracter militar împotriva lor.

De asemenea, suntem fermi susţinători ai parcursului european şi euroatlantic al Republicii Moldova şi Ucrainei. România este un furnizor de securitate regională în cadrul NATO, un stat care va promova şi va lupta mereu pentru dreptul fiecărui popor de a-şi decide calea pe care vrea să o urmeze!

Doamna Mirela Furtună:

"Mai mulţi bani pentru România"

Una dintre crizele recente cu care se confruntă statele din flancul estic al Uniunii Europene este cel al gestionării fluxului de migranţi din Ucraina.

Europarlamentarii PSD au susţinut încă de la începutul conflictului că va fi necesar stabilirea unui mecanism pentru accesarea fondurilor europene pentru statele din prima linie, aşa cum există pentru ţările din flancul sudic pentru gestionarea fluxului de migranţi din Africa şi Orientul Mijlociu.

Demersurile PSD pe plan european pentru a determina o reacţie de solidaritate a Uniunii Europene faţă de statele din prima linie care gestionează situaţia refugiaţilor sau care sunt cele mai afectate de consecinţele economice ale războiului din Ucraina încep să dea rezultate.

Astfel, 10 state din UE, printre care şi România, au formulat o scrisoare prin care solicită Comisiei Europene fonduri pentru gestionarea crizei refugiaţilor şi impactul economic al conflictului din Ucraina.

Până în prezent, Comisia Europeană a acceptat activarea unor mecanisme financiare deja existente la nivelul UE (Cohesion’s Action for Refugees in Europe - CARE şi REACT-EU), însă o parte din fondurile disponibile prin aceste instrumente au fost utilizate în pandemia COVID, fiind necesare alte măsuri financiare.

În acest sens, cele 10 state solicită flexibilizarea bugetului multianual al Uniunii Europene, astfel încât să se permită transferarea unor fonduri de la anumite capitole către chestiunile generate de problemele din Ucraina.

De asemenea, se mai solicită intervenţii ad-hoc din partea Comisiei Europene pentru sprijinirea fluxurilor de refugiaţi.

PSD se va lupta ca România să primească mai mulţi bani de la UE, astfel încât să existe o flexibilitate mai mare bugetară pentru măsurile sociale şi investiţiile atât de necesare României.

Domnul George Şişcu:

"Şansa unei generaţii - vom investi în România, în următorii ani, echivalentul a jumătate din PIB-ul anual al ţării!"

Avem la dispoziţie zeci de miliarde de euro în următorii ani pentru a face investiţii. În afară de cele 29 miliarde de euro din PNRR, vor intra în România peste 30 de miliarde de euro în cadrul exerciţiului financiar 2021-2027.

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, a venit cu veşti bune după o vizită la Bruxelles, el susţinând că aprobarea Acordului de Parteneriat 2021-2027 intră în linie dreaptă pentru investiţii europene de 30,4 miliarde euro.

La fel de important este că a fost agreată o schemă de ajustare a preţurilor de minim 700 milioane de euro de care avem nevoie pentru deblocarea şantierelor de construcţii. Este foarte importantă această măsură, pentru că preţurile au tot crescut în ultima perioadă, iar proiectele de infrastructură riscă să fie blocate.

Pe de altă parte, este urgent să fie accelerate procedurile pentru demararea proiectelor prin PNRR. Avem la dispoziţie 29 de miliarde de euro, dar banii nu vor veni oricum, ci avem nevoie de proiecte concrete, dar mai ales este obligatoriu ca acestea să fie finalizate până în 2026. Altfel, vom fi puşi să returnăm banii. Suntem într-o cursă contracronometru, iar orice zi care trece şi în care nu se face nimic poate fi considerată o zi pierdută.

Acelaşi ministru Marcel Boloş preciza recent că se uită cu invidie la Italia care a implementat deja 10% din PNRR. Este evident un semnal de alarmă tras de ministrul fondurilor europene.

Din păcate, avem experienţa neplăcută din anii anteriori, când nu am reuşit să atragem integral banii de la Uniunea Europeană. Nici măcar nu este cazul să inventăm noi roata, ci ar trebui să vedem cum au reuşit alţii să fie campioni la atras fonduri. Mă refer, în primul rând, la Polonia, care în exerciţiile financiare anterioare a atras sută la sută din fondurile alocate.

Sunt proiecte mari de infrastructură de care ţara noastră are nevoie. Vedem că securitatea alimentară a devenit punct central pe agenda statelor din întreaga lume. Pandemia ne-a demonstrat de asemenea că este necesar să ai un sistem medical bine pus la punct.

Banii europeni reprezintă resursa principală pentru a moderniza România. PIB-ul României este estimat la finalul acestui an la 260 miliarde de euro. În următorii 6-7 ani avem la dispoziţie, dacă adăugăm şi banii pentru investiţii de la bugetul naţional, cam jumătate din PIB-ul ţării pentru a schimba în bine faţa României. Suntem într-un moment prielnic, nici măcar un euro nu trebuie irosit!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Sprijin real pentru români, într-o perioadă extrem de grea!"

Guvernul condus de Nicolae Ciucă continuă să ia decizii necesare implementării Pachetului "Sprijin pentru România". Tocmai în acest sens a fost aprobată depunerea cereri lor de finanţare pentru investiţiile de peste un milion de euro, care acoperă 92 de domenii de activitate.

De asemenea, sunt luate măsuri pentru ca angajaţii cu salarii mici să aibă venituri mai mari, pentru a face faţă creşterii preţurilor: 200 de lei în plus la salariul minim, fără taxe de la stat. Această măsură permite angajatorilor să majoreze salariile angajaţilor, opţional, cu 200 de lei, fără ca suma să fie impozitată, începând cu 1 iunie. Reglementarea regimului fiscal derogatoriu are ca scop combaterea consecinţelor sociale negative cauzate de creşterea preţurilor.

Concret, de la 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii pentru suma de 200 de lei.

Ministerele lucrează pentru implementarea următoarelor măsuri din pachet. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de ministrul PNL Marcel Boloş, are în lucru acte normative pentru asigurarea cadrului legislativ necesar punerii în aplicare a celorlalte măsuri din Pachetul Sprijin pentru România la timp, aşa cum şi-au asumat PNL şi Guvernul.

Însă, pe lângă Pachetul "Sprijin pentru România", Guvernul identifică noi modalităţi pentru a creşte nivelul investiţiilor. În acest sens, Guvernul a aprobat Fondul de modernizare, prin care se alocă 13 miliarde de euro pentru energie regenerabilă. Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă care stabileşte funcţionarea Fondului de Modernizare, prin care se alocă bani pentru proiecte care contribuie la independenţa energetică a României.

Totodată, se are în vedere lucrul în parteneriate prin acorduri cu alte ministere şi instituţii publice centrale. De exemplu, Ministerul Agriculturii va derula proiecte pentru energie regenerabilă şi biogaz care să asigure independenţa energetică a fermelor.

Pentru a putea combate efectele negative din punct de vedere al economiei, avem nevoie de investiţii. Doar aşa putem să ne asigurăm că România va trece cu bine peste această perioadă.

Doamna Alexandra Huţu:

"Familia trebuie să fie în centrul comunităţii şi în centrul preocupărilor statului!"

La finalul săptămânii trecute, a fost celebrată Ziua Internaţională a Familiei şi Ziua familiei din România, eveniment care se celebrează începând cu anul 1995, cu scopul de a promova rolul esenţial al acestei instituţii, ca formă socială de bază în orice societate.

Tema aleasă de ONU pentru Ziua Internaţională a Familiei în acest an este "Familiile şi urbanizarea", însă în alocuţiunea mea de astăzi vreau să pun accentul pe importanţa şi necesitatea susţinerii pe care statul trebuie să o acorde familiei, ca centru de referinţă a politicilor sale publice.

Este o realitate de necontestat faptul că familiile sunt nucleul de bază al societăţii pentru că ne naştem în familie, ne formăm şi ne maturizăm în familie şi apoi la şcoală, iar în final ne extindem familia şi ciclul social o ia de la capăt.

În ultimii doi ani, toată societatea românească, dar cu precădere familia şi copiii au avut de înfruntat pandemia, iar de câteva luni ne confruntăm cu o criză economică, socială şi umanitară generată de creşterea inflaţiei, de instabilitatea situaţiei de pe piaţa energiei şi în special a conflictului regional, care începe să aibă repercusiuni asupra fiecărui cetăţean şi fiecărei familii din ţara noastră.

În acest context, vreau să subliniez faptul că partidul din care fac parte şi pe care îl reprezint în Parlamentul României, PSD a pus întotdeauna în centrul preocupărilor sale familia şi copiii, cu precădere odată cu intrarea la guvernare la finalul anului trecut, când a solicitat expres înfiinţarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, astfel încât să fie elaborate măsuri dedicate familiilor cu copiii.

De asemenea, la nivelul Parlamentului, am demonstrat că PSD nu lasă niciun român la marginea societăţii şi am adoptat în procedură de urgenţă mai multe acte normative care dublează sumele alocate şi creşte numărul beneficiarilor de alocaţii de sprijin pentru familiile cu venituri mici, care au copii în întreţinere. Vor beneficia de acest sprijin familiile care au un venit mai mic de 400 de lei pe membru de familie şi nu de doar 200 de lei, cât era înainte. Sumele cresc de la 86 de lei la 172 de lei pentru familiile cu un copil şi ajung până 689 de lei pentru familia cu patru copii şi mai mulţi.

În acelaşi timp, s-a majorat cu 33% alocaţia zilnică de hrană pentru copiii din sistemul de protecţie socială şi urmează creşterea sumelor de bani pentru toate necesităţile acestora conform cadrului legal, precum şi o mărire a alocaţiei lunare de plasament. Mai mult decât atât, de la 1 iunie intră în vigoare acordarea de vouchere în valoare de 500 de lei pentru preşcolari şi familiile defavorizate, care au ca principal scop prevenirea abandonului şcolar, dar şi voucherele pentru alimente care se acordă strict persoanelor cu venituri mici: familii cu copii şi cu venituri mici de sub 600 lei pe membru, persoanele care se încadrează la venitul minim garantat, persoane cu dizabilităţi, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 de lei.

Nu trebuie să uităm că tot PSD a fost partidul care a condiţionat intrarea la guvernare în actuala coaliţie doar dacă se adoptă un pachet social la începutul acestui an pentru majorarea alocaţiilor pentru toţi copiii şi a pensiilor, pe lângă compensările şi susţinerea acordată pentru creşterile de preţuri la energie, alimente şi combustibili.

Atât eu, cât şi colegii mei suntem conştienţi că nu este suficient şi trebuie să mai creştem toate aceste sume şi să venim şi cu alte măsuri complementare, dar trebuia să începem de undeva cu implementarea acestor programe dedicate, pentru că, altfel, exista riscul ca multe familii să nu îşi mai poată plăti facturile sau să îşi trimită copiii la şcoală.

Fiecare familie din România trebuie să poată să îşi trimită copiii la grădiniţă, la o şcoală bună, la liceu şi facultate, să le dea un rost în viaţă copiilor, o meserie, un drum de urmat. Trebuie să ne asigurăm că alocaţia pentru copii este cu adevărat un instrument de susţinere a familiilor. La fel în ceea ce priveşte educaţia timpurie trebuie să asigurăm serviciile necesare copilului şi familiei sale în primii ani de viaţă. Educaţia timpurie trebuie să răspundă nevoilor speciale ale copilului, astfel încât să nu mai existe copiii înafara sistemului de educaţie, iar mamele să se integreze cât mai repede pe piaţa muncii. Familiile cu venituri reduse trebuie susţinute fie prin burse sociale sau asistenţă gratuită, astfel încât să nu mai avem situaţii în care părinţii să nu îşi pot trimite copiii la şcoală pentru că nu au bani de cărţi, rechizite sau transport şi mâncare. Din muncă cinstită fiecare familie din România trebuie să îşi permită o locuinţă decentă, o şcoală bună pentru copii şi un trai decent.

La nivel local, Organizaţia PSD Botoşani din care fac parte a arătat că ştie să fie solidară cu familiile de ucraineni care fug din faţa războiului. Toţi membrii, începând de la parlamentari, primari, consilieri judeţeni şi locali din judeţ, ne-am mobilizat odată cu începerea conflictului de la graniţele noastre pentru a sări în ajutorul cetăţenilor ucraineni care fug din faţa războiului. Astfel, am pregătit şi am pus la dispoziţia cetăţenilor ucraineni şi a familiilor acestora spaţii de cazare în centre sociale, cămine culturale, biserici şi locuinţe private. La cerere, aceştia au primit asistenţă juridică şi sprijin logistic în relaţia cu instituţiile statului român. De asemenea, acolo unde situaţia a impus-o, cetăţenii ucraineni au fost ajutaţi să-şi procure medicamentele de care au nevoie sau să îşi găsească un loc de muncă.

Aşadar, trebuie să ne implicăm fiecare dintre noi, indiferent de categoria socio-profesională din care facem parte, de locul pe care îl ocupăm în societate pentru a proteja în primul rând familiile din România, pentru a le respecta drepturile fundamentale şi pentru a le sprijini să se dezvolte şi să prospere, dacă vrem să avem o societate sănătoasă construită în jurul valorilor noastre naţionale, de familie creştină, munca cinstită şi solidaritate între oameni.

Domnul Ioan Balan:

"Urmează cea mai bună perioadă din ultimele decenii pentru modernizarea comunităţilor locale prin investiţii!"

Pentru autorităţile administraţiei publice din România urmează cea mai bună perioadă din perspectiva oportunităţilor financiare pentru susţinerea proiectelor de investiţii de interes local. Pe lângă programele naţionale de investiţii susţinute din bugetul naţional, zeci de miliarde de euro sunt disponibile pentru toată gama de proiecte necesare modernizării comunităţilor locale. Şcoli, creşe, grădiniţe, servicii sanitare, utilităţi, drumuri, poduri, infrastructură de transporturi, ape uzate, deşeuri, împăduriri, proiecte de mediu, dezvoltarea de unităţi de producţie locală şi lista de oportunităţi pare să nu se mai termine. Personal, nu pot să nu mă bucur când îmi amintesc despre faptul că mulţi primari harnici îşi propuneau obiective măreţe şi, într-un final, abandonau proiectele bune pentru oameni din cauza lipsei banilor. Din fericire, astăzi problema banilor nu mai există. Dimpotrivă, sumele uriaşe pe care le avem la dispoziţie, raportate la termenele scurte în care trebuie să utilizăm aceşti bani ne obligă fim eficace în acţiunile noastre pentru a nu rata această şansă istorică.

Îmi exprim satisfacţia că judeţul Suceava, unul dintre judeţele cu o populaţie mare între judeţele ţării, este unul dintre principalii beneficiari ai Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", cu proiecte de peste 1,66 miliarde lei. Mulţumesc, pe această cale, Guvernului condus de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, un guvern care a demonstrat prin fapte că România trebuie să se dezvolte armonios în toate provinciile sale, mai ales în zonele cu nevoi mai mari de finanţare.

Cu toate acestea, îmi doresc ca Suceava să privească cu maxim interes toate oportunităţile de finanţare care urmează să fie lansate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau prin programele operaţionale aferente cadrului financiar 2021-2027. Vorbim despre un volum uriaş de finanţare, de peste 80 de miliarde de euro, resurse din care judeţul meu poate să atragă alte câteva miliarde de lei, atât pentru investiţii publice, cât şi pentru dezvoltarea economiei din judeţ.

În ciuda evenimentelor din Ucraina, traversăm o perioadă de stabilitate politică şi guvernamentală care ne poate ajuta să punem în practică toate proiectele de dezvoltare. Depinde doar de noi, românii, dacă vom şti să fructificăm pe deplin aceste oportunităţi şi să punem în practică proiecte şi investiţii de cea mai bună calitate.

Domnul Ioan Vulpescu:

"De ce Primăria Generală a Capitalei este vinovată de subfinanţarea sectorului cultural bucureştean?"

Vreau să fiu cât se poate de bine înţeles! Subiectul acestei declaraţii politice nu are nicio legătură cu stânga sau dreapta. Are legătură cu binele public şi este despre calitatea politicilor publice în domeniul cultural, generate şi aplicate acum de Primăria Generală a Bucureştiului, un oraş mai mare decât câteva ţări, membre ale UE, în termeni de număr de locuitori. De ce Primăria Generală a capitalei a ucis din faşă independenţii din sectorul artelor spectacolelor?

Poziţia mea este cunoscută şi constantă, în materie - cultura traversează o criză, materială, dar şi morală, care nu cu rotaţia cadrelor se rezolvă, şi nici invocând greaua moştenire.

Este dezamăgitor să vezi că singurul lucru care a reuşit să stârnească interesul populaţiei bucureştene, şi nu numai, pentru zona culturală, a fost scandalul iscat între Primăria Capitalei şi teatrele bucureştene, care de curând au fost supuse evaluării anuale a managerilor. În urma acestor evaluări, managerul Teatrului Nottara a fost demis, managerul Teatrului Metropolis a demisionat şi două posturi au fost scoase la concurs, pentru Teatrul Excelsior şi Opera Comică pentru copii, fie sub pretextul unor investiţii prea mari în producţii care au adus încasări mai mici decât aşteptările Primăriei Municipiului Bucureşti, fie sub pretextul unor investiţii prea mici în proiecte culturale, în condiţiile în care cea mai mare parte din bugetele instituţiilor de cultură din România merge către plata salariilor angajaţilor şi către cheltuielile de întreţinere a instituţiei. Proiectele culturale se fac, după cum bine ştim, din mărunţişul rămas după împărţirea banilor de la Buget. Interesantă este retorica din dialogul dintre unii reprezentanţi ai instituţiilor de spectacolelor şi Primărie. "Pentru că te-am votat, trebuie să ne ajuţi!". Greşit! Pentru că e în fişa postului, primarul general este responsabil de dezastrul subfinanţării acestor instituţii, înţelegând că singurul rol pe care îl are e să distribuie manageri în spectacolul puterii, adică, cine să conducă mai convenabil forme de faliment cultural.

Este momentul în care Primăria Generală trebuie să se trezească şi să înţeleagă că nu este un "centru de profit", că misiunea ei nu este aceea de a obţine "valoare pentru acţionari", alţii decât cetăţenii, ca o corporaţie oarecare. Bunurile publice, iar activităţile culturale ţin de acest domeniu, al bunurilor publice, au alt regim, şi alt "mod de producţie" decât o fabrică de conserve. Dar sigur nu-i pasă de oraş şi de cetăţenii lui. Dacă i-ar păsa, ar gândi în perspectivă, pe termen lung, şi ar ieşi din tiparul ăsta birocratic de gândire, o birocraţie corporatistă, dar birocraţie. Oraşului îi lipseşte sufletul cultural, şi se vede. Iar ce se vede nu place nimănui, indiferent de ideologie, vârstă sau de educaţie - teatre cu infrastructură vulnerabilă, actori care până mai de curând marşau la Ziua Supravieţuirii Artiştilor, piese politice ridicole în care, vorba lui Caragiale, documentele zboară "două la primărie, două la prefectură" şi vistieria instituţiilor de cultură tot goală este.

Ceea ce trăim e maniera în care Primăria Generală a Capitalei face economie la buget de la Cultură. De ce? Pentru că, cel mai probabil, primarul general al Capitalei a făcut economie de cultură în educaţia sa umană şi politică. Altfel, nu se explică deloc cum poţi fi edilul unei capitale europene şi cum poţi trata instituţiile de spectacol ca pe un mare cămin cultural.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Agricultura românească, prioritatea zero pentru guvernarea PSD"

Începând cu 1 ianuarie 2023, pentru domeniul agricol, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri. Propunerea legislativă stipulează şi acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară.

Este unul din proiectele de lege promise şi asumate de PSD dintr-un pachet mai mare menit să sprijine agricultura românească.

În acest moment, experţii vorbesc la nivel global despre riscul ridicat al penuriei alimentelor de bază şi, poate cel mai grav, foamete. Războiul din Ucraina, la care se adaugă inflaţia galopantă la nivel mondial toarnă gaz pe foc, situaţia fiind extrem de delicată.

Personal, însă, cred ca România nu are voie să ajungă într-o asemenea situaţie. În ultimii 10 ani, agricultura românească a fost modernizată şi susţinută în primul rând de fermierii cu spirit de iniţiativă. Aceştia şi-au riscat veniturile şi au sacrificat ani din viaţă investind în tehnologii moderne. Rezultatele extraordinare obţinute în anii trecuţi la culturile de grâu şi rapiţă, marele complexe zootehnice autohtone construite în toate zonele ţării, fermele de exploatare a laptelui etc. toate au reuşit în ultimii ani să încetinească trendul importurilor de produse agricole.

Uşor, dar sigur, România poate deveni unul din cei mai mari exportatori de produse agricole la nivel mondial. Însă fermierul român nu poate duce singur această luptă. Fără o legislaţie care să îl protejeze şi să îl ajute, nu are nicio şansă pe pieţele mondiale.

Una dintre cele mai mari probleme în domeniul agriculturii rămâne forţa de muncă, la fel ca şi în alte domenii. Dacă vrem să excelăm, avem nevoie de o oameni bine pregătiţi. Iar oamenii bine pregătiţi trebuie plătiţi corect.

Măsura de creştere a salariului minim este doar una dintre etapele Programului PSD de sprijin pentru fermierul român. Scopul este să reţinem cât mai mulţi specialişti, aici în România. Avem universităţi agronomice de prestigiu care pot oferi oameni calificaţi. Este necesar însă ca aceştia să aibă motive să rămână în ţară şi să îşi poată practica meseria în condiţiile cele mai moderne.

Aşa cum a precizat şi preşedintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, în planul de guvernare sunt soluţii gândite şi strategii a căror scop categoric este prevenirea crizei alimentare. Dacă România îşi creează rezerva necesară, nu avem nicio problemă să exportăm în continuare. România are capacitatea de a produce produse alimentare să susţină nu 20 de milioane, ci 40-50 de milioane spun specialiştii. PSD are pregătit un calup de măsuri pentru redresarea industriei alimentare. Agricultura în acest moment este prioritatea 0.

Ştim că România a fost cândva grânarul Europei. Printr-o politică înţeleaptă şi echilibrată, ţara noastră poate reveni la acest titlu.

Domnul Ioan Mang:

"Despre trecerea la euro şi spaţiul Schengen"

Alături de alte şase ţări, România se înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligaţia adoptării monedei euro, ceea ce ar însemna, practic, participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară. Această obligaţie rămâne însă doar la nivel teoretic, pentru că, la nivel practic, ţara noastră ar trebui să îndeplinească mai multe condiţii. Aceste condiţii vizează criteriile de convergenţă nominală, juridică şi reală.

Criterii de convergenţă privesc stabilitatea preţurilor, finanţele publice, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung, aşa cum sunt prevăzute în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Cele de convergenţă reală vizează apropierea cât mai mult de media zonei euro pentru o serie de indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea etc. Acestea din urmă nu sunt menţionate explicit în legislaţia relevantă a Uniunii Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea gradului de pregătire al unui stat pentru adoptarea monedei unice.

Aşadar, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia noastră trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale, cu efecte asupra competitivităţii generale. Însă, indiferent cât de mult ne place sau nu, trebuie să recunoaştem cu toţii că, astăzi, România nu îndeplineşte aceste criterii. Şi nu e vina acestei guvernări! Din contră, alţii - cei care astăzi ştiu doar să critice - ar trebui să se simtă cu musca pe căciulă.

La finalul guvernării PSD din 2019, România avea o poziţie foarte bună în privinţa îndeplinirii criteriilor de începere a procesului de trecere la moneda euro. Începând însă cu 2020, guvernările "fantastice" de dreapta ale domnilor Orban, dar mai ales Cîţu, în special prin împrumuturile masive, au compromis grav aceste condiţii esenţiale. Astăzi, România se vede nevoită să refacă calendarul aderării la euro.

Aşa cum a arătat preşedintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, când a plecat PSD de la guvernare mai rămăsese un singur criteriu de îndeplinit pentru a accede la zona euro. În acest moment, după doi premieri PNL-işti, am pierdut două sau trei criterii şi ne-am întors iarăşi de unde am plecat. Florin Vasile Cîţu a ratat, ca de obicei, o bună ocazie să tacă. Nu PSD s-a împrumutat de-a dreptul iraţional şi la dobânzi mult peste cele ale altor state, ci Florin Vasile Cîţu! Nu PSD conducea Ministerul Finanţelor în 2020 şi avea poziţia de premier în 2021, ci Florin Vasile Cîţu! Alături de Ludovic Orban, Florin Vasile Cîţu este unul dintre artizanii compromiterii condiţiilor de trecere la euro!

În perioada actuală, diplomaţiile din majoritatea ţărilor europene depun eforturi susţinute pentru a proteja şi pentru a promova interesele ţărilor lor, ca urmare a consecinţelor grave declanşate de invazia rusă în Ucraina. În acelaşi timp, cel puţin în cazul anumitor State Membre, dar nu numai, Comisia Europeană, în primul rând, dar şi Consiliul dau în mod constant, cel puţin la nivelul discursului public, semne de flexibilitate şi deschidere.

Dată fiind poziţionarea firească şi energică a României alături de aliaţii ei naturali, europeni şi americani, date fiind contribuţiile semnificative ale ţării noastre pentru sprijinirea cauzei comune pe care o apărăm, alături de garanţiile de securitate comune, generale, România şi mai ales românii ar trebui să primească şi ei o răsplată concretă pentru aceste eforturi. Dată fiind natura strict politică a deciziilor la care mă refer, România şi românii ar trebui să primească o decizie favorabilă în ceea ce priveşte integrarea ţării noastre în spaţiul Schengen.

Dacă este să fim realişti, obiectivul trecerii la moneda unică europeană rămâne în acest moment nerealist. În schimb, atât la nivelul Guvernului, cât şi al Parlamentului ar trebui să ne concentrăm eforturile pe aderarea la spaţiul Schengen!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Vom fi independenţi energetic!"

România face paşi importanţi spre drumul său către independenţa energetică şi tranziţia verde. Zilele trecute, compania românească de transport a gazelor naturale, Societatea Naţională Transgaz, a semnat acordul de consultanţă cu Banca Europeană de Investiţii pentru elaborarea strategiei de decarbonizare, o etapă majoră în atingerea obiectivului nostru către economia verde, fapt ce constituie un angajament asumat atât prin apartenenţa noastră la Uniunea Europeană, cât şi prin obligaţiile ce decurg din implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Transgaz este un actor vital pentru sistemul energetic din România, ce asigură accesul cetăţenilor şi companiilor la energie sigură şi curată. Pachetul de asistenţă tehnică furnizat de BEI şi de experţi externi în contextul Platformei Europene de consiliere în materie de investiţii - European Investment Advisory Hub (EIAH) va include pregătirea şi dezvoltarea unei strategii de decarbonizare pentru Transgaz în vederea tranziţiei etapizate către o activitate neutră din punct de vedere climatic.

Strategia va avea în vedere măsuri care să contribuie la reducerea emisiilor în cadrul reţelei, precum şi criterii de adaptare pentru atenuarea riscurilor climatice, subliniind necesarul investiţional şi sursele de finanţare relevante, acolo unde este cazul.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport şi asigură implementarea, în condiţii de eficienţă, transparenţă, siguranţă, acces nediscriminatoriu şi competitivitate, a strategiei naţionale privind transportul intern şi internaţional, în domeniul transportului gazelor naturale. Această companie este extrem de importantă pentru securitatea energetică a ţării noastre, precum şi pentru economia naţională, înregistrând în primul trimestru al acestui an un profit net de 267,918 milioane lei, în creştere cu 70% comparativ cu cel din perioada similară din 2021, conform rezultatelor financiare individuale transmise luni Bursei de Valori Bucureşti. Profitul brut, de 323,341 milioane lei, realizat la 31 martie 2022, este mai mare cu 64%, respectiv cu 126,539 milioane lei faţă de cel din primele trei luni ale anului trecut. Cantitatea totală de gaze transportată a fost de 4,382 miliarde metri cubi, dintre care 1,07 miliarde mc pentru consumatorii direcţi şi 3,311 pentru distribuţii.

Observăm că, în contextul regional şi internaţional actual, volatilitatea este una extrem de ridicată, iar garantarea accesului la resurse energetice, în special hidrocarburi, este esenţială pentru stabilitatea fiecărui stat. Nu cu mult timp în urmă, Senatul României a votat Legea offshore. Această lege stabileşte cadrul normativ şi deblochează exploatarea gazelor din Marea Neagră. Legea asigură stabilitate şi predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum şi în onshore de mare adâncime, exploatări pe uscat, de mare adâncime. Primele gaze vor fi extrase în a doua partea a acestui an, aşteptându-ne la o producţie de circa un miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor.

Toate acţiunile acestea vor contribui decisiv la atingerea dezideratului privind independenţa energetică, estimată de specialişti că va fi atinsă în 2026-2027, dacă vom continua pe acest drum. Guvernul condus de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, se va asigura că românii vor fi protejaţi de instabilitatea internaţională!

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"România trebuie să intre în rândul statelor dezvoltate, cu un sistem fiscal progresiv!"

Programul de guvernare al coaliţiei are ca obiectiv asumat reducerea fiscalităţii pe muncă, în special în zona veniturilor mici. Este una dintre măsurile care trebuie implementate de Guvern, însă doar în urma unei analize, a unei consultări cu partenerii sociali şi mediul antreprenorial.

Iar contextul economic actual, cu creşterea preţurilor la energie care a antrenat o scumpire a produselor în special în sectorul alimentar, impune o discuţie aplicată asupra sistemului fiscal din România. Românii cu salarii mici sunt cei mai afectaţi de inflaţie şi de preţurile la utilităţi, deci aceştia pot fi ajutaţi prin deduceri fiscale, astfel încât să rămână cu mai mulţi bani în buzunar din salariile obţinute.

Trebuie să ne decidem dacă România vrea să intre în rândul statelor dezvoltate, cu un sistem fiscal progresiv sau ne minţim în continuare cu un aşa zis sistem al cotei unice. În realitate, toţi specialiştii din economie sunt de acord că, în România, cota unică nu mai există de multă vreme. Sistemul fiscal din ţara noastră conţine mai multe cote de impozitare aşa că mesajul unora că nu trebuie să se renunţe la cota unică este un non-sens. De exemplu, la salarii avem impozit zero pentru angajaţii din domeniul IT, din construcţii, iar din acest an şi pentru cei din agricultură şi industria alimentară şi un impozit de 10% pentru salariaţii din celelalte domenii. Un alt exemplu, la pensii, avem impozit de zero % pentru pensii de până la 2000 lei şi un impozit de 10% pentru ceea ce depăşeşte acest prag. De asemenea, afacerile sunt impozitate diferit. Avem un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru IMM-uri şi de 16% pentru celelalte categorii de firme.

Ţările dezvoltate din Uniunea Europeană au un sistem progresiv de impozitare, cu deduceri fiscale. Doar statele din fostul bloc comunist au cotă unică, respectiv România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria şi Polonia. Însă orice decizie politică trebuie luată în mod predictibil, aşa cum am menţionat, prin analiza Ministerului Finanţelor Publice şi o consultare cu mediul antreprenorial.

Nu în ultimul rând, trebuie respectate legile în vigoare. Iar Codul fiscal precizează că, dacă se au în vedere modificări care vizează introducerea de taxe sau impozite noi sau se majorează cele existente sau se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea prevederi vor intra în vigoare şi vor fi menţinute în următorul an fiscal, după 1 ianuarie şi trebuie adoptate cu cel puţin 6 luni înainte.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Am fost într-o vizită oficială la Kiev şi în alte localităţi din Ucraina, alături de 20 de parlamentari din Europa şi America de Nord şi oficiali de rang înalt din organizaţii şi instituţii internaţionale.

Scopul deplasării a fost acela de a arăta solidaritate şi implicare pentru vecinii noştri greu încercaţi de ororile războiului şi de a înţelege pe deplin consecinţele acestuia. România este implicată ferm în ajutarea Ucrainei în toate planurile şi cu toate resursele instituţionale, logistice şi financiare. Suntem conştienţi că ceea ce vom vedea acolo ne va marca, pentru că mulţi dintre noi am avut neşansa de a trăi în vecinătate coşmarul unui conflict de neimaginat.

Din păcate, orice regulă de război a fost călcată în picioare - sute de copii şi-au pierdut viaţa, femei violate şi ucise, milioane de familii destrămate, iar numărul total al victimelor poate depăşi uşor orice estimare, întrunindu-se toate elementele posibile pentru condamnarea crimelor de război.

Ce am văzut la Bucea, Irpin, Borodianka, Hostomel...

Am văzut cu ochii mei gropile comune, distrugerile imense, sute de case şi blocuri rase complet, am văzut locurile genocidului pe care invadatorii ruşi l-au transformat în cel mai cumplit loc al crimei din Europa. "A doua armată a lumii" s-a dovedit a fi o armată de violatori şi tâlhari, criminali odioşi care nu mai pot fi consideraţi fiinţe umane. Garda naţională rusă, mercenarii ceceni, soldaţii Armatei Ruse au făcut ca 80 de ani de civilizaţie după al Doilea Război Mondial să fie şterşi.

Toate împrejurimile Kievului arată ca în al Doilea Război Mondial. Pădurile din jurul Kievului arată ca acum 80 de ani, după invazia nazistă, totul este ars, distrus, soldaţii sunt acum la toate baricadele, avanposturile, cazemate, nimic nu este încheiat. În suburbiile Kievului a fost o crimă şi o distrugere sistematică, planificată, coordonată. Obiectivul a fost întâi terorizarea populaţiei şi apoi crima în masă şi colapsarea infrastructurii critice.

Barbaria a fost flagrantă aici, în Bucea, nimic nu va mai fi ca înainte. Crimele au început pe 25 februarie, a două zi după invazie. La începutul lui aprilie, când forţele ucrainene au eliberat împrejurimile Kievului, crimele odioase au ieşit la suprafaţă. Acestea au schimbat cursul războiului din Ucraina. Torturile şi asasinatele armatei ruse au întărit voinţa guvernelor occidentale de a înarma Ucraina şi au redus posibilitatea pentru o pace negociată. Liderii din toată Europa au venit la Bucea şi continuă să vină pentru a vedea ei înşişi devastarea şi crima. Ceea ce s-a întâmplat aici cred că a pus capăt posibilităţii ca Ucraina să mai cedeze ceva. Ucraina va lupta pentru a căuta dreptatea de la Bucea şi de peste tot. Acesta e noul legământ al Ucrainei.

Peste 1200 de cadavre au fost găsite până acum într-un areal pe care l-am parcurs şi care cuprinde localităţile satelit de lângă Kiev - Bucea, Irpin, Borodianka, Hostomel şi în alte zeci de sate. Acestea sunt situate la 30-60 de kilometri de Kiev şi aveau populaţie numeroasă de 13.000-60.000 locuitori fiecare. Criminalii ruşi s-au răzbunat pe tot ce au găsit în cale, pentru că au realizat că nu pot intra în Kiev. Rezistenţa şi ostilitatea ucrainenilor i-au făcut pe ruşi să aplice planul barbar, adică uciderea bărbaţilor adulţi, torturile, violarea femeilor, pentru a suprima rezistenţa şi pentru a obţine o cădere nervoasă colectivă, o prăbuşire şi un abandon care să se răspândească în toată ţara.

Primarul din Borodianka mi-a spus că toată infrastructura oraşului a fost distrusă, aproape toate blocurile bombardate şi fiecare din cei care au rămas în oraş când au venit ruşii are, dacă mai este în viaţă, o traumă pentru totdeauna.

În Bucea, unde au fost ucişi peste 400 de ucraineni, groapa comună pe care am văzut-o a fost identificată în primele zile ale lui martie din satelit, cadavrele au fost ulterior deshumate şi analizate de procurori şi legişti şi s-au văzut crimele odioase - cadavre legate cu mâinile la spate, împuşcaţi în cap sau în membre, unii cu ochii scoşi sau alte torturi îngrozitoare. Unele cadavre sunt decapitate. Mulţi au fost răpiţi, puşi să sape gropi individuale sau luaţi de ruşi pentru diverse operaţiuni în spatele frontului. Există numeroase cazuri, unde, după bombardamente, oamenii s-au adăpostit în subsoluri, dar cu ajutorul grenadelor şi a puştilor mitralieră, ruşii au pătruns şi i-au lichidat astfel. Numai în ultimele zile câteva gropi comune au fost identificate cu zeci de civili lichidaţi de soldaţii lui Putin.

Au avut liste, au căutat cu precădere bărbaţi şi membri ai elitei, cum ar fi oficiali locali, activişti sau uneori doar bărbaţi de vârstă militară. Au mers din casă în casă, blocurile şi casele care nu sunt complet distruse au geamurile şi uşile sparte, a fost o vânătoare locuinţă cu locuinţă, apartament cu apartament. Lunetiştii au stat săptămâni aici, astfel încât, când oamenii ieşeau pentru a căuta mâncare, îi executau sau prindeau imediat. Supravieţuitorii, oficialii şi militarii ne au spus cum ruşii trăgeau în toate direcţiile, în orice mişcare era pe stradă sau la ferestre, puteau vedea cu vizierele lor termice orice mişcare şi astfel eliminau pe toţi.

Bătălia pentru a prelua Kievul s-a transformat într-o crimă odioasă, alături de torturi, incendieri, violuri.

Am înţeles pe deplin că invazia barbară a ruşilor în Ucraina a avut scopul, de la bun început, al unui genocid, de a elimina naţiunea ucraineană. 90% dintre victime sunt executate cu ordine şi acţiuni prestabilite. Demonstrează că ruşii au comis în mod deliberat execuţii în masă ale ucrainenilor, că au comis un genocid.

Agresiunea împotriva Ucrainei este împotriva Europei. Este agresiunea criminală împotriva unui stat independent, suveran, paşnic. Este cea mai gravă şi mai barbară agresiune în Europa de la al Doilea Război Mondial. Armata rusă nu a crezut vreodată că, odată cu invazia din Ucraina, va întâlni un popor atât de motivat pentru a-şi apăra pământul, valorile şi libertăţile lumii civilizate, o lecţie de curaj pentru noi toţi.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Dă glas ideilor tale în Europa!"

Timp de un an, cetăţenii europeni care şi-au dorit să îşi facă auzite părerile şi sugestiile şi-au direcţionat, nemijlocit, punctele de vedere privind viitorul Uniunii Europene către instituţiile comunitare. Dezideratele noastre, ale tuturor cetăţenilor Uniunii, au ajuns pe agenda Conferinţei pentru viitorul Europei, dezbatere organizată de Parlamentul European, Consiliu şi Comisia Europeană. Concluziile rezultate vor deveni principiile care vor duce la schimbarea radicală a organizării Uniunii. Şi pentru că liderii UE au nevoie, în mod particular, de perspectivele pe care generaţia tânără le proiectează pentru această construcţie politică statală fără precedent, concepţii generate de starea lor de spirit, au lansat un nou instrument online de consultare a acestei categorii de vârstă - "Voice your Vision", respectiv "Dă glas ideilor tale!".

Acest instrument online, care va fi un element central al Anului european al tineretului, le va permite noilor generaţii să îşi poată înregistra opiniile şi ideile pentru viitorul proiectului unional. Toţi tinerii pot aborda orice aspect care li se pare important, de la ocuparea forţei de muncă, incluziune, pace şi securitate la schimbările climatice, educaţie, sănătate mintală etc. Prin această formă a contribuţiei individuale şi, concomitent, colective, ei vor participa nu doar la dezbaterea publică, ci şi la procesul decizional al Uniunii.

Dacă până acum, mizam pe o anumită competiţie între statele UE privind creşterea vizibilităţii lor şi sporirea anumitor atribuţii decizionale, în contextul procesului amplu, actual al creionării celor mai bune auspicii viitoare comunitare, a venit momentul să pariem pe vocile tinerilor. Eu am toată încrederea în vocile puternice ale adolescenţilor români, care, cu siguranţă, vor reverbera şi în sferele decizionale ale UE! Şi vor crea cu promptitudine efectele scontate în favoarea tuturor cetăţenilor europeni, în special prin eliminarea decalajelor de dezvoltare şi ale nivelurilor diferite de trai din ţările membre.

Vă rog să nu aveţi nici cel mai mic dubiu în privinţa acestor afirmaţii pe care le fac aici, în faţa dumneavoastră, la adresa tinerilor noştri şi nici să nu mă suspectaţi de mult prea mult optimism, pentru că observaţiile mele se bazează pe lucruri concrete, rezultate din interacţiunea personală, repetată cu noile generaţii.

Am avut, chiar săptămâna trecută, o întâlnire cu aproximativ 150 de elevi ai Liceului Pedagogic din Slobozia, care ne-au confirmat mie, colegilor mei de la PSD Ialomiţa, şi profesorilor lor, în cadrul dezbaterii prilejuite de Ziua Europei, de Săptămâna europeană, şi de Anul european al tineretului, că afirmaţia "Viitorul Uniunii Europene depinde de tineri" nu este un banal truism inclus în declaraţiile noastre, ale politicienilor, ci se va concretiza cu certitudine anii următori.

Perspectivele liceenilor noştri privind viitorul României în UE, dar şi parcursul Uniunii mi-au umplut inima de bucurie şi mi-au confirmat dorinţa copiilor pentru continuitatea acestei structuri de state, graţie căreia beneficiem, ca membri, de o serie de avantaje care nu doar că ne pun la adăpost de imixtiunile externe, dar au contribuit şi contribuie la progresele noastre sociale şi economice.

Trebuie să vă mai mărturisesc că m-a frapat şi hotărârea comună, probată de elevii ialomiţeni, privind întărirea securităţii întregii Uniuni, atât militară, cât şi economică. O altă doleanţă a lor o reprezintă şi extinderea democraţiei participative, proces care confirmă şi el necesitatea demarării reformelor acestei structuri multistatale, despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult la nivel politic comunitar, dar şi la vârful majorităţii statelor membre. Aceste obiective ale tinerilor români se îngemănează perfect cu interesele aceloraşi segmente de vârstă, provenite din rândurile tuturor celorlalte naţionalităţi subsumate de Uniune, şi care îşi doresc să fie ascultate cu mai multă atenţie de către factorii de decizie, ce pot să le concretizeze iniţiativele şi să le sprijine dezvoltarea personală, socială şi profesională. Iar acest spectru mai amplu, constituit din ţelurile tinerilor de astăzi, rezultă şi din raportul pe care Comisia Europeană l-a publicat, în speţă Eurobarometrul Flash privind tineretul şi democraţia, realizat între 22 februarie şi 4 martie 2022. Voi face referire şi la acest nou Eurobarometru pentru că acesta arată o implicare tot mai mare a tinerilor din ţara noastră. Potrivit cercetării, în prezent, majoritatea tinerilor români, aproximativ 61 %, sunt activi în comunităţile în care trăiesc şi au participat la activităţile uneia sau mai multor organizaţii de tineret în ultimele 12 luni. Rezultatele Eurobarometrului confirmă şi faptul că Programul "Erasmus +", care aniversează 35 de ani de la înfiinţare anul acesta, este cunoscut de mai mult de jumătate dintre respondenţii tineri, deşi persistă unele diferenţe între statele membre. Proporţia tinerilor, care cunosc beneficiile de care se pot bucura prin Erasmus +, este cea mai mare în Grecia (72%) şi Cipru (70%) şi cea mai mică în Suedia (26%).

Tinerii din România se situează undeva la mijlocul acestui clasament, motiv pentru care vă îndemn, dragi colegi, să le faceţi cunoscute, în cadrul întrunirilor pe care le aveţi cu ei, aceste oportunităţi de care generaţiile din care noi provenim nu au avut parte.

În calitatea mea de deputat şi de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene, mi-am propus să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru a le face auzită vocea noii generaţii, nu doar în contextul Anului european al tineretului, ci şi mai activ decât a făcut-o parlamentul nostru naţional până în prezent.

M-aş bucura dacă şi dumneavoastră veţi proceda la fel, pentru că această nouă campanie a Uniunii nu doar că este deosebit de importantă prin însăşi finalitatea sa, dar chiar este imperios necesar să schimbăm modul în care îi includem pe tineri în procesul strategic şi decizional, mai ales că ei dau dovadă că sunt din ce în ce mai implicaţi şi angajaţi în viitorul societăţilor.

Domnul Nicolae Giugea:

"O ţintă naţională ratată - aderarea la zona euro!"

Nu în puţine rânduri, atunci când oficialilor români li se reproşa lipsa de performanţă, aceştia arătau sfidător cu degetul către Bulgaria, stat care se plasa pe ultimul loc din Uniunea Europeană la majoritatea indicatorilor economici şi sociali. Timpul a trecut şi Bulgaria are astăzi autostrăzi, în timp ce România încă mai aşteaptă să aibă drumuri moderne. Bulgaria are un turism performant, accesibil cetăţenilor din clasa de mijloc, în timp ce calitatea şi preţul serviciilor din turismul românesc îi sperie şi pe oligarhii lumii. Bulgaria are mai multe şanse să intre în spaţiul Schengen decât România. De la 1 ianuarie 2024, Bulgaria intră în zona euro, în timp ce Guvernul României nici măcar nu mai ştie dacă mai are sau nu acest obiectiv strategic naţional.

Nemulţumirea mea majoră nu este legată de faptul că aderarea la zona monetară europeană este o obligaţie asumată prin Tratatul de aderare al ţării noastre la Uniunea Europeană şi că România a ratat de mai multe ori şansa de a adopta această monedă puternică şi stabilă. Din păcate, menţinerea României în afara zonei euro înseamnă creşteri de preţuri de până la 20% în numai câteva luni, în timp ce inflaţia pentru statele care au moneda euro este foarte mică. Aderarea la euro ar fi însemnat rate la credite cu dobânzi mici şi nefluctuante pentru români, nu creşteri sau chiar dublări de rate de la o lună la alta. Dacă am fi avut moneda euro, întreprinzătorii români nu ar mai fi fost supuşi riscurilor valutare şi costurilor de tranzacţie care-i face din săraci şi mai săraci.

Aderarea României la zona euro este un adevărat proiect de ţară, pentru care trebuie asumate termene precise şi luate măsuri concrete şi curajoase pentru atingerea criteriilor nominale de convergenţă.

De asemenea, o bună utilizare a fondurilor europene care pot fi accesate de România ar ajuta substanţial şi la recuperarea decalajelor, la o convergenţă a veniturilor, nu numai a preţurilor, precum şi la o ameliorare a indicatorilor de convergenţă reală. Mă uimeşte faptul că actualul ministru al finanţelor nu are nici cea mai mică preocupare faţă de această chestiune. Nici măcar nu-i pasă că România se împrumută la dobânzi de 8% pentru credite în lei, când ar fi putut să se împrumute la dobânzi de 2%-3% în moneda unică europeană. Domnia Sa avea performanţe doar în studiouri de televiziune, înainte de a fi ministru. Acum se remarcă printr-o profundă tăcere pe temele majore pentru români - dobânzi, datorie, creşteri de preţuri ca în anii 90, carburanţi mai scumpi decât în statele dezvoltate.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD acţionează pe toate planurile, pentru a proteja populaţia de majorările de preţuri!"

PSD este partidul care a venit în cadrul actualei guvernări cu mai multe pachete de măsuri pentru susţinerea categoriilor vulnerabile de populaţie, copii, familii cu venituri mici, angajaţi cu salariul minim, vârstnici, dar şi pentru stimularea şi dezvoltarea antreprenorilor, a producţiei şi industriei alimentare româneşti.

Acum, pe lângă aceste măsuri, s-a decis o intervenţie pentru a combate creşterea preţurilor. Chiar dacă inflaţia este un fenomen global provocat de pandemie şi de războiul din Ucraina, Guvernul acţionează pentru a limita creşterile nejustificate de preţuri din partea unor comercianţi care încearcă să profite pe seama cetăţenilor. În contextul în care Institutul Naţional de Statistică anunţă o creştere a preţurilor de 13,8%, Guvernul ia măsuri pentru sancţionarea dură a majorărilor speculative de preţuri. Amenzile aplicate pe cifra de afaceri a comercianţilor pot ajunge la milioane de lei, fiind în măsură să-i descurajeze pe agenţii economici care practică preţuri speculative, fără o justificare economică obiectivă. Prin această lege, statul îşi creează practic pârghiile de acţiune pentru a acţiona împotriva comercianţilor vor să profite de actualul context economic dificil.

Creşterea inflaţiei este un fenomen real, care se manifestă la nivel global, nu doar în România şi în Europa. Dar peste acest fenomen se suprapune şi conduita incorectă şi speculativă a unor agenţi economici care majorează preţurile finale fără să fi avut creşteri ale valorii materiilor prime sau la ofertele furnizorilor lor. Acest comportament abuziv este sancţionat foarte dur de Ordonanţa antispeculă. Textul acestui act normativ s-a dezbătut săptămâna trecută în primă lectură. Dacă va fi nevoie de clarificări, ele se vor putea face până la adoptare, pe circuitul de avizare. De asemenea, se vor mai putea face clarificări şi la nivelul normelor de aplicare care vor fi definite prin hotărâre de guvern.

Din păcate, cei de la USR care au nenorocit ţara prin liberalizarea haotică a pieţei de energiei, cum remarca Banca Naţională a României, ar prefera ca în numele unui liberalism sălbatic să-i vadă pe români îngropaţi de vii sub facturi din ce în ce mai mari. După ce au distrus ţara prin insistenţele liberalizării aberante a pieţei de energie, după ce au dat gaură bugetului de un miliard de euro prin achiziţia supradimensionată de vaccinuri COVID, cei de la USR ar trebui să fie ultimii care să vorbească despre preţuri şi despre echilibre economie.

USR a rămas acelaşi partid orientat pe scandal, incapabil de soluţii şi construcţie, în timp ce PSD a demonstrat că este capabil să vină cu soluţii concrete şi rapide la problemele reale ale oamenilor şi să corecteze de fiecare dată toate derapajele şi inechităţile guvernărilor de dreapta.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Legea offshore"

Obiectivul principal al politicii energetice a României este asigurarea independenţei şi securităţii din punct de vedere energetic, care este în acord cu obiectivul UE, acela de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Strategia Energetică a României face parte din procesul de dezvoltare a României şi vizează creşterea sectorului energetic în condiţii de sustenabilitate şi creştere economică, ţinând cont de directivele europene.

Prin urmare, săptămâna trecută, plenul Senatului a adoptat cu majoritate de voturi propunerea legislativă privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, iar acum va fi rândul nostru să o analizăm, să o dezbatem şi să o votăm. Acest proiect îşi asumă asigurarea demarării proiectelor strategice de dezvoltare şi exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, în scopul creşterii securităţii energetice, reducerii dependenţei de gaze de import şi facilitării tranziţiei către surse de energie curate.

Pentru a susţine proiectele de dezvoltare a resurselor de gaze din Marea Neagră şi pentru a încuraja investitorii din domeniu, Legea offshore aduce următoarele modificări:

• Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71lei/MWh şi 85lei/MWh);
• Creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul Upstream pentru determinarea impozitului suplimentar;
• Eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit;
• Reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3000 m;
• Eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

De asemenea, actul normativ stabileşte un regim fiscal competitiv, deoarece veniturile sunt împărţite între 60% statul român şi 40% investitor, iar România va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale, cu alte cuvinte, va putea acoperi necesarul intern înainte de a vinde surplusul către export. Acelaşi cadru fiscal se va aplica atât pentru investiţiile offshore, cât şi pentru cele onshore de adâncime, cum sunt cele de la Caragele, judeţul Buzău, începutul exploatărilor fiind preconizat în anul 2024.

Pentru ţara noastră, Legea offshore înseamnă parcurgerea primelor etape atât pentru a fi independentă din punct de vedere energetic, cât şi pentru a deveni un furnizor de securitate energetică la nivel regional.

Doamna Raisa Enachi:

"Modificarea Legii offshore nu aduce beneficii României"

Marţi, în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, a fost dezbătut Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

România se confruntă cu o criză energetică, ca urmare a creşterii excesive a preţurilor la gaze şi energie electrică, dar Guvernul nu a reuşit să implementeze măsuri legislative optime pentru reducerea acestor costuri. În concluzie, avem resurse naturale care ne pot satisface cerinţele de consum, dar le vindem pe nimic şi apoi le cumpărăm înapoi la un preţ mult mărit, stabilit de firmele de explorare.

Titularii de acorduri petroliere referitoare la zăcămintele petroliere offshore de mare adâncime şi onshore, precum şi operatorii economici afiliaţi acestora, vor putea comercializa liber hidrocarburile produse din aceste zăcăminte petroliere pe durata acordurilor, la preţurile şi cantităţile stabilite de aceştia, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu principiile pieţei libere din UE, conform propunerii de lege de modificare a Legii offshore.

Sub pretextul crizei energetice şi al dobândirii independenţei energetice, a fost iniţiat un act normativ care ne-a făcut dependenţi de societăţile de explorare a gazelor naturale, o metodă de a acorda "facilităţi fiscale" corporaţiilor de explorare a gazelor naturale, care nu vor contribui, sustenabil, cu venituri la bugetul de stat.

România va fi grav afectată de aceste modificări aduse Legii offshore. Pentru început, firmele nu sunt obligate să vândă gaze româneşti pe piaţa internă, în ciuda faptului că legea iniţială prevedea ca 50% din gaze să fie vândute în România. Mai mult, statului îi este interzis să beneficieze de venituri suplimentare dacă preţul de vânzare se încadrează până la 85 lei/MW.

Companiile care exploatează gazele din Marea Neagră vor putea încorpora costuri de până la 40% şi vor putea fi impozitate doar pentru 60% din veniturile majorate, datorită modificărilor legislative care măresc deducerea investiţiilor de la 30% la 40%.

Demararea unui proiect, în forma prezentată de exploatare a gazelor din Marea Neagră ar însemna adâncirea românilor în sărăcie energetică.

România va investi banii pe care îi datorează sub formă de impozit pe profiturile crescute ale companiilor de gaze în extinderea reţelei de distribuţie şi a conexiunilor la reţea, prinzând şi mai mulţi români captivi preţurilor tributare moriştii tranzacţiilor speculative ale burselor de profil generate de interesele de grup ale giganţilor de pe piaţa globală de energie.

AUR se va opune înstrăinării resurselor naturale ale României şi nu va mai tolera ca, poporul român, să mai primească încă o palmă grea pe obrazul său!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Femei competente pentru decizii pertinente. Manifest pentru leadershipul feminin"

Leadershipul feminin devine esenţial în contextul actual, în spectrul tuturor fenomenelor pe care societatea contemporană le întâmpină.

Observăm, adesea, aplecarea femeilor către dimensiunea umană a problemelor, către latura umanitară a provocărilor şi evenimentelor. Această orientare se traduce, adesea, într-o dedicare specială faţă de politici sociale, un interes nuanţat alocat problematicilor care vizează drepturile omului. În momentul de faţă, fără o astfel de perspectivă, societatea nu poate parcurge o direcţie sănătoasă.

Conform Eurostat, România, din numărul total de manageri, înregistrează un procent de 34% femei, plasată fiind pe locul 16 la nivelul UE. Totuşi, viaţa publică demonstrează o discrepanţă şi mai solidă. Deşi populaţia României este formată din 51,1% femei, acestea reprezintă doar 17% din numărul total de parlamentari ai României.

Din păcate, politica pumnului în masă a devenit o constantă a vieţii publice româneşti, iar efectele sunt vizibile în termeni generaţionali. Suntem în continuare suprimaţi de către cutumele unui act decizional bazat pe jocuri brute de putere, de măsurare a forţei. Avem, în schimb, la nivel declarativ şi prin strategii naţionale, pierdute prin veşnicele sertare ale instituţiilor noastre, ţeluri ambiţioase privind reforma actului politic.

Cred că, dincolo de politici, legislaţie şi reguli, e necesar, în primul rând, curajul. Desigur, fără cadre de acţiune nu putem progresa, însă fără curaj, iată, nici măcar nu luăm în calcul posibilitatea de a progresa. A numi femei competente şi dedicate în poziţii cheie e un act care pare să fie ameninţător pentru actuala clasă politică şi pentru interesele sale.

Avem exemple, totuşi. Iată, Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova şi Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova, ne demonstrează zilnic, de la modalităţile de organizare a deplasărilor de stat la politicile curajoase pe care le adoptă, orientate spre tineri, educaţie, mediul rural şi alte dimensiuni sociale, că leadershipul feminin e cea mai bună soluţie de a transforma o ţară aflată, vremelnic, la ananghie.

Modele demne de urmat furnizează şi statele nordice, Finlanda şi Suedia fiind conduse, în situaţia curentă, de femei de stat capabile să adopte decizii dintre cele mai dificile într-un context de securitate tensionat, sensibil. Franţa, prin numirea lui Elisabeth Bourne în calitate de prim-ministru, a doua femeie care ocupă această poziţie în istoria recentă a ţării antemenţionate, subliniază ideea că femeile demne de decizii brave şi conştiente de profunzimea fenomenelor sociale trebuie, pentru binele nostru comun, să fie puse în funcţii de căpătâi.

Reiterez ideea că egalitatea de gen şi de şanse în viaţa politică este o condiţie pentru decizii armonioase, reprezentative, ferme şi prospere. Nu ne mai permitem luxul de a nu integra fiecare categorie socio-demografică în procesul politic şi, cu atât mai mult, nu ne mai permitem să ne autoprivăm de dreptul de a beneficia în funcţii publice de reprezentanţi loiali, dedicaţi şi capabili de fapte marcante, precum sunt femeile pe care le-am menţionat anterior.

Doamna Maria Stoian:

"Revizuirea creşterii economice"

Previziunile de iarnă ale Executivului Comunitar arătau că, deşi economia României înregistrase un avans de 6,3% în 2021, datorită cererii interne solide, ritmul de creştere a încetinit până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor, la 4,5%.

Comparativ cu luna februarie, previziunile economice din această primăvară, publicate de Comisia Europeană arată ca economia României ar urma să încetinească la 2,6%.

În varianta de primăvară a prognozei pe termen mediu, majorările succesive ale preţurilor la energie, problemele lanţurilor globale de aprovizionare şi contextul geopolitic arătau accentuarea riscurilor şi incertitudinilor asupra economiei, afectând mediul de afaceri şi aşteptările pe termen scurt.

Efectele crizei energetice şi ale perturbărilor în lanţurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate de recentele majorări ale cotaţiilor internaţionale pentru produsele energetice şi agroalimentare, precum şi necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice din Rusia.

În zona euro, producţia aproape s-a blocat în aprilie. Companiile au raportat că problemele cu deficitul de componente s-au agravat din cauza războiului şi a restricţiilor din China, majorarea preţurilor şi sporirea incertitudinilor privind perspectivele economice afectând cererea.

Altfel, inflaţia a atins un nivel record de 7,5%, de aproape două ori mai mare decât a fost previziunea dată de Banca Centrala Europeană (BCE).

Luna trecută, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a apreciat că perspectivele inflaţiei sunt "fluide", deoarece războiul care se desfăşoară în Ucraina îi forţează pe economişti să îşi revizuiască, în mod constant, previziunile economice. Este de aşteptat ca preţurile la energie şi alimente, care au atins noi maxime de la invazia Rusiei, să se stabilizeze, chiar dacă la un nivel ridicat.

Următoarele previziuni privind evoluţia economiei europene ale Băncii Centrale Europene vor fi publicate oficial la sfârşitul lunii iulie.

Chiar dacă preţurile de consum în zona euro înregistrează noi creşteri, unii oficiali şi analişti economici sunt de părere că sunt speranţe de revenire în domeniul HORECA şi cel al transporturilor. De asemenea, aceştia prevăd o stabilitate pentru puterea de cumpărare, precum şi o creştere a salariului mediu brut cu 9,7%, cu o rată a şomajului în scădere.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD accelerează lucrările la cele mai importante proiecte de infrastructură"

După ce primul sector de drum expres din România, Craiova-Piteşti, a fost deschis circulaţiei la finalul lunii aprilie a acestui an, ca urmare a eforturilor ministrului social-democrat al Transporturilor, săptămâna trecută s-au deblocat şi lucrările pentru construcţia sectorului 3 al Autostrăzii Sibiu-Piteşti.

Licitaţia pentru desemnarea constructorului era blocată de contestaţii de aproape 3 ani, iar pentru deblocarea acesteia a fost nevoie ca ministrul Sorin Grindeanu să facă demersuri susţinute pentru modificarea Legii achiziţiilor publice. Este vorba despre cel mai scump şi mai important segment, cel care traversează efectiv Carpaţii, între localităţile Cornetu şi Tigveni. După semnarea contractului se poate spune că se lucrează, efectiv, la întreaga autostradă! Lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Piteşti costă între 5,3 şi 5,8 miliarde de lei şi este finanţat în totalitate din bani europeni, prin Programul Operaţional Transporturi. Lucrările trebuie finalizate în 4 ani şi 9 luni de la data semnării contractului, proiectarea durează 12 luni, iar construcţia 45 de luni.

Întreaga autostradă Sibiu - Piteşti va avea o lungime de 123 kilometri şi va fi împărţită în cinci loturi, Sibiu - Boiţa, Boiţa - Cornetu, Cornetu - Tigveni, Tigveni - Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş - Piteşti, va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri şi va costa aproximativ 8 miliarde de euro. Unele porţiuni ar putea fi deschise traficului chiar până la sfârşitul acestui an. Autostrada Sibiu-Piteşti este parte a Coridorului 4 Paneuropean, Rin-Dunăre, şi va conecta Centrul şi Vestul României cu reţeaua europeană de autostrăzi. Aceasta este cerută şi de către una dintre cele mai mari companii din România, Dacia-Renault.

Aşadar, PSD îşi respectă promisiunile şi angajamentele pe care şi le-a luat înainte de a intra la guvernare şi anume să-şi asume cele mai dificile portofolii pentru a debloca şi a duce la capăt toate marile proiecte de infrastructură rutieră şi feroviară.

Vreau să subliniez şi faptul că pentru a eficientiza şi scurta termenii proiectelor de infrastructură aflate în desfăşurare, în luna martie a acestui an la solicitarea ministrului Transporturilor au fost simplificate procedurile şi au fost eliminate piedicile din calea marilor investiţii. Deci, se poate constata o strategie concretă pentru dezvoltarea rapidă a infrastructurii ţării noastre.

În această perioadă este primordială accelerarea proiectelor majore de infrastructură pentru a se profita de oportunitatea României de menţinere, dar şi de atragere de investitori în industriile care au fost afectate din cauza conflictului regional.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România, o ţară la limita supravieţuirii"

Din nefericire, politicile economice eşuate şi lipsite de viziune din ultimii 30 de ani îşi arată efectele nefaste - România pare o ţară în derivă, fără perspective de redresare clare, cu o inflaţie ce se apropie rapid de 14% şi preţuri la alimentele şi utilităţile de bază care au împins cetăţenii la limita sărăciei. Lupta pentru o viaţă mai bună a devenit o luptă pentru supravieţuire!

Şi o să vă dau câteva exemple, ca să înţelegeţi, de aici, din turnul de fildeş efemer al Parlamentului şi Guvernului, unde vă aflaţi, nu pentru că aţi fi realizat ceva prin forţe proprii, ci pentru că aţi vândut iluzia unei vieţi mai bune românilor, iluzie ce s-a materializat prin votul din 2020, că nu vă deosebiţi cu nimic de vechile generaţii de politicieni care s-au perindat la conducerea ţării! De altfel, chiar această coaliţie de guvernare, PNL-PSD-UDMR, acest USL 2, dovedeşte, cu prisosinţă, acest lucru!

Gazele s-au scumpit cu 85,27%, cartofii cu 41,84%, uleiul comestibil cu 38,19%, combustibilul cu 35,69%, mălaiul cu 28,12%, făina cu 26,70%, pâinea cu 20,32%, zahărul cu 15,55%, laptele şi produsele lactate cu 11,80%, acestea sunt cifrele seci care seacă de bani portofelele românilor şi care le scad, cu fiecare zi ce trece, speranţa de viaţă, care este, şi aşa, una dintre cele mai mici din Europa.

Evident, nimeni din coaliţia de guvernare nu este vinovat, la fel cum niciun politician român n-a fost tras la răspundere pentru dezastrul în care se află ţara! Eludarea responsabilităţii a devenit, deja, un sport naţional, iar noul vinovat de serviciu, noul acar Păun, a fost identificat rapid de către primul jucător de golf al ţării şi primul profesor al ei, girantul uriaşului eşec numit "România Educată", domnul Klaus Iohannis - războiul din Ucraina! Un argument irefutabil, un adevărat pumn în gură pentru a nu protesta, pentru a nu cere explicaţii, pentru acuza! Ba chiar preşedintele ţării şi-a permis să-i urecheze în direct pe români, explicându-le didactic că nu politicienii sunt de vină pentru situaţia în care ne aflăm acum.

Desigur, preşedintele nu mai vede, de la înălţimea funcţiei, a fluturaşului de salariu şi a vegetaţiei din jurul Palatului Cotroceni, că aproape două milioane de români lucrează pe un salariu minim de 1.524 de lei lunar! La fel cum nu vedeţi nici voi, stimaţi colegi!

Alianţa pentru Unirea Românilor a rămas singurul partid politic ce reprezintă cu adevărat interesele cetăţenilor - zi de zi parlamentarii noştri sunt pe stradă, la firul ierbii, printre oameni şi se luptă, din răsputeri, să le rezolve problemele, luptându-se, inegal, cu un sistem paralizat în propriul miraj de putere!

Din 2024 vă asigurăm că vom face dreptate pentru România, iar dreptatea nu are un sens răzbunător, aşa cum ne catalogaţi în presă, dreptatea în care credem este că banul public nu va mai fi jefuit, că spitalele chiar vor salva vieţile oamenilor, că justiţia va fi depolitizată şi, într-adevăr, oarbă şi că sinecurile şi nepotismele vor dispărea, fiind înlocuite cu oameni care vor cu adevărat să muncească pentru binele ţării care este, până la urmă, şi binele lor!

Domnul Vasilică Toma:

"Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale"

Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale este sărbătorită anual pentru a contribui la creşterea gradului de conştientizare cu privire la posibilităţile pe care utilizarea internetului şi a altor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale le poate aduce societăţilor şi economiilor, precum şi modalităţilor de a pune legătura cu digitalul.

Această zi este sărbătorită pe 17 mai, zi care marchează aniversarea semnării primei convenţii internaţionale de telegraf.

Ne aflăm în plină Revoluţie Tehnologică.

Lumea trece de la analog la digital mai repede decât oricând, expunându-ne şi mai mult atât promisiunilor, cât şi pericolului noilor tehnologii. Pentru că, în timp ce era digitală a adus societăţii multe beneficii incredibile, ne confruntăm, de asemenea, şi cu multe provocări, cum ar fi creşterea decalajelor digitale, ameninţările cibernetice şi încălcări ale drepturilor omului online.

Or, în acest context, devine din ce în ce mai real ceea ce afirma António Guterres, Secretarul General al Naţiunilor Unite - "Tehnologia digitală modelează istoria. Dar există şi senzaţia că fuge cu noi. Unde ne va duce? Demnitatea şi drepturile noastre vor fi sporite sau diminuate? Vor deveni societăţile noastre mai egale sau mai puţin egale? Vom deveni mai mult sau mai puţin siguri şi siguri? Răspunsurile la aceste întrebări depind de capacitatea noastră de a lucra împreună între discipline şi actori, dintre naţiuni şi diviziuni politice. Avem responsabilitatea colectivă de a oferi direcţie acestor tehnologii, astfel încât să maximizăm beneficiile şi să reducem consecinţele nedorite şi utilizarea rău intenţionată."

Tehnologiile digitale atractive stimulează cererea consumatorilor, creează progres pe piaţa forţei de muncă şi, prin urmare locuri de muncă şi, în acelaşi timp, permit societăţilor să-şi folosească resursele mai eficient, făcând în acelaşi timp economiile mai competitive şi mai productive.

În acest sens, avem nevoie de politici industriale care să ajute companiile să realizeze digitalizarea, precum şi obiectivele ecologice, în conformitate cu cele doi actuali piloni de bază şi cele două mari obiective ai Uniunii Europene - digitalizarea şi mediul, precum şi cu noile politici publice şi paradigme mondiale, la care, rând pe rând, toate statele civilizate se aliniază. De asemenea şi la fel de important este ca şi politica de concurenţă să contribuie la îndeplinirea acestor obiective.

Să nu uităm, stimaţi colegi, că societatea informaţională a apărut ca una dintre principalele linii de apărare împotriva Covid-19. Şi, în tot acest timp, au existat multe experienţe de succes care au evidenţiat atât importanţa crucială a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, cât şi inegalităţile digitale profunde dintre diferite zone ale tării.

Ne confruntăm cu o revoluţie în materie tehnologică fără precedent, care aduce cu sine digitalizarea şi automatizarea, ca cele mai importante caracteristici care definesc şi recreionează toate statele, întreaga noastră lume, indiferent de domeniu. Suma noilor tehnologii disruptive precum inteligenţa artificială, blockchain-ul sau cloud computing generează o realitate digitală diversă. Pandemia de COVID-19 a reprezentat un punct de cotitură şi a arătat că digitalizarea este un factor cheie pentru a permite o transformare a economiilor şi a modelelor sociale care asigură redresarea.

De aceea, această zi este cu atât mai mult importantă şi relevantă!

Avem nevoie să creăm şi să oferim toate premisele şi toate cadrele pentru ca publicul, indiferent de vârstă şi de statutul socio-economic să beneficieze de educaţia necesară cu privire la problemele de interes.

Avem nevoie să mobilizăm voinţa şi resursele politice pentru a aborda problemele globale şi de a celebra şi consolida realizările umanităţii.

Revoluţia Tehnologică este şi va rămâne aici, iar ea schimbă şi va schimba fundamental societatea umană. Este responsabilitatea noastră ca această schimbare să fie una pozitivă, în folosul fiecărui cetăţean român şi al planetei.

Domnul Vasile Nagy:

"Aurul negru"

România are o experienţă de aproximativ 150 de ani în domeniul extracţiei de petrol. La nivel mondial, în 1857, industria petrolieră românească a stabilit 3 premiere:

1. A fost prima ţară din lume cu o producţie de petrol înregistrată oficial în statisticile internaţionale. The science of petroleum certifică, în 1938, faptul că România a fost prima ţară din lume cu o producţie de petrol de 275 de tone, înregistrată în statisticile internaţionale. A fost urmată de SUA, în 1859, de Italia, în 1860, de Canada, în 1862 şi de Rusia, în 1863.

2. Prima sondă petrolieră comercială a fost construită în România. Primele "instalaţiile petroliere" din ţară au fost pompele de petrol de la Lucăceşti (Bacău).

Pompele foloseau o metodă rudimentară de rafinare a petrolului asemănătoare cu cea folosită la obţinerea ţuicii în cazane artizanale. Prima rafinărie industrială a fost construită de fraţii Mehedinţeanu la periferia Ploieştiului, pe strada Buna Vestire nr.174. Instalaţiile rafinăriei erau destul de primitive, fiind confecţionate din oţel forjat manual. Echipamentul a fost comandat din Germania de la Compania Moltrecht. În decembrie 1856, începe construcţia "fabricii de gaze" de la Ploieşti, a lui Marin Mehedinţeanu.

3. Bucureştiul a fost primul oraş din lume iluminat public cu petrol lampant. Petrolul lampant produs la Ploieşti avea calităţi deosebite - era incolor şi inodor şi ardea cu o flacără luminoasă de intensitate şi formă constantă, fără fum şi fără să lase cenuşă sau compuşi răşinoşi în fitil. Oferta de 336 de lei pentru fiecare felinar elimina orice concurenţă. Începând cu 1 aprilie 1857, Bucureştiul avea să fie iluminat cu 1000 de lămpi.

Petrolul este elementul-cheie care a asigurat creşterea economică a României din perioada interbelică, una dintre cele mai mari din lume (5,5). Producţia de petrol a atins vârful în anul 1936, atunci când România era al cincilea exportator de petrol din lume, după Indiile Olandeze (6.500.000 de tone), Iran (8.500.000 de tone), SUA (15.000.000 de tone) şi Venezuela (19.000.000 de tone).

Pentru unele state şi naţiuni, în diferitele contexte ale istoriei moderne şi contemporane, rezervele bogate de "aur negru" au fost o binecuvântare, dar în acelaşi timp şi un blestem care a adus nenorociri greu de prevenit din cauza invidiei unor state.

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru anul 2022 la 3,2 milioane tep, iar importurile sunt preconizate la 8,815 milioane tep, în 2022.

Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).

În contextul în care, după 1990, în primii 13 ani, în România, au fost distruse, demolate, închise, 1256 de mari întreprinderi, consider că trebuie mai bine cunoscut ceea ce a însemnat România în industria de petrol.

Însă, înainte de a începe acest demers, trebuie spus că, în acest domeniu, al trăiniciei obiectivelor industriale, supuse doar oscilaţiilor din economia capitalistă, lucrurile s-au reglementat, la propriu. Azi activitatea de cercetare-dezvoltare constituie o prioritate naţională şi are un rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă.

Sectorul de rafinare din România, în 2022, este format din patru rafinării operaţionale: Petrobrazi, deţinută de OMV Petrom, Petromidia şi Vega, deţinute de Rompetrol, Petrotel, deţinută de Lukoil, care au o capacitate operaţională totală de aproximativ 12 milioane de tone pe an.

În anul 2017, rafinăriile din România au prelucrat 11,2 milioane de tone de ţiţei şi aditivi (livrările brute interne observate au fost 11,17 milioane tone de ţiţei şi aditivi, din care 3,52 milioane tone din producţia internă), rezultând 5,47 milioane tone motorină; 1,55 milioane tone benzină şi kerosen; 0,56 milioane tone cocs de petrol; 0,7 milioane tone GPL; 0,38 milioane tone păcură; 0,2 milioane tone nafta; 0,5 milioane tone gaze de rafinărie şi 0,81 milioane tone de alte produse de rafinărie. Consumul total de produse petroliere a fost de 9,45 milioane tone.

În anul 2017, importul net de ţiţei a fost de 7,75 milioane de tone, în principal din Kazahstan şi Federaţia Rusă, dar şi din Azerbaidjan, Irak, Libia şi Turkmenistan, iar importurile de produse petroliere au fost de circa 2,98 milioane tone.

România este un exportator de produse petroliere. Conform datelor statistice, în anul 2017 România a exportat combustibili petrolieri şi lubrifianţi în valoare de 2.285,3 milioane euro, dintre care 943,4 milioane euro carburanţi pentru motoare.

Productivitatea muncii în petrol şi gaze este, în medie, de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică într-o oarecare măsură, impactul indirect şi indus relativ mare pe care industria de petrol şi gaze îl are asupra economiei.

Sectorul de petrol şi gaze din România a fost, de zeci de ani, un contribuitor semnificativ la creşterea PIB-ului.

Cu toate acestea, în ultimii ani, această contribuţie a început să scadă încet şi treptat, declanşată de un cumul de factori, inclusiv factori economici, cum ar fi scăderea ratelor de înlocuire a rezervelor, sau măsuri de reglementare şi modificări ale politicilor, acestea din urmă având loc atât pe plan intern, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

În ultimii ani, în special, a existat o trecere treptată de la politici care au susţinut producţia de petrol şi gaze la politici axate pe descurajarea combustibililor fosili, încurajând utilizarea tehnologiilor şi combustibililor alternativi, în special a energiei regenerabile.

Această tendinţă a apărut într-un moment în care preţurile mai mici ale petrolului şi gazelor au exercitat o presiune mai mare asupra performanţei sectorului, în special după anul 2014.

Cu toate acestea, România, alături de alte câteva ţări, a reuşit să negocieze o aşa-numită neutralitate tehnologică, ce ar putea oferi investiţiilor în gaz mai multă amploare în următorul deceniu. După cum se arată în textul Consiliului European, România ar putea decide asupra propriului său mix energetic, pentru a atinge obiectivul climatic 2030.

Rezervele energetice ale României sunt pe terminate.

Dacă se menţine actualul ritm de extracţie, gazele naturale se termină în opt ani, iar petrolul în aproape 22 de ani.

Scenariile avansate privind perioada de timp în care se termină rezervele de gaze şi petrol nu iau însă în calcul noile descoperiri de zăcăminte, a căror exploatare întârzie, însă.

În Marea Neagră românească există, însă, un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit unor estimări mai vechi ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Cei mai mari producători europeni sunt Norvegia şi Marea Britanie, iar rezervele lor se termină în 10,8, respectiv 6,6 ani, iar la nivel global, rezervele de petrol s-ar termina în 53 de ani.

Statul român pierde anual sute de milioane din taxe neîncasate, pe care ar fi putut să le încaseze.

Românii se conectează la noi centrale pe gaz şi producţia naţională este în scădere şi importăm mai mult din Federaţia Rusă.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"12 mai - Ziua internaţională a asistenţilor medicali"

12 mai este o zi importantă pentru toţi asistenţii medicali din întreaga lume. Această zi reprezintă ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale, 12 mai 1820, cea care a deschis prima şcoală pentru asistentele medicale, pe lângă Spitalul "Saint Thomas" din Londra, în 1860.

În calitatea mea de deputat liberal în Parlamentul României, îmi face o deosebită onoare să urez un sincer la mulţi ani tuturor asistentelor şi asistenţilor din ţara noastră, oameni care îşi fac treaba cu profesionalism, dăruire şi spirit de sacrificiu, punând deasupra propriilor persoane interesul şi sănătatea pacienţilor. Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali (International Council of Nurses - ICN) a celebrat pentru prima dată Ziua internaţională a asistenţilor medicali în anul 1965. Tema din 2022 a acestei zile, stabilită de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, este "Nurses: A Voice to Lead - Invest in Nursing and respect rights to secure global health", făcând un apel pentru investiţia în asistenţa medicală şi respectarea drepturilor de securitate a sănătăţii globale.

Istoria ţării noastre este marcată profund de înaltul serviciu adus de asistente în Primul Război Mondial, femei deosebite care aduceau confort şi alinare soldaţilor români răniţi în timpul luptei pentru reîntregirea naţională. Regina Maria este exemplul cel mai elocvent pentru ceea ce presupune a fi asistentă, mai ales în timp de război, lăsându-şi la o parte titlurile regale şi expunându-se pericolului la fel ca oricare altă eroină din spatele frontului. Pe lângă Regina Maria, care va rămâne veşnic simbolul eleganţei şi empatiei contrapus ororii pe care o reprezintă războiul, multe doamne din România, provenind din toate straturile societăţii, vor rămâne în anonimat, însă serviciul lor în slujba ţării şi sacrificiul (multe fiind răpuse de pandemia de gripă spaniolă) va fi veşnic recunoscut şi cinstit.

În ultimii doi ani de zile ne-am confruntat şi noi cu un scenariu pe care numai în cărţile de istorie îl întâlnisem. Pandemia de Covid-19 a atins vieţile majorităţii românilor, indiferent dacă au trecut prin boală sau au avut cunoştinţe afectate de aceasta. În prima linie a luptei cu teribilul virus s-au aflat medicii, dar mai ales asistentele şi asistenţii medicali. Din păcate, unii dintre ei au fost răpuşi de virusul cu care se luptau zi de zi în spitale. Cei mai mulţi au ajuns la epuizare severă fizică şi psihică în cei doi ani scurşi de la debutul tragediei epidemiologice. În faţa lor trebuie să ne plecăm capetele, să le mulţumim că ne sunt alături şi au grijă de noi zi de zi, atunci când suntem în stare de neputinţă. Cinste lor!

Domnul Mihai Weber:

"Un vot pentru Legea offshore aduce România mai aproape de independenţa energetică!"

În ultimul timp, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina, am tot vorbit despre independenţa energetică a României. Pentru a atinge acest deziderat însă, printre altele, România are nevoie urgentă inclusiv de o lege care să susţină şi să încurajeze investiţiile iar în acest sens, Legea offshore reprezintă un prim pas în această direcţie.

O iniţiativă legislativă care prevede faptul că România va deţine dreptul de preempţiune la achiziţia gazelor extrase de pe teritoriul său, care reglementează totodată şi exploatarea onshore, dar şi introducerea unui regim fiscal competitiv, în aşa fel încât împărţirea profitului să se facă într-un procent de 60% pentru statul român şi 40% pentru investitor, nu poate însemna pentru cetăţenii români decât certitudinea că pe piaţă va exista o cantitate mai mare de gaze naturale, ceea ce va genera automat stabilitate şi o scădere a preţurilor.

Mai mult, bugetul României nu îşi poate permite să piardă, aşa cum indică toate studiile dedicate, substanţialele sume care ar urma să intre în visteria statului, în următorii 23 de ani, datorită acestor investiţii ce vor crea sau menţine circa 30.000 de locuri de muncă.

Un vot în favoarea modificărilor aduse Legii offshore, care va debloca nu doar investiţiile/exploatările de gaze din Marea Neagră, reprezintă o dovadă de înţelepciune economică şi politică, mai cu seamă în actualul context internaţional. Încă o dată, întreaga clasă politică este chemată să dea un semnal de consens, să acţioneze unitar şi în beneficiul României şi al cetăţenilor săi.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 138.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Ca de obicei, vă reamintesc programul de lucru - de la 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 11.30; iar la 11.30 - votul final, sesiune urmată de cele două şedinţe ale Biroului permanent şi Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii asupra ordinii de zi?

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă propun, stimaţi colegi, primele 4 proiecte cu care să începem astăzi şedinţa noastră, şi anume aş dori să începem cu Pl-x 92/2022 - Propunerea legislativă pentru completarea art. 201 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; să continuăm cu PL-x 485/2021 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative; să continuăm... al treilea proiect al şedinţei de astăzi - PL-x 42/2022 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea PNRR; iar al patrulea proiect pe care vă propun să-l dezbatem astăzi - este vorba de PL-x 262/2022 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

Şi, de asemenea, prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe toate cele 4 proiecte pe care le-am cerut acum.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi consens al liderilor?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

USR? Da.

AUR? Da.

PSD? Da.

Minorităţi? Da.

UDMR? Da.

PNL? Da.

Aşadar, stimaţi colegi, vom începe dezbaterile.

Pe ordinea de zi, poziţia 8 aşa cum o aveţi - va figura Pl-x 92/2022; pe poziţia 9 - PL-x 485/2021; pe poziţia 10 - PL-x 42/2022; iar pe poziţia 11 - PL-x 262/2022.

Asupra acestui subiect avem consens.

Rog stafful tehnic să pregătească în ordine aceste proiecte de lege.

De asemenea, avem consens pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor la PL-x 262/2022.

USR?

Consens pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la poziţia 11.

AUR? Da.

Da. Da.

În regulă, putem intra în ordinea de zi.

Şi începem cu punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea art. 201 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 92/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică sau Comisia pentru administraţie publică, raportul.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 201 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Economic şi Social a avizat negativ proiectul.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor a avizat negativ.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 201 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, în sensul limitării la trei a numărului de mandate ale aleşilor locali.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au examinat propunerea legislativă sus-menţionată în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a Propunerii pentru completarea art. 201 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că raportul comisiei propune respingerea propunerii legislative.

Rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 9, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, precum şi pentru abrogarea art. 4 din Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA; PL-x 485/2021.

Dacă reprezentantul Guvernului, şi anume iniţiatorul, doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru sănătate, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, prin adresa PL-x 485/2021 din 18 octombrie 2021 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, precum şi pentru abrogarea art. 4 din Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi abrogarea art. 4 din Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările ulterioare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 octombrie 2021.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, cu observaţii şi propuneri.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 10 mai 2022.

La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 56 şi 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Aurel George Mohan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse prezentate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Wiener, din partea Grupului USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă a plecat cum pleacă orice ordonanţă, din laboratoarele ministerului, cu câteva propuneri de ameliorare, de reformă. S-a încercat definirea auditului clinic, s-au conturat consorţiile medicale, flexibilizarea utilizării programelor naţionale.

E, urmează ambuscada, la Senat; frecvent se întâmplă acest lucru pe ordonanţele de urgenţă - amendamente care schimbă complet sensul şi logica ordonanţei.

Şi anume - să ştim ce votăm astăzi. Practic, integrarea clinică şi a doctoranzilor şi a cercetătorilor din universităţi, în spitale, adică parazitarea bugetelor destinate actului medical. În continuare se întâmplă acest lucru, din ce în ce mai mult.

Se elimină, efectiv se elimină concursurile pentru şef de secţie şi şef de compartiment în spitalele clinice.

Nu ştiu dacă mai există vreun domeniu în sistemul bugetar în care, efectiv, să eliminăm concursurile. Măcar formale, cum erau, dar erau.

Iar în ceea ce priveşte... aţi auzit în titlul legii, pacienţii cu HIV, prevenirea îmbolnăvirii, ei bine, se desfiinţează, efectiv, comisia din minister care făcea acest lucru - protocoale, strategii, obiective şi audit pe programele pentru HIV.

În consecinţă, noi vom vota împotrivă, împotriva acestei ordonanţe.

Practic, este o preluare ostilă a spitalelor de către UMF-uri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Când aţi spus de "ambuscadă" m-am şi gândit la Posada.

Domnul Simion, vă rog, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, din păcate, în continuare domnului Wiener nu-i convine nimic legat de Ministerul Sănătăţii. Ştim placa - "tănticile de la minister"; ştim că dispreţuiţi tot ce ţine de aparatul public, ştim că v-aţi dus acolo şi îi priveaţi pe toţi ca pe nişte ciumaţi, doar voi eraţi buni!

Şi aţi avut doi miniştri ai sănătăţii... (Vociferări.)

Păi, dar... (Vociferări.)

Cum adică ce am?

"Laboratoarele ministerului"... nu, sunt nişte oameni acolo, şi ei sunt români, şi ei trebuie să... muncească, nu doar voi!

Şi aveţi reţeta secretă să privatizaţi totul, inclusiv spitalele din România!

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

Despre ce e legea asta?

Domnul George-Nicolae Simion:

Cam despre asta e vorba.

AUR va vota pentru această lege.

Iar legat de Pl-x-ul anterior - depus de USR, dar nu a mai fost susţinut de USR, pentru limitarea la 3 mandate - Pl-x 92/2022, AUR susţine acest proiect legislativ şi va vota contra proiectului de respingere.

E cazul să mai scăpăm de nişte "nemuritori" din funcţii, măcar prin limitarea de mandate.

Dacă la nivelul Preşedintelui avem limita de două mandate...

Ia uite-l pe hoţul Virgil, ce stă aici în prima bancă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

...şi râde!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Hoţul Virgil, această eroare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, o să...

Domnul George-Nicolae Simion:

...a naturii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...o să...

Domnul George-Nicolae Simion:

...care vinde pe gratis...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...o să mă faceţi nevoit să vă opresc microfonul.

Domnul George-Nicolae Simion:

De ce, că am spus despre hoţul Virgil?

Ia uite-l cum stă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...deşelat, aşa, cum e el...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să finalizaţi...

Domnul George-Nicolae Simion:

...ţepos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...intervenţia dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Nu am ce să fac decât să-i dau drept la replică domnului Wiener.

Vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Da, cred că domnul Simion nu a citit ordonanţa...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, nu generaţi şi...

Domnul Adrian Wiener:

...nu are...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dumneavoastră un alt drept la replică, pentru că...

Domnul Adrian Wiener:

Vă rog frumos...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu o să-l mai dau.

Domnul Adrian Wiener:

...să-mi explic punctul de vedere şi să explic faptul că domnul Simion nu are nicio legătură cu această lege, prin intervenţia pe care a făcut-o.

Tocmai spuneam că a plecat într-o formă acceptabilă de la minister, nicidecum altceva, şi că a fost modificată, malformată pe traseu. Este o practică parlamentară pe care şi dumneavoastră, domnule Simion, aţi denunţat-o.

Acum, practic, dintr-un spirit politicianist, de care... nu mai reuşiţi să scăpaţi de el, practic, reinventaţi absolut orice poziţie pe care aţi avut-o, doar să fie împotriva USR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului PSD, domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Doar două precizări aş vrea să fac.

O comisie de specialitate a Ministerului Sănătăţii funcţionează şi este cea care, la urma urmei, propune ministrului sau ministerului un anume act normativ, pe care ministrul şi-l asumă şi îl promovează mai departe - pentru că se făcea referire la o comisie de specialitate.

Iar la nivelul unei secţii clinice - pentru că vorbim doar de spitalele în care se desfăşoară activitate de învăţământ şi cercetare medicală - apare discuţia dacă un asistent universitar, ca nivel de pregătire, la nivel didactic, poate să fie din punct de vedere profesional, şi să-i spună, nu ştiu, şefului de lucrări, conferenţiarului sau profesorului ce să facă, cum să opereze şi aşa mai departe.

De aici apar aceste discuţii.

Şi, într-adevăr, USR a fost cel care a vrut să decapiteze complet sistemul de sănătate...,

Domnul Rareş Tudor Pop (din sală):

Să depolitizeze!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

...astfel încât românii să nu se mai poată trata în România şi să fie nevoiţi să meargă să se trateze în străinătate, cu bani plătiţi din bugetul României.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la art. 11 la art. 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 30? Nu. Adoptate.

De la 31 la 40? Nu. Adoptate.

De la 41 la 50? Nu. Adoptate.

Dacă de la 51 la 60 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 10, PL-x 42/2022; Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Aşa cum spuneam, PL-x 42/2022.

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, şi anume Guvernul României, doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog, domnule Huţucă, prezentaţi raportul, iar ia final să ne faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de deputaţi, aceştia au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun un timp de dezbatere de 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru 3 minute - timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 174 de voturi pentru, 3 contra, un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

La dezbateri generale, domnul Ilie Victor, Grupul USR.

Domnul Victor Ilie:

Da, avem nevoie de îndeplinirea unor jaloane din PNRR. Este un proiect extrem de important, asupra căruia Guvernul şi Coaliţia ar fi trebuit să se aplece pentru a livra un proiect clar, eficient şi concis.

Din păcate, am avut exact opusul; am avut un proiect amânat, retrimis, cu multe răzgândiri.

Astăzi-dimineaţă, la ora 8.53, cu 7 minute înainte de ora stabilită pentru comisie, am primit noul set de amendamente - şi, atenţie, e vorba de peste 200 de amendamente la acest proiect - cu 7 minute înainte de ora începerii lucrărilor comisiei.

Mai mult, reprezentantul MIPE a întârziat la această dezbatere şi ne-a pus să reluăm votul pe un amendament, pentru că, ce să vezi, s-a votat greşit.

Da, Coaliţia a făcut un talmeş-balmeş din acest proiect.

Şi eu zic că trebuie să renunţăm la astfel de proiecte făcute pe genunchi, pe ultima sută de metri, cu un proiect de ţară atât de important, cum este PNRR.

Pentru acest motiv, USR se va abţine de la acest vot şi atrage atenţia că această îndeplinire formală a criteriilor s-ar putea să ducă în cele din urmă la irosirea banilor din PNRR.

O voce de la PSD:

Voi aţi avut 2 ani la dispoziţie şi n-aţi făcut nimic!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman, Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vreau să mulţumesc tuturor colegilor din Comisia pentru buget, finanţe, pentru efortul pe care l-au făcut, pentru că, într-adevăr, adoptăm astăzi un proiect de lege extrem de important pentru ceea ce înseamnă viitorul României.

Nu ştiu în ce s-au încurcat unii colegi, pentru că modificările faţă de ordonanţa iniţială sunt oarecum minore - în sensul că CNI va fi tratat într-o ordonanţă de urgenţă, separat; în sensul că cei de la AFIR şi de la AFM primesc atribuţii pe PNRR. Pentru că avem interesul ca tot mai multe instituţii să intre în aceste mecanisme financiare, astfel încât să putem absorbi bani europeni.

Un vot de abţinere trebuie asumat şi mă bucur că este asumat, dar un vot de abţinere înseamnă un vot împotriva intereselor României. Un vot de abţinere înseamnă un vot împotriva PNRR. Un vot de abţinere înseamnă un vot împotriva unui fost coleg de-al dumneavoastră care a lăsat acest PNRR după... sau la câteva zile după preluarea mandatului de ministru.

Prin urmare, dragi colegi, lăsaţi politica, iubiţi România, votaţi pentru România!

Mulţumesc.

O voce de la USR:

Iubiţi România şi plagiaţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Depinde cum cuantifici dragostea asta pentru România!

Câţiva colegi consilieri ne propuneau să venim şi noi, aici, în plen, cu uleiul, cu zahărul, cu făina, şi să comparăm cum era în 2018, când iubea domnul Florin Roman România, şi cum e acum, în 2022, când o siluieşte.

O voce de la PSD:

Cum...?

Domnul George-Nicolae Simion:

O siluieşte.

Sunteţi cam surd.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...apelative de genul acesta vă rog să evitaţi pe viitor.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sigur, dar sala e cam surdă, din păcate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi acest apelativ...

Domnul George-Nicolae Simion:

...în special, domnul Ilie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să-l evitaţi.

Domnul George-Nicolae Simion:

...Toma, de la Hunedoara.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Drept la replică!

Domnul George-Nicolae Simion:

Aşa, bun.

Ce zice domnul Florin Roman, cu PNRR-ul - nu ştiu câţi bani vor veni şi nu vor trebui să fie returnaţi din PNRR. Jumătate din ei sunt împrumutaţi, cu dobânzi mai mici, într-adevăr, dar sunt împrumutaţi.

În continuare mergem pe agenda asta oficială în care primim un dar divin prin banii de la PNRR şi ni se face o mare favoare.

Dacă o să rămână PNRR-ul acesta în care pentru mediul rural nu avem nimic, pentru agricultură - domeniu păstorit de domnul Chesnoiu - nu avem nimic, în schimb, avem pentru 300 de kilometri de piste de bicicletă, nu ştiu cât de favorabil ne va fi nouă, ca ţară, acest pact naţional pentru... acest PNRR.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale...

Domnul Ivan, vă rog.

Aţi apăsat puţin mai târziu.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt.

Dacă aş fi în locul colegului de la USR, cred că aş sta foarte cuminte în bancă şi aş tăcea.

După ce domnul Ghinea a făcut harcea-parcea acest PNRR, după ce am fost ultima ţară din Europa care am depus documentele, după ce ne-au trimis de 3 ori acasă, ca ultimii repetenţi ai Europei, să vii la tribuna Parlamentului şi să condamni... (Vociferări.) ...Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR pentru faptul că a atins într-un termen-record 90% din jaloanele asumate prin PNRR mi se pare de-a dreptul nesimţire.

Aşa că, dragi colegi de la USR, luaţi-l pe domnul Ghinea, trimiteţi-l undeva, acasă, şi nu vă mai bateţi joc de ceea ce înseamnă PNRR - finanţări pentru România şi pentru viitorul nostru.

Iar un vot de abţinere pe acest proiect nu înseamnă nimic altceva decât trimiterea României înapoi cu cel puţin 3 ani de zile.

Aşa că, în numele Grupului PSD, vă îndemn să votaţi acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu inima oarecum strânsă, îi dau drept la replică domnului Toma, cu rugămintea să încerce să nu provoace mai mult decât este necesar alţi colegi.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu poate! Nu poate! (Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am fost preventiv.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc foarte mult.

Nu, este un drept la replică care era necesar, pentru că observ, în ultima vreme, domnul preşedinte al Partidului AUR se foloseşte de o publicitate şi îşi face o publicitate pozitivă, folosind numele meu.

Acum, nu este rău nimic în toată treaba asta. Vreau doar să-i învăţ şi să le spun că e mai bine să îţi ocupi locul pe care îl ai, prin normalitate, şi nu prin a folosi numele altora. Pentru că, să fim sinceri, Partidul Social Democrat a fost întotdeauna alături de oameni.

Prin stângăciile dumneavoastră politice, mai bine staţi şi învăţaţi, vedeţi ce înseamnă - şi ieri aţi pomenit la comisia pe care am avut-o, pentru acea lege a gazelor, aţi pomenit de PNDL 1, PNDL 2.

Gândiţi-vă bine, planurile acestea de ţară au fost cele care au modernizat satele româneşti, şcoli, grădiniţe, infrastructură, drumuri, canalizări!

Deci staţi şi învăţaţi, şi dumneavoastră şi cei de la USR, nu intraţi în jocuri pe care nu le cunoaşteţi!

Acum, dintr-un anumit punct de vedere, sunt fericit că îmi folosiţi numele, că îmi faceţi publicitate la nivel naţional, dar n-am nevoie de această publicitate.

Dacă nu ştiţi anumite lucruri, veniţi şi mă întrebaţi, că vi le spun.

Vă învăţăm şi eu şi colegii mei care suntem alături de oameni şi vom fi pentru oameni.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo, Tomiţă! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am scăpat!

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi atenţi, pentru că avem 225 de articole, adică amendamente admise, şi 47 de amendamente respinse.

Şi rog colegii să fie atenţi dacă se vor susţine amendamente respinse.

Aşadar, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 50 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 51 la 100 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 101 la 150 există obiecţii sau comentarii?

Dacă de la 151 la 200 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la 200 la 225? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Am ajuns la ultimul punct pe care ne propuneam să-l dezbatem astăzi, şi anume:

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore; PL-x 262/2022.

Potrivit prevederilor art. 117, suntem în procedură de urgenţă.

Doar că rog liderii de grup să fie puţin atenţi. Chiar dacă este procedură de urgenţă, şi asta presupune un singur vorbitor de grup, vă propun să facem o excepţie şi să dăm posibilitatea fiecărui grup parlamentar să aibă câte doi vorbitori, cu atenţionarea că orice altă intervenţie aşa-zis pe procedură o voi opri şi voi închide microfonul.

Aşadar, sunteţi de acord, liderii de grup, câte două intervenţii de grup?

Voci din sală:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă! (Vociferări.)

Voiam să fiu generos, domnule Moşteanu, dar vreţi să fac o excepţie pentru Grupul USR, să aveţi un singur vorbitor, că pot să fac asta! Sunteţi glumeţ.

În regulă!

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Popescu, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

A venit hoţul!

Domnul Virgil-Daniel Popescu (ministrul energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi, ...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Hoţule!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Proiectul de modificare a Legii offshore aduce practic exploatarea gazelor din Marea Neagră. Practic, România, în urma adoptării acestui proiect de lege, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. Au fost blocate până acum. Ieri, în Comisia pentru industrii şi servicii, reunită cu Comisia pentru buget, finanţe, s-a dat un raport pozitiv şi le mulţumesc tuturor colegilor de la PNL, PSD, UDMR, minorităţi, USR, care au votat acest proiect de lege ieri, atât pe articole, cât şi în totalitate. Proiectul de lege aduce practic stabilitate, predictibilitate, un sistem fiscal prietenos.

Practic, în momentul în care această lege va fi aprobată, dăm certitudinea investitorilor că modelul fiscal, redevenţele pe care le vor plăti, vor rămâne aceleaşi pe toată perioada acordurilor petroliere.

Mai mult, asigură securitatea energetică a României, prin faptul că statul, Guvernul, poate oricând să intervină şi să redirecţioneze gazele către piaţa românească, în caz de criză energetică, iar în cazul contractelor bilaterale care se vor încheia Agenţia Naţională a Rezervelor Statului are drept de preempţiune. Asigurăm astfel ca gazul românesc să fie cu prioritate dat către români şi în urma producţiei din perimetrul Neptun Deep practic vom avea producţie excedentară. România va deveni un furnizor de securitate regională, un jucător pe piaţa gazelor naturale. Vom deveni independenţi energetic.

Nu pot să nu remarc faptul că ieri, în Comisia pentru industrii şi servicii, un singur partid s-a abţinut şi a votat împotrivă şi un singur partid a pus un amendament care practic poate că a trecut neobservat. Voia să crească fiscalitatea acestui proiect de lege, voia să crească fiscalitatea exploatărilor din Marea Neagră mai mult decât există în legea de până acum, care a blocat.

Oare ce să însemne asta? Oare asta să însemne că doriţi în continuare să nu exploatăm gazele din Marea Neagră, doriţi în continuare, domnilor, să rămânem dependenţi de gazul rusesc?

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Du-te la Putin!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Ascultaţi în continuare de Kremlin şi de ordinele lui Putin? Cred că ajunge!

Vă rog astăzi să votaţi...

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Hoţule!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

...să votaţi proiectul de lege la votul final, pentru că numai aşa ne putem asigura independenţa energetică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Hoţule!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Anumitor colegi mai vocali le readuc aminte prevederile regulamentului modificat tocmai ca urmare a unor neplăceri. Orice adresare de invective, injurii, se pedepseşte, conform Regulamentului. Să sperăm că vom rămâne în limitele decenţei.

Domnule Bende, vă rog, raportul comun al celor două comisii.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 262/2022 din 11 mai 2022.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 461/26.04.2022, avizează favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură, în şedinţa din data de 17.05.2022, a avizat favorabil proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţa comună din data de 17 mai 2022.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte, ...

Domnul Bende Sándor:

Propun...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Domnul Bende Sándor:

Propun dezbatere de zece minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbatere zece minute.

Vot, vă rog.

144 de voturi pentru, 54 contra, două abţineri.

Timpii de dezbatere au fost adoptaţi.

La dezbateri generale suntem acum, stimaţi colegi.

Aşa cum am agreat înainte, câte doi vorbitori de grup. Deja sunt trei neafiliaţi înscrişi. Maxim doi!

Domnul Simion, din partea Grupului AUR.

Vă rog.

Le reamintesc colegilor de la Grupul neafiliaţilor: membrii acestuia vorbesc ultimii.

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac un apel la acei parlamentari care nu sunt controlaţi cu cheia şi care nu au participat la susţinerea domnului Virgil Popescu, ministrul hoţ al energiei din România, în ultimii doi ani, în trei cabinete diferite.

Da, da, aţi auzit foarte bine, ministrul hoţ al energiei în trei cabinete diferite...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

... în Cabinetul Orban, în Cabinetul Cîţu şi în Cabinetul Ciucă, ultimii trei preşedinţi ai Partidului Naţional Liberal. Partid Naţional Liberal care are tupeul să acuze Alianţa pentru Unirea Românilor că este un partid care face interesele Rusiei.

Păi, cine a fost ministrul energiei, nu hoţul de Virgil Popescu, în ultimii trei ani?!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă mai pomeniţi acest cuvânt să ştiţi că mă văd nevoit să vă închid microfonul!

Domnul George-Nicolae Simion:

Dacă mai pronunţ cuvântul "hoţ"...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

...sau cuvântul "Virgil Popescu"?! Cred că cuvântul "Virgil Popescu"!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu. Cuvântul "hoţ", alăturat unei persoane, indiferent de numele ei!

Domnul George-Nicolae Simion:

Am înţeles!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la acel microfon. Afară, pe holuri, oriunde doriţi, dar nu de la microfon!

Domnul George-Nicolae Simion:

De acord, domnule preşedinte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

...dar este mult mai...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă sunteţi de acord, faceţi şi la fel!

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

Însă, din punct de vedere etimologic, în acest moment mult mai dăunător este cuvântul "Virgil Popescu" pentru România!

Acest om care îmi strigă mie pe holuri Iuri este cel care de doi ani de zile n-a avut un plan concret pentru scoaterea gazelor din Marea Neagră. Sunt gazele românilor şi, din păcate, prin nişte prevederi... (Vociferări.)

Exact, domnule Pecingină! Aţi înţeles! Sunt ale nepoţilor şi nepoţilor noştri, nu ale dumneavoastră, domnule Pecingină, care aţi îndatorat România peste pragul de 50%... (Vociferări.) Şi, da, dumneavoastră aţi dublat datoria externă a României în ultimii trei ani pe nimic, că nu s-a înţeles nimic din banii pe care i-am împrumutat! (Vociferări.)

Ba da, dumneavoastră, domnule Pecingină, că eraţi în aceeaşi gaşcă cu domnul Vîlceanu şi cu Florin Cîţu!

Trebuie să înţeleagă românii, nu?!

"Îndrăzneşte să crezi!", ăsta era sloganul PSD-ului odată, nu mai ştiu, în actuala preşedinţie, în cea veche?

Cum îndrăznim noi să credem dacă gazele pe care le extragem din Marea Neagră vor fi tranzacţionate, chipurile, pe o bursă recunoscută internaţional, pe Bursa din Viena?! Cum vom face acest lucru?!

Cum explicaţi românilor faptul că niciun impozit nu va merge către statul român dacă preţul gazelor şi al exploatării va fi sub 85 de lei pe megawatt?!

Cum explicaţi, în afară de o explicaţie aberantă, pe care am auzit-o ieri în comisiile reunite pentru buget şi industrii, faptul că nu există sancţiuni pentru companiile care exploatează şi spuneţi: "Romgaz-ul are participaţiunea cea mai mare". Romgaz-ul are această participaţiune pentru că am dat peste un miliard de dolari către Exxon, însă administratorul acestor exploatări nu este Romgaz. Aici este problema noastră!

"Îndrăzneşte să crezi!" Dacă îndrăzneam să credem, statul român făcea ce face OMV Petrom, pentru că nu are aparatura necesară să exploateze gazele naturale din Marea Neagră şi apelează la subcontractori.

Noi de ce nu puteam să facem asta? Pentru că noi suntem proprietarii, noi, poporul român, noi, statul, România, suntem proprietarii acelor zăcăminte. De ce nu puteam să facem lucrul ăsta?!

Şi de ce, domnule Virgil Popescu, din prima lună de mandat a dumneavoastră, ca ministru al energiei, nu v-aţi gândit cum facem să scoatem gazele naturale din Marea Neagră?!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Astea sunt problemele reale: art. 18, art. 19, art. 20 şi art. 25 din această lege, articole la care am depus amendamente.

Măcar sancţionarea celor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...care exploatează gazele din Marea Neagră...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

....o să aveţi ocazia să le susţineţi la amendamentele respinse.

Vă rog. Timpul dumneavoastră s-a epuizat!

Domnul George-Nicolae Simion:

Măcar amendamentul respins legat de sancţionarea... - pentru că au numai drepturi, dar sancţiuni nu au în această lege - măcar atât să facem astăzi şi e un lucru bun, constructiv.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Putem îmbunătăţi această lege în ultimul ceas!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupului...

Domnule ministru, vă rog, drept la replică.

Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul Pecingină.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Voi fi foarte scurt, domnule preşedinte de şedinţă.

Îi voi spune doar atât: Paşol na turbinca, Iuri! (Râsete. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Pecingină, vă rog.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota această lege; prin votarea acestei legi vom intra în normalitate.

Este un lucru pe care ni-l dorim încă de la descoperirea acestor zăcăminte, din 2012.

Chiar dacă a creat anumite controverse, eu vreau să le mulţumesc tuturor colegilor din acest Parlament, pentru că au dat dovadă de înţelepciune, şi vor da dovadă de înţelepciune, şi această lege va trece.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să aduc aminte unora că, chiar pe holurile acestei instituţii în care ne aflăm, în această perioadă s-a desfăşurat o expoziţie cu istoria extracţiei de gaze şi de petrol din România. Şi aş vrea să le aduc aminte că în perioada interbelică, atunci când România stătea destul de bine, doar 8% era reprezentat capitalul românesc, restul era capital străin şi României i-a fost bine.

Să respectăm investitorii, indiferent de natura lor. Fie că sunt români sau sunt străini, sunt investitori, iar statul român, prin această lege, a avut grijă să-şi ia partea.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, doamna Prună.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mai amintiţi, stimate colege şi stimaţi colegi, când în 2018 reprezentanţii PSD ne spuneau că cine îndrăzneşte să modifice această lege comite trădare de ţară?

Ei, bine, trădare de ţară a fost atunci când a fost votată Legea offshore, lege care a blocat investiţiile şi chiar am avertizat de la această tribună că fix asta se va întâmpla, că perimetrul cel mai mare din Marea Neagră nu va fi exploatat.

Vă aduceţi aminte, domnule Ciolacu, când aţi votat cu două mâini această lege, de "bună" ce era?!

Domnule Virgil Popescu, vă mai aduceţi aminte când aţi fost învestit în funcţia de ministru al energiei, în 2019? Ne spuneaţi că este o prioritate modificarea Legii offshore.

Şi au trecut doi ani şi jumătate şi abia acum aţi venit cu aceste modificări.

Ştiţi cum se numeşte lucrul acesta? Vă spun eu. Slăbirea securităţii energetice a României şi creşterea dependenţei de gazele ruseşti, pentru că dumneavoastră aţi contribuit cu vârf şi îndesat la acest lucru şi la creşterea facturilor la gaze ale românilor, până la urmă.

Cu toate acestea, această lege sper eu că va debloca investiţiile, deşi ceea ce am auzit ieri în comisie a fost că se speră ca aceste investiţii să înceapă. Nu este neapărat o certitudine, dar, cu toate acestea, noi, cei de la USR, chiar ne dorim ca aceste investiţii să înceapă, pentru că exploatarea acestor gaze este şansa unei generaţii, înseamnă creşterea securităţii energetice a României...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi, doamna Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...înseamnă că putem să fim un factor de stabilitate aici, în regiunea de Est.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu în ultimul rând, USR a venit cu un amendament care creează o nouă viziune în legătură cu ce am putea să facem cu veniturile pe care le obţinem din aceste exploatări de gaze, anume...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, este la amendamente respinse. Aveţi ocazia să-l susţineţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Haideţi, fiţi imparţial şi lăsaţi toţi vorbitorii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt foarte imparţial!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să-şi spună opinia! Vă rog frumos!

Pare că îl favorizaţi pe domnul Simion care a vorbit de aici, de la tribună, 4-5 minute...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sper că nu mă certaţi, doamna Prună! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi acum nu mă lăsaţi pe mine să vorbesc despre o lege...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, cele două minute au expirat!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...extrem de importantă pentru România, pentru...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă mă certaţi mă văd nevoit să vă închid microfonul!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...economia românească?!

Chiar aşa, nu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, aveţi un amendament respins pe care veţi avea ocazia să-l susţineţi!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă, e vorba de o lege mult aşteptată, o lege pe care dumneavoastră,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi de la USR, regulile nu vi se aplică şi dumneavoastră?!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...cei de la PSD, aţi votat-o în 2018 şi care nu a deblocat aceste investiţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamna Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Este o lipsă de respect faţă de Parlamentul României şi faţă de românii care au aşteptat această lege mult prea mult.

Lăsaţi-mă să-mi duc ideile până la capăt! Măcar atâta consideraţie să aveţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am toată consideraţia, dar toţi colegii se încadrează în două minute!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Ce nu vreţi ca românii să audă este că USR se gândeşte la cum să dezvolte economia românească şi cum românii să beneficieze de pensii de pe urma acestor venituri care ar veni în conturile statului.

Da, pentru că am venit cu o viziune, anume ca fiecare român să primească...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, este ultimul apel! Mai aveţi zece secunde şi apoi vă voi închide microfonul.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...bani din aceste exploatări de gaze din Marea Neagră, prin Pilonul 2, Pilonul offshore, dacă doriţi, şi aceşti bani să fie investiţi în economie şi în industria românească şi să contribuie la pensiile românilor... (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-i închideţi microfonul doamnei Prună!

Mulţumesc.

Dumneavoastră aţi fost mai rea decât mine pe acest scaun şi acum îmi daţi lecţii!

Din partea Grupului PSD, domnul Popa.

Vă rog.

O voce din sală:

Ai luat lecţii de la Dăncilă!

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă propun ca acest campionat naţional de populism să înceteze.

Legea e bună, e perfectibilă, dar asigură securitatea energetică a României într-un context complicat.

Ca să răspund unor întrebări ridicate şi ieri în comisie şi astăzi, în plen, în Legea energiei nr. 256, la art. 25 lit. m), n) şi i) sunt sancţiuni pentru companiile care nu respectă contractul şi sancţiunile merg, stimaţi colegi de la USR şi de la AUR, până la 10% din cifra de afaceri.

În acest context, vă subliniez faptul că suntem în faţa unei legi care asigură securitatea energetică a României, 20% din gazul pe care îl importăm, din diferite surse, vine din Rusia, şi 10% din energia electrică vine din Ungaria, din surse ruseşti via Ungaria, şi înţeleg aici că mulţi dintre colegii noştri sunt deranjaţi de asta, dar cred că suntem votaţi de români să urmărim interesul românilor şi de aceea vă propun să susţinem această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Bende.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iată, am ajuns cu această lege foarte importantă în faţa plenului Parlamentului.

Chiar dacă timpul a fost destul de scurt, vă asigur că am muncit foarte mult la această lege şi le mulţumesc pe această cale tuturor celor care au fost implicaţi şi care ne-au ajutat ca astăzi să putem ajunge aici.

Gazele din Marea Neagră sunt o resursă importantă în economia României. Cu toate acestea, pot să vă spun că este, aşa, cam ultima perioadă când au o valoare imensă, dat fiind şi faptul că ştim cu toţii în ce situaţie geopolitică ne aflăm astăzi, dar, tot aşa, ştim şi direcţia în care doreşte să meargă Uniunea Europeană în ceea ce priveşte emisiile de carbon.

S-ar putea ca peste câţiva ani, peste 10-20 de ani, această valoare pe care o avem în Marea Neagră să nu mai valoreze chiar atât de mult sau să nu mai fie necesar sau să nu mai fie posibil să o exploatăm.

Chiar din această cauză este un ultim moment de care trebuie să ne folosim, moment prin care trebuie să asigurăm acei agenţi economici, acei operatori, că îşi vor primi şi ei partea lor de beneficiu şi statul rămâne cu o valoare, cu nişte bani pe care poate să-i investească atât în economie, cât şi pentru un anumit sector din sectorul social.

Deci, stimaţi colegi, acestea fiind spuse, vă asigur că UDMR va vota această lege. UDMR va sprijini această lege, aşa cum a făcut-o în tot acest timp, de când a apărut legea în dezbatere în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi de la Grupul neafiliaţilor, sunteţi 5 înscrişi la cuvânt. Pot să dau cuvântul la maximum doi colegi.

O să încerc să îi dau cuvântul unui domn din stânga şi unui domn din dreapta.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

E Badiu primul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi pentru că primul înscris a fost domnul Tobă, îi dau cuvântul domnului Tobă, iar apoi, când va veni din nou rândul deputaţilor neafiliaţi, va vorbi domnul Miuţescu.

Vă mulţumesc.

Domnule Tobă, vă rog.

Aveţi două minute, domnule deputat. Două!

Domnul Francisc Tobă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Am adus în atenţia opiniei publice într-o declaraţie politică anterioară, în decembrie 2021, faptul că Parlamentul României, prin cadrul legislativ promovat, devine agresor al fiinţei naţionale.

Astăzi asistăm, prin această lege, cum Parlamentul României legiferează activităţi de criminalitate economică, motiv pentru care vă supun atenţiei posibilitatea ca într-o bună zi toţi cei care vor vota promovarea acestei legi să fie consideraţi de opinia publică adevăraţi asasini economici. A apărut chiar o carte în acest sens.

În trecut, un fost ministru de resort având acelaşi nume, Popescu, a făcut cadou unei firme de mâna a doua aurul negru al României, adică petrolul românesc.

Astăzi, un ministru de resort cu acelaşi nume, Popescu, prin proiectul de lege propus pune pe tava unei multinaţionale una din resursele de mare valoare strategică pentru naţiunea noastră, gazul din zona offshore.

Unele prevederi ale legii dovedesc fără tăgadă că legea este împotriva interesului naţional, iar consecinţele ei vor fragiliza decisiv potenţialul de dezvoltare economică a României, nu cum se susţine fals.

În mod cert, calitatea vieţii românilor va înregistra un recul irecuperabil, iar România îşi va "consolida" statutul de colonie şi de vasal al grupurilor de interese antiromâneşti.

Ca parlamentar ce reprezint Alianţa pentru Patrie, consider că această lege este împotriva intereselor naţionale atât economice, cât şi de securitate.

Voi vota împotriva acestei legi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc că v-aţi încadrat în cele două minute.

Din partea Grupului AUR, domnul Badiu.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De 32 de ani auzim aceleaşi promisiuni găunoase, despre o viaţă mai bună, aşa cum ne minţea şi Ceauşescu. Nimic nou!

Spunea un exponent al PNL din postura de ministru, acum ceva timp, că liberalizarea pieţei energiei va aduce preţuri mai bune pentru români. Rezultatele sunt vizibile pentru toată ţara.

Parlamentari români întorşi cu cheiţa de mafia internaţională, precum jucăriile de proastă calitate, fabricate pe vapor. Asta este realitatea!

Nimănui nu-i mai pasă de România!

Nu ne opunem exploatării gazelor, cu condiţia ca această exploatare să fie făcută în interesul românilor!

Aveaţi modele de legi de acest gen în alte ţări. De ce nu le-aţi copiat? Legea actuală nu este ceea ce trebuie! Ştiţi foarte bine, dar nu vă puteţi opune, pentru că şefii partidelor dumneavoastră au primit acest ordin.

Cum puteţi pretinde să votăm o lege care oferă pe tavă resursele de gaz ale României unor entităţi străine? Nu aveţi bani? Ba aveţi! Căci le-aţi dat un miliard de dolari americanilor pentru know-how şi Romgaz are tot ce-i trebuie ca să exploateze acel perimetru în Marea Neagră.

Puneţi pe tavă OMV-ului gazele, cu toate că ştiţi foarte bine despre frăţia OMV-Lukoil. Ne acuzaţi pe noi de filorusism?!

Păi, nu vă e un pic ruşine?!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai aveţi zece secunde, domnule deputat!

Domnul Georgel Badiu:

Cine este omul ruşilor?

Noi, că vrem să scoatem tot capitalul rusesc din ţară, sau voi, că faceţi tranzacţii cu ei?!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, ultima frază, domnule deputat!

Domnul Georgel Badiu:

Le-aţi luat comisioane, le-aţi luat şpăgi, aţi vândut fabricile din România oligarhilor ruşi, aţi lăsat zeci de mii de oameni fără locuri de muncă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Badiu!

Domnul Georgel Badiu:

O secundă, domnule preşedinte! Lăsaţi-mă să-mi termin ideea!

... aţi lăsat zeci de mii de oameni fără locuri de muncă, v-aţi umplut buzunarele, v-aţi umplut conturile şi acum, cu tupeu, veniţi să-i acuzaţi pe alţii că se opun unei legi care duce România direct în faliment.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Badiu.

Domnul Miklós Zoltán, din partea Grupului UDMR.

Domnul Miklós Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi încerca să fiu cât se poate de scurt şi de analitic.

De ce este important să adoptăm acest proiect de lege? Pentru că este foarte important să deblocăm investiţiile din Marea Neagră.

În anul 2018 a fost adoptată Legea offshore, dar această lege a blocat investiţiile, fără ca legiuitorul să aibă acest scop, asta s-a întâmplat.

Ce aduce nou acest proiect de lege?

În primul rând, aduce o fiscalitate corectă. Aduce o supraimopozitare la supraprofituri, chiar dacă acest lucru se va întâmpla de la un prag superior faţă de legea iniţială, de la 85 de lei/MWh.

Dar, în acelaşi timp, aduce... asigură şi deductibilitatea unor investiţii, pentru investitori. Într-un cuvânt, asigură... (Vociferări.) aduce stabilitate şi predictibilitate pentru investitori. (Vociferări.)

În acelaşi timp, asigură drept de preempţiune pentru statul român, în caz de criză energetică.

Ce va genera acest proiect de lege dacă se va adopta?

În primul rând, se vor genera venituri la buget - sub formă de redevenţe, sub formă de impozit pe profit şi sub formă de impozit suplimentar.

Se vor crea locuri de muncă, care, de asemenea, vor genera alte taxe şi impozite şi contribuţii la bugetul de stat.

Va aduce... va genera creştere economică şi va aduce securitatea energetică de care avem mare nevoie.

Cel mai important - va crea cadrul necesar să exploatăm resursele de care dispunem, în loc să cumpărăm de pe pieţele externe. Vom diminua astfel dependenţa de importuri.

Va duce, de asemenea, la dezvoltarea industriei chimice şi petrochimice, iar veniturile statului care se vor realiza vor conduce la investiţii în reţele de gaz, în cazul comunităţilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Miklós Zoltán:

...mici.

UDMR a votat şi în comisii şi o să voteze şi în plen acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Miuţescu, vă rog, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect legislativ este extrem de important.

Noi, cei din... deputaţii din Forţa Dreptei vor vota pentru acest proiect, chiar dacă el este incomplet, chiar dacă el vine prea târziu şi chiar dacă sunt multe lucruri de discutat pe această temă.

Însă aş vrea să îmi daţi voie să amintesc câteva lucruri.

La ora actuală, în Marea Neagră sunt 3 perimetre - perimetrul Midia, perimetrul Trident şi perimetrul Neptun - şi vreau să amintesc că licenţele de exploatare au fost câştigate pentru perimetrul Midia de BSOG, pentru Trident - de Lukoil şi Romgaz şi pentru Neptun Deep - de OMV şi Romgaz.

La perimetrul Trident, majoritatea o deţine Lukoil.

Sigur, e foarte important de văzut dacă aceste perimetre vor fi, într-adevăr, în exploatare şi vom putea să beneficiem de ele.

Dacă perimetrul Trident... - licenţa s-a obţinut în anul 2010, în timpul Guvernării Boc, iar dacă în anul 2018 aceste exploatări au fost blocate prin Legea Dragnea, pe care ştiţi foarte bine că foarte mulţi au votat-o cu aplauze, la momentul respectiv, această lege a blocat, iată, câţiva ani de zile exploatarea în aceste perimetre.

În afară de aceste perimetre mai sunt încă 6 perimetre, unde nu avem nici licenţă de explorare, nici de exploatare. Aceste 6 perimetre care efectiv stau şi nu pot fi puse pentru a putea fi licitate şi pentru a putea avea şansă să le exploatăm într-o zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc...

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Această...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Numai puţin, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Chiar vă rog.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Această problemă este extrem de importantă, acest proiect legislativ, dar nu garantează că în următorii ani noi putem într-adevăr să beneficiem de gazele de acolo. De ce? Pentru că în perimetrul Trident, Lukoil nu are niciun interes să exploateze... (Vociferări.)... pentru că OMV, în perimetrul Neptun, se pare că doar până în 2026...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Miuţescu...

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

...şi-a propus...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să finalizaţi.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

...să poată exploata, deci sunt probleme şi aici.

Singurul perimetru unde cred că se va putea exploata va fi perimetrul Midia.

Ce vreau să vă mai spun....

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultima frază...

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

...noi am avut...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Miuţescu, vă rog.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

...un amendament prin care am solicitat ca toate investiţiile obţinute prin ceea ce vom obţine din gazele de acolo să le putem folosi pentru readucerea, punerea pe picioare a...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

...petrochimiei româneşti... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog, luaţi loc...

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

...cât şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...în bănci.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

...cât şi pentru a putea duce mai departe investiţiile în reţele de gaze, racordări, în aşa fel încât să se poată beneficia de ele.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

S-a spus despre acest proiect de lege că nu este oportun. (Vociferări.)

Cei care spun acest lucru uită, probabil, că la graniţa noastră, în flancul estic al NATO, avem un război în plină desfăşurare şi în fiecare zi Rusia ameninţă Uniunea Europeană cu tăierea alimentării pe distribuţia de gaze.

Dacă nu scoţi gazele atunci când te doare, nu ştiu când să le scoţi.

S-a spus că nu este o lege bună pentru români.

Cei care vor vota astăzi "Da" vor vota pentru ca gazul românesc să ajungă în casele românilor. (Vociferări.)

Cei care vor vota astăzi "Nu" vor vota pentru ca gazul rusesc să ajungă în casele românilor. (Vociferări.)

S-a spus că nu este o lege bună.

Cei care vor vota astăzi "Da" vor vota pentru siguranţa energetică a României.

Cei care astăzi vor vota "Nu" vor vota pentru dependenţa faţă de gazele ruseşti.

Cei care astăzi vor vota "Da" vor spune: da, România devine furnizor de securitate şi devine furnizor regional de gaze naturale.

Cei care spun astăzi "Nu" vor lăsa în continuare România dependentă de Rusia.

Noi, Partidul Naţional Liberal, spunem România, Europa, nu Rusia!

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor la dezbateri generale, din partea Grupului PSD, domnul Simonis, vă rog.

Am înţeles că Grupul minorităţilor, în cazul în care veţi depăşi timpul, v-a cedat două minute.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Spunea cineva mai devreme la această tribună - citez - "Depinde cum cuantifici dragostea faţă de România" şi mare dreptate avea.

Sunt convins că, în naivitatea Domniei Sale, crede că iubeşte România.

Sunt convins că asta crede, cum vă spuneam, dar, oare, dacă tu crezi asta şi pretinzi că-ţi iubeşti România, dar în acelaşi timp crezi că trebuie să te rupi de Uniunea Europeană, trebuie să te retragi din Alianţa Nord-Atlantică şi să te aliezi cu o ţară importantă, mare, de la Răsărit, înseamnă că iubeşti România? Eu zic că nu! (Vociferări.)

Ce se întâmplă acum în regiunea noastră? Atunci când Putin se supără, opreşte robinetul. Şi o face în Moldova, o face în Ucraina, o face în Finlanda, în Polonia, şantajează cumva ţări din Balcani, vedeţi situaţia Serbiei şi a Ungariei, şi, în felul acesta, este un jucător important pe piaţa energetică din regiune şi nu numai.

Ce are România sau ce şansă are România, în acest moment? Ca să înţeleagă şi cei care înţeleg mai greu, din stânga sălii.

România deţine o pungă mare de gaze, mare, aşa, de vreo 200 de miliarde de metri cubi, cu care ar asigura şi necesarul României şi mult peste şi ar putea să devină România însăşi un actor regional şi un actor care să pornească robinetul atunci când Putin îl opreşte. Asta ar putea să devină România dacă vom fi inteligenţi, vom vota această lege şi vom da drumul la exploatarea gazelor din Marea Neagră. (Vociferări.)

Până atunci, aceste ţări se chinuiesc să cumpere gaz lichefiat şi aşa mai departe.

România este foarte puţin dependentă în acest moment de gazele ruseşti, dar va deveni complet independentă şi va putea să-i asigure şi cantitatea necesară Moldovei - evident, contra cost -, şi Ucrainei şi altor ţări din regiune şi din afara regiunii noastre, dacă vom exploata această cantitate imensă pe care o deţinem în Marea Neagră.

Dacă nu o facem - aşa cum doresc colegii de la AUR - vor mai trece foarte mulţi ani, când, poate, normele de mediu vor interzice în Uniunea Europeană exploatarea de gaze. Şi, atunci, ţări care nu respectă normele europene de mediu - Rusia fiind una dintre ele - să devină unicul jucător, planetar - dacă doriţi - sau oricum, regional, care poate exploata, pentru că, nu-i aşa?, nu respectă norme de mediu.

Până la urmă, avem de ales între a încerca să fim cu toată lumea sau a fi împotriva tuturor.

Am avut bucuria să văd ieri în comisie că 5 partide din cele 6 reprezentate în Parlament au votat în comisie acest raport.

Şi am văzut din luările de cuvânt, deşi au existat şi critici, că tot 5 partide din 6 au anunţat că vor vota această lege.

În ceea ce priveşte textul legii, sancţiunile există foarte clar prevăzute în Legea energiei în vigoare şi poate să ajungă amenda până la 10%, aşa cum spunea domnul Popa mai devreme, 10% din cifra de afaceri, iar cifra de afaceri e de multe, multe miliarde.

Pe de altă parte, dacă veţi avea curiozitatea să citiţi art. 20 alin. (1), dar mai ales (2), (3) şi (4), veţi vedea că România poate, are mecanismele, prin această lege, să asigure consumul pentru casnici şi pentru termie, dar şi pentru industrie, atunci când există criză energetică.

De asemenea, la art. 4 este foarte clar prevăzut că atunci când se fac contracte bilaterale între cei care exploatează şi terţi, statul român să fie notificat, iar în 7 zile să-şi exercite dreptul de preempţiune sau nu, evident, în funcţie de necesitatea de gaze.

Toate celelalte sunt fumigene.

Prin această lege vom deveni absolut independenţi faţă de gazele ruseşti, iar asta îi supără pe unii dintre colegii noştri din Parlament! (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Previzibil, al doilea vorbitor de la USR s-a înscris abia la final.

Ca să nu repetăm precedentul episod, doamnă Prună, vă rog să vă încadraţi în cele două minute.

Şi o spun foarte elegant, vă rog să vă încadraţi în cele două minute. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Înainte să daţi drumul la microfon, domnule preşedinte, aţi fi putut să-mi daţi toate cele 4 minute, dacă chiar voiaţi să fiţi cu adevărat elegant.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă reamintesc..

Opriţi... opriţi timpul! (Se adresează staffului tehnic.)

...aveaţi 2 înscrişi din partea Grupului USR...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu existau...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu eraţi dumneavoastră...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...la momentul respectiv...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi încă o dată dumneavoastră...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu existau...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dar...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...la momentul respectiv, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, daţi drumul la timp. (Se adresează staffului tehnic.)

Şi, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Cu cât vorbiţi mai mult despre această lege, cu atât recunoaşteţi faptul că şi dumneavoastră, cei de la PSD, şi dumneavoastră, cei de la PNL, nu doar AUR, aţi făcut jocul Rusiei, pentru că aţi întârziat nepermis de mult modificarea acestei legi, Legea offshore, care ar trebui să dea drumul la aceste exploatări de gaze din Marea Neagră, pentru ca România să beneficieze de aceste bogăţii.

Şi, da, am depus un amendament şi mi-aţi oprit microfonul pentru că vă deranja ca USR să spună care ar trebui să fie viziunea pentru România, pentru industria românească, pentru români... (Vociferări.) ...în urma exploatării acestor gaze.

Şi acest amendament, tocmai, vine şi spune că putem să asigurăm pensii decente, la bătrâneţe, pentru oameni şi, în acelaşi timp, aceşti bani să producă valoare în economie, să fie investiţi, să nu se mai ducă iarăşi în programe precum PNDL, exact aşa cum dumneavoastră creaţi cadrul prin acest proiect de lege, spuneţi că aceşti bani ar trebui să se ducă în investiţii, prin hotărâre de Guvern. Adică, până la urmă, aceşti bani să stea în pixul unui guvernant care va veni, la un moment dat, la un minister sau la un altul şi să fie alocaţi pe criterii politice.

Noi spunem că aceşti bani ar trebui să contribuie la pensia tuturor românilor şi să dezvoltăm şi industria energetică, şi pe cea chimică şi pe cea petrochimică, dacă vrem să facem ceva bun pentru această ţară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Bănuiesc că veţi reveni la microfon să susţineţi a treia oară acelaşi amendament, cu acelaşi text.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile generale au fost finalizate. Au vorbit toţi cei care, conform Regulamentului, trebuiau să vorbească.

Dacă cei din Grupul neafiliaţilor nu au apucat să vorbească, probabil, unul va avea oportunitatea să o facă la votul final.

Mulţumesc.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Avem 18 articole... 18 amendamente admise şi 11 amendamente respinse.

Îi rog pe colegii noştri care doresc să susţină amendamentele respinse să solicite cuvântul şi să vină la microfon să-şi susţină amendamentul, indicând şi marginal şi amendament.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 18 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Trecem la amendamentele respinse.

Doamna Prună, vă rog să veniţi să susţineţi amendamentul respins.

Vă rog să indicaţi şi numărul marginal.

Rog colegii să fie atenţi. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, domnule preşedinte.

Nr. crt. 4 de la amendamente respinse. Este vorba exact despre ceea ce vă spuneam înainte, anume acest amendament al USR, care spune că toţi românii ar trebui să beneficieze de aceste venituri suplimentare şi redevenţe pe care le-am putea încasa în urma acestor exploatări de gaze. Cum? Pe model norvegian, adică să avem şi noi pensii decente la bătrâneţe. (Vociferări.)

Am făcut şi nişte calcule, pe preţurile estimate ale vânzării gazului şi pe bogăţia care va fi exploatată în Marea Neagră şi ar reveni fiecărui român în jur de 4.000 de euro, care, pe un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, dacă ar fi investiţi... conturile... de administratorii de Pilon 2, cu randament de 8%, atât cât a fost între 2011 şi 2021, am putea să ajungem până la 30.000 de euro... (Vociferări.) ...ceea ce este o sumă, aş putea să spun, impresionantă... (Vociferări.) ...şi astfel românii nu ar mai sta la mila unui politician... (Vociferări.) ...să le crească punctul de pensie - ştim foarte bine că aceasta este practica acum -, ci ne-am putea gândi la generaţiile următoare şi aceşti bani mai departe să producă valoare, cum vă spuneam, în economie, pentru că ar putea fi investiţi în acţiuni în firme care investesc în sectorul energetic, în industria chimică, petrochimică. Ducem o lipsă acută de îngrăşăminte, am văzut cu ce s-au confruntat agricultorii români anul acesta, deci am putea să valorificăm superior aceste gaze, tocmai investind aceşti bani.

Dacă vă pasă de România şi de români cred că ar trebui să votaţi pentru acest amendament.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Anexa nr. 2, marginal 4.

Vot, vă rog.

Cu 157 de voturi contra, 50 pentru şi 6 abţineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Simion, vă rog, apăsaţi, că ştiu să susţineţi amendamente respinse.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Începem cu marginal 1, domnule preşedinte.

Şi o să trecem prin toate amendamentele depuse.

Cu rugămintea ca domnul Dumitru Coarnă, care a preluat de la societatea civilă, care nu este reprezentată şi nu a fost consultată în această dezbatere, să aibă dreptul la cuvânt pe marginal 1, marginal 2, marginal 3 şi celelalte amendamente depuse...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...de mine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...înainte de a vă... de a continua, dacă dumneavoastră doriţi ca unul dintre amendamentele care vă aparţine să fie susţinut de domnul Coarnă este în regulă, dacă nu, nu.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulţunesc.

Da...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

...doresc acest lucru, domnule preşedinte de şedinţă.

În 1856, la Ploieşti, am avut prima rafinărie din Europa. În 1857, Bucureştiul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... din lume, din lume, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

...unde ne aflăm astăzi...

Am primit o invitaţie ieri, de la domnul Zisopol. Este o expoziţie, dragi colegi, jos, care povesteşte despre etapele rafinăriilor şi exploatării de hidrocarburi în România.

Îl felicit pe domnul Zisopol pentru iniţiativă!

Au venit profesori de la UPG şi chiar a fost o manifestare reuşită.

'56 - prima rafinărie din lume; în '57, Bucureştiul, unde suntem astăzi, a fost primul oraş iluminat cu gaz lampant; în 1861 am avut prima sondă de ţiţei din lume; am fost prima ţară care a exportat ţiţei.

Astăzi ne spun unii şi alţii că este o lege benefică cea prin care dacă la un preţ mai mic de 85 de lei/MWh nu se obţine profit nu trebuie să plătească nimic cel care exploatează.

Am depus prin amendamentele respinse ieri, în lege, o nouă formulă de calcul prin care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

...solicităm pentru statul român 50% din valoarea gazelor naturale exploatate.

Vă rog să supuneţi votului acest amendament, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, ca să vedeţi că vreau să vă şi completez, să pară să suntem prieteni, la 1440 în România erau menţionate primele gropi de păcură - aşa, ca să fac o lecţie de istorie în continuare cu dumneavoastră.

Marginal 1, Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Şi, vă rog, acum curge acel timp de 10 minute pentru amendamente.

Cu 181 de voturi contra, 32 pentru, 11 abţineri, amendamentul dumneavoastră a fost respins.

Deci până acum s-au susţinut marginal 4 şi marginal 1.

Mai susţine cineva un amendament respins?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Marginal 2 şi marginal 3, eu şi domnul Coarnă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Domnul Coarnă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Domnul Coarnă, în locul domnului Simion.

Vă rog, domnule Coarnă, să indicaţi marginalul de la Anexa nr. 2.

Domnul Dumitru Coarnă:

Păi, domnule Simion, ce marginal, cum l-aţi depus? Că vi le-am dat ieri. (Râsete.)

Vi le-am dat dumneavoastră, amendamentele, şi aveţi toată forma legii.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

La nivelul redevenţei.

Domnul Dumitru Coarnă:

La nivelul redevenţelor? (Vociferări.)

Da. E vorba de... (Vociferări.)

Ale mele, dar le-am dat comisiei şi la comisie au fost respinse.

Era vorba, de fapt, la redevenţe, de art. 19, cred că marginal 5, sper să nu greşesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să nu greşiţi.

Domnul Dumitru Coarnă:

Sper să nu greşesc, am zis.

"(1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre, sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul Upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de consum, după cum urmează:

a) 50% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 de lei/MWh...".

Practic, aici este fondul problemei... (Vociferări.) ...pentru că... (Vociferări.) ...Legea offshore pe care o să o votaţi dumneavoastră astăzi are acest prag de 85 de lei/MWh.

Legea va fi foarte simplu de eludat, în sensul că OMV Petrom o să-şi vândă sieşi, unei filiale pe care o să o creeze sau pe care o are creată, unde vreţi, în România, în Austria, în Germania, cu 84 de lei/MWh, eludează legea, acel supraimpozit nu va fi încasat în România, după care vinde şi face speculă. Ne revinde nouă, da, gazul pe care l-au luat din România cu 850 de lei/MWh şi s-a închis cercul.

Practic, nu întâmplător plătim noi preţuri atât de mari, pentru că noi le acordăm cu titlu gratuit şi le răscumpărăm la preţ de speculă.

"b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 de lei/MWh...

c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 de lei/MWh...

d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, mai sunt două minute şi 31 de secunde. Dacă veţi citi, că e foarte lung textul, colegul dumneavoastră, mă rog, potenţialul dumneavoastră coleg, nu va mai putea să susţină un alt amendament.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Viitorul! Viitorul preşedinte!

Domnul Dumitru Coarnă:

E...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doar vă spuneam.

Domnul Dumitru Coarnă:

Este în regulă.

Atunci, mă opresc aici, pentru că, până la urmă, problema de fond se referă la primul..., la lit. a), când vorbim de acel prag de 85 de lei/MWh.

Această lege a fost construită pentru OMV Petrom - ştie domnul ministru cine a scris-o, au scris-o juriştii OMV Petrom.

România o să vadă doar conducta, pentru că aceste gaze vor fi vândute cu 85 de lei de OMV Petrom către OMV Gaz, eludează legea şi o să le revândă, domnule Simonis, în România, cu 850 de lei/MWh, şi atunci... (Vociferări.) ...tot... (Vociferări.)

Încă o dată, aţi introdus în offshore şi onshore, asta este marea capcană! Vedeţi că aţi introdus şi gazele de uscat! (Vociferări.) S-ar putea ca în Marea Neagră să nu se întâmple nimic şi, practic, aţi dat OMV Petrom tot ce înseamnă gaze de uscat, astăzi, prin această lege...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...ca să înţeleagă lumea, aţi introdus şi onshore.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci suntem tot la marginal 4 de la Anexa nr. 2, art. 19¹.

Vă rog să votaţi.

Cu 194 de voturi contra, 35 pentru... amendament respins.

Domnule Simion, numai o secundă, că o să vă dau cuvântul. Domnul Miuţescu are un amendament respins, vă rog.

Şi, după aceea, ultimul amendament, pentru că expiră timpul, dumneavoastră.

Vă rog, domnul Miuţescu.

Vă rog să indicaţi numărul marginal.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Marginal 5, art. 19 - "Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore şi onshore de adâncime, ca impozit asupra veniturilor suplimentare, se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv pentru finanţarea costurilor de branşare a consumatorilor la reţelele de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru alte investiţii pentru eficienţa energetică a consumatorilor şi pentru investiţii în producţia de energie regenerabilă şi în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa nr. 2, marginal 5, alin. (11).

Vot, vă rog.

156 de voturi contra, 89 pentru, un coleg nu votează. Amendament respins.

Domnul Simion, ultimul amendament, vă rog.

Vă rog, de asemenea, să indicaţi numărul marginal.

Domnul George-Nicolae Simion:

Marginal 8, domnule preşedinte de şedinţă.

Ceea ce v-am spus de la început - lipsa sancţiunilor din această lege. Este un articol care a fost eliminat în plen în Senat. Exista lit. n), cu următorul cuprins: "n) - nerespectarea de către titularii acordurilor petroliere a prevederilor art. 19 şi 20 se sancţionează cu amendă corespunzând cu 30% din cifra de afaceri din anul în care s-a constatat abaterea".

Propunem adoptarea acestui amendament în plenul Camerei Deputaţilor, ca să existe şi potenţiale sancţiuni dacă nu respectă legea.

Altfel, va fi foarte greu - au numai drepturi, nu au obligaţii deloc.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Chiar dacă sancţiunile sunt prevăzute la altă lege, aşa cum s-a spus la dezbateri generale şi eu nu am voie să spun, vă rog, marginal 8, vot, vă rog.

Cu 205 voturi contra, 33 pentru, 9 abţineri, amendamentul a fost respins.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Vă rog, nu părăsiţi incinta sau, mă rog, cel mult holul. Ne revedem în 5 minute, la sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe votul final.

Doamna deputat, vă rog, pe procedură.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Bună ziua!

Nu prea e pe procedură şi îmi cer mii de scuze, dar vreau să vă fac un anunţ.

11 elevi din Neamţ, de la Liceul "Petru Rareş" din Neamţ, au câştigat o medalie de aur la un concurs iniţiat de NASA. Ei trebuie să fie acolo, să-şi primească premiul şi să reprezinte România.

Din păcate, nu există bani ca să poată să ajungă acolo. Le trebuie 25.000 de dolari ca să poată pleca să ne reprezinte la NASA.

Astăzi nu aş fi apelat la dumneavoastră dacă România nu ar fi fost atât de săracă încât să nu aibă 25.000 de dolari să le dea acestor copii ca să ajungă acolo.

Apelez la conştiinţa dumneavoastră şi vă rog să donaţi pentru aceşti copii şi să-i ajutaţi să plece acolo şi să ne reprezinte.

Ce înseamnă pentru noi? Înseamnă o zi de diurnă pentru fiecare parlamentar. Pentru noi poate nu înseamnă mult: o zi de diurnă. Adică 261 de lei de parlamentar să donaţi pentru aceşti copii. Dar pentru aceşti copii s-ar putea să însemne foarte mult, înseamnă speranţă şi în afară de asta înseamnă încrederea acestor copii în noi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog liderii grupurilor parlamentare, mai ales liderii grupurilor care formează Coaliţia, să luaţi în considerare apelul doamnei deputat.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Să înceapă votul.

267 deputaţi prezenţi. Suntem în cvorum.

Probleme, liderii de grup?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Nu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Putem continua.

Proiecte de hotărârii ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia UE privind solul pentru 2030. Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru fiinţele umane, alimentaţie, natură şi climă COM (2021) 699; PHCD 39/2022.

Vot, vă rog.

În unanimitate de voturi, adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind o abordare europeană a micro-certificatelor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi capacitatea de inserţie profesională COM(2021) 770; PHCD 40/2022.

Vot, vă rog.

În unanimitate de voturi, adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind Propunerea de Recomandare a Consiliului privind conturile personale de învăţare COM(2021) 773; PHCD 42/2022.

Vot, vă rog.

În unanimitate de voturi, adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Construirea unei economii în serviciul cetăţenilor: un plan de acţiune pentru economia socială COM(2021) 778; PHCD 43/2022.

Vot, vă rog.

Cu 284 de voturi pentru şi un vot - pentru arătarea democraţiei - contra, adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2021 privind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa a II-a şi pentru modificarea art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice, pentru reglementarea unor măsuri referitoare la Programul naţional de dezvoltare locală, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 418/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 268 de voturi pentru, două contra, 14 abţineri, adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2020 privind modalitatea de emitere şi prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea COVID - 19; PL-x 156/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru antreprenoriat şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 286 de voturi pentru, două contra şi o abţinere, adoptat.

Dintre voturile contra, vrea cineva explicarea votului pentru voucherele de vacanţă?

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii,...

Vreţi să fac o pauză, să ajungeţi să şi votaţi? (Se adresează domnului deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, care aduce la tribună urna pentru donaţii.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

...precum şi pentru abrogarea art. 4 din Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA; PL-x 485/2021; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 195 de voturi pentru, 52 contra şi 36 de abţineri, adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 42/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 196 de voturi pentru, 27 contra şi 60 de abţineri, adoptat.

Domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel.

Vă rog. Explicarea votului.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poziţia noastră în privinţa acestui PL-x a mai fost explicată.

Vreau să fac o explicare a votului şi pentru punctul 9, ca să fie mai mulţi colegi în sală, ţinând cont că eu am lucrat în acest domeniu offshore şi ştiu cum se fac banii şi ştiu cât îşi trag băieţii care se ocupă de scos gazul şi petrolul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să vă referiţi la punctul 8.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Da.

Explicarea votului nostru privind punctul 9,...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult pentru intervenţie.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

... că urmează şi dumneavoastră o să plecaţi după aceea, da?!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult pentru intervenţie.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

....este că România este trădată, la acest moment, de Alianţa USL 2, împreună cu USR.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore; PL-x 262/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 248 de voturi pentru, 34 contra, adoptat.

Sunt trei solicitări de la neafiliaţi.

Vă rog frumos să vorbiţi între dumneavoastră şi să aveţi un singur vorbitor.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Vă rog. Grupul AUR.

Patru vorbitori de la neafiliaţi!

Coleşa Ilie-Alin. Da?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am votat contra acestei legi şi vă voi expune doar un motiv, poate principalul, pentru care am votat contra.

A raporta nişte redevenţe, un impozit, la o valoare absolută reprezintă o neghiobie.

A raporta la 85 de lei care, în timp, cu siguranţă nu vor mai avea nicio relevanţă reprezintă o neghiobie care dă loc la speculaţii, aşa cum au spus-o foarte bine înainte colegii mei.

Orice raportare a unui impozit, a unei redevenţe, trebuie făcută la nişte indicatori dinamici, aşa cum noi am propus în amendamentul ultim, marginal 15, adică în cazul respectiv la un preţ mediu ponderat al gazului vândut din producţia internă.

Doar acest mod de calcul are o logică şi duce la ceva bun!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Turcan, am înţeles, pe procedură.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Doresc să menţionez că nu a fost înregistrat votul meu şi vreau să-l afirm aici. E un vot pentru. Dacă se poate, echipa tehnică să corecteze.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am luat act.

Neafiliaţii? Aveţi patru înscrieri.

Nu mă faceţi pe mine să hotărăsc.

Sunteţi primul, domnule Rusu! Da?

Primul. Atunci luăm primul înscris.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul şi în primul rând vreau să spun încă de aici că nu doar AUR a votat împotriva acestei legi. Mai avem colegi neafiliaţi care au votat împotriva acestei legi.

Domnilor deputaţi,

Am votat împotrivă pentru că este o lege bună, dar este foarte prost făcută.

Aşteptăm o dată să vină un partid suveranist, să schimbe această lege, şi redevenţele, şi absolut tot ceea ce se cuvine poporului român să rămână aici, în România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Molnar Radu-Iulian, de la USR.

Vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

USR a votat această lege.

Este o lege necesară şi era necesară de acum patru ani, stimaţi colegi din această Coaliţie, acum patru ani, colegi din PSD, când aţi făcut România dependentă de Rusia. Patru ani în care aceste gaze puteau fi exploatate şi puteam să nu fim la 30% importuri din Rusia, ci să fim la zero.

Dar am votat pentru, chiar dacă este foarte târziu, în ceasul al 12-lea, pentru că România trebuie să ajungă la independenţă energetică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Mai sunt solicitări? Mai avem una de la neafiliaţi, nu cred că este Nicolae.

Domnule Badiu, de la AUR s-a luat cuvântul, nu vă supăraţi!

Din partea Partidului Naţional Liberal există?

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal a votat astăzi pentru adoptarea acestui proiect de lege.

PNL a votat pentru un gaz mai ieftin în casele românilor, nu pentru gaz rusesc scump în casele românilor.

PNL a votat astăzi pentru siguranţa şi independenţa energetică a României.

PNL nu a votat pentru a continua dependenţa faţă de Rusia.

PNL a votat astăzi pentru ca România să devină furnizor regional de gaze, şi nu să fie dependentă de Rusia.

PNL a votat astăzi pentru români, pentru România, pentru Europa, şi nu pentru interesele Rusiei!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Nicolae Roman solicită să ia cuvântul.)

Nu mai aveţi unde să interveniţi, dacă nu vă supăraţi! (Vociferări.)

Domnule, există un regulament pe care îl respectăm cu toţii.

Din partea fiecărui grup parlamentar există câte o solicitare de cuvânt.

Vă mulţumesc.

O să iau şi eu cuvântul.

(Coboară la tribună.)

Îmi pare foarte rău!

Sincer, nu cred că de la tribuna Parlamentului trebuie să vă citesc Regulamentul. Puteţi să o faceţi în timpul dumneavoastră liber.

Astăzi am votat Legea offshore. N-aş vrea să mă refer foarte mult nici la trecutul îndepărtat, nici la trecutul mai apropiat, când a existat o majoritate parlamentară ca să treceţi această lege. N-aţi făcut acest lucru.

Îmi pare rău pentru lucrurile majore care se întâmplă în România. Întotdeauna Partidul Social Democrat trebuie să vină, să intervină şi să rezolve problema. (Aplauze.)

Cu adevărat, România, din acest moment, a intrat în linie dreaptă pentru independenţă energetică. Acesta este lucrul cel mai important.

Statul român, prin taxe directe şi indirecte, va încasa 60% din valoarea gazelor din Marea Neagră, iarăşi un lucru foarte important, şi din momentul în care vom scoate prima moleculă din această investiţie România va deveni un jucător regional important.

Restul, cu tot respectul, e cancan!

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Legi organice. Respingeri.

10. Propunerea legislativă pentru completarea art. 201 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 92/2022; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Prima Cameră sesizată.

Data prezentării în Biroul permanent - 14.03.2022; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 20.05.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei.

Vot, vă rog.

Cu 184 de voturi pentru, 87 contra şi 3 abţineri, adoptată respingerea.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 18 mai 2022, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore; PL-x 262/2022; adoptată în procedură de urgenţă;
2. Legea pentru ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Strasbourg, la 2 octombrie 2013 şi semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014; PL-x 131/2021; adoptată în procedură de urgenţă;
3. Legea pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Strasbourg, la 2 octombrie 2013 şi semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014; PL-x 132/2021; adoptată în procedură de urgenţă.

Termenul pentru sesizare este de două zile, de la data depunerii, astăzi, 18 mai 2022.

Invit colegii mei membri ai Biroului permanent la şedinţa de Birou permanent.

Şi îi rog pe colegii mei care şi-au ieşit din nervi să aibă măsură, să ţină cont de vârsta lor, să nu aibă vreo problemă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.08.