Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 septembrie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi PSD, 3 deputaţi PNL, 2 - USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

Domnul Florin Piper-Savu, din partea Grupului PSD.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Strategia sportului românesc rămâne doar la nivel de declaraţii".

Stimaţi colegi,

Sportul românesc a avut o vară remarcabilă, performanţele sportivilor noştri ne-au bucurat, inspirat şi ne-au făcut atât de mândri că suntem români. Încă o dată sportul s-a dovedit cel mai bun ambasador al României în lume.

Dar avem dreptul să ne mândrim cu succesul lor, chiar dacă meritul le aparţine şi se datorează unei vieţi de sacrificiu şi dăruire?

Preţuirea sportivilor noştri nu se măsoară în mulţumiri, felicitări şi nici în primiri oficiale. Respectul stă în capacitatea statului de a sprijini obţinerea performanţei prin strategii şi politici adecvate.

România are nevoie de o strategie în domeniul sportiv. Din 24 de miniştri ai sportului, 9 au fost sportivi, şi cu toate acestea încă nu avem o strategie a sportului românesc care să pornească de la sportul de masă pentru a ajunge la sportul de performanţă. Încurajarea sportului de masă, susţinerea performanţei sportive, precum şi dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sportive trebuie să fie pilonii acestei strategii.

Ţări pe care până nu demult le surclasam în diverse competiţii, acum sunt mult peste noi din punct de vedere sportiv, tocmai pentru că şi-au stabilit o strategie.

Pentru a obţine performanţă e nevoie de investiţii susţinute pe termen lung, de politici care să sprijine evoluţia sportivilor încă din faza de început, altfel copii talentaţi, dar lipsiţi de resurse financiare, nu vor avea niciodată şansa să facă performanţă. Eforturile noastre aproape supraomeneşti, ale familiilor care aleg să investească în viitori campioni trebuie susţinute şi încurajate.

România este profund deficitară în ceea ce priveşte infrastructura sportivă. Avem nevoie de baze sportive şi de o strategie judicioasă de dezvoltare a centrelor de copii şi juniori, pentru fiecare ramură sportivă în parte, cât nu este prea târziu.

O parte importantă din finanţarea sportului românesc este asigurată din resursele locale, însă acest mod de finanţare este unul ce vizează doar anumite discipline sportive.

Ministrul sporturilor a anunţat, la începutul anului 2021, că pregăteşte o strategie a sportului românesc pentru care se va inspira din modelele de succes, în special din cel al Ungariei, şi că va constitui o comisie interministerială care va realiza această strategie. E uşor de înţeles preferinţa ministrului pentru modelul Ungariei, deşi strategii de succes au şi alte state europene, dar chiar şi aşa a trecut mai bine de un an şi jumătate şi nu avem în dezbatere publică nicio strategie.

Preţuirea şi respectul pe care-l datorăm sportivilor noştri pentru recunoaşterea pe care ne-o aduc în lume pot fi demonstrate doar prin decizia de a face din sport o prioritate naţională. A investi în sport nu are efecte doar asupra stării de sănătate a populaţiei, dar, mai ales, are efecte asupra continuităţii sportului românesc la nivel de performanţă.

Este obligaţia noastră ca, în Parlament, să asigurăm legislaţia care să susţină dezvoltarea sportului şi care să permită atragerea investiţiilor private în susţinerea sportului de performanţă.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"150 de ani de cinste şi onoare pentru amintirea lui Avram Iancu"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul declaraţiei mele de astăzi doresc să aduc un omagiu celui care a fost cârmuitorul moţilor din munţii Apuseni, în timpul Revoluţiei din Transilvania anilor 1848-1849, şi a cărui identitate devenită naţională o cinstim şi onorăm şi astăzi.

Avram Iancu s-a născut în 1824, în munţii Apuseni, într-o familie de moţi cu principii puternice privind independenţa românilor, fratele bunicului lui fiind însuşi Horea. De copil a urmat şcoala din satul natal, în crângul Târsa, fiind apoi mutat de părinţi la Poiana Vadului şi mai apoi la Câmpeni. Gimnaziul l-a urmat la Zlatna, iar liceul şi Facultatea de Drept la Cluj.

În 1848 a absolvit examenul de avocat şi acesta a fost momentul în care i-a cunoscut pe majoritatea celor care vor lupta alături de el în Legiunea Auraria Gemina, umăr lângă umăr, în Războiul Civil din Transilvania, precum Nicolae Bârlea, Iacob Bologa, Ioan Buteanu, Petru Dobra, Vasile Fodor, Iosif Hodoş, Ilie Măcelariu, Florian Micaş, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Oros, Ioan Pinciu, Dionisie Pop Marţian, Samuil Poruţiu, Nicolae Solomon, Iosif Sterca-Şuluţiu, Dionisie Tobias, Amos Tordăşianu şi, nu în ultimul rând, pe Nicolae Vlăduţiu, viitor prefect de legiune, şi pe Nicolae Mureşan, viitor tribun.

După momentul deciziei Guvernului Maghiar de la Cluj privind unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără a se ţine seama de revendicările celor peste un milion două sute de mii de români, câţi se aflau la vremea aceea în Transilvania, Avram Iancu, alături de alţi tineri de frunte, au început să îi organizeze pe românii din Ţara Moţilor şi să le insufle dorinţa de libertate, de abolire a iobăgiei din propriile pământuri şi de a lupta pentru a-şi stabili singuri viitorul.

Pe Avram Iancu şi pe camarazii săi nu i-au oprit nici spânzurătorile ridicate prin satele de români, nici ameninţările cu moartea şi nu s-au lăsat nici cumpăraţi de comisarii maghiari care au încercat astfel să oprească unirea românilor din Transilvania.

La 19 octombrie 1848 Avram Iancu a înfiinţat în Ţara Moţilor Legiunea Auraria Gemina. El a fost numit de către Comitetul Român de Pacificaţiune de la Sibiu în rangul de "prefect", echivalent cu cel de general, şi a dispus înfiinţarea primelor tabere de instrucţie la Câmpeni, Bistra, Bucium şi Măgina.

A luptat şi a câştigat fiecare bătălie, neputând să fie înduplecat să renunţe la idealurile românilor nici după câştigarea războiului, atunci când a continuat să lupte cu birocraţia imperială pentru a-şi ajuta moţii să li se recunoască dreptul de a deţine legal pământurile şi pădurile strămoşeşti.

Decedat la 10 septembrie 1872, Avram Iancu este înmormântat aşa cum a lăsat vorbă, lângă gorunul lui Horea, în Panteonul Moţilor de la Ţebea. A fost declarat erou al naţiunii, iar astăzi este cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, an de an, memoria faptelor lui fiind cinstită la Ţebea de mii de români.

Ca deputat de Alba, şi în mod special venind din munţii Apuseni, Ţara Moţilor, păstrez cu tărie în suflet datoria de a duce mai departe însemnătatea luptei purtate de Avram Iancu pentru propăşirea moţilor, o datorie pe deplin înţeleasă de camarazii mei din Partidul Social Democrat, care, an de an, participă, într-un număr tot mai mare, la cinstirea memoriei eroului naţional şi la dezvoltarea fiecărei comunităţi din munţii Apuseni.

Deputat al PSD de Alba, Radu Tuhuţ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian Mina, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Mina:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Infrastructura României se dezvoltă într-un ritm accelerat"

Este privilegiul şi plăcerea mea să mă adresez astăzi, după ceva vreme, în faţa dumneavoastră, cu privire la subiectul infrastructurii naţionale.

Toată lumea din această sală ştie, la fel ca şi mine, importanţa vitală a infrastructurii pentru viaţa oamenilor, pentru comunităţile României şi pentru economia naţională care este în creştere.

Sunt sigur că nu trebuie să detaliez publicului de la noi deficitul de infrastructură rutieră din zona Moldovei, de exemplu, despre care s-a vorbit foarte mult, iar Ministerul Transporturilor, condus într-o proporţie covârşitoare de miniştri de dreapta în ultimii 30 de ani, nu a făcut nimic în acest sens.

Scopul meu, când vă vorbesc astăzi, este de a face cunoscut faptul că dezvoltarea corectă a infrastructurii de transport este, în primul rând şi mai presus de toate, un obiectiv primordial al Partidului Social Democrat.

Actualul guvern, cu ministru social-democrat la transporturi, Sorin Grindeanu, a realizat modificări majore în ceea ce priveşte legislaţia şi a deblocat zeci de şantiere în toată ţara. Astăzi construim ceea ce ne-am propus, iar autostrada care va lega oraşele Moldovei de Bucureşti devine o realitate, la fel cum se întâmplă şi cu A1 Sibiu-Piteşti, autostrada din jurul capitalei sau drumurile expres Piteşti-Craiova şi Brăila-Galaţi.

România cheltuieşte mai mult pe infrastructură acum decât s-a făcut în ultimii 30 de ani. Vremurile s-au schimbat. Acţiunile noastre aduc beneficii evidente pentru economie. Locurile de muncă în construcţii reprezintă, în prezent, o pondere semnificativă şi vreau să-i asigur pe români că nu ne vom opri aici.

Dar reţineţi că politica nu a fost şi nu este niciodată uşoară. Astăzi, cei care nu au fost în stare de nimic atunci când au guvernat se plâng şi ne critică. Plâng pentru că noi construim, în timp ce pe ei nu-i mai crede nimeni.

Vreau să le transmit românilor că lipsa drumurilor de mare viteză, a autostrăzii care să traverseze munţii sau a celei care să lege Moldova de sudul ţării, nu va mai reprezenta o piedică în viitorul apropiat. Toate vor fi gata cu noi la guvernare şi vor aduce beneficii mari pentru populaţie. Cu PSD infrastructura României se dezvoltă într-un ritm accelerat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Monarhia, întotdeauna o alternativă pentru România".

În aceste zile, în care privim cu toţii către Marea Britanie, acolo unde s-a săvârşit din această viaţă Regina Elisabeta a II-a, după o domnie deosebită de 70 de ani, marcată de echilibru, înţelepciune, morală, demnitate şi respect pentru tradiţie şi pentru ceea ce înseamnă promovarea adevăratelor valori socio-culturale, morale şi etice în viaţa publică, foarte mulţi români îşi pun iarăşi întrebarea, oare de ce să nu ne gândim şi noi la ceea ce a însemnat monarhia noastră românească şi la ceea ce ar putea reprezenta acum, în perspectiva anilor care vin, o restauraţie legitimă, constituţională şi morală, în acelaşi timp.

Aceeaşi emoţie pe care poporul britanic o trăieşte în aceste clipe, la plecarea la Domnul a Reginei Elisabeta, după o domnie care a marcat o întreagă epocă şi care a marcat generaţii succesive de britanici, şi nu doar de britanici, deoarece a domnit şi asupra altor naţiuni de pe faţa acestei planete, au simţit-o şi românii, în 2017, când, deşi nu mai era rege domnitor, a plecat din această lume Regele Mihai I al României, o personalitate caracterizată de demnitate, de onoare, de simţul datoriei şi de un patriotism pe care cu toţii ar trebui să-l luăm exemplu.

Monarhia reprezintă o instituţie care nu ţine de un trecut îndepărtat, cum ar dori unii să spună şi cum s-a încercat permanent demonetizarea acestei instituţii fundamentale pentru istoria, cultura şi tradiţia poporului român şi a altor popoare şi naţiuni din Europa şi din întreaga lume, şi ea este alternativa la ceea ce reprezintă o naţiune pusă permanent sub spectrul crizelor, sub spectrul presiunii, sub spectrul unei lipse de consistenţă în ceea ce înseamnă viaţa publică.

Monarhia înseamnă continuitate, înseamnă statornicie, înseamnă prestigiu, înseamnă demnitate şi înseamnă respect.

De aceea, cred că, inclusiv în virtutea principiului că regele domneşte, dar nu guvernează, influenţa morală, influenţa spirituală de-a dreptul a acestei instituţii este mai puternică, de foarte multe ori, decât orice putere, să-i zicem, constituită pe criterii politice.

Monarhia este deasupra politicii şi întotdeauna este acel factor de echilibru.

Cred că România are datoria să se gândească foarte serios în viitor, în virtutea tradiţiilor sale şi în virtutea exemplelor europene - şi am dat cazul Marii Britanii, cel mai expresiv -, la ceea ce reprezintă revenirea la monarhie: modificarea Constituţiei României, pe criterii monarhice, şi revenirea României la normalitate. La normalitatea distrusă de tancurile regimului criminal sovietic şi împiedicată de regimul totalitar comunist.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian Cruşoveanu.

Vă rog.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică pe care o voi susţine astăzi se intitulează "Alternativa Techirghiol - 30 de kilometri de drum aşteptaţi de mai bine de 30 de ani".

La tribuna Parlamentului României revin cu un subiect aşteptat de ani de zile, atât de către locuitorii judeţului Constanţa, cât şi de turiştii care vizitează an de an litoralul românesc, este vorba despre Alternativa Techirghiol, drumul expres de legătură care va înlesni deplasarea persoanelor şi a mărfurilor spre sudul litoralului.

Despre acest proiect am luat poziţii atât aici, în plenul Camerei Deputaţilor, cât şi în Comisia pentru transporturi, precum şi în spaţiul public. Orice zi întârziată pe proiectele de infrastructură ale ţării noastre înseamnă o piedică pentru mediul de afaceri, pentru dezvoltarea şi modernizarea României.

Domeniul infrastructurii rutiere rămâne unul codaş la nivelul Uniunii Europene, de aceea grăbirea acestor proiecte este o prioritate pe care Coaliţia de guvernare o urmăreşte cu mare atenţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ştim cu toţii ce înseamnă lunile de vară, când se formează ambuteiaje pe kilometri întregi spre staţiunile României. Acest drum expres, autostradă, alternativă sau cum vrem să îi spunem - Alternativa Techirghiol - care are aproximativ 30 de kilometri, devine de interes, se pare, doar pe timpul sezonului estival.

În momentul de faţă ştim că acest proiect se află în derulare, iar, conform ultimelor date prezentate de către cei de la CNAIR, studiul geotehnic se apropie de finalizare, iar certificatul de urbanism urmează să fie revizuit de Consiliul Judeţean Constanţa. După ani de promisiuni şi blocaje, putem vedea că acest proiect capătă conţinut şi ne aşteptăm ca anul viitor să înceapă licitaţia pentru executarea lucrărilor la acest drum de mare viteză.

Stimaţi colegi,

Angajamentele pentru o Românie dezvoltată şi modernă vor fi mereu cântărite prin prisma infrastructurii rutiere. Cu fiecare centimetru - nu spun kilometru - de drum realizat, în România, înfăptuim aşteptările, năzuinţele şi speranţele a milioane de români.

Alternativa Techirghiol este o soluţie scoasă din sertare de către guvernarea PNL şi mă bucur că este continuată de această coaliţie de guvernare, pentru că marile proiecte de infrastructură au nevoie de susţinere mare şi de un consens politic. Dar, dincolo de această situaţie, realizarea acestui proiect va însemna un consens şi o soluţie pentru multe generaţii care vor veni.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Soluţionarea problemei urşilor din judeţul Buzău - o chestiune de siguranţă publică".

Principala funcţie a unui stat este de a fi capabil să garanteze securitatea cetăţenilor săi. În fond, acest principiu stă şi la baza contractului social dintre cetăţean şi stat. Cetăţeanul renunţă la o parte din libertatea sa în favoarea statului, iar statul, în schimbul acestei cedări de libertate, trebuie să îi garanteze cetăţeanului deplina protecţie, prin instituţiile ce veghează la impunerea şi respectarea legii şi a ordinii publice. Din păcate, de câteva săptămâni încoace, locuitorii din judeţul Buzău nu se mai simt în siguranţă atunci când îşi părăsesc casele. Cauza instalării sentimentului de frică în rândul buzoienilor o reprezintă repetatele atacuri ale urşilor, care au căpătat o frecvenţă zilnică.

Când analizăm pârghiile prin care putem interveni asupra unei astfel de probleme, izvorul de drept primar îl reprezintă Directiva nr. 92, cunoscută ca "Directiva Habitate". Acest act normativ îşi propune să contribuie la asigurarea biodiversităţii în Uniunea Europeană, prin conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică. În cadrul acestei directive, în anexa IV, este desemnat şi ursul brun ca specie de animal cu importanţă comunitară care are nevoie de protecţie strictă. Cu toate acestea, aceeaşi directivă oferă, la articolul 16, sediul materiei pentru derogări de la scopul său. Printre scopurile pentru care se poate deroga de la această directivă regăsim raţiuni ce ţin de protejarea sănătăţii şi siguranţei publice sau pentru alte motive cruciale de interes major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic. Pe baza acestei directive şi sub presiunea evenimentelor de o gravitate ce nu mai puteau suporta amânare, în legislaţia românească a apărut Ordonanţa de urgenţă nr. 81/2021, cu scopul de a proteja populaţia de atacurile urşilor.

În vederea aplicării normelor din ordonanţă, ministrul mediului a emis Ordinul nr. 723/2022, în acesta precizându-se un număr de 220 de exemplare de urs, reprezentând numărul maxim de derogări aplicabile la nivel naţional. Pentru judeţul Buzău s-au aprobat doar 3 derogări. "Directiva Habitate" oferă suficientă flexibilitate pentru a permite gestionarea necesară a populaţiilor de urşi, inclusiv prin control letal, cu condiţia ca acestea să se afle într-o stare favorabilă de conservare. Deşi nu avem date oficiale de la minister, majoritatea estimărilor pendulează între 6.000 şi 7.000 de exemplare de urs brun pe teritoriul României. Spre comparaţie, Finlanda, cu aproximativ 2.400 de exemplare raportate pe anul 2020, a alocat o cotă de vânătoare de 457 de urşi pentru sezonul 2021-2022. Aşadar, procentual vorbind, Finlanda a alocat un procent de 20% din totalul populaţiei de urşi ce pot fi recoltaţi, faţă de România care a alocat un procent de 3-4%.

Neglijenţa de care dă dovadă în această chestiune Ministerul Mediului este impardonabilă. Zilnic, românilor le este pusă în pericol viaţa din cauza lipsei de fermitate cu care este tratată o problemă de cea mai mare gravitate posibilă. Sper că domnul ministrul Tánczos Barna realizează faptul că, în acelaşi timp, se joacă cu vieţile românilor, dar erodează şi autoritatea statului român, arătând că acesta nu are capacitatea, nici măcar normativă în cazul de faţă, de a-şi proteja cetăţenii şi patrimoniul acestora. Ar fi timpul ca domnul ministru să mai arunce un ochi şi la ceea ce se petrece în spaţiul extracarpatic, nu doar în regiunea intracarpatică. Viaţa şi siguranţa cetăţenilor români este mai importantă decât orice. Nicio viaţă de animal nu poate fi pusă mai presus de viaţa unui român.

Prin urmare, sper ca Ministerul Mediului să vină cu datele necesare, să vedem care este adevărata populaţie de urşi din România, care este numărul optim pentru conservarea speciei şi să stabilim cotele de recoltare, într-un mod realist şi adecvat, astfel încât corecţiile necesare să fie aplicate, iar siguranţa românilor să nu mai fie pusă în pericol.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Elevii români au dreptul la măsuri de sprijin pentru acces la educaţie".

A trecut deja prima săptămână din noul an şcolar, iar veştile din educaţie sunt tot mai îngrijorătoare. Ministrul educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, va intra, cu siguranţă, în istorie ca fiind cel care a pus pe butuci educaţia din România.

Astfel, după ce a generat haos în sistemul de învăţământ, prin noul pachet de legi ale educaţiei, domnul Cîmpeanu s-a gândit să lovească acolo unde e cea mai mare nevoie de susţinere - în mediul rural. Pe ascuns, pe modelul "noaptea ca hoţii", Sorin Cîmpeanu a tăiat bursele sociale de 200 de lei pe care le primeau elevii de la sate care fac liceul în altă localitate. Poate pentru PSD-iştii şi PNL-iştii obişnuiţi cu lefuri de mii de euro, 200 de lei nu înseamnă mult. Pentru copiii din mediul rural însemnau banii pentru transportul spre şcoală, un alt beneficiu pentru care Guvernul PSD-PNL nu a alocat bani la rectificarea bugetară de anul acesta.

În această situaţie sunt elevii din satele României, care fac eforturi pentru a merge la şcoală, copii din familii cu venituri modeste pe care statul îi împinge tot mai mult spre abandon şcolar. Potrivit statisticilor, 1 din 4 copii din mediul rural nu mai ajunge la liceu şi abandonează şcoala înainte de a ajunge în clasa a VIII-a.

Ce fel de ministru al educaţiei poate lua o astfel de decizie, defavorizând elevii? Ce dascăl şi ce om e acela care decide să taie banii copilului pentru educaţie?

Tot statisticile ne arată că anul acesta doar unul din trei părinţi şi-a permis să cumpere copiilor haine şi rechizitele de care aveau nevoie pentru şcoală.

Guvernul a promis că va oferi tichete pentru 300.000 de preşcolari şi de elevi din familii cu venituri mici. Vorbim de banii care trebuiau să-i ajute pe părinţi să cumpere hainele şi rechizitele copiilor, pentru a-i putea trimite la şcoală. O altă promisiune care s-a dovedit doar o minciună, pentru că tichetele nu au fost distribuite şi, potrivit declaraţiilor guvernanţilor, copiii mai au de aşteptat.

Aceasta este "România Educată", promovată de PNL şi PSD, o Românie în care se pune lacătul pe şcoli, bursele pentru acces la educaţie sunt tăiate, iar ministrul educaţiei vrea legi pentru a-i proteja pe plagiatori.

În tot acest timp, România este campioana Europei la analfabetism funcţional şi la abandon şcolar. Ce alte semnale ar trebui să mai primim de la Uniunea Europeană, care să ne certifice că România este departe de a fi cu adevărat educată?

De la tribuna Parlamentului României, solicit public Guvernului şi ministrului educaţiei să revină asupra deciziei de tăiere a burselor pentru elevii din mediul rural şi să distribuie cât mai repede tichetele pentru rechizite. Şcoala a început deja de o săptămână, stimaţi membri ai Guvernului şi domnule ministru Sorin Câmpeanu, încetaţi să vă mai bateţi joc de copiii românilor!

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.

Vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Dragi români,

Legea nr. 196/2018 - Legea asociaţiilor de proprietari - a nemulţumit foarte multă lumea. Aşa că, imediat, au fost depuse concomitent patru propuneri legislative, dintre care două modificau substanţial legea. Pentru a armoniza aceste propuneri, la începutul anului 2020, s-a constituit un grup de lucru pe lângă Comisiile pentru administraţie publică şi juridică.

În actuala legislatură, noul grup de lucru, din care şi eu am făcut parte, a continuat munca colegilor din fosta legislatură. Am avut şedinţe săptămânale în care am analizat toate propunerile venite de la toţi actorii din asociaţiile de proprietari. La aceste şedinţe au participat aproximativ 20 de reprezentanţi ai actorilor din asociaţii. Pe 27 iunie 2022, după aproape 2 ani şi jumătate, au rezultat aproximativ 60 de propuneri de modificări pe lege.

Nici aceste modificări nu vor mulţumi pe toată lumea, pentru că este o mare polarizare în ceea ce priveşte legea. Majoritatea vede doar rezolvarea problemei personale sau prezintă interesul unei anumite părţi. 50% vor reglementare, 50% vor mai multă libertate în asociaţie. Am încercat să menţinem un echilibru între aceste lucruri şi să facem legea cât mai generală.

S-au agreat lucruri foarte importante, ce uşurează activitatea din asociaţia de proprietari. Şi astăzi vreau să vă prezint doar una. Este vorba de ameliorarea substanţială a procesului adunărilor generale.

1. Putem convoca adunările generale prin e-mail sau SMS, sau chiar printr-un simplu click. În epoca digitalizării, Legea asociaţiilor de proprietari nu trebuie să rămână în urmă.

2. Putem participa online la adunările generale. Dacă copiii noştri au participat doi ani de zile la şcoală online, cred că şi membrii Asociaţiei de proprietari pot participa online la adunările generale.

3. Putem vota şi după desfăşurarea şedinţei. O persoană activă din societate, ce nu poate participa la şedinţele adunării generale pentru că este la muncă, are posibilitatea să vizioneze seara şedinţa Adunării generale şi să voteze deciziile de pe ordinea de zi.

Aceste propuneri deblochează adunările generale, mai ales în ansamblurile rezidenţiale mari. Şi, important, poate să democratizeze deciziile luate de asociaţie. Una este o decizie luată de 1% din membri şi alta este una luată cu 50%. Este mai reprezentativă şi, cu siguranţă, exprimă adevărata voinţă a asociaţiei.

Sunt alte câteva zeci de ameliorări ale legii prezente în aceste propuneri de modificare şi vom continua să aducem şi alte propuneri de modificare, pentru că vorbim de o lege cu impact major asupra populaţiei. Mergem mai departe cu propuneri concrete, aplicate, ca, în final, să avem o lege cât mai actuală, mai modernă, dar mai ales care să răspundă nevoilor actorilor din asociaţia de proprietari.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR Bucureşti.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Stimate domnule preşedinte,

În declaraţia de astăzi atrag atenţia asupra licitaţiilor publice pentru comorile naţionale ale României.

Stimaţi colegi,

Cunoaştem faptul că consumul de energie este inerent în aproape toate tipurile de activitate economică umană: încălzirea caselor, gătitul, mişcarea vehiculelor, industrie, producţia agricolă şi altele. Dezvoltarea diferitelor tipuri de energie la scară globală a dus la o creştere fără precedent a nivelului de trai. Oamenii de astăzi sunt, practic, dependenţi de energie. De aceea conservarea energiei poate fi considerată o soluţie raţională. Această energie ar trebui să devină o prioritate în strategia de dezvoltare a ţării, deoarece rezervele surselor de energie tradiţionale sunt limitate.

Mai jos vin cu exemplul Termocentralei Mintia în care, după ce au fost investiţi în retehnologizare cel puţin 150 de milioane de euro, Guvernul a vândut-o pentru 91 de milioane de euro, în cadrul celei de-a patra licitaţii publice care a avut loc în data de 26 august anul curent la sediul administratorului judiciar, plată ce nu acoperă nici măcar costul fierului vechi în unitate. La licitaţie a participat un singur ofertant, iar acesta a fost un reprezentant al Mass Global Energy Rom, o companie înfiinţată special pentru această tranzacţie.

Ştim cu toţii, stimaţi colegi, că achiziţionarea activelor unei companii falimentare este cea mai ieftină opţiune. Suntem încă nedumeriţi de ce banii din Fondul de modernizare nu au putut fi folosiţi pentru a transforma termocentrala într-un proiect prietenos cu mediul.

Este de neconceput ca în plină criză energetică instalaţii industriale să fie închise sau vândute fără a fi înlocuite.

Una dintre cele mai proaste aşa-zise afaceri, pe care statul le-a făcut vreodată, este vânzarea centralei electrice de la Mintia, care are loc chiar înainte de începerea unei ierni, sub semnul ameninţător al crizei energetice.

Centrala Mintia-Deva, una dintre cele mai mari şi mai importante termocentrale din ţară, a fost vândută unor arabo-iordaniano-irakiano-kurzi. Oare ne aşteptăm să modernizeze ei compania pentru noi, românii? Sigur că nu!

Ani de zile, termocentrala s-a aflat într-o parodie a domnului Virgil Popescu, cu soluţii întârziate şi eşuate constant în timp, cu neglijarea drepturilor şi obligaţiilor colective de muncă ale angajaţilor.

Fără pic de scrupule, Virgil Popescu susţine că centrala de la Mintia va fi dotată cu instalaţii pe gaz care vor produce energie şi, în acelaşi timp, vor reduce emisiile poluante. Omite să menţioneze că instalaţiile vor fi construite de Romgaz, firmă cu 75% acţionariat de stat, deci pe banii noştri.

Vânzarea Termocentralei Mintia nu este recomandată, iar conversia la o centrală pe gaz este inutilă; este doar o manevră pentru a mai scoate nişte bani din vistieria ţării.

Ministrul Popescu trebuie oprit să fure tot bugetul ţării!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începând cu anul 2005, mai exact pe 1 septembrie, celebrăm Ziua Diplomaţiei Române, o zi cu un specific aparte, menită să celebreze tradiţia diplomatică românească, precum şi diplomaţii care de-a lungul timpului au depus eforturi ca România şi cetăţenii săi să se poată bucura de toate drepturile şi libertăţile fireşti, aducând o contribuţie esenţială cu privire la dezvoltarea şi promovarea intereselor economice, relaţiilor de politică externă şi securitate globală, precum şi la aplicarea practică a principiilor dreptului internaţional.

În acest an se împlinesc 160 de ani de la înfiinţarea actualului Minister al Afacerilor Externe, 160 de ani în care corpul diplomatic şi consular românesc au evoluat, inclusiv prin diversificare şi modernizare continuă a structurilor şi strategiilor, construind o reţea de experţi care au reprezentat cu excelenţă şi profesionalism România şi interesul naţional, întreţinând, în prezent, relaţii diplomatice bilaterale cu peste 180 de state.

Pe lângă stabilirea principalelor direcţii de acţiune, promovarea valorilor şi obiectivelor ţării noastre în lume, identificarea de noi oportunităţi în vederea consolidării şi promovării democraţiei, stabilităţii ordinii internaţionale bazate pe reguli, menţinere a păcii şi securităţii internaţionale, inclusiv în promovarea bunelor practici în domeniul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, au fost şi trebuie să rămână o temă de consens pentru politica externă a României.

Mai mult, contextul dificil pe care îl traversează întreaga societate, marcat de transformări nemaiîntâlnite de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ne obligă să reflectăm, mai mult ca oricând, asupra contribuţiei diplomaţiei româneşti în vederea aderării ţării noastre în cadrul structurilor internaţionale de maximă importanţă la nivel regional şi global, Uniunea Europeană şi NATO, precum şi la asigurarea stabilităţii în această parte a regiunii.

Finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la spaţiul Schengen trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi, ca stat european, din 2011, România parcurgând deja toate etapele necesare aderării, contribuind, în acelaşi timp, la securitatea spaţiului Schengen.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În numele comunităţii ucrainene din România, doresc să salut eforturile diplomaţiei româneşti, precum şi contribuţia adusă la stabilitatea şi dezvoltarea acestei regiuni, inclusiv pentru sprijinul acordat, alături de instituţiile statului şi societatea civilă, minorităţii ucrainene din România şi poporului ucrainean în integralitatea sa, urându-le celor care activează în domeniul diplomaţiei multă putere de muncă pentru a reprezenta România şi a promova în continuare valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Coarnă.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Guvernul semnează capitularea României".

Legile justiţiei propuse de ministrul Cătălin Predoiu, adoptate deja de Guvern, constituie, în viziunea acestuia, un pachet legislativ "modern" necesar sistemului judiciar.

Însă, un stat căruia i se interzice să-şi conducă treburile interne după legi proprii este un stat capitulat. Un stat în care instanţele sunt obligate să nu respecte Constituţia şi legile naţionale, ci doar să execute şi să aplice decizii externe, nu mai este un stat suveran, ci unul supus.

Statul devine o junglă în care fiecare judecător şi procuror va putea face ceea ce doreşte, fără limite şi reguli. Din păcate, este stadiul la care Guvernul PSD-PNL-UDMR vrea să aducă România, odată cu promovarea acestei iniţiative legislative.

În prezent, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor oferă acestora un criteriu de ordonare a activităţii, un filtru care obligă magistraţii să respecte prevederile constituţionale. Supremaţia Constituţiei constituie un reper de ordonare a sistemului de justiţie, dar şi o garanţie de evitare a eventualelor erori şi abuzuri comise împotriva cetăţenilor.

Prin modificările aduse de Guvern, judecătorii şi procurorii vor avea posibilitatea să hotărască, fără a mai ţine seama de Constituţie şi de legislaţia internă şi fără teama că, nerespectând această legislaţie, ei vor fi sancţionaţi. Singurul temei legal pe care-şi pot baza absolut orice decizie este "dreptul Uniunii".

Ministrul Predoiu a prezentat adoptarea "priorităţii dreptului european" şi "eliminarea abaterii disciplinare", în cazul nerespectării Constituţiei de către magistraţi, ca fiind un mare succes politic al actualei Coaliţii de guvernare PSD-PNL-UDMR.

Noi considerăm prevederile noilor legi ca fiind profund neconstituţionale. Ele vor afecta grav independenţa justiţiei, conducând, în scurt timp, la subordonarea totală a acesteia factorului politic.

Magistratul Dana Gîrbovan se opune deciziei ministrului justiţiei de a prioritiza în ţara noastră dreptul european, în raport cu legislaţia naţională: "Teoretic vorbind, dacă am accepta că dreptul Uniunii Europene - tratatele, regulamentele, directivele - ar fi aplicabil peste Constituţia României, ar însemna o revizuire de facto a acesteia. Dacă am accepta că sunt situaţii în care deciziile Curţii Constituţionale nu sunt obligatorii, înseamnă că actele respective ale Uniunii Europene ar revizui, implicit, acest articol din Constituţia României".

Abrogarea din viitoarea lege a abaterii disciplinare privind nerespectarea deciziilor obligatorii ale CCR, care vizează, în viziunea ministrului, ignorarea principiului dreptului european, plasează statul român într-un con de umbră, departe de orice urmă de democraţie.

Prevederea prin care se dă liber la nerespectarea deciziilor CCR de către judecători şi procurori încalcă în mod grav însăşi Constituţia României.

Asistăm la un atac dur asupra suveranităţii poporului român, care tinde spre dizolvarea Constituţiei. Numai poporul poate decide modificarea legii fundamentale, deoarece Constituţia este emanaţia suveranităţii naţionale şi se adoptă prin referendum.

În concluzie, se urmăreşte subminarea suveranităţii naţionale şi crearea unei false democraţii.

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Stimaţi colegi parlamentari,

În urma discuţiilor şi dezbaterilor pe care le-am avut la nivelul partidului cu profesionişti din piaţa de energie, cu miniştrii şi parlamentarii social-democraţi, a reieşit faptul că se impune aplicarea reglementării preţurilor la energie şi gaze în România, cel puţin pe o anumită perioadă de un an de zile sau chiar mai mult.

Partidul Social Democrat revine cu această soluţie, prezentată încă dinainte de a intra la guvernare şi repetată la nivel public şi în cadrul Coaliţiei de guvernare, deoarece realitatea economică şi socială o impune. Piaţa este profund distorsionată şi nu oferă variante financiar-suportabile pentru economie, ceea ce înseamnă costuri suplimentare transferate în preţurile produselor pentru populaţie, situaţie cu care noi nu suntem de acord.

Specialiştii Partidului Social Democrat urmăresc cu atenţie evoluţiile din Europa, unde tot mai multe voci importante din economie susţin că, în actualul context critic, securitatea energetică nu poate fi lăsată la mâna pieţelor.

De aceea, credem că este momentul ca partenerii de coaliţie să constate că liberalizarea pieţei energetice a fost un eşec de proporţii care le-a adus românilor doar scumpiri în serie.

Partidul Social Democrat consideră că reglementarea pieţei energetice reprezintă un instrument de importanţă decisivă în efortul statului de a stopa avalanşa scumpirilor. Este o soluţie care poate oferi mai mult spaţiu Guvernului să se asigure că, la iarnă, românii îşi vor putea permite să plătească căldura, electricitatea şi carburanţii.

Toate principiile susţinute de PSD în privinţa reglementării pieţei de energie se regăsesc în viziunea Comisiei Europene în această materie. Protejarea consumatorilor, tarife suportabile şi stoparea speculei, acestea sunt obiectivele esenţiale care trebuie luate în calcul pentru modificările legislative în privinţa pieţei energiei din România.

În ceea ce priveşte corectarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind preţurile la energie, Partidul Social Democrat susţine corectarea actului normativ. Este important ca şi bisericile să fie incluse în rândul instituţiilor care beneficiază de un tarif plafonat, precum spitalele şi şcolile. După ce au fost închise în pandemie, nu putem accepta ca bisericile să fie din nou închise din cauza facturilor la energie.

De asemenea, această ordonanţă trebuie îndreptată şi în privinţa plafonării tarifului la energie pentru societăţile de transport public, societăţile de tratare a apei sau unităţi militare. Altfel, toate aceste entităţi, de importanţă socială evidentă, se vor găsi în imposibilitatea de a mai funcţiona.

Se dovedeşte, încă o dată, că decizia Partidului Social Democrat de a intra la guvernare, în aceste momente dificile, a fost corectă şi în beneficiul românilor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

Sesizând confuziile sau informaţiile distorsionate din spaţiul public, cu privire la majorarea punctului de pensie, aş vrea să fac câteva precizări, pentru a se înţelege exact poziţia partidului nostru.

După cum ştiţi, la finalul lunii august, ministrul muncii, domnul Marius Budăi, a anunţat că PSD va propune în Coaliţie o majorare a punctului de pensie cu cel puţin 10%, începând cu 1 ianuarie 2023.

Aici se impun două precizări.

Prima - domnul ministru a comunicat o propunere a PSD, nu o decizie a Ministerului Muncii, cum eronat s-a înţeles. Cred că măcar propuneri mai avem dreptul să facem ca partid social-democrat.

A doua precizare e că procentul de 10% anunţat de domnul ministru nu era unul final, ci doar o limită minimă privind majorarea propusă. Evident că în funcţie de gradul de colectare a contribuţiilor sociale, care va fi înregistrat până la momentul realizării proiectului de buget, pot interveni unele mici modificări.

Însă, potrivit datelor existente până la data anunţării acestei propuneri, din analizele făcute de grupurile de lucru din PSD, a rezultat cu un grad ridicat de certitudine că pensiile pot fi majorate cu cel puţin 10%, de la 1 ianuarie 2023.

Şi mă refer aici atât la punctul de pensie, cât şi la indemnizaţia sau pensia minimă. Analiza noastră a fost cât se poate de serioasă, am prezentat impactul, dar şi sursele de finanţare pentru această creştere.

Evident că, nefiind pe masă un proiect de buget, nu se poate vorbi acum de un procent final al acestei majorări. E posibil să constatăm ca spaţiul fiscal să ne permită o majorare de 11% sau de 12%, sau chiar de 16%, aşa cum sugera chiar domnul Rareş Bogdan. Vom vedea când vom avea datele finale pe masă. Dar ceea ce reiese cu certitudine din analizele PSD e că acest procent poate fi de minimum 10%. De aceea s-a afirmat ulterior că nu s-a decis încă un procent final!

Acum nu cred că e un păcat dacă un partid vine cu o propunere fundamentată care aduce un beneficiu pentru milioane de români. Am văzut o oarecare reticenţă în rândul colegilor de la PNL faţă de orice majorare în general, în ideea că nu trebuie să amăgim oamenii. Foarte corect! Când venim cu astfel de propuneri trebuie să ştim exact ceea ce putem face, iar noi am spus că majorarea de 10% se poate face! Apoi a venit o propunere a domnului Rareş Bogdan, cu 16%, care e puţin contradictorie faţă de poziţia anterioară a PNL. Eu sper să fie o propunere serioasă pe care să o analizăm în Coaliţie, împreună cu propunerea PSD. Şi sper ca până atunci să existe o poziţie clară din partea colegilor de la PNL sau măcar a liderilor PNL, respectiv o coerenţă între declaraţiile primilor doi lideri liberali, respectiv preşedintele şi prim-vicepreşedintele partidului.

Noi nu ne supărăm dacă cei de la PNL anunţă că au propuneri pentru cetăţeni. Foarte bine dacă există astfel de propuneri şi dacă ele sunt bune pentru oameni. Singura condiţie e să fie propuneri serioase, să fie bine fundamentate şi să fie susţinute cel puţin la nivelul conducerii partidelor din Coaliţie sau chiar din opoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Viorica Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Plafonare, nu raţionalizare: Partidul Social Democrat nu va accepta ca românii să stea în frig şi întuneric".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Zilele acestea se discută multe potenţiale soluţii pentru a minimiza efectele crizei energetice prin care trece întreaga Europă. Una dintre cele mai controversate propuneri se referă la raţionalizarea consumului de energie electrică şi termică în lunile care urmează. Adică să limităm consumul de electricitate la orele de vârf şi să scădem temperatura în locuinţe pe timp de iarnă. Practic, vorbim despre restricţii şi raţionalizări, cuvinte pe care românii le ştiu prea bine şi pe care au crezut că nu le vor mai auzi vreodată.

Pentru cei de vârsta mea, asta înseamnă să ne întoarcem 40 de ani în timp. Or, pentru Partidul Social Democrat acest lucru este de neacceptat. Mă aşteptam sincer să văd aceeaşi reacţie la toţi colegii mei din Parlament, în special la colegii de dreapta. Sunt măsuri care contravin flagrant doctrinei liberale şi valorilor Uniunii Europene.

Stimate colege, stimaţi colegi mai tineri, care poate nu aţi trăit în vremea comunismului, întrebaţi-vă părinţii ce înseamnă să staţi în casă pe întuneric, în frig. Nu vă grăbiţi să aplaudaţi şi să promovaţi astfel de idei.

Toţi cei care suntem azi în Parlamentul României avem datoria să facem ce e mai bine pentru românii care ne-au trimis aici. Pentru vârstnici, pentru oameni bolnavi, pentru familii cu bebeluşi care au nevoie de condiţii decente, de căldură şi de lumină în propriile case.

Plafonarea preţurilor la energie şi gaze pentru cetăţeni şi unele instituţii şi compensarea facturilor pentru anumite categorii de companii sunt esenţiale pentru a ieşi cu bine din iarnă.

În acelaşi timp, trebuie să împiedicăm specula din piaţă şi să îi împiedicăm pe actorii din energie să profite de acest context nefast pentru a-şi umple şi mai mult buzunarele, pe seama românilor simpli.

Stimate colege, stimaţi colegi, suntem la jumătatea unui mandat greu, unul din cele mai grele din ultimele decenii. Suntem chemaţi la responsabilitate, la solidaritate, la corectitudine, astfel încât să ne facem cât mai bine datoria faţă de cei pe care îi reprezentăm.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Una din marile revoluţii ale istoriei mondiale a pornit şi de la ideea că nu poate exista taxare fără reprezentare.

Interesant este că, în plin secol XXI, un număr destul de mare de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate pot plăti impozitele la distanţă pe bunurile pe care încă le mai deţin în România, dar nu pot vota în comunităţile unde deţin acele proprietăţi.

Impozitarea nu este, în viziunea statului, o formă puternică de legătură cu comunitatea.

Statul să-ţi ia banii, să-i folosească la acţiuni în "folosul" comunităţii locale, aşa cum consideră de cuviinţă, dar să asculte cetăţeanul şi să îi permită să voteze, mai greu!

Datele preliminare ale recentului recensământ se pare că confirmă o schimbare tectonică în profilul demografic al ţării, cu aproape un milion de cetăţeni români care deţin paşapoarte CRDS, adică au domiciliul permanent declarat în străinătate. Deci aceşti oameni nu mai au buletin! La aceştia se adaugă alte câteva milioane cu domiciliul temporar, pe termene mai scurte sau mai lungi, în afara graniţelor ţării.

Este limpede că există două Românii - cea din ţară şi cea formată în afara graniţelor ţării.

Iar chiar dacă clasa politică din România evită să recunoască, legăturile diasporei cu ţara natală sunt extrem de puternice.

Dacă am privi simplist, doar din punct de vedere economic, constatăm că diaspora este investitorul numărul unu în economia autohtonă, numai transferurile directe acoperă valoric aproape dublul contribuţiei anuale a României la bugetul Uniunii Europene.

Din păcate, cum spuneam, contribuţia lor este luată de prea multe ori în batjocură de către statul român.

Chiar şi acum, cota de reprezentare în Parlamentul României este discriminativă, românii cu domiciliul definitiv în străinătate sunt reprezentaţi de tot atâţia deputaţi cât judeţul Covasna, cu o populaţie de patru ori mai mică!

Acest lucru este inacceptabil!

Este clar că, pentru PSD-PNL-UDMR, valoarea unor cetăţeni este mai mare decât a altora în faţa urnelor.

Oameni buni, a sosit timpul să corectăm această stare de lucruri, să recunoaştem adevăratul profil al unor cetăţeni extrem de mobili, ancoraţi puternic în comunitate, dar, evident, adaptat unui mod de viaţă caracteristic secolului XXI şi unor cerinţe crescute de a răspunde nevoilor lor.

USR a propus proiecte de lege ce vizează reprezentarea corectă a diasporei în Parlamentul României.

Fac referire la proiectul de lege privind respectarea normei de reprezentare a diasporei în Parlamentul României. La ora actuală diaspora este reprezentată de doar 6 parlamentari, când norma de reprezentare ne spune clar că trebuie să fie un număr de 18. De trei ori mai mult!

Sau la proiectul de lege ce permite cetăţenilor români din străinătate - dar care încă au domiciliul în ţară -, să voteze pentru parlamentarii din circumscripţia din care provin.

Unde se află aceste proiecte? La sertar.

De ce?

Pentru că Coaliţiei sărăciei PSD-PNL-UDMR îi este frică de votul diasporei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr, vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre "Posibilele implicaţii ale aderării la spaţiul Schengen asupra pieţei forţei de muncă din România".

Astăzi mi-am propus să formulez câteva observaţii pe marginea aderării României la spaţiul Schengen.

După cum se cunoaşte, la momentul actual, din zona Schengen fac parte următoarele 22 de state din Uniunea Europeană - Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. De asemenea, Statul Cetăţii Vaticanului, Republica San Marino, Principatul Monaco, alături de statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb fac parte de facto şi respectiv de drept din zona Schengen.

Totuşi, pe lângă importantele beneficii aduse cetăţenilor şi transportatorilor români, este necesar ca actualul ministru al muncii, domnul Budăi, să prezinte în faţa comisiilor parlamentare de specialitate un raport detaliat asupra implicaţiilor aderării la spaţiul Schengen pentru piaţa forţei de muncă din România. Acest raport va trebui să vizeze inclusiv dacă finalizarea procesului de aderare la spaţiul Schengen va determina o reducere a numărului permiselor de muncă ce se vor aloca lucrătorilor străini ce vor fi admişi să îşi desfăşoare activitatea în România şi respectiv dacă se va înregistra o creştere a duratei de finalizare a procedurilor aferente aducerii în ţară a acestor lucrători străini. Mai mult decât atât, aştept cu interes ca actualul ministru să prezinte în cel mai scurt timp şi planul de măsuri ce va fi adoptat la nivel guvernamental, în ipoteza concretizării situaţiei expuse anterior, care ar putea determina implicaţii directe asupra agenţilor economici care an de an îşi suplimentează resursa umană alocată cu lucrători străini aduşi din afara Europei.

În final, îmi exprim speranţa că vremelnica Coaliţie guvernamentală va reuşi să sporească efortul diplomatic necesar luării unei decizii favorabile pentru aderarea României la spaţiul Schengen, în cadrul reuniunilor Consiliului Justiţiei şi Afacerilor Interne - Consiliul JAI - ce vor avea loc la Luxemburg şi Bruxelles în perioada 13-14 octombrie 2022 şi respectiv 8-9 decembrie 2022.

Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tema declaraţiei de astăzi este "Teorii marxiste aplicate în economie şi energie - pentru astăzi, apocalipsa climatică prin încălzirea globală".

De zeci de ani, apostolii apocalipsei climatice urlă că în următorul an, mâine chiar, va veni sfârşitul lumii, din cauza încălzirii globale. Ei însă sunt nişte profeţi mincinoşi, asemenea tuturor profeţilor marxişti al căror unic scop este de a ne minţi şi de a ne înfricoşa.

Conceptul de încălzire globală a fost creat şi dezvoltat în spaţiul ex-sovietic, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Un anume Mihail Ivanovici Budiko primea Premiul "Lenin", în 1958, pentru lucrarea "Balanţa căldurii suprafeţei Pământului", fiind unul dintre primii care au dezvoltat teoria încălzirii globale generatoare de apocalipsă. Prima conferinţă mondială despre încălzirea globală, cu titlul "Problema încălzirii climatice produse de om", s-a organizat la Leningrad, în 1961. Mihail Ivanovici a politizat discuţiile despre climă prin consideraţiile conform cărora capitalismul produce încălzirea globală.

De ce este apocalipsa încălzirii climatice un concept rău? Pentru că este, în esenţă, o minciună, deşi amestecă elemente de adevăr în această minciună.

Da, în ultimii 150 de ani există o foarte lentă încălzire climatică, dar este naturală. Practic, nu depinde de activitatea umană.

Acum câteva săptămâni, 1.100 de oameni de ştiinţă, cu competenţe şi cercetări în domeniu, printre care un laureat al Premiului Nobel, au semnat o scrisoare deschisă în care au semnalat acest fals.

În principal, factorii naturali cauzează încălzirea globală. Încălzirea este mult mai lentă decât s-a prezis - sub un grad în ultima sută de ani.

Previziunile în privinţa evoluţiei climei se bazează pe modele matematice false.

Mai mult, dioxidul de carbon nu doar că nu este poluant, ci stă la baza întregii vieţi de pe Pământ, este hrana animalelor. Dezastrele naturale nu s-au înmulţit din cauza încălzirii globale. Temperatura terestră nu este fixă, ci are o evoluţie ciclică. Înainte de prezenta încălzire globală a existat o perioadă rece, mica epocă glaciară dintre secolele XV-XIX, iar între secolele X şi XV a existat o perioadă mai caldă cu aproximativ 3 grade decât în prezent, numită perioada caldă medievală sau micul optim climatic medieval, foarte propice agriculturii şi vieţii.

Sunt multe mărturii istorice, arheologice şi ştiinţifice în această privinţă.

Un alt argument împotriva politicii bazate pe teoria apocalipsei climatice prin încălzirea globală este de ordin statistic.

Emisia de carbon la nivel global, generată de om, este de aproximativ 3%. Din aceşti 3% aproximativ 7% sunt generaţi de Uniunea Europeană.

Deci dacă prin reducere la absurd, omul ar dispărea din Europa, reducerea globală ar fi de aproximativ 0,25%.

Politicile bazate pe acel celebru Pact climatic "Fit for 55", care înseamnă reducerea cu 55% până în 2030 a emisiilor de carbon cauzate de om, ar însemna per global o reducere de aproximativ 0,1%.

În prezent, noi ne sinucidem economic pentru o reducere chiar mai mică, chiar mai mică decât acest procent irealizabil. Fără a mai pune la socoteală că industria migrează în zonele cu mai puţine restricţii. În China, nu? China, acea ţară neomarxistă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Bun. Finalizez. Finalizez.

Vechile partide au dus şi duc o politică sinucigaşă, prin credinţa în apocalipsa climatică, au demonizat, au închis, au vândut, au frânat investiţiile în producerea de energie electrică folosind combustibilii tradiţionali şi energia atomică.

Deci, pentru a pune capăt acestei politici energetice sinucigaşe, vă chem pe 2 octombrie la Bucureşti, la protestul pentru o politică energetică şi economică ancorată în realitate şi suveranistă.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola, vă rog.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor,

În legislaţia din Lituania, Letonia, Portugalia sau Spania nu există nicăieri termenul de plajă în scop turistic sau plajă turistică.

Din păcate, în România, toate plajele pe care le avem pe litoralul nostru sunt nominalizate ca plaje în scop turistic, adică doar pentru turişti, nu şi pentru constănţeni.

De asemenea, Grecia, care este una dintre cele mai importante destinaţii de relaxare pentru turiştii români, are prevăzut ca acolo unde sunt sectoare de plajă concesionate către operatori economici să existe o distanţă de cel puţin 100 de metri între ele, tocmai în ideea de a avea aceste plaje publice pentru comunităţile locale.

Totodată, în Spania şi Letonia, plajele sunt date către primării, pentru a fi date apoi în concesiune către operatorii economici, lucru care, de asemenea, nu se întâmplă în România.

Chiar în ciuda faptului că ministrul mediului, domnul Tánczos Barna, a fost prezent săptămâna trecută pe litoralul nostru, acesta a făcut nişte declaraţii absolut îngrijorătoare. În speţă, el a spus că toate plajele de pe litoralul nostru vor fi scoase la licitaţie doar către operatori economici. Asta înseamnă că nu vor mai putea participa nici măcar la licitaţii, darămite să primească din partea statului român, primăriile, plaje pe care să le poată da apoi, să fie libere de astfel de contracte de închiriere, către comunităţile locale.

Peste tot în Europa, plaja este privită ca o zonă de agrement şi are întotdeauna prioritate faţă de plaja care este folosită în scop turistic.

Din păcate, ministrul mediului, domnul Tánczos Barna, spune că totul trebuie închiriat, totul trebuie dat către privaţi. Comunităţile locale vor fi din nou private de a avea acele plaje pe care le aveau acum 20-30 de ani, libere de construcţii, libere de amenajările acestea de plajă care stârnesc în fiecare an scandaluri din ce în ce mai mari între operatorii de plajă şi comunitatea locală.

Din aceste motive, am depus la sfârşitul sesiunii parlamentare trecute un proiect de lege care se intitulează "Plaje libere pentru constănţeni", prin care statul român, prin Ministerul Mediului, să dea către primăriile de pe litoral maximum 30% din plaja care se află în zona limitrofă UAT-ului respectiv, tocmai în ideea ca aceste plaje să poată fi întrebuinţate de comunităţile locale, să nu mai fie obligaţi constănţenii să plătească pentru fiecare oră pe care o stau pe plajă, să nu mai fie obligaţi să stea între construcţii, între şezlonguri.

Imaginaţi-vă că o familie de patru persoane plăteşte undeva la 300 de euro doar pentru privilegiul de a sta pe plajă - un lucru care este inacceptabil şi nu ar trebui să se mai întâmple.

În iniţiativa mea legislativă am şi dispus faptul ca pe aceste plaje publice să existe doar coşuri de gunoi, toalete publice şi duşuri, lucru care, din nou, nu se întâmplă nicăieri pe litoralul nostru în acest moment.

Îmi doresc ca domnul Tánczos Barna, cu toate că a declarat că nu are idee de această iniţiativă, să ia în serios acest lucru.

Tocmai de aceea am şi iniţiat o strângere de semnături pentru ca noi, constănţenii, să avem un glas aici, în Parlamentul României. Şi vom merge cu acele semnături în comisiile parlamentare atunci când se va dezbate legea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian, vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Se spune, pe bună dreptate, că eventualele abuzuri la care sunt supuşi consumatorii dintr-o ţară depind de cât de riguroasă este legislaţia naţională care ar trebui să le protejeze drepturile acestora şi de cât de vigilente sunt autorităţile care trebuie să aplice legea. Din păcate, această situaţie se verifică tot mai frecvent şi tot mai intens în România, unde consumatorul român simte tot mai puternic că nu-i sunt respectate drepturile şi este chiar batjocorit, iar protecţia furnizată de autorităţile competente este cel mult simbolică.

Stimaţi colegi,

În acest an, mii de români din ţară şi din străinătate au fost batjocoriţi de companii aeriene cu sedii în alte state europene, fiind abandonaţi pe aeroporturi, cu familii şi copii. Companiile au refuzat să le acorde asistenţă, să le ramburseze preţul biletelor sau să le acorde compensaţiile financiare obligatorii în Uniunea Europeană. Faţă de această situaţie, autoritatea competentă din România nu a putut decât să dea din umeri neputincioasă, invocând că respectivele companii nu au sediul în ţara noastră şi că excede competenţei lor.

De asemenea, situaţiile batjocoritoare la adresa consumatorilor români le poţi întâlni în majoritatea domeniilor - operatori care modifică unilateral preţul contractelor, furnizori de utilităţi care "greşesc" valoarea facturilor, comercianţi care pun pe piaţă produse de folosinţă îndelungată de slabă calitate, pentru care nu există unităţi de service, comercianţi care vând brânză care nu a văzut niciodată laptele şi lista poate continua.

Pentru unii politicieni, aceste lucruri pot părea lucruri neimportante. Pentru români însă sunt lucruri care le amărăsc viaţa cotidiană şi le deteriorează standardul de viaţă. Am auzit la un moment dat o declaraţie a unui politician care spunea pe un ton arogant ca românii să nu mai circule cu acele companii economice, ci să cumpere bilete la marile companii aeriene de linie. E ca şi cum ai spune unui român cu venituri modeste că dacă nu are bani de pâine, atunci să-şi cumpere cozonac.

Stimaţi colegi,

Cred că Parlamentul trebuie să înceapă un amplu proces de reevaluare a legislaţiei privind protecţia consumatorilor români. Suntem mult prea săraci ca să mai fim şi înşelaţi şi nedespăgubiţi. De aceea, vă fac cunoscut faptul că mi-am asumat ca prioritate legislativă să demarez consultări şi dezbateri pe marginea modificărilor şi completărilor necesare în materie de protecţie a consumatorilor şi de consolidare a competenţelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, astfel încât orice agent economic, orice comerciant care vinde bunuri sau prestează servicii către români să respecte aceleaşi standarde de calitate ca în statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Numai aşa vom reuşi să generăm mai multă încredere în instituţiile statului român.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Radu-Vicenţiu Grădinaru, vă rog.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Conform ultimelor date, aproximativ patru milioane de români trăiesc astăzi în afara graniţelor patriei. Neoficial, sunt cu siguranţă măcar cinci milioane de suflete româneşti care poartă tricolorul în gând în afara ţării noastre.

Săptămâna trecută am avut ocazia de a mă întâlni cu o comunitate de români stabiliţi de ani de zile în Austria, ţară unde conducătorii noştri au afaceri de milioane de euro, o ţară unde standardul de viaţă ridicat a fost construit în mare parte din resurse şi bogăţii provenite din România şi din truda poporului român, de-a lungul secolelor, încă din vremea Imperiului Austro-Ungar.

Astăzi, românii au ajuns să fie a doua minoritate naţională din Austria, după germani, şi reprezintă 1,5% din totalul populaţiei, cuprinzând un număr de aproximativ 125.000 de suflete.

Deşi locuiesc într-o ţară extrem de dezvoltată, această comunitate nu are parte de un tratament corespunzător, multe dintre drepturile fundamentale ale minorităţilor lipsind cu desăvârşire.

Ca urmare a discuţiilor pe care le-am purtat cu fraţii noştri de acolo, am constatat că au următoarele necesităţi:

• Translatori gratuiţi care să le fie de ajutor cu documente juridice, administrative şi de alt tip;
• Consultanţă juridică, avocaţi bilingvi, specializaţi, puşi la dispoziţie special pentru comunitatea românească;
• Totodată au sugerat ca măsură de încurajare pentru întoarcerea diasporei - înfiinţarea unor clase speciale de recuperare şi reintegrare pentru copiii celor care vor să revină în România.

Toate aceste măsuri pot fi reglementate cu uşurinţă şi dorim să înaintăm propunerile lor Excelenţei Sale, domnului Emil Hurezeanu, ambasador al României în Republica Austria.

Să nu uităm că această clasă politică formată din PSD-PNL-UDMR nu a luat nicio măsură pentru încurajarea repatrierii românilor, nu a facilitat niciodată revenirea diasporei, ba dimpotrivă, de 30 de ani a transformat poporul român în cel mai mare popor migrator din Europa, a încurajat acest exod atât de tragic.

Diaspora este şansa României de a renaşte, reîntoarcerea lor definitivă în România ar însemna o creştere economică semnificativă pentru dezvoltarea societăţii noastre pe model european.

AUR îşi propune clar să faciliteze întoarcerea românilor în propria lor naţiune şi vom lupta pe toate fronturile pentru acest ideal al reîntregirii noastre ca popor şi neam.

Fie ca România să renască!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Botoşani, Grădinaru Radu-Vicenţiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dănuţ Aelenei, vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Lupta noastră".

Urmaşii partidelor de stânga aproape că au ruinat România.

Stânga comunistă împreună cu liberalii progresişti au dat la fier vechi sau pe un dolar active importante din fosta economie naţională.

Ce a mai rămas - resursele, societăţile producătoare de energie şi alte active sunt puse acum la masa aceleiaşi caracatiţe, sărăcind din ce în ce mai mult România.

Programele cu finanţare europeană destinate dezvoltării infrastructurii - reţele de autostrăzi, căi ferate, porturi, reţele de alimentare cu utilităţi - au fost folosite mai ales pentru studii de fezabilitate, sume imense fiind redirecţionate către aceeaşi clientelă politică.

Observăm că prin creşterea preţurilor la utilităţi, companiile de energie cu capital de stat se îmbogăţesc, falimentând întreprinderi ce altădată au fost profitabile şi lăsând cetăţeanul de rând cu mai puţini bani în buzunar.

Gradual, planificat, dirijat de aceleaşi centre de interese străine, observăm faptul că suntem băgaţi într-o criză energetică nemaiîntâlnită în România, prin închiderea capacităţilor de producţie a energiei electrice bazate pe combustibilii clasici.

Contribuabilul onest, muncitor este suprataxat de statul român.

Munca cinstită nu mai este promovată ca singura opţiune de creare a unei bunăstări personale şi din ce în ce mai mulţi români sunt asistaţi social.

Deşi o ţară bogată în resurse minerale şi umane, România este la coada Europei din punctul de vedere al nivelului de trai; cinci milioane de români au emigrat în ţări europene ca: Italia, Spania, Germania, Anglia şi acum muncesc pentru un trai decent.

Caracatiţa progresistă şi-a mai găsit un aliat globalist ce atacă acum însăşi seva poporului român - familia tradiţională formată din bărbat şi femeie, promovând concepte străine poporului român - părinte 1 şi părinte 2;

• promovând educaţia sexuală prematură a copiilor şi ideologia de gen;
• atacând Biserica Ortodoxă şi reprezentanţii ei;
• implementând un regim alimentar nefiresc naturii umane - proteine din insecte.

Maşina lor de propagandă este una imensă şi cuprinde televiziuni, posturi de radio, ziare şi propagandişti online, plătiţi cu bani grei pentru a-i promova şi în acelaşi timp pentru a-i discredita pe cei ce spun adevărul.

Lupta noastră este mai ales una politică, prin care vom promova valorile conservatoare, iudeo-creştine, familia, legea cea dreaptă, munca cinstită aducătoare de bunăstare şi totodată vom găsi soluţii economice fireşti pentru dezvoltarea ţării.

Vom fi însă cu toleranţă zero faţă de manifestările de xenofobism, antisemitism şi rasism, faţă de acele partide de stânga, liberal-progresiste, globaliste, demascând adevăratele lor intenţii.

Prin pieţele oraşelor, în magazine, pe străzi, în parcuri, la televiziuni, pe Facebook, nu ne vom opri să demascăm pe acei impostori.

Să demonstrăm că lucrăm în slujba cetăţenilor, să arătăm umanitate, credinţă, dar mai presus de toate să transmitem încrederea şi speranţa într-un viitor mai bun.

Cândva românii se uitau la Uniunea Europeană şi la ţările care o alcătuiau ca la un exemplu de zonă în care drepturile şi libertăţile omului erau respectate cu sfinţenie.

După 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, observăm cu îngrijorare că aceste drepturi nu mai sunt respectate, ci, dimpotrivă, sunt încălcate în mod gradual.

Suntem alături de celelalte partide europene suveraniste conservatoare şi de conducătorii acestora în lupta lor pentru o Europă a naţiunilor creştine, pentru o Europă a oamenilor liberi, nu una a nivelărilor şi uniformizărilor ideologice de tip globalist, în care identitatea naţională nu mai este recunoscută.

Vă mulţumesc.

Deputat Aelenei Dănuţ, neafiliat, dar aparţinând Partidului Alternativa Dreaptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Elena Hărătău, Grupul PNL, vă rog.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Mihai Cimpoi - 80 de ani. Sub semnul lui Eminescu şi al Reîntregirii".

Se cuvine să îl omagiem, în Parlamentul României, la împlinirea a 80 de ani, pe Mihai Cimpoi, una dintre figurile emblematice ale românismului, de mai bine de jumătate de secol încoace.

Academician, luptător pentru Limba Română şi pentru Reunire, critic şi istoric literar, eminescolog, redactor literar, eseist, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Basarabia, Mihai Cimpoi vine în cultura română din descendenţa enciclopediştilor Haşdeu şi Iorga.

Născut în România Mare, în 1942, din tată căruia sătenii îi spuneau Ilie Românul, Mihai Cimpoi avea să deschidă cu adevărat ochii în lume în satul său din Basarabia aflată sub ocupaţie sovietică. Împotriva terorii regimului, a înţeles devreme că este român şi s-a purtat ca atare, de multe ori suferind consecinţele faptelor sale.

În anii din urmă, Mihai Cimpoi a primit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Comandor, dar a refuzat "Ordinul Republicii", cea mai înaltă distincţie de stat a Republicii Moldova, în semn de protest împotriva decorării cu acelaşi ordin a unui fost prim-secretar bolşevic.

Aceasta i-a fost, de fapt, conduita de-a lungul întregii activităţi. Autorităţile comuniste ale RSS Moldovenească din anii ’60 considerau clubul şi cenaclul literar înfiinţate sau conduse de fiul lui Ilie Românul ca fiind "cuibare de naţionalism", fireşte, românesc. Apoi, la începutul anilor ’70, semnătura lui a fost interzisă în presa literară, "din cauza" - de fapt, "datorită"! - atitudinii sale ce nu se plia deloc ideologiei ocupanţilor.

Anii ’86-’87 l-au avut pe Mihai Cimpoi în prima linie a mişcării de renaştere naţională în Basarabia. A făcut parte din acea inegalabilă generaţie de oameni de cultură şi luptători pentru românism şi pentru Reunire ce i-a cuprins şi pe Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Ion Hadârcă, Dumitru Matcovschi, Valeriu Matei, Ion Aldea Teodorovici şi mulţi alţii.

Născut, cum spuneam, în România Mare, fiul lui Ilie Românul este un luptător pentru România Mare. La Centenarul Unirii, aflat în mijlocul oamenilor, în istorica Piaţă a Marii Adunări Naţionale din Chişinău, Mihai Cimpoi îşi spunea încă o dată crezul - "La 27 martie 1918 s-a produs un act juridic care nu a fost anulat de nimeni, de nicio ţară, de niciun guvern, de nicio reuniune. Deci, în virtutea dreptului internaţional, acel act istoric rămâne un act valid juridic şi noi trebuie să facem în virtutea acelui act Reunire, acesta este cuvântul".

"Procesul redobândirii românismului cultural s-a desfăşurat sub semnul călăuzitor al lui Eminescu" - avea să sintetizeze mai târziu Mihai Cimpoi.

Sub acest semn a creat o operă impresionantă, atât ca întindere, cât mai ales ca valoare.

Dincolo de operă, Mihai Cimpoi este autorul şi însufleţitorul Congresului Mondial al Eminescologilor, lansat în 2012 şi devenit o tradiţie. În septembrie 2022, Congresul l-a omagiat pe Mihai Cimpoi la Chişinău. Parlamentul României îl omagiază pe Mihai Cimpoi la Bucureşti.

La mulţi ani, Mihai Cimpoi!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Elena Hărătău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Ioan Lasca, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de azi se intitulează "Războiul doar cu ţânţarii din Oradea costă aproape 4 milioane de euro!".

Stimaţi colegi,

Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns! Cine ar fi crezut că lupta doar cu ţânţarii din Oradea, un oraş cu vreo 250.000 de locuitori, îi costă pe orădeni aproape 4 milioane de euro! Nici nu vreau să mă gândesc cât i-ar costa pe orădeni o luptă cu vreo invazie de lăcuste!

Unii ar spune că pentru sănătatea publică nu are sens să ne zgârcim la aproape 4 milioane de euro, în condiţiile în care atunci când plouă în Oradea, mulţi orădeni spun că este Veneţia din Banat, pentru că străzile din centrul oraşului sunt acoperite de apa pluvială, fiind navigabile cu orice barcă gonflabilă.

Lăsând la o parte adevărul spus în glumă, lupta cu ţânţarii, ca orice luptă, are şi victime colaterale, din cauza substanţei cu care se încearcă stârpirea acestora. Aceste victime nu sunt decât oamenii care au ghinionul să aibă geamurile deschise pe timpul nopţii, în miez de vară, ca să aerisească locuinţele şi care inhalează fără voia lor o parte din substanţa Cymina Plus, o substanţă cu potenţial cancerigen, conform prospectului. Efectele nocive ale acesteia se manifestă prin tuse persistentă foarte intensă, iritaţii la nivelul ochilor, senzaţii de arsuri la nivelul pieptului, erupţii cutanate la nivelul pielii şi alte asemenea.

Am solicitat Primăriei Oradea să îmi spună dacă are cunoştinţă despre posibilele efecte nocive ale Cyminei Plus asupra oamenilor, dar nu am primit niciun răspuns la această întrebare. Probabil că problemele de sănătate ale oamenilor, cauzate de această substanţă cu potenţial cancerigen, nu prezintă interes pentru Primăria Oradea. În schimb, mi s-a răspuns în stilul caracteristic al unor funcţionari plictisiţi de problemele cetăţenilor care le plătesc salariile exagerat de mari, raportat la munca depusă, cum că Cymina Plus e folosită în conformitate cu prevederile legale, veşnicul limbaj de lemn. Ce a omis Primăria Oradea să îmi spună este dacă o interesează că numeroşi orădeni au probleme de sănătate din cauza Cyminei Plus.

Probabil aşteaptă valul următor cauzat de vreun virus inventat de OMS, de Guvernul trădător şi alţi sceleraţi mintali, ca să aibă pe cine să dea vina.

Aceste dezinsecţii cu substanţe cancerigene trebuie să înceteze pentru că oamenii suferă din cauza acestora. Suferă din cauza nivelul de trai care ar putea fi altul dacă nu s-ar sifona milioane de euro pentru nişte ţânţari care sunt pe Pământ de cel puţin 100 de milioane de ani şi suferă fizic din cauza substanţelor nocive pentru sănătatea umană şi chiar animală.

Precizez că în perioada următoare voi cere mai multor primării din ţară să-mi comunice substanţele care se pulverizează în aer şi sumele de bani plătite pentru aceste dezinsecţii care afectează grav sănătatea oamenilor şi chiar a animalelor.

70% din producţia alimentară se bazează pe albine, albine care polenizează, şi astfel se realizează creşterea vegetaţiei şi a plantelor esenţiale cu valoare agricolă pentru oameni. Cymina Plus şi alte substanţe toxice sunt foarte dăunătoare pentru albine. Oare de aceea trădătorii promovează făina din gândaci şi supa de viermi?

Viitorul României aparţine Patrioţilor!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Tobă, vă rog.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Gherila politică".

Alianţa pentru Patrie va introduce în limbajul politic un nou concept - "gherilă politică".

Acest model de acţiune îl promovăm în condiţiile unei majorităţi parlamentare toxice care sfidează orizonturile de aşteptare ale românilor.

Este inadmisibil ce faceţi voi, astăzi, cei de la Guvernare, cu Ordonanţa nr. 3/2022 privind schema de compensare a energiei electrice şi gazelor!

Acest act legislativ este antiromânesc şi total iresponsabil!

Am atacat acest document la Avocatul Poporului şi la Parchetul General.

În calitate de parlamentar, nu voi folosi formula aceea, "să vă fie ruşine", voi folosi formula "să vă fie teamă de actele pe care le facem astăzi, care fragilizează viitorul copiilor şi nepoţilor noştri!".

În final, ca parlamentar al Alianţei pentru Patrie, vă promit, voi fi "piuneza" de pe scaunul puterii globaliste care s-a instalat la Victoria!

Vă mulţumesc.

Deputat Francisc Tobă, Partidul Alianţa pentru Patrie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Virgil Popescu ne anunţă că Uniunea Europeană ne va impune reguli pentru a face economie la consumul de energie.

Dragul de el, îşi ia atât de în serios rolul de curier şi marionetă, încât a uitat că rolul lui de ministru al energiei este să negocieze pentru România cu ţările din Uniunea Europeană, şi nu să ne transmită nouă un mesaj din ce deja s-a negociat.

Aşadar, Virgil Popescu ne spune că trebuie să facem economie.

Domnule Popescu, a face economie este un stil de viaţă pentru români. Nu este un trend care a devenit viral pe Instagram, este ce fac românii încă din anii 1980, cel puţin. Asta ne caracterizează. Românii nu s-au bazat niciodată pe a consuma bogăţiile confiscate de la alte ţări pe care le-au asuprit.

Să le spui românilor că trebuie să facă economie mai mult decât deja trăiesc într-un fel chibzuit înseamnă că nu ştii să trăieşti cu adevărat româneşte. Noi nu suntem o ţară care trăim în desfrâu, în exces, într-un consum excesiv sau nu ne-am îmbogăţit din a domina economic, politic şi social alte ţări.

O gospodărie în România consumă electricitate de doar 90 KW pe lună, în medie. În Suedia acest număr este 814 KW. România este la 45% sub jumătate din media europeană. România deja face cea mai mare economie la consumul de energie. Acesta era mesajul pe care domnul ministru al energiei trebuia să-l ducă la Bruxelles. Aceasta era poziţia de pe care domnul ministru al energiei trebuia să negocieze pentru România.

Consumul românilor este, aşadar, despre minimul necesar a supravieţui. Nu este despre a ţine în funcţiune o industrie, ca statul să devină bogat şi să domine alte ţări.

Deci, domnule Virgil Popescu, ne spuneţi să facem economie din minimul din a supravieţui, pentru ca alte ţări să poată să îşi menţină industria la capacitate maximă de producţie? Ne spuneţi nouă să stingem becurile pentru că alţii sunt prea mari să cadă? Ne spuneţi nouă să stăm în întuneric pentru că alţii trebuie să-şi păstreze viaţa confortabilă în care au trăit până acum? Şi asta, nouă, celor care avem, de fapt, resursele şi capacitatea de a produce energie?

Domnule Popescu, aţi greşit mesajul şi aţi greşit direcţia. Vă rog să duceţi un mesaj de la România către Bruxelles. România are resursele ei. România face cea mai mare economie, din Europa!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Au depus declaraţii în scris:

- Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul deputat Mihai Weber, domnul deputat Eugen Bejinariu, Mirela Furtună, Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Marius-Eugen Ostaficiuc, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Elena Stoica, Ioan Mang, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Cristina-Elena Dinu, Mirela Elena Adomnicăi, Ileana Cristina Dumitrache, Ioan Vulpescu, Daniel Tudorache, Oana-Gianina Bulai;

- Din partea Grupului parlamentar al PNL - doamna Oana-Marciana Özmen; Atanasiu Onuţ, Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Iulian-Alexandru Muraru, Ervin Molnar, Radu-Marin Moisin, Alexandru Popa, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Angelica Fădor;

- Din partea Grupului parlamentar al USR - Denisa-Elena Neagu, Brian Cristian;

- Din partea Grupului deputaţilor AUR - Sebastian-Ilie Suciu, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Lilian Scripnic;

- Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor - Cătălin-Zamfir Manea;

- Din partea neafiliaţilor - Cristina Camelia Rizea; Mihai Ioan Lasca, Daniel-Gheorghe Rusu şi domnul deputat Nicolae Roman.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

După cum ştiţi, există, la nivel european, o îngrijorare din ce în ce mai pronunţată cu privire la asigurarea energiei necesare pentru populaţie şi pentru firme în iarna care urmează. Există multe mesaje prin care guvernele occidentale îşi îndeamnă cetăţenii să facă economie în ceea ce priveşte consumul de energie, atât în spaţiul domestic, cât şi în zona de business.

Am văzut însă că sunt şi unele state care deja vorbesc despre sancţionarea celor care depăşesc pragurile de consum în privinţa energiei electrice sau energiei termice. Cine consumă pentru a obţine o temperatură mai mare de 19 grade în propria locuinţă este pasibil de sancţiuni, cu amendă sau chiar cu închisoarea.

Eu cred însă că România nu trebuie să se ducă în această direcţie. Da, vom traversa o iarnă dificilă, dar, spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, ţara noastră dispune de resurse şi capacităţi de producţie a energiei mai consistente.

În plus, România a trecut prin cele mai dure forme ale regimului comunist din acest spaţiu est-european. Mai ales în ultimul deceniu de comunism, populaţia din România a fost deseori supusă la întreruperile de energie electrică şi de reducere a presiunii la gazele naturale, mai ales în timpul iernii. Spre deosebire de cetăţenii din vestul Europei, românii au simţit frigul în propriile locuinţe, în baza unor decizii luate la nivelul guvernului din acea vreme.

Românii care au ieşit în stradă la Revoluţie au luptat pentru libertatea de a decide asupra propriei persoane, deci, inclusiv pentru libertatea de a face economie sau de a consuma atât cât ne permite buzunarul.

Decizia de a face economie trebuie să fie o decizie personală, nu una impusă de guvern.

În România, astfel de soluţii de sancţionare au o rezonanţă mult mai puternică, şi de aceea consider că nu putem merge pe această cale a sancţionării celor care depăşesc anumite limite de consum, cum vedem că se întâmplă în alte state din Uniunea Europeană.

Nu cred, deci, că e cazul ca guvernul să impună sistem de penalităţi împotriva celor care nu fac economie. Sancţiunea pentru cei care consumă mai mult este chiar preţul pieţei. Consumi mai mult, plăteşti mai mult! Presupun că la asta s-a referit domnul premier Nicolae Ciucă, atunci când a vorbit de penalităţi. Pe cei care consumă mult îi penalizează piaţa. Nu e nevoie de o sancţiune administrativă.

Rolul guvernului este de a stimula economisirea, de a veni cu preţuri mai bune pentru cei care consumă mai puţin. Rolul Guvernului este de a-i proteja pe cei care sunt mai vulnerabili şi nu îşi permit să consume mai mult.

Iar aici cred că guvernul a făcut ceea ce trebuia! A acordat preţuri mai bune pentru cei care consumă mai puţin şi care îşi reduc consumul de anul trecut.

În concluzie, calea corectă a Guvernului României nu e de a sancţiona consumul, ci de a stimula economisirea.

Domnul Adrian Alda:

"Investiţiile susţinute în agricultură dau rezultate - România continuă să aibă o treime din totalul fermelor din UE!"

Toate guvernările PSD au investit masiv în domeniul agricol, culoar strategic al susţinerii economiei româneşti, iar acum eforturile noastre constante se concretizează nu doar prin cantităţi record de cereale, prin numărul impresionant de programe şi subvenţii, ci şi prin numărul total al fermelor de la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit ultimei evaluări a Comisiei Europene pentru anul 2022, aproximativ o treime din totalul fermelor din UE se află în România. Conform acestui document oficial, în ţara noastră sunt dezvoltate 3,9 milioane de exploataţii agricole. Aşadar, numărul apreciabil al acestora confirmă că politicile guvernamentale şi eforturile privind accesarea programelor cu finanţare europeană sau naţională pentru agricultură sunt viabile, asigură predictibilitate, deci le conferă încredere şi profit investitorilor mai mari sau mai mici. Pe de altă parte, este adevărat şi că raportul Comisiei menţionează şi o anumită polarizare a exploataţiilor, respectiv cele mari şi mijlocii reprezintă aproximativ 7% din ferme, gestionând aproximativ 70% din suprafaţa agricolă a României, în timp ce 93% din exploataţii au o suprafaţă mai mică de 5 hectare.

Însă, asupra acestui aspect vreau să ofer şi o explicaţie cu care sunt sigur că veţi fi şi dumneavoastră, stimaţi colegi, de acord, mai ales că dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine coordonatele şi particularităţile geografice ale României. Concret, trebuie avut în vedere că această sinteză, realizată de Comisia Europeană, vizează România ca ansamblu, şi nu comasarea acestor exploataţii agricole în funcţie de suprafeţele strict agrare, viticole sau pomicole. Tocmai de aceea, rezultă din observaţiile pertinente ale forului european că aceste exploataţii de subzistenţă gestionează restul de 30% din suprafaţa agricolă a ţării. Exact în sprijinul explicaţiei mele vine remarca emisă de organismul UE, care subliniază că "peste o cincime din terenurile agricole se află în sisteme agricole de mare valoare naturală în România".

Ba mai mult, tot Comisia Europeană admite că alternarea "agriculturii intensive, practicată de fermele mari, cu agricultura de subzistenţă, practicată de fermele mici, conduce la o situaţie generală relativ bună în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră, nivelurile de nitraţi din apele subterane şi starea biodiversităţii".

Cât priveşte riscul de abandon al activităţilor agricole, documentul european informează că printre principalele provocări pentru mediu şi amenajarea teritoriului se numără fenomenele de degradare a solului sau alte tipuri de presiuni.

În vederea diminuării spre minim a eroziunilor, alunecărilor de teren şi deşertificării, Guvernul României alocă banii necesari pentru protejarea terenurilor agricole. În cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă există o componentă privind managementul riscului, respectiv combaterea riscului de secetă, prin care au fost dislocate resurse în valoare de 125 de milioane de euro.

Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor derula un proiect axat pe două componente, prin care va fi achiziţionată infrastructura specifică pentru tunuri antigrindină şi cea pentru avioane dotate cu echipamente speciale pentru sporirea precipitaţiilor. Şi pentru că a fost aprobată metodologia necesară pentru accesarea fondurilor la nivelul Autorităţii Naţionale Antigrindină, iar documentaţia necesară, pentru ca aceste echipamente speciale să poată fi achiziţionate, este în curs de elaborare, este foarte probabil ca, începând de anul viitor, să putem avea şi folosi aceste echipamente. În acest fel eficienţa agriculturii va creşte şi mai mult, faţă de anii precedenţi, mai ales că actuala conducere a MADR s-a exprimat clar şi îşi coordonează strategia pentru expansiunea mediului rural prin dezvoltarea de zone economice producătoare de produse finite, precum şi prin creşterea salariilor din acest domeniu şi din perspectiva reducerii migrării forţei de muncă spre alte ţările membre UE sau nu, precum şi de la sat la oraş, ori prin sprijinirea zonelor de prelucrare a materiei prime din agricultură, cât şi a agroturismului.

Cât priveşte şi celelalte tipuri de presiuni, dincolo de orice efort depus unilateral de MADR ori alături de alte ministere, o parte din neajunsurile provocate de ritmul prea lent de dezvoltare al agriculturii continuă să îl constituie şi orientarea tinerilor către alte domenii ocupaţionale sau refuzul unor fermieri de a se organiza în cooperative, prin care le-ar creşte forţa de negociere şi ar şi beneficia de plăţi directe. În baza acestui risc, conducerea PSD a MADR susţine activ şi învăţământul agricol printr-o serie de noi hotărâri luate împreună cu Ministerul Educaţiei, dar şi facilitând desfacerea produselor şi a materiilor prime şi a produselor finite, atât pe piaţa internă, cât şi pentru export. Prin combinarea tuturor acestor factori decisivi, se va ajunge mult mai facil la majorarea eficienţei materiale, dar şi la reechilibrarea procentajului dintre exportul de alimente sau materii prime şi importul acestora. În plus, în acest fel şi fermele mici ar putea ajunge la profiturile obţinute de fermele mari care realizează câştiguri la fel ca cele din Vestul ultratehnologizat al Europei. Schimbările structurale pe care PSD le generează, în ultimii ani, în favoarea agriculturii vor conduce către un sector agrar cu adevărat inteligent, rezilient şi diversificat, apt, în proporţie de 100%, să genereze un exemplu de securitate alimentară pentru alte naţiuni.

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

"Violenţa în şcoli trebuie stopată!"

Şcoala este locul în care elevii trebuie să obţină o experienţă emoţională care să le ofere încredere, echilibru, dar şi o pregătire educaţională de calitate. În sălile de clasă, în curtea şcolii, în perimetrul unităţilor de învăţământ, elevii trebuie să se simtă încurajaţi, dar mai ales trebuie să se simtă în siguranţă. Doar astfel îşi pot dezvolta competenţele, se pot împlini şi se pot pregăti pentru viaţă şi viitor.

Din păcate, şcolile din România nu oferă chiar acea siguranţă de care au nevoie elevii. De mai bine de 10 ani discutăm, în spaţiul public, despre violenţa în şcoli, dar nu am văzut măsuri concrete care să oprească acest fenomen. Această problemă persistă în ultima decadă, iar România ocupă în permanenţă locurile fruntaşe în toate clasamentele cu privire la acest subiect.

Spre exemplu, un studiu al Fundaţiei World Vision România reliefează că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenţei în drumul spre scoală sau în timpul pauzelor, uneori chiar în timpul orelor. Mai mult, Organizaţia Mondială a sănătăţii a publicat un clasament cu privire la bullying şi a clasat România pe locul trei în Europa.

Situaţia este îngrijorătoare inclusiv în judeţul Dolj, acolo unde am fost ales. Ultima statistică reliefează că au fost înregistrate aproximativ 40 de incidente violente în şcoli, doar anul trecut, în contextul în care, din cauza pandemiei de COVID-19, elevii au făcut ore, cu precădere, online. Mai grav este că, de-a lungul timpului, aceste cazuri de violenţă în şcoli au dus uneori şi la deces. Ne reamintim cazul Andrei Goreci, elevul înjunghiat la un liceu din Craiova, în anul 2010. A murit înjunghiat în faţa şcolii.

Acum, în anul 2022, în prima zi de şcoală, o elevă a fost înjunghiată de o altă adolescentă după ce a plecat de la şcoală. Din fericire, fata este în afara oricărui pericol. Dar problema rămâne aceeaşi. Pare aceeaşi scenă, doar personajele sunt schimbate. Vedem aceste cazuri în mass-media frecvent, de fiecare dată propunem soluţii, dar când se fac studii, rapoarte, România se află tot în fruntea clasamentului.

Violenţa în şcoli este o problemă prioritară care trebuie rezolvată urgent, de aceea fac un apel către toţi factorii cu putere de decizie pentru a lua toate măsurile ce se impun pentru ca acest fenomen să fie stopat. Cred cu tărie că trebuie analizate şi luate în considerare toate elementele de risc ce contribuie şi conduc la violenţă. În plus, trebuie implicaţi toţi factorii care ar putea conduce la oprirea violenţei, de la elevi, părinţi, cadre didactice, consilieri şcolari până la poliţişti.

Victor Hugo spunea că "cel ce deschide o şcoală, închide o temniţă". Acest principiu trebuie să-l urmăm şi noi. Şcoala trebuie să devină locul sigur pentru cultivarea adevăratelor valori, în care elevii să înveţe cum să se comporte în societate, şi nu să transforme sălile de clasă în câmp de luptă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Guvernul României sprijină românii afectaţi de criza Blue Air"

Situaţia în care se regăseşte în acest moment compania aeriană Blue Air Aviation este de o mare gravitate, fiind afectaţi mii de români ce depindeau sau depind de zborurile acesteia. Pentru a gestiona această problemă, în urma convocării celulei de criză pentru rezolvarea situaţiei românilor blocaţi pe aeroporturi în afara graniţelor, premierul PNL, Nicolae Ciucă, a solicitat Administraţiei Fondului pentru Mediu să ridice poprirea pe conturile companiei, şi, mai mult, Guvernul României a anunţat alocarea a 5 milioane de lei companiei TAROM, pentru a trimite aeronave să aducă acasă românii afectaţi de această situaţie. Ulterior, Guvernul se va îndrepta împotriva acestei companii, pentru a recupera suma de bani, dar şi celelalte restanţe pentru care Administraţia Fondului pentru Mediu a pus poprire pe conturi.

Până în acest moment, a ajuns deja în ţară prima cursă specială TAROM pentru repatrierea din Israel a aproximativ 150 de cetăţeni români, precum şi 189 de pasageri blocaţi în Zakynthos şi Rhodos, afectaţi de suspendarea zborurilor Blue Air. Ministerul Afacerilor Externe a pus la dispoziţia cetăţenilor români aflaţi în străinătate, afectaţi de anularea zborurilor companiei Blue Air, o linie telefonică suplimentară, respectiv 004 021 4311 869, în plus faţă de contactele anunţate deja, şi rămân disponibile: numărul 004 0751084537 şi adresa de email callcenter@mae.ro. Este o măsură care se adaugă în faţa numărului mare de apeluri primite şi a duratei lungi a apelurilor. De asemenea, cetăţenii români aflaţi în această situaţie pot contacta direct cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular, inclusiv apelând numărul de telefon pentru urgenţe consulare.

Această situaţie în care ne regăsim necesită o atentă gestionare până la momentul în care compania Blue Air îşi va putea relua operaţiunile. Vreau să îmi îndrept atenţia şi către instituţiile abilitate ale statului român, care trebuie să supravegheze constant şi să notifice de îndată factorul decizional atunci când consideră că există un risc major asupra unui sector critic din economia românească. Dacă aceste instituţii nu vor da dovadă de mai multă vigilenţă, ne vom lovi constant de episoade precum City Insurance sau Blue Air, ceea ce, în opinia mea, este inadmisibil. Securitatea economică a ţării noastre va fi pusă la încercare zilnic, atât timp cât cei plătiţi să o păzească nu îşi vor face datoria în mod adecvat.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Îmi doresc ca Parlamentul să fie forţa care schimbă condiţiile de viaţă şi de muncă ale femeii în România"

Azi nu o să vorbesc neapărat ca parlamentar, nu ca deţinătoare a unor funcţii, vă vorbesc azi ca femeie şi vă îndemn, dragi colege, să judecăm împreună responsabilitatea noastră ca femei, faţă de femei.

Peste tot în jurul nostru sunt femei dezavantajate, femei abuzate. Femei lipsite de şansă doar din cauza faptului că sunt femei, sau pentru că s-au născut la ţară, sau pentru că au trecut de 50 de ani şi nu le mai oferă nimeni un loc de muncă. Femei care au muncit o viaţă ca asistente medicale sau educatoare, şi azi nu-şi pot ajuta nepoţii cu pensia prea mică. Femei care şi-ar dori copii, dar ştiu că nu-şi permit să-i crească. Femei care au deja copii şi nu le pot oferi tot ceea ce şi-ar dori. Femei care au visuri, dar nu şi mijloacele pentru a le putea transforma în realitate.

Noi trebuie să luptăm în numele lor!

Astăzi, femeia în România este vulnerabilă, încă dezavantajată, încă insuficient susţinută de stat. De la noi, femeile care suntem în politică, în Parlament, pot veni acele propuneri, acele politici şi, mai ales, acea voinţă care să mişte lucrurile şi să declanşeze în societate schimbările necesare pentru ca viaţa femeii să se schimbe major. De la noi trebuie să vină impulsul şi energia pentru ca România să fie un spaţiu favorabil femeii.

Pentru anii următori îmi doresc ca Parlamentul să fie forţa care schimbă condiţiile de viaţă şi de muncă ale femeii în România. Sunt paşi importanţi pe care societatea românească trebuie să-i mai facă pentru ca femeia să fie protejată de orice fel de discriminare de gen, să aibă salariu egal cu al bărbatului, să se bucure de toate formele de sprijin de care are nevoie pentru a-şi susţine simultan cariera şi familia, pentru a-şi proteja sănătatea şi pentru a-şi pune în valoare abilităţile, pe întreg parcursul vieţii.

Suntem puternice, suntem active şi doar dacă suntem unite vom putea fi ascultate, vom reuşi să producem schimbarea pe care ne-o dorim!

Va trebui să punem toată forţa şi toată voinţa noastră în lupta pentru o mai bună condiţie şi situaţie a femeii.

Vreau ca împreună să facem ca femeile din România să fie tratate echitabil pe piaţa muncii, prin plata egală pentru munca egală. Vreau ca doamnele şi domnişoarele din ţara noastră să fie corect remunerate. Vreau ca toate femeile, atât din Neamţ, cât şi din întreaga ţară, să fie protejate de violenţa domestică. Vreau ca femeia să fie apărată de stereotipurile de gen, inclusiv prin combaterea degradării imaginii sale în spaţiul public. Vreau ca femeile din România să fie susţinute pentru a-şi obţine independenţa economică prin deschiderea unei afaceri.

Putem reuşi să obţinem toate acestea. Însă doar împreună, dacă suntem unite, dacă ne susţinem una pe alta!

Domnul Vasile Cîtea:

"Anul European al Tineretului"

Uniunea Europeană a încurajat tinerii să devină actori ai schimbării. Considerând că tinerii sunt categoria care a suferit cel mai mult în cei doi ani de pandemie, Uniunea Europeană a venit în sprijinul lor. La bază, proiectul are patru obiective: să evidenţieze modul în care tranziţia verde şi digitală le poate oferi noi oportunităţi, să-i sprijine pe cei defavorizaţi şi vulnerabili, să le facă cunoscute oportunităţile pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie şi să-i implice activ în demersurile Uniunii, prin participarea la Conferinţa privind viitorul Europei.

În acest sens, Parlamentul European a adoptat "Rezoluţia pentru tineri". "Anul European al Tineretului" va avea ca scop implicarea tinerilor în procese cheie de consultare, cum ar fi Conferinţa privind viitorul Europei şi în alte politici publice la nivel UE, la nivel naţional şi local.

Prin activităţi interactive, tinerii sunt provocaţi să se implice în viaţa comunităţilor şi le sunt transmise informaţii despre rolul UE. Sunt transmise principii importante susţinute de Comisia Europeană pentru dezvoltarea lor pe viitor, pentru a cunoaşte alţi tineri, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor europene. După cum atestă datele statistice, tinerii din ziua de astăzi sunt mai puţin interesaţi de formele tradiţionale de participare, dar îşi apăra cu fermitate ideile, adoptând abordări inovatoare. De aceea, "Anul European al Tineretului" urmăreşte să aducă un omagiu implicării tinerilor şi să recunoască acest fenomen, mai ales după perioada pandemiei, care i-a afectat pe mulţi dintre ei.

Europarlamentarii au suplimentat cu 8 milioane de euro programele Erasmus+ şi Corpul european de solidaritate, pentru a sprijini activităţile A.E.T.

Activităţile Anului European al Tineretului vor fi organizate de coordonatorii naţionali din fiecare stat membru, împreună cu Comisia Europeană şi organizaţiile societăţii civile şi vor fi supravegheate de Parlamentul European.

Doamna Cristina Burciu:

"Măsurile adoptate de Guvernul Ciucă aduc perspective îmbucurătoare privind creşterea economică şi revenirea la normalitate"

Guvernul condus de prim-ministrul liberal Nicolae Ciucă îşi îndeplineşte conştiincios angajamentele luate în faţa românilor, prin programul de guvernare. Acest fapt este susţinut de realitate, care indică, fără echivoc, că economia României este în creştere.

Reaşezarea prognozei vine după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat detaliile creşterii economice, care este de 5,8% în prima jumătate din 2022, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2021. Evoluţia ascendentă este determinată de decizia Executivului de a injecta 3,9% din PIB în economie, în ultimele cinci luni ale anului în curs, având ca scop atingerea obiectivului de deficit bugetar.

În ceea ce priveşte politica monetară, conducerea Băncii Naţionale a hotărât, printre altele, păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară, precum şi menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Această prognoză pozitivă vine să contrabalanseze creşterea ratei anuale a inflaţiei din ultima perioadă, a cărui ritm a mai încetinit însă, aşa cum s-a anticipat, urcând la 15,05%. Cea mai mare parte a nivelului ascendent al inflaţiei a fost determinată de influenţa noilor scumpiri ale alimentelor procesate şi combustibililor, rezultat al majorării consistente şi peste aşteptări a preţului energiei electrice şi a gazelor naturale.

Influenţe adiţionale au venit şi de pe segmentul ascensiunii cotaţiei ţiţeiului, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, dar şi ca efect al întăririi dolarului american în raport cu euro.

În acelaşi timp, ultimele date statistice prezentate de INS reconfirmă dinamica activităţii economice, o contribuţie notabilă fiind determinată, în principal, de creşterea considerabilă a consumului privat.

Prognoza actualizată evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare, în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Pe de altă partea, Guvernul a elaborat Programul de iarnă, iniţiat de Ministerul Energiei, şi a pus la punct elementele noilor măsuri guvernamentale de protejare a populaţiei şi agenţilor economici de efectele creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale, printr-o ordonanţă de urgenţă. Executivul a luat toate măsurile pentru a avea stocurile necesare pentru încălzire, astfel încât în această iarnă să nu fie probleme nici pentru oameni, nici pentru economie.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

"Şi noi suntem aici!"

Au trecut aproape 2 ani de când am fost ales deputat în Parlamentul României. E drept, am venit de pe maidanul administrativ politic, din calitatea de lider cerşetor la porţile Bucureştiului, de unde credeam eu că le-am văzut şi le-am trăit pe toate. Nimic mai fals! Am ajuns în jungla plină de oameni cu gulere albe şi cu sufletul negru între indivizi care, în majoritatea lor, nu mişcă un pai fără un interes propriu, între hiene care se jupoaie de vii şi între ele, dar mai degrabă jupoaie cetăţenii acestei ţări. Indiferent unde s-ar afla ei, între slugi, care stau în genunchi la poarta unei Europe bolnave, închinându-se şi cu motiv, şi fără motiv unor hidoşenii instalate în înalte funcţii şi care conduc Europa după bunul-plac, prin manipulare şi în interesul unor călăi, cu interese meschine.

Aici nimeni nu-şi mai aduce aminte de promisiunile electorale din campanii, nimeni nu-şi mai aminteşte de cei peste 4 milioane de români care trăiesc în afara graniţelor şi care tânjesc după o viaţă normală la ei în ţară, în România lor, unde să fie respectaţi, şi nu umiliţi. Preţurile au explodat nejustificat, medicamentele, combustibilul şi energia au devenit un lux pentru români, iar aceşti politicieni mimează, zilnic, că doresc bunăstarea românilor.

Toate grupurile parlamentare, absolut toate, şi-au dat mâna şi guvernează în interesul lor propriu, unii tac şi o fac, iar alţii, deşi se ascund în spatele unei măşti de aşa-zişi patrioţi, fac acelaşi lucru.

Vă întreb, dragi politicieni, mai are rost să facem alegeri? Mai are rost să sperăm? Mai are rost să visăm? Şi noi suntem aici, fraţilor! Când nu vom mai putea răbda, când foamea ne va răscula, Hristos să fiţi, nu veţi scăpa nici în mormânt!

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Undă verde pentru România"

Vara aceasta am participat la mai multe interviuri online şi emisiuni televizate, la invitaţia câtorva jurnalişti interesaţi de Proiectul de Lege privind legalizarea canabisului în scop medicinal.

Am fost întrebată cum de mai am motivaţia şi răbdarea să duc astfel de maratoane pe acelaşi subiect, în care să prezint de fiecare dată aceleaşi argumente morale, legale, ştiinţifice, aceleaşi cifre şi date documentate, atâtea poveşti de succes despre beneficiile acestei plante.

Şi vă spun şi dumneavoastră ceea ce le-am spus şi celor care m-au întrebat. Ca iniţiator al proiectului legislativ am o datorie morală faţă de toţi pacienţii din România care aşteaptă, cu speranţă şi nerăbdare, ca terapia cu canabis medicinal să devină posibilă şi la ei în ţară. Legală, bine reglementată şi corect pusă în practică.

Nu, nu am voie să obosesc sau să mă las descurajată de cei care cu rea-credinţă sau din neştiinţă se opun acestui proiect legislativ.

Vocea românilor s-a făcut auzită atunci când, în urma unui sondaj realizat de un important site de ştiri din România, împreună cu televiziunea naţională, 84% dintre participanţi au răspuns afirmativ. Sunt de acord cu legalizarea canabisului în scop medical.

Da! Îşi doresc un tratament care şi-a dovedit eficienţa în cercetare şi în practică. Da! Îşi doresc aceleaşi drepturi şi privilegii ca alţi cetăţeni europeni.

Şi, da! Îşi doresc ca statul român să depăşească obiceiul de a vedea doar de ce nu se poate şi, urmând exemplul altor ţări, să găsim şi noi soluţiile pentru a putea da aceleaşi şanse pacienţilor din România. La dezbaterea de la televiziunea naţională, am avut ocazia să ascult ceea ce cu siguranţă va deveni imnul celor care militează pentru acest proiect legislativ. Un artist tânăr, dar extrem de talentat, a reuşit să pună pe versuri un întreg mesaj de susţinere şi toate argumentele asupra utilităţii şi beneficiilor canabisului.

Nici nu este nevoie de vorbe mari, ci de explicaţii clare, fundamentate, dar cel mai important, corecte şi adevărate. O să redau doar un scurt fragment din aceste versuri:

"Undă verde pentru România

Când atâtea chimicale ne inundă farmacia

Alternativa sorţii e legală

Un fel de vindecare pe cale naturală

Niciun medicament nu e perfect

Şi la Aspirină e rău dacă te uiţi pe prospect

Dă-i verdelui o şansă, poate are un efect

Documentează-te şi o să fii mai înţelept".

Potrivit proiectului legislativ, canabisul este administrat doar în scop medical, pe bază de reţetă, cu reglementări stricte privind utilizarea. Am adus toate amendamentele şi modificările cerute de comunitatea medicală sau alte instituţii ale statului, astfel încât să nu existe interpretări greşite sau aspecte incomplete.

Rămânem deschişi în continuare la orice sugestie, modificare, propunere, care ar putea îmbunătăţi conţinutul şi forma acestui proiect. În acelaşi timp, rămânem conectaţi la cele mai recente directive şi recomandări venite din partea forurilor internaţionale de specialitate, la legislaţia internaţională şi la ultimele cercetări, studii şi descoperiri privind calităţile plantei de canabis.

Legea privind legalizarea canabisului medicinal nu este un proiect politic. Dovadă stă faptul că la acest demers mi s-au alăturat aproape 100 de parlamentari din mai multe partide politice. El este un proiect în interesul pacienţilor şi am speranţa că, în momentul în care va reveni pe ordinea de zi a şedinţei din Camera Deputaţilor, va fi dezbătut cu cea mai mare atenţie şi responsabilitate.

Domnul Dumitru Rujan:

"Securitatea energetică a României este asigurată. Guvernul Ciucă a luat cele mai bune măsuri!"

E îngrijorător faptul că unii politicieni din România, cu o responsabilitate fragilă sau absentă, încearcă să inducă un sentiment de panică nejustificat în societatea românească. Acuzaţii false şi zvonuri nefondate privind capacitatea ţării noastre de a traversa cu bine anotimpul rece sunt infirmate în totalitate de realitatea din economie.

Astfel, celor care spun că nu vom avea gaze la iarnă, le vom arăta depozitele naţionale de gaze naturale, care sunt deja încărcate cu circa trei sferturi, iar până în luna octombrie acestea vor fi umplute mai mult de 80% din capacitate. Celor care spun că vom rămâne fără curent electric, le vom arăta creşterile producţiei naţionale din ultima perioadă, atât din energia hidroelectrică, fotovoltaică, cât şi din cea termoelectrică. Niciun român nu trebuie să se îngrijoreze cu privire la securitatea energetică a ţării, pentru că ea este asigurată.

De asemenea, alţi iresponsabili au indus o stare de teamă că Guvernul nu va sprijini cetăţenii şi economia pentru a putea acoperi costul facturilor. Uite că şi aceste ştiri false, rău-intenţionate aş spune, sunt infirmate de măsurile Guvernului Ciucă, prin care preţul energiei electrice şi al gazelor naturale este plafonat tot anotimpul rece, consumatorii cu venituri mici sunt protejaţi şi operatorii economici vor avea un preţ plafonat, mai mic decât cel din piaţă şi foarte sigur pentru următorul an.

În ciuda ştirilor false şi al acuzaţiilor nefondate, Guvernul Ciucă a reuşit să protejeze consumatorii români în faţa crizei energetice profunde. De asemenea, Guvernul Ciucă a reuşit, în doar câteva luni, să deblocheze proiecte majore de investiţii în domeniul energetic, fie că vorbim despre exploatarea gazelor de la Marea Neagră, fie că vorbim despre parteneriatul cu Statele Unite ale Americii în domeniul energiei nucleare, fie că vorbim despre noi capacităţi naţionale de producţie a energiei electrice din surse regenerabile.

În câţiva ani de zile, vom culege roadele acţiunilor şi măsurilor luate de Guvernul Ciucă, aceasta însemnând o producţie mai mare de resurse energetice, o independenţă energetică naţională certă, preţuri mai mici la facturi şi o contribuţie substanţială la competitivitatea economiei româneşti. Am încredere că românii au înţeles responsabilitatea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi că încrederea în acţiunile Guvernului este tot mai mare.

Doamna Elena Stoica:

"Dezvoltarea antreprenoriatului feminin, cheia modernizării şi evoluţiei României"

Rolul unui antreprenor este vital, mai ales în această perioadă dificilă pe care o traversăm cu toţii. Societatea românească are nevoie de dinamizarea antreprenoriatului, de crearea de noi locuri de muncă, de iniţiativă, dezvoltare şi modernizare, care impun apariţia de noi investitori, noi oameni de afaceri dispuşi să investească în economia naţională.

Prima şi poate cea mai importantă calitate a unui antreprenor este aceea de a fi vizionar, viziune focalizată pe planul de afaceri şi pe activitatea pe care o desfăşoară. Viziunea are o conotaţie distinctă în mediul de business, reprezentând, de fapt, capacitatea de a vedea lucrurile înaintea celorlalţi, de a profita de toate oportunităţile apărute. Este una dintre cheile succesului, dar mai există şi alte caracteristici ce definesc un om de afaceri performant: disciplina, încrederea, optimismul, deschiderea spre nou, inovaţia.

Principalele calităţi ale unui antreprenor sunt viziunea, pasiunea, perseverenţa, asumarea responsabilităţii, capacitatea de a lua decizii rapid, dar mai ales gândirea pozitivă, iar aceste valori trebuie cultivate încă din şcoală.

În ceea ce priveşte dezvoltarea antreprenoriatului feminin, realitatea postdecembristă din România a demonstrat că procentul femeilor în acest domeniu este mult mai mare decât cel din politică şi din posturile de conducere. Chiar dacă femeile trebuie să muncească de zece ori mai mult decât bărbaţii pentru a avea succes, atât în afaceri, cât şi în politică, consider că ele nu trebuie să se simtă discriminate.

Din propria experienţă, vă spun răspicat că femeile angrenate în mediul de afaceri din PSD au dovedit că pot să-şi asume proiecte de business şi sociale de succes, prin care au devenit cunoscute, vizibile şi respectate, fără a obţine notorietatea pe baza unor irelevante picanterii mediatice.

Sunt convinsă că antreprenoarele din România nu au nevoie de discriminare pozitivă, deoarece, încet-încet, societatea românească tinde să devină una a competenţei şi meritocraţiei, indiferent de gen, iar diferenţele de până acum dintre femei şi bărbaţi încep să se estompeze, deoarece primează criteriile de performanţă.

Indiscutabil, femeile au reuşit mai întâi în afaceri, deoarece în acest domeniu există competitivitate. Tocmai din această perspectivă, dinamizarea prezenţei reprezentantelor sexului frumos în antreprenoriat constituie o prioritate pentru PSD, singurul partid politic din România care a avut şi are strategii coerente referitoare la viaţa femeilor.

Partidul Social Democrat susţine antreprenoriatul autohton, sprijinind patronatele din toate domeniile de activitate, pentru a aduce procentul de plus valoare de care are nevoie economia românească.

În opinia mea, PSD are capacitatea de a coagula forţele antreprenoriale reprezentative existente în prezent, deoarece este evident că succesele reprezentantelor sexului frumos în acest domeniu sunt remarcabile. În acest sens, PSD pledează pentru dinamizarea şi aprecierea iniţiativelor private, înfiinţarea de noi afaceri, unele în premieră absolută, recunoaşterea femeilor care îşi asumă riscuri şi răspundere pentru a reuşi în activităţi inovative.

Există, în prezent, un val antreprenorial care vine din zona feminină, mai ales că noi am avut dintotdeauna un punct forte în femeile care au reuşit performanţe inegalabile, în toate sferele de activitate, de la sport la cultură, şi de la administraţie la economie.

Consider că statul român trebuie să susţină implementarea unei noi viziuni în toate domeniile, prin încurajarea iniţiativei private, a creativităţii, a asociativităţii, a caracterelor puternice şi a spiritului de acţiune cu efecte benefice pentru economia naţională, prin crearea de noi locuri de muncă şi creşterea generală a ţării.

România are încă resurse nebănuite, mai ales în ceea ce priveşte talentul, puterea de muncă şi capacitatea resurselor umane. Nu întâmplător, peste tot în lume găsim instituţii şi companii, atât private, cât şi de stat, conduse de români şi românce. Suntem un izvor nesecat de furnizori de materie cenuşie şi specialişti de certă clasă, care ne-au dus faima la nivel mondial.

Îndemn femeile antreprenor să dea dovadă, în continuare, de ambiţie, perseverenţă, determinare, atribute prioritare pentru a reuşi în mediul antreprenorial, iar, fără să fie vreo discriminare, cred că la aceste capitole femeile sunt la un nivel mai înalt decât bărbaţii.

Domnul Ervin Molnar:

"Plafonarea preţului gazului rusesc este o măsură necesară"

Săptămâna trecută, la întâlnirea de la Bruxelles a miniştrilor Energiei din statele membre UE, convocată de urgenţă de către Comisia Europeană, s-au discutat măsurile pe care Europa va trebui să le ia în vederea creşterii rezilienţei Uniunii Europene în faţa şantajului energetic practicat de Rusia. În mandatul pe care l-a avut din partea Guvernului, ministrul Virgil Popescu a afirmat că, în ceea ce priveşte măsurile de intervenţie pe termen scurt, România susţine plafonarea preţului de achiziţie la gazul natural la nivelul UE, inclusiv la cel importat din Rusia, sens în care România a subliniat importanţa activării Platformei Energetice Europene pentru achiziţia în comun a gazelor naturale, astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a volumelor suplimentare de gaze şi LNG atrase către UE.

Reamintesc că propunerea de plafonare a preţului la gazul rusesc a existat încă din iulie, însă teama i-a cuprins pe europeni în momentul în care Rusia a anunţat că va stopa total livrările de gaz şi i-a făcut să reconsidere nefondat sancţiunea.

Măsura plafonării preţului la achiziţia gazului rusesc este cea corectă. Rusia nu poate opri pur şi simplu livrarea de gaz către Uniunea Europeană. Asta ar însemna un act suicidal din partea conducerii de la Kremlin, industria producătoare de gaz fiind afectată semnificativ pe termen scurt şi lung; mai mult, ar însemna că Rusia şi-ar impune o sancţiune atât de drastică, asupra căreia nici europenii nu au putut ajunge la un acord. Singurul mod prin care Rusia poate hărţui Europa este prin reduceri scurte şi temporare de aprovizionare cu gaz, care vor alimenta o panică generalizată, ceea ce face în acest moment propaganda Kremlinului.

Actualmente, Forţele Armate Ucrainene seamănă teroare în rândul cotropitorilor ruşi de pe teritoriul său. Tocmai de aceea Moscova are nevoie de diviziune în rândul europenilor. Este singura armă pe care o mai are, frica generalizată însemnând sprijin mai redus pentru efortul de apărare ucrainean şi indecizie privind viitoare sancţiuni asupra Rusiei. Avem nevoie de raţionalitate şi calm, iar plafonarea preţului la achiziţia gazului rusesc este cea mai bună şi eficientă măsură. Mai mult, fiecare ţară UE, dependentă de gazul rusesc, este protejată de hărţuirea Gazpromului printr-un mecanism de solidaritate între statele europene. Trebuie să fim mai uniţi decât oricând, deoarece această iarnă se anunţă decisivă pentru rezilienţa Ucrainei şi a societăţii pe care ne-o dorim cu toţii.

Doamna Angelica Fădor:

"Sesiunea parlamentară de toamnă"

Odată cu începerea noii sesiuni, parlamentarii Partidului Naţional Liberal au stabilit priorităţile legislative pentru următoarea perioadă, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă fiind în continuare proiectul principal în jurul căruia trebuie să concentrăm mare parte din activitatea noastră. Transpunerea în legislaţie şi adoptarea în procedură de urgenţă a proiectelor care sunt jaloanele PNRR sunt obiectivele pe care fiecare deputat trebuie să le urmărească, astfel încât România să poată beneficia de fondurile alocate prin acest program.

De asemenea, prioritate este considerată şi adoptarea pachetului de legi ale justiţiei. În acest sens, a fost făcut un prim pas prin înfiinţarea "Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei", comisie care a început deja activitatea şi al cărei preşedinte este liderul Grupului PNL din Camera Deputaţilor, domnul Gabriel Andronache.

Lista de priorităţi legislative continuă cu pachetul de legi privind educaţia, pachetul Legilor siguranţei naţionale, reglementarea finanţărilor externe în domeniul activităţilor sportive, reglementarea contractelor atipice de muncă, generatoare de locuri de muncă şi normarea posibilităţilor oferite angajaţilor de a forma forţa de muncă, precum şi Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023.

Una dintre iniţiativele legislative la care doresc să fac referire, şi care va fi susţinută în această sesiune, se referă la modificarea şi completarea Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin care se reglementează cheltuielile de deplasare pentru transportul între localităţi pentru angajaţii administraţiei publice locale.

Înainte de a fi deputat am fost primar şi ştiu cât de important este să lucrezi alături o echipă de profesionişti. De aceea, am semnat, în calitate de iniţiator, această propunere care are în vedere introducerea posibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale din mediul rural de a cuprinde în bugetul local sume destinate decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul de specialitate al primăriei.

Este un demers important, care vine în ajutorul profesioniştilor din administraţia publică locală, posibilitatea decontării cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii din mediul rural îşi au domiciliul şi cea în care se află locul de muncă al acestora, fiind un stimulent necesar care are rolul de a asigura creşterea calităţii serviciilor publice.

În încheierea declaraţiei mele, doresc să le mulţumesc încă o dată colegilor deputaţi pentru faptul că m-au ales în funcţia de vicelider al Grupului PNL din Camera Deputaţilor. Aşa cum mă cunoaşteţi, voi rămâne devotată valorilor liberale şi voi continua să servesc interesele cetăţenilor României şi cu prioritate pe cele ale sucevenilor mei pe care, cu mândrie, îi reprezint în Parlament!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Statul român trebuie să protejeze sectorul de alimentare cu apă"

Securitatea energetică a românilor este, în momentul acesta, prioritatea numărul unu a legislativului şi executivului român. Iarna care se apropie trebuie să ne găsească pregătiţi pentru a face faţă oricărui scenariu. Pentru aceste considerente, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi Ordonanţa de urgenţă nr. 119/2022 în scopul reconsiderării unor elemente ale schemei de sprijin în vederea asigurării la nivel unitar a acesteia către toţi operatorii din piaţa de energie.

Totuşi, O.U.G. nr. 119/2022 prezintă o lacună extrem de importantă, anume excluderea operatorilor regionali de apă şi canalizare din categoria clienţilor finali ce pot beneficia de plata unui preţ final plafonat de către furnizorul de energie electrică. Prin urmare, atât operatorii, cât şi utilizatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare din ţară vor fi nevoiţi să suporte preţul total al energiei electrice facturat de furnizor, fără a putea beneficia de măsurile active de protecţie promise de Guvernul României. Această situaţie ar afecta în mod negativ piaţa operatorilor de apă şi canalizare, dar mai ales cetăţeanul român beneficiar al serviciilor oferite de aceştia prin:

• Creşterea tarifelor pentru serviciile de apă şi canalizare suportate de către populaţie şi afectarea gravă a gradului de suportabilitate a acestor tarife de către populaţie;
• Blocarea proiectelor cu finanţare europeană şi scăderea drastică a absorbţiei fondurilor europene de către OR;
• Imposibilitatea conformării OR la implementarea actelor legislative europene, a directivelor în domeniul apei, care intră în vigoare în ianuarie 2023;
• Imposibilitatea implementării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României 2030 şi a ţintelor asumate de către România şi afectarea gravă a indicatorilor referitori la calitatea vieţii.

În considerarea celor mai sus expuse, am depus un amendament la comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat, comisie raportoare pentru O.U.G. nr. 119/2022, prin care operatorii regionali ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt incluşi în categoria clienţilor finali ce pot beneficia de plata unui preţ final plafonat de către furnizorul de energie electrică, astfel eliminând riscul ca populaţia să fie afectată de creşteri mari de tarife sau raţionalizarea apei. În calitatea mea de deputat în Parlamentul României îmi voi face întotdeauna datoria faţă de cetăţeni şi voi lupta mereu pentru a proteja interesele lor, mai ales în această perioadă dificilă.

Domnul George Şişcu:

"Antidotul populismului - bani sub formă de investiţii injectaţi în economie!"

Crizele cu care ne confruntăm în ultima perioadă, de la inflaţie la preţurile din energie, consecinţele produse de pandemie asupra economiei, războiul de la graniţe aduc în spaţiul politic şi public românesc apeluri la naţionalizări, la imixtiunea brutală a statului piaţa liberă. Cei care oferă astfel de soluţii, cadouri otrăvite, dovedesc o lipsă uluitoare de responsabilitate. Mercurialul comunist şi economia centralizată nu reprezintă în nici un fel un răspuns adecvat zilelor noastre. Să crezi că metode care au adus foametea şi frigul în alte epoci ar da rezultate azi, înseamnă să fii inconştient, dacă nu şi ticălos.

Guvernarea actuală are alte metode la îndemână de a contracara efectele atât de mari ale crizelor contemporane. Un exemplu îl constituie cel mai mare buget de investiţii din ultimii 32 de ani pe care România îl are la dispoziţie în acest an. Plafonarea facturilor are, de asemenea, un impact direct în stăvilirea inflaţiei, care altfel ar fi atins, în lipsa acestei măsuri, peste 20%, aşa cum o arată calculele BNR. Măsurile pompieristice, de genul dictării preţurilor, au un singur rezultat - penuria. Într-o economie de piaţă, nimeni nu îşi permite să vândă în pierdere. Fantasmagoriile îşi au locul în cărţi poate, dar nu în viaţa reală.

Că s-au întârziat prea mult anumite investiţii în zona de energie - dar nu lunile acestea, ci în ultimele decenii -, că birocraţia ne sufocă, de-a dreptul de multe ori, şi investiţiile se derulează prea încet pentru viteza societăţii actuale, că am întârziat prea mult unele reforme - acestea sunt critici valide şi cred că, realmente, pentru prima dată, şi prin jaloanele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avem şansa de a le rezolva.

Deciziile luate pe genunchi, populismul de dragul unor voturi iluzorii, intervenţia brutală în mecanismele pieţei - acestea sunt greşeli pe care PNL - partid aflat la guvernare şi care deţine şi funcţia de premier, în persoana Preşedintelui său, Nicolae Ciucă - nu le va face. Pentru că nota de plată ar fi usturătoare, iar rezultatele ar fi invers decât scopul anunţat.

În locul unor intervenţii în piaţă, Guvernul are în continuare soluţia liberală: cât mai mulţi bani pentru investiţii. Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" prevede că 60% din fonduri sunt destinate investiţiilor în economie şi sprijinirea locurilor de muncă. Guvernul pregăteşte, suplimentar, mobilizarea a aproximativ 90 miliarde de euro - 10 miliarde euro mai sunt din perioada de programare 2014-2020, care se termină în 2023, şi 80 miliarde de euro provin din PNRR şi din perioada de programare 2021-2027. Este răspunsul corect şi eficient pentru a răspunde crizelor de azi. Mai ales că ne vor asigura ziua de mâine!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Susţinerea mediului de afaceri românesc reprezintă o componentă cheie pentru redresarea economică"

Mediul de afaceri rămâne o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal şi Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă, acesta reprezentând cea mai importantă componentă din economia ţării. România trebuie să devină o ţară competitivă economic, la nivel regional şi global, prin implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurenţă, inovare şi investiţii.

Avem nevoie de locuri de muncă bine plătite în România şi de investiţii publice în proiectele strategice. Ţara noastră are nevoie de o economie dinamică şi nebirocratizată, capabilă să atragă înapoi forţa de muncă ce a ales să meargă în alte ţări şi să creeze locuri de muncă bine plătite.

Antreprenoriatul este esenţa modelului nostru economic şi este cea mai sustenabilă sursă pentru crearea de valoare în economie şi societate. O cultură antreprenorială autentică şi performantă creează pentru o naţiune nu doar resurse şi rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, dar care ştiu importanţa cooperării, stimulează responsabilitatea şi curajul.

Bine făcută, dezvoltarea mediului de afaceri va fi principalul factor pentru oprirea migraţiei cetăţenilor români şi chiar pentru întoarcerea lor în ţară.

În contextul actual, eforturile şi acţiunile Guvernului s-au îndreptat spre susţinerea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, ca vector în dezvoltarea economiei naţionale. Acţiunile Partidului Naţional Liberal şi ale Guvernului sunt orientate spre susţinerea businessului şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Credem în potenţialul antreprenorilor din ţara noastră, iar acesta poate fi valorificat pe deplin prin implicarea autorităţilor în momentele-cheie de dezvoltare a afacerilor. Rămânem aliaţii mediului de afaceri întrucât motoarele economice pornesc cu ajutorul oamenilor care dezvoltă businessuri locale sau naţionale.

În ciuda perioadei dificile pe care o traversăm, sunt oportunităţi pe care nu trebuie să le ratăm. Susţinerea guvernamentală a mediului de afaceri este esenţială, mai ales când o criză economică ameninţă o societate! Mediul de afaceri rămâne un punct de sprijin social şi economic foarte important în situaţii de impas financiar.

Statul trebuie să devină un partener veritabil al mediului de afaceri.

Dezvoltarea economică a României trebuie să fie principalul obiectiv al administraţiei centrale. Investitorii sunt cei care susţin o parte importantă a locurilor de muncă din ţara noastră şi cei care pot contribui decisiv la dezvoltarea economică a ţării noastre. Sprijinirea mediului de afaceri reprezintă o prioritate, deoarece această categorie reprezintă motorul oricărei economii moderne.

Ţara traversează o perioadă grea şi tocmai de aceea sunt necesare anumite măsuri care să ajute economia noastră. Guvernul şi PNL au adoptat o serie de măsuri de care mediul de afaceri avea nevoie, însă suntem conştienţi că mai sunt multe de făcut. Tocmai de aceea trebuie să pregătim de pe acum proiectele care trebuie implementate în următorii ani.

Domnul Ioan Balan:

"Iluminatul trecerilor de pietoni, o măsură care salvează vieţi!"

Adoptarea legii care obligă administratorii drumurilor publice din România să asigure iluminarea corespunzătoare a trecerilor nesemaforizate marcate şi semnalizate corespunzător, cu sisteme inteligente de iluminat tip led cu lumină asimetrică pentru crearea unui contrast puternic între trecerea de pietoni şi suprafaţa carosabilului va contribui, cu siguranţă, la diminuarea numărului victimelor accidentelor rutiere în rândul pietonilor. Trebuie să recunoaştem că, în ciuda înăspririi sancţiunilor pentru conducătorii auto, în ciuda îmbunătăţirii unor elemente din infrastructura de transport rutier, ţara noastră a rămas în fruntea clasamentului european privind numărul victimelor accidentelor rutiere. De asemenea, întârzierile în modernizarea infrastructurii rutiere a contribuit şi ea, în mod suplimentar, la aceste statistici nedorite.

Trebuie să spunem că la originea acestei legi s-au aflat unele administraţii locale din România, de la Suceava, Braşov sau Constanţa, unde, după realizarea sistemelor de iluminat pentru trecerile de pietoni, numărul victimelor rezultate din accidente rutiere a scăzut cu până la 80%. De exemplu, administraţia liberală din municipiul Suceava a început să facă aceste investiţii încă din anul 2019, fără să fie obligată de vreo lege, în acest sens. Acum, când pentru administratorii drumurilor publice obligaţia iluminării moderne a trecerilor de pietoni este însoţită şi de sancţiuni, am convingerea că, în următorii ani, această măsură se va generaliza la nivelul întregii ţări.

Îi felicit pe toţi deputaţii care au votat această lege, însă cred că suntem cu toţii de acord că pentru creşterea siguranţei rutiere mai sunt încă foarte multe lucruri de făcut. În primul rând, investiţii! Nu putem trece cu vederea că ţara noastră, graţie eforturilor Preşedintelui României şi ale guvernelor liberale, are la îndemână oportunităţi financiare istorice pentru realizarea de investiţii.

De aceea, îmi exprim speranţa că, în anii următori, vom avea toate trecerile la nivel cu calea ferată dotate cu bariere automate şi semnalizări moderne, că pe drumurile naţionale se vor realiza investiţii suplimentare pentru creşterea siguranţei circulaţiei, că vom finaliza cât mai multe centuri ocolitoare pentru a scoate traficul intens de autovehicule din localităţi şi, nu în ultimul rând, să avem conectate provinciile istorice ale ţării prin autostrăzi moderne, rapide şi sigure pentru conducătorii auto români. Mai avem foarte multe de făcut, însă modul în care Parlamentul României a adoptat măsura creşterii siguranţei pentru pietoni îmi dă încredere că vom realiza toate obiectivele pe care ni le-am propus.

Domnul Lilian Scripnic:

"Ştergerea datoriilor la bugetul de stat a companiilor din industria de apărare"

Ca urmare a Ordonanţei de urgenţă nr. 45/2022 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria naţională de apărare, emisă de Guvern în luna aprilie, ANAF a anunţat, printr-un comunicat, că pregăteşte un ordin pentru ştergerea datoriilor a 10 companii care îşi desfăşurau activitatea în acest domeniu. Este vorba de 106 milioane lei, datorii acumulate de acestea până la data de 31 martie 2022.

Motivul invocat de Guvern pentru anularea obligaţiilor fiscale şi bugetare - impozite, taxe, contribuţii sociale, sume datorate către bugetul consolidat - este protejarea interesului naţional, prin evitarea intrării în faliment a acestor operatori economici, mai ales dacă avem în vedere situaţia geopolitică actuală din zonă.

Este regretabil că aceste companii - dintr-un domeniu atât de important, cum este cel al securităţii şi apărării naţionale - au ajuns în situaţia de a acumula datorii la bugetul de stat.

Nici măcar în domenii strategice guvernanţii nu pot asigura un management performant? Sunt de acord cu faptul că acum, când la graniţă există un conflict militar, este nevoie de întărirea capacităţii de apărare a ţării prin protejarea operatorilor economici de interes strategic. Suntem de acord cu faptul că ele trebuie susţinute de către statul român, în scopul revigorării lor economice, chiar şi prin încheierea unor parteneriate tehnologice cu companii străine, cum a fost cel iniţiat prin Memorandumul semnat în luna mai 2022 între Compania Naţională Romarm S.A., Electromecanica S.A. şi Raytheon Missiles & Defense.

În baza acestei iniţiative, Electromecanica Ploieşti şi Raytheon vor fabrica, în România, rachete interceptoare SkyCeptor. Parteneriatul este benefic pentru industria de apărare nu doar din perspectiva posibilităţii ca Armata română să beneficieze de dotare din producţia internă, şi nu prin achiziţii de la coloşii din industria de armament ale altor state, dar şi din perspectiva creării premiselor de relansare a exportului de armament de producţie românească.

Îmi exprim speranţa că această decizie nu reprezintă un demers premergător vânzării acestor companii, aşa cum ne-au obişnuit guvernanţii din ultimii 32 de ani: înainte de vânzarea unei companii de stat se recurge la ştergerea datoriilor, prejudiciind astfel bugetului de stat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România, în centrul unei noi Europe"

În aceste momente putem spune că trăim istoria. Sub ochii noştri, de multe ori chiar prin voinţa noastră, lumea se transformă. Războiul din Ucraina ne forţează pe noi, europenii, să ne schimbăm modul de viaţă într-un mod dramatic: criza gazelor, criza energiei electrice, transfer de armament, fake news şi propagandă de la Kremlin, criza alimentelor. Toate aceste evenimente neplăcute, care intră în conflict cu modul nostru de a trăi de până acum, ne forţează să ne schimbăm modul de a gândi, a produce, a consuma, a trăi.

Ştiu, vremurile acestea pot fi dificile acum, mai ales în pragul iernii. Însă, dacă ne dăm doi paşi în spate, putem vedea o imagine mult mai amplă şi mai complexă decât grija încălzirii locuinţei. În primul rând, dependenţa de gazul rusesc a întregii Uniuni Europene a scăzut de la 40%, la începutul războiului, la doar 9% în acest moment. Norvegia a ajuns să ofere mai mult gaz decât oferă acum Rusia. Evident, este nevoie de mai mult. Dar să nu uităm de rolul uriaş pe care România îl va juca, în mai puţin de 2 ani, când vom avea gaze din platoul continental al Mării Negre!

Mai mult, prin faptul că ţara noastră produce cea mai mare parte din electricitate în regim hidro (36.3%), iar producţia eoliană (16.5%) a depăşit-o deja pe cea pe bază de hidrocarburi (14.3%), ne pune într-o poziţie foarte avantajoasă pe piaţa europeană. Din nefericire, preţul atât de ridicat la electricitate este cauzat de modul în care piaţa UE este configurată. Însă, acest lucru se va schimba cât de curând.

România a dovedit că este un punct nodal între Orient şi Occident, mai ales în sprijinul extraordinar pe care l-a dat în transportul grânelor din Ucraina, atunci când Rusia a blocat, ilegal şi imoral, exportul de cereale pe cale maritimă.

Să mai vorbim de faptul că ţara noastră a avut o creştere economică de peste 5%, de la începutul anului, în condiţiile în care vestul Europei a stagnat, iar acum se vorbeşte despre recesiune?

Veştile bune pot continua şi, după ce vom trece o iarnă dificilă, vor continua şi mai accelerat. Mă veţi întreba, care este sursa optimismului meu? Sursa o reprezintă însuşi poporul român! Dorinţa oamenilor de a trăi mai bine se transformă în putere de muncă, în motivaţia de a avea mai mult, de a produce mai mult şi mai bine. Iar efortul concentrat al românilor va face, în următorii ani, chiar următoarele decenii, ca ţara noastră să ajungă - poate chiar să depăşească! - economii occidentale importante!

Abia această viziune trebuie să ne pună pe gânduri, deoarece responsabilitatea creionării viitorului cade şi pe umerii noştri. România va deveni o ţară puternică în regiune, iar direcţia în care această putere ne va duce pe toţi trebuie să fie spre democraţie, libertate şi prosperitate.

Domnul Ioan Mang:

"Creşterea salariului minim pe economie este o măsură normală"

PSD a propus coaliţiei de guvernare ca, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim pe economie să crească la 3.000 de lei brut, costul asociat acestei majorări - de 450 de lei - urmând a fi împărţit între stat şi angajator. Propunerea noastră a venit în contextul în care trăim o perioadă de instabilitate economică, preţurile cresc galopant, iar puterea de cumpărare a cetăţenilor scade. Totodată, costul utilităţilor pentru sezonul rece va fi foarte greu de plătit pentru mulţi români. Cel mai greu se vor descurca categoriile vulnerabile, printre care se numără şi cei peste 1,2 milioane de angajaţi care sunt încadraţi încă cu salariul minim pe economie.

Tocmai pentru a-i proteja pe aceştia şi familiile acestora, din punctul nostru de vedere, creşterea salariului minim pe economie este o măsură normală, care vine mai ales în sprijinul angajaţilor, dar şi al angajatorilor. Oricum, o mare parte dintre aceştia din urmă au fost nevoiţi deja să crească salariile chiar şi peste 3.000 de lei, pentru că doar aşa mai pot găsi oameni sau îşi pot păstra angajaţii. Din punctul de vedere al angajatului, măsura propusă de PSD este una mult aşteptată, acest nivel al salariului fiind unul minim pentru a asigura un trai decent în condiţiile actuale. Această mărire de 17,6% vine să compenseze inflaţia şi asigură o creştere sănătoasă produsă de dezvoltarea economică. Desigur, mărirea salariului minim, începând cu 2023, trebuie coroborată şi cu alte măsuri la fel de importante, printre care aş aminti doar creşterea pensiilor şi stoparea creşterii nejustificate a preţului la energie.

Iată, PSD vine cu soluţii şi propuneri concrete şi dovedeşte, încă o dată, că este alături de români, Mai rămâne doar să găsim înţelegere şi din partea partenerilor noştri de guvernare pentru punerea în aplicare a acestor măsuri importante pentru toţi românii.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Dispariţia unui reper de nobleţe, aşa cum a fost Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, este o bornă istorică. Traversăm aceste zile şi încercăm momente de reflecţie asupra unei moşteniri incomparabile privind echilibrul, răbdarea şi umanismul. Agitaţia cotidiană face o pauză, este un moment de suspensie a istoriei, timpul s-a oprit în loc pentru a oferi un omagiu unuia dintre cei mai iubiţi şi longevivi lideri pe care i-a avut vreodată omenirea.

Avem nevoie de aceste clipe pentru a reflecta la valorile pe care suverana Marii Britanii le-a oferit constant întregii lumi. O putem onora cu adevărat dacă internalizăm curajul, răbdarea, calmul, inteligenţa şi înţelepciunea, căldura sufletească şi spiritul jovial pe care Elisabeta a II-a le-a întrupat.

Dacă ne-am plâns de lipsă de lideri la nivel mondial, atunci i-am făcut o nedreptate, pentru că Elisabeta a II-a a fost un lider inconfundabil şi incontestabil. Voci avizate afirmă astăzi că exemplul ei va fi inegalabil.

Deopotrivă discretă şi implicată, cu un tact remarcabil, cu o ţinută mereu impecabilă, suverana Marii Britanii din ultimii 70 de ani a ţinut la cele mai înalte standarde simbolistica monarhiei, stârnind şi admiraţia celor mai aprigi republicani.

Elisabeta a II-a a impresionat constant prin naturaleţea şi profunzimea cu care înţelegea oamenii, prin modul dezarmant de firesc în care căuta să interacţioneze cu oamenii obişnuiţi. Cei mai mulţi englezi - de altfel, marea majoritate a oamenilor - au cunoscut-o doar pe Elisabeta a II-a ca Regină a Marii Britanii şi a Irlandei de Nord. Suverana a reuşit cu tact să modernizeze monarhia engleză şi să o adapteze schimbărilor culturale din ultimii 70 ani. De exemplu, este prima regină a cărei încoronare a fost filmată în totalitate sau care a acceptat să transmită un mesaj televizat de Crăciun.

A jucat în desene animate (Paddington Bear) sau în sketch-uri, cum e cel de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012 cu James Bond (Daniel Craig). A făcut peste 260 de vizite internaţionale şi avut 95 de vizite de stat din 115 ţări, ceea ce i-a adus şi titlul de şeful de stat care a avut cele mai multe întâlniri diplomatice din lume.

La Palatul Buckingham, a primit lideri precum preşedintele J.F. Kennedy, Nelson Mandela sau 5 Papi ai Bisericii Catolice. A avut o căsătorie fericită cu Prinţul Filip, fost prinţ grec care a renunţat la o carieră marină pentru a se dedica Reginei şi naţiunii britanice, pe care Elisabeta a II-a l-a numit "puterea şi stabilitatea" sa.

Împreună, au avut 4 copii şi au rămas împreună până în 2021, când Filip a murit. A iubit câinii, în special pe ultimii 2, Corgi şi Dorgi. De la vârsta de 7 ani, a avut peste 30 de câni de care a avut grijă.

Elisabeta a II-a şi-a iubit şi protejat familia cu toate puterile şi a stat departe de orice fel de rătăciri omeneşti care ar fi condus monarhia spre scandaluri care să afecteze casa regală. Mai mult decât orice alt monarh, regina Marii Britanii a reuşit să conserve şi să valorifice din imaginea regalităţii valorile simbolice de mare durată şi profunzime.

Regina Elisabeta a II-a a fost şi va rămâne imaginea vie a unei vieţi care a întruchipat un îndemn către păstrarea speranţei - şi asta este una dintre cele mai frumoase şi mai nobile moşteniri pe care ni le lasă un lider de necontestat, deopotrivă iubit, admirat şi respectat.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Calitatea serviciilor medicale oferite românilor va creşte exponenţial!"

Sănătatea înseamnă bunăstarea oricărui popor. Sănătatea este o valoare în sine, atât individuală, cât şi colectivă. Sănătatea este şi o precondiţie pentru prosperitatea economică a oricărui stat. Sau, cu alte cuvinte, o stare precară de sănătate a populaţiei are un impact negativ şi asupra guvernului, pentru că această dimensiune fundamentală influenţează performanţa economică în termeni de productivitate, forţă de muncă activă, capital uman şi cheltuieli publice. Din aceste raţionamente, dar şi pentru că PSD plasează pacienţii în centrul tuturor preocupărilor sale, România va derula, via Ministerul Sănătăţii, mai multe obiective investiţionale în acest domeniu, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe Componentele C12 - Sănătate şi C7.I3 - Digitalizare.

Bugetul de 135 milioane de euro, destinat medicilor de familie din PNRR pentru achiziţii de echipamente şi produse medicale, face dovada clară că PSD vede Sănătatea ca o investiţie, şi nu ca un cost. Şi acest aspect subliniază că managementul Sănătăţii, asigurat în prezent de PSD, devoalează strategia clară şi pe termen lung a actualei conduceri pentru acest domeniu. Aşadar, noi vom reuşi, în acest fel, să asigurăm accesul tuturor pacienţilor la serviciile medicale corespunzătoare, în aceeaşi măsură ca şi celelalte ţări ale Uniunii Europene.

Potrivit anexelor de cost aprobate în cadrul PNRR, pentru componenta de asistenţă tehnică a fost prevăzut un buget total, general de aproximativ 50 milioane de euro, care face parte din categoria "granturi nerambursabile", acordate României de Uniunea Europeană.

Ca să elimin a priori orice fel de speculaţii, ţin să subliniez că Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-a asumat integral furnizarea de asistenţă tehnică pentru implementarea jaloanelor aferente Reformei 1, Reformei 3 şi Componentei 7. I3, fiind parafat un contract ferm în acest sens. Bugetul alocat asistenţei tehnice de specialitate pentru Reforma 1, Reforma 3 şi C7.I3 - Digitalizare este de 21,25 milioane de euro pentru perioada 2022-2026, reprezentând 42% din suma totală, disponibilă pentru acest scop şi, concomitent, serviciu de bază. Fireşte că s-a ajuns la această soluţie strict în urma consultărilor Ministerului Sănătăţii cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale partenere în PNRR.

Mai mult, până în acest moment, Ministerul Sănătăţii a aprobat deja trei studii de piaţă pentru echipamentele şi produsele medicale aferente achiziţiilor centralizate, care se vor derula în cadrul Componentei 12 - Sănătate din PNRR. Primul dintre acestea este destinat cabinetelor medicilor de familie sau asocierilor de cabinete de asistenţă medicală primară, cu un buget de 135 milioane de euro. Cel de-al doilea este dedicat centrelor comunitare integrate şi beneficiază de un buget de 12 milioane de euro, iar al treilea este consacrat cabinetelor de planificare familială, cu finanţare de aproximativ 8 milioane de euro. Menţionez că studiile de piaţă au ca scop dotarea unitară la nivel naţional cu echipamente şi produse medicale, asigurarea transparenţei achiziţiilor centralizate şi o eficienţă sporită în utilizarea fondurilor alocate. În paralel, sunt derulate procedurile în vederea îndeplinirii tuturor condiţiilor specifice investiţiilor în infrastructura de sănătate, care revin în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii Spitaliceşti, astfel încât acestea să fie realizate în conformitate cu prevederile privind asistenţa tehnică internaţională, agreată prin PNRR.

Concret, PSD asigură toate premisele pentru funcţionarea mai performantă a sistemului de sănătate. Tot noi, cei de la PSD, am fost cei care am reuşit să oprim exodul cadrelor medicale către spitalele din afara ţării, prin creşterea salariilor acestora. Tot noi am iniţiat şi o serie de demersuri legislative pentru îmbunătăţirea calificării medicilor şi a personalului auxiliar, cât şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de practică în unităţile spitaliceşti. Şi tot noi depunem eforturi, pe linie decizională, astfel încât să încurajăm migraţia cadrelor medicale şi către zonele mai retrase sau defavorizate ale României.

Dacă până acum accesul pacienţilor la tratamente şi medicamente bune a fost împiedicat şi de către modificările frecvente în structura Ministerului Sănătăţii, făcând dificilă menţinerea unei direcţii, exerciţiul financiar 2021-2027 şi seriozitatea şi responsabilitatea cu care PSD gestionează acest sector vor conferi o evoluţie stabilă.

Aşadar, îmi exprim convingerea că realizarea acestor investiţii va creşte exponenţial calitatea serviciilor medicale oferite românilor şi va îmbunătăţi accesul la asistenţa medicală primară. PSD a pornit cu hotărâre pe acest traiect, pe cât de dificil, pe atât de complicat, dar nu va da înapoi!

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român - suveranitatea şi neocolonialismul"

Colonia este definită ca fiind teritoriu ocupat şi administrat de o naţiune/entitate străină şi care este dependent de aceasta pe plan politic, economic, cultural, militar etc.

În state foste colonii din Asia, din America Centrală şi de Sud se constată fenomene şi urmări vizibile ale statutului acestora de subordonare faţă de formaţiunile social-politice sau în raport cu structuri multinaţionale interesate de controlul total al dominioanelor.

Analfabetismul şi restrângerea accesului la educaţie, care influenţează dezvoltarea pe termen mediu şi lung a societăţii, prin dispariţia specialiştilor în fiecare domeniu al vieţii economice şi sociale.

Jefuirea incontrolabilă în toate domeniile, prin mecanisme exersate şi impuse de multinaţionale sau de metropole.

Mortalitatea crescută, în general şi în mod special cea infantilă, din cauza slabei preocupări a colonizatorilor pentru starea de sănătate a naţiunii ocupate.

Aducerea la nivelul de minimă subzistenţă a fermelor individuale care determină scăderea producţiei agricole şi, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, instaurarea foametei.

Apariţia unei clase de populaţie băştinaşe aservită total populaţiei şi statului colonist, căreia i se oferă avantaje pe multiple planuri şi care se dezvoltă ca o clasă de servitori docili ai populaţiei ocupante, transmiţând aceste preocupări şi stări de spirit şi copiilor lor. Istoria este plină de exemple recente de dispariţie a populaţiei băştinaşe în Australia, America de Nord, America Centrală şi de Sud.

Se produce o profundă falie socială între susţinătorii şi oponenţii colonizatorilor, chiar cu mişcări populare de revoltă civilă faţă de colonizatori sau, în rândul populaţiei băştinaşe, între susţinători şi opozanţi ai populaţiei străine.

Întârzieri ale dezvoltării economico-sociale, ale infrastructurii şi serviciilor pe întregul teritoriu sau pe zone geografice, fapt ce determină, în timp, facilitarea unei dezmembrări teritoriale a statului supus colonizării.

Toate aceste politici vor genera condiţii propice pentru dezmembrarea teritorială a statului devenit colonie.

Ca o consecinţă este astfel posibilă dispariţia statului colonizat ca entitate social-politică.

De aceea, consolidarea politicilor de ordine internă reprezintă pentru orice ţară fundamentul existenţei sale ca stat suveran şi independent.

Ordinea internă presupune respectarea de către fiecare cetăţean, indiferent de originea sa etnică, a regulilor general valabile stabilite de statul român pentru toţi cetăţenii.

Guvernul României ar trebui să fie garantul şi instrumentul punitiv al respectării ad litteram al acestor reguli.

Fără suveranitate nu pot fi eradicate moştenirile neocolonialismului.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Nu mai politizaţi investiţiile pentru comunitate!"

Investiţiile publice pentru comunităţile locale nu trebuie politizate. Proiectele oricărui minister nu mai trebuie asumate de vreun şef vremelnic. Mă refer şi la situaţia din Biharia, judeţul Bihor, unde a fost inaugurată o sală de sport, cu fonduri de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, cu o valoare de 9 milioane de lei. Cu toate acestea, sala a fost decorată în culorile statului maghiar, etnie reprezentată de Cseke Attila, ministrul dezvoltării.

Orice investiţie în infrastructura şcolară, cea de sport sau de altă utilitate publică, nu trebuie privită ca un capital politic, cu atât mai mult cu cât discutăm din nou în spaţiul public de acest conflict interetnic. Nici românii şi nici maghiarii nu trebuie târâţi în acest scandal, însă nici reprezentanţii mediului politic nu trebuie să apese pedala pentru a crea aceste dispute. Fiind vorba de un reprezentant din arcul guvernamental, situaţia este cu atât mai tensionată, şi lucrurile nu trebuie să escaladeze.

Niciun ministru nu trebuie să îşi asume personal proiectele publice. Ministerul Dezvoltării a implementat numeroase proiecte în ţară, proiecte care însă nu au fost politizate, ca cele din ultima perioadă, pe astfel de criterii etnice. Important este ca aceste investiţii publice să ajungă la comunitate şi să nu mai treacă graniţele unui scandal etnic. Fiecare membru al comunităţii trebuie respectat, fiecare merită o viaţă mai bună, însă nu pe baza discriminărilor de etnie.

Sper ca astfel de situaţii să nu se mai repete, România nu mai are nevoie de un alt scandal de acest tip.

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Singurele soluţii pentru a-i sprijini financiar pe români au fost propuse de PSD"

Suntem în faţa unui val de scumpiri fără precedent, iar singurele soluţii pentru a-i sprijini financiar pe români au fost propuse de PSD! Ca de obicei, rămânem singurul partid loial românilor şi lucrăm pentru a le apăra drepturile şi pentru a-i proteja de schimbările negative majore care se produc acum în viaţa tuturor.

Măsurile sociale anunţate recent de Partidul Social Democrat vin în ajutorul românilor, pentru a le completa veniturile şi aşa grav afectate de mărirea inflaţiei şi de scăderea puterii de cumpărare.

Nimeni nu poate trăi fără a avea siguranţa zilei de mâine. Aşa că ne dorim salarii mai mari pentru români: creşterea salariului minim de la 2.550 de lei la 3.000 de lei. Vrem venituri mai bune pentru pensionari: creşterea pensiei minime de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, iar a punctului de pensie de la 1.586 de lei la 1.746 de lei.

Nimic nu se poate face într-o ţară, într-o comunitate, fără a investi în educaţie şi în excelenţă. De aceea, ne dorim susţinerea elevilor şi a profesorilor lor, astfel că PSD a propus premii de excelenţă pentru elevii şi profesorii antrenori medaliaţi la olimpiadele internaţionale. Astfel, vorbim despre premii de 5.000, 8.000 şi 10.000 de euro pentru elevii care obţin medalii de bronz, argint şi aur la olimpiadele internaţionale şi premii de 2.500, 4.000 şi 5.000 de euro pentru profesorii antrenori ai elevilor care obţin medalii de bronz, argint şi aur.

Avem nevoie de venituri mai mari pentru români şi avem nevoie de excelenţă în educaţie. După cum am observat în nenumărate rânduri, în această vară, elevii noştri vor şi pot, însă trebuie susţinuţi, alături de cei care îi îndrumă! Numai aşa, vom putea construi un viitor în care să ne fie mai bine tuturor!

Domnul Alexandru Popa:

"1,5 miliarde de euro - valoarea pachetului de sprijin pentru marii consumatori de energie"

În contextul energetic complicat actual, determinat de explozia preţurilor la energie, au venit şi primele veşti bune pentru întreprinderile româneşti a căror activitate necesită un consum mare de energie. Astfel, este important de ştiut că a fost aprobată, la nivelul Comisiei Europene, schema de ajutor prin care Guvernul Ciucă va putea acorda o compensaţie parţială întreprinderilor mari consumatoare de energie care au fost cel mai afectate de actualele creşteri de preţuri.

Consider că este vital ca toate acele întreprinderi din sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon să beneficieze de această măsură de sprijin pentru a putea face concurenţei de pe piaţa internaţională, iar eforturile Guvernului Ciucă iată că dau roade! Demersul a fost iniţiat de Guvern încă din luna februarie a acestui an, când a fost aprobat Memorandumul pentru iniţierea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare, ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, în perioada 2021-2030, prin care ministrul energiei a fost mandatat să negocieze în acest sens cu oficialii Comisiei Europene.

Trebuie menţionat, totodată, că acest ajutor de stat se va acorda sub forma unor subvenţii financiare nerambursabile, iar resursele necesare vor fi asigurate din fondurile alocate Ministerului Energiei. Obiectivul nostru este să asigurăm, prin acest pachet de măsuri, condiţiile necesare pentru menţinerea competitivităţii întreprinderilor din România, sprijinirea consumatorului industrial final în faţa creşterii facturilor la energie, dar şi să limităm rata şomajului şi să protejăm forţa de muncă cu grad înalt de calificare în aceste sectoare industriale.

Aşa cum am mai spus în repetate rânduri, PNL este conştient că doar prin sprijinirea mediului economic vom putea face faţă mai uşor provocărilor majore de pe piaţa energetică de la nivel mondial. Partidul Naţional Liberal rămâne acelaşi partener de încredere pentru mediul de afaceri, iar toate aceste măsuri economice sunt gândite pentru a asigura dezvoltarea economiei româneşti şi pentru a garanta stabilitatea locurilor de muncă!

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Proiectele importante pentru protejarea mediului vor primi finanţare din PNRR"

De-a lungul anilor, fiecare dintre noi a simţit prezenţa fenomenelor meteorologice extreme, de la secete devastatoare până la inundaţii grave, astfel încât a devenit necesară o abordare integrată a eforturilor de atenuare şi adaptare la efectele schimbărilor climatice.

La nivel european, se lucrează la evaluarea riscurilor climatice şi la accelerarea măsurilor de adaptare pentru creşterea rezilienţei statelor membre în faţa crizei climatice. Dat fiind că pandemia de COVID-19 ne-a reamintit că o bună prevenţie poate evita consecinţe iremediabile, noul instrument de redresare european, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reprezintă un "colac de salvare" pentru fiecare ţară care are în vedere realizarea de investiţii şi modernizare, implicit pentru România.

Prin urmare, datorită fondurilor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru investiţiile în managementul pădurilor, al deşeurilor şi în transformarea digitală, au fost semnate recent contractele de finanţare între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi instituţii de specialitate în domeniu.

Astfel, primul contract de finanţare este încheiat cu RNP (Regia Naţională a Pădurilor) - Romsilva şi are în vedere efectuarea de lucrări de corectare a torenţilor pentru reducerea riscurilor generate de viituri torenţiale în bazinetele amplasate în fondul forestier naţional administrat de Romsilva. Proiectul are o valoare de 109.560.000 lei fără TVA şi este aferent "Investiţiei 5 - Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torenţiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene", din "Componenta 2 PNRR - Păduri şi protecţia biodiversităţii".

Primul pas presupune realizarea cadrului pentru lucrările de modernizare care vizează protecţia împotriva inundaţiilor: refacerea a cel puţin 6 structuri deteriorate de reţinere a aluviunilor pentru a instala măsuri longitudinale (scări de peşti şi debit ecologic), respectiv construirea a cel puţin 30 de construcţii aluvionare noi, inclusiv scări de peşti şi debit ecologic, cu o înălţime maximă de 5 m.

De asemenea, cel puţin 4 ha. de teren vor fi refăcute, prin reîmpădurire sau construire de garduri de vegetaţie, şi cel puţin 30 km. de albii torenţiale vor fi restaurate.

Cel de-al doilea contract de finanţare este încheiat cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi are drept scop achiziţia de echipamente de monitorizare a calităţii aerului, radioactivităţii şi zgomotului. Proiectul are o valoare de 74.700.000 lei fără TVA şi are drept termen de finalizare trimestrul 2 din 2025.

Conform declaraţiilor ministrului mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tánczos, vor fi achiziţionate 513 echipamente de monitorizare a calităţii aerului, radioactivităţii şi zgomotului, în vederea colectării şi transmiterii concentraţiilor de poluanţi. Datorită noilor echipamente va creşte nivelul de precizie a măsurării calităţii aerului, radioactivităţii mediului şi a zgomotului ambiant. De asemenea, cu ajutorul unei aplicaţii, colectarea concentraţiilor de poluanţi în mediul înconjurător va fi realizată la nivel naţional, respectiv, se va realiza transmiterea acestora către Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Euratom.

Ultimul contract de finanţare este semnat cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi are o valoare de 29.879.959,54 lei fără TVA. Proiectul are în vedere achiziţia de servicii publice de mediu, digitalizate pentru ANPM (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului).

Finanţarea va acoperi implementarea unui sistem informatic integrat pentru susţinerea dezvoltării durabile, îmbunătăţirea infrastructurii şi calităţii mediului, precum şi conservarea biodiversităţii.

Astfel, până în 2026, se vor digitaliza 32 de servicii publice din domeniul mediului, fiind incluse: transmiterea datelor şi informaţiilor pentru inventarele emisiilor, raportarea aferentă Natura 2000, gestionarea registrelor de mediu, a procedurilor de notificare şi autorizare, precum şi a permiselor, scopul fiind raţionalizarea serviciilor de gestionare a deşeurilor pentru cetăţeni şi întreprinderi.

Toate aceste proiecte, care vor primi finanţare prin PNRR, constituie paşi esenţiali în pregătirea unei Românii care să facă faţă provocărilor de mediu actuale şi viitoare!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Criza mondială energetică"

Vreau să readuc în discuţie situaţia naţională şi internaţională complicată din sfera energeticii. Sper că nu este nevoie să vă reamintesc că în apropiata noastră vecinătate se desfăşoară masive confruntări geopolitice, care, printre altele, cuprind dimensiuni precum: sfera economică, sfera militară, sfera energetică, sfera informaţională

Putem afirma, cu certitudine, că Romania, în acest context istoric, nu-şi poate permite rolul de spectator pasiv şi că, indiferent la cele ce se petrec în jurul nostru, cu sau fără voia noastră, suntem actori cu roluri importante în acest teatru de acţiuni din vecinătatea noastră. Întrebarea fundamentală rămâne, cum şi interesul cui îl urmărim noi, jucând acest rol predestinat?

Aici aş vrea să mă refer la sfera siguranţei energetice a României, unde, în ultima perioadă, s-au comis atâtea greşeli, încât doar orbul nu mai vede că este vorba de neglijenţă, subminare şi sabotare a siguranţei noastre energetice, iar noi, în acest an, am fost martori la cel puţin următoarele evenimente ruşinoase pentru istoria noastră:

• încercare de a scoate la vânzare hidrocentralele, reducând în prealabil producţia acestora;
• a fost dată Legea offshore, în contextul creşterilor de preţ continue de pe piaţa carburanţilor ;
• a fost vândută termocentrala de la Mintia la un preţ mai mic decât ultima reparaţie efectuată la sediul acesteia.

Au fost închise minele de cărbuni de la Hunedoara. Şi, cu toate acestea, ministrul energiei este în continuare în funcţie, continuând-şi în linişte activităţile sale de subminare a siguranţei noastre energetice. Aici, domnul Popescu, ar putea măcar să le mulţumească celor de la PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, care, prin inacţiunile lor, continuă să incubeze şi protejeze aceste elemente submersive şi maligne ale actualului guvern. Probabil, actualul ministru al energiei nu şi-a epuizat talentele sale nihiliste, iar colegii lui aşteptă mai multe "realizări" de tipul celor amintite mai sus.

În orice caz, aş dori sa închei cu un citat din Barbu Ştefănescu Delavrancea, aplicabil pentru întreaga Românie şi, posibil, ca doctrină obligatorie pentru Ministerul Energiei: "Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri, şi a urmaşilor, urmaşilor voştri, în veacul vecilor"

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"În această iarnă, există o mare posibilitate ca sistemul energetic să intre în stare de alertă!"

Liberalizarea eşuată a pieţei de energie din România, dublată de criza energetică de la nivel mondial şi de inflaţia de două cifre, au adus românii nu numai la limita sărăciei, ci şi la limita răbdării!

Recent, Dispecerul Energetic Naţional (DEN), din cadrul operatorului de transport şi sistem Transelectrica, a emis două scenarii, unul moderat şi unul pesimist, pentru iarna care se apropie.

Astfel, în cazul scenariului moderat, se estimează că deficitul de energie electrică din producţia internă pentru acoperirea consumului României, în iarna care vine, în orele de vârf de sarcină ale serii, va creşte masiv faţă de prognozele de dinaintea sezonului rece anterior, de la 180 MW la 1.260 MW, existând riscul de intrare a sistemului energetic în stare de alertă, ca urmare a funcţionării fără rezerve!

În cazul scenariului pesimist, se va trece la raţionalizarea consumului de energie!

Acest lucru, după experienţele tragice din anii 1980 - 1989, când milioane de români stăteau cu lumânări în case şi dormeau cu gecile pe ei, este de neacceptat şi o jignire profundă adusă nouă, celor care am suferit groaznic în acei ani de tristă amintire!

Una dintre recomandările DEN este ca autorităţile să îi pregătească pe consumatori pentru eventualitatea în care va fi nevoie de raţionalizări, în "situaţii previzibile de criză energetică", şi să relaxeze temporar restricţiile privind încălzirea cu lemne, pentru reducerea cererii de electricitate şi gaze.

Este de neconceput ca, după minimum 20 de ani în care România putea să-şi pună la punct sistemul energetic, beneficiind de toate resursele posibile, de la cele hidro, la cele eoliene şi nucleare, în această iarnă, ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, să ne ceară să montăm becuri chioare şi să mai luăm un pulover pe noi doar pentru că nici PNL-ul, nici PSD-ul n-au fost în stare să securizeze politica energetică a României!

Nu, nu cetăţenii trebuie să plătească preţul incompetenţei politice, ci aşa-zişii politicieni care căpuşează sistemul energetic naţional prin firmele "băieţilor deştepţi"!

Din 2024, noi, cei de la AUR, vom reevalua privatizările din sistemul energetic, pentru că prioritatea noastră este binele românilor!

Domnul Daniel Tudorache:

În sfârşit, după doi ani de pandemie, şcolile din România au început în condiţii normale. Din păcate, nu putem să spunem acelaşi lucru şi despre şcolile din Sectorul 1 al municipiului Bucureşti, care au început în cel mai jalnic mod din istoria timpurilor.

Singura preocupare, la început de an şcolar, a actualei administraţii de la Sectorul 1 a fost să se laude pe Facebook cu plângeri penale formulate împotriva mea pentru tabletele distribuite în starea de urgenţă tuturor elevilor din Sectorul 1. Nu mă uimeşte, dar mă întristează ca elevii şcolilor din Sectorul 1 să înceapă anul şcolar în săli de clase insalubre din cauza incompetenţei primarului validat.

Pentru acest început de an şcolar s-au preocupat doar părinţii să asigure cât de cât o bază materială decentă pentru elevii şcolilor din sectorul 1. De exemplu, şcoala Gimnazială Nicolae Titulescu a beneficiat de îmbunătăţiri ale grupurilor sanitare, ale gardului etc., graţie Asociaţiei de Părinţi, dar, totuşi, fără gram de ruşine, în prima zi de şcoală, la ceremonia de deschidere, îşi flutura pleata în vânt viceprimarul PNL de la Sectorul 1.

Într-o manieră identică cu viceprimarul PNL, a sărbătorit cu mare fast deschiderea anului şcolar şi primarul validat, Clotilde Armand. Ghiciţi unde? La şcoala Ion Heliade Rădulescu, şcoală consolidată şi modernizată din temelii în mandatul meu.

Acum, concluzia vă rog să o trageţi singuri. Iar când actuala conducere a Primăriei Sectorului 1, USR - PNL, vă va vorbi de investiţii în şcoli, vă rog să îi întrebaţi de ce nu au sărbătorit deschiderea la şcolile în care au efectuat investiţii în mandatul dumnealor.

Domnul Vasile Nagy:

"Religia şi viaţa politică"

Aş vrea să vă vorbesc puţin despre religie şi viaţa politică din România şi vreau să încep cu câteva versuri din poezia "Cât trăim", de răposatul Nicolae Dabija. Dumnezeu să-l odihnească!

"Cât mai avem ceva sfânt

Vom trăi pe-acest pământ.

.....

Cât trecutu-l ţinem minte

Mai există lucruri sfinte."

Acum, revenind la viaţa politică din România, în care demult nu mai există ceva sfânt, constat cu părere de rău că lucrurile degenerează din ce în ce mai mult în ceea ce priveşte separarea religiei, în general, şi a bisericii, în special, de ceea ce numim noi viaţă politică.

În relativ scurta istorie a statului român postrevoluţionar, în aceşti 32 de ani de nouă viaţă, am fost şi suntem martori cum politicienii români se folosesc de religie şi biserică, pragmatic şi fără scrupule, pentru a-şi atinge scopuri politice. Unii, cu sprijinul bisericii, câştigau alegeri - renumitele calendare ortodoxe 2017 cu trandafirii roşii. Alţii câştigau audienţă atacând biserica şi batjocorind în public sfinţi şi sfinte - postând articole despre "o mamă surogat". Aceste spirite nu s-au calmat nici astăzi şi tot mai des văd scene de populism politic bazat pe relaţionarea cu biserica, iar cei mai tineri şi amatori în ale politicii încearcă şi ei să stea pe aproape de biserică, intonând imnuri şi cântând cântece patriotice împreună cu clerici şi părinţi duhovniceşti.

Dacă mai aveţi ceva sfânt, lăsaţi religia în pace, nu ispitiţi biserica şi nu intoxicaţi sufletul acestui popor. Haideţi să ne vedem de ale noastre, de lumesc, de politic şi să tindem împreună spre un stat laic şi de drept, unde Parlamentul şi partidele politice stau de-o parte de religie şi nu recurg la PR alb sau negru pe seama bisericii.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Europa nu va ceda şantajului practicat de Moscova"

Încă de la începutul crizei energetice, Guvernul României, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, a dispus măsurile necesare pentru protejarea populaţiei vulnerabile. Deşi România nu este o ţară dependentă de gazul rusesc, alte ţări din Uniunea Europeană sunt, ceea ce, mai mult sau mai puţin, ne afectează şi pe noi. Pentru a proteja cât mai bine cetăţenii europeni, statele membre trebuie să atace cauza primă a acestor efecte nefaste asupra pieţei energetice. Prima condiţie pentru a putea să garantăm securitatea energetică a Europei este să ştim foarte bine ce reprezintă compania Gazprom. Ea nu este un simplu şi obişnuit jucător pe piaţa energetică liberă, în niciun caz. Gazprom, prin poziţia sa dominantă pe care şi-a cimentat-o de-a lungul ultimelor decenii, reprezintă strict o armă politică în mâna oligarhilor de la Kremlin şi o ameninţare la adresa coeziunii membrilor Uniunii Europene.

De fapt, vedem cum, zilele acestea, pe fondul intensificării contraofensivei trupelor ucrainene, Rusia a demarat o amplă campanie de propagandă pentru a înspăimânta europenii, ameninţând cu o iarnă extrem de grea. Nimic mai fals! Prin aceste mesaje, Rusia denotă disperare şi apelează la singura armă pe care o mai are, anume semănarea discordiei în rândul statelor UE şi, pe cale de consecinţă, aplicarea presiunii pe leadership-ul european, având în vedere "preconizatele" nemulţumiri populare. UE şi România nu vor ceda unor astfel de şantaje a căror substanţă, în realitate, nu se susţine pe fapte.

La întâlnirea miniştrilor Energiei din statele membre UE, convocată de urgenţă de către Comisia Europeană, s-a discutat despre un pachet de cinci măsuri anunţate de preşedintele Comisiei Europene.

O primă măsură care este deja transpusă în legislaţia naţională - şi este aplicabilă de la 1 septembrie - este recomandarea de a se face economii de 15% din consumul general. Această măsură se reflectă asupra consumatorilor casnici prin reducerea plafonului de consum pentru care se aplică preţul plafonat de la 300 kWh la 255 kWh (cei 45 kWh reprezentând exact 15%); pentru consumatorii non-casnici, măsura este aplicată prin reducerea cu 15% a cantităţii de electricitate ce reprezintă media consumului din anul anterior, consum pentru care se aplică un preţ plafonat de 1 leu/kWh.

O a doua măsură, care a fost deja transpusă în legislaţia naţională, într-o formă asemănătoare, este propunerea unui plafon pe veniturile companiilor care vând energie la preţuri mai mari decât se aşteptau atunci când şi-au făcut planurile de afaceri pentru 2022.

În România există o serie de noi contribuţii, iar banii astfel colectaţi vor fi utilizaţi pentru compensarea facturilor în conformitate cu preţurile plafonate prevăzute în O.U.G. nr. 27/2022, încă de la 1 aprilie 2022.

Vom fi mereu pregătiţi să facem faţă oricăror provocări şi ameninţări, cu atât mai mult cu cât noi, ţările membre UE, vom merge împreună!

Domnul Ioan Vulpescu:

Dispariţia recentă a lui Mihail Gorbaciov a fost tratată mai mult ca un fapt divers, fără o dezbatere onestă a rolului său în istoria sfârşitului de secol XX în Europa şi în lume. Dincolo de laudele de serviciu, inevitabile în astfel de cazuri, aşa cum este şi cazul dispariţiei Majestăţii Sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, rămân nişte realităţi geopolitice pe care nu suntem pregătiţi să le gestionăm cum se cuvine. Prima lecţie, pe care trebuie să o învăţăm, este aceea că Imperiile sunt extrem de complicate şi au propria lor dinamică, de care trebuie să ţinem cont în politica urmată de actorii geopolitici. Ele nu dispar peste noapte, iar demontarea lor poate dura mai mult decât credem noi.

Prăbuşirea URSS a însemnat naşterea unor state democrate, dar, în egală măsură, a însemnat dezvoltarea unor diferenţe ideologice, orgolii naţionale şi neconsolări politice, care, în timp, au complicat scena Europei de Est. Lucru valabil şi pentru destrămarea fostei Iugoslavii, care continuă să producă probleme şi conflicte la trei decenii de la destrămare. Iar fostele republici iugoslave aveau o altă perspectivă, în relaţia cu Europa, decât fostele republici sovietice. Apartenenţa unora dintre ţările fostei Iugoslavii la UE şi la NATO nu a temperat tensiunile dintre statele fostului bloc, tot aşa cum apartenenţa unora dintre fostele republici sovietice la UE şi la NATO a fost necesară, dar nu suficientă, pentru a transforma frontul de Est într-o regiune lipsită de animozităţi, aşa cum arată războiul din Ucraina, sau conflictele îngheţate din Georgia, Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, pentru a nu aminti decât pe cele mai cunoscute.

Lecţia destrămării URSS, ca urmare a deciziilor lui Gorbaciov, este una pe care Rusia de astăzi nu a învăţat-o: democraţia, respectul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti nu au nicio valoare în absenţa dezvoltării economice şi sociale. Grav este că democraţia începe să fie percepută ca o noţiune tot mai lipsită de conţinut în chiar inima promotorilor ei, ca sistem politic fondator al occidentului euroatlantic. Mai rău, este ţap ispăşitor pentru eşecurile cu care se confruntă societăţile noastre.

Da, Gorbaciov a avut curajul de a impune o schimbare în fosta URSS, dar şi în lume. Întrebarea este: am reuşit să ducem schimbarea asta acolo unde au vrut popoarele, sau am eşuat prin golirea de conţinut a lucrurilor fundamentale pentru viitorul civilizaţiei noastre? Au fost voci care evocă, în contextul evoluţiilor determinate şi de conflictul din Ucraina, nevoia de un nou Gorbaciov, care să dea semnalul reformării lumii actuale. E de meditat la asta şi la moştenirea lui Gorbaciov.

Domnul Mihai Weber:

"Majorarea salariului minim pe economie este o măsură necesară, corectă şi obligatorie!"

La 7 iunie 2022, preşedinţia Consiliului European şi negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic cu privire la proiectul de directivă privind salariile minime adecvate în UE, în vederea adoptării unei noi legi care să promoveze caracterul adecvat al salariilor minime legale şi să contribuie astfel la asigurarea unor condiţii decente de muncă şi de trai pentru toţi angajaţii europeni.

Anticipând acest moment, încă de acum doi ani, am promovat o iniţiativă legislativă care prevedea ca raportul dintre salariul de bază minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economie să crească în tranşe anuale egale, începând cu data de 1 ianuarie 2022, urmând ca, la data de 31 decembrie 2024, salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Din păcate, la acel moment, acest proiect nu a fost susţinut de fosta guvernare, dar astăzi, în fine, el se regăseşte în pachetul de măsuri complementare propuse de PSD pentru sprijinirea populaţiei în contextul crizei energetice şi a inflaţiei.

Aici nu mai este vorba doar de recomandările făcute de Uniunea Europeană privind salariul minim european, ci este vorba de a atenua povara inflaţiei care sufocă la propriu persoanele vulnerabile. În actualul context, cu preţuri majorate la toate serviciile şi produsele, creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei brut este o măsură necesară, corectă şi obligatorie, alături de alte măsuri complementare pe care PSD le va propune pentru a veni în sprijinul românilor, în următoarea perioadă. Dacă veniturile nu au reuşit să ţină pasul cu actualele creşteri de preţuri este de datoria noastră să luăm acele măsuri care să îi protejeze pe români, indiferent de efortul financiar pe care Statul român va trebui să îl facă.

Uniunea Europeană doreşte să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi de viaţă ale cetăţenilor săi, iar România, ca stat membru, fără îndoială că îşi doreşte pentru cetăţenii săi salarii echitabile, care să asigure un nivel de trai decent, ca formă de respect a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale.

Doamna Mirela Furtună:

"PSD susţine creşterea salariului minim"

O creştere a salariului minim, de la 1 ianuarie 2023, este absolut necesară, mai ales în contextul unei inflaţii galopante, în special la alimentele de bază.

Astfel, PSD susţine creşterea salariului minim brut, garantat în plată, la 3.000 de lei, din care 200 de lei să fie neimpozitabili. În acest fel răspundem şi necesităţii angajaţilor de a avea un trai decent, cât şi necesităţii IMM-urilor, a căror povară fiscală trebuie să fie sustenabilă.

Veniturile mai mari sunt absolut necesare pentru a face faţă creşterii preţurilor şi pentru a depăşi ceea ce se defineşte din punct de vedere economic drept "sărăcie prin muncă". Un salariu minim decent reduce riscul de sărăcie şi-i scoate pe salariaţii români din categoria de "sclavi moderni" ai Europei. Iar acest obiectiv a fost mereu o prioritate pentru PSD.

România este campioană în UE la ponderea angajaţilor pe salariul minim. Are 1,5 milioane angajaţi plătiţi la salariul minim, din totalul de 5 milioane salariaţi. Adică 1 din 3 salariaţi este plătit la salariul minim.

Ponderea de 30% salariaţi plătiţi la salariul minim, în România, este aproape dublă în comparaţie cu media UE (17%). În Germania, doar 10% dintre angajaţi sunt plătiţi la salariul minim.

În ceea ce priveşte câştigurile nete anuale, România se află pe penultimul loc în UE. Câştigul mediu net anual obţinut în România este la 32% din media UE. 27 la acest indicator.

Mai mult, măsura ar aduce beneficii reale şi pentru angajatori, deoarece muncitorii calificaţi ar rămâne în ţară. Un avantaj major în condiţiile unei penurii a forţei de muncă.

Salarii mai mari înseamnă menţinerea puterii de cumpărare şi, implicit, a pieţei care cumpără produsele/serviciile IMM-urilor. Dacă oamenii nu mai au bani, nu mai are cine să cumpere produsele şi serviciile IMM-urilor, şi se intră într-un cerc vicios atât pentru salariaţi, cât şi pentru firme.

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, se vorbeşte din ce în ce mai intens de aplicarea unui salariu minim european, care să fie 50% din salariul mediu. Astfel, salariul minim din România ar trebuie să fie în jur de 3.200 de lei.

PSD consideră creşterea salariului minim ca o obligaţie a statului de a ajuta salariaţii să iasă din cercul vicios al sărăciei.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

"Regina Elisabeta a II-a, un model de leadership"

Monarhia britanică se află în perioada de doliu naţional, în cinstea Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a, personalitate marcantă a istoriei noastre contemporane.

Regina Elisabeta a II-a a fost un model de leadership. Atentă la nevoile poporului său, elegantă în ţinuta şi discursul său, a urmărit angajarea sa deplină în slujba ţării şi a poporului său iubit.

Graţia, eleganţa, feminitatea şi bunătatea, pe care le emana la fiecare eveniment public, au determinat admiraţia supuşilor britanici, dar şi a şefilor de stat şi de guverne din întreaga lume.

Determinarea cu care a luptat pentru a păstra unită societatea britanică în momente de cumpănă, cum a fost cel de al Doilea Război Mondial, imparţialitatea de care a dat dovadă în relaţiile cu instituţiile statului, Guvern şi Parlament, au făcut din Majestatea Sa un reper în viaţa politică britanică şi mondială.

Activitatea sa prodigioasă în slujba ţării, legătura strânsă pe care a

avut-o cu România, datorită legăturii de rudenie cu Majestatea Sa Regele Mihai, au consolidat relaţiile politice dintre cele două state.

Întreaga lume aduce un ultim omagiu Majestăţii Sale şi transmitem familiei regale şi poporului britanic sincere condoleanţe.

România se bucură de aprecierea şi susţinerea Majestăţii Sale Regele Charles al III-lea, care este un promotor al proiectelor ce vizează conservarea mediului şi arhitecturii autentice din satele româneşti.

Îmi exprim admiraţia şi omagiez personalitatea Reginei Elisabeta a II-a, istoria va fi mai bogată reflectând asupra activităţii sale publice.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 143.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 şi 11.00 avem dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; între 11.00 şi 11.30 - pauză; 11.30 - vot final cu prezenţă fizică; la încheierea şedinţei de vot final şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, domnul Gheorghe Andrei.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Doresc să evoc numele unei mari personalităţi care a plecat la domnul ieri. Este vorba despre profesorul Radu Ciuceanu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai generaţiei care a dus bătălia împotriva regimului comunist.

Domnul Radu Ciuceanu s-a născut la 16 aprilie 1928, la Arad, iar în 1948, participând activ la mişcarea naţională de rezistenţă din Oltenia, sub comanda generalului Iancu Carlaonţ, a fost arestat de autorităţile comuniste, anchetat de securitate şi NKVD şi a petrecut 15 ani în închisorile regimului terorist comunist, la Jilava, la Craiova, în infernul de la Piteşti, la Gherla, la Văcăreşti şi la Poarta Albă.

După ieşirea din închisoare a adus un mare efort în ceea ce priveşte recuperarea memoriei istorice româneşti şi chiar în anii negri, '80, în anii comunismului, a participat activ la o mişcare secretă de salvare a patrimoniului cultural istoric din România, ameninţat de buldozerele regimului comunist. Participant activ la Revoluţia din 1989, unul din liderii istorici care refondează Partidul Naţional Liberal, în 1990, membru în Parlamentul României şi nu în ultimul rând, din 1993 încoace, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, autor a zeci de cărţi şi sute de articole rămâne una din personalităţile care lasă moştenire ceea ce înseamnă curajul demnităţii româneşti, patriotismul autentic, onestitatea şi spiritul curat al unei generaţii care şi-a dat viaţa pentru această ţară şi a pus tot ce avea mai scump pentru această Românie.

Să păstrăm memoria acestui erou al României, a domnului profesor Radu Ciuceanu, unul dintre marii istorici şi marii luptători împotriva regimului comunist.

Stimaţi colegi,

Vă rog să ţinem un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Dumnezeu să-l odihnească în pace pe colegul nostru, domnul profesor Radu Ciuceanu, unul dintre marii oameni care s-au opus regimului criminal comunist!

Colegul nostru, deputat în Parlamentul României, evident!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Cum e istoria asta? Unii s-au bătut cu comuniştii şi alţii au făcut alianţă cu urmaşii lor! (Aplauze. Vociferări.)

La ordinea de zi am o intervenţie.

Ieri am văzut din nou adevărata faţă a Coaliţiei PNL-PSD, am cerut trimiterea la comisie şi schimbarea raportului la Pl-x 150/2022 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.168 din Legea educaţiei naţionale 1/2011), cel cu plagiatele. Da? Cu publicarea lucrărilor de doctorat.

Au spus aici, în plen, că vor şi ei schimbarea raportului, în comisie au tras de timp, n-au mai dat niciun raport suplimentar.

Aşa că o să vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, să facem două voturi.

Haideţi să mai încercăm o dată astăzi!

Acest proiect are termen pe 15, adică în două zile. Dacă nu reuşim să-i dăm un raport de admitere şi să-l votăm astăzi, va trece aşa la Senat. Eu sunt sigur că nimeni de la PNL şi PSD nu vrea să apere plagiatorii. Am dreptate? Sper să am!

Haideţi să vedem încă o dată!

Deci vă cer acceptul plenului pentru a fi de acord cu lucrările Comisiei pentru învăţământ în paralel cu plenul, cu un singur punct pe ordinea de zi, Pl-x 150/2022. Acesta ar fi primul vot.

Şi al doilea: introducerea pe ordinea de zi, la punctul 1, a Pl-x 150/2022, proiectul care spune ca orice lucrare de doctorat să fie publicată pe site-ul Ministerului Învăţământului şi la Biblioteca Naţională a României.

Deci vă rog să dăm vot pe propunerea cu comisia şi apoi pe suplimentarea ordinii de zi.

V-am trimis pe grupul de Birou permanent exemple din şedinţe anterioare de anul acesta, când alţi lideri de grup au cerut suplimentarea fără a avea acordul tuturor liderilor şi s-a supus la vot.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da. O să supun la...

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicit să aveţi aceeaşi consecvenţă ca şi ieri în respectarea Regulamentului.

Domnul Moşteanu vine aici şi din nou induce în eroare plenul, în sensul în care există o reglementare clară în Regulament că nu poate cere suplimentarea ordinii de zi în ziua şedinţei de plen.

Ca atare, a doua solicitare este neregulamentară şi nu poate fi supusă votului.

Suntem de acord să fie supusă votului prima solicitare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Corect!

O să supun votului prima solicitare a domnului Moşteanu, comisia să poată lucra în paralel cu plenul.

Vot, vă rog.

147 de voturi pentru.

Adoptată.

La a doua propunere, domnule Moşteanu, aţi primit deja răspunsul. Nu o pot supune votului.

Mai doriţi să interveniţi?

Dacă e pe acelaşi subiect, interveniţi degeaba.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

În acest Parlament v-am trimis - din nou spun - aveţi pe grupul de WhatsApp al Biroului permanent şi al liderilor de grup exemple de anul acesta când domnul Simonis, domnul Ödön şi alţi colegi lideri de grup au cerut suplimentarea ordinii de zi.

Sunt probleme urgente. Haideţi să lăsăm plenul să decidă!

Eu sunt sigur, uitându-mă aici, în plen, că cea mai mare majoritate a colegilor nu vor să protejeze plagiatorii.

Haideţi să supunem la vot introducerea pe ordinea de zi şi să vedem cum arată la vot acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Aţi primit deja răspunsul!

Dacă nu mai sunt alte intervenţii intrăm în ordinea de zi.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 74/2022; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului României?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Potrivit notei de fundamentare, formele de sprijin constau, pentru angajaţi, în suportarea din buget a asigurărilor pentru şomaj până la 31 martie 2022 pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, a unei indemnizaţii de care beneficiază salariaţii, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021, iar pentru profesionişti, în suportarea din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a unei indemnizaţii de maximum 75% din câştigul salarial mediu brut reglementat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021.

Ministerul Muncii susţine raportul Comisiei pentru muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea formelor de sprijin pentru persoanele - angajaţi sau profesionişti - care vor intra sub măsura interzicerii, suspendării sau limitării activităţilor economice, ca urmare a răspândirii coronavirusului, precum şi suportarea din bugetul asigurărilor de şomaj, respectiv din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, până la data de 31 martie 2022, a unei indemnizaţii de care beneficiază salariaţii, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Cele două comisii propun un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 206/2022.

Din partea iniţiatorilor?

Domnule deputat Căuş, sunteţi iniţiator?

Vă rog.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Avem în faţă un număr, PL-x 206/2022. Este, totuşi, un proiect extrem de important, nu atât datorită domeniului în care se aplică, cât datorită faptului că vine de la cetăţeanul de rând. Vorbesc în special de cei care se află în mediul rural, sprijiniţi, de altfel, şi de administraţiile locale, şi acesta este probabil principalul scop pentru care noi ne prezentăm în fiecare săptămână în Parlament şi ne desfăşurăm activitatea.

Este un proiect iniţiat împreună cu colegii mei, Cupşa Ioan şi Kiss János, susţinut de foarte mulţi colegi din arcul Coaliţiei, şi mulţumesc în acelaşi timp membrilor comisiilor care au completat acest proiect cu idei foarte bune şi l-au susţinut pentru a ajunge în final la votul dumneavoastră.

Este un proiect care are implicaţii în domeniul medicinii, în speţă îmbunătăţeşte, pe de o parte, serviciile medicale oferite cetăţenilor din mediul rural şi accesul acestora la aceste servicii. Este cel mai important lucru până la urmă.

PNL a susţinut întotdeauna şi eu personal susţin toate proiectele din domeniile prioritare, cum ar fi educaţie, sănătate, apărare, care contribuie la îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor României.

Vă rog, de aceea, să sprijiniţi această idee, să acordaţi un vot favorabil acestui proiect legislativ. Menţionez că PNL îl va vota şi partidele din Coaliţie vor vota acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimis cu adresa PL-x 206/2022 din 13 aprilie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 aprilie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea acestui raport Comisia pentru sănătate şi familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse, punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Pop Rareş Tudor.

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

USR susţine acest proiect, bine-venit în cadrul nevoilor actuale din mediul rural.

Este însă o provocare, dacă ne uităm la numărul de medici de familie din mediul rural şi la disponibilitatea lor de a-şi face treaba pentru care sunt plătiţi.

În decursul incursiunilor mele în comunităţi defavorizate sau nu din mediul rural, din păcate, am întâlnit cazuri unde medici de familie îşi iau banii de pe urma asiguraţilor, fără a interveni, fără a le oferi acestora serviciile medicale de care au nevoie. Şi dacă vrem ca acest proiect să aibă cu adevărat succes trebuie să fim foarte atenţi la acest aspect. Şi mi-aş dori foarte mult ca în normele de aplicare ministerul să poată prinde această prevedere ca reprezentanţii caselor naţionale de asigurare judeţene care supervizează înfiinţarea acestor cabinete secundare de lucru în mediul rural din cadrul aceluiaşi UAT să şi monitorizeze modul în care medicii de familie îşi fac treaba în mediul rural, pentru că vorbim de bani publici, şi mi se pare inacceptabil ca Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să pretindă că nu poate să monitorizeze şi să controleze modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani publici.

Este o iniţiativă bună, o susţinem, dar pentru a ne asigura că şi în practică va avea efect va trebui să fim foarte atenţi la acest aspect.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Zakarias Zoltán, UDMR.

Vă rog.

Domnul Zakarias Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Cred că suntem mulţi care am văzut localităţi, mici sate, care fie din cauza numărului redus de locuitori, fie din cauza infrastructurii precare sunt oarecum izolate de restul localităţilor dintr-o comună - nu sunt "atractive" pentru a se deschide un cabinet de medicină de familie.

Aşa încât, locuitorii unor astfel de localităţi sunt privaţi de serviciile de bază din medicina primară.

Prin acest proiect de lege şi mai ales cu amendamentele votate în Comisia pentru sănătate credem că facilităm, prin deschiderea sau prin posibilitatea deschiderii de puncte de lucru la cabinetele de medici de familie, accesul acestor persoane la serviciile de medicină primară.

Susţinem şi votăm acest proiect de lege şi sperăm că va avea rezultate benefice în aceste localităţi menţionate.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ivan Bogdan-Gruia, PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este un proiect foarte important, pe care Partidul Social Democrat îl va susţine cu toată tăria.

Astăzi, în România, avem un deficit de aproximativ 2.000 de medici de familie, avem peste 400 de cabinete medicale în care nu avem medici de familie şi mai bine de jumătate dintre medicii de familie din România au vârsta de peste 60 de ani, în timp ce doar 2% dintre ei au vârsta sub 35 de ani. Asta arată o problemă foarte mare şi aproximativ în 10 ani, dacă nu se vor lua măsuri urgente, oamenii din zona rurală, în special, nu vor avea acces la servicii medicale de calitate.

Cred că în fiecare judeţ, aşa, ca şi în judeţul meu, în Bistriţa-Năsăud, v-aţi confruntat cu situaţii în care medicii de familie să nu poată să-şi exercite dreptul de a profesa şi în alte localităţi limitrofe comunei în care ei deja au acest cabinet.

Prin această lege, prin acest proiect de lege se va reglementa acest subiect, iar tot mai mulţi oameni, tot mai mulţi primari vor putea să deblocheze această situaţie în care oamenii simpli nu au acces la servicii medicale.

Prin urmare, Partidul Social Democrat susţine cu toată tăria şi va vota acest proiect care va aduce cu adevărat servicii medicale cetăţenilor din toate comunele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Ichim.

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vorbim aici despre sănătatea populaţiei.

În România sunt aproximativ 170 de localităţi care nu beneficiază de servicii medicale primare.

În judeţul Bacău, în circumscripţia din care provin, sunt patru localităţi din mediul rural care nu au medici de familie.

Discutăm aici despre prevenţie, acces. Nu contează categoria de vârstă, ci accesul la serviciile medicale primare, care este o necesitate, dacă vorbim de sănătatea populaţiei.

Noi vom vota pentru acest proiect de lege şi susţinem iniţiativa.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt intervenţii sau observaţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 4, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Reiterez solicitarea pe care am mai supus-o atenţiei dumneavoastră şi ieri, anume ca proiectul de lege de la nr. crt. 16 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2021 privind transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor şi agenţilor Uniunii Europene; PL-x 413/2021 să fie retrimis comisiei de specialitate pentru o nouă dezbatere, pentru că, în opinia noastră, amendamentele adoptate în comisie au un impact semnificativ asupra conţinutului ordonanţei de urgenţă, fiind aplicabile dispoziţiile regulamentului în materia aceasta, deci solicitarea este justificată.

Vă rog să supuneţi votului această cerere.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Solomon.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

E regretabil că un lider de grup cu experienţa juridică şi parlamentară a domnului Andronache face o astfel de propunere.

Să ne spună care este textul regulamentar care îi dă voie să pună acum, în acest moment la vot retrimiterea la comisie, după ce ieri s-a votat o dată şi s-a respins această propunere.

Justificarea cu fondul problemei nu ţine!

Aici este o chestiune de procedură şi ştiţi prea bine că procedura bate fondul, domnule Andronache.

Spuneţi-ne textul din Regulament!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Îl rog să citească tot Regulamentul pe domnul Solomon şi o să vadă că există o dispoziţie expresă în Regulament.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Care?

Domnul Gabriel Andronache:

... care spune în felul următor: că atunci când se constată că unele amendamente, la dezbaterea proiectului de lege - că suntem la dezbatere...

Domnul Adrian Solomon (din sală):

N-am ajuns încă la dezbateri!

Domnul Gabriel Andronache:

Bineînţeles că am ajuns! Suntem la dezbaterea acestui proiect. (Vociferări.)

Atunci când... (Vociferări.)

Eu am dreptul că fac această solicitare. Da?

Domnul preşedinte citeşte titlul proiectului şi ia în considerare solicitarea mea, ca lider de grup. (Vociferări.)

La cererea domnului preşedinte am luat cuvântul tocmai pentru a exista... (Vociferări.)

Domnule preşedinte,

Rugaţi-l pe domnul preşedinte să ia loc în bancă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da. Finalizaţi, vă rog!

Domnul Gabriel Andronache:

...şi să nu mai aibă un dialog cu mine. Vreau să-mi duc până la capăt justificarea solicitării pe care am mai făcut-o, de altfel, acum două minute.

O voce din sală:

Lasă să citească întâi raportul, intrăm pe dezbatere...

Domnul Gabriel Andronache:

Deci, în cadrul dezbaterii, dacă se constată că amendamentele adoptate de comisie au un impact relevant asupra conţinutului actului normativ se poate solicita retrimiterea la comisie pentru o nouă dezbatere.

Haideţi să citim întregul Regulament în chestiunea aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2021 privind transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor şi agenţilor Uniunii Europene; PL-x 413/2021.

Avem o propunere de retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

Pentru - 87, contra - 78, 19 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Din partea Guvernului României, vă rog, dacă doriţi să interveniţi? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule Solomon, raportul, vă rog!

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc.

S-a văzut cine vrea să desfiinţeze pensiile speciale şi cine vrea să înfiinţeze altele, că asta faceţi prin Ordonanţa nr. 86!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E în vigoare!

Domnul Adrian Solomon:

Aplicaţi-o! Succes!

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2021, care prevede crearea cadrului legal pentru stabilirea condiţiilor de aplicare a prevederilor art. 11 şi art. 12 din Anexa VIII, precum şi a art. 39 alin. (2) din Partea a II-a, ale Regulamentului nr. 259/68 al Consiliului de instituire a Statutului funcţionarilor Comunităţilor Europene şi a Regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai acestor comunităţi, precum şi a unor dispoziţii speciale aplicabile temporar funcţionarilor Comisiei.

De asemenea, se urmăreşte reglementarea procedurii de calcul şi de transfer a drepturilor de pensie ale funcţionarilor Uniunii Europene, către sistemul de pensii al Uniunii Europene, respectiv a valorii de capital a drepturilor de pensie ale funcţionarilor UE dobândite în România, precum şi procedura de transfer către România a valorii de capital a drepturilor de pensie ale funcţionarilor UE, dobândite în sistemul de pensii al UE.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 27 septembrie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Considerentele care au stat la baza adoptării amendamentelor sunt următoarele.

Regulamentele sunt acte juridice definite în articolul 288 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, fac parte din dreptul secundar al Uniunii Europene şi sunt adoptate de instituţiile europene în urma unei proceduri legislative ordinare sau speciale. Obiectivul unui regulament este de a asigura aplicarea uniformă a legislaţiei UE în toate ţările membre.

Regulamentele au aplicabilitate generală, sunt obligatorii în toate elementele lor şi se aplică direct în toate ţările Uniunii Europene, deci fără a necesita transpunerea în legislaţia naţională. Creează drepturi şi obligaţii pentru persoane, acestea putându-le invoca direct în faţa instanţelor naţionale; pot fi utilizate ca referinţă de către persoane în relaţia acestora cu alte persoane, cu ţările UE sau cu autorităţile Uniunii Europene.

Fiind direct aplicabile în legislaţia internă, regulamentele fac parte din ordinea juridică naţională, iar în situaţia în care norma naţională este contrară regulamentului, aceasta va fi înlăturată de la aplicare, având prioritate norma din regulament.

Referitor la obiectul de reglementare al proiectului de lege precizăm că sistemul de pensii al funcţionarilor europeni funcţionează ca un fond naţional, ceea ce înseamnă că nu este un fond de investiţii propriu-zis. Totodată, acest sistem este o schemă de pensii ocupaţionale şi nu funcţionează ca un sistem de tip redistributiv. Într-un astfel de sistem de pensii, rata contribuţiei la sistemul de pensii sau prestaţiile de pensii sunt ajustate pentru a se obţine un echilibru anual între contribuţiile colectate şi cheltuielile cu pensiile. În cazul în care nu se poate obţine un astfel de echilibru, diferenţa se finanţează din buget, prin intermediul impozitelor şi taxelor.

Pe de altă parte, prevederile prezentului proiect de lege contravin principiilor solidarităţii între generaţii şi respectiv al contributivităţii, care stau la baza sistemului public de pensii, reglementat de Legea nr. 263/2010.

Având în vedere cele prezentate, considerăm că nu pot fi transferate sume dintr-un fond de pensii contributiv într-un fond de pensii acumulativ.

În vederea reglementării transferului drepturilor de pensie ale funcţionarilor şi agenţilor Uniunii Europene se impune elaborarea unui act normativ care să ţină cont de particularităţile acestor sisteme de pensii şi de contribuţiile plătite.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule preşedinte, vă rog să propuneţi şi timpul afectat dezbaterilor, nu vă grăbiţi.

Domnul Adrian Solomon:

Cinci minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Cinci minute - timp propus pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

155 de voturi pentru, 6 contra, 5 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnule Andronache, doriţi să interveniţi?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da, pe procedură.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Doar pentru a-i spune în clar domnului Solomon textul din Regulament.

Art. 109, domnule Solomon, spune următorul lucru - "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege... preşedintele Camerei... poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere".

Domnul preşedinte a supus... (Vociferări.) ...a supus votului solicitarea. Ca atare, s-a aplicat art. 109 din Regulament.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă e necesară şi reprezintă o măsură reparatorie pentru oameni care lucrează în instituţii europene, care contribuie la sistemul de pensie şi care îşi câştigă dreptul pentru o pensie, pe baza contributivităţii pe care au avut-o la nivelul instituţiilor în care lucrează.

Acesta a fost scopul pentru care a fost elaborată această ordonanţă de urgenţă şi - ca să fie limpede pentru toată lumea - ea reprezintă un drept al unor români care lucrează în străinătate. Nu sunt nici "îmbuibaţi", nu sunt nici "nesătui", sunt oameni care pe baza competenţelor - pentru că acolo nu merge cu şmecherii, aşa cum funcţionează în multe locuri, în ţara noastră -, pe baza competenţelor, ajung să lucreze în instituţii europene, contribuie la sistemul de pensie şi au dreptul la sistemul de pensie.

Ba mai mult decât atât, vorbim şi de contribuţia pe care au avut-o înainte de a lucra în străinătate. La fel, şi de contribuţia pe care o câştigă, de exemplu, în România, după ce au lucrat în străinătate. Toate acestea sunt contribuţii pentru o pensie la care oamenii au dreptul.

O altă precizare necesară. Această ordonanţă, aşa este, a fost definită la nivel de regulament al Uniunii Europene. Dar ştiţi de ce s-a ajuns la nivel de regulament al Uniunii Europene? Pentru că sunt oameni care n-au beneficiat de aceste drepturi în ţara lor, pentru că unii politici au zis, nu, domnule, sunt nişte îmbuibaţi care lucrează în instituţii europene, s-au dus în judecată şi au câştigat.

Lucrul acesta urmează să se întâmple şi după aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă în felul în care a fost ea măcelărită în Comisia pentru muncă.

Aşadar, punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal este foarte limpede - această ordonanţă este necesară. Riscăm infringement şi, mai mult decât atât, riscăm sute de procese ale românilor noştri care se duc să-şi caute dreptatea în instituţii europene de justiţie. Pentru că vorbim de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Dar în niciun caz această ordonanţă nu poate să rezulte în această formă în care a fost măcelărită în Comisia pentru muncă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Din păcate, doamna care a vorbit înaintea mea a fost ministrul muncii. Şi doamna nu pricepe nici astăzi, după ce a trimis în Parlament şi s-a chinuit un an de zile în fel şi chip să treacă această ordonanţă în forma prezentată, că stai şi te întrebi: care este mobilul crimei, doamnă? Pentru că este o crimă să dai drepturi unor cetăţeni - români, e drept - care lucrează în instituţiile europene şi care nu sunt puţini, să le dai drepturi pe care românii nu le au.

Noi toţi de aici avem - poate cu câteva excepţii, care au împlinit vârsta - avem obligaţia de a plăti contribuţii la sistemul de pensii. Aceste contribuţii se plătesc lună de lună şi se duc automat în plata pensiilor părinţilor şi bunicilor noştri. Nu acumulăm nimic, doar vocaţia unui drept la pensie când vom împlini două cerinţe obligatorii, şi anume - vârsta de pensionare, care în cazul nostru este 63 de ani la femei şi 65 de ani la bărbaţi, şi stagiul minim de cotizare.

În forma în care a apărut Ordonanţa nr. 86 şi care n-a putut fi aplicată, pentru că mai există oameni responsabili în Guvernul României, care consideră că e bine să nu guverneze fraudulos ţara, ci să o guverneze în interesul cetăţenilor, deci în accepţiunea iniţiatorului, care înţeleg că este doamna Raluca Turcan, puteai să iei banii toţi o dată, cu sacoşa, cu valiza, cu geanta, cu transfer bancar, să-i duci în fondul ocupaţional de la Bruxelles, să-ţi crească contribuţia la Bruxelles şi, evident, şi pensia specială pe care la momentul la care îndeplineai cerinţele din Statutul funcţionarilor aveai dreptul.

Că acel contributor la fondul de pensii din România nu avea stagiul minim de cotizare nu contează, că nu avea vârsta de pensionare nu contează, doamna Raluca le dă dreptul să îşi ia banii să-i ducă în fondul ocupaţional de la Bruxelles.

Dacă Bismarck ar fi fost atât de inteligent ca iniţiatorii acestei ordonanţe, n-am fi avut un sistem de pensii intergeneraţional, nu am fi avut un contract intergeneraţional prin care noi, cei din activitate, să ne angajăm să plătim pensiile pensionarilor, iar cei care urmează după noi să ne plătească nouă pensiile; am fi avut un sistem acumulativ, cum au multe ţări din Occident şi care, fiind membre ale Uniunii Europene, nu reuşesc să armonizeze sistemul nostru contributiv şi redistributiv şi pe bază de solidaritate intergeneraţională cu cel acumulativ - Beveridge - din Ţările Nordice sau din Anglia, Irlanda şi aşa mai departe.

Există sisteme mixte în Europa, există şi pensii private absolute, fără nicio obligaţie din partea statului să-ţi plătească pensia, dar pentru lucrul acesta nu trebuie ca noi să punem în pericol sistemul de pensii naţional.

Imediat, dacă s-ar aplica această ordonanţă, 600 de funcţionari de la Bruxelles ar fi în posibilitatea de a-şi lua banii pe o valoare actuarială, actualizată şi aşa mai departe. Vă spun eu că minimum 100.000 de euro se dau pentru o astfel de chestiune. Deci 600 X 100.000 de euro. Gândiţi-vă ce gaură s-ar crea rapid în bugetul de pensii!

Şi ne ameninţă doamna ministru cu Curtea Europeană de Justiţie.

Mă angajez să mă duc eu să apăr România acolo şi sistemul de pensii şi pe toţi din ţara noastră care nu au posibilitatea să-şi ia aceste drepturi înainte, să plece cu ele acasă.

Dacă mori la 64 de ani, ca bărbat, doamnă Turcan, n-ai niciun drept la pensie, nu-ţi dă sistemul nicio răsplată, nici ţie, nici urmaşilor, pentru cât ai contribuit atâta amar de vreme. Că nu luăm în calcul aici pensiile de urmaş, da?

Pentru ce să facem noi astfel de cadouri unora care au fost mai norocoşi ca alţii şi au rămas acasă să tragă şi să muncească pentru această ţară de aici, nu ştiu!

Ceea ce trebuie să ştim cu toţii - am lăsat în lege posibilitatea să-şi transfere Pilonul II de pensie. Pilonul II de pensie este nominal, este identificabil, este cu acumulare, este cu capitalizare, se poate lăsa moştenire. Acela a rămas în lege şi poate fi transferat la Bruxelles.

Mai poate să-şi transfere pensiile private. Şi avem acolo procedurile toate.

Avem posibilitatea pentru pensii ocupaţionale, atâtea câte există ele în ţară.

Dar cum poţi să spui că unui militar poate să i se calculeze de la începutul carierei contribuţii când el până în 2010 n-a plătit contribuţii? Ce contribuţii să li se dea dacă nu au plătit acele contribuţii, doamnă ministru? Despre ce fel de lege putem vorbi, dacă ea nu are fundament în chiar Legea pensiilor pe care o aplicăm şi de care faceţi vorbire însă în Nota de fundamentare? Că respectaţi principiul solidarităţii intergeneraţionale, că respectaţi toate celelalte principii din lege.

Dar lucrurile acestea sunt periculoase pentru că deschidem o Cutie a Pandorei.

Atâta timp cât dreptul există doar la 65 de ani şi stagiu minim de cotizare, nu poţi la 30 şi ceva de ani sau la 40 sau la 50 să spui că ai drept de pensie, ai vocaţia dreptului în viitor. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Turcan, drept la replică, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Stimaţi colegi,

Realitatea este că de la acest microfon se spun multe şi s-a dovedit în timp că se poate spune orice.

Aici nu vorbim de "doamna Raluca" care s-a apucat să dea nişte pensii, vorbim despre instituţii, vorbim despre o ordonanţă elaborată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ca urmare a apariţiei unui regulament la nivelul Comisiei Europene, cu nişte reguli care au fost necesare, pentru că sunt oameni, inclusiv români, care au câştigat în instanţă un drept.

Deci aş vrea să fac câteva precizări, după care să vă citesc din textul de lege, pentru că poate în felul acesta se vede, nu ştiu, raţiunea celor care vin şi susţin puncte de vedere de la microfon.

1. Vorbim despre români care se duc şi lucrează în străinătate. Cei mai mulţi, în proporţie de 99,9%, pe bază de concursuri şi pe bază de competenţe, câştigă un salariu, contribuie la un sistem de pensii existent la nivelul Uniunii Europene, se strâng aceste contribuţii, după care se întorc în ţară, acele contribuţii se transferă în conturile caselor care gestionează pensiile, în funcţie de ocupaţia pe care ei au avut-o anterior, şi au dreptul la pensie.

Nu se duce nimeni nici cu valiza, nici cu cardul, nici cu şoseta sau mai ştiu eu ce.

Deci vorbim despre transfer instituţional de fonduri între instituţii europene. Poate că nu ştim, noi suntem membri ai Uniunii Europene, da? Şi funcţionăm pe aceleaşi reguli.

De asemenea, pentru a fi lucrurile foarte clare, acest drept la pensie poate fi solicitat după împlinirea vârstei de 63 de ani. Deci nu când i se năzare unei persoane care a avut şansa şi oportunitatea de a lucra în străinătate.

De asemenea, statele membre sunt obligate să ofere aceste contribuţii la pensie cu condiţia, atenţie, cu condiţia - scrie în Regulamentul Uniunii Europene - îndeplinirii unor reguli, unor cerinţe - capitalul să nu fie transferat către funcţionari, ci la sistemul de pensii şi, de asemenea, să existe un fond de pensii în care să se transfere aceste capitaluri strânse în fondul existent la nivelul Uniunii Europene.

Deci nu vorbim de pungă, de sacoşă sau de şosetă. Încă o dată, nu vorbim de îmbuibaţi, de nenorociţi, ci vorbim de cetăţeni români care sunt peste competenţele multora şi au avut oportunitatea să lucreze în străinătate.

Închei spunându-vă - sistemul public de pensii este praf, şi dacă România are nevoie de ceva ca de aer în această ţară are nevoie de două mari reforme, dar care, din păcate, au fost uitate pentru că avem şi un context economic dificil şi pentru că unii nu îşi doresc.

Aceste două reforme, dacă vrem ca ţara noastră să se facă bine, sunt reforma sistemului de pensii şi reforma de salarizare publică. Fără ele o cangrenă se va generaliza şi va afecta pe rând toate straturile societăţii.

Dar pentru că pensiile sunt mici în sistemul public de stat nu înseamnă că trebuie să le amputezi drepturi unor români care au şansa să lucreze în străinătate.

La fel ne-am bătut şi pentru românii din Italia şi pentru românii din Spania şi am încheiat acorduri bilaterale.

La fel ne chinuim şi încă n-am reuşit pentru românii care lucrează în Israel şi, din nefericire, acolo Casa de Pensii se opune şi n-am reuşit să stabilim modalitatea de transfer a contribuţiilor românilor care lucrează în Israel. Deci rămân încă probleme grave.

Şi da, în loc să se vorbească la televizor, în loc să fie jigniri, să fie aruncat noroi într-o persoană ca mine, da, mai bine s-ar concentra să facă reforma pensiilor demarată, pentru a aduce echitate, pentru a aduce contributivitatea în sistemul de pensii şi pentru a creşte valoarea pensiilor în România. Nu cu improvizaţii, an de an, cu câte o mică majorare a punctului de pensie, ci prin schimbarea formulei de calculare a pensiilor, astfel încât pensiile mici să crească mai mult decât pensiile mari.

Şi varianta există în momentul de faţă, lăsată la Ministerul Muncii, trebuie doar testată şi respectată, pentru că avem jalon în PNRR.

Acestea sunt obligaţii! Şi avem, de asemenea, şi reforma sistemului de salarizare. Dacă vrem să ne facem bine.

Dacă nu, vă rog, vă invit, puteţi să o jigniţi pe Raluca Turcan, dar ţării acesteia şi pensionarilor nu le va fi mai bine.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Constat că pe subiectul pensiilor cel puţin, dar şi în alte chestiuni, cei de la PSD şi cei de la PNL vă înţelegeţi "de numa-numa".

Mai alaltăieri înţelegeam că se va ridica pragul de impozitare a pensiilor la 3.000 de lei; ieri am înţeles că nu se mai ridică. Dar în rest vă înţelegeţi, deci nu e o problemă.

Mai erau doi oameni din fotbal, care acum câţiva ani îşi spuneau că nu s-au jignit, doar s-au făcut în toate felurile.

Pe fond, îmi pare bine că s-a citit parte din raport, pentru că acum e foarte clar - acolo e vorba despre un fond de pensii ocupaţionale.

Spre ruşinea unor conducători ai României - din păcate, unul dintre dânşii se numeşte chiar premier, celălalt se numeşte ministru -, pensiile ocupaţionale nu sunt pensii speciale. Ar putea afla şi dânşii şi toată lumea din ţara asta dacă ar citi o lege. E o lege dată acum doi ani. Încă o dată, pensiile ocupaţionale nu sunt pensii speciale.

Iarăşi pe fond, vorbim despre un regulament, nu directivă, regulament european din 1968, nu de ieri, de alaltăieri, ar fi la fel de obligatoriu.

Dacă României nu i-a convenit acest regulament din 1968, a negociat vreo derogare în momentul aderării la UE? Nu. Aşadar, nu e opţională aplicarea acestui regulament, este obligatorie.

Ca să vă daţi seama cât de varză a ajuns textul din această ordonanţă după modificările din comisie, transferul drepturilor de pensie ale unor cetăţeni români va fi realizat de către? Nu, nu Casa Naţională de Pensii Publice, aşa cum figura, de altfel, în ordonanţă şi aşa cum se întâmplă pentru majoritatea cetăţenilor români, ci de Autoritatea de Supraveghere Financiară, o instituţie care n-are nicio treabă cu drepturile de pensie, alta decât supravegherea fondurilor de pensii private, dar nu cu transferul drepturilor de pensie.

Aşa cum s-a spus aici, vor fi o mulţime de români pensionari - plângeţi toată ziua de dragul pensionarilor, dar, de fapt, tot ce faceţi este să... vreţi să rămână condiţionaţi politic, ataşaţi de chestiuni politice, nu independenţi, s-a văzut asta.

Aşadar, vor fi o mulţime de pensionari care vor trebui să meargă în instanţă pentru a-şi câştiga nişte drepturi prevăzute într-un regulament european. Restul e retorică.

Ce faceţi în general referitor la pensionari e foarte multă retorică. Şi, de fapt, e condiţionare politică.

V-am arătat încă de anul trecut cum aţi fi putut face să scoateţi toţi pensionarii României de sub pragul sărăciei - cheltuind jumătate din suma pe care aţi cheltuit-o. N-aţi vrut. Vreţi să ţineţi categoria pensionarilor, în general, sub control politic.

Iar despre pensii speciale? Mă mir că mai aveţi tupeul să pronunţaţi această noţiune aici. Aţi refuzat de nenumărate ori să repunem pe ordinea de zi a plenului reunit proiectul de abrogare a pensiilor speciale. Fugiţi ca dracul de tămâie de fiecare dată când se vorbeşte despre vreo pensie specială. În legile justiţiei, pe care le susţineţi, aţi întărit pensiile speciale. Nu aţi limitat abuzul, ci l-aţi extins! Şi veniţi să vorbiţi aici despre pensii în general?! Chiar aveţi tupeu politic! Sper să se vadă peste tot. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna deputat Violeta Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mă scuzaţi că a durat aşa de mult!

Sunt foarte multe confuzii şi lucruri, tehnic vorbind, incorecte care s-au spus aici.

A nu se face o confuzie între această situaţie deosebită, ca să nu spun specială, să se facă confuzie, în care plasăm, în acest moment, cetăţenii români care lucrează în instituţiile europene, cu pensia comunitară la care are dreptul orice român care a lucrat în străinătate o bucată din viaţă şi care are şi ani lucraţi în România.

Se pare că facem în continuare confuzii şi profităm de emoţia celor care ne privesc, pentru a nu spune lucrurile foarte clar.

Ce e corect e corect, iar preşedintele Comisiei pentru muncă, până la un punct, din perspectiva mea, a punctat foarte bine ceea ce trebuie spus. Nu e vorba că îi privăm pe aceşti oameni care lucrează în instituţii europene de dreptul la pensie. Pentru activitatea lor din România, compensat cu banii... la care se adaugă anii pe care i-au lucrat în străinătate, există pensie comunitară.

Ceea ce facem acum este să creăm o reglementare - şi este adevărat, este adevărat, suntem în urmă faţă de celelalte ţări, care au însă sisteme diferite. Creăm un regim aparte pentru românii care lucrează în instituţiile europene.

Profit de ocazie să vă supun atenţiei faptul că poate ar trebui să ne punem problema ca şi românii în general să beneficieze de acest gen de abordare, şi anume, banii lor, cu care au contribuit, să se ducă într-un fond distinct, inclusiv în Pilonul I, după un număr de ani, după 15, 20 de ani, pentru a nu crea panică în rândul populaţiei.

Adică noi creăm în acest moment, având în vedere reglementările europene, un regim aparte pentru români şi le trimitem înainte, indiferent de numărul de ani pe care l-au lucrat în România, o sumă de bani care se duce într-un fond cumulativ pe care instituţia europeană care gestionează fondurile de pensii va veni cu investiţii ca să-i înmulţească, ceea ce va face ca pentru restul românilor să existe reglementări cu totul şi cu totul diferite şi care nu beneficiază de acelaşi tratament.

Dar, repet, nu-i lasă nimeni pe cei care lucrează în străinătate fără pensii. Pentru asta există mecanismul pensiilor comunitare.

Acum, l-aş întreba pe domnul preşedinte Solomon, până când mai amână? Că vorbim de românii noştri, la care dânsul spunea mai devreme că se gândeşte.

Până când mai amânaţi proiectul pe care l-am depus acum un an, a trecut de toate comisiile şi m-am bătut pentru el şi la Senat şi la... - m-am bătut, mă scuzaţi, am pus foarte mult suflet, m-am dus la fiecare comisie - proiectul prin care fiecărui român care a lucrat în grupe speciale şi deosebite să i se recunoască la pensie până la ultima zi în care a lucrat în grupe speciale şi deosebite şi de pe urma căruia statul a încasat contribuţii, deci i-a plăcut statului când a încasat bani de pe urma muncii acestei persoane; la fel, şi în ceea ce priveşte veniturile brute.

Sunteţi ultima comisie - apropo de cerut din plen să puneţi pe ordinea de zi -, sunteţi ultima comisie din tot acest circuit care mi-a luat un an, în care trebuie discutat acest proiect. M-aţi chemat la dezbatere, m-am aşezat pe scaun, mi-aţi spus: se amână, fără nicio justificare, două săptămâni. Au trecut de mult şi cele două săptămâni.

Până când faceţi acest circ din care rezultă că de fapt nu vreţi să daţi ceea ce e corect să daţi românilor, şi anume, exact pensia pe care o merită pentru activitatea depusă?

Şi, în general, constat şi eu, aşa cum Cristi Seidler a spus mai devreme, e de circ ce faceţi, PSD-ul cu PNL-ul îşi dau replici de la...

Sincer, nu se vede ca şi cum vă apucaţi de treabă pentru o nouă lege a pensiilor care să facă dreptate românilor, care să aducă cu adevărat puterea de cumpărare în acord cu cuantumul pensiilor românilor, pare că nu vă pasă de acest lucru. Suntem deja în ultimul trimestru al acestui an şi nimic din acest subiect al noii legi a pensiilor nu este pe masa discuţiilor. Ba mai mult, blocaţi de un an ceea e corect să fie atribuit românilor care au muncit.

Prin urmare, închei spunându-vă: prea multe discursuri, prea puţină înţelegere asupra subiectului. Pe această chestiune, ori stăpâneşti subiectul, ori mai bine nu ieşi să faci declaraţii, pentru că te faci de râs.

Este o situaţie aparte pe care noi o reglementăm pentru aceşti români care lucrează... la comisie.

Aşa cum vă spuneam, se întâmplă şi în alte ţări, România fiind în urmă, dar şi situaţia altor ţări este diferită de a noastră.

Şi poate că a venit momentul, după ce trece această perioadă grea, să discutăm şi despre crearea unor conturi individuale în cadrul Pilonului I, repet, cu un orizont destul de îndepărtat, dar care să asigure fiecărui român certitudinea că va avea acolo pe măsura contribuţiilor pe care le plăteşte.

Mulţumesc.

Şi rămâne să continuăm discuţiile.

Domnule preşedinte, aştept să mă chemaţi la comisie şi să facem finalul acestui proiect pe care vi l-am solicitat să se întâmple în curând, pentru că de un an şi ceva totuşi mi se pare, oricât m-aţi pedepsi, şi nu mă pedepsiţi pe mine, ci pe români, mi se pare puţin cam mult.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ultima intervenţie, domnul Solomon, drept la replică.

O să vă rog să fiţi scurt, am depăşit deja ora 11.00.

Domnul Adrian Solomon:

Ca să-i răspund doamnei ministru.

Poate să aibă şi săptămâna viitoare satisfacţia dezbaterii în comisie a acelui proiect de lege.

Amânarea am făcut-o la rugămintea celor de la minister, pentru a da un punct de vedere favorabil. Pentru că şi în noua viziune a ministerului se regăseşte această idee.

Nu o să-i mai răspund doamnei Raluca Turcan despre pensiile comunitare, pentru că a vorbit doamna Violeta Alexandru şi nu e cazul, că a vorbit foarte bine, lămurind problema, că nu este niciun risc pentru cei care lucrează la Bruxelles să rămână fără contribuţiile de acolo luate cândva în calcul, vreodată, la pensie.

Dar vreau, pentru toţi cei din sală, să fiţi conştienţi că dacă veţi vota altfel decât a propus comisia, puneţi în pericol fondul public de pensii, astfel încât unii dintre români, neavând dreptul de pensie constituit, să-şi poată lua banii de aici şi să-i ducă într-un fond ocupaţional acumulativ, la Bruxelles, acolo unde contribuţia contează pentru cuantumul final al pensiei.

Prin urmare, dacă vrea doamna Raluca Turcan să ştie ce înseamnă reforma pensiilor, trebuia să citească Legea nr. 127/2019, unde se vorbeşte tocmai despre schimbarea formulei de calcul, se renunţă la punctajul mediu anual, care aducea prea multe inechităţi în sistem, mai ales între femei şi bărbaţi, la aceeaşi meserie, acelaşi număr de ani lucraţi şi aşa mai departe, aceeaşi contribuţie, pentru că nu se va mai împărţi la stagii de cotizare diferite, ci se va împărţi la un stagiu mediu de 25 de ani care îi cuprinde atât pe minerii cu 20 de ani, cât şi pe cei cu 35 de ani - maximum de contribuţie.

Avem şi renunţarea la punctul de pensie. Apare o valoare a punctului de referinţă care se stabileşte în funcţie de indicatorii inflaţiei.

Prin urmare, reforma este. Aţi amânat-o de două ori, doamnă Raluca. Dacă puneaţi în aplicare Legea nr. 127, acum am fi fost cu un pas înaintea rezolvării inechităţilor din sistem.

Grupul PSD va vota raportul Comisiei pentru muncă, de adoptare cu amendamente a acestei ordonanţe şi sper ca tot mai mulţi să fiţi de acord cu acest lucru, pentru că şi cei de la Bruxelles pot să-şi ia câteva contribuţii din ţară să le ducă în sistemul lor ocupaţional, dar nici sistemul public de pensii nu trebuie să fie pus în pericol.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 91, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Închidem şedinţa aici.

Ne revedem la ora 11.30, la votul final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci.

Vă propun un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

201 prezenţi. Suntem în cvorum.

Domnule deputat Merka, înţeleg că doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

2022 reprezintă pentru statul slovac 30 de ani de la adoptarea Constituţiei, noii Constituţii.

1 ianuarie 1993 reprezintă un nou început pentru poporul slovac, dar 2022 reprezintă ani foarte mulţi pentru bunele relaţii între România şi Slovacia sau Cehoslovacia. Cred că unul dintre cele mai frumoase cimitire al acelora care au căzut pentru independenţa altor state, nu doar a României, în al Doilea Război Mondial, se află în Slovacia.

Slovacia şi poporul slovac poartă o recunoştinţă enormă statului român, armatei române şi instituţiilor publice din România, atât pentru sprijinul acordat în al Doilea Război Mondial, în 1968, recunoaşterea statului independent slovac, în 1993, a fost făcută de către prima ţară, România, deci avem relaţii extraordinare între cele două state.

Pentru asta, stimaţi colegi, în numele minorităţii slovace din România, vreau să mulţumesc statului român, vreau să mulţumesc instituţiilor publice din România, vreau să vă mulţumesc dumneavoastră că înţelegeţi ce înseamnă un parteneriat loial între cele două state şi să urez Slovaciei la mulţi ani, cât şi relaţiilor bilaterale România-Slovacia un la mulţi ani!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Turcan, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Grupul Partidului Naţional Liberal solicită retrimiterea la comisie a punctului 8 de pe ordinea de zi.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii de grup să vină până la mine!

(Consultări.)

Vă rog, domnule Moşteanu!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc.

Pe procedură, am rugămintea să ne fie menţionat articolul din Regulament în baza căruia se cere această retrimitere la comisie, la sesiunea de vot final.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

OK!

O să supun la vot retrimiterea la comisie a punctului 8 de pe ordinea de zi, PL-x 413/2021.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

În baza cărui articol?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog!

177 de voturi pentru, 8 contra, 54 de abţineri.

Adoptată.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Cu privire la organizarea activităţii Camerei Deputaţilor, Curtea Constituţională a spus de mai multe ori că Parlamentul este suveran.

Atâta timp cât prin votul dumneavoastră s-a decis ca acest proiect să fie din nou discutat în comisia de specialitate, în mod evident toată procedura este regulamentară.

Mulţumesc.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Iată cum vedem, în decurs de o oră, o abdicare de la principii şi, într-adevăr, este regulament, este şi cutumă parlamentară. Acum o oră şi ceva PSD şi PNL ne-au spus că nu se poate pune la vot introducerea pe ordinea de zi, deşi s-a făcut de multe ori, inclusiv anul acesta, introducerea pe ordinea de zi sau, mă rog, cererea acceptului plenului pentru a introduce pe ordinea de zi un proiect. Asta era acum o oră!

Nu se putea? Acum, fără niciun articol în Regulament, în mod cu totul abuziv, se pune la vot scoaterea de pe ordinea de zi a votului final a unui proiect.

Aşa este condus acest Parlament, în momentul acesta, de PSD şi PNL!

Oameni buni, până nu veţi da dovadă de consecvenţă, de respectarea unor reguli, a unor principii, nu veţi reuşi să faceţi nimic! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule Andronache, Parlamentul este suveran, dar întotdeauna îmi place, faceţi o faţă aşa, foarte serioasă, de parcă Constituţia a izvorât de la dumneavoastră.

Evident că Parlamentul este suveran, domnule Andronache, dar este suveran doar în limitele Constituţiei şi ale regulamentelor. Or, ce faceţi acum: pur şi simplu siluiţi şi regulamentele, şi Constituţia şi pur şi simplu faceţi ceea ce doriţi doar pentru că aveţi o majoritate! Or, acest lucru înseamnă abuz! Ce faceţi acum nu are o bază legală! Evident că Parlamentul este suveran, dar pe logica dumneavoastră mâine o să propuneţi că toţi parlamentarii AUR îşi pierd mandatele. Votaţi şi gata, au plecat toţi acasă!

Deci, repet, susţinerile dumneavoastră, şi mai ales ca jurist, sunt lipsite nu doar de coerenţă juridică, ele sunt lipsite de logică!

Parlamentul este suveran, dar doar în limitele regulamentelor şi ale Constituţiei! Este evident.

Şi se vede foarte clar că abuzaţi de o majoritate pe care o aveţi, în ciuda şi contra Regulamentului şi a Constituţiei! (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, drept la replică, domnule Andronache!

Domnul Gabriel Andronache:

Da, domnule deputat Tanasă, aveţi dreptate! Curtea Constituţională vă dă dreptate.

Spune aşa: "Majoritatea decide, opoziţia se exprimă".

Dumneavoastră v-aţi exprimat, majoritatea a decis.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Solomon, vă rog!

Domnul Adrian Solomon:

Colegilor mai noi în Parlament poate li se pare exagerat, dar noi, cei care am prins şi guvernarea Boc, cu domnul Andronache în prim-plan, mai erau câteva expresii, pe lângă "plenul e suveran", "votul e mai tare ca glonţul", "cine poate mult poate şi puţin" şi aşa mai departe.

Tot principii de drept sunt şi acestea!

Nu e o problemă că s-a întors la comisie.

Ar fi fost o problemă dacă votam astăzi şi raportul de adoptare cu amendamente al acestei ordonanţe ar fi căzut la vot. Trebuia să se întoarcă de la comisie cu raport de respingere.

Nu toată legea este proastă! Sunt lucruri care evident pot fi aplicate, în sensul prevederilor acelui regulament de ordine interioară al comisiilor Parlamentului European şi al Consiliului. Nu este un Regulament UE. Regulamentul UE se aplica fără transpunere. Şi dacă e regulament, aplicaţi-l! Aşa am spus întotdeauna şi Guvernului.

Noi am respins două propuneri în vremea Guvernului Cioloş şi în vremea Guvernului... nu mai ştiu care era..., dar era doamna ministru Olguţa Vasilescu la Muncă.

Deci Parlamentul rămâne suveran şi chiar dacă trimitem la comisie nu e o problemă, vom mai dezbate, poate unii dintre noi vom pricepe mai bine, poate noi n-am înţeles, poate alţii nu au reuşit să ne explice pe îndelete. Facem dezbaterea şi vom trimite un raport care să fie agreat de toată lumea, fără contre, dar sper şi fără, ştiu eu, chestiuni ascunse care să pună în pericol sistemul public de pensii care este şi aşa vulnerabil şi fragilizat de criza economică.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Există în Regulament şi a fost un viciu de procedură pe care putem să-l exprimăm. Şi anume, programul votat pentru această zi pentru dezbaterile în plen a fost până la ora 11.00.

Dezbaterile s-au prelungit peste acest program, ştiţi foarte bine, fără ca niciunul dintre liderii de grup, indiferent, din opoziţie sau de la putere, să fi solicitat prelungirea programului.

Deci, practic, procedura nu a fost închisă în cadrul programului. Este o procedură foarte clară, în acest context. Inclusiv în Regulament avem acoperire de ce să-l retrimitem.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Deci, e un proverb care zice că atunci când ai căzut undeva, nu mai săpa, că te afunzi şi mai tare!

Exact asta fac cei de la PSD-PNL şi UDMR acum.

Mai bine tăcea şi filosof rămânea, pentru că încetarea programului se anunţă de către preşedintele de şedinţă. Nu există un ceas suprem care să spună: "Este ora 11.00, toată lumea iese afară din sală!". (Aplauze.) Se anunţă de către preşedintele de şedinţă.

Deci a fost şedinţa de dezbateri, a fost absolut corectă şi acum aţi făcut un nou abuz! (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş fi vrut să intervin în frumoasa dumneavoastră dispută, care nu-i a noastră, a noastră a grupului, dar vreau să vă spun următorul lucru. În ultimul timp aud foarte des fiind invocată Constituţia, acolo unde nu există în Constituţie nicio prevedere invocabilă, fiind invocate legi, acolo unde în legile respective nu există nicio prevedere invocabilă. Şi asta e situaţia în care suntem acum!

Putem să invocăm, să spunem, dar dacă cineva ar pune o întrebare simplă: "Care este articolul la care vă referiţi?", n-ar exista niciun răspuns.

Aşa că e bine să nu mai invocăm nici Constituţia, nici legile, acolo unde ele nu prevăd ceva în mod expres.

Şi acolo unde legea nu prevede, acolo unde legea nu distinge, este un principiu pe care până şi un pârlit de matematician ca mine îl ştie, din dreptul roman: "Acolo unde legea nu distinge nimeni nu poate să distingă".

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Nu apari, George!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Am cerut şi eu cuvântul!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pune-ţi cartela înapoi dacă ai cerut cuvântul!

Pune-o, apasă butonul!

Uite, aici, ai aparat!

Aici, la microfon, George!

Eu înţeleg că vrei să scoţi cartela, dar ... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu merge nici invers!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ai cuvântul, George, te rog!

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi refuzăm să participăm la circul ăsta!

Îmi pare rău că domnul Marcel Ciolacu nu este la prezidiul Camerei Deputaţilor, cum ar fi normal să fie! A ales să stea în bancă.

Noi o să părăsim sesiunea asta de vot dacă acesta este felul în care trataţi opoziţia.

Aţi anunţat ieri că nu vor fi aprobate la Legile justiţiei decât amendamentele CSM, de parcă opoziţia, în Parlamentul României, este cantitate neglijabilă, de parcă nu reprezentăm şi noi o parte a populaţiei.

Astăzi 10%, mâine s-ar putea să fie mai mult sau s-ar putea să nu fie deloc!

Dar nu este posibil să nu ţineţi cont şi de opoziţie, şi de Regulament.

Şi ce aţi făcut aici e o încălcare a Regulamentului.

Noi părăsim sala.

Vă mulţumesc.

(Membrii Grupului parlamentar AUR părăsesc sala de şedinţă.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 63/2022.

Vot, vă rog.

235 de voturi pentru, unul contra, 3 abţineri.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 66/2022.

Vot, vă rog.

20 de voturi pentru, 34 contra, 185 de abţineri, un coleg nu votează.

Proiectul nu a întrunit numărul de voturi.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un spaţiu european al datelor privind sănătatea: valorificarea puterii datelor privind sănătatea în sprijinul cetăţenilor, al pacienţilor şi al inovării COM (2022) 196; PHCD 64/2022.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, 5 contra, 4 abţineri.

Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană COM (2021) 811; PHCD 65/2022.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, 5 contra, 4 abţineri.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe; PL-x 142/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, 3 contra, 5 abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna Özmen.

Vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru votul dat astăzi.

Este un proiect de suflet la care am lucrat împreună cu colegii de comisie.

Mulţumesc colegilor mei din Partidul Naţional Liberal care au făcut posibil ca astăzi să se afle pe ordinea de zi acest proiect.

Când vorbim de eficienţă energetică şi de standarde nZEB vorbim de o temă importantă atât pentru noi, cât şi pentru Uniunea Europeană.

România trebuie să-şi atingă această ţintă de decarbonare şi, sigur, este important ca împreună să lucrăm la tot ce înseamnă updatarea legislaţiei în materie de eficienţă energetică.

Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Prună.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Doar ca să ştiţi ce aţi votat.

Acest proiect de lege schimbă un singur cuvânt, din "autorizat" în "acreditat".

Asta, doar aşa...

Felicitări, ce să spun?! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 206/2022; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

244 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

Şi ultimul proiect.

Legi organice. Adoptări.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 74/2022; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, două voturi contra, 3 abţineri.

Adoptat.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Membrii Biroului permanent sunt invitaţi în sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.54.