Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.24.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere că avem şi comisii la o oră apropiată, declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 31 mai 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau intervenţiile se prezintă în scris sau verbal. Rugămintea este să vă încadraţi în timpul regulamentar de 3 minute.

Vom putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare.

Şi invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Viorica Sandu.

Se pregăteşte domnul deputat Dan Tanasă.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Suntem în ajunul unei zile frumoase şi speciale pentru români - Ziua Copilului. Mi-aş dori să nu privim 1 iunie doar ca pe o altă zi naţională, de sărbătoare, ci ca pe un prilej de a vorbi despre acţiunile pe care le-am făcut şi despre cele pe care le putem întreprinde pentru binele copiilor României.

De-a lungul timpului, ei au fost constant o prioritate pentru guvernările Partidului Social Democrat şi nici actuala guvernare nu face excepţie. Una dintre principalele condiţii pentru a forma coaliţia cu Partidul Naţional Liberal a fost majorarea alocaţiilor pentru copiii de până la doi ani şi pentru cei cu dizabilităţi la 600 de lei, şi pentru copiii între 2-18 ani la 243 lei, lucruri care s-au şi întâmplat de la 1 ianuarie 2022.

Ştim foarte bine că nevoile unui copil, în ziua de azi, sunt mai mari de atât şi vom continua să le creştem veniturile, pe măsura ce economia ne va permite.

Tinerii noştri au mare nevoie şi de educaţie, pe lângă bani. Pentru fiecare ales local al Partidului Social Democrat modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi creşelor sau construirea de noi unităţi este în top trei priorităţi şi avem nenumărate exemple de succes, în acest sens, în toate judeţele ţării.

Unul dintre obiectivele noastre la guvernare este ca, până în 2024, să construim 500 de creşe, grădiniţe şi şcoli noi.

De asemenea, prin Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse am reuşit, din nou, să venim cu măsuri bune pentru copii şi tineri, în ultimele şase luni. Pentru copiii instituţionalizaţi am realizat un lucru foarte important: am majorat alocaţiile pentru hrană, rechizite sau asistenţi maternali. Prin Programul "Family Start" vom garanta un credit de maximum 75.000 de lei, în proporţie de 80%, pentru familiile aflate la început de drum. Banii pot fi folosiţi, printre altele, de la cheltuieli cu grădiniţa, creşa şi şcoala, până la achiziţia unei locuinţe sau pentru taxe de studiu.

Chiar dacă au 18 ani, nu am uitat nici de studenţi. Programul "Student Invest" prevede acordarea unui credit de 50.000 de lei tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 31 de ani, înscrişi în învăţământul superior autorizat. Împrumutul este garantat de stat în proporţie de 80%, iar Ministerul Tineretului şi Familiei va suporta dobânzile şi cheltuielile adiacente acordării creditului. Studenţii vor putea folosi banii pentru taxele de studii de licenţă, de masterat şi de doctorat, dar şi pentru cheltuielile aferente studiilor, inclusiv pentru plata cazării în căminele studenţeşti.

În scurt timp, ajungem pe masa Guvernului cu proiectul naţional de creştere a natalităţii prin decontarea procedurilor de fertilizare in vitro. E o şansă uriaşă pentru familiile care se luptă cu infertilitatea, într-o perioadă de criză financiară. Să nu uităm că, în 2020, s-au născut puţin peste 160.000 de copii, cel mai mic număr din 1967 şi până în prezent. Dacă ne uităm în urmă, la anul 1990, când au fost peste 300.000 de naşteri, vedem că natalitatea a scăzut dramatic.

Bineînţeles că se poate şi mai mult şi mai bine atunci când vorbim despre viitorul copiilor români. Astfel, vă invit şi pe dumneavoastră să ne gândim cum le putem crea acest viitor mai bun, aici, acasă, în România.

La mulţi ani tuturor copiilor!

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Tanasă.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Declaraţia mea politică este un omagiu adus marelui patriot român Vasile Lechinţan, omul-instituţie.

Marele publicist, remarcabil istoric, scriitor, om al cetăţii şi excelent arhivist s-a născut la 21 ianuarie 1949, în localitatea Silivaşu de Câmpie, din părinţii Maria şi Grigore Lechinţan. Şi-a petrecut copilăria şi a urmat cursurile şcolii primare şi gimnaziale în comuna natală, apoi Şcoala Tehnică Agricolă din Târgu Mureş, ulterior cursurile serale ale Liceului "Alexandru Papiu-Ilarian" din Târgu Mureş. După ce ani de zile a lucrat în mai multe întreprinderi din Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, în 1983 îşi începe cercetările în arhivele şi bibliotecile clujene, publicând şi primele articole, atrăgând, aşadar, atenţia asupra cercetărilor sale, cât şi prietenia unor mari personalităţi clujene. Din februarie 1989 devine angajatul permanent al Arhivelor clujene, instituţie în care lucrează cu profesionalism şi dăruire timp peste trei decenii, până la pensionare.

Drept mărturie a implicării sale în viaţa cetăţii, "urmele" activităţilor sale sunt adânc imprimate între coperţile a nu mai puţin de 80 de cărţi tipărite în perioada 1994-2016, pe filele celor peste 70 de studii şi comunicări publicate în revistele de istorie, cultură şi volume colective din întreaga ţară, în sutele de articole din presa din ţară şi din străinătate.

Om de o rară nobleţe sufletească, de o trăire românească autentică şi profundă, de o generozitate devenită proverbială, Vasile Lechinţan era recunoscut pentru modestia, cinstea, corectitudinea şi demnitatea sa. De multe ori şi-a neglijat propria sănătate, acordând prioritate zecilor de colaborări la redactarea a numeroase lucrări monografice de pe cuprinsul întregii Transilvanii.

Omul-instituţie Vasile Lechinţan, reputat istoric, prin întreaga sa operă şi-a câştigat un loc distinct în istoriografia şi cultura românească. Vasile Lechinţan a fost cunoscut şi apreciat ca membru activ al societăţii civile, prin bogata sa activitate desfăşurată în conducerea mai multor societăţi şi asociaţii civice româneşti; este semnatar a numeroase proteste, apeluri, scrisori-deschise, memorandumuri şi iniţiative publice la nivel local şi central.

Vasile Lechinţan a fost un excelent cunoscător al surselor documentare, edite şi inedite, un arhivist născut, şi nu făcut, cercetarea arhivistică devenind raţiunea întregii sale existenţe. Cu puterea sa de muncă impresionantă şi cu dragostea sa nemărginită faţă de istoria şi valorile naţionale şi faţă de dăinuirea românească, a reuşit să redea istoriografiei româneşti lucrări de o certă valoare ştiinţifică. De roadele trudei sale au beneficiat sute de autori de lucrări monografice şi mii de cetăţeni care au apelat la serviciile oferite de arhivele naţionale. Însumând toate aceste calităţi umane deosebite, arhivistul Vasile Lechinţan a introdus în circuitul ştiinţific documente de o rară şi excepţională valoare pentru istoria locală, regională şi naţională.

Bunul nostru prieten Vasile Lechinţan, pe care Dumnezeu m-a binecuvântat să-l cunosc în urmă cu mai bine de 20 de ani şi cu care am colaborat în repetate rânduri, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei, s-a stins din viaţa la 9 iulie 2021 la Cluj-Napoca. Odihnă veşnică acestui mare patriot român, prieten de nădejde al românilor din sud-estul Transilvaniei, un adevărat truditor în folosul neamului şi întru cinstea României Mari! Veşnica lui pomenire!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel Gheorghe.

Se pregăteşte Grupul USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Nu cenzuraţi Arhivele Naţionale!".

În zilele care au trecut au apărut o serie de informaţii publice cu privire la ceea ce reprezintă un adevărat filtru al cenzurii, care s-ar fi instituit în cadrul Arhivelor Naţionale ale României, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne.

Ştim cu toţii că cenzura nu este permisă nici prin lege, nici prin Constituţie şi ştim foarte bine faptul că acest regim juridic al arhivelor istorice - subliniez istorice - este prevăzut inclusiv în legislaţia internaţională şi el face obiectul cercetării şi studiului ştiinţific.

Drept urmare, a apărut şi o scrisoare adresată preşedintelui României, Parlamentului României şi Guvernului României de către un grup de istorici, cercetători şi arhivişti, care protestează împotriva acestei decizii de limitare a accesului liber şi neîngrădit la documentele din fondul Arhivelor Naţionale, o scrisoare pe care eu personal o apreciez şi o felicit, din partea unui număr important de personalităţi din mediul istoric şi ştiinţific.

În această scrisoare se spune astfel: "Precizăm că toate aceste documente nu prezintă vreun risc pentru securitatea României, ele fiind create înainte de 1989, iar unele în perioada celui de-al Doilea Război Mondial sau chiar mai înainte. Multe dintre aceste documente conţin date şi informaţii despre crimele şi ilegalităţile comise de regimurile dictatoriale care s-au succedat în România în decursul secolului XX. Trebuie subliniat faptul că regimul comunist a fost condamnat oficial în România în anul 2006, iar în raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a fost definit drept ilegitim şi criminal".

De asemenea, preşedintele Academiei Române, într-o scrisoare publică, solicită eliminarea restricţiilor menţionate şi asigurarea integrităţii informaţiilor relevante pentru istoria acestei ţări.

Citez acum din Aurel Pop. Mai devreme am citit din "Apelul istoricilor".

"O lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, în totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive."

Şi eu am studiat de-a lungul anilor în arhive, în virtutea meseriei de istoric, şi cred că este o mare greşeală această limitare a accesului la arhive, mai ales că vorbim de documente a căror valoare este istorică, documente care nu pot pune sub nicio formă în pericol siguranţa naţională, care nu au legătură cu secretele de stat şi documente care au vechime de 50, 60, 70, chiar 80 de ani şi mai mult de atât.

Mi se pare o interferenţă nedorită şi abuzivă în actul cercetării istorice şi este foarte grav că în România istoria este tratată ca o paria, istoricii, cercetătorii, arhiviştii şi oamenii de ştiinţă care se interesează de trecutul acestei ţări sunt trataţi într-un mod umilitor şi marginalizator, îmi permit să spun, şi de asemenea cred că este foarte important ca instituţiile statului să înţeleagă că aceste metehne specifice Epocii Comuniste nu mai au ce căuta în prezent.

Accesul la Arhivele Naţionale trebuie să fie liber. Cenzura nu are ce căuta în nicio instituţie ştiinţifică şi de cercetare din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Grupul USR, domnul deputat Brian Cristian.

Domnul deputat Cristian-Paul Ichim?

Vă rog.

Se pregăteşte, din partea Grupului PSD, domnul deputat Romeo-Daniel Lungu. Şi apoi, din partea minorităţilor naţionale, domnul deputat Silviu Feodor.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea de azi se intitulează "Cinstirea eroilor neamului ar trebui să fie o datorie de onoare permanentă".

Vin dintr-un judeţ cu un număr enorm de mare de cimitire care cinstesc eroii din Primul Război Mondial. În judeţul Bacău, în cele 14 cimitire ale eroilor, odihnesc aproape 80.000 de soldaţi care au căzut în sângeroase bătălii de acum o sută de ani. Aceste cimitire sunt astăzi parte a istoriei noastre, indiferent de uniforma celor înmormântaţi acolo. Sunt parte a gândurilor şi devenirii noastre, după cum au fost parte a tristeţii infinite pe care au lăsat-o în urma lor atunci când au părăsit această lume luptând într-un război crud şi nemilos.

La zeci de ani distanţă mă încearcă o altă tristeţe. Majoritatea cimitirelor eroilor din România sunt într-o stare de degradare nepermisă. Văd mulţi politicieni care îi pomenesc pe cei mai curajoşi dintre noi, pe cei care s-au jertfit pentru neam şi ţară, pe cei al căror nume va fi veşnic pe buzele noastre, eroii neamului românesc, dar nu vedem o preocupare şi o celebrare decentă a acestor eroi. Faptul că nu suntem în stare să întreţinem aceste locuri de odihnă veşnică a unor oameni care ne-au dat libertatea şi ţara de astăzi spune multe lucruri nu tocmai flatante pentru noi cei de astăzi.

Ziua acestor eroi a fost stabilită cu prilejul Înălţării Domnului. Un simbolism major care marchează rolul lor extrem de important pentru noi cei de astăzi. Incapacitatea României de a-şi respecta eroii este în contradicţie cu ce clamăm despre ei şi ne încarcă de ruşine. Sper ca Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor să se sesizeze de urgenţă şi să remedieze această situaţie ruşinoasă. Până la momentul în care nu vom mai trece prin această situaţie inacceptabilă cer Oficiului un raport oficial privind starea cimitirelor eroilor de război în care să vedem exact starea acestora şi investiţiile făcute în ultimii ani.

Voi participa în Bacău şi Oneşti la slujba de pomenire a tuturor eroilor neamului şi la depunerea de coroane şi vă îndemn şi pe dumneavoastră, dragi colegi, să faceţi acelaşi lucru. E important să transmitem un semnal de respect faţă de eroii adevăraţi ai acestei ţări, cei care au plătit cu viaţa pentru ca generaţiile care le-au urmat să poată avea o viaţă mai bună şi mai demnă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu Feodor, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se intitulează "6 luni de guvernare în beneficiul cetăţenilor şi firmelor, deopotrivă!".

PSD a intrat la guvernare într-un moment greu pentru România! Cu toate că ar fi putut sta în opoziţie şi să critice, PSD a ales să intre la guvernare şi să facă ceva concret pentru români. Misiunea nu a fost deloc uşoară, fiind necesare planuri concrete pentru traversarea crizelor suprapuse, sprijinirea categoriilor vulnerabile de populaţie, reconsolidarea sistemului economic şi medical şi refacerea încrederii populaţiei în instituţii.

În primele 6 luni de guvernare PSD a iniţiat un pachet social concret care a constat în creşterea alocaţilor, a pensiilor, acordarea de ajutoare pentru categoriile vulnerabile de cetăţeni şi plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică. Prin Programul "Sprijin pentru România" peste 12 milioane de români au beneficiat de aceste măsuri şi sute de mii de companii de schemele de sprijin pentru dezvoltare.

În plan economic au fost aprobate mai multe programe de sprijin financiar pentru companii, în valoare de 4 miliarde de euro. Măsurile au vizat şi siguranţa alimentară, fiind acordat fermierilor un sprijin de 500 de milioane de euro pentru cultivarea produselor agricole în România, dar şi o primă de 10% pentru procesarea materiei prime în ţară. Mai mult, salariul minim în agricultură şi industria alimentară a fost crescut la 3.000 de lei, a fost scutit de impozit, iar contribuţiile sociale pentru acest sector au fost reduse.

De asemenea, au fost deblocate marile proiecte de investiţii, atât în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, cât şi cea feroviară. Una dintre cele mai importante măsuri din ultimele şase luni a fost deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră prin adoptarea Legii offshore, un pas important pentru asigurarea independenţei energetice a României.

Odată cu preluarea Ministerului Sănătăţii de către un ministru PSD, pandemia a fost, în sfârşit, gestionată eficient. În plus, miniştrii PSD au reuşit adoptarea în timp util a jaloanelor din PNRR.

Prioritatea PSD pentru perioada următoare rămâne aceea de a sprijini categoriile cele mai vulnerabile. De la 1 iulie, 3,2 milioane de pensionari cu pensia mai mică de 2.000 de lei/lună vor primi un sprijin unic de 700 de lei, iar 1,2 milioane de salariaţi din sistemul public vor beneficia de creşterea cu un sfert a diferenţei de salariu prevăzută de Legea salarizării unice.

Măsurile luate nu anulează total efectul scumpirilor, dar reprezintă un prim pas pentru restabilizarea situaţiei. Urmează să fie aplicate măsuri, precum: diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, suspendarea angajărilor la stat, creşterea colectării veniturilor cu 10 miliarde de lei şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene. De asemenea, se au în vedere proiecte legislative precum Legea antispeculă, Legea transparenţei adaosului comercial, Legea marjei limitate de adaos comercial pentru produsele subvenţionate sau susţinute de stat.

PSD şi-a asumat o guvernare dificilă, o perioadă în care am făcut tot ce am putut pentru ca românii să treacă mai uşor peste aceste condiţii dificile. Prioritatea PSD rămâne combaterea şi chiar oprirea scumpirilor, readucerea sub control a inflaţiei şi asigurarea unui echilibru funcţional în relaţiile economice.

Romeo-Daniel Lungu, deputat de Buzău.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Silviu Feodor:

Hristos a Înviat!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii".

Aşa cum bine ştim cu toţii, de 1 iunie sărbătorim Ziua Internaţională a Copilului, moment în care privim cu speranţă la viitorul copiilor noştri şi ne aducem aminte cu plăcere, cu nostalgie, de anii copilăriei noastre. Ziua de 1 Iunie este, de asemenea, şi un prilej de reflecţie asupra problemelor cu care ne confruntăm noi astăzi, ca societate, ca popor, ca naţiune europeană, în ceea ce priveşte copiii, tânăra generaţie, viitorul nostru, schimbul nostru de mâine.

Nu putem trece uşor peste greutăţile cu care mulţi copii din ţara noastră se confruntă în ultimii ani, având părinţii plecaţi în Europa pentru a-şi găsi de lucru în speranţa unui trai mai bun, ducând dorul acestora şi încercând să facă ceva pentru copiii lor, copii care, din păcate, nu mai beneficiază de o educaţie adecvată. De aceea, grija părintească, menită să-i pregătească pas cu pas pentru viaţa de adult, susţinută prin blândeţe, îl face pe copil să conştientizeze că niciodată nu va fi lăsat singur în faţa vicisitudinilor vieţii.

Noi, ruşii lipoveni, suntem parte integrantă a acestei minunate ţări, căminul nostru drag, şi a acestui popor adânc înrădăcinat în spiritul şi tradiţia moralei creştine.

De Ziua Copilului merită să ne amintim şi de îndemnul Sfântului Apostol Pavel: "Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură!" (Romani, capitolul 12, versetul 15).

Şi aş adăuga eu: bucuraţi-i şi pe ceilalţi, mai ales pe copiii voştri, pe copiii de lângă voi, pe copiii din voi, din noi, de fapt. Astfel împlinim ceea ce ne cere Domnul şi Mântuitorul Nostru Isus Hristos, aşa cum bine spune Sfântul Apostol Pavel, apostolul neamurilor, în Epistola sa către Filipeni, capitolul 4, versetul 5: "Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii", titlul declaraţiei mele politice de astăzi.

În duhul acestei blândeţi, ca atribut divin, după cuvintele Mântuitorului: "Învăţaţi de la Mine, căci sunt blând şi smerit cu inima" (Matei, capitolul 11, versetul 29), să-i educăm pe copiii noştri în spiritul moralei creştine, să le insuflăm sensurile profunde ale vieţii, valori fără de care noi nu am fi putut rezista încercărilor pe care istoria ni le-a dat să le trăim.

Educaţia copiilor este o prioritate pentru comunitatea noastră, iar sprijinul statului român, în acest domeniu, a fost şi rămâne fundamental pentru realizarea multiplelor proiecte educaţionale. O importantă componentă în formarea personalităţii copilului o constituie educaţia spirituală prin înnobilarea sufletului. Copiii sunt un simbol al păcii, al viitorului nostru şi trebuie învăţaţi să fie blânzi, cu suflet bun, căci sufletul acela care simte durerea aproapelui şi i-o împărtăşeşte va sări în ajutor şi va face tot posibilul pentru a alina suferinţa, jalea şi tristeţea.

Iată de ce ziua de 1 Iunie, Ziua Copilului, trebuie considerată importantă, mai ales în contextul actual, când în vecinătatea noastră cad bombe, se trage cu artileria, cu arme de toate calibrele şi mor oameni nevinovaţi, inclusiv copiii. Însă, aducătoare de speranţă, în asemenea circumstanţe, sunt solidaritatea şi umanitatea de care tinerii noştri etnici au dat dovadă, prin manifestarea gestului nobil de a se implica în activitatea de întrajutorare a semenilor refugiaţi din ţara vecină. Alăturarea lor este de un real succes şi se constituie într-un model de bună practică pentru tânăra generaţie, căci, după spusele primei femei laureate cu Premiul Nobel pentru pace, Bertha von Suttner, "După verbul a iubi, a ajuta este cel mai frumos verb din lume".

Iată de ce educaţia copiilor în duhul blândeţii, cum bine spune apostolul în versetul din Epistola către Filipeni, citat mai sus, este esenţială pentru clădirea sufletului nobil, suflet fără de care viitorul nostru ca naţiune, viitorul omenirii s-ar compromite, în caz contrar omenirea afundându-se în anarhie, în răutate, în barbarie, luând, astfel, drumul autodistrugerii.

Să avem sufletul blând, bun şi generos, pentru că Dumnezeu nu rămâne niciodată dator!

La mulţi şi binecuvântaţi ani copiilor de pretutindeni!

Mult succes la şcoală şi în viaţă!

Deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Viitorul României aparţine Patrioţilor!".

Stimaţi colegi, în acest moment România are o şansă să fie demnă, aşa cum era odinioară. Spun asta pentru că de curând a fost înfiinţat Partidul Patrioţii Poporului Român - Partidul PPR.

Poetul George Topârceanu spunea că: "A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de Ţară drept o datorie e în stare să se laude cu ea".

Poporul Român nu a purtat niciodată războaie de înrobire a altor popoare, ci a fost demn în faţa Marilor Puteri. România este sabotată acum din interior de către nişte trădători care nu cunosc iubirea de ţară. Aceşti trădători sunt fideli stăpânilor, şi nu Poporului Român.

România are nevoie de conducători drepţi, cu frică de Dumnezeu şi de Popor. Are nevoie de politicieni pentru care onoarea este mai presus de avuţie, iar Poporul Român este mai presus de funcţii. Acel moment a sosit. Şi mă bucur că românii au conştientizat că nu slugărnicia şi frica sunt cele care asigură existenţa unei naţii, ci curajul de a păstra vie demnitatea strămoşilor noştri, rădăcinile neamului românesc.

Partidul Patrioţii Poporului Român va fi pentru români armonia şi unitatea de care nu au avut parte de foarte multă vreme. Va fi un real sprijin şi un adevărat scut împotriva trădătorilor. În vremea pLandemiei, cel mai periculos experiment psihologic şi medical din epoca modernă, românii au fost abuzaţi de către un Guvern obedient fără ca vreun partid să ia o atitudine fermă în acest sens. În prezent sunt vândute resursele aparţinând românilor fără ca vreo forţă politică să împiedice acest lucru.

Cei care trăiesc în România, indiferent de etnie, simt că unitatea este esenţială în momentele tulburătoare şi că ţara în care locuiesc este casa lor. Se spune că speranţa moare ultima, dar lupta este obligatorie. Fără luptă pierdem de două ori, prima dată pierdem lupta cu noi înşine din cauza fricii, iar a doua oară pierdem din cauza laşităţii.

Strămoşii noştri nu au fost nici fricoşi şi nici laşi, ci au fost demni de respect pentru că s-au jertfit pentru Patria sfântă. Au fost oameni care au scris Istoria României cu sângele şi jertfa lor.

Partidul Patrioţii Poporului Român va reda românilor curajul de a lupta împotriva trădătorilor şi speranţa că soarta ţării poate fi una măreaţă. Poporul român este suveran şi aşa va fi mereu.

Viitorul României aparţine Patrioţilor!

Să ajute Dumnezeu toţi românii!

Deputat independent Mihai Lasca.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Mulţumesc.

Mâine,1 iunie, celebrăm copilăria cu tot ce are ea mai frumos şi ziua în care întreaga lume este mai sensibilă, mai atentă şi mai activă în ceea ce priveşte problemele copiilor de pretutindeni. În foarte multe ţări, Ziua Copilului este sărbătorită pe 20 noiembrie, când a fost adoptată, în 1959, Declaraţia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului. 30 de ani mai târziu, în 1989, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite adopta Convenţia asupra Drepturilor Copilului, document care încorpora şi definea într-un mod cuprinzător drepturile copiilor.

Drepturile copiilor regăsite în Convenţie şi recunoscute de toate statele care au semnat-o, printre care şi România, cuprind: dreptul la viaţă, la educaţie, la o dezvoltare armonioasă, la relaţii sociale, viaţă de familie şi dreptul la sănătate.

În legătură cu acest drept la sănătate al copiilor din România doresc să vă reţin atenţia preţ de câteva clipe, în calitate de membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor şi iniţiator al unor proiecte de sănătate. Dincolo de punerea în litera legii a recunoaşterii drepturilor copiilor şi deşi situaţia acestora s-a îmbunătăţit constant în ultimele decenii, provocările continuă.

Pentru mulţi copii accesul la serviciile de sănătate constituie o provocare cu care se confruntă zilnic, din cauza unor factori precum: sărăcia, excluziunea socială, discrepanţa masivă între rural şi urban, discriminarea, lipsa de sprijin la nivelul comunităţii.

Secţiunea a 3-a "Sănătatea şi bunăstarea copiilor" din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului precizează clar, de la început: "Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge şi de a beneficia de serviciile medicale şi de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept" şi "Accesul copilului la servicii medicale şi de recuperare, precum şi la medicaţia adecvată stării sale în caz de boală este garantat de către stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi de la bugetul de stat".

Deşi aparent legea protejează dreptul la sănătate şi servicii medicale al copiilor, din păcate, este lacunară în privinţa unor boli şi afecţiuni care încă nu au un cadru juridic bine reglementat. Acest lucru face posibilă discriminarea şi lipsa egalităţii de şanse pentru copiii ce suferă de diverse afecţiuni şi pentru care statul român nu are pârghiile necesare pentru a le oferi sprijin şi protecţie.

Aş vrea să mă opresc puţin asupra Legii privind protecţia drepturilor persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice. Deşi actul normativ a fost adoptat şi promulgat, devenind Legea nr. 4/2021, nu are elaborate şi emise nici până în acest moment normele metodologice de aplicare a legii. Acest aspect face imposibilă aplicarea legii şi garantarea drepturilor pe care aceasta le oferă copiilor cu boli şi afecţiuni alergice.

În prezent, 25% dintre copiii de vârstă şcolară suferă de o boală alergică. În diagnosticarea precoce şi managementul corect al bolilor alergice, un rol esenţial îl au deopotrivă medicii - medicul de familie, medicul specialist -, cât şi părinţii şi personalul instituţiilor de învăţământ.

Informaţiile apărute în spaţiul public în ultimii ani arată faptul că în România nu există un număr clar identificat al copiilor cu boli şi afecţiuni alergice dar că, deşi nu există o statistică reală, există tot mai multe mărturii care reflectă cazuri în care drepturile copiilor la educaţie sunt încălcate şi chiar refuzate.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat!

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulţi copii diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni alergice nu sunt primiţi în unităţile de învăţământ preuniversitar cu regim de masă pe motiv că acestea nu au soluţii pentru a asigura alimente speciale pentru acest diagnostic.

Ca ţară membră a Uniunii Europene trebuie să fim permanent conectaţi la importanţa politicilor de sănătate publică şi asigurarea unui sistem de sănătate sustenabil, nediscriminatoriu şi pregătit să acopere toate nevoile românilor.

Copiii pe care astăzi îi lipsim de protecţie şi drepturi esenţiale...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat, vă rog să concluzionaţi, aţi depăşit cu foarte mult timpul alocat!

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Într-o secundă!

... sunt adulţii de mâine care vor prelua responsabilitatea ţării şi viitorul nostru.

Vă mulţumesc.

Deputat PSD Cristina Dumitrache.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Rugămintea e să încercăm să ne încadrăm în timpul regulamentar.

Grupul PSD, domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Se pregăteşte domnul deputat Ervin Molnar, Grupul PNL.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Partidul Social Democrat a intrat la guvernare într-un moment dificil pentru România, în plină pandemie, cu o economie slăbită şi cu o populaţie sărăcită. De aceea, în primele 6 luni ale guvernării, deşi au apărut mai multe crize suprapuse, de la energie până la inflaţie, efecte post-pandemie şi conflictul din Ucraina, iar economia a fost supusă unor şocuri multiple, s-a reuşit să se impună aprobarea mai multor pachete de măsuri sociale şi financiare pentru sprijinirea cetăţenilor şi companiilor. Majoritatea programelor din această perioadă s-au concentrat pe susţinerea categoriilor sociale celor mai vulnerabile şi pe sprijinirea economiei naţionale. Cu toate acestea, românii au încă multe greutăţi ce impun Guvernului să continue măsurile de sprijin pentru acest an şi pentru anul următor.

În acest moment se încearcă optimizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru remedierea erorilor din proiectul depus iniţial de Guvernul Cîţu şi, în acelaşi timp, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene la ministerele gestionate de Partidul Social Democrat.

În perioada următoare vor fi luate măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. Susţinerea companiilor româneşti este un angajament prioritar asumat şi urmărit de social-democraţi care acum se concretizează prin noi programe promovate de Guvern. Aşadar, sunt 400 de milioane de euro, din fonduri europene, care sunt adresate IMM-urilor afectate de pandemie sau celor din sectorul agroalimentar sub formă de granturi de investiţii sau micro-granturi pentru capital de lucru. Se vor finanţa Proiectele Start-up Nation cu 500 de milioane de lei, dar şi alte programe distincte, menite să încurajeze şi să susţină antreprenoriatul.

De asemenea, se prelungeşte până la finalul anului perioada în care statul va acoperi indemnizaţia de 75% din salariu pentru companiile afectate de pandemie care au fost nevoite să-şi restrângă activitatea. Toate aceste măsuri completează tabloul deciziilor puternic susţinute de Partidul Social Democrat menite să ajute cât de mult este posibil mediul de afaceri, să păstreze locurile de muncă şi implicit să asigure veniturile bugetare, dar şi să susţină puterea de cumpărare a populaţiei.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. (Vociferări.)

Nu se poate, îmi pare rău! Eu respect...

Domnul deputat Ervin Molnar.

Vă rog.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Partidul Naţional Liberal, de 147 de ani în slujba românilor".

Săptămâna trecută, pe 24 mai, am aniversat 147 de ani de la fondarea Partidului Naţional Liberal. Istoria partidului nostru se confundă cu istoria apariţiei şi modernizării statului naţional român. Cu rădăcini adânci, împământenite în Revoluţia de la 1848 din Moldova şi Ţara Românească, Partidul Naţional Liberal a fost în epicentrul marilor evenimente din istoria României moderne. Unirea de la 1859, aducerea principelui Carol în România, Independenţa de Stat, proclamarea Regatului, culminând cu Unirea de la 1918 sunt momente definitorii ale identităţii noastre, iar liberalii au fost principala forţă politică care le-a generat.

Glorioasa istorie a PNL pe care am moştenit-o reprezintă o grea responsabilitate. Ne uităm cu admiraţie în istorie, la opera înaintaşilor noştri. Partidul Naţional Liberal de astăzi continuă misiunea Brătienilor, anume urmărirea, fără ezitări, a interesului naţional. Prezentul pe care îl trăim vine cu provocările sale. Suntem martorii unui război odios provocat de Federaţia Rusă în Ucraina, iar acest fapt obligă la atitudini şi decizii demne de însemnătatea şi vicisitudinile timpului pe care îl trăim.

Deciziile adoptate în ultima perioadă arată, fără putinţă de tăgadă, faptul că ne onorăm înaintaşii şi misiunea cu care au plecat ei la drum. Adoptarea Legii offshore, promulgată pe 25 mai de Preşedintele României Klaus Iohannis, a fost mereu o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal. Aceasta a fost depusă în Parlament de PNL, prin semnătura premierului Nicolae Ciucă şi a ministrului liberal al energiei, Virgil Popescu. Prin acest proiect, România va deveni independentă din punct de vedere energetic, va produce mai mult decât va consuma şi va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Primii metri cubi de gaz ar urma să ajungă în conductele româneşti chiar din această vară.

Mai mult, Guvernul a adoptat retragerea României din cele două bănci cu acţionariat rusesc, Banca Internaţională de Cooperare Economică şi Banca Internaţională de Investiţii. Premierul Nicolae Ciucă a precizat că în acest fel ne îndeplinim obligaţiile asumate în conformitate cu deciziile luate la nivelul Uniunii Europene privind sancţiunile adresate Federaţiei Ruse. Partidul Naţional Liberal a fost primul partid care a susţinut sancţiunile la adresa Rusiei după declanşarea războiului din Ucraina. Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat în luna martie Memorandumurile de aprobare a ieşirii din cele două bănci ruseşti, demararea procedurilor interne şi coordonarea cu Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria în scopul asigurării unei ieşiri simultane, precum şi asigurarea unei protecţii corespunzătoare a intereselor acestor state. Conform proiectelor de lege privind retragerea României din băncile cu acţionariat rusesc, anunţate de şeful Guvernului, Nicolae Ciucă, eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor.

Partidul Naţional Liberal va rămâne mereu fidel românilor şi intereselor acestora şi va lupta întotdeauna cu forţele interne şi externe care propagă teroare.

Vă mulţumesc.

Ervin Molnar, deputat PNL de Mureş.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Grupul USR, domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România a mai ratat un tren şi o şansă de a recupera decalajul faţă de ţările civilizate. Politicienilor le place să vorbească despre dezvoltarea ţării, dar, din păcate, vedem că acţionează exact invers. Mă refer aici la PNDL 3, programul votat ieri în Parlament şi care a fost suplimentat la 65,5 miliarde de lei. Alocarea unor astfel de sume pentru investiţii ar trebui să fie un lucru bun, dar dacă ne uităm puţin mai atent la detalii vedem cum se ţine ţara pe loc şi baroniada locală la putere.

Ideea de bază, de a aloca resursele direct către comunităţile locale pentru a asigura accesul întregii populaţii la servicii esenţiale, din păcate este ocolită de modalitatea în care se implementează. USR a solicitat în repetate rânduri alocarea de bani după criterii clare, precum investiţii pe bază de evaluare rezultată din punctaj, şi nu pe bază de listă aprobată de ministru, sau transparenţă prin crearea unui sistem informatic public, care să cuprindă informaţii legate de proiect - punctaj, contractor, durată, stadiu de execuţie sau plăţi.

Din păcate, PNDL 3 funcţionează la fel ca primele două programe de acest fel, după reţeta inventată de Liviu Dragnea - alocări discreţionare, investiţii fără cap şi risipă de bani publici. Comunităţile care au nevoie cu adevărat de aceste resurse sunt ignorate, pentru că politicienii se folosesc de programele de investiţii pentru a-şi consolida puterea în propriile partide. Conform informaţiilor din mass-media, primul în topul alocărilor se situează judeţul Suceava, unde preşedinte al Consiliului Judeţean este prim-vicepreşedintele PNL, Gheorghe Flutur, urmat de Olt, unde aceeaşi funcţie este ocupată de secretarul general al PSD.

Ce se întâmplă, de fapt, în PNDL 3 - proiectele depuse nu sunt analizate în funcţie de nevoile comunităţilor, ci la mica înţelegere cu primarii. Se creează astfel reţele de influenţă, traseism politic şi redirecţionare de bani către celebrele firme de partid. Şi cea mai mare problemă - lucrări de calitate îndoielnică, care afectează calitatea vieţii românilor. Avem şi aici numeroase exemple, precum asfaltări executate direct pe pământ sau, şi mai "bine", lucrări care nu s-au executat niciodată, dar pentru care s-au încasat bani. Străzi private - în proprietatea unui consilier judeţean - asfaltate prin PNDL, cum am văzut în Timiş, poduri care duc spre nicăieri sau lămpi stradale de peste 2.100 de euro bucata.

Stimaţi colegi, nu aşa se modernizează o ţară. Din păcate, mai avem mult până departe, dar până atunci suntem cu ochii pe voi.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Grupul USR, doamna deputat Neagu.

Se pregăteşte Grupul parlamentar AUR.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Specialul de România parazitează bugetul de stat, primind fie o pensie specială, fie un loc de muncă la stat, fie sporuri şi indemnizaţii peste salariul pe care-l încasează de la stat. Specialul de România este o specie intens protejată de Coaliţia toxică PSD-PNL-UDMR.

Avem 4 milioane de români pentru care pensia medie este de 1.500 de lei pe lună. Pensia specială cea mai mică este de trei ori pe atât, adică aproximativ 4.500 de lei. Cea mai mare pensie medie specială este de 15 ori această valoare, adică 22.500 de lei, pensie pe care o primesc judecătorii şi procurorii.

Pensiile speciale sunt acordate militarilor, parlamentarilor, funcţionarilor parlamentari, angajaţilor de la Curtea de Conturi, diplomaţilor, grefierilor şi celor din aviaţia civilă.

De ce sunt aceste categorii profesionale "mai speciale" decât medicii care au lucrat în condiţii de stres până la vârsta legală de pensionare sau decât angajaţii combinatelor chimice care şi-au desfăşurat activitatea într-un mediu toxic?

Pe lângă pensii speciale, în România, la stat se plătesc şi tot felul de sporuri, inventate peste noapte de PSD. Spor de lucru în mediu toxic la Ministerul Educaţiei sau spor de praf pentru cei de la Avocatul Poporului. Judecătorii Curţii Constituţionale primesc 10.000 lei pe lună, spor de stres.

De-a lungul timpului au apărut şi instituţii create din pix de vechea gardă politică, pentru a crea noi locuri de muncă clientelei de partid sau venituri speciale pentru membrii şi apropiaţii lor. Iată două exemple:

- Academia Oamenilor de Ştiinţă din România are un buget de 10 milioane de lei numai în anul 2022. O academie-fantomă, de unde încasează bani inclusiv fostul preşedinte Ion Iliescu;

- Institutul Levantului, condus de Emil Constantinescu, este o altă sinecură. Beneficiază anual de un buget de un milion de euro.

USR a depus proiecte pentru desfiinţarea acestor două căpuşe mufate la bugetul de stat sub pretextul unei activităţi academice prolifice. În realitate, ambele produc maculatură cu valoare zero pentru România.

USR este singurul partid care s-a opus încă de la înfiinţare oricărei remuneraţii "speciale". USR va continua să lupte pentru desfiinţarea tuturor categoriilor speciale.

De aceea, alături de colegi de-ai mei din USR am lansat iniţiativa "Fără Speciali".

Fără Speciali înseamnă o Românie fără mii de agenţii, fără sinecuri, fără sporuri nemeritate şi pensii speciale. Fără Speciali este readucerea României la normalitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mergem mai departe.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Mihail Albişteanu.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "Consolidarea relaţiilor dintre România şi Republica Azerbaidjan".

La invitaţia domnului Azay Guliyev, membru al Adunării Naţionale a Republicii Azerbaidjan, preşedintele Grupului interparlamentar de prietenie Azerbaidjan-România, prin intermediul Excelenţei Sale, domnul Huseyn N. Najafov, Ambasador al Republicii Azerbaidjan la Bucureşti, o delegaţie a Parlamentului României, alcătuită din deputaţii: Ivănuţă Cristian-Daniel - liderul Grupului interparlamentar de prietenie România-Azerbaidjan, Albişteanu Mihail - secretar al Comisiei pentru politică externă din cadrul Camerei Deputaţilor, Solomon Adrian - preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor şi Amet Varol - reprezentant al Uniunii Democratice a Tătarilor Turco-Musulmani din România, s-a deplasat, în perioada 26-29 aprilie 2022, în acest stat caucazian. Scopul vizitei l-a reprezentat consolidarea relaţiilor interparlamentare dintre România şi Republica Azerbaidjan, având în vedere importanţa legăturii ce există între cele două state, România fiind a doua ţară din lume care a recunoscut independenţa statului azer şi primul stat al Uniunii Europene care a încheiat un parteneriat strategic cu acesta.

Delegaţia română a avut întâlniri cu vicepreşedintele Adunării Naţionale a Azerbaidjanului, domnul Adil Aliyev, cu preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu România, domnul Azay Guliyev, cu consilierul pentru politică externă al prim-vicepreşedintelui acestei ţări, domnul Elcin Amirbayov, cu ministrul adjunct al afacerilor externe, domnul Mahmud Mammadguliyev, cu preşedintele Fundaţiei Internaţionale pentru Cultură şi Patrimoniul Lumii Turce, ambasador Gunay Afandieva. În cadrul acestor întâlniri cu oficialii azeri, s-a discutat stadiul relaţiilor bilaterale şi modalităţile prin care poate fi impulsionată colaborarea româno-azeră în domeniile de interes comun - energie, transporturi, turism, cultură -, cooperarea în cadrul instituţiilor europene şi internaţionale.

Prin această deplasare s-a realizat un pas important în restabilirea legăturilor interparlamentare. Din păcate, am constatat că, în ultima perioadă, consolidarea relaţiilor dintre România şi Republica Azerbaidjan, la nivel de for legislativ, şi nu numai, nu a reprezentat o prioritate pentru România, în ciuda disponibilităţii în această privinţă, manifestată de partea azeră.

Considerăm că, pe viitor, România ar trebui să acorde mai multă atenţie statelor care manifestă dorinţa de a consolida relaţiile bilaterale. De aceea, cer implicarea Guvernului României pentru ca, prin ministerele de specialitate, să dezvolte legăturile cu Republica Azerbaidjan, nu doar în ceea ce priveşte cooperarea culturală sau turismul, ci şi în privinţa transporturilor, energiei şi domeniului IT. Astfel, România trebuie să facă toate eforturile pentru a profita de oportunitatea extinderii Coridorului Sudic de Gaze către pieţele din Europa Centrală, prin folosirea infrastructurii pe care România a pus-o deja în funcţiune - conducta BRUA, parte a Coridorului Vertical. De asemenea, este necesar să se continue proiectul Coridorului de transport de mărfuri care leagă regiunea Mării Caspice şi Caucazul de Europa prin Marea Neagră, pe linia Baku-Poti-Constanţa şi să se reia lucrările Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică româno-azeră. Nu în ultimul rând, România are posibilitatea să se implice în reconstrucţia zonei Karabah, dar şi în zona economică liberă, recent deschisă de autorităţile azere la sud de Baku, unul dintre domeniile de interes putând fi colaborarea IT, cunoscut fiind faptul că Azerbaidjanul are nevoie de tehnologie.

Având în vedere că pe 19 iunie se împlinesc 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale, consider că acest moment este unul oportun pentru revigorarea colaborării româno-azere, în beneficiul ambelor state.

Mihail Albişteanu, deputat AUR, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La data de 1 iunie se împlinesc 80 de ani de la deportarea romilor în Transnistria.

Măsura deportării romilor în Transnistria a fost luată personal de Ion Antonescu, aşa cum a şi declarat acesta la procesul din 1946, şi a fost precedată de un recensământ efectuat de Jandarmerie şi Poliţie, în întreaga ţară, la data de 25 mai 1942. Atunci au fost trecuţi pe listele Jandarmeriei peste 40.000 de romi, dintre care peste 9.400 nomazi şi peste 31.000 de romi consideraţi sedentari. Listele cu romii din cele două categorii au fost întocmite pe comune, oraşe şi judeţe şi au fost înaintate Inspectoratului General al Jandarmeriei.

Deportările au început la data de 1 iunie 1942 cu romii nomazi. Începând cu acea zi, ei au fost strânşi de organele de jandarmi în capitalele de judeţ şi apoi deportaţi în Transnistria. Operaţiunea s-a încheiat oficial la data de 15 august 1942. Cei care în momentul evacuării se aflau pe front sau mobilizaţi în ţară - mă refer, evident, la romi - au fost scoşi din evidenţele militare printr-un ordin al Marelui Stat Major, trimişi acasă şi îndrumaţi pe urma familiilor, în Transnistria.

De subliniat, stimaţi colegi, este faptul că unui soldat rom, aflat acasă în permisie, jandarmii i-au ridicat familia şi au deportat-o în Transnistria.

Cea de a doua etapă a deportării romilor sedentari a fost făcută între 12 şi 20 septembrie 1942, cu 9 trenuri speciale, formate în diferite oraşe din ţară.

Stimaţi colegi,

În septembrie 1942, atunci când deportările erau în curs, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Constantin I.C. Brătianu, a trimis mareşalului Ion Antonescu o scrisoare de protest în care invocă argumente de natură umanitară şi morală, caracterizând deportarea romilor drept un act nejustificat şi crud, care "ne va duce cu câteva secole înapoi din istoria omenirii".

Respect pentru memoria celui ce a fost Constantin I.C. Brătianu!

O altă mare personalitate a ţării, marele compozitor George Enescu, a intervenit în persoană la mareşalul Antonescu pentru romii muzicanţi, spunând că pleacă şi el, în caz că-i duce muzicanţii la Bug.

Deportarea romilor a fost unul dintre capetele de acuzare la adresa lui Ion Antonescu.

Stimaţi colegi,

Este nevoie de recunoaşterea istorică a acestui episod negru din istoria României şi din istoria zbuciumată a romilor. Este necesar mai mult ca oricând ca în manualele de istorie deportarea romilor să reprezinte un capitol distinct. Este timpul ca Guvernul României şi noi, întreaga clasă politică, să punem umărul şi să contribuim la înfiinţarea instituţiilor culturale ale romilor, precum Muzeul de Istorie al Romilor, Teatrul Romilor, şi, nu în cele din urmă, Institutul de Studiere a Istoriei Romilor, cu accent pe robia romilor de peste patru secole şi jumătate şi cu accent pe exterminarea romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi v-aş ruga, inclusiv pe dumneavoastră... (Vociferări.) inclusiv pe dumneavoastră... (Vociferări.)

V-am lăsat mai mult cu un minut.

Deci rugămintea este să încercaţi să fiţi şi dumneavoastră ca restul colegilor.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Ajungem la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Laurenţiu-Daniel Marin.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

Bună ziua!

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Uniunea Europeană trebuie să fie solidară cu România şi trebuie să admită cererea de intrare în spaţiul Schengen!".

Stimaţi colegi,

Aşa cum bine ştim cu toţii, România îndeplineşte de mult timp toate condiţiile tehnice şi merită pe deplin să fie admisă în spaţiul Schengen, mai ales în contextul în care Portul Constanţa a devenit o poartă comercială importantă pentru Uniunea Europeană, după izbucnirea războiului din Ucraina.

Conform Raportului privind starea spaţiului Schengen, publicat recent, Comisia Europeană recomandă ca România şi Bulgaria să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile.

Stimaţi colegi,

Dat fiind contextul actual de securitate, cauzat de conflictul militar de la graniţele ţării, vreau să vă aduc în prim-plan faptul că România a fost solidară cu Uniunea Europeană în toate măsurile luate, asigurând accesul refugiaţilor ucraineni în ţara noastră şi mai departe, în Uniunea Europeană.

România are o graniţă de 640 de kilometri cu Ucraina şi asigură împreună cu Uniunea Europeană şi NATO securitatea şi stabilitatea în regiune. Este o certitudine că România a îndeplinit condiţiile cerute de acquis-ul comunitar, iar cetăţenii români trebuie să beneficieze de normele interne ale spaţiului Schengen, inclusiv cele care elimină controalele la graniţele interne.

De asemenea, România asigură infrastructură şi prioritate pentru exporturile din Ucraina, dar şi pentru refacerea unor lanţuri de aprovizionare. În acest context, consider că Uniunea Europeană trebuie să fie solidară cu România şi trebuie să admită cererea de intrare în spaţiul Schengen!

Vă mulţumesc.

Laurenţiu Marin, deputat, Vrancea.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Îmi cer scuze, am omis, înainte de a trece la Grupul PSD, deputaţii neafiliaţi, şi o să revenim la Grupul PSD.

Domnul Francisc Tobă, din partea deputaţilor neafiliaţi.

O să vă rog să încercăm să fim puţin mai operativi.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea se intitulează "O ţară cu doi preşedinţi!".

Preşedintele Ungariei, într-o vizită neoficială în România, a declarat următoarele:

"Astăzi m-am întâlnit cu Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, vicepremier al României. Ca preşedinte al Ungariei, consider o prioritate să îi reprezint pe toţi maghiarii, întrucât pentru mine nu contează dacă cineva trăieşte în interior sau după graniţă. Maghiarii sunt maghiari, punct!".

Domnilor, am să vă fac o dezvăluire. Din partea mamei şi a bunicilor, eu sunt maghiar. Acest lucru nu mă face să mă simt ungur! Nu mă face să simt nevoia să fiu reprezentat de preşedintele Ungariei! Sunt român!

Sunt român şi vreau să fiu reprezentat şi protejat de un preşedinte român!

După declaraţia sfidătoare la adresa poporului român a Preşedintelui Ungariei, este legitimă întrebarea dacă preşedintele României, de etnie germană, trebuie să fie protejat de preşedintele Germaniei?

Este inadmisibil ca acest incident declarativ să fie prezent într-un stat autonom şi independent, membru al Uniunii Europene.

Nu jignirea directă a identităţii noastre cetăţeneşti este problema, ci însuşi faptul că a fost posibil acest lucru, acţiune pe care o consider drept sfidare la adresa poporului român şi la adresa legislaţiei internaţionale în domeniu.

Dacă preşedintele României se simte român, el fiind responsabil cu politica externă şi de apărare a acestui stat, ar fi trebuit să aibă o reacţie fermă şi categorică la adresa intervenţiei total inadecvate şi, repet termenul utilizat, sfidătoare la adresa identităţii statului roman.

A devenit o cutumă ca reprezentanţii statului maghiar, la nivelul cel mai înalt, să vină în spaţiul românesc şi să îşi exprime deschis intenţiile revizioniste. În egală măsură a devenit o cutumă ca instituţiile statului român să nu intervină în mod ferm la aceste acţiuni.

Închei făcând următoarea precizare.

În niciun Parlament european nu există mai mult respect faţă de reprezentanţii minorităţilor etnice, aceasta fiind o dovadă elocventă a faptului că România după 1989 a făcut eforturi consistente de a implementa principiile democraţiei.

Francisc Tobă, deputat de Braşov, Alianţa pentru Patrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului PSD, invit la cuvânt pe domnul deputat Romulus-Marius Damian. Nu este.

Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga? Nu este.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa!

Şi vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi are legătură cu agricultura românească.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Agricultura reprezintă un domeniu strategic pentru ţara noastră, în contextul războiului din Ucraina, şi nu numai. Acesta este şi motivul pentru care Partidul Social Democrat susţine puternic sectorul agricol din România, în contextul crizei alimentare care se prefigurează pentru alte state. Ministrul social-democrat al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a reuşit să identifice surse de finanţare suplimentare pentru agricultura şi industria alimentară din România. Comisia Europeană a aprobat transferarea către agricultură a 300 de milioane de euro din Programul Operaţional Competitivitate, din exerciţiul financiar 2014-2020. Trebuie punctat faptul că, dacă nu ar fi fost aprobat acest transfer în beneficiul agriculturii, România risca să nu utilizeze aceşti bani.

Mai mult decât atât, pentru a veni în sprijinul agricultorilor, a fost elaborat deja un proiect de act normativ care prelungeşte perioada de valorificare a producţiei şi pe cea de depunere a documentelor din Programul "Tomata". Este o adevărată gură de oxigen pentru legumicultorii care în acest an s-au confruntat cu mari dificultăţi, de la vremea rece prelungită până la explozia preţurilor la energie, explozie care a dus, evident, la creşterea semnificativă a costurilor de producţie.

Vestea bună este că, prin toate aceste măsuri, foarte mulţi legumicultori români vor beneficia de sprijinul maxim de 4.000 de euro pe an pentru exploataţie. Să nu uităm că orice criză aduce cu ea şi oportunităţi.

Este momentul ca ţara noastră să valorifice cum se cuvine producţia agricolă. Să cumpărăm cu toţii cât mai multe legume şi fructe româneşti, iar România să nu mai înregistreze deficit în comerţul cu produse agroalimentare! Fiecare produs românesc înseamnă siguranţa locurilor de muncă, plusvaloare pentru ţara noastră şi securitate alimentară în aceste vremuri dificile.

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Braşov.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Grupul USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

Doamna Cristina Camelia Rizea? Nu este.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu? Nu este.

Domnul Beniamin Todosiu? Nu este.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr?

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Deşi la data de 8 decembrie 2021 s-au împlinit 18 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, până în prezent a fost promulgată doar o singură completare a acestei legi, ce vizează exclusiv introducerea unor prevederi privind condiţiile de exercitare a profesiei de consilier juridic de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.

Totuşi, anul acesta, după mulţi ani în care această lege nu a făcut obiectul unor dezbateri în spaţiul public, a fost înregistrată spre dezbatere în Parlament o propunere legislativă ce are ca unic scop modificarea art. 11 din această lege, în sensul instituirii posibilităţii desfăşurării de către consilierii juridici a unor activităţi didactice în învăţământul preuniversitar.

În spatele acestei măsuri se ascunde incapacitatea statului de a atrage suficiente cadre didactice specializate în domeniul juridic care să susţină predarea unor programe de educaţie juridică în unităţile de învăţământ din mediul rural. Evident, acest lucru se datorează, în primul rând, nivelului de salarizare şi condiţiilor de desfăşurare a procesului educaţional în învăţământul preuniversitar din mediul rural, fapt ce a determinat în mod firesc o lipsă de apetit a celorlalte profesii juridice pentru această activitate.

Totuşi, nu pot să nu remarc faptul că, deşi în expunerea de motive a propunerii legislative se face referire că prin adoptarea acesteia se elimină prevederi discriminatorii între profesii din acelaşi domeniu, în fapt, actuala iniţiativă legislativă nu reglementează o aliniere a tuturor activităţilor compatibile cu exercitarea profesiei de avocat, cu cele exercitate în cadrul profesiei de consilier juridic, ci doar a activităţii didactice din învăţământul preuniversitar. Mă refer, în special, la activităţile de: conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, practician în insolvenţă, responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal, activităţi compatibile cu profesia de avocat, dar care sunt în mod inexplicabil incompatibile cu profesia de consilier juridic.

În acest context, având în vedere obiectivele asumate în domeniul justiţiei prin Programul de guvernare 2021-2024, este necesar ca la Ministerul Justiţiei să se iniţieze un proces de consultare a Ordinului Consilierilor Juridici din România, în scopul inventarierii tuturor problemelor cu care se confruntă această profesie, inclusiv a sporirii garanţiilor legale care trebuie acordate prin lege consilierilor juridici, în scopul protejării acestora faţă de posibilele abuzuri ale conducătorilor entităţilor juridice în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Nutresc speranţa că profesia de consilier juridic îşi va recăpăta locul pe care îl merită în rândul profesiilor juridice şi nu va rămâne o Cenuşăreasă a profesiilor juridice la care se apelează doar atunci când alte profesii nu îşi manifestă interesul.

Vă mulţumesc

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Urbanizarea României, progres şi provocare".

Suntem cu toţii martori la modul în care oraşele mari din România se extind ca suprafaţă construită şi ca populaţie, iar potrivit unor studii şi proiecţii realizate de ONU, 68% din populaţia României va trăi la oraşe până în anul 2030, iar până în 2050 acest procent va ajunge la 77%. Bineînţeles că acest fenomen are un efect benefic civilizaţional, dar totodată vine la pachet şi cu multe provocări pe care ar trebui să le anticipăm de pe acum.

Una din aceste provocări o reprezintă copiii şi educaţia lor. Multe oraşe mari din România deja se confruntă cu problema locurilor la creşă, grădiniţă şi şcoală. Foarte multe clase au peste 30 de elevi la ore, iar la creşa sau la grădiniţa de stat se poate ajunge doar apelând la influenţă, sau, cum se zice în popor, doar "pe pile". Supraîncărcarea şcolilor, grădiniţelor şi creşelor se răsfrânge, bineînţeles, şi la productivitatea părinţilor, în condiţiile în care părinţii sunt forţaţi să se adapteze şi să caute metode alternative.

Dacă suprapunem problema abandonului şcolar şi creşterea ratei de analfabetism funcţional la copiii din România, atunci lipsa şcolilor serveşte drept catalizator în reacţia de cultivare a analfabetismului şi degradării cantitative şi calitative a învăţământului românesc.

În consecinţă, consider necesară elaborarea unei strategii de creştere a nivelului educaţional şi combatere a abandonului şcolar care să cuprindă inclusiv construirea de noi şcoli şi grădiniţe pentru copii.

Tărăgănarea, inacţiunea sau indiferenţa faţă de această problemă ne va costa prea scump, iar timpul, în cazul de faţă, nu ne este un aliat.

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR de Sibiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Privind "Redeşteptarea poporului roman", astăzi, în declaraţia mea politică voi vorbi despre "Necesitatea modificării legii penale pentru o mai bună protecţie a securităţii naţionale".

După cum bine ştiţi, sunt general al Armatei Române şi, aşa cum mi-am exercitat funcţia militară în slujba patriei, în acelaşi mod îmi desfăşor şi activitatea parlamentară în slujba poporului român, continuând, şi din poziţia de deputat, să apăr suveranitatea şi integritatea României.

Având în vedere pregătirea şi cariera mea militară, cunosc punctele vulnerabile din Codul penal în materia securităţii naţionale şi consider că, în condiţiile actuale de criză economică şi instabilitate politică, care se produc în Europa şi în lume şi care au influenţă şi asupra activităţii organelor statului român, se impune cu prioritate efectuarea unei reevaluări şi modificări a legii penale, care să corespundă exigenţei apărării siguranţei naţionale.

Politica de securitate naţională trebuie înfăptuită din perspectiva realităţilor sociale prezente şi a capacităţii de a fi la adăpost de orice pericol extern şi intern, pentru a ne proteja şi apăra împotriva riscurilor, ameninţărilor, pericolelor şi agresiunilor de orice natură. Întrucât actualul context internaţional şi european poate predispune anumite persoane din diferite instituţii strategice la săvârşirea unor acte de înaltă trădare, fără a putea fi trase la răspundere, pe motiv că fapta nu este prevăzută de Codul penal şi pentru alte categorii de persoane, posibilitatea transmiterii de informaţii secrete de stat constituie mai mult ca oricând o ameninţare ce necesită o atenţie sporită din partea autorităţilor şi serviciilor de informaţii române, nemaivorbind de cheltuielile financiare şi factorul timp. Luând în considerare că actualul Cod penal prevede răspunderea penală pentru săvârşirea faptei de înaltă trădare doar în privinţa preşedintelui României sau a unui alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, posibilitatea transmiterii de informaţii secrete de stat unei puteri străine şi de către funcţionarii care activează în cadrul altor autorităţi strategice nu poate fi neglijată.

Întrucât trădarea este indisolubil legată de spionaj, se impune modificarea Codului penal, prin includerea tuturor formelor de operare prin care o persoană, cetăţean român, poate săvârşi fapta de înaltă trădare.

Vă invit, stimaţi colegi, să abordaţi această problemă stringentă, atât personal, cât şi în grupurile dumneavoastră parlamentare, şi să susţinem împreună modificarea legii penale, care să corespundă cerinţelor şi nevoilor actuale, pentru o mai bună protecţie a securităţii statului român.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Romulus-Marius Damian.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează - "PSD sprijină românii şi România".

Acum 6 luni de zile, Partidul Social Democrat intra la guvernare într-o perioadă de criză, când fosta Coaliţie de guvernare nu făcea faţă nevoilor românilor după haosul sanitar, economic şi social ce a urmat pandemiei de coronavirus. Multe domenii, precum sănătatea, educaţia, HoReCa, şi nu numai, erau puse la pământ din toate punctele de vedere. Acum ne luptăm şi cu efectele războiului din Ucraina, în principal, inflaţia crescută.

Cu toate acestea, PSD a făcut tot posibilul pentru ca românii să beneficieze de un sprijin real, prin decizii şi măsuri concrete şi corecte. PSD a venit cu trei pachete sociale, care nu s-ar fi realizat dacă PSD nu venea la guvernare şi care s-au dovedit a fi benefice pentru români, prin care au fost alocaţi bani pentru alocaţii, pensii, salarii, prin care s-au plafonat preţurile la energie şi gaze pentru populaţie şi companii şi prin care s-au demarat programe de sprijin financiar de peste 20 de miliarde de lei pentru companiile româneşti.

Investiţiile rămân o prioritate în cât mai multe domenii - sănătate, infrastructură, economie, industrie, agricultură. Au fost alocate 150 de milioane de euro pentru construcţia de instituţii medicale de care România are o reală nevoie şi s-au readus la viaţă domenii date de tot la o parte, precum agricultura. Astăzi se demarează multe proiecte de susţinere a fermierilor, dar şi a antreprenorilor români, pentru a putea ajunge în punctul în care să asigurăm pe mesele românilor produsele româneşti. În plus, programele de susţinere a producătorilor au fost repuse pe masa de lucru şi aprobate în bugetul de lucru pe anul 2022, proiecte extrem de importante pentru agricultura, industria alimentară şi zootehnia României, care au fost uitate până când PSD a revenit la guvernare.

Pe masa Comisiei Europene, România prezenta acum 6 luni Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care eşua din multe puncte de vedere din cauză că deciziile nu au fost deloc dezbătute, ci luate pe repede înainte. PNRR va fi renegociat, fiindcă atât acesta, cât şi Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny" sunt foarte importante pentru dezvoltarea României.

România are nevoie în momentul de faţă de mobilizarea oricărei resurse de care dispune, întrucât războiul de la graniţe se resimte tot mai mult prin preţurile crescute care afectează nivelul de trai al românilor.

Acum, mai mult ca oricând, noi, românii, trebuie să dăm dovadă de solidaritate, să sprijinim şi să susţinem firmele româneşti. Doar folosind la maximum resursele din interiorul ţării putem să ne asigurăm că România va ieşi mai puternică din această perioadă de criză!

Vă mulţumesc.

Deputat Romulus-Marius Damian, Caraş-Severin.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga, Grupul PSD, este în sală? Nu.

Mergem mai departe.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz este?

Doamna deputat Cristina Camelia Rizea?

Domnul deputat Mihai-Laurenţiu Poliţeanu?

Domnul deputat Beniamin Todosiu? Nu.

Grupul parlamentar AUR - colegii înscrişi au luat cuvântul.

Grupul minorităţilor naţionale - au luat cuvântul cei înscrişi.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Coarnă este în sală?

Domnul deputat Ciprian Ciubuc?

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În lipsa unor argumente puternice, economice şi sociale, care să ajute la adoptarea impozitării progresive, domnul Ciolacu ne jigneşte din nou inteligenţa şi ne ceartă pentru că nu vrem o ţară precum afară.

Dar ce înseamnă o ţară ca afară? În Luxemburg, un angajat câştigă un salariu minim de cinci ori mai mare decât în România, adică echivalentul a 11.000 RON şi ia acasă un salariu net de 10.000 RON, adică plăteşte taxe în total de 9%; în Germania, la acelaşi salariu, iei acasă 8.900 de lei, adică plăteşti taxe de 19%; iar în Franţa iei acasă 8.400 RON, adică plăteşti taxe de 24%. În România, la un salariu brut de 11.000 de lei, iei acasă 6.400 de lei, ceea ce înseamnă că plăteşti taxe în total de 42%.

Mai mult, un angajat care lucrează în Luxemburg, în Germania sau în Franţa se bucură de o suită de deduceri fiscale, de la asigurări, costuri pentru sprijinirea părinţilor, creşterea copiilor, dobânzile la creditele personale şi creditele imobiliare, chiar costul pentru transport la locul de muncă, chiar taxe profesionale, cărţi şi materiale de studiu pentru pregătirea profesională, inclusiv îmbrăcămintea pentru locul de muncă.

Românii nu se bucură de aceleaşi deduceri fiscale.

În concluzie, domnule Ciolacu, românii au un salariu minim de 5 ori mai mic decât cei de afară, nu se bucură de deduceri fiscale, au aceleaşi costuri la alimente şi energie şi îmbrăcăminte însă precum cei din afară.

V-am rugat de multe ori, domnule Ciolacu, să evităm să comparăm România cu străinătatea atunci când nu trebuie. Aţi mai certat românii, de multe ori, că nu respectă standardele de afară şi acasă şi v-am spus că asta deschide o mare rană pentru aceşti oameni.

V-am rugat să vă preocupaţi de lucruri importante. Fiscalitatea din România este deja foarte mare. Este o problemă de care se plânge toată lumea. Dumneavoastră nu aţi auzit? Preocupaţi-vă de programe şi politici economice care să crească productivitatea, să crească producţia autohtonă şi să crească competitivitatea pentru produsele locale, pentru produsele româneşti! Creşterea taxelor o poate face orice nepriceput.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Am epuizat lista colegilor înscrişi la cuvânt care sunt prezenţi în sală.

Prin urmare, anunţ că au depus declaraţii în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Ioan Mang, Vasilică Toma, Radu-Marcel Tuhuţ, Mirela Elena Adomnicăi, Oana-Gianina Bulai, Mihai Weber, Silviu Nicu Macovei, Cristina-Elena Dinu, Claudiu-Augustin Ilişanu, Ilie Toma, Eugen Neaţă, Alexandra Presură.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris - Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Gabriel Andronache, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, Valentin-Ilie Făgărăşian, Elena Hărătău, George Şişcu, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă, Cosmin Şandru, Florian-Emil Dumitru, Angelica Fădor.

Din partea Grupului parlamentar al USR - Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Radu Tudor Ciornei.

Din partea Grupului parlamentar AUR - Dumitru-Viorel Focşa, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Gianina Şerban.

Iar din partea deputaţilor neafiliaţi - Bogdan-Alexandru Bola şi Nicolae Giugea.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, declar şedinţa dedicată declaraţiilor politice închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

România este pe primul loc din Uniunea Europeană în privinţa numărului de decese provocate de accidentele rutiere, iar Suceava, judeţul pe care îl reprezint în Parlament, s-a situat, anul trecut, pe primul loc, la nivel naţional, în acest clasament al morţii.

De asemenea, Suceava este în top 5 atât la numărul de accidente, cât şi în privinţa persoanelor accidentate. Pe primele 4 locuri sunt municipiul Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Constanţa.

În fiecare an, populaţia unei comune de nivel mediu dispare în urma deceselor provocate de accidentele rutiere.

Datele deosebit de îngrijorătoare m-au determinat să am această intervenţie.

Putem da vina pe condiţiile meteo, întuneric sau pe consumul de alcool la volan, dar nu acestea sunt cauzele principale care produc aceste accidente.

Cu certitudine, o cauză majoră a acestui număr mare de accidente şi decese este starea proastă a infrastructurii rutiere din România. Lipsa autostrăzilor nu e doar o problemă care afectează dezvoltarea economică a unei regiuni, dar şi o chestiunea care ne pune viaţa în pericol. Nu e deloc întâmplător că, în clasamentul celor mai multe decese provocate de accidentele rutiere, sunt multe judeţe din Moldova, precum Suceava, Bacău sau Iaşi, care nu dispun de drumuri sigure.

Dar, dincolo de starea drumurilor, cred că mai este o altă cauză majoră care determină aceste cifre statistice nefaste. La o analiză mai aprofundată asupra rapoartelor Institutului Naţional de Statistică, observăm că numărul cel mai mare de accidente rutiere şi de persoane vătămate în astfel de accidente au loc în interiorul localităţilor, nu pe şoselele sau drumurile judeţene sau naţionale.

Aşadar, trebuie să vedem de ce avem atât de multe incidente rutiere în interiorul localităţilor, în plină zi şi în absenţa unor cauze obiective, precum condiţiile meteo sau starea proastă a drumurilor.

În opinia mea, una dintre cauze este conduita şoferilor, care se abat mult de la regulile de circulaţie, în absenţa autorităţilor care ar trebui să supravegheze respectarea lor. Cei care se deplasează zilnic cu maşina la serviciu, pe străzile din Bucureşti sau din alt oraş mare din România, vor vedea, cu certitudine, mulţi şoferi care nu respectă culorile semaforului sau regulile de prioritate faţă de pietoni sau faţă de celelalte autoturisme sau mijloace de transport.

Observ deseori că agenţii de circulaţie în loc să fie prezenţi în trafic în orele de vârf, preferă, pentru a-şi face numărul de amenzi, să stea la pândă noaptea în anumite zone puţin circulate, unde şoferii au tendinţa de a apăsa mai tare pe pedala ce acceleraţie. Dar nu îi prea vedem pe domnii agenţi, în timpul zilei, la orele de vârf, acolo unde au loc încălcări frecvente ale regulilor de circulaţie, prin care este pusă în pericol siguranţa pietonilor sau a altor şoferi şi care provoacă probleme în desfăşurarea traficului rutier.

De aceea, abordarea noastră de până acum, de a creşte severitatea amenzilor de circulaţie, nu a produs niciodată o scădere a numărului de accidente rutiere. Degeaba avem sancţiuni mari dacă legea nu este aplicată. Degeaba vom creşte amenzile dacă agenţii de circulaţie nu sunt prezenţi fizic sau prin mijloace video în zonele şi în intervalele orare în care se produc frecvent accidente cu vătămări de persoane.

O soluţie ar fi instalarea de camere video în toate aceste puncte nevralgice din oraşe sau din afara lor, iar amenda să fie aplicată şi trimisă posesorului auto, identificat după numărul de înmatriculare al vehiculului. Este necesar ca şoferii, care încalcă frecvent regulile şi pun în pericol siguranţa celorlalţi, să devină conştienţi că absenţa fizică a agenţilor de circulaţie nu înseamnă că pot face tot ce îi taie capul, că pot fi supravegheaţi de camerele, existente în toate marile capitale ale lumii, prin care e monitorizat traficul rutier care.

În orice caz, trebuie să deschidem o dezbatere publică împreună cu Poliţia, cu Ministerul de Interne şi cu alţi experţi pentru a găsi alte mijloace, în afară de mărirea amenzilor, prin care să descurajăm conduita inadecvată a unor şoferi care, iată, ne-a adus pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte decesele în urma unor accidente rutiere.

Domnul Adrian Alda:

"Majorarea salariului minim în agricultură a stopat migraţia muncitorilor sezonieri"

Muncitorii de la sate şi din multe oraşe mici din România au făcut parte, până anul acesta, dintr-un mecanism masiv de migraţie sezonieră către Vestul Europei. În fiecare primăvară şi vară, câteva zeci de mii de români emigrau, la fel ca şi o parte dintre cetăţenii bulgari, maghiari sau polonezi, pentru a culege recolte, jucând astfel un rol-cheie în lanţul alimentar de pe continent, dar favorizându-l, în special, pe cel al ţărilor mult mai dezvoltate din Uniune.

Statisticile europene certifică faptul că Vestul are nevoie, an de an, de aproximativ un milion de muncitori sezonieri. Franţa angajează temporar 200.000 de oameni, până la finalul lunii mai, în timp ce Spania caută între 70.000 şi 80.000 de persoane. Concomitent, Italia speră să adune circa 250.000 de muncitori sezonieri, Marea Britanie primea în mod obişnuit între 70.000 şi 80.000 de angajaţi pentru sezon şi Germania alţi 300.000 de lucrători.

În 2022, numărul muncitorilor români care au ales să plece afară, departe de familii şi locurile natale, pentru lucrările agricole din Vestul continentului a început să se reducă notabil. Şi asta deşi pandemia a scăzut suficient de mult în intensitate, încât majoritatea statelor membre UE au decis să suspende definitiv restricţiile privind transmiterea COVID-19.

De asemenea, deşi angajatorii străini au început să ofere condiţiile de lucru şi cazare mai bune ca până acum pentru muncitorii sezonieri din agricultură, nici acest aspect nu a avut vreo contribuţie de impact privind opţiunea majorităţii românilor de a rămâne în ţară. Hotărârea lor de a nu mai părăsi România pentru servicii temporare are la bază efectele benefice, generate de Legea de majorare a salariului minim din agricultură, act normativ recent intrat în vigoare şi parte componentă a Programului "Sprijin pentru România".

Trebuie să vă mărturisesc că mă bucură, dar mă şi surprinde destul de mult viteza de decizie a oamenilor în această privinţă, probată de semnalele de succes pe care încep să le dea eforturile de a recruta local forţă de muncă pentru agricultura noastră internă.

De asemenea, migraţia circulară, care se referă la mişcările transfrontaliere temporare, ce au caracter repetitiv, formal sau neformal, de obicei, cu scopuri de muncă, şi care i-a implicat pe migranţii români, a scăzut şi ea în intensitate. Aceste auspicii pot determina, pe viitor, chiar decelerarea migraţiei permanente sau întoarcerea definitivă acasă a tot mai multor români, graţie eforturilor guvernamentale susţinute de reducere a decalajelor salariale nu doar pentru forţa de muncă angrenată în construcţii şi agricultură sau IT, ci şi pentru noi posibile domenii ocupaţionale.

Aşadar, românii, care până acum au ales să devină lucrători sezonieri în străinătate, nu vor mai fi nevoiţi să revină în ţară pentru multă vreme, maximum 10 luni în multe cazuri, ci au devenit beneficiarii unui flux continuu de activităţi în agricultura internă, muncă favorizată datorită seriei de programe de susţinere oferite investitorilor în agricultură pentru mai multe culturi de către actuala conducere PSD a MADR.

La majorarea salariului minim brut în domeniul agricol la 3.000 de lei se mai adaugă şi scutirea de CASS şi reducerea CAS pentru toate veniturile salariale din acest sector vital pentru viitorul nostru, al tuturor românilor. Cu alte cuvinte, deşi drepturile salariale nu le depăşesc încă pe cele oferite de ţările din Vest, graţie compensaţiilor auxiliare şi a continuităţii lucrului în agricultură şi pe perioada de iarnă, în ferme şi în solarii, oamenii se simt mai motivaţi să rămână să lucreze acasă. În plus, acest domeniu de activitate oferă, în acest fel, mai multă predictibilitate, stabilitate şi asigură o producţie mai sustenabilă.

Trebuie să mai subliniez şi faptul că această lege, care îşi produce deja efectele, a mai impus şi ca perioadele lucrate în sectorul agricol să constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţia de şomaj şi la indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, ambele acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Mai mult, prin acest act normativ se vor acorda şi facilităţi fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor, graţie unor contracte încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară. De altfel, această măsură a Guvernului aduce mai mulţi bani şi la bugetul de pensii din România.

În contextul migraţiei circulare, durata scurtă a contractelor de prestări servicii în agricultură, în special pentru desfăşurarea acestora în perioadele din afara sezonului cald, constituie un motiv de îngrijorare, pentru că afectează direct capacitatea migranţilor de a contribui la dezvoltarea ţărilor de origine. Altfel spus, şi această perspectivă destul de neproductivă până în prezent, atât pentru România, precum şi pentru vecinele sale, începe să se diminueze datorită suportului pe care MADR îl oferă expansiunii agriculturii.

În concluzie, sunt de salutat eforturile susţinute ale Guvernului pentru ca toate punctele cuprinse în Programul "Sprijin pentru România" să fie aplicate echitabil, eficient şi la termenele stabilite, astfel încât românii să poată avea un an de reechilibrare financiară şi socială, depăşind cu bine crizele provocate de scumpiri, facturi, inflaţie şi războiul de la graniţa de Est.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Oprim risipa alimentară! Oprim irosirea resurselor!"

Risipa alimentară este o problemă majoră care are consecinţe asupra tuturor, având efecte atât asupra economiei, cât şi asupra mediului. Ţara noastră aruncă anual 5 milioane de tone de alimente, ocupând astfel locul 9 în clasamentul risipei, la nivelul UE.

Prin implicarea în lupta împotriva risipei alimentare, am reuşit să pun pe agenda publică tema irosirii resurselor. Legea privind diminuarea risipei alimentare, iniţiată şi adoptată în primul meu mandat de parlamentar, a reprezentat primul pas către asumarea luptei împotriva risipei alimentare de către societatea românească.

În mandatul actual de parlamentar, împreună cu alţi parlamentari am lucrat la o nouă lege, capabilă să răspundă provocărilor prezentului. Le sunt recunoscător tuturor colegilor care s-au alăturat demersurilor noastre şi sunt bucuros că printre iniţiatori se numără reprezentanţi ai tuturor partidelor democratice din Parlamentul României. Am iniţiat noua lege alături de Diana Buzoianu, Bogdan-Gruia Ivan şi Zoltán Miklós, parlamentari preocupaţi de stoparea irosirii resurselor.

Prin adoptarea noii legi vom avea instrumente concrete de luptă împotriva risipei alimentare. Va fi creată o platformă online gestionată de Ministerul Agriculturii, în care vor fi raportate datele privind risipa alimentară de către operatorii economici. În scopul popularizării cauzei, vor fi redactate pentru operatorii economici materiale informative, de către Ministerul Agriculturii, pentru lupta împotriva risipei alimentare. Autorităţile administraţiei publice vor avea pentru prima dată în legislaţie obligaţia să ia măsuri împotriva risipei alimentare, atunci când din activitatea lor rezultă surplusuri de produse alimentare.

Obiectivul noului proiect de lege este înjumătăţirea pe cap de locuitor a risipei alimentare până în anul 2030, ţintă asumată de ţara noastră la nivel internaţional. Vom avea o strategie naţională împotriva risipei alimentare, actualizată cel puţin o dată la 5 ani.

În România, peste 150.000 de copii merg în fiecare seară flămânzi la culcare. În acelaşi timp, aruncăm anual 2,55 milioane de tone de mâncare. Avem nevoie de un mecanism prin care alimentele aflate în stare bună de consum să ajungă la oamenii aflaţi în nevoie, iar în acest scop vom realiza un cadru legislativ clar.

Risipa alimentară globală generează 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, un impact imens asupra climei şi asupra societăţii, în ansamblul ei. Schimbările climatice în ţara noastră conduc la judeţe întregi în procese de deşertificare, fenomene meteorologice extreme şi dăunători noi cu care se confruntă agricultorii români.

Aruncând atât de multă mâncare la gunoi, românii îşi irosesc o mare parte din venituri. În medie, un cetăţean român câştigă aproximativ 4.000 de lei şi cheltuie pe mâncare, în medie, o treime din această sumă. Între 30% şi 50% din mâncarea pe care o cumpără o aruncă, apoi, la gunoi în fiecare lună. Lunar, aruncă la gunoi între 400 de lei şi aproximativ 670 de lei. Rezultă în jur de 5.000 de lei irosiţi pe an.

Printr-o strânsă colaborare între clasa politică, societatea civilă şi mediul de afaceri, am convingerea că putem spune stop risipei alimentare. Fac un apel către parlamentari, organizaţii neguvernamentale şi companii să lucrăm împreună pentru găsirea celor mai bune soluţii pentru stoparea risipei resurselor. Împreună putem să realizăm şi să susţinem cea mai bună formulă a legii privind prevenirea şi reducerea risipei alimentare. Împreună putem lupta cu sărăcia!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"S-a dat liber la vânătoare!"

Cu 166 de voturi pentru, 59 contra şi 26 de abţineri, modificările aduse Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic au fost adoptate în Parlament, săptămâna trecută. În ciuda faptului că toţi experţii din domeniu şi ONG-urile de profil au solicitat stoparea acestei iniţiative legislative, în ciuda faptului că până şi USL-istul preşedinte al României a solicitat reexaminarea proiectului de lege, majoritatea colegilor din Comisia de Mediu a Camerei Deputaţilor a apăsat pe trăgaci şi a votat ca împuşcarea păsărilor migratoare să se facă fără a mai fi nevoie de autorizaţii speciale sau cote maxime.

De ce am votat eu împotrivă? Deoarece Ministerul Mediului nu a putut arăta nici măcar un studiu de impact privind o astfel de măsură. Deoarece reprezentanţii Ministerului Mediului nu au venit cu un punct de vedere clar şi motivat, însă au susţinut tacit punctele de vedere ale vânătorilor. Deoarece se vrea şi reducerea perioadei de pregătire a viitorilor vânători, de la un an la şase luni, fără nicio justificare. Deoarece dubla măsură cu care văd că tot lucrează acest Minister, care numai pentru protecţia Mediului nu lucrează, devine tot mai evidentă. Vă dau un exemplu: la iniţiativa mea şi a colegilor privind Legea Pescuitului, în care cerem cote stricte în lege, şi nu prin Ordine anuale de ministru, pentru a putea proteja real resursa acvatică şi a nu lăsa influenţa grupurilor de interese să distrugă totul, Minsterul Mediului s-a opus. A zis că suntem proşti şi că nu aşa se face o lege. În cazul vânătorii păsărilor migratoare, acelaşi Minister vine şi spune că Ordinul anual dat de ministru, prin care se prevăd limitele la vânătoare, nu este de ajuns şi trebuie trecut în Lege că nu se mai impun limitări, iar vânătoarea se face la liber...

Această dublă măsură, în funcţie de unde şi de cum bate vântul grupurilor de interese, lipsa oricăror studii care să ne arate că uciderea fără limite a păsărilor migratoare reprezintă o soluţie... pentru orice, mi se pare aberantă. La fel cum nu pot să fiu de acord cu afirmaţia iniţiatorului acestui proiect: "Unicul protector al faunei este vânătorul".

Vânătorii au susţinut că eliminarea acestor păsări ajută la protejarea faunei şi agriculturii. Adică unele păsări migratoare sunt privite ca dăunători. Ştiţi cine a mai avut o astfel de viziune? Partidul Comunist Chinez, când, în anii '50, a ordonat omorârea tuturor vrăbiilor pentru că diminuau producţia la hectar. Urmarea? Zeci de milioane de păsări moarte, urmate de invazia a zeci de milioane de insecte, care nu mai aveau un prădător natural, care au distrus recoltele şi pădurile Chinei. Şi a urmat o foamete îngrozitoare care a ucis milioane de oameni.

Cam pe logica asta s-a mers, săptămâna aceasta, în Comisia de Mediu a Camerei Deputaţilor. Din nou, am fost prea puţini cei care am votat împotrivă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Voucherele sociale vor ajunge la românii defavorizaţi"

Începând cu 1 iunie 2022, românii aflaţi într-o situaţie precară din punct de vedere financiar vor beneficia de voucherele sociale oferite prin Programul guvernamental "Sprijin pentru România".

Având o valoare nominală de 250 de lei, programul de distribuire a acestor vouchere face parte din cea mai importantă iniţiativă de acest gen, derulată până acum, din perspectiva numărului de beneficiari. Peste 2,5 milioane de români vor primi aceste tichete cu care vor putea achiziţiona produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei.

De asemenea, o premieră este reprezentată de sursa multiplă de finanţare, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, precum şi din viitoarea perioadă de programare 2021-2027, prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS). Pe lângă sursele de finanţare multiple, efortul prin care am ajuns la aceste rezultate se datorează şi mobilizării excepţionale a oamenilor din ministere şi companii private şi de stat. Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea şi, evident, producţia unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea şi validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii şi ANAF, distribuţia la nivel naţional şi încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate şi de mobilizare la nivelul Guvernului.

Printre cei peste 2,5 milioane de beneficiari care primesc tichete sociale, conform O.U.G. nr.63/2002, se află pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Guvernul României, condus de premierul Nicolae Ciucă, va depune toate eforturile necesare pentru a veni în sprijinul românilor afectaţi de această grea perioadă. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Cetăţenii noştri vulnerabili au nevoie de ajutor, iar PNL se va asigura că vor beneficia de acesta!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Copiii de azi sunt viitorul de mâine"

Copiii au un loc special în viaţa noastră, ei fiind adevăratele noastre comori. Prin prezenţa lor, prin spiritul lor inocent şi plin de viaţă, fiecare familie se îmbogăţeşte. Zâmbetele şi vioiciunea lor fac viaţa noastră, a tuturor, mai frumoasă. Fiecare dintre noi încearcă să facă tot ce îi stă în putinţă să îşi sprijine copilul să se dezvolte şi să îşi construiască un viitor, oferindu-i tot ce este posibil.

Rolul nostru este acela de a investi în educaţia lor, de a-i proteja şi de a le asigura un viitor cât mai bun. Pentru copiii noştri, pentru viitorul nostru, avem datoria să ne gândim mereu la cum să asigurăm un mediu sigur, în care aceştia să crească. De asemenea, este obligaţia noastră să găsim o soluţie pentru ca orice copil să se bucure de această minunată perioadă a vieţii.

Cu toţii vrem ca viitorii reprezentanţi ai societăţii să fie oameni de bine, demni de laudă, să ne facă cinste. Important este să înţelegem că deciziile pe care le luăm trebuie să fie pentru binele copiilor noştri.

Din păcate, nu toţi copiii au parte de cele necesare, aşa cum ar fi trebuit să fie într-o ţară civilizată. Ziua Copilului, pe lângă bucuria pe care o aduce, este o ocazie pentru noi de a ne întoarce privirea şi de a transmite un gând şi către copiii care sunt mai puţin norocoşi, deoarece nu toţi copiii merg la şcoală, nu toţi copiii sunt într-o familie stabilă şi sunt capabili să se bucure de drepturile lor.

În această zi avem o datorie morală de a încerca să găsim soluţii pentru toţi copiii care nu sunt în măsură să se uite la viitor cu speranţă şi să creadă că pot face ca visele lor să devină realitate.

O naţiune care crede că viitorul nostru sunt copiii, trebuie să accentueze şi să crească sprijinul acordat acestora.

Atât din funcţiile deţinute în administraţie, cât şi în proiectele personale pe care le-am dedicat copiilor, în centrul activităţilor mele au stat întotdeauna preocuparea şi grija pentru tineri. Dovada cea mai clară este Proiectul "Viitorul eşti tu!", care este investiţia mea în tineri, cei pe care îi consider cea mai importantă resursă a unei naţiuni.

Ţelul meu este ca fiecare tânăr să îşi descopere misiunea şi să devină eroul propriei poveşti de succes.

Vreau ca acum, în preajma zilei de 1iunie, să doresc tuturor copiilor, oriunde ar fi, o zi fericită, iar părinţilor putere de muncă şi sănătate pentru a-i putea sprijini!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Este necesar ca pensiile să crească, începând cu data de 1 ianuarie, şi mai ales pensiile mici, unde efectele inflaţiei se resimt cel mai dureros"

În momentul intrării la guvernare, PSD a declarat ferm că acel procent de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, introdus cu atâta cinism de USR în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, va trebui eliminat. Astăzi, acelaşi USR acuză creşterea preţurilor la alimente şi la energie, care loveşte puternic în puterea de cumpărare a românilor, deci şi a pensionarilor. Carevasăzică, cei care au decis îngheţarea pensiilor pe o durată de 49 de ani, plâng acum pe umărul pensionarilor că le scade puterea de cumpărare, pentru că au crescut preţurile, iar, potrivit acelui plafon de 9,4% din PIB, pensiile nu ar putea fi nici măcar indexate cu rata inflaţiei, aşa cum prevede legea în România.

De aceea, noi am spus tot timpul că acel plafon al pensiilor trebuie eliminat din PNRR. La început am fost singurii care am susţinut asta, iar primii care au sărit în sus că nu se poate modifica PNRR au fost chiar cei de la USR. Ulterior, au început, pe rând, şi alţi lideri politici din România sau din Europa să admită faptul că PNRR poate şi chiar trebuie modificat, având în vedere consecinţele economice provocate de conflictul militar din Ucraina şi sancţiunile impuse Federaţiei Ruse.

Salut cu această ocazie declaraţia domnului ministru Marcel Boloş, de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a admis că PNRR poate şi trebuie modificat nu doar în privinţa eliminării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, dar şi în alte privinţe, cum ar fi agricultura, unde sunt necesare măsuri pentru a consolida securitatea alimentară a României în contextul crizei globale ce se anunţă la unele produse agroalimentare provenite din Ucraina şi Federaţia Rusă.

Deci, în mod cert, procentul de 9,4% din PIB nu va rămâne în PNRR. Am încredere în ministrul Muncii de la PSD şi în ministrul Proiectelor Europene că vor reuşi să obţină acordul Comisiei Europene pentru modificarea acestei prevederi.

Deci, stimaţi colegi de la USR, nu vă vom permite să vă bateţi joc de viaţa pensionarilor. Aceşti oameni nu au muncit o viaţă întreagă pentru ca la un moment dat să vină un visător de la USR să le îngheţe pensiile şi să le scadă astfel puterea de cumpărare.

Desigur, ne putem întreba şi care e cauza pentru creşterea acestor preţuri care erodează puterea de cumpărare a pensionarilor şi a cetăţenilor români, în general. Eu nu voi susţine ca domnul preşedinte Iohannis, că doar Putin e de vină pentru acest lucru. Are, desigur, şi Putin contribuţia sa la aceste consecinţe în plan economic provocate de conflictul militar din Ucraina. Dar aş vrea să reamintesc că preţurile au început să crească înainte de conflictul din Ucraina. Au început să crească din cauza crizei la energie, care se manifestă peste tot în Uniunea Europeană. Doar că la noi efectele sunt mai grave din cauza unei liberalizări haotice care s-a suprapus pe această criză. O liberalizare haotică pe care cei de la USR au susţinut-o cu frenezie, fără a exista măcar o lege a consumatorului vulnerabil. Iată că această liberalizare a lovit nu doar consumatorii casnici, ci întreaga economie naţională. Peste 50% din creşterile de preţuri sunt provocate din cauza acestor majorări la energia electrică şi la gazele naturale, care s-au produs imediat după liberalizarea pe care cei de la USR au susţinut-o aproape isteric de la această tribună a Parlamentului.

Din acest motiv statul român plăteşte acum compensări de miliarde de lei pentru a ţine facturile la un nivel suportabil pentru populaţie şi pentru economie, din acest motiv puterea de cumpărare a pensionarilor s-a deteriorat rapid şi din acest motiv plafonul de 9,4% din PIB, pus de USR în PNRR, nu poate rămâne şi nu va rămâne în PNRR. Şi, dincolo de orice discuţie, avem o lege în România care prevede că pensiile trebuie indexate anual cu rata inflaţiei, ceea ce impune în mod necesar eliminarea plafonului de 9,4% din PIB.

Este necesar ca pensiile să crească, de la 1 ianuarie, şi mai ales pensiile mici, unde efectele inflaţiei se resimt cel mai dureros.

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Susţin pe deplin Declaraţia de la Snagov 2, din data de 25 aprilie 2022, propusă de Asociaţia Obştească Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale «SIRIUS» din Republica Moldova şi înregistrată la Camera Deputaţilor, Senat şi la toate grupurile parlamentare din Parlamentul României"

Doresc să abordez un subiect extrem de important pentru mine şi pentru toţi românii şi cetăţenii români care doresc reunirea dintre România şi Republica Moldova pentru o revenire istorică, corectă şi legitimă la România Mare.

Ce-i drept, nu chiar deplină.

În data de 28 aprilie a.c., la Camera Deputaţilor şi la Senat, pentru toate grupurile parlamentare, a fost înregistrat şi propus spre semnare textul Declaraţiei Snagov 2, prin intermediul căreia se cere de a lichida parţial consecinţele ilegale ale Pactul Ribbentrop-Molotov şi protocoalele secrete care l-au însoţit. Această declaraţie a fost o consecinţă a faptului că, în data de 25 februarie 2022, Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale "SIRIUS" din Republica Moldova a înaintat o cerere în atenţia Camerei Deputaţilor şi a Senatului României privind lichidarea parţială a consecinţelor ilegale ale Pactului Ribbentrop-Molotov, precum şi alte acţiuni de ordin legislativ, necesare readucerii teritoriului de astăzi al Republicii Moldova în componenţa României.

Asociaţia consideră că o consecinţă directă a faptului că s-a produs o cedare ilegală de teritoriu, prin trădare şi complot şi o ocupaţie sovietică forţată, este lipsirea de efecte juridice directe a oricăror probleme legate de apartenenţa teritoriului şi a cetăţenilor lăsaţi pe teritoriile ocupate de URSS, iar o altă consecinţă logică ar putea consta în faptul că prevederile Constituţiei României din 1965 au produs efecte juridice asupra teritoriilor menţionate, dar şi a cetăţenilor români care au rămas să locuiască în acest areal. Se poate concluziona faptul că şi în prezent Constituţia României îşi produce efectele juridice asupra teritoriilor ce i-au aparţin şi a populaţiei cu cetăţenie română şi a descendenţilor acestora.

Argumentele care stau la baza acestei solicitări sunt multiple, dar aş dori să le enumăr doar pe cele pe care le consider foarte importante:

- Faptul că URSS a denunţat Pactul Ribbentrop-Molotov în 24 decembrie 1989, precum şi protocoalele secrete care i-au succedat şi le-au declarat nule şi neavenite încă din momentul semnării acestora, 23 august 1939, lipsind aceste documente, în totalitate, de a produce efecte juridice;

- România nu a renunţat oficial niciodată la teritoriile ocupate de URSS. De asemenea, un alt aspect deosebit de important constă în faptul că nu a retras cetăţenia română a cetăţenilor români rămaşi pe teritoriile ocupate de URSS şi nici nu a aprobat renunţarea acestora la cetăţenia română, deoarece nu au fost înregistrate cazuri de renunţare şi la această cetăţenie;

- Parlamentul României nu a adoptat un act normativ care să fie constituţional, pentru a recunoaşte în mod oficial Legea nr. 691/1991 prin care Parlamentul de la Chişinău a aprobat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, document care totalmente contravine prevederilor art.1 din Constituţia României, şi astfel teritoriul pe care astăzi se mai află pretinsa Republica Moldova este teritoriul legitim al României.

În textul Declaraţiei denumite Snagov 2 se constată că situaţia descrisă în textul Cererii din data de 25 februarie 2022 şi în analiza situaţie legislaţiei din pretinsa Republica Moldova, intitulată Trei Feţe ale Republicii Moldova, prezentată de Asociaţia obştească Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale SIRIUS este una reală şi extrem de gravă, raportat la nerespectarea prevederilor constituţionale cu referire la asigurarea şi apărarea integrităţii teritoriale a României, nu au fost şi nu sunt garantate şi respectate drepturile şi libertăţile românilor şi ale cetăţenilor români din Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât 95% din populaţie este formată din cetăţeni români şi etnici români.

În situaţia de război din Ucraina, se cere de urgenţă lichidarea consecinţelor ilegale ale Pactul Ribbentrop-Molotov şi pentru România, dar şi susţinerea acţiunilor solicitate de către asociaţia obştească, care a înaintat această solicitare extrem de importantă. În acest sens, se propune parlamentarilor să întreprindă acţiunile necesare pentru reîntregirea poporului român şi pentru stabilirea integrităţii teritoriale a României, prin realizarea prevederilor Declaraţiei Parlamentului României din 27 martie 2018.

Doresc să subliniez faptul că Parlamentul României a condamnat, prin adoptarea Declaraţiei la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov ca fiind "ab initio nul şi neavenit". În plus, în şedinţa solemnă ţinută cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România, care a avut loc în data de 27 martie 2018, Parlamentul României a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor români şi a cetăţenilor moldoveni de unificare a celor două ţări, având în vedere faptul că această dorinţă este normală în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române. Se mai indică, în Declaraţie, că parlamentarii au obligaţiunea de a respecta prevederile Constituţiei, care îi obligă, fără echivoc, să susţină, dar şi să accepte cererea formulată de asociaţia obştească, prin prisma faptului că trebuie asigurată egalitatea cetăţenilor români în faţa legislaţiei României, dar şi ca urmare a obligativităţii statului român de a asigura şi apăra integralitatea teritoriului, dar şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor români.

În concluzie, în calitatea mea de deputat în Parlamentul României, născut în Republica Moldova, dar şi de cetăţean român, doresc să sprijin pe deplin această declaraţie şi Cererea din 25 februarie 2022 a Asociaţiei Obşteşti Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale "SIRIUS", subsemnez şi îndemn toţi deputaţii şi senatorii din Parlamentul României să susţină şi să semneze această declaraţie numită Snagov 2 şi să procedăm în cadrul Parlamentului României la elaborarea şi adoptarea tuturor actelor normative necesare pentru a readuce Republica Moldova pe teritoriul României, aşa cum a fost până la 28 iunie 1940.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Doamna Cristina Burciu:

"Digitalizarea administraţiei publice şi eliminarea birocraţiei, apreciate în Raportul de ţară al Comisiei Europene"

Comisia Europeană a dat publicităţii în aceste zile Raportul de ţară pentru România, în care au fost analizate principalele provocări socio-economice din ţara noastră.

Unul dintre pilonii acestui semestru european este dedicat cercetării, dezvoltării şi inovării. În acest context, a fost felicitată iniţiativa Guvernului României de a apela la instrumentul "Policy Support Facility" al Programului-cadru "Orizont Europa", în vederea creşterii performanţelor sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare, în ideea sprijinirii integrării organizaţiilor naţionale în Spaţiul European de Cercetare (ERA).

De asemenea, raportul de ţară al Comisiei Europene a relevat capacitatea responsabililor guvernamentali ai cercetării, inovării şi digitalizării de a accesa fonduri europene şi scheme de granturi, alături de o bună guvernanţă a reformelor, consolidând astfel carierea de cercetător şi cooperarea între mediul de afaceri şi cel academic.

Remarcăm trendul pozitiv înregistrat în acest an în ceea ce priveşte intensitatea în inovare, concentrarea fiind mai semnificativă în mai multe regiuni ale ţării. Astfel, sectorul tehnologiei informaţiei, precum şi cel al comunicaţiilor sunt în plină expansiune în regiunile Bucureşti şi Ilfov, precum şi în Vest şi Nord - Vest, unde se dezvoltă centre de inovare în mod constant şi frecvent.

Consider că este important de semnalat că ministrul PNL al cercetării, inovării şi digitalizării şi-a axat activitatea pe cercetare şi inovare, esenţiale în viitorul apropiat pentru realizarea dublei tranziţii, cea digitală şi cea verde. Dincolo de adoptarea tehnologiilor existente, cercetarea şi inovarea sunt esenţiale pentru furnizarea de tehnologii noi şi perturbatoare în domeniul energiei din surse regenerabile şi de soluţii de stocare a energiei pentru a sprijini tranziţia. Alocările financiare adecvate, împreună cu obiectivele de cercetare şi inovare clar articulate şi obiectivele de finanţare, rămân însă esenţiale.

Raportul de ţară mai felicită măsurile privind digitalizarea administraţiei publice, prin abordarea fragmentării şi a lipsei de interoperabilitate, precum şi prin eliminarea barierelor birocratice inutile.

Este lăudabil că PNRR propune un set ambiţios de reforme şi investiţii şi alocă un buget considerabil, prin intermediul căruia va fi asigurată interoperabilitatea, dezvoltarea şi implementarea unui cadru unitar pentru sistemul de cloud guvernamental, care conectează până la 30 de instituţii publice.

Digitalizarea administraţiei publice urmează, de asemenea, o abordare sectorială prin măsuri legate de e-sănătate, digitalizarea sistemului de justiţie, mediu, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, implementarea de formulare electronice pentru achiziţii publice şi o serie de servicii electronice.

În concluzie, provocările cu care se confruntă sistemul de cercetare, inovare şi digitalizare, identificate în raportul de ţară al Comisiei Europene, vor fi transformate în obiective mobilizatoare, care vor conduce la proiecte viabile, în vederea realizării unor schimbări structurale concrete, ce vor fi în beneficiul tuturor românilor.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

"Oportunităţi şi provocări în ceea ce priveşte mediul şi clima"

Una dintre cele mai importante sarcini ale acestei generaţii este, poate, abordarea provocărilor legate de climă şi mediu şi asigurarea hranei în cantităţi suficiente pentru o populaţie în creştere, fără însă a afecta mediul ambiant şi fără ca modificările mediului să afecteze capacitatea de producţie.

Noile strategii adoptate la nivelul Comisiei Europene au în vedere transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă şi prosperă, cu o economie modernă, competitivă, bazată pe eficienţa resurselor, fără emisii de gaze în 2050 şi cu o creştere economică decuplată de la folosirea resurselor.

În cadrul Green Deal, Comisia a adoptat în mod special strategia "De la fermă la consumator", Strategia de Biodiversitate, propunerea privind Legea Climei, cât şi un nou plan de acţiune privind economia circulară, toate abordând probleme relevante pentru agricultură şi zonele rurale.

Astfel, Politica Agricolă Comună (PAC) are un rol important în gestionarea tranziţiei către sisteme durabile de producţie alimentară şi consolidarea eforturilor fermierilor europeni pentru a contribui la obiectivele climatice ale UE şi a proteja mediul.

În plus, dat fiind că terenurile agricole şi forestiere acoperă 80% din teritoriul UE, iar o proporţie substanţială a finanţării UE pentru biodiversitate provine din PAC, aceasta va avea un rol major în sprijinirea atingerii angajamentelor UE de biodiversitate până în 2030.

Totodată, Comisia a propus comutarea accentului de la conformitate şi reguli către rezultate şi performanţă. Vechea abordare, bazată în special pe reguli specifice şi detaliate stabilite la nivel UE, va fi înlocuită cu un sistem mai flexibil, oferind mai multă libertate statelor membre în a decide cum pot fi îndeplinite mai bine obiectivele comune, şi în acelaşi timp răspunzând nevoilor specifice ale fermierilor şi comunităţilor rurale.

Prin urmare, România este singura în măsură să analizeze cât mai bine situaţia din teritoriu, în termeni de puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări, în conexiune cu nevoile specifice, cu privire la aceste obiective şi să elaboreze intervenţii bazate pe dovezi clare, studii şi date, având în vedere contextul naţional şi regional.

În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că, în ultimii ani, cunoştinţele şi percepţia noastră asupra mediului s-au extins, devenind tot mai clar că oamenii, economia şi mediul se află în interdependenţă şi că e important să depunem eforturi pentru păstrarea şi conservarea mediului, întrucât oamenii nu pot trăi bine dacă mediul şi economia sunt într-o stare precară. De aceea, este încă nevoie de campanii de informare şi de conştientizare a obiceiurilor nocive şi propunerea unor alternative care să vizeze înlocuirea acestora cu practici benefice pentru mediu.

Din fericire, mediul natural din România este caracterizat de o stare în general bună de conservare a resurselor naturale, de sol şi apă, prin varietatea peisajelor tradiţionale şi printr-o remarcabilă diversitate biologică. O parte din resurse sunt supuse însă unor factori de presiune cu efecte asupra valorii de mediu şi a potenţialului lor productiv, cantitativ şi calitativ.

Cu toate acestea, relaţia dintre agricultură şi mediul ambiant poate uşor degenera într-una în care producţia agricolă să afecteze negativ mediul ambiant, ori pe fondul intensivizării agriculturii în zonele cu potenţial de dezvoltare economică, ori pe fondul riscului de abandon al activităţilor agricole în zonele slab dezvoltate, în zonele greu accesibile sau în zone care se confruntă cu dezavantaje/constrângeri naturale.

Totodată, schimbările mediului natural pot să reducă potenţialul agricol al unor zone extinse în zonele în care se accentuează intensitatea sau în care se manifestă din ce în ce mai des modificări ale climei (reducerea cantităţilor de precipitaţii, creşterea temperaturilor medii, apariţia unor fenomene climatice în alte perioade decât cele normale etc.).

România trebuie să îşi propună continuarea eforturilor de reducere a efectelor negative pe care producţia agricolă le are asupra mediului ambiant, ca urmare a intensivizării agriculturii în zonele cu potenţial de dezvoltare economică şi ca urmare a abandonului activităţilor agricole în zonele slab dezvoltate sau în zonele greu accesibile, prin alocarea a peste 35% din alocarea FEADR pentru intervenţiile de mediu şi climă.

România trebuie să integreze, de asemenea, obiectivele de mediu în programele de investiţii sectoriale în vederea creşterii adaptării şi atenuării efectelor schimbărilor climatice

Dintre măsurile importante care se iau în acest sens amintesc despre reducerea utilizării pesticidelor, a antibioticelor şi a fertilizanţilor în agricultură, a cantităţii de îngrăşăminte utilizate în agricultură, sporirea ponderii elementelor de peisaj rezervate naturii şi standarde mai stricte privind bunăstarea animalelor.

Alte măsuri benefice sunt reducerea subvenţiilor dăunătoare mediului şi eliminarea treptată, până la interzicere, a tehnologiilor poluante, care pot sprijini alternativele sustenabile şi comunităţile afectate de schimbări.

România trebuie să pună accentul şi pe rezolvarea anumitor dificultăţi identificate în urma evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu, respectiv deşeurile, apele uzate şi calitatea aerului, domenii dintre cele mai problematice.

Gestionarea deşeurilor, reciclarea şi utilizarea eficientă a resurselor, calitatea apei, conservarea naturii, calitatea slabă a aerului rămân provocări majore pentru România.

Am convingerea că, deşi obiceiurile şi preferinţele de consum bine înrădăcinate pot fi greu de schimbat, este încă posibil să ne construim un viitor sustenabil.

Domnul Eugen Neaţă:

"Ne pregătim pentru Ziua Internaţională a Copilului"

La mijlocul acestei săptămâni avem de sărbătorit Ziua Internaţională a Copilului. Dincolo de caracterul festiv al acestei zile, putem vedea, cu adevărat, întreaga noastră responsabilitate faţă de copiii acestei lumi. Ca oameni, ca părinţi, ca dascăli, ca lucrători în domenii vitale, cum sunt sănătatea şi cultura, ca politicieni şi ca funcţionari publici. Fiecare specializare profesională, fiecare aspiraţie umană, fiecare pricepere şi talent îi are printre beneficiari pe copii, acum sau în viitor, când vor fi la rândul lor adulţi şi îşi vor asuma, prin faptele lor, viitorul acestei omeniri.

Copiii învaţă să fie adulţi nu numai la şcoală, lecţie cu lecţie, ci şi prin modelele care suntem noi pentru fiecare dintre ei. La noi văd în primii ani de viaţă, nu puţini, şi cum se poartă oamenii mari între ei, şi cum îşi fac meseria, şi cum vorbesc, şi cum gândesc, şi cum râd şi cum suferă, şi cum îi ajută pe cei care au nevoie de sprijin, şi cum primesc sprijinul altora dacă nu se pot ajuta singuri. Despre toate acestea este vorba în fiecare an de Ziua Internaţională a Copilului. Mai este vorba şi despre drepturile fundamentale ale copiilor. Despre dreptul la viaţă, şi nu la orice viaţă, dreptul la educaţie, la cultura, la condiţii decente de viaţă, la pace şi la fericire.

Unele drepturi cad în sarcina familiei, altele în sarcina statelor ai căror cetăţeni sunt copiii despre care vorbim. Sunt însă drepturi ale copiilor pe care trebuie să le protejăm fiecare dintre noi, din poziţia socială sau profesională pe care o ocupăm, şi ar fi foarte bine să ştim acest lucru ori de câte ori se află în faţa noastră un copil. Copiii sunt aceiaşi şi când sunt ai noştri, şi când sunt ai altora. Şi când pielea lor are o culoare, şi când are alta. Şi când vorbesc o limbă, şi când vorbesc altă limbă decât vorbim noi. Copiii sun doar copii. Şi nimic altceva. Nu sunt nici mijloc de presiune, nici paravan pentru adulţii care nu mai au alte mijloace de apărare pentru faptele lor şi nici subiect de discuţii sterile, fără de sfârşit.

Să ne pregătim cum se cuvine pentru Ziua Internaţională a Copilului. Să reflectăm, cu sinceritate şi cu înţelepciune, la soarta copiilor pe acest pământ şi la obligaţiile pe care le avem faţă de copiii noştri, faţă de copiii acestei naţiuni şi faţă de copiii întregii lumi, care nu sunt altceva decât viitorul nostru, al tuturor.

Doamna Angelica Fădor:

"Copilăria este inima tuturor vârstelor"

"Este foarte clar că salvarea copiilor din întreaga lume nu reprezintă o imposibilitate inerentă. Acest lucru devine imposibil doar dacă refuzăm să-l realizăm" - Eglantyne Jebb.

De-a lungul istoriei, ideea de a acorda protecţie copiilor a fost mai mult o preocupare a părinţilor, societatea neconsiderând-o neapărat o prioritate.

Ideea elaborării unui document internaţional care să cuprindă drepturile copilului îi aparţine lui Eglantyne Jebb, cea care a luat decizia de a se dedica salvării şi îmbunătăţirii vieţii copiilor din întreaga lume şi a fondat prima organizaţie Salvaţi Copiii, în 1919, la Londra.

Tot ea a conceput şi a promovat adoptarea, în 1924, de către Liga Naţiunilor a Declaraţiei Drepturilor Copilului. Acest prim document internaţional a fost mijlocul prin care comunitatea internaţională a afirmat urgenţa protecţiei copiilor împotriva abuzurilor şi neglijenţei, statele membre fiind chemate să îşi asume responsabilitatea şi să aloce resurse pentru această cauză.

Treizeci şi cinci de ani mai târziu, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat o formă extinsă a acestei Declaraţii, pe 20 noiembrie 1959, această dată fiind declarată ca "Ziua Mondială a Copiilor". Multe ţări sărbătoresc şi azi "Ziua copilului" la această dată, dar şi mai multe, ca şi România, pe 1 iunie.

Am făcut acest scurt istoric pentru a conştientiza, încă o dată, cauzele care au condus la necesitatea elaborării unei astfel de Declaraţii: războiul, exploatarea prin muncă a copiilor, lipsa accesului la educaţie, foametea sau boala. Sunt părţi de lume în care şi azi copiii trăiesc astfel de lucruri, chiar foarte aproape de graniţa României.

Calitatea vieţii copiilor trebuie să fie o preocupare constantă a adulţilor, a fiecăruia dintre noi, aşa cum este prevăzut şi în Declaraţie: "dată fiind lipsa sa de maturitate fizică şi intelectuală, copilul are nevoie de protecţie şi îngrijire speciale, inclusiv de o protecţie juridică adecvată, atât înainte, cât şi după naşterea sa".

Astfel, Ziua copiilor trebuie să rămână, pe lângă un motiv de a sărbători, o zi în care întreaga lume să fie mai atentă şi mai implicată în ceea ce priveşte problemele copiilor. Un bun prilej pentru a lua măsuri în ceea ce priveşte viaţa copiilor care sunt exploataţi şi discriminaţi.

Nu doresc să închei această declaraţie fără a le ura mult succes copiilor pentru care perioada următoare va fi una a examenelor!

La mulţi ani, dragi copii! Să ne bucurăm cu toţii de această zi, iar noi, adulţii, să ne amintim că, aşa cum spunea Lucian Blaga, "copilăria este inima tuturor vârstelor"!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Dialogul cu cetăţenii din afara graniţelor este vital!"

Statul român are datoria sacrosanctă de a-şi proteja cetăţenii, indiferent dacă se află pe teritoriul României sau în afara acesteia. Ministerul Afacerilor Externe a anunţat desfăşurarea unei noi reuniuni din cadrul Programului "Dialog cu diaspora pe teme consulare - 2022", cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ românesc din Republica Elenă şi Republica Bulgaria.

Programul "Dialog cu diaspora pe teme consulare" a fost demarat în anul 2015, la iniţiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, şi a fost reluat în anul 2021, prin acţiuni de informare dedicate cetăţenilor din afara graniţelor cu privire la proiectele derulate de MAE pe linia modernizării activităţii consulare, în vederea asigurării asistenţei şi protecţiei cetăţenilor români aflaţi în străinătate. Pe 28 mai a fost organizată o întâlnire în format hibrid la Salonic.

Reamintesc că, prin programul de guvernare 2021-2024, România s-a angajat să sporească acordarea de asistenţă consulară performantă în beneficiul cetăţenilor români din afara graniţelor. Astfel, MAE este mandatat să continue aplicarea deciziei guvernamentale din decembrie 2020, de extindere a reţelei de oficii consulare în baza calendarului multianual aprobat.

Aşadar, MAE va urmări cu prioritate înfiinţarea unor oficii consulare de carieră în regiuni în care sunt prezente importante comunităţi româneşti, situate la distanţe considerabile faţă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră deja existente, fără a exclude ca factori determinanţi raţiuni de natură politică, economică sau culturală.

În cadrul reuniunii de săptămâna trecută, reprezentanţii mediului asociativ românesc din Republica Elenă au adus în atenţie o serie de aspecte referitoare la serviciile consulare prestate prin intermediul sistemelor informatice integrate în platforma E-Cons şi la programarea aferentă unor servicii consulare pe perioada estivală. Totodată, participanţii au prezentat situaţia generată de nerecunoaşterea de către autorităţile locale elene a unor documente eliberate de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din Republica Elenă, au subliniat necesitatea continuării procesului declanşat de MAE în vederea debirocratizării serviciilor consulare, necesitatea unor adaptări legislative şi extinderea măsurii, deja puse în aplicare de MAE, de transmitere a documentelor prin poştă/curier rapid, precum şi aspecte legate de relaţiile de muncă şi protecţie socială. Reprezentanţii comunităţii româneşti din Republica Bulgaria au semnalat întârzierile înregistrate la punctul de trecere a frontierei la Ruse şi faptul că nu se aplică întotdeauna procedura simplificată de control al documentelor de călătorie, în condiţiile în care unii cetăţeni români deţin inclusiv permise de şedere eliberate de către autorităţile bulgare.

Toate aceste aspecte problematice vor trebui analizate de MAE în cel mai scurt timp, pentru a ne asigura că cetăţenii noştri, care sunt totodată cetăţeni europeni, beneficiază de toate privilegiile acestui statut!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Doamnă Novák, domnule Hunor: Transilvania este România!"

Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care tolerează afronturile la care este supusă, în mod repetat, atât de reprezentanţii celei mai mari minorităţi conlocuitoare, cât şi de reprezentanţii la vârf ai statului vecin, care îi priveşte pe toţi reprezentanţii acestei minorităţi ca pe propriii cetăţeni. Evident, mă refer la etnicii maghiari şi la statul maghiar.

De ce tolerăm?

Din ignoranţă, din teamă, din trădare.

Din ignoranţă, pentru că, încă din decembrie 1989, Ungaria şi-a manifestat tendinţele secesioniste asupra Ardealului, iar cine nu vede sau nu crede această realitate este cel puţin un ignorant.

Din teamă, pentru că după 1989 cei mai mulţi dintre liderii noştri politici s-au gândit doar la ce să facă şi cum să facă pentru a nu deranja pe nimeni şi a-şi păstra locul pe scaun.

Din trădare, pentru că ţara a avut un preţ pentru mulţi dintre cei care s-au perindat la conducerea ei.

Astăzi, din prostie, teamă sau trădare, niciun oficial de rang înalt nu a luat poziţie împotriva vizitei, cu caracter secesionist-separatist, în Transilvania, a doamnei preşedinte al Ungariei, Katalin Novák.

Din prostie, pentru că pur şi simplu nu înţeleg interesul teritorial al Ungariei în România, dar şi rolul destabilizator pe care îl joacă vecinii noştri de la nord în interiorul Uniunii Europene.

Din teamă, pentru a nu deranja firul invizibil care leagă Budapesta de Paris şi Berlin, via Moscova.

Din trădare, pentru că România nu înseamnă absolut nimic pentru mulţi dintre cei care ne conduc, în special pentru etnicii maghiari din Guvern.

Vizita doamnei Novák în România este o declaraţie secesionistă, care sună aşa: "Nu contează cum, noi vrem Transilvania!"

Este de datoria noastră, a tuturor românilor iubitori de neam şi de ţară, să îi întoarcem afrontul şi să îi amintim două lucruri: primul - în 1919 am ajuns până la Budapesta şi am eliberat-o; al doilea - Ria, ria, aici e România!

Domnul Gabriel Andronache:

"La 1 iunie celebrăm viitorul naţiunii noastre!"

Copiii sunt viitorul României! O afirmaţie, un slogan sau un adevăr?! Evident, este adevărul pur şi simplu, deoarece generaţiile anilor 2008 - 2022 vor reprezenta cea mai mare parte a populaţiei active pentru următoarele decenii din România. De aceea, respectarea drepturilor copiilor care formează generaţiile menţionate mai sus este esenţială, chiar vitală.

La nivel internaţional, mecanismul de protecţie a fost construit prin demersuri succesive, începând cu Declaraţia de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului, urmată de Declaraţia drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1959, culminând cu Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 şi ratificată de România în 28 septembrie 1990, ţara noastră fiind printre primele state care au implementat în legislaţia naţională acest document programatic.

Această Convenţie "cuprinde întregul spectru al drepturilor omului - civile, politice, economice, sociale, culturale - şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului într-o atmosferă de demnitate şi justiţie. Totodată, în acest document, drepturile copilului sunt clare, concrete şi accesibile înţelegerii, iar prin aceasta este satisfăcută o primă condiţie în procesul respectării lor. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului este tratatul în domeniul drepturilor omului cu cea mai largă ratificare din istorie. Pe măsură ce Convenţia a fost aplicată, s-a constatat că protejarea drepturilor copilului necesită extinderea anumitor prevederi ale acesteia, astfel, până în prezent, au fost elaborate şi aprobate trei protocoale facultative.

Mai mult, în sprijinul acestui demers nobil, în 1993, Guvernul României adoptă Hotărârea nr. 103/18.03.1993 prin care se înfiinţează Comitetul Naţional pentru Protecţia Copilului.

După mai mulţi ani de dezbateri în societatea civilă, dar şi în Parlamentul României, autoritatea legislativă a făcut un pas important în ceea ce priveşte protecţia drepturilor copilului în România şi a adoptat, în anul 2018, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, prin care este numit un Avocat al Copilului. Aşadar, cu acea ocazie, România se înscria în rândul ţărilor europene care aveau o instituţie independentă, cu un departament specializat destinat copiilor.

Ce reprezintă, în fond, în afara enunţurilor declarative, Ziua Copilului? Aţi întrebat copiii din familia dumneavoastră sau pe copiii din apropiere ce cred că înseamnă 1 iunie - Ziua copilului? Invariabil, răspunsurile lor inocente se îndreaptă către dragostea din familie, mici bucurii împărtăşite cu cei dragi, fericire, jocuri în natură, aventură, amintiri plăcute, precum şi cadouri primite sau oferite. În contextul socio-politic, pe care îl traversăm în aceste zile, veţi întâlni şi copii care îşi îndreaptă gândurile şi faptele pline de generozitate pură către acei copilaşi care nu au parte de clipe de bucurie şi de fericire, copilaşi care trec prin momente mai puţin fericite, chiar tragice.

Vă îndemn, cu această ocazie, să sprijiniţi, prin orice mijloace, atât copiii care au nevoi speciale, cât şi copiii care doresc să se implice emoţional şi material pentru alinarea suferinţelor celor de aceeaşi vârstă cu a lor.

Pentru noi, oamenii maturi, 1 iunie reprezintă ziua în care fiecare dintre noi retrăieşte clipe minunate din copilărie, când ne simţim din nou copii pentru câteva momente. Totodată, 1 iunie este un reper care trebuie să ne mobilizeze ca, mereu, prin activitatea noastră legislativă, dar şi de decidenţi politici, să găsim acele resorturi şi mecanisme, atât legislative, cât şi personale, care să contribuie la o dezvoltare armonioasă a copiilor din ţara noastră, a viitorului naţiuni noastre!

Doamna Elena Hărătău:

"Ziua copilului în ţara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri"

Marcăm, în acest an, Ziua copilului sub cele mai întunecate auspicii. Acestea sunt războiul, care este chiar lângă noi, şi criza economică mondială, care nu ne va ocoli.

Primele victime sunt copiii, pe care îi aniversăm astăzi.

Am văzut cu toţii, în ultimele luni, drama copiilor din Ucraina. Statisticile, pe care nu le citez astăzi, vorbesc de sute de mii de copii care au fost forţaţi să plece în pribegie. Au plecat doar cu mamele, pentru că taţii au fost luaţi la război. Mulţi dintre aceşti copii nevinovaţi au venit, împreună cu mamele, în ţara noastră. I-am ajutat, cu inima deschisă, cu gândul cel bun, am fost alături de suferinţa lor, i-am protejat cum am ştiut noi mai bine.

A fost deopotrivă atitudinea conducerii statului român, a organismelor sale centrale şi locale, a Bisericii, a organizaţiilor nonguvernamentale. Dar, mai presus de asta, a fost voinţa românilor de a-şi ajuta semenii, vecinii, într-un moment de viaţă şi de moarte pentru ei.

Să nu uităm că la fel s-a întâmplat şi acum 83 de ani, în septembrie 1939, când Polonia a fost ocupată de Germania lui Hitler, apoi de Uniunea Sovietică a lui Stalin, care - nu-i aşa? - nu se simţea în siguranţă. Zeci de mii de polonezi au fost atunci ocrotiţi de poporul şi statul român, reuşind astfel să îşi salveze vieţile şi minima agoniseală cu care au putut pleca din ţara lor.

Revenind în prezent, sunt convinsă că aceşti copii ucraineni ocrotiţi astăzi de noi, care peste 30 de ani vor face parte din generaţia care va conduce Ucraina, nu vor uita niciodată cum au fost ajutaţi în România, că au primit adăpost, hrană, jucării şi şcoală.

Le vor aminti asta şi mamele lor, care sunt adevărate eroine. Văzându-le cum pleacă în lumea largă cu copiii alături, m-am gândit la generaţia de eroine românce de după al Doilea Război Mondial. Aşa cum spunea Alexandru Paleologu, undeva, ele au crescut o generaţie de copii rămaşi fără taţi, aruncaţi atunci în puşcăriile comuniste. Iar acei copii de atunci, care nu au apucat să se bucure vreodată de Ziua copilului, au transmis mai departe, generaţiilor viitoare, valorile fundamentale ale poporului român: credinţa în Dumnezeu şi iubirea de neam, atât de urâte de comunişti.

Trebuie ca astăzi, de Ziua copilului, să ne amintim de zecile şi sutele de orfani alungaţi de război la noi, în România. Cine le poate explica celor pe care, la cea mai fragedă vârstă, viaţa i-a lovit crunt de două ori, că există o Zi a copilului? Zi în care ei ar trebui să se joace şi să râdă...

Au fost şi voci, în această perioadă, care au acuzat atât statul, cât şi pe românii care şi-au ajutat semenii, adică pe mamele şi copiii din Ucraina, că au făcut aceasta în detrimentul copiilor nevoiaşi din România.

Adevărul este însă că toţi copiii noştri aflaţi în dificultate au fost sprijiniţi exact în aceeaşi măsură ca şi înainte de migraţia declanşată de războiul pornit de Rusia. Pot depune mărturie pentru aceasta conducerea statului român, organismele sale centrale şi locale, Biserica, organizaţiile nonguvernamentale. Dar, mai presus de toate, pot depune mărturie românii cu inimă mare şi drag de toţi copiii din lume.

Criza economică mondială, care ne este anunţată zilnic pe toate canalele, nu ar trebui să-i afecteze pe copii. Este de datoria noastră să îi restrângem cât mai mult efectele. Ba chiar să ne sacrificăm pentru copii, să nu îi transformăm în victime colaterale ale unui alt fel de război.

Copiii nu trebuie însă să ştie de auspiciile întunecate ale Zilei lor din acest an. De aceea, noi, adulţii, care suntem vinovaţi de toate nenorocirile din lume, am face bine să ne oprim măcar astăzi din nebunia aceasta, pentru binele copiilor pe care îi sărbătorim astăzi.

Şi, în final, nu cred că există cuvinte mai pline de încărcătură emoţională şi de respect la adresa copiilor decât cele rostite de Regele Mihai, în anul 2011, chiar de la această tribună a Parlamentului României: "Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri".

Dumnezeu să-i ocrotească pe toţi copiii lumii!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Prioritatea noastră este să oferim stabilitate economică în contextul instabil regional şi european, ceea ce PSD a făcut prin proiecte şi pachete sociale cu efect pozitiv în viaţa românilor"

Pentru un cadru coerent de dezvoltare şi răspuns la nevoile urgente, pledăm în continuare pentru renegocierea PNRR şi includerea în acesta a unor noi puncte şi domenii esenţiale în contextul crizelor actuale, precum agricultura, dar şi creşterea procentului din PIB alocat sistemului public de pensii.

România traversează, de mai bine de un an, circumstanţele unor crize multiple, accelerate de pandemia gestionată deficitar şi neprofesionist de guvernele precedente şi la care s-a adăugat criza economică generată de războiul din Ucraina. Partidul Social Democrat are o contribuţie esenţială pentru echilibrarea economiei şi sprijinirea concretă a românilor, prin pachete sociale eficiente care trebuie să îşi facă simţit impactul pozitiv în societate în favoarea cetăţenilor. Lupta noastră pentru plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, pentru sprijinirea firmelor româneşti şi a cetăţenilor cu venituri mici sunt obiectivele care fac parte din politica PSD de a fi alături de cetăţenii pe care îi reprezintă.

În ceea ce priveşte pensionarii, pe lângă sprijinul financiar acordat celor cu venituri mici, între obiectivele noastre sociale urgente pentru seniori se află majorarea pensiilor, reglementată deja de un cadrul legislativ clar, care nu trebuie să mai fie amânat. Acest obiectiv primează, iar cadrul PNRR trebuie să fie pus în corelare cu acest obiectiv, pentru că PSD pledează ferm pentru renegocierea PNRR şi ajustarea unor proiecte urgente pentru România în contextul actual. Referindu-ne la Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă trebuie să spunem că în contextul războiului din Ucraina absenţa domeniului agriculturii din PNRR nu este o neglijenţă, ci un act de lipsă de viziune, de responsabilitate şi de nepăsare atât pentru economia ţării, cât şi pentru stabilitatea sistemului alimentar şi siguranţa alimentară a cetăţenilor. Este total inadecvat să vedem că în PNRR agricultura nu apare decât într-un cadru vag la consolidarea competenţelor şi formarea profesională educativă aliniată la nevoile pieţei muncii, fiind vorba de crearea unor consorţii de învăţământ, campusuri profesionale şi transformarea unor şcoli agricole în centre de profesionalizare.

După războiul din Ucraina şi tendinţele acestei crize globale a preţurilor, alimentelor şi a cerealelor, care pare că nu va evita Europa, este clar că România trebuie să-şi readapteze urgent viziunea pentru a oferi soluţii eficiente pentru protejarea producţiei agricole şi a siguranţei alimentare. Viziunea noastră, a PSD, a fost permanent aceea că agricultura este un domeniu esenţial, care trebuie să se regăsească în PNRR sub forma mai multor componente, mai ales în ceea ce priveşte necesitatea proiectelor de irigaţii.

Ceea ce noi am sugerat a fost ignorat la momentul respectiv, însă timpul a dovedit că specialiştii PSD au avut dreptate, iar agricultura şi în special irigaţiile trebuiau să fie parte esenţială din PNRR. Contextul regional instabil de la graniţele României şi crizele pe care le traversăm odată cu războiul din Ucraina necesită o ajustare urgentă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care România trebuie să îl adapteze la noile nevoi şi circumstanţe de criză.

Ca stat din proximitatea unei zone de război, România trebuie să-şi apere interesele economice şi de securitate naţională, şi, printr-o comunicare abilă, să aibă câştig de cauză în negocierea ce trebuie să o ducă cu Comisia Europeană pentru includerea în PNRR a unor puncte esenţiale, cum ar fi creşterea tehnologizării agricole, sisteme de irigaţii şi investiţii în depozite de alimente, de care economia României are nevoie pentru stabilitate şi dezvoltare în perioada imediat următoare.

Domnul Ioan Balan:

"În Moldova avem nevoie de industrie puternică!"

Chiar dacă Moldova a fost ocolită multă vreme de investiţiile străine directe, moldovenii au reuşit, prin propriile forţe, să dezvolte o economie locală puternică, bazată pe întreprinderi mici şi mijlocii foarte competitive. La Suceava avem structuri de turism private care pot oricând să concureze cu structuri similare din state dezvoltate. Avem mici producători de produse alimentare din legume, fructe, carne sau brânzeturi care sunt apreciate pe cele mai pretenţioase pieţe din lume. Avem mici producători de textile şi de articole vestimentare care concurează cu marile case de producţie din lume. Avem producători locali de produse artizanale, tradiţionale, inegalabile şi extrem de căutate în toată lumea.

Aşadar, avem zeci de mii de oameni harnici, în Moldova, care au reuşit să pună pe picioare o economie locală cu care să ne putem mândri nu numai în ţară, ci şi peste hotare. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre întreprinzătorii moldoveni au fost şi sunt afectaţi de evoluţiile preţurilor energetice, de blocajele apărute pe lanţurile de aprovizionare, de agresiunea brutală a Rusiei asupra poporului ucrainean.

Cu ajutorul Guvernului şi al fondurilor europene nerambursabile, care vor fi direcţionate către firmele româneşti, am convingerea că antreprenorii moldoveni vor trece cu bine şi peste această perioadă dificilă.

Pe lângă economia locală moldovenească cu care eu, personal, mă mândresc, bazată, în principal. pe întreprinderi mici şi mijlocii, Moldova are nevoie de o industrializare puternică, de investiţii străine strategice de mari dimensiuni, capabile să pună în valoare toate resursele regiunii, atât resurse naturale, cât şi resurse umane. Trebuie să punem capăt acestui lanţ al slăbiciunilor în care exportăm materii prime şi importăm produse finite, realizate chiar cu resursele noastre naţionale. Trebuie să-i încurajăm, prin locuri de muncă bine plătite, pe tinerii absolvenţi ai universităţilor şi şcolilor din Moldova să rămână acasă, în ţara lor, şi să-şi construiască aici un viitor.

Moldova are tot ceea ce-i trebuie pentru a se dezvolta ca punct industrial strategic al ţării. Până acum, piedica majoră era reprezentată de lipsa autostrăzilor. Dacă se va menţine actualul ritm de realizare pentru autostrăzile Moldovei, infrastructura de transporturi va fi chiar un avantaj competitiv pentru dezvoltarea industrială a ţării lui Ştefan. Îmi exprim speranţa că toată diplomaţia românească, în special însărcinaţii cu afaceri economice, vor prezenta mediilor de afaceri din statele dezvoltate ce oportunităţi uriaşe prezintă Moldova pentru economia europeană şi îi vor convinge să participe la industrializarea acestei părţi de ţară.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Parteneriat strategic între statul român şi multinaţionale"

O Românie cu o economie puternică nu poate fi construită în afara sistemului Uniunii Europene şi al spaţiului Occidental. Fără investiţiile şi know-how-ul adus de companiile mutinaţionale este clar că nu putem avea pretenţia la competitivitate pe pieţele internaţionale. De altfel, domeniile noilor tehnologii, în care România este acum foarte apreciată, reprezintă simbioza eficientă între dinamica multinaţionalelor şi facilităţile pe care statul român le-a acordat de-a lungul anilor. Însă, este absolut necesar pentru sănătatea economiei să existe un echilibru clar între stat şi companiile private străine, o predictibilitate legislativă şi o relaţie bazată pe încredere.

Nu trebuie să uităm, totodată, faptul că în companiile multinaţionale, mai ales în filialele de pe teritoriul României, cei mai mulţi angajaţi sunt români. De aceea, sunt de părere că rezultatele muncii românilor, indiferent că lucrează la o firmă cu capital românesc sau la o multinaţională, trebuie să se vadă în primul rând în economia ţării. Relaţia corectă de până acum între stat şi multinaţionale, mai ales din domeniul IT, cel mai dinamic, a fost în ceea ce priveşte scutirile de impozite. Însă, ceea ce nu este corect şi nici echitabil se referă la exportul de capital din ţara noastră. De altfel, problema exportului profitului pentru impozite mai mici în ţara gazdă a devenit o problemă la nivel european. Dezbaterile sunt foarte aprinse asupra acestui subiect nu doar la noi în ţară!

Este normal ca o multinaţională să fie sprijinită de avocaţi şi analişti financiari ce propun şi aplică optimizări pentru exportarea capitalului, însă susţin poziţia preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, în această privinţă. Relaţia echitabilă între statul român şi multinaţionale trebuie să se manifeste în ambele sensuri, mai ales atunci când interesele românilor trebuie să fie deasupra acestor discuţii!

Cum putem face asta? Legi clare şi predictibile, discuţii şi negocieri cu partenerii economici pentru constituirea unui sistem de impozitare transparent şi lipsit de favoritisme.

De cealaltă parte, multinaţionalele să implementeze o filosofie clară de respect faţă de angajatul român, şi, nu în ultimul rând, să devină partener în construcţia unui mediu economic cât mai stabil.

Din punctul meu de vedere, un stat puternic şi stabil nu poate fi construit fără o economie puternică şi stabilă. De aceea e foarte important să depăşim vechea gândire şi să construim un sistem de parteneriat durabil, bazat pe dialog şi încredere.

Domnul Ioan Mang:

"Bilanţul PSD după primele 6 luni de guvernare"

S-au împlinit şase luni de când PSD a intrat la guvernare într-o coaliţie largă cu PNL şi UDMR. Nu a fost a decizie uşoară atunci, însă timpul ne-a dovedit că a fost una necesară, mai ales din perspectiva bunei guvernări, în interesul românilor şi al României.

Înainte de orice, participarea PSD la actul guvernării a adus România pe drumul stabilităţii, un factor esenţial în aceste vremuri tulburi, când societatea noastră se confruntă cu crize multiple, dar şi cu un război la graniţele estice. Nu e puţin lucru că, după luni de zile de gâlceavă şi scandal, astăzi guvernarea nu îşi mai iroseşte timpul şi energiile pe jocuri politice meschine, ci rămâne concentrată pe asigurarea unei guvernări eficiente. PSD a intrat la guvernare să scoată ţara din haosul în care ajunsese captivă din cauza orgoliilor USR şi PNL. Stabilizarea situaţiei, traversarea crizelor multiple suprapuse, refacerea echilibrelor economice, a încrederii şi a bunăstării oamenilor! Acestea au fost şi rămân obiective esenţiale ale PSD!

În cele şase luni de când PSD este la guvernare, am reuşit să impunem mai multe programe şi măsuri bune pentru ţara noastră, dar mai ales pentru români. PSD a promovat trei pachete de măsuri sociale şi economice de sprijin pentru România, prin care peste 12 milioane de români şi sute de mii de companii beneficiază de ajutor şi sprijin pentru a traversa cu bine această perioadă. Dacă PSD nu era la guvernare, aceste măsuri şi aceste rezultate bune nu existau! Din contră, cunoscând "viziunea" progresistă de "dreapta" sunt convins că, astăzi, românilor nu li se dădea niciun ajutor, din contră, în numele austerităţii, "progresiştii" ne puneau să strângem cureaua şi să plătim din buzunarele noastre incompetenţa şi prostia lor!

Desigur, unii ne critică pentru faptul că nu am făcut totul, că încă mai sunt probleme de rezolvat. Tuturor acestor critici de dragul criticii trebuie să li se aducă aminte că nu putem noi rezolva în şase luni ceea ce au stricat alţii în doi ani de zile.

Chiar dacă încurajatoare, rezultatele economice bune nu sunt însă şi suficiente! Tocmai de aceea, PSD lucrează la un nou plan de măsuri menit să asigure o şi mai mare securitate alimentară şi să protejeze cetăţenii faţă de creşterea preţurilor la alimente. De asemenea, vrem să sprijinim masiv companiile autohtone şi să asigurăm independenţa energetică a ţării. Totodată, dezvoltarea comunităţilor locale, prin PNRR şi Programul naţional "Anghel Saligny", rămâne un obiectiv cheie al guvernării noastre.

Nu în ultimul rând, pentru un partid social-democrat, refacerea echităţii sociale este un alt obiectiv major. Trebuie să găsim un echilibru corect între muncă şi capital. În viziunea PSD, acest echilibru se poate realiza doar prin reducerea poverii fiscale pe salariile mici, prin acordarea deducerilor fiscale, simultan cu o creştere a impozitării capitalului, fără ca acest lucru să afecteze dezvoltarea ulterioară a unei afaceri.

În aceste luni, am dovedit din nou că suntem un partid responsabil, care ştie să guverneze, să facă investiţii importante şi să se gestioneze domenii-cheie ale economiei şi societăţii (sănătate, finanţe, solidaritate socială etc.). Am dovedit că ne ţinem cuvântul dat şi nu lăsăm pe nimeni în urmă. În lumina a ceea ce am realizat până acum, privesc cu optimism şi speranţă către următoarele 6, 12, 18, 24 luni de guvernare.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Cazinoul din Constanţa va redeveni curând bijuteria Mării Negre"

După un periplu ce nu-şi mai anunţa sfârşitul, o continuă pasare a responsabilităţii instituţionale între autorităţile centrale şi locale, Cazinoul din Constanţa este pe cale de a redeveni bijuteria litoralului românesc de altădată. Potrivit Companiei Naţionale de Investiţii, lucrările de restaurare a Cazinoului au trecut de 55%, iar termenul pentru finalizarea întregului proces de reabilitare este martie 2023. De foarte mulţi ani, prea mulţi ani, această operă de artă, devenită simbol al oraşului Constanţa, a suferit de nepăsare şi incompetenţă. Renovarea începută în anul 2020 a scos la suprafaţă situaţia critică în care se afla clădirea, firma care a câştigat licitaţia descoperind, în timpul decopertării, că structura Cazinoului este mult mai afectată decât se credea iniţial.

Istoria Cazinoului din Constanţa este la fel de tumultoasă precum cea a regiunii şi a ţării însăşi. Admirată de toţii regii României, clădirea în stil Art-Nouveau avea menirea de a reprezenta stăpânirea românească în Dobrogea. În 1904, Primăria Constanţa l-a angajat pe reputatul arhitect Petre Antonescu să ridice un edificiu demn de aspiraţiile oraşului, însă acesta nu a apucat decât să toarne fundaţia la câţiva metri sub nivelul mării. Planurile iniţiale ale lui Petre Antonescu, de a construi o clădire în stilul tradiţional românesc, au fost abandonate, iar noua conducere a oraşului l-a angajat pe franco-elveţianul, de 32 de ani, Daniel Renard pentru a duce la capăt această sarcină. Cazinoul a fost finalizat în 1910 şi inaugurat anul următor, în 1911. Istoria sa a fost una dinamică, cu multe aspecte tragice. Admirat de ţarul Nicolae al II-lea în 1914, în timpul Primului Război Mondial, Cazinoul a fost folosit pe post de spital militar şi a suferit bombardamentele aviaţiei germane, precum şi devastările provocate de trupele germano-bulgare care au pătruns în Constanţa. Refăcut în anul 1928, Cazinoul va fi supus, încă o dată, atacurilor avioanelor inamice, de data aceasta din partea celor sovietice. În timpul regimului comunist, în Cazino a funcţionat un restaurant la parter şi un cinematograf la etaj, iar toţi invitaţii speciali ai lui Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu au vizitat simbolul Constanţei.

Ultima renovare a avut loc în 1986. De atunci şi până astăzi Cazinoul a intrat într-un amplu proces de degradare. În 2018, după anularea celei de-a treia licitaţii, la Constanţa, a venit o echipă de experţi din partea Europa Noastră şi a Institutului Băncii Europene de Investiţii, după ce Cazinoul a intrat pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa, 7 Most Endangered, la nominalizarea Asociaţiei Arche. Programul identifică situri istorice valoroase, dar vulnerabile şi contribuie la crearea de strategii necesare salvării lui. După dezbateri publice, întâlniri între autorităţi, experţi şi societatea civilă, CNI ajustează suma alocată şi lansează cea de-a patra licitaţie, care este adjudecată de o asociere de firme în frunte cu Aedificia Carpaţi.

Toţi constănţenii aşteaptă cu nerăbdare ca aceste lucrări să se finalizeze şi să ne putem bucura deplin de această operă de artă. Autorităţile trebuie să ştie un lucru clar: inspecţiile trebuie făcute periodic, şi lucrările de reabilitare executate oricând este nevoie. Cazinoul nu mai trebuie să se regăsească vreodată în situaţia de acum câţiva ani!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Progrese pentru independenţa energetică"

În urma deciziei Federaţiei Ruse de a invada Ucraina, întreaga comunitate internaţională s-a mobilizat politic, economic şi militar. Uniunea Europeană a direcţionat fonduri pentru ajutor umanitar, dar şi, pentru prima oară, pentru achiziţionarea şi distribuirea de armament soldaţilor din Ucraina, în vederea apărării propriei populaţii.

Totodată, mecanismul de extindere a membrilor blocului european a fost reactivat după o lungă perioadă de stagnare. Şi NATO şi-a asumat perspectiva primirii de noi membri, state până acum neutre, dar care vor să se alăture eforturilor europene de a forma o reţea de apărare rezilientă împotriva ţărilor agresive. Tendinţele expansioniste ale Kremlinului au provocat o criză umanitară fără precedent, dar şi economică şi energetică, forţând statele europene democratice să conceapă strategii de obţinere a independenţei faţă de gazul rusesc. România s-a alăturat şi ea acestei provocări şi am încercat să găsim cea mai fezabilă alternativă în acest sens, astfel încât românii să nu resimtă acut tranziţia din punct de vedere financiar.

Executivul European a iniţiat un plan, "REPower EU", prin care s-ar obţine reducerea cât mai rapidă a dependenţei de importurile de energie din Federaţia Rusă şi mărirea ponderii consumului de energie regenerabilă la 45% până la finalul deceniului.

Mai precis, se va dubla capacitatea de producţie de energie fotovoltaică în următorii cinci ani. Toate clădirile firmelor şi instituţiilor publice, inclusiv cele existente, vor fi obligate să-şi monteze panouri solare pe acoperişurile lor. Conform datelor publicate de Comisia Europeană, consumul a nouă miliarde de metri cubi de gaze naturale va fi într-adevăr înlocuit până în 2027, urmând ca, din 2029, obligativitatea să fie extinsă şi pentru clădirile rezidenţiale private, dar numai pentru cele nou construite, nu şi pentru cele vechi. Pentru realizarea acestor obiective va fi nevoie de reforme integrale şi de investiţii, acţiuni cu care Guvernul României deja operează şi în care ne-am perfecţionat deja în contextul pandemiei de COVID-19.

Ţara noastră tocmai a adoptat Legea offshore, ce oferă o perspectivă optimistă prin care România poate să devină un exportator şi un partener regional important în acest sens. Aşadar, infrastructura energetică va suferi modificări, în vederea modernizării şi inovării, pentru a atinge standardele europene. Este nevoie de aceste schimbări, întrucât Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz tocmai a anunţat semnarea unui acord cu Fondul de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări (3SIIF) la Forumul Economic Mondial de la Davos, ce vizează dezvoltarea unor proiecte de investiţii de 626 milioane euro în infrastructura de gaze naturale pregătită pentru hidrogen în România. Transgaz a susţinut că rezervele interne extinse de petrol şi gaze naturale ale României construiesc o premisă pentru desfăşurarea unor proiecte ambiţioase. Investiţiile suplimentare în infrastructura de transport a gazelor naturale vor avea rolul de a stimula dezvoltarea economică în regiunea celor "Trei Mări", sprijinind în acelaşi timp securitatea energetică europeană şi tranziţia energetică în această regiune.

O guvernare inteligentă şi asumată înseamnă găsirea de oportunităţi pentru progres şi dezvoltare în fiecare situaţie. Am reuşit până acum să demonstrăm că putem valorifica şi situaţiile de criză în care economia este cea mai puternic afectată. Vom urma aceeaşi direcţie de acţiune şi în perioada următoare, investind constant şi progresiv. Cu ajutorul românilor şi pentru români, vom reuşi să ne atingem obiectivele prevăzute în programul de guvernare.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"PSD investeşte în dezvoltarea resursei umane pentru rezilienţă socială şi economică"

Bilanţul primelor şase luni de guvernare a PSD, alături de PNL şi UDMR, a constituit şi prilejul lansării planurilor de măsuri strategice pe care partidul din care fac parte le va impune, pe viitor, pentru redresarea României. Voi enunţa doar generic aceste ţinte ale PSD, care se vor axa, în special, pe combaterea creşterii preţurilor şi descurajarea speculei, pe definitivarea planului integrat pentru securitatea alimentară a ţării şi susţinerea agricultorilor şi procesatorilor, pe finanţarea instalaţiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului, pe semnarea tuturor contractelor pentru "Autostrada Moldovei"- A7, cât şi pe exploatarea cuprului şi a grafitului pentru fabricarea naţională de semiconductori şi baterii electrice. Dar o atenţie deosebită va primi, din partea PSD, şi dezvoltarea resursei umane pentru rezilienţă socială şi economică, aspect deosebit de important nu doar din punct de vedere financiar, ci mai ales uman.

Am auzit, la fel ca majoritatea dumneavoastră mai mereu o serie de critici privind înfiinţarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse şi am observat, constant, că vorbitorii, în termini deloc laudativi privind portofoliul acestei instituţii, omit, fie din nepăsare, fie cu rea-voinţă, subiectul principal vizat de această arie decizională, respectiv românul şi evoluţia sa atât de necesară şi în plan intern, dar şi extern. În timp ce opoziţia noastră vrea cu orice chip să desfiinţeze acest palier decizional necesar emancipării noastre ca popor, alte state dezvoltă o serie de politici pentru un astfel de scop esenţial viitorului lor ca naţiuni. Aşadar, de aici rezultă, fără niciun fel de echivoc, că nevoia de gândire inovativă şi de identificare a unor soluţii din partea tuturor ţărilor este rezultatul premisei de a asigura rezilienţa societală, mai ales în contextele generate de crizele suprapuse prin care suntem forţaţi să trecem.

Iar pentru această dimensiune cheie, PSD va pune accentul, cât va fi la guvernare, pe mai multe laturi de dezvoltare a rezilienţei sociale, respectiv pe extinderea programelor de susţinere a elevilor vulnerabili din mediul rural, pe implementarea unui sistem de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulţi copii şi, mai ales, pe cultivarea şi profesionalizarea resursei umane, necesară sistemului de sănătate, dar şi altor domenii fundamentale de activitate.

Noi, cei de la PSD, ne-am gândit că trebuie dezvoltate în acest sens parteneriate cu mediul privat şi universitar în definirea unor noi politici publice şi indicatori de rezilienţă societală, care să acopere nu doar planul de apărare şi securitate, ci şi componentele de ordin economic şi social. Însă, un cuvânt de spus în acest sens vor avea şi partenerii noştri de guvernare.

O altă veste bună, care trebuie făcută publică, este că guvernarea actuală face paşi concreţi privind corelarea priorităţilor naţionale cu oportunităţile regionale prin procesul de programare a fondurilor europene (Mecanismul pentru redresare şi rezilienţă RRF şi Cadrul Financiar Multianual 2021-2027). Prin eforturile noastre conjugate ne dorim ca cele 67 miliarde de euro din fondurile de coeziune, PNRR sau Fondul pentru Tranziţie Justă, să devină cu adevărat o pârghie importantă pentru atragerea investitorilor străini în domeniile strategice pentru România.

Ţinând cont de schimbările majore de paradigmă economică globală, atât prin procesul de producţie, cât şi de consum, România trebuie să asigure intern o amplă operaţiune de transformare economică pentru a deveni o piaţă şi mai atractivă pentru partenerii economici din Uniunea Europeană şi SUA. În acest sens, o componentă cheie o reprezintă dezvoltarea unor activităţi cu valoare adăugată mai mare şi creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare şi adoptarea tehnologiilor emergente.

Contextul actual, influenţat de suprapunerea crizelor de scurtă şi lungă durată, cu transformările profunde la nivelul economiei mondiale, sugerează anumite componente complementare de rezilienţă societală atât la nivel global, cât şi inter. În speţă, integrarea noilor tehnologii şi a inovaţiei, acţiune climatică şi consolidarea arhitecturii de securitate regională. Pe acest fond, oportunităţile de relocare a producţiei de semiconductori pentru securizarea lanţurilor de fabricare în acest domeniu ar putea permite României atragerea unor noi investiţii de tip greenfield sau brownfield, sau scalarea expunerii investiţionale a companiilor multinaţionale deja active pe piaţa românească, în acest sector. În această perspectivă, o altă prioritate a programului PSD de guvernare destinat viitorului o reprezintă exploatarea cuprului şi a grafitului pentru fabricarea naţională de semiconductori şi baterii electrice.

Aşadar, toate măsurile pe care PSD le are în vedere pentru viitor sunt rezultatul nemijlocit al unei cartografieri realiste şi deosebit de aplicate a principalelor poziţii şi abordări de politici publice, ca răspuns direct la toate noile componente-cheie de schimbare de paradigmă universală.

PSD va miza pentru România pe dezvoltarea unui dialog structurat şi pe diplomaţie economică, identificând proiectele pe care doreşte să le realizeze în colaborare cu partenerii europeni şi americani, în toate sectoarele de bază, cum ar fi energia, infrastructura, industria aeronautică, industria de apărare ş.a.. Aceste eforturi pot fi un complement excepţional pentru parcursul european al României, întărindu-i dinamica de convergenţă economică şi dezvoltând proiecte investiţionale cu valoare adăugată mare în economia naţională.

Domnul Vasile Nagy:

"Preţurile şi inflaţia"

O economie este permanent supusă unor şocuri în mare măsură imprevizibile, care afectează şi evoluţiile preţurilor.

În acelaşi timp, politica monetară poate influenţa evoluţiile preţurilor numai cu un decalaj considerabil, care variază şi, la fel ca majoritatea relaţiilor economice, prezintă un grad ridicat de incertitudine.

În acest context, ar fi imposibil pentru orice bancă centrală să menţină permanent inflaţia la un anumit nivel-ţintă sau să o readucă la nivelul dorit, într-o perioadă foarte scurtă. Prin urmare, politica monetară trebuie să acţioneze într-o manieră anticipativă şi poate menţine stabilitatea preţurilor numai pe perioade mai îndelungate.

Inflaţia şi deflaţia reprezintă fenomene economice importante, care pot avea consecinţe negative asupra economiei. În esenţă, inflaţia este definită ca o creştere generală a preţurilor bunurilor şi serviciilor pe o perioadă îndelungată, care conduce la scăderea valorii banilor şi, prin urmare, a puterii de cumpărare a acestora.

Este important să facem distincţia între variaţiile preţurilor oricăror bunuri sau servicii considerate individual şi cele ale nivelului general al preţurilor.

Majorările de preţuri determinate de schimbări calitative nu pot fi considerate factori generatori de inflaţie, deoarece nu reduc puterea de cumpărare a banilor. În cazul în care calitatea unui produs se îmbunătăţeşte în timp, iar preţul se majorează, unele variaţii ale preţurilor sunt rezultatul acestei ameliorări calitative.

Stabilitatea preţurilor permite populaţiei să identifice cu uşurinţă variaţiile la nivelul preţurilor bunurilor în raport cu alte bunuri, ţinând seama de faptul că astfel de variaţii nu sunt eclipsate de fluctuaţiile nivelului general al preţurilor.

Inflaţia poate fi interpretată ca un impozit disimulat pe deţinerea de numerar. Cu alte cuvinte, deţinătorii de numerar înregistrează o scădere în termeni reali a lichidităţilor deţinute şi, implicit, a avuţiei lor financiare odată cu majorarea preţurilor, situaţie similară unei impozitări.

Categoriile sociale cele mai sărace suferă adesea cel mai mult de pe urma inflaţiei sau a deflaţiei, deoarece au posibilităţi limitate de protecţie împotriva acestora.

Pentru un nivel dat al preţurilor, atunci când costurile materiilor prime, cum ar fi cotaţia petrolului, cresc, întreprinderile sunt constrânse să reducă numărul de angajaţi şi producţia. Rezultat al unor efecte legate de ofertă, acest tip de inflaţie este denumit adesea inflaţie prin costuri.

Mai mulţi factori pot conduce la majorarea preţurilor consumurilor intermediare dacă oferta de materii prime, cum ar fi petrolul, nu corespunde aşteptărilor sau dacă cererea mondială de materii prime creşte.

Inflaţia este o masură politica deliberată, iniţiată de persoane ce recurg la ea deoarece o consideră o alternativă mai puţin rea decât şomajul. Însă adevărul este că, pe termen lung, inflaţia nu vindecă şomajul.

Majorarea salariilor reale necorelate cu sporirea productivităţii va determina, de asemenea, scăderea ofertei agregate şi a gradului de ocupare a forţei de muncă. Aceste majorări pot fi rezultatul unei diminuări a ofertei pe piaţa forţei de muncă, ca urmare a unei decizii guvernamentale, având ca efect reducerea stimulentelor pentru ocuparea forţei de muncă.

Există o serie de factori şi şocuri care, pe ansamblu, pot influenţa nivelul preţurilor pe termen scurt. Printre aceştia se numără evoluţia cererii agregate şi a componentelor sale, inclusiv evoluţia politicii fiscale.

Alte variaţii pot fi cele aferente preţurilor consumurilor intermediare, costurilor şi productivităţii, cursurilor de schimb şi economiei mondiale. Toţi aceşti factori afectează activitatea economică în termeni reali şi evoluţia preţurilor pe termen mai scurt.

Pe termen lung, preţurile sunt flexibile şi pot reacţiona pe deplin la variaţiile înregistrate de cerere şi ofertă. Cu toate acestea, pe termen scurt, multe preţuri individuale sunt rigide şi se vor menţine constante o perioadă.

Pe termen mai lung, măsurile de politică monetară stabilesc dacă rata inflaţiei poate să crească sau să se menţină la niveluri scăzute.

Altfel spus, o bancă centrală care controlează masa monetară şi rata dobânzii pe termen scurt deţine controlul suprem asupra ratei inflaţiei pe termen mai lung.

O reacţie prea agresivă din partea politicii monetare, în sensul refacerii stabilităţii preţurilor într-o perioadă foarte scurtă, riscă să fie foarte costisitoare din punct de vedere al volatilităţii producţiei şi a ocupării forţei de muncă, ceea ce, pe termen lung, poate afecta şi evoluţiile preţurilor.

În astfel de cazuri, este unanim recunoscut faptul că o reacţie progresivă a politicii monetare este adecvată atât pentru evitarea unui grad ridicat şi inutil de volatilitate a activităţii economice reale, cât şi pentru menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mai lung.

Rata inflaţiei era la 10,15% în luna martie, la 13,8% în luna aprilie, la 14,2% în luna mai şi va creşte la 15% la jumătatea anului 2022, un nivel record al ultimilor 18 ani.

Asigurarea de fonduri care să suplimenteze veniturile familiilor sărace ar fi una dintre cele mai bune soluţii pentru stabilizarea inflaţiei.

Lupta cu inflaţia nu are soluţii miraculoase, doar rezolvări de bun-simţ economic.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Programul naţional pentru prevenirea şi tratamentul obezităţii - prioritate pentru sănătatea publică din Romania"

Aş dori să atrag atenţia asupra unui nevoi urgente, cu un impact major asupra sănătăţii românilor, necesitatea unui program pentru prevenirea şi tratamentul obezităţii.

Potrivit unui raport din mai 2022 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 34% dintre români suferă de supraponderabilitate, în timp ce, la nivel mondial, peste 800 milioane de adulţi şi 250 milioane de copii, suferă de obezitate. Incidenţa obezităţii este în creştere, iar pandemia a înrăutăţit situaţia.

Situaţia este îngrijorătoare, de aceea consider că trebuie să pornim de la un interes sporit pe acest subiect din partea Guvernului, a Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei, a Comisiilor de Sănătate din Parlament, a organizaţiilor medicilor şi pacienţilor din domeniul sănătăţii, şi trebuie să începem cu o informare corectă a populaţiei, astfel încât să venim cu măsuri pentru a corecta comportamentul alimentar al familiilor. Combaterea obezităţii trebuie inclusă în Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 ca obiectiv principal în cadrul ariei strategice legate de sănătatea publică.

O iniţiativă foarte importantă pentru sănătatea românilor s-a materializat la Palatul Parlamentului, pe 17 mai 2022, prin lansarea Coaliţiei Naţionale pentru Combaterea Obezităţii, cu sprijinul Comisiei pentru Sănătate din Senatul României. Propunerea a venit din partea reprezentanţilor celor mai importante societăţi medicale şi organizaţii cu preocupări în domeniul obezităţii, iar noua platformă creată va iniţia politici publice pentru combaterea obezităţii, asupra căreia Coaliţia atrage atenţia, că este o boală cronică care trebuie abordată ca atare.

Datele statistice arată că va fi o adevărată luptă pentru a conştientiza publicul larg că obezitatea nu înseamnă doar aspectul unei persoane, ci o afecţiune foarte gravă, dacă avem în vedere bolile cu care este asociată şi complicaţiile la care duce. Succesul în combaterea obezităţii va însemna o populaţie mai sănătoasă şi o degrevare importantă a solicitării sistemului medical. Obezitatea înseamnă apariţia unor afecţiuni medicale severe ale pacienţilor şi costuri mari pentru sistemul de sănătate.

Cifrele privind incidenţa obezităţii denotă o situaţie foarte gravă. 31,4 la sută dintre românii cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de obezitate, ceea ce înseamnă peste 4 milioane de persoane. Iar 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea. Şi mai îngrijorător este că se constată o creştere accelerată a incidenţei la copii, iar estimările sunt că, până în 2030, România va avea aproape 500.000 de copii cu obezitate, iar nevoia de educaţie în acest domeniu este esenţială. Este nevoie de educarea copiilor în acest domeniu, fiindcă ei sunt viitorul. Este nevoie de o curriculă care să includă nutriţia, şi mai ales sportul, dar, în plus, trebuie să venim cu soluţii actuale, propuse chiar de elevi, precum educarea prin intermediul unor mijloace moderne de comunicare: experienţele VR, aplicaţiile mobile, grupurile specializate pe reţelele de socializare şi blogurile de consiliere cu participarea experţilor în sănătate. Astfel de mijloace contemporane trebuie avute în vedere atunci când elaborăm un program pentru un stil de viaţă sănătos, care să ajungă să fie acceptat, pentru educarea copiilor şi tinerilor.

În acelaşi timp, studiile arată că românii nu au o percepţie corectă asupra a ceea ce înseamnă obezitate. Doar 1 din 4 persoane din mediul urban care se confruntă cu obezitatea recunoaşte şi conştientizează afecţiunea şi riscurile asociate acesteia. Ceea ce înseamnă că nu o recunosc ca pe o boală care le poate afecta grav starea de sănătate.

Este important să avem cât mai repede un plan naţional de prevenire şi tratament al obezităţii, prin care să luăm măsuri concrete, astfel încât să venim cu soluţii şi să protejăm sănătatea copiilor noştri, şi nu numai!

Domnul Nicolae Giugea:

"O economie puternică se bazează pe agenţi economici puternici!"

În urmă cu numai câţiva ani, un raport al Băncii Naţionale a României scotea în evidenţă faptul că România este economia cu cei mai vulnerabili operatori economici din Uniunea Europeană, cu cea mai slabă capitalizare privată, cu afaceri bazate preponderent pe utilizarea intensivă a factorului de producţie muncă. Tot în analiza Băncii centrale se spunea că mai bine de 80% dintre firmele româneşti nu ar putea să reziste la anumite şocuri economice interne sau externe, fiind foarte vulnerabile să intre în insolvenţă sau chiar în faliment. Din păcate, acel raport nu a fost citit de niciun responsabil în treburile economice ale ţării, iar, anul acesta, şocul preţurilor produselor energetice şi inflaţia puternică vor şubrezi şi mai puternic firmele româneşti.

Ani de zile s-au făcut promisiuni deşarte cu privire la schimbarea modului de stimulare a creşterii economice din România, de la un model socialist defect, încă susţinut de PSD, bazat pe stimularea consumului şi al importurilor, către un model sănătos şi competitiv, bazat pe stimularea ofertei interne, a producţiei naţionale şi a antreprenoriatului românesc. Din păcate, constatăm că şi în această perioadă dificilă firmele româneşti sunt lăsate singure ca să facă faţă unei concurenţe teribile care vine din ţările dezvoltate şi unde firmele străine sunt susţinute prin toate mijloacele de către statele lor. La noi, firmele şi angajaţii sunt constant ameninţaţi cu impozite şi taxe noi.

Nu înţeleg de ce în România patriotismul economic provoacă ruşine în rândul unor decidenţi români, căci şi cea mai puternică economie a lumii, cea din Statele Unite, dar şi cele ale Germaniei, Franţei sau Marii Britanii, s-a clădit şi consolidat pe un puternic sentiment de patriotism economic. Este trist faptul că produsele româneşti, deşi sunt extrem de bine apreciate pe pieţele din străinătate, autorităţile noastre nu fac nici cel mai mic efort pentru a le susţine prezenţa şi competitivitatea prin exporturi.

"Fabricat în România" ar trebui să stârnească un sentiment de mândrie în fiecare dintre noi, pentru că, în ciuda publicităţii agresive pentru unele produse fabricate în străinătate, produsele româneşti sunt de foarte bună calitate şi chiar mai ieftine. Atâta vreme cât autorităţile române nu înţeleg că baza creşterii standardului de viaţă îl reprezintă o economie privată puternică, bazată pe firme româneşti puternice, capabile să producă şi să aibă din ce plăti impozite către stat, să nu avem speranţe că vom avea un nivel de bunăstare ca în ţările occidentale.

Doamna Daniela Oteşanu:

"În timp ce PSD caută şi vine cu soluţii pentru sprijinirea cetăţenilor şi companiilor să depăşească această perioadă economică dificilă, ies la iveală tunurile date de USR cât a fost la guvernare!"

Românii trebuie să afle nu doar de pachetele de măsuri şi programele adoptate de PSD în primele 6 luni de zile ale actualei guvernări, ci şi de grozăviile şi găurile negre lăsate de fosta guvernare, în special la ministerele conduse de USR.

În timp ce PSD a venit cu soluţii încă de la începutul guvernării, condiţionând formarea actualei coaliţii de creşterea salariului minim, a alocaţiilor şi a pensiilor, a sprijinului financiar pentru categoriile vulnerabile de populaţie, a plafonării şi compensării preţurilor la energie electrică şi gazele naturale, a susţinerii companiilor româneşti şi, în special, a fermierilor şi producătorilor români din domeniul agroalimentar, a investiţiilor în infrastructura rutieră şi feroviară, prin deblocarea proiectelor majore, în fiecare zi ies la iveală tunurile pregătite de miniştrii USR.

USR a bătut toate recordurile la irosirea banului public strâns din taxele şi impozitele plătite de români. După ce miniştrii USR au dat o gaură de trei sferturi de miliard de euro pe achiziţii supradimensionate de vaccin, ministrul Ghinea a prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă proiecte de piste de biciclete de aproape o jumătate de miliard de euro, din care mai mult de jumătate sunt luaţi pe datorie şi vor trebui rambursaţi de România. În acelaşi timp, Ghinea de la USR nu a pus nici măcar un euro în acest program pentru irigaţii, pentru consolidarea securităţii alimentare, în contextul pandemiei şi al conflictului din Ucraina!

La fel ca terenurile de fotbal în pantă, propuse de Udrea în guvernarea PDL, Ghinea de la USR a propus mii de kilometri de piste de biciclete prin coclauri, la preţuri de până la 200.000 euro/km. În Componenta C10 din PNRR, Ghinea de la USR a alocat 180 de milioane de euro pentru piste de biciclete, la nivel local sau metropolitan. Standardul de cost maxim este de 200.000 euro/km. Din aceşti bani, 50 de milioane de euro sunt pentru construcţia de piste de biciclete la comune, în timp ce doar de 40 milioane de euro sunt pentru municipiile reşedinţă de judeţ, unde există trafic rutier intens, iar mersul pe bicicletă ar putea ajuta la descongestionarea aglomerării.

În Componenta C11 din PNNR, Ghinea de la USR a alocat 247,5 milioane de euro pentru construcţia a 3.000 de kilometri de piste de biciclete, prin pădure, pe câmp, în pustietate, unde ai nevoie de maşină pentru a putea ajunge. În acest caz, banii vor fi alocaţi din împrumuturi acordate de Comisia Europeană în baza PNRR. Deci banii vor trebui returnaţi de români. Deci, aceste piste nu reduc poluarea, nu reduc traficul în marile metropole, nu aduc beneficii economice şi, în orice caz, nu sunt prioritare, în raport cu alte probleme stringente ale României, cum ar fi fost, de pildă, finanţarea sistemelor de irigaţii pentru creşterea producţiei de produse agroalimentare în ţara noastră.

Aşadar, acum, PSD se luptă pe toate fronturile, prin miniştri şi europarlamentari, să convingă Comisia Europeană de necesitatea optimizării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru a putea creşte pensiile, pentru a obţine fonduri necesare dezvoltării agriculturii, pentru că cei de la USR au făcut un program pe picior, prin care au prevăzut să nu se mai majoreze pensiile pentru următorii zeci de ani, să nu se aloce nimic pentru agricultură, dar, în schimb, România să se împrumute zeci de milioane de euro pentru construcţia de piste de biciclete prin câmp înafara localităţilor.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Adevăratul raport de ţară"

În caz că nu ştiaţi, în exerciţiul financiar 2014 - 2020, România putea atrage şi absorbi 12 miliarde de euro din fondurile europene, bani care, astăzi, riscă să fie pierduţi doar pentru că guvernele şi administraţia nu şi-au făcut treaba pentru care au fost angajate prin votul românilor, dar pentru care sunt şi plătite din taxele şi impozitele aceloraşi cetăţeni! Iar, între 2014 şi 2018, PSD-ul a avut şapte prim-miniştri - Victor Ponta, trei mandate, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Mihai Fifor şi Viorica Dăncilă, iar, prin sateliţii săi, UNPR şi ALDE, încă doi, Gabriel Oprea, două mandate şi Sorin Câmpeanu!

Care este, astăzi, realitatea? O simţim cu toţii şi o vor simţi, din nefericire, şi generaţiile următoare:

România se împrumută cu 1.000 de euro pe secundă, dar îşi "permite" să piardă 12 miliarde de euro, iar ceea ce se vede în oglinda vieţii de zi cu zi este tragic: inflaţia - 13,8% în aprilie 2022, dobânzi la împrumuturi pe termen lung - 8,1%, cele mai mari din UE, datoria externă - peste 50%, faţă de 35% acum doi ani, investiţiile - au scăzut cu 7% faţă de anul trecut, ROBOR a ajuns la 5,9 % la sfârşitul lui mai, iar gradul de colectare la bugetul de stat - 29-30%!

Educaţia a ajuns la un minimum de calitate! O recunoaşte chiar ministrul educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, atunci când afirma că "învăţământul online a fost o catastrofă educaţională", dar cine este de vină pentru acest lucru, uită să specifice!

Pachetele de măsuri de ajutorare a populaţiei sunt praf în ochi şi nu numai că nu compensează nici măcar inflaţia, dar se bazează pe împrumuturi!

Acesta este adevăratul raport de ţară, nu minciunile înşirate în pseudorapoartele de ţară ale PSD şi PNL! Vă daţi oare seama că singurul mediu concurenţial a fost cursa contra cronometru pentru cine prezintă mai repede aceste rapoarte?! Nimeni din coaliţia de guvernare n-a alergat pentru a îmbunătăţi viaţa românilor, cât s-a alergat pentru a se fura startul la prezentarea acestor minciuni!

Dar, din 2024, o nouă generaţie politică va veni la guvernarea ţării şi se va face #dreptatepentruRomânia!

Doamna Alexandra Presură:

"PSD la guvernare - competenţă, responsabilitate şi acţiune eficientă"

Prezentarea bilanţului primelor şase luni de participare a PSD la guvernare, într-o perioadă extrem de dificilă pentru populaţie şi mediul de afaceri, ne oferă multiple motive de satisfacţie, dar şi argumente pentru implicarea sporită a miniştrilor PSD în îndeplinirea angajamentelor asumate la învestire.

Prin această declaraţie doresc să evidenţiez câteva dintre acţiunile guvernamentale propuse de PSD, acţiuni care au schimbat direcţia de guvernare şi care dau încredere că putem depăşi crizele cu care ne confruntăm.

PSD a decis să intre la guvernare pentru că situaţia ţării devenise dramatică. Societatea românească traversa o profundă criză de încredere. Nu se întrezărea nicio perspectivă de ieşire din criza sanitară şi nici din criza economică. Măsurile de răspuns erau sporadice şi, de cele mai multe ori, inadecvate situaţiei reale, ca să nu spunem chiar contrare.

De aceea, cu toate riscurile politice, PSD a decis să se angajeze în lupta cu situaţia economică şi socială dificilă. Împreună cu partenerii din Coaliţie acţionăm să readucem ţara pe drumul cel bun. Rezultatele din primele şase luni ne arată că acţionăm în direcţia corectă.

PSD a adus la guvernare o viziune realistă de răspuns la crize, dar şi competenţă şi responsabilitate în actul de guvernare.

Daţi-mi voie să subliniez doar cele zece realizări majore care au schimbat imaginea asupra actului de guvernare şi care au dat speranţa unui trai mai bun:

1. Pachetul social promovat la început de an, care a inclus majorarea alocaţiilor, pensiilor şi ajutorul financiar pentru iarnă acordat pensionarilor cu venituri mici;
2. Plafonarea preţurilor la energie şi gaze;
3. Programe de sprijin financiar pentru companiile româneşti, în valoare de 4 mld. euro;
4. Sprijinirea fermierilor români şi a procesării materiilor prime în ţară - 500 mil. euro;
5. Reluarea traiectoriei de creştere salarială;
6. Investiţii masive pentru transformarea portului Constanţa în punct strategic;
7. Deblocarea şi adoptarea legii offshore;
8. Amânarea cu nouă luni a ratelor la bănci;
9. Gestionarea profesionistă a pandemiei, care a permis deschiderea şcolilor, funcţionarea economiei şi reluarea vieţii cetăţenilor în condiţii normale;
10. Adoptarea, în timp util, a jaloanelor din PNRR.

Primele şase luni de guvernare demonstrează că, oricât de gravă este realitatea economico-socială, dacă se guvernează cu competenţă şi responsabilitate, în interesul cetăţenilor, se pot reduce efectele negative ale crizei economico-sociale şi se poate da speranţa unui viitor mai bun.

Ştim că, în această perioadă, costul vieţii, creşterea preţurilor şi nivelul de trai continuă să fie principala sursă de îngrijorare a tuturor. Dificultăţile continuă să existe. De aceea, în continuare va fi nevoie de timp, de muncă în echipă şi de perseverenţă în actul de guvernare.

Bilanţul celor şase luni nu reprezintă decât un angajament că PSD va participa la actul de guvernare cu aceeaşi responsabilitate, pentru ca românii să aibă suficiente venituri, locuri de muncă mai bine plătite, un trai mai bun oferit de o economie românească puternică.

La fel ca până acum, miniştrii PSD vor avea un aliat în reprezentanţii PSD din Parlament, în promovarea şi implementarea rapidă a programelor asumate. Împreună vom schimba, cu siguranţă, faţa economiei româneşti şi viaţa cetăţenilor.

Domnul Cosmin Şandru:

Din nefericire pentru timişoreni, ceea ce era de aşteptat s-a întâmplat. Primăria municipiului Timişoara, administrată de Dominic Fritz şi colegii săi de la USR, a reuşit performanţa de a mai încasa o amendă record. Administraţia Fondului de Mediu a transmis companiei de termoficare din Timişoara, Colterm, amenda în valoare de 14,5 milioane de euro pentru neachiziţionarea, până la data de 30 aprilie 2022, a certificatelor de poluare aferente anului 2021.

Colterm a fost din nou sancţionat pentru că nu a cumpărat cea mai mare parte din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, 153.443 de certificate, aferente anului trecut, pe care era obligată să le achiziţioneze în integralitatea lor. Compania de termoficare a cumpărat doar o parte dintre certificate, pentru 2 luni şi 6 zile, între 25 octombrie şi 31 decembrie 2021, perioadă în care era deja în insolvenţă, respectiv 79.306 de certificate EUA.

Nici în urmă cu un an, administraţia lui Dominic Fritz nu a cumpărat aceste certificate pentru anul anterior, iar atunci AFM a amendat Colterm cu 21 milioane de euro. Cele două amenzi se adaugă unor datorii de peste 300 de milioane de lei la diferiţi furnizori şi ANAF. De neînţeles este faptul că primarul Fritz nu consideră a fi de datoria sa să achiziţioneze aceste certificate, deşi Colterm, societatea care furnizează apă caldă şi încălzire timişorenilor, aparţine Consiliului Local Timişoara.

Administratorul judiciar a transmis Primăriei Timişoara, cu mai multe zile înainte de expirarea termenului, o adresă în care reafirmă urgentarea cumpărării certificatelor de poluare aferente anului 2021, întrucât neachiziţionarea lor va atrage o nouă amendă din partea Administraţiei Fondului de Mediu, iar asta ar declanşa procedura de faliment a Colterm. Evident, primăria nu a reacţionat nici la această adresă. Mă întreb dacă nu cumva cineva chiar doreşte falimentarea societăţii de termoficare din Timişoara. Este singura explicaţie pe care o găsesc. Nu poţi să negi evidenţa şi să afirmi că nu cumperi acele certificate dacă legea te obligă să o faci. Cred că situaţia se va clarifica după finalizarea anchetelor deja începute în acest caz.

Pentru timişoreni însă, costurile sunt foarte mari. În această iarnă ei au răbdat de frig în apartamente, iar copiii nu au putut merge la şcoală pentru că în clase temperatura era foarte scăzută. Mai mult, aceste amenzi nu vor fi plătite nici de Dominic Fritz, nici de specialistul Colterm, Ruben Laţcău, aşa cum ar trebui, ci tot de timişoreni. În acest ritm, specialiştii în administraţie, de la USR, vor introduce un nou impozit, în Timişoara, pentru a colecta bani de amenzi.

Doamna Gianina Şerban:

"Ziua mondială a mediului înconjurător, un semnal de alarmă pentru protecţia planetei!"

Săptămâna aceasta este una mai specială, întrucât duminică, 5 iunie, este Ziua Mondială a Mediului Înconjurător. Anual, această zi este sărbătorită ca o zi în care ar trebui să conştientizăm importanţa acestuia şi să luăm măsurile necesare, aici şi acum.

Nu este timp de pierdut, iar dacă până acum toţi cei care aveau factorul decizional doar promiteau, acum este timpul să acţionăm.

Trebuie să avem campanii de conştientizare, trebuie să ieşim la acţiuni de ecologizare a zonelor afectate, trebuie să salvăm pădurile prin stoparea tăierilor ilegale şi reîmpădurirea acestora, trebuie să colectăm deşeurile pe cât de mult selectiv, să le reciclăm şi valorificăm, să utilizăm mijloace de transport nepoluante, trebuie să avem o educaţie ecologică cât mai bună şi trebuie ca fiecare dintre noi să contribuie la protejarea mediului atât cât poate, pentru că doar aşa, cu paşi mici, dar constanţi, vom avea un mediu verde, curat şi sănătos pentru noi şi copiii noştri.

Un singur lucru trebuie să avem în vedere: faptul că, fără un mediu înconjurător cât mai propice, nu ne putem desfăşura activităţile zilnice, starea noastră de sănătate va fi serios afectată, iar schimbările climatice, pe care cu toţii le resimţim deja, vor distruge, prin furtuni violente, viituri şi fenomene meteorologice extreme, ceea ce noi am creat. Aşadar, eu, Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov, membru în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, voi acţiona constant, aşa cum am făcut-o şi până acum, atât în teren, în judeţul pe care îl reprezint, cât şi legislativ.

Cu puţin mai mult optimism, această sărbătoare a mediului aş vrea să o intitulez "Săptămâna mediului". Cu siguranţă, mediul înconjurător merită mult mai mult!

Domnul Ilie Toma:

"PSD nu vinde iluzii românilor!"

Partidul Social Democrat este singurul partid care nu a fugit de responsabilitatea guvernării. În plină criză sanitară, economică şi politică, PSD a trecut la fapte şi a refuzat să vândă iluzii românilor.

Soluţiile nu s-au găsit niciodată în discursuri fantasmagorice, în minciuni născocite de mintea unora care nu cunosc realitatea, în avida dorinţă de putere sau în setea de a-i amăgi pe cei care îşi pun speranţa în cei pe care i-au votat.

Au trecut 6 luni de când PSD a intrat la guvernare. Sunt 6 luni de când PSD depune eforturi reale de stabilizare socio-economică a României într-o perioadă extrem de dificilă, în care economia a fost supusă unor multiple presiuni externe, determinate de inflaţia globală, de criza energetică, de războiul din Ucraina şi de efectele economice post-pandemie.

Măsurile PSD din această perioadă s-au concentrat pe susţinerea categoriilor sociale cele mai vulnerabile şi pe sprijinirea economiei naţionale.

Cei care vor să confişte democraţia din România, extremişti deghizaţi în naţionalişti care promovează zilnic discursuri cu îndemnuri la ură şi intoleranţă, nu fac altceva decât să-i îndemne pe români la acţiuni violente şi duşmănoase. Chiar dacă au petrecut ceva timp în Parlamentul României, aceştia nici acum nu sunt capabili să înţeleagă că nu poţi privatiza un sistem de sănătate, nu poţi amaneta pensii şi salarii sau că nu poţi lăsa milioane de români să fie aruncaţi în sărăcie.

În ciuda tuturor piedicilor şi comentariilor, PSD guvernează pentru români! Cele mai importante 10 realizări în cele 6 luni de guvernare:

• Pachetul social - creşterea salariului minim, a alocaţiilor, pensiilor şi sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici pentru perioada de iarnă;
• Plafonarea preţurilor la energie şi la gazele naturale pentru populaţie şi companii;
• Sprijinirea companiilor româneşti - programe de sprijin de aproape 4 miliarde de euro;
• Siguranţa alimentară - 500 de milioane de euro pentru produse agricole cultivate în România, plus primă de 10% pentru procesarea materiei prime în ţară;
• Creşterea salariilor în agricultură şi industria alimentară;
• Investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară;
• Investiţii masive în portul Constanţa, transformat în punct naval strategic pentru comerţul european;
• Deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră (adoptarea Legii offshore);
• Gestionarea eficientă a pandemiei - asigurarea medicamentelor, redeschiderea şcolilor şi a economiei;
• Absorbţia fondurilor europene - realizarea la timp a jaloanelor PNRR aflate în sarcina miniştrilor PSD.

Sunt fapte! Nu ne culcăm pe lauri, pentru că provocări încă sunt multe, probleme apar zilnic şi se impun noi şi noi soluţii.

În perioada următoare se vor adopta noi măsuri de sprijin economico-social pentru românii cu venituri mici, pensionari şi categorii vulnerabile. Combaterea creşterii preţurilor şi descurajarea speculei, securitatea alimentară, susţinerea agricultorilor, fermierilor şi procesatorilor, finanţarea instalaţiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului, aplicarea de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulţi copii, atragerea de bani europeni sunt câteva dintre priorităţi.

PSD nu se va abate de la convingerile şi valorile sale, chiar dacă acestea sunt contestate din nevoia continuă a unora de a minimaliza orice faptă realizată în interesul oamenilor.

Bunăstarea românilor şi a ţării ar trebui să fie preocuparea tuturor, mai ales a celor aflaţi în Parlamentul României.

Domnul Vasilică Toma:

"Autostrada Moldovei este prioritatea guvernării social-democrate!"

Acum 6 luni, intram la guvernare într-unul dintre cele mai grele momente pentru România. Am avut şi continuăm să avem numeroase provocări, însă cred că, atât timp cât există voinţă, bunăcredinţă şi determinarea de a gândi şi implementa măsuri corecte şi necesare, se dovedeşte că statul poate să fie partenerul de încredere al fiecărui cetăţean din această ţară!

În spiritul dialogului şi al consultării permanente cu dumneavoastră, este firesc ca fiecare reprezentant al acestei guvernări să prezinte atât rezultatele activităţii sale, cât şi priorităţile pentru următoarea perioadă.

Astfel, în cele 6 luni de guvernare social-democrată, axându-ne pe nevoile imediate ale cetăţenilor, cele mai importante măsuri pe care le-am luat au fost următoarele:

• Pachetul social - majorarea alocaţiilor, pensiilor şi sprijinul financiar acordat pensionarilor cu venituri mici;
• Plafonarea preţurilor la energie şi gaze;
• Programe de sprijin financiar pentru companiile româneşti;
• Sprijinirea fermierilor români, prin alocări de 500 milioane euro şi acordarea primei de 10% pentru procesarea materiilor prime în ţara noastră;
• Reluarea traiectoriei de creştere salarială prin majorarea salariului minim brut în agricultură şi industria alimentară la 3.000 de lei, creşterea voluntară a salariului minim general cu 200 de lei scutiţi de taxe şi acordarea unui sfert din diferenţa de salariu cuvenită angajaţilor din sistemul public;
• Transformarea portului Constanţa în punct strategic pentru comerţul european cu cereale, în contextul războiului din Ucraina;
• Deblocarea şi adoptarea legii offshore pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră şi asigurarea independenţei energetice a ţării;
• Amânarea, cu 9 luni, a ratelor la bănci pentru toţi românii şi firmele româneşti afectate de creşterea dobânzilor;
• Gestionarea profesionistă a pandemiei, care a permis deschiderea şcolilor, redarea accesului pacienţilor la servicii medicale, funcţionarea economiei şi reluarea vieţii cetăţenilor în condiţii normale;
• Adoptarea în timp util, de către miniştrii social-democraţi, a jaloanelor din PNRR.

Pentru următoarea perioadă, continuăm să ne concentrăm asupra priorităţilor fiecăruia dintre dumneavoastră prin:

• Noi măsuri de sprijin economico-social pentru românii cu venituri mici, pensionari şi categorii vulnerabile;
• Protejarea nivelului de trai al populaţiei prin combaterea creşterii preţurilor şi descurajarea speculei;
• Plan integrat pentru securitatea alimentară a ţării şi susţinerea agricultorilor, fermierilor şi procesatorilor;
• Finanţarea instalaţiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului;
• Semnarea tuturor contractelor la autostrada Moldovei - A7 (320 de km.);
• Dezvoltarea resursei umane din sănătate, în parteneriat cu mediul universitar;
• Extinderea programelor de susţinere a elevilor vulnerabili din mediul rural;
• Sistem de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulţi copii;
• Exploatarea superioară a cuprului şi grafitului pentru semiconductori şi baterii electrice produse în ţară;
• Administraţiile social-democrate, campioane la proiecte finanţate din bani europeni.

Domnul Daniel Tudorache:

Sezonul estival a marcat, în ultimii ani, printre altele, într-un ritm din ce în ce mai alert, şi fenomenul consumului de droguri. Doar anul acesta, conform IPJ Constanţa, în perioada 28 aprilie - 4 mai, cu ocazia desfăşurării unui festival de muzică în staţiunea Mamaia, poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate au constatat 27 de infracţiuni legate de consumul şi traficul de droguri, întocmind un număr de 19 dosare de cercetare penală în cadrul cărora sunt cercetate 32 de persoane.

În aprilie 2021 am adresat Ministrului Afacerilor Interne o interpelare având ca obiect politicile şi strategia antidrog în România, prin intermediul căreia am atras atenţia asupra acestui fenomen şi, implicit, asupra incoerenţei, lipsei de coordonare şi comunicare între instituţiile publice în implementarea strategiei naţionale antidrog, precum şi asupra fluctuaţiei de personal din conducerea Agenţiei Naţionale Antidrog.

Din păcate, zilele acestea, lipsa de coordonare, colaborare şi comunicare dintre instituţiile statului în combaterea consumului şi traficului de droguri a compromis operaţiunea de filaj a unei grupări traficante de substanţe interzise, situaţie cel puţin hilară despre care a aflat o ţară întreagă.

În vederea destructurării unei reţele de traficanţi de stupefiante, oamenii legii de la Antidrog au lăsat, pe o stradă din Sectorul 2 al Capitalei, o maşină goală, în care era montată tehnică de filmare de la distanţă în vederea obţinerii de probe suplimentare în dosar, prin constatarea unui flagrant constând într-o tranzacţie supravegheată. Tot oamenii legii, din cadrul Poliţiei Locale Sector 2, chiar în timpul operaţiunii flagrante, au ridicat maşina, parcată neregulamentar, cel mai probabil. Astfel, operaţiunea de destructurare a unei reţele de trafic de droguri întreprinsă de o instituţie a statului a eşuat lamentabil, fiind compromisă de o altă instituţie a statului care, dacă colaborarea, coordonarea şi comunicarea între instituţii şi oamenii legii ar funcţiona, ar fi trebuit să acorde sprijin substanţial unii altora în combaterea fenomenelor ilicite.

Un alt caz halucinant a mai avut loc în toamna anului 2021, în Oradea, unde filorii Serviciului Secret al Ministerului de Interne, pe lângă faptul că au transformat misiunea într-un fiasco de proporţii, au fost duşi la sediul poliţiei Oradea şi au fost amendaţi contravenţional pentru prezentarea de acte false. Pe scurt, agenţii sub acoperire, pentru a nu fi deconspiraţi, au utilizat acte false, emise pe numele altor persoane, însă filorii SIPI, luaţi de valul operaţiunii, nu şi-au dat seama că respectivele documente de identificare sunt şi expirate.

Şi exemplele pot continua, din nefericire. Astfel de incidente nu mai trebuie să se întâmple, instituţiile statului trebuie să se organizeze, să se reevalueze şi, dacă este cazul, să se reorganizeze pentru a-şi recăpăta eficienţa şi pentru a acţiona profesionist.

Nu în ultimul rând, poate ar fi necesară şi intervenţia parlamentului în vederea reanalizării şi adaptării legislaţiei privind modul de organizare şi funcţionare ale anumitor instituţii, reconturarea competenţelor şi atribuţiilor, relaţiilor de coordonare şi dialog între acestea.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Camera Deputaţilor a aprobat Proiectul de Lege privind Programul Naţional de Investiţii «Anghel Saligny»"

Am aprobat luni, în Camera Deputaţilor, alături de colegii mei social-democraţi, Proiectul de Lege privind Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", care va reprezenta un sprijin financiar real pentru comunităţile locale, mai ales pentru cele mici.

Personal, am votat şi susţinut acest proiect, deoarece îmi doresc ca toţi cetăţenii din judeţul Alba să aibă acces la servicii esenţiale, zonele defavorizate să nu se depopuleze, iar calitatea vieţii oamenilor să crească. Investiţiile în infrastructura rutieră, în sistemele de apă şi canalizare, respectiv în extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale sunt prioritare!

Programul Naţional de Dezvoltare Locală reprezintă asigurarea nevoilor de bază către un număr considerabil de cetăţeni, un drept ce ar trebui să fie garantat tuturor cetăţenilor. În 2022, prea multe gospodării nu beneficiază de infrastructura esenţială unui trai decent, iar Partidul Social Democrat, iniţiatorul acestui concept de dezvoltare locală, are ca obiectiv schimbarea în bine a nivelului de trai la nivelul fiecărei comunităţi. Dezvoltarea locală nu trebuie să ţină cont de culoarea politică şi nici de interesele de partid, deşi unele partide salvatoare încă nu au înţeles acest lucru.

La propunerea coaliţiei de guvernare, Guvernul României a suplimentat luna trecută bugetul Programului "Anghel Saligny", suma totală alocată ajungând acum la 65,5 miliarde de lei. Judeţul Alba primeşte 167 milioane lei, prin Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny", pentru investiţii în realizarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de distribuţie a gazelor naturale.

Pentru investiţiile în reţelele de apă, canalizare şi drumuri, prin Programul Naţional "Anghel Saligny", alocarea aferentă judeţului Alba este de 1.173.987.706 lei. Sumele finanţate puse la dispoziţie de Guvern demonstrează seriozitatea şi angajamentul faţă de oamenii care ne-au votat.

În ultimii ani, investiţiile, prin Programele de Dezvoltare Locală, din zonele rurale au creat un impact pozitiv asupra dezvoltării comunităţilor, asupra nivelului de trai şi a accesului la servicii de utilităţi publice de calitate. Sunt diferenţe ce nu pot fi negate, sunt îmbunătăţiri de care se pot bucura toţi cetăţenii, de la elevi până la adulţi şi pensionari.

Din acest punct de vedere şi din postura de fost primar, mă declar un puternic susţinător al acestui program şi mă bucur că am avut oportunitatea de a vota, cu toată responsabilitatea, pentru dezvoltarea fiecărei comunităţi din România.

Nu lăsăm să moară viaţa de la ţară!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"La mulţi ani dragi români! Oriunde v-aţi afla!"

"Unirea este singura temelie statornică a edificiului viitorului nostru: fără dânsa, ce se va clădi va fi clădit pe nisip", spunea Dimitrie C. Brătianu.

În data de 29 mai 2022 am celebrat Ziua Românilor de Pretutindeni, zi în care simţim tot mai mult sufletele românilor din afara graniţelor aproape de noi, în unitate.

Îmi doresc ca împreună să construim o Românie mai bună, o Românie prosperă, în care dezvoltarea să fie într-o continuă expansiune. Dorinţa românilor de a reveni în ţară este tot mai mare. Desigur, toate aceste lucruri sunt posibile doar alături de voi! Cu responsabilitate, perseverenţă, îngăduinţă şi acceptare, vom reuşi să îndeplinim acest ţel, astfel încât România să devină un stat prosper!

Bogăţia culturală, religioasă şi lingvistică sunt obiectivele principale de conservare şi relaţionare ale României, prin care încercăm să aducem cât mai aproape comunităţile de români de casă. Legătura strânsă dintre aceste valori şi sufletele românilor plecaţi în afara ţării reprezintă compasiunea şi dorinţa de a fi acasă. În speranţa de a-i aduce mai aproape pe români, menţinem conceptul că munca în străinătate trebuie să devină doar o alegere, nu o obligaţie şi că există posibilitatea de extindere şi apreciere a performanţelor românilor. De asemenea, celor care au decis să muncească peste graniţe, trebuie să le apărăm cu cea mai mare putinţă drepturile şi libertăţile.

Obiectivul principal pe care încercăm să-l construim între România şi diaspora este obţinerea unei relaţii puternice şi statornice, avantajoase în ambele direcţii, atât din punct de vedere economic, cât şi social sau cultural. Cooperarea este convingerea absolută că nimeni nu poate reuşi dacă nu încercăm toţi. Totodată, observăm îndeaproape dorinţele românilor şi nevoile pe care statul român le poate oferi.

Dorim pentru România reîntoarcerea diasporei acasă şi reuşita de construire a unei României în care doriţi să vă întoarceţi. Îndemn, înainte de toate aceste cuvinte, să fiţi uniţi şi solidari unii cu alţii.

Dacă aveţi curiozitatea să vizionaţi câteva confesiuni ale românilor plecaţi în străinătate, indiferent de locul în care aceştia s-ar afla, povestea este una similară - presiunea financiară, dorinţa schimbării fiind motivele principale ale plecării. Cu toate acestea, dorul de Patria mamă este omniprezent. Astfel, identitatea românească trebuie protejată atât pe teritoriul ţării noastre, cât şi dincolo de frontiere.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"29 mai - Ziua românilor de pretutindeni"

Ziua de 29 mai reprezintă o zi specială pentru ţara noastră. Ziua românilor de pretutindeni ne oferă prilejul de a mulţumi celor care sunt ambasadorii de zi cu zi ai României. Prin profesionalismul lor, dedicarea la locul de muncă şi exprimarea identităţii lor culturale, românii din afara graniţelor ţării contribuie masiv la imaginea ţării în lume.

După cum scrie în Constituţie, statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Mai mult, cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român. Prin prevederile constituţionale, România are o mare datorie faţă de românii şi cetăţenii săi de pretutindeni. Instituţiile statului trebuie să lucreze constant şi neobosit pentru salvgardarea drepturilor şi intereselor românilor în ţările lor de domiciliu sau reşedinţă. Extrem de important este să nu uităm că diaspora reprezintă cel mai mare investitor în statul român. Peste 5,6 miliarde de euro, o cifră record, au fost trimişi în România, anul trecut, de românii din afara ţării. Chiar dacă sunt departe, românii susţin ţara necondiţionat.

Atât puterea legislativă, cât şi cea executivă au atribuţii clare în ceea ce priveşte românii din diaspora. În Parlamentul României, atât în Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, funcţionează comisii pentru românii din afara ţării, acestea dezbătând problemele legate de promovarea, păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din afara graniţelor ţării, probleme privind strategia dezvoltării relaţiilor dintre instituţiile statului român şi comunităţile de români din afara graniţelor ţării. În sfera executivă, pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, cu atribuţii inerente obiectului său de activitate, mai funcţionează, în subordinea SGG, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi un departament pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Prin Programul de Guvernare, 2021-2024, privind românii din străinătate, MAE îşi propune să acorde asistenţă consulară performantă în beneficiul cetăţenilor români din afara graniţelor. Guvernul va continua demersurile de consolidare şi diversificare a măsurilor de sprijin pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării, prin oferirea de servicii, asistenţă şi protecţie consulară prompte şi de înaltă calitate.

De asemenea, Guvernul se va asigura că drepturile cetăţenilor români sunt respectate atât în statele membre UE, cât şi în state terţe.

De asemenea, se doreşte un sprijin intensificat pentru românii din afara graniţelor. Va fi stimulat procesul de cartografiere a nevoilor cultural-educative ale minorităţilor româneşti din statele vecine şi, în acest sens, va fi susţinută, printre altele, organizarea de festivaluri româneşti, anuale, în toate regiunile din ţările gazdă cu populaţii de peste 100.000 de români.

Pe linie educaţională vor fi sprijinite demersurile Institutului Limbii Române, de deschidere a noi lectorate de limba română în universităţile din străinătate, precum şi cele destinate protejării patrimoniului şi expresiilor culturale specifice. Iar, nu în ultimul rând, statul român, prin MAE, va promova reîntoarcerea în România, printre măsuri numărându-se iniţierea unui Program EXPAT, care să sprijine cetăţenii români cu expertiză din ţările UE pentru instalarea pe teritoriul României şi adaptarea legislaţiei pentru integrarea acestor experţi, precum şi adoptarea unui pachet legislativ menit să creeze un cadru favorabil pentru încurajarea cetăţenilor români din diaspora care vor să se repatrieze sau care vor să investească în România.

Le urez tuturor românilor departe de casă un sincer la mulţi ani!

Domnul Ioan Vulpescu:

Subiectul declaraţiei este acela al crizei reale a forţei de muncă din anumite sectoare ale economiei româneşti. Cunoaştem, mai bine sau mai puţin bine, unele dintre sursele acestei crize. Încercăm, ca stat, să oferim soluţii pentru unele domenii, în care statul poate interveni, conform legii şi conform atribuţiilor sale, dar criza nu poate primi un răspuns adecvat fără participarea tuturor actorilor implicaţi.

Dezbaterea publică, inclusiv cea politică, este dominată de vechile clişee: reducem sectorul public, dăm afară angajaţi din aşa numitul aparat bugetar, şi cei daţi afară, obligaţi de foame, vor accepta condiţiile oferite de sectorul privat. Şi am redistribuit forţa de muncă acolo unde este nevoie de ea! Am ajuns să acuzăm sectorul public pentru că a ajuns să contribuie prea mult la bugetul asigurărilor sociale, adică la pensii şi la sănătate, semn că au salarii prea mari. Ceea ce devine aberant!

Avem la graniţa României un război. Au intrat în România aproape un milion de refugiaţi. Mulţi doar au tranzitat, dar unii vor să înceapă o nouă viaţă în România. Cum putem să-i ajutăm să se integreze în economia noastră? Sunt unele iniţiative în plan local. Sunt şi multe astfel de "iniţiative", care, legal vorbind, înseamnă "muncă la negru". Lucru care va duce la pierderea unei surse de forţă de muncă. Cum poate ajuta statul? Ce legislaţie trebuie schimbată, dacă este nevoie de asta?

Sectorul privat contribuie mult prea puţin la efortul de selectare şi de pregătire a forţei de muncă. "Statul este obligat să ne ofere, prin sistemul public de educaţie, forţa de muncă de care avem nevoie! De asta plătim taxe şi impozite!". Sună bine, dar doar atât! Ca un sistem de educaţie să facă asta, trebuie să se sincronizeze cu sistemul economic privat, să cunoască nevoile actorilor economici. Reamintesc, pregătirea şcolară durează minimum zece ani. Şi nu se reduce totul la abilităţile digitale! Nu există aplicaţii pe calculator care să pună faianţă în locul muncitorului.

Abordarea acestui subiect este, ca de obicei, în societatea românească, tot una conflictuală. Aşa ceva nu poate duce la rezultatele aşteptate. Iar una dintre sursele eşecului este faptul că prea mulţi actori economici, nu doar din zona IMM-urilor, trăiesc de azi pe mâine. Statul poate face diverse lucruri pentru a ajuta sectoarele economice, dar nu poate decide în locul lor, nu poate administra el aceste afaceri, nu poate face planificare în locul lor. Reducerile de taxe şi de impozite nu rezolvă prea multe lucruri. Există o limită a reducerilor de la care, paradoxal, ele prejudiciază sectorul privat, prin incapacitarea statului, când este vorba despre resursele necesare intervenţiei în favoarea sectorului privat.

De aceea este necesară dezbaterea despre sistemul progresiv de impozitare, promovată de PSD, care oferă sectorului privat instrumente pentru promovarea pregătirii şi fidelizării forţei de muncă. Demonizarea acestei teme nu serveşte nici sectorului privat, nici societăţii în ansamblul ei, este doar un reflex ideologic, care, cred unii, reprezintă esenţa "identităţii" lor. Este o greşeală pe care o repetă de ani de zile, fără să câştige nimic în plan electoral. Nici acum nu vor câştiga. Dar nici cetăţenii nu au ceva de câştigat, în afară de motive, pentru a opta pentru emigraţia din motive economice.

Domnul Mihai Weber:

"Oferirea unei mese calde la şcoală, o soluţie pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar!"

Educaţia reprezintă şansa pe care fiecare naţiune şi-o acordă pentru viitor, o componentă fără de care o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea. Însă, pentru ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, cronice şi generate de criza pandemică, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 a forţat trecerea educaţiei în mediul online şi, dincolo de catastrofa educaţională pe care a cauzat-o, a adus în prim-plan nevoia de accelerare a unei întregi serii de reforme structurale - digitalizarea, personalizarea educaţiei, debirocratizarea, structurarea şi adecvarea curriculumului, concentrarea pe competenţe-cheie şi adaptarea la cerinţele actuale ale unei societăţi aflate în transformare.

De asemenea, pandemia a făcut şi mai vizibile clivajele între diversele medii sociale şi a acutizat pierderile din sistem, absenteismul, abandonul şcolar etc., motiv pentru care PSD a făcut din combaterea abandonului şcolar o prioritate asumată în programul său pentru Educaţie, în ideea în care România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere.

Pentru a atinge acest deziderat însă, trebuie să fim conştienţi că niciun copil nu poate învăţa cu burta goală. În prezent, se desfăşoară un program pilot, derulat în 150 de şcoli de stat, în care Guvernul finanţează distinct de bugetului Ministerului Educaţiei, masa caldă pentru elevi. PSD consideră că este necesară trecerea la o nouă etapă, respectiv gândirea unui program naţional, cu accent pe mediul rural - acolo unde doi copii dintr-o sută au abandonat şcoala, în timpul pandemiei -, care să fie finanţat din fonduri europene, cel puţin pe componenta de construcţie a facilităţilor necesare servirii mesei - cantină, mobilier, veselă, echipamente etc.

În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populaţiei, trebuie să motivăm şi să ajutăm fiecare copil în demersul de a-şi maximiza potenţialul, iar oferirea unei mese calde la şcoală se poate constitui ca o soluţie, printre altele, pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar.

Dacă suntem cu toţii de acord că România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate, pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situaţiilor de risc, dar şi de instrumente flexibile pentru corectarea acestora.

Prin urmare, măsurile care pot contribui la prevenirea fenomenului de abandon şcolar şi la combaterea analfabetismului funcţional în rândul elevilor sunt nu doar necesare, ci devin imperative, dincolo de orice dispută sau apartenenţă politică.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"29 mai - o zi a mulţumirii pentru românii de pretutindeni"

Ziua de 29 mai a fost despre românii din afara graniţelor ţării. Cu toate acestea, Ziua românilor de pretutindeni trebuie să devină o constantă în spectrul decizional. Zilnic, responsabilitatea noastră faţă de cetăţenii şi etnicii noştri din diaspora trebuie să se materializeze prin programe, politici şi măsuri concrete.

Acesta este raţionamentul pe care îmi bazez şi eu munca zilnică în Parlament. În numele tuturor celor care, în afara graniţelor, departe de casă îşi clădesc destinele, îşi ocrotesc familiile şi îşi sprijină, chiar dacă de la distanţă, ţara de origine. Prin mecanisme variate - de la asistenţa financiară alocată celor dragi de acasă şi până la proiecte antreprenoriale sau acţiuni culturale.

Această zi trebuie să fie, în schimb, şi despre mulţumire. Despre recunoştinţa pe care trebuie să le-o dedicăm acestor oameni, care ne consolidează economia, fac sacrificii remarcabile pentru familiile lor şi potenţează cu mândrie imaginea ţării. Pentru seriozitatea, profesionalismul, dedicarea şi talentul de care dau dovadă. Pentru că ei sunt cei mai relevanţi ambasadori ai noştri în comunităţile în care s-au stabilit, la dezvoltarea cărora participă în permanenţă.

Eforturile antreprenorilor români din străinătate, proiectele inovatorilor noştri remarcabili din afara graniţelor, cercetările experţilor noştri din centrele de referinţă la nivel mondial, perspectivele studenţilor noştri plecaţi, munca lucrătorilor noştri loiali şi harnici reprezintă un real patrimoniu pentru noi, un real reper în consolidarea soft power-ului românesc şi un bastion pe care trebuie să îl purtăm cu mândrie.

Suntem mândri de ei şi le mulţumim din suflete pentru munca lor! Ei ne reprezintă cu cea mai mare cinste şi suntem datori să dezvoltăm proiecte şi politici consistente pentru a-i sprijini. Fiecare zi ar trebui să fie zi a mulţumirii pentru aceşti oameni. Aşa cum spuneam, ei sunt cei mai performanţi ambasadori pe care îi avem. Iar munca lor, în interesul statului român, o depăşeşte cu mult pe cea a clasei politice.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Guvernul României, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, a adoptat H.G. pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "autostrada Bacău - Paşcani", judeţele Iaşi, Bacău şi Neamţ. Data de 6 iunie este termenul de primire a variantei finale de proiect tehnic, după care urmează ultimul pas aşteptat, şi anume licitaţia de execuţie. Finanţarea pentru execuţia lucrărilor aferente autostrăzii Bacău-Paşcani va fi asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Acest sector de 77 kilometri din autostrada A7 cuprinde 112 poduri, pasaje, viaducte, structuri casetate, 9 noduri rutiere, 4 parcări securizate, 4 parcări de scurtă durată, un centru de întreţinere şi coordonare, 50 de spaţii de încărcare pentru autoturisme electrice şi 140 de hectare de perdele forestiere cu rol de protecţie. Din cei 77 de kilometri, 30 kilometri vor fi pe teritoriul judeţului Iaşi, pe raza localităţilor Mirceşti, Hălăuceşti, Mogoşeşti-Siret, Stolniceni-Prăjescu şi Paşcani.

Autostrăzile Moldovei reprezintă o prioritate urgentă pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru filiala judeţeană PNL Iaşi care, prin reprezentanţii săi în Parlamentul României, în Guvern şi în administraţia publică judeţeană şi locală, fac toate demersurile pentru urgentarea procedurilor care vor rezulta în ducerea la îndeplinire a acestor obiective.

Orice kilometru de autostradă, care va eficientiza reţeaua de transport spre şi dinspre Moldova, este un câştig pentru regiunea noastră şi judeţul Iaşi, inclusiv.

Autostrada A7 nu este în competiţie cu celălalt proiect major mult aşteptat de ieşeni, respectiv autostrada A8, întrucât cele două urmăresc conectivităţi regionale diferite şi scopuri variate. Avem nevoie de autostrada A7 pentru conexiunea firească dintre regiunea de Nord-Est şi regiunea de dezvoltare Bucureşti - Ilfov, respectiv dintre capitala Moldovei şi capitala României. La fel ca A8, autostrada A7 are o deosebită importanţă strategică pentru dezvoltarea regiunii de Nord-Est, aceasta fiind cuprinsă integral la finanţare prin PNRR.

Legătura pe cale rutieră între Moldova şi Capitală este esenţială pentru relaţiile economice inter-regionale. Vreau să mulţumesc premierului României, Nicolae Ciucă, pentru susţinerea marilor proiecte de infrastructură rutieră pentru regiunea Moldovei şi administraţiei liberale de la Iaşi care a dat dovadă de toată deschiderea şi a depus toate eforturile necesare pentru urgentarea paşilor birocratici, astfel încât să punem în linie dreaptă cele două autostrăzi mult aşteptate de întreaga suflare ieşeană.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor de astăzi şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 130.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru - orele 10.00-11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; orele 11.00-11.30 - pauză; ora 11.30 - vot final, prezenţă fizică şi online; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Întreb liderii, dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma discuţiilor cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare, am stabilit să propunem plenului următoarea ordine de zi pentru astăzi şi prelungirea programului de lucru până la epuizarea tuturor acestor dezbateri pe aceste proiecte; sunt 7 sau 8.

E vorba de:

Poziţia nr. 4 - PL-x 60/2022 (Proiectul de Lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar);

Poziţia 5 - PL-x 173/2022 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A.);

Poziţiile 6, 7 şi 8 - PL-x 291/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân); PL-x 149/2019 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991) şi PL-x 426/2021 (Proiectul de Lege privind declararea zilei de 24 iunie "Ziua Iei");

Poziţia 9 - PL-x 244/2022 (Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.);

Poziţia nr. 13 - PL-x 21/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice);

Şi poziţia nr. 17 - PL-x 553/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române-TAROM" - S.A.).

În ordinea în care le-am citit.

Şi, repet, prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe toate aceste proiecte.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aveţi consens, da?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Se pare că da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu o intervenţie, tot la ordinea de zi.

Pl-x 14/2022, aflat pe poziţia 14 - Propunerea legislativă pentru modificarea art. 215 alin. (1) şi completarea art. 522 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă - să-l retrimitem la comisie, pentru două săptămâni.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aveţi consens?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Nu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, Pl-x 14/2022 - retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Scoatere de pe ordinea de zi, nu retrimitere!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Nu are raport, n-ai ce retrimite la comisie!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pentru - 103, contra - 28, o abţinere.

Pl-x 14/2022 a fost scos de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Chelaru?

Vă rog.

Pe procedură, solicitare.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am onoarea, distinşilor colegi!

Pe procedură.

Intervenţia mea vine să vă reamintească că undeva, în calendarul activităţilor publice, stă tăcută, necunoscută, o zi care celebrează o anumită categorie a acestei ţări, la ora actuală foarte importantă, dacă ne gândim la situaţia în care se găseşte, aş spune, umanitatea europeană de răsărit, şi nu numai.

Astăzi celebrăm Ziua rezervistului militar.

Probabil că mulţi dintre dumneavoastră, de aici, din sală, care v-aţi satisfăcut serviciul militar sau aţi trecut printr-o formă de pregătire, aveţi această calitate.

Îmi revine această obligaţie morală, dar mai ales o consider ca pe un comandament de conştiinţă, să aduc în atenţia publică valoarea acestui corp care este întotdeauna pregătit, sub jurământ, să răspundă chemării celor care astăzi ne conduc, în condiţiile în care acest lucru va fi necesar.

Rezervistul militar nu este neapărat numai cel care a trecut printr-o carieră strict militară. Aşa cum am mai spus-o, armata este trup din naţiunea română, fiinţă vie, ca atare, şi forţa ei vine exact din voinţa acestui popor de a lupta.

Marea armată, marea masă a armatei este în rezervă.

Şi aici, înainte de a încheia, mulţumindu-le celor care au stat de veghe şi sunt în continuare, să folosim termenul NATO, "full readiness" - în totală pregătire -, aş ruga pe veghetorii lideranţei româneşti să nu îi uite şi să îi trateze ca pe o anexă sau ca pe o povară socială, mai ales atunci când pentru cadrele militare în rezervă se pune problema acordării acelor drepturi meritate, şi nicidecum, pentru unii, considerate nesimţite.

Marea rezervă a Armatei Române se găseşte în poporul român.

Şi vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor colegi deputaţi, că aţi avut răbdarea şi mi-aţi îngăduit să aduc în discuţia publică acest moment aniversar.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Lasca Mihai.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Anunţul pe care vreau să-l fac este că, de azi începând, voi reprezenta şi voi face parte din Partidul Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc. (Aplauze. Râsete.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da.

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar; PL-x 60/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii-cadru nr. 153/2017 cu un nou articol, în sensul ca personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile să beneficieze de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţii, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, majorarea aplicându-se proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.

Totodată, proiectul vizează completarea Legii nr. 7/2006, în sensul că detaşarea sau transferul funcţionarului public se dispune, de regulă, doar în cadrul autorităţilor publice sau al instituţiilor publice prevăzute de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat în februarie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt înscrieri? Nu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu (din sală):

Ba da! Ba da!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt...?

(Doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu solicită să ia cuvântul.)

Apăsaţi, doamna deputat!

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Scuze, eram pe drum spre microfon!

Aş vrea să completez eu raportul pe care l-a citit domnul Solomon. Pentru că acele amendamente din anexă depăşesc cu mult obiectul iniţiativei legislative care era iniţial trecută prin Senat şi dezbătută în comisie, pentru funcţionarii parlamentari.

Şi aş vrea să clarificăm, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru plenul Camerei Deputaţilor, ce conţine în acest moment raportul de aprobare a PL-x 60/2022, şi anume.

Personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătăţii beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 25%.

Apoi, funcţionarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază cu 15%;

Personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază cu alţi 15%.

Personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază cu 15%.

Şi, ca să fie clar pentru toată lumea, în momentul în care se majorează salariul de bază cu 15% înseamnă, desigur, că se vor majora toate sporurile care se calculează procentual din salariul de bază.

Deci, în acest moment, PL-x 60 vine să înlocuiască ceea ce a promis acest Guvern că face, şi ministrul muncii, şi anume o grilă a salarizării unitare decentă, reparată, astfel încât atât funcţionarii publici, cât şi angajaţii din mediul public să nu mai ajungă mai în faţă cu creşterile, în funcţie de conexiunile politice pe care le au sau de presiunea politică pe fiecare minister.

Asta este ceea ce e în acest moment în raportul PL-x 60.

Şi o să urmeze mai departe încă un PL-x cu alte creşteri, pentru că, nu-i aşa, ştim deja din declaraţiile ministrului finanţelor că dumnealui nu consideră că mediul privat este cel care hrăneşte bugetul de stat, ceea ce este o greşeală de logică, o greşeală de înţelegere economică.

Şi, din păcate, presiunea crescută pe...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

...bugetul de stat...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...doamnă deputat.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

...generează şi o presiune suplimentară pentru antreprenorii din România, care nu o să mai poată concura cu salarii pentru care trebuie să genereze de unii singuri valoare, cu aceste salarii crescute în mediul public şi la stat, în special în judeţele cu criză a resursei umane. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Violeta Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună dimineaţa tuturor!

Cum bine spune colega mea, Oana Ţoiu, de la un alineat care a plecat de la un raport al Curţii de Conturi ce atrăgea atenţia Camerei Deputaţilor că a făcut nişte plăţi neconforme cu grila de salarizare, s-a ajuns la 22 de pagini de amendamente, ca să crească salariile în două ministere.

Sincer, nu vă e puţin jenă?

Despre ce reformă a administraţiei şi a salarizării vorbiţi dumneavoastră, care aveţi majoritatea, în condiţiile în care introduceţi tot felul de "şopârle" în proiecte care se referă la un punct distinct şi de la care daţi sporuri şi măriţi salariile în sistemul public?

Spun aici ca să rămână spus - nu veţi face nicio reformă a salarizării în sistemul public, aşa cum, v-am spus ieri, nu veţi face nicio reformă administrativ-teritorială! Pur şi simplu vă bateţi joc!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu...

Pe procedură, domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O scurtă intervenţie.

Nu e vorba de majorare de sporuri sau salarii. Este vorba de o echilibrare a sporurilor între ministere.

Două ministere - Ministerul Culturii şi Ministerul Transporturilor - nu aveau acelaşi nivel al sporurilor cu celelalte ministere.

Considerăm oportun ca, având în vedere investiţiile în PNRR, şi nu numai, pentru Ministerul Transporturilor, minister pe care l-a condus şi actualul dumneavoastră preşedinte de partid, şi mă aşteptam ca pentru foştii colegi din minister să aibă mai multă deschidere, să aibă şi ei măcar nivelul sporurilor pe care îl au celelalte ministere.

Iar despre cultură, dacă USR se împotriveşte majorării sau echivalării sporurilor între ministere, Ministerul Culturii şi alte ministere, având în vedere nivelul subfinanţat al culturii din ultimii 30 de ani în România, mi se pare cel puţin ciudat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Seidler Cristian, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

Avem în faţă cea de a treizeci şi treia modificare a Legii salarizării unitare.

Asta ne spune două lucruri - cât de bine a fost făcută de la bun început şi, mai apoi, cum diverşi miniştri, având diverse "intrări", pe la majoritatea parlamentară, pe la premier, au reuşit pentru ministerul lor.

Şi, nu, domnule, nu toate ministerele au aceste sporuri...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Toate! Toate!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...doar şapte dintre ele aveau pentru complexitatea muncii.

Până acum, cei de la Cultură şi cei de la Transporturi nu aveau munca complexă. Imediat după ce va fi promulgată această lege, munca lor va deveni peste noapte complexă. (Vociferări.)

Evident, nu este aşa.

Evident, nu doar la cele şapte plus două ministere munca este complexă.

Acestea sunt nişte sporuri inventate, nişte măriri salariale sub o formă falsă, pe influenţă politică, strict pe influenţă politică a conducătorilor, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, ministerelor respective.

O asemenea politică salarială făcută pe genunchi nu poate fi susţinută. Şi, de altfel, dovada că nu poate fi susţinută este:

a) faptul că suntem la a treizeci şi treia modificare a acestei legi; şi

b) faptul că nu aveţi bani, de fapt, pentru aceste chestiuni. Pentru că atunci când am întrebat care este impactul financiar s-a ridicat din umeri. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E foarte clar că, atât la Ministerul Transporturilor şi mai ales la Compania Naţională de Autostrăzi, cât şi la Ministerul Culturii, în ultima vreme, pentru cei care cunosc exact situaţia, există plecări masive.

Iar în cadrul CNAIR-ului problema a devenit chiar cronică, pentru că România se pregăteşte să implementeze pe PNRR partea de infrastructură rutieră, iar specialiştii - puţini, câţi au mai rămas, şi care se formează foarte greu, în ani - pleacă spre zona privată sau migrează spre ministere unde aceste sporuri sunt aplicate.

E foarte clar că trebuie să-i păstrăm pe aceşti specialişti, pentru că un inginer de drumuri, un inginer constructor nu se formează aşa de uşor cum cred unii, peste noapte, iar în momentul în care i-ai pierdut e foarte greu să mai duci la finalizare proiectele de mare infrastructură.

Din acest punct de vedere, aceste prevederi sunt bine-venite.

Iar dacă şi la Cultură ne plângem că lucrurile pot merge mai bine înseamnă că, tot aşa, ipocriţi, unii susţin cultura doar când o fac din raţiuni electorale.

Vă mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri.

La titlu, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 18, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Înainte de a merge mai departe, permiteţi-mi să salut un grup de elevi de la Şcoala Primară "Colibri" din judeţul Constanţa, aflaţi în balcoane! (Aplauze.)

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A.; PL-x 173/2022; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

Domnul Constantin Ştefan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2022 pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic Oltenia

Acest ajutor de stat acordat Complexului Energetic Oltenia este pentru a asigura finanţarea achiziţiei certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2025, cât şi pentru a-şi diversifica producţia de energie electrică.

Vorbim de Complexul Energetic Oltenia ca despre o companie strategică, care poate să producă energie electrică, indiferent de condiţiile meteorologice şi de contextul geopolitic, având resursele necesare să funcţioneze 15-20 de ani de acum încolo, indiferent de condiţiile meteorologice, asigurând totodată securitatea internă a României, cât şi securitatea, având în vedere conflictul de la Est.

Pentru acest lucru vă rog să avizaţi pozitiv acest proiect de ordonanţă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru politică economică, pentru raport.

(Domnul deputat Costel Neculai Dunava şi domnul deputat Ilie Toma vin la tribună.)

Vă rog, domnule Toma. (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Nu vă certaţi!

Domnul Ilie Toma:

Nu, nu ne certăm, n-avem nicio apăsare, dimpotrivă, în Partidul Social Democrat colegii colaborează întotdeauna.

Mulţumesc mult de tot.

Raportul comun pentru adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A.

Iniţiativa legislativă vizează aprobarea acordării unui ajutor de restructurare în favoarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A., astfel cum a fost autorizat prin decizia Comisiei Europene, la final de ianuarie 2022.

În acest sens, se autorizează Ministerul Finanţelor să garanteze, pe o perioadă de 9 ani, în numele şi contul statului, la solicitarea Societăţii, unul sau mai multe împrumuturi contractate de beneficiar, în limita sumei de 195,8 milioane de euro, cu titlu de ajutor de stat. Garanţia de stat va acoperi în procent de 100% valoarea împrumutului.

Totodată, prin actul normativ se aprobă participarea statului prin Ministerul Energiei la majorarea capitalului social al Societăţii prin aportul în numerar, cu suma reprezentând echivalentul în lei a 180 de milioane de euro, iar acţiunile emise de Societate în schimbul aportului în numerar la majorarea capitalului social revin statului român şi sunt administrate de Ministerul Energiei, care exercită calitatea de acţionar în numele statului.

Membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A" cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbatere.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Trei minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trei minute - timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

145 de voturi pentru, 2 contra.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Manta Claudiu, PSD, vă rog.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Astăzi avem spre dezbatere şi adoptare un proiect de lege extrem de important pentru funcţionarea Complexului Energetic Oltenia. Şi, dacă vreţi, un proiect de lege care poate să salveze Sistemul Energetic Naţional, care trece printr-o criză pe care o cunoaştem cu toţii.

Practic, ceea ce trebuie să votăm astăzi, şi sper că o vom face într-un număr cât mai mare, este o ordonanţă de urgenţă prin care se acordă un ajutor de restructurare în sumă de 535 de milioane de euro, pentru 2022, pentru Complexul Energetic Oltenia.

Vreau să vă spun că acest colos energetic de care depinde însăşi funcţionarea şi, dacă vreţi, existenţa economică a unei întregi regiuni, trece printr-un program dur de restructurare, program de restructurare aprobat de Comisia Europeană, şi este nevoie ca statul, aşa cum a făcut-o şi în alte dăţi, să se implice în ajutorarea acestui complex energetic care furnizează peste 25% din energia electrică a acestei ţări.

Printr-un amendament pe care l-am formulat noi, parlamentarii PSD de Gorj, practic, lăsăm o parte din acest ajutor de stat care a fost neconsumat la dispoziţia Complexului Energetic Oltenia, pentru a-şi putea achiziţiona certificatele de carbon necesare conformării la obligaţiile de mediu.

Pentru că trebuie să ştim un lucru - creşterea aceasta explozivă a preţului la energia electrică se datorează inclusiv acestor obligaţii de mediu pe care Complexul Energetic Oltenia trebuie să le respecte la fel ca şi alţi producători.

Deci, practic, acest amendament pe care l-am propus împreună cu preşedintele Mihai Weber şi cu colegul senator Rujan lasă o parte din aceşti bani şi în acelaşi timp dă o lovitură speculatorilor de certificate de CO₂, pentru că preţurile acestor certificate cresc foarte mult spre sfârşitul anului, iar lăsând aceşti bani la dispoziţia Complexului, ei pot să-şi achiziţioneze certificatele mai devreme, astfel încât să plătească mai puţin.

E o lege bună, e o lege care ajută Complexul Energetic Oltenia şi care poate să contribuie la siguranţa şi securitatea energetică a Sistemului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Botez, Grupul USR, vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am dezbătut în Comisia pentru politică economică, am aprobat, am votat pentru acest proiect care va ajuta Complexul Energetic Oltenia.

În alte rânduri, am dezbătut în plenul Parlamentului şi alte ajutoare pe care le-am acordat, şi pentru Valea Jiului, şi pentru Munţii Apuseni, pentru locuitorii din Munţii Apuseni, pentru cei din Delta Dunării, şi pentru alte zone pe care noi le-am identificat, defavorizate, sau alte entităţi care aveau nevoie de suportul statului.

Eu sunt deputat de Vaslui. În judeţul Vaslui, o componentă importantă a economiei locale este agricultura. Şi vreau să vă spun şi dumneavoastră şi reprezentanţilor Guvernului care sunt aici - agricultura are nevoie de susţinere, iar în judeţul Vaslui ce este foarte important, şi nu cred că este o nevoie doar a judeţului Vaslui, avem nevoie de depozite, să putem depozita acolo şi să nu vindem direct de pe tarla cerealele pe care le producem; avem nevoie de spaţii de depozitare pentru legume şi fructe.

Vă cer să ne uităm mai atent către această zonă şi să găsim resurse pentru a ajuta agricultura. Pentru că este esenţial, şi pentru economie, dar şi pentru oamenii care încă se ocupă într-o bună măsură cu agricultura şi încă au drag de pământ şi au drag să lucreze şi o fac din ce în ce mai bine, însă e nevoie de resurse pe care să le redirecţionăm către depozitare.

Vă mulţumesc.

USR o să voteze proiectul de lege pe care îl dezbatem şi la fel sper să faceţi şi dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul AUR va vota acest împrumut acordat de stat către Complexul Energetic Oltenia.

Şi vreau să subliniez absurditatea acestor situaţii în care ajungem, adoptând nişte legislaţii absurde, cum este acel "Fit for 55", bazate pe o ideologie care nu are legătură cu realitatea, prin care se creează o birocraţie extrem de costisitoare, ajungem să taxăm industria energetică în mod nejustificat, să o aducem într-o stare de faliment, pentru ca apoi să venim să facem pe salvatorii.

Trebuie să facem o diferenţă foarte clară între restructurare, retehnologizare, scăderea poluării şi certificatele de carbon, care sunt o absurditate, care dau loc la speculaţii. Aşa cum bine au spus colegii mei de dinainte, există speculatori de certificate verzi.

Şi mă miră, până la urmă, mă miră...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...unanimitatea acestui vot, pentru că finanţăm... finanţăm o industrie bazată pe combustibili fosili, care nu poate să facă faţă cerinţelor absurde ale certificatelor verzi, lucruri pe care doar Grupul AUR le-a taxat şi doar Grupul AUR ar fi îndreptăţit să voteze pentru o asemenea lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 19, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Salutăm prezenţa delegaţiei Grupului parlamentar de prietenie cu România al Parlamentului Republicii Italiene, aflată în balcoane!

Mulţumesc. (Aplauze.)

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân; PL-x 291/2022; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor?

Domnule Scripnic, sunteţi iniţiator? Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru administraţie sau al Comisiei pentru agricultură, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 18 mai 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 395 din 11 aprilie 2022.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă, conform avizului nr. 1682 din 22 martie 2022.

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate, în data de 31mai 2022.

În conformitate cu prevederile art. 56 şi 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, domnul Dănuţ Păle, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, cu amendamente admise redate în anexa la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpul, propuneţi, vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Timp de dezbatere, domnule preşedinte, 3 minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trei minute - timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

137 de voturi pentru, două abţineri şi două voturi contra.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnule Scripnic, vă rog.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin acest proiect de lege se preconizează crearea unui cadru legal care să permită implicarea şi a consiliilor judeţene în organizarea şi finanţarea din bugetul propriu a campaniilor de sterilizare a câinilor.

AUR susţine orice proiect de lege care se adresează iubitorilor de animale, suntem pentru protejarea animalelor şi considerăm că este necesară prezenţa unui cadru legislativ care să permită implicarea activă, organizată şi legală a reprezentanţilor judeţeni.

De aceea, Grupul AUR va vota pentru implementarea acestui proiect legislativ.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea PNL, domnul Laurenţiu Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect bun. Cred că i-ar fi trebuit mai multe elemente de pragmatism. Faptul că consiliile judeţene pot analiza şi decide oportunitatea, într-adevăr, e un fapt care este ancorat în realitate.

Impactul câinilor fără stăpân nu mai e acela din anii 2000, dar încă există, e prezent.

Sunt consilii judeţene care au deja astfel de activităţi instituţionalizate.

Dar cred că ar trebui să venim cu un punct de vedere pragmatic, în sensul în care, acolo unde consiliul judeţean nu organizează această activitate de gestionare a câinilor fără stăpân, să intervină şi să sprijine financiar, nu ştiu, un 25% din această activitate pe care o desfăşoară municipalităţile. Pentru că transhumanţa câinilor fără stăpân a rămas încă valabilă şi se transferă dintr-o comunitate în alta şi, atunci, igienizarea, deratizarea întregului judeţ este şi în interesul consiliului judeţean.

Deci cred că ar trebui să fie o aplecare pragmatică asupra acestei activităţi şi consiliile judeţene să intervină financiar asupra comunităţilor care gestionează astfel de activităţi, aducând, aşadar, un plus pentru întregul judeţ.

Grupul deputaţilor liberali din Cameră va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 11, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 149/2019.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru raport, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, prin adresa PL-x 149/2019, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991, în sensul exceptării de la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan pe care urmează a fi amplasate sere, solare şi răsadniţe.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu amendamente admise redate în anexa prezentului raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Proiectul a pornit ca o iniţiativă foarte bună a colegilor mei.

Este o iniţiativă care viza următorul lucru - facilitarea construcţiilor de răsaduri, de răsadniţe, de solarii, sere.

Era foarte important să dăm posibilitatea acestor amenajări să fie permise în condiţii mult mai uşoare de lege.

Aceasta era iniţial ideea colegilor care au depus acest proiect.

Repet, e vorba de solarii, sere, răsadniţe.

E, ce s-a întâmplat la comisii - au apărut între cele... amenajările care ar trebui facilitate pe terenuri agricole şi următoarele construcţii - bungalouri, pensiuni agroturistice. Ceea ce înseamnă că se va permite construirea, pe terenurile agricole, de pensiuni, de bungalouri, până la urmă, se vor transforma în case de vacanţă.

Deci o asemenea idee vine în contradicţie flagrantă cu iniţiativa legislativă, cu ceea ce au avut în vedere iniţiatorii şi, în loc să ajutăm agricultura, nu facem decât să sabotăm terenurile agricole şi agricultura.

Adică, şi aşa aceste terenuri agricole sunt fărâmiţate excesiv, dacă mai permitem ici-colo, şi anticipez să fie în multe locuri totuşi aceste construcţii - case de vacanţă, pensiuni agroturistice, bungalouri -, nu înseamnă decât că într-o perioadă în care trebuie să fim foarte atenţi la cum avem grijă de aceste...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...terenuri agricole...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...finalizaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...nu înseamnă decât că sabotăm activitatea agricolă.

Aşa încât, în varianta aceasta nu putem vota iniţiativa.

Vom susţine renunţarea la acel amendament deosebit de nociv, în momentul în care se vor discuta amendamentele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, PSD, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În urmă cu aproximativ jumătate de an, a fost adoptat un proiect de lege, în plenul Camerei Deputaţilor, prin care tot ce înseamnă dezvoltare de ferme agricole la nivelul României să poată să fie făcut în extravilan, fără să existe un PUZ.

Acest fapt înseamnă minus jumătate de an timp pierdut pentru agricultorii din România şi înseamnă minus 10.000 de euro cheltuiţi aiurea de aceşti agricultori.

Astăzi, prin acest amendament depus la acest PL-x de Grupul parlamentar al PSD, se face un lucru extrem de important pentru tot ce înseamnă dezvoltarea turistică a România, şi anume faptul că se poate ca începând de astăzi, prin adoptarea acestui proiect de lege, să ajungem la situaţia în care în extravilan să poată să fie construite agropensiuni şi bungalouri, în forma în care avem doar o simplă autorizaţie de construcţie, din partea primăriei, emisă în condiţiile legii şi respectării tuturor prevederilor legale.

E o formă prin care se dă dreptul antreprenorilor români, oamenilor care vor să investească în turism, să facă acest lucru fără să fie blocaţi într-un hăţiş legislativ foarte complex şi complicat şi prin care de astăzi înainte putem spune că România va avea un nou start în ceea ce priveşte agroturismul din ţară, dezvoltarea economică de jos în sus şi punerea pe harta priorităţilor a agroturismului şi a producătorilor locali.

Prin urmare, vă invit să votaţi acest proiect de lege în forma în care este prezentat, cu amendamentele admise venite din partea Comisiei pentru cultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Loránd-Bálint, UDMR, vă rog.

(Domnul deputat Nicolae Giugea vine la tribună.)

Domnul Nicolae Giugea:

Dacă ar fi să mă refer la...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Giugea...

Domnul Nicolae Giugea:

...discursul...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Giugea...

Domnul Nicolae Giugea:

...dinaintea mea...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...am dat cuvântul altui deputat, nu dumneavoastră.

Domnul Nicolae Giugea:

Păi, eu eram la rând.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Poftim?

Domnul Nicolae Giugea:

Eu eram la rând.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La final, domnule deputat. (Vociferări.)

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul UDMR susţine această iniţiativă legislativă.

Considerăm că realizăm cadrul legal pentru construirea de sere şi solarii în extravilan, nemaiscoţând din circuitul agricol, fără eliberarea documentaţiilor urbanistice.

Astfel, eu cred că realizăm o treabă bună. O treabă bună pentru fermierii români. Pot să acceseze fonduri europene într-o perioadă mult mai scurtă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, Flucuş Dumitru, vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

AUR susţine acest proiect, deoarece este un proiect care vine în sprijinul cetăţenilor, în sprijinul micii gospodării.

Evident că în această situaţie în care se pune accent pe producţia de hrană este mult mai uşor ca să se debirocratizeze formularistica şi să se permită construcţia de răsadniţe şi de solarii şi de sere, de construcţii nepermanente, într-un mod mai uşor.

De asemenea, susţinem şi amendamentul propus, deoarece vine în sprijinul cetăţenilor de la ţară.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte scurt.

Şi noi, Grupul AUR, după cum a accentuat colegul nostru, Dumitru Flucuş, susţinem acest proiect de lege, inclusiv amendamentul, inclusiv construirea de bungalouri şi agropensiuni şi aşa mai departe, pentru că altfel ajungem la o situaţie absurdă.

Suntem de acord să scoatem din circuitul agricol 50 de hectare, nu, de teren agricol productiv, pentru investiţii în aşa-zise parcuri verzi, de energie verde, da, dar nu-l lăsăm pe ţăranul român să îşi facă o agropensiune. Nu este absurd? Este o absurditate.

Ca atare, noi susţinem, în primul rând, ţăranul român, investitorul român şi toate activităţile economice care decurg de aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Florian-Emil, din partea PNL, vă rog.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie, în primul rând, să vă spun că România are 14,7 miliarde de euro în perioada 2023-2027 prin Planul Naţional Strategic, investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală.

Satul românesc înseamnă atât investiţii în activităţi agricole, cât şi investiţii în activităţi non-agricole.

Dacă până acum un proiect ajungea la maturitate..., practic, de la semnarea contractului până la începerea execuţiei unui proiect în agricultură dura undeva la 1,2 ani, eu cred că o astfel de măsură şi alte măsuri pe care Parlamentul României le va adopta vor simplifica foarte multe procedurile şi România va accelera absorbţia şi ne vom câştiga independenţa de hrană. Pentru că România încă are un deficit de balanţă comercială semnificativ. Am recuperat foarte mult în 2020 şi 2021, de la două miliarde de euro la 700 de milioane de euro.

Şi eu cred că industria agroalimentară din România poate reprezenta un motor de creştere economică.

Şi satul românesc are nevoie de astfel de iniţiative legislative, indiferent de coloratura politică, pentru că, de ce nu, România trebuie să fie un jucător important pe piaţa agroalimentară europeană, ţinând cont şi de contextul geopolitic în care ne aflăm.

Şi am încredere că astfel de proiecte de acte normative, odată adoptate, vor simplifica viaţa fermierilor şi investitorilor din industria alimentară românească, motiv pentru care Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea acestui proiect de act normativ.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Giugea Nicolae.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Giugea:

În viaţa asta am învăţat să vorbesc despre ce mă pricep.

Că am auzit de... - domnule, astfel se pun bazele agroturismului.

Nu ştiu dacă cineva face turism în sere şi solarii şi în răsadniţe. Că s-a vorbit de treaba asta, da? (Râsete.)

Or, marcăm un nou început acum - bungalou pentru prelucrarea cărnii, bungalou pentru prelucrarea laptelui - la asta se pun bazele, în momentul de faţă, prin acest proiect de lege.

Dar poate reuşim să intrăm într-o stare de normalitate, fiindcă până în momentul de faţă am avut autorizaţii pentru gospodării anexe, iar acolo unde trebuiau depozitate sapele, roaba şi celelalte a apărut un salon de 400 de... petreceri, de evenimente, de 400 de locuri; unde era prevăzut bazinul pentru ape pluviale, de fapt, e o piscină; şi câte şi mai câte minunăţii!

Poate intrăm într-o stare de legalitate, de normalitate.

Eu cred că ar trebui retrimis la comisie şi puţin rectificat acest proiect de lege, fiindcă sunt multe care se bat cap în cap în toate amendamentele, între ele, acolo, care au fost depuse. Unele care au de a face cu agricultura, unele care n-au nimic de a face cu agricultura.

Să venim noi în momentul de faţă să spunem că nu există agropensiuni în România înseamnă că nu trăim în România, habar n-avem, nu ne cunoaştem ţara.

Domnule preşedinte,

Propun retrimiterea, pentru două săptămâni, la comisie, a acestui proiect de lege. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pe procedură, domnul lider de grup, din partea PNL, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Vă mulţumesc.

Vă rugăm să ne acordaţi o pauză de 5 minute pentru consultări între liderii de grup.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pauză - 5 minute.

(Consultări.)

Vă rog, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În urma consultării avute între liderii de grup, vă propunem şi vă rugăm să luaţi act de retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a acestei propuneri legislative, urmând a se veni cu precizări în cadrul amendamentelor deja admise în comisie.

Proiectul în sine este corect pe fond, însă unele amendamente trebuie, în mod evident, detaliate.

Acesta este motivul pentru care Comitetul liderilor a decis retrimiterea la comisie.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 24 iunie "Ziua Iei"; PL-x 426/2021.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri?

Domnule Făgărăşian, sunteţi iniţiator?

Da, vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ia românească s-a dovedit a fi unul dintre cei mai buni ambasadori la nivel internaţional pentru tradiţia şi cultura românească.

Ia românească stârneşte amintiri frumoase în fiecare dintre noi despre cât respect au purtat părinţii şi bunicii noştri acestei creaţii populare.

Ştim cu toţii că ia românească se coase de mână şi este un efort creator deosebit, care poate dura chiar şi luni de zile.

Chiar dacă ia s-a aflat în permanenţă ameninţată de creaţiile vestimentare moderne trebuie spus că din frumuseţea iei româneşti s-au inspirat importante case de modă din întreaga lume, ia fiind apreciată pe toate continentele.

Mă bucură faptul că astăzi oficializăm sărbătorirea iei pe 24 iunie, zi în care oricum românii din toate colţurile lumii îmbrăcau această frumuseţe vestimentară inegalabilă pentru a cinsti o sărbătoare religioasă importantă pentru creştinii ortodocşi, Drăgaica sau Sânzienele.

Deputaţii Partidului Naţional Liberal vor vota pentru adoptarea acestui proiect şi îmi exprim speranţa că ia românească va intra cât mai curând în lista UNESCO, după ce ţara noastră, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul de înscriere.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Raportul Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

Vă rog.

Domnule Chelaru, citiţi raportul?

Raportul comisiei, avem nevoie de el mai întâi.

Avem pe cineva de la Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă?

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Proiectului de Lege privind declararea zilei de 24 iunie "Ziua Iei"

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege privind declararea zilei de 24 iunie "Ziua Iei", cu amendamente admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Predescu Ana-Loredana, din partea PSD.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu păstra tradiţiile, dă-le mai departe! Este crezul meu şi cred că este de datoria noastră să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a pune în valoare bijuteriilor noastre culturale.

Poate că acest subiect de pe ordinea de zi de astăzi pare o banalitate, în contrast cu situaţiile stringente care ocupă agenda publică: economie, inflaţie, război şi lista poate continua, dar chiar dacă acest subiect poate părea secundar ţine totuşi de rădăcinile noastre, ţine de patrie, de istorie, de meşteşuguri, de datinile şi de obiceiurile noastre, dar mai ales ţine de identitatea noastră.

Având în vedere că există Ziua Universală a Iei, un eveniment independent, iniţiat şi coordonat încă din 2013 de Comunitatea "La Blouse Roumaine" şi de atunci Ziua Universală a Iei a reuşit să unească români de pe şase continente, 50 de ţări şi peste 100 de localităţi din întreaga lume, declanşând o adevărată mişcare culturală pentru promovarea valorilor culturale româneşti şi universale, cu atât mai mult cred că este de datoria noastră ca în ţara de geneză a iei să avem o zi naţională dedicată acesteia, ca un prilej de a transmite mai departe identitatea naţională şi tradiţiile.

Şi aşa cum cuvântul "dor" este unic în lume şi nu se poate traduce, la fel este şi cuvântul românesc "ie", un element care ne defineşte şi totodată ne oferă unicitate.

Închei prin a-mi declara încrederea şi speranţa că alături de votul dumneavoastră vom avea parte de celebrarea unei zile naţionale dedicate iei.

Mulţumesc tare mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Chelaru Mircia, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Încep prin a mulţumi cu sinceritate colegilor din Comisia UNESCO, indiferent de apartenenţa la spectrul politic, de la dreapta spre stânga sau viceversa, toţi au semnat ca iniţiatori declararea zilei de 24 iunie Ziua românească a Iei, pentru că, după cum o să vedeţi, ia, ca şi patrimoniu universal, va fi acceptată, este pe dosarul în lucru pentru a fi acceptată în patrimoniul UNESCO.

Dragii mei,

Ia nu este doar un simplu obiect vestimentar îmbrăcat la zile de sărbătoare sau mai curând în portul zilnic de către cel ce reprezintă inima acestei naţiuni, ţăranul român, şi, mai nou, cel care preia această vestimentaţie dintr-un motiv sau altul.

Pentru noi, identitarii, pentru cei care ne batem pentru profilul identitar al acestei naţiuni, ia este un memorial al timpului şi al ancestralităţii noastre. Vorbesc de ancestralitate pentru că ea vine dintr-un adânc al timpului. Mulţumesc în cele din urmă ultimei concluzii date de Guvernul României care lasă la latitudinea Parlamentului să hotărască oportunitatea votării acestei legi, pentru că au fost unele semne de întrebare, aşa-zise semne de întrebare.

Este arhetipul vestimentar al identităţii noastre. Vă rog să reţineţi cum sună în limba română "grai", "strai" şi "trai". Aceasta este forma care ne defineşte şi ne produce o diferenţă specifică faţă de celelalte populaţii, popoare sau naţiuni.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Mircia Chelaru:

Nu cerem o lege, nu am trecut la o anumită lege pentru a impune portul iei, ci pentru a recunoaşte valoarea acesteia în interiorul naţiunii române şi consfinţeşte acest brand de ţară.

De ce vă spun acest lucru? Pentru că, iată, renumita "La Blouse Roumaine", pe care a îmbrăcat-o Regina Maria, cu care a negociat inclusiv 4 iunie - se apropie repede 4 iunie! - Trianonul, este şi purtătoare de noroc, şi protectoare, din acest punct de vedere, în tradiţia şi mintea românului.

De aceea, domnule preşedinte de şedinţă, închei, la sugestia dumneavoastră şi la obligativitatea timpului, să lansăm acest proiect al bunului universal, un proiect al românilor, ca o revanşă, şi în acelaşi timp ca o recompensă de suflet şi de cultură şi de civilizaţie românească.

Haideţi să îmbrăcăm Europa în ie!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu, dacă sunt intervenţii sau observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, 1-3, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 244/2022.

Din partea iniţiatorilor?

Doamna Murariu, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să ne imaginăm că în anul de graţie 2022, după ce stai mulţi ani în proces ajungi la finalul procesului şi soliciţi instanţei să-ţi comunice hotărârea judecătorească exclusiv pe email şi răspunsul este unul surprinzător pentru anul 2022: "Nu se poate!".

De ce? Pentru că aşa prevede legislaţia.

Ei, bine, prin acest proiect exact acest lucru vrem să-l modificăm. Persoanele care doresc şi au adresă de email să poată să primească hotărârea judecătorească exclusiv pe email, fără hârtie, fără ştampilă, fără timp pierdut, fără factor poştal. Toate acestea sunt absolut normale pentru anul 2022.

Însă cu fiecare dintre aceste proiecte prin care încercăm să ajutăm justiţiabilii şi totodată să degrevăm instanţele de judecată, noi facem paşi care în realitate sunt destul de mici.

Ce trebuie făcut ca să se mişte sistemul judiciar mai bine ţine de Ministerul Justiţiei şi o "urlă" sistemul judiciar. Trebuie ocupate posturile de magistraţi, trebuie suplimentate schemele de personal la magistraţi şi grefieri şi trebuie făcute odată. "Urlă" sistemul judiciar. Haideţi să facem aceşti paşi, acest proiect împreună şi rog Ministerul Justiţiei, am rugat şi la Legea bugetului, rog şi acum, şi o să insist până când o să se conştientizeze şi o să se facă! Nu privilegii noi pentru magistraţi, ce se întâmplă în ziua de azi, nu! Noi posturi ca să facă faţă sistemul.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Consiliul Economic şi Social a avizat proiectul de lege.

Guvernul nu susţine.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 134/2010, în sensul introducerii art. 1.541 referitor la comunicarea hotărârilor judecătoreşti, din oficiu, prin poşta electronică.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu avem înscrieri la dezbateri generale.

Nefiind amendamente,...

(Domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Leoreanu?

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, cred că e un lucru bun care se întâmplă şi dacă tot vorbim de transmiterea rapidă a informaţiilor, dacă vorbim de digitalizare, informatizare, este un element care aduce ceva în plus şi la modul concret, nu doar ca poveste, aşa cum erau prin anii ʾ80, când automatizam camioanele, apăsam pe un buton şi ne sărea manivela în mână cu care să pornim motorul.

Efectiv aici e transmiterea hotărârilor judecătoreşti pe cale electronică, prin poşta electronică, e un mijloc rapid, e un mijloc modern şi cred că este în beneficiul legii acest lucru.

Şi, uşor, uşor, orice început e mai greu, le va veni poate mai greu la început, dar vor intra în rutină la un moment dat şi cu aceste sisteme moderne de transmitere a informaţiilor, în speţă privind hotărârile judecătoreşti.

Grupul liberal din Camera Deputaţilor va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR va susţine acest proiect de lege, îl considerăm unul benefic şi prin prisma propriei mele experienţe, aşa este, de foarte multe ori sistemul judiciar opune rezistenţă unor schimbări. În momentul acesta, curios, se comunică citaţii pe email, dar refuză să comunice hotărârile. De multe ori le redactează chiar şi după doi ani de zile, am un caz, un exemplu.

Deci felicitări iniţiatorilor!

Grupul AUR va susţine proiectul legislativ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 21/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Capitolul I al Anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul includerii profesorilor-antrenori din cadrul grupurilor sportive şcolare şi universitare în categoria personalului didactic care beneficiază de o majorare cu 10% a salariului de bază, sporul de dirigenţie, cum ar veni.

Face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat, în şedinţa din 2 februarie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune Camerei Deputaţilor adoptarea raportului cu amendamentele prezentate în anexă.

În urma depunerii raportului, Departamentul Legislativ a făcut următoarea observaţie.

Şi, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, s-o citesc?

Întrucât prevederile art. I şi art. III se referă la modificarea şi completarea Legii nr. 153/2017 pentru respectarea exigenţelor impuse de normele de tehnică legislativă ar trebui ca prevederile art. III să se reformuleze ca puncte în cuprinsul art. I.

Astfel, textul art. I va deveni punctul 1. Punctul 1 de la art. III va deveni punctul 2 din art. I, iar punctul 2 din art. III va deveni 3 în art. I.

În final, nr. 4 va fi eliminat, fiind preluat de punctele 2 şi 3 în cuprinsul art. I, respectiv nr. crt. 2.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt înscrieri.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu?

Domnul Seidler.

Vă rog.

Dacă aţi apăsa din timp am fi mult mai operativi, să ştiţi!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În momentul celor mai mari crize financiare din ultimii 30 de ani, crize pe care fie le-a provocat, fie nu a făcut nimic să le prevină, PSD s-a aflat în opoziţie.

A venit mai apoi la putere şi a pretins că a dat şi a rezolvat crizele. În realitate a luat cu două mâini şi a dat cu o mână, pretinzând mai apoi poporului să-i mulţumească, aşa cum se pretindea şi înainte de 1989, când era un unic partid la putere.

De data asta însă, PSD sunteţi la guvernare şi măsurile pe care le propuneţi se vede clar că sunt haotice, că sunt făcute pe "genunche". Acest raport a fost discutat în comisie, în această dimineaţă, acum - nici n-aş spune câteva ore -, ci mai degrabă acum câteva minute.

Dacă Proiectul de Lege privind abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost declarat neconstituţional, pentru că ar fi fost discutat - vezi, Doamne - prea pe repede-nainte în Parlament, acest proiect de lege ar trebui să fie supraneconstituţional.

În realitate proiectul acesta chiar este neconstituţional, pe motiv de bicameralism, pe motiv de procedură.

Dar, dincolo de asta, e foarte important de spus că dacă anteriorul proiect de lege, PL-x 60, era a 33-a modificare a Legii salarizării, acest proiect de lege, la fel de neconstituţional, de altfel, ca PL-x 60, este a 34-a modificare a Legii salarizării, ceea ce, voi spune încă o dată, arată cât de "bună" a fost legea, pe de o parte, şi cât de heirupiste şi habarniste sunt măsurile luate ulterior de modificare a acestei legi. Impactul bugetar, în cazul acesta, fiind, la fel, o mare necunoscută. Iată, dacă vreţi, al treilea motiv de neconstituţionalite.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Aşadar, dacă vreţi să faceţi bine unor oameni, faceţi-o ca lumea, gândit, şi nu pe pile şi relaţii politice, şi mai ales nu mai pretindeţi că salvaţi ceva, când aceste măriri, dacă s-ar aplica de mâine, nu acoperă decât o mică parte din inflaţie.

Asumaţi-vă, dragi colegi de la PSD, împreună cu cea mai mare filială politică nouă pe care o aveţi, numită PNL, că de data asta aţi dat-o rău de tot în bară. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Solomon.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Vreau să susţin amendamentul de la "respinse", astfel că... (Vociferări.)

Nu, am trecut pe dezbaterea legii.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

N-am intrat încă pe dezbateri, dar rămâneţi acolo.

La titlu, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Mergem la dezbaterea pe amendamente.

La "admise", de la 1 la 4? Nu. Adoptate.

La respinse, domnule Solomon?

Domnul Adrian Solomon:

Singurul amendamente respins...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

... vreau să-l supuneţi votului. Îl susţin împreună cu ceilalţi iniţiatori.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot pentru amendamentul respins.

117 voturi pentru, 57 contra, 4 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Doamna Violeta Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Aroganţa asta pe care o faceţi majorând, de exemplu, salariile la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului printr-un amendament care n-are nicio legătură cu fondul proiectului de lege, care se referea la antrenori din bazele sportive, aroganţa asta pe care o faceţi o să vă coste enorm.

Nici măcar nu aveţi curajul să vă asumaţi politic - cum vă întâlniţi în tot felul de şedinţe peste şedinţe - că faceţi aceste creşteri salariale în sistemul public şi aduceţi, şopârlind, tot felul de amendamente la proiecte care n-au nicio legătură cu ceea ce încercaţi să faceţi, şi anume să vă serviţi clientela de partid, să măriţi salariile în sistemul public, în timp ce oamenilor din sistemul privat le e din ce în ce mai greu. Sincer, să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la...

Domnule Simionis, vă rog! Domnul Simonis.

Trebuie să te botezăm!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu, Şoldan, mulţumesc!

Stimaţi colegi,

Este incredibil că în timp ce votăm o lege sau ne pregătim să votăm o lege prin care majorăm salariile oamenilor din sistem, profesorilor, medicilor, altor bugetari care sunt afectaţi de creşterea preţurilor, vă vedem pe televizoare şi vă vedem la tribuna Parlamentului în fiecare zi spunându-ne că au crescut preţurile la alimente, că inflaţia e mare, că au crescut preţurile la carburanţi, că au crescut preţurile la electricitate şi la gaze. Ne spuneţi în fiecare zi că au crescut preţurile şi când venim să dăm poate insuficient, să creştem poate insuficient salariile profesorilor pe umerii cărora plângeţi de fiecare dată în opoziţie, a poliţiştilor şi a altora, ne criticaţi. Ne criticaţi că facem asta!

Nu mai înţelegem nimic!

Când sunteţi la putere nu daţi nimic la oameni, când sunteţi în opoziţie vă opuneţi majorărilor.

De ce faceţi politică voi, că nu înţelegem?!

Pentru consultanţă, ştim! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

E o mare diferenţă între a creşte salariile tuturor românilor şi a creşte salariile doar ale unor români, doar ale bugetarilor.

Suntem în situaţia în care suntem acum din cauza acestei explozii a cheltuielilor publice, din cauza faptului că aţi crescut în neştire cheltuielile statului, pe datorie şi creând inflaţie.

De aceea avem problemele pe care pe avem acum, de aceea cresc toate preţurile şi de aceea sunt dificultăţi.

Dacă vreţi într-adevăr să rezolvaţi aceste probleme nu doar pentru o clientelă politică, ci pentru toată România şi să trăim şi noi într-o ţară care chiar se dezvoltă, atunci trebuie să opriţi această sarabandă a cheltuielilor, acest răsfăţ nonstop pe care îl faceţi pentru diferite grupuri de interese care au intrare la dumneavoastră şi care sunt privilegiate tot timpul cu sporuri noi, creşteri noi şi toate lucrurile acestea pe care nu vă mai opriţi din a le da.

Dacă continuăm aşa ce se va întâmpla este că vom continua cu inflaţia, vom continua cu toate problemele, cu deficitul, cu creşterea dobânzilor şi toate problemele acestea şi ne vom duce fix într-un singur loc - în zid, în faliment.

Opriţi acest lucru, pentru că faceţi rău României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române-TAROM" - S.A.; PL-x 553/2021; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului?

Vă rog.

Domnul Adrian Foghiş (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua!

Adrian Foghiş, secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Scopul proiectului de act normativ pe care îl reprezintă crearea cadrului legal care va aproba şi va permite implementarea cu succes a Planului de Restructurare TAROM este supus aprobării în cadrul acestui material, este în procedură de aprobare şi la nivel de Comisie Europeană şi vizează rentabilizarea Companiei TAROM pe termen mediu şi lung.

Prin această iniţiativă se vor abilita, pe de o parte, aprobarea valorii, formei şi condiţiilor de acordare a unui ajutor de stat individual de restructurare în cazul Companiei TAROM, şi pe de altă parte va permite Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii să aprobe prin ordin al ministrului valoarea, forma ajutoarelor de stat finanţate de la bugetul de stat, prin ministerul de resort, şi de asemenea va avea ca scop acoperirea pagubei sau a deficitului de lichiditate care poate rezulta în urma unor evenimente extraordinare.

Ca şi obiectiv dorim să evităm blocajele sau întârzierile în accesarea de către TAROM a ajutoarelor de stat individuale autorizate de către Comisia Europeană. Acestea pot avea consecinţe negative imediate asupra activităţii Companiei TAROM, prin o posibilă intrare în incapacitate de plată şi implicit ieşirea din piaţă, iar ca particularitate doresc să subliniez faptul că dispoziţiile introduse în proiectul de ordonanţă de urgenţă nu aduc atingere normelor din domeniul ajutorului de stat, fapt care a fost menţionat şi în documentaţie.

De asemenea, se propune ca sumele achitate de la bugetul de stat pentru achiziţionarea de aeronave noi în cadrul măsurilor de restructurare şi nerecuperate se vor transforma la finele fiecărui an în capital; se va majora capitalul social deţinut de către statul român la Compania TAROM.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget şi Comisia pentru transporturi, raportul, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A., transmis cu adresa PL-x 553/2021 din 8 noiembrie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal care să permită Guvernului să aprobe valoarea, forma şi condiţiile de acordare a unui ajutor de stat individual de restructurare în cazul companiei TAROM, asigurând, în acest fel, succesul implementării planului de restructurare aferent rentabilizării companiei pe termen mediu şi lung.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A., în forma adoptată de către Senat. Singurul amendament respins este redat în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi şi propunere pentru timpul de dezbatere, doamna deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Trei minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trei minute pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

177 de voturi pentru, două contra, 5 abţineri.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul Puşcaşu Lucian- Florin, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR salută ordonanţa de Guvern. Suntem pentru sprijinirea activităţii TAROM şi implicit a ajutorului pe care ordonanţa îl prevede. Suntem însă în situaţia de a atrage atenţia ministrului transporturilor în privinţa semnalărilor repetate care ni se aduc la cunoştinţă în ceea ce priveşte managementul Companiei TAROM şi rugăm pe această cale ca Ministerul Transporturilor să monitorizeze mai atent deciziile manageriale care se iau în cadrul activităţii conducerii companiei, fiindcă situaţia care este de dorit a se îndrepta prin acest ajutor de stat este una creată nu doar de situaţiile excepţionale, de altfel nereglementate suficient prin lege, cum a semnalat şi Consiliul Legislativ, dar mai ales din cauza managementului defectuos şi a deciziilor contradictorii care se iau de către conducerea TAROM.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Banias, Grupul PNL.

Domnul Mircea Marius Banias:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca scop crearea cadrului legal care să permită Guvernului să aprobe valoarea, forma şi condiţiile de acordare a unui ajutor de stat individual de restructurare în cazul Companiei TAROM, asigurând în acest fel succesul implementării planului de restructurare aferent rentabilizării companiei pe termen mediu şi lung.

Având în vedere că pandemia de COVID-19 a afectat în mod semnificativ sectorul transporturilor aeriene şi după 30 iunie 2020 Compania TAROM a solicitat un nou ajutor de stat pentru acoperirea pierderilor generate de această pandemie, ajutor care va fi dedus în situaţia autorizării de către Comisia Europeană din ajutorul de restructurare.

De asemenea, Guvernul, la propunerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a aprobat memorandumul cu tema "Acordarea unui ajutor de stat individual Societăţii Comerciale Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" pentru pagubele suferite în perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020, ca urmare a pandemiei de COVID.

Dragi colegi, doresc să amintesc principalele măsuri de instaurare a viabilităţii companiei pe termen mediu şi lung, reînnoirea flotei, optimizarea comercială, restructurarea de personal, optimizarea direcţiei tehnice, dar şi optimizarea costurilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul este unul benefic, motiv pentru care Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Benedek, UDMR.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Şi Grupul UDMR este de acord cu acest ajutor, dar trebuie să fim foarte realişti şi ştim cu toţii că TAROM-ul n-a fost în pierdere numai din cauza pandemiei, pentru că această societate a fost în pierdere şi înaintea pandemiei şi într-adevăr ar trebui să fim un pic mai atenţi în legătură cu cine conduce sau cine va conduce această societate.

Într-adevăr, avem nişte piloţi foarte buni, direcţia tehnică este foarte bună, chiar una excepţională, în schimb sunt şi foarte mulţi angajaţi care nu prea au de-a face cu aviaţia, nu au de-a face nici cu partea tehnică şi poate aici ar trebui să facem restructurări, nu să începem cu restructurarea diviziei tehnice.

Şi totodată sperăm că acest ajutor o să ajute această firmă ca să funcţioneze bine şi în viitor, cum sunt şi firmele private, să producă şi profit.

În concluzie, UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Raportul comisiilor conţine un amendament respins.

Dacă se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Am finalizat dezbaterile.

Luăm o pauză de cinci minute până la votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

206 colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar; PL-x 60/2022; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

195 de voturi pentru, 46 contra, 8 abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Năsui.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

În momentul în care economia noastră se îndreaptă înspre criză, în momentul în care inflaţia este ieşită de sub control, măriţi aceste sporuri şi salarii care vor fi finanţate strict prin inflaţie şi datorie ca şi până acum. Mergem cu piciorul pe accelerat înspre un zid şi în momentul în care vom intra în zidul acela veţi zice că sunt de vină străinii, sunt de vină Uniunea Europeană, FMI-ul sau alţii, dar de fapt veţi fi de vină chiar voi, cei care faceţi exact acest gen de măriri din pix, fără absolut niciun fel de considerent pentru cine va plăti aceşti bani. Salariile la stat sunt deja cu 2.700 de lei pe lună în medie mai mari decât cele din privat şi nu faceţi decât să acceleraţi această creştere, practic condamnând absolut toţi românii la o inflaţie şi mai mare.

Felicitări! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Solomon Adrian, PSD.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Cu astfel de economişti ca cei dinaintea mea am ajuns în situaţii de genul acesta.

Ne aducem aminte că şi în 2010 la ordinea zilei tot austeritatea şi tăierile de salarii erau măsurile pe care le gândeau aşa inteligenţi economişti. Şi am văzut că austeritatea nu a făcut decât să adâncească criza, nu să ne scoată de acolo.

Problema nu este că sunt la stat salarii mai mari, problema este că în economie salariile sunt mici. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Adrian Solomon:

Problema este că încă pe piaţa muncii cei care vă susţin pe dumneavoastră preferă să tragă 60% pentru capital şi 40% pentru muncă. Încă mai avem mult de învăţat de la Occident.

Când vom echilibra măcar balanţa sau o vom întoarce în favoarea muncii, pentru că cei care muncesc nu sunt sclavii unor patroni, ci sunt doar cei care asigură afacerii chiar coloana vertebrală. Fără un lucrător afacerea n-ar fi nimic!

Prin urmare, haideţi să schimbăm mentalităţile celor care v-au trimis în Parlament, să dăm exemple bune dinspre buget spre mediul privat, să mărească măcar voluntar, prin măsura pe care a luat-o Guvernul săptămâna trecută, să mărească cu 200 de lei salariul minim, fără ca statul să perceapă taxe pe acele venituri suplimentare.

Prin urmare, sunt reglaje fine pe care le facem.

Domnul Seidler spunea că am modificat Legea salarizării de 35 de ori. Am numărat, sunt doar în număr de 28 de ori modificările, restul sunt decizii ale Curţii Constituţionale.

Prin urmare, aceste modificări, prin acte normative votate în Parlament, sunt făcute ca legea să fie pentru oameni.

Noi am fost trimişi aici de cetăţenii acestei ţări ca să le reprezentăm interesele.

Legile nu sunt date de Dumnezeu, sunt făcute tot de noi! Unele bune, altele mai puţin bine!

Să stăm 10 ani să ne uităm la o lege că nu-i făcută bine şi nu o putem modifica că nu vrea domnul Seidler, mă scuzaţi! Trebuie modificată ori de câte ori cineva, în aplicarea ei, observă că are o problemă. Şi asta facem de trei ani de zile, de patru ani de zile, tocmai pentru a face legea mai bună pentru români.

Nu s-a născut nimeni învăţat, nu s-a născut nimeni posesorul tuturor informaţiilor din sistemul public, dar când aflăm despre ce e vorba trebuie să acţionăm.

De aceea suntem trimişi aici! Este o lege bună pentru cetăţeni, precum va fi şi PL-x 21, care va fi votat mai târziu. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Szabó Ödön, UDMR.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Două lucruri importante.

Nu cred că inflaţia din Germania este un rod al muncii nesănătoase a Guvernului german.

Dacă suntem corecţi, vedem că există o inflaţie la nivel european, în Germania cea mai mare inflaţie din ultimii 50 de ani. Nu puteţi să spuneţi că acolo am decis tot noi, cei din Parlamentul României, şi că am fi de fapt şi noi de vină pentru această inflaţie.

A doua chestiune importantă. Eu cred că trebuie să vorbim, că există scutiri, pentru că această antagonizare a sectorului public cu sectorul privat sau a sectorului privat contra sectorului public nu ne ajută. Există scutiri în sectorul privat pentru IT-işti, pentru zona de construcţii, pentru agricultură. Tocmai săptămânile trecute, lunile trecute am votat o asemenea iniţiativă legislativă şi eu cred că este bine.

Nu facem bine României dacă punem şi contrapunem sectorul public sectorului privat.

Cred că trebuie să mergem înainte, a trebuit această iniţiativă legislativă adoptată pentru că într-adevăr traiul în România are o presiune şi trebuie să sprijinim oamenii ca să nu simtă această presiune, inclusiv a inflaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Seidler, vă rog. Drept la replică.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

Eu pot să vă iert, dacă asta vă face să vă simţiţi mai bine, dar legile economiei nu iartă pe nimeni. (Vociferări.)

În plus...

Sigur, se dă drept la replică oricând, domnule Simonis, chiar şi la explicarea votului!

În plus, să ştiţi că Germania are jumătate din inflaţia noastră, iar la nivelul alimentelor de bază asta se resimte dublu faţă de cifra oficială, asta dacă vorbim despre parlamentele altor ţări.

Plângeţi de grija angajaţilor din România? Zero taxe pe salariul minim!

Haideţi, haideţi! (Aplauze.) Hai, să se vadă! Hai, pentru angajaţii cu salariile cele mai mici e impactul cel mai mare! Haideţi cu această măsură! Haideţi cu TVA de 5% pe energie!

Dar, nu, totul pentru clientela politică!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Focşa Viorel, Grupul AUR.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îl rog pe domnul Ciolacu şi acum să dea drumul la raportul care a generat această inflaţie, raportul Comisiei de anchetă privind liberalizarea preţurilor la energie! Asta ar fi rezolvat şi ne ajută şi la reglementarea preţului la energie, la gaze. Cum? De ce nu daţi drumul la acel raport, domnule Ciolacu? Vă rog frumos să explicaţi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia"- S.A.; PL-x 173/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, 3 abţineri.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân; PL-x 291/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, 9 abţineri.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 24 iunie ca "Ziua Iei"; PL-x 426/2021; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

221 de voturi pentru, 41 de colegi s-au abţinut.

Adoptat.

Domnul Simion George, explicarea votului.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Îmi pare rău că ai noştri colegi din stânga se abţin la tot ce înseamnă simboluri naţionale, dar aşa sunt ei.

Îi felicit pe toţi românii care vor sărbători pe 24 iunie acum şi ca sărbătoare legală votată prin Parlament Ziua Universală a Iei! Sper să vedem cât mai mulţi colegi, aşa cum am văzut la învestire, pe domnul Flucuş, pe domnul Matieş şi alţi colegi în costum popular şi să apreciem din ce în ce mai mult simbolurile care vorbesc despre cine suntem.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL evident că a votat această lege cu privire la instituirea Zilei iei româneşti.

Ia este un simbol, un simbol naţional şi un simbol care reprezintă România în lume şi una dintre acele valori spirituale, valori imateriale pe care România le-a oferit patrimoniului cultural mondial.

Cred că să avem o zi a iei este un lucru absolut firesc, atâta timp cât ne preţuim tradiţiile şi identitatea şi atâta timp cât nu uităm cine suntem.

Ar fi bine să nu ne mai ruşinăm cu valorile noastre, să nu ne mai ruşinăm cu identitatea noastră şi cu simbolurile noastre. Iar ia nu ne reprezintă doar la nivel naţional, ci şi la nivel internaţional.

Ia este unul dintre acele elemente de matrice culturală pe care România a reuşit să le transforme într-un argument de politică la nivelul a ceea ce reprezintă diplomaţia culturală. Prin ie, România este mai bine reprezentată, mai bine cunoscută şi mai respectată. Să nu ne temem să ne afirmăm şi să ne asumăm valorile româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

5. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 244/2022; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, unul contra.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 21/2022; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

206 voturi pentru, 52 contra, 8 abţineri.

Adoptat.

Domnul Năsui, explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Haideţi să înţelegem cum funcţionează finanţele publice, pentru că se pare că n-aţi înţeles, din ce am auzit în ultima alocuţiune.

Deci toate cheltuielile statului, că sunt scheme de ajutor de stat, că sunt subvenţii, că sunt salariile parlamentarilor, pensii speciale, orice, se plătesc din banii luaţi din taxe şi impozite. O mică parte vine şi de la Uniunea Europeană, fonduri nerambursabile, dar 90 plus la sută vin din taxe şi impozite.

În momentul în care creşteţi cheltuielile statului, puneţi o povară mai mare pe mediul privat, care trebuie să finanţeze acele cheltuieli. Fie le finanţează prin îndatorare pe viitor, fie din taxele şi impozitele pe care le plăteşte, fie prin tiparniţă şi creaţi inflaţie.

Faptul că există inflaţie în Germania şi în toate ţările este rezultatul acestei pandemii din care guvernele au ieşit tocmai cheltuind mai mulţi bani, peste puteri, doar că ce atacăm noi este faptul că în România am aruncat gaz pe foc. De ce trebuie la noi să fie o inflaţie peste toate din toate celelalte ţări? De ce trebuie tot timpul să fim fruntaşi exact acolo unde nu trebuie? De ce trebuie noi să fim cei care deschidem uşa cu capul, cum spuneam ieri în discuţia cu ministrul finanţelor?

Şi, da, este fals că 32% din bugetul contribuţiilor sociale vine de la bugetari.

Nu e adevărat, pentru că şi acei 32%, 100% vine tot din mediul privat, care plăteşte pentru tot ce avem aici. Asta este o regulă de finanţe publice. Puteţi să votaţi orice lege. Este o lege economică şi asta nu o să o puteţi contrazice orice majoritate aţi avea.

Singurul lucru pe care puteţi să-l faceţi este să opriţi această sarabandă a cheltuielilor, să opriţi aceste greutăţi care se pun în spatele mediului privat şi aşa doar poate să avem o şansă să avem dezvoltare economică reală în ţara aceasta, şi nu doar una inflaţionistă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am votat această lege, dar condamnăm subiectivitatea acordării de reduceri de taxe şi impozite unor sectoare ale economiei sau măriri ale salariilor din sectorul de stat. Toate acestea produc multă inechitate, mult subiectivism, pierzând din vedere omul, pentru că nu putem nici să scutim de taxe şi impozite veniturile de sub un anumit nivel fără să ne gândim la valoarea veniturilor per membru de familie.

Filosofia de bază, de deduceri de taxe şi impozite ar trebui să depindă de venitul pe membru de familie.

Avem pe circuitul legislativ mai multe iniţiative care tocmai asta propun: reducerea progresivă de taxe şi impozite, în raport cu numărul de copii per familie.

Este singura filosofie logică şi reală care susţine omul, susţine familia, în detrimentul unor reduceri subiective din anumite sectoare ale economiei, de măriri extrem de subiective ale unor salarii din ministere şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andronache Gabriel, PNL.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La dezbaterile generale un coleg a afirmat că noi votăm aceste reglementări pentru clienţii noştri politici.

Da, stimate coleg, votăm această reglementare dacă clienţii noştri politici sunt militarii. Da, votăm pentru a o duce mai bine militarii.

Dacă poliţiştii sunt cei la care vă referiţi, da, votăm această lege pentru ca poliţiştii să aibă un trai mai bun.

Dacă profesorii sunt clienţii noştri, da, votăm această reglementare, pentru ca profesorii să aibă un trai decent.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coarnă Dumitru, din partea neafiliaţilor.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu am votat această iniţiativă legislativă, pentru că, în condiţiile în care în ultimii 20 de ani avem cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare, suntem obligaţi să facem acest lucru. Dacă priviţi economic această scădere a puterii de cumpărare afectează în mod direct economia.

Eu aş fi mers mai mult de atât, aş fi mers mai departe şi aş fi aplicat în tot, apropo de poliţişti, apropo de militari, apropo de auxiliarii din învăţământ, sănătate şi din armată, aş fi mers mai departe de atât şi aş fi aplicat în tot Legea nr. 153/2017, care practic ar fi trebuit închisă în 2022. Ea a fost prorogată începând de la 1 ianuarie 2021, în mod repetat, lucru care a dus la acest disconfort salarial şi sigur că cele două pârghii economice pe care le analizăm astăzi, respectiv inflaţia, care a ajuns la 14 procente, creşterile excesive de preţuri la energie, gaze şi materie primă au dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, lucru care are impact direct negativ asupra economiei.

Am votat pentru, dar, repet, cred că ar trebui să vă gândiţi, domnule preşedinte Ciolacu, domnule preşedinte Ciucă, să vă gândiţi la aplicarea în tot, de la 1 septembrie sau la următoarea rectificare de buget, aplicarea în tot a celor două legi: Legea nr. 127/2019 şi Legea nr. 153/2017 şi cred că atunci am putea să echilibrăm relativ semnificativ puterea de cumpărare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am spus şi mai devreme. Cu toţii admitem aici că avem inflaţie foarte mare, cu toţii admitem aici că avem creşteri de preţuri la energie, cauzate de liberalizarea preţurilor făcută de voi, că avem preţuri la combustibili, că avem preţuri la alimente, crescute substanţial în ultima vreme, admitem cu toţii că avem un context geopolitic geografic complicat şi toate chestiunile astea au cauzat aceste creşteri de preţuri, dar nu admitem, sau cel puţin USR-ul nu admite că trebuie să intervenim să-i ajutăm pe oameni să facă faţă acestor scumpiri.

Cu alte cuvinte, USR ne spune: "Oameni buni, au crescut preţurile, dar nu putem să vă ajutăm deloc, pentru că, nu-i aşa, nu ne permitem!" sau cine ştie ce alte chestiuni poate să spună USR-ul.

Am auzit mai devreme, într-o intervenţie, spunându-se că nu majorăm salariile la privat.

Nu putem interveni, cum v-aţi dori, poate, dumneavoastră, să majorăm salariile la privat, însă am venit cu facilităţi fiscale pentru relocările unor companii din afara graniţelor şi am venit cu facilităţi fiscale pentru retehnologizările companiilor româneşti şi urmează şi alte beneficii şi intervenţii şi pentru privat, însă chestiunea asta că toate au crescut, dar să nu ajutăm profesorii, de exemplu, sau alţi bugetari este aberantă şi numai USR-ul poate gândi aşa. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea USR aţi avut explicarea votului, îmi pare rău, nu mai puteţi beneficia de încă o intervenţie.

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române-TAROM" - S.A.; PL-x 553/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi, Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, unul contra, 4 abţineri.

Membrii Biroului permanent sunt aşteptaţi în sala de şedinţe.

Doamna Violeta Alexandru, mai interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.08.