Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 146.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 30 mai, şi marţi, 31 mai 2022; programul de lucru pentru perioada 30 mai - 4 iunie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 23-30 mai 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem proiectul de lege înscris la punctul 1 al ordinii de zi - PL-x 434/2021, urmând ca la încheierea dezbaterilor asupra acestui punct să avem şi votul final.

După votul final, urmează dezbaterile politice organizate în cadrul Orei Guvernului, iar în încheiere vom avea răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Înainte de a intra în ordinea de zi, daţi-mi voie să salut prezenţa, în loja oficială, a delegaţiei britanice a Schemei Parlamentare a Forţelor Armate din cadrul Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în contextul vizitei pe care o efectuează la Bucureşti, delegaţie care este însoţită de reprezentanţi ai Ambasadei Marii Britanii, precum şi ai forţelor aeriene britanice dislocate în România. (Aplauze.)

Pe procedură, domnul Ghera.

Vă rog.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Croaţia, permiteţi-mi să transmit, în primul rând, un gând de pace tuturor oamenilor, cu îndemn la responsabilitate politică, toleranţă şi respect reciproc, în contextul socio-politic şi economic dificil şi actual în care ne aflăm şi pe care îl traversăm pe plan mondial.

Ziua Naţională a Republicii Croaţia se sărbătoreşte pe 30 mai, în amintirea constituirii primului Parlament multipartidic ales în mod democratic în 1990, precum şi în amintirea rolului istoric al Parlamentului croat în păstrarea statalităţii croate pe parcursul mai multor secole.

Astăzi, Croaţia este un stat liber, suveran şi independent, cu rădăcini istorice bine înfipte încă din secolul al VII-lea pe continentul european.

Mai mult de atât, anul acesta s-au împlinit şi 30 de ani de la recunoaşterea internaţională a Republicii Croaţia, marcând astfel o serie de evenimente importante, precum şi 30 de ani de relaţii diplomatice bilaterale excelente şi de prietenie între România şi Croaţia.

Cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Croaţia, doresc să transmit un sincer la mulţi ani poporului croat, tuturor cetăţenilor croaţi din diaspora, precum şi minorităţii croate din România, o minoritate veche de peste şapte secole pe aceste frumoase plaiuri româneşti din Banatul montan, pe care o reprezint, cele mai sincere felicitări şi urări de sănătate, bunăstare, prosperitate, pace şi succes!

La mulţi ani, croaţi, la mulţi ani, Croaţia!

Sretan Dan Drzavnosti Republike Hrvatske!

Vă mulţumesc! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Întreb liderii de grup, dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny"; PL-x 434/2021; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny" creează cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională, prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră şi tehnico-edilitară.

În cadrul programului se pot realiza următoarele obiective de investiţii:

- alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei;

- sisteme de canalizare şi staţii de epurare;

- drumuri publice;

- poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale;

- sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.

Beneficiarii programului sunt UAT-urile publice, precum şi administraţiile publice care fac parte din asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

Precizăm că au fost aprobate şi publicate în Monitorul Oficial atât standardele de cost, cât şi normele de aplicare ale acestui program.

Vă rog să votaţi acest program în forma aprobată de comisiile raportoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru buget sau al Comisiei pentru administraţie, pentru prezentarea raportului?

Vă rog, doamnă Bucura.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, PL-x 434/2021 a fost prezentat, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 4 octombrie 2021.

Camera Deputaţilor este decizională.

S-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, al Comisiei pentru industrii şi servicii, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulament, acest proiect de lege a fost examinat în şedinţa comună a Comisiei pentru buget şi a Comisiei pentru administraţie, în data de 25 mai 2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", cu amendamente admise şi respinse prevăzute în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte, propun un timp de dezbateri de 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot, timp de dezbatere - 3 minute.

Vot, vă rog.

148 de voturi pentru, 44 contra. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii?

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă PNDL 1 - Programul Naţional de Dezvoltare 1 sau 2 ar fi însemnat dezvoltare locală, ar fi însemnat reducerea sărăciei, ar fi însemnat ieşirea din noroaie, cum a spus un fost prim-ministru, lucrul acesta s-ar fi văzut. S-ar fi văzut şi am fi avut în România o ţară mai bogată, mai prosperă, mai dezvoltată. Dar lucrul acesta nu s-a întâmplat. Dimpotrivă.

Uitaţi-vă care sunt judeţele fruntaşe pe PNDL 1 şi PNDL 2 şi veţi vedea că sunt fix aceleaşi judeţe care erau fruntaşe în rată de sărăcie. Şi sunt fruntaşe acolo şi înainte şi după PNDL.

Singurul lucru care creşte la aceste programe este consolidarea puterii politice în mâna unei baroniade. Şi, de fapt, acest program asta face, mută bani de la contribuabili direct în firme ale activului de partid, ale baronilor... (Vociferări.) şi vedem lucrul acesta prin toate contractele care se fac pentru toate SF-urile acelea care nu se mai transformă niciodată în proiecte, proiecte inutile, de tip parcuri în mijlocul a nicăieri sau staţii de epurare care nu funcţionează niciodată, terenuri de fotbal în pantă şi alte asemenea.

Acest program - ştie o ţară întreagă de ce a fost făcut pe repede înainte, prin ordonanţă de urgenţă. USR a refuzat lucrul acesta în Guvern. A fost făcut pentru un anumit congres, pentru că s-au promis nişte bani unor oameni şi iată că aceşti oameni primesc aceşti bani, cu ocazia acestui program.

Spuneţi nu risipei, spuneţi nu corupţiei, pentru că în momentul acesta ne apropiem cu paşi vertiginoşi de o criză, o criză a exploziei cheltuielilor publice, de care vom vorbi în curând, pe care nu o vom putea stăvili, dacă nu strângem la un moment dat cureaua - noi, cei de la stat, bugetarii, cheltuielile statului şi toate acestea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis, din partea Grupului PSD, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnul Năsui este un băiat fin, de la oraş, aşa, şi evident că nu ştie cum se trăieşte în satul românesc şi nu ştie noroaiele şi nevoile pe care le au oamenii aceia. (Aplauze.)

Probabil încă... (Aplauze.) ...încă două, trei, patru PNDL-uri sunt necesare pentru a echilibra cumva situaţia în România.

E adevărat că şi USR este partid de oraş. Dar, chiar aşa, partid de oraş fiind, aveţi vreo 40 şi ceva de comune câştigate în România.

Verificaţi, vă rog, dacă există vreun primar - şi vă răspund eu, nu există primar USR de comună care să nu fi depus proiect pe "Anghel Saligny" sau PNDL 3, cum vreţi dumneavoastră să-i spuneţi.

Asta poate însemna două lucruri - ori dumneavoastră minţiţi şi nimeni nu face contracte, baroniade şi contracte de partid, ori acei primari ai dumneavoastră şi-au făcut ei propriile firme, propriile baroniade şi doresc şi ei să aibă propriii bani de partid şi aşa mai departe. E o prostie!

E adevărat că judeţele cele mai sărace au luat cei mai mulţi bani la PNDL 1, PNDL 2 şi îi vor lua şi la "Saligny". Pentru că asta a fost filosofia. Conceptul a fost să încercăm să recuperăm decalajele, unele istorice, de sute de ani în urmă. Şi e adevărat că nu poţi prin unu, două, trei programe să recuperezi aceste decalaje. Dar, probabil, dacă ne vom păstra ambiţia şi vom merge pe acest drum, peste 10, 20 de ani, vom avea acest echilibru atât de necesar între regiunile şi localităţile României. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman Florin, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Spun din start că Partidul Naţional Liberal îşi asumă în integralitate gândirea pentru acest program, pentru că modernizarea satului românesc este o prioritate pentru a doua modernizare a României, iar o modernizare fără bani nu se poate face nicăieri în lume.

În al doilea rând, vreau să spun că Allen Coliban, primar USR de Braşov, Clotilde Armand, primar USR de sector 1, Gabriel Pleşa, primar USR de municipiu reşedinţă de judeţ, Dominic Fritz, primar USR de Timişoara şi mulţi alţii... (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Hoţii de la USR!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...sunt baroni... (Vociferări.) ...pentru că dumneavoastră aţi spus că toţi cei care depun proiecte pentru "Anghel Saligny" sunt nişte baroni.

Or, atât timp cât colegii dumneavoastră au depus proiecte pe "Anghel Saligny", fie sunt baroni, fie dumneavoastră nu reprezentaţi punctul de vedere al primarilor USR.

Aţi mai spus, stimate coleg, şi v-am auzit de nenumărate ori spunând că nu sunt criterii şi că aceşti bani nu se alocă pe criterii transparente.

Dacă aţi şti cum funcţionează acest program, dacă aţi şti că funcţionează în mod similar cu ceea ce se întâmplă pe PNDL, unde, tot din timpul Guvernării liberale, nu se mai dă drumul la nicio factură până nu are semnătura de certificare de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, dacă aţi vedea că toate aceste lucruri sunt filtrate după criteriile Băncii Mondiale, aţi înţelege că nu faceţi decât politică.

Opriţi - v-am mai rugat de atâtea ori - opriţi cruciada împotriva primarilor, pentru că de data asta aveţi şi dumneavoastră câţiva, e adevărat, puţini! Dar dacă veţi continua să puneţi eticheta şi ştampila pe toţi primarii, aşa cum faceţi dumneavoastră, că toţi sunt nişte hoţi, că toţi sunt nişte nenorociţi, pentru că se luptă pentru comunităţile lor, nu veţi face, domnule coleg, decât să rămâneţi în 2024 fără niciun primar şi nu veţi mai fi nici măcar un partid de urban.

Gândiţi-vă foarte bine atunci când jigniţi şi puneţi etichete! Pentru că, vă repet, pentru o situaţie sau două, nu merită aceşti oameni aflaţi în slujba comunităţii ca dumneavoastră să-i terfeliţi ori de câte ori simţiţi acest lucru.

PNL va vota "Anghel Saligny".

Noi am făcut acea modificare prin care am scos, practic, localităţile sub 2.000 de locuitori din acea excepţie. Şi oamenii din satele şi comunele mai mici trebuie să beneficieze de apă şi canal.

Mergeţi la ţară, vedeţi cum se trăieşte la ţară, vedeţi ce nevoi au şi atunci îi veţi înţelege!

Dacă nu vă veţi mişca decât prin Bucureşti, niciodată nu veţi înţelege că satul românesc trebuie modernizat!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR am mai multe înscrieri la cuvânt. Este procedură de urgenţă, vă rog să vă hotărâţi, cine rămâne?

Domnul Flucuş?

Vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Planul naţional de investiţii "Anghel Saligny" considerăm că este un lucru util şi bun, pentru că, după cum dumneavoastră ştiţi, în România, aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural şi peste 85% din teritoriu este în mediul rural.

Deci era un lucru necesar ca mediul rural să poată să acceseze fonduri, să poată să-şi rezolve infrastructura de bază, apă, canalizare şi alte lucruri.

Salut, în primul rând, faptul că şi comunele mai mici de 2.000 de locuitori au acces, ca să-şi poată face de acum canalizare.

Evident că la programele anterioare, PNDL 1, PNDL 2, care, după mine, şi-au atins ţinta, au fost şi scăpări. E normal, la mii de proiecte, să existe şi câteva zeci sau poate câteva sute în care lucrurile n-au mers cum trebuie, însă trebuie să învăţăm din greşelile anterioare şi să mergem înainte în dezvoltarea ţării noastre.

Grupul AUR va susţine, deşi nu are primari la această oră. Însă noi considerăm că aceste fonduri nu merg către primari, merg către comunităţile locale şi cu toţii ne dorim să avem o ţară cu infrastructură dezvoltată.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Benedek, UDMR.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci, aici, dacă am discutat despre PNDL 1 sau PNDL 2, eu am fost un om care am lucrat în ambele programe, şi au existat nişte proceduri foarte clare şi lucrările au fost urmărite şi verificate în toate fazele de execuţie.

Deci, dacă s-au întâmplat minuni, s-au întâmplat nu doar datorită primarilor, ci şi datorită Inspectoratului în Construcţii, şi datorită proiectanţilor, şi datorită executanţilor.

Deci, ideea este să nu generalizăm că toţi primarii sunt hoţi, pentru că majoritatea forţelor politice avem primari şi aceşti primari reprezintă comunităţile locale, au fost aleşi de acele comunităţi.

În ceea ce priveşte Programul "Anghel Saligny", au fost şi sunt nişte criterii bine stabilite, sunt nişte proceduri cunoscute. Deci, dacă se vor da aceşti bani şi se vor executa lucrările, toată lumea o să aibă beneficiu, nu numai oamenii care trăiesc la ţară, pentru că tuturor ne place să mergem în vizită la neamuri sau să ne relaxăm. Este cu totul şi cu totul altceva să existe, în majoritatea localităţilor, în majoritatea comunelor, canalizare, să existe apă şi să existe drumuri de acces.

Deci, în consecinţă, UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Manea Cătălin, din partea minorităţilor, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Programul de investiţii "Anghel Saligny" este un program ambiţios, prin intermediul căruia gospodăriile vor fi racordate la reţeaua de apă, canalizare şi gaze.

Da, este de semnalat faptul că peste 70% din localităţile din România nu sunt racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale.

Reabilitarea drumurilor reprezintă, de asemenea, o prioritate a Programului "Anghel Saligny".

Vreau să precizez de la bun început că nu voi expune poziţia Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, ci doar poziţia mea, în calitate de deputat din partea minorităţii rome, cu referire la comunităţile de romi din România.

Şi fac apel către dumneavoastră, în calitate de lideri politici, de preşedinţi de organizaţii, să le transmiteţi primarilor dumneavoastră, indiferent că sunt de la PNL, PSD, UDMR, AUR sau alte formaţiuni politice, să nu excludă din acest program comunităţile de romi, comunităţi de romi care în ultimii 31 de ani trăiesc în mediul rural, în condiţii similare cu cele din Evul Mediu.

Este inadmisibil pentru o ţară aşa cum este România, o ţară europeană, ca sute de mii de persoane din această ţară, sute de mii de cetăţeni ai acestei ţări, să trăiască în condiţii similare cu cele din Evul Mediu, fără acces la banalul bec electric!

Ştiu că "Anghel Saligny" nu finanţează racordarea la reţeaua de energie electrică, dar vă rog să le transmiteţi primarilor dumneavoastră, beneficiari ai acestui program de dezvoltare, să ţină cont şi de comunităţile de romi.

Nu ne putem face că nu înţelegem că aceşti oameni, dacă nu vor fi trataţi corespunzător în următoarea perioadă, care, în opinia mea, nu va fi una de lungă durată, vor deveni nu neapărat o mare problemă pentru sistemul social din România, dar rugămintea mea este să le transmiteţi primarilor dumneavoastră să nu excludă din procesul de dezvoltare comunităţile de romi din România.

Eu spun că este echitabil, este drept ca şi aceşti cetăţeni români de etnie romă să beneficieze de măsurile finanţate din Programul de dezvoltare "Anghel Saligny".

Eu, în calitate de reprezentant al minorităţii rome, voi vota pentru acest program, având convingerea, evident, că dumneavoastră le veţi transmite primarilor dumneavoastră să nu facă abstracţie de cei mai defavorizaţi cetăţeni ai acestei ţări.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo, domnule Manea!

Felicitări! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Violeta Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună ziua, tuturor!

În primul rând, haideţi să spunem lucrurilor pe nume! Noi acum aprobăm ordonanţa de urgenţă care este în vigoare, dar nu ne strică să spunem adevărul verde în faţă.

Sunt nişte criterii de alocare, dar nu scrie nicăieri care este punctajul pentru fiecare dintre aceste criterii.

Şi n-am să vă uit pe toţi cei care aţi contribuit la adoptarea acestui program, pentru faptul că, atâta vreme cât judeţelor care au un număr mare de unităţi administrativ-teritoriale le daţi mai mulţi bani, şi nu prioritizând numărul populaţiei, penalizaţi practic Bucureştiul, îl ţineţi departe de orice posibilă investiţie de care Bucureştiul, capitala în care dumneavoastră sunteţi şi lucraţi, are reală nevoie.

Hai să spunem lucrurilor în faţă! Aţi stabilit nişte criterii, dar, de fapt, la partid faceţi liste! Nu scrie nicăieri în ce ordine şi care este punctajul pentru fiecare dintre acestea.

Nu am crezut că în 2022 ne întoarcem din nou la şedinţa coaliţiei unde se întoarce lista de pe o parte pe alta şi se joacă Ciolacu, Ciucă şi alţii cu aşa-zise criterii, dar care, de fapt, nu pot fi văzute de cei care au interesul să urmărească care sunt finanţările.

În al doilea rând, hai să o spunem româneşte, puneţi cruce reformei administrativ-teritoriale din România.

A da bani cu ţârâita la toată lumea, să nu se supere nici PNL-iştii, nici PSD-iştii, nici UDMR-iştii, înseamnă să te înţelegi bine cu toată lumea, dar în niciun caz nu înseamnă o viziune de dezvoltare pentru România.

Dacă aveaţi viziune, puneaţi în discuţie în paralel ce se întâmplă cu unităţile administrativ-teritoriale pe care trebuie să le abordăm bărbăteşte, cu un pic de curaj şi să spunem că nu au venituri proprii şi, ca atare, nu au cum să beneficieze încontinuu de bani care sunt banii noştri, ai tuturor, pentru că ne ducem într-o fundătură, dacă avem această viziune.

Ţineţi România într-o bălteală şi într-o fărâmiţare, aruncat cu firimituri de bani, fără să aveţi o viziune despre dezvoltarea acestei ţări şi acest lucru se vede în fiecare zi.

Vă place să vă jucaţi cu banii?

Vă spun eu, nu dezvoltaţi România!

Căutaţi să nu deranjaţi pe nimeni, să fie toată lumea liniştită, dar dezvoltare în niciun caz nu faceţi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Năsui Claudiu, drept la replică, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Există o vorbă în România - "Gura păcătosului adevăr grăieşte!".

Domnule Alfred Simonis, aţi spus de la această tribună că nu primesc primarii USR sau că primarii USR vor şi că primesc primarii dintr-o parte şi din alta.

Nu primarii, în teorie, primesc banii aceştia, ci colectivităţile, ci comunităţile, ci unităţile administrativ-teritoriale. Măcar în teorie, nu-i aşa?

Şi vă mai zic o vorbă. Definiţia nebuniei este să faci de mai multe ori acelaşi lucru, văzând rezultatele şi totuşi să-l repeţi, aşteptându-te la rezultate diferite. Asta este PNDL! Încercăm să deschidem o uşă care este încuiată, cu capul, dăm zdravăn cu capul, prima oară, 17 miliarde de lei, a doua oară, 30 de miliarde de lei, acum o dăm cu 65 de miliarde de lei. Dăm din ce în ce mai tare cu capul, aşteptându-ne că la un moment dat se va deschide uşa.

Am o veste proastă pentru dumneavoastră - nu se va deschide uşa. Tot ce se va întâmpla este că vom avea capul spart. Şi n-ar fi o tragedie lucrul acesta, dacă n-ar suferi absolut... 19 milioane de români, din cauza acestei incompetenţe, corupţii şi risipe.

Şi pentru că s-a menţionat aici despre acele criterii de alocare din PNDL, vă reamintesc un lucru - dacă puneam acele criterii în lege, atunci, încălcarea lor ar fi fost sancţionată penal cu abuz în serviciu, din cauza unei decizii a CCR.

Aţi insistat să nu puneţi acele criterii în lege, tocmai ca să nu fie infracţiune şi să poată toată lumea să le încalce, nefiind sancţionat în niciun caz penal, pentru orice abatere.

Asta este PNDL, asta a fost PNDL 1, asta a fost PNDL 2 şi asta va fi şi "Anghel Saligny" - PNDL 3!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Eu aş spune că definiţia nebuniei este să laşi satele în mocirlă în continuare, pentru că ai alte priorităţi, şi anume să faci consultanţă foarte mult din banii României sau cei din PNDL sau PNRR, cum doriţi dumneavoastră.

Am spus altceva, domnule antevorbitor.

Eu am spus o chestiune mult mai simplă. E adevărat că UAT-urile beneficiază de proiecte, dar primarii semnează şi le depun, în numele UAT-urilor pe care le reprezintă.

Şi eu am avut o observaţie extrem de pertinentă, cred eu, şi anume, dacă acest program este făcut pentru ca primarii să fure, de ce cei 45 de primari ai USR au depus şi ei proiecte? Ori vor să fure şi ei, ori nu fură niciunul. Despre asta e vorba. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stoica, pe procedură, scurt, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Foarte scurt.

Vă rog să lăsaţi ipocrizia la o parte!

Văd aici, în faţa mea, colegi tineri de la care aş fi avut aşteptări şi colegi cu experienţă, de la care aş fi avut şi mai multe aşteptări.

Şi să notaţi, în PNDL 1 de-abia s-au cheltuit 50% din bani, în PNDL 2 a fost un grad de absorbţie mai mare, undeva în jurul cifrei de 70% şi aţi văzut şi rezultatul acelor investiţii - reţele de apă potabilă unde apa nu este potabilă, reţele de canalizare la care nu sunt racordate proprietăţile şi aşa mai departe.

Noi, AUR, vom vota acest proiect, fiindcă România şi satul românesc are nevoie de dezvoltare.

Dar va rămâne în sarcina dumneavoastră, a celor de la guvernare, responsabilitatea să vă asiguraţi că ei se cheltuiesc eficient şi că veţi verifica la sânge toate proiectele.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Aţi avut o nouă dovadă despre cum cei de la PSD îi ajută pe cei de la AUR.

Intervenţia de mai devreme nu trebuia să aibă loc, a cerut cuvântul pe procedură, n-a fost nicio procedură, a fost o nouă intervenţie, a doua intervenţie de la AUR la dezbaterile pe acest proiect.

Încă o dată s-a dovedit... (Vociferări.) ...că PSD şi AUR au o colaborare. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul.

Dacă sunt observaţii, intervenţii la titlu? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 4, dacă sunt intervenţii?

(Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol solicită să ia cuvântul.)

Am spus "admise", nu "respinse", calm!

La admise dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

La respinse, de la 1 la 12?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Este normal ca primarii noştri să depună proiecte pe PNDL, pentru comunităţile lor, pentru că primarii noştri au...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Articolul, domnule deputat!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

La art. 1 alin. (1).

...pentru că au dovedit că pot să folosească banii corect şi astfel lăsăm mai puţine fonduri să fie... (Vociferări.) ...risipite. (Vociferări. Gălăgie.)

Imediat vă spun. (Vociferări. Gălăgie.)

Sigur, un program de tipul PNDL este foarte bun, ar putea fi bun într-o ţară normală. (Vociferări.) Dar într-o ţară în care toate... fostele programe...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, susţineţi amendamentul, că vă opresc microfonul dacă nu...

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Argumentez de ce...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Amendamentul, nu îmi trebuie argumentare! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

...privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny".

Şi acum termin argumentarea. Vă rog frumos să mă lăsaţi 30 de secunde! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu vă las, domnule deputat. (Vociferări. Gălăgie.)

Vot!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Fostele PNDL-uri nu au adus atât... (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Pentru - 49 de voturi, contra - 162, 3 abţineri şi un coleg nu votează.

Mai aveţi amendamente de susţinut?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Amendamentul poate fi susţinut şi argumentat pe Regulament.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Moşteanu, vă rog, dacă mai aveţi amendamente?

Nu mai sunt? (Vociferări.) OK.

Proiectul rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

O să luăm o pauză de 5 minute până la votul final.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în bănci.

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

Avem o scurtă intervenţie din partea Grupului PSD, înainte de votul final.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O intervenţie pe procedură.

Vă rog să fiţi de acord să retrimitem la comisie PL-x 511/2021.

Este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Două săptămâni, da?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da, două săptămâni.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

222 pentru, o abţinere, un coleg nu votează. Adoptată.

Vă propun să repetăm sesiunea de vot de control.

Vot, vă rog.

230 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny"; PL-x 434/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

193 de voturi pentru, 42 contra.

Proiectul de lege a fost adoptat. (Aplauze.)

Domnule Merka, doriţi să interveniţi pe procedură?

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, domnule preşedinte de şedinţă, voiam să vin, nu pe procedură, ci pentru explicarea votului.

Doream să precizez faptul că... colegul a vorbit şi nu voiam să abuzez de legislaţia în vigoare, a noastră.

Stimaţi colegi,

Şi eu am votat, la fel ca toţi ceilalţi, această importantă lege pentru noi toţi, pentru România.

Singura solicitare, cum spunea şi colegul, vă pot spune, există o comunitate puternică, singura reprezentată în România, comuna Şinteu, judeţul Bihor, care aşteaptă la fel, acel parteneriat politic între noi toţi, de a simţi într-adevăr că reprezintă ceva pentru România.

Stimaţi colegi,

Aştept acel sprijin din partea forţelor politice, să stăm la masă, să discutăm necesitatea acelor proiecte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Ştefan Ion, vă rog.

O voce din sală:

Adică Grindă!

Uşor, Grindă! (Vociferări.)

Domnul Ion Ştefan:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Grupul parlamentar al neafiliaţilor, membri ai Partidului Forţa Dreptei, au votat pentru acest proiect de lege, cu toate că suntem într-o situaţie hilară - vorbim despre acest proiect de câteva luni, iar în prezent nu vedem decât poveşti aruncate în spaţiul public.

Mai văd colegi de-ai noştri care vorbesc despre faptul că au reuşit să implementeze PNDL 1 şi PNDL 2 cu succes.

Da, într-adevăr, Guvernul liberal Ludovic Orban a reuşit să modifice modul de implementare a acestor programe, deoarece, până să ajungem noi la guvernare, multe din aceste proiecte erau într-o situaţie critică. (Vociferări.)

O voce din sală:

Doar primarii PNL!

Domnul Ion Ştefan:

Doar primarii care îi vreţi dumneavoastră, cei...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

...pe care...

Domnul Ion Ştefan:

...pe care îi vreţi dumneavoastră, aşa este, cum spuneţi dumneavoastră, să ştiţi că numai acei primari... acei primari determinaţi în dezvoltarea localităţilor au reuşit să implementeze cu succes acest program.

Noi, Partidul... noi, Guvernul liberal... (Vociferări.) ...Ludovic Orban... (Vociferări) ...am reuşit... (Vociferări) ...am reuşit să... (Vociferări) ...am reuşit să implementăm aceste proiecte cu succes... (Vociferări) ...generând controale mixte între echipe ISC şi ale Ministerului Dezvoltării şi am reuşit să plătim toate proiectele implementate.

Nu am blocat niciun proiect, aşa cum reuşiţi dumneavoastră... (Vociferări) ...cum reuşiţi, de mai mult timp, să blocaţi implementarea unor proiecte.

O voce din sală:

Minţi!

Domnul Ion Ştefan:

Doar cu multe vorbe încercaţi să ţineţi primari alături de dumneavoastră, fără a duce la bun sfârşit PNDL 1 şi PNDL 2.

Vă mulţumesc mult. (Vociferări.)

O voce din sală:

E bine că ai învăţat să spui PNDL! Ai învăţat cum se pronunţă! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Apostol Alin.

Vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Sigur, un program de tip PNDL ar fi fost bun într-o Românie normală, dar nu este cazul. (Vociferări.)

Şi vă dau şi dovezi pentru acest lucru, pentru această afirmaţie.

În perioada pre-PNDL, între 2000 şi 2013... (Vociferări.) ...creşterea utilităţilor publice a fost net superioară decât în perioada PNDL-urilor - PNDL 1 şi PNDL 2.

Şi vă dau cifre pe "Apă", al doilea program cel mai important al PNDL-urilor.

În 2010 aveam 1.620 de localităţi; în 2013, când a început PNDL 1, avem 2.367 de localităţi... (Vociferări.) ...creştere de 47%... (Vociferări.) ...în anul 2020 avem 2.605 localităţi - creştere de 10%... (Vociferări. Gălăgie.)

Ce să vezi? Pe timpul PNDL a crescut mult mai puţin decât în pre-PNDL.

Şi e logic, dragi parlamentari, pentru că aceste programe naţionale fac dependente... (Vociferări. Gălăgie.) ...ca localităţile să fie dependente de fonduri de la bugetul naţional şi să nu caute resurse alternative! (Vociferări. Aplauze. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Stoica, AUR, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Vreau să vă anunţ că şi noi, Alianţa pentru Unirea Românilor, am votat acest proiect... (Aplauze.) ...dar... (Aplauze.)

Mulţumesc, dragilor!

Vreau să vă spun că vom fi cu ochii pe voi... (Râsete.) ...la modul cum veţi implementa acest proiect. Pentru că deja avem informaţii că este posibil să existe un grup infracţional organizat... (Râsete. Vociferări.) ...între politicieni, firmele voastre de casă, naşi, fini şi afini.

Vom fi cu ochii pe voi! (Râsete.)

Faceţi bine şi faceţi dreptate pentru mediul rural din România! (Vociferări. Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo, Titi! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, UDMR, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am votat, bineînţeles, această iniţiativă legislativă, din două motive.

Este nevoie de dezvoltare, nu cred că acest lucru poate fi contestat.

Al doilea lucru - despre cum se foloseşte sau nu această resursă financiară. Trebuie să vă spun că anumiţi colegi se pare că nu au încredere în instituţiile statului, şi anume în Curtea de Conturi. (Râsete. Vociferări.)

Fiecare primărie, fiecare investiţie este verificată de Curtea de Conturi. (Vociferări.)

Curtea de Conturi... (Vociferări.) ...Curtea de Conturi, în rapoartele pe care le-a realizat - realizează un raport anual - a spus că pe aceste programe care au fost şi sunt în derulare nu au existat probleme majore.

Probleme sunt şi pe proiecte... pot fi şi pe proiecte europene, pot fi şi pe alte proiecte, nu trebuie să anatemizăm în acest context un anumit proiect!

În al doilea rând, cu toată stima, domnule ministru Ion Ştefan...

O voce de la PSD:

Grindă, zis şi Grindă!

Domnul Szabó Ödön:

...aţi lăsat o gaură de două miliarde, de a trebuit să fie plătită de următorul Guvern, din care şi noi am făcut parte. (Vociferări.) Deci, au existat nişte plăţi asumate care au trebuit să fie plătite în mandatul ulterior, până în februarie, o gaură de circa 1,5 miliarde de lei.

Aceste proiecte sunt necesare şi le vom sprijini şi în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman, PNL, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ascultat susţinerea amendamentelor respinse, de fapt, un singur amendament respins, şi mă aşteptam ca ai noştri colegi de la USR, care au votat împotriva Programului "Anghel Saligny", să vină cu un amendament în care să spună, "...domnule, noi suntem mai catolici decât Papa, noi nu vrem ca primarii noştri să intre în acest program..." Şi, atunci, trebuiau să depună un amendament prin care ei să ceară, să spună "domnule, noi nu vrem pentru primarii noştri treaba asta!" (Vociferări.)

N-au venit pentru că ipocrizia este cea cu care deja ne-am obişnuit. Pentru că ştiu că sunt proiecte depuse, de milioane - 48, la Alba Iulia, 100 şi ceva la Braşov.

Deci ori nu sunteţi colegi cu primarii dumneavoastră, ori nu sunteţi în acelaşi partid, pentru că altfel eu nu înţeleg acest lucru.

Dincolo de ţipături şi de gesticulat la tribună, vreau să-i spun unui coleg să citească ceea ce trebuie, adică să vadă că riscam o procedură de infringement pe alimentările cu apă potabilă şi pe reţelele de canalizare.

Dacă noi nu respectăm Uniunea Europeană, dacă noi nu respectăm regulile casei mari în care am intrat, atunci...

Sigur... probabil dumneavoastră v-aţi dori doar să staţi în Bucureşti, să susţineţi un personaj ca Nicuşor Dan şi să faceţi totul praf în cel mai scurt timp. (Vociferări.)

La asta sunteţi voi buni, asta aţi făcut, asta puteţi, rezultate în administraţie - zero! Zero barat! (Vociferări. Aplauze. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

O voce de la PSD:

Barna la puşcărie!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Ştefan Ion, drept la replică, bănuiesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ion Ştefan:

Stimaţi colegi,

Colegul nostru a vorbit despre situaţia de la Ministerul Dezvoltării. (Vociferări.)

Eu vreau să vă spun că Guvernul liberal Ludovic Orban a alocat cea mai mare sumă Ministerului Dezvoltării, sumă ce a fost... (Vociferări.) ...folosită pentru dezvoltarea României. (Vociferări.)

Toate proiectele... (Vociferări.) ...toate proiectele (Vociferări. Gălăgie) ...pentru... (Vociferări. Gălăgie.) ...peste... peste 9 miliarde... (Vociferări. Gălăgie.) peste 9 miliarde de lei au fost alocaţi în Guvernul liberal Ludovic Orban... (Vociferări. Gălăgie.) ...pentru dezvoltarea României! (Vociferări. Gălăgie.)

Voi, în acest an, aţi alocat 4 miliarde de lei pentru dezvoltarea României! (Vociferări. Gălăgie.)

Voi sunteţi cei care vorbiţi despre dezvoltare... (Vociferări. Gălăgie.) ...nu... (Vociferări. Gălăgie.) ...nu sunteţi cei... (Vociferări. Gălăgie.) ...nu sunteţi cei care dezvoltaţi România! (Vociferări. Gălăgie.) Nu aţi dezvoltat-o şi nu o să reuşiţi să o dezvoltaţi în continuare! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ion Ştefan:

Să ştiţi că Ministerul Dezvoltării nu a avut nicio gaură în anul 2020! (Vociferări. Gălăgie.)

Deci aş vrea... (Vociferări. Gălăgie.) ...aş vrea să înţelegeţi... (Vociferări. Gălăgie.) ...aş vrea să înţelegeţi că sumele... (Vociferări. Gălăgie.) ...sumele alocate Ministerului Dezvoltării au putut... (Vociferări.) ...au putut ţine economia în mişcare.

Toate lucrările - nu am... (Vociferări.) ...nu am blocat niciun proiect. (Vociferări.) Am achitat... (Vociferări.) ...am achitat toate lucrările realizate în România într-un an pandemic. (Vociferări.)

Aş vrea şi dumneavoastră... (Vociferări.) ...aş vrea şi dumneavoastră...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O să mai fac un singur apel şi...

Domnul Ion Ştefan:

...ca în anul 2022...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă opresc microfonul...

Domnul Ion Ştefan:

...să faceţi acelaşi lucru...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Ion Ştefan:

...dar nu faceţi... (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Ion Ştefan:

...doar vorbiţi că aţi face ceva.

De un an şi ceva vorbiţi primarilor că o să alocaţi bani pentru dezvoltarea României; nu aţi alocat niciun leu pentru dezvoltarea României.

Vorbiţi doar pentru...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Opriţi-i microfonul domnului deputat! (Se adresează staffului tehnic.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Ştefan (fără microfon):

Da.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

N-aş fi intervenit, însă n-am putut rezista tentaţiei de a rezolva o dilemă a colegului de la USR care a luat cuvântul la explicarea votului, pentru că ne spunea acesta cum este Domnia Sa contrariat de faptul că între 2000 şi 2013 s-au făcut mai multe extinderi de apă decât între 2013 şi 2019.

Dincolo de faptul că e o fractură logică, comparând 13 ani cu 6 sau cu 5, aia e, s-ar putea să nu fie comparaţia potrivită, dincolo de faptul că apreciem aprecierea dumneavoastră faţă de guvernele dintre 2000 şi 2013 care au dezvoltat, aşa cum spuneţi aceste reţele, vreau să rezolv această dilemă.

Dacă între 2000 şi 2013 s-au rezolvat foarte multe probleme de infrastructură de tipul acesta, extinderi de apă şi reţele, înseamnă că au rămas mai puţine de rezolvat. Evident că acea creştere este mai mică.

Cu alte cuvinte, dacă am avea 100 de localităţi în România şi între 2000 şi 2013 am rezolvat 50, ar fi foarte greu ca în următorul ciclu să rezolvăm încă 50, ca să putem egala recordul. E o chestiune de logică elementară. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt. (Vociferări.)

(Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol solicită să ia cuvântul.)

Nu vă dau cuvântul, nu v-a pronunţat numele, nu aveţi dreptul la replică. (Vociferări.)

Domnule deputat, nu vă dau cuvântul, nu mai... (Vociferări.)

Mergeţi până la microfon degeaba!

Închidem şedinţa de vot final aici şi continuăm lucrările. (Vociferări.)

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 30 mai 2022, s-a depus la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny" - PL-x 434/2021, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii - astăzi, 30 mai 2022.

Continuăm, stimaţi colegi, cu Ora Guvernului.

Potrivit art. 208 din Regulament, în...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

O intervenţie pe procedură şi continuăm.

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului propunerea de prelungire a programului de lucru, cu 30 de minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

168 de voturi pentru, două contra. Adoptată.

Continuăm lucrările.

Potrivit art. 208 din Regulament, în şedinţa de astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "România spre faliment. Ne împrumutăm cu 1000 de euro pe secundă. Cum opriţi dezastrul fiscal?".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul Adrian Câciu, ministrul finanţelor.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri:

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;

- reprezentantul Guvernului - 5 minute, pentru a răspunde;

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;

- celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute, pentru a-şi prezenta punctul de vedere;

- reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut, pentru a prezenta punctul de vedere;

- reprezentantul Guvernului - 5 minute, la final, pentru răspunsuri.

Dau cuvântul domnului deputat Năsui Claudiu-Iulius-Gavril, reprezentantul Grupului parlamentar al USR, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Vă rog, domnule deputat.

5 minute, Claudiu, da?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Situaţia economică a ţării este foarte gravă.

O voce din sală:

Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Ne îndreptăm cu paşi rapizi şi siguri către o criză economică de proporţii, în care nu intrăm numai nepregătiţi, ci masiv îngreunaţi, din cauza unui stat-mamut care nu face decât să crească, să-şi crească cheltuielile, să-şi crească agenţiile, să-şi crească sinecurile, sporurile şi toate privilegiile pe care le are, pentru o clasă politică care nu se mai satură.

Cifrele vorbesc de la sine.

Cheltuielile statului, la luna aprilie, pe primele patru luni ale anului, au crescut cu 15,6% faţă de anul trecut.

Cheltuielile de personal, despre care liderii dumneavoastră au spus că vor să strângă cureaua, că vor să nu mai crească, ba chiar să le reducă, de fapt... (Vociferări.) ...cresc cu încă 1,3 miliarde de lei.

Pensiile speciale, această cheltuială ruşinoasă pe care o are România, cresc, anul acesta, la luna aprilie, cu încă 12% faţă de anul trecut.

Nu vă mai ajung posturile pentru activul de partid şi rezolvaţi şi problema aceasta, înfiinţând tot felul de noi agenţii de stat, pe lângă sutele de agenţii care există deja - Institutul de Promovare a Vinului Românesc, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România... (Vociferări.) ...Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, o structură-mamut cu 1.250 de posturi... (Vociferări.) ...Casa de Comerţ "Unirea", o companie falimentară a statului român... (Vociferări.) ...făcută ca să cheltuiască bani aiurea, să-i risipească aiurea, trebuia desfiinţată. (Vociferări.) Acum, nu doar că n-o desfiinţaţi, mai băgaţi încă 100 de milioane de euro în ea, ca să fie căpuşaţi, evident, de activul de partid.

Autoritatea Naţională pentru Promovarea Investiţiilor - de parcă investitorii ne spun... vin în România şi ne spun... (Vociferări.) ...dar... avem o problemă, că nu avem o agenţie de stat pentru promovarea investiţiilor! (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Jos Barna!

Ilie la puşcărie!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Şi aţi mai făcut multe altele. Sute de milioane date, iarăşi, le numiţi investiţii. De fapt, capitalizaţi companii de stat tip găuri negre, ca să plătească activ de partid şi salarii pentru aceştia.

Şi dacă tot ajungem la asta, vedem şi numărul salariaţilor la stat. (Vociferări.) Numărul salariaţilor la stat a crescut cu aproape 17.000 de oameni... (Vociferări.) ...din martie 2021 până în martie 2022. (Vociferări.)

O voce din sală:

Daţi banii înapoi, Năsui! Tu şi taică-tu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Şi lucrurile nu se opresc aici. (Vociferări.)

În fiecare săptămână...

O voce din sală:

Securistul de taică-tu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...se anunţă noi creşteri...

O voce din sală:

Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...de activ de partid, noi angajaţi la stat. (Vociferări.) 7.880 de noi posturi la MAI. Şi ni se spune că avem nevoie de ele pentru că iese lumea la pensie.

Iese lumea la pensie. Dar dacă iese lumea la pensie, lasă postul liber, nu-i aşa? (Vociferări.) Iese cineva, intră altcineva, numărul de posturi ar trebui să rămână constant, dar nu. 7.880 de noi posturi, cu pensii speciale!

536 de noi posturi la MIPE... (Vociferări.) ...64 de noi posturi la Ministerul Mediului... (Vociferări.) ...plus zeci de demnitari... (Vociferări.) ...la care se adaugă cabinetele lor, secretari de stat, subsecretari de stat, secretari generali, secretari generali adjuncţi, o armată întreagă de activ de partid, pentru că nu vă mai săturaţi să cheltuiţi banul public... (Vociferări.)

O voce din sală:

Aţi luat 120 de milioane de vaccinuri, hoţilor! Escrocilor! Nesimţiţilor care sunteţi!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...pentru că vă gândiţi că sunt alegerile departe... (Vociferări.) ...în timp şi, atunci, n-o să fiţi traşi la răspundere. (Vociferări.)

De unde bani pentru toate aceste creşteri de cheltuieli? (Vociferări.) Evident, din taxe şi impozite.

În mare parte din taxe şi impozite, pentru că, de fapt, mediul privat a muncit, a produs valoare şi încasările statului au crescut. Dacă vă uitaţi pe cifre, chiar au crescut, dar nici pe departe suficient cât pentru toate cheltuielile pe care le-aţi făcut pentru a susţine clientela politică.

Iar ce nu aţi luat din taxe şi impozite aţi luat din datorie şi aţi folosit Banca Naţională pe post de tiparniţă, pentru a crea bani care apoi s-au dus în economie şi au creat toate problemele pe care le vedem acum. Un leu din 4 actuali a fost tipărit de la începutul pandemiei şi până acum. De aceea avem inflaţie, nu din cauza războiului, nu din alte motive, ci pentru că am folosit această unealtă, această "taxă" perfidă şi ascunsă care se numeşte inflaţie.

Avem un maxim al inflaţiei pe 20 de ani. Ne uităm la împrumuturi - ne împrumutăm acum mai mult şi mai scump decât în ultimii 25 de ani de istorie.

Minţiţi românii că vor strânge cureaua, în timp ce aprobaţi cheltuieli noi pentru mii şi mii de angajări şi înfiinţaţi noi agenţii.

De fapt, nu faceţi decât să pregătiţi terenul pentru creşterea taxelor.

Tactica este foarte simplă - mai întâi explodaţi cheltuielile, vine deficitul, ziceţi că n-aveţi încotro, trebuie să puneţi mâna mai adânc în buzunarul românilor.

Veţi pretinde că aţi încercat să strângeţi cureaua, dar nu aţi putut. Asta în timp ce, evident, faceţi mii de angajări şi daţi sporuri cu dedicaţie pe bandă rulantă. Asta în timp ce salariul mediu la stat e cu aproape...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...70% mai mare...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...ca cel din privat, adică cu 2.700 de lei mai mare.

Ştiţi ce este trist? Este că România...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...chiar are...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog să finalizaţi.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Finalizez. Finalizez, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

30 de secunde.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da.

Ce este trist cu adevărat este că România are foarte mult potenţial. (Vociferări.)

Avem o economie diversă, avem antreprenori inovatori, dinamici, care se adaptează foarte uşor şi care reuşesc să pătrundă în pieţe din toată lumea aceasta.

Ne mândrim cu ei, doar cu vorbe, pentru că, altfel, le facem viaţa un coşmar în România.

Trist este că nu avem politici centrate pentru ei.

Trist este că nu încercăm să reducem povara administrativă şi fiscală pe care o avem asupra lor şi că în prag de criză - dacă tot vă place ce fac alte state şi vă uitaţi în alte părţi... (Vociferări.) ...niciun stat în lumea aceasta nu creşte impozitele asupra populaţiei în prag de criză, când vine o recesiune...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...când va veni greul.

Lucrul acesta este greşit. Şi întrebarea noastră...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...pentru domnul ministru... (Vociferări.) ...este ce va face Guvernul ca să reducă cheltuielile, ce cheltuieli vor fi reduse şi cum vom face exact ca să strângem cureaua în acest stat-mamut care n-a făcut decât să crească?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Invit la tribună pe domnul Adrian Câciu, ministrul finanţelor.

Domnule ministru, aveţi cinci minute.

Vă rog.

Domnul Adrian Câciu (ministrul finanţelor):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Trebuie să recunosc că sunt un pic surprins pentru faptul că am fost solicitat la Ora Guvernului cu titlul interpelării "Ne împrumutăm cu 1.000 de euro pe secundă. Ce facem să nu ajungem sau să ocolim dezastrul fiscal?". Mă aşteptam totuşi să fie o prezentare şi din partea celor care m-au invitat referitoare la date, cifre cu privire la împrumuturile României la datoria publică, la elemente care ţin într-adevăr strict de Ministerul Finanţelor. E adevărat că încă nu am înţeles foarte clar dacă este vorba despre o dezbatere cu ministrul finanţelor sau o dezbatere cu Guvernul României, pentru că angajările despre care vorbea colegul deputat, pe care-l respect, totuşi ţin de Guvernul României.

Dar aş mai face o deosebire. Am fost invitat pe acelaşi subiect sau un subiect similar de către Senat şi m-am prezentat şi aş vrea să clarific foarte clar şi faptul pentru care m-am prezentat astăzi, deşi am şedinţă de Guvern. Este o formă de respect la adresa Parlamentului. Indiferent care grup va solicita sau mă va solicita, atâta timp cât sunt ministru, voi fi prezent.

Nu trec peste posibilitatea ca unii să caute, să speculeze, să facă marketing politic din chemarea ministrului de finanţe la pupitrul Parlamentului. Cred că ministrul finanţelor este dator să vă explice cum stăm.

Şi o să încep în felul următor. Am preluat o situaţie foarte complicată. N-aş vrea să mă refer la ipocrizie din perspectiva celor care au condus înainte, dar situaţia complicată întotdeauna înseamnă o moştenire, o situaţie complicată reprezentând deficite imense, deficit de concurent de 7%, un deficit public mare prognozat să se termine în 7,13% în anul 2021, după ce în 2020, în timpul pandemiei, am avut 9,4%, o datorie publică crescută cu 13,7 puncte procentuale în doar 2 ani de zile. Şi am anunţat de la început să situaţia este complicată - o inflaţie care s-a triplat într-un singur an, în anul 2021, când era şi USR la guvernare, de la 2,6%, în noiembrie, când am preluat mandatul, era 7,8%; dobânzi care s-au dublat într-un singur an, tot în anul 2021, de la 2,4%, am preluat la 5,5%. Deci, iată elemente care evoluau într-un mod îngrijorător.

Am preluat guvernarea, am preluat mandatul şi am încercat să echilibrăm şi să stabilizăm România. Primul lucru pe care l-am făcut pentru a stabiliza România a fost să îi oferim un buget, potrivit legii, înainte de începerea exerciţiului financiar. Acest lucru a condus la predictibilitate fiscal-bugetară, a condus la generarea de încredere în rândul investitorilor, atât străini, cât şi români, iar datele pe primele trei luni din perspectiva investiţiilor străine directe ne arată că acestea au crescut cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au dus la redeschiderea dialogului cu Comisia Europeană cu privire la modul în care România abordează procedura de deficit excesiv şi ieşirea din aceasta.

Mai mult decât atât, în luna noiembrie şi decembrie 2021, am reuşit reducerea deficitului pe ESA, deşi era prognozat la 8%, la 7,1%. Mulţi spun că s-a făcut lucrul acesta înainte. Vă spun că nu s-a făcut, pentru că erau foarte multe cheltuieli amânate când am venit la guvernare, peste 40 de miliarde lei amânate. Erau, dacă vă aduceţi aminte, la rectificarea pe care am făcut-o nu erau banii prinşi de pensii, de salarii, dar am trecut peste, le-am rezolvat. Este anul 2022, un an complicat, un an care este supus unei presiuni inflaţioniste care nu s-a mai manifestat în România din 2002, o presiune inflaţionistă care nu vine din intern, cât din extern, ţări europene care nu s-au mai confruntat cu acest fenomen poate de 50 de ani.

Mai mult decât atât, criza preţurilor la energie o cunoaşteţi cu toţii. Gestionarea acestei situaţii cu privire la oferta diminuată de energie, conflictul din Ucraina care a generat şocuri pe lanţurile de aprovizionare cu combustibili, toate aceste elemente au condus Guvernul în a lua măsuri adaptive, dinamice pentru a sprijini economia României. Efectul îl vedeţi în creşterea economică pe trimestrul I. Creşterea economică nu se face din birou şi nu a făcut-o nici Guvernul. A făcut-o parteneriatul dintre Guvern şi mediul de afaceri şi le mulţumesc antreprenorilor pentru faptul că au înţeles că suntem solidari cu aceştia şi că încercăm să sprijinim cu stimuli economici concreţi, cu bani în economie. Acest lucru s-a întâmplat în trimestrul I, se întâmplă şi în continuare. Evident, acest pachet de sprijin cu care am venit necesită o presiune pe deficit. De aceea Guvernul a şi luat măsura să reducă, să diminueze cheltuielile bugetare cu minimum 10%.

În acelaşi timp...

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Doar pe bunuri şi servicii! Nu mai minţiţi!

Domnul Adrian Câciu:

În acelaşi timp...

Domnule deputat, eu nu mint niciodată!

Am un mare defect. Dumneavoastră vreţi poate să manipulaţi! Pe bunuri şi servicii, pe subvenţii, pe transferuri, sunt multe capitole!

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

E reţinerea de 10%!

Domnul Adrian Câciu:

Mă lăsaţi să-mi termin speech-ul?!

Mulţumesc pentru provocare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu dialogaţi cu sala, domnule ministru, şi vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Adrian Câciu:

Toate elementele de sprijin pentru economia României vor fi susţinute din bugetul României, fără a afecta deficitul public, aşa cum este el angajat în legile bugetare anuale. De altfel, acest lucru îl veţi vedea în rectificarea bugetară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Drulă Cătălin, reprezentantul Grupului parlamentar, pentru lămuriri suplimentare.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule ministru,

Vorbiţi despre economie, despre dezastrul economic care se întâmplă în timpul guvernării dumneavoastră ca despre un fenomen meteo. Vă uitaţi ca la ploaie, aşa, şi vă întrebaţi când se opreşte.

Alimentaţi această inflaţie şi dobânzile record în ultimii 25 de ani prin politica fiscală dezastruoasă pe care o duceţi.

N-aţi vorbit nimic aici despre reducerea cheltuielilor bugetare. Aţi spus că de la 1, de la mijlocul anului, la 10%. Nu sunt 10%! Sunt excepţii în ceea ce aţi anunţat. E vorba doar despre bunuri şi servicii, e vorba despre reţinerea aia de 10% căreia nu-i mai daţi drumul. Bunurile şi serviciile sunt 13%. Deficitul bugetar va bubui mult peste ce aţi pus în buget, 5,8%, se duce către 7 şi ceva. Ar trebui să mergeţi la 3%, asta v-a zis şi BNR!

O să mergem către stagflaţie în ritmul ăsta şi las aici vorbele, că aici, în această Cameră, rămân lucrurile înregistrate şi veţi fi responsabil, da?! Nu veţi putea spune că nu ştiţi, că sunt presiuni externe, că sunt cauze exogene şi aşa mai departe.

Dumneavoastră, prin politica pe care o duceţi, de a nu închide deficitul bugetar, de a merge către excedent ar trebui să mergem în perioadele astea ca să scoatem gazul pe care îl puneţi pe focul inflaţiei, prin deficitul pe care-l duceţi şi cheltuielile statului care se accentuează fără a face nimic pe partea de venituri de colectare, numai schweitzer e codul ăla fiscal, prin toate aceste măsuri pe care nu le luaţi, de fapt puneţi bazele acestui dezastru care ne va lovi peste un an sau doi. Şi este aici preşedintele dumneavoastră de partid.

Vă provoc, nu veţi lua guvernarea, la rotativă, la anul, în mai, şi e foarte clar de ce nu o veţi lua, pentru că ştiţi ce dezastru ne paşte. Ştiţi toţi! Nu ştiţi toţi! Cei din prima bancă ştiţi unde ne ducem cu economia şi nu veţi lua, domnule Ciolacu, guvernarea, pentru că ăsta este stilul PSD: "După noi, potopul!". (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Urmează dezbateri din partea celorlalte grupuri...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Drept la replică?

Vă rog, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mi-a zis "domnule Ciolacu" de vreo trei ori. Dacă nu ştiţi cum mă cheamă vă scriu eu, vă fac un tatuaj.

Domnule Drulă, ne încadrăm în deficit fără nicio problemă.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Daţi drumul la cronometru!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu i se dă drumul fiindcă e drept la replică!

Vă rog frumos, nu l-am întrerupt pe domnul Drulă vorbind!

Domnule lider... Am venit din bancă.... (Vociferări.)

Domnul ministru, împreună cu ministrul sănătăţii trebuie să facă un singur lucru: să nu plătească un miliard de euro vaccinurile pe care le-aţi comandat degeaba! (Aplauze.) Fiecare român ar fi trebuit să se vaccineze de vreo zece ori.

Aş vrea şi eu să daţi nişte explicaţii - cum s-au comandat aceste vaccinuri?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţeleg că se rupe, se fărâmiţează USR-ul şi înţeleg gestul politic al colegilor noştri de astăzi. Să vedem cine mai rămâne şi cine pleacă! Dar, mă rog, nu e treaba noastră, e treaba colegilor noştri, dar înţelegem de ce unii îşi fac treaba în Parlament.

Ascultându-i, m-am întrebat dacă în ultimele luni sau în anul trecut colegii noştri au fost la guvernare sau au fost pe lună. Îmi amintesc că erau la guvernare şi îmi mai amintesc că atunci când se stabilea viitorul financiar al României, prin PNRR, aşa de bine au negociat că nu avem niciun leu pentru irigaţii. (Vociferări.)

Aşa de bine au negociat, că astăzi avem probleme pentru a da pensionarilor şansa la o viaţă mai bună.

Aşa de bine au negociat, încât vedem ce dificultăţi sunt pentru partea de investiţii!

Aşa de bine au negociat, încât am văzut cum stă treaba cu locurile de muncă!

Aşa de bine au negociat, încât inclusiv cei care i-au votat, mare parte din IT-şti, au fost şuntaţi şi nu mai vor facilităţi fiscale pentru IT-iştii care le-au făcut campanie şi care i-au votat.

Că nu înţeleg satul românesc, am înţeles! Au tăiat şi lemnele de foc pentru amărâtul de român care se încălzeşte şi trăieşte greu la ţară şi se încălzeşte cu lemne de foc.

Despre asta este vorba!

În schimb, la consultanţă, a fost valoarea consultanţei mai mare decât valoarea proiectului! De ce? Pentru că adevăraţii "băieţi deştepţi" sunt cei din USR. Acolo s-au pus banii pentru firmele de casă ale USR, acolo s-au pus banii pentru firmele baronilor din USR şi, aşa cum spunea un coleg aici, s-au cheltuit pe vaccinuri, în timpul mandatelor miniştrilor USR, cât pentru toţi locuitorii din Uniunea Europeană.

E dreptul dumneavoastră democratic de a chema miniştrii în Parlament, însă în ultimele trei sau patru întâlniri pe care le-aţi organizat, de acest gen, stimaţi colegi, totul s-a întors ca un bumerang împotriva dumneavoastră, pentru că ipocrizia salvează - cum ziceţi voi - România. Oare?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Năsui Claudiu, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, să ştiţi că PNRR nu împiedică nicio creştere de pensii, este o minciună pe care o tot propagaţi. Nu suntem încă la plafon, mai avem mult până acolo. Ceea ce împiedică PNRR - şi ministrul actual al muncii a recunoscut - e creşterea pensiilor speciale. Este foarte diferit!

PNRR împiedică într-adevăr creşterea pensiilor speciale şi este un lucru foarte bun şi foarte sănătos pentru România.

Domnule ministru al finanţelor, ne-aţi spus câteva lucruri cu care eu chiar sunt de acord, să ştiţi, aici. Ne-aţi spus însă că aţi primit o moştenire grea, că lucrurile erau dificile. Aici eu tind să fiu de acord. România a intrat în pandemie, dacă mai ţineţi minte, cu 3% deficit. Eram la 3% deficit bugetar, adică la maximul posibil admis de către Uniunea Europeană, ne jucam pe marginea prăpastiei şi, evident, în momentul în care a venit vântul am şi căzut şi a ajuns deficitul mult mai mare şi avem toate problemele pe care le avem acum.

Aţi spus un lucru care m-a contrariat. (Vociferări.) Aţi spus că Guvernul este cel care a crescut cheltuielile, nu Ministerul Finanţelor. Este foarte interesant lucrul acesta, pentru că absolut toate cheltuielile care trec prin Guvern au şi avizul Ministerului Finanţelor şi chiar aş vrea să văd exact dacă avizul dumneavoastră a fost negativ sau pozitiv.

Problema cea mai mare a României nu este că avem o situaţie economică dificilă, ci că aruncaţi în continuare gaz pe foc.

Dacă vrem într-adevăr să oprim această situaţie dificilă trebuie să reducem cheltuielile. Şi aici aţi zis despre aceste 10% cheltuieli pe care le reduceţi, cu câteva excepţii, care, dacă e să le însumăm, vedem că de fapt ajung la aproximativ 72% din toate cheltuielile statului, sunt excepţii. Deci mai tăiem din alea 30% şi dacă ne uităm la acele cheltuieli de 30% bunuri şi servicii, uitaţi-vă şi dumneavoastră în buget sau, mă rog, aveţi specialişti bugetari care se pot uita, o să vedeţi că marea majoritate a acelor cheltuieli sunt de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, deci sunt de fapt medicamente.

Vreţi să tăiaţi la medicamente, probabil, nu la sinecuri, nu la agenţii, nu la sporuri, nu la salarii, nu la angajări extra pe care le faceţi, nu la PNDL, ci de acolo, ceea ce ar fi chiar o ştire, dacă într-adevăr este aşa.

O voce din sală:

Mincinosule!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Aţi spus, de asemenea, că USR-ul a contribuit la problemă, ceea ce este iarăşi o greşeală. Este o greşeală pentru că în scurtul timp cât am reuşit să fim la guvernare, cu toate piedicile care ne-au fost puse, am reuşit să scădem cheltuielile statului în ministerele noastre şi oricum să punem lucrurile pe un făgaş de scădere a cheltuielilor, a risipei, a corupţiei, lucru care ar fi foarte bun de continuat.

Şi, da, domnule Câciu, admir faptul că aţi venit astăzi la tribună, v-aţi prezentat în faţa Parlamentului. Poate e bine să ia acest exemplu al dumneavoastră şi colegi de-ai dumneavoastră de Guvern - mă refer la domnul Virgil Popescu, care se eschivează foarte des de la a veni în faţa Parlamentului -, dar lucrul acesta nu este o bravură, este normalitatea. Ar trebui să veniţi aici, să ne răspundeţi la întrebări. Din păcate, tot nu s-a înţeles foarte clar ce cheltuieli veţi scădea. Pentru că dacă vreţi într-adevăr să vă menţineţi în ţintele acelea de deficit trebuie să faceţi unul din două lucruri - fie să creşteţi taxele, fie să scădeţi cheltuielile. Or, dumneavoastră, în momentul actual, creşteţi cheltuielile. Şi acesta este motivul pentru care sunteţi aici.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Axinia Adrian-George, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Aţi afirmat zilele trecute că România trebuie să se împrumute cu 80 de miliarde de lei pentru a rostogoli datoria unor guverne anterioare. Aţi preferat însă să prezentaţi doar partea plină a paharului.

În realitate, documentul justificativ pentru bugetul pe 2022 arată că România trebuie să împrumute în acest an 145 de miliarde de lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare.

Execuţia bugetară ne arată falimentul politicilor fiscale ale Guvernului în care, domnule Câciu, sunteţi ministrul finanţelor.

Potrivit datelor raportate de ministerul pe care-l conduceţi, investiţiile sunt blocate, se cheltuiesc sume fabuloase pentru dobânzi, la împrumuturile necesare finanţării deficitului bugetar, iar Executivul încurajează valul inflaţionist pentru a-şi spori încasările bugetare.

În acest context, vreau să vă adresez câteva întrebări.

1. Cum explicaţi faptul că România a ajuns să se împrumute la cele mai mari dobânzi din ultimii zece ani, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

Pe 10 mai 2022, de exemplu, România s-a împrumutat la costuri de aproape 8% pe termen lung, statul luând cel mai scump împrumut în lei pe 10 ani, cel puţin din 2005 până în prezent.

2. De ce împrumutăm bani pentru care plătim dobânzi, dacă nici măcar nu suntem capabili să folosim aceste credite? Mă refer în mod concret la acele aproape 3,9 miliarde de euro din PNRR, jumătate din împrumuturi, sume care stau nefolosite.

3. Ce măsuri fiscal-bugetare de reducere a inflaţiei v-aţi propus să adoptaţi, dacă aveţi în plan adoptarea unor asemenea măsuri?

4. De unde vin concret banii pentru voucherele pe care le-aţi promis românilor? Celebrele vouchere vor fi plătite cu banii alocaţi proiectelor de investiţii, veţi tăia în continuare de la investiţii, pentru a pompa în consum. Când veţi publica rectificarea bugetară care ar urma să operaţionalizeze pachetul de măsuri socio-economice anunţat? Vrem şi noi să vedem exact de unde vin resursele financiare, câtă vreme nu se schimbă ţinta de deficit.

5. Dacă situaţia în UE se înrăutăţeşte masiv - şi sunt şanse să se întâmple asta, ca urmare a războiului ruso-ucrainean, a impactului Green Deal şi a contagiunii din SUA, care a raportat contracţie economică -, credeţi că în mandatul dumneavoastră de ministru al finanţelor se va pune pe tapet o revenire a FMI în România?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Miklós Zoltán, din partea Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Voi fi scurt şi la obiect.

Vrem dezvoltare, aşadar vrem şi investiţii. Toţi, indiferent de partidele din care facem parte. Gradul de îndatorare a crescut, creşte tocmai pentru că vrem investiţii, în special din componenta de finanţare rambursabilă a PNRR. Sumele contractate pentru implementarea PNRR vor merge în proiecte de infrastructură, în proiecte de mediu şi energie, în proiecte de digitalizare. Efectul acestora în economie se va vedea pe termen mediu şi lung, ar fi ipocrizie să pretindem altceva.

Ne-am înhămat împreună, dragi colegi din opoziţie, să implementăm PNRR, pe care l-am negociat cu Comisia Europeană, l-am definitivat, iar ulterior, în Parlament, am aprobat şi componenta de finanţare rambursabilă.

Şi toate acestea, pentru că vrem dezvoltare prin investiţii, în ciuda circumstanţelor extraordinare pe care le traversăm: efectele pandemiei de COVID-19 şi conflictul militar de pe teritoriul Ucrainei.

Când şi în ce fel va fi soluţionat războiul nimeni nu ştie. Cu ce efecte şi cu ce costuri, iarăşi nu avem cum estima.

Să mai adaug şi faptul că deocamdată PNRR rămâne aşa cum s-a aprobat. Nu-l putem adapta noilor realităţi şi necesităţi, aşadar nu ne rămâne decât să îl implementăm cât putem mai bine.

În paralel, guvernarea are responsabilitatea unică de a contracara efectele pe care multiplele crize le au asupra cetăţenilor şi afacerilor.

Eu sunt convins că ministerul va veni, potrivit reglementărilor Legii nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, cu măsuri de limitare a creşterii gradului de îndatorare. Mai mult ca sigur că acestea nu vor avea efecte similare cu propunerea de "zero taxe pe salariul minim", măsură care nu doar că ar fi afectat veniturile primăriilor, dar ar fi condus şi la reducerea veniturilor bugetului general consolidat cu circa 5% din PIB.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vîlceanu Dan, din partea Grupului PNL.

Mai aveţi 34 de secunde.

Vă rog să vă încadraţi în timp.

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu o să dureze 30 de secunde, o să dureze mai puţin.

Am vrut să iau cuvântul doar pentru a vă da câteva date care au fost prezentate cu lista de fair play.

Anul trecut, după 11 luni, deficitul bugetului consolidat era de 47%. Am terminat anul, după o lună de guvernare, cu domnul Câciu la minister, cu 6,7% şi vă garantez - puteţi să faceţi un calcul - că sumele necesare pentru plata pensiilor şi a salariilor până la finalul anului nu însumau 2% din PIB.

Doi la mână - nu aţi finanţat nici măcar un împrumut luat în ultimii doi ani până acum.

Deci, acei 80 de miliarde la care faceţi referire nu se referă la împrumuturi pe care le refinanţaţi din ultimii doi ani.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Dan Vîlceanu:

Trei la mână.

Dacă refinanţăm datoriile din trecut, refinanţăm datoriile multor guverne şi până la urmă ăsta este rolul. Nu m-am dus niciodată, indiferent de ministerul pe care l-am preluat, să dau vina pe cei dinaintea mea. Mi se pare lipsit de fair play, cu atât mai mult la finanţe, unde, aşa cum ştiţi, împrumuturile se fac pe 10 ani, pe 14 ani şi aşa mai departe.

Deci aş fi vrut ca în prezentarea dumneavoastră să lăsaţi asta cu "greaua moştenire", nu e fair play să faceţi asta.

Şi încă ceva. Dacă aplicaţi pentru dumneavoastră anumite criterii pentru creşterea inflaţiei şi pentru creşterea deficitului, aplicaţi-le la toţi, că şi anul trecut era o situaţie foarte grea...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat!

Domnul Dan Vîlceanu:

...şi nu în ultimul rând - atât vreau să mai spun - nu uitaţi că în 2020 am făcut acel deficit - şi asta e valabil şi pentru colegii de la USR -, dar am făcut acel deficit de 9,4% pentru că România două luni de zile a stat în lockdown, ceea ce nu este cazul acestui an.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Drulă.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Vorbeam mai devreme despre cheltuieli fără măsură ale statului, dar măcar dacă aţi cheltui pe ce trebuie!

Vă dau două cifre, domnule ministru al finanţelor, domnule premier din umbră Ciolacu.

Execuţia bugetară la patru luni, din cifrele oficiale ale Ministerului Finanţelor, pe investiţii, mai mică decât anul trecut cu 7%. 12,1 miliarde, în loc de 13,1, pe final de programe europene.

INS. Volumul lucrărilor de infrastructură: minus 12% pe primul trimestru faţă de anul trecut. Acestea sunt acele autostrăzi. Şi cauza o identifică chiar INS-ul, nu eu - licitaţii blocate, proiecte blocate.

Măsluiţi cifrele, prin a nu restitui TVA-ul. TVA restituit pe primele patru luni. Anul acesta: 6,6 miliarde. Anul trecut, pe aceeaşi perioadă, 9,1 miliarde, în condiţiile în care baza este mai mare, pentru că TVA-ul se aplică şi aduce mai mulţi bani la buget din cauza inflaţiei.

Deci investiţii nu, cifre măsluite, ROBOR record la 6%, inflaţie, asemenea, la 14%. Ăsta este pur şi simplu dezastru economic! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Focşa Dumitru-Viorel, Grupul parlamentar AUR.

14 secunde, domnule deputat.

O să vă opresc microfonul dacă depăşiţi mai mult de 30 de secunde, să ştiţi!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă rog să procedaţi ca şi cu ceilalţi colegi, da?!

Am o întrebare pentru domnul ministru. Dacă în constituirea bugetului la care dumnealui a lucrat a avut în vedere şi colectarea amenzilor de la românii care au fost fugăriţi pe stradă în timpul pandemiei şi sunt elevi care n-au terminat liceul şi au amenzi de 1.000-2.000 de lei. Vă daţi seama? Ce facem noi cu aceşti elevi? V-aţi gândit, domnule ministru, la o amnistie financiară?

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Este evident pentru orice om care a învăţat aritmetică că nu aveţi cum să executaţi acest buget cu care v-aţi prezentat în faţa Parlamentului la începutul anului, pentru că în loc să faceţi o analiză foarte serioasă a situaţiei economice, în loc să încercaţi să luaţi măsuri, pe de o parte de reducere a inflaţiei, prin politici fiscal-bugetare, şi pe de altă parte măsuri de stimulare a creşterii economice şi mai ales de reducere a deficitului bugetar şi a cheltuielilor, dumneavoastră inventaţi noi cheltuieli, în condiţiile în care este foarte clar că veniturile, chiar umflate cu pompa inflaţiei pe care o încurajaţi, vă vor asigura sumele necesare pentru cheltuieli.

Dacă vă uitaţi pe execuţia bugetară pe primele patru luni, o să vedeţi că aveţi probleme enorme şi nu numai că nu aveţi de unde să suplimentaţi cheltuielile pe care văd că le anunţaţi cu generozitate...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Domnul Ludovic Orban:

...ci vă veţi afla în situaţia în care nu veţi putea finanţa acele cheltuieli şi o veţi face pe spinarea pensionarilor cărora le-aţi promis că le măriţi pensiile cu 40% şi nu le-aţi mărit decât cu 10%, la o inflaţie de14%, o veţi face pe spinarea mediului de afaceri cărora nu le rambursaţi TVA-ul şi întârziaţi cu plata concediilor medicale, o veţi face pe seama investiţiilor care în mod evident sunt la un nivel mai jos decât în anul 2021, asta în condiţiile în care vă trebuie spaţiul bugetar pentru începerea implementării PNI Anghel Saligny, în condiţiile în care PNDL 1 şi PNDL 2 nu sunt finalizate şi mai au nevoie în următorii doi ani de finanţări de aproximativ 8-10 miliarde, dacă nu şi mai mult.

Vă trebuie spaţiu bugetar ca să faceţi faţă creşterii costurilor lucrărilor publice pe care încă nu l-aţi evidenţiat prin acte normative la nivelul real şi faptul că se închid şantiere sau că se opresc lucrări, sau că nu se mai semnează contracte pe baza unor proceduri de licitaţie derulate anterior, în baza unor SF-uri cu o documentaţie tehnico-economică de pe vremea lui Pazvante Chioru' este exact realitatea a ceea ce vă spun eu. Vă trebuie spaţiu bugetar pentru începerea absorbţiei...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, vă rog să finalizaţi! Aţi depăşit cu mult timpul alocat!

Domnul Ludovic Orban:

... fondurilor rambursabile din PNRR, vă trebuie spaţiu bugetar pentru creşterea - pentru că este evident că dacă vă împrumutaţi cu peste 8% dobândă va fi o tendinţă de creştere asimptotică a cheltuielilor pentru serviciul datoriei publice.

Va trebui să respectaţi strategia fiscal-bugetară pe care tot voi sunteţi cei care aţi pus-o pe masa Comisiei Europene şi nu veţi avea capacitatea să faceţi lucrul acesta.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

În concluzie, domnule ministru, învăţaţi să spuneţi nu! Spuneţi-le celor care sunt colegi cu dumneavoastră în Guvern şi care nu înţeleg economie şi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Puteţi opri microfonul domnului deputat!

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...execuţie bugetară că nu mai este posibil să crească... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri?

Dacă nu, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

O să am rugămintea, dacă nu răspund la toate întrebările, o să le preiau şi o să răspund în scris, pentru că au fost multe de la colegi şi de la AUR.

Dan are dreptate, într-un fel n-am fost ferm ce am spus, dar m-am referit pentru colegii noştri de la USR. Şi, Dan, ştii foarte bine!

Vă dau un exemplu. Cu 700 de milioane de euro, în acest an, pe care îi plătim pe vaccinuri, creşteam pensiile cu 5%. Ne obligaţi să ne ducem într-o zonă în care să căutăm să echilibrăm bugetul, să diminuăm deficitul, să rezolvăm problemele din trecut, adaptându-ne la provocările prezentului, care nu sunt puţine. Şi, credeţi-mă că asta facem în fiecare zi!

Aţi spus ceva de investiţii şi aveţi dreptate. Investiţiile au fost blocate pentru că preţul materialelor a crescut şi nimănui nu i-a păsat.

Acest Guvern, aşa cum îl vedeţi dumneavoastră şi ministrul de finanţe făcând parte din el, a găsit soluţia să finanţeze toate contractele de investiţii de la autorităţile locale şi din infrastructura mare, inclusiv cele din fonduri europene.

Până acum se spunea că nu se poate. Împreună cu domnul ministru Boloş, împreună cu liderii coaliţiei am găsit soluţia şi iată că se poate.

Vorbeaţi întotdeauna şi vorbiţi numai despre cheltuieli. Un buget întotdeauna e construit şi pe venituri.

Noi am început şi avem un deziderat să creştem colectarea veniturilor bugetare. Acest lucru se vede. Făceaţi o comparaţie, aţi prezentat doar creşterea cheltuielilor. 15%. Vă uitaţi şi pe venituri, vedeaţi o creştere de 20% în primele patru luni şi mai ales ce e foarte important la veniturile fiscale 23%.

Mai mult decât atât, creşterea absorbţiei de fonduri europene e mult întârziată.

Eu, încă o dată, am tot respectul faţă de colegii mei din PNL, dar Ministerul Fondurilor Europene nu a fost la PNL. Şi acum încercăm cu domnul Boloş, am încercat împreună cu Dan, cu domnul Vîlceanu, să recuperăm timpi pierduţi.

România are la dispoziţie 14 miliarde de lei din fondurile europene 2014-2020, riscând să-i piardă sau risca să piardă dacă nu luam nişte măsuri. E adevărat că vi se pare că sunt cheltuieli. Sunt cheltuieli din fonduri europene. Foarte multe din zona pachetului "Sprijin pentru România" mai mult de jumătate sunt din fonduri europene. Înseamnă adaptare.

V-am mai spus şi repet, şi vă invit să fiţi cu mine, domnule deputat Năsui - pe care, încă o dată, vă respect - veniţi cu mine când facem rectificarea şi o să vedeţi, şi o să vă convingeţi că lucrurile sunt într-un echilibru. Nu am venit să ne batem joc de nimeni! Am venit să stabilizăm această ţară şi, mai mult decât atât, să ne menţinem angajamentele asumate în faţa Europei, mai nou, în faţa OCDE, că suntem o ţară responsabilă şi suntem o ţară care are o singură traiectorie de dezvoltare.

Îi mulţumesc domnului fost prim-ministru Orban, elegant ca de obicei. Am de învăţat de la dumneavoastră, cei care sunteţi vechi în politică. Nu intru în contradicţie, totul este...

Un răspuns foarte clar şi ferm. Nu va reveni FMI în România cât suntem în această guvernare!

Găsim soluţii... (Vociferări.)

Cât suntem în această guvernare, găsim soluţii să ţinem România nu pe linia de plutire, ci acolo, pe traiectoria pe care s-a angajat şi traiectorie pe care câteodată - şi o să spuneţi că vorbim de fosta moştenire - era să derapeze anul trecut.

De ce ne împrumutăm la 8%? Pentru că avem o inflaţie imensă! Nu este inflaţia noastră! (Vociferări.)

Nu! Când s-a făcut liberalizarea pieţei energiei, de fapt s-a făcut liberalizarea preţurilor la energie! Au generat o inflaţie imensă! Ultima lună de inflaţie, dacă vă uitaţi, 28%, înseamnă creşterea preţului la energie. Acolo vedeţi consecinţele unor politici care nu s-au făcut bine. Se puteau face mai bine! Nu zic că nu trebuiau făcute, dar se puteau face mai bine. Încercăm să stabilizăm, încercăm să reparăm şi vom face asta în continuare!

O să vedeţi că angajamentele cu privire la deficitul bugetar vor fi menţinute şi se va încheia anul aşa cum ne-am angajat.

Mai mult decât atât, pe 31 iulie a acestui an veţi avea o surpriză. Veţi avea strategia fiscal-bugetară pentru prima oară în istorie aşa cum scrie în lege, depusă şi adoptată de către Guvern, nu la final de an, nu anul viitor, astfel încât toţi investitorii din România să ştie cum arată România în următorii doi ani.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Potrivit programului de lucru, lucrările noastre continuă cu primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 30 mai 2022, consacrată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Procedura o cunoaşteţi fiecare dintre dumneavoastră, nu o mai reluăm.

Intrăm direct în ordinea de zi consacrată răspunsurilor la întrebări.

Şi întreb dacă domnul deputat Coleşa Ilie-Alin este în sală.

Vă rog, domnule deputat.

Aveţi adresată întrebarea "Ministerul Educaţiei, prin instituţia UEFISCDI, aflată în subordinea sa, impune ideologia de gen tuturor universităţilor, instituţiilor publice de cercetare şi tuturor entităţilor publice şi privare care doresc să acceseze o finanţare în domeniul cercetării". E întrebarea nr. 4747A.

Domnul secretar de stat Lixandru Ionel-Florian e în sală şi vă poate prezenta răspunsul.

Domnul Ionel-Florian Lixandru (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Planul de egalitate de gen elaborat de UEFISCDI nu are legătură cu educaţia de gen, scopul fiind acela de a asigura eligibilitatea organizaţiilor de cercetare din România, de a participa la competiţiile organizate de Comisia Europeană, prin Programul-cadru Horizon.

Ghidul propus de UEFISCDI nu este obligatoriu, drept urmare nu a fost impus niciunei instituţii. Fiecare organizaţie de cercetare din România poate alege să nu implementeze acest ghid, caz în care nu este eligibilă pentru a participa la competiţiile Horizon Europa.

În concluzie, ghidul elaborat de unitatea UEFISCDI nu are nicio legătură cu educaţia de gen sau autonomia universitară din România. Acest material informează organizaţiile de cercetare publice şi private din România asupra cerinţelor impuse de Comisia Europeană pentru proiectele depuse în competiţiile Programului-cadru Horizon Europa, începând din 2022, şi oferă un exemplu de completare doar pentru acele organizaţii care pot şi doresc să participe la apelurile organizate de Horizon Europa.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigur, stimate domnule deputat, de toată consideraţia mea.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat,

Aţi afirmat că planul de egalitate de gen nu are legătură cu educaţia privind egalitatea de gen, deci e o contradicţie flagrantă. Evident că are, şi dacă ne uităm pe el vedem că în literă face distincţie între noţiunea de sex şi gen şi o condiţionează în privinţa accesului universităţilor la finanţarea proiectelor de cercetare, inovare, dezvoltare. Deci nu putem spune că nu este obligatoriu atâta timp cât condiţionează finanţarea activităţii lor. În mod implicit, este obligatoriu. Deci, are legătură, pentru că despre asta e vorba, chiar şi din titlu, cu educaţia de gen, condiţionează existenţa, pentru că condiţionează finanţarea şi aţi vorbit pe lângă subiect pur şi simplu.

Vă mulţumesc oricum.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul secretar de stat István Demeter a trimis deja răspunsurile în scris pentru o revenire la o întrebarea adresată de domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului minorităţilor şi pentru domnul deputat Lazăr Ioan-Marian, din partea Grupului USR, pe tema "Implicarea Ministerului Culturii în procesul de transpunere a directivelor delegate UE la nivelul legislaţiei naţionale".

Mergem mai departe.

Domnul secretar de stat Attila Gyorgy este în sală? Este.

Domnul deputat Giurgiu Adrian, de la USR, este în sală?

Dacă nu, o să vă rog să transmiteţi răspunsul în scris şi dacă mai aveţi răspunsuri la alte întrebări să aşteptaţi. Dacă nu, e în regulă!

Mulţumesc.

De la Ministerul Economiei, domnul secretar de stat Nedelcea, dacă este în sală? Nu este în sală.

O să rog să transmită răspunsul în scris către domnul deputat Lazăr Ion-Marian, de la USR.

Domnul deputat Dămureanu Ringo este în sală? Nu.

Atunci, o să-l rog pe domnul secretar Mihai Paşca să transmită răspunsul în scris pentru întrebarea nr. 4836A.

Mergem mai departe.

Domnul Dragoş-Costin Telehuz este? Numai o secundă!

O întrebare din partea domnului Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR.

Este domnul...? Este sau nu?

Aşa, este domnul în sală!

Şi a domnului Puşcaşu Lucian-Florin, tot Grupul AUR.

Vă rog să prezentaţi răspunsul la întrebarea "Majorarea subvenţiei la combustibil şi îngrăşăminte".

Domnul Dragoş-Costin Telehuz (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea domnilor Dorel-Gheorghe Acatrinei şi Lucian-Florin Puşcaşu, vom răspunde punctual.

În legătură cu problema provocată de creşterea preţurilor la motorină ţinem să vă aducem la cunoştinţă că, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, începând cu anul 2015 avem o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină explicată pe scurt. Detaliile le aveţi în răspunsul în scris.

Acciza la motorină pentru consumul utilizat în agricultură, zootehnie şi îmbunătăţiri funciare este plafonată la 21 de euro la cursul de la 1 octombrie în anul anterior. Ea se aplică din 2015 şi conform unei actualizări a unui regulament european pe care vi-l pot spune, dacă e nevoie, a fost prelungită până la sfârşitul anului 2023. Deci această măsură rămâne activă până la 31 decembrie 2023.

Legat de creşterea preţurilor la îngrăşăminte, în urma analizelor ministerului şi în urma unei interpelări adresate Comisiei Europene nu a fost identificată o schemă de plăţi în conformitate cu normele în vigoare. Comisia Europeană a permis acordarea de plăţi, dar complet pe cheltuiala statului membru şi conform unei analize sumare făcute de minister impactul bugetar ar fi fost de aproape un miliard de euro, astfel încât în afară de a monitoriza permanent stocurile produse şi comercializate în ţară ministerul n-a avut spaţiul bugetar să încadreze şi această măsură. Există alte măsuri de intervenţie indirectă pentru capital de lucru, prin cele două măsuri de microgranturi pentru fermele mici, de 5.000 de euro, şi granturi pentru capital de lucru în limita a 15% din cifra de afaceri din 2019 sau 120.000 de euro care au fost complet accesate deja, nu avem altă măsură.

În paranteză, piaţa fertilizanţilor între timp s-a stabilizat, într-adevăr la un nivel foarte înalt, dar se pare că nu avem probleme cu oferta de material în acest sens.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mai aveţi ceva de completat?

Domnul Dragoş-Costin Telehuz:

Toate detaliile sunt puse la dispoziţie în scris şi sunt - am zice - complete.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În regulă.

Domnule deputat Puşcaşu, dacă doriţi să interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Vă mai informez că veţi primi răspuns în scris din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la cealaltă întrebare, pe care aţi adresat-o împreună cu domnul Acatrinei, "Dacă avem capacitatea de a valorifica potenţialul agricol al României?". Ştiţi mai în detaliu despre ce este vorba.

Pentru întrebarea domnului deputat Şlincu Dan-Constantin, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Întrebarea domnului deputat Lazăr Ion-Marian, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, solicită amânare.

Pentru întrebarea domnului deputat Giurgiu Adrian, "Stadiul Programului «Educaţia şi conştientizarea publicului pentru protecţia mediului»" se solicită amânare din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Pentru domnul deputat Şlincu Dan, Grupul PSD, Ministerul Energiei solicită amânare, la fel şi pentru întrebarea domnului deputat Tuhuţ Radu-Marcel, aceeaşi solicitare din partea Ministerului Energiei.

Mai sunt trei solicitări de la domnul deputat al USR, Lazăr Ion-Marian, una către Ministerul Afacerilor Interne, a doua către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi a treia pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în care, vă repet, se solicită amânarea.

Am terminat cu partea de răspunsuri la întrebări.

Intrăm în sesiunea de interpelări şi începem cu lista, în ordinea în care au fost depuse, în ordinea numărului curent.

Dacă domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga este în sală, Grupul USR? Nu.

Domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă, Grupul PSD? Nu.

Doamna deputat Elena Hărătău, Grupul PNL? Nu.

Domnul Gabriel Zetea, Grupul PSD? Nu.

Doamna Dumitrache Ileana Cristina?

Vă rog.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebarea mea este pentru Ministerul Sănătăţii.

Aşadar, domnule ministru, un număr mare de familii din întreaga ţară reclamă discriminare şi o serie de vicii în procedura de adopţie.

Deşi autorităţile au anunţat îmbunătăţiri în procesul de adopţie şi o simplificare a birocraţiei, părinţii trag un semnal de alarmă că sistemul este în continuare unul dificil care sperie şi descurajează potenţialii părinţi. Problema semnalată de familiile care vor să adopte un copil o reprezintă art. 46 alin. (4) din HG nr. 798/2021 care face referire la: "În primele 6 luni de la eliberarea atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare care răspunde în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei şi care locuieşte în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă din acelaşi judeţ/sector cu cel al copilului se ierarhizează în listă în funcţie de vechimea atestatelor".

Articolul mai sus menţionat poate fi interpretat juridic că vor avea prioritate la adopţie, în primele şase luni de la eliberarea atestatului, familiile care locuiesc în fapt la adresa de domiciliu din acelaşi oraş/judeţ cu cel al copilului, însă cu respectarea vechimii atestatelor.

Dacă în primele şase luni de la eliberarea atestatelor două familii adoptatoare îndeplinesc criteriile de adopţie pentru acelaşi copil, prioritate va avea familia care locuieşte în acelaşi oraş/judeţ cu cel al copilului.

Se poate considera că prin acest articol ierarhizarea se face exclusiv cu privire la adoptatorii cu atestate mai noi de şase luni.

Adoptatorii cu atestate mai vechi sunt dezavantajaţi pentru că la nivelul fiecărui judeţ sunt şi vor fi mereu familii cu atestate sub 6 luni care intră în potrivire cu copiii declaraţi adoptabili, iar adoptatorii cu atestate mai vechi de 6 luni sunt incluşi pe lista de potrivire practică la nivel naţional, continuând să aştepte, în timp ce familiile cu atestate mai noi intră în potrivire cu copii declaraţi adoptabili.

Faţă de cele de mai sus vă rog, domnule ministru, vă rog să identificaţi măsurile care să permită adoptatorilor să fie incluşi cu prioritate pe liste în procesul de potrivire la nivel de judeţ în funcţie de gradul în care aceştia corespund nevoilor şi caracteristicilor copilului. Fără discriminare şi defavorizare pe criterii ce ţin strict de birocraţie.

Pentru cei aproximativ 47.000 copii aflaţi în grija statului, adopţia este cea mai importantă formă de protecţie şi de siguranţă pentru o dezvoltare armonioasă şi un viitor mai bun.

Vă mulţumesc şi solicit răspuns în scris.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dacă domnul deputat Vasilică Toma este în sală? Nu.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu.

Domnul Adrian Wiener? Nu.

Doamna Dumitrina Mitrea, Grupul AUR.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, de preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru al Guvernului României Nicolae-Ionel Ciucă.

Obiectul interpelării: "Clarificări asupra aspectelor privind contractele de vizează achiziţia dozelor de vaccin anti-COVID-19".

Stimate domnule prim-ministru,

Comisia Europeană a negociat în numele celor 27 de state-membre ale Uniunii Europene şi a semnat unul dintre contracte cu BioNTech Pfizer pentru un total de 300 de milioane de doze, dintre care 100 de milioane opţionale. Bruxellesul a încheiat un al doilea contract, similar, tot pentru 300 de milioane de doze, ajungând ca în decursul anului trecut să aprobe şi al astfel de contract pentru achiziţia a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19 - 900 de milioane de doze ferm şi 900 de milioane de doze opţionale.

Acum câteva zile, oficialii polonezi au anunţat că vor solicita Comisiei Europene să îşi retragă actualele acorduri de achiziţie de vaccin împotriva coronavirusului, după o întâlnire informală a miniştrilor sănătăţii din mai multe ţări ale Uniunii Europene.

De asemenea, un diplomat slovac a declarat că ţara sa intenţionează să sprijine eforturile Poloniei, iar într-o declaraţie publică ministrul bulgar al sănătăţii a punctat că este îngrijorat de situaţia actuală a contractului de vaccine. La acest apel s-au raliat Letonia, Lituania şi Estonia, care au cerut deja Comisiei să renegocieze contractele.

La videoconferinţa de miercurea trecută, organizată de Polonia, unde au participat şi oficiali din România, Danemarca, Slovacia, Italia, Slovenia, Austria, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Croaţia şi multe alte state Ministerul Român al Sănătăţii, pe site-ul lui, în ziua reuniunii, nu a emis decât un anunţ despre vaccinarea cu doza a patra, nimic despre această video-conferinţă şi nici în zilele următoare.

Totuşi, mai sperăm că Guvernul pe care îl conduceţi îşi va arăta independenţa faţă de "directivele" Comisiei Europene, iar pe această cale vă rog să îmi răspundeţi la următoarele două întrebări:

Va solicita şi România renegociere acestor contracte pentru achiziţia de vaccinuri anti-COVID-19, ţinând cont că multe vaccinuri au fost donate şi multe au fost expirate?

Când va fi făcut public conţinutul contractelor semnate cu Uniunea Europeană, ţinând cont că banii au fost plătiţi din bugetul românilor?

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, Mitrea Dumitrina, deputat AUR în Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Şlincu, Grupul PSD.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian-Ioan Buduja, de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că la finalul săptămânii trecute a intrat în vigoare directiva europeană privind protecţia consumatorilor de pe pieţele digitale, iar Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă prin care se aduc modificări în domeniul legislaţiei privind protecţia consumatorului care include şi prevederi importante prin care se combate dublul standard practicat de unii comercianţi faţă de consumatorii români, vă rog să-mi comunicaţi ce instrumente a pregătit Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru a pune în aplicare toate aceste măsuri.

În contextul accelerării proceselor digitale în instituţiile de stat şi cele private din România, cât şi a extinderii utilizării platformelor online pentru achiziţia de produse sau servicii este important ca ministerul pe care îl coordonaţi să depună eforturi alături de celelalte ministere şi autorităţi responsabile pentru a se asigura că legislaţia şi programele folosite sunt potrivite pentru viitor şi că le oferă aceeaşi protecţie consumatorilor atât online, cât şi offline.

Aşa cum ştiţi, conform Directivei europene privind protecţia consumatorilor de pe pieţele digitale, atunci când se caută un produs online platformele trebuie să furnizeze informaţii transparente cu privire la modul în care sunt clasificate ofertele. Acest lucru este necesar pentru a se evita practicile comerciale înşelătoare.

Aţi iniţiat sau aveţi în vedere să implementaţi împreună cu Ministerul Economiei şi Autoritatea pentru Digitalizarea României instrumente de identificare a dublului standard folosit de unii comercianţi în mediul online, având acum şi cadrul legal de sancţionare a acestor practici?

Solicit răspuns în termenul legal de 15 zile.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Romeo-Daniel Lungu.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Virgil-Daniel Popescu, Ministrul Energiei.

Domnule ministru,

În 2021 preţurile energiei au crescut accelerat, iar în momentul de faţă piaţa este supusă unor noi provocări. Distribuitorii de energie electrică nu reuşesc să cumpere din piaţă energia pentru consumul tehnologic al reţelelor, ceea ce ar putea avea consecinţe dramatice pentru consumatorii finali. În lipsa unor tranzacţii se prefigurează o criză acută de fonduri pentru distribuitorii de energie, atât pentru capitalul desfăşurării operaţiunilor, cât şi pentru capitalul de investiţii aferent anului 2022 şi a următorilor ani.

În acest context, domnule ministru, vă întreb:

Cum explicaţi lipsa de răspuns a producătorilor de energie la ofertele de cumpărare ale distribuitorilor la preţul recunoscut de ANRE pentru consumul propriu al acestora?

Câte cereri s-au depus şi câte au fost onorate?

Dacă distribuitorii vor fi puşi în situaţia de a accesa împrumuturi pentru desfăşurarea operaţiunilor şi pentru investiţiile în reţele, costurile suplimentare nu se vor răsfrânge tot asupra consumatorilor, şi aşa foarte afectaţi de creşterea preţurilor?

Cum intenţionaţi să rezolvaţi această situaţie?

Deputat Romeo-Daniel Lungu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Tánczos Barna.

Obiectul interpelării: "Clarificări asupra arderilor ilegale deşeuri".

Stimate domnule ministru,

În urma unei sesizări parvenite la biroul parlamentar, mi s-a adus la cunoştinţă o speţă cu privire la anumite nereguli privind protecţia mediului în ceea ce priveşte arderea ilegală a deşeurilor pe raza judeţului Vaslui.

Mi s-a comunicat că există un depozit de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase ce este situat în fosta zonă industrială a Municipiului Vaslui. Uleiurile minerale nu sunt colectate în timpul dezmembrărilor şi, în schimb, sunt lăsate să se scurgă în pământ sau sunt folosite pentru a arde plasticul sau cauciucul.

Arderea are loc în spatele limitei din faţa drumului de pe strada Ceramica, care este protejată de clădiri, dar fumul produs ajunge la depozitul de pe strada Ceramica nr. 40, unde sunt depozitate produse alimentare. Sute de tone de cabluri sunt incendiate exclusiv noaptea pentru a extrage cupru şi aluminiu.

Proprietarii depozitelor de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase, precum şi ai perimetrului de lângă albia râului Bârlad, ignoră cu desăvârşire autorităţile municipale.

Prin urmare, domnule ministru al mediului, vă solicit să efectuaţi verificări în zonele menţionate.

Vă rog să-mi comunicaţi ce aţi găsit la faţa locului în urma controalelor, precizându-mi ce măsuri a luat Garda de Mediu în ceea ce priveşte activitatea poluantă a firmelor de colectare a deşeurilor?

Şi care sunt principalele măsuri de combatere a transferurilor ilegale de deşeuri?

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns în formă scrisă.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a informat că, în urma evaluării de către Comisia Europeană a Planului Naţional Strategic 2023-2027 pentru agricultură, au fost primite o serie de observaţii critice la a căror rezolvare ministerul ar fi început deja să lucreze.

Întrebăm motivele pentru care Ministerul Agriculturii nu a făcut publice aceste observaţii şi solicităm ministerului să le publice pe site-ul oficial în forma originală. Solicităm să publice şi data la care au fost primite aceste observaţii critice şi să precizeze motivele pentru care acestea nu au fost făcute publice, ele fiind foarte importante pentru securitatea şi siguranţa alimentară a României.

În timpul fiecărei faze de dezbateri a acestui Plan Naţional Strategic, AUR a făcut o mulţime de propuneri şi amendamente care vizau tocmai încurajarea finanţării gospodăriei ţărăneşti, a fermelor mici şi mijlocii din agricultură.

AUR a semnalat că propunerea PNS făcută de Ministerul Agriculturii a orientat preponderent bugetarea din PNS către fermele industriale de porc şi pasăre din zona de câmpie, în detrimentul fermelor de familie de vaci, de oi şi aşa mai departe din zona montană.

Propunerea Ministerului Agriculturii pentru acest PNS a direcţionat fondurile aproape în totalitate către agricultura convenţională, în detrimentul agriculturii ecologice şi a schemelor de calitate, care este unul dintre principalii indicatori ai conceptului de la fermă la consumator.

Amendamentele au fost ignorate de MADR şi în schimb Comisia Europeană a trimis, după sursele care ne-au parvenit, aproximativ 370 de observaţii critice la acest plan naţional de strategie, vizând exact aceste domenii care au fost ignorate: gospodăria ţărănească, fermele mici şi mijlocii.

Cerem încă o dată publicarea pe site-ul oficial a acestor observaţii critice la Planul Naţional Strategic, trimise de către Comisia Europeană Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi finanţarea cu precădere a agriculturii ecologice, a gospodăriei ţărăneşti...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...şi a fermelor mici şi mijlocii din acest plan.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ilie Suciu? Nu este în sală.

Domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa, Grupul AUR.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al sănătăţii, domnului ministru Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării este cu privire la măsurile preventive şi tratamente împotriva epidemiei de variolă a maimuţei.

Stimate domnule ministru,

Întreaga omenire se află sub o nouă alertă epidemiologică, variola maimuţei, MonkeyPox, cum este cunoscută la nivel mondial, care conform informaţiilor vehiculate pe toate canalele media s-ar părea că se răspândeşte cu repeziciune, fiind probabil doar o chestiune de timp până când România va înregistra primul caz de infectare cu acest virus.

Chiar dacă semnele unei propagări accelerate şi semnalele de alarmă cu privire la virulenţa cu care ne avertizase COVID-19, încă de când a fost declanşată în China, erau vizibile pe toate canalele media externe, în România, ne aducem aminte, că totul era bine şi frumos şi nu trebuia să ne speriem, nu am fost pregătiţi, deci. Ne-a prins pe nepregătite.

Pentru binele tuturor românilor ar fi cazul şi momentul să învăţăm din greşelile din trecut.

Pe cale de consecinţă, vă solicit să îmi transmiteţi care sunt măsurile preventive adoptate de Ministerul Sănătăţii atât în vederea eliminării riscului de apariţie a bolii şi în ţara noastră, cât şi în vederea diminuării răspândirii acesteia, în cazul în care virusul nu ne va ocoli.

De asemenea, vă rog să îmi comunicaţi cum se transmite acest virus, ce anume trebuie să facă românii pentru a se păzi de infecţie, ce riscuri presupune infectarea cu variola maimuţei, care este tratamentul aprobat şi utilizat la nivel mondial, câte doze de vaccin au fost comandate până acum şi cât au costat.

Solicit un răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Ultimul înscris la cuvânt, domnul deputat Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebarea mea este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii.

Domnule ministru,

La Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava nu se mai montează stenturi pentru toţi pacienţii, din lipsa materialelor. În plus, cei doi cardiologi intervenţionişti, Paul Turcoman şi Laurian Blaga, nu au o relaţie bună cu conducerea spitalului şi, în scurt timp, nu vor mai avea intervenţii decât în timpul programului de lucru, adică de luni până vineri, în intervalul orar 8.00-14.00. Într-un interviu acordat Radio Top Suceava, doctorul Turcoman a declarat: "Pacienţii pot să apeleze cu încredere la serviciile de cardiologie intervenţională din Suceava. Activitatea medicilor pentru pacienţii cronici este suspendată de aproximativ o lună şi a fost informată şi conducerea. Nu se mai pun stenturi. De altfel, în întreg judeţul nu e posibil aşa ceva, nici măcar la cerere, contra cost. Pacienţii pot solicita, însă procedura în sine nu poate fi efectuată din lipsa materialelor.

Urgenţele la Spitalul Judeţean Suceava au fost susţinute de doctorul Turcoman timp de doi ani, 24 de ore din 24. Ulterior, s-a alăturat echipei şi medicul Blaga. Acum, cei doi medici fac o săptămână şi o săptămână partea de urgenţe. Din păcate, aceştia şi-au depus demisia pentru contractul de chemări de la domiciliul, ceea ce înseamnă că după următoarele 16 zile lucrătoare nu se vor mai susţine nici măcar urgenţele în afara programului, adică de la ora 14.00 şi până a doua zi, la ora 8.00 dimineaţa, respectiv în weekend. Nu ştim cum vor mai fi rezolvate toate urgenţele.

"Au existat tentative de colaborare din partea conducerii, dar sub nişte auspicii impuse doar de directorii spitalului. Adică, nu se poate să existe o colaborare când, de fapt, cerinţele sunt numai unidirecţionale", este precizarea doctorului Turcoman.

Acesta a mai precizat că pacienţii sunt în mod egal bărbaţi şi femei, dar îl surprinde vârsta destul de scăzută a lor. El a afirmat: "Mă uimeşte vârsta fragedă a pacienţilor care solicită serviciile noastre. Am avut inclusiv pacienţi pe care i-am stentat cu infarct miocardic la 31 de ani. Stilul de viaţă probabil şi ceilalţi factori care favorizează formarea infarctului miocardic acut, gen diabet, alimentaţie, fumat, stres. Inclusiv colesterolul intră în factorii de risc". Cardiologul intervenţionist Paul Turcoman a menţionat că în cei tei ani de când activează la Spitalul Judeţean Suceava a efectuat aproximativ 3.000 de proceduri pacienţilor acuţi şi pacienţilor cronici.

Faţă de această situaţie vă adresăm o întrebare şi o interpelare:

1. Se va implica Ministerul Sănătăţii pentru menţinerea programului de urgenţe pentru montarea de stenturi la Spitalul Judeţean Suceava?

2. Având în vedere importanţa acestor intervenţii pentru populaţie se va implica Ministerul Sănătăţii în finanţarea unui program naţional care să aibă ca rezultat punerea de stenturi în regim de urgenţă la toate spitalele judeţene din România?

Solicităm răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Declar închisă şedinţa de astăzi dedicată întrebărilor şi interpelărilor.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.18.