Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2022
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.126/2022
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2022 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2022
|
Şedinţa a început la ora 11.31. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor. |
|
||||
|
|
Bună ziua, stimaţi colegi! Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 197. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi; programul de lucru şi lista rapoartelor depuse în perioada 27 septembrie - 4 octombrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - de la 11.30 până la 12.50 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză - până la ora 13.00; iar după - sesiunea de vot final, exclusiv prezenţă fizică; iar la încheierea şedinţei de vot final - cele două şedinţe - Biroul permanent şi Comitetul liderilor. Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi? Domnul Popa Ştefan, vă rog. |
|||||
|
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă solicităm retrimiterea PL-x 511/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative), care se află pe poziţia 63, două săptămâni, la comisie. |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Poziţia 63, PL-x 511/2021, retrimitere la comisie, termen - două săptămâni. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Cu 171 de voturi pentru, 4 abţineri, 175 de colegi care şi-au înregistrat acum prezenţa, PL-x 511/2021 a fost retrimis comisiei. Întreb dacă mai sunt alte intervenţii? Nu. Îi dau cuvântul, acum, domnului deputat Ovidiu Victor Ganţ, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, secretar al Camerei Deputaţilor, pentru susţinerea unei scurte alocuţiuni. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, La data de 3 octombrie am sărbătorit Ziua Unităţii Germane, Ziua Naţională a Republicii Federale Germania. Această sărbătoare a avut loc în contextul în care România şi Germania au celebrat anul acesta 30 de ani de la încheierea Tratatului privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa. Este de remarcat faptul că Germania a fost prima ţară occidentală care a semnat un astfel de tratat cu ţara noastră, într-o perioadă în care regimul postcomunist reprezenta mai degrabă o piedică în apropierea faţă de Occident. Totuşi, Guvernul Federal german ştia că reunificarea Germaniei, în urma căderii Zidului Berlinului, ne deschide şi nouă calea spre Uniunea Europeană şi NATO şi că va veni ziua în care cele două ţări vor fi partenere şi aliate în cadrul celor două organizaţii. Investiţiile germane în România au crescut necontenit, ele ocupând de departe locul întâi, după originea capitalului investit, conform Băncii Generale a României, şi generând sute de mii de locuri de muncă. Totodată, Germania este cel mai important partener comercial al României. Volumul schimburilor în anul 2021 a depăşit 33 de miliarde de euro. Suntem parteneri în Uniunea Europeană, cancelarul Olaf Scholz declarând recent că Germania susţine intrarea României în spaţiul Schengen. Parteneriatul în cadrul NATO este unul extrem de strâns, forţele aeriene germane participând anul acesta, alături de aviaţia militară română, la protejarea spaţiului aerian al ţării noastre şi al Alianţei. Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a dus la o intensificare a relaţiei dintre cei doi aliaţi, România şi Germania. Apreciez, deci, că relaţiile bilaterale româno-germane sunt în acest moment foarte bune, minoritatea germană din România având o contribuţie importantă la acest fapt. Doresc totodată, cu această ocazie, să mulţumesc României şi Germaniei pentru sprijinul constant pe care ambele ţări îl acordă comunităţii noastre. La mulţi ani, Germania! La mulţi ani, România! Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.) |
|
|||
|
|
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Intrăm în ordinea de zi. 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023"; PL-x 482/2022. Suntem în procedură de urgenţă şi trecem la dezbaterea proiectului de lege. Rog reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, dacă doreşte, să ia cuvântul. Vă rog, stimată doamnă. |
|
|||
|
|
Doamna Irina Sanda Marin Cajal (subsecretar de stat, Ministerul Culturii): Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere că Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998, cadrul legal general pentru finanţările nerambursabile de proiecte culturale, trebuie să fie un mecanism simplificat, actualizat, transparent şi eficient în selectarea, finanţarea şi derularea proiectelor culturale, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019, legea specială privind măsurile necesare atingerii obiectivelor legate de Timişoara 2023, trebuie să fie un mecanism adecvat atât pentru realizarea programului cultural, cât şi pentru implementarea Programului de investiţie în infrastructura culturală, ţinând cont că, pentru perioada premergătoare, autorităţile responsabile au un timp scurt. Guvernul a promovat o ordonanţă de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă nr. 83/2022, pe care vă rugăm să o votaţi în forma expusă în raportul celor două comisii raportoare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dau cuvântul comisiilor raportoare, Comisia pentru buget sau Comisia pentru cultură, pentru prezentarea raportului comun. (Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.) Şi, domnule preşedinte, vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă rog. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023". Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 14 septembrie 2022. La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 3 octombrie 2022. La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa deputaţii membri ai acesteia, conform listei de prezenţă. Atât în Comisia pentru cultură, cât şi în Comisia pentru buget, finanţe, acest proiect legislativ a fost votat cu unanimitatea voturilor exprimate. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi propun un timp de dezbatere de maximum 5 minute. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Timpi de dezbateri - 5 minute. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Cu 220 de voturi pentru, 5 contra, o abţinere, din 226 de colegi prezenţi, timpii de dezbateri au fost aprobaţi. La dezbateri generale, domnul Ganţ, Grupul minorităţilor, vă rog. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând, să salutăm această ordonanţă de urgenţă şi sprijinul pe care Guvernul României îl acordă acestui program, pe care, ca timişorean, îmi permit să îl calific ca fiind de interes naţional, nicidecum local sau judeţean. Am căderea să fac acest lucru, pentru că am participat şi la realizarea Programului "Sibiu - Capitală Europeană a Culturii", în 2007, ştiu cum s-au desfăşurat atunci lucrurile. Şi îmi doresc ca de această dată, la Timişoara, lucrurile să meargă cel puţin la fel de bine. E adevărat că sunt alte timpuri şi alte situaţii politice, dar cred că ar trebui să ne inspirăm din cele întâmplate şi din succesul de atunci. În consecinţă, dacă atunci conducerea Primăriei şi a Consiliului Judeţean era monocoloră, a Forumului Democrat al Germanilor din România, la Timişoara şi în judeţul Timiş acum situaţia e alta. Şi, de aceea, îndemn cele două partide politice şi pe cei doi lideri locali la concordie şi înţelegere, astfel încât cu toţii, împreună, să realizăm un proiect cu care România să se poată mândri, nu numai Timişoara. Vreau să mulţumesc totodată, repetând acest lucru, Guvernului României, de la care aştept sprijin, dar şi implicare. Am adresat o invitaţie domnului ministru al culturii, la 1 februarie, să ne onoreze cu prezenţa la Timişoara, îl aşteptăm în continuare, astfel încât să reuşim cu toţii, împreună, să ne aşezăm la masă şi să vedem ce mai trebuie făcut, astfel încât să asigurăm succesul acestui demers. În acest context, minorităţile naţionale din România îşi afirmă dorinţa de a participa în mod concret la realizarea Programului oficial al Capitalei Culturale Europene, să fim consultaţi, să fim participanţi, să ne implicăm pentru acest succes. De aceea, rugămintea şi apelul meu este la înţelegere, dialog şi concordie pentru bunul mers al acestui proiect. Vă mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Ödön, la dezbateri generale? Nu. Mai există intervenţii la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobat. De la art. 1 la art. 3, dacă există intervenţii? Nu. Aprobate. Vă rog, domnule Ödön, susţineţi, am înţeles, un amendament respins. Mi-aţi luat raportul, aşa că o să vă rog să... imediat... să mi-l şi daţi înapoi. |
|||||
|
|
Da. Stimate domnule preşedinte, Un amendament care se află la respinse, întrucât nu doream să se întoarcă legea în dezbatere şi la alte comisii din nou şi să prelungim adoptarea. Se referă la cheltuielile eligibile şi la dubla finanţare pe care o precizăm în felul următor - "o cheltuială eligibilă din cadrul proiectului nu poate fi decontată din două sau mai multe surse de finanţare, în cazul în care finanţările acordate însumate depăşesc costul efectiv al cheltuielii sau al desfăşurării activităţii". Ce înseamnă acest lucru? În general, un proiect cultural are mai multe finanţări de la instituţii publice - de la Consiliul Local, de la Consiliul Judeţean, eventual, şi de la Guvern sau altă instituţie publică. Costul întregii cheltuieli nu poate depăşi... să nu fie depăşit. Pentru că fiecare dintre aceste instituţii, practic, finanţează o parte, o pătrime sau 10% sau 20%. Şi facem această... şi dorim să realizăm această precizare în textul legii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă rog să-mi indicaţi şi marginal, de la amendamente respinse, să ştiu exact ce supun votului. |
|||||
|
|
Da, domnule preşedinte. Este marginal 1, avem un singur amendament la respinse, art. I pct. 6, art. 2 alin. (1) lit. d). Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Marginal 1, amendamente respinse. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
166 de voturi pentru, 49 de abţineri, din 216 prezenţi. Amendamentul respins a fost admis. Proiectul rămâne la votul final. |
|||||
|
|
|
4. Proiectul de Lege pentru completarea art. 181 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 108/2022. Comisia pentru buget şi Comisia pentru tineret şi sport, vă rog, raportul. |
|
|||
|
|
Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 181 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate, prin adresa PL-x 108 din 14 martie 2022, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 181 din Legea educaţiei fizice şi sportului. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este decizională. Iar Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 martie. Am avut în vedere avizele favorabile ale CES, Consiliului Legislativ, dar şi punctul de vedere favorabil al Guvernului. Iar la dezbaterile acestui proiect a participat, în calitate de invitat, subsecretarul de stat de la Ministerul Sportului. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea art. 181 din Legea educaţiei fizice şi sportului, cu un amendament admis, în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. |
|||||
|
|
Mulţumesc. La dezbateri generale, domnul Manea, vă rog. O voce de la USR: Iniţiatorul, nu? (Vociferări.) |
|||||
|
|
A, scuze! Domnul Manea, numai puţin! Am crezut că doriţi la dezbateri generale, domnul... Tudor. Vă rog. În calitate de iniţiator, domnul Pop Rareş Tudor. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În România, jumătate din banii publici alocaţi sportului vin de la bugetele locale, lucru perfect normal, ba chiar sănătos, aş spune. Problema este cum se alocă şi cum se cheltuiesc aceşti bani, pentru că, în medie, mai puţin de 4% din banii publici alocaţi sportului merg către susţinerea activităţii copiilor şi juniorilor, în timp ce diferenţa de 96% merge către echipele de seniori. Acest proiect creează, dacă vreţi, un echilibru, prin creşterea cuantumului alocat susţinerii activităţii sportive la nivel de copii şi juniori, la 30%, un procent calculat la bugetul total alocat sportului de autoritatea respectivă. Asta înseamnă că la fiecare 100 de lei bugetaţi către susţinerea activităţii sportive a seniorilor, 30 de lei trebuie prevăzuţi şi direcţionaţi către susţinerea activităţii sportive a copiilor şi juniorilor - şi se înţelege aici segmentul de vârstă 5-18 ani. În practică, asta înseamnă salarii decente pentru antrenori, înseamnă echipamente sportive pentru copii, înseamnă transport către competiţii, poate însemna o masă caldă, mai poate însemna din când în când şi cantonamente. Înseamnă o şansă pentru comunităţile defavorizate şi pentru familiile care nu-şi permit să cumpere un echipament sportiv. Şi, per total, înseamnă o şansă ca baza de selecţie să se refacă încet-încet, acea bază de selecţie despre care toată lumea spune că lipseşte. Totodată, proiectul, în forma propusă, permite o implementare facilă. Autorităţile locale au posibilitatea de a finanţa orice tip de structură sportivă, de drept public sau privat, cu condiţia ca ea să se afle pe raza UAT-ului respectiv. Totodată, se pot finanţa structurile sportive şcolare ce aparţin de unităţile de învăţământ din respectivul UAT, o măsură foarte benefică în cazul localităţilor mai mici, unde numărul de copii şi tineri este poate mai mic. Şi, totodată, autorităţile locale au libertatea de a finanţa orice ramură sportivă pe care o consideră oportună. În concluzie, prin acest proiect, punem copiii şi juniorii sus pe lista de priorităţi atunci când vorbim despre investiţii în sport din bani publici. Pentru că, din păcate, modul actual în care... |
|||||
|
|
Vă rog să finalizaţi. |
|||||
|
|
...în care este finanţat acum sportul românesc nu creează un cadru previzibil şi organizat pentru înalta performanţă şi, din păcate, nici nu încurajează copiii şi tinerii să vină să facă sport. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Manea. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Într-adevăr, mai mult de 50% din copiii ţării, cei cu vârsta de până la 14 ani, nu fac mişcare şi cu atât mai puţin nu practică sportul. De aceea, proiectul de lege iniţiat de colegii noştri este unul foarte bun - vreau să-i felicit pe această cale... (Aplauze.) ...mai ales din perspectiva finanţării. În general sau, mai bine spus, cu precădere, finanţarea sportului românesc este alocată secţiilor de seniori şi, aş spune eu, acest principiu este în detrimentul secţiilor de copii şi juniori. Prezentul proiect de lege prevede ca din sumele alocate din bugetele locale pentru finanţarea activităţii sportive, un cuantum - substanţial, spun eu - de minimum 30% să fie direcţionat către secţiile sportive de copii şi juniori, aşa cum a precizat şi unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege. Eu voi vota pentru acest proiect de lege. Şi să nu uităm că performanţa... (Vociferări.) ...performanţa ... (Vociferări.) ...performanţa copiilor şi performanţa sportivă pleacă de la copii. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR, vă rog. |
|||||
|
|
Grupul AUR va vota acest proiect şi îi felicită pe colegii care l-au iniţiat. O să vă vorbesc despre ce s-a întâmplat în lipsa unei finanţări - pe care sper că o vom vota cu toţii astăzi. A scăzut baza de selecţie, scăzând, ştiu şi eu, interesul pentru finanţarea sportului în zona de copii şi juniori şi a crescut obezitatea infantilă. În acest moment vom vota pentru ca România în câteva generaţii să ajungă din nou acolo unde a fost, ca sport de performanţă, să creştem prin aceste alocări posibilităţile de selecţie pentru sportul de performanţă, să reducem, acolo unde nu poate fi vorba de sport de performanţă, obezitatea infantilă şi să aducem o grămadă de alte beneficii colaterale, prin susţinerea sportului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Cîtea Vasile, Grupul PSD. Vă rog, domnule preşedinte al Federaţiei... de Box. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Clar, acest proiect de lege va reuşi să stabilizeze şi să direcţioneze banii necesari pentru încurajarea şi susţinerea copiilor şi juniorilor din secţiile care sunt în momentul de faţă la diferite cluburi, dar care, aşa cum se tot spune şi cum s-a mai menţionat şi astăzi aici, nu reuşesc să ajungă suficient sau, mă rog, să fie cu destinaţie precisă către copii şi juniori. În mod sigur, prin implementarea acestui proiect de lege, lucrurile şi sumele care vor ajunge la copii şi juniori vor fi cele care vor motiva şi vor împinge sportul de masă, până la urmă, într-un număr cât mai mare spre marea performanţă. Eu cred că trebuie să susţinem un asemenea proiect, este benefic şi rezultatele se vor vedea foarte repede. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Cristian Brian, Grupul USR. |
|||||
|
|
În Germania există un club de fotbal pentru tineri în fiecare cartier, iar în Franţa, elevii din ciclul primar au posibilitatea să-şi ia o zi liberă pentru a practica un sport, ca parte a formării lor în ceea ce înseamnă calitatea de om în creştere. La vecinii noştri, în Ungaria, în momentul de faţă, ora de educaţie fizică este obligatorie în fiecare zi. Şi tot la vecinii noştri de peste Tisa, Legea sponsorizării se concentrează exact pe sporturi de copii şi juniori şi pe investiţia în bazele sportive. Vorbim cu toţii de la această tribună despre piramida sportului, având în centru sportul de performanţă, iar la bază având sportul de masă şi cel de copii şi juniori. Din păcate, cu toţii ştim teoria; cu practica, un picuţ mai greu. Dar, uitaţi, că acest proiect de lege tocmai asta reglementează şi tocmai asta doreşte să rezolve - practic, minimum o treime din fondurile publice alocate sportului să meargă către copii şi juniori. Cred că este foarte important să votăm acest proiect. Şi vreau să le mulţumesc tuturor colegilor, pentru larga susţinere de care s-a bucurat, atât la Senat, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor şi la comisii. Şi cred că avem datoria să ne uităm cum va fi acest proiect implementat în teritoriu. Pentru că degeaba avem o lege bună dacă nu este implementată. Stimaţi colegi, haideţi să votăm acest proiect şi să reformăm modalitatea în care se finanţează sportul şi să avem tinere generaţii mai sănătoase şi mai performante în ceea ce înseamnă competiţiile sportive! Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Ultimul vorbitor, domnul Rusu Daniel-Gheorghe, din partea deputaţilor neafiliaţi. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Este o iniţiativă legislativă lăudabilă. Noi, cei de la Alternativa Dreaptă, vom susţine această iniţiativă legislativă, cu rugămintea de a urmări parcursul legislativ şi implementarea acestei legi. Sper ca toţi colegii noştri să înţeleagă că sportul înseamnă sănătate. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Succes la vânzarea maşinii! (Râsete. Vociferări.) Doamna Stoica Diana? Sunteţi deja al treilea vorbitor din partea Grupului USR. |
|||||
|
Doamna Diana Stoica (din sală): Suntem entuziasmaţi. |
||||||
|
|
Am înţeles. Vă rog. |
|||||
|
|
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Aş vrea să-i felicit pe colegi, pentru că această iniţiativă vine să sprijine şi o statistică foarte tristă pentru România - în ultimele două decenii, numărul adolescenţilor cu probleme de greutate a crescut; astăzi, în România, 1 din 5 copii de 15 ani este obez. Aşa că, îi felicit pe colegi şi sper că reuşim să schimbăm împreună această statistică tristă! Sper să votaţi cu toţii proiectul! Mulţumim. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Asupra acestui aspect am concluzionat cu toţii, dar mulţumesc pentru intervenţie. Doamna Victoria Alexandru, vă rog, chiar ultimul vorbitor. |
|||||
|
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: Da. Mulţumesc. Am să fiu foarte scurtă. Sunt pentru încurajarea sportului în rândul copiilor, dar acesta ar trebui să fie o preocupare, un ţel al Ministerului Tineretului şi Sportului. Am sincere rezerve că, din respect pentru autonomia locală, noi, parlamentarii, trebuie să stabilim procente în bugetul local pentru o activitate sau alta. Sunt un om de dreapta şi cred că în România chiar trebuie să funcţioneze autonomia locală. Dacă mergem pe acest drum în care pentru sport să fie 30%, pentru educaţie, zic şi eu, 20%, pentru mediu, 40% şi aşa mai departe, se pune problema, ce rol mai are Consiliul Local şi ce rol mai are să discutăm despre autonomia locală şi dreptul fiecărei autorităţi de a decide în funcţie de priorităţi şi de nevoi? Prin urmare, cu regret, ne vom abţine la vot. Cred în autonomia locală şi în capacitatea primăriilor, consiliilor judeţene de a decide ceea ce este bine pentru comunitate şi în ce cuantum. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Rareş Tudor Pop (din sală): Hai, lasă-mă să fac o scurtă precizare! |
||||||
|
|
Nu-i nici procedură, nici drept la replică, că nu e cazul, nici pe precizare n-am... Pe procedură, vă rog, scurt, să putem trece mai departe. |
|||||
|
|
Mulţumesc. O scurtă precizare. Acest procent se alocă doar în cazul în care autorităţile locale alocă buget pentru susţinerea activităţii sportive în respectivul UAT. Despre asta este vorba, doamnă deputat. |
|||||
|
|
Mergem mai departe. |
|||||
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală): Pe procedură, scurt. |
||||||
|
|
Nu mergem mai departe. Pe procedură, domnul Moşteanu. |
|||||
|
|
|
Domnule preşedinte de şedinţă, În conformitate cu art. 112 din Constituţia României şi art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputaţii USR şi deputaţii Forţa Dreptei depun moţiunea simplă împotriva domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, moţiunea simplă intitulată "Siguranţă şi încredere sau debandadă şi furt? Ministrul Bode trebuie să răspundă pentru dezastrul creat". (Aplauze.) (Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.) |
|
|||
|
|
Ştiu ce vreţi să spuneţi. O spun eu sau o spuneţi dumneavoastră? Vă rog, domnule Andronache. |
|||||
|
|
Pe procedură, domnule preşedinte. Anunţul este neregulamentar şi, dacă colegul nostru nu vine să rectifice ceea ce a afirmat de la microfon, în mod evident nu este îndeplinită condiţia pentru primirea moţiunii simple. Nu există în Camera Deputaţilor Forţa Dreptei. Dacă vrea să vină să facă anunţul corect, bine, dacă nu, vă rog să nu primiţi această moţiune, până când nu face rectificarea conform Regulamentului. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, În Parlamentul României, Grupul deputaţilor independenţi de dreapta nu există! Aţi depus o moţiune în care, la partid... Trebuia să scrieţi "la grup". Este Grupul deputaţilor independenţi de dreapta. Mă văd nevoit să vă returnez această moţiune, domnule Moşteanu. Anunţul care tocmai a fost făcut mai devreme nu este valabil. Moţiunea nu este depusă formal în mod corect. Vă mulţumesc. Trecem mai departe. Domnule Moşteanu, aveţi varianta de a o reface respectând prevederile regulamentare. |
|||||
|
|
Da, o s-o redepunem în două minute! |
|||||
|
|
|
Mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat. Dacă de la art. 1 la art. 3 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Proiectul rămâne la votul final. Mergem mai departe. |
|
|||
|
|
|
3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar; PL-x 466/2022. Suntem în procedură de urgenţă. Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvântul? Vă rog. Guvernul României. |
|
|||
|
|
Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale): Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii. Proiectul de lege reglementează suspendarea ocupării prin examen sau concurs, în perioada 1 iulie 2022 - 31 decembrie 2022 a posturilor aferente funcţiilor publice vacante şi temporar vacante în sectorul bugetar, cu excepţia posturilor unice din instituţiile şi autorităţilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) punctul 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, respectiv instituţiile publice locale, aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. Ministerul Muncii susţine raportul Comisiei pentru muncă. Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Comisia pentru administraţie şi/sau Comisia pentru muncă, doamna preşedinte Bucura Oprescu, vă rog, raportul. Şi după aceea să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă mulţumesc şi vă rog. |
|||||
|
|
În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu PL-x 466/2022. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaţilor este decizională. A avut aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru drepturile omului, de la Comisia juridică. Potrivit art. 62 şi art. 64 din Regulament, membrii celor două comisii au fost sesizate în fond şi au examinat proiectul de lege în şedinţe separate. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2022 cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Stimaţi colegi, Vă propun un timp de două minute pentru dezbatere. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vot, vă rog, timpii de dezbatere! |
|||||
|
|
Cu 203 voturi pentru, 4 abţineri, un coleg votează contra, timpii de dezbatere au fost aprobaţi. La dezbateri generale. Domnule Seidler, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Această ordonanţă îşi propune, cel puţin teoretic, aşa, de ochii publicului, să oprească angajările la stat. Doar că, dacă citiţi textul ordonanţei, veţi vedea că, chiar în scurtul său text, instituie două excepţii. Este Ordonanţa nr. 80 din anul 2022, iar ulterior, la scurt timp după, prin Ordonanţele nr. 111 şi 116, s-au instituit alte excepţii. În România, regula este excepţia de la regulă, dar comunicarea publică politică nu spune acest lucru. V-aţi lăudat, aşadar, membrii coaliţiei, că aţi oprit angajările la stat, dar între timp nu doar că aţi dat atâtea excepţii încât regula s-a diluat, dar aţi mai aprobat o mulţime de hotărâri de Guvern, în Guvernul pe care îl susţineţi, prin care cresc organigramele diferitelor instituţii. Aşadar, nu doar că nu aţi făcut ceea ce aţi spus, ci aţi făcut exact inversul, pentru că - nu-i aşa?! - aveţi nevoie să vă angajaţi pilele, relaţiile şi cunoştinţele la stat. Asta e ceea ce ştiţi să faceţi cel mai bine şi doar atât! (Aplauze.) |
|||||
|
|
Nu mai sunt intervenţii. |
|||||
|
Pe procedură! |
||||||
|
|
Mai sunt intervenţii! Staţi să termin, domnule Moşteanu, fiţi îngăduitor! Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul. Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecţii sau comentarii? Nu. Proiectul de lege rămâne la votul final. Domnul Moşteanu, pe procedură. |
|||||
|
|
|
Luând act de rigurozitatea colegilor de la PNL, acum scrie "deputaţi neafiliaţi". În realitate, spiritul unei moţiuni simple este simplu. Spiritul legii şi al Constituţiei! 50 de deputaţi pot depune moţiune simplă şi ministrul trebuie să vină, să explice în faţa Parlamentului. Este un lucru absolut legitim în orice democraţie. Orice altă încercare de a bloca o moţiune, aşa cum aţi mai blocat şi o moţiune de cenzură, este profund anticonstituţională. Aşa că, domnule preşedinte de şedinţă, vă înmânez această moţiune. (Aplauze.) Voci de la USR: Bravo! |
|
|||
|
|
Cu spiritul este una, cu trupul este alta! Ştiţi foarte bine că aţi greşit data trecută, dar nu intru într-o dezbatere cu dumneavoastră. Apreciez termenul record în care toţi deputaţii neafiliaţi au semnat de acum patru minute până acum! |
|||||
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru (din sală): Procedură! |
||||||
|
|
Procedură, doamna Violeta Alexandru. |
|||||
|
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: În Regulament nu există nicio altă condiţie, decât numărul de semnături pentru depunerea unei moţiuni şi sper că nu ne puneţi pumnul în gură ca să nu depunem moţiuni, un act perfect valabil într-o democraţie care sper că încă funcţionează în România. Acum, nu vreau să continui această dispută. În tabel scrie "Grupul independenţilor de dreapta", în baza procedurii parlamentare pe care am parcurs-o de acum un an. Faptul că PSD şi PNL se fac că nu văd acest lucru nu ne împiedică pe noi să ne asumăm o identitate pe care ne-o asumăm în baza parcurgerii tuturor etapelor procedurale, aşa cum cer atât Regulamentul, cât şi deciziile Curţii Constituţionale, pe care sper că nu le călcăm în picioare. Sau pe unele le luăm în considerare, pe altele nu le luăm în considerare? Ele există pentru cine se face că nu le vede! Prin urmare, în tabel, aşa cum am făcut şi la anterioarele moţiuni, am scris foarte corect: "deputaţii reprezentând grupul independenţilor de dreapta". Aceste moţiuni au fost luate în considerare, s-au şi dezbătut în acest plen. Aşa am procedat şi cu această ocazie. Lăsaţi tertipurile, nu funcţionează! Mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Nu există niciun tertip. Pur şi simplu Grupul deputaţilor independenţi de dreapta nu există ca grup parlamentar, astăzi, în Camera Deputaţilor. O s-o spun şi o s-o repet ori de câte ori am ocazia. Mergem mai departe. Şi vă rog să vă înarmaţi cu răbdare, pentru că trecem la Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor; PL-x 440/2022. Suntem în procedură de urgenţă şi trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă reprezentantul iniţiatorului, şi anume Guvernul României, doreşte să ia cuvântul? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Marian-Cătălin Predoiu (ministrul justiţiei): Bună ziua, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Foarte pe scurt, pentru că, într-adevăr, este un proiect lung. Aş vrea să menţionez faptul că adoptarea acestui Proiect de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor este un obiectiv în cadrul Programului de guvernare, este un obiectiv în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, este un jalon obiectiv în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aş vrea să vă informez că proiectul de lege a parcurs toate etapele procedurale prevăzute de lege în ceea ce priveşte elaborarea, propunerea şi adoptarea proiectelor de acte normative la nivelul Guvernului, a împlinit toate avizele necesare, în special cel al Consiliului Superior al Magistraturii este de semnalat, pentru că este obligatoriu, potrivit legii, şi se află astăzi în faţa dumneavoastră pentru a fi dezbătut şi adoptat. Foarte sintetic. Acest proiect ridică la rang de lege o serie de reguli care până acum existau în regulamentele interne ale Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera judecătorilor şi a procurorilor, începând cu admitere şi examenul de capacitate, numire, promovare pe loc sau în funcţii de execuţie, promovarea în sistem, trecerea din funcţia de judecător în cea de procuror şi invers, detaşarea, delegarea, transferul judecătorilor şi procurorilor şi aşa mai departe. Există, de asemenea, o serie de proceduri ridicate la rang de lege în ceea ce priveşte propunerea pentru funcţiile de procurori de rang înalt. Aceste proceduri existau într-un ordin ministerial. Astăzi, sau dacă dumneavoastră le veţi adopta, vor fi la rang de lege. Am transparentizat acest proces, am extins comisia de la nivelul Ministerului Justiţie, care include şi doi reprezentanţi ai secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, în proiect am integrat o serie de decizii ale Curţii Constituţionale în materie de carieră a magistraţilor, în materie de libertate de exprimare, am integrat jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Suntem aici prezenţi pentru a fi la dispoziţia dumneavoastră pentru întrebări. Vă mulţumesc. Mult succes la dezbateri! (Aplauze.) |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Îi dau cuvântul domnului Andronache, preşedintele Comisiei speciale comune, pentru prezentarea raportului şi vă rog să şi faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă rog, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport asupra Proiectului de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor În temeiul dispoziţiilor art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia specială pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, PL-x 440/2022. Potrivit dispoziţiilor constituţionale, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, iar Senatul este Cameră decizională. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii. De asemenea, există aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi de la Consiliul Economic şi Social. Guvernul este iniţiatorul Proiectului de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare statutul judecătorilor şi procurorilor, propunându-se spre abrogare, prin această iniţiativă legislativă, reglementarea în vigoare, respectiv Legea nr. 303/2004. Membrii Comisiei speciale au examinat această iniţiativă legislativă în mai multe şedinţe şi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de admitere, cu amendamente admise şi amendamente respinse. În urma examinării iniţiativei legislative şi a documentelor anexate, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Amendamentele admise sunt în Anexa nr. 1, iar amendamentele respinse în Anexa nr. 2 a raportului. În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Cu privire la timpii de dezbateri, domnule preşedinte, exact ca în cazul celorlalte două iniţiative, propunem maximum cinci minute pentru dezbaterea generală, pentru fiecare intervenţie din partea grupurilor parlamentare, un singur reprezentant al fiecărui grup, un minut pentru reprezentantul deputaţilor neafiliaţi, în baza art. 120 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar ca termen general de dezbatere pe amendamente, 60 de minute. Vă mulţumesc. |
|
|||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi să vă pronunţaţi asupra următoarei propuneri: maximum cinci minute pentru fiecare grup parlamentar la dezbateri generale, un minut la deputaţii neafiliaţi, conform Regulamentului, iar la dezbaterea anexelor cu amendamentele admise sau respinse 60 de minute. Vot, vă rog. Rog toţi deputaţii grupului neafiliaţilor să discute între ei. Voi da cuvântul unui singur deputat. |
|||||
|
|
Cu 168 de voturi pentru, 18 contra, 31 de abţineri, un coleg nu votează, timpii propuşi au fost aprobaţi. Domnule Andronache, vă rog. |
|||||
|
|
|
O altă chestiune de procedură. Vă rog să supuneţi votului, spre aprobare, plenului Camerei Deputaţilor, prelungirea programului de lucru până la epuizarea acestui punct de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|
|||
|
|
În regulă! Oricum o făceam, pentru că tocmai am votat propunerea dumneavoastră. Vot pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra acestui proiect de lege. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Cu 207 voturi pentru, 6 contra, 213 prezenţi, programul de lucru a fost prelungit. La dezbateri generale... Staţi o secundă, să le luăm pe grupuri. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală): Domnule preşedinte, înainte am şi eu o chestiune pe procedură! |
|
||||
|
|
Vă rog, domnule Titi Stoica, pe procedură. Dar pe procedură! |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dragi colegi, Vă reamintesc că săptămânile trecute, când am dezbătut celelalte legi ale justiţiei, dat fiind faptul că este un volum mare, aţi prelungit şi programul de lucru, să nu limităm deloc numărul vorbitorilor sau acesta să crească măcar la doi-trei de grup, fiindcă sunt nişte legi foarte importante şi nu avem de ce să cenzurăm dezbaterea. Nu se justifică nici procedura de urgenţă, dat fiind faptul că termenul nostru de vot final este pe 27. Deci suntem foarte bine, înainte de timp cu trei săptămâni. Şi vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, să mărim numărul celor care pot lua cuvântul la dezbateri la măcar doi, cum a fost săptămâna trecută, sau chiar trei aş propune eu. Mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Eu vă înţeleg. Puteţi să propuneţi absolut orice, doar că, din nefericire pentru dumneavoastră, nu sunteţi nici lider de grup, nici vicelider de grup, astfel încât să-mi puteţi solicita un eventual vot. Rămânem pe procedura pe care tocmai am votat-o. Doamna Trăilă, Grupul PNL. Vă rog. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dragi colegi, Iată că astăzi suntem chemaţi să votăm un ultim proiect de lege din pachetul privind legile justiţiei, un proiect important privind statutul judecătorilor şi procurorilor, un proiect dezbătut timp de mai bine de opt luni, pe parcursul a trei ani, un proiect de lege dezbătut, după cum bine ştiţi, în Comisia specială, de reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare, alături de reprezentanţi ai instituţiilor din domeniu. Acest proiect a venit spre Parlament cu un aviz favorabil din partea CSM-ului. În toată această perioadă, toate instituţiile europene au fost consultate şi n-aş vrea să ignor meritul ministrului justiţiei în acest demers, pentru că, iată, astăzi putem vota un proiect important pentru sistemul judiciar şi, aşa cum am spus, cred că noi suntem chemaţi aici să votăm o lege, pentru că judecătorii decid în numele legii. Şi dacă noi vom vota astăzi corect, dreptatea va fi făcută corect şi de instanţele de judecată. Ca atare, Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege şi îl votează în consecinţă. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Muncaciu, Grupul AUR. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, vreau să reiterez faptul că aceste legi au fost aduse în timpul vacanţei judecătorilor. Primul lucru. Al doilea lucru. E adevărat că se dezbat de mult timp, dar domnul ministru aici ne-a spus că au fost doar acele părţi marginale unde a fost acord între CSM şi Ministerul Justiţiei. De aceea, dacă ne uităm pe legile justiţiei, o să vedem o sumedenie de amendamente ale CSM, care probabil că nu au fost în acord cu Ministerul Justiţiei. În al treilea rând, este vorba de una dintre cele mai importante proceduri - este numirea procurorilor de rang înalt. Păi, în acest moment, atât acest proiect, cât şi cel trecut, încalcă Constituţia României. Acolo scrie, la art. 134, foarte clar: CSM-ul propune şi preşedintele aprobă aceşti procurori de rang înalt. Nu este posibil să introducem noi Ministerul Justiţiei, când actul fundamental, Constituţia, spune foarte clar: CSM-ul şi preşedintele sunt în această decizie. Mai mult decât atât, i-am întrebat pe domnii de la CSM cum este posibil ca art. 134 să fie încălcat în asemenea mod? Şi răspunsul a fost: "Păi, da, asta este procedura şi în acest moment!". În ceea ce priveşte metodologia, faptul că aceste legi ale justiţiei se discută în situaţie de urgenţă este nedemocratic. Şi vă spun de ce. Sunt 520 de amendamente care au fost respinse. Gândiţi-vă că am avut un timp foarte scurt pentru discutarea acestor amendamente. Nu se poate aşa, pe repede-nainte, în devălmăşie şi pe deşelatelea, să trecem o lege atât de importantă! Şi după aceea ne mirăm că avem critici externe. Din punctul acesta de vedere nu avem niciun fel de scuză. Ce scuză au domnii din coaliţie pentru că au împins aceste legi pe procedură de urgenţă? Aş dori să aflu şi eu răspunsul la această întrebare. Mai mult, în aceste legi există nişte tendinţe antidemocratice. Mă refer acum, de exemplu, la numirea colegiilor de conducere. Dacă şeful, ştiu eu, judecătoriei sau, mă rog, al secţiei respective are puterea de a numi în comisia respectivă pe el, vicepreşedinte, nu se mai asigură democraţia în cadrul acestor colegii de conducere, şi lista continuă. Ar fi multe lucruri de spus atunci când vine vorba de legile justiţiei, eu fiind un cetăţean neinstruit în domeniul juridic, dar privind prin perspectiva unui om, un cetăţean din această ţară. Unul dintre lucrurile care pe mine m-a frapat a fost că în aceste legi magistraţii nu sunt stimulaţi să atingă titlurile academice pe care le pot..., ci au fost, de exemplu, domnii de la USR, care voiau numai prin concurs. Păi, cum e posibil ca un magistrat să nu aibă acelaşi drept ca un medic, să devină medic primar sau, ştiu eu, medic cu doctorat? Deci, vă spun, procedura a fost total nedemocratică, de a aduce legi de o asemenea importanţă în procedură de urgenţă. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Ganţ, Grupul minorităţilor naţionale. Şi întrucât am doi înscrişi la cuvânt, domnul Coarnă şi domnul Lupu, o să îl aleg pe primul care s-a înscris la cuvânt. Asta-i procedura! Vă rog, domnule Ganţ. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Nu intenţionăm să intrăm pe fondul problemei, dar simţim nevoia unei precizări, pentru că un amendament formulat de un membru al grupului parlamentar a suscitat discuţii aprinse în opinia publică, dar şi în interiorul puterii judecătoreşti. Vreau să precizez, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, că a fost o iniţiativă personală, nu a fost iniţiativa Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, nu am fost în cunoştinţă de cauză şi cu atât mai puţin am aprobat acest demers. Vă mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnule Coarnă, vă rog. Aveţi un minut. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Am un minut. Vorbim de 521 de amendamente respinse, 700 de pagini, Anexa nr. 2. Dacă cineva crede că într-un minut sau în 60 de minute noi vom dezbate şi vom lua decizia dreaptă în ceea ce priveşte legile justiţiei, se înşală amarnic. Practic, această abordare extrem de periculoasă pune în pericol justiţia din România. Să înţelegeţi că ceea ce votăm noi astăzi este a treia lege, PL-x 440, din pachet, care, dacă le privim în profunzime, o să vedeţi că sunt mult mai slabe decât ceea ce avem în vigoare astăzi, acum, aici. Se încearcă transferul - repet - se încearcă transferul dreptului intern sau subordonarea dreptului intern dreptului european, deşi Constituţia, în art. 24, are o procedură extrem de simplă: mi se aplică dreptul european atunci când îmi este mai favorabil mie. Dreptul intern este, în Constituţie, foarte bine definit, dar dumneavoastră o să spuneţi că e jalon în PNRR. Aşa aţi închis şi acele termocentrale din zona Deva, unde spuneaţi că AUR nu a votat. Nu! PSD, PNL, UDMR au adoptat Ordonanţa nr. 108, pe care tot PSD, PNL, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor au emis-o în Guvern, la 1 iulie 2022. Să nu credeţi că minciunile acestea... |
|||||
|
Vă rog să finalizaţi! |
||||||
|
|
Domnule, aici e vorba despre Parlament! O să finalizez, dar lăsaţi-mă să-mi termin fraza, pentru că noi suntem 50 de oameni... |
|||||
|
Regulamentul este valabil şi în cazul dumneavoastră! |
||||||
|
|
... suntem 50 de oameni şi avem un minut! Dacă dumneavoastră credeţi că într-un minut 50 de oameni se pot... |
|||||
|
|
Eu nu cred nimic! Vă rog să finalizaţi! |
|||||
|
|
Păi, dumneavoastră credeţi în abuz! Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Stelian Ion, Grupul USR. O voce din sală: Garsoniera, Stelică! |
|||||
|
|
Ar fi trebuit astăzi să corectăm unele greşeli făcute în perioada 2017-2018 cu legile justiţiei; nu se întâmplă acest lucru. Din păcate, şi procedura parlamentară este una forţată. Şi îmi amintesc cum stătea alături de noi, în bănci, domnul ministru, anii trecuţi, şi îl admonesta pe domnul Florin Iordache, pentru procedura accelerată. Lua cuvântul domnul ministru, pe atunci, şi ne spunea de la acest microfon nişte lucruri adevărate, cum ar fi... ne spunea că la acea vreme Comisia Europeană v-a cerut, spuneaţi, domnule ministru, v-a recomandat să consultaţi Comisia de la Veneţia. Cel puţin două, trei instituţii importante din sistem v-au cerut acest lucru. (Vociferări.) Domnule ministru Toader, spuneaţi... (Vociferări.) ...aţi venit în comisie şi ne-aţi spus că până în decembrie o să consultaţi această comisie; nu a fost consultată. Ce certaţi atunci pe ministrul de la vremea respectivă, pentru motivele pentru care o făceaţi atunci, pentru aceleaşi motive vă admonestăm noi acum şi spunem că dumneavoastră comiteţi o gravă greşeală, pentru că nu aşteptaţi avizul Comisiei de la Veneţia şi pentru că aţi încălcat în felul acesta şi propriul program de guvernare. Pe de altă parte, este foarte clar că urmează să comiteţi aceeaşi greşeală pe care aţi comis-o şi cu Legea avertizorilor de integritate. Aţi crezut că îi păcăliţi pe oficialii europeni şi că prin simplul vot, prin simpla modificare a Legii avertizorilor de integritate, bifaţi un jalon din PNRR. E, nu se întâmplă aşa, pentru că cei din Comisia Europeană sunt atenţi nu doar la formă, nu doar la schimbarea titlului unei legi, ci şi la conţinut. La fel şi acum, ne-am asumat prin PNRR, pentru că noi am vrut, nu pentru că ne-a obligat cineva, să facem nişte lucruri cu aceste legi. Spre exemplu: - Să consolidăm independenţa judecătorilor şi procurorilor. Se întâmplă acest lucru cu aceste legi? Nu se întâmplă! - Să facem în aşa fel încât recrutarea şi promovarea în carieră să fie pe principii meritocratice. Se întâmplă acest lucru? Nu se întâmplă! Şi o să vă dau câteva exemple: - Se renunţă prin aceste legi la concursul, la proba scrisă, teoretică, pentru promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor la instanţele şi parchetele superioare. Este asta o promovare meritocratică? Nicidecum; - Se renunţă la selecţia judecătorilor pentru Înalta Curte pe bază de concurs care să verifice şi cunoştinţele teoretice; - Se renunţă la evaluarea periodică a judecătorilor Înaltei Curţi. Sunt acestea criterii meritocratice? Nicidecum! Ne-am mai obligat în PNRR cu privire la creşterea rolului Institutului Naţional al Magistraturii. Din păcate, legea prezentă şi celelalte legi nu fac decât să scadă rolul INM în toate procedurile de concurs, inclusiv cu privire la selecţia judecătorilor şi procurorilor pentru INM. Sunt foarte multe probleme. Procedura de numire a procurorilor de rang înalt nu este corectată în acord cu deciziile şi cu documentele europene, cu avizele Comisiei de la Veneţia. Nu se conferă un rol mai important Secţiei pentru procurori din cadrul CSM. Mai departe, aş spune că în situaţia în care se găseşte Justiţia acum, cu acei magistraţi care în 2017-2018 trăgeau semnale de alarmă şi încercau să ţină Justiţia pe o cale corectă, toţi fiind supuşi unul câte unul unor proceduri disciplinare, toţi fiind presaţi. În acelaşi timp, nerezolvându-se problema reală de corupţie din Justiţie, pentru că nici SIIJ-ul, nici... structura nouă cu care aţi înlocuit dumneavoastră SIIJ-ul nu rezolvă această problemă... |
|||||
|
Vă rog să vă pregătiţi de final. |
||||||
|
|
...toate aceste probleme vor crea un mare deserviciu sistemului judiciar. Şi închei prin a spune că da, într-adevăr, 700 de pagini de amendamente nu pot fi împachetate în câteva minute. Ce s-a întâmplat în 2017 se repetă şi acum... |
|||||
|
|
Haideţi să discutăm... |
|||||
|
...încercaţi... |
||||||
|
|
...la amendamente. |
|||||
|
|
Păi, nu, dar şi dezbaterile generale... |
|||||
|
Dar... vă rog, a expirat timpul. |
||||||
|
...domnule preşedinte... |
||||||
|
|
Dacă l-am certat pe domnul Coarnă... |
|||||
|
...sunt suficient... |
||||||
|
|
...vă cert şi pe dumneavoastră. |
|||||
|
|
Puteţi să mă certaţi; important e să şi auziţi ce spunem. Şi spunem că ceea ce s-a întâmplat în 2017 se repetă şi acum. Pentru că... |
|||||
|
|
Mulţumesc... |
|||||
|
...aţi comprimat... |
||||||
|
|
...domnule Stelian. |
|||||
|
|
...aţi comprimat discuţiile şi raportul l-aţi publicat abia ieri după-amiază... |
|||||
|
Mulţumesc... |
||||||
|
...n-am avut nici... |
||||||
|
...domnule Stelian Ion. |
||||||
|
...măcar 24 de ore raportul la dispoziţie... |
||||||
|
|
Vă rog să-i închideţi microfonul domnului Stelian Ion. (Se adresează staffului tehnic.) (Vociferări.) Mulţumesc. Drept la replică, domnul deputat Predoiu. |
|||||
|
|
Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În principiu, au fost ridicate următoarele probleme în discursul domnului deputat. În special, procedura de urgenţă, ridicată şi de alţi colegi deputaţi. Într-adevăr, spunea domnul deputat, că atunci - atunci, în urmă cu câţiva ani de zile -, acuzam rapiditatea unui proces legislativ. Dar, cum spuneam, de atunci şi până astăzi au trecut ani de zile fără ca aceste legi să fie modificate şi aduse la zi, în acord cu Raportul MCV. Tocmai din cauza acestui interval de timp scurs fără intervenţie legislativă, Parlamentul, ca şi Guvernul, de altfel, s-au aflat şi se află în cazul de forţă majoră, dacă vreţi, de a adopta aceste legi până la sfârşitul acestui an, pentru a ne încadra în anumite obiective. Însă procedura de urgenţă nu a exclus o dezbatere foarte serioasă care a avut loc în comisie. Şi aş vrea să reamintesc totuşi că s-au dezbătut amendament cu amendament toate propunerile colegilor sau cele venite din sistem. Şi mulţumesc încă o dată membrilor Comisiei speciale, care au dezbătut aceste proiecte. În plus - şi cu asta închei -, cu privire la procedura de urgenţă, de data aceasta, procesul legislativ a fost, în prealabil, prefaţat de o foarte solidă dezbatere în sistemul judiciar şi în opinia publică. Au fost nu mai puţin de 8 luni de dezbatere publică, cumulate, pe parcursul anilor 2020, 2021, 2022. Deci situaţia este completă diferită de cea existentă acum câţiva ani de zile, "atunci", cum spunea domnul deputat. În ceea ce priveşte Comisia de la Veneţia, aş vrea să vă spun că Guvernul României a menţinut permanent legătura cu Comisia de la Veneţia, am avut consultări cu Comisia, foarte transparente şi oneste. Chiar şi în marja dezbaterilor prefaţând procesul legislativ cu privire la desfiinţarea SIIJ, ne-am spus punctele de vedere, am argumentat soluţiile din proiectul nostru şi niciodată noi nu am închis calea acestor dezbateri. În plus, aceste proiecte au fost redactate având avizele anterioare ale Comisiei de la Veneţia în atenţie şi foarte multe din acele recomandări au fost elaborate în texte de lege, în viziunea ministerului, bineînţeles; după aceea, supuse dezbaterii publice şi avizării, inclusiv a CSM. În sfârşit, s-a menţionat, de asemenea, faptul că în decembrie Comisia de la Veneţia va elabora un aviz, la cererea colegilor noştri din USR. (Vociferări.) Foarte bine, dacă acel aviz va ridica anumite recomandări, nimic nu ne poate împiedica să le avem în vedere în cadrul Mecanismului "Rule of Law" sau MCV, după caz, aşa cum o face fiecare stat membru al Uniunii Europene. Nu este un proces extraordinar, este un exerciţiu normal. Vă invit să citiţi Raportul "Rule of Law". Veţi vedea că la fiecare stat membru al Uniunii Europene există 4, 5, 6 recomandări care sunt procesate în timp, pe parcursul agendei... |
|||||
|
Vă rog... |
||||||
|
|
Domnul Marian-Cătălin Predoiu: ...legislative... |
|||||
|
...şi pe dumneavoastră... |
||||||
|
|
Domnul Marian-Cătălin Predoiu: ...de-a lungul unui an. |
|||||
|
...să finalizaţi. |
||||||
|
|
Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Finalizez. În ceea ce priveşte meritocraţia, vreau să vă spun că în proiectele de lege sunt prevăzute examene teoretice şi practice pentru magistraţi, pentru promovarea pe loc, iar promovarea efectivă se face pe bază de evaluare profesională, din ultimii 3 ani de zile, după ce are loc această promovare pe loc. Deci se trece printr-un dublu filtru, nu numai unul singur, privind... al examenului teoretic. Mai am şi alte... multe lucruri de spus, dar... |
|||||
|
Mulţumesc. Haideţi, că mai avem... |
||||||
|
|
Domnul Marian-Cătălin Predoiu: ...mă supun disciplinei. |
|||||
|
|
...1632 de amendamente admise şi 535 de amendamente respinse pe care trebuie să le dezbatem. Pe procedură, domnul Lupu. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi foarte scurt. Pe procedură, pentru că funcţionăm în baza Regulamentului Camerei şi, cel mai important, a Constituţiei. Şi în Constituţie, art. 11 şi art. 148 ne obligă să respectăm dreptul internaţional şi, mai mult, dreptul Uniunii Europene. Avem o solicitare oficială din partea... (Vociferări.) ...comisarului pentru justiţie, să amânăm aceste dezbateri. Mă aşteptam ca unul dintre grupurile recunoscute oficial ale opoziţiei să ceară amânarea acestor dezbateri la începutul lor. Nu s-a întâmplat. Vă cer eu acest lucru. Şi dacă nu veţi lua în considerare asta, vă cer, reprezentanţi ai puterii, să amânaţi măcar adoptarea lor în Senat, dacă în Cameră doriţi să treceţi ca tancul. Prin urmare, vă rog să respectăm Constituţia, dincolo de Regulament, şi să ascultăm ceea ce ne cere Comisia Europeană, aşteptând avizul Comisiei de la Veneţia. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Trec peste faptul că i-aţi certat pe colegii dumneavoastră din opoziţie că nu şi-au îndeplinit rolul. Doi. Nu pot să supun votului acest lucru, şi dumneavoastră, ca fost secretar al Camerei Deputaţilor, ştiţi foarte bine acest lucru. Am încheiat dezbaterile generale. Intrăm la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Şi vă propun, stimaţi colegi, uitându-mă în special la cei din opoziţie, să începem cu anexa amendamentelor admise, care sunt de la 1 la 1632, şi o să vă rog să interveniţi şi să vă dozaţi timpul, astfel încât să putem ajunge şi la cele 535 de amendamente respinse. O să mergem... nici nu ştiu dacă putem merge din 100 în 100 sau pur şi simplu, stimaţi colegi care vreţi să susţineţi... (Vociferări.) ...scoaterea sau respingerea unor amendamente... Daţi drumul la timp! (Se adresează stafful tehnic.) ...admise, să interveniţi pur şi simplu. Doamna Oana Murariu, vă rog. Vă reamintesc, suntem la amendamente admise, Anexa nr. 1. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Amendamente admise, marginal 247. Solicităm respingerea acestui amendament. Este vorba despre una dintre părţile bune ale proiectului, prin care, faţă de forma actuală a legilor, s-a extins lista litigiilor în care judecătorii stagiari puteau să intervină şi astfel aveau ocazia să înveţe mai mult în anul de stagiatură. Aveam o poziţie mai bună decât în legile actuale; nicio problemă, s-a venit cu amendament şi am distrus-o şi pe aceasta. Practic, după 4 ani de facultate de drept, în care înveţi, după 3 ani, pentru că se măreşte durata cursurilor la INM, în care doar înveţi, ai un singur an de stagiatură şi şi în acel an nu ţi se permite să intri şi să iei tu decizia într-un litigiu cap-coadă decât într-un număr extrem de mic de litigii. Cum să ştii după aceea să intervii - după acel un an - pe orice fel de tip de litigii, de toate tipurile, cu dificultate foarte mare unele? Este un amendament neoportun şi solicităm respingerea lui. |
|||||
|
|
Vă reamintesc, suntem la amendamente admise, marginal 247. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
137 de voturi pentru, 71 contra, 5 abţineri. Amendamentul rămâne în vigoare. Domnul Stelian Ion. Vă rog să indicaţi marginal. |
|||||
|
|
Bineînţeles că suntem nevoiţi, pe această procedură, să renunţăm la foarte multe dintre susţinerile în plen. Voi sări direct la marginal 310. Acest amendament se referă la eliminarea posibilităţii unei noi repartizări după examenul de capacitate. Repartizarea se face după terminarea Institutului Naţional al Magistraturii şi apoi nu se mai face încă o repartizare. Iniţial, în proiect, cum este şi acum în lege, se făcea o repartizare după primul an de INM. Este normal, pentru că aceşti auditori de justiţie trebuie să se hotărască, să decidă pentru ce se pregătesc, anume, în INM - pentru a fi judecători sau pentru a fi procurori - şi e foarte important să le dăm această posibilitate; după care, după examenul de absolvire, trebuie să ţinem cont de rezultatele acestui examen pentru a-şi alege posturile. A nu le permite acest lucru înseamnă că scădem ştacheta de meritocraţie, până la urmă, pentru că aceste examene trebuie să conteze şi odată ce au dovedit că şi-au ales bine profesia şi că au avut rezultate bune în profesie, ar trebui, pe baza acestor criterii şi acestor concursuri, să îşi poată alege posturile. Vă rog să votăm respingerea acestui amendament. |
|||||
|
|
Anexa nr. 1, amendamente admise, marginal 310. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
145 de voturi pentru, 68 contra, 3 abţineri. Amendamentul admis rămâne admis. Mai departe, vă rog. |
|||||
|
|
Marginal 672. Articolul se referă la promovarea efectivă a procurorilor. Nu există o similitudine cu reglementarea de la judecători şi nu există aceleaşi proceduri, proceduri similare. Este foarte important ca această promovare efectivă să fie bazată pe aceleaşi reguli, şi pentru judecători şi pentru procurori. Solicităm respingerea amendamentului. |
|||||
|
(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
||||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Marginal 672, amendament admis. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Cu 152 de voturi pentru, 67 contra, 3 abţineri, amendamentul a rămas admis. Continuaţi, vă rog. |
|||||
|
|
1220. S-au reintrodus nişte articole referitoare... care restrâng libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor, circumstanţiind în raport de... permiţându-se această libertate de exprimare doar în raport de anumite documente europene. Aşa este exprimarea în textul amendamentului, însă nu se face referire la ce anume documente europene se referă amendamentul. Este un text neclar care încearcă să îndulcească acel text mai vechi care a constituit şi constituie o limitare gravă a libertăţii de exprimare a magistraţilor. De aceea, propunem eliminarea. Propunem să votăm contra acestui amendament care este neclar. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Marginal 1220, amendament admis. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
152 de voturi pentru, 72 contra, 4 abţineri. Amendamentul a rămas admis. Continuaţi, vă rog. (Doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.) Vă rog. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Marginal 1370, amendamente admise. Sincer, când am dezbătut acest amendament în comisie, am avut senzaţia că cineva îşi bate joc. E vorba de facultatea, deci nu obligativitatea, magistraţilor de a încheia o poliţă de asigurare de răspundere pentru eroare... pentru gravă neglijenţă în activitatea judiciară. Am putea discuta de o astfel de prevedere şi să fie imperativă, nu facultativă, dacă noi chiar am avea mecanisme de atragere a răspunderii civile a magistraţilor. Ştiţi câte cazuri avem? 0. Şi la cum arată proiectele acestea de lege, o să avem 0 cazuri de atragere a răspunderii magistraţilor în continuare, deşi toată lumea se plânge de cum arată în momentul de faţă sistemul judiciar. Deci, practic, să trecem o facultate să poată magistraţii să încheie asigurări - oricum, pot deja - simt că ne batem joc de oameni, sincer. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Marginal 1370, amendament admis. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
150 de voturi pentru, 78 contra, 2 colegi se abţin. Amendamentul a rămas admis. |
|||||
|
|
Din păcate, s-au reintrodus în acest proiect, în Comisia specială, câteva... noi... câteva abateri disciplinare care lipseau din proiectul iniţial şi lucrul acesta era unul bun, unul dintre puţinele lucruri bune. S-a reintrodus abaterea disciplinară constând în aducerea atingerii "în mod grav şi vădit" - spune amendamentul - a "onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu". Este o chestiune care nu poate fi apreciată decât cu un vădit element de subiectivism şi pentru acest motiv ea fusese eliminată din acest proiect. A fost reintrodusă cu adăugirea câtorva cuvinte - "în mod grav şi vădit". În continuare, aprecierea va putea fi una eminamente subiectivă şi pe criterii eminamente subiective vor putea fi sancţionaţi judecătorii şi procurorii, apreciindu-se la un moment dat că au adus atingere onoarei, probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, inclusiv prin chestiuni care ţin de viaţa lor privată. S-a întâmplat lucrul acesta, din păcate. A fost exclus un magistrat pentru că nu le-a plăcut doamnelor şi domnilor din Secţia pentru judecători a CSM cum a tuns gardul la casă. (Vociferări.) E atât de aberant acest articol şi dă naştere unor abuzuri atât de mari, încât insistăm pentru eliminarea lui şi vă solicit să votaţi împotriva acestui amendament. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Indicaţi marginalul, domnule deputat. |
|||||
|
|
Este marginal 1378. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: 1378, amendament admis. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
151 de voturi pentru, 74 contra, o abţinere. Amendamentul a rămas admis. Continuaţi, vă rog. |
|||||
|
|
De asemenea, reintroducerea lit. ş), cea care se referea la sancţionarea magistraţilor, inclusiv pentru nerespectarea unor decizii ale Curţii Constituţionale, o chestiune care a suscitat discuţii aprige în spaţiul public, dar pe chestiuni şi pe considerente absolut artificiale. Aici nu vorbim despre respectarea sau nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale. Şi legea şi Constituţia obligă judecătorii şi procurorii la respectarea deciziilor Curţii Constituţionale şi la respectarea hotărârilor Înaltei Curţi date în RIL-uri şi în dezlegări de drept. Pe de altă parte, textul introdus - cred că într-o formulă guvernamentală din care făcea parte domnul ministru în 2012, poate mă înşel -, dar textul acela a suscitat şi a generat mari probleme, pentru că el, de fapt, se suprapune peste ceea ce avem în legislaţie, şi anume, există abaterea disciplinară pentru judecători şi procurori, aceea de nerespectare a legii. Această abatere este analizată prin prisma atitudinii subiective a judecătorului şi procurorului. Contează dacă acea nerespectare a legii a fost săvârşită cu rea-credinţă sau cu gravă neglijenţă. La fel, şi nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale şi a hotărârilor CJUE şi a deciziilor CEDO şi aşa mai departe, a tuturor acestor izvoare de drept, ar trebui să fie analizate prin prisma laturii subiective a judecătorului şi procurorului. Vorbim, până la urmă, nu de importanţa sau neimportanţa Constituţiei sau deciziilor Curţii Constituţionale, care este, evident, majoră. Acestea au un rol central în sistemul nostru de drept; trebuie respectate şi deciziile Curţii şi Constituţia. Vorbim, de fapt, aici despre libertatea judecătorului ca atunci când se vede pus în faţa unei dileme juridice, aşa încât să aprecieze cărui izvor de drept îi dă precădere - hotărârii CJUE, deciziei CEDO, deciziei CCR sau unui alt izvor de drept -, să aibă libertatea să facă un raţionament juridic fără să fie supus automat unei sancţiuni disciplinare. Pentru că altfel, într-un astfel de context în care există conflict între aceste izvoare de drept, automat, orice ar face, dacă respectă deciziile CCR încalcă, spre exemplu, o decizie CJUE sau a CEDO; sau invers, dacă respectă decizia CJUE încalcă decizia Curţii Constituţionale. Deci, automat, orice ar face, este în culpă şi poate fi supus sancţiunii. Despre asta e vorba în acest articol, nu despre alte poveşti care sunt rostogolite în mod artificial în spaţiul public. De aceea, vă solicit să votaţi împotriva acelui amendament, astfel încât să nu mai avem această neclaritate în legislaţia noastră. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: O să vă rog din nou să indicaţi marginalul, domnule deputat. |
|||||
|
|
1398. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Marginal 1398, amendament admis. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
155 de voturi pentru, 79 contra, 4 abţineri. Amendamentul a rămas admis. Nu mai sunt intervenţii la amendamente admise? Domnule Stelian Ion? |
|||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală): La respinse. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: La admise nu mai susţineţi, da? OK. Supun votului amendamentele admise de la 1 la 1632, cu excepţia - 247, 310, 672, 1220, 1370, 1378, 1398. Vot, vă rog, pentru amendamentele admise. |
|||||
|
|
158 de voturi pentru, 79 contra. Adoptate. Trecem la amendamente respinse. Vă rog, domnule Stelian Ion. |
|||||
|
|
Aş începe chiar cu 1 marginal. E o chestiune terminologică, totuşi cu importanţă în ce priveşte poziţionarea procurorului în sistemul nostru juridic. Evident, procurorul este, potrivit Constituţiei, magistrat. În ultimii ani, în ciuda acestui fapt, i se neagă din ce în ce mai mult, în discuţiile din spaţiul public, această calitate. Şi, din păcate, acest lucru se repercutează şi este vizibil şi în proiectele de lege care vin pe masa Parlamentului. De aceea, observând foarte uşor că din tot cuprinsul acestei legi este înlăturat termenul de magistrat şi este înlocuit de fiecare dată cu judecător sau procuror, pentru a sublinia parcă faptul că procurorul nu este la fel de magistrat ca un judecător, chestiunea asta poate avea, mai ales pe viitor, nişte consecinţe negative cu privire la statutul procurorului. Şi, de aceea, am propus înlocuirea titlului şi, în cuprinsul legii, ori de câte ori este necesar, înlocuirea sintagmei de judecător sau procuror cu aceea de magistrat. Este foarte important să oferim, să conferim şi procurorului toate garanţiile şi toată protecţia de care beneficiază orice magistrat. |
|||||
|
|
Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Marginal 1, amendamente respinse. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Voturi pentru - 71, contra - 161, două abţineri. Amendamentul a rămas respins. Vă rog. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Marginal 15, de la amendamente respinse. Este vorba de modificarea numărului zilelor cu care se anunţă înainte examenul de admitere la INM. Momentan, conform proiectului de lege, examenul se anunţă cu 60 de zile înainte. Noi propunem să se anunţe cu 120 de zile înainte şi vă rugăm să votaţi pentru acest amendament, pentru că examenul de admitere la INM este unul dintre cele mai grele examene din România, la ora actuală. Şi s-au plâns şefii instituţiilor de vârf din sistemul judiciar de faptul că există o atractivitate din ce în ce mai redusă pentru profesia de magistrat din partea absolvenţilor. Şi cum să-i atragem să dea la INM dacă noi îi anunţăm cu 60 de zile înainte, cu tematică, cu bibliografie, în condiţiile în care, cel puţin în anii trecuţi, a fost extrem de stufoasă materia şi ai nevoie de câteva luni bune doar ca să repeţi materia? Deci cum să-i atragem dacă noi îi anunţăm cu 60 de zile înainte? Vă rugăm să admiteţi amendamentul - măcar cu 120 de zile înainte să-i anunţăm. |
|||||
|
(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
||||||
|
|
Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 15. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
158 de voturi contra, 73 pentru, 6 abţineri. Amendament respins. Mai departe. |
|||||
|
|
Marginal 18. Aici propunem ca, comisiile de concurs, în cazul concursului de admitere la INM, să fie formate la propunerea INM. Practic, aici dorim să asigurăm cât mai mare corectitudine în ceea ce priveşte formarea comisiilor de concurs. Din nou, pentru că este unul dintre cele mai importante şi mai dificile examene din România la momentul actual. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 18. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
158 de voturi contra, 77 pentru, 4 abţineri. Amendament respins. |
|||||
|
|
La 29 marginal propunem instituirea posibilităţii de contestare a rezultatului de la interviu. E foarte important ca şi acest element să poată fi contestat şi peste tot unde avem de-a face în cuprinsul legii cu interviuri am propus pentru candidaţi să existe această posibilitate de a contesta, pe baza înregistrărilor audio-video ale interviurilor, la comisia de contestaţii, acest interviu. Vă solicităm să votaţi acest amendament. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 29. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
157 de voturi contra, 76 pentru. Amendament respins. |
|||||
|
|
Marginal 46. Aici propunem să existe o modalitate de contestare rapidă a condiţiei bunei reputaţii în cadrul concursului de admitere la INM. Practic, toate probele se pot contesta. Până la final, după ce ai trecut de toate probele, se analizează buna reputaţie, şi acolo, dacă eşti respins, te duci şi te judeci ani întregi în instanţă. Noi propunem o procedură rapidă, similară celei de contestare a deciziilor de plen ale CSM în cadrul procedurilor în ceea ce îi priveşte pe magistraţi. Aici, cei care dau concurs de admitere la INM nu sunt încă magistraţi. Dar procedura poate să fie aceeaşi, pentru că este corect să aibă o soluţie rapidă, dacă au, într-adevăr, o bună reputaţie, să meargă mai departe atunci, şi nu peste doi-trei ani, când se termină litigiul. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 46. Vot, vă rog. Se pregăteşte domnul Muncaciu. |
|||||
|
|
78 de voturi pentru, 153 contra, 6 abţineri. Respins. Haideţi, domnule Muncaciu! Am rugămintea la colegii care susţin amendamente să vină mai în faţă. Inclusiv pentru dumneavoastră, domnule deputat! |
|||||
|
|
Amendamentul de la marginal 44. O voce din sală: Care marginal? |
|||||
|
Domnul Ilie Toma (din sală): Nu se aude! |
||||||
|
|
44. Este vorba de faptul că o persoană are o bună reputaţie, dacă în termen de trei ani nu a avut o sancţiune. Problema este că sunt sancţiuni care au un termen de 12 luni pentru a fi... (Vociferări.) |
|||||
|
Domnul Gheorghe Şoldan (din sală): Ce au? Ce au? |
||||||
|
Deci, vă propun... |
||||||
|
|
Stimaţi colegi, Vă rog, daţi-i posibilitatea vorbitorului să susţină amendamentul! |
|||||
|
|
Dat fiind că radierea unei sancţiuni durează 12 luni, propunem ca acest "3 ani de zile" să fie modificat. Acesta este amendamentul. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 44. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
25 de voturi pentru, 167 contra, 46 de abţineri. Nici în opoziţie nu există concordie. Mai departe. |
|||||
|
|
Marginal 58. Este vorba despre restituirea indemnizaţiei de auditor, atunci când acesta este condamnat. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Şoldan (din sală): Nu se aude! Daţi drumul la boxe, că nu se aude deloc! Care marginal? |
||||||
|
|
Marginal 58. |
|||||
|
|
Marginal 58, Anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
21 de voturi pentru, 162 contra, 55 de abţineri. Respins. Mai departe, domnule doctor. |
|||||
|
|
Am să mă duc până la marginal 146, că îmi închipui că colegii vor să vină. Este vorba despre revenirea în magistratură a foştilor procurori sau judecători. Aceasta se poate face pe baza unui interviu; nu este necesar ca aceştia să aibă din nou un nou concurs. Deci vorbim de marginal 146. |
|||||
|
|
Îmi notez de fiecare dată, nu trebuie să repetaţi. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 146. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
19 voturi pentru, 166 contra, 46 de abţineri. Marginal 146, respins. Domnule Stelian Ion, vă rog. |
|||||
|
|
Fiind intercalate amendamentele noastre, vă rog să revenim la marginal 50, care se referă la durata cursurilor la INM. Printr-un amendament, s-a propus ca această durată să fie de 3 ani, nu de 2 ani de zile. Este o chestiune foarte importantă. Acum câţiva ani domnul ministru insista asupra necesităţii unor studii care să stea la baza unor astfel de propuneri. Solicita aceste studii de la adversarii politici, dar în prezent ne aflăm exact în această situaţie. Domnia Sa nu a venit cu un studiu, nici cei care au propus aceste schimbări legislative nu au venit cu nişte studii care să stea la baza propunerii legislative de creştere a duratei cursurilor INM, de la 2 la 3 ani. Ce se întâmplă în prezent este foarte grav. Şi la judecătorii, şi la parchete avem de-a face cu un deficit foarte mare de personal şi, dacă mărim în mod artificial doar din considerente de ordin teoretic, nu şi de ordin practic, durata cursurilor INM, fără a avea o analiză de impact a acestor modificări, vom adânci această criză din sistemul judiciar. De aceea, este foarte important să păstrăm ceea ce funcţionează actualmente în sistemul judiciar. Cursurile de 2 ani de zile la INM nu reprezintă în sine o problemă. Nu trebuie să modificăm doar de dragul de a modifica sau pentru că cineva are o ambiţie foarte mare cu această chestiune. Şi cred că colegii din PSD au insistat foarte mult pe acest amendament, pentru că în opinia lor durata de pregătire la INM trebuie să fie una mai mare. Teoretic am putea fi de acord, însă doar teoretic, pentru că practic impactul este exact invers, este unul negativ şi este grav pentru sistemul judiciar. Solicităm ca la 50 şi 52... (Vociferări.) 52. |
|||||
|
|
50. |
|||||
|
|
Amendamentul referitor la durata cursurilor INM, în care noi propunem ca această durată să rămână de doi ani, nu de trei, cum este în proiect. |
|||||
|
|
Ca să înţeleg. Mai devreme mi-aţi menţionat marginal 50. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, eu, în raport, am identificat marginal 50. Am şi explicat la ce se referă amendamentul. |
|||||
|
|
În regulă! Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 50. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
50 de voturi pentru, 170 contra, 23 de abţineri. Respins. |
|||||
|
|
Marginal 82. |
|||||
|
|
82? |
|||||
|
|
Da. După absolvirea INM magistraţii ar trebui să rămână o perioadă, potrivit proiectului de lege, de 10 ani în magistratură, altfel trebuind să întoarcă toate cheltuielile făcute de stat cu aceste cursuri. Noi spunem că trebuie să avem mare atenţie cu acest articol şi am propus 6 ani, nu 10 - da, să fie obligat 6 ani să rămână în magistratură -, pentru că poate după 6 ani de zile un judecător sau procuror îşi dă seama că nu are vocaţie pentru a face această activitate, poate nu mai are nicio plăcere, nu mai vrea să profeseze şi credem că este mult mai periculos un judecător sau procuror care face cu de-a sila această activitate, decât unul care vine din urmă şi prestează de plăcere acest serviciu public, până la urmă. De aceea, vă rugăm să admiteţi amendamentul de la 82 marginal. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 82. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Cu 56 de voturi pentru, 164 contra, 22 de abţineri, respins. Doamna Murariu. Vă rog. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Marginal 95. |
|||||
|
|
95. |
|||||
|
|
Acesta se corelează şi cu marginal 52, care era similar cu marginal 50, pe care l-a susţinut colegul meu, mai devreme. La marginal 95 este vorba despre durata stagiaturii. Practic noi propuneam să rămână 2 ani cursurile la INM, pentru că ai 4 ani de facultate, cu 2 ani în care doar înveţi la INM, şi dacă într-adevăr dorim să pregătim mai bine magistraţii, pentru că acesta este dezideratul tuturor celor din Comisia juridică, şi sper că a întregului Parlament, practica efectiv este cea care contează. Deci practic putea să rămână un sistem de 2 ani - INM şi un an şi 6 luni sau 2 ani - stagiatură. Amendamentul de la marginal 95 propunea un stagiu de un an şi 6 luni pentru ca magistraţii stagiari să dobândească efectiv cunoştinţele în baza cărora ei vor fi în viitor judecători sau procurori mai buni. Vă rog să votaţi pentru, |
|||||
|
|
Marginal 95, Anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
51 de voturi pentru, 159 contra, 19 abţineri. Respins. |
|||||
|
|
120, marginal. Am propus ca pe viitor Consiliul ştiinţific să fie cel care să numească comisiile de elaborare a subiectelor, de examinare şi de contestaţii pentru examenele de capacitate, şi pentru celelalte examene, în general. Acest rol al Consiliului ştiinţific am considerat că trebuie întărit şi acest rol al Institutului Naţional al Magistraturii trebuie întărit. De aceea, ori de câte ori am vorbit de astfel de concursuri, de examene, am lăsat în sarcina plenului CSM posibilitatea de numire a comisiei de concurs, iar celelalte comisii, de elaborare a subiectelor, de examinare şi de contestaţii, le-am lăsat în sarcina Consiliului ştiinţific. Asta pentru a da greutate acestor elemente de diferenţiere între magistraţi, pe criterii meritocratice, evident. 120, marginal. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 120. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
73 de voturi pentru, 162 contra, 3 abţineri. Marginal 120, respins. |
|||||
|
|
130, marginal. Am considerat că probele orale date în cadrul examenului de capacitate ar trebui să fie înregistrate audio-video, nu doar audio, uneori, aşa cum lasă să se întâmple acest text pe care solicităm să-l înlocuim. Deci e foarte important să înregistrăm audio-video toate aceste probe orale, bineînţeles pentru a avea o bază la care să ne raportăm în momentul în care se pot face contestaţii şi pentru a putea fi verificate aceste examinări. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 130. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
76 de voturi pentru, 156 contra, 4 abţineri. Respins. |
|||||
|
|
Sar peste foarte multe amendamente... din cauza timpului... |
|||||
|
Vedeţi că mai are şi domnul Seidler! Să vă punctaţi cu el şi cu doamna Murariu. O voce de la AUR: Şi noi mai avem! Şi domnul Coarnă mai are! |
||||||
|
|
La 182. |
|||||
|
|
182. |
|||||
|
|
La dezbateri generale am abordat deja acest subiect. Este foarte important ca şi judecătorii Înaltei Curţi sau mai ales judecătorii Înaltei Curţi, cu cât este mai înaltă instanţa trebuie să avem rigori mai mari cu privire la pregătirea profesională a magistraţilor, deci şi judecătorii Înaltei Curţi să fie supuşi evaluării. Amendamentul nostru impune această evaluare periodică a judecătorilor Înaltei Curţi, care a fost eliminată din legislaţie. De ce? Pentru că domniile lor, judecătorii Înaltei Curţi, nu mai doresc să fie evaluaţi periodic, aşa cum se întâmplă în cazul colegilor de la instanţele inferioare, de la instanţele de la nivelul curţilor de apel, tribunale şi judecătorii. Este incorect, n-are nicio legătură cu meritocraţia şi cu aşezarea într-o ordine firească pe criterii de profesionalism a acestei magistraturi. |
|||||
|
|
Marginal 182, Anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. Se pregăteşte domnul Ciprian-Titi Stoica. (Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.) Veţi reveni! |
|||||
|
|
La următorul mai am! |
|||||
|
|
OK, următorul. Şi după aceea domnul Titi Stoica. 71 de voturi pentru, 154 contra, 4 abţineri. Respins. |
|||||
|
|
La marginal 183 am propus să fie eliminată din acest proiect posibilitatea evaluării la cerere a judecătorilor Înaltei Curţi. Am spus, această evaluare trebuie să fie periodică, permanentă, nu doar când vrea judecătorul, într-un anumit context profesional, să fie supus unei astfel de evaluări. Lucrul acesta nu trebuie să fie facultativ, nu trebuie să fie opţional, el trebuie să fie obligatoriu. Aşa încât, solicităm eliminarea acestui alineat de la 183 marginal. |
|||||
|
|
Marginal 183, Anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. Haideţi, domnule Titi Stoica! |
|||||
|
|
67 de voturi pentru, 144 contra, 4 abţineri. Respins 183. Vă rog. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dragi colegi, Domnule ministru, Unul foarte simplu, marginal 219. Avem o modificare foarte simplă. Noi credem de cuviinţă, dat fiind faptul că şi în Constituţie este stipulat aşa, că cei care au "obligaţia de a înştiinţa conducerea Consiliului Superior al Magistraturii", şi nu a "Institutului Naţional al Magistraturii", care este o unitate academică. Sper că veţi fi de acord. Este o modificare cât se poate de logică şi constituţională. Mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 219. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
25 de voturi pentru, 153 contra, 49 de abţineri. Respins. Domnul Muncaciu. Se pregăteşte doamna Murariu. |
|||||
|
|
Este un amendament pe care l-am preluat de la CSM. Este vorba de marginal 170. |
|||||
|
|
170? |
|||||
|
|
Care recomandă judecătorilor şi procurorilor ca periodic să îşi adauge o altă specializare, aceasta ajutând la formarea completelor de judecată. Deci, marginal 170. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 170. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
22 de voturi pentru, 148 contra, 51 de abţineri. Respins. Mai departe. |
|||||
|
|
Marginal 210. |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Este vorba de atacarea hotărârilor celor două secţii de judecători şi de procurori în contencios administrativ şi fiscal la Înalta Curte de Casaţie şi, bineînţeles, cu acelaşi termen de două săptămâni, fără parcurgerea etapelor preliminare, care ar împiedica într-un fel sau altul această contestaţie. De aceea, vă propunem amendamentul de la marginal 210. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 210. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
20 de voturi pentru, 152 contra, 51 de abţineri. Respins. |
|||||
|
|
Îi las pe colegi, pentru că... |
|||||
|
|
Doamna Murariu, vă rog. |
|||||
|
|
Marginal 201, care priveşte modalitatea de evaluare a magistraţilor. Evaluarea magistraţilor este un subiect extrem de important şi, din păcate, nu există nicio diferenţă în proiectul legilor justiţiei faţă de legislaţia în vigoare şi, în mod absolut surprinzător, în cadrul dezbaterilor în Comisia specială, reprezentaţii CSM, garantul independenţei justiţiei, au menţionat foarte clar că evaluările magistraţilor sunt formale. Dar ce s-a întâmplat? Nici măcar reprezentanţii CSM nu au venit cu amendamente. Haideţi să nu facem evaluarea magistraţilor o formalitate, să avem o evaluare reală! Ei, bine, nu e nicio problemă, am venit noi, USR, cu amendament în acest sens, cel de la marginal 201, şi vizează situaţia ca, pe lângă evaluarea magistraţilor în baza hotărârilor pe care chiar ei le pun la dispoziţie, Comisia de evaluare să extragă aleatoriu nişte hotărâri şi să existe un pic mai multă obiectivitate în această evaluare. Măcar acest pas să-l facem în ceea ce priveşte evaluarea magistraţilor! Vă rugăm să votaţi pentru. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 201. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
49 de voturi pentru, 151 contra, 18 abţineri. Respins. |
|||||
|
|
Marginal 243. O chestiune foarte importantă, aceea a modalităţii de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cum am spus deja, o miză foarte importantă. Acolo se judecă definitiv cele mai importante procese în toate domeniile, şi în domeniul dreptului administrativ, şi în penal. De aceea este foarte important ca aceste promovări să fie meritocratice şi în această idee solicităm reintroducerea, ca probă de concurs, proba scrisă, cu caracter teoretic şi practic. Deci această verificare a cunoştinţelor teoretice pentru judecătorii Înaltei Curţi este esenţială, din punctul nostru de vedere. Ea a existat în legislaţie introdusă în 2011, a funcţionat o perioadă importantă de timp, a dat roade şi a fost apreciată şi la nivelul Comisiei Europene. Din păcate, în urma unor solicitări venite din partea unei părţi a sistemului judiciar, se renunţă la acest beneficiu, spunem noi, pentru sistemul judiciar. Haideţi să mergem pe meritocraţie inclusiv, sau mai ales, şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să arate fiecare judecător candidat pentru această funcţie ce cunoştinţe temeinice de drept are în momentul în care vrea să ajungă judecător la Înalta Curte! Pentru că, un simplu interviu, pe baze eminamente subiective, nu face decât să permită promovarea la Înalta Curte a unor persoane care nu întotdeauna merită să ajungă acolo. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 243. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
43 de voturi pentru, 147 contra, 30 de abţineri. Mai departe. |
|||||
|
|
263. Interviurile pentru promovarea la Înalta Curte trebuie să se înregistreze, şi nu doar să se înregistreze, să fie şi publice, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. E o chestiune care ţine de transparenţă. N-ar trebui să aibă nimic de ascuns comisiile de evaluare în această situaţie. Vă solicităm să votaţi amendamentul, pentru a vedea cu toţii, toţi românii, cum se desfăşoară aceste interviuri pentru promovarea la Înalta Curte. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 263. Vot, vă rog. Domnule Coarnă, vă rog. |
|||||
|
|
60 de voturi pentru, 146 contra, 11 abţineri. Respins. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Nr. crt. 166. "Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: «Jur să respect Constituţia, supremaţia ei şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei...". Am adăugat sintagma "supremaţia Constituţiei", pentru că în art. 1 alin. (5) din Constituţia României avem următoarea formulare - "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Or, şi judecătorii şi procurorii trebuie să respecte implicit supremaţia Constituţiei. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 166. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
156 de voturi contra, 30 pentru, 39 de abţineri. Respins. Mai departe. |
|||||
|
|
Mulţumesc. 352. Nr. crt. 352. La art. 151, alin. (2) se modifică în sensul că numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) se face prin concurs ori examen, potrivit procedurii prevăzute pentru numirea în funcţii de conducere prevăzută la alin. (1). Aici problema este extrem de simplă. Numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii decât cele de preşedinte de instanţă, respectiv de prim-procuror trebuie să se facă obligatoriu prin concurs ori examen, şi nu la propunerea preşedintelui de instanţă sau a prim-procurorului. Practic, creăm acea zonă de castă şi prim-procurorul sau preşedintele de instanţă îşi numeşte în acele funcţii apropiaţii şi creăm o vulnerabilitate a justiţiei. Toate funcţiile publice în România şi în lume, în general, se ocupă prin concurs ori examen. Repet, că e funcţie de execuţie, că e funcţie de conducere, ea trebuie să fie supusă regimului concursului ori examenului. Eu am propus lucrul acesta, ca aceste funcţii să fie ocupate prin concurs ori examen. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 352. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
34 de voturi pentru, 151 contra, 40 de abţineri. Respins. Mai aveţi? |
|||||
|
|
Am multe, dar o să... am selectat câteva. De aceea v-am spus că nu putem să dezbatem în 60 de minute legile justiţiei. Am foarte multe, încerc să fac o selecţie, că ne batem joc de... |
|||||
|
|
Cu rugămintea... |
|||||
|
Vă rog... |
||||||
|
|
Nu, cu rugămintea, că mai sunt 10 minute şi să vă punctaţi... |
|||||
|
Păi... |
||||||
|
|
...şi cu ceilalţi colegi. |
|||||
|
|
...dacă în 10 minute noi rezolvăm justiţia înseamnă că e o problemă de fond. |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Păi, 395, nr. crt. Propunem ca la art. 170 alin. (1) lit. c) să fie modificată, în sensul de a fi păstrată lit. c) de la art. 51 alin. (2), forma în vigoare a legii, având în vedere faptul că revocarea din funcţia de conducere în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare trebuie să intervină chiar şi atunci când se aplică sancţiunea avertismentului, întrucât condiţiile cerute de lege pentru numirea în funcţia de conducere trebuie să fie îndeplinite până la epuizarea mandatului pentru respectivele funcţii de conducere. Cum lipsa sancţiunii disciplinare pe ultimii 3 ani anterior depunerii candidaturii este o condiţie esenţială pentru validarea acesteia, conduce la concluzia că şi atunci când este aplicată sancţiunea disciplinară a avertismentului se impune revocarea din funcţie, pentru că nu mai este îndeplinită condiţia pentru numirea în funcţie. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 395. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
30 de voturi pentru, 155 contra, 45 de abţineri. Respins. Vă rog. |
|||||
|
|
Da. Când eraţi în opoziţie şi aveaţi o problemă cu DNA-ul, toată lumea vorbea despre răspunderea magistraţilor. Acum, la putere, se pare că nu mai aveţi. 490, nr. crt. Am propus eliminarea iniţiativei Guvernului, care sună aşa - "Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluţiile pronunţate prin hotărâri judecătoreşti". Adică nu poţi să ataci şi nu poţi să fii soluţionat corect dacă un magistrat şi-a exprimat sau şi-a exercitat profesia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Eu am propus eliminarea lui. Acest articol se află în vigoare şi în Legea nr. 303. Iar judecătorul de primă instanţă - ca să înţelegeţi cu toţii mecanismele - nu răspunde dacă îşi exercită activitatea profesională cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, pentru... hotărârea lui este supusă căilor de atac. Şi atunci tu rămâi efectiv abuzat, judecătorul, procurorul te-au rezolvat, în sensul de nerespectare a legii, şi nu poţi să exerciţi nicio cale de tragere la răspundere juridică împotriva lor. Am vorbit despre acest lucru mulţi ani, dar văd că păstraţi aceeaşi logică şi judecătorii şi procurorii nu răspund în faţa legii. Eu am propus să fie eliminat acel articol. |
|||||
|
|
Marginal 490, Anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
27 de voturi pentru, 152 contra, 43 de abţineri. Respins. |
|||||
|
|
Mulţumesc. La... am ajuns la 272, marginal 502. Vorbim despre abaterile disciplinare. La lit. c) am propus următorul amendament - desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Pentru că articolul, aşa cum este scris, este, în opina mea, neconstituţional. Practic, procurorii, judecătorii sunt într-un fel abuzaţi din ceea ce a dorit iniţiatorul. Iar eu am propus ca şi toţi ceilalţi funcţionari publici din sistemul public, care nu au dreptul la activităţi politice, să respecte această legislaţie, să fie unitară pentru toţi. Repet, desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în exercitarea atribuţiilor de serviciu - trebuie să fie şi pentru judecători şi procurori această abatere disciplinară. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 502. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Au mai rămas 5 minute şi 50 de secunde. (Vociferări.) Cu 27 de voturi pentru, 155 contra, 43 de abţineri, respins. |
|||||
|
|
Da. Apreciez. Ca să las şi colegilor de la USR, o să mai supun dezbaterii un singur articol. E vorba de marginal 508, deci nr. crt. 508, art. 272 alin. (1). Se introduce lit. ş) - de la şarpe -, care sună aşa - "Nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă acestea din urmă nu încalcă Constituţia României". Am observat că domnul ministru Predoiu, care a introdus în 2012 în Legea nr. 303 această abatere disciplinară, pentru că îl obliga Decizia nr. 2/2012 a CCR, în 2022 vrea să scoată din lege această abatere disciplinară, deşi Constituţia României, ultima revizuire, a fost în 2003. Când a fost serios domnul Predoiu cu Constituţia, în 2012 sau în 2022? Repet, este decizia CCR prin care obligă să fie introdusă această abatere disciplinară de nerespectare a deciziilor CCR, a celor ale ÎCCJ, şi am introdus şi dreptul european, cu o singură menţiune, să fie respectată Constituţia României. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 508. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
21 de voturi pentru, 169 contra, 45 de abţineri. Marginal 508, respins. Vă rog. |
|||||
|
|
Sar peste amendamentele referitoare la promovarea efectivă, unde trebuie să fie şi acolo concurs. Sar direct la 344, marginal. Este vorba... |
|||||
|
344? |
||||||
|
|
Da. Este vorba despre procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Este inadmisibil într-un stat european din 2022 ca la acest nivel să îşi dorească cineva să impună un procuror de rang înalt cu forţa. Am văzut şi amendamentul venit pe cale ocolită din partea unui deputat, votat în comisie de colegii din PSD, PNL. Arată foarte clar că există o intenţie vădită în sensul de a pune acolo nişte oameni care să execute comenzi politice. Şi noi asta încercăm să evităm prin amendamentul nostru. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii, prin secţia sa, trebuie să fie unul conform atunci când Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori, consideră că un candidat nu îndeplineşte condiţiile pentru a exercita aceste funcţii foarte importante; acest aviz trebuie să conteze, nu... nici măcar preşedintele României n-ar trebui să poată să întoarcă spatele cu atâta nonşalanţă unui astfel de aviz. Vă rog să votaţi acest amendament dacă dorim o procedură transparentă şi corectă de numire a procurorilor de rang înalt. |
|||||
|
|
Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 344. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
56 de voturi pentru, 162 contra, 17 abţineri. Respins. Cred că ultimul amendament. Vă rog, domnule Seidler. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler: 461, marginal, art. 212 alin. (1) din Anexa nr. 2, amendamente respinse, referitor la pensiile speciale. Ştim că vă place foarte mult acest subiect. (Vociferări.) Problema e că există nişte decizii ale Curţii Constituţionale... (Vociferări.) ...care spun, printre altele - şi vă citez: "Legiuitorul nu numai că diluează conceptul de magistratură, dar diluează şi conceptul de carieră în magistratură". Asta referitor la textul aflat în vigoare şi pe care, practic, îl menţineţi în forma supusă votului. Noi, prin amendamentele noastre, am cerut să reveniţi la ceea ce Curtea Constituţională a stabilit în această materie. Trebuie să ştie toată lumea că în momentul de faţă pensiile speciale sunt mai mari decât veniturile. Da, aţi auzit bine, dacă te pensionezi şi eşti "special", ai în mână mai mulţi lei decât dacă lucrezi. Asta este o anomalie. Aţi putea crede că de pensiile speciale ale magistraţilor beneficiază magistraţii. Dar nu, dacă vă uitaţi în textul propus astăzi votului, de pensiile speciale ale magistraţilor beneficiază o mulţime de oameni care nu au fost magistraţi. Dar chiar şi magistraţilor li se iau în calcul perioade în care nu erau magistraţi. Asta excedează ceea ce Curtea Constituţională cere în această materie. Amendamentele USR, dintre care acesta este primul, aduc această chestiune strict în limita deciziilor Curţii Constituţionale, până când îşi va schimba şi Curtea practica în această materie. Aşadar, 461, marginal, Anexa nr. 2, art. 212 alin. (1). (Aplauze. Vociferări.) |
|||||
|
|
Mai repet şi eu. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 461. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
72 de voturi pentru, 166 contra, 6 abţineri. Respins. Stimaţi colegi, Vă rog să fiţi puţin atenţi. Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 2, amendamente respinse, mai puţin marginal - 1, 15, 18, 29, 46, 44, 58, 146, 50, 82, 95, 120, 130, 182, 183, 219, 170, 210, 201, 243, 263, 166, 352, 395, 490, 502, 508, 344 şi 461. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Cu 58 de voturi pentru, 179 contra, 14 abţineri, anexa a fost respinsă. Dacă la Anexa nr. 2 la lege există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptată. Proiectul de lege rămâne la votul final. |
|||||
|
Doamna Oana Murariu (din sală): Procedură! |
||||||
|
|
5 minute, pauză. Ne revedem la sesiunea de vot final. |
|||||
|
|
După pauză |
|
||||
|
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile, să putem începe sesiunea de vot final. |
|||||
|
Domnul Cătălin-Zamfir Manea (din sală): Mai aşteptaţi puţin, că n-au venit toţi colegii. |
||||||
|
|
Facem un vot de control. Vă rog să pregătiţi sistemul. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
206 colegi prezenţi, suntem în cvorum. Liderii de grup să consulte listingul de vot. |
|||||
|
|
|
Începem cu I. Legi ordinare. Adoptări. 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023"; PL-x 482/2022; lege ordinară. Vot, vă rog. |
|
|||
|
|
Cu 208 voturi pentru, un vot contra şi 62 de abţineri, adoptat. Domnule Predoiu, aţi apăsat... (Vociferări.) |
|||||
|
|
|
2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar, precum şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 466/2022. Vot, vă rog. |
|
|||
|
|
Cu 241 de voturi pentru, două contra, 31 de abţineri, adoptat. Haideţi, stimaţi colegi. |
|||||
|
|
|
3. Proiectul de Lege pentru completarea art. 181 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 108/2022. Vot, vă rog. Cu 274 de voturi pentru, un vot contra, 5 abţineri, adoptat. |
|
|||
|
|
Explicarea votului, domnul Pop Rareş Tudor, iniţiatorul. Vă rog. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mulţumesc, dragi colegi, pentru vot. 30% pentru finanţarea secţiilor de copii şi juniori din cluburile de drept public înseamnă condiţii mai bune şi mai predictibile pentru a face înaltă performanţă, înseamnă echipamente sportive pentru copii, înseamnă salarii mai decente pentru profesori, înseamnă transport gratuit către competiţii, poate şi o masă caldă, poate şi nişte cantonamente. Pentru sportul românesc înseamnă şansa de a-şi reface încet-încet baza de selecţie, acea bază a piramidei sportului despre care foarte multă lume spune că lipseşte în România. Dragi colegi, aveţi primari în teritoriu care aruncă cu banii pe tot felul de nimicuri. Vă rog, convingeţi-i să aloce o mică parte din aceşti bani pentru finanţarea sportului, pentru susţinerea copiilor şi tinerilor din comunitate, în special a celor care nu au bani să-şi cumpere un echipament sportiv. Şi, da, avem o problemă cu consumul de droguri în licee şi şcoli, dar, vă rog, lăsaţi controalele şi poliţia, convingeţi-vă primarii să investească mai mulţi bani în dezvoltarea sportului juvenil şi să permită accesul copiilor în curtea şcolii după program. Şi spun toate acestea, pentru că sărăcia, abuzurile, bolile fizice, bolile psihice pot fi prevenite şi vindecate cu ajutorul sportului. Prin acest proiect transformăm astăzi o cheltuială într-o investiţie, mutăm o parte din bani către viitor, către educaţia prin sport, către înalta performanţă, către sănătatea publică. E un uriaş pas înainte şi vă mulţumesc tuturor pentru susţinere. (Aplauze.) |
|||||
|
|
|
Capitolul II. Legi organice. Adoptări. 4. Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor; PL-x 440/2022; procedură de urgenţă. |
|
|||
|
Doamna Oana Murariu (din sală): Procedură! |
||||||
|
|
Suntem în procedură de vot. Vot, vă rog. |
|||||
|
|
Cu 198 de voturi pentru... (Aplauze.) ...80 de voturi contra, 4 abţineri, adoptat. (Doamna deputat Oana Murariu şi domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.) Explicarea votului, care dintre cei doi? |
|||||
|
Doamna Oana Murariu (din sală): Vreau pe procedură. |
||||||
|
|
Bine, doamna Murariu, pe procedură. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pentru corectarea unei erori materiale din Anexa nr. 2, amendamente respinse, la proiectul de lege. Este vorba de marginal 529, care vizează intrarea directă a magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără concurs, în avocatură şi notariat. În cadrul Comisiei speciale noi am votat cu 11 voturi pentru acest amendament, cu 10 contra şi o abţinere, deci el nu ar trebui să se regăsească în anexa cu amendamente respinse şi solicit corectarea acestei erori materiale. |
|||||
|
|
Domnul Andronache, vă rog, răspuns la procedură. |
|||||
|
|
Da, este o afirmaţie hazlie a colegei noastre, o apreciez pentru chestiunea aceasta. Evident că amendamentul a fost respins şi rămâne în anexa cu amendamente respinse. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Explicarea votului, domnul Ion Stelian-Cristian, Grupul USR. |
|||||
|
|
Acum vreo 10 ani de zile mentorul politic al premierului de la GRIVCO, al domnului Iohannis, spunea aşa: "Nu avem toată puterea până când nu luăm şi justiţia!". Asta reuşiţi acum, pentru că e tentant să cheltuieşti miliarde de euro fără să te controleze nimeni, bani din PNRR, să cumperi sute de BMW-uri pentru prietenii camarilei, fără să te controleze nimeni, e tentant să ai o justiţie la cheremul tău. (Vociferări.) Eu vă spun că nu o să... nu o să ţină, pentru că există şi alte pârghii. Avem o calitate de membru în Uniunea Europeană şi derapajele acestea pe care le faceţi acum se vor opri până la urmă, dar păcat este că periclitaţi posibilitatea României de a obţine acele fonduri din PNRR, periclitaţi posibilitatea României de a ridica MCV-ul, puneţi toate lucrurile acestea în pericol doar pentru a vă asigura confortul în justiţie. În locul dumneavoastră cred că mi-ar crăpa obrazul de ruşine! (Aplauze.) |
|||||
|
|
Doamna Enachi Raisa, Grupul USR... AUR, vă rog. Iertaţi-mi impoliteţea! |
|||||
|
|
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Nu ştiu astăzi dacă putem să spunem: felicitări sau condoleanţe, dar, de fapt, în România nu mai avem o justiţie independentă. Aţi reuşit, dragii mei colegi - PSD, PNL şi fraţii dumneavoastră, UDMR - să puneţi piciorul în prag şi să vă bateţi joc de poporul român. AUR a votat contra acestor legi ale justiţiei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Declar şedinţa închisă. |
|||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.59. |
||||||
 |
