Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 15,59.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 168.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 12 septembrie, şi marţi, 13 septembrie 2022; programul de lucru pentru perioada 12-17 septembrie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 1-12 septembrie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, la ora 17.00, vom avea prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă prezint o informare scrisă din partea domnului deputat Daniel Florea, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

Dacă sunt observaţii la ordinea de zi?

Domnule Moşteanu?

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să supuneţi la vot suplimentarea ordinii de zi cu Pl-x 150/2022 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 168 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011), pe poziţia 1 a ordinii de zi. Este un proiect al USR care spune ceva foarte simplu, ceva de maxim bun-simţ, şi anume, publicarea tezelor de doctorat pe site-ul Ministerului Educaţiei şi la Biblioteca Naţională a României, să nu mai stea toată ţara luni de zile să caute lucrarea domnului Ciucă, a domnului Bode, a domnului Grindeanu. Ar fi un pas înainte pentru prestigiul academic al universităţilor din România.

Mulţumesc.

Vă rog să supuneţi votului suplimentarea ordinii de zi cu Pl-x 150/2022.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Trebuie să supuneţi la vot!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe procedură, domnule Moşteanu, că vreau să înţeleg şi eu, şi electoratul USR, ce urmăriţi dumneavoastră de fapt. Urmăriţi publicarea tezelor de doctorat sau nepublicarea acestora, pentru că raportul proiectului pe care dumneavoastră l-aţi cerut astăzi pe ordinea de zi este unul de respingere.

Prin urmare, dacă propunerea dumneavoastră este trecută de plenul Camerei şi ajunge la vot, vom respinge iniţiativa USR de a publica teze de doctorat. Şi atunci, dumneavoastră ce vreţi? Vreţi ca el să fie adoptat sau să fie respins?! Dacă vreţi doar să fie respins şi eventual să le spuneţi oamenilor că v-aţi bătut pentru asta şi n-aţi reuşit, nu o să puteţi să-i păcăliţi.

Domnule preşedinte,

Înainte de a supune la vot, vă cer o pauză de consultări, la dumneavoastră, la tribună, cu toţi liderii de grupuri parlamentare, să vedem care este soluţia pentru a adopta această lege, pentru că, dacă USR depune ceva ca să fie respins, mă rog, eu înţeleg de ce o fac, dar s-ar putea ca oamenii să nu fie mulţumiţi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, liderii grupurilor parlamentare.

(Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

După, domnule Moşteanu!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Nu ştiam că faceţi dezbateri pe propuneri de suplimentare, dar dacă tot vrea domnul lider, să clarific.

Regulamentul Camerei spune că, în cazul în care avem un raport de respingere şi plenul nu-l votează, acest proiect se întoarce la comisie.

Eu am aşteptarea ca în acest plen, cu atâtea minţi luminate, să treacă acest proiect, adică să voteze împotriva raportului de respingere. Este un lucru de maxim bun-simţ să se întoarcă la comisie, mâine dimineaţă să-l avem la plen cu raport de admitere şi să trecem acest proiect până la data limită, de 15 septembrie; este data la care va trece tacit de această Cameră, va merge la Senat.

PSD şi PNL, vreţi să-l îngropaţi în sertarele de la Senat? Nu suntem de acord cu acest lucru!

Dacă vreţi să protejaţi plagiatorii în continuare, asumaţi-vă acest lucru la vot! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Liderul PSD.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E foarte greu să explici ceva ilogic şi să încerci să pară logic.

Personal nu am nimic împotriva publicării tezelor de doctorat, ca să fie clar!

Însă ceea ce propuneţi dumneavoastră este aşa: avem o lege depusă, avem un raport de respingere, o lăsăm la vot, eventual ea se respinge, neîntrunind numărul necesar de voturi se întoarce în comisie, se dezbate din nou în comisie şi până mâine avem raport de adoptare.

Nu era mai simplu, domnule Moşteanu, liderul Grupului USR, ca în loc să vreţi să se respingă această lege, să cereţi retrimiterea la comisie?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Liderii, sus, vă rog! (Consultări.)

(Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Nu vă mai dau cuvântul, domnule Ionuţ Moşteanu!

(După o scurtă pauză de consultări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, doriţi să mai interveniţi?

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru că am trecut peste această chestiune de procedură. Am discutat cu majoritatea liderilor de grup, nu am apucat să mă consult cu toţi, însă.

De aceea, vă solicit supunerea la vot a acestei propuneri, retrimiterea la comisie a punctului 16 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2021 privind transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor şi agenţilor Uniunii Europene (PL-x 413/2021).

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două săptămâni?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Punctul 16, aflat pe ordinea de zi, propunere de retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot, vă rog.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

După rezultatul votului! A fost o procedură de vot. Rezultatul votului?!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu l-am văzut. O secundă! Mai afişaţi o dată, vă rog, rezultatul!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă, trebuie să spuneţi rezultatul votului, vă rog!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pentru - 77, contra - 30 şi abţineri 57, "nu votez" - 4.

Propunerea a fost respinsă.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Deci, propunerea nu a întrunit numărul de voturi.

Eu revin la discuţia de mai devreme. Nu s-a clarificat nimic! Este un abuz fără precedent, în care PSD şi PNL nu vor să-şi arate adevărata faţă, să pună la vot acest proiect împotriva plagiatorilor.

Este un abuz pentru că am cerut suplimentarea ordinii de zi. De nenumărate ori, în Parlamentul ăsta, s-a dat un vot pe suplimentarea ordinii de zi atunci când nu exista un consens al liderilor şi de fapt consensul sau majoritatea se văd doar atunci, la vot, şi este un abuz.

Domnul preşedinte de şedinţă face acest abuz astăzi pentru a proteja plagiatorii. O să insistăm, să vedem proiectul acesta la vot. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ştiţi bine, atât timp cât nu aveţi acordul liderilor, nu pot supune la vot.

Domnule Moşteanu...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încă o dată.

Proiectul pe care domnul Moşteanu îl cere astăzi introdus ordinea de zi are raport de respingere, adică se va respinge ceea ce a cerut USR, dacă intră pe ordinea de zi şi se va vota.

Prin urmare, pentru a-i ajuta pe colegii de la USR, stimaţi colegi, domnule preşedinte, voi cere retrimiterea la comisie a proiectului despre care s-a făcut vorbire, pentru a i se schimba raportul, din raport de respingere în raport de adoptare, şi să dăm raport de adoptare şi să votăm după aceea.

Mulţumesc.

Retrimitere, două săptămâni.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pl-x 150/2022, propunere de retrimitere două săptămâni.

Vot, vă rog.

Pentru - 156, contra - 1, abţineri - 25, un coleg nu votează.

Propunerea a fost adoptată.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Aţi urmărit în direct o "alba-neagra" parlamentară a PSD. Au propus retrimitere la comisie pentru un proiect care trece tacit în trei zile, tocmai ca să-l îngroape, tocmai ca să nu fie dezbătut, tocmai ca să nu se mai discute despre plagiatorii din politică în Parlament. Asta au făcut mai devreme, acum un minut. Nu suntem de acord cu acest lucru.

O să cerem...

Dacă domnul Simonis voia să dea dovadă de bună-credinţă cerea - şi o să cer eu acum - convocarea Comisiei pentru învăţământ acum, să lucreze în paralel cu plenul, pentru a dezbate punctul unic şi cer acceptul plenului pentru acest lucru, punct unic, Pl-x 150/2022, să vedem dacă îşi menţine raportul.

Înţeleg că PSD vrea să schimbe acest raport, USR vrea să schimbe acest raport.

Vom vedea dacă va fi o majoritate care se opune plagiatorilor în acest Parlament.

Mulţumesc.

Deci vă rog să supuneţi la vot convocarea Comisiei pentru învăţământ să lucreze în paralel cu plenul şi apoi vom pune, cu acordul liderilor, sper, pe ordinea de zi, acest proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Supun votului propunerea domnului Moşteanu.

Vot, vă rog.

203 voturi pentru.

Adoptată.

Domnule Suciu, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vedeţi, domnule preşedinte, ceea ce spuneam noi de la începutul şedinţei, şi anume faptul că în loc să introducem pe ordinea de zi un proiect care are raport de respingere pentru a fi respins, mai bine îl întoarcem la comisie, îl dezbatem şi îi dăm un raport de adoptare.

Vă mulţumesc, domnule Moşteanu, pentru faptul că mi-aţi dat dreptate într-un final. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, dau cuvântul domnului deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru susţinerea unei scurte alocuţiuni consacrată comemorării atentatelor de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Anul acesta se împlinesc 21 de ani de când o mână de criminali cu minţile tulburate de o ideologie a urii au pus la cale şi au dus la îndeplinire cele mai sângeroase atentate teroriste din Statele Unite ale Americii. Atentatele s-au produs pe teritoriul SUA, dar ţinta teroriştilor a fost însăşi civilizaţia occidentală şi valorile ei.

11 septembrie 2001 a fost o zi dramatică în care lumea liberă a fost lovită într-un mod barbar. În urmă cu 21 de ani au fost deschise răni care nu se vor închide niciodată. În jur de 3.000 de oameni au fost asasinaţi în acea zi tragică pentru America şi pentru civilizaţia democratică. Printre oamenii ucişi de acţiunile teroriştilor se numără şi cinci români.

Tragedia petrecută în America a provocat reacţia tuturor statelor civilizate. Lumea, aşa cum o ştim, avea să schimbe definitiv, iar România, aşa cum era natural, s-a alăturat Statelor Unite, ca un aliat hotărât şi implicat în lupta împotriva adversarilor democraţiei şi libertăţii.

În ultimii 21 de ani terorismul a fost principalul adversar al forţelor democratice din întreaga lume. Din nefericire, forţele teroriste au continuat să cauzeze drame, să destrame familii şi să ucidă fiinţe nevinovate.

Suntem datori să nu uităm atentatele din ultimii ani din Europa, Asia şi Africa, de masacrele comandate de teroriştii islamişti, fie din Al-Qaeda, ISIS, Boko Haram, Taliban şi aşa mai departe.

Suferinţa umană este inimaginabilă! Teroriştii au destabilizat comunităţi mici şi mari, au distrus planuri de viitor şi au pus sub semnul întrebării siguranţa tuturor cetăţenilor.

Aflate sub asalt, statele democratice s-au solidarizat. După un deceniu de căutări, liderul Al-Qaeda, Osama bin Laden a fost identificat şi eliminat de forţele americane.

Prin eforturile comune ale Americii, ale României şi ale celorlalte forţe armate aliate, teroriştilor li s-a răspuns în Orientul Mijlociu, în Afganistan şi în Africa Subsahariană.

Până de curând soldaţii noştri, care merită toată aprecierea poporului român, ne-au reprezentat cu demnitate în Afganistan.

România nu era membru al NATO în septembrie 2001, însă după atacurile din 11 septembrie s-a alăturat Statelor Unite şi s-a dovedit un aliat hotărât în lupta comună împotriva terorismului şi a extremismului.

Dacă vrem să rămânem parte a lumii libere trebuie să combatem orice formă de extremism prezent atât pe teritoriul nostru, în Europa, cât şi în altă parte a lumii.

Ne confruntăm în ultimii ani cu o creştere a manifestărilor violente, iar asta nu poate decât să ne îngrijoreze şi să ne mobilizeze să acţionăm pentru protejarea valorilor democratice.

Războiul din Ucraina este dovada faptului că, în lipsa unui răspuns ferm, adversarii lumii libere vor acţiona brutal, invazia a provocat criză de refugiaţi cu cea mai rapidă creştere din Europa, de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până astăzi. Lumea liberă a reacţionat rapid, oferind sprijin atât pentru protejarea civililor, cât şi pentru susţinerea rezistenţei absolut eroice a ucrainenilor care au ales să lupte împotriva terorii invadatorilor pentru apărarea căminelor lor şi pentru apărarea comunităţilor şi valorilor occidentale.

În continuare suntem datori să rămânem activi în lupta cu ameninţările la adresa valorilor democratice.

Libertatea viitoarelor generaţii depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi.

România trebuie să-şi păstreze demnitatea şi libertatea.

Războiul din Ucraina ne demonstrează în fiecare zi cât de uşor putem să fim ameninţaţi şi cât de importantă este determinarea pentru apărarea valorilor comunităţii civilizate.

Ca reprezentanţi ai românilor, în Parlament, trebuie să ne asumăm zilnic lupta împotriva adversarilor lumii libere.

Privind imaginile teribile transmise live pe tot Globul, din New York, generaţia mea a înţeles că suntem datori să apărăm valorile democratice.

Din postura de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, afirm clar că locul României este în prima linie pentru apărarea valorilor lumii libere. Locul României este alături de Statele Unite ale Americii, iar împreună cu partenerii noştri americani trebuie să protejăm democraţia şi libertatea.

Zilele trecute lumea liberă a mai suferit o pierdere, am pierdut o mare personalitate a ultimului secol, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi a Irlandei de Nord, care, prin prezenţa sa, prin atitudine şi prin discurs a întruchipat valorile luminoase ale democraţiei.

În anul 2010, regina a vizitat World Trade Center. A fost o vizită care i-a rămas întipărită în minte. "Îmi reaminteşte că în timp ce îi omagiem pe cei de numeroase naţionalităţi, religii şi din medii diferite, care şi-au pierdut viaţa, aducem, de asemenea, un tribut rezistenţei şi determinării comunităţilor care şi-au unit forţele pentru a reconstrui", a declarat suverana britanică în cadrul unui mesaj transmis preşedintelui Biden.

De fiecare dată regina a transmis cuvinte potrivite pentru a ne îndemna să construim, să ne respectăm semenii şi să avem încredere în viitor.

În fiecare zi putem deveni mai puternici!

În fiecare zi putem să onorăm memoria românilor care şi-au pierdut viaţa în urmă cu 21 de ani!

În fiecare zi putem să fim recunoscători soldaţilor români care ne-au reprezentat în Irak şi în Afganistan!

În fiecare zi putem susţine eforturile tuturor luptătorilor pentru libertate, din Europa şi din întreaga lume!

Putem apăra lumea liberă! Putem împreună!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Rusu Daniel.

Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Un sincer omagiu pentru data de 11 septembrie, pentru cei care şi-au pierdut viaţa pe 11 septembrie, în acele atentate, unde un grup de ucigaşi nenorociţi au reuşit să facă ca democraţia şi ca statul de drept să rămână în loc.

Dar vă întreb pe dumneavoastră, dragi colegi, de 10 septembrie a mai auzit cineva?! De "Crăişorul Munţilor", de Avram Iancu a mai auzit cineva?! Am avut 150 de ani de când a trecut în nefiinţă "Crăişorul Munţilor"!

Televiziunile noastre plătite nu au pomenit nimic despre aşa ceva!

Noi, aici, nu am pomenit nimic! Ne este ruşine de cel care a luptat pentru independenţa noastră, pentru suveranitatea noastră! Sau acceptăm atât de uşor să ne vindem şi să nu mai fim, să ne pierdem suveranitatea şi identitatea naţională?!

Oameni buni, haideţi să ne gândim şi la eroii noştri, haideţi să ne gândim şi la cei datorită cărora suntem astăzi încă liberi, suverani şi trăim într-o ţară, chiar dacă atât de ponegrită din punct de vedere politic şi administrativ!

Haideţi să ne amintim de cei care s-au jertfit dintre noi, din poporul român, pentru identitatea noastră naţională!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Chelaru Mircia, AUR. Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mulţumesc pentru posibilitatea de a atrage atenţia, într-un anumit mod, a cărei argumentare cred că nu este nevoie s-o dezvolt pe mai departe. Nu avem acordul şefilor şi liderilor de grup, însă constatând unele deficienţe de substanţă juridică şi mai ales de corp legislativ, doresc să luaţi act şi să supuneţi la vot ca pct. 17 de pe ordinea de zi, respectiv Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022; PL-x 170/2022, să fie întors la comisie şi reanalizat în termen de două săptămâni.

Mulţumesc.

(Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pe procedură, retrimiterea la comisie poate fi solicitată...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Moşteanu...

Domnule Moşteanu!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pe procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vreţi să veniţi în locul meu?

Pe procedură...

Pot să vorbesc eu?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Cred că aş putea!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Opriţi-i microfonul, vă rog!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pe procedură, doar un lider sau un vicelider poate retrimite...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Tehnicul?! Dacă aţi terminat cu Facebook-ul, puteţi opri şi microfonul!

Da, târziu!

Asta voiam să vă anunţ şi eu.

Vicelider sau lider pentru procedură!

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Aveţi dreptate, domnule preşedinte.

Ne cerem scuze!

Deci cerem retrimiterea la comisii pentru o perioadă de două săptămâni a PL-x 170/2020...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Punctul 17.

Domnul Antonio Andruşceac:

... Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian.

Deci, reîntoarcerea la comisii pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Puteţi veni puţin, vă rog?

E punctul 18.

Propunere de retrimitere la comisie, pentru două săptămâni, pentru PL-x 170/2022.

Vot, vă rog.

143 pentru, 42 de abţineri.

Adoptat.

Domnul Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Au auzit cu toţii de la această tribună de amintirea atentatului din Statele Unite, din septembrie 2001, care de fapt a fost o mare înşelătorie, la fel ca şi fenomenul COVID, iar de 21 de ani oamenii sunt ţinuţi în minciună cu privire la acest eveniment.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La ce punct pe ordinea de zi e intervenţia?

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Au auzit despre moartea Reginei Elisabeta a II-a. Este important, însă nimeni nu a vorbit despre moartea lui Avram Iancu. Avem 150 de ani de când simbolul, dintre cei mai importanţi eroi ai neamului românesc, care reprezintă lupta pentru dreptate şi adevăr, şi 150 de ani se împlinesc acum de la trecerea în nefiinţă a "Craiului munţilor", a eroului naţional Avram Iancu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Propun un moment de reculegere în cinstea eroului nostru Avram Iancu. (Aplauze. Vociferări.)

Stimaţi colegi,

E vorba de Avram Iancu, nu e vorba de...

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Haideţi să intrăm şi în ordinea de zi, că...

Avem două iniţiative legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite:

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

După.

1. Propunerea legislativă privind deconspirarea urmaşilor lucrătorilor Securităţii care ocupă demnităţi sau funcţii publice prin completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 153/2022; lege organică.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 157/2022; lege organică.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Toma Ilie, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Nu aş fi luat cuvântul, dar am auzit aici cuvinte spuse la adresa sa, Măriei, Avram Iancu, Crăişorul Munţilor.

Vreau să... (Aplauze.) ...să-i anunţ... ... (Aplauze.) ...pe toţi cei care au venit la tribuna oficială şi au spus că nu cunoaştem despre acea sărbătoare.

Vă anunţ următorul lucru - sâmbătă a fost sfinţită Biserica de la Ţebea, biserica cu tricolor, biserica unică în ţară în care a fost vopsit Tricolorul României în cele mai grele momente de restrişte şi pe rama fiecărui geam scrie o strofă din Imnul naţional al României.

Sâmbătă a fost sfinţită biserica, duminică au fost comemoraţi 150 de ani de la moartea Măriei Sale Avram Iancu, Crăişorul Munţilor, şi au fost jumătate dintre colegii care se află aici, în faţa mea.

Deci, a fost sărbătorit, a fost elogiat şi îl recunoaştem ca mare personalitate a istoriei României, care a luptat pentru drepturile românilor, nu numai din Ardeal, din toată ţara.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Când aveţi nevoie... (Aplauze.) ...să vă spuneţi părerile, mai bine participaţi la sărbătoare şi luaţi acolo parte, alături de popor, cu sufletul, nu cu vorba.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Năsui, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Observ că pentru a doua oară trece tacit de Camera Deputaţilor un proiect despre istoria mai recentă a României.

E bine să ne uităm şi puţin mai recent, la ce s-a întâmplat şi să avem decenţa să curăţăm moral această Cameră a Parlamentului, această clasă politică... (Vociferări.) ...să vedem cine au fost securiştii de fapt şi urmaşii lor în clasa politică.

După cum...

O voce din sală:

Securistule!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...vedeţi foarte bine, avem oameni care provin din fosta Securitate, care ne conduc în continuare... (Vociferări.) ...şi oameni care şi-au lăsat până la urmă şi fiii să meargă în continuare şi sunt acum şi în Guvern. (Vociferări.)

Exact genul acesta de lege a zis preşedintele dumneavoastră, domnilor de la PSD, că o va susţine. N-aţi făcut-o la Senat, acolo unde a contat. Am redepus proiectul şi iată că trece a doua oară tacit de Camera Deputaţilor, tocmai ca să nu vă asumaţi responsabilitatea... (Vociferări.) ...şi votul.

Dacă într-adevăr vreţi să scăpaţi de securişti, aşa cum proclamaţi - de fapt, minţiţi... (Vociferări.) ...dacă într-adevăr aţi dori lucrul acesta, aţi vota acest proiect, să ştim şi noi cine au fost securiştii în decembrie '89 şi cine sunt copiii lor, care sunt acum în Parlament şi în funcţii publice. (Vociferări.)

Să vă fie ruşine că v-a fost încă o dată frică de acest proiect! (Vociferări.)

Sper ca într-un moment totuşi să se cureţe şi clasa politică din România!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

O voce din sală:

Securistule! Securistule! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Eram curioşi, cine sunt copiii. (Vociferări.) Chiar eram foarte curioşi. (Vociferări.)

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 63/2022.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 66/2022.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu. Adoptat.

Articol unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un spaţiu european al datelor privind sănătatea: valorificarea puterii datelor privind sănătatea în sprijinul cetăţenilor, al pacienţilor şi al inovării COM (2022) 196; PHCD 64/2022.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Nu avem... un membru?

Domnul Ştefan Muşoiu:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un spaţiu european al datelor privind sănătatea: valorificarea puterii datelor privind sănătatea în sprijinul cetăţenilor, al pacienţilor şi al inovării COM (2022) 196.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un spaţiu european al datelor privind sănătatea: valorificarea puterii datelor privind sănătatea în sprijinul cetăţenilor, al pacienţilor şi al inovării;

- A recomandat identificarea de soluţii la nivelul Uniunii Europene, pentru a permite cetăţenilor din zonele rurale defavorizate accesul la datele privind sănătatea şi la serviciile de sănătate digitale;

- A subliniat necesitatea sporirii sprijinului acordat cercetării, pentru ca datele obţinute prin aplicarea metodelor de investigaţie să fie cât mai uşor de utilizat.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene în data de 28 iunie 2022.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Buzoianu Diana-Anda.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Da, este foarte bine că avem un raport favorabil pentru această comunicare a Comisiei, însă este foarte important, de asemenea, după ce va fi dat acest vot, în care sunt convinsă că şi majoritatea absolută a acestui Parlament va vota favorabil la această comunicare, este foarte important să ne uităm apoi şi ce facem concret, pentru că ea vorbeşte de nişte măsuri care în momentul de faţă nu sunt deloc puse în aplicare.

Agenţia din cadrul Comisiei care se ocupă să gestioneze spaţiul european al datelor privind sănătatea este o agenţie care a menţionat în mod expres faptul că noi, la nivel de România, nu trimitem din cadrul Ministerului Sănătăţii niciun reprezentant, în cadrul întâlnirilor oficiale, care ar trebui să se ocupe de acest uriaş proiect.

Este foarte bine că vorbim, de exemplu, despre telemedicină şi despre accesul persoanelor din spaţiile sau, mă rog, din comunităţile defavorizate, la telemedicină, însă noi avem telemedicina, Legea privind telemedicina, de la finalul anului 2020; nici până în momentul de faţă nu avem normele secundare care să... practic, reglementeze şi să facă aplicabilă această lege.

Avem inclusiv jalon în PNRR - până la finalul anului 2024 să implementăm sistemul de telemedicină. Nici despre acesta n-am auzit foarte mult.

Este foarte bine, repet, că aprobăm în acest Parlament comunicările oficiale ale Comisiei. Nici nu văd cum am putea să facem altfel.

Dar trebuie să fie urmate şi de fapte, domnilor parlamentari! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articol unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană COM (2021) 811; PHCD 65/2022.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnul Muşoiu...

Domnul Viorel Băltăreţu:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană; COM (2021) 811.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut noul cadru al Uniunii Europene pentru mobilitatea urbană;

- A recomandat utilizarea reţelelor de sateliţi ai Uniunii Europene pentru a pune la dispoziţia comunităţilor locale informaţii referitoare la mobilitatea urbană;

- A recomandat extinderea mijloacelor de transport inovative în zonele rurale;

- A recomandat intensificarea cercetărilor privind tehnologia acumulatorilor, în special, în scopul reducerilor importurilor.

Supun aprobării plenului Camerei Deputaţilor proiectul de hotărâre în forma revizuită.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ştiu că nu este... o formalitate, în general, dar este un subiect important.

Nu am înţeles de ce acest proiect de hotărâre al Comisiei Europene, această comunicare, s-a reîntors la noi, în Parlament, dar este foarte important de subliniat că noi trebuie să susţinem cu adevărat mobilitatea urbană, trebuie să susţinem cu adevărat mobilitatea umană în interiorul oraşelor, adică să creăm drumuri - simplu, să creăm drumuri, chiar dacă nu modernizate - pentru acest lucru, căi alternative de comunicaţie şi să folosim pentru a ne deplasa inclusiv maşini cu motoare termice.

Deci - drumuri şi chiar maşini cu motoare termice.

Ce s-a întâmplat în practică ştim şi am tot spus - consiliile locale conduse de vechile partide au girat o dezvoltare haotică de tip fundătură.

Deci, Cluj Napoca, de exemplu, este un oraş dezvoltat în zonele limitrofe, deci în zonele în curs de urbanizare, după tipul creării de fundături care se varsă invariabil în drumuri deja existente, pe de o parte.

Iar pe de altă parte, vechile partide reprezentante în Parlamentul European au votat... au votat pentru interzicerea maşinilor noi cu motoare termice începând cu anul 2035.

Deci este un nonsens, în primul rând, pentru că inclusiv maşinile electrice sunt produse cu o puternică amprentă de carbon.

Deci, în esenţă, avem nevoie de căi de comunicaţii şi de orice fel de tipuri de maşini.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La art. 1? Nu. Adoptat.

La art. 2? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe; PL-x 142/2022; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor?

Özmen...

Sunteţi iniţiator, doamnă Özmen?

Vă rog. (Vociferări.)

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

În sfârşit avem astăzi pe ordinea de zi un proiect de care sunt foarte mândră şi pe care l-am lucrat împreună cu colegii mei din Comisia pentru industrii şi servicii.

Le mulţumesc pe această cale colegilor mei din comisie, preşedintelui comisiei, staffului comisiei şi colegilor din coaliţie, precum şi celorlalţi colegi din opoziţie, celor din rândul independenţilor, care au semnat acest proiect legislativ.

După cum ştiţi, eficienţa energetică devine o temă de interes. În fiecare zi auzim în presă cât de important este să avem proiecte de eficienţă energetică. Ştim că prin PNRR sunt 2,2 miliarde alocate pentru 1.500 de clădiri publice şi 2.000 de clădiri - blocuri de locuinţe. Extrem de important este ca aceste fonduri să fie absorbite.

Salut faptul că Guvernul a preluat o parte din proiectul nostru. Şi aici vorbim despre 6 articole din proiect - au fost... se regăsesc în Ordonanţa nr. 31/2022.

Şi ca element de noutate, proiectul nostru aduce o clarificare privind raportul de specialitate pe care specialiştii trebuie să-l încheie atunci când sunt înlocuite componente sau părţi din lifturile blocurilor sau clădirilor.

Ştim clar că Comisia Europeană prin Directiva Repair IU a spus clar că trebuie să ne atingem până în 2030 o ţintă de 13% decarbonare, ca ţintă privind blocurile de locuinţe şi clădirile publice.

Ştim clar, iarăşi, că Guvernul a alocat un miliard de euro, la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, tocmai pentru proiecte de eficienţă energetică.

Dacă vă amintiţi, în luna martie a acestui an, am organizat împreună cu colegii mei din Grupul parlamentar al PNL o expoziţie a lucrărilor copiilor, prin care am adus în atenţie cât de importante sunt campaniile de conştientizare. De ce? Pentru că atunci când vorbim despre campanii de conştientizare, trebuie să ajungem la publicul ţintă, iar publicul ţintă sunt beneficiarii. Copiii, în primul rând, sunt cei mai buni ambasadori ai acestei teme.

Noi vom continua să lucrăm împreună în Comisia pentru industrii şi servicii şi vă precizez că voi veni de fiecare dată către dumneavoastră pentru a discuta fiecare propunere legislativă pe care am de gând să o fac.

Le mulţumesc încă o dată colegilor mei din Grupul parlamentar al PNL, pentru susţinere.

Şi sunt sigură că eficienţa energetică va deveni o temă de interes naţional.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pentru citirea raportului, vă rog, Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu.

Domnul Toma.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.

În conformitate cu art. 94 şi art. 117 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, trimis cu PL-x 142/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Concurenţei - aviz favorabil.

Consiliul Economic şi Social - aviz favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - aviz favorabil.

Guvernul - punct de vedere favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind modificări legislative care vizează actualizarea legislaţiei pentru creşterea performanţei energetice în raport de cerinţele tehnico-economice şi de mediu care vizează creşterea procentului clădirilor verzi, în condiţiile în care Uniunea Europeană îşi propune decarbonarea clădirilor până în anul 2050.

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege.

Membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbateri.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Două minute - timp de dezbatere.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

142 - pentru, 7 - contra, 4 abţineri. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul Manea Cătălin, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O să fiu foarte scurt, pe acest proiect de lege.

Eu cred că trebuie să avem în vedere, atunci când vorbim despre creşterea performanţelor energetice ale blocurilor de locuinţe, şi modul de cofinanţare şi de participare la aceste lucrări.

În prezent şi cel puţin până în ziua de astăzi, ori de câte ori s-au anvelopat şi s-au izolat termic blocurile, contribuţia Ministerului Dezvoltării a fost una substanţială, în cuantum de peste 60%; 40% reprezintă un procent ce a fost suportat de administraţia publică locală, de Consiliul Local, prin hotărâre de consiliu local.

Ce vreau să vă semnalez este, cel puţin în acest proiect de lege şi în Ordonanţa nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 158/2011, regăsim o serie de prevederi care sunt şi incoerente şi în acelaşi timp şi discriminatorii. Prin actul normativ în vigoare se prevede o cotă substanţială de contribuţie a asociaţiilor de proprietari, care, ce să vezi, diferă în funcţie de venitul familiilor din respectivul bloc ce urmează a fi anvelopat, de la 10% la 20%, respectiv la 30%.

Din acest motiv, v-aş ruga să luaţi în calcul şi propunerea legislativă iniţiată de colegii noştri de la AUR, care propun ca asociaţiile de proprietari să aibă ca şi contribuţie doar 1%. Mi se pare echitabil şi foarte corect.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumim colegului Cătălin Zamfir-Manea pentru aprecierea amendamentului pe care l-am făcut. O să vrem să fie introdus în textul final al legii.

Cred că pe zona de energie am avut contribuţii bune şi propuneri bune.

Strângem semnături în acest moment, în rândul colegilor deputaţi, pentru o comisie de anchetă cu privire la felul în care se doreşte a fi vândută Mintia.

Şi dacă sunt colegi independenţi, cei care nu neapărat sunt de acord cu felul în care se înstrăinează bunurile ţării, îi rugăm să semneze cu curajul aferent.

Şi totodată legat de subiectul energiei, am văzut o postare care mai mult e o denigrare la adresa noastră, a fostului ministru al economiei, domnul Claudiu Năsui, care spune că AUR vrea să naţionalizeze industria energiei, pe modelul PCR din 1948.

Felul în care capacităţi de producţie ca Mintia, unde aveam 1.300 MW sunt trase pe dreapta, pe motiv că ar fi poluante şi aceste măsuri sunt agreate de domnul Năsui, care vrea să vină iordanieni, irakieni, offshore-uri din Insulele Cayman, să cumpere la Mintia - altfel nu văd de ce nu semnează pentru această comisie de anchetă - sunt dezonorante.

Felul în care Virgil Popescu a vândut Mintia şi felul în care ne acuzaţi pe noi că dorim naţionalizare - da, dorim ca obiectivele strategice, ca puncte strategice din sectorul energetic, din sistemul energetic naţional să nu fie înstrăinate! Pentru că nu poţi să vinzi un nod energetic! Mintia nu este un frigider! Mintia nu este un televizor! Mintia este un nod energetic important! Şi asistaţi impasibili la cum se doreşte această înstrăinare!

Vă cer înfiinţarea acestei comisii de anchetă. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Năsui, vă rog.

Domnul Năsui!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc pentru dreptul la replică.

Nu, să ştiţi că nu susţin niciun iranian, niciun iordanian care să vină în România. Ceea ce... (Vociferări.)

...irakian sau alte naţii.

Eu susţin producţia de energie electrică şi susţin exploatarea gazelor din Marea Neagră, care ar fi trebuit să se întâmple din 2018, dar, din păcate, a fost blocată de o lege votată în acest Parlament, cu mult înainte să veniţi dumneavoastră, o lege care a ajutat până la urmă numai un singur actor în piaţă, şi anume Gazprom-ul rusesc.

Asta susţin eu - mai multă producţie.

Nu am susţinut niciodată lucruri care au mers împotriva interesului României şi cred că aţi observat şi dumneavoastră lucrul acesta în momentul în care m-am opus naţionalizării COS Târgovişte, un combinat important care acum nu doar că nu a produs o gaură de 40 de milioane de euro la buget, cum s-ar fi întâmplat dacă îl naţionalizam, ci chiar va aduce investiţii străine de 440 de milioane de euro, aproape jumătate de miliard de euro, bani din care statul român nu dă niciun ban, adică bani în întregime privaţi.

Şi exact genul acesta de dezvoltare ar trebui să-l aibă toată economia ţării şi îmi doresc să aibă genul acesta de dezvoltare.

Şi o să vedeţi că şi metalurgia va renaşte în judeţul Dâmboviţa, tocmai graţie acestui lucru.

Asta ar trebui să facem - să încurajăm producţia, să încurajăm privatul, să încurajăm metodele de piaţă liberale, apropo de PNL, care au funcţionat şi care au dus la prosperitate peste tot în lume unde au fost aplicate.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt siderat, stimaţi colegi. Vine un coleg deputat din partea PNL să ne spună că avem 13 ani să trecem la energia verde, că aşa ne spune Uniunea Europeană. (Vociferări.)

De fapt, ce să zic, că acest coleg care reprezintă PNL are şi un lider care a spus că România trebuie să renunţe la suveranitate pentru că suntem în Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Când o să încetăm cu această retorică?

Polonezii pot, România nu poate.

Polonezii au primit toate aceste directive în Parlamentul polonez şi au respins închiderea minelor de cărbune. Noi luăm totul ca pe un "must to do", ca pe un "trebuie să facem", că aşa ne spune Comisia Europeană.

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră, trebuie să evoluăm, dar haideţi să nu uităm, în România, ce salarii au românii şi ce salarii au europenii!

Haideţi să nu uităm ce resurse avem noi şi ce resurse au europenii!

Haideţi să încetăm cu această retorică - trebuie în 13 ani să trecem la energia verde!

Perfect de acord cu dumneavoastră, dar nu în poziţie de ghiocel şi nu în genunchi.

Să nu uităm că avem o constituţie şi România este un stat suveran, parte componentă a Uniunii Europene!

Venim aici cu tot felul de directive şi comunicate europene şi noi trebuie să stăm în poziţie de drepţi că vine din Comisia Europeană.

Perfect de acord cu dumneavoastră, dar în termenele şi condiţiile noastre! (Vociferări.)

Da, energia verde trebuie susţinută, trebuie reabilitarea blocurilor să continue, dar în condiţiile noastre! (Vociferări.) Pentru că noi avem un nivel de trai, noi avem o constituţie, noi suntem un stat suveran.

Haideţi să încetăm cu această retorică - trebuie să facem, trebuie să facem că avem comunicate europene şi avem un raport pozitiv de aprobare!

Haideţi să conştientizăm, totuşi România încă mai este, conform Constituţiei, un stat naţional, indivizibil şi suveran!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 9, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 12 septembrie 2022, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă, PSD - o interpelare depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă prezint o interpelare către Ministerul Educaţiei, domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu.

Obiectul interpelării - "Criterii de selecţie pentru unităţile de învăţământ incluse în Programul «Masă caldă în şcoli»".

Stimate domnule ministru,

La începutul lunii iulie, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru extinderea Programului "Masă caldă în şcoli" de la 150 la 300 de unităţi de învăţământ.

Conform informaţiilor apărute în spaţiul public, în cele 300 de unităţi de învăţământ au fost adăugate aproximativ 160 de şcoli noi, care anul trecut nu au beneficiat de acest program. Dintre acestea 102, reprezentând 63,4%, sunt în localităţi în care administraţia locală este condusă de reprezentanţi ai PNL; 35, adică 21,7% în localităţi cu primari PSD; 9 unităţi, adică 5,6% în localităţi cu primari UDMR; şi 15 unităţi, reprezentând 9,3%, în localităţi cu alţi primari, de la celelalte partide.

Dată fiind această distribuţie care nu se corelează cu numărul aleşilor locali ai formaţiunilor politice din România, vă rog să ne precizaţi, care au fost criteriile educaţionale, sociale, economice, demografice sau de altă natură care au condus la acest rezultat?

Vă solicit răspunsul în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor - o singură interpelare depusă.

Domnul deputat? Nu sunteţi.

George-Cătălin Stângă, PNL - două interpelări? Domnul deputat nu este.

Ion-Alin-Dan Ignat, PNL - două interpelări? Nu.

Iulian-Alexandru Muraru, PNL - 3 interpelări? Nu.

Adrian Wiener, USR? Nu. O interpelare, domnul deputat.

Antonel Tănase, neafiliat? Nu. O interpelare.

Bogdan Rodeanu, USR - o interpelare depusă? Nu.

Oana-Gianina Bulai - o interpelare depusă? Nu.

Gabriel-Valer Zetea - o interpelare? Nu.

Laurenţiu-Viorel Gîdei, PSD - o interpelare? Nu.

Daniel-Liviu Toda, neafiliaţi - o interpelare? Nu.

Daniel-Liviu Toda?

Dumitru-Viorel Focşa?

Vă rog, domnule deputat.

O interpelare.

O susţineţi, da?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor, domnul Sorin Grindeanu.

Subiectul interpelării - "Ungaria va avea port la Marea Neagră, la Sulina".

Oare aşa să fie? Vom vedea.

Stimate domnule ministru,

În timp ce guvernanţii noştri se ceartă între ei din orice, Viktor Orbán a reuşit să puncteze pe plan internaţional, incredibil, printr-o mutare făcută la noi acasă, în România, dovedind prin aceasta că preşedintele Iohannis a vorbit din agenda Guvernului când a afirmat că România a eşuat - un mare adevăr.

Mutarea făcută de Ungaria la noi acasă, prin obţinerea aprobării statului român de a-şi construi un port la Marea Neagră pe o suprafaţă de 200 de hectare, adică 2.000.000 m², dovedeşte incapacitatea guvernanţilor români de a urmări interesele României.

Acum este clar că avem de a face cu un act de trădare deliberat cu implicaţii uriaşe pe plan internaţional.

Potrivit informaţiilor pe care le deţin, o firmă din Ungaria garantată de Guvernul de la Budapesta al domnului Viktor Orbán va construi pe zona de port, zonă liberă - atenţie, la Sulina - acest port în interes strict maghiar.

Deja firma maghiară a preluat vreo 200 de hectare, cum spuneam mai sus, de la nişte afacerişti străini şi urmează să demareze lucrările pentru amenajarea noului port maghiar la Sulina.

Astfel, Guvernul de la Budapesta va avea port la Marea Neagră, ceea ce îi va permite să aducă mărfuri la Sulina, după care să le transporte pe uscat sau pe Dunăre către destinaţia finală, adică spre Ungaria.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi răspundeţi în scris la următoarele:

• Cine a emis avizele de mediu pentru construirea acestui obiectiv la Sulina?;
• Cine a pus la dispoziţie cele 200 de hectare pentru construirea acestui port la Sulina?;
• Ce statut are terenul acum? Este vândut sau concesionat? Pe ce termen?;
• Care este implicarea statului român în această afacere?

Cu stimă şi deosebită consideraţie, Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR de Constanţa.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, PSD?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Interpelarea este adresată domnului Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului şi turismului.

Domnule ministru,

În ultimele luni au fost demarate procedurile pentru crearea portalului web romania.travel, în vederea promovării digitale a destinaţiei turistice România, având ca scop, printre altele, atragerea de utilizatori şi creşterea notorietăţii acestuia. În acest moment portalul este accesibil pe Internet.

La o verificare sumară a informaţiilor prezente pe această pagină, am observat faptul că pe portalul romania.travel, asumat de ministerul pe care îl conduceţi, se fac referiri la minister ca fiind "Ministerul Turismului". Conform Hotărârii Guvernului nr. 1327 din 30 decembrie 2021, acesta, legal, se numeşte Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Motorul de căutare după cuvinte cheie încorporat în portal nu returnează niciun rezultat, deşi această cerinţă făcea parte din cele prezentate în fişa tehnică pentru crearea portalului.

Broşura disponibilă pe pagina de Internet romania.travel, asumată de ministerul pe care îl conduceţi, conţine informaţii inexacte. De exemplu, secţiunea "Sărbători legale" nu enumeră ziua liberă "Vinerea Mare". Poate părea un amănunt banal, dar, în funcţie de aceste zile de sărbătoare legală, turiştii pe care dorim să îi atragem îşi pot face în mod eronat planuri, sursa de informare fiind considerată una oficială.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă întreb:

• Consideraţi acceptabilă lipsa de corectitudine a informaţiilor prezentate pe portalul romania.travel, în condiţiile în care unul dintre programele pe care doriţi să îl implementaţi este stimularea incomingului?
• În cât timp veţi corecta toate informaţiile greşite de pe pagina de Internet?

Deputat Romeo-Daniel Lungu, Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Badea Iulian-Alexandru, PSD - 4 interpelări depuse? Nu susţine domnul deputat.

Domnul deputat Dan Şlincu, PSD - o interpelare? Nu.

Doamna deputat Raisa Enachi, AUR?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Vă mulţumesc.

Interpelare adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Subiectul interpelării - "Transformarea liceelor tehnologice în licee profesionale".

Stimate domnule ministru,

Referitor la noul proiect de lege a învăţământului preuniversitar "România Educată", pus în dezbatere publică până la data de 24 august a.c., prin care se propune transformarea liceelor tehnologice în licee profesionale, supun atenţiei dumneavoastră argumente credibile şi de necontestat, care reliefează faptul că Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti-Vaslui, care funcţionează de foarte mult, nu ar trebui să fie desfiinţat, profilul actual transformându-l în liceu profesional.

De-a lungul anilor de funcţionare, Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti-Vaslui a organizat numeroase clase cu profil filologie, matematică-informatică, ştiinţe sociale şi ştiinţele naturii, având rezultate deosebite la profilul acestor materii. Dacă dispare filiera teoretică, va creşte incidenţa abandonului şcolar în această zonă. Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti-Vaslui este singura unitate de învăţământ liceal pe o rază de 50 de kilometri, cu aproximativ 1.300 de elevi. Pe lângă oraşul Negreşti, care are în jur de 10.000 de locuitori, liceul deserveşte mai multe comune şi sate din 3 judeţe - Vaslui, Iaşi şi Neamţ, în total - 25 de localităţi.

Având în vedere situaţia economică actuală cu care se confruntă judeţul Vaslui, părinţii elevilor sunt puşi într-o situaţie imposibilă de a-şi susţine financiar copiii să meargă în localităţile unde se găsesc instituţii de învăţământ cu profil teoretic din împrejurimi, cum ar fi Vaslui sau Iaşi. Astfel, se va constata o rată mai mare a abandonului şcolar.

Domnule ministru,

Vă rog să le răspundeţi părinţilor din aceste localităţi:

1. Ce măsuri urmează să întreprindeţi pentru a rezolva această situaţie?

2. Domnule ministru, de ce impuneţi transformarea Liceului Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti-Vaslui, singura instituţie pe o rază de 50 de kilometri care are ca profil învăţământul liceal în liceu profesional?

Solicit răspuns în formă scrisă.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Gianina Şerban, AUR - 5 interpelări depuse? Nu susţine.

Domnul deputat Aurel-Glad Varga, PNL - o interpelare? Nu.

Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei şi domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu, AUR - 3 interpelări.

Vă rog, domnul Acatrinei.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelare adresată prim-ministrului Guvernului României, Nicolae Ciucă.

Obiectul interpelării - "Autorităţile se ceartă, dar DN 17B rămâne blocat".

Elevii din zona Dornelor nu pot ajunge la deschiderea anului şcolar. Solicităm de îndată demiterea persoanelor vinovate.

Domnule prim-ministru,

Problemele cu privire la căderile de pe versant pe DN 17B, în raza judeţului Suceava, care leagă Vatra Dornei de Broşteni, pe raza localităţii Holda, au reapărut acum câteva zile şi au dus la închiderea drumului. În comunicatul DRDP Iaşi din data de 26 august 2022, se precizează - "În atenţia celor ce tranzitează DN 17B de la Poiana Teiului spre Vatra Dornei, prin Broşteni! La km 44+200 Holda, traficul este închis din cauza căderii masive de pietre de pe versant care au blocat drumul".

Traficul rutier între Crucea şi Broşteni, judeţul Suceava, este, aşadar, închis pe DN 17B. Este vorba chiar de versantul la care a făcut lucrări de stabilizare firma "Geiger Transilvania", încheiate în luna decembrie 2021.

Astfel, administratorii drumurilor publice prevăzuţi la art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997/R privind regimul drumurilor, cu acordul Poliţiei Rutiere, pot aproba închiderea sau instituirea restricţiilor de circulaţie, pe sectoare de drum determinate şi pe timp limitat, în vederea executării de lucrări autorizate, conform prevederilor legale.

Pe suceveni nu îi interesează dacă administrator al drumului este Ministerul Transporturilor sau Consiliul Judeţean Suceava, nu îi interesează dacă executantul lucrărilor este vinovat sau beneficiarul nu şi-a făcut treaba, dar îi interesează să îşi ducă copiii la şcoală, să se poată deplasa la locul de muncă şi să-şi rezolve treburile zilnice. De asemenea, este compromis şi turismul în Bucovina. Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, nu a apărut în zonă, semn că problema nu este pe lista sa de priorităţi.

Sâmbătă, 3 septembrie, a avut loc o nouă şedinţă extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, dedicată soluţionării problemei traficului restricţionat pe Drumul Naţional DN 17B între km 400+100 şi km 400+150. Prefectul Alexandru Moldovan acuză DRDP Iaşi de inactivitate, de lipsă de asumare şi chiar de necunoaşterea legislaţiei, precizând că administratorul drumului nu a creat condiţiile pentru redeschiderea rapidă a circulaţiei.

În replică, DRDP Suceava îl acuză de dezinformare pe prefectul Alexandru Moldovan, cu privire la demersurile pentru redeschiderea DN 17B şi precizează că "nu poate dispune cu de la sine putere reluarea lucrărilor şi a circulaţiei, atât timp cât este în vigoare un proces-verbal de constatare care recomandă închiderea sectorului de drum afectat".

Dincolo de conflictul dintre autorităţile statului, cetăţenii care trec prin zonă consumă timp, nervi şi bani şi suferă pentru că nu se pot deplasa la serviciu sau la şcoală decât ocolind circa 100 de kilometri. Pentru agenţii economici care deţin afaceri în zonă apar costuri suplimentare în această perioadă în care criza din energie provoacă deja dificultăţi majore. Turiştii evită zona de mai bine de 10 zile.

Domnule prim-ministru, solicităm implicarea dumneavoastră personală în deblocarea situaţiei, pentru că pe cetăţeanul de rând nu îl interesează dacă vina aparţine autorităţilor naţionale sau autorităţilor locale, ci îl interesează ca problema să fie rezolvată şi să poată circula pe drumul public. Autorităţile se ceartă, dar DN 17B rămâne blocat. Elevii din zona Dornelor nu pot ajunge la deschiderea anului şcolar, sucevenii nu pot ajunge la muncă, iar activitatea economică în zonă este îngheţată.

Solicităm trimiterea Corpului de control al prim-ministrului pentru a verifica calitatea lucrărilor de stabilizare făcute de firma "Geiger Transilvania", încheiate în luna decembrie 2021 şi legalitatea plăţilor din bani publici pentru această lucrare neconformă.

Faţă de această situaţie, vă adresăm următoarea interpelare:

• Care sunt persoanele vinovate pe care le-aţi demis în urma blocării DN 17B timp de 10 zile?;
• Ce măsuri aţi luat pentru deblocarea DN 17B care leagă Vatra Dornei de Broşteni?;
• La ce dată veţi trimite Corpul de control al prim-ministrului?

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Solicităm răspuns în scris.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Brian Cristian, USR, vă rog.

Aveţi o interpelare depusă.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Doamnă ministru,

Noul Minister al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse pare a fi o nouă structură a statului român în care tinerii au un rol secundar şi marginalizat, situaţie în care s-au regăsit şi în fostul minister, Ministerul Tineretului şi Sportului.

În ciuda rezervelor cu privire la înfiinţarea acestui nou minister, am considerat că este o oportunitate pentru tineri, datorită planurilor şi obiectivelor intens mediatizate care promiteau o strategie coerentă, concretă, bugete consistente şi sprijin în iniţierea şi continuarea proiectelor de şi pentru tineret. Aceasta, cu atât mai mult cu cât anul 2022 a fost desemnat Anul European al Tineretului, de aceea ne-am fi dorit să vedem demararea acestor proiecte.

Realitatea din teren arată însă altfel, la nivel local existând o perpetuă stare de incertitudine, la care a contribuit şi separarea direcţiilor judeţene de tineret şi sport în două structuri distincte şi care a dus zona de tineret într-un impas ce nu pare că a fost depăşit.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

• Care este situaţia direcţiilor judeţene pentru tineret din România?;
• Care sunt principalele măsuri luate în acest an pentru susţinerea proiectelor şi organizaţiilor de şi pentru tineret?;
• Care este bugetul alocat în acest an pentru proiecte de şi pentru tineret în mediul rural?;
• Care este suma investită în acest an în centre de tineret şi în câte unităţi administrativ-teritoriale există o astfel de componentă susţinută de Ministerul Tineretului?
• Câte proiecte şi parteneriate au fost realizate de Ministerul Tineretului şi ONG-urile de şi pentru tineret din România, atât la nivel central cât şi la nivel local?;
• Ce studii de nevoi şi oportunitate în rândul tinerilor a realizat Ministerul Tineretului de la înfiinţare şi până în prezent?;
• În baza căror informaţii au fost fundamentate strategia şi obiectivele noului minister cu privire la tinerii din România?;
• Cui ar trebui să se adreseze la nivel local tinerii sau organizaţiile care doresc înfiinţarea unui centru de tineret şi desfăşurarea de activităţi organizate de specialişti, precum lucrători de tineret şi alţi profesionişti în domeniul tineretului, şi reglementate prin standarde de calitate?;
• Când estimaţi că veţi finaliza reorganizarea noului Minister al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, pentru a da startul proiectelor promise?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lörincz, USR - o interpelare depusă? Domnul deputat nu este.

Domnul deputat Kolcsár, UDMR?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează ministrului transporturilor şi infrastructurii şi directorului general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Obiectul interpelării - "Reabilitarea DN 16 Apahida-Reghin, sectorul Fărăgău-Reghin".

DN 16 Apahida-Reghin a făcut în ultimii ani obiectul unor reabilitări. Concret, sectorul de drum Fărăgău-Reghin prezintă secţiuni reabilitate alternativ cu secţiuni scurte lăsate într-o stare deplorabilă, nesemnalizate corespunzător şi de neocolit pentru şoferi, astfel că circulaţia în condiţii de siguranţă a devenit imposibilă.

Numeroşi participanţi la trafic au semnalat faptul că din cauza acestor porţiuni nereabilitate, autovehiculele conduse de ei suferă avarii în mod frecvent, pagube pe care conducătorii/proprietarii trebuie să le acopere din fonduri proprii. Situaţia s-a acutizat în ultimele luni, proprietarii manifestându-şi revolta inclusiv prin inscripţionarea carosabilului nereparat cu mesaje de protest.

• Care sunt motivele pentru care porţiuni din sectorul Fărăgău-Reghin de pe DN 16 Apahida-Reghin au rămas nereabilitate?;
• Când va fi reabilitat în întregime sectorul sus-menţionat?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Toma, PSD, o interpelare depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

O să fiu foarte scurt, că n-am să citesc, ca să vorbesc despre ceea ce s-a întâmplat în teritoriu.

Interpelarea am formulat-o în urma audienţelor la Cabinetul parlamentar "Ilie Toma" din municipiul Hunedoara şi din judeţul Hunedoara. Au venit din ce în ce mai mulţi oameni şi au pus următoarea întrebare: De ce nu am primit eu...? Şi fiecare era nominal descris, cu toate datele dânşilor. De ce n-au primit tichetele sociale pentru întreţinerea celor care nu pot să-şi plătească energia şi traiul zilnic? Referitor la acel tichet de 250 de lei emis de Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene.

Am fost direcţionaţi, am dat telefoane la Casa de Pensii, am dat telefoane la Casa Naţională de Pensii Publice, peste tot, să vedem de unde s-au emis tichetele. Au fost emise de Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. De la Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene ne-au direcţionat către cei care au emis tichetele şi aceştia erau cei care emit şi tichetele de masă - nu vreau să nominalizez ca să nu le facem publicitate. Am dat şi acolo, este un număr verde. Ne-au răspuns că nu dumnealor se ocupă. Ne-au întors din nou la minister.

Şi atunci m-am văzut nevoit să fac această interpelare şi să-mi spună exact unde se pot adresa toţi acei defavorizaţi care nu reuşesc sub nicio formă nici să primească tichetele, nici să ştie de ce nu le primesc, deşi dumnealor spun că se încadrează şi au pensia foarte mică şi se încadrează în acele sume propuse de Guvernul României.

Am să solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Rodica-Luminiţa Barcari, PNL - o interpelare depusă? Nu susţine doamna deputat.

Domnul deputat Vasilică Toma, PSD - o interpelare depusă? Nu susţine domnul deputat.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.26.