Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa!

Ca să economisim din timp, haideţi că începem cu 3 minute mai devreme.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre, dedicată declaraţiilor politice.

Ştiţi procedura, nu o mai reiau.

Dau cuvântul domnului deputat Şlincu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi parlamentari,

În această nouă sesiune parlamentară voi susţine, alături de colegii mei deputaţi şi senatori din Partidul Social Democrat, proiectele legislative, actele normative şi iniţiativele care au ca prioritate protejarea cetăţenilor şi a companiilor româneşti de inflaţie şi de criza economică generată de problemele din domeniul energiei şi de conflictul din Ucraina.

În ceea ce priveşte majorările de pensii şi salarii propuse de Partidul Social Democrat şi pe care le susţinem, am câteva observaţii de făcut.

În primul rând, toate acestea sunt fundamentate economic.

În al doilea rând, să nu uităm că dacă Partidul Social Democrat nu intra la guvernare, nu aveam nici în momentul de faţă niciun fel de majorare de salarii, pensii, alocaţii şi indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Creşterea pensiilor este o măsură realizabilă şi necesară.

Propunerea de creştere a salariului minim de la 1 ianuarie e necesară pentru menţinerea în ţară a forţei de muncă necesare IMM-urilor, în condiţiile în care în alte state din Uniunea Europeană creşte nivelul de salarizare pe fondul inflaţiei. Germania a decis deja creşterea salariului minim.

În concluzie, cetăţenii trebuie să ştie că Partidul Social Democrat a venit săptămâna trecută în Coaliţia de guvernare cu un pachet de sprijin pentru România. La baza acestui pachet a stat ideea de a face o distribuţie justă şi echitabilă a resurselor către cetăţenii care o duc greu, dar şi către companiile româneşti. Este vorba de creşterea salariului minim, creşterea pensiilor, alocarea de resurse financiare suplimentare pentru programe de sprijin al IMM-urilor româneşti şi introducerea de reglementări în domeniul energiei, astfel încât să se menţină protecţia consumatorilor şi a firmelor, dar să se pună capăt speculei care a generat profituri uriaşe.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

În continuare, o invit la microfon pe doamna Viorica Sandu.

Vă rog, doamnă.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă la "Educaţia pentru toţi copiii, fără discriminare şi fără inechităţi".

Primii doi ani de pandemie au adus pierderi incomensurabile pentru tinerele generaţii. Cu o criză sanitară prost gestionată, cei mai mulţi dintre elevi au pierdut mai bine de jumătate din orele de educaţie de care ar fi trebuit să beneficieze. Iar situaţia a stat şi mai prost în mediul rural şi în comunităţile defavorizate, acolo unde, din cauza lipsei infrastructurii, cei mai mici nu au interacţionat nici măcar online cu profesorii sau colegii lor.

Anul acesta am retrăit deschiderea anului şcolar în condiţii de normalitate, fără restricţii, fără separarea nedreaptă pe care au experimentat-o copiii în ultimii ani din cauza pandemiei. Însă avem mult de recuperat pentru a ne asigura că niciun copil nu va mai rămâne fără acces la educaţia de calitate, indiferent de context. Iar acest lucru nu se poate face fără investiţii, fără o infrastructură şcolară coerentă, care să ducă învăţământul românesc la standardele normale pentru o ţară europeană.

Partidul Social Democrat a gândit un pachet de măsuri de sprijin care să vină atât în ajutorul familiilor cu copii, cât şi al cadrelor didactice. În condiţiile în care facturile cresc, iar preţurile pentru alimentele şi produsele de bază au explodat la nivel mondial, este importantă susţinerea creşterii salariului minim brut de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, plafonarea preţurilor pentru energie electrică şi gaze naturale este obligatorie pentru şcoli şi grădiniţe, altfel autorităţile locale nu vor putea suporta aceste costuri.

Nu în ultimul rând, pentru a încuraja performanţele deosebite, Partidul Social Democrat a propus recompensarea elevilor şi a profesorilor care obţin medalii la olimpiadele internaţionale. Avem încrederea că în acest fel motivaţia va creşte de ambele părţi, iar determinarea şi responsabilitatea vor duce la o schimbare majoră în ceea ce priveşte şcoala românească.

Toate aceste teme reprezintă priorităţi legislative pentru parlamentarii Partidului Social Democrat şi vor fi obiectul proiectelor susţinute în această sesiune parlamentară, alături de multe alte iniţiative gândite în sprijinul românilor, cu precădere al celor vulnerabili, afectaţi puternic de dinamica economică din ultimii ani. Aceste măsuri sunt gândite în sprijinul familiilor, al pensionarilor, al tuturor românilor care se străduiesc să-şi facă partea şi care au nevoie de sprijin pentru a trece cu bine peste toamna şi iarna care urmează.

Vă mulţumesc.

Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna Vetuţa Stănescu.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Educaţia - piatra de temelie a unei ţări".

Şcoala este piatra de temelie a fiecărei societăţi. Prin şcoală, o ţară se construieşte şi se dezvoltă. Începutul noului an şcolar ne aduce speranţa că România are un viitor către care putem privi cu optimism. Însă cuvintele frumoase şi discursurile atent construite nu vor putea niciodată să aibă un impact real în actul de educaţie atâta timp cât nu vor exista şi fapte care să le susţină. În privinţa aceasta, Partidul Naţional Liberal, consecvent cu tradiţia sa istorică, va fi întotdeauna o formaţiune politică care va prioritiza educaţia copiilor noştri. O educaţie de calitate presupune un cumul de factori care să lucreze în această direcţie. Asemenea unui mecanism complex, fiecare rotiţă din sistem reprezintă o parte care formează întregul.

Un factor foarte important în acest proces îl reprezintă hrana care le este oferită copiilor în şcoală. O masă cu un aport caloric adecvat le va oferi energia necesară pentru îndeplinirea activităţilor din timpul orelor. Am primit cu bucurie vestea că pe lista unităţilor şcolare, în vederea implementării Programului-pilot "Masă caldă", pentru anul şcolar 2022-2023, din judeţul Hunedoara, au fost propuse opt unităţi şcolare, cu un număr de beneficiari estimat la 3.800 de elevi. Acest program este unul foarte important pentru toţi elevii şi sper că va trece în curând de faza de pilotare şi va fi implementat în fiecare şcoală din România.

Pe lângă acest program la care Partidul Naţional Liberal ţine foarte mult, o altă prioritate de o importanţă deosebită pentru educaţia din România o reprezintă adoptarea legilor educaţiei naţionale. Aceste legi vin să corecteze carenţe serioase ale sistemului, care, din păcate, trenează de ani de zile, şi, mai mult, adaptează şcoala românească la sistemele occidentale, mai performante. Prin aceste legi se va oferi un salariu mai mare pentru debutanţii în profesia didactică şi vor creşte bursele şcolare. Măsurile cuprinse în noile legi ale educaţiei reprezintă fundaţia primei reforme autentice a sistemului educaţional din România. Peste 10.000 de specialişti au lucrat în acest sens, astfel încât să creeze cadrul menit să ducă educaţia din România la un nou nivel - mai eficient, mai incluziv, mai bine pliat pe cerinţele pieţei, dar şi pe nevoile elevilor, studenţilor şi ale părinţilor şi profesorilor.

Sub egida PNL şi cu propunerile venite de la mediul academic şi societatea civilă, România va putea să aibă un sistem de învăţământ aşa cum ni-l dorim cu toţii.

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Tot din partea Grupului PNL, doamna Christine Thellmann. Şi se pregăteşte domnul Romulus-Marius Damian.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi vine în contextul unei vizite efectuate în Ucraina la invitaţia preşedintelui Radei Supreme, domnul Ruslan Stefanchuk, alături de parlamentari din alte ţări europene şi nu numai. A fost o onoare pentru mine, ca oficial român, să fiu alături de ucraineni de Ziua Independenţei Ucrainei.

Am responsabilitatea şi datoria de a vă vorbi despre ce am văzut acolo.

Am ajuns în Bucea, Irpin şi Borodianka, localităţi care au fost puse la pământ de soldaţii Armatei Ruse în acest război ilegal şi ilogic. Civilii din aceste zone au fost terorizaţi, torturaţi şi ucişi. Oameni nevinovaţi, neînarmaţi au fost ucişi!

Am văzut spitale, şcoli şi grădiniţe ajunse ruine. Dar am văzut şi că au început lucrări de reconstrucţie a acestora. Există speranţă şi o dorinţă de neclintit a poporului ucrainean de a-şi reveni şi de a fi şi mai puternic după acest conflict militar.

Dacă, în timp, clădirile vor fi refăcute complet, rănile din sufletul ucrainenilor nu se vor şterge.

Vizitarea zonelor în care s-au produs atrocităţi de neimaginat pentru secolul XXI mi-a consolidat convingerea că toate măsurile luate de actualul Guvern au menirea să lupte pentru consolidarea valorilor democratice şi pentru a sprijini parcursul european al Ucrainei.

În Parlamentul Ucrainei şi la discuţiile la care am participat, dar şi în cadrul unei conferinţe de presă, am transmis mesaje de solidaritate a României cu întreg poporul ucrainean. Am subliniat, de asemenea, importanţa cooperării la Marea Neagră pentru pace, securitate şi stabilitate.

În cadrul întâlnirilor multilaterale, delegaţia întrunită la Kiev sub dimensiunea parlamentară a mişcării "Uniţi pentru Ucraina" s-au concis 6 piloni de acţiune comună:

• Suport militar şi dotarea armatei;
• Asistenţă umanitară;
• Sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei;
• Reconstruirea Ucrainei după război;
• Integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană;
• Tragerea la răspundere a celor vinovaţi, în cadrul unui tribunal internaţional de război.

Este important ca acestea să fie auzite şi aici, în Parlamentul României.

Sprijinind Ucraina, de fapt protejăm drepturile omului şi democraţia.

Deputat al PNL, Christine Thellmann, Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Damian, vă rog.

Se pregăteşte domnul Brian Cristian.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de azi este intitulată "Normalitate în educaţie".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La începutul acestei sesiuni parlamentare aş dori să profit de această ocazie pentru a mă adresa în primul rând tuturor elevilor şi cadrelor didactice care începând cu 5 septembrie au revenit la şcoală după vacanţa de vară.

Doresc să le urez în special elevilor un an şcolar cât mai eficient, le doresc să înveţe cât mai multe şi să nu lipsească de la cursuri, fiindcă dreptul la educaţie este extrem de important pentru dezvoltarea lor şi implicit a întregii societăţi, mai ales după cei doi ani de pandemie în care educaţia a avut de suferit. Dintre toate ţările din Europa, copiii români au mers cel mai puţin fizic la şcoală, ceea ce a condus la un dezastru în educaţie, peste 65.000 de elevi au abandonat şcoala, unul dintre motive fiind şi faptul că nu beneficiau de resursele necesare pentru participarea la orele online.

Trebuie să ne asigurăm că dreptul la educaţie nu va mai fi niciodată încălcat, astfel încât niciunui copil să nu îi poată fi restricţionat în niciun fel accesul la educaţie. Orele trebuie să se desfăşoare cu prezenţă fizică, astfel încât copiii să beneficieze de disciplina unui program şcolar, de nevoia de socializare, de a învăţa să gestioneze atât bucuria unui succes şcolar, cât şi dezamăgirea unei nereuşite, dar şi de experienţele şcolare şi sociale care vor avea o importanţă majoră în dezvoltarea lor.

În această sesiune parlamentară, alături de colegii mei din comisiile pentru învăţământ ale Parlamentului, vom avea o sarcină importantă, dezbaterea şi votul asupra legilor educaţiei, care trebuie să fie în favoarea şi în beneficiul elevilor şi studenţilor, atât în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, cât şi cel superior. O educaţie de calitate pentru toţi este obiectivul care trebuie realizat prin soluţii concrete şi prin implicarea tuturor părţilor!

Văd viitorul în copiii noştri, dar viitorul trebuie clădit cu grijă pentru ei.

Un an şcolar plin de încredere şi plin de realizări le doresc tuturor!

Vă mulţumesc.

Deputat Romulus-Marius Damian, Caraş-Severin.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Brian Cristian. Şi se pregăteşte domnul Poliţeanu.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

A trecut şi prima zi de şcoală, momentul în care copiii îşi cunosc sau revăd colegii, profesorii îşi reiau activitatea, stresaţi de propunerile de noi legi ale educaţiei, iar politicienii au încercat să capitalizeze politic acest moment. Nici măcar Parlamentul nu s-a întrunit luni, pentru ca aleşii, în frunte cu preşedintele Iohannis, cu premierul Ciucă sau cu George Simion, care a fost huiduit la Liceul "Gheorghe Lazăr", să-şi poată face apariţiile fastuoase şi populiste la festivităţile de începere a şcolii.

Poate ar fi fost mai bine ca întreaga clasă politică să fi stat acasă în prima zi de şcoală şi să-şi ceară scuze pentru subfinanţarea educaţiei din România. Elevii buni şi foarte buni fac performanţă şi îşi păstrează motivaţia în ciuda sistemului şi nu datorită lui. În acelaşi timp, copiii dezavantajaţi, care se chinuiesc să ajungă la şcoală şi să ţină pasul, o fac tot în ciuda sistemului şi nu datorită lui. Avem în continuare mii de şcoli cu toaleta în curte şi suntem una dintre ţările cu cea mai mare rată de analfabetism funcţional din Europa.

Colac peste pupăză, această guvernare, prin ministrul Cîmpeanu, insistă să distrugă orice şansă la o Românie cu adevărat educată. Noua "reformă" a învăţământului a eşuat deja. Mediul academic, societatea civilă şi USR au cerut retragerea noilor legi ale educaţiei, care nu fac altceva decât să consolideze grupurile de interese din învăţământ şi să-l apere pe primul plagiator al ţării, premierul Ciucă. Nimic pentru copii, nimic pentru profesori, nimic pentru viitorul educaţiei româneşti.

De aceea, eu şi colegii mei din USR ne-am asumat lupta de a aduce normalitatea, echitatea, competenţa şi integritatea în educaţia din România.

Aşadar, copiilor şi tinerilor le urez succes în noul an şcolar, profesorilor multă răbdare, Guvernării PSD-PNL îi solicit să renunţe la aşa-zisele reforme dezastruoase pentru învăţământ, iar colegilor mei le doresc multă anduranţă în maratonul care va redefini educaţia din România!

Spor la treabă şi să avem un an cât mai bun!

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Poliţeanu. Şi se pregăteşte domnul Petreţchi.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În "România Educată" pe care o tot proclamă preşedintele Iohannis şi premierul Ciucă, copiii din Ploieşti au început anul şcolar fără apă caldă în şcoli şi acasă.

De 38 de zile ploieştenii nu au apă caldă şi sunt puţine şanse să se reia alimentarea mai devreme de 15 octombrie. Se va ajunge astfel la cel puţin două luni şi jumătate fără apă caldă în Ploieşti. În secolul XXI, într-un oraş din Uniunea Europeană, pe timp de pace.

Ploieştiul a ajuns într-o asemenea situaţie nu din cauza unei catastrofe naturale, a unei crize financiare sau a unor grave avarii tehnice la sistemul de termoficare. A ajuns aşa din cauza corupţiei şi incompetenţei administraţiei PNL conduse de baronul Iulian Dumitrescu. Şi am zis "administraţie", dar e un termen pretenţios. Iulian Dumitrescu nu conduce o administraţie, stăpâneşte o gaşcă, o clică.

Sistemul de termoficare este blocat fiindcă liberalii l-au predat unei firme de apartament care s-a dovedit incapabilă să administreze. De ce baronul Dumitrescu insistă în continuare să blocheze decizii care ar putea duce la reluarea alimentării cu apă caldă, ce combinaţii şi datorii are şi către cine, vom afla, sper, de la DNA - dacă, evident, mai există DNA.

Însă ce se întâmplă cu sistemul de termoficare este doar un exemplu al modului în care ploieştenii sunt victimele corupţiei, incompetenţei şi lăcomiei găştii liberale păstorite de baronul Dumitrescu. Este regula, nu excepţia.

O situaţie similară întâlnim în sistemul de colectare a deşeurilor menajere. Ploieştenii sunt sufocaţi de gunoaie, tot din cauza blocajelor la care s-a ajuns ca urmare a războaielor pe care Iulian Dumitrescu le duce pentru a obţine controlul total asupra oraşului.

Este o luptă pentru control şi acces la resurse, dusă de mafiile locale, cele care până mai ieri erau controlate de PSD şi de familia Cosma, şi peste care Iulian Dumitrescu şi gaşca liberală speră să se înscăuneze. Oamenii baronului liberal sunt dispuşi să distrugă totul în cale doar pentru a câştiga războiul pentru controlul accesului la resurse în Ploieşti şi în Prahova. Dumitrescu se vede un nou Cosma, un Oprişan sau un Mazăre de Prahova şi, ca să-şi atingă scopurile, este dispus să sufoce în mizerie şi subdezvoltare un întreg judeţ.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Facem o inversare.

Doamna Raisa Enachi, din partea Grupului AUR.

Şi apoi urmează domnul Petreţchi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Tema declaraţiei mele politice este prioritatea Guvernului pentru o educaţie performantă şi anume responsabilitatea învăţământului tehnologic.

Traseul educaţional este cea mai eficientă abordare pentru a învăţa un tânăr principiile societăţii, transformându-l treptat în cetăţean activ şi implicat, oferindu-i informaţiile necesare şi formarea competenţelor potrivite pentru a se integra în viaţa profesională, pentru a se realiza ca individ şi pentru a se descurca într-un mediu social şi economic dinamic, fluid şi adesea dificil.

În ceea ce priveşte educaţia, regimul anterior a fost considerabil mai conştient de importanţa şi rolul acesteia în dezvoltarea unei naţiuni decât o face actualul Guvern!

Instituţiile noastre de învăţământ tehnic au oferit o educaţie specifică, dar şi una ştiinţifică generală mai largă. Inginerul nostru putea prelua orice slujbă. Era obişnuit să dobândească cu uşurinţă cunoştinţe noi, lucru pe care puţini oameni îl mai practică astăzi.

Cu regret, în România, liceele tehnice, colegiile se transformă peste noapte în licee profesionale, inclusiv prin comasare, iar unele licee nu pot fi transformate din cauza bazei materiale de pregătire practică şi a profesorilor-ingineri angajaţi.

Astfel, am fost sesizată de peste 260 de negreşteni, printr-o petiţie, că Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti, judeţul Vaslui, funcţionează de mult timp şi că denumirea şi profilul existent nu ar trebui să fie schimbate în liceu profesional. Schimbarea profilului, împreună cu imposibilitatea materială de a susţine copiii vor duce la un număr mai mare de abandon şcolar.

Acest liceu înfiinţat în 1958 are cadre didactice foarte bine pregătite, atât din punct de vedere profesional, cât şi intelectual, contribuind semnificativ la formarea generaţiilor de elevi care au studiat în această instituţie şi care au obţinut rezultate notabile prin participarea la numeroase concursuri şi olimpiade.

Este important de menţionat că, în toată această perioadă, Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti a avut o rată de promovare a elevilor la bacalaureat care a depăşit 80 de procente, clasament ce plasează instituţia de învăţământ printre primele 50 de licee tehnologice din România.

Având în vedere situaţia economică actuală cu care se confruntă oraşul Negreşti, cu părinţi care nu au posibilitatea materială de a-şi susţine financiar copiii, doar o singură instituţie pe o rază de 50 de kilometri oferă posibilitatea tinerilor de a urma studiile liceale pentru a-şi dezvolta competenţele.

De aceea, solicit ca Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti, judeţul Vaslui să funcţioneze în aceeaşi formă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Raisa Enachi:

...în care a funcţionat până în prezent.

Noi trebuie să înţelegem măcar acum, domnule ministru al educaţiei, că educaţia este pilonul principal în modelarea viitorului României!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petreţchi, din partea Grupului minorităţilor.

Se pregăteşte doamna Cambera de la neafiliaţi. (Vociferări.) Rizea.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începutul acestei săptămâni a adus cu sine un eveniment extrem de important şi aşteptat de mulţi elevi, părinţi, dar şi de cadrele didactice, şi anume începerea anului şcolar 2022-2023.

Cu toate că evenimentul succede altor evenimente importante pe plan european şi mondial, în ciuda contextului dificil pe care îl traversează întreg mapamondul, acest eveniment marchează un nou test pentru sistemul educaţional, care, pe lângă recuperarea decalajelor din ultimii doi ani, trebuie să asigure un act educaţional de calitate, inclusiv în condiţiile războiului din vecinătatea ţării noastre.

Astfel, trecând peste partea festivă a acestor zile, o atenţie sporită trebuie acordată dezbaterilor cu privire la Proiectul Legii învăţământului preuniversitar "România Educată", inclusiv metodologiei subsecvente şi procedurilor de aplicare, astfel încât procesul de îmbunătăţire a actului educaţional să fie continuat prin reforme performante, predictibile, aplicând în acelaşi timp un management transparent tuturor factorilor implicaţi.

Înţelegând că educaţia joacă un rol decisiv în dezvoltarea unei societăţi, iar provocările care stau în faţa unei educaţii performante sunt multiple, încă de la înfiinţarea sa, Uniunea Ucrainenilor din România colaborează cu Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare, administraţia publică locală, în vederea sprijinirii învăţământului prin participarea la actualizarea politicilor educaţionale care au în prim-plan tineri, inclusiv pe cei ucraineni şi, mai nou, pe cei refugiaţi din Ucraina.

Ca urmare a ultimelor dezbateri organizate de Uniunea Ucrainenilor din România, la care au participat sute de cadre didactice care predau Limba sau în Limba Ucraineană Maternă, directori de şcoli, inspectori de specialitate, experţi în domeniu şi niciun reprezentant din partea Direcţiei pentru minorităţi din cadrul ministerului de resort, a fost înaintat Ministerului Educaţiei un memoriu conţinând un pachet de propuneri cu privire la învăţământul pentru elevii refugiaţi, noua lege a educaţiei, inclusiv posibilele soluţii la problemele cu care se confruntă învăţământul în limba maternă, unele dintre ele rămânând încurcate după ani de tergiversări în care lipsa de interes şi non-profesionalismul unor funcţionari s-au completat într-un mod cât se poate de nefericit cu tendinţele evidente de încălcare a unor drepturi constituţionale.

Din păcate, în ciuda numeroaselor semnalări, inclusiv de la această înaltă tribună, încă putem urmări cum cei aproximativ 8.000 de elevi, sute de cadre didactice, zeci de metodişti, peste 60 de unităţi de învăţământ încă nu au un reprezentant în cadrul Direcţiei pentru minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei care să răspundă de învăţământul în limba ucraineană maternă, aşa cum se întâmplă în cazul celorlalte discipline, nu au o comisie naţională de specialitate care ar fi trebuit să lucreze la elaborarea noilor programe şi să înainteze ministerului propunerile colectivului educaţional de specialitate, anul acesta, consfătuirile naţionale pentru Limba Ucraineană, în ciuda criticilor, organizându-se din nou online, împreună cu alte discipline, şi nu aşa cum se procedează în cazul celorlalte materii, regăsind inclusiv - izolat, ce-i drept - numiri prin detaşare în interesul învăţământului, cu încălcarea prevederilor regulamentare ori nerespectarea metodologiei subsecvente.

În acest context, începutul de an şcolar trebuie marcat nu doar prin alocuţiuni şi momente festive, ci şi ca un prilej de analiză a modului în care se manifestă implicarea noastră, a decidenţilor politici, precum şi consecinţele inacţiunilor unor funcţionari aflaţi în funcţii-cheie în domeniul educaţional, inclusiv în cel destinat minorităţilor naţionale, astfel încât îmbunătăţirea actului educaţional, începută prin dezbaterea noului proiect al Legii educaţiei, să pună accent pe o consultare reală şi onestă a tuturor factorilor implicaţi - specialişti şi decidenţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

...fără să uităm că România este şi trebuie să rămână un exemplu de bune practici în domeniul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ei, indiferent de naţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Rizea, dacă tot aţi făcut schimb.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Politica pumnului în gură nu mai funcţionează cu actuala generaţie de tineri lideri. Nici promisiunile sforăitoare şi nici clasicele forme de presiune din partea sistemului.

Mişcarea de tineret din Constanţa este puternică, vocală şi are un palmares remarcabil. În perioada 2021-2022, Constanţa, datorită societăţii sale civile, a fost Capitala Tineretului din România. Practic, cele mai consistente programe pentru tineret din ţară, cu renume internaţional, s-au desfăşurat în Constanţa.

În perioada de dominaţie a lui Mazăre, vocile elevilor constănţeni reuşeau să pună presiune pe autorităţi aşa cum nimeni altcineva nu era capabil să o facă. Deşi comportamentele suburbane ale liderilor de la acel moment s-au răsfrânt şi asupra lor, nimeni nu i-a putut submina. De la bursele elevilor până la naveta acestora, de la condiţiile din şcoli până la măsurile de incluziune socială în mediul educaţional, reuşitele acestor tineri depăşesc cu mult portofoliile celor mai mulţi politicieni constănţeni.

Implicarea lor a depăşit graniţele judeţului şi a devenit molipsitoare. Aceştia au inspirat mişcări asociative ale tinerilor din întreaga ţară şi au dobândit realizări pe plan larg.

Toate acestea, în timp ce ameninţările şi acţiunile împotriva lor nu încetau să apară. Crezând că îi pun la respect, factorii politici au apelat la metode desprinse din manualele de autoritarism, pentru a le controla acţiunile. Evident, nu a funcţionat.

Ariana Dudună, elevă în clasa a XII-a şi preşedinta Asociaţiei Elevilor din Constanţa, alături de colegii săi ne demonstrează că lozincile şi-au pierdut sensul în faţa tinerilor. În cazul lor, abuzurile de putere nu mai provoacă teamă, ci revoltă. Recent, pentru că au adus critici liderilor incompetenţi din educaţie, Arianei i-a fost refuzat accesul la o conferinţă a Inspectoratului Şcolar Judeţean. Chiar mai mult, asociaţia pe care o conduce a fost dată în judecată de către Consiliul Judeţean.

Evident, cunoaştem culorile politice ale acestor acţiuni. Dincolo de ruşinea şi impotenţa autorităţilor judeţene, pe tinerii lideri din ziua de azi nu îi opresc astfel de gesturi. Am văzut şi la Liceul "Gheorghe Lazăr" din Capitală că tinerii nu tolerează extremismul. Vedem zilnic, la Constanţa, cum tinerii contestă sistemul. Un sistem care nu îi deserveşte aşa cum ar trebui şi care insistă să sfideze priorităţile generaţiei lor.

Dragi tineri, munca voastră e exact munca pe care alte generaţii nu au reuşit să o ducă la bun sfârşit. Sunteţi exemple de cetăţenie democratică şi reprezentaţi siguranţa unui viitor prosper. Pentru Constanţa, pentru România. Vă sunt alături şi îmi afirm sprijinul nemijlocit pentru iniţiativele voastre! Nu suntem toţi la fel. Aveţi, în Parlamentul României, o voce. Vă invit să lucrăm împreună pentru a le arăta celor ce ne conduc sistemul că improvizaţiile decizionale şi politica pumnului în gură au depăşit cu peste 32 de ani termenul de expirare.

Şi, dacă tot sunteţi revoltaţi de sistemul de educaţie din România, dragi colegi, vă invit să semnaţi moţiunea împotriva ministrului Cîmpeanu.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Denisa Neagu?

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Membrii Guvernului au lenevit toată vara, asemenea unor trântori. Au asistat impasibili la adâncirea crizei economice prin care trece România.

Preţurile au continuat să crească. În lunile iunie şi iulie, media inflaţiei a fost în jurul a 15%. Din această cauză, românii au plătit cu 16% mai mult pentru alimente, faţă de anul trecut, cu 35% mai mult pentru combustibili şi cu peste 70% mai mult pentru gaze naturale.

Guvernul a continuat să ignore că populaţia se descurcă tot mai greu de la o lună la alta. I-a sfătuit să fie cumpătaţi şi să strângă cureaua, deşi mulţi români sunt obligaţi deja să facă asta.

Criza energetică a fost scăpată de sub control, iar ministrul energiei, Virgil Popescu, se preface că totul este bine. Guvernul susţine că plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale este singura soluţie viabilă. Ei bine, iată că nu este!

Din cauza acestei scheme, statul datorează companiilor din domeniul energetic peste 30 de miliarde de lei. Aceasta este valoarea compensării numai până în acest moment.

Preţurile pentru energie vor continua să crească. Să nu ne mire dacă ajungem ca la finalul iernii statul să datoreze companiilor din energie peste 100 de miliarde de lei.

Ştiţi de unde se vor plăti aceşti bani? Din taxele strânse de stat de la fiecare dintre noi!

Asta este un maxim de ipocrizie! Virgil Popescu le spune românilor că facturile lor sunt mici pentru că statul le plăteşte compensarea. Pe de altă parte, se achită compensarea tot din banii românilor.

Criza economică va continua să se adâncească. Nu o spune USR, o spune Institutul Naţional de Statistică.

Preţurile producţiei industriale au crescut în luna iulie 2022 cu peste 52% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Printre aceste produse se numără alimentele, produsele farmaceutice, articolele de îmbrăcăminte şi serviciile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică.

Domnule prim-ministru Nicolae Ciucă, ţineţi în spate un guvern de trântori, care toată vara nu a căutat nici măcar o soluţie pentru actuala criză economică.

Vara lui 2022 ar fi trebuit să fi fost vara soluţiilor pentru criza economică. Guvernul a transformat-o în vara zero soluţii.

Acum a venit toamna în care românii vor sărăci şi mai mult!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Mitrea Dumitrina, Grupul AUR. Se pregăteşte domnul Manea, de la minorităţi.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Tema declaraţiei mele politice este "Ipocrizia politicului poate atinge cote maxime".

Parlamentul României se află de câteva zile într-o mare agitaţie, se pregăteşte un mare eveniment, şi anume Conferinţa Internaţională a Telecomunicaţiilor, un eveniment pregătit de ANCOM, iar pentru a înţelege românii despre ce este vorba, voi veni cu câteva explicaţii de clarificare.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ANCOM -, cea care reprezintă România în Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, fac o propunere de găzduire a următoarei conferinţe internaţionale în România, iar în data de 3 aprilie 2019, sub Guvernarea Dăncilă - PSD, România îşi depune candidatura oficială pentru organizarea Conferinţei din 26 septembrie până în 14 octombrie 2022.

La conferinţă vor fi prezenţi oficiali şi personalul care îi va însoţi, din 193 de ţări.

ANCOM este desemnat să organizeze şi să suporte cheltuielile din bugetul propriu pentru această conferinţă.

ANCOM se vrea a fi o instituţie autonomă, dar are preşedinţi numiţi politic şi i se alocă bani de la bugetul statului pentru anumite cheltuieli.

Cheltuielile totale pentru organizarea conferinţei ajung la 2.210.500 de franci elveţieni.

Dacă s-ar fi organizat conferinţa în Geneva, costurile ar fi fost de 938.800 de franci elveţieni.

În acord este specificat faptul că România avea posibilitatea să renunţe la acest eveniment cu 12 luni înainte, adică până în data de 26 septembrie 2021, iar motivaţia putea fi că am fost un stat afectat financiar în urma COVID-19. Se putea sublinia şi faptul că România se împrumută pentru a putea susţine cheltuieli importante ale statului şi nu era momentul să ne angrenăm în costuri suplimentare, mai ales că între timp lumea întreagă suferă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...în urma războiului din Ucraina şi a creşterii preţurilor. Dar nu, actualul Guvern în loc să se gândească la popor, aprobă acordul încheiat de Guvernul Dăncilă.

Cheltuielile la prima vedere par mici, în comparaţie cu un eveniment de o aşa mare anvergură, dar nimeni nu vorbeşte de cheltuielile care vor fi implicate pentru angajări suplimentare pentru serviciile pe care statul le va pune la dispoziţia celor prezenţi la conferinţă - cazare, costuri pe utilităţi pe o perioadă de 3 săptămâni...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...personal calificat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...finalizaţi.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mai am foarte puţin.

...personal calificat pe diverse specializări -, cheltuieli care nu apar în nicio anexă şi care, cu siguranţă, sunt exorbitante.

PSD a avut interes să voteze pentru ratificarea acordului, fiind o propunere a propriului lor Guvern, plus implicaţiile oamenilor în organizaţiile de mai sus.

Ce ar câştiga România în urma unui astfel de eveniment?

Dacă am avea un guvern de încredere, o parte din cheltuieli s-ar întoarce la cetăţean, dar cum avem un Guvern ticălos, banii vor merge către firmele care au căpuşat dintotdeauna România. Achiziţiile, serviciile, angajările vor fi date cu dedicaţie.

Singurul lucru real pe care România sper că îl are de câştigat ar fi mediatizarea, care ar putea fi la nivel internaţional.

Am promis că le vom spune românilor cum şi unde se vor cheltui banii din bugetul statului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Manea.

Se pregăteşte domnul Coarnă.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În data de 23 august am iniţiat poate una dintre cele mai mari consultări publice pe tema proiectelor de legi ale educaţiei, consultare care s-a desfăşurat la Liceul "Miguel de Cervantes" din Bucureşti, reuniune la care au participat peste 300 de reprezentanţi ai minorităţii rome, în mod special mediatori şcolari, cadre didactice, inspectori şcolari pentru minorităţi şi pentru problemele copiilor şi tinerilor aparţinând minorităţii rome.

Propunerile formulate reflectă situaţia reală din comunităţile de romi din România şi sunt formulate în sprijinul copiilor şi elevilor aparţinând minorităţii rome şi al celor care provin din grupuri vulnerabile şi din medii socio-economice defavorizate, în scopul asigurării egalităţii de şanse şi al respectării valorilor şi principiilor care guvernează învăţământul preuniversitar, regăsite cumva în noul proiect de lege, precum: echitatea, incluziunea, nediscriminarea, asigurarea principiului recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Propunerile au fost dezbătute public, aşa cum vă spuneam, în data de 23 august, cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Noi le-am înaintat oficial.

Şi din acest motiv fac un apel de la această tribună către domnul ministru Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei naţionale, pentru a da curs principalelor propuneri de modificare a Legii educaţiei - mă refer aici la Legea educaţiei pentru învăţământul preuniversitar -, respectiv de a include în noul proiect de lege ce urmează a fi transmis Parlamentului României o serie dintre propunerile pe care noi le considerăm prioritare, precum:

• Interzicerea segregării copiilor pe criterii etnice în unităţile de învăţământ;
• Condiţii noi de încadrare a mediatorilor şcolari;
• Includerea în structura inspectoratelor şcolare judeţene şi în cea a municipiului Bucureşti a inspectorilor şcolari pentru copii aparţinând minorităţii rome, pentru că este nevoie de aşa ceva;
• Şi nu în ultimul rând şi poate de departe cel mai important lucru - includerea în trunchiul comun a unei discipline intitulate "Istoria romilor, Robia şi Holocaustul". Robia de peste 470 de ani, Holocaustul, şi în ideea în care în mod echitabil, romii - şi istoria romilor trebuie reflectată în manualele de istorie, aşa cum se întâmplă şi în cazul minorităţii evreieşti.

De aceea, stimate domnule ministru, vă rog să ţineţi cont de toate propunerile pe care le-am formulat şi vi le-am înaintat oficial.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coarnă.

Se pregăteşte domnul Ştefan Lőrincz.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Un nou jaf naţional marca PNL-PSD-UDMR - minorităţi: Termocentrala Mintia vândută pe 91 milioane de euro unei companii fantomă".

Termocentrala Mintia a fost vândută pentru 91 de milioane de euro de statul român societăţii Mass Global Energy Rom, parte a grupului Mass Group Holding. Licitaţia publică a avut loc pe 26 august 2022, la care s-a prezentat un singur ofertant, o companie fantomă cu activitate zero în România, care pare a fi înfiinţată special pentru această achiziţie.

Vă reamintim că Termocentrala Mintia este compusă din terenuri pe o suprafaţă de peste 300 ha, construcţii, cu bunurile mobile şi echipamentele aferente. În prezent, centrala dispune de cinci grupuri energetice destinate producţiei de energie electrică şi termică.

Din primele informaţii reiese că statul român a organizat un nou jaf naţional. Numai fierul de la Termocentrala Mintia valorează mai mult decât preţul de achiziţie, nu mai vorbim de cei 334 km², terenul pe care se întinde marele complex energetic hunedorean Termo Mintia.

Ecuaţia arată în felul următor: Termocentrala Mintia a fost vândută unei companii străine cu 91 de milioane de euro, după ce în prealabil au fost investiţi în retehnologizarea sa aproximativ 161 de milioane de euro. Asta da afacere! Pentru achizitorul străin, nu pentru statul român! Statul român pierde din nou bani, pe spatele cetăţenilor săi, şi face încă un pas spre falimentarea totală a industriei naţionale.

Ca să ne liniştim, primim asigurări din partea ministerului de resort că sunt impuse condiţii drastice pentru ca o nouă capacitate de producţie de 800 MW, mai verde, să ia locul vechilor grupuri care funcţionau pe bază de cărbune.

De ce a ales ministrul energiei această metodă de "privatizare" prin închiderea termocentralei? Ştim cu toţii că cel mai ieftin este să cumperi activele unei afaceri falimentate. Investitorii care au călcat pragul Ministerului Energiei atunci când Termocentrala Mintia era în funcţiune nu au fost viabili, trebuia mai întâi finalizată retehnologizarea grupului de 235 de MW pe bani grei. În schimb, compania câştigătoare Mass Global Energy Rom, controlată de iordanieni şi înregistrată în România la 1 mai 2022, se pare că a întrunit condiţiile necesare pentru încheierea tranzacţiei.

În cazul în care aceşti investitori fantomă nu îşi vor îndeplini obligaţiile asumate prin contract, Mintia va fi istorie, la fel cum s-a întâmplat cu toată industria românească.

O soluţie inteligentă ar fi fost transformarea Termocentralei într-un proiect prietenos cu mediul. În felul acesta s-ar fi produs energie cu grupul proaspăt retehnologizat, după modelul german de exemplu, până când centrala pe gaze sau parcurile fotovoltaice ar fi fost construite şi puse în funcţiune.

Din declaraţiile preşedintelui Mass Group Holding, rezultă că investiţiile în modernizarea şi dezvoltarea Centralei Mintia se vor ridica la peste 1 miliard de euro şi vor include dezvoltarea capacităţii de producţie, adaptarea la noile standarde europene şi trecerea la producţia de energie electrică din surse regenerabile care să conducă la neutralitate climatică până în anul 2050.

Ce vedem noi, de fapt, este trădare naţională! Vindem resurse naţionale valoroase unor companii străine înfiinţate peste noapte, pe care le răscumpărăm ulterior la suprapreţ. Concluzia este una singură: companiile străine câştigă, iar Guvernul român, din păcate, lucrează în slujba acestor companii străine.

Dumitru Coarnă, deputat independent, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz.

Se pregăteşte domnul Focşa.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PSD nu conteneşte să-şi arate dispreţul faţă de diaspora, pe care acum vrea s-o "cucerească" prin Gheorghe Cârciu, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Acest individ, pus de curând şef al PSD diaspora, a demonstrat la ultimul eveniment de partid abilităţile care îl recomandă pentru această "misiune": acelea de ospătar şi sicofant la masa secretarului general PSD, Paul Stănescu.

Măcar de această dată nu s-a mai strigat nimic împotriva diasporei.

Vreau să ne aducem aminte cum, în anul 2018, pe atunci senatorul PSD Niculae Bădălău, prezent la un eveniment festiv, tot de la PSD, propaga mesajul vulgar, cinic şi mafiot pe care l-a auzit o ţară întreagă: "Să vină diaspora, că noi ne... pe ea".

Tot de la PSD, în urmă cu câteva luni, vă spuneam aici, de la tribuna Parlamentului, deputatul Ionel Floroiu argumenta că românii din diaspora nu ar participa la vot fiindcă nu le-ar păsa, insultând dintr-un foc milioane de cetăţeni români.

Acesta omite să spună că statul român a căutat prin toate mijloacele să-i umilească pe aceşti cetăţeni şi să le facă cât mai dificilă participarea la luarea deciziilor în ţara natală.

Ceea ce pare că nu reuşeşte să înţeleagă PSD este că nivelul de corupţie, hoţia şi sărăcia, promovate de guvernele PSD, PNL, UDMR au dus la un adevărat exod al românilor. Aproape un sfert din populaţia României a emigrat în ultimii 30 de ani.

În ciuda acestor lucruri, românilor din afara graniţelor ţării le pasă. Diaspora românească este unul dintre principalii investitori din străinătate în economia românească, contribuind direct la dezvoltarea ţării.

Şi ce face PSD? Alege să bagatelizeze şi să ignore aceste fapte şi totuşi vrea să cucerească diaspora prin obedientul Cârciu.

Este limpede că PSD-ul a moştenit dispreţul faţă de români de la partidul din care se trage, PCR. Cu atât mai mult faţă de românii care au fost împinşi să caute o viaţă mai bună şi respect departe de ţară.

Oameni buni, sunt milioane de oameni care s-au săturat exact de impostura, slugărnicia, hoţia, nepotismul şi minciuna pe care PSD-iştii le-au moştenit de la predecesorii lor. PSD-iştilor le e imposibil să înţeleagă prăpastia uriaşă pe care patriotismul lor disimulat nu o poate umple.

Nu se pot abţine să nu-şi dea arama pe faţă, atât de viscerală este ura. Şi cu cât se chinuiesc mai mult să se dea altceva decât sunt, cu atât se vede mai bine, cu atât e mai dezgustător, mai repulsiv.

Pentru că aroganţa şi nesimţirea de care au dat dovadă PSD de fiecare dată faţă de cetăţenii români din afara graniţelor ţării reprezintă măsura patriotismului acestui partid.

Dacă credeţi că diaspora a uitat aceste lucruri, vă înşelaţi amarnic.

Abia aştept ca la alegerile din 2024 să plătiţi factura!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Focşa.

Şi se pregăteşte doamna Cambera.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul Ciucă pune pavilionul Ungariei la Gurile Dunării, în Sulina!".

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Nu cred că longevivul contestat, dar cel mai protejat în ultimii 33 de ani, respectiv domnul Ion Iliescu, s-a gândit vreodată, cât a fost la putere, că UDMR va căpăta o aşa mare putere de decizie în Guvernul României, în guvernele României, pentru statul vecin, ajungând să saboteze interesele naţionale, să trădeze interesele poporului român.

Asta se întâmplă acum, în timp ce vă citesc această declaraţie, când PSD şi PNL guvernează împreună cu UDMR, respectiv cu minorităţile din acest Parlament, într-o armonie perfectă contra intereselor naţionale.

Am aflat cu stupoare că Ungaria va avea port la Marea Neagră, la Sulina, în urma unor negocieri purtate cu Guvernul României, care le-a alocat şi 200 de hectare.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit bine, e vorba de două milioane de metri pătraţi din teritoriul României care au fost închinate Ungariei spre a facilita dezvoltarea industriei transportului maritim şi fluvial pe Dunăre.

Mai este necesar să adaug că acest lucru va afecta economic România, prin ocolirea utilizării Canalului Dunăre-Marea Neagră, sau că perspectiva dezvoltării pe această ramură a României la Sulina a fost vândută prin acest act samavolnic de trădare?

Am depus şi o interpelare către Ministerul Transporturilor şi vreau să aflu în ce condiţii a fost înstrăinat acest teritoriu.

Nu voi reuşi însă să înţeleg aceşti guvernanţi, şi nu vorbesc doar de guvernanţii de acum, fiindcă se pare că aceste demersuri au rădăcini din timpul guvernării Dragnea.

Ruşine acestor trădători de neam şi ţară!

Români, să nu-i uitaţi şi să-i taxaţi la vot, în 2024 sau la anticipate!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Cambera.

Se pregăteşte doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Noile legi ale educaţiei - «garanţia» unui viitor compromis".

Cetăţenii acestei ţări au aşteptat aproape 7 ani proiectul de ţară "România Educată". 7 ani, pentru a fi în sfârşit lansat în consultare publică în plină perioadă de concedii, contrar oricăror recomandări referitoare la dezbaterea actelor normative şi mai ales contrar respectului minimal faţă de cetăţeni.

Pe cât de mare aşteptarea, pe atât de mare dezamăgirea. Proiectul fabricat în birourile secrete din minister nu ia în considerare niciuna din recomandările OECD în materie de educaţie, este lipsit de viziune şi transpiră preocuparea celui ajuns în funcţia de ministru pentru legalizarea furtului intelectual.

Într-o lume care se schimbă cu viteza luminii, educaţia pe parcursul întregii vieţi este esenţială. Iar acestui proiect îi lipsesc tocmai ideile de unitate şi continuitate a învăţării. Ni s-au oferit nişte legi în care sunt reglementate o mulţime de detalii inutile, sunt reluate idei din legi mai vechi şi nenumărate situaţii de conflicte între articole care vor duce la blocaje, lipsă de predictibilitate şi haos.

Ni s-au oferit concepte greşit sau deloc definite, lipseşte orice garanţie cu privire la calitatea educaţiei, iar probleme grave precum abandonul şcolar, absenteismul, analfabetismul, lipsa bibliotecilor şi accesul la serviciile digitale nu sunt adresate direct.

Rezultatul? Peste 45.000 de români au semnat o petiţie prin care îşi exprimă nemulţumirea. Domnul Sorin Cîmpeanu i-a considerat lipsiţi de relevanţă!

Alţi 150 de oameni de cultură şi intelectuali români i-au trimis o scrisoare deschisă domnului ministru. Au fost ignoraţi şi aceştia şi au fost numiţi "Grup de interese".

Sunt sigură că nu acesta este modul în care ar trebui să funcţioneze o democraţie. Sunt sigură că vocea fiecărui cetăţean ar trebui să fie ascultată.

9.000 de sugestii au fost transmise. Oare ce spune acest lucru despre viitoarea carte de căpătâi a educaţiei?

Deputaţii independenţi REPER, printre care mă număr, s-au alăturat vocilor care critică aceste legi de când au apărut. Am iniţiat o moţiune şi am invitat la colaborare colegii deputaţi. Ne dorim să punem mai presus interesele copiilor şi viitorul acestei ţări, înaintea orgoliilor politice.

Pentru un domeniu atât de important precum educaţia, baza ar trebui să fie un proiect care asigură echitatea, recompensează munca şi penalizează furtul, un proiect în spatele căruia se poate alinia o ţară întreagă pentru a-l susţine şi pune în aplicare, indiferent de politicienii care trec prin anumite funcţii.

Vă mulţumesc.

Deputat Oana Cambera, Circumscripţia Ilfov. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. Şi pentru aplauze...

Doamna Ţoiu.

Se pregăteşte domnul Lasca.

Doamna Oana-SilviaŢoiu:

Vă mulţumesc.

Printre crizele pe care le vedem acum la suprafaţă, crize grave pe care le resimte fiecare român, fie că vorbim de criza inflaţiei, criza energiei, criza sistemului educaţional, criza justiţiei, mai în adâncime decât toate acestea stă cea mai gravă dintre crize - criza demografică.

În România, şi anul trecut, şi acum doi ani, s-au născut mai puţini copii decât în oricare dintre anii de până atunci, din 1967 încoace. 1967, primul an de după decret.

Româncele nasc din ce în ce mai puţini copii acasă şi nu este suficient să spunem că asta este o problemă sau să le cerem familiilor să facă mai mult. Avem nevoie de o ţară prietenoasă cu copiii, cu oraşe, cu comune şi sate prietenoase cu copiii. Şi nu avem încă un sistem pregătit până la capăt pentru asta. Numai în Bucureşti, de exemplu, unde avem puţin peste 20.000 de naşteri în fiecare an ştim că jumătate dintre aceşti părinţi au concediu de creştere a copiilor. Pentru cealaltă jumătate este un concurs să prindă unul din cele 4.384 de locuri la creşă. Aşa că nu este deloc de mirare că aveam, când au început mandatele primarii noştri, peste 1.933 de cereri în aşteptare. Facem lucruri pentru asta! Aşa cum, de exemplu, sunt cele 110 locuri pe care le construieşte primarul Radu Mihaiu în sectorul 2, printre primele creşe care vor fi deschise în Bucureşti, pentru că mare parte a acestei infrastructuri este una moştenită de dinainte de '90. Facem asta şi în alte oraşe şi comune unde avem primari, cum este exemplul celor 70 de locuri din Câmpulung Muscel.

Ce mai facem pentru asta? Iată că avem această veste bună, că proiectul pe care l-am gândit cu Ambasada Finlandei şi negociat cu Comisia Europeană, în 2016, "Cutia bebeluşului", este în sfârşit implementat, după ce a fost reactivat în 2021, de data aceasta sub formă de vouchere pentru nou-născuţi.

Este cazul, după această implementare, să-l extindem, aşa cum a fost el gândit iniţial, ca un program cu produse de care au nevoie bebeluşii: haine, produse de tipul scutecelor, biberon şi ce mai au nevoie familiile vulnerabile la început de drum şi apoi să-l extindem naţional, aşa cum a făcut şi Finlanda. Pentru că Finlanda era în situaţia în care este România acum, de a avea una dintre cele mai mari rate de mortalitate infantilă. În cazul României, suntem a doua ţară de la coadă în această statistică şi avem aproape dublul ratei europene pe asta. Este cazul să fim mult mai puternici în intervenţia pe care o avem pentru familiile vulnerabile.

Ce am mai făcut pentru asta, este că ne-am asigurat că mamele care sunt în concediul de creştere a copilului au un drum sigur înapoi la muncă şi că stimulentul de inserţie profesională este extins pentru întoarcerea în primul an de la naştere, raport care are votul unanim al Comisiei pentru muncă şi aşteaptă reconfirmare şi vot în plen.

Vă mulţumesc.

Oana Ţoiu, deputat, Circumscripţia Bucureşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lasca şi se pregăteşte doamna Gianina Şerban.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Virgil Popescu nu este doar asasinul Termocentralei Mintia, ci este asasinul independenţei energetice a României!".

Stimaţi colegi,

Dacă locul unui asasin este în puşcărie, oare locul unui asasin de generaţii care ocupă vremelnic o funcţie de ministru unde este? Unde ar trebui să stea acum Virgil Popescu? Cu siguranţă nu în viaţa politică şi nu în funcţia de ministru!

Să îţi fie ruşine, Virgil Popescu, marionetă trădătoare, pentru nemernicia de a vinde Termocentrala Mintia şi pentru faptul că eşti un obedient care contribuie la îngroparea independenţei energetice a românilor! Cum îţi permiţi să vinzi un bun al ţării fără să te consulţi cu poporul şi cu Parlamentul, parcă ar fi moştenirea ta de familie?!

Prin scoaterea la vânzare a marilor companii româneşti de stat se încearcă uciderea suveranităţii economice a românilor. Guvernul slugarnic, împreună cu trădătorii din Parlamentul României, vor să vândă practic jertfa eroilor de la Revoluţia din 1989, în care aceştia au scandat "Copiii noştri vor fi liberi!".

Dragi români, stă în puterea noastră să oprim vânzarea ţării, stă în puterea noastră să luăm atitudine împotriva celor care vând viitorul copiilor noştri. Aceşti trădători fără scrupule nu au niciun Dumnezeu şi nu se vor abate de la planul lor ticălos impus de stăpâni. Doar reacţia noastră faţă de planul lor îi va opri, aşa cum a fost în perioada pandemiei mincinoase, când lumea a refuzat statutul de sclav obligat la injectare cu seruri ucigaşe în urma cărora, din păcate, au murit şi vor muri oameni. Cineva spunea în vremea pandemiei mincinoase că: "Te vei supune crezând că se va sfârşi, dar nu se va sfârşi tocmai pentru că te vei supune!".

Iată că acum aceste vorbe sunt valabile în orice situaţie creată intenţionat de globalişti, cu slugărnicia trădătorilor din Guvern şi Parlament. Acceptarea ticăloşiilor este echivalentă cu o complicitate tacită, iar noi toţi avem o datorie morală faţă de copiii noştri, să-i apărăm de nişte nenorociţi fără Dumnezeu.

În tot acest peisaj sumbru întreb PSD, deocamdată cel mai mare partid din România, de ce nu s-a opus vânzării Termocentralei Mintia? De ce nu au reacţionat public la ticăloşia vânzării?

Stimaţi colegi,

În acest moment românii nu au aşteptări de niciun fel de la PNL sau UDMR să se opună unui act de trădare, în schimb, unde s-a poziţionat PSD în timpul jafului Termocentralei Mintia? Eu, în calitate de deputat şi reprezentant al Partidului Patrioţii Poporului Român, voi vota azi moţiunea de cenzură pentru debarcarea asasinului energetic şi voi cere anchetarea trădătorului Virgil Popescu!

Acest proces de vânzare al Termocentralei Mintia trebuie blocat cu orice preţ şi prin orice cale, fie ea administrativă sau penală.

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban.

Se pregăteşte domnul Lazăr Marian.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Violenţa domestică anulează femeia ca om!".

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Mereu am considerat că femeia trebuie să fie egală cu bărbatul în şansa de a evolua, atât profesional, cât şi în ceea ce priveşte familia, cu tot ceea ce implică ea, fie că este vorba despre împărţirea aşa-ziselor sarcini în sânul căminului, cât şi la luarea deciziilor ce privesc viitorul, educaţia copiilor sau administrarea resurselor financiare ale familiei.

Ştim cu toţii că în viaţa de familie există momente în care unele decizii sunt luate sub anumite presiuni, însă prin capacitatea noastră, a oamenilor, le gestionăm şi găsim soluţii, uneori făcând chiar mici compromisuri, pentru ca viaţa să se desfăşoare în bună înţelegere, să simţim fericirea pe care şi-o doreşte fiecare om.

Dar, iată că urmărind această fericire, care de fapt nu este o destinaţie, este un drum pe care ar trebui să-l parcurgem cu toţii, unele cupluri nu găsesc puterea să se poată ajunge la un punct comun, ci, mai mult, distrug orice speranţă de a trăi în linişte şi se ajunge la fapte reprobabile, chiar şi la decesul unuia dintre membrii de familie.

În contextul pandemiei, cazurile de violenţă domestică s-au înmulţit dramatic, aşa cum o arată statisticile. Astăzi, în România, suntem în faţa unei crize prin care românii nu au mai trecut demult. Povara facturilor şi greutatea cu care românii îşi pot asigura traiul decent sunt deja dovedite, reprezentând un alt factor ce duce la tensiuni majore în multe familii ce nu pot ţine pasul cu valurile de scumpiri ce au venit şi vor mai veni. Va urma o iarnă cu facturi exagerate la energie, de aici rezultând motive de stres sau de discuţii în cadrul familiei.

Violenţa domestică, în toate formele ei - fizică, psihică, verbală - este un fenomen cumplit, plin de cruzime, însoţit de multe ori de tortură, care duce la lipsirea de demnitate a victimei, la pierderea stimei de sine, în majoritatea cazurilor victimele fiind femei. Acolo unde există violenţă verbală, până la crimă paşii sunt deseori făcuţi foarte rapid de agresori, iar de la depresie la sinucidere drumul este foarte scurt.

Stimaţi colegi,

Stimaţi miniştri,

Vă solicit în mod imperativ ca împreună să găsim soluţii în toate direcţiile pentru a stopa acest fenomen din ce în ce mai întâlnit, prin programe reale de a reduce presiunea costurilor vieţii, prin programe de sănătate decontate care să consilieze cuplurile aflate în situaţii de impas, prin punerea în aplicare a legilor care pot proteja victimele - şi avem Legea brăţărilor, care este promulgată de domnul preşedinte Iohannis, aşteptăm să apară şi normele de aplicare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Gianina Şerban:

... sau prin modificarea legilor pentru sancţionarea drastică a celor ce comit aceste infracţiuni.

Sprijinul victimelor, astăzi, de cele mai multe ori, este doar declarativ. Însă femeile nu au nevoie de sprijin abia după ce au devenit victime, ci e nevoie de prevenţie, pentru a nu ajunge să le fie anulat statutul de "om"!

Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lazăr şi se pregăteşte domnul Roman.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată "Adoptarea unor măsuri eficiente de reducere a numărului accidentelor grave de circulaţie produse la nivelul trecerilor de pietoni din ţară rămâne în continuare o problemă nesoluţionată".

Stimaţi colegi,

Îmi încep seria declaraţiilor politice din actuala sesiune parlamentară formulând câteva observaţii pe marginea unor informaţii furnizate la solicitarea mea de către Ministerul de Interne ce vizează evoluţia numărului de accidente produse la nivelul trecerilor de pietoni din ţară.

În acest sens, cu o întârziere de peste două săptămâni, am fost informat că "Poliţia Română va continua activităţile de impunere a legii în zonele şi intervalele orare cu risc rutier ridicat, concomitent cu desfăşurarea activităţilor preventiv-educative, de conştientizare a participanţilor la trafic cu privire la riscurile la care se expun în situaţia în care nu respectă normele rutiere, inclusiv pentru reducerea numărului şi a consecinţelor accidentelor grave de circulaţie produse în zona trecerilor pentru pietoni".

Trecând peste clasicele informaţii privind activităţile curente ale Poliţiei Române din domeniul rutier, mi-au fost comunicate şi o serie de informaţii relevante care sunt menite să sublinieze lipsa de eficienţă a măsurilor adoptate la nivel guvernamental în ceea ce priveşte diminuarea numărului accidentelor grave de circulaţie produse în zona trecerilor pentru pietoni.

Astfel, numărul accidentelor grave de circulaţie produse la nivelul trecerilor de pietoni situate pe drumurile naţionale în anul 2021 este de 269, faţă de 226, în anul 2020.

Numărul accidentelor grave de circulaţie produse la nivelul trecerilor de pietoni situate pe drumurile judeţene în anul 2021 este 43, faţă de 37, în anul 2020.

Numărul accidentelor grave de circulaţie produse la nivelul trecerilor de pietoni situate pe drumurile comunale în anul 2021 este 3, faţă de două, în anul 2020.

Sintetizând toate aceste informaţii furnizate putem uşor concluziona că numărul accidentelor grave de circulaţie produse la nivelul trecerilor de pietoni din ţară în anul 2021, faţă de anul 2020, este în mod vizibil în creştere.

Mai mult decât atât, aceste cifre negre demonstrează fără niciun fel de dubiu că obiectivele scontate ale politicilor guvernamentale adoptate în ultimii ani privind reducerea numărului persoanelor decedate şi a celor rănite grav din accidente grave de circulaţie produse la nivel naţional nu au fost atinse în ceea ce priveşte diminuarea accidentelor grave de circulaţie produse la nivelul trecerilor de pietoni.

Aceasta este situaţia tristă a unei stat eşuat, în care, conform statisticilor, se produc cele mai multe decese din accidente rutiere din Uniunea Europeană şi în care vremelnicii decidenţi politici nu înţeleg că măsurile de diminuare a riscului de accidente grave nu trebuie să se limiteze doar la activităţi preventiv-educative şi de impunere a legii, ci trebuie să vizeze inclusiv implementarea unor proiecte de semaforizare sau semnalizare luminoasă a tuturor trecerilor de pietoni din România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

Şi de la USR cine mai e? Doamna Berescu?

Să vă pregătiţi!

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

În cadrul ciclului "Redeşteptarea poporului român", declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Acum şi Aici".

"Nu este bine! Nu este bine deloc!" Spunea într-o postare locţiitorul meu din vremea când eram Şeful Instrucţiei şi Doctrinei şi inspector general al Forţelor Terestre, distinsul general de brigadă, profesor universitar doctor Adrian Stroea, cunoscut şi recunoscut în arma pe care cu onoare şi devotament a slujit-o şi căreia îi va rămâne fidel toată viaţa.

Temerile sale, exprimate într-un articol publicat recent în Revista "Artileria Modernă Română", cu prilejul celebrării a 141 ani de existenţă a învăţământului de artilerie, s-au adeverit. Prin ordinul şefului Statului Major al Apărării, Centrul de Perfecţionare Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană "Ioan Vodă" din Sibiu şi-a încetat activitatea la 1 august 2022. Această măsură este, din punctul meu de vedere, rezultatul unei decizii insuficient fundamentate, hazardate, lipsite total de expertiză în ceea ce priveşte învăţământul militar autohton.

Pe scurt, dispare singura instituţie de învăţământ militar de artilerie. În Forţele Terestre va exista o Şcoală de Aplicaţii, cu sediul la Piteşti, ce va avea în subordine un Centru de Instruire pentru Forţe de Manevră la Făgăraş şi un Centru de Instruire pentru Forţe de Sprijin la Râmnicu Vâlcea. Astfel, se constituie o structură piramidală, nu ierarhică, birocratică. Prin verigile sale, în acelaşi timp se separă învăţământul de armă desfăşurat în centru de cel din baza de instruire. Artileriştii se vor pregăti astfel la centrul din Râmnicu Vâlcea şi la Brigada 8 ROT din Focşani.

Menţionez câteva consecinţe ale desfiinţării instituţiei de învăţământ de artilerie din Sibiu:

1. încetarea existenţei unei instituţii de învăţământ solide, temeinice, cu experienţă de peste 140 de ani;
2. pierderea experienţei în învăţământ - planificare şi proces didactic - a celor ce desfăşoară astăzi această activitate, înlocuirea lor cu "instructori militari asociaţi" fiind total nerealistă şi nebenefică - o autentică glumă ostăşească;
3. renunţarea la o logistică didactică de specialitate solidă şi renunţarea la Complexul de poligoane din imediata vecinătate a Sibiului;
4. îndepărtarea costisitoare de poligoanele de tragere tradiţionale de la Cârţişoara şi Cincu;
5. se distruge excelenta sală a tradiţiilor instituţiei;
6. se disipează cel mai valoros şi consistent fond de carte de specialitate artileristică din ţară;
7. se pune punct apariţiei sub sigla "şcolii de aplicaţii" a Revistei "Artileria Română Modernă".

Deci, domnilor, nu este bine, nu este bine deloc!

Acum şi aici solicit întrunirea de urgenţă a celor două comisii pentru apărare, din Senat şi Camera Deputaţilor, pentru a analiza această situaţie fără precedent.

Solicit răspuns în plenul reunit al Parlamentului, în care să fie nominalizaţi toţi cei care au fost pe acest lanţ al deciziei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Roman:

Deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Berescu.

Şi se pregăteşte ultimul vorbitor, domnul Francisc Tobă.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Copiii românilor nu au culoare politică, însă sunt victimele clasei politice".

Trăim într-o ţară care nu este capabilă să îşi protejeze propriii copii.

Statul s-a transformat de multe ori din protector în abuzator şi a devenit astfel complice la injustiţia la care sunt supuşi copiii din ţara noastră.

Una dintre preocupările mele în acest mandat a fost crearea de legi care să vină şi să sprijine, dar mai ales să-i protejeze pe copiii noştri.

Pe lângă proiectul Legii anti-viol, depus în toamna lui 2021, şi Proiectul Legii cu privire la înfiinţarea de centre de audieri pentru minorii victime ale abuzurilor sexuale, în acest mandat îmi doresc să depun un nou proiect, de această dată pentru mamele minore, înfiinţarea unui registru naţional al mamelor minore.

În 2020, în România am avut 16.566 de mame sub 18 ani. Multe dintre ele au un al doilea copil înainte să împlinească 18 ani. Acest cerc vicios se repetă anual, iar cele mai multe copile care devin mame în adolescenţă, din păcate abandonează şcoala.

Lipsa educaţiei le condamnă şi pe aceste mame, şi pe bebeluşii lor, la sărăcie şi îi face pe toţi dependenţi de ajutorul social. Acest lanţ al slăbiciunilor trebuie rupt. Statul trebuie să intervină în mod real pentru a le ajuta pe aceste tinere. De aceea am pregătit un proiect de lege în acest sens, un proiect care va crea un registru naţional al mamelor minore şi va cuprinde o serie de acţiuni prin care vom facilita procesul de protecţie şi de reintegrare a acestor tinere.

Avem nevoie de o altă abordare, una multidimensională, în care trebuie să implicăm statul, în care să implicăm comunitatea şi să ne asigurăm că serviciile pe care statul le oferă sunt adaptate atât profilului psihologic, cât şi emoţional al acestor tinere.

Mai avem o realitate cruntă în această ţară.

Zilnic, mii de pedofili umblă liberi printre copiii noştri, fiindcă instanţa acordă pedepse cu suspendare pentru agresorii sexuali ai copiilor.

Conform statisticilor, un copil este abuzat sexual la fiecare 4 zile, iar actul sexual al unui adult cu un minor este un viol mascat. Legislaţia din România este extrem de permisivă în acest sens.

Îmi doresc să trimitem violatorii la închisoare, ei nu trebuie să stea acasă, iar Legea anti-viol depusă anul trecut este cel mai bun instrument pentru a face acest lucru.

Ce face legea? Încadrează actele sexuale cu minori sub 14 ani la categoria viol, ceea ce duce în mod direct la o pedeapsă cu închisoarea.

Însă Coaliţia PSD-PNL a blocat legea şi o ţine acum în sertarele Comisie juridice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Monica-Elena Berescu:

De altfel, tot anul acesta senatoarele PNL şi PSD au depus un proiect similar. Din moment ce pare că există un consens în coaliţie pe tema aceasta, le cer celor din Coaliţie să deblocheze Proiectul USR şi să votăm această lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Să trimitem violatorii la închisoare!

Vă mulţumesc.

Monica Berescu, deputat, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Tobă.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei de astăzi este "Legile justiţiei constituie un atac direct la suveranitatea României".

Dragi români,

Identitatea europeană se construieşte cu respectarea diversităţii culturale, respectarea valorilor identitare, toleranţă, spirit de deschidere, dar, foarte important, ordinea publică europeană este centrată pe drepturile fundamentale ale omului, cetăţeanul fiind în centrul atenţiei.

Legile justiţiei, validate recent în şedinţa de Guvern, se dovedesc a fi, în esenţă, atacuri directe la suveranitatea României.

Cea mai gravă prevedere o constituie atacul frontal la deciziile Curţii Constituţionale şi în acest sens Legile justiţiei, conform art. 231 şi art. 272 din Legea magistraţilor prevăd "eliminarea abaterii disciplinare" care vizează promovarea principiului european ce stipulează primatul dreptului comunitar în raport cu deciziile CCR. Eliminarea abaterii disciplinare nu este susţinută de magistraţi.

Articolul 147 din Constituţia României afirmă fără echivoc că: "Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii şi au putere numai pentru viitor".

Un alt atac mişelesc îl constituie promovarea dreptului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului ierarhic superior de a infirma toate măsurile şi soluţiile adoptate de către procurori - inclusiv DNA şi DIICOT - pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, sfidându-se independenţa procurorului şi a sistemului judiciar.

Ministerul Justiţiei vrea să transforme Curtea Constituţională şi instanţele naţionale în anexe ale instanţelor europene. Prin aceste proiecte de lege sistemul judiciar cunoaşte un regres inacceptabil într-un stat de drept.

În fapt, se urmăreşte implementarea regulilor europene având ca finalitate protejarea bunurilor, serviciilor şi capitalului străin. Se urmăreşte realizarea unui cadru jurisdicţional şi instituţional profitabil companiilor multinaţionale. Se urmăreşte practic eliminarea concurenţei capitalului autohton.

Închei afirmând că nu voi vota aceste legi, întrucât pentru Alianţa Pentru Patrie "suveranitatea nu este o opţiune, ci o obligaţie".

Deputat Francisc Tobă, de Braşov, Alianţa pentru Patrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris domnii şi doamnele: Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Silviu Macovei, Marius Ostaficiuc, Ioan Mang, Adrian Alda, Ştefan Muşoiu, Elena Stoica, Vasilică Toma, Ioan Vulpescu, Alexandra Huţu, Nicu Niţă, Daniel Tudorache, Mihai Weber, Laurenţiu Marin, Holban Carmen - Grupul PSD.

Florin Roman, Bogdan Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian Muraru, Florin Alexe, Ervin Molnar, Alexandru Popa, George Şişcu, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Corneliu Cozmanciuc, Ioan Balan, Valentin Făgărăşian - Grupul PNL.

Domnul Vasile Nagy, Grupul AUR.

Domnul Coarnă, de la neafiliaţi.

Domnul Bola Bogdan şi Nicolae Giugea, tot de la neafiliaţi.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Imediat după ce PSD a anunţat măsuri sociale şi economice pe care intenţionează să le prezinte şi să le discute în coaliţia de guvernare, am văzut două reacţii din partea colegilor de la PNL care, vă mărturisesc, m-au nedumerit.

Pe de o parte, am avut poziţia exprimată de purtătorul de cuvânt al PNL, colegul nostru, deputatul Ionuţ Stroe, şi a premierului Nicolae Ciucă, care şi-au exprimat rezerve cu privire la resursele bugetare din care ar putea fi susţinute măsurile propuse de PSD. Pe de altă parte, însă, prim-vicepreşedintele PNL, eurodeputatul Rareş Bogdan, a anunţat că PNL va solicita o creştere cu 16% a punctului de pensie.

Vă amintesc în acest context declaraţia domnului premier şi preşedinte al PNL care ne atrăgea atenţia "să nu creăm speranţe care sunt false şi care nu pot fi duse la bun sfârşit". Ar fi poate bine ca cei de la PNL să-i transmită domnului Rareş Bogdan această declaraţie a premierului, şefului său de partid. Mă gândesc că poate nu a ştiut de ea în momentul în care a plusat, cerând o creştere a punctului de pensie cu 16%.

Aici aş vrea să fac câteva precizări. Prima se referă la faptul că domnul Rareş Bogdan a spus că ar fi o obligaţie legală pentru Guvern să majoreze punctul de pensie cu rata inflaţiei, de unde ar rezulta, spune dumnealui, obligaţia de a majora punctul de pensie cu 16%.

Pentru cei ca domnul Rareş Bogdan care nu cunosc în profunzime legile în vigoare, aş vrea să subliniez că rata inflaţiei la care se raportează obligaţia legală de indexare a punctului de pensie este cea care este comunicată oficial şi definitiv de către Institutul Naţional de Statistică. Evident că toate raportările INS despre rata inflaţiei din 2023 sunt estimări, nu date definitive. Vom cunoaşte exact care a fost rata inflaţiei din acest an abia în luna martie anul viitor. Deci, bugetul trebuie să ţină seama de ultima rată a inflaţiei raportată de INS, respectiv inflaţia din anul 2021, care a fost de 5,1%. Deci, dacă vorbeşte despre obligaţia legală, domnul Rareş Bogdan ar trebui să vorbească despre acest procent de 5,1%, nu despre 16% cum a sugerat Domnia Sa.

Propunerea PSD de majorare a punctului de pensie şi a pensiei minime cu 10% este deci peste obligaţia legală. Şi mă întorc la declaraţiile preşedintelui PNL şi ale purtătorului de cuvânt al PNL care făceau apel la responsabilitate şi la fundamentarea unor astfel de creşteri de pensii şi salarii pe baza resurselor bugetare reale.

Da, spre deosebire de declaraţiile hazardate ale domnului Rareş Bogdan, propunerile PSD de creştere a pensiilor şi salariilor sunt fundamentate economic şi bugetar.

În primul rând, avem o creştere a gradului de colectare a contribuţiilor sociale, ca urmare a incriminării penale a angajatorilor evazionişti care reţineau contribuţiile din salariile angajaţilor, dar nu le mai virau la bugetul de stat.

În al doilea rând, începând cu 1 iulie, au fost aprobate o serie de măsuri fiscale care combat munca la gri şi scot la lumină contractele de muncă în beneficiul dreptului la pensie pentru actualii angajaţi. Vorbim aici despre contractele part-time sau despre obligaţia ca fiecare IMM să aibă cel puţin un angajat cu normă întreagă, astfel încât microîntreprinderile să nu mai fie folosite ca sub forma unui contract de muncă mascat.

În al treilea rând, a fost lansate o serie de scheme de ajutor de stat pentru investiţii în economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă, ceea ce în mod evident aduce la buget contribuţii sociale suplimentare, aferente noilor locuri de muncă.

Şi nu în ultimul rând, chiar creşterea salariului minim, care nu implică o cheltuială a Guvernului, cum eronat s-a spus în spaţiul public, deci chiar această creştere a salariului minim va determina o creştere substanţială a contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente sumelor suplimentare primite de angajaţi.

Şi ca să nu spuneţi că toate aceste estimări sunt doar vorbe din partea specialiştilor PSD, vă mai prezint datele comunicate recent de Comisia de Prognoză, care estimează pentru anul următor o creştere a PIB cu 147 de miliarde de lei. Dacă o treime din aceşti bani vor reprezenta sumele colectate suplimentar sub formă de taxe şi impozite, atunci bugetele de stat şi de asigurări sociale vor avea un plus de 44 de miliarde de lei. Dacă lăsăm jumătate pentru investiţii, atunci rămâne o sumă suplimentară de 22 de miliarde de lei pentru creşterea veniturilor cetăţenilor, în plus faţă de ceea ce s-a alocat în acest an. Avem, deci, o sumă de două ori mai mare faţă de impactul de 11 miliarde de lei pentru creşterea pensiilor cu 10%, iar diferenţa poate fi utilizată pentru a susţine programe sociale în afara sistemului de pensii.

Iată, deci, suficiente argumente pentru a fundamenta propunerea PSD privind majorarea pensiilor cu 10%. Sper ca şi domnul Rareş Bogdan să prezinte în primul rând conducerii PNL, pentru că acolo s-au manifestat îndoielile, cum fundamentează dumnealui majorarea de 16% pe care a aruncat-o în spaţiul public.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Lupta noastră"

Urmaşii partidelor de stânga aproape că au ruinat România.

Stânga comunistă împreună cu liberalii progresişti au dat la fier vechi sau pe un dolar, active importante din fosta economie naţională.

Ce a mai rămas? Resursele, societăţile producătoare de energie şi alte active sunt puse acum la masa aceleiaşi caracatiţe, sărăcind din ce în ce mai mult România.

Programele cu finanţare europeană, destinate dezvoltării infrastructurii - reţele de autostrăzi, căi ferate, porturi, reţele de alimentare cu utilităţi - au fost folosite mai ales pentru studii de fezabilitate, sume imense fiind redirecţionate către aceeaşi clientelă politică.

Observăm că, prin creşterea preţurilor la utilităţi, companiile de energie cu capital de stat se îmbogăţesc, falimentând întreprinderi care altă dată erau profitabile şi lăsând cetăţeanul de rând cu mai puţini bani în buzunar.

Gradual planificat, dirijat de către aceleaşi centre de interese străine, observăm că suntem băgaţi într-o criză energetică nemaiîntâlnită în România, prin închiderea capacităţilor de producţie a energiei electrice bazate pe combustibilii clasici.

Contribuabilul onest muncitor este suprataxat de către statul român. Munca cinstită nu este promovată ca singura opţiune de creare a unei bunăstării personale şi din ce în ce mai mulţi români sunt asistaţi social.

Deşi o ţară bogată în resurse minerale şi umane, România este la coada Europei din punctul de vedere al nivelului de trai, 5 milioane de români au emigrat în ţări europene ca Italia, Spania, Germania, Anglia şi acum muncesc pentru un trai decent.

Caracatiţa progresistă şi-a mai găsit un aliat globalist ce atacă acum însăşi seva poporului român, familia tradiţională formată din bărbat şi femeie, promovând concepte străine poporului român - părinte 1 şi părinte 2; educaţia sexuală prematură a copiilor şi ideologia de gen; - atacând Biserica Ortodoxă şi reprezentanţii ei; implementând un regim alimentar nefiresc naturii umane (proteine din insecte).

Maşina lor de propagandă este una imensă şi cuprinde televiziuni, posturi de radio, ziare şi propagandişti online, plătiţi cu bani grei pentru a-i promova şi în acelaşi timp pentru a discredita pe cei ce spun adevărul.

Lupta noastră este mai ales una politică, prin care vom promova valorile conservatoare, iudeocreştine, familia, legea cea dreaptă, munca cinstită aducătoare de bunăstare şi totodată vom găsi soluţii economice fireşti pentru dezvoltarea ţării.

Vom fi însă cu toleranţă zero faţă de manifestările de xenofobism, antisemitism şi rasism faţă de acele partide de stânga liberal progresiste globaliste, demascând adevăratele lor intenţii.

Prin pieţele oraşelor, în magazine, pe străzi, în parcuri, la televiziuni, pe Facebook nu ne vom opri să demascăm pe acei impostori.

Să demonstrăm că lucrăm doar în slujba cetăţenilor, să arătăm umanitate, credinţă, dar mai presus de toate să transmitem încrederea şi speranţa într-un viitor mai bun!

Cândva, românii se uitau la Uniunea Europeană şi la ţările care o alcătuiau ca la un exemplu de zonă în care drepturile şi libertăţile omului erau respectate cu sfinţenie. După 15 ani de la aderarea României la UE, observăm cu îngrijorare că aceste drepturi statornicite cu atâta mândrie de către părinţii fondatori nu mai sunt respectate, ci, dimpotrivă, sunt încălcate în mod gradual.

Suntem alături de celelalte partide europene suveraniste (Frateli d'Italia, Piss, Fides etc.) şi de conducătorii acestora în lupta lor pentru o Europă a naţiunilor, creştine pentru o Europă a oamenilor liberi nu una a nivelărilor şi uniformizărilor ideologice de tip globalist în care identitatea naţională nu mai este recunoscută.

Domnul Adrian Alda:

"Susţinerea reală a învăţământului agricol se va concretiza prin întărirea acestui domeniu strategic"

În ultimii ani, tot mai mulţi fermieri români s-au plâns că nu au angajaţi. Foarte puţini dintre absolvenţii liceelor de profil vor cu adevărat să muncească pământul, deşi salariile din agricultură au devenit comparative cu cele din statele din vestul Europei, graţie deciziilor luate de conducerile PSD ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe de o parte, liceele agricole au înregistrat cele mai multe tăieri de clase şi locuri şi din pricina scăderii numărului total de elevi, începând cu anul 2020, iar pe de altă parte, a fost perpetuată confuzia dintre liceele agricole şi şcolile profesionale. Dacă primele dau ca absolvenţi tehnicieni şi tehnologi, cu nivelul 4 de pregătire şi cu bacalaureat, din băncile şcolilor profesionale rezultă muncitori calificaţi, cu nivelul 3 de pregătire şi strict cu o diplomă de calificare. Liceele sunt adevăratele pepiniere de specialişti, fermieri şi viitori studenţi în domenii precum agronomia, medicina veterinară, tehnologiile de maşini, ecologia, serviciile de agroturism şi industrie alimentară. Toţi aceştia vor contribui la reducerea importurilor de fructe şi legume de calitate mai puţin conformă sau discutabilă, în favoarea produselor autohtone, în următorii ani.

Aşadar, decizia ministrului Petre Daea de includere a finanţării pentru cele 57 de licee agricole în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care va atrage fonduri în valoare de 43,6 milioane euro, va însemna şi creşterea reputaţiei educaţiei agricole atât în rândul elevilor, cât şi în rândul partenerilor privaţi, precum şi îmbunătăţirea metodelor de predare, conectarea cu mediul de business, activităţi extraşcolare sau soluţiile de e-learning. Bineînţeles că acordarea celor aproximativ 700.000 de euro fiecărei unităţi de învăţământ de profil va presupune şi demararea unor discuţii cu toate aceste instituţii pentru a determina care sunt necesităţile lor şi principalele probleme ce trebuie rezolvate.

Această deschidere către dialog, manifestată de conducerea PSD a MADR, trebuie apreciată şi pentru că, spre exemplu, anul trecut, la nivel european, tendinţa în ceea ce priveşte liceele tehnologice şi agricole a constituit-o axarea pe învăţarea la locul de muncă, numită work-based learning. Numai că, în România, elevii care frecventează aceste unităţi de învăţământ au beneficiat în mică măsură de asemenea soluţii. Conform unui studiu dat publicităţii în luna februarie 2021 de Centrul Român de Politici Europene, CRPE, care a vizat 49 de licee tehnologice, în respectivul an şcolar au fost încheiate 506 contracte de parteneriat pentru practica elevilor în învățământul profesional şi în învățământul dual din domeniul agricol. Altfel spus, dintr-un calcul simplu, rezultă, în baza celor 506 parteneriate, pentru peste opt mii de elevi, o medie de 16 elevi la un operator economic. Dar sunt şi situaţii în care acest raport poate ajunge chiar până la o medie de peste 50 de elevi la un operator economic, spre exemplu în cazul unor calificări precum cea de apicultor sericicultor.

Unul din trei licee agricole evaluează oportunitățile de practică de specialitate la agenții economici ca fiind insuficiente sau chiar aproape inexistente. Numărul parteneriatelor acoperă, în cazul acestora, cel mult jumătate din necesarul de stagii la toate calificările. Avantajul deprinderilor directe la agentul economic este racordarea elevilor la piața muncii, atât în ceea ce privește pregătirea profesională, cât și ușurința găsirii unui loc de muncă.

În plus, MADR a precizat că de investiţii consistente vor beneficia şi clădirile acestor unităţi de învăţământ, pentru eficientizare energetică, ceea ce presupune refacerea cantinelor, a internatelor şcolare, dotarea laboratoarelor şi atelierelor de specialitate. De asemenea, achiziţionarea de softuri şi simulatoare este o altă investiţie care le-ar permite elevilor să vadă cum se conduc diverse utilaje agricole.
Sunt convins că, prin intermediul acestor noi investiţii, liceele agricole vor fi reinventate şi retehnologizate, aduse la acelaşi nivel cu liceele de profil din alte state ale Uniunii Europene, deci vor suscita din nou interesul multor elevi.

Subliniez că investiţiile în modernizarea învăţământului profesional şi agricol sunt vitale pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, la fel şi pregătirea fermierilor ce vor activa în domeniul agricol.

În acest context, vă reamintesc că, la începutul acestei veri, conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a stabilit şi un parteneriat împreună cu Ministerul Educaţiei pentru tutela comună asupra liceelor agricole. Prin acest acord necesar unei mai strânse colaborări, precum şi coordonări, tot mai mulţi specialişti îşi vor aduce aportul la dezvoltarea şi construcţia unei agriculturi moderne şi performante.

În concluzie, noi, social democraţii, confirmăm prin fapte clare că ne îndeplinim toate promisiunile şi creăm premise de progres real pe toate palierele acestui domeniu strategic de activitate pentru România!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"83 ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Ucraina este într-o poziţie mai bună decât cea a Poloniei în 1939. Occidentul sprijină Ucraina cu armament, fonduri, logistică şi expertiză militară, pe când Polonia nu a avut parte de ele la momentul invaziei naziste"

Acum 83 de ani, în 1939, era declanşat cel de-Al Doilea Război Mondial, prin atacul Germaniei asupra Poloniei. A fost cel mai devastator război din istorie, cu cele mai multe victime în rândul civililor şi soldaţilor. S-a scris enorm despre acest război.

Dar ce rămâne după o astfel de experienţă traumatizantă a omenirii este nevoia de a înţelege că libertatea şi pacea nu sunt drepturi câştigate permanente, ci în fiecare zi trebuie să luptăm pentru ele. Situaţia de astăzi poate fi parţial comparată cu situaţia din septembrie 1939.

Ucraina este într-o poziţie mai bună decât cea a Poloniei în 1939. Occidentul sprijină Ucraina cu armament, fonduri, logistică şi expertiză militară, pe când Polonia nu a avut parte de ele la momentul invaziei naziste.

Ucraina este ameninţată doar de Rusia, pe când Polonia a fost împărţită între Hitler şi Stalin. Însă sunt şi asemănări care ar trebui să ne îngrijoreze.

În perioada interbelică au fost suficiente voci care cereau ca Hitler să nu fie iritat inutil şi în acest fel să fie evitat războiul. Dar un monstru ca Hitler se folosea exact de aceste aşa-zise slăbiciuni ale oamenilor politici şi ale societăţilor care nu îşi doreau războiul, el miza că îi vor fi satisfăcute toate mofturile teritoriale şi militare doar pentru că celelalte ţări occidentale evitau o nouă confruntare sângeroasă.

Astăzi ştim lecţiile istoriei şi de aceea ne e clar că Vladimir Putin i-a luat locul lui Hitler, aproape că îi copiază mişcările. Cum au venit la putere, şi unul şi celălalt au început să investească semnificativ în propriile armate şi în echiparea acestora. Accentele pe propagandă şi forţă, dispreţul faţă de societăţile liberale şi democratice occidentale, agresivitate excesivă şi minciuni pe bandă rulantă în diplomaţie, diversiuni şi provocări în teritorii considerate ale lor - toate acestea sunt caracteristice ambilor dictatori.

Ne amintim că şi atunci au existat astfel de poziţii care considerau că, dacă sunt satisfăcute cerinţele lui Hitler, se va prezerva pacea. Ideea nu este în sine greşită, dar eroarea este să considerăm că indivizi ca Hitler sau Putin sunt persoane rezonabile, care să creadă într-un dialog şi să respecte nişte angajamente. Din păcate, nu a fost cazul la Hitler, nu este cazul nici la Putin.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Protejăm moştenirea politică a lui Mihail Kogălniceanu! Protejăm identitatea românească!"

În urmă cu 205 ani, în data de 6 septembrie 1817, s-a născut Mihail Kogălniceanu, un influent om politic liberal şi un militant pentru drepturile omului.

Kogălniceanu şi-a dedicat activitatea publică idealurilor unioniste. A înfiinţat Ziarul "Steaua Dunării", a fost printre fondatorii Societăţii Unirea şi a fost unul dintre membrii cei mai activi ai Comitetului Central al Unirii de la Iaşi. În Divanul ad-hoc al Moldovei, Kogălniceanu a fost deputat de Dorohoi. În cadrul şedinţelor Divanului, a fost unul dintre cei mai fervenţi unionişti.

Pe 5 ianuarie 1859, în şedinţa istorică a Adunării Elective din Moldova, Mihail Kogălniceanu a pledat pentru alegerea ca domnitor a colonelului Alexandru Ioan Cuza, decizie care a dus la Unirea Principatelor Române.

Din postura de prim-ministru, Kogălniceanu a iniţiat reforme importante precum secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară şi legea electorală, reuşind astfel să-şi pună amprenta asupra modului de funcţionare al statului modern român.

Mihail Kogălniceanu a crezut într-un sistem de justiţie onest, care să pună cetăţenii în prim-plan. Prin reorganizarea justiţiei din mandatul acestuia de prim-ministru, au luat fiinţă judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi şi Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţa de recurs.

A fost liderul grupării politice liberale moderate şi a făcut parte din rândurile politicienilor care au crezut în necesitatea unui mare partid liberal român. A fost unul dintre fondatorii PNL, alături de alţi patrioţi precum Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti.

A fost unul dintre cei mai progresişti lideri politici români, militând neîncetat pentru dezrobirea romilor şi emanciparea ţăranilor.

A reprezentat cu demnitate România la nivel internaţional. Din postura de preşedinte al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, sunt mândru că pot să duc mai departe misiunea şi moştenirea lui Mihail Kogălniceanu, primul trimis oficial român la Paris.

A fost un demn reprezentant al elitei intelectuale româneşti, fiind membru al Secţiunii Istorice din cadrul Academiei Române. Între anii 1887 şi 1889, a fost preşedinte al Academiei Române.

Suntem datori să ducem mai departe moştenirea politică a lui Mihail Kogălniceanu. Noile generaţii au nevoie de repere, iar marele om politic liberal reprezintă un model de patriotism, demnitate şi curaj.

Promovăm valorile liberale! Protejăm identitatea românească!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Apel public pentru retragerea Legilor educaţiei şi organizarea unui proces real de consultare privind reforma sistemului educaţional din România"

A început un alt an şcolar şi mult promisa "România educată" a rămas doar un proiect pe hârtie. Pentru mulţi dintre copiii României, educaţia înseamnă aceleaşi şcoli nemodernizate, toalete în curte fără condiţiile minime de igienă sau lipsa manualelor şi a dotărilor materiale. La opt ani de când preşedintele Klaus Iohannis şi PNL promiteau o "Românie Educată", ministrul educaţiei propune un pachet de legi prin care se doreşte politizarea sistemului educaţional şi salvarea plagiatorilor din educaţie, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, cel care şi-a plagiat teza de doctorat.

Aşa-zisa reformă a ministrului educaţiei, Sorin Câmpeanu, este de fapt dovada incompetenţei fără margini a acestui Guvern. Domnul Câmpeanu doreşte cu ardoare să intre în istorie ca fiind cel care a pus pe butuci educaţia din România.

În ţara în care analfabetismul funcţional este la cote alarmant de mari, Guvernul PNL-PSD doreşte să desfiinţeze şcoli. Câteva sute până la câteva mii de structuri de învăţământ mici ar putea fi desfiinţate pentru că au un număr prea mic de elevi, luându-se astfel dreptul fundamental la educaţie acelor copii.

"Cel care deschide o şcoală închide o temniţă" - sunt cuvintele dintr-un citat celebru al lui Victor Hugo, pe care nu vrem să ni-l imaginăm din perspectiva reformei ministrului Sorin Câmpeanu. În noua Lege a educaţiei, propusă de ministrul PNL, "structurile de învăţământ fără personalitate juridică pot funcţiona cu efective de minimum 40 de elevi şi preşcolari sau 10 preşcolari". În judeţul Alba, spre exemplu, sunt circa 100 de astfel de structuri de învăţământ care nu se încadrează în aceste condiţii minimale. Ce sunt acestea? Sunt şcolile mici din zonele rurale, majoritatea în comunităţi sărace şi izolate. Sunt singura luminiţă care încă mai licăre pentru copiii din acele comunităţi şi sunt unul dintre motivele care încă îi mai ţine pe acei copii în bănci. "România educată" a domnilor Iohannis, Ciucă, Câmpeanu şi Ciolacu este campioană în Uniunea Europeană la abandonul şcolar. În medie, în fiecare an, unul din cinci copii din mediul rural abandonează şcoala.

Cu toate acestea, domnul ministru Câmpeanu, dascăl la bază, a decis să desfiinţeze şcoli. Fiecare şcoală desfiinţată condamnă întreaga comunitate şi acutizează depopularea, sărăcia şi izolarea.

Aceasta este "România educată" pe care o clamează PNL şi domnul Iohannis, o ţară care pune lacătul pe şcoli şi împinge copiii la abandon şcolar. România Educată, aşa-zisul mare proiect prezidenţial, a rămas doar o broşurică frumos colorată, în rest doar vorbe, fără conţinut, măsuri haotice, incompetenţă şi un ministru corigent la capitolul educaţie.

De la tribuna Parlamentului României, solicit public Guvernului şi ministrului educaţiei să retragă noile Legi ale educaţiei şi să înceapă un proces de consultare şi dezbatere serios privind reforma şi viitorul educaţiei din România. Nu aveţi dreptul să vă bateţi joc de viitorul copiilor noştri!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"USL 2.0 accentuează pe zi ce trece criza energetică"

Actuala coaliţie de guvernare pare în pană totală de idei sau putinţă atunci când vine vorba despre gestionarea eficientă a crizei din energie pe care o traversăm de ceva vreme. În căutarea unor soluţii miraculoase, această guvernare pare că evită, aproape intenţionat, orice măsură de pe urma căreia ar beneficia românii, cei în slujba cărora se presupune că sunt. Încă din luna februarie am depus, alături de colegii mei parlamentari din Forţa Dreptei, o iniţiativă legislativă privind reducerea TVA pentru livrarea de gaze naturale, electricitate şi energie termică la 5%. Din păcate, coaliţia USL 2.0 nici nu a dorit să audă de acest lucru, însă Guvernul Spaniei doar ce ne-a dat dreptate, a redus TVA la gaze la 5%, de la 21%, începând cu luna octombrie, pentru cetăţenii săi.

Guvernul României ţine cu dinţii de taxele pe care le încasează din energie, iar USL 2.0 a decis să menţină o schemă de ajutor prin care statul s-a îndatorat cu zeci de miliarde de lei furnizorilor de energie. Mai mult, "schema Virgil Popescu" a fost modificată începând cu 1 septembrie, în dezavantajul consumatorilor. Astfel, consumatorii casnici care vor beneficia de compensare vor fi cei care se încadrează într-un consum de până la 255 kWh pe lună, faţă de 300 kWh pe lună. Preţul de un leu/kWh stabilit pentru consumatorii noncasnici este valabil acum pentru 85% din consumul mediu lunar, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, al operatorilor economici din domeniul industriei alimentare şi al instituţiilor publice. De menţionat este că această măsură nu este destinată spitalelor, şcolilor şi centrelor de asistenţă socială. Adică, se reduce sprijinul acordat tot cu 15%.

Ce se va întâmpla cu restul consumatorilor noncasnici? Chiar nimănui din Guvern nu îi mai pasă de români? Guvernul României, în incompetenţa sa, a reuşit prin intermediul ministrului Virgil Popescu să raţionalizeze consumul de gaze. Ca să se înţeleagă şi mai bine, consumatorii români sunt obligaţi să reducă acest consum, deşi Uniunea Europeană vorbeşte despre o reducere voluntară a consumului, nu impusă prin diferite scheme inventate în cabinetul lui Popescu.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Pensiile pe bază de contributivitate - soluţia PNL"

Epopeea pensiilor speciale reprezintă un subiect care trebuie încheiat cât mai repede cu putinţă, odată pentru totdeauna. Noi, parlamentarii liberali, vom rămâne consecvenţi cu poziţia noastră pe acest subiect, şi anume, revenirea pensiilor la principiul contributivităţii. Este un principiu simplu şi de bun simţ, consacrat de Constituţia României, ca nimeni să nu fie mai presus de lege şi să aibă parte de beneficii acordate preferenţial.

Însă trebuie să facem o distincţie foarte clară între pensiile speciale şi pensiile ocupaţionale, pensiile de serviciu. Aici nu este vorba despre privilegii, vorbim despre drepturi fireşti care derivă din activitatea şi munca oamenilor din aceste sisteme, condiţiile în care muncesc în timpul vieţii active, obligaţiile pe care le au faţă de ţară în urma jurământului depus, constrângerile care vin la pachet cu profesia şi misiunea lor.

Pensiile militare de stat nu se referă numai la militarii din Ministerul Apărării Naţionale, ci la toţi militarii, inclusiv cei din MAI - (jandarmi, pompieri etc.), precum şi personalul din cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Pază şi Protecţie, la poliţişti şi la poliţiştii de penitenciare. Motivul este simplu - îndatoririle legale ale militarilor faţă de ţară continuă şi după ce trec în rezervă, spre deosebire de oricare alte categorii de salariaţi.

Încă din februarie 2021, PNL a votat pentru desfiinţarea pensiilor speciale pentru parlamentari. Ceea ce trebuie avut în vedere, cu seriozitate, în privinţa eliminării pensiilor speciale, sunt deciziile Curţii Constituţionale. Un drept poate fi restrâns numai prin lege, ca emanaţie a Parlamentului, din acest motiv varianta ordonanţei de urgenţă este scoasă din calcul. Singura cale sănătoasă şi predictibilă este reforma sistemului de pensii prin PNRR, unul bazat pe contributivitate, în paralel cu o reformă a administraţiei publice.

Avem o datorie faţă de români, să închidem definitiv epopeea pensiilor speciale, iar de această promisiune ne vom ţine!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Este necesar un dialog prelungit pentru a avea cea mai bună formă a Legilor educaţiei!"

Legile educaţiei sunt extrem de importante pentru generaţiile viitoare. Tocmai de aceea trebuie să avem legi bune, care să asigure un învăţământ de calitate, credibil, modern, digitalizat, prietenos, care să vină în sprijinul elevilor şi să-i formeze pentru viaţă.

Noul pachet de legi trebuie construit în deplină transparenţă, în cadrul unui proces care să aducă la aceeaşi masă pe toţi cei implicaţi în sistemul de învăţământ. Legile nu trebuie făcute de o mână de oameni, mai ales când vine vorba despre educaţie.

Este destul de simplu să înţelegem că, aşa cum îi educăm pe copiii noştri, exact aşa se vor vedea schimbările la nivel de societate şi de ţară, în viitor.

Cum poţi crea viitorul unei naţiuni, dacă nu ai grijă de educaţia celor mai mici?

Consider că educaţia din România are nevoie de stabilitate şi de coerenţă în măsurile care vor fi întreprinse în perioada următoare. Orice schimbare nepotrivită poate să bulverseze cursul unor proiecte care au fost demarate. De aceea, este foarte important ca lucrurile să nu fie grăbite.

Un nou pachet de Legi ale Educaţiei este absolut necesar. Legea educaţiei, pe care o avem din 2011, are peste 100 de modificări, amendamente, completări, deja, putea să mai capete încă 20, 30, 50. Dar era un lucru benefic? În felul acesta nu am fi putut avea o abordare integrată, care să vizeze totul, de la preşcolari la gimnaziu şi liceu, cu aplecare şi spre zonele dezavantajate. Până la urmă, un pachet de legi asta înseamnă, revizitarea şi reorganizarea tuturor aspectelor, să poţi corela elementele între ele.

Totuşi, în urma dezbaterii pe care am organizat-o la Piatra-Neamţ cu privire la aceste legi, una dintre solicitările celor prezenţi a fost să nu ne grăbim cu ele şi să ascultăm toate părţile implicate în sistemul de învăţământ.

Pornind de la discuţiile avute cu cadrele didactice, cu părinţii, dar şi cu elevii prezenţi la întâlnirea de la Piatra-Neamţ, dar şi având în vedere multiplele controverse apărute în spaţiul public cu privire la aceste legi, consider că este necesar să prelungim perioada de dezbatere, astfel încât să avem legi ale educaţiei bune, care să fie în interesul tinerilor şi al tuturor din sistem.

Aceasta este propunerea mea către ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, dar şi către cei implicaţi în realizarea acestor legi.

Educaţia trebuie să fie prioritatea oricui, însă când vorbim despre o schimbare substanţială în acest domeniu, trebuie să avem o analiză aprofundată şi o consultare a cât mai multor persoane care sunt vizate de aceste modificări.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Propunerea PSD de creştere a salariului minim la nivelul de 3.000 de lei"

În ultimele zile, în spaţiul public au apărut mai multe obiecţii cu privire la propunerea PSD de creştere a salariului minim la nivelul de 3.000 de lei. Una dintre obiecţii, total neserioasă, pe care au formulat-o mai mulţi analişti, dar şi oameni politici a fost că o astfel de măsură nu are o fundamentare bugetară şi că va presupune un efort financiar pe care bugetul de stat nu şi-l permite în acest moment.

Această acuzaţie este atât de aberantă, încât îi descalifică definitiv pe cei care au formulat-o. Creşterea salariului minim nu este o cheltuială din partea bugetului de stat. Dimpotrivă, creşterea salariului minim reprezintă o sursă importantă de venituri suplimentare, reprezentate de contribuţiile sociale şi de impozitul pe venit aferente sumelor primite în plus de angajaţi. Deci, sunt bani în plus la buget, nu în minus cum sugerau alţii.

Am văzut însă şi obiecţii care spuneau că această majorare se face cu efortul companiilor şi că PSD ar fi darnic cu banii antreprenorilor. S-a mai spus că măsura va afecta întreprinderile mici şi mijlocii ca urmare a creşterii costurilor cu forţa de muncă, în paralel cu creşterea facturilor la energie electrică şi gaze naturale. S-a solicitat ca această măsură să fie aplicată din primăvară când presiunea facturilor nu va mai fi la fel de mare.

Înainte de a răspunde acestor obiecţii aş vrea să menţionez aici că recent Parlamentul Germaniei a aprobat creşterea salariului minim cu începere de la 1 ianuarie 2023.

Fac această precizare pentru că România nu mai este deloc un spaţiu izolat pe piaţa muncii. Ne plângem de exodul tinerilor care pleacă la muncă în străinătate, dar, când vine vorba să mărim salariul minim, suntem acuzaţi că afectăm IMM-urile.

Eu zic că, dacă nu ne uităm şi la ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, pe fondul inflaţiei globale, riscăm ca până la primăvară IMM-urile să rămână fără forţa de muncă de care au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea.

Deci, dincolo de principiul echităţii care trebuie aplicat inclusiv în mediul privat, astfel încât salariile să fie majorate măcar proporţional cu rata inflaţiei, această măsură a creşterii salariului minim are ca obiectiv şi menţinerea forţei de muncă de care avem nevoie pentru a susţine economia naţională.

În plus, aşa cum spuneam, avem o inflaţie galopantă, cu creşteri mari de preţuri care erodează puterea de cumpărare a cetăţenilor. Firmele îşi vând produsele şi serviciile la preţuri semnificativ mai mari decât anul trecut. Deci e firesc ca si angajaţii să aibă salariile majorate.

Şi în acest caz, nu e vorba doar despre echitate, care desigur este foarte importantă, dar nu e singurul motiv pentru care trebuie să determinăm o creştere a salariilor.

Doar prin astfel de creşteri de venituri ale populaţiei se poate susţine oferta IMM-urilor şi a celorlalte companii din economia naţională. Dacă salariile stau pe loc, iar preţurile se duc la cer, la un moment dat nu va mai fi nimeni dispus să cumpere produsele şi serviciile companiilor. Aşadar, creşterea salariului minim, care implică în primul rând majorări de venituri la angajaţii din mediul privat, va susţine oferta IMM-urilor şi le vor ajuta să îşi poată vinde produsele şi serviciile pe piaţa din România.

În ceea ce priveşte suprapunerea acestei majorări a salariului minim cu creşterea facturilor pe timpul iernii, aş vrea să reamintesc aici Ordonanţa de urgenţă care tocmai a fost adoptată de Guvern la 1 septembrie şi care acordă un ajutor IMM-urilor pentru plata facturilor, cu o compensare a 85% din energia consumată. Deci, IMM-urile sunt sprijinite să treacă această iarnă, din perspectiva costurilor cu energia electrică.

Aşadar, cred că atunci când privim această majorare a salariului minim, nu trebuie să ne uităm doar la avantajele salariaţilor din mediul privat, care desigur sunt cele mai importante când vorbim de creşteri salariale. Trebuie însă să ne uităm şi la avantajele companiilor, care îşi păstrează astfel forţa de muncă şi care îşi pot vinde produsele şi serviciile pe o piaţă afectată de inflaţie.

De aceea, cred că propunerea PSD de majorare a salariului minim nu este doar o măsură bună pentru angajaţii din mediul privat, ci şi o măsură necesară pentru economia naţională.

Domnul Vasile Cîtea:

"Priorităţile Partidului Social Democrat"

În şedinţa Consiliul Politic Naţional, PSD a hotărât propunerea unui pachet de măsuri sociale pentru români. Astfel, priorităţile noastre pentru această sesiune constau în pachetul Legilor educaţiei, modificarea Legilor justiţiei, legile securităţii şi compensarea preţului la energie.

Printre aceste măsuri se numără plafonarea preţurilor pentru energia electrică pe care o consumă şcolile, spitalele sau grădiniţele, aceste cheltuieli fiind deja greu de suportat de autorităţile locale.

Pentru că suntem la început de an şcolar, ne gândim şi la o mai bună recompensare a performanţelor deosebite pe care elevii şi profesorii le au, având cadre didactice şi elevi care ne fac cinste în toată lumea. Astfel, PSD propune premii de 5.000, 8.000 şi 10.000 de euro pentru elevii care obţin medalii de bronz, argint şi aur la olimpiadele internaţionale. Pentru profesori, premiile propuse sunt de 2.500, 4.000 şi 5.000 de euro în funcţie de medalia obţinută de elev.

În plus, ne mai propunem şi să modernizăm infrastructura rutieră şi feroviară din România prin diferite proiecte care au fost semnate sau care sunt în curs de semnare, printre care: începerea din 2023 a construcţiei loturilor autostrăzii A7 şi semnarea de contracte pentru construcţia unor secţiuni din autostrada A8.

PSD este optimist cu privire la viitorul românilor!

Doamna Cristina Burciu:

"Rolul României în zona Mării Negre, esenţial din punctul de vedere al securităţii regionale"

Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă lucrează la implementarea şi dezvoltarea unui concept de apărare şi securitate consolidat al ţării noastre, precum şi la întărirea rolului României în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, al Uniunii Europene şi creşterea rolului de pivot de securitate în regiunea Mării Negre.

În spiritul realizării acestui deziderat, poziţionarea noastră concludentă şi fără echivoc, în contextul evoluţiilor geopolitice fără precedent în istoria postbelică, devine extrem de importantă.

Răspunsul comunităţii europene şi euroatlantice la pandemia de COVID-19 a avut multe părţi pozitive, una dintre acestea fiind scoaterea la suprafaţă a solidarităţii comunităţii euroatlantice, dar şi capacitatea de rezilienţă a acesteia. Din păcate, în locul mult aşteptatei liniştiri a spiritelor şi naţiunilor, a revenit în actualitatea europeană tema războiului, agresiunea militară fără precedent a Federaţiei Ruse în Ucraina reprezentând, fără îndoială, un afront şi o ameninţare directă la adresa sistemului internaţional, bazat pe reguli stricte şi pe principii clare, cel puţin dacă ne referim la uciderea civililor nevinovaţi.

Toate acestea obligă România să-şi regândească nu doar modalităţile de acţiune, ci şi resursele, viziunea şi capacitatea de poziţionare.

Predictibilitatea existentă până la începutul războiului din ţara vecină a dat peste cap noţiunea unei Europe sigure, cu state intangibile, iar viitorul se prefigurează mai incert decât ne-am fi putut imagina în urmă cu doar câţiva ani. Crizele multiple, suprapuse şi interdependente pe care le parcurgem astăzi afectează toate guvernele, iar Executivul nostru a fost nevoit să se adapteze din mers noilor provocări, mai ales pe segmentul de securitate naţională.

În aceste noi reaşezări de forţe, Guvernul Nicolae Ciucă acţionează constant pentru dinamizarea conceptului capacităţii deciziei politice în regim de criză, mizând evident pe puterea de mobilizare în serviciul binelui şi a valorilor pe care le împărtăşim în spaţiul euroatlantic, acesta fiind un test de rezilienţă cu şanse mari de reuşită. Iată de ce România s-a raliat deciziilor luate în ultima perioadă de Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică, demonstrându-şi astfel, prin fapte, buna funcţionare a capacităţilor noastre de coeziune şi de apărare a valorilor universale.

România nu este doar beneficiară, ci şi contributoare, vizibilă şi implicată, a măsurilor de răspuns şi reasigurare luate în ultimul timp de NATO, de SUA ca partener strategic, de UE şi de ceilalţi parteneri ai noştri globali, ca răspuns la invazia militară a Federaţiei Ruse în Ucraina.

Ponderea noastră geopolitică şi caracterul strategic indispensabil ale zonei Mării Negre constituie o realitate indiscutabilă. Marea Neagră a fost declarată zonă de interes strategic, în cadrul recentului summit NATO de la Madrid, ce oferă noi perspective României şi calibrării poziţiei acesteia în spaţiul european.

În acest context, faptul că securitatea Mării Negre este primordială pentru Alianţă, ca parte integrantă a securităţii euroatlantice, constituie motive serioase pentru reconsolidarea capacităţilor de apărare şi descurajare în regiune, România jucând un rol esenţial în noua configuraţie.

Domnul Dumitru Rujan:

"A început şcoala pentru o generaţie care ne dă încredere în viitorul României!"

Cu deosebită emoţie, ca la fiecare început de an şcolar, curţile unităţilor de învăţământ s-au umplut de copii nerăbdători de cunoaştere şi de părinţi încrezători în viitorul acestei naţiuni. Nu cred că putem trece cu vederea că această generaţie de copii ne-au adus în anul 2022 surprize deosebit de plăcute, o generaţie care a performat, cu resurse puţine, la nivel internaţional şi a obţinut zeci de medalii la cele mai dificile olimpiade de matematică, informatică, chimie, fizică şi alte discipline, o generaţie care, deşi nu are o infrastructură adecvată, performează în sport la cele mai înalte competiţii europene şi mondiale, obţinând medalii şi recorduri mondiale la înot, canotaj, tenis şi alte sporturi, o generaţie care inovează de pe băncile şcolii, reuşind să creeze sateliţi artificiali, software şi roboţi, cu nimic mai prejos decât cele create marile corporaţii din domeniul comunicaţiilor. Este o generaţie de copii care ne surprinde în fiecare zi şi care ne demonstrează că viitorul României va fi pe mâini bune.

Partidul Naţional Liberal şi-a asumat, alături de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, implementarea Proiectului "România Educată". Ştim cu toţii că acest proiect de reformă structurală implică, pe de o parte, investiţii masive în infrastructura şcolară, iar pe de altă parte un nou cadru legislativ, modern, centrat pe elev.

În privinţa infrastructurii şcolare, Guvernul şi administraţiile locale vor beneficia de investiţii la nivelul miliardelor de euro, în special din fonduri externe nerambursabile. Aşadar, există toate condiţiile pentru ca elevii, indiferent dacă studiază într-o şcoală de la oraş sau din mediul urban, să aibă asigurate toate condiţiile necesare. De asemenea, în ceea ce priveşte modernizarea cadrului legislativ, Partidul Naţional Liberal şi-a asumat ca prioritate legislativă susţinerea în Parlament a pachetului de legi privind sistemul educaţional din România. Şcoala românească are nevoie de sprijin, iar Guvernul condus de Nicolae Ciucă a demonstrat că educaţia a devenit, pentru prima dată în ultimele decenii, o adevărată prioritate naţională.

Domnul Ervin Molnar:

"Europa trebuie să fie unită în faţa şantajului rusesc!"

Încă de la debutul războiului ilegitim şi ilegal împotriva Ucrainei, Federaţia Rusă a folosit constant moneda gazului, prin Gazprom, pentru a şantaja Uniunea Europeană şi a lovi în coeziunea statelor membre. Acest şantaj a mers atât de departe, încât, la nivel european, s-a ajuns să fie considerată ca necesară schimbarea modelului actual de piaţă a energiei electrice din Europa, mergându-se pe asumpţia că Gazprom ar juca după regulile pieţei, nu după ordinele Kremlinului.

România, în comparaţie cu celelalte state europene, a beneficiat întotdeauna de o arhitectură energetică diversificată şi s-a prezentat, cât de mult a putut, ca un stat închis ermetic în faţa penetrării influenţei ruseşti în acest segment strategic. Cu toate acestea, fricţiunile provocate de ruşi prin politica agresivă privind aprovizionarea cu gaz a Europei ne afectează şi pe noi. Astăzi este semănată panică în rândul cetăţenilor europeni prin anunţul Kremlinului că va sista total şi abrupt livrările cu gaz către Europa până la ridicarea sancţiunilor, ceea ce se preconizează a fi pe un termen nedefinit. Trebuie să avem în vedere că acest lucru este mai mult sau mai puţin improbabil.

În primul rând, Europa a devenit, cu fiecare zi de la începutul invaziei, din ce în ce mai rezilientă în privinţa securităţii energetice, aproximativ 20% dependenţă la momentul actual de gazul rusesc. În privinţa României, la nivelul lunii septembrie, se estimează un procent de 80% rezerve de gaz în stocurile sale.

În al doilea rând, Gazprom (a se înţelege Rusia) este mult mai dependentă de livrările către Europa, această piaţă reprezentând 70% din exporturile companiei, iar "debuşeul" asiatic (China) mai puţin de 10% din exporturile către Europa.

Al treilea argument, pentru care nu ar trebui să ne înspăimânte anunţul sistării complete a furnizării cu gaz rusesc, este capacitatea limitată în privinţa flexibilităţii producţiei de gaz. Pe lângă nevoia de a consuma, exporta sau stoca gazul, şi surplusul de 60 mld/mc pe care estimează că Rusia îl are în acest moment, un aspect foarte important este costul mare pentru sistarea exploatării gazului. Fiecare punct de extracţie, indiferent de perioada sistării, necesită sigilare cu ciment şi monitorizare atentă. Evident, nu trebuie să ne gândim că Rusia sau Putin acţionează raţional, putând să ne aşteptăm la orice scenariu.

Tocmai pentru a ne proteja şi mai mult de viitoarele şantaje cu "arma" gazului, este necesară o decuplare a preţului gazului natural de preţul energiei electrice pentru că un gaz scump va conduce mereu la o energie electrică scumpă, lucru ce afectează toată piaţa. România, prin vocea ministrului liberal Virgil Popescu, susţine această direcţie de acţiune. Trebuie să luăm cele mai pertinente decizii într-o situaţie dificilă pentru întreaga Europă, fiind uniţi în faţa acestei agresiuni ruseşti fără precedent!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL este un aliat onest al pensionarilor români"

Partidul Naţional Liberal va fi întotdeauna principalul partid de pe scena politică românească care va susţine creşterea veniturilor românilor într-un mod sustenabil. Perioada grea pe care o traversăm - inflaţie, facturi la energie, preţurile la carburant - a afectat semnificativ puterea de cumpărare a românilor, iar acest lucru trebuie să aibă parte de remedieri.

De când a intrat la guvernare şi a deţinut portofoliul Muncii, PNL a crescut pensiile, în ciuda situaţiei economice dificile. La 1 septembrie 2020, punctul de pensie a crescut cu 14%, de la 1.265 lei la 1.442 lei, cu acelaşi procent crescând atunci şi indemnizaţia minimă socială pentru pensionari, de la 704 lei la 800 lei. A fost o creştere făcută responsabil, deşi procentul prevăzut în Legea nr. 127/2019 era de 40%, până la 1.775 lei.

În 2019, cadrul economic era mult mai permisiv decât cel din 2020, din perioada pandemiei. Cu toate acestea, Guvernul PNL a reuşit să găsească resursele bugetare necesare pentru a se ţine de promisiuni. Indexarea pensiilor cu rata inflaţiei va fi cuprinsă în bugetul consolidat pe 2023, fiind una dintre cheltuielile care au prioritate. Am speranţa că actualul ministru al finanţelor are de gând să respecte legea şi deciziile coaliţiei aflate în prezent la guvernare, şi va găsi resursele necesare şi sustenabile pentru următoarele creşteri de pensii.

Preşedintele partidului, prim-ministrul Nicolae Ciucă, a anunţat planul Cabinetului pe care îl conduce de a creşte plafonul de impozitare a pensiilor, de la 2000 de lei la 3000 de lei. Prin această creştere a plafonului, pensionarii al căror venit se situează în intervalul 2.000-3.000 lei vor beneficia de o majorare. La momentul actual, se estimează aproximativ un milion de beneficiari.

PNL demonstrează astfel, încă o dată, faptul că guvernează într-un mod raţional şi onest, în beneficiul economiei României şi al cetăţeanului român. Populismul practicat de ceilalţi actori de pe scena noastră politică, nu face decât să dăuneze bunului-mers al ţării, creând diviziuni în societatea românească. Promisiunile deşarte, amăgirile şi deciziile luate din pix, lipsite de predictibilitate şi sustenabilitate, au făcut mult prea mult rău până acum, ca să mai poată fi tolerate, în special în situaţia actuală.

Responsabilitatea politică presupune ca atunci când te afli la guvernare, România să fie administrată cu adevărat responsabil şi nu într-un mod populist, iar modificările fiscale şi creşterile de venituri să fie făcute numai în conformitate cu indicatorii economici obiectivi, precum şi în constant dialog cu mediul de afaceri şi sindicate. PNL numai pe acest parcurs va merge!

Domnul George Şişcu:

"Orice derapaj economic ne va costa pe termen lung!"

Odată cu venirea toamnei, creşte abrupt temperatura politică. Chiar dacă alegerile sunt departe, unii colegi din Parlament încearcă să iasă în faţă cu orice preţ, prin mesaje populiste şi promisiuni care nu au nici o acoperire.

PNL rămâne fidel principiilor sale şi îşi vede în mod responsabil de guvernare. Nu vrem să folosim actualul context extern dificil pentru a arunca vina asupra colegilor noştri de coaliţie. Ne-am fi dorit ca şi partenerii noştri să procedeze la fel şi să nu guverneze doar cu ochii la sondaje. Este important să spunem adevărul, să fim sinceri cu oamenii, pentru că altfel nu vom depăşi această perioadă. Orice derapaj ne va costa scump din punct de vedere economic.

Nu avem alegeri în viitorul apropiat, nu văd de ce alţii se comportă ca şi cum am fi intrat deja în campania electorală.

PNL nu va folosi cuvinte goale şi nu vom face promisiuni greu de realizat. Ne-am asumat această formulă de guvernare şi vrem să ducem lucrurile la capăt. Este uşor să arunci vina pe ceilalţi, dar ţara are nevoie de un guvern stabil pentru a trece iarna cu bine.

M-aş bucura dacă în următoarele săptămâni nu vom asista la un festival al demagogiei. Vedem ce se discută şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene şi care sunt acolo temerile privind costurile energiei sau chiar lipsa acesteia.

Este nevoie, aşadar, de măsuri calculate şi de responsabilitate din partea clasei politice.

Asta încearcă să facă PNL. Nu cu abordări populiste vrem să guvernăm această ţară, ci ne propunem să rămânem cu picioarele pe pământ şi să nu vindem oamenilor iluzii. Este mai înţelept ca partidele din coaliţia guvernamentală să convină mai întâi asupra unor măsuri sociale, apoi să le anunţe public.

Pentru PNL, mediul privat este esenţial. Avem nevoie de decizii înţelepte care să nu afecteze şi să dezechilibreze acest sector care a fost atât de încercat în vremea pandemiei. Orice firmă care se închide înseamnă mai puţine locuri de muncă şi mai puţini bani la buget. Nu permitem acest lucru şi nu vrem să punem în dificultate afacerile din România.

Dezvoltarea sănătoasă a României presupune firme puternice, dar înseamnă şi investiţii. Avem la dispoziţie fondurile din PNRR, vom avea de cheltuit alte zeci de miliarde de euro în cadrul exerciţiului financiar 2021-2027.

De noi depinde cum va arăta această ţară peste câţiva ani. Abordările de tip demagogic nu ne vor aduce autostrăzi, şcoli sau spitale noi. Este nevoie de seriozitate şi de responsabilitate. PNL a pornit pe acest drum şi nu va da înapoi!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Proiectele care vor contribui la îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protecţia mediului reprezintă o prioritate a Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic"

Am început o nouă sesiune parlamentară, una care se anunţă a fi extrem de complicată, pe parcursul căreia va trebui să luăm mai multe decizii importante pentru români.

Pe agenda Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor se află mai multe proiecte legislative care vor contribui la îmbunătăţirea legislaţiei din ţara noastră în privinţa protecţiei mediului.

În primul rând, este vorba despre Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe - acest proiect vizează instituirea unor măsuri care să conducă la creşterea numărului de clădiri renovate energetic cel puţin moderat. Totodată, se urmăreşte eficientizarea Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, prin introducerea în lista cheltuielilor eligibile a unor lucrări de intervenţie care să conducă la o renovare, cel puţin moderată, precum şi a cheltuielilor necesare elaborării documentaţiei tehnico-economice.

Tot din regimul impactului asupra mediului se încadrează şi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului - am avut pe acest subiect mai multe dezbateri cu reprezentanţi ai tuturor domeniilor vizate, în aşa fel încât să ajugem la forma cea mai bună. Proiectul vizează prevenirea şi reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic şi asupra sănătăţii umane, precum şi de a promova tranziţia la o economie circulară cu modele de afaceri, produse şi materiale inovatoare şi durabile

Proiectul de lege pe care, personal, îl consider ca fiind cel mai important, se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor. Proiectul vizează asigurarea unui înalt nivel de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei prin instituirea de măsuri de prevenire şi reducere a generării de deşeuri şi de gestionare eficientă a acestora, de reducere a efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor, de reducere a efectelor generale determinate de utilizarea resurselor şi de creştere a eficienţei utilizării acestora, ca elemente esentiale pentru asigurarea tranziţiei către o economie circulară. Mai exact, prin acest proiect de lege putem spune că apărărăm ţara de deşeuri.

Proiectul instituie o serie de reguli necesare care conduc la o mai bună stabilitate şi eficienţă legislativă. Gestionarea deşeurilor trebuie îmbunătăţită şi să urmărească gestionarea durabilă a materialelor pentru a proteja, a conserva şi a îmbunătăţi calitatea mediului. Modificările propuse sunt necesare pentru a avea o monitorizare mai eficace a progreselor înregistrate.

La fel ca şi până acum, alături de colegii din Comisie, vom avea o consultare aprofundată cu privire la fiecare proiect de lege, vom asculta toate propunerile venite de la cei vizaţi de modificările aduse legilor. Ne dorim să avem un cadru legislativ cât mai bun, coerent şi care să contribuie la asigurarea unui mediu curat şi sănătos pentru toţi românii.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Buget de 135 de milioane euro destinat medicilor de familie, din PNRR, pentru achiziţii de echipamente şi produse medicale"

România va derula mai multe obiective investiţionale în sănătate, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe Componentele C12 - Sănătate şi C7.I3 - Digitalizare. În conformitate cu actele normative emise în acest sens, coordonatorii de reforme şi investiţii sunt responsabili de îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor aferente, fiind recomandată utilizarea asistenţei tehnice furnizate de organizaţii şi instituţii internaţionale, respectiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca Mondială.

Conform anexelor de cost aprobate în cadrul PNRR, pentru componenta de asistenţă tehnică s-a prevăzut un buget total general de aproximativ 50 milioane de euro, care face parte din categoria "granturi nerambursabile", acordate României de Uniunea Europeană.

În urma consultărilor Ministerului Sănătăţii cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale partenere în PNRR, OMS şi-a asumat integral furnizarea de asistenţă tehnică pentru implementarea jaloanelor aferente Reformei 1, Reformei 3 şi Componentei 7. I3, fiind parafat un contract ferm în acest sens. Bugetul alocat asistenţei tehnice de specialitate pentru Reforma 1, Reforma 3 şi C7.I3 - Digitalizare este de 21,25 milioane de euro pentru perioada 2022-2026, reprezentând 42% din bugetul total disponibil pentru asistenţă tehnică.

În prezent, Ministerul Sănătăţii este în plină desfăşurare a procedurilor în vederea îndeplinirii tuturor condiţiilor specifice investiţiilor în infrastructura de sănătate, care revin în sarcina Agenţiei Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii Spitaliceşti - ANDIS, astfel încât acestea să fie realizate în conformitate cu prevederile privind asistenţa tehnică internaţională agreată prin PNRR.

Până acum, Ministerul Sănătăţii a aprobat deja trei studii de piaţă, pentru echipamentele şi produsele medicale aferente achiziţiilor centralizate, care se vor derula în cadrul Componentei 12 - Sănătate din PNRR. Primul dintre acestea este destinat cabinetelor medicilor de familie sau asocierilor de cabinete de asistenţă medicală primară, cu un buget de 135 milioane euro, a doua pentru centrele comunitare integrate, cu un buget de 12 milioane euro, iar al treilea cabinetelor de planificare familială, cu finanţare de aproximativ 8 milioane euro.

Studiile de piaţă au ca scop dotarea unitară la nivel naţional cu echipamente şi produse medicale, asigurarea transparenţei achiziţiilor centralizate şi o eficienţă sporită în utilizarea fondurilor alocate.

Sunt încrezătoare că realizarea acestor investiţii va creşte exponenţial calitatea serviciilor medicale oferite românilor şi vor îmbunătăţi accesul la asistenţa medicală primară a oamenilor care, până acum, beneficiau cu mare dificultate de aceste prestaţii indispensabile.

Doamna Alexandra Huţu:

"Creşterea investiţiilor în educaţie, acces echitabil al elevilor la învăţământ, susţinerea capitalului uman şi adaptarea programelor şcolare la piaţa muncii - priorităţi ale parlamentarilor şi miniştrilor social-democraţi"

În această săptămână a început un alt an şcolar pentru milioane de copii din întreaga ţară, motiv de bucurie şi de emoţii pentru cei mici, părinţi, bunici şi nu în ultimul rând pentru profesori. Pentru cei mai mulţi este o continuare a traseului educaţional, însă pentru cei din clasa zero şi grădiniţe este un nou drum.

Principala mea preocupare şi a colegilor de la PSD din judeţul nostru este ca toate şcolile din Botoşani să ofere condiţii civilizate şi de siguranţă atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Aici vorbim despre reabilitarea, modernizarea şi dotarea şcolilor, despre construcţia de noi unităţi de învăţământ, creşe, grădiniţe şi, nu în ultimul rând, despre asigurarea accesului la educaţie al tuturor copiilor.

Alături de colegii noştri din conducerea Consiliului Judeţean şi de aleşii noştri locali din Botoşani, am depus toate eforturile pentru a creşte nivelul investiţiilor în educaţie. Aşadar, în ultimul an au fost aprobate pentru finanţare şi se află în diverse stadii de execuţie construcţia mai multor creşe, grădiniţe, şcoli gimnaziale, precum şi alte zeci de proiecte pentru extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor de învăţământ din judeţul Botoşani.

În ceea ce priveşte investiţiile finalizate din domeniul educaţiei, în judeţul Botoşani au fost accesate atât programe naţionale şi europene, dar au fost utilizate inclusiv fonduri locale pentru construcţia de unităţi de învăţământ. În perioada 2017-2019, când PSD a fost la guvernare au fost construite de la zero 4 grădiniţe în 4 localităţi şi o şcoală gimnazială, iar 26 de unităţi de învăţământ au fost reabilitate, modernizate sau extinse pentru asigurarea unor condiţii de siguranţă şi dotări cu echipamente didactice noi. Investiţiile în infrastructura şcolară din Botoşani au continuat şi în 2020 prin demararea a 35 de proiecte de construcţie, extinderea, reabilitare, modernizare şi dotare a grădiniţelor, şcolilor şi liceelor din oraşele şi comunele judeţului nostru, dintre care 20 au fost deja finalizate în 2021 şi 2022. În total, sumele alocate se ridică la peste 60 de milioane de euro infrastructura şcolară din judeţul Botoşani.

Trebuie să înţelegem toţi oamenii politici şi în special decidenţii că alături de sănătate, educaţia este cel mai important lucru pentru copiii noştri şi pentru întreaga societate. Şcoala este cea mai sigură cale de ieşire din sărăcie, iar noi adulţii, profesori, politicieni, oameni de afaceri sau funcţionari în administraţie trebuie să facem tot ce e posibil ca această uşă să fie deschisă pentru toţi copiii. Fiecare copil care trece acest prag al educaţiei are o şansă spre un viitor mai bun.

Aşa cum ştiţi, PSD a venit la guvernare cu un program concret, cu măsuri şi programe ţintite pentru îmbunătăţirea şi creşterea calităţii învăţământului din România - acces egal la educaţie, un accent mai mare pe elev, modernizarea arhitecturii curriculare şi a programelor şcolare prin armonizarea materiei în funcţie de piaţa muncii, creşterea beneficiilor profesionale şi salariale pentru profesori şi consolidarea statutului profesional al acestora, dialog permanent şi participare a cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor la guvernanţa instituiţilor de învăţământ.

PSD susţine ferm extinderea Programului "Masa caldă la fiecare şcoală", cel puţin din mediul rural, inclusiv ca soluţie pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar. PSD a făcut din combaterea abandonului şcolar o prioritate asumată în programul său pentru educaţie. În paralel trebuie să ducem până la capăt digitalizarea sistemului de învăţământ prin accesul tuturor elevilor şi cadrelor didactice la platforme moderne de educaţie şi la resurse educaţionale în format electronic, dar cu adaptarea lor la realităţile de pe piaţa muncii, inclusiv prin cointeresarea şi stimularea mediului privat, realizarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ, antreprenori şi organizaţii profesionale.

Judeţul Botoşani, care este unul preponderent rural, la fel ca multe zone din ţară, în domeniul educaţiei trebuie să asigure accesul deplin la pentru copiii din categoriile sociale mai defavorizate. Este obligaţia noastră de oameni politici să oferim copiilor săraci o şansă reală la educaţie de calitate.

Noi, cei de la PSD, avem soluţii şi le-am prezentat public - înfiinţarea şcolilor cu program prelungit, oferind astfel elevilor pe lângă orele de curs şi posibilitatea de a servi o masă caldă şi de a participa la activităţi de aprofundare, remediale şi extracurriculare la decizia şcolii, în funcţie de specificul comunităţii.

Cu toate că PSD nu are în responsabilitate directă Ministerul Educaţiei în această guvernare, vom face tot ce ţine de noi, atât în Executiv, cât şi la nivel parlamentar, pentru asigurarea accesului echitabil la educaţie al tuturor copiilor, pentru susţinerea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice şi creşterea veniturilor acestora, precum şi pentru modernizarea arhitecturii curriculare prin susţinerea învăţământului profesional şi tehnic adaptat la cerinţele de pe piaţa muncii.

Domnul Ioan Balan:

"Aderarea României la spaţiul Schengen va aduce avantaje uriaşe pentru români şi economia naţională!"

Angajamentul ferm al cancelarului german, Olaf Scholz, privind susţinerea aderării României la spaţiul Schengen, este o veste deosebit de importantă pe care noi, românii, o aşteptăm de peste 10 ani. Susţinerea Germaniei se alătură poziţiei pozitive pe care au exprimat-o deja şi alte state membre şi reprezintă o veritabilă recunoaştere a evoluţiilor pozitive pe care ţara noastră le-a înregistrat în ultimii ani. Puţini îşi mai aduc aminte de faptul că, încă din perioada Guvernului condus de Emil Boc, în plină criză economică, România a făcut eforturi financiare deosebit de importante pentru a întruni toate condiţionalităţile tehnice pentru protecţia frontierelor de stat ale ţării.

Aderarea cât mai rapidă a României la spaţiul Schengen se datorează atât eforturilor financiare susţinute de români, din bugetul naţional, pentru realizarea investiţiilor necesare, cât şi demersurilor politico-diplomatice constante şi consistente ale preşedintelui României, Klaus Iohannis, precum şi acţiunilor concrete ale ministrului afacerilor interne, Lucian Bode, şi ale ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Beneficiile apartenenţei ţării noastre la spaţiul Schengen se vor reflecta în reduceri substanţiale de costuri pentru economia românească, în dispariţia cozilor interminabile de camioane de mărfuri şi autoturisme din punctele de frontieră, precum şi în eliminarea timpilor de aşteptare pentru români în aeroporturi, porturi şi gări. Cetăţenii români vor resimţi pe deplin că sunt cetăţeni europeni, iar economia românească va primi un impuls suplimentar de creştere, chiar într-o perioadă dificilă când are cea mai mare nevoie de sprijin.

Cu toate acestea, am încredere că reformele demarate şi asumate de actuala coaliţie de guvernare nu vor pierde din viteză, ci, dimpotrivă, vor fi accelerate, astfel încât să transformăm angajamentele de modernizare şi dezvoltare a României în realitate.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Pe termen scurt şi lung, România se află la o răscruce istorică!"

Iată că ne aflăm la începutul unei noi sesiuni parlamentare, iar vara ce tocmai se pregăteşte să se încheie a fost una agitată şi plină de îngrijorări, mai ales pentru cetăţenii pe care îi reprezentăm. Războiul din Ucraina nu dă semne că s-ar apropia de sfârşit; inflaţia uriaşă pune presiune enormă pe veniturile şi economiile românilor; preţurile la energie scapă de sub control deşi România este producător de gaze naturale şi, până nu demult, chiar exportator de energie electrică. Din cauza acestor probleme care apasă mintea şi sufletul românilor, responsabilitatea pe care o are alianţa la guvernare este extremă.

Mai mult, către noi, reprezentanţii cetăţenilor în Parlament, vor veni ca nişte adevărate valuri tsunami o serie de legi esenţiale pentru funcţionarea României nu doar pe termen scurt, dar şi pentru reaşezarea conceptuală a ţării în lumea viitorului. Legile siguranţei naţionale nu au mai fost actualizate din anii ҆90, iar lumea însăşi este radical schimbată faţă de acum 30 de ani. Provocările de securitate s-au mutat din zona terorismului, contrabandei şi a subminării economiei către digitalizare, dezinformare şi manipulare, propagandă şi fake news. Toate aceste noi modalităţi de destabilizare urmăresc acelaşi lucru ca întotdeauna, destrămarea ţesutului social, învrăjbirea, sărăcirea şi, în cele din urmă, cucerirea românilor. Acum, duşmanii României ameninţă nu doar cu tancurile, aşa cum se petrece în aceste luni în Ucraina, dar şi prin ştiri false şi manipularea românilor în a crede că Occidentul este ostil ţării şi nu regimurile totalitare din Est. Din aceste motive, Legile securităţii naţionale trebuie să fie nişte legi moderne, transparente şi care să asigure ţării climatul de securitate ce ne va permite să ne dezvoltăm economic şi democratic pe principiile lumii libere occidentale.

Însă, tot de siguranţa României ţine şi gestionarea curată şi decentă a banului public, iar pentru aceasta Justiţia trebuie să vegheze la aplicarea spiritului şi literei legii, astfel încât corupţia să nu fie o ameninţare la securitatea ţării, aşa cum indicau până nu demult rapoartele partenerilor americani. Însă o justiţie eficientă este o justiţie modernă, cu legi coerente şi articulate la principiile democraţiei aşa cum este ea înţeleasă în Uniunea Europeană.

Preşedintele Iohannis îşi asuma în urmă cu ceva timp unul dintre cele mai importante proiecte de ţară care vizează viitorul nostru, dar mai ales al copiilor noştri, "România Educată". Este evident pentru toată lumea că sistemul de educaţie din România nici nu mai funcţionează ca pe vremurile în care noi am crescut, dar nici nu este articulat la nevoile şi provocările lumii moderne, contemporane. Copiii şi tinerii noştri sunt mult mai inteligenţi, mai curioşi şi cu acces la mult mai multă informaţie decât am fost noi. Însă, tocmai de aceea, poate niciun pachet legislativ de după Revoluţie nu a stârnit mai mult interes şi dezbatere decât Legile educaţiei.

Faptul că ministerele care lucrează la aceste importante legi pentru ţară sunt în administrarea colegilor liberali nu trebuie să creeze animozitate, tensiune sau acuze. Dimpotrivă, "greutatea" acestor pachete legislative trebuie să îi responsabilizeze şi să le trezească acea dorinţă de competenţă şi viziune pe care societatea le cere!

Ca deputat român nu cred în grăbirea procesului legislativ; în acelaşi timp, ţara aşteaptă de prea mult timp rezultate legislative palpabile şi măsurabile în impact social pozitiv.

De aceea, Partidul Social Democrat, după cum s-a angajat şi în faţa electoratului, nu doar că nu va pune piedici acestor legi vitale pentru viitorul României, dar îşi asumă contribuţia decisivă la îmbunătăţirea acestora astfel încât românii să simtă că "Parlamentul lucrează pentru ei". Aceste legi nu sunt ale noastre, fie că suntem guvernanţi sau parlamentari, aceste legi sunt ale românilor şi oricine le-ar scrie trebuie să ştie că viitorul nu este o viziune singulară, ci rezultatul viziunilor tuturor pentru a îndeplini rolul de reprezentanţi ai românilor.

Să ne dea Dumnezeu înţelepciune!

Domnul Ioan Mang:

"Pentru români, nu «comunicarea» partidelor din coaliţie este importantă, ci dialogul între ele!"

La fel ca mulţi români, am aflat recent din presă că la o şedinţă a colegilor noştri de coaliţie de la PNL, anumiţi lideri s-ar fi plâns de faptul că Partidul Social Democrat ar comunica mai bine sau mai agresiv decât Domniile Lor. Mărturisesc că asemenea discuţii m-au surprins, deşi, poate, nu ar fi trebuit.

Eu credeam şi cred în continuare că rolul unui partid aflat la guvernare, cu atât mai mult într-o perioadă grea, precum cea de crize suprapuse pe care o traversăm, este să asculte şi să preia problemele românilor, să le găsească soluţii şi să le prezinte oamenilor. Dacă asta înseamnă comunicare agresivă, fie!

Poate că, de luni şi luni de zile, domnul ministrul al energiei, de exemplu, putea comunica şi Domnia Sa "agresiv" despre cum a căutat şi ce soluţii a găsit pentru preţurile tot mai mari, insuportabile, de fapt, cu care se luptă cetăţenii. Poate că în loc să se uite cu pizmă la miniştrii care chiar se luptă pentru domeniile lor, precum ministrul muncii, partenerii din PNL ar trebui să ia model. Iar când vorbim despre domeniul pe care îl coordonează un ministru, să nu uităm că vorbim despre oameni, despre vieţi reale, despre probleme grele sau grave, despre nevoia ca statul, Guvernul, Parlamentul, să intervină decisiv şi rapid.

Despre asta vorbeşte PSD când comunică, despre nevoile românilor şi despre nevoia de soluţii, nu despre altceva! Noi nu suntem într-o competiţie de aşa-zisă comunicare sau de imagine cu nimeni, nici cu cei din coaliţie şi nici cu cei din opoziţie. Şi nu suntem, cred că este clar pentru toată lumea, într-o dezbatere doctrinară sau ideologică, cu nimeni!

Preţurile mari, inflaţia, războiul, criza energetică, toate aceste provocări cărora românii şi România trebuie să le facă faţă, nu au culoare politică, nu au doctrină. În schimb, au un lucru în comun, ele trebuie rezolvate de către un guvern responsabil.

Pe români nu îi interesează cum comunică partidele. Pe români, sunt convins de asta, îi interesează dialogul dintre partidele aflate la guvernare, pentru ca, împreună, noi toţi, cei din Parlament şi din Guvern, să găsim soluţii pentru ei şi să comunicăm prin înţelegere şi prin rezultate.

Asta sper eu să obţinem şi să realizăm împreună în această nouă sesiune parlamentară!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"România este stabilă energetic"

Încă de la debutul războiului ilegitim şi ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, diferite persoane de sprijin şi agenţi de influenţă ai Moscovei au încercat să producă panică în rândul românilor, mai ales prin jucarea cărţii crizei energetice de la iarnă. În faţa acestor afirmaţii, făcute cu scopul clar de a lovi în rezilienţa societăţii româneşti, răspund prin a spune că Guvernul României a luat în calcul toate scenariile pentru a proteja cât mai bine populaţia de scumpiri sau sistări în livrarea gazelor necesare consumului.

Astfel, conform Ministerului Energiei, România va ajunge luna aceasta la un procent de 80% de gaze înmagazinate în depozitele proprii. Această aprovizionare pune la adăpost populaţia României în faţa şantajului practicat constant de ruşi cu închiderea conductei de gaz, prin care încercau să readucă sau să ţină statele europene în sfera politicii lor criminale.

În ceea ce priveşte preţurile, noua ordonanţă adoptată de Guvernul României menţine preţurile plafonate la aceleaşi valori pentru consumatorii casnici, instituţii publice şi IMM-uri. Perioada aplicării preţurilor plafonate a fost extinsă până la 31 august 2023, acoperind şi intervalul aprilie-august al anului următor. Va fi încurajată economisirea, conform recomandărilor europene. Pentru consumatorii casnici, pragul maxim pentru care se aplică preţul plafonat va fi redus de la 300 kWh/lună la 255 kWh/lună, mai exact cu 15%. După cum am spus, tarifele maxime rămân la 0,68 lei/kWh, pentru un consum mai mic de 100 kWh/lună, şi la 0,80 lei/kWh, pentru un consum între 100-255 kWh/lună, anterior fiind aplicat intervalului de consum 100-300 kW. Este o perioadă dificilă, iar toţi trebuie să fim mai atenţi cu consumul.

De asemenea, Ministerul Energiei şi ANRE au prezentat o analiză asupra contribuţiilor plătite de toţi actorii din lanţul energetic. Fondurile astfel colectate vor fi utilizate pentru compensarea facturilor. Mai mult, pentru a evita situaţia în care unii traderi vor dori să eludeze această impozitare, ca urmare a domiciliului fiscal, a fost introdusă obligativitatea traderilor care nu au rezidenţă fiscală în România să îşi desemneze un reprezentant local şi să depună o scrisoare de garanţie în valoare de 1.000.000 euro. În acest mod, vor fi impozitate şi activităţile de tranzacţionare derulate de actori internaţionali, care nu plătesc taxe în România. Avem o situaţie grea înaintea noastră, dar, cu toate acestea, o vom depăşi aşa cum am făcut cu toate provocările apărute în istoria noastră.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Noile Legi ale educaţiei trebuie să ofere perspective clare de îmbunătăţire a acestui domeniu!"

Deşi portofoliul Educaţiei nu este gestionat de noi, cei de la PSD, lansarea în dezbaterea publică a celor două legi, care ar trebui să revoluţioneze acest domeniu vital pentru viitorul României, a constituit prilejul să ne implicăm direct în demersul naţional de perfecţionare a cadrului legislativ. Am iniţiat, la nivelul judeţului Ialomiţa, o dezbatere amplă, consacrată colectării propunerilor de modificare a proiectelor de legi ale educaţiei, la care i-am invitat inclusiv şi pe colegii senatori şi deputaţi de la celelalte partide parlamentare, precum şi alte personalităţi active în această arie de activitate sau alţi factori decidenţi.

Scopul reuniunii eterogene, găzduită de Sala Europa a Consiliului Judeţean Ialomiţa, la fel ca şi al tuturor celorlalte discuţii iniţiate şi în alte judeţe de către colegii parlamentari ai PSD, a fost transmiterea unui mesaj unitar şi cât mai complex către Ministerul Educaţiei, care să reflecte fidel particularităţile şi nevoile învăţământului ialomiţean. Având în vedere că de evoluţia şi de viitorul copiilor ţine şi soarta României, noi am pledat, în mesajele noastre, ca elevul să fie plasat în centrul demersului educaţional, promovând interesul superior al acestuia prin acumularea continuă de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe relevante. Noi milităm ca identitatea naţională să fie întărită şi prin conservarea limbii române şi susţinem ca limba română să rămână probă scrisă, distinctă, la bacalaureat.

Am mai solicitat să fie asigurat transportul şcolar gratuit tuturor copiilor, iar când totuşi nu se poate realiza şi nici orarul nu poate fi adaptat, să fie permis învăţământul simultan. Mai mult, cu toţii am cerut să fie acordate burse de performanţă şcolară şi elevilor care obţin distincţii la concursurile recunoscute de minister.

Pe de altă parte, am accentuat necesitatea rescrierii întregului Capitol V privind "Educaţia Specială şi Educaţia Incluzivă", astfel încât să oferim cu adevărat condiţii optime de aprofundare a cunoştinţelor pentru toţi elevii. Cu toate că exigenţele noastre şi cele ale profesorilor şi ale celorlalte autorităţi din Ialomiţa nu sunt mult diferite de cele înaintate de colegii noştri din alte zone ale ţării, îmi exprim speranţa ca iniţiativa noastră să contribuie, în procent cât mai mare, la redresarea educaţiei. Trebuie să subliniez că este vital ca toate soluţiile PSD să fie tratate cu seriozitate de conducerea Ministerului Educaţiei, astfel încât proiectele de lege ale învăţământului să aducă perspective reale de îmbunătăţire a domeniului!

Indiferent dacă amendamentele noastre se suprapun sau nu întru totul peste direcţiile proiectelor de lege ale învăţământului preuniversitar şi superior, elaborate în concordanţă cu Raportul "România Educată", consider că trebuie să se ţină seamă de cea mai bună modalitate lucrativă, necesară protejării intereselor elevilor şi profesorilor.

De asemenea, problematica amplă, generată de pandemie, cu repercusiuni atât asupra elevilor, studenţilor şi profesorilor, precum şi efectele provocate de criza economică mondială şi de război trebuie să fie reflectate de noile prevederi legislative. Nu putem rămâne sub nicio formă cramponaţi în schema ad litteram a unui proiect-program electoral gândit şi redactat în anii 2015-2016, cu mult înainte de aceste valuri de evenimente intempestive care au început să se succeadă încă din debutul anului 2020.

Anunţul ministrului educaţiei, potrivit căruia cele două legi vor intra în Guvern pentru adoptare până la mijlocul lunii, proiectele urmând să fie ulterior avansate Parlamentului, într-o a treia formă amendată, constituie încă o ocazie de îndreptare a legilor. Pentru că PSD este preocupat intens de evoluţia învăţământului românesc şi, în special, de pregătirea elevilor şi va continua să promoveze întotdeauna cele mai bune măsuri necesare redresării educaţiei atât prin intermediul nostru, cât şi prin soluţiile prezentate în spaţiul public în mod constant, alături de colegii mei, senatorii şi deputaţii PSD, suntem hotărâţi să profităm de dezbaterile din comisii şi din plenul Parlamentului ca să putem încorpora alte noi amendamente.

Concret, vom susţine toate acele propuneri pertinente, care ne-au fost aduse la cunoştinţă în cadrul dialogurilor cu factorii decidenţi din judeţe, şi care nu au fost prinse de ministerul de resort din varii motive în cea de a treia formă a legilor, pentru că aceste observaţii pot contribui fundamental la creşterea calităţii actului de predare-învăţare.

Şi pentru că am menţionat faptul că PSD va continua să promoveze întotdeauna cele mai bune măsuri necesare redresării educaţiei, noi nu doar că susţinem creşterea cuantumului burselor şcolare, ci milităm activ şi pentru alte forme de stimulare a elevilor şi a profesorilor în perspectiva obţinerii unor rezultate de excepţie la olimpiadele internaţionale. PSD a inclus, în cel de-al doilea pachet de sprijin pentru redresarea României, pe lângă o serie de măsuri de ajutor care vor genera noi reforme pentru toate domeniile de activitate chiar de la 1 ianuarie 2023 şi majorarea cuantumurilor premiilor de excelenţă şi până la 10.000 de euro pentru elevii medaliaţi la olimpiadele internaţionale şi profesorii antrenori.

Aşadar, reafirm că de sprijinul nostru necondiţionat, al celor de la PSD, se vor bucura atât copiii, cadrele didactice, dar, pe termen lung, şi mediul de afaceri şi economia naţională.

Investind în educaţia copiilor, investim în viitorul ţării!

Domnul Nicolae Giugea:

"Aderarea la spaţiul Schengen nu trebuie ratată! Guvernul trebuie să accelereze reformele necesare!"

În ciuda încrederii scăzute pe care o au românii în clasa politică din ţara noastră, în ciuda multiplelor dezamăgiri pe care le-au adus guvernele din ultimii 32 de ani, partidele politice româneşti au dat dovadă de maturitate atunci când pe masa deciziilor s-au aflat proiecte şi obiective naţionale strategice, cum ar fi aderarea ţării noastre la NATO şi la Uniunea Europeană, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii sau realizarea investiţiilor costisitoare pentru securizarea frontierelor de stat, în vederea aderării la Spaţiul Schengen. Au trecut aproape 10 ani de când România a reuşit să îndeplinească toate criteriile tehnice pentru a face parte din acest spaţiu al libertăţii de circulaţie a mărfurilor şi persoanelor. Opoziţia politică a unor state membre ne-a ţinut, din păcate, pe nedrept, aproape un deceniu în afara acestui spaţiu, generând frustrări în rândul fiecărui român.

Angajamentul ferm al cancelarului german Olaf Scholz de a se implica personal în succesul procesului de aderare a României la spaţiul Schengen reprezintă cel mai clar semnal că piedicile politice anterioare puse de unele state în faţa aderării noastre au fost eliminate şi că acest obiectiv se poate îndeplini chiar mai devreme decât am sperat noi înşine.

Cu toate acestea, cred că nimeni nu trăieşte iluzia că statele membre vor face ele reformele structurale în locul nostru, că statele europene vor face reforma în justiţie, în administraţie, în sistemul de poliţie, în educaţie, în transporturi şi că vor accepta o scădere a intensităţii luptei împotriva corupţiei. Dimpotrivă, europenii aşteaptă o accelerare a reformelor publice amânate, fără motiv, ani de zile.

Aşadar, Guvernul României trebuie să considere că angajamentul cancelarului german în favoarea României reprezintă un impuls suplimentar pentru modernizarea României. Nu este suficient să intrăm în spaţiul Schengen, ci trebuie să intrăm şi pregătiţi, să putem beneficia la maximum.

Pot să dau asigurări că voi sprijini orice demers legislativ şi politic care va sprijini aderarea României la spaţiul Schengen! Avantajele economice uriaşe pe care le aduce împlinirea acestui obiectiv, dispariţia cozilor interminabile din vămi pentru camioane şi călători, dispariţia segregării călătorilor români în aeroporturi, porturi şi gări după statul de provenienţă - Schnegen şi non-Schnegen, sunt numai câteva dintre argumentele majore care reclamă responsabilitate maximă din partea Guvernului, Parlamentului şi fiecărui politician român.

Domnul Nicu Niţă:

"«Sprijin pentru România 2», un nou pachet cu măsuri pentru români şi firmele româneşti, propus de Partidul Social Democrat"

Partidul Social Democrat a avut la baza acestui pachet ideea de a face o distribuţie justă şi echitabilă a resurselor către românii care o duc greu, dar şi către companiile româneşti.

Principalele măsuri ale acestui pachet propus de PSD vizează creşterea punctului de pensie de la 1 ianuarie cu un procent mai mare decât cel prevăzut în prezent de 5%. Majorarea propusă este de cel puţin 10%, astfel că punctul de pensie va creşte de la 1.586 lei la 1.745 lei.

În privinţa salariului minim brut, Partidul Social Democrat propune creşterea de la 1 ianuarie, la un cuantum de 3.000 lei. Astfel, salariul minim brut va creşte cu 450 lei, de la 2.550 lei la 3.000 lei.

În privinţa pieţei energiei, PSD propune preţuri plafonate la energie, la nivelul stabilit în primăvara acestui an.

Astfel, spitalele, şcolile, grădiniţele şi căminele de bătrâni vor avea stabilit un preţ rezonabil, indiferent de cât au consumul.

Partidul Social Democrat propune ca soluţie în domeniul energiei reglementarea pieţei pe un termen mediu de cel puţin 2 ani de zile.

În privinţa IMM-urilor şi a firmelor din industria alimentară, se propune o compensare a 85% din consumul de energie.

O altă reglementare în domeniul energiei vizează contribuţia de solidaritate de 100% din ceea ce depăşeşte preţul de referinţă şi o marjă de profit.

Partidul Social Democrat susţine şi performanţa elevilor şi profesorilor medaliaţi la olimpiadele internaţionale.

Astfel, pentru elevii care obţin medalii de bronz, argint şi aur la olimpiadele internaţionale, premiile propuse de PSD sunt de 5.000, 8.000 şi 10.000 de euro. Pentru profesorul antrenor al elevilor care obţin medalii de bronz, argint şi aur, cuantumul va fi de 2.500, 4.000 şi 5.000 de euro.

În privinţa surselor de finanţare, ne referim doar la creşterea punctului de pensie, pentru că majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra bugetului, aducând venituri suplimentare la buget.

Partidul Social Democrat a identificat sursele de finanţare pentru creşterea punctului de pensie şi le va prezenta în cadrul şedinţei de coaliţie.

Putem traversa această criză doar împreună, iar Partidul Social Democrat nu va lăsa niciodată pe nimeni în urmă.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Reglementarea în domeniul energiei este o urgenţă"

Pachetul de măsuri social - economice, avut în vedere pentru această toamnă de PSD, include şi reglementări în domeniul energiei, astfel încât să se menţină protecţia consumatorilor şi a IMM-urilor, dar să se pună capăt speculei care a generat profituri uriaşe. Obiectivele esenţiale sunt asigurarea stabilităţii, predictibilităţii şi a suportabilităţii preţurilor. Mecanismul de până acum, gândit şi aplicat de Ministerul Energiei, s-a dovedit limitat şi trebuie obligatoriu schimbat. PSD propune, printre altele, ca la consumatorii casnici să fie preţuri suportabile, în limita unui plafon de consum.

De asemenea, pentru şcoli, spitale, grădiniţe, cămine de bătrâni şi copii va fi stabilit un preţ suportabil. De asemenea, pentru IMM-uri şi firmele din industria alimentară se va aplica o compensare procentuală din consumul de energie. Proiectul include şi faptul că operatorii de pe tot lanţul energetic, de la producători, furnizori, intermediari, până la consumatori să suporte sau să plătească o taxă de solidaritate, ca diferenţă între încasările realizate, pe de o parte şi costurile avute, plus o marjă de profit rezonabilă, pe de altă parte. În ceea ce îi priveşte pe producători, preţul de referinţă va fi egal cu costul de producţie, cheltuielile de operare plus o marjă decentă de profit, iar ce depăşeşte acest preţ se suprataxează.

Propunerile PSD includ şi intermediarii, unde preţul de referinţă va cuprinde preţul de achiziţie, plus o marjă decentă de profit. Ce va depăşi acest preţ va fi suprataxat. De asemenea, în document se arată şi faptul că se instituie un plafon faţă ce care se va face calculul compensărilor, ceea ce va însemna reducerea poverii suportate de bugetul statului şi va face întreg sistemul mai sustenabil.

Domnul Alexandru Popa:

"Eforturile PNL dau rezultate - România, tot mai aproape de integrarea în spaţiul Schengen!"

Aderarea la spaţiul Schengen a reprezentat o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal încă din 2007, atunci când, graţie eforturilor depuse de Guvernul liberal, am devenit membri de facto ai Uniunii Europene. Iată, deşi cu întârziere, suntem tot mai aproape de a îndeplini acest obiectiv deosebit de important pentru ţara noastră.

M-am bucurat să constat sprijinul oferit de Germania, un partener de încredere al României, care, prin vocea cancelarului Olaf Scholz, a anunţat că ţara noastră, alături de Bulgaria şi Croaţia, îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen şi că va "lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline". Cooperarea foarte bună din ultima perioadă, în domeniul afacerilor interne, dintre România şi Germania, îşi arată aşadar primele roade. Trebuie subliniat, în acest context, implicarea salutară a autorităţilor române în acest proces, ţara noastră îndeplinind criteriile tehnice de aderare de mai bine de 10 ani, decizia fiind acum una strict politică la nivelul guvernelor naţionale ale UE. Cu atât mai importantă este, astfel, susţinerea oferită de Germania, ţară care până de curând se opunea aderării şi care recunoaşte, astfel, profesionalismul de care dau dovadă astăzi oficialii de la Bucureşti.

Faptul că primim semnale importante de la Bruxelles ne demonstrează că există un consens politic privind aderarea României la Schengen, tocmai în contextul noilor provocări geopolitice, care fac necesară consolidarea imediată a întregii Uniuni Europene. Trebuie menţionat, totodată, că prin aderarea la Schengen vom deveni parteneri cu drepturi depline în Uniunea Europeană şi ne vor fi recunoscute rolul esenţial pe care îl avem în arhitectura de securitate a UE, precum şi contribuţia constantă şi activă la eforturile generale de consolidare a securităţii întregii Uniuni Europene.

Românii merită pe deplin să nu mai întâmpine bariere în ceea ce priveşte circulaţia în interiorul UE, atât în deplasările turistice, cât şi în tot ceea ce ţine de transportul de mărfuri.

Pe această cale, îi asigur pe români că eforturile PNL şi ale miniştrilor de resort responsabili de negocierile viitoare se vor canaliza în continuare pentru urgentarea realizării acestui obiectiv extrem de important! Cheia este la noi acum şi trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca să fructificăm această oportunitate imensă, iar cetăţenii români să obţină drepturi egale cu cele ale celorlalţi cetăţeni europeni.

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Elena Stoica:

"România trebuie să păstreze în ţară resursa umană bine calificată!"

România este obligată să facă toate demersurile pentru păstrarea în ţară a specialiştilor valoroşi, din toate domeniile de activitate, mai ales în această perioadă dificilă, de crize succesive.

În consecinţă, politicile guvernamentale sunt axate pe încurajarea şi stimularea oamenilor care şi-au demonstrat capacitatea profesională de a rămâne acasă şi de a participa astfel la demersul colectiv de relansare naţională, atât din punct de vedere economic, cât şi social.

Din fericire, România dispune încă de resursa umană necesară procesului complex de modernizare şi dezvoltare, valorificarea acesteia la maximum posibil fiind în centrul preocupărilor Guvernului susţinut de PSD.

Sunt încrezătoare că vom putea contribui împreună la efortul comun, conjugat, de a traversa cu bine această perioadă puţin mai complicată pentru toţi.

Cred cu tărie că una dintre cheile ce va permite României să avanseze spre nivelul de trai al ţărilor dezvoltate este creşterea competitivităţii, la toate nivelurile. Avem nevoie de soluţii pentru stimularea inovaţiei, a educaţiei financiare, a exporturilor. Avem nevoie, cu preponderenţă, de resursa noastră umană valoroasă şi competitivă, iar la acest capitol constatăm că, în ultimii ani, am exportat în procent major.

Suntem acum într-o situaţie delicată din punctul de vedere al resursei umane, deoarece am avut, din păcate, perioade îndelungate în care statul nu a reuşit să implementeze soluţiile viabile pentru a oferi perspective decente şi stimulative multor români cu pregătire deosebită. Nu le-am oferit condiţii optime şi recunoaşterea profesională meritate, astfel încât mulţi dintre aceşti specialişti în toate domeniile de activitate au decis că, pentru ei şi viitorul familiilor lor, este mai bine să plece din România.

Nu mai este un secret pentru nimeni că zeci şi sute de mii de români, cu diferite specializări, sunt apreciaţi la superlativ peste tot în străinătate unde muncesc, fiind adevăraţi ambasadori ai României în toate colţurile lumii. Dar acest fapt a însemnat, pe de altă parte, pierderi umane considerabile pentru ţara noastră, care a ajuns să importe forţă de muncă în foarte multe sectoare economice.

Iată de ce Guvernul are datoria să păstreze acasă adevăraţii profesionişti, oameni în care statul român a investit sume importante, pentru calificare şi expertiză. Avem nevoie de un sistem care premiază performanţa şi, în paralel, oferă condiţiile, şansele şi posibilităţile de exprimare profesională şi umană pe care aceşti oameni le merită.

Sunt optimistă că PSD va identifica cele mai potrivite soluţii legislative, executive şi de incluziune, pentru ca România să-şi menţină acasă resursa umană de calitate de care dispunem, iar autorităţile abilitate vor lua măsuri concrete privind recompensarea corespunzătoare a acesteia, pentru a avea un viitor dătător de speranţe.

Domnul Vasilică Toma:

"O singură prioritate pentru toţi parlamentarii - românii şi România!"

Din momentul în care ieşenii mi-au oferit încrederea de a-i reprezenta în Camera Deputaţilor, am considerat că cea mai mare responsabilitate pe care o am sunt ei.

Cu respect şi implicare faţă de nevoile şi interesele fiecăruia dintre ieşeni, m-am străduit până acum ca activitatea mea să fie una care să contribuie cu folos la viaţa a cât mai mulţi dintre ei.

Acesta este angajamentul meu faţă de toţi cetăţenii Iaşiului pe care, astăzi, cu ocazia începerii noii sesiuni parlamentare, vreau să îl întăresc.

Ştiu că, mai ales în această perioadă, ne confruntăm cu toţii cu multe provocări. Ştiu că nevoile românilor sunt multe şi că ei aşteaptă de la reprezentanţii lor întregul suport care li se datorează şi acele măsuri care să le ofere siguranţă, stabilitate, echitate, predictibilitate.

Ne aşteaptă pe toţi o sesiune cu multe proiecte ce trebuie concretizate, o sesiune în care prioritatea este şi trebuie să rămână una singură, românii!

De la copiii şi până la seniorii noştri, avem datoria de a asigura cadrul legislativ necesar pentru a le oferi condiţii decente de trai.

Este nevoie să venim cu soluţii cât mai eficiente în energie şi agricultură, aşa cum este nevoie să oferim firmelor noastre autohtone stabilitatea atât de necesară pentru ca angajaţii şi familiile lor să beneficieze de siguranţa veniturilor.

Sănătatea şi educaţia au nevoie să continuăm reformele începute. Avem nevoie să ne asigurăm că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă îşi atinge toate obiectivele. Avem nevoie să ducem la îndeplinire proiectele de infrastructură rutieră atât de necesare pentru întreaga ţară.

Programul "Sprijin pentru România" iniţiat de social-democraţia românească şi care cuprinde măsuri atât de importante şi de aşteptate de toate categoriile socio-economice din ţara noastră şi de IMM-uri trebuie să continue, să fie implementat şi dezvoltat în continuare.

Toate acestea înseamnă românii. Toate acestea trebuie transpuse şi rezolvate într-un cadru corect şi eficient bazat pe principiile echităţii, echilibrului şi dreptăţii sociale.

Oamenii au nevoie ca noi, reprezentanţii lor, să fim cu adevărat acei parteneri pe care se pot baza.

Ca şi până acum, îi asigur pe toţi colegii mei social-democraţi şi pe toţi ieşenii că au în mine un partener, care îi reprezintă cu seriozitate şi responsabilitate, cu care există dialog permanent şi care valorizează consultarea cu cetăţenii.

Alături de colegii mei social-democraţi, voi face tot ce pot pentru ca prerogativele parlamentare pe care ieşenii mi le-au oferit să le reprezinte întru-totul nevoile şi interesele.

Vă invit pe toţi să ne tratăm rolul cu maximă implicare şi responsabilitate, să ne facem datoria şi să aducem întreaga contribuţie care se aşteaptă de la noi pentru că fiecare român să fie cu adevărat reprezentat!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Aderarea la spaţiul Schengen, obiectiv strategic naţional, este tot mai aproape!"

Ţara noastră îndeplineşte criteriile tehnice de aderare la Spaţiul Schengen de mai bine de zece ani, graţie eforturilor investiţionale susţinute de români. După atât timp în care am aşteptat un semnal pozitiv din partea statelor membre, graţie eforturilor diplomatice întreprinse de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi mulţumită eforturilor Guvernului condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, acest obiectiv strategic naţional este tot mai aproape.

Partidul Naţional Liberal salută anunţul cancelarului german, Olaf Scholz, privind susţinerea aderării României la spaţiul Schengen. Nu vorbim despre o promisiune a celei mai puternice economii europene sau despre o declaraţie politică, ci despre un angajament ferm, despre o implicare personală a guvernului german în susţinerea ţării noastre. Susţinerea Germaniei nu este singulară, ci se adaugă altor state membre care doresc, ca România, Bulgaria şi Croaţia, să întregească acest proiect european.

Aderarea la spaţiul Schengen va aduce o serie importantă de beneficii României şi cetăţenilor români. Astfel, vom spune cu toţii adio cozilor kilometrice de camioane şi autoturisme care aşteptau trecerea frontierei de stat. Aderarea la Schengen va însemna încetarea segregării călătorilor români în aeroporturile europene, românii fiind scutiţi să mai completeze formalităţi suplimentare şi să aştepte la cozi. Aderarea la spaţiul Schengen ne va face să simţim pe deplin că suntem cetăţeni europeni cu drepturi depline, iar românii nu se vor mai confrunta cu procese birocratice suplimentare.

Cred cu putere că susţinerea fermă a Germaniei reconfirmă legăturile puternice dintre popoarele noastre. De asemenea, cred că România va trebui să facă eforturi consistente, pentru ca, în cel mai scurt timp, să reuşim să îndeplinim un alt obiectiv major pentru ţara noastră, aderarea la moneda unică europeană.

Domnul Vasile Nagy:

"Moştenire grea pentru generaţiile următoare"

Declaraţia mea de astăzi va atinge o temă pe de o parte importantă şi sensibilă, iar pe de altă parte delăsată şi ignorată de atâţia ani de statul român. După cum bine ştiţi, cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană, iar viitorul acestei resurse, copiii, se formează în şcolile şi familiile româneşti. Din păcate, constatăm că statul român a ignorat acest aspect într-un ritm continuu şi cu o perseverenţă înverşunată, reuşind să atingă "performanţa", ridicând rata de abandon şcolar până la cota de 23%.

Conform datelor publicate de Ministerului Educaţiei şi amplu propagate de presa naţională, mai bine de 23% din copiii din mediu rural abandonează studiile neatingând nici măcar clasa a VIII-a. Luând în considerare faptul că raportul între populaţia urbană şi cea rurală este aproape de 1 la 1, iar mai exact 46,2% este populaţie rurală şi 53,8% populaţie urbană, putem afirma cu încredere că aproximativ 1/8 din toţi elevii României în prezent abandonează şcoala.

Dacă vom sta să analizăm critic şi obiectiv această situaţie, atunci nu ne va lua prea mult timp să constatăm că peste 10 ani aceşti copii vor fi adulţi şi vor intra în câmpul muncii, iar unii dintre ei vor deveni părinţi, iar dacă menţinem această tendinţă în învăţământ, atunci în câteva decenii ne vom transforma complet într-o ţară de analfabeţi şi muncitori necalificaţi, iar toate acestea se întâmplă în România secolului XXI şi responsabili pentru această moştenire grea, pe care o pregătim urmaşilor, suntem chiar noi cei din aceasta sală.

Vreau, pe această cale, să trag un semnal de alarmă şi să vă atenţionez că, dacă nu întreprindem ceva urgent pentru redresarea situaţiei dezastruoase din învăţământ, atunci vom intra în istorie ca putere de stat care şi-a îndobitocit propria populaţie, iar generaţiile următoare ne vor judeca şi dispreţui, pe bună dreptate, ca fiind "epoca tenebrelor" a României, iar responsabil pentru un astfel de scenariu este fiecare dintre noi, mă refer aici la aleşii poporului, noi, deputaţi şi senatori, suntem mai responsabili decât părinţii copiilor ce-şi abandonează şcoala sau pedagogii din şcoli.

Domnul Ioan Vulpescu:

S-au împlinit recent 100 de ani de la naşterea lui Marin Preda, 42 de ani de la moartea lui şi 30 de ani de democraţie românească în care lumea lui Moromete a dispărut. A fost multă tămâie virtuală, conjuncturală şi oficială cu prilejul acelei aniversări, dar nu trebuie să uităm că acelaşi Marin Preda a fost marginalizat, hulit, acuzat de colaboraţionism. Vânăm sărbători, confiscăm valori, dar nu preţuim nimic. România oficială nu are o casă memorială Preda, aşa cum ar merita, nu are o trăire vibrantă a centenarelor, nu are o conştiinţă de sine, istorică. România oficială, chiar oficialistă, este mai degrabă a loviturilor de teatru, cu umor amar; aparţine nu publicului mare şi a tirajelor bogate, ci grupurilor mici şi a intereselor mărunte.

Se va întâmpla şi cu centenarul Preda ce s-a întâmplat cu centenarul Doinaş - multe citate, puţină citire, hastag-uri memoriale pentru lumile lor încă neînţelese sau nefrecventate de oamenii ceasului prezent. Chiar dacă toţi trăim după reţeta lui Preda, "Viaţa ca o pradă", marea vânătoare a fericirii, şi "Imposibila întoarcere" la lumea în care "Timpul nu a mai avut răbdare". România oficială nu are decât oficialism, gargară de amintiri într-un puzzle niciodată desluşit de idei, de proiecte, societăţi. De la "Întâlnirea din pământuri" şi până la romanele târzii, Marin Preda a creat ceea ce astăzi PR-ul reţelelor înfometate de like-uri, view-uri, share-uri şi content-uri nu au putut valida niciodată în mod natural - bestsellere. Teama de adevărurile ficţiunii au produs cenzura. Şi, vorba lui Gide, muzele se năşteau în închisori şi piereau în libertate. Preda şi alţii ca el reprezintă rezistenţa prin cultură.

Astăzi, în timpuri de liberalism şi libertinaj, scrierea din libertate nu mai produce aceleaşi efect electrizant, aceleaşi capodopere. Dar e paradoxal cum din România anilor lui Preda, care citea pe nerăsuflate ultimul manuscris scos de la tipar, astăzi avem România cu cei mai puţini cititori, în coada clasamentelor europene, o Românie în care analfabetismul, nu enciclopedismul, patronează cultura, o Românie departe de cea a copilăriei mele, când, mama, ca profesor de limba română, îşi susţinea lucrarea de gradul 1 cu exegetul canonic al lui Marin Preda, prietenul şi confesorul său, profesorul şi academicianul Eugen Simion, la numai doi-trei ani de la moartea marelui scriitor. Era o Românie a reacţiilor, a follow-up-ului cultural, care astăzi îşi refuză privilegiul de a locui conştient în propria ei istorie.

Dacă ar fi trăit azi, Preda ar fi scris la fel de bine, dar ar fi trăit mâhnit ştiind că o mână de cititori înseamnă un bestseller cinstit pentru o societate care deţine, dar nu citeşte biblioteci, o societate în care cărţile sunt obiecte decorative şi, ocazional, comemorative, o societate de "Risipitori" care prăznuiesc naşteri şi morţi, rămânând tot mai indiferenţi la ce se întâmplă între ele. România lui Preda era aceea în care oamenii de cultură nu erau niciodată "Intruşii" acestei lumi, nici orchestratorii ei. De altfel, nu cred ca lui Marin Preda i-ar fi plăcut să vadă texte aniversare standard: "s-a născut (...), a scris (...), a murit (...)". Este dovada clară nu doar de lipsă de înţelegere a fenomenului-Preda, dar mai ales de sensibilitate istorică şi culturală faţă de lumea lui. Însă cum altfel ar putea scrie cei care "au venit (...), au condus (...), au plecat (...)", fără să lase nimic, în urmă, în afară de un "Delir" neîncheiat?

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să vă ocupaţi locurile, să putem începe şedinţa.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 147.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 11.30; iar de la 11.30 - votul final, exclusiv prezenţă fizică; la încheierea şedinţei de vot final - cele două şedinţe, cea a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă în legătură cu ordinea de zi există obiecţii sau observaţii?

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu cu ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Pe procedură, vă rog, domnule Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În finalul sesiunii trecute a fost votată o iniţiativă - PL-x 224/2022 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul investiţiilor publice, o iniţiativă pe care de atunci ne gândim cum să o modificăm pentru a corela tot felul de inadvertenţe, care sunt şi de tehnică legislativă şi evident că există şi prevederi care intră în contradicţie flagrantă cu alte legi în vigoare.

Din păcate, după ce ne-am chinuit, am discutat şi cu cei de la Legislativ şi în comisii, singura soluţie ar fi retrimiterea la comisie a acestei legi, pentru că altfel s-ar crea un haos în piaţă.

Am să vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi votului retrimiterea la comisii a PL-x 224/2022. Altfel, consecinţele vor fi grave.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să propuneţi şi un termen.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Două săptămâni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Retrimitere la comisie - PL-x 224/2022; termen - două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 155 de voturi pentru, două contra, un coleg care nu votează, din 158 de colegi prezenţi, PL-x 224/2022 a fost retrimis la comisie.

Dacă mai sunt intervenţii pe procedură? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 62/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb, dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2021 privind completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2016 pentru aprobarea Statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 414/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule Solomon, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2021 care prevede completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2016, în sensul echivalării funcţiei publice specifice de inspector social cu funcţia publică generală de inspector, fiind stabilite şi gradele profesionale pe care este structurată, precum şi condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesară ocupării funcţiei publice de inspector social.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în 27 septembrie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Nu există înscrişi la cuvânt, nu sunt nici amendamente. Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 169/2019.

Nu doreşte din partea iniţiatorilor să ia cineva cuvântul.

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, doamnă Vicol, prezentaţi raportul comun.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în sensul stabilirii obligaţiei autorităţilor administraţiei publice locale de a asigura iluminatul public al trecerilor pentru pietoni nesemaforizate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Ion-Marian Lazăr, Grupul USR.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru acest proiect trebuie enunţate câteva informaţii, pentru a putea vota acest proiect.

Trebuie ţinut cont că numărul de accidente de pietoni produs la nivelul trecerilor şi drumurilor naţionale în 2021 a fost de 269, faţă de 226 în anul 2020; numărul de accidente grave de circulaţie produse la nivelul trecerilor de pietoni situate pe drumurile judeţene în anul 2021 este 43, faţă de 37 în anul 2020.

Putem spune că trendul este crescător în 2021 faţă de 2020. Urmează să vedem şi cifrele pentru 2022. Dar atâta timp cât aceste treceri de pietoni vor fi iluminate şi siguranţa pietonilor va creşte, USR va susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Salan, Grupul PSD.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din păcate, în anul 2021, România s-a situat din nou pe primul loc în Europa în ce priveşte numărul de decese în urma accidentelor rutiere, conform unei statistici realizate la nivelul Uniunii Europene.

Rata mortalităţii putem să spunem că este, din păcate, mai mult decât dublă faţă de media europeană.

La nivelul anului 2021, rata deceselor cauzate de accidentele rutiere, înregistrată în România, a fost de 93 la un milion de locuitori, faţă de 44, cât reprezintă media la nivelul Uniunii Europene.

Desigur, principala cauză a accidentelor rutiere grave rămâne viteza excesivă a autovehiculelor aflate în trafic, însă, din acest punct de vedere, există un set de reglementări bine pus la punct, care limitează viteza de deplasare a autovehiculelor pe drumurile publice.

Statisticile mai relevă faptul că 52% din decesele rutiere s-au produs pe drumurile din localităţile rurale, unde, din păcate, există tentaţia din partea unor conducători auto să apese pe pedala de acceleraţie.

De aceea, această reglementare, prin proiectul de act normativ supus dezbaterii astăzi, este necesară şi urmăreşte îmbunătăţirea vizibilităţii trecerilor de pietoni pe timp de noapte, treceri de pietoni care nu sunt semnalizate.

Consider că iniţiativa este bine-venită, iar Grupul parlamentar al PSD din Cameră va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Andronache, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur că am reuşit să aducem în faţa plenului Camerei Deputaţilor această iniţiativă legislativă.

Este absolut necesară schimbarea modalităţii în care trecerile de pietoni sunt iluminate în prezent.

Şi dovada că este necesar ceea ce am afirmat mai înainte şi ceea ce prevede această iniţiativă legislativă este dată de ceea ce s-a întâmplat la Braşov şi ceea ce s-a întâmplat la Constanţa. Sunt două oraşe care au schimbat modul de iluminare a trecerilor de pietoni, iar rezultatul acestei chestiuni este evident - reducerea cu 80% a accidentelor grave pe trecerile de pietoni; reducerea cu 80% a deceselor în cazul accidentelor pe trecerile de pietoni.

Ce altă dovadă mai bună este necesară pentru a evidenţia necesitatea modificărilor legislative astfel încât toţi administratorii de drumuri publice naţionale, administratorii de drumuri judeţene - pentru că această iniţiativă la aceste categorii de drumuri se referă - să ia măsurile necesare pentru a schimba modalitatea de iluminare a trecerilor de pietoni?

Grupul parlamentar al PNL va susţine această iniţiativă legislativă şi vă îndemnăm pe toţi, dragi colegi, să susţineţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Al doilea vorbitor din partea Grupului USR, domnul Botez, vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o idee foarte bună să iluminăm trecerile de pietoni. Noaptea este foarte dificil de circulat în România.

Trebuie să şi semnalizăm drumurile, pentru că multe accidente se întâmplă şi din această cauză.

Să ştiţi că, din păcate, statisticile pe ultimii 10 ani, ca mortalitate pe străzi în România, arată că nu facem sau nu luăm nicio măsură eficientă în acest sens. Aproximativ 1.800 de români mor anual în România şi se pare că nu reuşim să luăm nicio decizie bună care să reducă acest procent foarte ridicat al mortalităţii pe străzile din România.

Cred că o soluţie unică nu poate să rezolve această problemă. Avem nevoie de un complex de măsuri care să ajute, care să lucreze pentru a reduce numărul deceselor pe străzi.

Şi mai cred că trebuie să utilizăm tehnologia pe care o avem în secolul XXI pentru a putea avea un soi de reacţie către cei care greşesc, pentru că indisciplina, la rândul său, este un element care duce la mortalitate pe străzi. Avem nevoie să utilizăm camere de bord, avem nevoie să utilizăm şi să dăm reacţie celor care greşesc şi în felul acesta poate că vom reduce numărul celor care îşi pierd viaţa pe străzi. Pentru că noi în acest moment nu reuşim să dăm reacţie cetăţenilor, sunt foarte puţine momente în care reuşim să... avem puţini poliţişti în stradă, puţin personal, sunt puţini oameni care intră în sistem şi în felul acesta nu o să reuşim să ne corectăm.

Trebuie să mergem cu măsuri punctuale, măsuri care să reducă acest indicator.

Vă mulţumesc.

Vom susţine acest proiect. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul AUR, în primul rând, vreau să punctez, va susţine acest proiect de lege de iluminare suplimentară a trecerilor de pietoni.

N-aş fi vrut să vin să vorbesc dacă n-aş fi auzit discursurile celor dinaintea mea care lăudau şi găseau această iniţiativă ca rezolvatoare şi... privitoare la numărul de accidente şi de atât de tragice decese, dacă nu am fi conştienţi că este doar o măsură paliativă.

În zonele marilor aglomerări urbane, în zonele urbanizate mai ales, sub conducerea acestor primari care aparţin principalelor partide parlamentare care ne-au condus până acum, s-a făcut o dezvoltare urbanistică haotică, cu fundături, cu trafic blocat foarte repede, care creşte nervozitatea şi care ne-a pus practic într-o situaţie fără ieşire -construcţiile sunt deja făcute, uliţele sunt deja create, nu mai putem să le lăţim decât prin demolări de construcţii şi de blocuri construite haotic.

Acesta e motivul principal pentru care în zonele urbane avem atât de multe accidente, cauzate în principal de nervozitate. Nervozitate care este de înţeles. Pentru că nu putem să ne petrecem o viaţă întreagă în trafic, în oraş, din cauza corupţiei care a însoţit această dezvoltare urbanistică haotică.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Benedek Zacharie, Grupul UDMR.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă legislativă foarte bună, doar că probabil rezolvă undeva la 2%-3% din situaţia existentă pe drumurile publice la noi în ţară.

Deci există un grup de lucru la nivel de Comisie pentru transporturi şi infrastructură şi acest grup lucrează la modificarea Codului rutier. Şi dacă vom reuşi să facem modificările pe care le-am discutat şi pe care le mai discutăm, sper ca o parte din problemele rutiere să se rezolve.

Dar nu trebuie să uităm că trebuie să ţinem cont de mai multe aspecte.

În primul rând, de elementele de siguranţă, care în multe locuri, pe multe drumuri naţionale, chiar pe zone de autostrăzi, lipsesc cu desăvârşire sau sunt lovite şi nu sunt înlocuite.

Nu trebuie să uităm că va trebui să punem în discuţie prevenţia, pentru că la noi în ţară pentru MAI prevenţia înseamnă amenda, dacă amendăm un şofer am rezolvat problemele care sunt.

Dacă ne uităm la Ordonanţa de urgenţă nr. 1 din acest an, atunci ne dăm seama că greşim gândind că numai şoferul este de vină pentru ce se întâmplă pe drumurile naţionale, pe autostrăzi şi pe drumurile publice.

Deci, stimaţi colegi, noi vom vota această propunere legislativă, dar în continuare vom lucra ca să ajungem să aducem modificări Codului rutier, în aşa fel încât într-adevăr, într-adevăr, să scadă numărul de accidente pe drumurile publice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru solicită să ia cuvântul.)

Doamna Alexandru, numai o secundă! Neafiliaţii întotdeauna vorbesc la final.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Într-adevăr, aveţi dreptate, acest proiect de lege era absolut necesar.

Am o singură întrebare pentru Domniile Voastre - de ce l-aţi ţinut la sertar din 2019?

O iniţiativă legislativă simplă să o ţinem în dezbatere şi să ajungă la vot după 3 ani?

Câţi oare aveţi pe conştiinţă?

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege este absolut benefică.

Atunci când au venit la noi colegii noştri de la PMP cu această iniţiativă şi foarte mulţi dintre cei care am fost membri în legislatura precedentă am semnat-o, ne-am dat seama de o situaţie extrem de gravă care se produce pe drumurile publice din România.

Ar fi de amintit - şi mă bucur că s-a scos în evidenţă acest aspect - ceea ce se întâmplă pe drumurile naţionale, pe autostrăzi.

Şi vă dau un exemplu - Drumul Naţional de Centură Bucureşti, unde este un dezastru total, cred că am făcut aproape 100 de interpelări cu privire la siguranţa traficului şi unde, din păcate, se petrec permanent tragedii rutiere, tocmai din această pricină, a faptului că această semnalizare luminoasă lipseşte ori ea este reparată mult prea târziu în raport cu uzura existentă la nivelul de trafic de pe Centura Capitalei.

De asemenea, cred că o altă măsură pe care ar trebui s-o ia Ministerul Transporturilor este aceea de montare a pasarelelor pietonale pe drumurile extrem de circulate şi cu grad de periculozitate ridicată pentru pietoni.

Şi cred că tot Ministerul Transporturilor ar trebui să pună în aplicare legislaţia validată de Parlament în anii precedenţi, inclusiv cea cu privire la trecerile la nivel din domeniul feroviar unde, la fel, se întâmplă numeroase tragedii.

Mă gândesc că totuşi Ministerul Transporturilor ar trebui să pună în aplicare legile pe care le votează Parlamentul şi să ia cu maximă rigurozitate şi rapiditate toate măsurile necesare pentru a proteja viaţa celor care participă la trafic şi a pietonilor.

Evident, această lege trebuie votată, dar încă este puţin faţă de ceea ce se întâmplă în traficul rutier din România, unde, din păcate, este un dezastru şi multă delăsare, în special din direcţia autorităţilor publice centrale. Subliniez, centrale.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Haideţi, doamna Violeta Alexandru!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Deci noi, practic, ce facem? Dăm o lege ca să-i spunem primarului să pună un bec, să ilumineze o trecere de pietoni? El este un iresponsabil, un inconştient, un incapabil şi îi spunem noi, Parlamentul, şi cu legea asta, dacă i-o dăm, el dintr-o dată, de mâine, este un om responsabil, că până astăzi era un inconştient.

Haideţi, vă rog, să facem şi treabă, dar treabă serioasă! Nu doar dăm legi pe un subiect care sigur că da, e de bun-simţ, e de bun-simţ subiectul în sine, dar în practică suntem ridicoli.

Deci primarul - încă o dată spun - şi cu Societatea de iluminat şi mă rog, poate îi simplificăm şi îi luăm barierele care îl afectează, să nu poată să facă în domeniul iluminatului treabă cum se cuvine, dar noi dăm o lege ca să facă primarul treabă. Şi următoarea lege ar trebui să fie să facă curăţenie, nu numai în oraş, dar şi, de exemplu, în staţiile de autobuz.

Suntem caraghioşi.

Hai să facem şi treabă! Că aşa, subiecte... şi discutăm de 45 de minute despre ce bună idee!

Ideea este corectă. Cine are fonduri - mă refer la primar - ştie ce are de făcut în localitatea respectivă, fără să-i dea Parlamentul o lege care să spună să fie lumină la trecerea de pietoni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu sunt 45 de minute, doar 14 minute.

Domnul Ichim, tot din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ştiţi cu toţii că România bate topurile la numărul de accidente mortale din Europa.

Acest proiect de lege aduce cumva şi se pare că în România, nu?, se pare că prin lege poţi să forţezi şi să împingi primarii să-şi facă treaba.

Pe lângă acest proiect de lege care cumva iluminează şi ar trebui să ducă la îmbunătăţirea traficului şi a siguranţei rutiere, reamintesc că sunt şi alte lucruri care ar putea fi făcute şi trebuie să le facem prin Parlament, că altfel nu le vedem puse în practică în ţară, ca, de exemplu, calitatea marcajelor şi semnalizărilor rutiere. Putem implementa mai ales şi în special pe drumurile europene, insule. Insule, refugii, unde pietonii, da, pot găsi mai multă siguranţă atunci când traversează.

Vă reamintesc, de asemenea, că avem în Parlament o lege, iar România este singura ţară din Uniunea Europeană care are un sistem de radare fixe. Putem cu toţii contribui la îmbunătăţirea siguranţei rutiere.

Şi vă reamintesc că siguranţa rutieră, siguranţa cetăţeanului nu ar trebui să ţină de culoarea politică.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 aveţi obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 164/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 8/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie, Comisia pentru muncă sau Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 164/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

În temeiul art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 8/2021 din 1 februarie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a proiectului de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 164/2020, prin care se propune introducerea unui articol nou, art. 364¹, referitor la crearea cadrului legal pentru acceptarea donaţiilor şi a legatelor făcute către stat sau unităţile administrativ-teritoriale care au ca obiect bunuri ce vor intra în proprietatea privată a acestora.

De asemenea, se propune completarea art. 510 cu un nou alineat, referitor la exercitarea cu caracter temporar a funcţiilor publice de conducere vacante, pe întreaga durată a stării de alertă şi pentru o perioadă de maximum 60 de zile, calculate de la data încetării stării de alertă, fără a fi necesară organizarea unor concursuri şi cu notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra acestui proiect de lege şi a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Ţoiu, Grupul USR, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Introducerea posibilităţii exercitării cu caracter temporar a funcţiilor de conducere pe perioada stării de alertă, de urgenţă sau de asediu a fost o măsură necesară în perioada pandemiei. Dar avem un Guvern care deschide justificat puţin uşi şi ferestre şi apoi intră cu totul prin ele, în locuri şi în moduri care nu mai au această justificare.

Vă reamintesc că după încetarea stării de urgenţă şi a stării de alertă, acest Guvern, această Coaliţie de guvernare a permanentizat peste 2.000 de posturi care au fost acoperite fără concurs. Oameni de care era nevoie în starea de urgenţă şi de alertă, dar care ar fi putut ulterior să treacă prin sisteme de selecţie, de pregătire şi de testare similare celor prin care au trecut înaintea lor angajaţii din sistemul public.

Starea de alertă, starea de urgenţă şi pandemia au fost folosite ca o scuză pentru a asigura aceste locuri uneori şi unor oameni care nu aveau pregătirea necesară, fără justificare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Avrămescu Gabriel, Grupul PNL.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cred că după ce am discutat mai devreme despre teoria "Cine pune becul şi unde pune becul", cred că ar trebui să avem o dezbatere cât se poate de serioasă pe aspecte care ţin până la urmă de reforma administraţiei publice, pentru că, iată, am constatat că a fost nevoie de această ordonanţă de urgenţă care să vină să reglementeze un vid legislativ creat de adoptarea Codului administrativ pe repede-înainte şi, din păcate, ne-au scăpat foarte multe lucruri, atât în ceea ce priveşte partea de donaţii de bunuri către stat sau către unităţile administrativ-teritoriale, precum şi chestiuni care ţin de funcţia publică.

Şi aici aş vrea să atrag atenţia asupra unui cuvânt care a fost folosit mai devreme - permanentizare.

Nicidecum nu este permanentizare, este vorba de o prelungire. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că atunci când vorbim despre funcţia publică vorbim de o serie de norme care provin din vechea Lege nr. 188/1999 a funcţionarului public care nu a făcut altceva decât să readucă în momentul de faţă nişte norme care sunt depăşite.

Tocmai de aceea trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte necesitatea unei dezbateri ample, atât pe funcţia publică în contextul digitalizării, cât şi în ceea ce priveşte partea de administraţie publică şi de reformă a administraţiei publice în România.

Grupul PNL susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt, nu avem nici amendamente. Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 264/2021.

De asemenea e procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Bună ziua!

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se ca anumite prevederi în vigoare la momentul avizării să nu mai fie aplicabile microîntreprinderilor, definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Ministerul Muncii susţine raportul Comisiei pentru muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru industrii.

Vă rog, domnule Bende.

Şi la final să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, transmis cu adresa PL-x 264/2021 din 14 iunie 2021.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera decizională pentru acest act normativ este Camera Deputaţilor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propun pentru dezbatere două minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpi de dezbateri două minute.

Vot, vă rog.

Cu 164 de voturi pentru, 4 contra, un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Trecem la dezbaterea pe articole, întrucât nu avem la dezbateri generale înscrişi la cuvânt.

Dacă la titlu avem obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene; PL-x 115/2021; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc frumos.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 au fost aprobate o serie de măsuri fiscale, în context pandemic, dar s-au avut în vedere şi o serie de clarificări în legislaţia specifică.

Vă rugăm să fiţi de acord cu legea de aprobare a ordonanţei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, vă rog raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, prin care se instituie unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

A fost adoptat de Senat în 3 martie 2021.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Cele două comisii propun Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Grădinaru Radu, dezbateri generale, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi, AUR, suntem pentru respectarea legii.

Trebuie neapărat predictibilitate.

Nu suntem de acord să se amestece lucrurile bune cu lucrurile mai puţin bune. Nu putem forţa parlamentarii să voteze la pachet.

AUR votează abţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu sunt amendamente, nu mai sunt intervenţii.

Proiectul rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege privind modificarea art. 281 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 552/2017.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, doamna Vicol, raportul.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea art. 281 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acestui articol, în sensul prevederii sancţiunii nulităţii absolute în cazul încălcării dispoziţiilor privind asistarea de către avocat a persoanei vătămate, atunci când asistenţa este obligatorie.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

La dezbateri generale doamna Morar Olivia-Diana, Grupul PNL.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Modificarea legislativă este necesară pentru asigurarea unei simetrii între situaţiile care impun asistenţa juridică obligatorie a unor părţi sau subiecţi ai procesului penal şi sancţiunile aplicabile, în cazul nerespectării acestora.

În ce priveşte persoana vătămată, deşi prevederea indicată obligă la asigurarea asistenţei juridice obligatorii a acesteia, sancţiunea totuşi procesuală nu este cea de nulitate absolută, ci cea de nulitate relativă.

Se impune completarea cu nulitatea absolută, întrucât constituie omisiunea legiuitorului cu consecinţe de încălcare a dispoziţiilor privind asigurarea asistenţei obligatorii pentru persoana vătămată, în cadrul procesului penal. Această iniţiativă legislativă reglementează această situaţie, sens în care se impune adoptarea acesteia.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, doamna Raisa Enachi.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, antevorbitoarea mea a citit foarte bine şi a explicat acest proiect, doar că întrebarea mea ar fi de ce, din 2017, acest proiect foarte bun s-a ţinut la sertar.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 480/2021.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci sau Comisia pentru sănătate şi familie, raportul comun.

Domnule preşedinte Tătaru, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 480 din 18 octombrie 2021, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 octombrie 2021.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în forma adoptată la Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Lilian Scripnic, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin modificarea Ordonanţei nr. 3/2021 se stabilesc anumite măsuri pentru recrutarea şi plata personalului medical, în sensul vaccinării populaţiei de COVID-19.

Chiar dacă ordonanţa şi-a făcut deja efectele, pot spune că nu vaccinarea ar fi soluţia de bază în lupta cu COVID-19 şi ar fi varianta salvatoare în remedierea situaţiei cu această maladie.

Vaccinul, dacă este unul corespunzător, care nu pune în pericol sănătatea sau viaţa pacienţilor, poate fi un remediu pentru persoanele care îşi doresc vaccinarea.

În acest sens, suntem pentru deschiderea acelor centre de vaccinare şi remunerarea personalului medical care s-a implicat deja, doar că problema a fost pusă un pic altfel.

Oricum, AUR va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii, nu avem amendamente.

Rămâne la votul final.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; PL-x 449/2020.

De asemenea, suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnule Solomon, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 76/2002, în sensul majorării cuantumului indemnizaţiei de şomaj acordate persoanelor cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an, de la 75% din valoarea indicatorului social de referinţă, la 100% din acesta.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog şi timpii de dezbatere, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpul de dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

Cu 164 de voturi pentru, 4 contra, aprobat.

Dezbateri generale, Grupul AUR, domnul Ringo Dămureanu.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vorbim de un proiect de lege pentru modificarea Legii privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi pentru stimularea ocupării forţei de muncă.

Chestiunea în discuţie este dacă să se majoreze la 100% din valoarea indicatorului social de referinţă, ISR, valoarea indemnizaţiei de şomaj care se acordă persoanelor care au vechime în muncă mai mare de un an de zile.

Aici, ca membru al Comisiei pentru muncă, vă spun că au fost dezbateri dacă primează stimularea ocupării forţei de muncă, adică acel coeficient să fie mai mic, sau dacă primează asigurarea pentru şomaj pe care fiecare lucrător, aflat într-o astfel de situaţie neplăcută, a contribuit, pentru aceasta a contribuit.

Grupul AUR consideră că este benefică o astfel de măsură. Am votat şi în comisie, vom vota şi la plen pentru majorarea la 100% din valoarea indicatorului social de referinţă a indemnizaţiei de şomaj care se acordă persoanelor care au mai mult de un an de vechime în câmpul muncii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Csép Andrea, Grupul UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege mult discutat vine în sprijinul familiilor şi vreau să vă spun câteva cifre.

Un părinte întreţinător de familie care are un venit de 3.000 de lei pe lună timp de un an de zile îşi pierde locul de muncă, nu din vina lui, ci din vina reorganizării acelei structuri, din vina patronului, eventual, pentru că se închide afacerea, nu mai are loc de muncă.

Acest părinte care primea 3.000 de lei pe lună merge acasă şi are dreptul la indemnizaţie de şomaj calculată în felul următor. Indicatorul social de referinţă care până în martie a fost 500 de lei - şi ştim bine, colegi, împreună am modificat legea, este acum 525,5 lei. La această sumă se adaugă media veniturilor din ultimele 12 luni, 10% din această medie.

Deci un părinte cu 3.000 de lei pe lună, cu 20 de ani vechime în câmpul muncii, merge acasă cu o indemnizaţie de şomaj, potrivit acestei modificări, de 825,5 lei.

Întrebarea mea este, stimaţi colegi, în momentul de faţă, în România avem o rată foarte scăzută a şomajului, avem 2,56%. Noi stimulăm ocuparea forţei de muncă, dar totodată trebuie să fim şi atenţi la aceşti părinţi, la aceşti oameni care nu din vina lor pierd locul de muncă. Şi, da, rata şomajului ne arată că, da, ei caută încă un loc de muncă, dar familiile trebuie să fie în siguranţă.

De aceea am propus, Grupul UDMR, această modificare legislativă care sper că o să primească şi votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Nu, este exact pe dos!

În momentul în care măreşti indemnizaţia de şomaj, tendinţa persoanelor care primesc acest venit este să fie descurajate să-şi mai caute un loc de muncă. Este fix pe dos! Asta arată toate studiile din domeniu, asta arată realitatea internaţională şi probabil şi realitatea românească, prin acest proiect.

Dacă vrem să discutăm în termeni lacrimogeni despre grija pentru oamenii care sunt într-o situaţie delicată, o putem face, dar dacă vrem să discutăm profesionist şi realist poate că o soluţie mult mai înţeleaptă ar fi fost ca această sumă să descrească de la lună la lună. Să zicem, în prima lună e mai mare, după ce ai trecut de şocul că ţi-ai pierdut locul de muncă şi eşti într-o situaţie limită, dar în niciun caz noi, ca parlamentari, nu trebuie să încurajăm creşterea cuantumului şomajului, pentru că realitatea este că ieşitul din câmpul muncii pe o perioadă lungă te face să-ţi pierzi abilităţile, încrederea în tine că poţi să-ţi găseşti un alt loc de muncă, pur şi simplu disponibilitatea de a-ţi mai găsi un alt loc de muncă. Aceasta este realitatea.

Şi închei spunând următorul lucru: pentru mine soluţia este foarte simplă - reorganizarea din temelii - şi începusem, altminteri - a ANOFM. Nu reuşeşte să găsească locuri de muncă, atunci acest serviciu de ocupare trebuie subcontractat, dat unor oameni care, ştiţi bine, în piaţa privată ştiu cum să găsească locuri de muncă pentru oameni. Altminteri vom ajunge într-o situaţie în care persoanele vor pierde din abilităţile lor, le va fi din ce în ce mai greu să reintre pe piaţa muncii, vor intra în depresie şi sunt un exemplu neinspirat pentru copiii lor, care trebuie să-i vadă pe părinţi într-o continuă căutare, să se perfecţioneze, să-şi găsească un alt loc de muncă potrivit. Toate acestea au soluţii printr-o agenţie a ocupării forţei de muncă eficientă, care, dacă nu poate să facă tot, să se restrângă la o bază de date, la făcut o bază de date cu cine îşi caută, cine nu, şi să lase piaţa liberă - care are profesionişti în acest domeniu - să se ocupe de intermediere şi de toată pregătirea pentru găsirea unui nou loc de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ţoiu, Grupul USR.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

România a ajuns în stadiul în care problema nu mai este că românii nu-şi găsesc locuri de muncă, ci că angajatorii nu mai găsesc români pentru locurile de muncă disponibile.

Avem un deficit de resurse umane şi de resursă umană calificată care deja depăşeşte 200.000 de locuri de muncă deschise pentru care nu sunt, în acest moment, aproape, angajaţi calificaţi sau angajaţi disponibili să le ocupe. Şi asta nu este doar o problemă socială care duce la scăderea veniturilor potenţiale ale familiilor, ci este o problemă structurală a economiei, pentru că avem antreprenori care nu pot să-şi ducă la capăt angajamentele de livrare a produselor sau serviciilor promise sau nu pot să se folosească de oportunităţile de creştere pe care le au în faţă în momentul acesta.

Soluţia nu este doar indemnizaţia de şomaj, ci o investiţie serioasă în pregătirea, formarea şi recalificarea românilor şi pentru asta este nevoie să ne uităm la lipsa de rezultate pe care o au în acest moment multe dintre cursurile şi serviciile de ocupare ale agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Polak, Grupul PNL.

Domnul Tudor Polak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota această propunere, şi această propunere, după cum a spus şi colega mea, doamna Csép, presupune practic o creştere cu 130 de lei pe lună, în momentul de faţă, a indemnizaţiei de şomaj.

Noi considerăm că în aceste vremuri extrem de dificile toţi cetăţenii români ar trebui să fie ajutaţi, chiar dacă şi-au pierdut locul de muncă, pentru că poate pierderea locului de muncă nu a depins chiar de ei şi este o nouă propunere legislativă, pentru că şi la începutul anului acesta noi am votat, să spun, creşterea ISR-ului anual, cu rata inflaţiei, aceasta fiind o nouă propunere prin intermediul căreia venim în sprijinul cetăţenilor români care şi-au pierdut un loc de muncă în vremuri extrem de dificile.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Situaţia cetăţenilor români în câmpul muncii este dramatică în România, pentru că noi nu am amendat şi nu am făcut nimic să schimbăm Codul muncii care a fost adoptat de administraţia Boc şi care a fost făcut la indicaţiile Camerei de Comerţ. De aceea, mai ales în sectorul privat cetăţenii români sunt handicapaţi de acest Cod al muncii.

Dumneavoastră vă întrebaţi de ce pleacă atât de mulţi cetăţeni români. Din cauza asta! Pentru că acest Cod al muncii îi face pe cetăţenii români sclavi în ţara lor.

Nu este suficient să facem îmbunătăţiri mici, trebuie să schimbăm fundamental pentru cetăţenii români care lucrează în domeniul privat acest Cod al muncii.

Asta am avut să spun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă. Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul!

257 prezenţi, suntem în cvorum.

Liderii de grup, sunt probleme? Nu.

Începem exprimarea votului.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 62/2022.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Cu 59 de voturi pentru, 14 contra şi 198 de abţineri nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 169/2019; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 4 abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Iată că după proiectul-pilot ecologic "Cornul şi laptele", încă un exemplu al administraţiei braşovene este preluat la nivel naţional.

În urma iluminării adecvate a trecerilor de pietoni a fost redus numărul accidentelor rutiere pe trecerile de pietoni cu peste 80%. Este o chestiune extrem de importantă şi utilă şi mă bucur că această reparaţie, chiar dacă nu ajută cu nimic victimele din trecut, această reparaţie începe la Braşov şi la Constanţa şi se poate extinde la nivel naţional.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat George Simion.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Acest proiect de lege, cu toate că este util, nu o să furnizeze fondurile necesare pentru primăriile care nu au bani. Fără o reformă administrativă reală o să continuăm ducerea ţării în faliment.

În ceea ce priveşte votul anterior, în care aţi respins nominalizarea AUR pentru Comisia juridică; în locul AUR, spuneţi dumneavoastră, că nu poate fi numit un deputat din Grupul AUR, probabil e fără precedent. Dacă aşa consideraţi să rezervaţi Grupului AUR locurile în comisii, după cum vă place de figura unuia sau a altuia dintre colegii noştri, am luat act şi vom acţiona în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Andronache Gabriel, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am luat cuvântul la explicarea votului la primul punct, dar dacă domnul Simion a ţinut să amintească chestiunea aceasta îi voi reaminti comportamentul grupului său parlamentar. Şi am aici dovezile, domnule Simion. Aţi votat împotrivă de zeci de ori, împotriva tuturor proiectelor de hotărâre prin care alte grupuri parlamentare au propus membrii în comisiile de specialitate.

Şi doar câteva exemple.

Pe 15 septembrie aţi votat împotriva unui proiect care prevedea ca membri ai Grupului PNL să treacă în alte comisii. Aţi votat împotrivă.

Pe 15 decembrie 2021 aţi votat împotriva unor propuneri ale Grupului PNL.

În data de 22 februarie 2022, domnule Simion, aţi votat împotriva unor propuneri ale Grupului PSD.

Şi aţi ajuns, culmea, cu acest mod de a acţiona, să votaţi chiar împotriva propunerilor dumneavoastră, domnule Simion, în data de 21 iunie 2022 aţi votat împotriva propriilor colegi pe care i-aţi propus în diverse comisii de specialitate.

Aşa că, haideţi să terminăm cu ipocrizia şi să vedeţi cum este ca celelalte grupuri parlamentare să acţioneze exact cum aţi acţionat dumneavoastră!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 164/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 8/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 201 voturi pentru şi 73 de abţineri, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene; PL-x 115/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, un vot contra, 30 de abţineri.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 480/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

275 de voturi pentru, două contra şi o abţinere.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2021 privind completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2016 pentru aprobarea Statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 414/2021; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

277 de voturi pentru, două contra.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 264/2021; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru industrii propun adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 37/2021.

Cameră decizională.

Vot, vă rog.

230 de voturi pentru, 11 contra, 39 de abţineri.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 281 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 552/2017; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

275 de voturi pentru, 5 abţineri.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; PL-x 449/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

267 de voturi pentru, 11 contra şi o abţinere.

Adoptat.

Moţiunea simplă iniţiată de 54 de deputaţi; MS 7/2022.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Cu 85 de voturi pentru, 191 contra şi o abţinere, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Doamna Prună Cristina-Mădălina, vă rog, explicarea votului.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Atâta ipocrizie câtă am văzut astăzi, aici, în Parlament, din partea colegilor de la PSD, nu încape nici măcar în această Casă a Poporului! (Vociferări. Aplauze.)

Domnule Ciolacu, toată vara aţi fost la televizor să-l criticaţi pe Virgil Popescu pentru criza şi dezastrul din energie şi astăzi aţi votat împotriva moţiunii pe care noi am iniţiat-o împotriva lui Virgil Popescu.

Este o ruşine ceea ce faceţi, de fapt, faceţi un spectacol ieftin la televizor, şi în spatele uşilor închise vă negociaţi posturi de mii de euro, la ANRE, oameni care nu iau niciun fel de măsură în interesul consumatorilor şi al pieţei.

Să vă fie ruşine!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul George Simion.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mai putem vorbi încă în Camera asta, nu, dacă numiri în comisii nu mai putem face?! Da!

Este absolut jignitor pentru români felul în care îl menţineţi în funcţie pe acest infractor care ar trebui să fie acuzat de trădare de ţară!

De mult procurorii, dacă avem procurori în ţara asta, trebuiau să-l salte, de mult serviciile de informaţii trebuiau să-i blocheze accesul la orice informaţie legată de securitatea de stat.

Prin votul vostru, prin decizia de a-l salva pe Virgil, aţi arătat faptul că sunteţi complici şi sunteţi participanţi la jaful naţional!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului neafiliaţilor, domnul Ciubuc.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă (din sală):

Eram şi eu, am apăsat printre primii!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos!

Domnul Ciubuc.

Un singur vorbitor din partea neafiliaţilor.

Domnul Ciubuc.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc.

Românii trebuie să ştie că astăzi Virgil Popescu a fost salvat de PSD.

PSD nu a făcut nimic altceva decât să-l gireze încă o dată şi în continuare pe Virgil Popescu, ministrul care a dus la sapă de lemn energia românească, a vândut Mintia prin mânăriile din Guvern şi, PSD, sunteţi direct responsabili cu ţinerea acestui ministru sinistru care demolează facturile şi familia românească şi aduce românii la sapă de lemn.

Să vă fie ruşine, stimaţi colegi de la PSD!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Am terminat şedinţa de vot final.

Membrii Biroului permanent, la şedinţa Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.47.