Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A treia parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc că declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Nu vor putea depăşi 3 minute.

Şi vom proceda în următoarea ordine: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, 1 - AUR, 1 - UDMR, 1 - minorităţi şi un deputat neafiliat.

Şi începem cu doamna Cristina Dumitrache. Din ce am înţeles, este online.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Reprezentanţii SCJU Constanţa au anunţat că, odată cu startul sezonului estival, a crescut numărul pacienţilor care solicită Unitatea Primiri Urgenţe. Secţii precum Pediatria, Cardiologia sau Ortopedia au fost de asemenea solicitate în număr foarte mare. Doar în timpul minivacanţei de Rusalii aproximativ 1.600 de persoane au solicitat serviciile medicale ale Spitalului Judeţean.

Din experienţa anilor trecuţi, ştim foarte bine cu toţii că, pe lângă pacienţii constănţeni şi din regiunea de sud-est a ţării, spitalul trebuie să facă faţă numărului mare de turişti aflaţi pe litoral, o situaţie care de multe ori a dus la suprasolicitarea personalului medical, la creşterea timpului de aşteptare şi la lipsa locurilor pe secţii.

În condiţiile în care de nouă luni, la Constanţa, nu mai avem nici Spital de Infecţioase, iar îngrijirea medicală de specialitate a fost preluată tot de unitatea spitalicească judeţeană, este lesne de înţeles de ce personalul medical atenţionează că urmează o perioadă dificilă.

Este mai important ca niciodată ca la Constanţa, cel mai mare oraş din Dobrogea, oraş turistic cu o creştere a populaţiei aflată în tranzit pe perioada verii, să existe un spital regional care să reducă presiunea de pe unitatea medicală judeţeană.

Salut lansarea proiectelor privind construcţia spitalelor regionale la Iaşi, Cluj sau Craiova, dar consider că şi Constanţa merită la fel de mult atenţia şi disponibilitatea autorităţilor de a face posibil acest lucru.

Am militat pentru deschiderea unui spital regional în oraşul nostru. O voi face şi în continuare, până când acesta va deveni din promisiune o realitate.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina Ileana Dumitrache.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa şi vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

"Salariul minim european" este un proiect asupra căruia Partidul Social Democrat a insistat foarte mult, iniţial la nivelul familiei europene din care face parte şi apoi la nivelul instituţiilor europene, dar şi în România. Acum, avem satisfacţia ca proiectul să fi devenit o temă majoră la nivelul Parlamentului European şi să fi intrat în procedură de adoptare, după ce a fost acceptat de toţi miniştrii muncii din ţările membre.

Este important de cunoscut faptul că salariul minim european va oferi o protecţie reală pentru cei cu venituri mici, în special pentru cei din domeniul privat.

Totodată, măsura este benefică şi pentru mediul de afaceri, pentru că oferă un mecanism de calcul predictibil, ceea ce este important pentru orice antreprenor.

Eforturile Partidului Social Democrat, alături de partenerii social-democraţi europeni, privind salariul minim european, au dat rezultate. Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la Directiva privind salariile minime adecvate, propusă de Comisia Europeană.

Directiva Europeană protejează salariul minim. Statele Uniunii Europene trebuie să pună în aplicare un cadru de guvernanţă solid pentru stabilirea şi actualizarea salariilor minime.

Partidul Social Democrat susţine introducerea unui salariu minim european reprezentând 60% din media salarială naţională la nivelul fiecărui stat membru.

Mai mult, studiile arată că majorarea salariilor minime contribuie la creşterea productivităţii muncii la nivelul întregii economii.

Campania pentru un salariu minim european, derulată de Partidul Social Democrat, este o acţiune cu rolul de a oferi oportunităţi egale la nivelul Uniunii Europene.

Este important ca Europa să devină socială şi protectoare şi să apere, în primul rând, interesele cetăţenilor din fiecare stat membru.

În cele şase luni de guvernare, prin îmbinarea măsurilor de stimulare economică cu măsurile sociale, Partidul Social Democrat a crescut veniturile, concomitent cu protejarea intereselor antreprenorilor locali, ale IMM-urilor şi ale categoriilor vulnerabile.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat al PSD Botoşani.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Alexandra Huţu.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Este în interesul tuturor ca agricultura românească să aibă acces la banii din PNRR, mai ales în contextul războiului actual. Devine de-o importanţă vitală ca România să crească producţia agricolă, cu scopul de a asigura necesarul de legume, fructe şi produse agroalimentare din culturile şi pământul românesc.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, trebuie să investim masiv în sistemele de irigaţii, în cele antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, precum şi în construirea de depozite şi unităţi de procesare.

PSD a cerut aceste lucruri încă din opoziţie, când Proiectul PNRR nu fusese trimis Comisiei pentru aprobare, şi după ce a intrat la guvernare, a susţinut şi a obţinut acordul pentru modificarea acestuia.

Astfel, după ce PSD a revenit la guvernare, iar la conducerea Ministerului Agriculturii se află un social-democrat, a început punerea în funcţiune de noi investiţii: reabilitarea Canalului Siret-Bărăgan, suplimentarea sistemului de irigaţii Rugineşti-Pufeşti-Panciu şi reabilitarea staţiilor de pompare de bază din amenajarea de irigaţii Sadova-Corabia. Împreună, aceste investiţii deservesc o suprafaţă totală irigabilă de peste 50.000 de hectare.

Reamintesc faptul că, în perioada 2017-2019, la nivelul judeţului Botoşani, când PSD era la guvernare, au fost realizate proiecte de investiţii rurale şi sisteme de irigaţii în valoare de 68 de milioane de euro, 11.000 de hectare de teren agricol fiind acum irigate.

A fost pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, când a început să fie pompată apă la culturile fermierilor botoşăneni, în urma lucrărilor efectuate în zonele de irigaţii de la Movileni-Havârna, Curteşti, Horia-Liveni-Havârna şi Ripiceni-Stânca.

Astfel de investiţii continuă tot la iniţiativa miniştrilor social-democraţi, în special a ministrului agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Sunt convinsă că Domnia Sa va arăta aceeaşi implicare şi de acum încolo, pentru ca statul român să aducă fonduri europene în agricultura românească, cu scopul de a creşte cantitatea şi calitatea culturilor de cereale, de fructe şi legume, care să ajungă pe masa românilor sub formă de produse agroalimentare, în locul celor de import.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamnă Thellmann.

Fiind aşa nerăbdătoare, nu puteam să vă trec cu vederea!

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentul României şi-a asumat un angajament solid de susţinere a agendei de reformare a Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană".

Şedinţa solemnă a celor două Parlamente de la Chişinău şi Bucureşti, de săptămâna trecută, dar şi şedinţele comune ale comisiilor de specialitate din ultimele luni au dat un rezultat concret - România va sprijini toate eforturile de integrare a Republicii Moldova în UE.

Aşa cum România a fost nevoită să adopte o serie de reforme la nivel de administraţie publică centrală şi locală, economie, justiţie, educaţie, la fel şi autorităţile de la Chişinău vor trebui să se mobilizeze şi să adopte o serie de măsuri în beneficiul cetăţenilor. Doar că Moldova va trebui să facă un efort mult mai mare într-o perioadă foarte dificilă şi într-o perioadă de timp mult mai scurtă.

În acest moment, provocările sunt enorme. Cu un război la graniţă, valuri de refugiaţi care trec prin ţară zilnic, cu o criză energetică şi alimentară, cu blocările provocate de pieţele internaţionale din cauza crizei COVID şi acum a războiului, Republica Moldova poate conta pe tot suportul României, prin reprezentanţii ei, în cadrul Uniunii Europene.

În urmă cu doar două săptămâni, comisiile de administraţie din cele două Parlamente au decis să colaboreze pentru a accelera reforma administraţiei publice. Integrarea în Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, un set de reguli şi drepturi de care trebuie să se bucure fiecare cetăţean, servicii mai bune şi o administraţie publică transparentă şi eficientă.

Îmi doresc ca eforturile noastre să meargă mai departe şi propun astăzi crearea unui grup de lucru comun care să urmărească reforma din Republica Moldova şi să vină cu bune practici din România, să împărtăşească din experienţa ţării noastre în acest parcurs şi să asiste autorităţile de la Chişinău să facă paşi rapizi pentru a fi mai aproape de Europa şi de România.

Apreciez că înfiinţarea unei structuri interministeriale pentru integrarea Republicii Moldova, în care să se regăsească specialişti din toate ministerele, profesori universitari şi reprezentanţi ai societăţii civile, ar fi un ajutor concret şi de mare folos acordat Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

Christine Thellmann, deputat al PNL Sibiu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Avrămescu.

Vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi - "Resuscitarea sportului românesc - depolitizare şi investiţii în copii şi juniori".

Fotbalul românesc a intrat în moarte clinică. Acest lucru poate fi constatat foarte uşor de fiecare român, atunci când priveşte "performanţele" naţionalei noastre. După o dublă manşă ruşinoasă împotriva Muntenegrului, o ţară de aproximativ 600.000 de locuitori, cam cât un sfert din Bucureşti, speranţa noastră că vom mai fi scoşi în stradă de bucuria unei calificări la un turneu final, în viitorul apropiat, poate fi considerată deşartă.

Anul acesta, Dinamo Bucureşti, o mare echipă a fotbalului românesc, a retrogradat pentru prima dată în istoria sa în Liga a II-a, iar perspectivele clubului sunt sumbre.

Steaua Bucureşti, cea mai titrată echipă din România, este pasată de câţiva ani de zile între autorităţile publice şi investitorii privaţi prin tribunalele civile şi sportive. Cauzele sunt unele adânci, ce ţin de structura acestui întreg sistem.

Conform statutului său, Federaţia Română de Fotbal are obligaţia de a rămâne echidistantă politic. Numai că, spre exemplu, la Buzău, neutralitatea politică a persoanelor cu responsabilitate în gestionarea fenomenului sportiv lipseşte cu desăvârşire. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, a cărui singură tangenţă cu fotbalul este că a fost un mediocru arbitru de nivel judeţean, este simultan şi preşedinte al Asociaţiei Judeţene de Fotbal Buzău. O asociaţie judeţeană de fotbal este o persoană juridică de drept privat, având drept scop organizarea activităţii fotbalistice la nivelul judeţului şi se supune regulamentelor FRF. Toţi românii îşi doresc performanţă, îşi doresc să simtă ce simţeau odinioară când pe teren se aflau mari fotbalişti precum Nicolae Dobrin, Florea Dumitrache, Marius Lăcătuş sau Gheorghe Hagi. Doar că dorinţa aceasta, din păcate, nu cred că va deveni fezabilă în viitorul apropiat atât timp cât politica de partid va fi parte integrantă din lumea fotbalului.

Fotbalul în judeţul Buzău a ajuns să depindă într-o proporţie covârşitoare de voinţa politică. De la vicele CJ şi şeful AJF antemenţionat, până la cooptarea în loturile de arbitri a ceea ce buzoienii cunosc drept jokeri, tot acest mecanism are un singur scop, acela de a veghea şi garanta că fotbalul din Buzău răspunde întocmai ordinelor venite pe linie de partid. Având în spate troli şi echipe de propagandă, nimeni nu are dreptul să se atingă de membri de partid care taie şi spânzură, iar cei care îndrăznesc pot fi făcuţi să regrete amarnic.

Sportul românesc este lipsit de şansă într-o astfel de situaţie. Sportul românesc, şi în special sportul rege, are nevoie de conducere competentă care să urmărească atragerea cât mai multor români spre practicarea sportului de masă şi să susţină cu tot ceea ce pot privaţii care doresc să facă performanţă. Avem nevoie de administrator competent, echidistant faţă de orice ingerinţă politică. Nu este admisibil ca interesul politic să prevaleze într-un sector de interes naţional precum este sportul.

Performanţa tânărului de 17 ani, David Popovici, de ieri, de la Budapesta, care a adus primul titlu mondial din istoria României este un exemplu pentru ceea ce putem obţine atunci când un sport este manageriat cu competenţă şi dăruire de un profesionist. Chiar dacă înotul nu este un sport care să atragă la fel de multe priviri precum este fotbalul, preşedintele Federaţiei Române de Nataţie, medaliata cu aur olimpic, Camelia Potec, ne arată rodul răbdării, încrederii şi investiţiei în tineri.

Pe lângă depolitizarea imperioasă, o mare componentă este legată de finanţare. Ne trebuie investiţii consistente, mai ales la nivel de juniori, care să creeze condiţiile propice pentru dezvoltare şi performanţă. Copiii trebuie să beneficieze de un cadru adecvat în care să se formeze şi, în viitor, să performeze. Însă performanţa nu ţine numai de stat, ea trebuie susţinută şi de antreprenori şi investitorii privaţi care şi-o doresc. Statul, în schimb, trebuie să garanteze o bază de pe care să plece viitorii mari atleţi ai noştri.

Depolitizare şi investiţii în copii şi juniori - aceasta este singura opţiune pe care o întrevăd dacă dorim să resuscităm sportul, unul dintre cei mai mari ambasadori pe care îi poate avea o ţară!

Vă mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL Buzău.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Flucuş.

Ştiu că aveţi o mică depăşire, dar poate luaţi cadenţa colegului de la PNL şi o să mai restrângeţi.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu toţii cunoaşteţi faptul că până în acest moment am susţinut mereu, necondiţionat, sprijinirea Republicii Moldova pe toate planurile.

În acest sens, am dat mai multe declaraţii politice, am propus iniţiative legislative şi am luat cuvântul în plen. Am înfrăţit zeci de comune din ţară cu comune din Republica Moldova şi am sprijinit efectuarea mai multor investiţii peste Prut. Am făcut astea cu inima deschisă, din dragoste pentru fraţii noştri din Basarabia.

La sfârşitul săptămânii trecute, s-a întâmplat un eveniment care îmi ridică multe semne de întrebare în legătură cu bunele intenţii ale conducătorilor politici actuali din Chişinău şi Bucureşti.

Aşa cum ştiţi, sâmbătă a avut loc la Chişinău o şedinţă comună a Parlamentelor celor două ţări româneşti. La această întâlnire i-a fost refuzat accesul domnului George Simion, preşedintele AUR, din cauză că domnul Simion ar avea o interdicţie de intrare în Republica Moldova, dată pe timpul administraţiei Dodon, fiind acuzat că prin acţiunile sale unioniste ar fi atentat la statalitatea Republicii Moldova, actualele autorităţi moldovene l-au blocat pe aeroportul din Chişinău, nepermiţându-i accesul în ţară. După o noapte petrecută în aeroport, domnul preşedinte Simion s-a întors în România. Ce înseamnă asta?

Autorităţile din Republica Moldova au blocat accesul la această şedinţă simbolică a Parlamentelor reunite, singurului şef de partid din România care vorbeşte despre unire şi care sprijină unirea celor două ţări, aceasta fiind cea mai rapidă şi scurtă cale de integrare în Uniunea Europeană şi în NATO a Republicii Moldova.

Care este diferenţa dintre regimul Maia Sandu şi regimul Dodon?

Actualul regim declară că sprijină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, deşi recunoaşte faptul că acest lucru nu se poate întâmpla decât, poate, în zeci de ani. Actualii lideri de la Chişinău nu au vorbit niciodată despre unire, pe care e evident că nu o doresc.

Regimul Dodon era apropiat şi în strânsă legătură cu Rusia.

În legătură cu relaţia cu România, între administraţia Dodon şi Maia Sandu nu se mai vede nicio diferenţă. În ambele cazuri s-a folosit şi încă se foloseşte un joc dublu, perfid şi teatral, în care scopul final este să obţină nişte finanţări sau sprijin financiar, fără ca în schimb ei să aibă vreo obligaţie. Au nevoie de sprijinul nostru necondiţionat, însă ei nu oferă nimic, nici măcar respect!

Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi permis accesul domnului George Simion la şedinţa reunită a Parlamentelor? Ar fi fost un act de normalitate, de politeţe şi de respect faţă de poporul român care, în parte, a votat AUR şi George Simion. Mai precis, sprijinul nostru îl vor, dar în condiţiile impuse de ei. Gestul are o valoare simbolică mare, pentru că au interzis accesul liderului partidului care susţine unirea, au interzis practic accesul unirii!

Acest gest a fost făcut în colaborare şi cu sprijinul autorităţilor de la Bucureşti. Componenţa delegaţiei parlamentare din România a fost comunicată din timp, conform procedurilor diplomatice, părţii moldovene. Aceştia ştiau că din delegaţie face parte şi George Simion, totuşi nu au zis nimic şi nu au comunicat că nu sunt de acord. Au aşteptat ca delegaţia să ajungă în Aeroportul din Chişinău şi doar acolo nu au permis accesul.

Liderii delegaţiei noastre, domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor şi domnul preşedinte al Senatului, nu au protestat. Era vorba despre un membru al delegaţiei oficiale a României! Ar fi trebuit să ia atitudine şi chiar să se întoarcă cu toţii, dacă delegaţiei României nu i se permite accesul în componenţa ei integrală. Aici nu este vorba despre o persoană, este vorba despre un demnitar al statului român.

Nu George Simion a fost umilit în Aeroportul din Chişinău. A fost umilită România, iar comportamentul slab şi slugarnic al conducătorilor ţării încercam să îl înţeleg în faţa celor puternici, însă niciodată nu am crezut că se vor închina şi vor fi lipsiţi de demnitate în faţa unei administraţii mici pe care am ajutat-o neîncetat şi care încă are nevoie de sprijinul nostru.

Este clar că acest gest nu ar fi fost posibil fără acordul preşedintelui Iohannis! În cazul dumnealui nu mă mir, pentru că este evident că nu îşi iubeşte ţara şi poporul. Mă miră atitudinea preşedinţilor Camerei şi Senatului, care ar fi putut semnala şi rezolva problema. Mă miră cum pot să meargă la asemenea întâlniri şi să nu vorbească despre unire ca cea mai rapidă cale de integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova.

În această situaţie lucrurile au devenit clare. De acum înainte nu mai sprijin susţinerea necondiţionată a Republicii Moldova, nu-i mai sprijin pe cei care conduc Republica Moldova, în mod necondiţionat.

Susţin în continuare sprijinirea financiară pe toate planurile ale românilor din Basarabia, dar fiecare sprijin trebuie să fie condiţionat de respectarea României şi de respectarea de către autorităţile din Republica Moldova.

De astăzi, sunt împotriva oricărui sprijin gratuit. Avem destule neajunsuri şi la noi în ţară. Iar dacă după 30 de ani de sprijin gratuit şi necondiţionat cei pe care îi ajutăm au ales să ne umilească, de acum înainte susţin acordarea de sprijin doar dacă aceste ajutoare ajung în mod direct la românii şi la oamenii din Basarabia şi solicit respect din partea autorităţilor moldoveneşti.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Aelenei, deputat neafiliat.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Tuhuţ de la PSD.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Portul Constanţa a mai ratat o şansă".

Portul Constanţa beneficiază de o poziţie geografică avantajoasă, fiind situat pe coridorul de transport paneuropean Rhin-Dunăre.

Caracteristicile Portului Constanţa sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene şi internaţionale.

Când vine vorba despre infrastructură, Portul Constanţa este considerat unul dintre cele mai importante şi moderne obiective ale României. Însă, în ciuda politicienilor care comparau terminalele constănţene cu cele olandeze din Rotterdam, portul de la Marea Neagră s-a blocat imediat atunci când Ucraina a dorit să exporte cerealele prin România.

Pe hârtie, conform datelor Ministerului Transportului, din Constanţa se pot exporta peste 50 de milioane de tone de cereale, în fiecare an. În realitate, conform datelor primite de la Administraţia Porturilor Maritime, din terminalul din Dobrogea nu au plecat mai mult de 27 de milioane de tone de cereale într-un an. Un studiu realizat de o agenţie japoneză avertiza încă de acum două decenii că aceste date nu sunt realiste în lipsa unor investiţii care să modernizeze portul.

Neputinţa Portului Constanţa de a sprijini Kievul să-şi exporte cerealele este dată de faptul că grâul şi porumbul nu au cum să ajungă în terminalele portuare.

Ucraina a încercat din aprilie să trimită cereale în România pe trei trasee - apă, cale ferată şi rutier.

După anul 1990, nu s-a mai investit aproape deloc în infrastructura de transport a mărfurilor către danele Portului Constanţa. Nu s-a luat nicio măsură pentru a creşte operaţionalitatea portului şi a face faţă traficului crescut din ultimii ani.

A fost nevoie de solicitarea Ucrainei de a transporta grânele prin Portul Constanţa, ca cei de la guvernare să-şi dea seama că peste 50% din liniile CFR erau blocate cu peste 700 de vagoane ruginite, iar o bună parte din infrastructura feroviară, deficitară, de altfel, era neutilizabilă, transformându-se de-a lungul anilor într-un morman de fiare vechi.

Nici varianta transportului cerealelor cu TIR-ul nu este una realistă, pentru că în Portul Constanţa nu se poate circula noaptea pe anumite zone, din cauza lipsei iluminatului, şi nu numai. Căile de acces, pline de gropi, înguste, necorespunzătoare circulaţiei camioanelor de mare tonaj, porţile de acces, vitale pentru transportul de mărfuri, înguste şi neoperaţionale, fără vamă şi poliţie de frontieră, poduri avariate au dus la blocarea transportului rutier.

Planuri de investiţii au fost, an de an, dar numai pe hârtie.

Concluzia - ajutorul cerut de Ucraina a devenit pentru autorităţile portuare o adevărată bătaie de cap.

Presat de la Bruxelles, Guvernul de la Bucureşti a găsit o soluţie - reabilitarea a 95 de linii de cale ferată, datând din epoca comunistă şi blocate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş ruga să finalizaţi!

Domnul Dănuţ Aelenei:

... de mai mulţi ani de sute de vagoane ruginite.

Chiar dacă pe termen scurt Portul Constanţa a ratat şansa de a deveni un jucător important al exporturilor de cereale provenite din Ucraina, sunt şanse ca zona să se modernizeze dacă Guvernul va aproba cât mai curând indicatorii tehnico-economici pentru extinderea drumurilor care fac legătura între porţile portului la patru benzi, pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii de acces rutier dintre Autostrada A4 şi Portul Constanţa.

Vă mulţumesc.

Deputat Aelenei Dănuţ, neafiliat, Circumscripţia electorală nr. 14 Constanţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Tuhuţ.

Se pregăteşte domnul Tanasă.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Partidul Social Democrat rămâne un partener solid al fermierilor"

În contextul crizei alimentare preconizate, capacitatea României de a hrăni Europa reprezintă un real element de securitate şi stabilitate, iar Partidul Social Democrat a înţeles pe deplin valoarea fermierilor români, dovada de necontestat fiind reprezentată de investiţiile din agricultură şi subvenţiile alocate ori de câte ori PSD a fost la guvernare.

Şi de această dată, în doar 6 luni de guvernare, Partidul Social Democrat a accelerat implementarea soluţiilor concrete destinate desfăşurării activităţii fermierilor. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a aprobat alocarea a 700 de milioane de lei proiectelor de investiţii pentru irigaţii, un element strategic care stă la baza unei agriculturi performante şi eficiente din punctul de vedere al productivităţii.

Deşi foştii miniştri nu au acordat importanţa necesară extinderii şi modernizării sistemului naţional de irigaţii, în contextul secetei tot mai acute care se anunţă, actuala conducere a Ministerului Agriculturii a anunţat că toţi fermierii care se află în zonele viabile de irigat vor avea acces la apă mai devreme faţă de alţi ani, asigurându-se astfel o producţie care să poată susţine cererea pieţei interne.

În acest moment, România poate iriga la nivel optim peste un milion de hectare de teren arabil, însă, dacă s-ar fi putut beneficia şi de alocările din PNRR, atât de vitale pentru dezvoltarea ţării, toată suprafaţa agricolă a României ar fi putut fi irigată până la finalizarea noului cadru financiar multianual.

Chiar şi în aceste condiţii vitrege găsite la minister, ministrul Chesnoiu a găsit soluţii pentru a implementa măsuri de sprijin pentru asigurarea gratuită a apei pompate pe infrastructura principală de irigaţii şi suportarea a 50% din facturile la energie electrică pentru folosirea instalaţiilor de pompare de către fermieri. În acelaşi timp, continuă şi lucrările de modernizare a infrastructurii de irigaţii, într-un ritm accelerat, până la atingerea suprafeţei totale de două milioane de hectare irigabile.

Astfel de măsuri, gândite de Partidul Social Democrat, sprijină sectorul agricol şi asigură sustenabilitate în privinţa producţiei de alimente pentru români, în condiţiile crizei energetice şi a războiului din Ucraina.

Trebuie să amintim faptul că actualul Guvern a majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat investiţiilor în infrastructura de irigaţii şi a inclus prin lege, la finanţare, sistemele de irigaţii de la nivelul fermelor. Practic, acolo unde nu este extinsă încă reţeaua naţională, fermierii pot accesa fonduri directe pentru soluţii moderne de irigat.

Toate aceste acţiuni şi măsuri adoptate de Partidul Social Democrat demonstrează faptul că cel mai mare partid al românilor rămâne încă o dată cel mai mare partener de dialog, cu o strategie solidă şi cu o viziune pentru dezvoltarea fiecărui sector al societăţii.

Alături de fiecare fermier, deputat al PSD Alba, Radu Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tanasă.

Se pregăteşte domnul Manea.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie amintit faptul că Ziua de 26 iunie este considerată Ziua Drapelului Tricolor, întrucât, la această dată, în anul 1848, Guvernul paşoptist revoluţionar de la Bucureşti a emis Decretul nr. 1, prin care steagul roşu, galben şi albastru devenea pentru prima dată, în mod oficial, simbolul statului. Pe el erau scrise cuvintele "DREPTATE - FRĂŢIE", acestea fiind idealurile unei generaţii întregi de luptători revoluţionari, marcaţi de o sete pentru dreptate împărtăşită de toţi tinerii paşoptişti din Muntenia, din Moldova, dar mai ales din Ardeal. Putem constata, aşadar, o frăţie a românilor care îşi cereau drepturile şi libertatea.

În judeţul Mureş, pe care am onoarea de a-l reprezenta în calitate de deputat, mari revoluţionari precum Avram Iancu şi Papiu Ilarian s-au cunoscut, s-au influenţat şi împreună aveau să fie personaje principale ale luptei românilor pentru eliberare naţională din Transilvania. Dovada faptului că inima lor bătea româneşte a fost demonstrat şi prin tricolorul care străjuia falnic peste mulţimea adunată pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.

Deşi doar în 1848 s-a oficializat statutul steagului tricolor, aceste culori au fost un simbol al românilor încă din cele mai vechi timpuri. Dovadă stau tocmai straiele noastre populare, cu o tradiţie de secole, pe care vedem culorile roşu, galben şi albastru ornamentate în cel mai curat şi autentic mod, respectiv pe îmbrăcămintea a zeci de generaţii de români, din toate cele patru unghiuri.

În vremuri când neamul nostru din Ardeal nu avea voie să îşi afişeze drapelul, noi am învăţat să îl purtăm, dar şi mai important, să îl păstrăm în suflet ca o flacără aprinsă ce stă mărturie crezului nostru naţional. Când armate străine şi popoare neprietene au rupt din trupul ţării, ultimul lucru care mai amintea de Patria-mamă, steagul tricolor, a fost protejat şi păstrat în casele ţăranilor. Unii dintre aceştia au plătit chiar cu viaţa pentru singura vină că ţineau aceste sfinte trei culori în propria casă.

Ei bine, aceste fapte istorice trebuie să ne responsabilizeze, fiind de datoria noastră să cinstim şi să iubim tricolorul. După mai bine de 14 ani în care am luptat pentru respectarea limbii române şi a tricolorului în instituţiile statului român din judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi din tot cuprinsul ţării, vă mărturisesc că aceasta reprezintă o chestiune de onoare şi demnitate. Ataşamentul faţă de simbolurile naţionale ale ţării trebuie să constituie un sentiment firesc, extrem de necesar.

Faptul că astăzi suntem aici şi avem un tricolor, un imn, o stemă şi, cel mai important, vorbim limba română, se datorează bravilor soldaţi, eroi ai neamului, simpli ţărani care acum 100 de ani au lăsat sapa din mână şi s-au jertfit pentru România Mare. Sub acest tricolor ei şi-au dat viaţa şi cu mândrie au ştiut că sacrificiul lor nu va fi în zadar. Cu sângele lor curs în tranşee s-a clădit patria noastră, de la Nistru până la Tisa. Şi tot sub aceste trei culori au pornit la luptă împotriva vrăjmaşului pentru eliberarea Basarabiei, a Bucovinei şi a tuturor ţinuturilor româneşti răpite în mod samavolnic.

Pentru aceste generaţii de eroi care au iubit mai mult decât orice patria şi tricolorul, este de datoria noastră să ne cinstim simbolurile naţionale, să le apărăm şi să le purtăm mereu în conştiinţa noastră de români!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Manea.

Şi se pregăteşte domnul Lasca.

Haideţi mai în faţă!

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi la moţiunea simplă înaintată împotriva ministrului educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, moţiune pe care eu, în calitate de deputat din partea minorităţii rome, nu o voi susţine, la fel cum şi colegii mei din cadrul Grupului parlamentar al minorităţilor nu vor susţine această moţiune.

De ce? Pentru că, stimaţi colegi, peste 1.415 unităţi de învăţământ din România vor beneficia de Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, respectiv de Programul "Masă caldă", ceea ce reprezintă un număr semnificativ de unităţi şcolare, acest lucru doar în prima etapă a acestui program, urmând ca până la sfârşitul acestui an să avem încă un număr la fel de ridicat ca şi cel pentru care s-au alocat bani, respectiv pentru cele 1.415 unităţi de învăţământ.

Un alt aspect pentru care nu voi susţine această moţiune este faptul că bugetul burselor acordate elevilor a crescut de peste patru ori, comparativ cu anul 2020. Nu este puţin lucru. Peste 500.000 de elevi din toată ţara beneficiază de burse.

Un alt aspect, care de data aceasta are şi o particularitate, este cel legat de învăţământul pentru minorităţile naţionale, unde Ministerul Educaţiei a făcut progrese semnificative, în sensul în care am înlăturat problema manualelor pentru elevii care studiază în limba minorităţilor naţionale. A existat mai mult decât deschidere din partea Ministerului Educaţiei în ceea ce priveşte încadrarea unor resurse specializate pentru învăţământul minorităţilor naţionale. În cazul minorităţii rome, ne-am bucurat de deschiderea Ministerului în ceea ce priveşte formarea şi încadrarea de noi mediatori şcolari în comunităţile vulnerabile, în acele comunităţi unde copiii sunt expuşi riscului de abandon şcolar sau al neînscrierii în sistemul de învăţământ.

De aceea, vreau să subliniez foarte clar că, în calitate de reprezentant al minorităţii rome, o minoritate care se confruntă cu probleme destul de mari în ceea ce priveşte accesul şi menţinerea copiilor în sistemul educaţional românesc, nu voi vota această moţiune.

Consider că Ministerul Educaţiei şi întreaga echipă trebuie să îşi continue parcursul.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Lasca, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "5G - pericolul ce ne paşte pe noi toţi".

Stimaţi colegi,

Românii sunt îngrijoraţi de aşa-zisa Lege 5G, respectiv PL-x nr. 428/2021, pentru că efectele acestor radiaţii nestudiate îndeajuns pot provoca diverse boli grave şi decese fiinţelor umane. Despre animalele care ne înconjoară nu vorbeşte nimeni, pentru că globaliştii vor să mâncăm insecte în loc de carne şi să bem apă de canal filtrată din dorinţa unui frustrat din adolescenţă.

Să nu uităm că tot pentru progresul ştiinţei foarte mulţi oameni au picat în capcana serurilor experimentale ucigaşe, iar acum regretă enorm. Să nu uităm că în perioada mascaradei covidiene, în timp ce oamenii stăteau în case pentru a fi responsabili, cică, se instalau de zor şi cu o grabă fantastică antene 5G, iar acum, această tehnologie, nedovedit a fi inofensivă pentru viaţa umană şi animală, este prezentată ca fiind soluţia salvatoare pentru a progresa. Aceste argumente sunt doar nişte minciuni, pentru ca sataniştii să continue cu tentativele de control total asupra oamenilor şi asupra vieţii private.

Tot de curând s-a vorbit şi despre portofelul digital, un fel de cod de bare ambalat frumos, adică aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie. Oare de asta are nevoie omenirea acum? De 5G? De promisiuni privind transferuri de date cu găleata? Ce să îşi transfere ţăranul român care aduce în piaţă mâncare naturală? Făcând o glumă, aş fi de acord cu această lege toxică la propriu, dacă românii ar putea să transfere politicienilor sentimentele pe care le trăiesc atunci când merg la cumpărături şi nu le ajung banii pentru traiul zilnic, atunci când merg la pompă şi îşi dau seama de ce statul în casă în perioada minciunii COVID nu a fost o idee bună sau atunci când deschid plicurile cu facturile la utilităţi!

Înainte de 5G românii au nevoie de politicieni sinceri care să respecte poporul român şi România, au nevoie de salarii decente şi de multe alte lucruri care asigură o viaţă liniştită.

Aşa cum peste 70% din români au refuzat serurile experimentale ucigaşe, numite în mod mincinos vaccinuri, aşa cum acelaşi procent de români nu au fost de acord cu susţinerea dansatorului pe tocuri din Ucraina, micul Zelensky, la fel şi acum, peste 70% din români refuză să fie cobai într-un experiment digital numit 5G, un experiment periculos pentru sănătate, pentru animale şi mediul înconjurător, un experiment criminal pentru care nimeni nu îşi asumă răspunderea, la fel ca şi în cazul serurilor fără număr care promiteau libertate şi nu sănătate.

Stimaţi colegi,

Avem obligaţia de a fi în serviciul poporului român şi avem datoria de a ne îndeplini cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de români. Legea 5G este o lege prin care se urmăreşte încălcarea drepturilor fundamentale ale omului şi are legătură doar cu interese ascunse şi negre ale unor psihopaţi care urmăresc prin slugile lor să obţină controlul fără limite asupra vieţii oamenilor. O lege trebuie să fie un sprijin, şi nu o condamnare la a fi cobai.

Dacă vă pasă de voi, de familiile voastre şi de românii care v-au ales, nu votaţi Legea 5G!

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris domnii şi doamnele deputaţi: Bejinariu, Muşoiu, Alda, Cîtea, Mang, Furtună, Toma, Niţă, Tudorache, Bulai, Macovei, Ciofu, Cruşoveanu, Huţucă, Stoica, Muraru, Alexe, Popa, Şişcu, Burciu, Stângă, Havârneanu, Nagy, Enachi, Biró.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În seara în care am asistat la acel moment de panică din benzinării, când s-au făcut cozi de zeci sau sute de maşini la pompă, preţul barilului de petrol era de 120 de dolari. În acel moment, conform unor informaţii apărute în presa economică, adaosul comercial practicat pe lanţul de producţie şi comercializare a carburanţilor era de 37%, la un preţ mediu din piaţă de circa 7,5 lei/litru.

Acum, avem un preţ mai mic al barilului, respectiv 113 dolari, iar preţul la pompă este de aproape 9 lei/litru sau în unele cazuri chiar peste această valoare. În mod evident, adaosul comercial este mai mare de 37%, probabil 40%-45%.

De asemenea, vedem că marile companii producătoare de carburanţi din România, care extrag ţiţei din resursele minerale ale statului român, raportează în fiecare lună triplări ale profiturilor. În acest timp, creşterile de preţuri la carburanţi lovesc puternic în economie şi în buzunarele românilor, iar efectele se manifestă în cascadă prin creşteri de preţuri la alimente şi la produsele de bază.

În opinia mea, suntem într-o situaţie inacceptabilă. Vedem această industrie a carburanţilor că prosperă şi îşi umflă de la zi la zi profiturile, distrugând economia naţională şi nivelul de trai al cetăţenilor, iar aceste profituri excesive sunt realizate în cea mai mare parte din resursele statului român.

Aşa ceva nu poate continua. Statul trebuie să fie responsabil şi să intervină pentru a pune capăt acestui dezmăţ al profiturilor din piaţa de carburanţi, pe seama puterii de cumpărare a românilor! Este mult prea mult pentru aceşti operatori şi mult prea puţin ceea ce rămâne în buzunarele românilor. Este un contrast uriaş, care nu poate continua la nesfârşit.

Aşadar, nu pot fi de acord cu soluţiile vehiculate în mediul politic, chiar din partea unor colegi de-ai noştri. O reducere a TVA nu îi obligă cu nimic pe operatorii economici să scadă preţul la pompă, iar o reducere a TVA pentru operatorii care vând la preţuri mai mici ar însemna practic o subvenţionare a preţurilor cu bani de la bugetul de stat, respectiv cota de TVA la care ar renunţa statul în favoarea benzinarilor. Nu cred în eficienţa soluţiilor pe seama împuţinării banilor de la buget.

În schimb, cred că profitul excesiv şi speculativ trebuie amendat, nu subvenţionat. Consider că limitarea marjei de profit practicate pe tot lanţul, de la producător până la pompă, pe o durată limitată de circa 2 ani, ar fi cea mai bună soluţie pentru calmarea pieţei şi pentru reducerea preţurilor la carburanţi. Un adaos de 10%-15% ar asigura buna funcţionare a tuturor operatorilor şi ar rezolva problema preţului final.

Este o propunere pe care o lansez în dezbaterea parlamentară şi în cadrul Coaliţiei de guvernare.

Domnul Adrian Alda:

"Excedentul de cereale şi taxarea inversată, premisele reale care suprimă temerile privind aşa-zisa criză alimentară internă"

Situaţia actuală, din teren, a principalelor culturi de cereale, ne oferă o siguranţă în plus în faţa ameninţării aparente privind o criză alimentară globală. Aşa cum am subliniat şi anterior, în alte declaraţii politice, este clar că România va avea o producţie stabilă anul acesta, deci nu vom putea duce lipsa produselor alimentare de bază, indiferent de ceea ce se poate întâmpla în ţările sărace din Asia şi Africa, în funcţie de problemele ridicate de distribuţia cerealelor ruseşti şi ucrainene. Ba mai mult, asta înseamnă chiar că vom avea şi un excedent considerabil pentru export.

Dacă anul 2021 a fost un an agricol aproape perfect, 2022 nu se dovedeşte la fel, dar nu este foarte departe în urma anului trecut. Vremea capricioasă şi presiunea asupra costurilor de producţie sunt elementele principale care au afectat culturile de cereale. Evident că producţia lui 2022 nu va mai atinge recordul anului trecut, respectiv cele 11,3 milioane de tone de grâu, dar va asigura consumul intern şi un surplus care va pleca peste hotare.

România continuă să se situeze printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană, fiind şi un exportator activ în Orientul Mijlociu. Şi Egiptul este unul dintre principalii cumpărători ai cerealelor româneşti. Se prefigurează, de asemenea, ca procesatorii de făină din Asia să crească, cel mai probabil, achiziţiile de grâu din Franţa şi din România în noul sezon de recoltare, deoarece aprovizionarea din Ucraina rămâne, în mare parte, blocată.

Dincolo de orice retorică politicianistă, trebuie să ne mândrim, stimaţi colegi, că toate culturile noastre de cereale sunt în general de două-trei ori mai mari decât nevoile interne. Însă, cu toate acestea, o parte din opoziţie face uz de registrul manipulărilor şi plasează exportul de grâne sub spectrul unui potenţial risc al restricţiilor. Şi această pistă se dovedeşte la fel de falsă, pentru că nici măcar Ucraina, aflată în plin război, nu şi-a blocat sau limitat exporturile de materie primă ori de produse agricole prelucrate. Cu alte cuvinte, ţara noastră nu are niciun fel de motiv real să suspende vânzarea surplusului rezultat după recoltare în afara graniţelor.

În loc să lansăm manipulări şi dezinformări hilare, dar care îi pot speria pe românii cărora acest domeniu de activitate nu le este suficient de cunoscut, ar trebui să ne preocupăm să îi susţinem cu toţii pe fermieri şi să îi încurajăm să menţină un nivel stabil al producţiei de cereale produse în România. S-ar dovedi de-a dreptul providenţial dacă toţi investitorii români în agricultură ar ajunge să folosească fondurile UE disponibile în următorii 3-5 ani ca să-şi crească şi mai mult capacitatea de procesare, astfel încât să aducă valoare adăugată culturilor lor.

Şi pentru că am atins şi acest subiect deosebit de important, cel privind depozitarea, vin şi eu cu o veste foarte bună în această privinţă. Înmagazinarea cerealelor nu va mai fi o problemă pentru fermierii români anul acesta, pentru că a fost mărită capacitatea de stocare la 29 milioane de tone, iar nivelul său este în continuă creştere.

În completare, vă mai informez, stimaţi colegi şi dragi investitori în agricultură, că taxarea inversă la cereale a fost prelungită. Această decizie vă va sprijini şi mai mult în activitatea dumneavoastră curentă, asigurându-vă mai mult cash-flow, pe care să-l aveţi la dispoziţie sau să-l dislocaţi în funcţie de obiectivele afacerilor aflate în derulare. Executivul a decis să prelungească cu încă 3 ani şi jumătate, respectiv până la 31 decembrie 2026, termenul privind aplicarea taxării inverse pentru livrarea de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase şi sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali. Această măsură a fost luată, la finalul săptămânii trecute, prin modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Concret, în domeniul TVA, este prorogat termenul privind aplicarea taxării inverse pentru livrarea de cereale şi plante tehnice, pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, pentru livrarea de energie electrică şi gaze naturale către un comerciant impozabil, stabilit în România, pentru transferul de certificate verzi şi pentru comercializarea anumitor aparate electronice. Taxarea inversă urma să dispară, de la 1 iulie 2022, din Codul fiscal din lista domeniilor pentru care se aplică această măsură de simplificare în domeniul TVA. Această nouă decizie aşteptată de fermieri are ca regulă de bază ca furnizorul şi beneficiarul să fie înregistraţi amândoi în scopuri de TVA în România, fiind posibilă utilizarea ei numai pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii făcute în ţară. Taxarea inversă a fost gândită ca să combată fraudele de TVA, în special pe cele care implică folosirea firmelor fantomă. Mai concret, furnizorul nu poate percepe TVA pe factura emisă, astfel că nu poate să "dispară" cu taxa. În acest caz, TVA este contabilizat de client prin declaraţia sa de TVA, ocazie cu care se face şi deducerea taxei.

Producătorii au nevoie de stabilitate şi de simplificarea procedurilor în relaţia cu autorităţile statului, iar PSD le va susţine întotdeauna interesele lor majore, continuând să adapteze cadrul legislativ pentru a răspunde acestor obiective.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Egalitatea de gen este un principiu de bază al Uniunii Europene, dar nu este încă o realitate"

Vă rog să îmi permiteţi să încep această declaraţie politică citând câteva propoziţii dintr-un discurs al doamnei Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

"Egalitatea de gen este un principiu de bază al Uniunii Europene, dar nu este încă o realitate. În afaceri, în politică şi în societate, în ansamblu, ne putem atinge potenţialul maxim doar dacă folosim toate abilităţile şi diversitatea noastră. Folosind doar jumătate din populaţie, jumătatea ideilor sau jumătate din energie nu este suficient."

După cum bine ştim, Uniunea Europeană s-a întemeiat pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.

Aşa cum spunea preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Lyen "...folosind doar jumătate din populaţie, jumătatea ideilor sau jumătate din energie nu este suficient..." - de aceea este important pentru noi toţi, femei şi bărbaţi, indiferent de cultură, religie sau etnie, să ne unim cu toţii forţele pentru a găsi cele mai bune soluţii în vederea consolidării construcţiei europene, pentru pace şi pentru un viitor mai bun pentru cetăţenii săi.

Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării şi activităţii Uniunii Europene - unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, a drepturilor femeilor - în special a dreptului fundamental la viaţă - devin indispensabile.

Bazându-ne pe valorile democratice ale UDMR, am înfiinţat Organizaţia de femei a Uniunii în 2013, drept răspuns la necesităţile comunităţii. De aceea, pe lângă obligativitatea reprezentării femeilor în structurile regionale, eliminarea stereotipurilor legate de implicarea femeilor în diferite activităţi - digitalizare sau mediul de afaceri - pentru soluţionarea problemelor majore cu care se confruntă femeile noastre, avem în vedere şi problema violenţei domestic, a traficului de persoane, a abandonului şcolar şi, nu în ultimul rând, diferenţa de salariu între femei şi bărbaţi, care la nivel european atinge 16%.

Onoarea de a fi aleasă preşedintele Organizaţiei de femei a Partidului Popular European, PPE, îmi deschide perspectiva de a lucra intens pentru a aduce în atenţia acestei structuri de reprezentare din cadrul celui mai mare partid European, priorităţile organizaţiilor de femei din 53 de organizaţii naţionale, priorităţile caracteristice organizaţiilor de femei şi societăţilor din ţările din centrul şi din estul Europei. Aceste aspecte se bazează şi pe obiectivele programelor de dezvoltare durabilă, şi anume, Obiectivul 5 din Agenda 2023, care se referă la egalitatea de gen, mai exact, prevede realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor; Obiectivul 1, "Fără sărăcie", care prevede eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context şi Obiectivul 2, "Foamete zero", care se referă la eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile - sunt principii pentru care trebuie să ne unim forţele şi în cadrul PPE şi în cadrul organizaţiilor pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, la nivel european.

În situaţia actuală geopolitică, când, în casa noastră, Europa, avem un război, este mai important ca oricând ca rolul organizaţiei de femei să crească, să ne concentrăm, în primul rând, pe valorile familiei şi pe egalitatea de şanse în toate domeniile de activitate.

De 117 zile asistăm neputincioşi în faţa unei agresiuni care nu poate fi motivată cu niciun argument, asistăm la o dramă de nedescris. În Ucraina, un război crud şi nejustificat ucide oameni nevinovaţi. Localităţi întregi sunt distruse de ferocitatea forţelor militare ruse. Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării şi activităţii Uniunii Europene - unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, în special a dreptului fundamental la viaţă - devin indispensabile.

Este o necesitate covârşitoare ca prin solidaritate, acţiune, să oferim siguranţa celor aflaţi în situaţii critice şi să găsim mijloacele pentru restabilirea păcii în Europa.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Românii şi moldovenii pot fi împreună, fără graniţe, în cadrul Uniunii Europene!"

Am avut plăcerea şi onoarea să particip la şedinţa comună a Parlamentelor din România şi Republica Moldova. A fost un moment deosebit care va rămâne în istoria celor două ţări, unul în care parlamentarii români şi moldoveni au stat la un loc pentru a discuta direcţiile privind consolidarea colaborării dintre cele două ţări, precum şi susţinerea de către ţara noastră a parcursului european al Republicii Moldova.

Legătura de sânge între ţările noastre este consolidată de istoria, limba şi cultura comună, care, laolaltă, reprezintă o obligaţie a noastră, a tuturor, de a ne apleca întotdeauna asupra problemelor pe care locuitorii Republicii Moldova le întâmpină.

Rolul nostru în România este acela de promotor şi de catalizator al deschiderii Republicii Moldova către spaţiul economic şi cultural european, pentru a ţese astfel împreună acea reţea capabilă să ancoreze viitorul în Europa unită al tuturor celor care trăiesc peste Prut.

România şi Republica Moldova pot frânge graniţa ce le desparte într-o Europă unită. România şi Republica Moldova au un trecut comun şi un viitor care poate fi construit împreună.

Astăzi, cele două ţări sunt despărţite de un râu. Această graniţă poate să nu mai conteze dacă Republica Moldova îşi continuă drumul european. România şi Republica Moldova pot fi împreună în Uniunea Europeană.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea împreună a ţărilor noastre vor conduce, în final, nu doar la un pod simbolic de flori, ci la o linie continuă de dezvoltare între Bucureşti şi Chişinău.

România trebuie să fie puternică, pentru că aşa va avea un cuvânt mult mai greu de spus în Europa şi în lume, iar românii vor avea o viaţă plină de bunăstare şi vor fi respectaţi pretutindeni în lume. O Românie puternică va însemna şi o Moldovă puternică, o Moldovă care va parcurge astfel mult mai uşor şi mai repede drumul spre Europa.

Politicienii de la Bucureşti au înţeles nevoia de a susţine drumul european al Republicii Moldova. Cu toţii vrem ca Republica Moldova să fie membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Depunerea candidaturii pentru a obţine statutul de ţară candidat la aderarea la Uniunea Europeană de către Guvernul de la Chişinău este semnalul clar că drumul pe care îl doresc moldovenii este cel european.

Republica Moldova are nevoie, la ora actuală, de o susţinere din partea statului român în parcursul său european. Ţara noastră va trebui să îşi asume rolul de frate mai mare pentru Republica Moldova şi să îi sfătuiască pe politicienii moldoveni în domeniile cheie pentru aderare.

În privinţa relaţiei cu Republica ‎Moldova‬, ‎România‬ a dovedit că a trecut de la vorbe frumoase la fapte concrete. Ţara noastră va rămâne tot timpul, în orice condiţii, principalul susţinător al Moldovei pentru integrare europeană, reforme şi dezvoltare. ‬‬

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Reducerea decalajelor de nivel de trai între cetăţenii români"

În aceste zile, există o dezbatere consistentă în cadrul Coaliţiei de guvernare cu privire la reformarea cadrului fiscal din România. În spaţiul public s-au vehiculat mai multe modificări pe care partidele de la guvernare şi-ar dori să le implementeze cu începere de la 1 ianuarie 2023.

În primul rând, este bine că avem această discuţie în acest moment, adică ne propunem ca modificările aduse Codului fiscal să se aplice abia după 6 luni de la adoptarea lor. Este un semn de însănătoşire care oferă predictibilitate mediului de afaceri şi cetăţenilor. Ca o ironie, pentru că tot s-a vorbit în ultimele zile despre cota unică sau cota progresivă, vă reamintesc că decizia introducerii cotei unice s-a luat pe 30 decembrie 2004, cu aplicare de la 1 ianuarie 2005!

Cred însă că ar fi şi mai bine dacă această discuţie despre reforma fiscală ar porni de la nişte principii fundamentale, adică de la ceea ce ne dorim să obţinem în urma acestor modificări şi reaşezări fiscale. Cum ne dorim să arate societatea românească în urma acestei reforme? Ce anume ne dorim să corectăm prin astfel de modificări legislative? Iată câteva întrebări la care ar trebui să răspundem în primul rând, iar apoi, desigur, putem să vedem şi cum putem realiza scopurile pe care ni le propunem.

În opinia mea, ca deputat social-democrat, cred că una dintre problemele majore care ar trebui realizată în urma acestei reforme fiscale este de a reduce decalajele de nivel de trai dintre cetăţenii români. Avem printre cele mai mari decalaje între cei mai bogaţi şi cei mai săraci cetăţeni. Suntem pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria. Iar dacă vorbim despre reducerea decalajelor, atunci este limpede că prin noul model fiscal trebuie să diminuăm impozitele pe veniturile cele mai mici şi să le creştem la veniturile cele mai mari. Protecţie pentru cei săraci şi solidaritate din partea celor bogaţi - acesta ar trebui să fie principiul călăuzitor al acestei reforme fiscale.

Am văzut că liberalii sunt foarte preocupaţi să protejeze firmele mari, refuzând acea taxă de solidaritate, numită şi contribuţie pentru sănătate şi educaţie. Eu le spun colegilor mei că, dacă ar accepta această măsură, am putea finanţa Programul "Masă caldă în şcoli", pe care ştiu că şi dumnealor îl susţin din punct de vedere politic. De asemenea, s-ar putea finanţa înfiinţarea unei reţele naţionale de centre comunitare de sănătate, pe care ne-am asumat-o cu toţii în Programul de guvernare, care ar aduce serviciile de sănătate mai aproape de cetăţeni şi ar degreva presiunea de pe sistemul spitalicesc din România.

Dar, dincolo de această dezbatere pe taxa de solidaritate, PSD a mai făcut două propuneri la care încă nu am primit nicio reacţie de la colegii din coaliţie. De aceea, îi întreb la scenă deschisă pe parlamentarii liberali dacă ar susţine la vot supraimpozitarea salariilor foarte mari şi a pensiilor speciale.

La salariile foarte mari, noi am propus o cotă de 40% la sumele din veniturile salariale care depăşesc salariul preşedintelui României, adică salariul care se află în vârful grilei de la 1 la 12 privind salarizarea personalului din sectorul public.

În ceea ce priveşte pensiile speciale, adică pensiile de serviciu şi pensiile militare, ca să ştim exact la ce ne referim, noi am propus o impozitare în două trepte, respectiv cu 40% la sumele care depăşesc 9.000 de lei şi cu 90% a ceea ce depăşeşte 18.000 de lei.

Având în vedere poziţia fermă exprimată de prim-vicepreşedintele PNL, domnul Rareş Bogdan, care spunea că în 30 de zile de la venirea PNL la guvernare va rezolva problema pensiilor speciale, mă aştept ca, cel puţin propunerea PSD privind supraimpozitarea pensiilor speciale să fie susţinută şi de PNL.

Aştept, aşadar, un răspuns din partea colegilor de coaliţie şi eventual alte propuneri care să aibă ca efect reducerea decalajelor din societatea românească.

Domnul Vasile Cîtea:

"Lupta împotriva obezităţii la copii, o prioritate absolută"

Obezitatea infantilă este considerată una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale acestui secol.

Printre principalii factori determinanţi ai obezităţii, se remarcă lipsa interesului în respectarea unui program de masă şi, mai ales, în ceea ce priveşte calitatea alimentelor consumate. Nici un sfert dintre copii nu consumă zilnic fructe şi legume, nu respectă cele 3 mese zilnice şi două gustări, aproape toţi copiii consumă zilnic sucuri carbogazoase şi/sau îndulcitori, iar peste jumătate dintre ei consumă carne de cel puţin 3 ori pe săptămână.

De asemenea, un alt factor determinant al obezităţii este reprezentat de sedentarism. Puţin peste jumătate dintre copii nu fac niciun fel de mişcare, chiar dacă sunt conştienţi de faptul că prin mişcare/sport îşi pot îmbunătăţi condiţia fizică, pot scăpa de câteva kilograme în plus şi pot dobândi o stare de sănătate mai bună.

Obezitatea la copii poate afecta profund sănătatea fizică, bunăstarea socială şi emoţională şi stima de sine a copiilor. Este asociată cu performanţa şcolară slabă şi cu o calitate mai scăzută a vieţii pentru copil. Aceasta este deseori asociată cu stigmatizarea, discriminarea şi reducerea sănătăţii psihologice.

Practicarea sportului face posibilă lupta împotriva efectelor unui stil de viaţă sedentar şi devine astfel o strategie de prevenire a obezităţii infantile. Pe de altă parte, sportul promovează şi dezvoltarea psihomotorie a copiilor, îmbunătăţind abilităţile sociale interpersonale.

Obezitatea în rândul copiilor este o problemă naţională şi eforturile de luptă împotriva acestei reale boli trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.

Nicio ţară nu este imună la epidemia de obezitate. Ca urmare, dezvoltarea unui plan de acţiune, strategie naţională, politici, legi şi programe împotriva acestei epidemii se cer acum, cât nu este prea târziu.

Să luptăm împreună împotriva acestei boli tăcute, prin măsuri legislative şi programe care să promoveze o mai bună educaţie alimentară, o promovare a activităţilor fizice şi sportive sau pur şi simplu prin creşterea gradului de conştientizare!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD vrea ca noul sistem fiscal să fie axat pe echitate şi solidaritate socială!"

PSD consideră că, în această perioadă mai dificilă pe care o traversează societatea românească, este necesară o diferenţiere a regimului fiscal aplicat contribuabililor, în funcţie de veniturile acestora.

Reforma sistemului fiscal din România trebuie să respecte, în accepţiunea PSD, principiile echităţii şi solidarităţii sociale, ca fiind bazele de fundamentare a viitorului.

În consecinţă, noul model fiscal trebuie să introducă impozite mai mari pentru cei cu venituri mari şi impozite mai mici pentru cei cu venituri mici.

Pentru realizarea acestui deziderat, PSD va înainta coaliţiei de guvernare, spre dezbatere şi aprobare, un set concret de propuneri.

Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele: supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României; supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma care depăşeşte pragul 9.000 de lei, cinci pensii medii nete, şi de 90% pentru ceea ce depăşeşte 18.000 lei, 10 pensii medii nete; aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%; achitarea unei contribuţii pentru sănătate şi educaţie de 0,5% din cifra de afaceri de către companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Ultima măsură va avea însă un caracter temporar, aplicându-se pe o perioadă limitată de doi ani.

De asemenea, PSD se opune scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la un milion de euro la 67.000 de euro venituri, după cum a propus fosta guvernare, în perioada negocierilor Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

Considerăm că, cel puţin în prima fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro, astfel încât cea mai mare parte a acestor companii să continue să beneficieze de un regim fiscal favorabil - impozit de 1% din cifra de afaceri - care să le permită dezvoltarea economică. În prezent, circa 100.000 de IMM-uri au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro şi 500.000 de euro.

În concluzie, propunerile PSD sunt menite să realizeze coeziunea socială a românilor şi o echitate din punctul de vedere al obligaţiilor contribuabililor către stat.

Domnul Filip Havârneanu:

"Record de angajaţi la stat, în plină criză economică"

Nu este o surpriză, Guvernul e zgârcit doar cu românii. În plină criză economică, plină de neajunsuri, când costurile facturilor sunt colosale, când preţurile sunt tot mai mari şi puterea de cumpărare tot mai mică, când preţul carburanţilor a crescut, Guvernul a dat liber la angajările la stat, fără număr.

30.000 de angajaţi, în doar trei luni, a reprezentat cea mai importantă măsură pentru Guvernul Ciucă, după instalarea la palat. Românii o duc tot mai greu, se simt falimentaţi, inflaţia se apropie de 14%, dobânzile au explodat şi ele, iar mulţi cetăţeni duc un trai la limită. Românii sunt în prag de sărăcie, iar Guvernul este în pragul lăcomiei, cu record de angajări la stat, cea mai mare creştere din ultimii cinci ani.

În tot acest timp, plin de instabilitate şi incertitudini pentru popor, PSD-PNL a creat mii posturi cu dedicaţie şi a avut grijă să pună pe funcţii toţi partizanii şi cumetrii fidelizaţi de partid. A avut prioritate finalizarea combinaţiilor şi aranjamentelor, cu funcţii la stat, funcţii date unor neprofesionişti care vor ţine România în blocaj, în schimbul unor salarii generoase.

Au mărit schemele, ca să fie posturi pentru toţi cei cărora li s-a promis ceva. Au adoptat o ordonanţă prin care şi-au acordat cale liberă la angajări pe bandă rulantă, cea mai spectaculoasă creştere s-a înregistrat la megaministerul numit Secretariatul General al Guvernului. România să mai strângă încă o dată cureaua! Să înghită din nou sintagma "Asta e!" şi să accepte creşterea taxelor, în timp ce incompetenţii din Guvern îşi asigură traiul, pensiile speciale, privilegii şi posturi pentru tot neamul de partid. Suntem în situaţia aceasta pentru că ani la rând au fost aleşi să ne conducă numai hoţi, şmecheraşi, manipulatori, incompetenţi, corupţi fără conştiinţă. Ei şi clientela lor de partid prosperă la ora asta, când românii sunt îngropaţi de datorii.

În încheiere, vreau să vă mai spun doar atât, cei mai mulţi angajaţi la stat sunt la Ministerul Educaţiei, 290.875, ministerul fără o reformă de 30 de ani, cu cel mai mic buget alocat, cu măsuri dezastruoase care afectează milioane de copii şi cadre didactice, un minister cu un plagiator în frunte, cu aproape 300.000 de salariaţi a căror prezenţă nu poate fi justificată prin rezultate.

Dacă aţi reţinut ce am spus, nu-i mai votaţi niciodată, nu le mai daţi şansa să se ridice pe spinarea întregii ţări care a fost obligată să tacă, să rabde şi să cotizeze!

Doamna Mirela Furtună:

"Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană!"

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, sunt extrem de interesată de dezvoltarea cooperării dintre Uniunea Europeană şi statele membre din Parteneriatul estic, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

Desigur, fiecare dintre aceste state are un parcurs diferit şi ambiţii diferite cu privire la modalităţile concrete de colaborare cu Bruxelles-ul, unele dorind să devină membre ale UE, iar altele doar să dezvolte anumite parteneriate economice.

În condiţiile actualului conflict din Ucraina, cooperarea cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina devine cu atât mai importantă.

În fapt, cooperarea cu aceste state ajută la dezvoltarea securităţii flancului estic al Uniunii Europene, din care facem parte şi noi.

Mai mult, România are o legătură istorică şi culturală cu Republica Moldova, iar din această perspectivă susţinem pe deplin parcursul european al acesteia.

În acest sens, domnul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a efectuat o vizită la Chişinău, pentru a sublinia faptul că înţelegem, încurajăm şi sprijinim opţiunea europeană a Republicii Moldova şi suntem gata să le oferim ajutorul şi experienţa noastră în procesul de aderare.

PSD susţine aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi va lucra împreună cu partenerii din Moldova, la nivel parlamentar, pentru transpunerea legislaţiei europene în legislaţia naţională.

În mod concret, chiar de la intrarea PSD la guvernare, am semnat deja un acord de 100 de milioane de euro, intrat în vigoare pe 12 mai 2022, prin care România va finanţa proiecte strategice de anvergură, care să ajute la consolidarea stabilităţii Republica Moldova şi la racordarea strânsă a ţării la Uniunea Europeană.

Mai mult, de curând, domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul Guvernului României, domnul Bogdan Aurescu, ministrul de externe, şi domnul Vasile Dîncu, ministrul apărării naţionale, au primit delegaţii oficiale de la Chişinău, în vederea dezvoltării cooperării noastre şi intensificării procesului de aderare al Republicii Moldova la UE.

PSD va continua să sprijine orice formă de ajutor care să susţină eforturile Republicii Moldova, de integrare în Uniunea Europeană.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Investiţiile în energia regenerabilă, esenţiale pentru asigurarea necesarului de energie de către ţara noastră"

Am observat cu toţii că războiul din Ucraina a dus la o creştere accelerată a preţurilor pe partea de energie, mă refer la curentul electric şi gaze. Dacă partea de gaze o rezolvăm într-o proporţie destul de mare, odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră, rămânem cu partea de curent electric.

Aici, gândirea statului român este să acţioneze într-un timp cât mai scurt, astfel încât efectele negative care se resimt asupra economiei româneşti să fie stopate cât mai rapid.

Primul pas este deschiderea prin Administraţia Fondului de Mediu a unei surse de finanţare de 25.000 lei, cofinanţare 5.000 lei din partea beneficiarului, prin care vrem să transformăm mare parte dintre români în prosumatori, adică, să aibă posibilitatea să producă energie electrică, surplusul să îl dea în sistem şi să îl consume, apoi, în perioada nopţii, când nu mai avem producţie efectivă pe panourile solare. La sfârşitul fiecărui an, se va face o analiză pentru a vedea cât a produs efectiv cetăţeanul respectiv, cât a consumat, iar unde sunt diferenţe de bani se va compensa dintr-o parte sau cealaltă.

A fost deja o primă sesiune, care s-a încheiat la începutul acestui an. Cei care îşi doresc să beneficieze de aceşti bani în sesiunile viitoare, vor trebui în continuare să depună proiectele direct la AFM.

De asemenea, pe lângă banii care vin pe zona de AFM, prin PNRR, avem la dispoziţie o sumă importantă de bani, având ca principal scop asigurarea de surse regenerabile pentru energie. Important pentru ţara noastră este ca în perioada următoare să poată atrage toţi banii pe care îi are la dispoziţie, astfel încât independenţa energetică să devină realitate.

Domnul Ioan Mang:

"Despre demagogi şi prescripţia penală"

În domeniul justiţiei mulţi îşi dau cu părerea, mai ales politicienii de "dreapta", dar puţini pricep. La fel de mulţi se dau mari "luptători" pentru apărarea statului de drept, dar de fapt nu sunt altceva decât nişte demagogi care repetă la nesfârşit lozincile altora, ei nefiind capabili să ducă la bun sfârşit niciun proiect concret.

Este şi cazul deja celebrei sesizări a Curţii Constituţionale de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la O.U.G. nr. 71/2022, prin care s-a rescris art. 155 alin. (1) din Codul Penal privind prescripţia. Mulţi se dau viteji şi vin cu "soluţii" din opoziţie, doar că, atunci când puteau decide şi acţiona, nu au făcut nimic.

PSD a spus de la bun început că, pentru a pune Codul penal în acord cu observaţiile Curţii Constituţionale, trebuia depus un proiect de lege care să fie dezbătut şi adoptat în regim de urgenţă în Parlament, tocmai pentru a se respecta voinţa românilor exprimată prin referendumul din 2019. În acest fel, s-ar fi evitat riscul ca CCR să admită sesizarea ÎCCJL; ceea ce ar extinde perioada în dosarele unor infractori, ar trebui închise, pentru că nu mai există bază legală pentru întreruperea prescripţiei. Practic, din aprilie 2018 până în mai 2022, când a apărut actuala ordonanţă de urgenţă, în România nu au existat cauze de întrerupere a prescripţiei. Drept urmare, toate dosarele penale care au depăşit termenul de prescripţie generală în cei patru ani trebuie închise!

În acest context extrem de grav, consider că actuala coaliţie de guvernare trebuie să intervină cât mai rapid în Parlament cu o reglementare prin lege, în cazul în care CCR va respinge ordonanţa iniţiată de ministrul Predoiu.

Anterior, CCR a mai spus că nerespectarea voinţei populare exprimate prin referendum contravine Constituţiei: "Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61." Curtea a spus, Curtea a auzit, pentru că cei care pretindeau că "luptă" pentru statul de drept s-au prefăcut că nu ştiu de problemă.

Vă reamintesc şi faptul că în anul 2018, când eram la guvernare, tot PSD a depus un proiect de lege în Parlament, prin care să se modifice Codul penal în conformitate cu decizia CCR, inclusiv în ceea ce priveşte întreruperea termenului de prescripţie. Atunci, USR şi PNL s-au opus şi au ieşit în stradă împreună cu simpatizanţii lor, acuzându-ne pe noi, cei de la PSD, că atentăm la statul de drept. Acum se vede clar cum am atentat! Dacă atunci, marii "luptători" din USR şi PNL nu se opuneau, astăzi nu se mai ajungea aici! Ghinion, cum ar spune un clasic în viaţă!

Infractorii care scapă acum pentru că nu s-a întrerupt prescripţia, trebuie să le mulţumească celor de la USR şi PNL, care promiteau reformă în justiţie, şi în special fostului ministru al justiţiei, Stelian Ion, care, în conformitate cu decizia CCR, avea obligaţia să propună Parlamentului un proiect de lege pentru modificarea Codului penal. Timp de un an nu a făcut nimic, în schimb, astăzi este foarte priceput la a-i critica pe cei care se străduiesc să rezolve problema lăsată nesoluţionată fix de el.

În încheiere, aş mai adăuga un singur lucru - mulţi dintre cei care se dau astăzi viteji ar trebui să intre în pământ de ruşine, pentru că nu au făcut nimic bun pentru ţara asta şi au minţit pe faţă poporul acesta!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"PSD accelerează investiţiile în sistemele de irigaţii"

Unul dintre cele mai importante obiective pentru milioane de români pe care noi, social-democraţii, ni l-am asumat, odată cu intrarea la guvernare alături de PNL şi UDMR, este foarte aproape de realizare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a reluat procesul de accelerare a investiţiilor în sistemele de irigaţii, atât de necesare agriculturii româneşti. În şedinţa Comisiei Tehnico-Economice, de la sfârşitul săptămânii trecute, desfăşurată la sediul MADR, a fost aprobată documentaţia de avizare a lucrărilor de reabilitare pentru două obiective de investiţii de importanţă naţională. Primul dintre acestea vizează Canalul Magistral Siret - Bărăgan pentru tronsonul Haret, de la barajul Călimăneşti până la km 23, în judeţul Vrancea. Aşadar, încep investiţiile la Canalul Siret-Bărăgan, continuându-se execuţia devenită istorică pentru acest proiect vital pentru Câmpia Română.

Cel de-al doilea plan major are ca obiectiv reabilitarea staţiilor de pompare de bază, a staţiei de repompare, a canalelor de aducţiune şi de distribuţie din amenajarea de irigaţii Sadova-Corabia, din judeţul Dolj. Valoarea estimată a acestei investiţii din sudul Olteniei este de 290.000.000 lei. 71.773 de hectare vor beneficia de metoda de udare prin aspersiune.

Cât priveşte Proiectul Canalului Magistral Siret-Bărăgan, pe tronsonul unde sunt reluate investiţiile, acesta va deservi o suprafaţă de aproximativ 43.000 ha agricole, furnizând apa pentru irigaţii. Concret, sistemul Rugineşti-Pufeşti-Panciu va alimenta cu apă 23.295 ha, sistemul Mărăşeşti alte 3.595 ha, extinderea Mărăşeşti va asigura irigarea altor 1.100 ha, iar sistemul Bilieşti-Slobozia-Ciorăşti încă 15.000 ha. Valoarea totală estimată a investiţiei este de 711.100.000 lei.

Reluarea investiţiilor la Canalul Siret-Bărăgan a constituit una dintre priorităţile mandatului meu anterior de deputat de Ialomiţa. Am insistat pentru construirea în continuare a acestui canal, ştiind că va aduce beneficii economice pe trei planuri, respectiv, va asigura apa pentru irigaţii în Bărăgan, va contribui în mod substanţial la reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi, de asemenea, va putea fi utilizat ca rută pentru transportul naval de mărfuri. Conform proiectului actual, canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri.

Trebuie să vă amintesc că primul studiu privind realizarea unui canal care să deriveze apele Siretului spre Bărăgan pentru irigarea unor suprafeţe importante din spaţiul cuprins între râurile Siret şi Ialomiţa a fost elaborat în 1912 de către profesorul Alexandru Davidescu. Studiul demonstra fezabilitatea unui canal magistral, pornind din Siret în aval de Adjud şi care putea permite irigarea a peste 200.000 ha.

Studiile referitoare la irigarea Bărăganului au fost reluate în perioada 1969-1972, în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor şi a Institutului de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare, dar fostul dictator era împotriva unei legături hidrotehnice între Siret şi Ialomiţa, prelungită până la Dunăre pe Valea Mostiştei, combinată cu un canal din Mostiştea până la Bucureşti. Nicolae Ceauşescu îşi dorea o variantă mai scumpă a unei legături navigabile de la Bucureşti, pe valea Argeşului, care să fie, ulterior, prelungită cu navigabilizarea Argeşului până în zona Piteşti. Astfel, concluziile studiilor privind Canalul Siret-Bărăgan au fost respinse, iar acele lucrări care au fost în cele din urmă aprobate erau concepute de-o aşa manieră încât să nu poată fi extinse fără ample modificări. Spre exemplu, lacurile de acumulare ale sistemului de irigaţii de pe Mostiştea nu au fost prevăzute cu amplasamente pentru ecluze, iar amplasamentul lacului de acumulare de pe Ialomiţa a fost deplasat amonte de confluenţa cu Prahova, făcând imposibilă utilizarea lui pentru tranzitarea debitelor spre Bărăganul Central. Ulterior, execuţia canalului dinspre Siret spre Bărăgan a fost amânată, fiind reluată abia mult mai târziu, în 1986. În anul 2012 erau realizaţi 20 de kilometri din proiect.

Am ţinut să fac aceste precizări de ordin tehnic tocmai pentru ca toţi românii să înţeleagă mai bine amplitudinea lucrărilor pe care PSD le demarează, dar şi costurile mari pe care acestea le vor atrage.

Însă pentru PSD rămâne prioritară agricultura! În baza acestui deziderat, anul acesta, conducerea PSD a MADR a reuşit să pună în funcţiune 4 noi investiţii care deservesc o suprafaţă totală irigabilă de 51.288 ha. Valoarea acestora se ridică la suma de 71.087.827 lei.

Deşi s-a bătut pasul pe loc în ultimii doi ani în privinţa extinderii irigaţiilor, dar şi prin blocarea infuzării de fonduri comunitare prin PNRR pentru acest domeniu principal de activitate, MADR anunţă că, până la finalul lui 2022, vor fi recepţionate lucrările pentru alte 20 de proiecte de investiţii similare. Majorarea la 1,5 miliarde de euro a bugetului destinat investiţiilor în infrastructura de irigaţii şi includerea prin lege la finanţare a sistemelor de irigaţii la nivelul fermei, adoptate recent de Parlament, plus alocarea prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigaţii, a sistemelor locale, microsistemelor locale de irigaţii la nivelul fermei constituie garanţiile concrete privind creşterea suprafeţei irigabile a României.

De asemenea, 29 de obiective de investiţii din judeţele Ialomiţa, Teleorman, Vaslui, Brăila, Călăraşi, Olt, Buzău, Iaşi, Dolj şi Tulcea se află în stadiul de execuţie, iar alte 49 din judeţele Brăila, Buzău, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa, Bacău, Vaslui, Tulcea, Galaţi, Olt, Mehedinţi, Botoşani, Dolj, Iaşi şi Arad sunt în diferite etape de proiectare.

Încă un pas pentru dezvoltarea reală a Bărăganului, dar şi a României a fost făcut! Noi, cei de la PSD, continuăm să dezvoltăm România prin fapte!

Domnul Vasile Nagy:

"Poliţia animalelor"

Agresivitatea orientată împotriva animalelor este un fenomen social din ce în ce mai răspândit în societatea actuală. Abuzul asupra animalelor reprezintă vătămarea fizică intenţionată a acestora, fără a avea drept scop sau obiectiv autoapărarea sau nevoia de hrană. În general abuzul este constituit de orice formă de violenţă fizică sau emoţională.

Societatea îşi doreşte să crească şi să educe copii sănătoşi fizic, moral, emoţional şi psihic, însă, contrar acestui deziderat, fenomenul cruzimii faţă de animale este tot mai răspândit nu atât în mediul rural, cât mai ales în cel urban.

Evoluţia noastră are la bază un fundament important, şi anume, dorinţa de progres. Progresul a adus cu sine, atât la nivel ştiinţific, cât şi la nivel de dezvoltare socială, necesitatea apariţiei legilor.

Legile au devenit din ce în ce mai dese şi reglementează situaţii complexe. Un astfel de exemplu este adoptarea unei prevederi legislative privind protecţia animalelor şi pentru a preveni violenţa împotriva animalelor. Întrucât acţiunile de la nivel social au devenit unele extrem de agresive, şi legea a început să prevadă pedepse din ce în ce mai aspre pentru violenţa împotriva animalelor.

Legea nr. 205/2004 a fost modificată substanţial în 2022, violenţa împotriva animalelor fiind pedepsită mai aspru. Azi, în România, faptele de cruzime faţă de animale pot fi pedepsite cu închisoare de până la 7 ani.

În fiecare an, milioane de animale vii sunt transportate pe cale rutieră, maritimă, feroviară şi aeriană în interiorul şi în afara UE pentru sacrificare, îngrăşare sau reproducere.

Bunăstarea lor în timpul acestor călătorii trebuie să fie asigurată prin norme speciale ale UE, în vigoare din 2005, cu toate acestea, s-a dovedit că aceste norme nu sunt aplicate corespunzător.

Serviciul Poliţia Animalelor se află în structura Direcţiei Siguranţă şi Ordine Publică, este condus de un şef serviciu şi are numeroase atribuţii.

La nivelul Direcţiei pentru Protecţia Animalelor, sunt desfăşurate activităţi de identificare a unor situaţii prezentate în mediul online, privind posibile încălcări ale legislaţiei. După efectuarea primelor verificări, datele obţinute sunt transmise structurilor teritoriale de protecţie a animalelor, în vederea luării măsurilor legale.

Violenţa împotriva animalelor este destul de răspândită şi se manifestă sub diverse forme, pornind de la înfometare, părăsire şi până la utilizarea tehnicilor de îmblânzire prin lovire cu corpuri dure.

Un astfel de comportament barbar nu poate fi tolerat într-o societate civilizată.

În general, oamenii care au animale de companie sunt mai fericiţi, fac mai uşor faţă stresului şi sunt chiar mai sănătoşi, iar copiii care cresc de mici cu un animal în casă se vor dezvolta mult mai bine, vor fi mai sociabili, mai iubitori şi mai fericiţi.

Un animal te învaţă ce înseamnă responsabilitatea, pentru că trebuie sa îi asiguri anumite condiţii şi facilităţi.

Eforturile de îngrijire pe care le fac posesorii de animale pentru necuvântătoarele lor sunt răsplătite prin influenţa pozitivă asupra stării de sănătate.

Domnul Nicu Niţă:

"Noi programe de sprijin pentru producătorii agricoli români"

Declaraţia mea se referă la programele de sprijin adoptate de Guvern pentru producători români de cartofi şi struguri de masă.

Ministrul PSD al agriculturii a anunţat adoptarea a două Hotărâri de Guvern privind aprobarea schemelor de ajutor pentru susţinerea producţiei de cartof de masă şi a strugurilor de masă. Valoarea pentru cele două programe de sprijin este de 15 milioane de lei pentru cultivatorii de cartofi şi 15 milioane de lei pentru cultivatorii de struguri de masă.

Astfel, conform actului normativ, cererea de înscriere în program şi documentele însoţitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

În ceea ce priveşte programul de sprijin pentru strugurii de masă, valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1.200 de euro/ha, iar plata se efectuează proporţional cu suprafaţa deţinută. Valorificarea producţiei se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

În privinţa Programului de susţinere a cultivării de cartofi, valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200 de euro/ha, iar plata se efectuează proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată. Valorificarea producţiei se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Astfel, producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice pot depune pentru acordarea acestui sprijin oferit de Ministerul Agriculturii.

Aşa cum a anunţat ministrul PSD al agriculturii, Programul de sprijin pentru cartofi a fost gândit pentru a avea continuitate şi din anul 2023, datorită includerii în Planul Naţional Strategic a măsurii de sprijin în valoare de 50 de milioane de euro pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi.

Aceste programe de sprijin vin în ajutorul producătorilor agricoli români care aveau nevoie de acest suport, pentru a continua să obţină producţii care să acopere necesarul de consum al României.

Partidul Social Democrat susţine creşterea producţiei agroalimentare interne, pentru a diminua dependenţa României faţă de importuri şi pentru a combate creşterea preţurilor.

Doamna Raisa Enachi:

"Revizuiri frecvente ale salariilor minime"

Atrag atenţia asupra negocierilor din Consiliul UE cu privire la o lege care să prevadă un salariu minim echitabil şi rezonabil pentru toţi lucrătorii din Uniune.

Legea propusă solicită statelor membre să examineze şi să raporteze dacă salariile minime legale sunt adecvate, pe baza unor criterii care să asigure condiţii de muncă şi de viaţă acceptabile şi care să includă variabile precum puterea de cumpărare şi ratele sărăciei. Programul încearcă să stabilească condiţii minime pentru a asigura o bună calitate a vieţii angajaţilor şi familiilor acestora. Acest lucru poate fi realizat fie printr-un salariu minim legal, cel mai mic nivel legal de salarizare, fie permiţând lucrătorilor să îşi negocieze salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective. Negocierile pot începe de îndată ce Consiliul îşi stabileşte propria poziţie.

Asigurarea unor salarii minime adecvate este consfinţită negru pe alb în principiul 6 din Pilonul european al drepturilor sociale, asupra căruia au convenit toate statele membre. Dacă România va atinge salariul minim indicat de 50% din venitul mediu, ne putem aştepta la o creştere cu 20%-25% a salariului minim al românilor, o creştere absolut firească.

Planul prevede o mai bună aplicare şi monitorizare a protecţiei salariului minim din fiecare ţară. Pentru ca angajaţii să aibă acces efectiv la protecţia salariului minim şi pentru ca întreprinderile să fie protejate de concurenţa neloială, sunt necesare respectarea şi aplicarea efectivă a legislaţiei. Regulamentul propus prevede ca statele membre să furnizeze anual Comisiei statistici privind protecţia salariului minim.

Propunerea de directivă se bazează pe art. 153 alin. (1) lit. b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, TFUE, privind condiţiile de muncă. Propunerea este rezultatul unei consultări în două etape cu partenerii sociali, în conformitate cu art. 154 din TFUE. Propunerea Comisiei va fi examinată în prezent de Parlamentul European şi de Consiliu. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.

Ţările cu salarii minime legale trebuie să asigure mediul pentru stabilirea unor salarii minime adecvate. Aceşti factori includ standarde clare şi coerente pentru calcularea salariului minim, valori de referinţă orientative care să ajute la evaluarea suficienţei şi revizuiri frecvente şi în timp util ale salariilor minime.

Asigurarea faptului că angajaţii primesc salarii suficiente este esenţială pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale acestora, precum şi pentru crearea unor economii şi comunităţi echitabile şi rezistente.

Planul nu obligă statele membre să pună în aplicare salarii minime legale şi nici nu stabileşte un nivel unic al salariului minim. Însă suntem datori faţă de românii din ţară şi faţă de românii din străinătate să le oferim un motiv pentru a se întoarce acasă. Oamenii au preocupări întemeiate cu privire la creşterea costurilor de trai şi la capacitatea lor de a putea plăti facturile mari la energie.

Ne confruntăm cu o mai mare incertitudine şi cu riscuri semnificative în ceea ce priveşte previziunile, ceea ce înseamnă că inflaţia va creşte mult mai mult. Există riscuri substanţiale pentru anul viitor, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivele propuse.

Însă România continuă să aibă dezechilibre, continuă să aibă deficite excesive în procedurile pe care le aplică, continuă să nu reuşească să asigure securitatea energetică, continuă să întârzie dezvoltarea economică. În acelaşi timp, continuă infrastructura nedezvoltată, drumurile periculoase şi nivelul ridicat al birocraţiei, un stres continuu la nivel înalt cu care cetăţenii români trebuie să se confrunte zilnic.

În România, unde oamenii trăiesc sub ameninţarea constantă a sărăciei şi a excluziunii sociale, aproximativ 45% dintre români îşi încălzesc locuinţele în principal cu sobe pe lemne. Aproape 10% dintre copiii români se culcă flămânzi în fiecare seară, iar un sfert dintre cetăţenii ţării încă folosesc toalete în aer liber.

Mulţi oameni nu primesc ajutorul de care au nevoie - săraci, asupriţi şi marginalizaţi, cu locuri de muncă distribuite ca favoruri politice şi cu un stat administrativ care este copleşit şi neprofesionist. Concurăm într-o manieră vădit incorectă cu naţiuni europene care au costuri substanţial mai mici pentru bunuri de consum vitale, cum ar fi alimentele, în timp ce veniturile sunt semnificativ mai mari decât în România.

Subliniez faptul că suntem departe de normalitate economică, de aceea, punerea în aplicare integrală şi la timp a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă este atât de importantă.

Vorbesc despre salvarea de vieţi, transformarea vieţilor, încurajarea echităţii şi oferirea unei şanse tuturor cetăţenilor şi copiilor, indiferent de mediul lor socio-economic sau etnic, indiferent dacă trăiesc în mediul urban sau rural, sau orice deficienţă ar putea avea. Nu putem accepta ca oamenii care îşi pun toată energia în munca lor să continue să trăiască în sărăcie şi să nu-şi permită un nivel de trai decent.

Domnul Vasilică Toma:

"Necesitatea reformării şi modernizării sistemului fiscal pe baza echităţii şi solidarităţii sociale"

Impozite mai mari pentru cei cu venituri mari! Impozite mai mici pentru cei cu venituri mai mici! Acestea trebuie să fie de aici încolo liniile directoare pentru reformarea sistemului de taxare din România.

Modernizarea sistemului nostru fiscal se poate face doar într-un singur fel, prin respectarea întocmai a principiilor şi valorilor de echitate şi solidaritate sociale.

Împreună cu toţi colegii mei social-democraţi, salut decizia Coaliţiei de guvernare de a accepta propunerea privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim, să se ajungă la un impozit de 0%.

De asemenea, susţin şi îmi doresc ca alte două propuneri să fie acceptate şi implementate cât mai urgent:

- supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României;

- supraimpozitarea cu până la 90% a pensiilor speciale care depăşesc semnificativ pensia medie din România.

La fel de importantă este şi contribuţia pentru sănătate şi educaţie care să fie plătită de marile companii din România, care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro şi care, prin această contribuţie în cuantum de 0,5% din cifra de afaceri, aplicată pe o perioadă limitată, ar contribui la dezvoltarea de programe educaţionale şi de infrastructură medicală comunitară.

În plus, alături de colegii mei social-democraţi, mă opun scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la un milion de euro la 67.000 de euro venituri, aşa cum a propus fosta guvernare, atunci când a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Cel puţin în primă fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro.

Cea mai mare parte a firmelor româneşti trebuie să beneficieze în continuare de un regim fiscal favorabil, impozit de 1% din cifra de afaceri, care să le permită să se dezvolte. Vorbim despre circa 100.000 de IMM-uri, care au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro şi 500.000 de euro şi care asigură sute de mii de locuri de muncă şi contribuie la dezvoltarea economică a comunităţilor şi a întregii ţări! Toate aceste IMM-uri, toţi angajaţii lor şi comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea trebuie protejate!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Independenţa energetică este vitală pentru suveranitatea oricărei ţări!"

Întreaga lume trece printr-o perioadă extrem de solicitantă din punct de vedere geostrategic, economic şi mai ales al resurselor energetice. Putem spune că trăim un punct de cotitură istorică în ceea ce priveşte reaşezarea producţiei şi consumului, exportului şi utilizării sustenabile a resurselor energetice. Devine din ce în ce mai clar că Europa a fost forţată de conflictul ruso-ucrainean să regândească programele avangardiste de reducere a poluării industriale şi rutiere.

Poate la început, Green Deal a părut un proiect futurist şi ambiţios. Închiderea unităţilor de producţie bazate pe cărbune era foarte promiţătoare în ceea ce priveşte scăderea emisiilor de carbon, atât de dăunătoare sănătăţii şi producătoare de efect de seră. Nevoia de a "însănătoşi" planeta o vedem tot mai frecvent, mai ales în sezonul cald, când canicula se instalează foarte devreme, iar anii secetoşi sunt aproape o obişnuinţă de acum.

Este la fel de adevărat, totodată, că închiderea minelor de cărbune din România a dat o lovitură puternică industriei extractive. Costurile economice şi sociale au obligat ţara noastră să se adapteze şi să îşi reconfigureze ponderea de hidrocarburi în producţia de electricitate. Din fericire, România a reuşit să introducă în circuitul de producţie a energiei electrice sisteme ecologice sustenabile, astfel încât la ora actuală doar 40% din producţia de electricitate se face cu cărbune şi alte hidrocarburi, restul de 60% din producţie se datorează sistemelor hidro (33%), nuclear (10%), fotovoltaic (10%) şi eolian (6%). Din aceste date, este evident că ţara noastră are potenţial să crească producţia în zona "curată" şi sustenabilă.

Partea mai puţin bună este că dezvoltarea economică a României din ultimul deceniu a crescut extrem de mult cererea de electricitate, astfel încât balanţa producţie (6.740 MW) - consum (7.256 MW) este una negativă, ceea ce înseamnă că ţara noastră este nevoită să importe zilnic electricitate.

Situaţia este mult mai gravă la nivel european. Ţările din Vest, cu industrie foarte puternică, au o balanţă mult mai rea decât a ţării noastre. Consider că una dintre cele mai mari greşeli strategice pe care ţările occidentale au făcut-o în ultimul deceniu nu a fost renunţarea la producţia electrică prin arderea cărbunelui, ci renunţarea rapidă şi necugetată a energiei nucleare, în special Germania. Energia nucleară, deşi dezastruoasă în cazul unui accident, este considerată "curată", fiindcă producţia de electricitate prin acest sistem necesită extrem de puţine resurse, iar cantitatea produsă este foarte mare. Din cauza riscurilor de mediu în cazul unui incident, energia nucleară a fost considerată nesustenabilă.

Iată că, acum, Europa începe să redeschidă minele de cărbune şi să producă electricitate prin arderea hidrocarburilor din producţie proprie. Ideea este de a scăpa de şantajul energetic şi de resurse pe care îl practică agresiv Rusia. Este o soluţie de urgenţă, rapidă, deoarece redeschiderea sistemului energetic nuclear este de mult mai îndelungată durată.

România se află şi de această dată într-o poziţie avantajoasă, fiindcă suntem în avangarda unei noi tehnologii nucleare. În premieră, în Europa, în ţara noastră se construieşte o microcentrală nucleară cu tehnologie de ultimă oră. Chiar dacă din punctul de vedere al capacităţii nu este la nivelul centralelor nucleare clasice, riscurile pentru mediu şi populaţie sunt semnificativ mai mici.

Acesta este un pas salutar în dobândirea totală a unei independenţe energetice a României, fapt care este absolut vital pentru a ne menţine independenţa şi suveranitatea faţă de ţări care, în mod agresiv, folosesc resursele pentru a şantaja politic şi economic alte ţări.

România va putea deveni, astfel, un pol de putere în sud-estul Europei!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Românii vor fi protejaţi de creşterile artificiale de preţuri"

Criza izbucnită în urma agresiunii ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei reverberează în toate colţurile planetei. Ne reamintim că, la puţin timp de la debutul ostilităţilor, pe fondul incertitudinii şi fricii generalizate, unii operatori economici din domeniul comerţului cu carburant au vrut să profite de pe urma acestei stări şi au mărit artificial preţurile la pompă. Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat ordonanţa care pedepseşte specula, protejând românii de creşterile de preţuri nefundamentate şi de acţiuni nejustificate ale unor operatori economici. Această ordonanţă asigură un cadru cât se poate de bine reglementat şi onest între cerere şi ofertă, pentru a putea combate orice creştere artificială a preţurilor. Această situaţie nu mai trebuie tolerată, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei trebuie să depună toate eforturile necesare în vederea clarificării aspectelor ce au condus la această situaţie.

Românii trebuie protejaţi în timpul crizei economice de posibile abuzuri. Totodată, prin Pachetul "Sprijin pentru România", Guvernul condus de PNL a luat măsuri pentru a veni în sprijinul românilor cu venituri mici, pentru a face faţă scumpirilor. Reamintesc voucherele în valoare de 250 lei, care au început să fie distribuite de Poşta Română încă de săptămâna trecută, urmând a beneficia de ele aproximativ 3 milioane de cetăţeni aflaţi în situaţii dificile - pensionari, persoane cu dizabilităţi, persoane fără adăpost etc. În curând va urma implementarea celui de-al doilea pachet "Sprijin pentru România", în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Noua ordonanţă are scopul de a crea un instrument pentru a interveni în situaţii excepţionale, de criză, când sunt disfuncţionalităţi în funcţionarea pieţei. Prin acest proiect se pot aplica amenzi companiilor care comit acţiuni speculative. ANPC poate opri funcţionarea unei companii şi poate dispune confiscări, iar Consiliul Concurenţei poate să oblige companiile să îşi reducă preţurile.

Toate aceste măsuri vor veni în ajutorul cetăţenilor şi îi vor proteja de eventuale cartelări sau acţiuni speculative. În acest moment, când inflaţia reduce puterea de cumpărare pe zi ce trece, orice creştere de preţuri care nu are la bază creşterea cheltuielilor pentru agenţii economici, este una abuzivă şi nepermisă. De aceea, statul român are obligaţia de a veghea la buna funcţionare a pieţei şi de a proteja consumatorii, fie ei persoane fizice sau juridice, de orice tentativă de speculă.

Doamna Cătălina Ciofu:

"Educaţia - punctul zero pentru o societate a viitorului în România"

Pentru a putea presta activităţile de astăzi, care necesită un înalt nivel de calificare, pentru a putea crea plusvaloare folosind doar câţiva roboţi de înaltă performanţă sau un laptop, este nevoie de educaţie. Sigur, investiţia în educaţie dă rezultate peste generaţii, însă aceste rezultate sunt, de cele mai multe ori, impresionante. Să ne gândim doar la cum ar arăta România dacă ar prelua exemplul Japoniei sau Coreei de Sud - investiţii masive în educaţie, care să completeze înzestrările naturale ale poporului nostru. O populaţie activă cu un nivel înalt de educaţie nu doar că reprezintă un magnet pentru marile companii din orice domeniu, dar membrii săi sunt capabili să se dezvolte şi pe cont propriu, depăşind dependenţa de un angajator şi aducând plusvaloare societăţii în care trăiesc prin iniţiative individuale de succes.

Astăzi, aşa ceva este posibil. De fapt, aceasta este cheia, aceasta este explicaţia progresului economic şi social înregistrat în ultimele aproximativ două secole de naţiunile pe care astăzi le considerăm modele de urmat. Ce avem de făcut pentru a obţine şi noi ceea ce pentru alţii reprezintă normalitatea?

Noi, liberalii, credem că avem nevoie de un nou tip de "contract social", în care educaţia să devină prioritatea numărul unu a societăţii în ansamblul său, în care educaţia să fie considerată punctul central în jurul căruia gravitează şi a cărui prezenţă garantează dezvoltarea societăţii.

De ce ne referim, însă, la societatea în ansamblul său? Pentru că esenţa viziunii liberale este înţelegerea faptului că nu doar statul este responsabil pentru serviciile publice, nu doar statul este responsabil de educaţie. Aşa cum s-a întâmplat începând aproximativ din perioada secolului al XVIII-lea, în Europa de Vest şi ceea ce aveau să devină Statele Unite ale Americii, şi aproximativ din secolul al XIX-lea pe meleagurile noastre, iniţiative de succes în domeniul educaţiei au venit nu numai de la state, ci şi din sectorul privat.

Bunurile şi serviciile produse şi comercializate astăzi pe piaţă sunt, în bună măsură, nemateriale, constând în idei, viziuni, metode şi tehnici inovative, rezultate din corelarea originală, neaşteptată, a informaţiilor existente. O astfel de economie aduce după sine şanse uriaşe - să ne gândim numai la faptul că de multe ori nu va mai fi necesar să ne părăsim locurile natale, atât de dragi -, însă numai pentru persoanele care se pot integra în paradigmele ei, ceea ce nu se poate face decât beneficiind de un înalt nivel de educaţie.

De aceea, prin Proiectul "România educată", noi, Partidul Naţional Liberal, propunem o abordare a sistemului educaţional bazată pe triada fundamentală părinţi - profesori - elevi. Educaţia trebuie realizată împreună de către părinţi şi profesori, pentru elevi, dar şi pentru întreaga societate, iar statul trebuie să susţină eforturile şi iniţiativele venite din partea acestora. Însă punerea în aplicare a acestui proiect are nevoie de sprijinul dumneavoastră, al dumneavoastră, dragi cetăţeni, fie că sunteţi părinţi, bunici, fraţi sau surori, al dumneavoastră, distinşi şi merituoşi profesori şi ai dumneavoastră, stimaţi colegi de guvernare, de reprezentare şi de politică în general.

Într-o parafrază celebră, educaţia nu este a noastră, a Partidului Naţional Liberal, aşa cum nu este nici doar a unora dintre dumneavoastră

Educaţia este a noastră, a tuturor, pentru că împreună o realizăm şi împreună ne bucurăm de ea!

Domnul George Şişcu:

"În perioadele instabile la nivel global nu te poţi hazarda să măreşti taxele şi impozitele. Ar fi o greşeală să cioplim cadrul fiscal!"

Sistemul fiscal în perioade de instabilitate, la nivel global, este necesar să rămână predictibil, iar eventualele intervenţii trebuie făcute pentru a ajuta atât populaţia, cât şi sectoarele vitale ale economiei. Orice modificare peste noapte a cadrului fiscal poate înrăutăţi lucrurile, iar în loc să corectăm o situaţie, mai mult o agravăm, dacă acţionăm hazardat şi fără să calculăm exact impactul.

De doi ani şi jumătate avem trei crize la nivel mondial. Mai întâi, am avut pandemia, apoi criza energetică, iar în acest an, războiul din Ucraina. Sunt turbulenţe serioase cu care se confruntă sistemul economic şi financiar global, iar statele lumii caută cele mai potrivite măsuri pentru a atenua impactul.

În România, vedem că sunt vânturate tot felul de idei şi propuneri în privinţa modificării sistemului fiscal. În perioadele cu instabilitate este lipsit de responsabilitate să acţionezi fără a analiza temeinic, dacă nu cumva în final faci mai mult rău decât bine. Nu poţi ciopli cadrul fiscal şi să rişti ca peste un an sau doi problemele să se acutizeze în loc să dispară. Am mai avut momente în guvernările anterioare, când am acţionat la modul heirupist, iar ulterior au plătit toţi românii pentru greşelile guvernanţilor.

Pentru perioada următoare trebuie să ne concentrăm cu prioritate pe dezvoltare, în condiţiile în care vom avea în următorii ani alocaţi aproape 100 de miliarde de euro pentru investiţii. Este obligatoriu să începem să direcţionăm aceşti bani către domeniile cheie, iar pentru asta avem nevoie de proiecte, dar şi de seriozitate şi de multă rigoare.

Românii nu mai trebuie amăgiţi, iar o guvernare responsabilă înseamnă un plan coerent pentru investiţii masive în această ţară.

De asemenea, PNL nu va susţine nicio măsură care să afecteze mediul de afaceri. Nu putem mări povara fiscală pentru antreprenori, din contră, dezvoltarea mediului privat rămâne pentru noi o prioritate.

Putem însă discuta de măsuri care să reducă birocraţia şi să venim cu propuneri pentru scăderea poverii administrative.

Avem nevoie, aşadar, de stabilitate fiscală şi de un climat probusiness şi nu putem fi de acord cu impozite şi taxe introduse peste noapte.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Mediul de afaceri trebuie protejat, nu lovit!"

Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale, ne spune Constituţia României la art. 56. Astăzi, modificarea Codului fiscal este în centrul atenţiei, aruncându-se în spaţiul public tot felul de idei, multe dintre ele menite doar să agite apele. În acest moment, orice discuţie pe acest subiect este prematură.

Partidul Naţional Liberal, prin preşedintele partidului şi reprezentanţii săi, a afirmat clar că anul acesta nu vor fi introduse noi taxe şi nici cota unică nu va fi înlocuită. Pentru noi, ca liberali, mediul de afaceri reprezintă una dintre priorităţile noastre, fiind o sursă vitală a întregii societăţi, pe care trebuie să o încurajăm, să o stimulăm, să o protejăm cât mai mult.

Pandemia de COVID-19 şi războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, coroborate cu criza preţurilor la energie, carburant şi inflaţie, au fost lovituri puternice asupra mediului de afaceri. Foarte multe companii au făcut eforturi mari de a-şi ţine angajaţii, de a nu face disponibilizări, chiar dacă au înregistrat pierderi. Ar trebui să ne gândim mai mult atunci când discutăm despre impozitarea capitalului şi a muncii.

Viziunea noastră este de a nu îi sancţiona pe cei care produc, pe cei care oferă locuri de muncă, pe cei pe care ne bazăm să genereze creşterea economică. Mediul economic trebuie încurajat, pentru că este şi el lovit masiv de valurile de creşteri de preţuri. O suprataxă pentru anumite companii ar fi o eroare, cu rezultate proaste pentru economie şi în final şi pentru stat. Toate taxele şi contribuţiile sunt plătite proporţional. Fiecare contribuie în funcţie de câţi angajaţi are, deci ar fi corect să spunem că efortul marilor companii este unul ridicat, pentru că au mulţi salariaţi. Prin urmare, o companie mare va contribui mai mult la bugetul general.

Introdusă de Guvernul liberal în 2005, cota unică a fost o decizie cheie ce a contribuit masiv la dezvoltarea economiei României în ultimii 15 ani şi a fost o măsură liberală la care nu vom renunţa. Cota unică a crescut conformarea, a atras investitori, a simplificat sistemul foarte mult, a încurajat antreprenoriatul. Mai mult, este un sistem simplu, schimbarea lui cu taxarea diferenţiată nefăcând decât să îngreuneze activitatea unor instituţii precum ANAF, care au nevoie, în acest moment, să treacă printr-o reformă care să dezvolte capacitatea lor operaţională, în mod particular privind creşterea capacităţii de colectare.

Aşadar, PNL îşi va respecta tradiţia şi doctrina şi nu va lua măsuri împotriva celor care contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a României!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În perioada 6-15 iunie, am avut onoarea să fiu membru al unei delegaţii parlamentare române în Statele Unite ale Americii.

Vă spun fără lipsă de modestie, delegaţia Parlamentului care a reprezentat România în întâlniri bilaterale cu congresmeni, companii, reprezentanţi ai Pentagonului sau ai Departamentului de Stat şi think tank-uri de top, a avut cea mai consistentă vizită făcută vreodată la acest nivel în istoria relaţiilor dintre cele două ţări.

Unul dintre cele mai discutate subiecte în cadrul vizitei oficiale din SUA pe care am avut-o în calitate de membru al delegaţiei Camerei Deputaţilor a fost includerea României în Programul "Visa Waiver".

Vă spun că am făcut paşi concreţi pentru realizarea acestui obiectiv prioritar de maximă importanţă pentru cetăţenii români, cu eforturile susţinute ale Ambasadei României în Statele Unite ale Americii, care a făcut un obiectiv principal din acest deziderat.

Programul "Visa Waiver" permite cetăţenilor ţărilor participante să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism pentru sejururi de până la 90 de zile, fără viză. Includerea ţării noastre în programul scutirii de viză ar oferi o confirmare vizibilă a statutului României de partener strategic al SUA.

De aceea, vă pot asigura că în toate discuţiile avute cu reprezentanţii Congresului american am obţinut susţinerea şi sprijinul pentru acest obiectiv important al ţării noastre.

Deschiderea Congresului american faţă de accederea României la Programul "Visa Waiver" este mai actuală ca oricând, iar acest lucru se datorează, pe lângă eforturile diplomatice, întregii comunităţi de români care trăiesc paşnic în Statele Unite ale Americii şi care se bucură de întreg respectul şi admiraţia oficialităţilor americane.

Ca membru al delegaţiei parlamentare române în SUA şi în calitate de Reprezentant Special al Guvernului Pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, am avut întrevederi cu reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti şi supravieţuitori ai Holocaustului.

Am avut o întrevedere cu Ellen Germain, Reprezentant Special pentru Holocaust, Departamentul de Stat şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti, alături de care am discutat despre paşii pe care i-am făcut în România prin adoptarea Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, despre legea care introduce istoria evreilor şi Holocaustului ca disciplină obligatorie pentru elevii de liceu, începând cu anul şcolar 2023-2024, despre muzeu naţional de istorie a Evreilor şi a Holocaustului şi îmbunătăţirea legislaţiei pentru sprijinirea eforturilor de combatere a negării şi distorsionării realităţii istorice privind memoria victimelor Holocaustului.

De asemenea, am avut plăcerea de a-l revedea pe Norman Manea, supravieţuitor al Holocaustului, al deportării în Transnistria, dar în egală măsură şi al lagărului comunist, un nume pe care România l-a valorizat atât de puţin! Norman Manea, cel mai tradus romancier român în străinătate, este un om de o infinită căldură şi bunătate, un om care iubeşte România atât de mult şi de frumos.

În timpul Bursei Fullbright din Statele Unite, am avut prilejul să-l întâlnesc pentru prima dată pe Norman, cel mai cunoscut, cel mai frumos şi mai autentic scriitor al nostru peste Ocean, un om de o generozitate incredibilă, un suflet enorm şi un erou de o demnitate absolut incredibilă.

Am avut o vizită la sediul Lockheed Martin, companie aerospaţială de securitate care are aproximativ 114.000 de angajaţi în întreaga lume şi este implicată în principal în cercetarea, proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, integrarea şi susţinerea sistemelor, produselor şi serviciilor cu tehnologie avansată.

Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii este unul solid, sprijinit pe valorile democraţiei şi a statului de drept.

Relaţia transatlantică este acum mai puternică ca niciodată, România devenind turnul de observaţie al Alianţei în regiune.

Astăzi, România, ca membră NATO, în contextul războiului din Ucraina, se bucură pe deplin de umbrela Alianţei nord-atlantice, implicit de sprijinul Statelor Unite ale Americii, în consolidarea nivelului de siguranţă şi securitate pe flancul estic.

La împlinirea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România şi Statele Unite, cele două state sunt astăzi mai unite ca oricând, prin materializarea relaţiilor de colaborare pe diverse domenii, dar mai ales în plan economic şi militar. Faptul că astăzi discutăm despre atragerea investitorilor americani pe teritoriul României, de consolidarea militară pe fondul tensiunilor din flancul estic, cât şi posibilitatea eliminării vizelor pentru români, atestă puternica legătură strategică între cele două state.

În acest context, România este un aliat de încredere şi fidel al SUA, cu un palmares consolidat de cooperare în toate domeniile legate de securitate. Vom continua să construim pe această bază fermă şi suntem gata să continuăm dialogul şi eforturile asupra tuturor problemelor de interes comun.

Doamna Cristina Burciu:

"Dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale, un obiectiv în plină realizare prin PNRR"

Guvernul condus de liberalul Nicolae-Ionel Ciucă continuă să se implice în realizarea obiectivelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care presupune sume importante investite în următorii ani pentru dezvoltarea generală a ţării şi bunăstarea cetăţenilor.

În acest context, prim-ministrul a girat semnarea primelor şase contracte finanţate din PNRR, acestea fiind selectate în cadrul apelurilor de proiecte pentru prima rundă din Componenta 10 "Fondul local" - dezvoltarea durabilă urbană şi rurală.

Cele şase contracte de finanţare au fost încheiate între autorităţi publice locale şi Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Investiţiile respective au o valoare de aproximativ 7,2 milioane de lei şi vizează reformarea şi digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială şi urbană, la nivelul autorităţilor publice locale.

Lăudabil este că proiectele respective, care presupun elaborarea/actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană, în formatul adaptat pentru Sistemul Informaţional Geografic, sunt contractate la doar o lună de la deschiderea platformei de depunere a proiectelor.

De remarcat este că anterior au mai fost definitivate alte şapte contracte finanţate prin PNRR, din Componenta 5 - "Valul Renovării", pentru care au fost depuse peste 1.437 de cereri de finanţare, care vor beneficia de suma de 2,4 miliarde de euro.

În cadrul componentei "Fond Local", Guvernul finanţează prin PNRR o serie complexă şi variată de investiţii publice, a căror beneficiari direcţi sunt autorităţile administraţiei locale. În consecinţă, primarii îşi vor prioritiza investiţiile dezvoltării comunităţilor locale exact pe necesităţile prezentului, de la achiziţia de mijloace de transport nepoluante, la construirea de locuinţe eficiente energetic pentru tineri specialişti în sănătate şi educaţie, sau de la reabilitarea clădirilor publice, la construirea de piste de biciclete sau staţii de încărcare electrică.

Consider meritoriu faptul că România se află în graficul scontat în ceea ce priveşte îndeplinirea reformelor din PNRR, actualmente fiind în plină desfăşurare procedurile de parafare şi semnare a noi contracte, pe toate domeniile Planului.

Executivul este dinamizat la maximum pentru a face exact ceea ce trebuie, astfel încât tot ceea ce ţara noastră şi-a propus prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să se concretizeze în favoarea directă a cetăţenilor.

În concluzie, este apreciabil ritmul adoptat de toate instituţiile implicate pentru ca proiectele şi reformele PNRR să se deruleze în termenele stabilite, astfel încât noile investiţii să producă plus valoare şi o viaţă mai bună pentru toţi românii, în cel mai scurt timp posibil.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Donatorului de Sânge"

Cu ocazia celebrării a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, la data de 14 iunie, aş dori să profit de această ocazie pentru a le mulţumi tuturor voluntarilor care prin acest demers efectiv salvează vieţi, dar şi să transmit un mesaj de încurajare tuturor românilor să doneze sânge în mod regulat, fiindcă din cantitatea de sânge donată o singură dată se pot extrage elementele care pot salva vieţile a trei pacienţi.

Prima transfuzie de sânge la om a fost efectuată cu sânge de oaie, în anul 1667, de către Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost de-a dreptul catastrofal pentru bolnav. Totuşi, din această primă şi nereuşită încercare, medicina a avut de profitat, ajungându-se la observaţia fundamentală că omul nu poate primi sânge decât de la un seamăn al său.

De atunci şi până la începutul secolului XX s-au efectuat numeroase transfuzii de sânge, de la omul sănătos la omul bolnav, dar cele mai multe s-au soldat cu rezultate nefavorabile. Insuccesele au fost explicate de-abia în anul 1900, când medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit 3 din cele 4 grupe sanguine din sistemul AOB, iar după un an, şi pe cea de-a patra grupă, AB.

În încheiere, vă încurajez să donaţi sânge, fiindcă este un act uşor şi sigur, care poate avea un efect incredibil, şi anume, puteţi salva vieţi omeneşti!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Cum va arăta viitorul şcolii din România?"

"Cum arată astăzi şcoala va arăta mâine ţara..." - sunt vorbele lui Spiru Haret, care sunt şi astăzi mai actuale ca oricând. Doar un om plin de ipocrizie politică ar putea spune că este mulţumit de România de astăzi şi de modul în care a evoluat societatea şi economia.

Imaginea aceasta a României este reflexia imaginii educaţiei româneşti. O ţară care nu pune accent pe şcoală nu poate avea viitor, pentru că nu ştie să îşi educe viitorii cetăţeni.

De peste 30 de ani, şcoala românească este în derivă cu miniştri care nu sunt în stare să dea o viziune coerentă acestui domeniu de importanţă naţională deosebită. România Educată, aşa-zisul mare proiect prezidenţial, a rămas doar o broşurică frumos colorată. În rest doar vorbe, fără fapte.

În această perioadă, are loc examenul de bacalaureat şi am aflat cu toţii cu stupefacţie că 40.000 de elevi nu s-au înscris la acest examen al maturităţii. Unde sunt aceşti copii şi ce se va întâmpla cu ei?

De curând, s-a încheiat evaluarea naţională şi alţi peste 17.000 de elevi, care figurau înscrişi în clasa a VIII-a, nu au participat la examene. Dacă adăugăm şi faptul că România continuă să înregistreze rate foarte mari ale abandonului şcolar, mai ales rata de părăsire timpurie a şcolii, avem imaginea dezastruoasă a educaţiei româneşti.

Uniunea Salvaţi România a depus în Parlament o moţiune simplă împotriva ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Aţi respins această moţiune, dragi colegi, însă sper ca acest demers să fi fost un semnal de alarmă şi să vă trezească cu privire la soarta educaţiei. Încă nu este târziu pentru a opri ruinarea şcolii româneşti!

La final de an şcolar, domnul ministru Cîmpeanu este corigent la toate materiile din portofoliul ministerului. Spre exemplu, este corigent la alocarea bugetară, pentru că România continuă să aibă cea mai mică investiţie în educaţie din Uniunea Europeană. Bugetul Educaţiei este 2,28% din PIB, aproape jumătate din cât a promis domnul Cîmpeanu în noiembrie 2021.

A promis reforma învăţământului românesc, dar a uitat subit despre această promisiune când a ajuns ministru.

În zona academică, plagiatul a ajuns parcă o cutumă educaţională pe deplin acceptată de Ministerul Educaţiei şi de actualul ministru.

Pentru aceste numeroase corigenţe, domnul Sorin Cîmpeanu ar fi trebuit să plece acasă, prin demisia de onoare sau prin remaniere. Este în continuare ministru, ca o dovadă că educaţia din România acceptă mediocritatea şi incompetenţa.

Din păcate, aceste corigenţe ale domnului ministru Cîmpeanu sunt decontate de generaţiile actuale de elevi, adică de viitorii cetăţeni adulţi ai României.

Aşa că, să nu ne mire cât de rău va arăta mâine ţara, dacă în prezent continuăm să ignorăm şcoala.

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Matca, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară, furnizează legume româneşti de cea mai bună calitate, datorită asocierii producătorilor români din localitate"

În comuna Matca, judeţul Galaţi, se află cea mai mare piaţă de legume, angro, produse în solarii şi pe câmp, produse 100% româneşti din ţară, în cel mai mare bazin de legume. Comuna Matca are circa 12.000 de locuitori, din care aproape o treime cultivă legume. În primii ani după 2000, bazinul legumicol din Matca nu era cunoscut, iar astăzi este unul dintre cele mai cunoscute din ţară, devenind un exemplu al dezvoltării legumiculturii din România. În prezent, s-a ajuns la o suprafaţă de cultură protejată de aproape o mie de hectare. În timpul sezonului se găsesc practic toate tipurile de legume, angro, de o calitate excepţională, de la castraveţi extratimpurii, tomate, ardei gras galben şi roşu, ardei capia, ardei iute, vinete, varză, conopida, dovlecei etc.

Majoritatea legumelor se vând în piaţa angro de la Matca, care se află la 10 kilometri distanţă de oraşul Tecuci. Această abundenţă de legume îi ajută pe marii retaileri să se aprovizioneze direct de la producători cu legume proaspete. Bazinul legumicol Matca concurează în ceea ce priveşte furnizarea de legume timpurii cu alte bazine sudice, precum Izbiceni, Colibaşi şi Balta Doamnei.

În bazinul legumicol Matca sunt sere foarte lungi văzute în depărtare, iar locuitorii de aici nu fac din legumicultură doar o meserie, ci şi un mod de viaţă, punctul principal de atracţie din localitate este reprezentat de târgul de legume.

Mai mulţi factori au condus către dezvoltarea legumiculturii în această zonă, deschiderea fermierilor către noi tehnologii, acesta fiind unul dintre elementele-cheie.

Utilizarea foliilor profesionale în construcţia solariilor a reprezentat un pas important în cultura legumelor în spaţii protejate în Matca, având în vedere condiţiile climatice din ţara noastră. Cu ajutorul foliei termice cu aditivi de termicitate, se influenţează foarte mult intervalul de luni în care se pot produce legume, iar acest fapt are impact major asupra potenţialului de export al României. Fermierul trebuie să ia în considerare aditivii foliei, perioada de utilizare dorită şi apoi grosimea acesteia.

Pentru legumicultura din ţara noastră, faptul că ţările mari producătoare din sudul Europei termină ciclul de producţie în luna mai şi îl reiau în decembrie, constituie o oportunitate să suplinească prin export cererea în acea perioadă, când sunt optime pentru producţie. Practic, sunt 6 luni de producţie, permise de condiţiile noastre.

Referitor la potenţialul României, implicit al Bazinului Matca, acesta poate deveni un furnizor puternic de legume pentru Europa, dar este nevoie de găsirea unor soluţii de sprijinire a producătorilor români în accesarea pieţei externe prin marketing puternic de promovare a acestei zone cu potenţial la nivel internaţional. În prezent, doar o parte din producţia de legume merge la export, respectiv legume precum castraveţii de tip cornichon, roşii, ardei si cantităţi mai reduse de vinete şi varză.

În concluzie, doresc să îmi arăt tot sprijinul pentru asemenea iniţiative ale producătorilor români, asociaţi în vederea obţinerii unor rezultate mult mai bune şi a unei cantităţi mult mai mare de legume. Un alt exemplu îl constituie Cooperativa Agricolă Integrată "Ţara mea" cu sediul în Vaslui, care a reunit cinci cooperative agricole principale, care poate livra circa 15.000 de tone de legume. Această cooperativă a preluat activitatea de centralizare, stocare şi livrare a legumelor a cinci cooperative agricole din principalele bazine legumicole din ţară din judeţe precum: Vaslui, Dâmboviţa - Lunguleţu, Olt - Izbiceni, Ilfov - Vidra şi Hunedoara.

Consider că legiuitorul român are datoria de a facilita condiţiile optime de dezvoltare pentru producătorii români, mai ales pentru asociaţiile producătorilor, în scopul asigurării pe piaţa internă şi externă a unei producţii de legume de foarte bună calitate şi în scopul sprijinirii acestora de a distribui legumele către retailerii moderni la un standard de cost mediu stabilit pentru un an.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ipocrizia USR sub forma moţiunii simple pe educaţie"

Luni, 20 iunie, am dezbătut Moţiunea simplă iniţiată de către USR împotriva ministrului educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu.

În textul moţiunii simple, USR declara următorul lucru şi o să îi citez pentru a nu exista interpretări: "Ministrul educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, este singurul responsabil pentru dezastrul în care se afundă învăţământul din România". Întrebarea mea este următoarea - USR nu a participat la acest dezastru pe care îl declară astăzi?

Domnilor parlamentari de la USR, aţi intrat încrezători la guvernare de mână cu acest ministru, pe care astăzi îl puneţi la zid, neasumându-vă nimic din cele create în timpul guvernării coaliţiei din care aţi făcut parte.

Vorbiţi despre rata de abandon şcolar. Oare când a început abandonul şcolar despre care spuneţi că nu a mai avut loc de ani de zile? Dacă nu vă amintiţi, o să vă amintesc, întocmai în perioada în care eraţi la guvernare şi nu aţi făcut nimic în această privinţă, atunci eraţi ocupaţi să observaţi cu totul alte lucruri! Astăzi nu faceţi altceva decât să prezentaţi dovada eşecului guvernării USR, tipărită pe hârtie şi depusă sub numele de "Moţiunea simplă Dezastru. Educaţie fără viitor!"

În timpul guvernării dumneavoastră, vi se aducea cel puţin o dată pe săptămână la cunoştinţă situaţia învăţământului românesc, cu date exacte, cu referire la copiii din zonele defavorizate, la încălcarea dreptului la educaţie în timpul pandemiei, iar pe atunci acest lucru nu îşi găsea o rezolvare. Astăzi, ne-aţi prezentat doar urmările ce au urmat perioadei guvernării voastre!

Dacă ar fi să treceţi pe hârtie realizările USR din timpul guvernării, vă asigur că hârtia ar rămâne albă, fiindcă acolo nu aţi mai avea ce să treceţi! Un partid care a găsit o singură soluţie în rezolvarea problemelor, iar aceea fiind demisia şi aruncarea responsabilităţii pe umerii altora, astăzi nu are dreptul să ceară demisia nimănui! La demisii doar USR se pricepe cel mai bine, dovadă fiind chiar şi demisia de luni a doamnei deputat Cristina Rizea şi de marţi a domnului deputat Alin Prunean. Astăzi cine urmează?

Dragi membri ai USR, data viitoare când aşterneţi pe hârtie o moţiune sau oricare alt text, asiguraţi-vă că prezentaţi şi motive bine întemeiate şi mai asiguraţi-vă că dezastrele despre care vorbiţi nu se asociază cu voi înşivă!

Domnul Dumitru Rujan:

"«Fabricat în România» - singura cale pentru a echilibra balanţa comercială a României!"

În ciuda progreselor economice incontestabile pe care le-a făcut ţara noastră în ultimii ani, continuăm să exportăm materii prime şi materiale cu un grad scăzut de prelucrare şi importăm produse finite, la preţuri mari. Acest fenomen se manifestă aproape în toate domeniile de activitate economică, de la industria prelucrătoare, industria lemnului, textilă şi chiar în industria alimentară. Nu întâmplător, pe mesele noastre regăsim mai multe produse din import decât cele produse de operatorii economici români. Uneori, cumpărăm biscuiţi din import făcuţi din grâu românesc, conserve din legume româneşti sau mobilă făcută din lemn românesc. Ştim cu toţii că acest dezechilibru macroeconomic este cauzat de slaba capitalizare a întreprinderilor româneşti, de lipsa echipamentelor şi a dotărilor moderne care ar ajuta firmele naţionale să realizeze produse finite de calitate, la preţuri competitive.

Cu toţii ar trebui să salutăm măsurile luate de Guvernul condus de Nicolae Ciucă în cadrul Pachetului "Sprijin pentru România", în mod special acele pachete de finanţare care vor merge către întreprinderile româneşti care vor creşte capacitatea de procesare a produselor agricole româneşti. Este un pas important, în sensul în care producţia agricolă românească să ajungă pe mesele românilor şi la export în formă finită, cu eticheta "Fabricat în România". Decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă este cu atât mai importantă cu cât, în contextul agresiunii ruse din Ucraina, există o îngrijorare importantă la nivel internaţional cu privire la fluxul produselor agricole şi alimentare. Aşadar, ceea ce a început Guvernul Ciucă prin aceste măsuri trebuie continuat şi susţinut pe termen mediu şi lung.

Cred că a venit momentul să revitalizăm termenul "Fabricat în România"! Industria românească a condus multă vreme în topurile calităţii produselor industriale şi ar fi bine ca, prin măsuri de sprijin, să ne recâştigăm locul bine meritat. Industria siderurgică, industria textilă, industria constructoare şi prelucrătoare, industria alimentară şi chiar şi vinurile româneşti au fost şi sunt recunoscute pentru calitatea lor la nivel internaţional.

Reindustrializarea ţării ne va permite să producem mai mult, să oferim românilor mai multe produse de calitate româneşti, să exportăm mai mult, să importăm mai puţin şi să generăm mai multă prosperitate aici, în România, pentru români.

Domnul Ervin Molnar:

"Primele gaze din Marea Neagră au ajuns în România"

Zilele trecute s-a împlinit o lună de când Camera Deputaţilor a votat, cu o majoritate covârşitoare, Legea offshore. Ca urmare a licenţei eliberate de ANRE, astăzi vedem deja rezultatele acestei legi. Primele gaze extrase din Marea Neagră, din perimetrele de adâncime mică Ana şi Doina, au intrat, miercurea trecută, în Sistemul Naţional de Transport operat de Transgaz. Potrivit estimărilor operatorului Black Sea Oil&Gas, anul acesta vor fi extrase jumătate de miliard de metri cubi de gaze, rata de extracţie aproximată pentru următorii trei ani fiind de un miliard de metri cubi anual. Vorbim, în acest moment, despre cinci sonde de producţie, una la zăcământul Doina şi patru la zăcământul Ana, o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm şi o conductă submarină de 121 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa. De acolo, gazele naturale vor fi direcţionate printr-o conductă îngropată de 16 ţoli, aproximativ 4,3 kilometri lungime, către o staţie de tratare a gazelor naturale cu amplasare în zona Vadu.

Prin Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia al Black Sea Oil&Gas, ce cuprinde zăcăminte descoperite în 1995 şi 2007, se ţinteşte spre asigurarea a 10% din cererea de gaze internă a României, însă oportunităţile vor fi mult mai multe, mai ales în perspectiva dezvoltării şi implementării altor planuri şi proiecte privind exploatarea resurselor de pe platoul nostru continental de pe urma cărora să profite România.

Prin intrarea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport, România îşi consolidează securitatea energetică. Astfel, putem să demonstrăm că toată propaganda şi lozincile aruncate în spaţiul public de către oameni care ori nu au înţeles, ori reprezintă interese contrare ţării noastre, au fost în van. Statul român este un partener de încredere pentru orice investitor care, prin activitatea sa, contribuie direct la dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti.

Încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, liberalii şi, ulterior, Partidul Naţional Liberal au vegheat la promovarea şi urmărirea interesului naţional. Noi, reprezentanţii PNL de astăzi, dorim să ne achităm onorabil de datoria pe care am moştenit-o de la marii noştri înaintaşi. Exploatarea gazelor din Marea Neagră va garanta, în anii următori, independenţa energetică a României - şi vedem cât de vital este acest aspect pentru vremurile pe care le trăim - şi, foarte important, va face din ţara noastră un actor regional important pe segmentul sectorului energetic, oferindu-ne posibilitatea de a-i ajuta pe cei care astăzi depind, în proporţie covârşitoare, de gazul rusesc. Prin gazele noastre din Marea Neagră, România va contribui activ la diminuarea influenţei Kremlinului în Europa.

Investiţiile şi proiectele trebuie să continue şi să se diversifice, iar PNL va fi întotdeauna prezent să le susţină!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL susţine mediul de afaceri şi protejarea acestuia"

În calitate de liberal, cred cu tărie că o societate poate avea parte de progres şi modernizare, atât timp cât ingerinţa statului este minimă şi economia este degrevată de tot felul de poveri care pun beţe în roate dezvoltării sale. De aceea, Partidul Naţional Liberal va considera întotdeauna că taxarea suplimentară, diferenţiată şi nepredictibilă afectează economia, nu o susţine şi, cu atât mai mult, nu ajută la dezvoltarea ei. Am spus românilor, şi suntem determinaţi să ne ţinem de ceea ce am afirmat, că anul acesta nu vor fi introduse taxe noi, deoarece momentul în care ne aflăm solicită înţelegerea şi sprijinul nostru, al clasei politice, noi impuneri asupra operatorilor economici şi a cetăţenilor fiind total contraproductive.

Deşi în spaţiul public au apărut tot felul de informaţii privind noua aşezare a impunerilor, taxă pe avere şi de solidaritate, Partidul Naţional Liberal consideră că aceste taxe nu sunt oportune. În legătură cu aşa-zisa taxă de solidaritate, care priveşte direct companiile, suntem de părere, şi ne susţinem opiniile cu argumente economice şi precedente, că nu va face decât să le împingă pe acestea la transferul impactului financiar asupra preţurilor produselor sau serviciilor lor, urmând ca populaţia să fie cea care va suporta costurile reale ale acestei taxe. Ne aflăm deja într-o perioadă în care inflaţia este în creştere, iar atenţia Guvernului trebuie să fie îndreptată spre temperarea efectelor inflaţiei.

Taxarea suplimentară a companiilor va lovi în activitatea pe care o desfăşoară, pentru că, ulterior, aceste firme pot creşte costurile de producţie sau pot reduce locurile de muncă. PNL este un apărător ferm al mediului de afaceri, pentru că mediul de afaceri este cel care poate genera o creştere economică sănătoasă, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când PNL a fost la guvernare. Este prematur să vorbim despre posibile modificări fiscale până nu avem un acord în coaliţie pe aceste măsuri.

Premierul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că nu vom avea taxe noi introduse anul acesta şi nu renunţăm la cota unică de impozitare. PNL vede economia şi mediul de afaceri drept sursa vitală a întregii societăţi, pe care trebuie să o încurajăm, să o stimulăm, să o protejăm cât mai mult.

Doamna Elena Hărătău:

"Veşti bune - băcăuanii vor beneficia de mijloace electrice de transport public rutier şi feroviar"

Veştile pozitive circulă mai greu în ziua de astăzi. Unii spun că lucrurile bune se văd, deci nu trebuie promovate. Cu toate acestea, voi vorbi astăzi despre lucruri bune care se întâmplă în circumscripţia mea electorală, judeţul Bacău.

Vestea bună este că, nu peste mult timp, băcăuanii vor beneficia de mijloace electrice de transport public. Mă refer la autobuze şi microbuze electrice, la trenuri electrice pentru navetişti, dar şi pentru cei care circulă pe distanţe mai lungi în ţară.

În ceea ce priveşte transportul rutier, comunele Hemeiuş, Măgura, Luizi Călugăra, Letea Veche, Nicolae Bălcescu şi Mărgineni s-au asociat cu municipiul reşedinţă de judeţ pentru a achiziţiona şi operaţionaliza, în cadrul serviciului metropolitan de transport, 24 de autobuze electrice, 5 microbuze electrice, 10 staţii de încărcare rapidă pe traseele autobuzelor şi 29 de staţii de încărcare lentă la autobază. De asemenea, vor fi instalate 57 de staţii de încărcare pentru vehicule electrice: 45 aferente municipiului Bacău şi 12 pentru comunele partenere.

Trebuie subliniat că acest proiect este finanţat prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR.

În ceea ce priveşte transportul feroviar, Guvernul a emis anul trecut Hotărârea nr. 1.226 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente achiziţiei de rame electrice noi în cadrul Proiectului de investiţii "Achiziţie material rulant nou, rame electrice regionale RE-R şi rame electrice interregionale RE-IR".

Astfel, navetiştii din Bacău vor putea circula cu trenuri electrice pe traseul Bacău-Paşcani. Acesta are o lungime de 84 de kilometri şi include, în judeţul Bacău, staţiile Iteşti, Şerbeşti şi Galbeni. Transportul se va efectua cu rame electrice de scurt parcurs (RE-R), configurate pentru viteza maximă de 160 km/h cu o capacitate de transport formată din minimum 200 locuri pe scaune fixe, minimum două locuri pentru persoane cu dizabilităţi şi 200 locuri în picioare (la 4 persoane/mp), 8 locuri pentru transportul bicicletelor.

Aceeaşi Hotărâre din 2021 a Guvernului României prevede şi achiziţia a încă 20 trenuri electrice de lung parcurs, interregionale (RE-IR). Bacăul va fi inclus în şase rute feroviare de transport interregional: Braşov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Bacău - Iaşi; Braşov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Bacău - Suceava; Galaţi - Mărăşeşti (Focşani) - Bacău - Iaşi; Galaţi - Mărăşeşti (Focşani) - Bacău - Suceava; Iaşi - Bacău - Mărăşeşti (Focşani) - Barboşi (Galaţi) - Brăila - Constanţa - Mangalia; Suceava - Bacău - Mărăşeşti (Focşani) - Barboşi (Galaţi) - Brăila - Constanţa - Mangalia.

Noile trenuri trebuie să circule cu o viteză maximă de 200 km/h, să aibă o capacitate minimă de 160 locuri pe scaune (clasa I şi clasa a II-a) şi să asigure confortul pentru deplasări de lung parcurs (între 7-10 ore/direcţie).

Este de la sine înţeles că toate aceste mijloace electrice de transport public vor contribui semnificativ la reducerea poluării în zonă şi vor asigura un confort sporit călătorilor.

Eu consider că lucrurile bune nu trebuie trecute sub tăcere, ci trebuie aduse la cunoştinţa celor care vor beneficia de ele.

Domnul Ioan Balan:

"Suceava - pol turistic naţional!"

În primul rând, aş dori să-l felicit pe ministrul sucevean al turismului, domnul Daniel Cadariu, care s-a încăpăţânat şi a reuşit să relanseze Programul de acordare a tichetelor de vacanţă pentru angajaţii din sectorul public. Acest program guvernamental, prin care este sprijinit turismul în interiorul frontierelor României, a ajutat foarte mult sectorul turistic românesc, inclusiv pe cel din Bucovina şi am convingerea că anul acesta va contribui la relansare turismului românesc după pandemie. Vreau să cred că atunci când îşi vor face planurile pentru vacanţa de vară sau pentru cea de iarnă, românii vor alege frumuseţea inegalabilă a reliefului montan sucevean, liniştea sufletească oferită de mănăstirile bucovinene, tărâmurile pline de istorie ale cetăţilor de scaun, precum şi ospitalitatea şi mâncarea gustoasă din unităţile noastre de cazare. Să ştiţi că cine a venit în Suceava o dată, s-a îndrăgostit de Bucovina şi a revenit mereu pe meleagurile noastre!

Demersurile concertate ale parlamentarilor şi primarilor liberali din Suceava, precum şi ale preşedintelui Consiliului judeţean, Gheorghe Flutur, au transformat judeţul într-un adevărat pol turistic naţional, Suceava având în prezent recunoscute cele mai multe destinaţii istorice din ţară.

Mulţumesc reprezentanţilor Guvernului, în special prim-ministrului Nicolae Ciucă, pentru că au înţeles cât de important este pentru Suceava şi pentru întreaga regiune nord-est să avem parte nu doar de o recunoaştere formală a potenţialului turistic bucovinean, ci, pe baza acestei recunoaşteri, să putem sprijini turismul prin investiţii publice de calitate şi prin susţinerea antreprenorilor privaţi din acest domeniu. Am încredere că proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară demarate în ultimii doi ani vor fi duse cu bine până la capăt şi Bucovina va fi mai aproape de Bucureşti, de Constanţa şi Braşov, de Cluj Napoca şi Sibiu, de statele din Uniunea Europeană.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, soluţia pentru agricultura românească!"

Unul dintre obiectivele asumate prin Programul de guvernare este dezvoltarea infrastructurii de irigaţii care este atât de necesară fermierilor români. Partidul Social Democrat a avut întotdeauna soluţii concrete pentru nevoile fermierilor, iar Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii de Irigaţii este cel mai bun exemplu.

După doi ani în care s-a bătut pasul pe loc şi s-au investit doar vorbe în infrastructura de irigaţii a României, am reuşit să recuperăm timpul pierdut. Am majorat sumele de bani alocate pentru infrastructura de irigaţii şi am inclus la finanţare sistemele de irigaţii de la nivelul fermelor.

În calitate de deputat de Vrancea, îl felicit pe ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, pentru avizarea unui obiectiv major din sectorul irigaţiilor, Canalul Siret- Bărăgan. Mă refer la tronsonul Haret, de la barajul Călimăneşti până la km 23, în judeţul Vrancea, care va asigura apa necesară pentru irigarea unei suprafeţe de aproximativ 43.000 hectare. Este vorba despre Sistemul Rugineşti - Pufeşti - Panciu cu 23.295 hectare, Sistemul Mărăşeşti cu 3.595 hectare, o extindere la Mărăşeşti cu 1100 hectare şi sistemul Bilieşti - Slobozia - Ciorăşti cu 15.000 hectare. Valoarea totală a investiţiei a fost estimată la peste 711 milioane lei.

Mai mult, prin realizarea aceste investiţii vor fi obţinute economii de 50% la energia electrică, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare. La nivel naţional, Ministerul Agriculturii a anunţat majorarea la 1,5 miliarde de euro a bugetului alocat investiţiilor în infrastructura de irigaţii, dar şi alocarea prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigaţii, a sistemelor locale de irigaţii la nivelul fermei, ceea ce reprezintă o garanţie pentru creşterea suprafeţei irigabile a României şi înseamnă recolte mai bune pentru fermieri.

Astfel de măsuri iniţiate de PSD sprijină sectorul agricol din ţara noastră care este greu încercat de criza energetică şi războiul din Ucraina. Românii au nevoie de alimente produse în ţara noastră, iar fermierii români trebuie sprijiniţi prin investiţii directe.

Dacă vrem o agricultură modernă, în care să valorificăm potenţialul enorm al României, trebuie să investim acolo unde fermierii români au cea mai mare nevoie, iar infrastructura de irigaţii trebuie să fie întotdeauna o prioritate a Guvernului României!

Domnul Nicolae Giugea:

"În România, primeşte bani de la stat doar cel care strigă mai tare!"

Milioane de români au părăsit ţara în perioada postaderare şi cei mai mulţi dintre cei care s-au aşezat sau stau astăzi pe un fotoliu de ministru încă nu pricep cauzele pentru care copiii acestui popor şi-au făcut un scop în viaţă ca să ia calea străinătăţii. Niciun român nu şi-ar părăsi ţara natală dacă la el acasă s-ar simţi respectat, plătit pentru munca sa şi ar avea perspective minime că ar putea să ducă un trai decent, iar copiii săi nu ar suferi de lipsuri. Din păcate, la mai bine de 15 ani de când ni s-a deschis uşa către Uniunea Europeană, angajatului român îi ia statul jumătate de leafă prin impozite şi contribuţii, fermierului român nu i se asigură şanse să câştige din munca sa, iar antreprenorului i se spune mereu că va fi falimentat sau va merge la puşcărie dacă nu mai plăteşte un impozit în plus. Este trist că după atâţi ani povara fiscală cea mai grea o duce angajatul, că fermierul este atât de puternic lipsit de mijloace, încât mâncăm tot mai mulţi cartofi din Egipt şi ceapă din Asia, că cei mai mulţi antreprenori sunt în zona comerţului cu amănuntul şi nu în zona producţiei.

A trecut atât timp şi statul român încă nu este condus după o logică modernă de dezvoltare, nu are priorităţi şi nicio viziune pe termen lung. În anul 2022, dascălii continuă să fie angajaţii cu venituri mai mici decât muncitorii necalificaţi din anumite sectoare, iar cercetătorilor să le fie ruşine să spună ce meserie au. Educaţia şi cercetarea sunt exact domeniile pe care se bazează dezvoltarea unui stat, iar în România sunt cel mai slab valorizate! Pentru majorările salariale prevăzute de lege pentru aceste categorii profesionale nu s-au găsit niciodată resurse financiare, însă pentru cei care strigă mai tare în faţa Guvernului s-au găsit întotdeauna soluţii, după principiul - strigi şi ocărăşti Guvernul, primeşti, însă, dacă îţi faci datoria şi dai semne de toleranţă faţă de autorităţi, Guvernul te uită.

Nu ne vom dezvolta niciodată ca stat prin adoptarea de măsuri conjuncturale care dau temporar satisfacţie unor categorii socio-profesionale sau altora, măsuri calibrate nu după interese strategice naţionale, ci după scorul din sondajele de opinie. Nu vom reuşi să avem un standard de calitate a vieţii ca în statele fondatoare ale Uniunii, fără o şcoală puternică şi fără absolvenţi care să producă valoare adăugată mare în economie.

Domnul Florin Piper-Savu:

"Recensământul, între responsabilitate şi satisfacerea membrilor de partid"

Ne aflăm în plină desfăşurare a acţiunii de recenzare a populaţiei şi a locuinţelor, cercetare statistică de amploare şi de mare importanţă, deoarece datele colectate în urma recensământului vor oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru aplicarea politicilor publice, naţionale şi locale, atât în domeniul economic, cât şi social.

România are nevoie să ştie care este populaţia rezidentă nu numai la nivel naţional, dar şi la nivelul fiecărei localităţi în parte. Datele obţinute la nivelul fiecărei ţări sunt folosite pentru calcularea indicatorilor la nivel european, de aceea este foarte importantă calcularea cu cât mai mare exactitate a populaţiei rezidente a României, aflată într-o perioadă de declin demografic. De asemenea, este cunoscut faptul că foarte multe fonduri europene sunt distribuite în funcţie de populaţia rezidentă.

Realitatea ne arată un ritm de recenzare extrem de scăzut în această a doua etapă, care presupune intrarea în teren a recenzorilor şi desfăşurarea faţă în faţă a interviului cu cetăţenii. Într-o lună nu s-au recenzat decât un milion de persoane din cele circa 10 milioane de persoane care trebuie recenzate, adică o medie de 70.000/zi, în condiţiile în care media în perioada de autorecenzare a fost cel puţin dublă.

Cauzele ritmului scăzut de recenzare trebuie căutate şi în modul în care au fost selectaţi coordonatorii şi recenzorii şefi de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, selecţie care, nu în toate cazurile, s-a realizat cu respectarea prevederilor legale.

La nivelul municipiului Roşiorii de Vede, propunerile transmise pentru selecţia coordonatorului şi celor 3 recenzori şefi, deşi s-a avut în vedere atât pregătirea profesională, cât şi experienţa anterioară în coordonarea şi finalizarea cu succes a unor acţiuni de o asemenea amploare, reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul judeţului şi preşedintele comisiei judeţene, a considerat să ignore propunerile făcute de primarul municipiului, preşedintele comisiei locale de recenzare, deşi există prevederi legale clare în acest sens. Selecţia s-a realizat, se pare, doar pe criterii politice; persoane fără experienţă în astfel de acţiuni au fost desemnate pentru responsabilităţi cărora nu le pot face faţă.

În situaţia dată, a arunca responsabilitatea eşecului acestei acţiuni extrem de importantă pe seama unei organizări slabe la nivelul primăriei este nu doar incorectă, ci şi imorală.

Efectele unui recensământ de succes poate nu se vor vedea în viitorul apropiat, însă cu siguranţă vor avea implicaţii benefice majore pentru noi şi pentru generaţiile următoare. Calitatea şi finalitatea acestei acţiuni extrem de importante ţine de profesionalismul şi responsabilitatea celor implicaţi. E timpul ca decidenţii să înţeleagă acest lucru şi să corecteze astfel de derapaje precum cele ale prefectului de Teleorman.

Domnul Alexandru Popa:

"Stabilitatea sistemului fiscal reprezintă garanţia unei creşteri economice sănătoase"

Partidul Naţional Liberal este un partid responsabil, preocupat în primul rând ca prin măsurile fiscale guvernamentale să putem asigura stabilitate şi predictibilitate pentru mediul de afaceri şi pentru cetăţeni. Consider că este inoportun ca în acest moment economic dificil să ne lansăm în tot felul de propuneri populiste, care nu fac altceva decât să creeze speranţe deşarte oamenilor şi să pericliteze stabilitatea economiei naţionale.

Reiterez, pe această cale, poziţia asumată public de Partidul Naţional Liberal de a nu modifica nici cota unica de impozitare, nici de a taxa suplimentar companiile, măsuri care ar lovi în mod direct mediul de afaceri! Angajamentul nostru este că vom lua doar măsuri pozitive pentru economie, menite să asigure o protecţie suplimentară pentru locurile de muncă şi să determine o creştere a numărului de angajaţi, concomitent cu măsuri de atragere a investiţiilor străine în România.

Suntem capabili să facem asta, iar statistica ne dă dreptate, având în vedere că, potrivit datelor furnizate de Banca Naţională a României, investiţiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui an, la 3,149 miliarde de euro, faţă de 2,35 miliarde euro în perioada similară din 2021. Totodată, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a crescut în primele patru luni din 2022 cu 27,8%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 2.186 de unităţi, iar în aprilie 2022, au fost înmatriculate 546 firme cu participare străină la capitalul social. Semnalele din economie sunt bune, aşadar, iar datele confirmă eficienţa soluţiilor pe care Guvernul Ciucă le-a luat în această perioadă.

Este important ca românii să ştie că PNL este mai interesat de măsurile care vor asigura o creştere economică sănătoasă şi un nivel de trai ridicat, decât despre introducerea de noi taxe! De asemenea, consider că este mai indicat ca cele aproximativ 96 de miliarde alocate pentru dezvoltare să fie direcţionate inteligent acolo unde este mai mare nevoie ca să putem ajuta economia să facă faţă acestei perioade negre pe care o traversăm!

Abordarea PNL este una clară, probusiness, către atragerea de investiţii şi de promovare a acelor măsuri liberale prin care ne propunem să dăm economiei româneşti şansa să se dezvolte durabil! Nu guvernăm cu ochii pe sondajele de opinie, ci cu ochii la cum va arăta România în viitorul apropiat!

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Radu Panait:

"Transparenţa cheltuirii banului public prin digitalizare"

Digitalizarea a devenit în ultimii ani o promisiune electorală pe care românii o aud venind din gurile tuturor partidelor. PNL şi PSD continuă să facă gargară, fără fapte concrete.

De la bun început, USR a mizat în primul şi în primul rând pe două lucruri importante: digitalizare şi transparenţa cheltuirii banului public. Sunt două lucruri care merg mână în mână şi este imperios necesar să insistăm pe ele, deoarece astfel putem creşte încrederea cetăţenilor în instituţiile publice. Ca să nu mai spun că transparenţa modului în care se cheltuieşte banul public nu ar trebui să fie facultativă, aşa cum este acum.

Recent, am descoperit pe SEAP cum Primăria municipiului Satu Mare se pregăteşte să cheltuiască 27 milioane de lei pentru iluminatul public festiv. O absurditate, dacă mă întrebaţi, în condiţiile în care oraşul are o infrastructură de toată jena, un deficit de locuri de parcare şi multe alte lipsuri. Dar nu despre asta e vorba. Românii ar trebui să aibă acces facil la proiectele de investiţii derulate de primăriile de care aparţin, pentru a afla stadiul derulării şi alte detalii fără prea multe probleme.

În momentul de faţă, legea care obligă instituţiile publice să prezinte proiectele de investiţii pe site-urile proprii este foarte vagă şi lasă mult loc la interpretări. Digitalizarea poate rezolva foarte uşor această problemă, singurul lucru care lipseşte fiind un cadru legal prin care cei care conduc instituţiile statului să aibă un ghidaj clar, şi asta pentru a rezolva problema de creativitate ale unor conducători de instituţii publice. În acest sens, am depus un proiect de lege, scris în urma unor consultări cu mai mulţi specialişti în digitalizare şi utilizare software, care are ca scop facilitarea accesării informaţiilor de interes public, mai exact accesarea detaliilor privind proiectele de investiţii derulate de către primării.

Vom vedea acum dacă coaliţia de guvernare, pentru care cuvântul "digitalizare" este la ordinea zilei, îşi doreşte cu adevărat digitalizarea instituţiilor publice şi a României, digitalizare pe care noi, românii, ne-o dorim de foarte mult timp şi pentru care am plătit din visteria statului de atâtea ori!

Componenta de utilizare a serviciilor de digitalizare oferite cetăţenilor trebuie să fie atent monitorizată, pentru că oamenii nu au experienţa administraţiei, iar implicit disponibilitatea lor de a afla informaţia este redusă. Este obligaţia noastră să ne asigurăm că informaţiile legate de investiţiile ce se fac pe banii oamenilor este transmisă într-un mod simplu de urmărit.

Propunerea mea este una care va rezolva această problemă şi va ajuta la creşterea încrederii românilor în administraţie.

Proiectele trebuie să fie prezentate astfel:

• numele proiectului;
• obiectivul;
• actul prin care s-a votat proiectul precum şi voturile alocate;
• procedura de atribuire şi participanţii;
• bugetul total alocat, precum şi sursa de finanţare;
• perioada de implementare;
• stadiul actual al proiectului;
• timpul rămas până la finalizare.

În acest mod, politicienii vor fi foarte simplu prinşi atunci când mint legat de proiectele de investiţii.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Necesitatea primirii României în spaţiul Schengen"

În urmă cu 37 de ani, s-a creat spaţiul Schengen. După cum se ştie, aderarea la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre. Până în prezent, ţara noastră a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare.

Aderarea României la spaţiul Schengen este, pentru România, atât un drept, cât şi o obligaţie - un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar şi o obligaţie izvorâtă din însuşi Actul de Aderare la Uniunea Europeană. În prezent, România aplică majoritatea dispoziţiilor şi aduce o contribuţie semnificativă la însăşi securitatea spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste 2.000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene.

Din păcate, deşi România este membră a Uniunii Europene din anul 2007 şi îndeplineşte, din 2011, toate criteriile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, admiterea ţării noastre este în continuare blocată.

În contextul războiului din Ucraina, ţara noastră a demonstrat din plin că este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei. România a fost solidară, şi-a respectat obligaţiile faţă de apărarea democraţiei şi suveranităţii altui stat. Avem nevoie de libera circulaţie a mărfurilor. Ce oportunităţi ar fi avut ţara noastră dacă, spre exemplu, am fi putut facilita transportul cerealelor din Ucraina!

Este inadmisibil să fim ţinuţi deoparte de spaţiul Schengen de atâţia ani! În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la spaţiul Schengen reprezintă o necesitate. Ţara noastră ar trebui să încheie cât mai repede ciclul proiectelor de ţară cu intrarea în spaţiul Schengen!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Regimul fiscal al unei ţări nu este teren de joacă politică!"

Politica fiscală a unei ţări nu trebuie să stea sub semnul incertitudinii.

Clasa politică îşi arată măsura maturităţii sale în momentul în care înţelege, la unison, că marile reforme se fac pe un teren fiscal solid şi predictibil.

Partidul National Liberal este partidul care susţine antreprenoriatul şi libera iniţiativă, elemente care stau la baza unei dezvoltări economice durabile şi sănătoase.

Sprijinul cel mai de preţ pe care îl putem oferi mediului de afaceri este un sistem fiscal stabil şi predictibil. Cu cât sunt forţate mai multe schimbări care produc şocuri în economie, cu atât fragilizăm mediul economic, care se va contracta. Cred că este ultimul lucru de care avem nevoie acum, o criză economică generată de măsuri fiscale riscante şi hazardate.

Schimbările fiscale radicale bulversează mediul economic, sperie investitorii şi stopează planurile de investiţii.

România are nevoie de o abordare limpede şi aşezată a politicii fiscale. Mai degrabă ne-am axa acţiunile pe consolidare fiscală, pe creşterea gradului de colectare şi pe reducerea evaziunii fiscale.

Consider că o abordare prudentă este mult mai avantajoasă decât să creştem taxele sau să introducem altele noi.

Guvernul Nicolae Ciucă are un plan economic pentru români şi pentru România. Acest plan include măsuri de sprijin pentru cei afectaţi de criză şi scheme de sprijin pentru economie. Focusul trebuie să fie pe aplicarea acestui plan, nu pe experimente fiscale care pot afecta echilibrele economice, şi aşa prea fragile.

Am încredere că prin dialog şi analiză, politica fiscală va rămâne în afara jocului politic.

Avem un program de guvernare care trebuie pus în aplicare până în anul 2024, cu rigurozitate şi responsabilitate.

Vom genera bunăstare dacă vom trata într-un registru profesionist politicile publice, dacă le vom accelera pe cele care aduc valoare adăugată economică mare şi dacă vom aplica o politică fiscală unitară pe termen mediu şi lung.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Începerea exploatării gazelor naturale la Marea Neagră creează condiţii superioare de competitivitate pentru România!"

Guvernul condus de către preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a reuşit ceea ce puţin ar fi crezut că este posibil în aceste vremuri economice dificile şi anume, să demareze exploatarea gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre, în cadrul Proiectului Black Sea Oil&Gas. Este un succes notabil al României, dar şi al Uniunii Europene, în condiţiile în care cu fiecare proiect energetic nou statele europene diminuează dependenţa energetică de Rusia. Mai mult decât atât, prin Proiectul Black Sea Oil&Gas şi prin Proiectul Neptun Deep care va demara peste câţiva ani, România devine lider energetic regional şi factor de stabilitate economică în zona Mării Negre. De asigurarea stocurilor cu produse energetice şi de preţul acestora va depinde pe termen lung întreaga economie a Uniunii Europene, în condiţiile în care unele state membre depind astăzi şi în procente de peste 80% de gazul şi petrolul rusesc.

Pentru industria românească, precum şi pentru antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră creşterea independenţei energetice naţionale se transformă într-un factor suplimentar de competitivitate. Cred că acest lucru trebuie valorificat de ţara noastră în sensul atragerii investiţiilor străine strategice care se relochează din alte state ale lumii către Uniunea Europeană, dar şi în sensul stimulării românilor din diaspora care şi-au propus să se întoarcă în ţara natală şi să înfiinţeze o nouă întreprindere.

Mai cred că proiectele curajoase demarate de guvernarea liberală în anii 2020-2022, atât în privinţa extragerii gazelor naturale onshore şi offshore, precum şi în dezvoltarea energiei alternative verzi îşi vor arăta efectele favorabile asupra economiei şi standardului de viaţă al românilor încă din anii următori. Pentru ca aceste obiective să se îndeplinească, este esenţial ca statul român să continue susţinut investiţiile publice, să stimuleze puternic investiţiile private şi să menţină un cadrul fiscal cât mai predictibile, fără majorări de impozite şi taxe care să compromită eforturile făcute de miniştri liberali până în prezent.

Doamna Vetuţa Stănescu: "Investiţiile şi mediul de afaceri sunt priorităţi pentru PNL"

Faptul că mediul de afaceri a suportat cele mai dure lovituri în ultimii doi ani de zile nu mai este o veste nouă pentru nimeni. Crizele care s-au succedat până acum au pus o presiune enormă pe economia românească şi mediul de afaceri din România, iar această situaţie nefericită nu s-a terminat încă. Tocmai pentru a atenua impactul resimţit de agenţii economici din România, în special întreprinderile mici şi mijlocii, statul român trebuie să ia măsuri rapide şi adecvate. Sprijinirea mediului de afaceri este vitală pentru funcţionarea în bune condiţii a economiei noastre, lucru care garantează armonia socială şi dezvoltarea noastră, per ansamblu, ca ţară.

Guvernul României, condus de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru acordarea de granturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în valoare de 400 de milioane de euro. Această schemă de finanţare cuprinde două măsuri - Măsura nr. 1, cu un număr estimat de 1.200 de beneficiari, prevede o alocare de 60 milioane de euro cu granturi între 50.000 şi 200.000 euro, destinată refacerii capacităţilor de prestări servicii pentru domenii precum învăţământ, sănătate, asistenţă socială şi servicii prestate către populaţie; a doua măsură are o alocare de 360 de milioane de euro, cu granturi între 50.000 şi 500.000 euro, pentru IMM-urile afectate de criză. Sunt vizate un număr de 4.000 de companii, iar domeniile pentru care se vor aloca aceste granturi sunt cele care privesc activitatea de producţie, construcţii, transport şi depozitare, hoteluri, restaurante pe componenta de dotări specifice pentru serviciile de cazare, în principal pentru decontarea costului cu echipamente, utilaje, dotări specifice şi tot ce înseamnă partea de investiţii ce ţine de capitalizarea IMM-urilor şi refacerea capacităţilor de rezilienţă.

Firmele care activează în România sunt cele care aduc valoarea adăugată imperioasă pentru recuperarea decalajelor dintre noi şi ţările dezvoltate către a căror prosperitate tindem. Aceste ajutoare vor contribui substanţial la consolidarea capacităţii mediului de afaceri de a face faţă crizei în care ne aflăm şi vor asigura un cadru predictibil pentru investitori.

Partidul Naţional Liberal va fi întotdeauna un susţinător ferm al economiei de piaţă şi al celor care o alcătuiesc, iar, în considerarea acestora, PNL va promova întotdeauna măsuri pentru susţinerea antreprenorului român!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Diferenţe salariale şi nevoia de politici prietenoase familiei din perspectiva egalităţii de gen"

Astăzi, fiind deputată de diaspora, mă întreb cât de egali suntem într-un stat de drept şi într-un spaţiu european bazat pe valori?

Discrepanţele salariale dintre femei şi bărbaţi sunt un cartof fierbinte în ţară şi în întreg spaţiul european. În Uniunea Europeană, femeile câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii. În orice altă situaţie am fi revoltaţi în situaţia în care am afla că primim cu 13% mai puţin din ceva. Vă dau un exemplu ilustrativ. Mergeţi într-un magazin, iar la casa de marcat constataţi că un bărbat cumpără o tabletă de ciocolată, ca şi a voastră, plăteşte şi pleacă. Ajungeţi şi voi la casa de marcat, achitaţi, după care doamna de la casierie exclamă "Ah, femeie!", scoate un cuţit şi taie o bucată din acea ciocolată, cam 13% din acea tabletă. Cum aţi reacţiona? Aceste diferenţe trebuie să dispară!

Chiar dacă egalitatea de gen la nivelul UE a cunoscut o evoluţie pozitivă, aceasta este apreciată în cel mai recent raport al Comisiei Europene ca fiind mult prea lentă, iar disparităţile dintre bărbaţi şi femei rămân pronunţate.

Motivele diferenţelor salariale sunt diverse - de la diferenţa de oportunităţi în piaţa muncă la nivelul de educaţie şi experienţa profesională diferită. Cele mai mici diferenţe procentuale se întâlnesc în Luxemburg (0,7%), România (2,4%), Slovenia (3,1%), Italia (4,2%) şi Polonia (4,5%), în anul 2020.

Cifrele mici privind diferenţele salariale pot demonstra că în unele ţări numărul femeilor angajate este mai mic decât număr bărbaţilor. Un decalaj salarial ridicat poate indica faptul că femeile sunt mai concentrate în sectoarele cu salarii mici sau că o proporţie semnificativă dintre ele lucrează cu normă parţială.

Pentru a vorbi despre abilitare economică şi plată egală, avem nevoie de şanse egale. Or, femeile au mai frecvent întreruperi de carieră - în 2018, o treime dintre femeile angajate din UE au întrerupt lucrul pentru motive legate de îngrijirea copiilor, faţă de 1,3% dintre bărbaţi. Atunci când femeile trebuie să-şi aleagă ce carieră urmează, acolo unde au această libertate, această alegere este influenţată şi de responsabilităţi familiale şi de îngrijire.

În România, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este reglementată prin Legea nr. 202/2002. Nivelul egalităţii de gen din România a înregistrat în ultimii 5 ani o evoluţie oscilantă, înregistrând unele tendinţe pozitive, în domeniul educaţiei sau în ceea ce priveşte veniturile femeilor, care au dus la reducerea unor disparităţi de gen, însă mai rămân domenii semnificative unde nivelul inegalităţii de gen şi situaţiile vulnerabile cu care se confruntă femeile din România rămân ridicate.

Cred în puterea schimbului de bune practici şi cred că sunt ţări de la care putem învăţa. Este adevărat că în ultimii ani şi Republica Moldova a înregistrat progrese privind egalitatea de gen. Însă emigrarea continuă a populaţiei cu vârsta aptă de muncă, având cel puţin 15,5% din moldoveni, care doresc să părăsească ţara în următorii trei ani, precum şi îmbătrânirea

populaţiei vor aprofunda impactul structurii demografice a Republicii Moldova asupra dezvoltării ţării.

În 2021, ponderea femeilor tinere neîncadrate în muncă, în educaţie sau formare, NEET, a fost printre cele mai ridicate din regiune, de 24%, motive care ne demonstrează cât de importante sunt intervenţiile legislative de susţinere a femeilor chiar acum.

Pentru diminuarea inegalităţii de gen pe piaţa muncii, în mod prioritar autorităţile trebuie să intervină cu o serie exhaustivă de politici publice şi programe naţionale. Sunt prima femeie reprezentantă a românilor din diaspora şi pun umărul la a micşora diferenţele salariale şi a avea politici prietenoase femeilor şi bărbaţilor români de acasă şi de pretutindeni.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Reluăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 163.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; pauză - până la 11.30; iar de la 11.30 - sesiunea de vot final.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecţii în legătură cu ordinea de zi?

Nu există obiecţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Programul, procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mai multe chestiuni de procedură.

Voi începe prin a vă propune ca programul de lucru de astăzi să fie prelungit până la ora 13.00.

Vă rog să supuneţi votului această propunere din partea grupurilor parlamentare care fac parte din Coaliţia de guvernare.

Şi ulterior voi reveni cu alte chestiuni de procedură.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru de astăzi, până la ora 13.00. Fac eu corectura - de la 13.00 la 13.30 - pauză; şi la 13.30 - sesiunea de vot final.

Vot, vă rog.

Cu 138 de voturi pentru, 15 contra, programul de lucru a fost modificat, conform celor susţinute de domnul Andronache.

Mai există intervenţii pe procedură?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andronache, numai o secundă!

Domnule Prunean, Grupul USR, vă rog, pe procedură.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Da.

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art. 20 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă aduc la cunoştinţă retragerea mea din Grupul parlamentar al USR.

Tot astăzi mi-am înaintat demisia din partid.

Le mulţumesc colegilor pentru colaborare şi pentru susţinerea de până acum şi le urez succes pe mai departe!

Mulţumesc.

O voce din sală:

Ia-l şi pe Barna!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Am luat act.

Domnul Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun ca să aducem, pe ordinea de zi, de la poziţia 57, PL-x 333/2021 (Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative), pe poziţia 30.

Am consensul liderilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există consens al liderilor de grup?

În regulă.

PL-x 333/2021, de pe poziţia 57, va figura pe poziţia 30.

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Există în curs de dezbatere mai multe proiecte importante, în cadrul comisiilor de specialitate sesizate în comun pentru aceste proiecte.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului să acordăm permisiunea Comisiei pentru industrii şi servicii şi, de asemenea, Comisiei pentru muncă, să lucreze în paralel cu şedinţa plenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru desfăşurarea şedinţelor Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei pentru muncă, în paralel cu plenul.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Coleşa, aveţi puţină răbdare!

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da, da, aştept.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 117 voturi pentru, 57 contra, două abţineri, cele două comisii au permisiunea plenului să lucreze în paralel cu plenul.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

V-am spus, domnule Coleşa, să aveţi puţină răbdare, vă rog să luaţi loc în bancă!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, vă rog să luaţi loc în bancă!

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De asemenea, vă rog să cereţi acceptul plenului pentru ca membrii Comisiei pentru constituţionalitate să se întrunească să dezbată PL-x 428/2021 (Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 295 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 10 iunie 2022).

Vă reamintesc faptul că mai avem această săptămână şi săptămâna viitoare, din sesiunea aceasta... (Vociferări.) ...deci PL-x 428/2021.

Vă reamintesc faptul că mai avem două săptămâni, deci trei-patru zile din această sesiune şi e nevoie să adoptăm toate urgenţele Guvernului, şi nu numai ale Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru Comisia pentru constituţionalitate să-şi ţină şedinţa în paralel cu plenul pentru dezbaterea PL-x 428/2021.

Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 61 contra şi o abţinere. A fost aprobat.

(Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Popa, staţi, că l-am alungat de prea multe ori pe domnul Coleşa.

Domnul Coleşa, pe procedură, vă rog.

Bănuiesc că pe procedură.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu înţeleg de ce nu acordaţi dreptul la cuvânt în ordinea în care au apăsat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Prima dată, intervenţiile asupra programului şi ordinii de zi...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, exact...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi apoi problemele pe...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...pe program şi pe ordinea de zi aveam de gând să... să fac o propunere, în sensul în care nu văd...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Hai, să vă treacă supărarea...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...nicio grabă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...faceţi-o!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...da... nicio grabă pentru care am lucra şi am adopta acest PL-x 428/2021, unul atât de controversat, până la încheierea timpului de lucru.

Ca atare, propun să fie mutat pe ultima poziţie pe ordinea de zi acest PL-x 428/2021, de pe poziţia 17.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Solicitarea Grupului AUR de mutare a PL-x 428/2021, de pe poziţia 17, pe ultima poziţie a ordinii de zi.

Vot, vă rog.

Cu 112 voturi contra, 39 de abţineri şi 26 de voturi pentru, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Domnule Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu o intervenţie la ordinea de zi.

Şi vă rog să supuneţi votului să mutăm Pl-x 152/2022, care se află pe poziţia 41, să o mutăm pe poziţia 11. Este Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Cu grupurile PNL, UDMR am discutat, nu ştiu restul colegilor dacă sunt de acord. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu suntem de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă, nu există consens asupra propunerii dumneavoastră.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Pl-x 152/2022, de pe poziţia 41, pe poziţia 11.

Vot, vă rog.

Cu 121 de voturi pentru, 53 contra, două abţineri, propunerea a fost aprobată.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai am o intervenţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

La solicitarea preşedintelui Comisiei pentru sănătate - am apucat să discut cu câţiva dintre liderii prezenţi la momentul respectiv în sală - vă adresez rugămintea, pentru că nu am discutat cu toţi liderii de grup, să supuneţi votului retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a punctului 44 - PL-x 218/2022 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr.536/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenţionale cu medicamente de uz uman şi de abrogare a Directivei 2001/20/CE, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii). Este un Proiect de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 29/2022.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci nu aveţi consens asupra acestei propuneri.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Poziţia 44, şi anume PL-x 218/2022, retrimitere la comisie, termen - o săptămână.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, 15 contra, 3 abţineri.

Propunerea a fost aprobată.

Stimaţi colegi,

Mai aveţi intervenţii?

Nu, nu mai sunt.

Rog stafful tehnic să rearanjeze ordinea de zi conform celor votate mai devreme.

Intrăm în ordinea de zi şi începem cu Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o strategie europeană pentru universităţi COM(2022) 16; PHCD 51/2022.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene, doamna Diana Tuşa, vă rog.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult.

Raport privind Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o strategie europeană pentru universităţi COM(2022) 16.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia propune, în principal:

- Susţinerea strategiei europene pentru universităţi;

- Recomandă sprijinirea schimburilor de experienţă între statele membre în vederea diversificării studiilor universitare şi a creşterii utilizării metodelor de învăţare moderne;

- Şi subliniază necesitatea finanţării adecvate a universităţilor din Uniunea Europeană, pentru a pune în valoare potenţialul acestora de motor al creşterii economice.

Precizez că opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 iunie anul acesta şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci avem un proiect de hotărâre privind o strategie europeană pentru universităţi.

Destul de multe cuvinte frumoase, cum ar fi creşterea calităţii învăţământului universitar şi a mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice, dar avem şi nelipsita egalitate de gen, o discriminare aşa-zis pozitivă.

Suntem ferm împotriva acestor discriminări aşa-zis pozitive, o contradicţie în termenii care o definesc, deoarece o discriminare este, principial, o nedreptate şi nu poate fi în niciun caz pozitivă, folosită ca normă, ca regulă aplicată în literă, fără niciun discernământ.

Deci aceşti birocraţi ai Comisiei Europene au - doar un exemplu - au... principalul program de finanţare a cercetării şi inovării, "Orizont Europa", prin coada de topor binevoitoare a Ministerului Educaţiei, au elaborat un plan de egalitate de gen obligatoriu în toate universităţile şi instituţiile de cercetare, care impune o ideologie politică de gen în universităţi, într-o formă dintre cele mai dure.

Dacă, în schimb, toate aceste lucruri sunt împotriva logicii, iar dacă ne uităm... ele se aşază firesc, dacă ne uităm la distribuţia pe sexe, în universităţile noastre, a studenţilor, vom vedea că este semnificativ în favoarea sexului feminin, care depăşeşte cu cel puţin 10 procente pe cel masculin.

Vedem că această distribuţie se face în mod natural şi nu este nevoie de o cotă de gen sau chiar de sexe.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, vă rog.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Întrucât nevoile în materie de competenţe evoluează rapid, sectorul învăţământului superior trebuie să se adapteze.

Dubla tranziţie verde şi digitală necesită ca educaţia, cercetarea şi inovarea să fie adaptate exigenţelor viitorului, în strânsă cooperare cu industriile conexe şi cu părţile interesate, şi ca inegalităţile semnificative în ceea ce priveşte competenţele digitale de pe teritoriul Uniunii Europene să fie depăşite.

Studenţii şi personalul din toată Uniunea Europeană trebuie să dispună de competenţe verzi şi digitale pentru viitor, iar inovarea şi potenţialul tehnologic al universităţilor trebuie să fie puse în practică pentru a face faţă provocărilor societale conexe.

Iniţiativele emblematice ale Uniunii vor contribui la crearea unui cadru pentru cooperarea europeană în sectorul învăţământului superior. Ele vor contura o veritabilă identitate europeană, aducând cooperarea transnaţională la un nivel mai înalt.

În acest context, este important să se depună eforturi comune intense la nivelul Uniunii pentru a identifica cele mai bune practici de ocrotire a valorilor academice şi democratice fundamentale, precum şi de promovare a autonomiei universitare.

Susţinem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea COM(2022) 16 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năcuţă Sorin, Grupul PNL.

Domnul Sorin Năcuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectivul strategiei europene pentru universităţi este de a dezvolta o dimensiune cu adevărat europeană în sectorul de învăţământ superior, care are o poziţie unică în domeniul educaţiei, cercetării, inovării, jucând un rol important în societate şi economie.

Strategia propune un set de acţiuni importante pentru a sprijini universităţile, inclusiv cele din România, în vederea atingerii unor obiective.

Se propune, astfel:

- Elaborarea unui statut juridic pentru alianţele instituţiilor de învăţământ superior, care să le permită acestora să îşi pună în comun resursele, capacităţile, punctele forte, cu un proiect-pilot, Erasmus+, începând din 2022;

- Introducerea unor diplome europene comune pentru recunoaşterea calificativelor obţinute de studenţi în învăţământul superior şi pentru a reduce birocraţia în ceea ce priveşte realizarea programelor comune;

- Extinderea utilizării legitimaţiei europene de student prin lansarea unui identificator european unic al studenţilor, disponibil pentru toţi studenţii din universităţile din Europa, până la jumătatea anului 2024;

- Dezvoltarea unui sistem european de asigurare şi recunoaştere a calităţii calificărilor, iar aceste calificări să fie digitalizate şi recunoscute automat în întreaga Europă.

Având în vedere importanţa implementării acestor principii în domeniul educaţional din România, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestei opinii.

Mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciubuc, deputat neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această comunicare a Comisiei Europene către Parlamentul României, în speţă, Camera Deputaţilor, nu vine decât să ne confirme şi să ne sublinieze încă o dată că se urmăreşte federalizarea Europei şi se urmăreşte ca România să facă parte din Statele Unite ale Europei.

Stimaţi colegi,

Cu toţii ştim că mediul universitar din România are autonomie specială şi specifică. Nu putem noi accepta ca nişte funcţionari şi nişte birocraţi de la Bruxelles să vină să intervină în mediul universitar din România.

Sunt sigur că profesori universitari şi mediul academic din România pot negocia cu alte universităţi pentru a reduce birocraţia şi recunoaşterea diplomelor.

Şi eu consider că acest comunicat nu vine decât să se implice în autonomia universităţilor din România şi consider că acest comunicat nu trebuie să fie adoptat.

Pentru că, pas cu pas, noi adoptăm comunicate europene şi renunţăm atât la suveranitatea României, cât şi la autonomia universitară, în acest caz.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnule Grosaru, un singur deputat neafiliat vorbeşte.

Domnul Gheorghe Andrei?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Până la urmă, este vorba de o comunicare a Comisiei Europene, şi nu de un proiect de lege care presupune efecte juridice directe în România.

Eu nu m-am uitat, sincer să fiu, pe acest document, dar vă spun foarte sincer că nimeni nu pune în discuţie suveranitatea României, integritatea României, identitatea naţională şi alte lucruri pe care le-am auzit aici.

Deci nu se pune problema de "Statele Unite ale Europei" ori o chestiune de felul acesta. Şi atâta timp cât există Partidul Naţional Liberal în Parlamentul României, România nu va face parte din nicio formă de federalizare transnaţională şi, cu atât mai puţin, un astfel de document ar putea să presupună un astfel de lucru pentru România.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Garantarea securităţii alimentare şi consolidarea rezilienţei sistemelor alimentare COM(2022) 133; PHCD 52/2022.

Doamna Tuşa, vă reinvit la microfon, pentru hotărâre, vă rog.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind Garantarea securităţii alimentare şi consolidarea rezilienţei sistemelor alimentare COM(2022) 133.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Comunicarea referitoare la garantarea securităţii alimentare şi consolidarea rezilienţei sistemelor alimentare;

- A recomandat sprijinirea mai puternică, la nivelul Uniunii, a lanţurilor scurte de aprovizionare cu alimente, a micilor producători şi a pieţelor locale;

- A recomandat sprijinirea diversificării culturilor agricole, pentru a se asigura cetăţenilor un raport echilibrat de fibre, vitamine şi minerale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 iunie 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, vă supun aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Către o economie verde, digitală şi rezilientă: modelul nostru european de creştere COM(2022) 83; PHCD 55/2022.

Doamna Tuşa, înapoi, vă rog, la microfon.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Către o economie verde, digitală şi rezilientă: modelul nostru european de creştere COM(2022) 83.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Către o economie verde, digitală şi rezilientă: modelul nostru european de creştere;

- A recomandat consolidarea politicii de convergenţă a Uniunii, pentru a se asigura succesul tranziţiei ecologice şi digitale;

- A recomandat, de asemenea, fructificarea cât mai largă a oportunităţilor acordurilor de liber schimb încheiate de Uniunea Europeană, cu participarea echilibrată a tuturor statelor membre.

Precizez faptul că opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 iunie 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, vă supun aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, doamna Christine Thellmann.

Aveţi astăzi chef de vorbă, doamnă, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Unul dintre efectele pandemiei de COVID-19 a fost cel referitor la accelerarea transformării digitale a societăţilor.

Totodată, pandemia a evidenţiat importanţa tehnologiilor digitale pentru creşterea economică viitoare a Europei.

Astfel, la 9 martie 2021, Comisia Europeană a prezentat viziunea şi perspectivele Uniunii Europene pentru transformarea digitală a Europei până în 2030, prin intermediul propunerii "Busola pentru dimensiunea digitală 2030".

Un alt document care confirmă obiectivele digitale pentru 2030 este propunerea de decizie privind instituirea programului de politică pentru 2030 - Calea către deceniul digital.

În completarea celor două documente amintite, documentul european aflat în dezbatere astăzi reaminteşte obiectivele comune pe care Uniunea Europeană şi statele membre s-au angajat să le îndeplinească în ceea ce priveşte tranziţia ecologică şi digitală şi consolidarea rezilienţei sociale şi economice.

Transformarea economică a Uniunii Europene prin tranziţia ecologică şi digitală se va baza deopotrivă pe investiţii şi reforme. Acestea pot contribui pozitiv la sustenabilitatea datoriei, în măsura în care sunt de înaltă calitate şi susţin creşterea.

Strategiile de succes de reducere a datoriei ar trebui să se concentreze pe consolidarea fiscală, calitatea şi compoziţia finanţelor publice şi promovarea creşterii.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar două vorbe. Suntem asaltaţi de aceste proiecte de hotărâre în care vedem tot timpul tranziţie digitală, tranziţie verde, tranziţie digitală. Doar digital şi verde ajungem să vedem, confundând în final, după cum am văzut în pandemie, digitalizarea cu un scop în sine, cu distrugerea învăţământului, şi nu folosind-o ca pe o unealtă, iar în privinţa tranziţiei spre economia aşa-zis verde, bineînţeles că suntem de acord cu reducerea poluării obiective, reducerea poluării aer, sol şi apă, dar în niciun caz nu suntem de acord cu acele pacte verzi, acele "Fit for 55" care înseamnă sinucidere economică, sinucidere socială, măsuri economice fără nicio legătură cu realitatea şi cu economia, cu randamentele tehnice, cu orice logică vreţi dumneavoastră, decât cu o logică verde neomarxistă. Cam atât.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul deputat neafiliat Grosaru Andi-Gabriel.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu o mică corecţie: mi-aţi atribuit o calitate pe care nu o am.

În primul rând, dacă discutăm despre modelul de creştere europeană, trebuie să ne gândim că mai avem foarte mult de recuperat pentru a ajunge la media măcar de dezvoltare europeană. Vorbim despre nişte... Dacă ne uităm în comunicarea respectivă o să vedem că avem nişte parametri la care încă nu am ajuns. Este văd că o obişnuinţă, deja a intrat în obişnuinţa noastră... de a vorbi la modul general despre anumite valori şi anumiţi parametri la care nici măcar până la jumătate nu ajungem.

Lucrurile pleacă de la firul ierbii şi astfel lucrurile trebuie înţelese mult mai bine, pentru că pentru a construi o economie rezilientă, digitală, aşa cum ne dorim, trebuie să plecăm exact din vecinătatea noastră, exact în imediata noastră apropiere.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, eu nu v-am acordat nicio calitate, alţii v-au luat-o.

Staţi o secundă!

Şi vă recomand cu căldură o lectură care se numeşte: "Alexandru Lăpuşneanu", pentru o maximă celebră.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, pe procedură.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Am citit de toate, să ştiţi! Şi Vlahuţă, şi poveşti! Aud poveşti peste tot! Când e poveste, e poveste şi m-am ce să-i fac!

Când este vorba de respectat legea, aici sunt foarte atent.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă COM(2022)140; PHCD 56/2022.

Ce surpriză!

Doamna Tuşa, vă rog.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă COM(2022)140.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, precum şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal Comisia pentru afaceri europene a susţinut obiectivele şi măsurile propuse pentru asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă, a recomandat încurajarea adoptării de standarde voluntare de proiectare ecologică, a recomandat un cadru de politică normativ şi administrativ pentru reducerea impactului creşterilor de preţuri asupra consumatorilor şi adoptarea de stimulente pentru tehnologiile economiei circulare.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei din data de 15 iunie 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Zoltán Zakarias, Grupul UDMR, la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Zakarias Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Asistăm în ultimul timp la un set de proiecte de strategii care vizează sustenabilitatea.

La acest proiect de strategie vizând produsele sustenabile trebuie să observăm că după o relaxare de mai multe decenii în favoarea promovării exacerbării consumului se pare că revenim la nişte norme care... mai ales în spaţiul nostru european era o idee generală şi o normă, ca să zic aşa, privind produsele sustenabile. Am putea numi această strategie şi pentru a redeveni normă produsele sustenabile.

În acest sens, considerăm oportună introducerea acestei strategii şi sperăm că implementarea ei va fi pe măsură.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Leoreanu, Grupul PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aşa, într-un scurt rezumat, acest COM pleacă de la un pachet de iniţiative al Comisiei Europene, lansat în martie acest an, cu privire la trecerea de la economia tradiţională la economia circulară, la o economie decuplată de consumul de energie major şi de resurse, şi, evident, ca bunurile fizice să devină ecologice, circulante şi eficiente pe piaţă, ducând şi spre protejarea sănătăţii oamenilor.

Prin măsurile luate deja în anul 2021, prin această proiectare ecologică, s-a reuşit să se ajungă la economii majore - 10% din consumul anual de energie -, iar prin noul plan, până în 2030, se doreşte să se ajungă la o economie de 150 de miliarde de metri cubi, practic ceea ce ar fi echivalentul a ceea ce importă Uniunea Europeană astăzi.

Pe cale de consecinţă, Partidul Naţional Liberal va susţine şi va vota acest COM.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan-Cristian Popescu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Pentru ca Uniunea Europeană să reuşească să realizeze tranziţia către o economie circulară, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, neutră din punct de vedere climatic şi nepoluantă, precum şi să-şi reducă dependenţa în materie de energie şi de resurse, avem urgent nevoie de o nouă abordare a modului în care concepem, producem şi utilizăm produsele.

Uniunea Europeană stabileşte deja cerinţele minime de mediu pentru anumite produse sau sectoare, cum ar fi produsele cu impact energetic, ambalajele şi substanţele chimice. Aceste cerinţe au contribuit la reducerea substanţială a amprentei de mediu şi climatice a Uniunii Europene, inclusiv a consumului de energie.

Uniunea Europeană va promova această abordare şi la nivel internaţional, consolidând astfel sustenabilitatea şi rezilienţa lanţurilor valorice globale.

În acest cadru, sunt esenţiale recomandările pentru aplicarea Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile şi eforturile educative pentru înţelegerea informaţiilor privind mediul, care contribuie la adoptarea unei conduite de afaceri în care reducerea presiunilor asupra mediului este o prioritate.

Susţinem, de aceea, adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea COM(2022)140 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Grosaru Andi-Gabriel.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aici este o problemă mai mult de marketing.

În primul rând, discutăm despre nişte lanţuri care deja au fost formate.

Revin la ceea ce spuneam şi mai devreme. În primul rând, ca să putem să construim, să ajungem până acolo, ca să putem să folosim aceste lanţuri formate de către companiile producătoare de anumite produse, care să susţină într-adevăr viaţa - şi este vorba despre produsele de bază - trebuie să plecăm, cum spuneam, de la firul ierbii, trebuie să construim această modalitate de vânzare, de a sprijini şi de a construi practic reţelele şi de distribuţie, şi reţelele de producţie, să le construim practic de la zero. Când vom înţelege că lucrurile astea se fac pas cu pas, din imediata noastră apropiere, atunci vom intra exact pe linia care trebuie şi pe linia crescătoare.

Fac referire aici şi la aspectul că vremurile acestea sunt nişte vremuri care creează oportunităţi şi au creat o oportunitate. Oportunitatea cea mai mare a noastră acum, la ora actuală, la momentul în care vorbesc, este că avem posibilitatea şi puterea să renegociem tot ceea ce înseamnă resurse, şi nu mă refer la resurse umane, chiar şi acestea se pot renegocia, adică renegocia valoarea lor, nu la resursa de timp, cât la resursele naturale.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Înainte de a trece la următorul punct, daţi-mi voie să-i salut cu cel mai mare drag pe elevii olimpici din judeţul Hunedoara, Comuna Băcia. Pe lângă faptul că sunt frumoşi, sunt şi deştepţi.

Bine aţi venit la Camera Deputaţilor! (Aplauze.)

Domnule primar Florin Alba, felicitări pentru ideea de a-i aduce aici!

Dragi copii, o vacanţă binemeritată şi frumoasă vă dorim!

Mergem mai departe.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 54/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Există obiecţii de ordin general? Nu.

Dacă la titlu aveţi obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene de tranziţie prevăzută în Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului "Avion multirol al Forţelor Aeriene"; PL-x 370/2022. Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului doreşte iniţiatorul? Nu.

Comisia pentru apărare, vă rog, raportul.

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene de tranziţie prevăzută în Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului "Avion multirol al Forţelor Aeriene"; PL-x 370/2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare realizarea capabilităţii operaţionale aeriene de tranziţie prevăzută în Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul Programului "Avion multirol al Forţelor Aeriene", prin atribuirea contractelor de achiziţie pentru pachetul de 32 de avioane de la Guvernul Regatului Norvegiei, a pachetului de bunuri şi servicii complementar de la Guvernul Statelor Unite ale Americii şi atribuirea contractelor necesare instruirii personalului navigant.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării avizează proiectul.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul de lege în şedinţa desfăşurată în data de 20 iunie 2022.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită un raport de adoptare a acestui proiect în forma transmisă către Biroul permanent.

Fac şi precizarea că în raport cu obiectul şi conţinutul său proiectul face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Forţele Aeriene Române contribuie la asigurarea securităţii României, executând permanent apărarea spaţiului aerian, atât naţional, cât şi spaţiului aerian NATO pe timp de pace, cât şi sub comanda NATO, concomitent cu generarea sau regenerarea forţelor pentru pregătirea în vederea executării misiunii de luptă la criză şi în război.

Noi, politicienii, trebuie să le spunem cetăţenilor care ne-au votat că atunci când achiziţionăm astfel de capabilităţi militare sunt achiziţionate cu nişte scopuri foarte precise.

Şi astăzi vă spun de la pupitrul Parlamentului faptul că Guvernul României a semnat la nivel de Guvern un contract care va fi nu benefic, ci extrem de benefic pentru tot ceea ce înseamnă securitatea cetăţenilor români.

Conform deciziei CSAT S70 din 2012, capabilitatea Forţelor Aeriene Române va creşte semnificativ. Mai precis, România va mai cumpăra două escadrile de avioane, în condiţii excepţionale de funcţionare, cu o durată de viaţă de până la 10 ani, avioane care vor fi modernizate pe teritoriul statului român. Pe lângă aceste escadrile, România va mai cumpăra, va mai achiziţiona şi un pachet de bunuri şi servicii care să servească vechii escadrile de F16. Practic, vom ajunge la trei escadrile de F16. Într-un an de zile, aşa cum şi-a asumat Guvernul României şi Ministerul Apărării Naţionale, vom scăpa practic de ceea ce înseamnă MIG-21, nişte avioane bune, de altfel, dar destul de vechi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Apropiaţi-vă de final, domnule deputat!

Domnul Pavel Popescu:

... şi vom intra în rândul ţărilor NATO, având o capabilitate aeriană, aş spune eu excelentă.

În economia României banii se vor întoarce prin modernizarea acestor avioane pe teritoriul statului român.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc.

Şi Grupul PNL susţine în totalitate acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Nicu Fălcoi, Grupul USR.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înainte de a fi politician am fost pilot de vânătoare. Asta face ca şi acum, când sunt politician, să fiu foarte apropiat de acest corp de elită al oricărei armate din lumea asta şi să ştiu foarte bine care este situaţia aviaţiei româneşti.

Mulţi poate vă întrebaţi: e suficientă achiziţionarea acestor avioane care nici măcar nu sunt noi? Nu, nu este suficientă!

Nu o să rezolvăm definitiv problema apărării spaţiului aerian românesc cu aceste avioane. O să avem nevoie de altceva în viitorul foarte apropiat. Dar în acest moment e singura soluţie viabilă. În acest moment România are nevoie de nişte avioane care să contribuie la securitatea spaţiului aerian românesc şi NATO, în acelaşi timp.

Grupul USR va susţine şi va vota în totalitate acest proiect, pentru că piloţii români au nevoie de aceste avioane. Au nevoie tocmai pentru a face trecerea către avioanele de generaţia a 5-a şi pentru că sunt 32 de avioane şi poate mulţi dintre dumneavoastră ştiţi că atunci când vorbim de avioane, de tehnică militară, în general, nu te duci la supermarket şi le iei de pe raft şi îţi vin toate odată. Ele vin pe rând şi în timp foarte lung. Ei, acestea vor veni destul de repede în ţară şi, dacă ne mişcăm şi responsabilii noştri vor face tot ce este omeneşte posibil, vom avea şi piloţii pregătiţi într-un timp relativ scurt pentru a putea face trecerea pe aceste avioane.

Prin urmare, repet, voi vota cu inima deschisă acest proiect de lege, pentru că ştiu cât de necesare sunt aceste avioane.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ganţ, din partea Grupului minorităţilor.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş începe prin a spune că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota evident în favoarea acestui proiect. Suntem convinşi de această necesitate, dincolo de angajamentele pe care România şi le ia, ca aliat în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Avem în vedere, în primul rând, interesul nostru naţional, siguranţa ţării noastre şi, în consecinţă, nu există niciun dubiu asupra utilităţii acestui demers.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Chelaru Mircia.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca şi colegul nostru parlamentar Fălcoi, iau cuvântul prin a mă obliga, în acelaşi timp, să scot în evidenţă necesitatea stringentă a achiziţionării acestei capabilităţi operaţionale pentru aviaţia României, aviaţia de luptă. Probabil că trebuia cu mult timp înainte să o facem, însă eu vreau să scot în evidenţă două aspecte. Primul este acela al situaţiei geostrategice şi a tensiunilor, nu numai regionale, ci chiar continentale, pentru care România este găsită cu o flotilă veche de peste 50 de ani. Este vorba de renumitele MIG-uri. Adică, coeficient şi capabilitate de luptă aproape zero.

Am auzit în spaţiul public numeroase comentarii, vezi Doamne, că suntem locul în care se deversează second-hand-ul.

Da, când te duci la piaţă şi vezi second-hand-ul îţi vine să-ţi iei lumea în cap. Aici nu se pune problema de a fi achiziţionat avioane cu capabilităţi de mâna a doua. Ele sunt în aşa-zisul full-option capabile să producă aceeaşi valoare tactică în câmpul operativ sau în câmpul tactic al celui românesc.

2. Este nevoie să compatibilizăm armata noastră, în cadrul procesului de interoperabilitate, cu aceleaşi tipuri de arme, indiferent că sunt aeriene, sunt navale sau alte tipuri de arme sau sisteme de arme supra şi hipermoderne.

A face acest pas, la ora actuală, înseamnă că România se angajează pe mai departe în a intra într-adevăr cu o categorie de forţe aeriene, soră geamănă cu cele ale marilor state care constituie nucleul dur al Alianţei Nord-Atlantice.

Închei prin a felicita conducerea armatei, în primul rând. Discuţiile de ieri, din Comisia pentru apărare, au fost lămuritoare şi mă bucură că am văzut, în acelaşi timp, chiar cu unele observaţii, o unanimitate, ceea ce înseamnă că, dragii mei, în ceea ce priveşte securitatea naţiunii române, avem o unanimitate deplină şi un consens.

Vă mulţumesc.

AUR va vota, în integralitatea sa, această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Încerc să păstrez un echilibru. Sunt doi colegi înscrişi din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnule Tobă, vă rog.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că un coleg distins a fost aviator pe avioane de vânătoare. Eu am condus patru ani ROMAERO. Ştiu ce înseamnă mentenanţa unui avion.

Vă aduc aminte că ministrul Tinca a semnat un contract pentru 12 Hercules-uri. Au ajuns patru în România, mai funcţionează unul singur, restul au fost canibalizate.

Îmi pun întrebarea: de ce din nou este ocolită Legea offset-ului, de ce din nou România nu beneficiază de Legea offset-ului, pentru că avem capabilităţi să intrăm în relaţii de cooperare tehnică şi tehnologică cu orice furnizor de echipamente militare.

Acest subterfugiu, guvern la guvern, de fapt ne face să fim o simplă piaţă în care luăm nu second-hand-uri, să nu le spunem second-hand, dar sunt avioane despre care ni se spune că vor avea viaţă zece ani.

Distinşi colegi, ştiţi în ce se măsoară viaţa unui avion? În numărul de ore de zbor pe care este capabil să le execute, că dacă stă zece ani la sol şi nu are ore de zbor, ăla nu mai este avion.

Pregătirea piloţilor este o pregătire care durează şi ne costă tot pe noi.

Şi ultima problemă pe care mi-o pun întotdeauna: de ce nu ne orientăm către industria aeronautică europeană? De ce trebuie neapărat să luăm dintr-o anumită zonă? De ce nu intrăm în parteneriate strategice în zona tehnologiilor militare cu state din Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană ne scoate cartonaşe galbene, roşii şi aşa mai departe, dar noi nu intrăm în cooperare în zona de industrie de apărare.

După mine, este o afacere proastă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor, stimaţi colegi, din partea... (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Vă mulţumesc.

Nemaifiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Dacă i-am salutat pe cei din stânga, trebuie să-i salut şi pe copilaşii din dreapta, din judeţul Bacău, Comuna Găiceana.

Bine aţi venit, dragi copilaşi, la Palatul Parlamentului! (Aplauze.)

Sper să ne molipsească veselia voastră!

Mergem mai departe.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate; PL-x 479/2021.

Guvernul.

Vă rog, domnule secretar de stat, în numele iniţiatorului.

Domnul Aurel George Mohan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ministerul Sănătăţii susţine proiectul de lege în forma adoptată de Senat, principalele aspecte vizate fiind referitoare la procesul de reacreditare a unităţilor sanitare, care va începe cu cel puţin şase luni înainte de încetarea valabilităţii acreditării, iar procesul de evaluare al acreditării nu se poate extinde mai mult decât pe 12 luni de la încetarea valabilităţii acreditării.

Solicităm adoptarea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu există înscrieri la cuvânt.

Neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Tătaru, vă rog.

Înainte de a-l trimite la votul final, vă rog, raportul.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, trimis cu adresa PL-x 479/2021 din 18 octombrie 2021.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 octombrie 2021.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc şi vă mărturisesc că sunt profund impresionat de cadenţa cuvintelor. Eu, fiind ardelean, nu am asemenea capabilităţi.

Acum cu adevărat proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata tarifelor rutiere; PL-x 98/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Proiectul de lege are ca obiect crearea cadrului legal, prin transpunerea Directivei 520 din 2019, în vederea asigurării interoperabilităţii sistemelor de tarifare rutieră electronică pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi facilitării schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata tarifelor rutiere.

Lipsa interoperabilităţii reprezintă o problemă semnificativă în cazul sistemelor de taxare rutieră electronică în care taxa rutieră datorată este legată de distanţa parcursă de vehicul.

Pentru a soluţiona problema executării la nivel transfrontalier, în caz de neplată a unei taxe rutiere, dispoziţiile privind schimbul transfrontalier de informaţii trebuie să se aplice tuturor acestor sisteme de taxare rutieră electronică.

Scopul urmărit de Directiva 520 din 2019 este acela de a asigura utilizarea pe scară largă a sistemelor de tarifare rutieră electronică în statele membre şi ţările învecinate şi să existe pe cât posibil sisteme interoperabile fiabile, uşor de utilizat şi eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să permită dezvoltarea viitoare a politicilor de tarifare rutieră la nivelul Uniunii şi evoluţiile tehnice viitoare.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma adoptată de Guvern.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură sau Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, vă rog, raportul.

Domnule Sărmaş, vă rog.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata tarifelor rutiere

În temeiul dispoziţiilor art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 martie 2022.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Nu o să reiau toate cele spuse de reprezentantul Guvernului, menţionez doar că proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei (UE) 2019/520 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege în şedinţa din 12 aprilie 2022. La lucrările şedinţei au fost prezenţi deputaţii conform listei de prezenţă.

Membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au dezbătut proiectul de lege în 18 mai 2022.

În conformitate cu prevederile art. 56 şi 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările comisiilor a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, domnul Gábor Sándor, secretar de stat.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Grosaru Andi-Gabriel, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege este puţin cam, să spunem, prea rapid pus pe ordinea de zi. Sunt lucruri - noi avem o vorbă, am pus căruţa înaintea cailor.

Este bine-venită cooperarea poliţienească pe aspecte ce ţin de neplata tarifelor la infrastructura rutieră.

Dar, în primul rând, noi ca să putem să facem şi să ajungem să putem să ne dăm seama despre modul în care poate să fie fluidizat acest aspect, ca să nu reprezinte un impediment în circulaţia rutieră, trebuie să dezvoltăm infrastructura noastră rutieră.

În ceea ce priveşte neplata tarifelor, ţine de drept contravenţional şi este vorba despre dreptul contravenţional al fiecărei ţări unde şoferul şi conducătorul auto a săvârşit contravenţia. Nu este vorba despre o infracţiune, ca să putem să ajungem la aspecte ce ţin de cooperarea aprofundată poliţienească.

Opinia personală este că este puţin prematur acest proiect de lege de luat în discuţie şi pus pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doar cu o menţiune - era vorba despre boi, şi nu despre cai.

Nemaifiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014-2020; PL-x 197/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Raportul, Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie, vă rog.

Domnule Avrămescu, vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate prin adresa PL-x 197/2022 spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014-2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 aprilie 2022.

La întocmirea prezentului raport comun s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

De la Mediaş şi de la PNL, doamna Christine Thellmann, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În 2015 s-a stabilit cadrul financiar general, prin Ordonanţa Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea asistenţei financiare nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", precum şi a plăţilor în avans şi contribuţiei publice naţionale aferente acestei asistenţe.

Aplicarea prevederilor acestei ordonanţe a asigurat un management financiar eficient al fondurilor din programele "Cooperare teritorială europeană", precum şi cadrul legal necesar implementării mecanismelor şi de retragere şi recuperare din program.

Am participat la dezbaterile pe acest proiect de act normativ în şedinţa comună a Comisiei pentru administraţie publică şi Comisiei pentru buget, finanţe, care a avut loc acum câteva săptămâni.

În baza acestei legi, se acordă pentru partea română posibilitatea suportării de la bugetul de stat a unei părţi din cofinanţare, care trebuie asigurată de stat.

De asemenea, prezentul act normativ reglementează şi modul de realizare a transferului de fonduri din alocarea financiară nerambursabilă de la Uniunea Europeană şi din cofinanţare, de la bugetul de stat, de la Autoritatea de Management sau Autoritatea Naţională, la beneficiar.

Practic, această lege va facilita accesarea fondurilor europene şi cofinanţarea acestor proiecte.

Este o lege care a dat curaj liderilor locali să investească în comunităţile lor, prin folosirea banilor europeni de care ţara noastră poate beneficia pentru dezvoltare.

Mulţumesc frumos.

PNL va vota pentru acest proiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt şi nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind modificarea anexei nr. 1¹ la Ordonanţa Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti; PL-x 220/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul României, în calitate de iniţiator.

Vă rog, domnule secretar de stat, pe scurt.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul act normativ se propune modificarea calendarului de implementare, astfel încât să se evite anumite blocaje.

Menţionăm că programul este în fază de pregătire, începută în 2021, şi au fost demarate activităţi de obţinere a avizelor, acordurilor, autorizaţiilor necesare.

De asemenea, programul strategic va cuprinde şi realizarea conexiunilor terestre, care va asigura accesul în zona de est a aeroportului, respectiv realizarea conexiunii pentru două moduri de transport - rutier şi feroviar.

Realizarea lucrărilor propuse conferă siguranţă în exploatarea infrastructurii aeroportuare, precum şi conformarea cu cerinţele regulamentelor UE.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură, raportul.

Domnule Buican, vă rog.

Domnul Cristian Buican:

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea anexei nr. 1¹ la Ordonanţa Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru transporturi a fost sesizată pentru dezbatere pe fond.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, Grupul AUR, domnul Axinia George, vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cum se numeşte un stat care are nevoie de 21 de ani să extindă un aeroport? Un stat eşuat, cum ar spune preşedintele nostru.

Aţi avut nevoie de 15 ani pentru PUZ, SF, documentaţie tehnico-economică şi exproprieri în cadrul Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă.

Dezvoltarea aeroportului trebuia finalizată în anul 2022.

Prin ordonanţa pe care o votăm astăzi, ne propuneţi să amânăm cu 6 ani termenul de finalizare, de obţinere a avizelor, acordurilor, autorizaţiilor, respectiv pentru lucrările efective de infrastructură.

Acest calendar decalat denotă lipsa de consecvenţă a guvernelor succesive, în abordarea proiectelor, dar şi dezinteres, lipsă de profesionalism în rezolvarea unei probleme de mare impact pentru români, în ceea ce priveşte traficul aerian internaţional de mărfuri şi de pasageri.

Fiindcă nu vrem să fim acuzaţi că ne opunem dezvoltării infrastructurii Aeroportului Internaţional Henri Coandă, AUR votează pentru prelungirea cu 6 ani a termenului de implementare a etapei a III-a din strategia de dezvoltare a celui mai mare aeroport din România.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul PNL, Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aeroportul Henri Coandă - Otopeni - deoarece se găseşte în Otopeni, iar nu în Bucureşti, iar prin 2004 denumirea i-a fost schimbată în mod arbitrar de Guvernul Năstase, de atunci, în Aeroportul Henri Coandă Bucureşti, fără Otopeni, deşi, iată, la Băneasa, care este un cartier al Bucureştilor, încă mai este denumirea de Aurel Vlaicu Băneasa Bucureşti - este strategic pentru întreaga Românie. Este unul din acele obiective naţionale de maximă importanţă pe care trebuie să le tratăm cu tot interesul şi să nu le lăsăm de la o guvernare la alta, aşa cum s-a întâmplat cu demararea acestor investiţii de extindere, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii aeroportuare naţionale.

Dacă mă uit atent, el era considerat în anul 1999 unul dintre cele mai bine pregătite aeroporturi din această regiune a Europei. Pe timpul acela, ţin minte, mergeam în Aeroportul Otopeni şi mă simţeam mai bine decât în orice magazin din Bucureşti, arăta mai bine decât orice mall. Acum, din păcate, din pricina acestei lipse de investiţii, a ajuns să arate precum o autogară - este supraîncărcat, este administrat într-un mod care nu mai face faţă în niciun fel cerinţelor aeroportuare din 2022. Şi, din păcate, aceste investiţii au tot fost amânate. Şi vedem acum că, în sfârşit, se preconizează pornirea fazei a III-a, reprezentând realizarea lucrărilor din Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare - dezvoltarea infrastructurilor de transport terestru; dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de pasageri şi dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri şi poştă - cu un decalaj de 6 ani.

Iată cu câte speranţe a pornit în 1999 acest proiect care ar fi trebuit să fie de mult timp gata!

Între 2014 şi 2019...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...procedurile au...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...finalizaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...trenat. Din păcate, s-au încheiat târziu şi exproprierile.

Şi vreau să vă mai spun câteva date, iată:

Aeroportul a ajuns astăzi la cifre record în ultimii ani - în 2019 au fost 14.707.376...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...de călători; în 2018 - 13.819.000 de călători; iar în primele 4 luni ale anului 2022, profitul aeroportului a fost...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...de 16 milioane de euro.

Aşadar, haideţi să modernizăm Aeroportul Otopeni, cel mai important aeroport al României!

PNL va susţine această...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...iniţiativă şi sper că şi Guvernul se va mişca în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaţilor neafiliaţi, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Sincer, nu vă e puţin jenă? Chiar nu vă e puţin jenă să veniţi să vă lăudaţi cu aceste lucruri?

Hai să vedem un pic cum stau lucrurile!

În 2008, MasterPlanul era adoptat în timpul în care la Ministerul Transporturilor era Ludovic Orban. De atunci încoace s-au tot amânat lucrurile, până la - culmea, în perioada pandemiei, ni se explică că n-au putut să circule hârtii, adică electronic, să schimbe informaţii, să pregătească documentele necesare studiilor de fezabilitate.

Chiar nu vă e puţin jenă, sincer?

De ce nu ne cereţi 60 de ani? Să intrăm în pământ cu totul, ca să nu mai vedem nici măcar investiţia terminată.

Cum puteţi cere... (Vociferări.) ...după ce vedeţi tot calendarul de care v-aţi bătut joc? Inclusiv în problema retrocedării, pe care trebuie să o rezolvaţi! Că aşa, cereţi-ne 60, 160 de ani, dacă nu sunteţi în stare să le rezolvaţi! De ce ne cereţi 6? (Vociferări.)

Dacă tot nu puteţi face, nu mai bine acceptaţi că nu sunteţi capabili şi lăsaţi pe alţii care pot?

Cum puteţi cere încă o amânare de 6 ani, sub nişte motive ridicole, că n-aţi putut să schimbaţi documente, să pregătiţi ce era de pregătit, în perioada pandemiei? Dar salariul vi l-aţi luat? Indemnizaţiile le-aţi luat? În perioada pandemiei? A fost bine? (Vociferări,) Dar treabă nu se putea face, că era pandemie.

Deci este un eşec acest proiect, într-adevăr, strategic, Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Este un eşec al modului în care persoane puse pe salarii mari în instituţii publice vin să-şi caute scuze şi să ne ceară încă 6, încă 60 şi încă 160.

Foarte ruşinos! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nemaifiind înscrieri la cuvânt şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; Pl-x 152/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Domnul Dunava, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă a fost semnată de peste 80 de parlamentari, alături de parlamentarii de Bacău, care au iniţiat acest proiect.

Practic, prin acest proiect se corectează şi se completează Codul administrativ.

Începând cu promulgarea acestei legi, după ce o vom vota astăzi în plen, viceprimarii vor beneficia şi ei de vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

Sper că acest proiect va fi votat astăzi cu unanimitate în plenul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială sau Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Vă rog, domnule Avrămescu, nu vă pot opri, astăzi aţi fost de dimineaţă...

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Asta e, dacă doamna...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...pe baricade.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa Pl-x 152/2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative şi a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a propunerii legislative cu amendamente, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Hărătău, la dezbateri generale?

Vă rog.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal susţine Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; Pl-x 152/2022; lege organică. Aceasta se referă la mandatul viceprimarului.

Considerăm că şi viceprimarul trebuie să beneficieze de dreptul privind vechimea obţinută în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

Totodată, susţinem dreptul la recunoaşterea vechimii în muncă, în specialitate şi în grad profesional. Prin această modificare legislativă dorim să aplicăm principiul echităţii la locul de muncă, prin care să se asigure echilibrul de reglementare şi un tratament egal.

Echitatea este balanţa dintre atribuţiile, îndatoririle, alături de contribuţia angajatului la locul de muncă şi obligaţiile pe care angajatorul le are faţă de acesta, de la partea salarială şi până la beneficiile de drept cuvenite în urma muncii prestate de acesta.

Argumentul nostru principal este că viceprimarul are un rol esenţial în bunul mers al lucrurilor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.

De altfel, adesea îndeplineşte o parte din atribuţiile unui primar, dar nu dispune de aceleaşi drepturi, deşi în anumite circumstanţe poate deveni un înlocuitor de drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Seidler Cristian, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Se va fi rezolvat prin acest proiect de lege şi vechimea viceprimarilor. Foarte bine! Dar rămâne vechimea în domeniul studiilor absolvite, înţelegeţi? Deci dacă un individ, cetăţean, cetăţeancă, are studii de veterinar, de medic, de inginer mecanic şi câştigă un mandat, de primar, de viceprimar, de preşedinte de consiliu judeţean, de vicepreşedinte de consiliu judeţean, pe durata mandatului îi va curge vechimea în domeniul studiilor absolvite, fără nicio legătură cu activitatea sa. Asta este aberaţia care există deja în Codul administrativ.

În orice caz, veţi fi rezolvat şi vechimea în muncă pentru viceprimar.

Nu mai există niciun argument, aşadar, pentru pensiile speciale ale aleşilor locali! Niciodată n-a existat, textul e neconstituţional, ne-a spus Curtea Constituţională - sigur, într-un alt proiect de lege -, şi vă faceţi că acelaşi text, pus într-o nouă ordonanţă, nu e la fel de neconstituţional.

Dar dacă tot vorbim despre pensiile speciale, dragi membri ai Coaliţiei PSD-PNL-UDMR, nu doriţi, cât mai avem sesiune parlamentară, să convocaţi un Birou permanent reunit, să avem în sfârşit un plen reunit, Comisia de statut să dea un raport din timp şi să facem ceea ce Curtea Constituţională ne-a cerut pe Statutul parlamentarilor, să abrogăm în sfârşit pensiile speciale ale parlamentarilor?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E o minciună!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Haideţi să facem ceea ce Curtea Constituţională ne cere să facem!

Haideţi, cu ocazia acestui proiect de lege, să eliminăm pentru totdeauna din legislaţie pensiile speciale ale aleşilor locali! Aşa poate veţi avea ceva credibilitate atunci când spuneţi că vreţi să eliminaţi pensiile speciale, dar, în realitate, acţiunea se vede de la o poştă distanţă, pentru că lipseşte cu desăvârşire. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ce păcat, câteodată, că nu pot să mă exprim de la acest microfon!

Domnule Solomon, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Puteţi să apăsaţi butonul, să vorbiţi de-acolo!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Vă rugăm, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu are nicio legătură iniţiativa de astăzi cu ce a vorbit antevorbitorul meu. Pentru că nu vorbim de pensii speciale aici, vorbim despre o prevedere, pe care atât Statutul aleşilor locali, cât şi Legea nr. 215/2001 o conţineau. În momentul emiterii Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, aceste prevederi au fost scăpate la tehnoredactare, probabil, şi, între timp, nişte viceprimari şi vicepreşedinţi s-au autosesizat că în ţară sunt cazuri de oameni care nu-şi pot folosi vechimea în specialitate, aşa cum ştiau că au dreptul să o facă.

Nu numai că e necesară această prevedere - şi asta pentru că trebuie să atragem în administraţia publică locală şi profesionişti, trebuie să avem şi oameni bine pregătiţi, care au şcoală, care au o profesie şi care pot să renunţe, pentru un mandat, două, trei, la calitatea lor de profesori, de medici, de ingineri, şi să slujească comunitatea.

Sau poate că cei din partea stângă a mea vor ca în administraţia publică locală să ajungă doar oameni care nu au profesie, oameni care nu au carieră, care nu au ce să-şi apere în ceea ce priveşte parcursul profesional.

De aceea modificarea este absolut necesară, este de bun-simţ şi se practică în toată lumea.

Nu mai veniţi cu tot felul de aberaţii de acestea care, din cauza unor scăpări de redactare, produc efecte nedorite din punct de vedere juridic celor care se implică în administraţie, din punctul de vedere al funcţiei de viceprimar!

Mulţumesc.

Vom susţine legea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cupşa, PNL.

Domnul Ioan Cupşa:

Nu mi-aş fi dorit să intervin, dragi colegi, astăzi, dar atunci când vii la acest pupitru şi-ţi construieşti pe cuvântul "credibilitate" luarea de cuvânt şi te foloseşti de nişte neadevăruri - s-o spunem pe şleau, de nişte minciuni grosolane - cred că nu ne face nimănui bine o astfel de atitudine a unui politician, chiar dacă se află în opoziţie, chiar dacă este membru al USR, nu ne face bine niciunuia dintre noi.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun că pentru noi, cei care suntem membri ai Partidului Naţional Liberal, concetăţenii noştri nu sunt indivizi, concetăţenii noştri sunt persoane cu toate atributele demnităţii omeneşti.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Ba mai sunt.

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Acum am lecturat acest proiect de lege foarte lung, ce-i drept, şi mi-au atras atenţia două aspecte: durata mandatului şi specializarea studiilor.

Domnule preşedinte,

Când discutăm despre administraţie, discutăm, în primul rând, despre respectarea unor drepturi, a drepturilor cetăţeneşti, şi în primul rând pentru a avea un act de administraţie de calitate, care este după aceea consfinţit printr-un vot, în cunoştinţă de cauză.

În primul rând, trebuie să vorbim despre oameni care fac parte din aceste administraţii, bine educaţi, care, aşa se presupune, şi aşa am dori să facem, aşa vrem fiecare dintre noi, privim către o lume ideală, încolo vrem să ne îndreptăm, dar ce facem cu acele persoane care nu au absolvit o facultate pe bune, nu şi-au îndeplinit toate stadiile educaţionale, conform eticii şi moralei.

Ce facem cu aceste persoane? Într-adevăr le dăm vechime pentru simplul fapt că fac parte din aceste administraţii? Nu spun că este un proiect de lege rău, dar este vorba, până la urmă, despre ceea ce trebuie să avem fiecare dintre noi: moralitate şi conştiinţă. Da? Şi aici fac referire la ceea ce spuneam şi deunăzi cu privire la existenţa unor persoane cu o moralitate destul de joasă printre noi.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

(Doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru solicită să ia cuvântul.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru, nu vă pot da cuvântul. Tocmai a vorbit un coleg de la Grupul neafiliaţilor.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii, comentarii sau observaţii? Nu.

Rog colegii să fie atenţi. Va urma un vot pentru un amendament respins.

Domnule Seidler, susţineţi amendamentul de la Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da, există un singur amendament respins şi care face simplu - abrogarea, eliminarea din legislaţie a pensiilor speciale ale aleşilor locali. După ce veţi vota eliminarea lor, vă rog să convocaţi un Birou permanent reunit pentru a putea elimina, în sfârşit, şi pensiile speciale ale parlamentarilor. Faceţi ceea ce spuneţi până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare şi nu lăsaţi lucrurile suspendate în aer doar cu declaraţii politicianiste, care nu sunt altceva decât gargară politică, dacă nu sunt urmate şi de acţiune, iar în Parlament acţiunea înseamnă vot. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Suntem în procedură de vot, domnule Simion, numai o secundă!

Vot pentru Anexa nr. 2, poziţia nr. 1.

Cu 67 de voturi pentru, 72 contra, două abţineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Simion, vă rog. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Există, da, şi nu mi-a dat cuvântul!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Suntem la amendamente respinse?

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, amendamentul pe care l-aţi depus dumneavoastră...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Iar îi lăsaţi să vorbească ce vor, când vor!

S-a terminat cu dezbaterile generale!

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, tocmai s-a votat şi nu mi-a dat preşedintele de şedinţă dreptul la cuvânt.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

N-aţi apăsat pe buton!

Domnul George-Nicolae Simion:

Aşa!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vreau să intervin pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, o secundă!

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, dacă respecta regulamentul trebuia să-mi dea cuvântul, domnule Moşteanu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, unu la mână, la dezbateri generale n-au vorbit.

2. Domnule... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Te deranjează aşa de rău ce vreau să spun, Ionuţ?!

Da, trebuia să iau cuvântul, nu mi-a dat preşedintele de şedinţă cuvântul şi mi-a dat acum. E o perversitate maximă ce aţi vrut să faceţi cu amendamentul ăsta,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Încercaţi să nu vă...

Domnul George-Nicolae Simion:

... să arătaţi: "Ia uite nu au vrut să anuleze pensiile speciale!". E o prostie ce aţi făcut voi cu amendamentul ăsta! Am votat special ca să arătăm oamenilor că nu ne opunem tăierii pensiilor speciale şi pe tine te interesează să-mi iei dreptul la cuvânt să nu spun ce aţi vrut să faceţi. Aţi vrut să băgaţi un amendament pe altă lege şi ia uite cum se bate USR-ul pentru tăierea pensiilor speciale!

Mai mare ipocrizie ca asta n-am văzut şi o să vă lăudaţi: "Noi ne batem pentru tăierea pensiilor speciale!". Nu vă luptaţi pentru nimic!

Vă faceţi că vă jucaţi de-a opoziţia! Bun! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă, din nou daţi cuvântul celor de la AUR atunci când vor, pe lângă Regulament, pe lângă proceduri.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Am apăsat pe buton!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Au fost dezbateri generale, AUR nu a luat cuvântul la dezbateri generale, n-au apăsat pe buton, am trecut la amendamente, a fost un singur amendament, cel al USR-ului, care a fost susţinut, şi în momentul ăsta trebuia să se încheie dezbaterile.

Vă rog, pe cei de la PSD, care conduceţi şedinţa, nu-i mai favorizaţi pe cei de la AUR şi pe George Simion! Ăsta este un lucru grav, un lucru care face foarte mult rău democraţiei şi parlamentarismului. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-am să intru în această dezbatere.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură, domnule preşedinte, pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, pe procedură, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Pe procedură, preşedintele de şedinţă nu mi-a dat cuvântul când am apăsat, deci m-a defavorizat!

Domnul Moşteanu în loc să se preocupe să semneze moţiunea de cenzură - e fără precedent într-o sesiune parlamentară să nu se depună o moţiune de cenzură - are o grijă: George Simion.

Am apăsat pe buton, nu mi-aţi dat cuvântul, domnule preşedinte! Asta e! Apreciez faptul că mi-aţi dat cuvântul ulterior.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să-mi fie ruşine!

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Lege pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii şi funcţionării băncilor de dezvoltare din România; PL-x 221/2022. Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc.

Proiectul de lege are în vedere reglementarea cadrului general privind constituirea şi funcţionarea băncilor de dezvoltare pe teritoriul României, potrivit căruia acestea sunt constituite şi funcţionează ca instituţii de credit, fiind autorizate de către Banca Naţională a României.

Vă rugăm să fiţi de acord cu raportul de admitere al comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică.

Vă rog, domnule Dunava, şi la final să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timp de dezbatere trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timp de dezbatere - trei minute.

Vot, vă rog.

151 de voturi pentru, 5 contra, aprobat.

Grupul AUR, domnul Lilian Scripnic, vă rog, la dezbateri generale.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect adoptarea unor măsuri privind cadrul general pentru constituirea şi dezvoltarea băncilor de dezvoltare, pentru a desfăşura activitatea pe teritoriul României.

Rolul băncilor de dezvoltare este unul destul de important, deoarece vin în completarea sectorului privat, creează o concurenţă loială între bănci şi mai ales cu cele mari, nepermiţând monopolizarea sistemului bancar. Aceste mici bănci au rol de identificare a disfuncţionalităţilor pe piaţa financiară, oferind o gamă largă de produse şi instrumente financiare.

Tot acestea pot activa atât în nume propriu, prin utilizarea resurselor fondurilor proprii, dar pot activa şi în numele statului, pe bază de mandat.

De aceea, Grupul AUR consideră că aceasta este o soluţie bună, o oportunitate pentru economia şi sistemul bancar românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năsui, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul acesta de lege va trece, dar e important pentru istorie şi pentru stenogramă să rămână spuse anumite lucruri, şi anume faptul că prin acest proiect se înfiinţează o nouă sinecură. Încă o nouă agenţie a statului român, Banca de Dezvoltare, şi o să spuneţi că ne obligă Uniunea Europeană să mai facem încă o agenţie de stat. Este fals, nu ne obligă Uniunea Europeană, Uniunea Europeană ne recomandă, de fapt, să avem o astfel de agenţie. Puteam evident să facem una din FNGCIMM, din FRC, din EXIMBANK, din CEC, din o serie întreagă de instituţii financiare pe care le are statul român. Evident aţi ales să nu faceţi lucrul acesta în felul acesta, ci să creaţi încă o agenţie, o agenţie care va avea, probabil, salarii comparabile cu cele de la EXIMBANK. Să ne uităm, deci în CA, la EXIMBANK, ai între 5.000 şi 10.000 de euro pe lună, net. Astea sunt salariile care sunt în instituţiile acestea. Şi ca să fie clar că vă doriţi să căpuşaţi această instituţie, nu ştiu dacă mai ţineţi minte, la un moment dat, PSD, în 2019, a venit cu un proiect de lege tocmai de înfiinţare a Băncii de Dezvoltare în care apărea un articol care, dacă vă uitaţi la actuala propunere legislativă, nu mai apare. Şi e foarte sugestiv să ne uităm la lucrul acestea.

Ştiţi ce articol e acela? Articolul care spune că funcţionarii băncii şi cei care conduc această bancă trebuie să fie apolitici. Nu au voie să fie membrii unor partide politice. Fix acest articol dumneavoastră l-aţi eliminat din această propunere legislativă, tocmai pentru că de fapt scopul nu este să dezvoltăm România, scopul Băncii de Dezvoltare nu este dezvoltarea, este căpuşarea, de fapt, este continuarea aceluiaşi mod de a opera pe care l-aţi avut de 30 de ani în ţara aceasta.

Am şi un amendament, ca să reintroducem exact prevederea aceea care fusese a PSD-ului, anume ca banca aceasta să fie nepolitizată, funcţionarii ei şi conducerea ei să nu aibă voie să aibă partizanat politic şi să fie membrii ai unui partid politic. Dacă într-adevăr nu vă doriţi să fie căpuşată această bancă, va trece acel amendament, dar am aşa senzaţia nu doar că nu va trece, ci că veţi continua să înfiinţaţi această bancă şi să o căpuşaţi aşa cum aţi căpuşat toate agenţiile statului român şi practic...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Şi vă mai rog un lucru. Nu mai spuneţi românilor că o să strângem cureaua la stat, că nu strângeţi cureaua. Înfiinţaţi noi agenţii, noi sinecuri, sunt salarii absolut colosale care se dau în anumite zone, mai mari decât ale preşedintelui Americii, în unele instituţii de stat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Practic nu faceţi decât să vă asiguraţi din ce în ce mai multe privilegii pentru dumneavoastră şi pentru camarila politică. Şi pentru lucrurile acestea ar trebui să vă fie ruşine.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pentru ultima afirmaţie nu pot să vă mulţumesc.

Rămâneţi, domnule Năsui, pentru că am înţeles că veţi avea de susţinut un amendament respins. Tocmai aţi anunţat că o faceţi.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu.

Se susţine amendamentul respins.

Vă rog, domnule Năsui.

Exact asta voiam să vă spun, să vă întoarceţi, să susţineţi amendamentul respins.

Rog colegii să fie atenţi, urmează vot.

O voce din sală:

Ai furat şi tu şi taică-tu, securistule!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte,

Poate îi chemaţi la ordine pe colegii dumneavoastră din sală şi le recomandaţi să se comporte într-un mod adecvat pentru Parlamentul României. Poate!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă comportaţi într-un mod adecvat! Şi asta spun tuturor colegilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Iată, acesta este un coleg al dumneavoastră, domnule preşedinte, nu e de la AUR! Că ziceaţi că domnii de la AUR sunt golani.

Nu! Uitaţi, domnul Cristescu este de la PSD şi uitaţi-l cum urlă acolo în spate!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui!

Domnule Cristescu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte,

Acesta este partidul din care faceţi dumneavoastră parte! Ăştia sunt specimenele pe care le-aţi adus în Parlament! Uitaţi-i!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog şi pe dumneavoastră să evitaţi orice formulare care inflamează şi mai mult. Poate exact asta vă doriţi!

O voce din sală:

A furat şi el şi taică-su şi ne dă lecţii acum!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte, în momentul în care o să fie linişte o să citesc!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Iată!

Iată, domnule preşedinte! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Cristescu, vă rog!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Îi chemaţi la ordine să se comporte civilizat? A învăţat ceva? N-a învăţat nimic! Ăsta-i nivelul! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Năsui!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte, o să citesc amendamentul când o să pot să o fac. Deocamdată văd că colegul dumneavoastră încă zbiară.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Năsui!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da? (Vociferări.)

Iată! Iată! Calomnii şi injurii! Uitaţi-vă ce poate să spună!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui, vă rog să susţineţi...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte, o să vorbesc în momentul în care o să pot să o fac!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea ca liderii de grup să vină până la mine. (Consultări.)

Vă rog, domnule Năsui, susţineţi-vă amendamentul!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul este exact cel formulat în proiectul iniţial de lege al PSD pentru Banca de Dezvoltare, şi anume: "Membrii organelor de conducere, funcţionarii şi personalul fiecărei bănci de dezvoltare sunt persoane apolitice, orice activitate având caracter politic fiind incompatibilă cu statutul acestora".

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este amendamentul de pe anexă, numărul cât, domnule Năsui? Amendamentul de la marginal 1?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Este marginal 2, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa "Amendamente respinse", marginal 2.

Vot, vă rog.

Cu 110 voturi contra, 73 pentru, amendamentul de la marginal 2 rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare şi pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări; PL-x 233/2022. Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Attila György:

Mulţumesc frumos.

Proiectul de lege are în vedere transpunerea unor directive europene în legislaţia naţională şi asigură, de asemenea, o aliniere a diverselor prevederi legale din domeniul de reglementare al ASF.

Vă rugăm să fiţi de acord cu raportul de admitere.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget. Cine citeşte raportul?

Vă rog.

Iar la final să faceţi şi dumneavoastră propuneri pentru timpii de dezbateri.

Mulţumesc.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare şi pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare şi pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări, transmis cu adresa PL-x 233/2022 din 4 mai 2022.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În raport cu...

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015, în vederea consolidării cadrului legal privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, din perspectiva necesităţii de aliniere a legislaţiei naţionale de profil la normele şi exigenţele europene incidente în materie, în contextul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare şi pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări, în forma adoptată de Senat. Singurul amendament respins este redat în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prin obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Timpi de dezbatere două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru timp de dezbatere - două minute.

168 de voturi pentru, două abţineri. Aprobat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, şi vă rog să fiţi atenţi, raportul comisiilor conţine un amendament respins. Înţeleg, domnule Botez, că-l susţineţi.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O definiţie a nebuniei este să faci acelaşi lucru şi să aştepţi rezultate diferite.

Cam acelaşi lucru facem şi noi cu ASF. Am avut atâtea falimente răsunătoare şi dureroase pentru economia României şi nu am schimbat nimic.

ASF are un consiliu de administraţie care funcţionează foarte opac. Propunerea pe care v-o fac dumneavoastră este ca procesele-verbale şi minutele şedinţelor ASF să fie trimise către comisiile avizatoare din Camera Deputaţilor şi Senat, astfel încât să putem să verificăm şi noi ce se întâmplă acolo, pentru că au fost semnale referitoare la falimentul City Insurance încă din 2015-2016, când sesizările se înmulţeau foarte mult. Ar trebui să fim puşi la curent cu ce se discută în şedinţe şi vă rog să daţi un vot pentru acest amendament care obligă ASF să trimită, în termen de 14 zile de la şedinţă, aceste informări către comisiile din Senat şi Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa cu amendamente respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

Cu 78 de voturi pentru, 102 contra, 5 abţineri, amendamentul rămâne respins.

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Domnule Tanasă, noi am terminat dezbaterile.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Păi, am apăsat butonul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Aţi apăsat când se susţineau amendamentele respinse, adică în procedură de vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

O să las butonul apăsat tot timpul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E doar o chestiune de timing între minte şi deget!

21. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 457/2019/2021; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog, în calitate de iniţiator.

Doamna Domnica-Doina Pârcălabu (secretar de stat, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege cuprinde o serie de măsuri care vizează îmbunătăţirea situaţiei mai multor categorii de copii şi tineri, cum ar fi copiii îngrijiţi de părinţi, între care există neînţelegeri cu privire la exercitarea dreptului de a avea legături personale cu copilul, copiii solicitanţi de azil sau ai unor forme de protecţie internaţională, copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, copiii pentru care a fost stabilită o măsură de protecţie specială, tinerii care urmează să părăsească sistemul de protecţie specială sau la finalizarea procesului de dezinstituţionalizare. De altfel, aceste măsuri au fost preluate chiar la propunerea acestor tineri, fapt pentru care Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi/sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Doamna Csép, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004, în vederea stabilirii mai precise a sensului unor expresii, reglementării posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III şi a altor persoane faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie. De asemenea, legea prevede redefinirea serviciilor de tip rezidenţial, precum şi instituirea unei indemnizaţii lunare de sprijin pentru familia sau persoana care a primit în plasament sau este tutore al unui copil, pe perioada în care asigură creşterea şi îngrijirea copilului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare a legii transmisă spre promulgare.

Obiectul cererii de reexaminare se referă la art. I pct. 10, respectiv la modificarea prevederilor art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 272/2004.

Această modificare prevede, în principal, înlocuirea noţiunii de "educaţie sexuală" cu cea de "educaţie sanitară" şi introducerea obligativităţii obţinerii acordului scris al părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor pentru derularea în unităţile şcolare a programelor de educaţie sexuală.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare şi, în şedinţa din 22 iunie 2021, a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, fără modificări.

În urma reanalizării textului legii, în raport cu obiecţiile formulate în cererea de reexaminare, s-a considerat că legea, în esenţă, şi-a propus să promoveze două componente:

1. reintroducerea rolului părinţilor în procesul educaţional, considerând că acesta este foarte important;

2. reanalizarea dispoziţiilor din perspectiva celor două noţiuni "educaţie sexuală" versus "educaţie sanitară", în contextul documentului referitor la standardele europene ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în materie de educaţie sexuală pentru copii.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut reexaminarea legii în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, acceptarea, în parte, a cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă şi 3 abţineri -, acceptarea, în parte, a cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente.

În raport cu obiectul şi conţinutul ei, legea face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 140 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a legii cu amendamente, redate în anexa care face parte din raportul comun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să vă întoarceţi şi să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbateri.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Propun trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Trei minute timp de dezbatere.

Cu 191 de voturi pentru, unul contra, trei abţineri, aprobat.

La dezbateri generale, domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O lege complexă, pe care o revotăm, din cauza întoarcerii ei în Parlament de către preşedintele României, un preşedinte al luptei împotriva educaţiei copilului, prin promovarea drepturilor LGBT.

Deci votăm actuala formă a legii, care a înlocuit noţiunea de "educaţie sexuală" cu cea de "educaţie pentru viaţă", pentru că viaţă înseamnă şi sănătate. Mai mult, introducerea obligativităţii obţinerii acordului scris al părinţilor pentru această educaţie şi foarte important - derularea ei începând doar cu clasa a VIII-a.

Susţinem toate aceste prevederi.

Şi trebuie să înţelegem că Legislativul trecut... am ajuns în această situaţie deoarece Legislativul trecut a introdus această sintagmă de "educaţie sexuală", la propunerea USR.

Din expunerea de motive a acelui PL-x aflăm foarte clar ce se înţelege prin această sintagmă, mai precis normele OMS la care se face referire. Foarte pe scurt, ele spun: 0 - 4 ani - introducerea masturbării timpurii; 4 - 6 ani - primele elemente de ideologie LGBT; 9 - 12 ani - prima experienţă sexuală; de la 12 ani - promovarea avortului şi a relaţiilor sexuale cu parteneri de acelaşi sex; de la 15 ani, adolescenţii sunt îndemnaţi să aibă o atitudine critică faţă de normele culturale şi religioase ce ţin de sarcină, castitate, calitatea de a fi părinte, homosexualitate şi aşa mai departe.

Avem nevoie de un mediu deschis dezbaterii critice, nu de asemenea directive, pentru că avem nevoie de libertate, nu de ideologie. Avem nevoie de libertatea de a ne alege cum ne creştem copiii. Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de avortul la adolescenţi, de sexualizarea lor, într-un cuvânt.

O astfel de educaţie ar trebui să aibă la bază nişte concepte sănătoase. Expun doar câteva dintre ele.

Ar trebui să înveţe că... să fie încurajaţi să diminueze nevoia de atracţie fizică, prin promovarea sportului.

Tot felul de pericole care există în mediul digital...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...legate de aceste aspecte. (Vociferări.)

Foarte pe scurt despre asta este vorba.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-a fost chiar pe scurt.

Doamna Tulbure, la dezbateri generale?

Vă rog. (Vociferări.)

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş fi intervenit dacă nu aş fi ascultat intervenţia antevorbitorului meu.

Nici n-am înţeles ce a spus, de fapt, pentru că nici el nu cred că a înţeles.

Trebuie să vorbim mai mult despre educaţia sexuală, nu cea sanitară!

Trebuie să vorbim despre sex într-o ţară în care... (Aplauze.) ...suntem numărul 1 la mame minore... (Aplauze.) ...da? Mame minore! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog bărbaţii...

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Suntem în topul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să nu aplaude zgomotos.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

...ţărilor din Uniunea Europeană unde violenţa domestică există în familii!

Trebuie să vorbim despre consimţământ... (Vociferări.) ...pentru că elevii noştri... (Vociferări.) ..nu cunosc ideea de consimţământ! (Vociferări.)

Aşadar, nu înţeleg de ce trebuie să vorbim despre educaţie sanitară într-o ţară în care suntem în spatele Uniunii Europene, din nou... (Vociferări.) ...pentru că nu suntem la curent cu ceea ce se întâmplă cu elevii noştri în şcoală. Elevii noştri care învaţă... (Vociferări.) ...despre sex la... pe Internet, da... (Vociferări.) ...la filmele porno, când noi ar trebui să avem oameni specializaţi în şcoli care ar trebui să vorbească despre educaţie sexuală!

Aşadar, să nu ne ascundem, nu este un subiect tabu! Ar trebui să ne educăm copiii aşa cum sunt educaţi în Uniunea Europeană!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea la colegii bărbaţi foarte zgomotoşi...

Doamnă, aţi reuşit să-i treziţi pe toţi. (Râsete. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Mara Calista, vă rog, Grupul PNL.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ştiu că e o temă sensibilă. Nu o să încep eu acum o dezbatere care... ea oricum ar trebui să aibă loc, fie că ne place, fie că nu, dar nu poţi să stai absent când vezi anumite declaraţii care n-au nicio legătură cu realitatea.

Mi-ar fi plăcut foarte mult de la colegul nostru - primul care a vorbit, de altfel, să se înţeleagă foarte clar la cine fac referire - să citească din realităţile care se întâmplă în România.

Mi-ar fi plăcut să ştie câte mame minore sunt în România, până în 15 ani; mi-ar fi plăcut să ştie câte cazuri de boli cu transmitere sexuală sunt în România, sub 15 ani; mi-ar fi plăcut, de asemenea, să ştie câte cazuri de violenţă domestică sunt în România, cu minore, şi nu doar cu minore, cu mame cu copii şi aşa mai departe; şi abia atunci să vină să ne susţină lecţii de moralitate şi ce ar trebui să discutăm în Parlamentul României.

Pentru că, stimaţi colegi, una citim, una sunt recomandările şi alta se întâmplă în ţara în care trăim.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Reamintesc că suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Domnul Merka Miroslav, din partea Grupului deputaţilor aparţinând minorităţilor naţionale, vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da.

Domnule preşedinte,

Vorbesc în calitatea mea de părinte proaspăt, şi nu am avizul grupului, ca să mă pot exprima pe acest proiect de lege, dar, în schimb, mă pot exprima pe ceea ce a spus colega.

Stimată colegă,

Stimaţi colegi,

Prima mea funcţie a fost cea de dascăl şi este în continuare. Să ştiţi că în cadrul orelor de dirigenţie am avut obligaţia să pregătim copiii pentru aşa ceva. Am avut obligaţia şi avem obligaţia în continuare să pregătim părinţii pentru aceste... aceste, să spunem, activităţi neprincipiale.

Nu vă supăraţi, credeţi că Europa aceasta ne prezintă tot ceea ce e bun? (Vociferări.)

Să ştiţi... (Vociferări.)

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Sunteţi născut în urma unei "activităţi neprincipiale". (Vociferări.)

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

...cred că... (Vociferări.) ...cred că vă uitaţi prea mult la o Europă care poate... poate se cam schimbă. Suntem o ţară democratică, într-adevăr, dar şi o ţară creştină. (Vociferări.)

Să ştiţi, că, din păcate, eu n-aş dori... (Aplauze.) ...să văd copilul meu să fie educat... (Aplauze.) ...să fie educat... (Vociferări.) ...mai mult decât o face părintele. Eu sunt părinte.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Sunteţi născut în urma unei "activităţi neprincipiale". (Vociferări.)

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Nu este adevărat! (Vociferări.) Nu este adevărat!

Ceea ce a spus colega... (Vociferări.) ...ceea ce a spus colega, eu am considerat aceasta, cu scuzele de rigoare! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Îmi cer scuze dacă am intervenit pe această temă, dar să ştiţi că nu neapărat... dacă tinereţea este şi o valoare faţă de viitorul nostru. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Merka.

Domnul Coleşa, aşteptaţi să vă chem.

Domnul Solomon, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

De prea mult timp acest PL-x aşteaptă pe ordinea de zi să intre în dezbatere şi să ia drumul promulgării. Este o reexaminare trimisă de preşedintele Iohannis încă din august, cred că 2020. Legea a fost votată de Parlament, a fost sub controlul constituţionalităţii. Reexaminarea se referă doar la un articol care iată ce pasiuni naşte. (Vociferări.)

Haideţi să lăsăm pasiunile acestea marginale, pentru că proiectul este despre drepturile copilului, şi nu despre ce se învaţă la şcoală... (Aplauze.) ...acolo e treaba Legii nr. 1, a Legii educaţiei!

În această lege avem drepturi pentru copiii instituţionalizaţi care împlinesc 18 ani şi rămân fără nicio formă de sprijin din partea statului şi propune acest proiect să li se dea o bursă cât sunt în timpul şcolii, fie că termină liceul, fie că merg la facultate, la nivelul salariului minim; sunt stimulente pentru cei care adoptă copii greu adoptabili, că sunt copii cu handicap sever, că sunt cu vârste foarte înaintate, trebuie aceşti copii să intre odată pentru totdeauna în posesia acestor drepturi.

Bazaconiile pe care le spun unii şi alţii de la această tribună n-au nicio legătură cu legea, au doar o legătură cu un amendament pe care o fostă colegă a noastră, doamna Iurişniţi, l-a strecurat pe la Comisia pentru egalitatea de şanse, crezând că astfel va introduce în şcoli nu ştiu ce programe revoluţionare despre cum şi în ce fel trebuie să transformăm tinerele generaţii în progresişti sau neomarxişti sau ce să-i facem? (Vociferări.)

Eu nu cred că ştiţi când vorbiţi despre lucrurile acestea ce credea Lenin despre familie şi despre rolul femeii în societate, şi al copiilor.

Sper să vă opriţi la nivelul pe care îl povestea colega noastră, cu gura plină, aici. (Vociferări. Rumoare.)

Haideţi să... (Vociferări.) ...terminăm discuţiile şi să votăm legea despre drepturile copilului!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Domnul Seidler, procedură?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, domnul Seidler. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Ţin să dau dreptate celor care susţin - şi asta este o chestiune de procedură, într-adevăr - că această lege, conţinând două subiecte mari şi late... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu e nicio procedură!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...ar fi trebuit să discutăm două proiecte de lege... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Alo, ce procedură e asta? Ce articol?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...două proiecte de lege trebuia să discutăm, separat... (Vociferări. Gălăgie.) ...unul referitor la adopţii şi toată partea respectivă şi celălalt, referitor la subiectul care naşte foarte multă pasiune în Parlamentul României... (Vociferări. Gălăgie.)...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...şi în societate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

În plus, domnule preşedinte, vreau să dau ocazia unui coleg să-şi ceară scuze pentru o sugestie foarte misogină făcută, în mod expres, antevorbitorului meu.

O să vă rog să-l invitaţi la microfon, cu dorinţa dânsului, sigur, şi să-şi ceară scuze pentru remarca misogină pe care a făcut-o, pentru că nu-şi are loc la microfonul Parlamentului.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Coarnă, dacă mai e.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Este, este!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai e. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu susţin această iniţiativă legislativă.

Sunt două componente majore - cu privire la acele burse şi, sigur, cu privire la educaţia sanitară.

Noi în Europa sau în Uniune am intrat cu faţa, nu cu spatele. (Vociferări.)

Noi trebuie să rămânem cu faţa, trebuie să rămânem creştini-ortodocşi, nu trebuie să venim acum, pe repede înainte, să implementăm nişte principii care nu sunt ale noastre, nu sunt ale poporului român, nu sunt ale celor care fac parte din această religie creştin-ortodoxă.

Sigur că acum 500 de ani dacă erai homosexual te spânzurau. Acum se pare că dacă nu eşti o să te dea afară din ţară.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Acum te bagă în USR!

Domnul Dumitru Coarnă:

Haideţi să fim serioşi! (Aplauze.) Să fim serioşi... (Aplauze.) ...să rămânem ancoraţi în realităţile noastre şi să votăm iniţiativa aşa cum e scrisă. Este extrem de bine scrisă - acordul scris al părinţilor, că e vorba de drepturile copiilor. Copiii nu au acea capacitate de exerciţiu ca să poată să propună, să dispună. În consecinţă, de la clasa a VIII-a se poate discuta, cu acordul scris al părinţilor, dacă şi ce trebuie pus în aceste teme.

Sigur că domnul de la... de dinainte, care a fost profesor diriginte, a spus extrem de clar.

Cu toţii am făcut şcolile - noi, cei mai în vârstă, zic - şi ni se spunea şi nouă la şcoală, la dirigenţie, despre aceste probleme de tip sexual. Venea profesorul diriginte în şcoală şi ne povestea, în clasa a VII-a, a VIII-a, când eram un pic mai mari şi înţelegeam nişte lucruri.

Deci n-am fost crescuţi aşa, undeva, în pădure şi ne-am trezit... ne-am trezit dintr-odată în viaţă fără să înţelegem aceste mecanisme.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

Iniţiativa este bună, eu o susţin.

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa, oare aveţi drept la replică?

Ca să înţeleg cu exactitate.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E cam la limită dreptul dumneavoastră la replică, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mulţumesc.

S-a făcut referire strict şi clar la afirmaţiile mele, deci am un drept la replică.

S-a spus că nu ştiu ce vorbesc, pentru că această educaţie sexuală ar servi la reducerea numărului de sarcini pentru minore. O minciună! O mare minciună! (Vociferări.)

Prin acest tip de educaţie tocmai asta se face, se ridică, se creşte numărul de sarcini nedorite, prin sexualizare... (Vociferări.) ...prin supersexualizare, prin hipersexualizare... (Vociferări. Râsete.) ...timpurie, se toarnă gaz pe foc.

Şi vă spun un studiu de caz clar. În Marea Britanie... (Vociferări.) ...în anii 2000 s-a introdus această educaţie... (Vociferări.) ...care a fost... (Vociferări.) ...care a fost apoi scoasă, deoarece după introducerea ei s-a constatat creşterea numărului de sarcini nedorite, cu 40%-50%.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Acesta este adevărul.

Concluzionez.

Ştiu ce vorbesc... (Vociferări.) ...şi celorlalţi, am cinci fete care acoperă... mai bine de 10 ani diferenţă între ele... (Vociferări.) ...ştiu ce se întâmplă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...în şcoli...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bravo!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...ştiu ce se întâmplă în şcoli, nu sunt rupt de realitate.

Iar educaţia - şi sexuală... (Vociferări.) ...ştim să o facem, însă să nu o confundăm cu hipersexualizarea... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...şi cu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...întinarea lor.

Mulţumesc şi eu. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Vă rog să fiţi atenţi, pentru că se vor susţine... se va cere respingerea unor amendamente admise, aşa că vă rog să fiţi atenţi.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii?

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnule Simion, am rugămintea, pentru că singura variantă pe care vă puteţi exprima este pe procedură.

Procedură de urgenţă am avut, un singur vorbitor de grup am avut...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Păi, dacă pe titlu?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe titlu, avem obiecţii la titlul legii, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu avem obiecţii la titlul legii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înseamnă că m-aţi minţit.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu v-am minţit, discutăm, dezbatem titlul legii, nu, domnule preşedinte?

Colegii de la USR au o problemă cu titlul acestei legi, vor neapărat educaţie sexuală. Nu au auzit când erau mici de suficient de multe ori cuvântul "sex", asta clamează... (Aplauze.) ...şi vor să audă... ... (Vociferări.) sex, sex, sex, sex, sex sex, da. Sunteţi mulţumiţi? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Este o lege a educaţiei sanitare şi este o formă bine-venită a acestei legi... care se... educaţie care se va face în şcoli de-abia după clasa a VIII-a, cu consimţământul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...părinţilor. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Trebuie să citesc titlul legii!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Citiţi, domnule Moşteanu, titlul legii...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pentru domnul Simion şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...că nu-l ştiam!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...domnii de la AUR trebuie să citim titlul legii. Că se pare că n-au înţeles ce se dezbate aici de 20 de minute.

Titlul legii este: "Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului".

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Aşa e!

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Avem de la 1 la 63. Şi o să fac aşa - dacă de la 1 la 63 există intervenţii?

Doamna Murariu, vă rog.

Să îmi indicaţi numărul marginal şi ce solicitaţi să supunem votului.

Vă mulţumesc.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Marginal 12 de la amendamente admise.

Înainte de aceasta, vreau să-mi rog colegii.

Vă rog frumos, încetaţi să mai susţineţi inepţii de la tribuna Parlamentului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Doamna Oana Murariu:

Acum...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi pe dumneavoastră să vă opriţi.

Doamna Oana Murariu:

...marginal 12. (Vociferări.) Este vorba despre amendamentul admis conform căruia educaţia pentru sănătate se face doar începând cu clasa a VIII-a.

Stimaţi colegi,

Mai ales dacă discutăm despre educaţie pentru sănătate, conform acestui amendament, să înţeleg că sănătatea începe din clasa a VIII-a? Până atunci copiii nu trebuie să ştie elemente de bază despre sănătate?

Şi acum, nu contează că se numeşte "Educaţie pentru viaţă", "Educaţie pentru sănătate" sau "Educaţie sexuală", ci este important ceea ce predau profesorii la această materie. Şi, mai ales, având în vedere faptul că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul mamelor minore sub 15 ani, să predai această materie începând cu clasa a VIII-a este mult prea târziu.

Ar trebui să conştientizăm asta şi vă rog să votăm contra acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, doamnă Murariu.

Nu, e în regulă, puteţi purcede la locul dumneavoastră.

Dar vreau să citesc exact ceea ce scrie, acest articol, tocmai că aţi lăsat doar jumătate de adevăr:

"...începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, de programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor".

Exact acesta este amendamentul corect, pe care îl supun votului.

Vot, vă rog.

Ce bine că ne-am liniştit puţin!

Cu 160 de voturi pentru, 51 contra, o abţinere, amendamentul rămâne în vigoare, admis.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnule Grosaru, susţineţi...? (Vociferări.)

Atunci, nu vă pot da cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi răbdare, să terminăm!

Mai întreb o dată - dacă de la 1 la 63, în afară de marginal 12, mai doreşte cineva să susţină, să supună votului vreo respingere a vreunui amendament? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Domnule Grosaru, vă rog, procedura pe care doriţi s-o invocaţi.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Din tot ceea ce am învăţat, ceea ce înseamnă putere, opoziţie, jocul democratic, mie îmi vine să... mie îmi vine să râd atunci când văd că opoziţia a început să spună şi să laude proiectele de lege ale puterii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...aceasta nu reprezintă o procedură.

Vă rog să vă abţineţi data viitoare. (Vociferări.)

Mergem mai departe.

26. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială; PL-x 606/2020/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă, vă rog, raportul.

Doamna Csép, vă rog.

Nu uitaţi de timpii de dezbatere!

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc.

Raport asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 78/2018, în sensul remedierii unei abordări neunitare prin care se creează un tratament discriminatoriu ca urmare a faptului că, în contexte similare, unele categorii de personal din instituţiile publice au beneficiat de prevederile unei legi exoneratoare de plată şi altele nu, ceea ce contravine principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat cererea de reexaminare şi a adoptat legea cu amendamente în şedinţa din 18 mai 2022.

Potrivit prevederilor art. 56 şi 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu conţinutul ei, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a dezbătut în şedinţă ordinară.

În raport cu obiectul şi conţinutul ei, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 140 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 3 abţineri -, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, de adoptare a legii cu modificări şi completări, în sensul cerut de Preşedinte în cererea de reexaminare.

Propun 3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din...

Vă rog, timpii de dezbatere, doamna Csép.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Trei minute a zis.

Voci de la USR:

A zis.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Unde eram? Nu ştiţi unde eram când i-aţi propus? (Râsete.)

Doamna Csép Éva-Andrea:

Am zis, propun 3 minute pentru dezbatere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Mulţumesc că m-aţi trezit.

Vot pentru 3 minute - timp de dezbatere.

201 voturi pentru. Aprobat.

Din partea Grupului PNL, doamna Mara Calista, vă rog.

Şi Daniela.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă vă spun că proiectul este despre mămici o să-mi spuneţi că e o coincidenţă mult prea mare să fie unul după celălalt.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, noi vă felicităm pentru această coincidenţă!

Doamna Mara-Daniela Calista:

Dar voi începe prin a spune că Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege care vine să repare un set de... hai să nu le spunem greşeli, să le spunem omisiuni, pentru care, din păcate, anumite instituţii, fie ele autofinanţate, fie la nivel local, nu ar fi putut beneficia de o lege pe care, de altfel, în mandatul trecut, în aproape unanimitate, am votat-o toţi.

Motiv pentru care Preşedintele a transmis proiectul, prin cerere de reexaminare, Senatul s-a pronunţat, noi ne-am pronunţat. Vine să repare un set de discriminări care existau, atunci când vine vorba de exonerarea unor plăţi, pentru instituţiile... atât la nivel central, cât şi la nivel local.

Este o chestiune tehnică, o chestiune asumată şi o chestiune pentru care sper să avem un vot în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Merka, vă rog, Grupul minorităţilor.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimata doamnă colegă a precizat exact cam despre ce este vorba, doar că aş dori să atrag atenţia că se întâmplă în ultimul timp de foarte multe ori ca instituţiile publice să nu înţeleagă că aceasta este esenţa, esenţa celor care muncesc.

Acum, pentru această lege, sunt mulţi din instituţiile publice locale care ne urmăresc şi aşteaptă într-adevăr această rectificare a acelor discrepanţe care au existat.

Solicit şi în Parlament ca Curtea de Conturi să fie mult mai atentă la aceste revizuiri, la aceste verificări, pentru că pe baza acestor solicitări au apărut aceste neclarităţi şi inegalităţi între persoanele care chiar au muncit pe aceste proiecte europene.

Eu sper că colegii vor fi, la fel, în unanimitate, din cadrul Grupului minorităţilor, pentru această lege, ca şi toţi ceilalţi din Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaţilor neafiliaţi, vă rog.

Vă rog să-i faceţi loc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am să fiu foarte scurtă.

Nu e vorba de nicio discriminare şi inechitate. Unii au ştiut cum să încadreze şi să plătească şi alţii nu.

Şi noi acum îi scuzăm pe cei care au plătit, dar nu trebuiau să plătească.

Haideţi, vă rog, să fim şi corecţi în această ţară! Ţineţi cont de faptul că în România mare, unii ştiu cum să încadreze şi să facă plăţi, iar alţii se fac că nu ştiu, şi acum îi scuzăm.

De asta merg lucrurile cum merg. Pentru că cei care sunt corecţi şi au ştiut cum să încadreze şi să plătească văd de la noi că ne preocupă cum au greşit cei care au făcut plăţi unde nu trebuiau să facă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am avut deja un vorbitor din partea deputaţilor neafiliaţi, al doilea nu mai poate.

Domnul Solomon, vă rog.

Mă refeream la domnul Coarnă.

Domnul Adrian Solomon:

Din păcate, pentru mulţi din administraţia publică locală sau centrală, acest PL-x ajunge prea târziu pe ordinea de zi, ei reuşind să-şi plătească, de-a lungul celor doi ani de zile, toate debitele stabilite de Curtea de Conturi sau alte organe de control.

Asta este, pentru unii e la început perioada de rambursare, aşa că poate le foloseşte.

Doamna ministru care a vorbit înaintea mea stă la baza retrimiterii acestei legi în Parlament şi poate că stă şi la baza tergiversării sale atâta timp în Senat.

Noi ne-am mişcat cât se poate de repede, iată, în 3-4 săptămâni a ajuns pe ordinea de zi.

Toţi funcţionarii din ţara noastră primesc salarii de la organele care sunt abilitate să fixeze aceste salarii.

Interpretările din lege - au mai fost unele lămurite de minister, printr-o notă afişată pe site-ul ministerului; altele nu; altele s-au făcut prin viu grai, de la un contabil la altul, de la un şef de personal la altul, şi uite aşa s-au perpetuat nişte greşeli.

Mai sunt şi astăzi datorate unor hotărâri judecătoreşti încadrări pe la anumite spitale ca fiind instituţii autofinanţate, pentru personalul TESA, pe Anexa nr. 7, în loc de Anexa nr. 8...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

...şi aşa mai departe.

Deci lucrurile trebuie gândite în interesul oamenilor.

Eu cred că de asta suntem aici, să apărăm interesele oamenilor, şi nu să-i pedepsim pentru că unii au greşit...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...în interpretarea lor.

Errare humanum est, perseverare diabolicum.

Prin urmare, noi vom susţine această iniţiativă, pentru că este în interesul celor care muncesc în administraţia locală şi o fac de multe ori foarte bine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 6 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Legea rămâne la votul final.

Domnul Ringo Dămureanu, pe procedură, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Doresc să iau cuvântul pe procedură, deoarece în urmă cu câteva minute am fost apostrofat de liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul Alfred Simonis, care m-a ameninţat că o să mă schimbe din funcţia de preşedinte al Comisiei pentru constituţionalitate, funcţie care revine Partidului AUR, pe nişte motive pe care nu a putut să le susţină, respectiv că personalul, stafful comisiei ar fi primit din partea subsemnatului nu ştiu care ordin. Atunci când l-am întrebat, a invocat numele unui alt coleg de la PSD. La rândul lui, acesta a invocat numele unui alt coleg de la PNL, deci practic iată pe ce se fac aceste ameninţări.

Despre ce este vorba? Aşa cum ştiţi, există un PL-x 428/2021 privind Codul comunicaţiilor. Legea a fost atacată la Curtea Constituţională. Noi, AUR, nu am reuşit să strângem numărul de semnături pentru a-l ataca în integralitatea lui. Alt grup parlamentar l-a atacat şi s-a obţinut declararea neconstituţionalităţii pentru trei articole. Practic, Curtea Constituţională vorbeşte în jurisprudenţa ei că toate celelalte articole dintr-un act normativ care au legătură cu articolele declarate neconstituţionale ar trebui revăzute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu...

Domnul Ringo Dămureanu:

Ăsta este rolul Comisiei pentru constituţionalitate.

Din cele cinci comisii noi am fost prima şi singura care săptămâna trecută am ţinut o şedinţă la care, din păcate, n-a venit decât un deputat al PNL şi unul PSD, deci nu a fost vina subsemnatului că n-am ţinut şedinţa comisiei.

Astăzi am ţinut o şedinţă de comisie, înainte de a începe plenul, nu am putut lua o decizie, apoi s-a hotărât aici la plen să mai ţinem o şedinţă. A doua şedinţă care s-a ţinut astăzi a fost fără cvorum şi a trebuit s-o închidem. La ora 10.40 s-a întrunit cvorumul pentru comisie, am deschis a treia şedinţă şi deoarece amendamentele nu aveau 24 de ore, aşa cum corect a sesizat unul dintre membrii comisiei, am supus la vot dacă acele amendamente vor fi discutate astăzi sau nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu!

Domnul Ringo Dămureanu:

Plenul comisiei a hotărât că nu vor putea fi discutate astăzi.

Astfel, am închis şedinţa pe ziua de astăzi.

A patra aşa-zis şedinţă a fost...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu, numai o secundă, vă rog!

Domnul Ringo Dămureanu:

...fără să fie deschisă. Nu a fost deschisă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu, vă rog să vă opriţi o secundă!

Unul la mână. Aţi cerut cuvântul pe procedură...

Domnul Ringo Dămureanu:

Pe procedură...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înţeles că aţi avut o problemă cu domnul...

Domnul Ringo Dămureanu:

Exact pe procedură...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Foarte bună naraţiunea, lăsaţi-l!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... Simonis, dar naraţiunea deja de câteva minute bune nu mai reprezintă procedură.

Domnul Ringo Dămureanu:

Exact pe procedură doresc să vă spun cum acest Cod al comunicaţiilor s-a forţat fără să fie redeschisă..., practic a patra şedinţă e complet în aer, s-a ţinut de către domnul vicepreşedinte Cozma, de la PNL, care a forţat această şedinţă, a făcut presiuni asupra angajaţilor de la comisie să facă raport aşa cum doreşte dânsul, iar comisia este convocată pentru mâine la ora 16.00 pentru a avea termenul regulamentar, în vederea observării amendamentelor ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Dămureanu!

Domnul Ringo Dămureanu:

... şi discutării lor.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Un scurt drept la replică, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

N-am apostrofat pe nimeni, n-am ameninţat pe nimeni cu nimic. I-am transmis domnului Ringo Dămureanu faptul că, din informaţiile pe care le deţin, acesta a blocat emiterea raportului, redactarea raportului de către stafful comisiei pe care o conduce şi o astfel de încălcare a Regulamentului atrage de la sine pierderea funcţiei de preşedinte, pentru că noi avem un termen de adoptare a raportului, care expiră astăzi. Comisia a dat un vot foarte clar şi a adoptat un raport favorabil astăzi, în comisie, şi nu poate un singur om, doar pentru că nu-i convine eventual forma raportului, să blocheze acest raport pentru plen. E o chestiune care ţine de regulament, de bun-simţ, de practica parlamentară şi de buna funcţionare a Parlamentului.

Pe de altă parte, ne apropiem de finalul sesiunii şi cred că e important să trecem toate iniţiativele care sunt importante.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Şi vreţi să le treceţi pe toate pe repede-nainte? Puteaţi să convocaţi comisia la ora 16.00...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, dumneavoastră vă puteţi odihni în vacanţă, noi vrem să lucrăm, să le putem adopta pe toate aceste urgenţe... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stoica, nu vreţi cumva să luaţi loc acolo, la dumneavoastră, în bancă?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Sau puteţi să-l întrebaţi pe domnul Simion cum se strigă pe stadion, pentru că are talent mai bun decât dumneavoastră! (Vociferări.)

În altă ordine de idei, vom aştepta astăzi raportul Comisiei pentru constituţionalitate, iar în cazul în care nu va veni, aşteptăm, prelungim programul de lucru şi voi propune, domnule preşedinte, prelungirea programului de lucru cu 20 de minute după ora 13.00, în speranţa redactării şi elaborării raportului Comisiei pentru constituţionalitate. În cazul în care nu se întâmplă aşa ceva, mâine de dimineaţă vom putea dezbate acest proiect fără raportul Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mergem mai departe.

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; PL-x 128/2022. Suntem în procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, vă rog, pe scurt.

Domnul Dimitrie-Horaţiu Clepan (secretar de stat, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului):

Bună ziua!

Sunt Horaţiu Clepan, secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Proiectul de lege are în vedere modificarea prevederilor referitoare la aplicarea testului IMM, respectiv consultarea unui eşantion mai mare şi mai reprezentativ de IMM-uri, extinderea componenţei grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra IMM-urilor, completarea art. 25 al Legii nr. 346/2004 cu forme noi de sprijin care au fost deja prevăzute în fonduri bugetare, respectiv: Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii "Start-up Nation România", Programul privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, ale căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului susţine actualul proiect de lege.

Mulţumesc mult.