Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din numărul total de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 217.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de 17 octombrie şi 19 octombrie; programul de lucru pentru perioada 17 - 22 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 11 - 17 octombrie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, astăzi dezbatem moţiunea simplă iniţiată de 55 de deputaţi, iar la încheierea dezbaterilor acestora urmează primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observaţii.

Dacă nu sunt, doamnelor şi domnilor deputaţi, intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 55 de deputaţi.

În temeiul art. 193 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura de la această moţiune.

Dacă nu, pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

• Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;
• Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;
• Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, ca de fiecare dată, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel:
• Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - 18 minute;
• Grupul parlamentar al PNL - 14 minute;
• Grupul parlamentar al USR - 7 minute;
• Grupul parlamentar AUR - 5 minute;
• Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute;
• Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute;
• Deputaţi neafiliaţi - 5 minute.

Dacă sunt obiecţii?

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului propunerile prezentate.

Să înceapă votul!

Cu 159 de voturi pentru, un vot contra şi 4 abţineri, propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

Dau cuvântul domnului deputat Seidler Cristian-Gabriel, pentru citirea textului moţiunii simple.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

"Siguranţă şi încredere sau debandadă şi furt? Ministrul Bode trebuie să răspundă pentru dezastrul pe care l-a creat"

Stimate doamne deputat,

Stimaţi domni deputaţi,

După aproape doi ani de mandat la Ministerul Afacerilor Interne, nu se mai îndoieşte nimeni că prioritatea ministrului Lucian Bode este să protejeze interesele de partid, nu pe cele ale oamenilor. Iar când nu se preocupă de interesele de partid, domnul Bode se îngrijeşte de interesele infractorilor, ale clienţilor politici şi ale prietenilor şefului său direct, Klaus Iohannis.

La urma urmei, ar fi putut fi altfel când ai pus în fruntea MAI un om care, pe când era ministru al transporturilor, a dovedit că nu dă doi bani pe lege? Sau aţi uitat episodul maşinii ministrului. care, depăşind pe linie continuă, pe un pod, a provocat un accident în urma căruia au fost rănite două persoane?

Cea mai mare reuşită a domnului Bode, după aproape doi ani de mandat, este licitaţia cu dedicaţie pentru achiziţia a 600 de BMW-uri de la prietenul preşedintelui Klaus Iohannis. În schimb, acolo unde ar fi fost nevoie de Domnia Sa, nu s-a văzut niciun fel de implicare. Spre exemplu, de abia acum a început folosirea brăţărilor de monitorizare a agresorilor în cazurile de violenţă domestică. Şi e vorba doar de un proiect-pilot în câteva locuri.

Dacă ar fi capabil de astfel de emoţii, domnului ministru ar trebui să îi fie ruşine.

Monitorizarea agresorilor cu brăţări electronice, pentru protejarea victimelor violenţei domestice, trebuia să fie funcţională în martie 2022, potrivit legii adoptate de Parlament. Nu este nici la ora actuală funcţională întru totul şi nici nu va fi prea curând. Îşi asumă domnul ministru traumele victimelor care vor suferi din cauza acestei întârzieri?

Victimele violenţei domestice sunt în continuare lipsite de protecţie, pentru că domnul Bode a considerat, şi de această dată, că legea poate fi ocolită, modificată după bunul-plac. În loc să operaţionalizeze Sistemul informativ de monitorizare electronică, a venit cu o ordonanţă de urgenţă de amânare, şi în loc de monitorizare la nivel naţional, vom avea acoperite doar câteva judeţe.

Un ministru asemenea Guvernului din care face parte - cinic şi care face economie cu victimele, nu cu privilegiile.

Un alt eşec major al ministrului Bode - reformarea MAI. La preluarea mandatului, promitea reformă, promitea că va lua măsuri care să ducă la - citez, citez, domnule Bode - "o curăţenie în propria ogradă" - la profesionalizarea, responsabilizarea şi modernizarea structurilor MAI.

Bineînţeles că nu s-a întâmplat nicio reformă a MAI. Ce s-a întâmplat, însă, am văzut cu toţii la ştiri - poliţişti prinşi la furat în magazine; copile accidentate mortal pe trecerea de pietoni, de poliţişti; poliţişti prinşi luând mită de la şoferi; şefi de poliţie care îşi ameninţă subordonaţii pentru a-i convinge să nu mai amendeze anumite firme şi aşa mai departe.

Să mai amintim de avioanele contrabandiştilor care se plimbă nedepistate şi nestingherite prin spaţiul aerian românesc? Să amintim că n-am aflat încă nimic despre autorii atentatului de la Arad? Să vorbim despre acţiunea de kompromat împotriva jurnalistei Emilia Şercan, când Poliţia s-a dovedit, sub conducerea domnului Bode, mai degrabă Miliţia din vremurile de tristă amintire, care acţionează la comandă pentru a închide gura celor care îndrăznesc să vorbească despre sistemul mafiot cu epoleţi?

Fie şi numai pentru gravitatea cazului Şercan, demn de o republică bananieră, domnul Bode trebuie să plece. Nu numai de la minister, dar şi din viaţa publică. Imaginea României a fost transformată în cea a unui stat instabil condus de corupţi răi şi proşti, capabili să distrugă fără remuşcări viaţa oricui îi deranjează din exerciţiul indecent al puterii lipsite de responsabilitate.

Ofiţeri de poliţie care nu îi apără pe cetăţeni, ci se întorc împotriva lor. Ofiţeri de poliţie care sunt apoi scăpaţi de orice răspundere. Aceasta este imaginea Poliţiei coordonate de Lucian Bode, imagine la nivel naţional, dar şi internaţional, după cum rezultă din Raportul pe 2021 al Departamentului de Stat al SUA, privind drepturile omului în România.

"Impunitatea a reprezentat o problemă semnificativă la nivelul forţelor de securitate, în special în rândul poliţiei şi jandarmeriei. Ofiţeri de poliţie au fost frecvent exoneraţi în cazuri de presupuse bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante", se arată în Raportul Departamentului de Stat al SUA.

Mult mai eficient s-a dovedit însă domnul ministru Bode când a fost vorba să-şi secretizeze lucrarea de doctorat cu o zi înainte de termenul anunţat pentru publicarea integrală. Ştie el ce ştie, pesemne. Între timp, lucrarea e disponibilă şi nu avem îndoieli că cineva va afla de ce a fost dată dispărută pentru o vreme.

Ştie domnul Bode şi de ce a ţinut musai să-l facă director de cabinet pe cel supranumit "spălătorul de plagiate", după care l-a recompensat cu o funcţie de şef la Inspectoratul General pentru Imigrări. Este vorba de Marius-Florin Mihăilă, fost coleg de clasă cu Lucian Bode la Şimleul Silvaniei şi fost preşedinte al Comisiei de Etică de la Academia de Poliţie.

Domnul ministru este foarte preocupat de propria sa imagine. Atât de preocupat, încât obligă instituţiile din subordine să îi preia postările fade de pe Facebook. O să citez din ceea ce spune un poliţist vrednic, domnul Marian Godină - "e profund greşit ca Poliţia Română să-i facă imagine unui om politic şi pare ceva de o slugărnicie incredibilă". O spune poliţistul, şi întreaga ţară e de acord cu el.

Eficienţa ministrului Bode s-a văzut şi când l-a ajutat pe prietenul preşedintelui Iohannis să vândă Poliţiei Române 600 de BMW-uri "cu numai 32.000 de euro, fără TVA". Evident, printr-o licitaţie aranjată, cu un caiet de sarcini bine ajustat, încât să câştige cine trebuie.

98 de milioane de lei, fără TVA. În timp ce românilor li se spune de la nivelul Guvernului că trebuie să strângă cureaua, să mai stingă din becuri şi să se înveţe să stea în casă şi la 19 - 20 de grade.

98 de milioane de lei, fără TVA. În timp ce poliţiştii se plâng de uniformele de proastă calitate primite, de lipsa dotărilor şi a sesiunilor de antrenament, de tavanele secţiilor de poliţie care continuă să cadă peste ei.

Apropo, domnule ministru Bode, declaraţi la preluarea mandatului că aţi găsit mai bine de o treime din secţiile de poliţie din mediul rural cu toaletă în fundul curţii şi chiar fără toaletă, şi mai spuneaţi - citez, domnule Bode - "este anormal să ai fonduri europene la dispoziţie pentru modernizarea acestor clădiri şi să nu le foloseşti" - am încheiat citatul, domnule Bode. Nici măcar nu vă mai întrebăm câte secţii de poliţie aţi reuşit să modernizaţi şi să aduceţi în secolul XXI, în cei aproape doi ani de mandat, pentru că am văzut care a fost aria dumneavoastră de preocupări şi v-aţi dovedit cu vârf şi îndesat incompetenţa.

Domnul ministru Bode a avut mai multe ocazii să-şi prezinte demisia de onoare pentru toate eşecurile şi toate scandalurile în care MAI a fost implicat în ultimii aproape doi ani. Nu a făcut-o. Nu îţi poţi da demisia de onoare dacă nu ai onoare.

Doamnelor şi domnilor,

Poziţia de ministru de interne este mult prea importantă pentru a fi lăsată pe mâna unui nepriceput a cărui singură calitate este că ştie să răspundă repede ordinelor de la Cotroceni.

Un leadership atât de slab şi păgubos, cum e al domnului Bode, se transmite structurilor pe care le are în subordine, şi rezultatul e corupţie, delăsare şi haos.

Când vă mai întrebaţi de ce scade încrederea în Statul român, uitaţi-vă la domnul Bode. O fi el şeful de facto al PNL, dar e şi tatăl corupţilor din minister.

Vreţi o Românie a lucrului bine făcut? Faceţi bine şi nu mai puneţi oameni ca Bode în funcţii publice.

Prin urmare, stimate doamne deputat, stimaţi domni deputaţi de la PSD, PNL şi UDMR, vă revine dumneavoastră misiunea de a-l "trage pe dreapta" pe domnul Bode. Nu îl mai ţineţi în scaunul de ministru, trimiteţi-l să doarmă liniştit pe bancheta din spate. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

(Membrii Grupului parlamentar al USR ridică pancarte pe care scrie: "Demisia".)

Domnul Lucian Nicolae Bode (ministrul afacerilor interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Respect dreptul Parlamentului de a folosi pârghiile de control parlamentar asupra Guvernului.

În cei 14 ani de activitate parlamentară, am scris şi am semnat zeci de moţiuni simple, dar niciodată nu am văzut un text ilogic şi plin de minciuni, lipsit de coerenţă, cu teme amestecate şi aruncate fără noimă, precum cel pe care îl dezbatem astăzi. (Vociferări.) De la Transporturi la Poliţie, de la Facebook la aşa-zisa secretizare a tezei de doctorat; un ghiveci, un fel de şaorma cu de toate. (Vociferări.) Un text din care nici voi, semnatarii, nu cred că aţi înţeles mai nimic. (Vociferări.)

Ceea ce vă mână în acest demers lamentabil este disperarea. Disperarea a două formaţiuni politice care... una tocmai şi-a pierdut reperul şi o oaste de strânsură formată din 10 plăieşi.

Doar atât aţi putut, domnule Drulă?

Doar atât aţi putut, domnule Orban?

Adevărul este că irelevanţa vă ustură... (Vociferări.) ...dar penibilul nu.

Dar să le luăm pe rând.

Vorbiţi despre mandatul meu de ministru al transporturilor. Păi, ce faceţi, domnilor, vorbiţi de funie în casa spânzuratului? Cine vorbeşte...

O voce de la USR:

Wikipedia!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

...domnul Drulă, zis "Zero kilometri de autostradă" daţi în trafic în mandatul lui?! (Râsete.) Asta, în oglindă - ca să puteţi... (Râsete.) ...să vă opriţi din râs -, cu cei aproximativ 100 de kilometri de şosea de mare viteză daţi în trafic în mandatul meu de ministru al transporturilor. (Aplauze. Vociferări.)

Sigur, domnului Drulă i se pot reţine totuşi două operaţiuni din timpul mandatului de ministru al transporturilor... (Vociferări.) ... Operaţiunea "Ranga" şi Operaţiunea "Securilă Microfon".

Dacă vreţi, dezvolt.

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Stai că dezvolt eu! Dezvolt eu imediat, Lucian!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Totuşi, nimic despre Blue Air? Nimic despre Blue Air?

Domnule Orban,

Unde sunteţi, domnule Orban? Unde v-aţi ascuns?

Nu v-a lăsat, domnule Orban, Nelu Iordache, să scrieţi ceva despre Blue Air?

Sigur, asta nu-l avantaja nici pe domnul Drulă.

Apropo, domnule Orban, acolo unde sunteţi, vedeţi cum este soarta? Vorbiţi acum despre achiziţia de BMW-uri pentru Poliţia Română? (Râsete.) Parcă tot BMW era şi maşina cu care aţi făcut accident... (Vociferări.) ...când eraţi ministru al transporturilor. Sau era un Audi? Cert este că era o maşină împrumutată de la Nelu Iordache.

Nu este bine, domnule Orban. Am auzit că Nelu Iordache a devenit scriitor. A cerut câteva topuri de hârtie.

O voce de la USR:

Nu ca dumneavoastră!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Dar să revenim la moţiunea simplă.

Despre achiziţia de autospeciale BMW.

Stimaţi colegi de la USR,

Nu-l mai lăsaţi pe domnul Drulă să insiste cu prostia asta, că s-a făcut suficient de râs în faţa unei ţări întregi. Acel ministru al transporturilor care a aprobat cererea de finanţare a proiectului de investiţii al Poliţiei Române şi a semnat contractul de finanţare cu fişa tehnică având specificaţiile tehnice care au stat la baza licitaţiei. Contract de finanţare care la art. 23 enumeră anexele contractului, iar la Anexa nr. 2 cuprinde cererea de finanţare cu proiectul tehnic ataşat, în care este prevăzută specificaţia legată, de exemplu, de treptele de viteză - "8+1". Da, vă vine sau nu să credeţi, tocmai această specificaţie despre care tot urlaţi pe unde apucaţi că este cu dedicaţie.

Păi, dacă dumneavoastră aţi aprobat "8+1" trepte, putea IGPR să scrie în Caietul de sarcini "7 +1"? Păi, nu putea.

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

Dar cine a scris Caietul?

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnule Drulă...

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

Cine a scris Caietul?

Domnul Lucian Nicolae Bode:

...vă citesc art. 23 din Contractul de finanţare semnat de dumneavoastră - "Următoarele documente sunt anexe la prezentul contract de finanţare şi sunt parte integrantă a prezentului contract, având aceeaşi forţă juridică". Subliniez - "având aceeaşi forţă juridică".

Deşi ştiţi bine că Raportul Corpului de Control a arătat negru pe alb aceste lucruri, vorbim despre o achiziţie a IGPR care a respectat toate normele legale.

Domnule Drulă, am mai văzut mitomani în politica românească...

O voce din sală:

Dar nu la tribună!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

...şi ştiţi că n-au sfârşit bine, nu mai insistaţi, că vă faceţi de râs! Forţaţi în mod grosolan nişte asocieri cu care realitatea vine şi vă dă în cap. (Vociferări. Gălăgie.)

Aţi continuat pe acest subiect legat de cererea de rambursare.

Care cerere de rambursare, domnule Drulă, dacă nu s-a făcut nicio plată pentru autospeciale?

Ar fi trebuit să mai ştiţi câte ceva, că tot aţi fost ministrul vocal care se laudă cu accesarea de fonduri europene. E o fractură logică monumentală pe care nici astăzi nu aţi explicat-o.

Vă întreb încă o dată, ce să se ramburseze dacă nu există nici măcar plata efectuată şi nici produsul recepţionat?

Dezinformaţi cu neruşinare şi denaturaţi adevărul în legătură cu activitatea mea ca ministru al afacerilor interne.

Aţi vorbit în textul moţiunii despre "operaţionalizarea sistemului informativ de monitorizare electronică".

Asta cu "informativul" cred că v-a marcat profund parcursul profesional, domnule Drulă.

Sunt clar nişte reminiscenţe securistice ale preocupărilor dumneavoastră din trecut, sau poate din prezent. Aşa că doar dumneavoastră ne puteţi explica la ce v-aţi referit, pentru că, în realitate, este vorba despre operaţionalizarea sistemului informatic - subliniez, informatic - de monitorizare electronică.

Acest proiect a pornit de la o iniţiativă liberală şi a fost pus în practică de Guvernarea liberală, deci nu aveţi absolut niciun merit, ci doar vă prindeţi ca lipitorile de un subiect care generează multă emoţie publică.

Victimele violenţei domestice, ale traficului de persoane, victimele oricăror forme de abuzuri nu trebuie să devină subiect de gălăgie politică, cum faceţi dumneavoastră.

În acest an, s-au concentrat cele mai multe activităţi legate de implementarea acestui proiect major. Am creat cadrul legal subsecvent, am alocat resursele financiare şi umane necesare operaţionalizării SIME. Acest sistem este deja funcţional de la 1 octombrie şi are 3 etape de implementare în faza pilot, cu termen de finalizare anul 2025. Deja au fost montate primele dispozitive de monitorizare electronică, prin care vom reuşi să oferim mai multă încredere victimelor violenţei domestice în sesizarea acestor fapte.

Pentru că vorbim despre victime, în acest an, România a înregistrat un succes de etapă - Raportul anual privind traficul de persoane la nivel mondial - TIP Report 2022 -, elaborat de Departamentul de Stat al Statelor Unite, a plasat România în pilonul al doilea, ţara noastră fiind astfel scoasă de pe lista de supraveghere. Este o dovadă a faptului că sistemul naţional antitrafic este unul capabil şi care a reuşit să se adapteze la realităţile acestui tip de criminalitate, chiar şi în context pandemic. Niciun cuvânt despre asta, public, din partea dumneavoastră.

Ce este pozitiv pentru România nu vă preocupă. Din contră, vă enervează şi sabotaţi toate demersurile, prin orice mijloc cu putinţă. Acest mod de acţiune vă descalifică politic major.

Cereţi performanţă la intervenţii din partea structurilor Ministerului Afacerilor Interne, dar, când este vorba de asigurarea unor dotări şi echipamente pe măsură, demaraţi campanii mincinoase.

Modernizarea instituţională se realizează prin investiţii, prin accesarea de proiecte cu finanţare europeană, prin promovarea de proiecte complexe, care vizează completarea nevoilor de echipamente, de echiparea structurilor noastre, care să fie în măsură să ofere servicii publice la nivelul exigenţei publice.

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, implementarea conceputului de siguranţă rutieră reprezintă un obiectiv principal, fiind în derulare proiecte, atât pe zona de educaţie rutieră, de monitorizare a traficului, de creştere a siguranţei, dar şi asigurarea suportului prin dezvoltarea de infrastructuri IT&C.

Stimaţi colegi parlamentari,

Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale, rămâne un partener de încredere al românilor. Este ministerul care pe timp de pace este ancora de siguranţă a acestui stat. Şi am dovedit acest lucru mai ales în ultimele 8 luni. Am gestionat, prin structurile noastre, efectele celei mai ample crize umanitare şi de securitate pe care a cunoscut-o omenirea de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Presiunea pe structurile Ministerului Afacerilor Interne a fost şi rămâne ridicată. Gestionarea efectelor acestei crize a fost şi este în continuare un efort colosal, care implică o mobilizare de resurse umane, logistice şi financiare considerabilă. Peste 2,6 milioane de refugiaţi ne-au trecut graniţele şi au beneficiat de sprijinul nostru.

La Ministerul Afacerilor Interne am primit aprecieri, în mod repetat, din partea tuturor partenerilor internaţionali şi liderilor europeni, însă, aşa cum am subliniat de fiecare dată, efortul este unul comun, este al tuturor românilor. Am arătat încă o dată, dacă mai era nevoie, că România are un rol fundamental în arhitectura de securitate a Europei şi am dat cu toţii un exemplu extraordinar de solidaritate europeană.

Şi pentru că vorbim despre parcursul României în context european, despre eforturile pe care le face Statul român şi despre proiectele de ţară ale României, mă întorc la dumneavoastră, stimaţi colegi de la USR.

Activitatea dumneavoastră este o ruşine pentru Statul român, în contextul aderării la spaţiul Schengen. Sunteţi o formaţiune nocivă în acest proiect, singurul Gică Contra major. Sunteţi agresivi şi iraţionali, riscând să periclitaţi acest proiect.

Întrebarea nu este dacă - asta o vedem cu toţii -, întrebarea este de ce. De ce v-aţi activat tocmai acum pe acest subiect? De ce insistaţi să sabotaţi şansele României la Shengen? De dragul opoziţiei, sigur nu. De dragul altor interese, însă, da.

Să ne amintim, domnule Drulă, cum vă permiteaţi dumneavoastră, ca om politic, şi să ne spuneţi, ca parlamentar român, cum vă permiteţi să impuneţi mesaje anti-Schengen în punctajul de partid? Să ne spuneţi care sunt fentele pe care nu trebuie să plece colegii dumneavoastră şi de ce trebuie să dea continuu mesaje negative în ceea ce priveşte instituţii cu rol în aderarea României la Schengen.

Cu toate aceste minciuni şi acţiuni antiromâneşti vă faceţi de râs, ca lider, şi vă faceţi de râs partidul, aici, în România.

Însă, cu toate aceste mesaje concertate şi atacuri absurde, faceţi de râs România în faţa partenerilor noştri externi.

Aruncaţi cu acuzaţii de corupţie - ministrul afacerilor interne este corupt.

Păi, nu vă e ruşine, domnule Drulă? Ştiţi bine că ultima perioadă a fost dedicată Dosarului Schengen şi unor eforturi politico-diplomatice fără precedent. Am avut zilele trecute vizitele experţilor Comisiei, din statele membre, care au desfăşurat o misiune foarte amplă de evaluare în România şi am încheiat săptămâna cu un Consiliu JAI extraordinar, la Luxemburg, unde le-am arătat, cu argumente, partenerilor europeni că suntem dedicaţi punerii în aplicare, la un nivel înalt, a obligaţiilor ce ne revin şi că situaţia actuală, în care se află România, trebuie remediată la reuniunea ministerială din decembrie.

Mobilizarea de acum, pe Dosarul Schengen, din partea instituţiilor cu atribuţii, nu cred că aţi mai văzut-o în ultimii ani.

Locul României este în Schengen. Şi le mulţumesc şi pe această cale tuturor liderilor europeni care şi-au exprimat susţinerea faţă de noi.

Aţi căzut în ridicol cu BMW şi cu acuzaţiile de plagiat şi secretizarea tezei mele de doctorat. Acea teză care... (Vociferări.) ...era atât de secretă, încât v-aţi pus oamenii de partid să meargă să o transcrie de mână la Biblioteca Naţională. Acea teză pe care nu o contestă nicio voce academică. Acea teză care acum, transcrisă de membrii USR, care sunt şi deputaţi şi senatori în Parlamentul României, plătiţi din bani publici.

De asta credeţi că v-au votat românii şi vă plătesc cetăţenii României, să vă faceţi exerciţii de imagine pe subiecte pe care v-a căşunat în mod maniacal şi cu care persistaţi şi atunci când râde o ţară întreagă de dumneavoastră?

Apropo - am văzut cum rupeţi pixurile la Biblioteca Naţională, într-un demers plin de ridicol -, poate ne spuneţi cum aţi copiat zecile de figuri grafice sau hărţi. Ştiu că sunteţi scriitori, dar nu ştiam că sunteţi talentaţi şi la desen. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Cine v-a scris discursul?

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Am o veste proastă pentru dumneavoastră, domnilor. Teza mea a parcurs absolut toate etapele şi a trecut prin mai multe filtre de verificare, fiind analizată atât de Universitatea "Babeş-Bolyai" - iar raportul de similitudine din 23 august 2018 arată foarte clar, lucrarea nu conţine preluări neautorizate -, cât şi de CNATDCU - organismul suprem care supravizează acordarea titlurilor în România.

La solicitarea UBB din 10 octombrie 2018, CNATDCU propune să se valideze teza de doctorat în data de 11 iulie 2019.

Habar n-aveţi de proceduri şi de cadrul legal aplicabil, când împroşcaţi cu noroi!

Toate verificările şi analizele specialiştilor, anterior acordării titlului de doctor, au fost trecute cu succes. Teza este în regulă şi este un document original.

Stimaţi colegi de la USR, dacă tot v-a apucat cititul şi visaţi la documente secretizate, în final, vă voi vorbi despre o carte, respectiv despre o secretizare care riscă să nenorocească România.

Pentru început, vă recomand această carte - ştiu că nu vă place - "USR. Naşterea şi patologiile unui partid. Mărturii din culise".

Vă recomand această carte. (Râsete. Vociferări.) O colecţie de testimoniale care zdruncină orice om care va vota vreodată. (Râsete. Vociferări.) De ce? Nu o spun eu, nu o spune PNL, o spun membrii dumneavoastră - citez, domnule Seidler - "Sunt fix oamenii ăia care vând cutii frumos împodobite, dar pline de aer în interior. Se strâng în jurul unei idei care prinde şi o folosesc pentru câteva puncte electorale, cu multă fanfară şi glorie deplină" - am încheiat citatul.

Asta aţi făcut dintotdeauna. Asta faceţi şi astăzi. (Aplauze.) Din nou... (Vociferări.) ...nu o spun eu, o spun foştii dumneavoastră colegi, citez: "Asta este USR - o mare minciună. Realitatea din partid nu are nicio legătură cu ce le spunem noi oamenilor. Îi minţim în fiecare zi". Am încheiat citatul. (Aplauze. Vociferări.)

Nu o să-i puteţi minţi pe oameni la infinit, stimaţi colegi.

După această scurtă incursiune într-o carte care vă descrie cel mai bine fibra, vă invit să vorbim despre documente cu adevărat secrete.

Daţi cărţile pe faţă şi recunoaşteţi în faţa românilor cum aţi elaborat PNRR!

De altfel... (Vociferări.) ...da, acest document care... mai avea puţin şi îl înregistraţi şi la OSIM, ca marcă USR, sub semnătura lui Ghinea.

Aşadar, secretizarea este apanajul Domniilor Voastre, pentru a vă masca furtişagurile şi combinaţiile cu firmele de casă.

Vorbiţi despre transparenţă în cheltuirea banilor publici? Tocmai voi, cei care aţi purtat o corespondenţă secretă, referitoare la PNRR, cu Serviciile Comisiei Europene, în baza unei note scrise de mână? Aţi ales să faceţi asta pentru a aranja din pix, în funcţie de interesele de partid, un document strategic pentru România. Aţi aplicat şi de această dată o metodă securistică dragă vouă. Astfel, întreaga corespondenţă purtată de MIPE cu ministerele de linie s-a purtat în regim de documente-secret de serviciu, fără ca acest lucru să fie necesar, astfel că la observaţiile Comisiei Europene s-a putut răspunde doar de către anumite persoane, care au avut acces la aceste informaţii. Voi, cei care clamaţi transparenţa, aţi călcat-o cu bocancii. (Vociferări.)

Aşadar, departe de ochii lumii, aţi mimat dezbaterea şi v-aţi bătut joc de miile de oameni implicaţi în munca de elaborare a PNRR. Ceea ce aţi creat este o reflectare a intereselor voastre, nu ale României.

Aţi preferat să bugetaţi proiecte supraevaluate doar pentru a scurge cu dedicaţie granturile din PNRR spre firmele prietene. Aţi transformat PNRR în puşculiţa de partid, pentru a vă finanţa proiecte exotice. Şi nu v-aţi limitat doar la partea de granturi; din lăcomie, aţi compromis şi partea de împrumuturi.

Aveţi obrazul gros, după toate aceste grozăvii, să veniţi în faţa românilor şi să pozaţi în salvatorii României, când, de fapt, sunteţi groparii României. Sunteţi cinici şi ipocriţi, pentru că aţi deturnat sensul unui document dedicat dezvoltării şi reformării unor sectoare economice importante.

În concluzie, aţi sacrificat cam tot ce era bun pentru România şi români şi aţi fost foarte pragmatici, dureros de pragmatici, în a vă satisface propriul interes, interesul de gaşcă. Acum se explică de ce vă dădeaţi de ceasul morţii în septembrie 2021 şi nu vă lăsaţi duşi de la guvernare - ca să nu vă fie demascată toată această manevră murdară şi pentru a vă proteja şi satisface clientela.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Voci de la USR:

Demisia!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

De la neafiliaţi văd că şi domnul Coarnă, şi domnul...

Domnul Tănase a venit cu o listă de 15... încă îl susţin, dintre cei neafiliaţi. Şi mai am o listă cu şapte deputaţi neafiliaţi care susţin luarea de cuvânt a domnului Cristian-Paul Ichim. Deci, vorbiţi cu domnul Ichim să vă încadraţi.

(Domnul deputat Ludovic Orban solicită să ia cuvântul.)

Domnule preşedinte Orban, nu pot da drept la replică în timpul moţiunilor, nu este regulamentar. Dar, dacă doriţi, n-am nicio problemă să vorbiţi cu colegii dumneavoastră din grupul neafiliaţilor şi să luaţi cuvântul.

Domnul deputat Drulă Cătălin.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Greu de imaginat atâta sfidare şi tupeu cât am auzit mai devreme de la acest microfon.

PNRR-ul este semnat de Florin Cîţu, cel pe care îl numeaţi "viitorul PNL pentru 2024", domnule Bode! (Aplauze.)

PNRR-ul este acel program de reforme pe care voi nu sunteţi în stare să-l faceţi, această coaliţie.

Reforme care ar ajuta să nu mai primim astfel de mesaje, cum am primit de la un poliţist din sistem, în contextul scandalului recent. Şi îl citez: "Ministerul Afacerilor Interne e la pământ şi se duce de râpă. Sunt în sistem de aproape 10 ani, dar îmi caut scârbit de lucru altundeva. Transferurile nu se fac fără şpagă. Colegi din DGA şi IGPR au plecat sau sunt pe picior de plecare, preferă să fie sudori în Anglia, decât angajaţi în acest sistem. În MAI s-a instaurat un «cancer» de sus până jos, totul e pe pile, influenţe, şpăgi, cultul personalităţii la directori şi comandanţi, în stil comunist. În schimb, ăştia - adică voi - aduc personal nepregătit pe uşa din dos, pentru că să sunt pile politice".

Asta aţi reuşit, ca ministru: zero reforme, zero respect! Dacă nu vă respectă angajaţii, cum o să vă respecte poporul?!

Aţi distrus încrederea în capacitatea statului de a proteja cetăţenii cinstiţi ai acestei ţări, patronaţi un sistem care intimidează jurnaliştii şi organizează kompromaturi odioase. Cel mai rău, aţi încuscrit, domnule Bode, poliţia cu mafia. Sau cum explicaţi că l-aţi adus pe unul condamnat pentru favorizarea unui clan mafiot să vă apere afacerea BMW-urilor?!

Haideţi să vedem un pic istoria acestor contracte, că nu e un accident cu aceste contracte între firma prietenului preşedintelui pentru BMW-uri!

7 octombrie 2021, la DGA - 6 berline BMW-uri, un milion de lei ofertă unică, preţ ofertant 99, 86% din valoarea estimată.

8 iulie 2022, tot la DGA - 4 SUV-uri BMW, 930.000 lei, ofertă unică de la prietenul preşedintelui, preţ ofertant 93%.

25 august 2022, Poliţia de frontieră - 4 SUV-uri BMW, 830.000 lei, ofertă specială, unică, de la prietenul preşedintelui, preţ ofertant 99,8%.

Şi, în fine, cele 600 de BMW-uri, 98 de milioane de lei, caiet de sarcini cu dedicaţie.

Anexa 2, pe care n-o arătaţi presei, aţi scris-o dumneavoastră, MAI-ul! Anexa 2 este cererea de finanţare. Un cuvânt de acolo n-a fost scris de Ministerul Transporturilor. Şi Anexa 2 nu e tot una cu caietul de sarcini, cel pentru care dumneavoastră şi subordonaţii veţi răspunde în faţa legii.

Sunteţi foarte precis, domnule Bode! 4 centimetri! 4 centimetri!

Înălţimea maşinii trebuie să fie între 1,41 metri şi 1,45.

Unde scrie asta în Anexa 2? Asta scrie în caietul dumneavoastră de sarcini. BMW-ul are 1,44.

4 centimetri! Cam atâta mai este şi credibilitatea acestei coaliţii, pentru că şi voi decontaţi împreună cu ei, şi votul vostru la moţiune va spune dacă apăraţi astfel de furturi cu dedicaţie. (Aplauze.)

Am putea crede că numai la interne faceţi de-astea.

În 2020, la transporturi, aţi cumpărat 4 şalupe de salvare la preţ dublu. 50 de milioane era preţul real, din care au cumpărat acelaşi model belgienii la poliţia de frontieră, 100 de milioane a plătit ministerul.

N-am văzut în viaţa mea o licitaţie organizată mai rapid. În 5 luni toată birocraţia rezolvată, licitaţie cu ofertant unic, cum sunteţi specializat, contract semnat, bani plătiţi. Ăsta este obiectul dosarului pe care l-aţi adus aminte de la DNA.

50 de milioane furate în pandemie, când ţara asta suferea în 2020.

Aveţi o istorie, domnule Bode. Şi, că faceţi asta pentru dumneavoastră sau pentru alţii, e mai puţin important, dacă sunteţi beneficiar sau doar fixer, important este răul pe care îl faceţi României şi pe care-l face României menţinerea dumneavoastră în funcţia de ministru al internelor.

În limbajul care vă este atât de drag, domnule Bode, sunteţi o vulnerabilitate de securitate pentru România.

Aţi pus mai devreme întrebarea "De ce?".

De ce nu plecaţi? Asta este întrebarea. Pentru că menţinerea dumneavoastră în funcţie pune în pericol aderarea la Schengen.

România merită să fie în Schengen! Am luptat cu toţii!

Aşteptăm de 15 ani şi nu putem să ratăm acest obiectiv din cauza unui ministru aranjor, patron de licitaţii cu dedicaţie!

A vota demiterea lui Lucian Bode este un act de patriotism pe care noi, USR-ul, îl vom face.

Vom vedea cine din Parlamentul ăsta mai este patriot şi ţine la ţara asta şi la Schengen!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin-Zamfir Manea (din sală):

Dacă şi tu eşti patriot, eu sunt şoim al patriei!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Simion George-Nicolae.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nici domnul Drulă nu e patriot, nici dumneavoastră nu sunteţi şoim al patriei, dar ce veţi vota în continuare este afacerea domnului Schmidt.

Achiziţia lui Klaus Iohannis: 600 de maşini BMW girate din banii românilor, pentru că aşa se fac lucrurile la noi în ţară.

Şi, da, de aceea ministrul Bode trebuie să plece, pentru că astfel de afaceri poate se făceau în anii '90, la începutul anilor 2000, dar suntem în anul 2022. Şi veţi avea repercusiuni, cred eu, mai ales că acum, în Senat, votaţi împotriva Constituţiei.

Nu e presa acolo, nu are voie să relateze presa despre votul din Senat şi cum trec pe repede-nainte legile justiţiei, bătându-şi joc de Constituţie.

Până una, alta, domnule Bode, nu doar pentru cele 600 de maşini BMW trebuie să plecaţi, mai au colegii multe motive. Eu vă dau unul simplu: faceţi poliţie politică, aţi participat la deschiderea, împotriva mea, a două dosare penale, împreună cu bunul prieten de la Buzău al domnului Marcel Ciolacu, domnul inspector-şef Pantazi. (Vociferări.)

Felicitări! Continuaţi aşa! O să plătiţi la un moment dat! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule ministru, mie nu mi-aţi zis! (Vociferări.)

Domnul deputat Stroe Ionuţ-Marian. (Vociferări.)

Flăcău, mai încet!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Asistăm, astăzi, în mod evident, la o nouă acţiune de PR a unui partid mic, a unui partid gălăgios aflat, evident, în criză de subiecte şi în cădere liberă în sondaje.

Acest ritm cu care USR-ul depune moţiuni şi întreprinde aceste atacuri şi acţiuni politicianiste este fix egal cu ritmul în care scad în sondaje.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Asta îi interesează pe români?!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Şi vă asigur, dragi colegi, este un ritm extrem de rapid. Şi asta, ca de obicei, de altfel, şi de această dată, neavând nici măcar numărul de semnături necesar pentru a depune această moţiune, au luat nişte semnături pe datorie şi au reuşit - parcă din a doua încercare, nu? - să depună un nou document propagandistic, înţesat cu fel de fel de minciuni şi acuze.

Absolut nimic nou sub soare în ceea ce priveşte acţiunea politică a USR-ului. Este un partid care practic trăieşte din această isterie şi, bineînţeles, din tupeu.

Şi pentru că e absolut normal pentru dânşii să-şi ascundă competenţele reale şi să ascundă lipsa de experienţă, să-şi ascundă această neputinţă, această slăbiciune, poate, de a propune, de a veni cu idei, de a veni cu ceva soluţii, USR-ul trebuie, ca de fiecare dată, să găsească vinovaţi, să dea vina pe cineva. Ei, de altfel, ştiţi foarte bine, ei sunt nişte predestinaţi, ei sunt nişte imaculaţi,...

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Şi spălaţi cu Ariel!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

...ei sunt nişte politicieni născuţi pentru a arăta cu degetul, pentru a acuza.

Haideţi să vă reamintesc un precedent care arată foarte clar că USR-ul trăieşte doar din prezumţii de vinovăţie!

Încercarea USR de boicotare a Planului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny".

USR s-a folosit atunci, aduceţi-vă aminte, de pârghii administrative să blocheze adoptarea acestui program.

Şi atunci, ca şi acum, USR-ul a lansat nişte acuzaţii isterice, iresponsabile, fără niciun fel de susţinere în realitate.

Ca de fiecare dată, USR-ul este un fel de Gică Contra şi s-a poziţionat, la vremea respectivă, împotriva adoptării unui asemenea program care, evident, vizează nevoi ale tuturor comunităţilor, indiferent de culoarea politică a acestora, inclusiv primarii lor.

Şi vă aduc aminte nişte exprimări publice.

USR numea acest program "Marele jaf naţional", "Un tun politic", "O adevărată hoţie".

Evoluţia ulterioară a Programului "Anghel Saligny" a dovedit că toate aceste acuzaţii ale USR-ului au fost complet nefondate. A fost o campanie şi o manipulare grosolană şi, bineînţeles, la vremea respectivă, un pretext pentru a încerca să abandoneze sau să fugă de răspunderea guvernării.

Ei, pe 6 septembrie 2021, USR a ieşit de la guvernare, sub pretextul nocivităţii acestui Program "Anghel Saligny". După nu mai puţin de două luni, pe 9 noiembrie, toate localităţile cu primari USR cereau finanţare pe acest program.

Ceea ce e de demonstrat cred că s-a demonstrat.

USR, la vremea respectivă, s-a opus acestui program de dezvoltare locală în interes politicianist, pentru a genera un nou scandal, şi mă bucur nespus de mult că Partidul Naţional Liberal nu a cedat acestui şantaj politic, şi foarte bine a făcut, pentru că astăzi realitatea o dovedeşte că Anghel Saligny este un program funcţional concret, corect, cu criterii clare de alocare, foarte util pentru toate localităţile din România, inclusiv pentru cele conduse de primarii USR. Iar critica USR, la vremea respectivă, a fost pură demagogie.

Ceea ce, la vremea respectivă, aţi încercat, dragi colegi de la USR, să faceţi este, din păcate pentru dumneavoastră, un tipar de acţiune politică. Multă isterie, culpabilizare, atacuri, iresponsabilitate, imaturitate şi o rupere totală de realitate.

Ei, acest tipar se repetă şi astăzi în demersul dumneavoastră, pentru că practic n-aţi învăţat absolut nimic. Vă hrăniţi din această radicalizare şi această duşmănie politică, fără a aduce niciun fel de soluţii.

Cu cât vedeţi, de exemplu, că România este mai aproape de o realizare istorică, de aderarea la spaţiul Schengen, cu atât dumneavoastră atacaţi mai furibund.

Rezultatele altora sunt pentru voi necazul politic şi vedeţi foarte bine că aceste interese, care stau în spatele unor asemenea comportamente, ţin de nevoile dumneavoastră mărunte de a ieşi în evidenţă. Sunteţi, în momentul de faţă, un partid în picaj politic care are nevoie de scandal pentru a încerca să iasă din acest impas politic, şi agresivitatea dumneavoastră de care daţi dovadă în propagarea de calomnii, de fake news la adresa unor miniştri-cheie în acest proces de aderare la spaţiul Schengen ridică mari semne de întrebare în raport cu interesele pe care le purtaţi în acţiunea dumneavoastră politică pentru România.

Realitatea este că, în momentul de faţă, avem un proiect important pentru ţară - aderarea la Schengen - şi este evident că USR derulează o adevărată campanie pentru a periclita acest demers.

Minciunile pe care dumneavoastră în mod fals le denumiţi ştiri şi le plătiţi prin reclame pe Internet, le traduceţi în engleză şi le transmiteţi chiar instituţiilor europene ca un fake news, dar care - dumneavoastră realizaţi mai puţin acest lucru - se întorc împotriva propriului stat. Operaţi, din păcate, cu o propagandă ieftină, în niciun caz cu fapte, şi procedaţi la fel cu tot ceea ce are legătură cu spaţiul Schengen.

La fel aţi procedat şi cu legile justiţiei. După ce, timp de nouă luni de zile, cât aţi avut portofoliul justiţiei în Guvern, aţi ţinut la sertar proiectele, acum mergeţi - culmea! - şi vă plângeţi Comisiei de la Veneţia.

Oricât încercaţi să ascundeţi legile justiţiei, ele au fost blocate de către fostul dumneavoastră ministru şi nu s-a făcut la vremea respectivă niciun fel de progres, nu s-a cerut, de exemplu, Comisiei de la Veneţia niciun fel de opinie, nu s-au consultat nici Comisia Europeană, nici diverse organisme internaţionale, iar acum, ştiind foarte bine că legile justiţiei sunt un element-cheie în ridicarea MCV-ului, atacaţi furibund, deşi ştiţi perfect că în redactarea noului pachet de legi ale justiţiei ministrul PNL, Cătălin Predoiu, a luat în calcul şi a implementat toate opiniile anterioare ale Comisiei de la Veneţia şi recomandările MCV.

Argumentaţia dumneavoastră, ca în toate aceste atacuri pe care le aveţi, este una goală de conţinut, iar asta este foarte clară chiar şi pentru partenerii internaţionali.

Dovadă stă şi raportul de ţară adoptat săptămâna trecută în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, şi în calitate de preşedinte al delegaţiei României la APCE am susţinut interesele şi drepturile României, spre deosebire de ceea ce au făcut alţii sau ce v-aţi fi dorit unii dintre voi să se întâmple acolo.

Iată, dragi colegi, puteţi citi raportul APCE, am fost felicitaţi, am fost apreciaţi pentru proiectele noilor legi ale justiţiei, ne-au fost recunoscute progresele evidente în funcţionarea instituţiilor democratice şi chiar şi sancţionarea corupţiei.

Dacă vreţi, vă pot lăsa documentul pe care, evident, puteţi să-l transcrieţi de mână, dacă doriţi. Poate în felul ăsta vedeţi mult mai clar felul în care România este apreciată şi susţinută la nivel internaţional.

Dar cu lucrurile pozitive şi constructive la dumneavoastră este mult mai greu, aproape imposibil. Dovadă stau, de altfel, şi infimele realizări politice pe care le aveţi la nivel parlamentar şi le-aţi avut, din păcate, şi la guvernare.

Nu e de mirare că v-aţi fixat acum o ţintă politică, în momentul în care avem această şansă istorică - intrarea în Schengen -, şi tot ce am auzit pe această temă, de la dumneavoastră, nu sunt decât atacuri la persoană.

Cum se face că, din păcate, nu auzim Schengen decât ca temă de atac pentru acţiunea şi discursul politic al USR?

De ce nu vă auzim, de exemplu, niciodată vorbind despre faptul că România merită şi trebuie să intre în zona Schengen?

Ţara noastră a dovedit foarte clar că face faţă rigorilor şi standardelor Schengen, a dovedit foarte clar că poate securiza frontiera de Est a Uniunii Europene în cele mai dificile condiţii şi a gestionat, dragi colegi, peste două milioane de refugiaţi din Ucraina, iar acest lucru - vă place sau nu - este şi datorită ministrului Lucian Bode. Da, acest ministru pe care îl atacaţi, de ceva vreme, aberant şi furibund.

Vă instruiţi comunicatorii, în punctaje transmise de la partid, să nu plece după fente şi să-l atace furibund pe ministrul Lucian Bode, indiferent de subiectul abordat în emisiunile TV. Am văzut cu toţii punctajul agresiv şi ceea ce spune în legătură cu responsabilitatea discursului dumneavoastră politic. Se pare că doar atât puteţi face dumneavoastră!

Totuşi, dragi membri ai USR, conştientizaţi că toată această agresivitate este una care vine din frustrările şi din faptul că liderul dumneavoastră Cătălin Drulă, de altfel un om cu o foarte bună reputaţie în a lansa subiecte grele în agenda publică din România, este rănit în orgoliu pentru că i-au fost demontate toate minciunile cu documente şi dovezi.

Vă trage după el şi nu trebuie să picaţi cu toţii după un lider care ştie să conducă şi partidul dumneavoastră, la fel, cu ranga.

Mai întâi, acum ceva vreme, acuză o licitaţie perfect legală şi transparentă, după care, fiindu-i arătate documentele şi hârtiile, se face că a uitat că a semnat contractul de finanţare cu specificaţiile tehnice. Este, din păcate pentru dânsul, un lider care îşi pierde credibilitatea, cu fiecare scandal, cu fiecare minciună, cu fiecare acuză pe care o aduce în spaţiul public. Iar strategiile domnului Drulă, preşedintele dumneavoastră, în a promova perpetuu acest scandal ieftin şi a acuza nefondat, şi a ataca fără niciun fel de soluţie sau argument, vă afectează în mod direct şi nimeni de acum înainte, să nu vă imaginaţi, apropo de cauzele scăderii dumneavoastră în sondaje, nu mai vrea să susţină un partid care, pe lângă scandalul perpetuu pe care-l promovează, mai sabotează şi aderarea României la Schengen.

Oamenii vor proiecte, oamenii vor viziune, oamenii vor realizări. S-au săturat. Şi ar fi bine să înţelegeţi că haosul şi scandalul politic nu vă aduc absolut nimic în plus.

Când o să pricepeţi că acest scandal, de dragul scandalului, nu ajută pe nimeni, probabil că va exista perspectivă politică şi pentru dumneavoastră.

Până atunci, măcar în al doisprezecelea ceas, noi vă invităm să vă alăturaţi şi dumneavoastră, bineînţeles, cei care înţelegeţi acest lucru, celor care susţinem, celor care facem toate demersurile necesare pentru obiectivul comun al românilor, marele interes pe care îl avem în aceste momente, aderarea la spaţiul Schengen.

Şi, pe de o parte, e de înţeles poate că sunteţi în opoziţie. Dar, dragi colegi de la USR, imaturitatea nu este o scuză pentru a sabota acest interes legitim al ţării noastre, intrarea în spaţiul de liberă circulaţie, lucru pentru care am muncit 11 ani de zile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Orban.

Domnule preşedinte, aveţi două minute.

Vă rog.

Aşa ne încadrăm în dreptul la replică, dacă insistaţi.

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor şi domnilor,

I-am solicitat domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor dreptul la replică, în baza art. 154,...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Intraţi pe subiect, că pierdeţi cele două minute.

Domnul Ludovic Orban:

... în conformitate cu prevederile legate de drepturile deputaţilor la moţiune, iar la o moţiune sunt aceleaşi drepturi care se aplică în art. 154. Adică, dacă se lansează afirmaţii defăimătoare la adresa unui deputat, preşedintele are obligaţia de a da dreptul la replică.

Aşa că, mulţumesc că respectaţi Regulamentul. Deşi, într-o intervenţie anterioară, m-aţi anunţat că nu-mi daţi dreptul la replică!

Dar cred că Regulamentul este întotdeauna un document care trebuie citit, şi obligaţia fiecăruia dintre noi este să îl respectăm.

Am să spun doar câteva lucruri.

În urmă cu aproximativ opt ani de zile, au fost un premier şi un deputat care mă ameninţau cu puşcăria, folosind acelaşi nume de persoană pe care dumneavoastră l-aţi folosit. Şi tare sunt curios, dacă mai veniţi o dată la microfon, să spuneţi colegilor deputaţi de unde ştiţi lucrurile astea, despre un om care îşi execută o pedeapsă privativă de libertate şi care stă într-un penitenciar, şi cum aveţi dumneavoastră informaţii despre ce face o persoană care este în detenţie. Chiar sunt curios dacă aveţi această minimă decenţă, de a explica cum vă permiteţi să proferaţi ameninţări la adresa unui deputat, folosindu-vă de informaţii pe care dacă le aveţi, înseamnă că încălcaţi legea şi că obţineţi informaţii în mod ilegal, iar dacă nu le aveţi, înseamnă că minţiţi.

Despre moţiune.

Domnule Bode, nu vă faceţi că nu înţelegeţi! Ca să se testeze dacă este sau nu este plagiată lucrarea dumneavoastră de diplomă, pe care aţi secretizat-o, şi chiar dumneavoastră aţi spus că aţi secretizat-o - de altfel nici acum nu se găseşte la bibliotecă decât într-un format în care nu poate fi duplicat, deşi dumneavoastră aţi publicat şi o carte la o editură a celui care v-a fost şef de doctorat -, trimiteţi-vă teza la CNATDCU, pentru că singura instituţie legal abilitată cu dreptul de a constata dacă într-o lucrare este sau nu este plagiat este CNATDCU. Trimiteţi-vă teza la CNATDCU, să se pronunţe CNATDCU asupra tezei, dacă sunteţi atât de convins că n-aţi plagiat.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

2. În ceea ce priveşte problema licitaţiilor.

Domnule Bode,

Dumneavoastră aţi organizat un simulacru de licitaţie...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte,

Nu vă referiţi la dreptul la replică!

Domnul Ludovic Orban:

... pentru a achiziţiona nişte maşini...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi s-a terminat şi timpul!

Domnul Ludovic Orban:

...nici măcar n-aţi respectat hotărârea de Guvern pe care m-aţi acuzat că am promovat-o şi adoptat-o. Hotărârea de Guvern se referea la 300 de maşini autospeciale, nu la 600. Dumneavoastră aţi cumpărat 600 de autospeciale, printr-o licitaţie cu dedicaţie, arătând că în Ministerul de Interne nu se respectă legislaţia în domeniul achiziţiilor publice şi că dumneavoastră, care trebuie să fiţi conducătorul unor instituţii care trebuie să asigure respectarea legii...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc mult, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

... dumneavoastră călcaţi în picioare legea pentru a face servicii unor prieteni politici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Radu Cristescu, Grupul PSD.

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O voce de la USR:

Cristescu, la puşcărie! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Zicea înaintea mea Rangă, Drulă sau cum i-o zice, că este greu de imaginat atâta tupeu şi nesimţire.

Aşa este! (Vociferări.) Este greu de imaginat atâta tupeu şi nesimţire, ca săptămâna trecută, de exemplu, când s-a votat fără penali în viitorul Parlament, cine a rupt microfonul aici? Tocmai Barna! Barna, acuzat, cum ştim, cu un dosar la DNA... (Vociferări.) De unde a furat 6 milioane de euro? De la persoane cu dizabilităţi. (Vociferări.)

De fapt, acum, nici nu ştiu ce dezbatem aici. (Vociferări.) Ceea ce a citit - şi această moţiune este, de fapt, un autodenunţ al lui Drulă. Iar această moţiune nu trebuia dezbătută aici, ci, pur şi simplu, domnul Drulă trebuia invitat la DNA, unde să dea explicaţii despre ceea ce a semnat la minister sau, de exemplu, să dea explicaţii despre cele câteva milioane de euro apărute în declaraţia de avere, în conturile personale, de exemplu. (Vociferări.)

Mai mult de-atât, înainte de a face acuzaţii, pentru că suntem pe principiul "Hoţul strigă: Hoţii!"...

Voci de la USR:

Tu eşti hoţul! Hoţule!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Acest fost partid care este încă bântuit de umbra lui Coldea, înainte de a depune moţiuni, ar trebui să vină cu nişte explicaţii foarte simple, nu neapărat în Parlament, pentru că noi, ca parlamentari, ştim foarte bine şi cine sunt şi ce au făcut, cel puţin, în faţa românilor. Ar trebui să explice... (Vociferări.)

Cine strigă acolo? Are suflu Stelică? Are Stelică suflu? Nu mai e bună... aia de handicapat, domnule Stelică, aveţi suflu, văd...? (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, nu mai dialogaţi cu sala!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Ar trebui să explice totuşi...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, nu mai dialogaţi cu sala!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Ar trebui să explice, totuşi, acest fost partid, că nu mai pot să zic, rămăşiţele unui partid, ilegalităţile comise în Sectorul 1 la alegerile locale... (Vociferări.) ...de către portstindardul, bebeluşa cea albă dintre toţi bebeluşii cei negri, să explice ce căuta la sacii de voturi şi cum a obţinut voturile. (Vociferări.)

Sau ar trebui să prezinte Raportul Curţii de Conturi din Sectorul 1, prin care a plătit acelaşi serviciu de salubritate de mai multe ori. (Vociferări.)

Fapte penale foarte multe la acest partid. Sunt curios, totuşi, cine îi protejează, cine îi ţine în spate?

O voce din sală:

Dumnezeu!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Că văd că la ei, nimic, tupeul fiind nemărginit, acuzând pe toţi de furt.

O voce de la USR:

Băsescu!

Petrov!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Ceea ce este trist aici, cel mai trist... (Vociferări.)

Stelică, ai suflu? Ai suflu, Stelică?

Ceea ce este cel mai trist pentru toţi românii este că pentru - nu putem spune iresponsabilitate - pentru actele de corupţie de la Ministerul Sănătăţii, semnate de Barna, de Voiculescu şi de Mihăilă, românii trebuie să plătească un miliard de euro, din banii noştri, din banii românilor, pentru achiziţia celor o sută şi ceva de milioane de vaccinuri care expiră. Nici aici - văd că DNA n-a existat. Un procuror stagiar dacă exista, eraţi arestaţi, fraţilor!

Nu mai vorbesc, tot de partidul ăsta, Albă ca Zăpada... (Vociferări.) ...de faptul că alt primar de-ai lor, de la Braşov, Coliban, fură bani din bugetul local pentru amanta lui. (Râsete. Vociferări.) Eee! Vă vine a râde, eee? (Râsete. Vociferări.)

Cum e, Barna, să furi şase milioane de euro de la persoanele cu dizabilităţi, cum e? (Vociferări.) Cum e, Barna? (Vociferări.) Rânjeşti? Rânjeşti, bravo! (Vociferări. Gălăgie.)

Din păcate... (Vociferări.) ...din păcate, încă, acestei rămăşiţe de partid încă îi mai merge. Până când?

Au spus şi antevorbitorii mei, foarte curios cum a fost ales momentul acestui autodenunţ al lui Drulă, pentru că nu este moţiune, este autodenunţ, pentru că "Hoţul strigă: «Hoţii!»", de obicei... (Vociferări.) ...tocmai când era prezentă o delegaţie pentru a verifica... (Vociferări.)...

O voce din sală:

De unde ai bani de casă, Cristescule?

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Ce zici? (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu mai vorbiţi cu sala, vă rog!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Da. (Vociferări.)

Sau să...

Voci de la USR:

Demisia!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

...că mi-e simpatic Stelică, să vorbim... faptul că ajunge ministrul justiţiei un individ care, cu ajutorul unui certificat de handicapat, obţine o garsonieră, deci tot prin fals, dar ajunge ministrul justiţiei.

Atunci au fost buni, ei toţi au fost buni, şi Drulă şi toţi.

O voce de la USR:

Petrov! Petrov!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Nu mai vorbim nici de faptul că am ajuns în situaţia în care am ajuns după strălucita liberalizare a pieţei de energie de către Virgil Popescu, în aplauzele frenetice ale cuplului Năsui-Prună. (Râsete. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Ruşine, Cristescule! Nu mai minţi atât!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Ce spui?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Hai, înapoi în bancă! (Vociferări.)

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Ca să nu mai vorbesc despre dezastrul care l-aţi promovat...

Domnul Radu-Dinel Miruţă (din sală):

...pe care...

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

...şi l-aţi provocat...

Voci de la USR:

...pe care...

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

...cu PNRR-ul...

Voci de la USR:

...pe care...

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Ia uite, măi, ia uite!

Voci de la USR:

...pe care...

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Sunteţi amuzanţi! (Vociferări.)

Deci, concluzia este următoarea... (Vociferări.) ..."Hoţul strigă: «Hoţii!»", din păcate... (Vociferări.) ...din păcate, tocmai în Parlamentul României, şi aştept... (Vociferări.) ...aştept ca într-o zi DNA-ul să-şi facă treaba...

O voce de la USR:

Şi să te ia!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

...şi să vă ducă pe toţi acolo unde vă este locul. (Vociferări.)

Vă mulţumesc mult. (Aplauze. Vociferări.)

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Szabó Ödön.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Am cerut drept la replică!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă dau pe urmă, nicio problemă.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Stelian-Cristian Ion.)

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Creşterea încrederii în instituţiile statului este poate cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un demnitar, un politician. Credem cu tărie că rolul instituţiilor publice este să fie în slujba cetăţeanului. Topul încrederii, azi, în instituţiile publice, este condus de pompieri şi SMURD, două instituţii aflate în subordinea MAI. O analiză serioasă însă ne-ar arăta şi problemele sistemelor din cadrul ministerului - lipsa acută de resurse umane, buget insuficient, greşeli individuale transferate peste întreg sistemul.

Din păcate, în România ultimilor ani prea uşor se formulează acuzaţii, prea uşor strigăm, corupţie, incompetenţă şi, în schimb, foarte greu realizăm propuneri de proiecte comune strategice, transpartinice, multianuale. Din păcate, se pare că o parte a clasei politice azi nu poate mai mult decât atât. Oricât de supăraţi am fi fost noi pentru folosirea într-un cadru neadecvat a salutului "Jó napot", nu credeam şi nu puteam fi convinşi sub nicio formă că preşedintele Johannis ar fi avut orice treabă cu achiziţia de BMW la Poliţie. Acest tip de acuze, fără dovezi, nu fac altceva decât erodează din nou încrederea în instituţiile statului. Orice critică, moţiune trebuie să ofere ca soluţie mai mult decât demiterea, demisia unui om. Trebuie să vină cel puţin cu acest angajament de acţiune comună şi cu acele câteva soluţii care pot fi asumate de către toţi, indiferent de ideologia politică a formaţiunii din care provine.

Stimaţi colegi, revin din nou la ideea că ne trebuie proiecte comune mari. Poate de la momentul asumării dezideratelor naţionale de aderare la NATO şi UE nu s-a mai reuşit acest lucru. Noi, UDMR, susţinem că în cel puţin trei domenii ar trebui să căutăm să implementăm astfel de deziderate. Zona educaţiei, sănătăţii şi a siguranţei cetăţeanului sunt aceste trei domenii. Săptămânile care vin sunt cruciale şi pentru accederea ţării noastre în zona Schengen. Haideţi să demonstrăm că putem fi solidari şi fiecare partid reprezentat în familiile politice europene să realizeze lobby, presiune, pentru a avea cu toţii succes. (Vociferări.)

Stimaţi colegi, sunt convins că sistem perfect nu există. Lipsurile trebuie asumate şi corectate, însă cred şi faptul că nu trebuie să fim prin mesajele noastre demoralizatorii propriilor cetăţeni.

Stimaţi colegi, UDMR este parte a acestei guvernări şi nu va susţine prin vot această moţiune simplă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Stelian, drept la replică.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Trebuie să fii foarte prost mobilat intelectual să foloseşti termenul de handicapat... (Aplauze.) ...peiorativ.

Nu sunt handicapat, dar dacă aş fi fost...

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Demonstrează!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...dar dacă aş fi fost... (Vociferări.) ...dacă aş fi fost, nu mi-ar fi fost ruşine, pentru că sunt multe persoane cu dizabilităţi. Ruşine mi-ar fi fost dacă aş fi fost o lichea. O lichea ordinară... (Aplauze.) ...folosită ca trâmbiţă de puterea actuală, care nu mai are absolut pe nimeni să-şi reverse abjecţiile către opoziţie.

Dacă asta puteţi, dacă acesta e avocatul domnului doctor Bode, pe care îl folosiţi aici, ar trebui să vă crape obrazul de ruşine! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

O mai spun încă o dată, să fie clar pentru toată lumea. Liberalizarea aceea, decisă de PSD şi terminată de PNL, nu a dus la creşterea preţurilor. La creşterea preţurilor au dus lipsa de investiţii şi furtul din companiile de stat, care s-a întâmplat timp de 32 de ani de zile.

Şi ruşinea pentru ceea ce s-a spus astăzi de la această tribună nu ar trebui să fie a unui grobian pe care l-am auzit mai devreme vorbind de aici, de la tribună, ci a dumneavoastră, domnule Ciolacu, că aveţi astfel de specimene în partid şi le mai şi daţi dreptul la cuvânt de la această tribună.

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Hoţilor!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Acolo ar trebui să fie ruşinea. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Pambuccian Varujan doreşte să intervină telefonic, ceva?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu poate, prezenţă fizică!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu.

Domnul Antonel Tănase.

Vă rog.

Domnul Antonel Tănase:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru Lucian Bode,

Dragi colegi,

Deşi, Lucian, ai început bine prezentarea, ai spus că ai scris atâtea moţiuni simple şi ai vrut să pozezi într-un democrat, nu te-ai sfiit să-ţi dai arama pe faţă şi să proferezi ameninţări.

Ai făcut ameninţări faţă de un fost lider, faţă de un fost coleg... (Vociferări.) ...şi vă întreb, domnule Ciucă, vă gândiţi ce vă aşteaptă în viitor cu un astfel de coleg în Guvern?

Aţi promis, la preluarea mandatului, în decembrie 2020, domnule Bode, că faceţi reformă în Ministerul Afacerilor Interne. Nu vorbim despre instituţiile IGSU, care, din cauza contextului medical, crizei sanitare, şi-au făcut datoria. Şi oamenii din Ministerul de Interne îşi fac datoria.

Dumneavoastră aţi spus că veţi înceta cu împuternicirile, că veţi numi şefi de structuri numai pe bază de concurs, că nu mai vreţi ca Ministerul Afacerilor Interne să fie condus ca pe vremea lui Carmen Dan.

Ce aţi făcut, domnule Bode? Aţi perpetuat acest sistem şi aşa cum aţi proferat ameninţări, astăzi, în Parlament, aceste ameninţări le proferaţi şi în cadrul ministerului şi presiunea, principala presiune, de fapt, în Ministerul de Interne, o exercitaţi dumneavoastră.

Din aceste motive, noi, parlamentarii independenţi de dreapta din Forţa Dreptei, am semnat şi vom vota această moţiune împotriva dumneavoastră.

Este timpul să luaţi o pauză, domnule Bode! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Leoreanu Laurenţiu.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma discuţiilor cu domnul ministru, acesta a fost de acord să ne cedeze 10 minute, pentru Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog să contabilizaţi aceste minute din timpul rămas la dispoziţia Guvernului, la Grupul parlamentar al PNL.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi este greu să înţeleg semnificaţia acestei moţiuni depuse de USR altfel decât strigătul de atenţie al unui partid mic, din ce în ce mai mic, devenit irelevant pe scena politică.

Dacă aţi fi fost cu adevărat interesaţi de viitorul României, de ce vor cetăţenii săi, aţi fi venit cu idei constructive pentru aderarea României la Schengen, aşa cum ar fi trebuit să fi făcut lobby pentru a ne susţine demersul. Dar nu, veniţi cu o moţiune plină de minciuni cap-coadă, pentru că doar atât ştiţi să faceţi - să aruncaţi cu vorbe goale şi să faceţi zgomot.

Nu putem denumi acest demers ca fiind o moţiune în adevăratul sens al cuvântului, neavând substanţă, linii concrete sau măcar un punct de vedere urmărit coerent. Este ceea ce este, fără a fi, practic, ceva.

Atunci când te plictiseşti, când rămâi într-o patologică pană de idei, dar în acelaşi timp te împiedici de o profundă salată de cuvinte, rezultă astfel de demersuri strict politicianiste.

Nu mă miră absolut nimic, faceţi exact ce aţi făcut şi când eraţi la guvernare. Ministerele pe care le-aţi gestionat pentru o perioadă de nici 9 luni au bătut pasul pe loc, pentru că eraţi prea ocupaţi să atacaţi ministerele PNL. Aţi guvernat aşa cum aţi şi scris moţiunea - în bătaie de joc, cu ochii după titluri de presă şi atât.

Avem astăzi din partea dumneavoastră doar o înşiruire de cuvinte care se pierd în nimic, născute din nimic şi care subliniază nimic. Totul e subţire şi tern, cu nuanţe de amatorism şi bullying politic.

Dar deja am dedicat prea mult timp şi spaţiu şi nu merită.

Eu cred că este esenţial să folosim fiecare minut pe care îl avem pentru a vorbi despre lucruri cu adevărat importante şi asta voi face de acum înainte.

În această perioadă, Ministerul Afacerilor Interne, condus de Lucian Bode, lucrează la cel mai important proiect de ţară după admiterea României în NATO, în 2004 şi în Uniunea Europeană, în 2007 - la integrarea ţării în spaţiul Schengen de liberă circulaţie.

USR încearcă să pericliteze aceste eforturi cum poate, prin discursuri mincinoase, prin campanii de publicitate plătită în mediul online şi prin astfel de moţiuni, toate cu scopul mânjirii imaginii ministrului Bode.

Ţara noastră îndeplineşte criterii de aderare la Schengen de mai bine de 10 ani, lucru pe care l-a menţionat domnul ministru Bode de nenumărate ori. Aţi putea să-l repetaţi şi dumneavoastră partenerilor externi, dragi USR-işti!

Partenerii noştri politici de la nivel european, ai PNL, ştiu asta.

Preşedintele PPE, Manfred Weber, reitera acum câteva zile -citez - "Bulgaria şi România trebuie să devină state membre ale spaţiului Schengen. Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc deja condiţiile pentru aderare la spaţiul Schengen şi aşteaptă ca decizia finală să fie adoptată la Consiliul Uniunii Europene. Locul lor este în spaţiul Schengen şi pentru acest lucru au sprijinul total al Partidului Popular European".

În scurt timp, Parlamentul European va vota o rezoluţie care va cuprinde exact această solicitare.

Aşteptăm să auzim această declaraţie de la Grupul Renew, dragi colegi europarlamentari din USR. Astfel, aţi putea ajuta România.

Războiul din Ucraina a arătat că România poate securiza frontiera de est a Uniunii Europene în cele mai dificile condiţii, gestionând peste 2,5 milioane de refugiaţi din Ucraina, iar acesta este meritul Ministerului Afacerilor Interne condus de Lucian Bode.

România merită să fie în Schengen, nu doar pentru că... criteriile tehnice, după cum spuneam, sunt îndeplinite, ci pentru că Uniunea Europeană ar fi mai sigură cu România în acest spaţiu.

Ajutorul nostru pentru Ucraina şi poporul ucrainean a fost recunoscut şi apreciat la nivel mondial. Mă refer la implicarea întregii societăţi, nu doar a autorităţilor centrale şi locale, a Guvernului, a preşedintelui Iohannis, a premierului Ciucă, a ministrului Bode, ci mai ales la oamenii care şi-au lăsat joburile pentru a merge la graniţă şi pentru a-i ajuta pe cei fugiţi din faţa ruşilor, în primele zile ale războiului. Mă refer mai ales la cei care şi-au pus la dispoziţie casele, afacerile, pensiunile, hotelurile, pentru a-i caza pe semenii ucraineni.

La rândul său, Guvernul condus de PNL a oferit medicamente, alimente, combustibil şi ambulanţe pentru ucraineni. Zeci de transporturi umanitare au fost organizate la hubul internaţional umanitar din Suceava, operaţionalizat pe 9 martie. Astfel, am sprijinit state precum Italia, Franţa, Austria, Germania, Grecia, Cipru, Bulgaria, Slovenia sau Republica Macedonia, care au vrut să-i ajute pe ucrainenii atât de încercaţi de invazia rusă.

Am oferit adăpost şi asistenţă refugiaţilor ucraineni, prin înfiinţarea de tabere mobile, acces gratuit la învăţământ, servicii medicale şi acces pe piaţa muncii.

Trauma războiului nu poate fi vindecată peste noapte şi nu va fi vindecată până când Ucraina nu va învinge Rusia, dar solidaritatea, empatia şi generozitatea românilor şi a autorităţilor române le poate face viaţa mai uşoară. Şi exact asta am încercat să facem.

Obţinerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la Uniunea Europeană, în luna iunie, alături de Republica Moldova, evident, a fost un alt obiectiv la care România şi-a adus aportul. Autorităţile ucrainene şi mai ales poporul ucrainean merită felicitările noastre pentru îndeplinirea acestui prim obiectiv şi le garantăm că vor avea în continuare tot sprijinul nostru.

De asemenea, România a susţinut activ şi ferm adoptarea celor 7 pachete de sancţiuni ale Uniunii Europene.

Merită precizate aici şi cele două vizite importante pe care premierul Nicolae Ciucă, pe 26 aprilie, şi preşedintele Iohannis, alături de preşedintele Franţei, cancelarul Germaniei şi premierul Italiei, pe 16 iunie, într-un gest fără precedent, care arată rolul esenţial pe care România îl joacă la ora actuală, le-au efectuat în Ucraina.

Iar când tot acest coşmar se va încheia, România va fi în prima linie a eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei.

Am vrut să fac această scurtă trecere în revistă pentru a vă arăta că acestea sunt preocupările Partidului Naţional Liberal, ale preşedintelui Iohannis, ale premierului Ciucă, ale ministrului Bode.

Domnilor USR-işti, maturizaţi-vă odată, haideţi să construim împreună, nu vă pierdeţi vremea răspunzând retoricii iresponsabile la care apelaţi pentru a vă ascunde lipsa de soluţii!

Succes!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Ţoiu Oana-Silvia.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ce vedem aici este o coaliţie a guvernării dispusă să vorbească despre orice altceva, mai puţin despre domnul Bode. Despre medicamentele primite de refugiaţii din Ucraina, despre eforturile şi meritul Maiei Sandu de a duce Republica Moldova mult mai aproape de Uniunea Europeană, care astăzi, nu-i aşa, aflăm că este meritul domnului Bode.

Atât de dispuşi sunt să-şi apere propriul ministru, încât vă invit să vă uitaţi la masa Guvernului şi să număraţi miniştrii care sunt alături de domnul Bode. Număraţi-i! Niciunul.

Domnul Lucian Nicolae Bode (din sală):

Ştiţi procedura?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Nici măcar un singur coleg sau colegă care să fie alături la masa Guvernului... (Aplauze.) ...să-l susţină pe domnul Bode.

Dar, sigur, atât de mici suntem, ca partid, cum spuneaţi, încât singurul lucru despre care discută la această moţiune coaliţia de guvernare este despre USR, atât de frică vă este! Şi unul dintre motivele pentru care vă este frică este că suntem tocilari, dacă îmi permiteţi cuvântul acesta. (Vociferări.) Ne uităm la cifre şi ne uităm la adevăr. Şi l-am auzit pe domnul Bode spunând că... (Vociferări.) ...l-am auzit pe domnul Bode spunând că este un text plin de minciuni. Şi spune asta în faţa dumneavoastră, cei care aţi votat acele legi, nu?

Legea nr. 146/2021 îi cerea domnului Bode foarte clar ca în noiembrie 2020 să facă normele de implementare pentru brăţările de monitorizare ale agresorilor victimelor violenţei domestice. Noiembrie 2020! Şi domnul Bode vine senin astăzi aici şi spune că a înghesuit în acest an cele mai multe activităţi pe acest subiect.

Păi, le-a înghesuit în anul acesta că trebuia să le facă în anul trecut. Abia în august s-a apucat de ele.

La 1 martie 2021 - şi ştiţi asta, pentru că aţi votat toţi lucrul acesta -, toţi agresorii victimelor violenţei domestice trebuiau să aibă această simplă brăţară electronică, care să sprijine poliţiştii să intervină când agresorul se apropie de victima lui, înainte de un viol şi înainte de un omor.

Ştiţi câte brăţări sunt acum la aceşti agresori şi la aceste victime? Nu ştiu... era una săptămâna trecută!

Domnul Lucian Nicolae Bode (din sală):

38.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Da, bun, 38.

Vă mulţumesc, domnule Bode!

38.

Ştiţi câte ordine de protecţie sunt? 7.331. (Aplauze.)

Domnul Lucian Nicolae Bode (din sală):

Din 15.000.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Şi o să închei doar cu acest lucru, cu...

Da, aveţi 15.000; 7.331 emise anul acesta...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

...în mandatul... care trebuia...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

...haideţi să finalizaţi!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

...deja să vă fi protejat victimele.

De aceea, am avut decenţa să le menţionez doar pe acelea. Dar puteţi să spuneţi 15.000, vă ajută.

Acestea fiind zise, o să închei doar cu un citat dintr-o sursă care îi este dragă domnului Bode, aşa cum am aflat din teza dumnealui de doctorat - DEX-ul online.

"A implementa" înseamnă "a duce la bun sfârşit".

Când dumnealui spune că guvernarea liberală a implementat sistemul de protecţie a victimelor violenţei domestice, curajul cu care dumnealui vine şi spune în faţa plenului Parlamentului aceasta, ignoră toate cele 7.330 de victime care ar fi trebuit astăzi să aibă protecţia asta din partea dumnealui şi nu o au.

Acesta este motivul pentru care alegerea pe care o aveţi astăzi este destul de simplă, pentru că nu noi o să numim un nou ministru, ci tot dumneavoastră.

Deci, fie îl votaţi pe domnul Bode şi recunoaşteţi că este vârful de competenţă în PNL, în PSD şi în UDMR... (Râsete.) ...sau admiteţi împreună, votând moţiunea noastră...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

...pentru a-l demite, că rolul lui este de notă de subsol în manualele de istorie. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Axinia Adrian-George.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Cu angajați prost plătiți, cu sedii care stau să cadă, cu secții de poliție în mediul rural cu toaletă în fundul curții, fără digitalizare, Poliția Română decide, sub oblăduirea ministrului PNL, Lucian Bode, să se doteze cu sute de autoturisme, motociclete și costume de motociclist marca BMW. Dispunând discreționar de banii statului, ministrul de interne s-a comportat asemeni românului care locuiește într-o garsonieră dintr-un cartier mărginaș și își parchează în fața blocului un bolid de câteva sute de mii de euro pe care îl mai alimentează, din când în când, cu motorină dintr-o sticlă de plastic.

În acest context, vreau să îi adresez domnului ministru câteva întrebări.

Domnule Bode,

Ați încălecat politic instituțiile pe care le aveți în subordine și ați umilit angajații acestor instituții care au jurat credință țării. Ați inventat dosare penale celor care au îndrăznit să se opună actualei puteri. Ați folosit Poliția și Jandarmeria ca arme politice împotriva opoziției, ca platforme de satisfacere a intereselor clientelei politice, inclusiv prin achiziția de autoturisme BMW.

Vreau să vă întreb: nu credeți că, prin acțiunile dumneavoastră, creați tensiuni suplimentare în societatea românească și așa suferindă din cauza crizelor multiple? Nu credeți că astfel determinați scăderea încrederii românilor în Poliția Română, în democrația firavă din țara noastră?

În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, li se spune că nu sunt bani de pensii şi salarii, Ministerul de Interne face contracte babane pentru maşini premium.

De ce nu ați cumpărat, domnule ministru, autoturisme la prețuri decente, produse în România de Dacia, la Mioveni, sau de Ford la Craiova?

În timp ce Franța preferă pentru dotarea Poliției marca Renault, Spania – Seat, Italia – Fiat, Cehia și Slovacia – Skoda, iar Germania Volkswagen, cum de România, o țară aflată în plină criză, cu o putere economică modestă, sare la un brand premium, alege să cheltuiască o sumă exorbitantă de bani pentru dotări de top marca BMW?

Nu în ultimul rând, Grupul AUR vă solicită, domnule ministru, să explicați ce se întâmplă cu aceste maşini, cât va costa mentenanța acestora, dacă vor fi sau nu transformate în autospeciale de poliţie şi cât ar costa acest contract?

La finalul intervenției mele, legat de teza dumneavoastră de doctorat, având în vedere că susțineți că ați respectat toate procedurile, care a fost procentul de plagiat din raportul de similitudine?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Paul Ichim.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am auzit spunându-se, domnule ministru, de siguranță rutieră, siguranța cetățenilor, educație rutieră.

De doi ani de zile sunteți ministrul afacerilor interne și tocmai Executivul european a publicat cifrele pentru anul trecut și România este liderul în topul negativ al deceselor pe drumurile din țară.

Dumneavoastră gestionați unul dintre cele mai importante ministere din țară.

Ce ați făcut concret? Pentru că răspunsurile venite de la subordonații dumneavoastră din minister cu privire la proiectele legislative care aduc modernizarea legislației, în România, sunt pe lângă subiect.

Discutăm despre reducerea numărului de decese în România, iar ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți are un aport negativ.

Care sunt măsurile și acțiunile preventive pe care dumneavoastră și ministerul pe care îl conduceți le-au făcut în ultimul timp?

În afară de a vedea poliția rutieră dând amenzi în trafic, nu există nicio acțiune preventivă.

Cât ați colaborat dumneavoastră în acești doi ani de zile cu școlile de șoferi, dacă vorbim despre prevenție?

Românii sunt interesați de rezultate.

Mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Cred că e o întrebare pe care să ne-o punem și noi, parlamentarii, când avem rețineri să modificăm o anumită legislație.

Domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Încep prin a spune că adresez rugămintea colegilor mei ca, atunci când ne referim la persoane cu dizabilități, domnule Stelian, să nu mai folosească termenul de handicap sau handicapați. E o chestiune de bun-simț la care trebuie să ținem cu toții, să fim atenți atunci când ne referim.

În altă ordine de idei, astăzi dezbatem o moțiune simplă împotriva unui ministru, al ministrului de interne, un instrument, de altfel, democratic, regulamentar, bine-venit în democrație sau în democrații. Tușeurile dintre putere și opoziție sunt firești. Nu sunt firești acuzațiile nefondate, jignirile, termenii pe care i-am văzut în această moțiune. Nu sunt firești, dar pare că intră în normalul politicii românești. Însă cred eu că temele pe care ar trebui să depunem moțiuni simple împotriva unui ministru ar trebui să fie serioase. Și, cu excepția ultimei intervenții din partea Grupului USR, niciuna dintre celelalte intervenții n-au abordat o temă serioasă, stimați colegi inițiatori ai moțiunii.

Câte șalupe cumpără poliția, două sau trei, cele 5 combinezoane cumpărate de nu știu ce inspectorat județean de poliție, cei 5-7 centimetri pe care, pe un caiet de sarcini, îi cere la o mașină sau alta, sau numărul de BMW-uri... (Vociferări.) 4 centimetri! Asta e discuție de Parlamentul României!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Preț dublu!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Avem Parchet, stimați colegi, puteți redacta o plângere penală împotriva cui vreți și lăsați Parchetul să-și facă treaba!

Nu trebuie să dezbatem noi, aici, dacă e legală sau nu e legală o anumită achiziție.

Eu m-aș referi, în schimb, la momentul specific ales de către USR, și anume săptămâna trecută, și anume momentul de a depune această moțiune simplă și de a-l chema pe ministrul de interne în Parlament, să răspundă unor acuzații altfel pompoase, niște baloane de săpun care se vor sparge, din punctul meu de vedere, chiar mai târziu.

Momentul a fost unul extrem de perfid.

După un calcul foarte, foarte cinic, și anume, exact săptămâna în care 25 de inspectori ai Comisiei Europene se aflau la București și pe întreaga suprafață a țării, în diferite puncte vamale, dar și în aeroporturi, verificau dacă România respectă condițiile de intrare în Schengen și un alt moment important era săptămâna trecută, când l-ați chemat pe ministrul de interne, și anume vizita prim-ministrului Olandei, o țară care a fost sceptică cu privire la intrarea României în Schengen, cel puțin până acum, și care dumneavoastră v-ați dori ca această dezbatere să dubleze sau să tripleze, dacă doriți, acest moment important al săptămânii trecute - și cred eu, și nu doar cred, știu, că în task force-ul de comunicare al USR, în urmă cu două săptămâni a stabilit că în săptămâna în care funcționarii Comisiei Europene, dar și Mark Rutte se află la București să faceți totul pentru ca România să pice acest examen de intrare în Schengen.

Știm asta!

Voi, cei de la USR, asta ați făcut!

O voce de la PSD:

Bravo!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pentru că, după mintea unora, și sper că nu a tuturora dintre voi, o eventuală victorie în ceea ce privește intrarea României în spațiul Schengen sau ridicarea MCV ar fi o victorie a coaliției de guvernare. Și parțial aveți și dreptate. Poate că ar fi o victorie și a coaliției de guvernare!

Dar marea victorie… Oameni pe care v-am auzit pentru prima dată vorbind despre patriotism, prima dată! Interesant! Poate că ar trebui să înțelegeți că această victorie ar fi a României și în orice altă țară normală, în săptămâna în care se decide în mare măsură intrarea sau nu a României în Schengen, poate că ar fi trebuit să stăm cu toții la aceeași masă, să încercăm să găsim ceea ce ne unește, să transmitem celor care au venit să verifice dacă România respectă regulile, toate lucrurile bune care ne unesc sau care ar putea să ne unească. Pentru că această săptămână trebuia să facem asta, după care să revenim la ceea ce faceți dumneavoastră, să dezinformați și să acuzați fără niciun fel de fond.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Asta poți s-o spui și la adresa UDMR!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ați ales să vorbim despre achiziția unor BMW-uri, o achiziție pe care o face IGPR, eu neînțelegând, sincer, ce legătură are un ministru cu achiziția pe care o face o structură din subordinea sa.

De exemplu, când domnul Drulă era ministrul transporturilor, i-au prins pe unii în flagrant prin port făcând nu știu ce. Era domnul Drulă la curent cu ce șmecherii făceau unii în port, fiind ministrul transporturilor? Are legătură ministrul cu fiecare structură din subordinea lui și răspunde direct pentru orice prostie face unul din miile de angajați pe care le are Ministerul de Interne sau Ministerul Transporturilor, de exemplu?

Nu avem Parchet General, parchete care pot investiga asta? Bineînțeles că avem, dar nu vreți dreptate! Vreți spectacol, vreți să vină Rutte și inspectorii comisiei, să vadă că aici e dezastru și eventual să piardă România sau să piardă PSD, și PNL, și UDMR, neînțelegând că de fapt pierde România.

Dar cine ne vorbește nouă despre achiziții frauduloase?

Oameni buni, am în față niște cifre, cifre care sunt mult mai mari decât achizițiile pe care dumneavoastră le acuzați.

94 de milioane de vaccinuri anti-COVID-19, cumpărate de dumneavoastră! (Aplauze. Vociferări.)

94 de milioane!

Oți fi dumneavoastră mai nou patrioți, dar, oricât de mult am vrea, nu putem crește populația României la 94 de milioane în anul acesta!

Știu, o să ne spuneți că le-a cumpărat Cîțu, că a mai spus domnul Drulă mai devreme faptul că PNRR a fost făcut tot de Cîțu. Înțeleg că Ghinea n-a avut nimic de-a face cu asta. Mai vorbim despre asta!

94 de milioane de vaccinuri cumpărate, 16.891.920 de vaccinuri administrate.

Un miliard de euro cheltuiți pe achiziția de vaccinuri! Mai bine de 80% din ele au fost sau vor fi distruse!

Și voi ne vorbiți de 4 centimetri sau 1.000 de euro nu știu la ce mașină în plus!

Parchetul trebuie să investigheze, evident, fiecare suspiciune, dar trebuie să înceapă cu dumneavoastră.

Voci de la USR:

Du-te la Parchet!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Și am văzut că Parchetul European a comunicat zilele trecute că investighează achiziția și a vaccinurilor din România, așa că mai bine v-ați concentra pe apărarea de care aveți nevoie în perioada următoare. (Aplauze.)

Cine ne vorbește despre achiziții și dezastru? Cei care au dat, prin PNRR, secretizat - pentru că am citit și, domnule ministru, voi fi atent să cumpăr cartea aia, să văd cum funcționează USR, că e interesant - un document clasificat...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Mai citești și tu!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

....despre care noi spuneam la vremea respectivă că e clasificat și, din păcate, cei din PNRR nu ne ascultați atunci, că acum vedeți că am avut dreptate și că era bine să fie public acel PNRR, să știm cu toții ce Dumnezeu își asumă România, dar trecem peste asta - milioane de euro pentru consultanța unor ONG-uri. Asta era prioritatea României în mandatul dumneavoastră la Guvern, stimați colegi!

Cine ne vorbește despre zero reforme?

L-am văzut mai devreme pe domnul Drulă spunând că domnul ministru Bode a făcut zero reforme.

Domnule ministru,

S-a mai spus asta, dar simt nevoia s-o repet. Dumneavoastră sunteți ministrul „Zero kilometri de autostradă”, în România, iar lucrul ăsta este de înțeles. Și am să vă spun de ce. Pentru că dumneavoastră ați avut timp să vă înregistrați toți colegii și toate persoanele care au intrat în biroul dumneavoastră, toți interlocutorii, ați avut timp să dați cu ranga la metrou, cum s-a mai spus mai devreme, dar ați avut timp în mandatul de ministru să faceți 3 milioane de dolari. Asta este valoarea acțiunilor care au crescut fulminant peste noapte și valoarea sumei pe care o aveți astăzi în declarația de avere. Și sincer era și greu să dați și cu ranga, să și înregistrați pe toată lumea, să aveți și 3 milioane de dolari în conturi și să faceți și autostradă. E adevărat, nu puteați să le faceți pe toate.

Eu n-am timp să tranzacționez pe bursă. Sunt la Parlament și am un pic de treabă. Asta-i viața!

Dumneavoastră ați avut timp să faceți bani când ați fost ministrul transporturilor, nu autostrăzi! (Vociferări.)

Dar, mă rog, oamenii vor sancționa asta la vot!

Oameni buni,

Nu vreau să intru în logica celor care au depus moțiunea și îi acuza mai devreme pentru modul în care s-au comportat sau pentru textul extrem de precar pe care l-au scris în această moțiune.

Și am să închei într-o notă pozitivă.

Am să închei făcând apel la întreaga clasă politică, mai ales la cei care n-au înțeles, în aceste două săptămâni, ce joacă România și cum se pune în joc importanța sau decizia pe care o va lua comisia în raport cu România.

De aceea, fac apel la dumneavoastră, la cei de la USR, în primul rând, să încercați să vă puneți pe pauză dezinformările 10 zile-două săptămâni, să încercați să vă rugați europarlamentarii care distrug fiecare cărămidă pusă de europarlamentarii coaliției, dar și de familiile politice care ne susțin pe noi și pe cei de la PNL, pe cei de la UDMR, familia din care facem parte… fiecare cărămidă pusă de unul din europarlamentarii noștri a doua zi trece cineva de la USR ca să o dea jos.

Timp de două săptămâni vă rog să vă abțineți, să înțelegeți cu toții că obiectivul României, indiferent că ne place Bode sau nu, că ne place Ciucă sau Ciolacu sau nu, că ne place PSD sau USR, sau că nu ne plac toți aceștia sau toate acestea, cu toții trebuie să muncim, să lucrăm, să depășim acest examen extrem de important pentru România, intrarea în Schengen și ridicarea MCV.

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Drept la replică.

Era moțiune împotriva domnului ministru Bode!

Domnul Cătălin Drulă:

Asta era și întrebarea mea, domnule președinte.

Chiar vedeam așa cum PSD stă liniștit, cu o excepție notabilă, și voiam să vă întreb dacă, când ați vorbit acolo cu socialiștii europeni, la cravată, frumos, la Berlin, la Olaf Scholz, acolo, dacă le-ați povestit și despre domnul Cristescu sau nu. (Râsete.)

Dar, dincolo de asta, dacă n-ați putut cumva să stați la locul dumneavoastră, aș vrea să aduc aminte că mai există un ministru care conduce un minister de forță și care are legătură cu poziția noastră în Europa și cu aderarea la Schengen și se numește Vasile Dîncu, care trebuia să fie astăzi aici să dea explicații, despre care chiar dumneavoastră ați spus că vorbește gura fără el. Și vă invit, dacă țineți la țara asta, așa cum spuneți, dacă vreți să intrăm în Schengen, dacă vreți să avem un obraz european, să-i demiteți pe cei doi. Mergeți la pachet, așa ca s-o faceți ca la coaliție: pleacă Dîncu, pleacă și Bode. (Aplauze.) Puneți niște miniștri credibili care să aibă față europeană, nu un intelectual de debara care glăsuiește fără să gândească și un aranjor notoriu în politică și după aceea putem să avem și fața aia europeană cu care mergeți și la socialiști unii, la popularii europeni. Poate convingeți și partidul ăla din Olanda totuși să nu se mai opună, care e de la dumneavoastră din familie. Renew Europe, familia noastră, susține în unanimitate, deja a anunțat-o de 12 zile, aderarea României la Schengen. (Aplauze.)

Noi vrem România în Schengen! Voi blocați Schengen, ținând miniștri cu acuzații de corupție și miniștri care repetă propaganda lui Putin!

Mulțumesc.

Voci de la USR:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cum rămâne cu miliardul? Ce facem cu el? Cum o rezolvăm?

Domnul Cătălin Drulă:

Cu drag vă explic.

Vă țin și un curs, dacă vreți, despre cum se muncește cinstit, despre cum se face o facultate pe bune, despre cum se face cercetare pe bune... (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu! Cum rămâne cu miliardul? (Aplauze. Râsete.)

Domnul Cătălin Drulă:

...despre cum se lucrează în start-up-uri și după aceea vine și domnul Simonis aici și vă explică cum se fac niște imobiliare prin periurbanul Timișoarei, cum se câștigă...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu miliardul de pe vaccinuri cum rămâne?

Domnul Cătălin Drulă:

...autorizații de construcție.

Îl văd aici pe domnul ministru Grindeanu că zâmbește, că știe mai multe. Vă mai poate povesti câte una, alta.

Unii cu școala, alții cu școala vieții! (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru intervențiile dumneavoastră și o să încerc să fiu foarte scurt în răspunsurile pe care o să vi le ofer.

Am văzut ce spunea domnul Drulă aici, în prima intervenție - cred că a lipsit din țară în ultimele două săptămâni –, întrebându-mă iar despre reforma în MAI, despre istoricul achizițiilor de autospeciale în MAI, despre contractul de finanțare. Despre toate aceste lucruri am vorbit public de foarte multe ori, dar, dacă nici acum, în al doisprezecelea ceas, nu înțelege, sincer, eu mi-am pierdut speranța că mai poate pricepe ceva domnul Drulă.

Distinsa colegă acuza, le reproșa miniștrilor din Cabinetul Ciucă faptul că nu sunt prezenți.

Nu confundați moțiunea de cenzură cu moțiunea simplă, dar, sigur, Regulamentul se învață stând aici pe băncile Parlamentului.

Acum sigur că o să vă transmit, domnule Drulă, toate răspunsurile la întrebările dumneavoastră, legat de ce înseamnă cu adevărat reformă în Ministerul Afacerilor Interne, ce a însemnat achiziția de autospeciale autohtone. Apropo, 83% din cele 14.000 - sper să nu greșesc – de autospeciale ale Poliției Române sunt autohtone, 4.600 achiziționate în 2020. Și, sigur, o să vă trimit și Anexa nr. 2 de la contractul de finanțare, pe care văd că, atunci când ați postat contractul, v-a scăpat printre degete.

O voce de la USR:

Trimiteți-o la DNA mai bine!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Acum, pentru colegii neafiliați. Am înțeles din intervenția domnului Orban că nu a fost în sală de la început.

Eu cred că aveți mania persecuției. Nu cred că cineva v-a acuzat, de la acest microfon. Sigur că am citat din surse deschise ceea ce am spus și v-am spus că nu e bine ce faceți. Dar, totuși, un răspuns o să vă dau, domnule Orban, pentru că înțeleg jocul politic, înțeleg multe, dar nu pot să fiu de acord cu minciuna și cu faptul că încă o dată ați demonstrat că nu sunteți doar mincinos, sunteți și ticălos.

Pentru că, în 2020, când prima dată a fost adus în discuție publică, de către un jurnalist, așa-zisa secretizare a tezei mele de doctorat erați prim-ministru și v-am informat cu privire la toate demersurile pe care le-am făcut și știți foarte bine ce mi-ați spus și nu vreau să repet aici că mie mi-e rușine.

Dar, totuși, pentru dumneavoastră, mai spun încă o dată că pe data de 5 septembrie 2018 am optat în scris pentru publicarea distinctă a tezei mele de doctorat, iar în termenul legal am constituit la Biblioteca Națională a României depozitul legal.

Sigur că depozitul legal, dacă știți, legea spune că minimum șapte exemplare sunt predate la Biblioteca Națională. Eu am tipărit 100, nu 45 cu 100 de lei, cum spunea cineva, ci 100 cu 45 de lei și este doar primul tiraj și păstrez pentru dumneavoastră... (Arată un exemplar. Râsete.) ...păstrez pentru dumneavoastră un exemplar, dacă v-ați apucat, mai nou, de citit cărți.

Și mai repet încă o dată, ca să înțelegeți și dumneavoastră, faptul că pe data de 10 octombrie 2018 a plecat solicitarea UBB către Ministerul Educației, iar răspunsul CNATDCU a venit pe 11 iulie 2019 cu propunerea să se valideze teza de doctorat. (Vociferări.)

Poate acum, în al doisprezecelea ceas, dacă în 2020 n-ați fost atent, ați înțeles.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În final, răspunsul meu va fi unul scurt.

Ce încercați dumneavoastră acum, având puține idei despre cum se face politică, este să recreați acel val din 2016 care v-a ridicat.

Ce încercați să faceți este să găsiți o nouă rampă de ascensiune care vă poate spăla rușinea scorului de o cifră din sondaje. Ați uitat însă cine ați devenit în ultimii ani, câți ați rămas și cine a mai rămas să stingă lumina? Ați uitat că după ce ne-ați spus tuturor că nu e jobul USR să scoată țara din criză, ați devenit irelevanți? Pentru că ați fugit de responsabilitatea guvernării. Ați uitat că ați fost votați să munciți pentru oameni și pentru România? Ați uitat inclusiv bunul-simț și rațiunea care v-ar fi spus că demonizarea stupidă și ilogică a câtorva oameni nu vă va ridica din praf și nu vă va face să fiți din nou un partid relevant?

Nouă, tuturor, celorlalți, dar mai ales cetățenilor României, să ne spuneți un singur lucru. Cum explicați faptul că în această perioadă ați devenit principalul sabotor al proiectelor României?

Cum se face că ați fost activat subit și ați devenit cel mai toxic pentru societatea de astăzi?

Cum se face că sunteți chiar mai radical decât colegii de la AUR? Interesele României e clar că nu le reprezentați! (Vociferări.)

Și atunci, să ne spuneți și să spuneți oamenilor pe ale cui interese le exercitați astăzi, în acest nesfârșit șir de minciuni și în acest continuu show penibil pe banii românilor?

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau, în încheiere, să felicit senatorii României care, astăzi, printr-un vot al majorității, au reușit să adopte cele trei Legi ale justiției, cu votul împotrivă al USR, evident, să-i felicit pentru că astfel au mai pus o cărămidă la ridicarea MCV și la aderarea României la spațiul Schengen. (Vociferări.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Aderarea la spațiul Schengen trebuie să fie un proiect de țară al nostru, al tuturor!

Sunt momente când nu trebuie să ratăm șansa istoriei și să devenim, și să dovedim maturitate politică și consens!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi,

Am încheiat dezbaterile asupra moțiunii simple.

Aceasta va fi supusă votului în ședința de vot final, în ziua de miercuri, 19 octombrie.

Urmează lucrările consacrate primirii de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Vă rog.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 17 octombrie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; deputatul Toma Ilie, de la PSD.

Tema interpelării - "Carduri vouchere sociale".

Persoana care să prezinte răspunsul - doamna Andreea Anamaria Naggar, secretar de stat.

Vă rog, doamnă.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Bună ziua, tuturor!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea nr. 947B/2022, la care s-a răspuns prin adresa nr. 4398 din data de 7 octombrie 2022, de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, având ca obiect "Carduri vouchere sociale", vă comunicăm următoarele.

Personalul dedicat din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene preia şi răspunde zilnic, în medie, la 440 de apeluri, durata medie a unei convorbiri fiind de 5 minute şi 24 de secunde. Din păcate, numărul de apeluri primite depăşeşte capacitatea liniilor telefonice disponibile, astfel că sunt persoane care reuşesc să intre în legătură cu un reprezentant al instituţiei după mai multe încercări. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene face toate eforturile posibile pentru a asista prompt şi profesionist persoanele care solicită informaţii.

Verificarea eligibilităţii persoanelor şi/sau statutului creditării cardurilor pentru tichete sociale este posibilă numai în baza codului numeric personal şi a judeţului de domiciliu al beneficiarului. Accesul la datele personale este strict reglementat de prevederile legale, iar verificările necesare implică interogarea mai multor baze de date.

Totodată, facem menţiunea că Programul "Sprijin pentru România" se adresează unui număr de 2,5 milioane de beneficiari şi este implementat cu implicarea a 109 parteneri - atât instituţii publice, cât şi companii private.

Având în vedere solicitările adresate Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, au fost identificate trei situaţii frecvent întâlnite:

- Situaţia în care persoanele neeligibile consideră că sunt eligibile, fiind nemulţumite că nu au primit card şi solicită lămuriri în acest sens.

Astfel, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu are autoritatea să stabilească listele beneficiarilor, competenţa revenind Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii Publice/Casele Judeţene de Pensii, de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială/Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. De asemenea, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu are autoritatea să adauge sau să elimine beneficiari din listele înaintate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Chiar şi în cazul în care un beneficiar are o pensie sub limita de 1.500 de lei, acesta poate fi considerat neeligibil, dacă se află în evidenţa ANAF cu venituri suplimentare care, cumulate cu pensia, să determine situaţia de neeligibilitate;

- Situaţia a doua este aceea în care o persoană este eligibilă, dar nu a primit cardul, fie din cauza faptului că a fost omisă accidental din liste, fie, deşi cardul a fost emis şi predat de emitent la Poşta Română, cardul nu a fost livrat - adresa a fost incorectă, destinatarul nu a fost găsit la domiciliu sau nu s-a prezentat să ridice cardul, deşi i-a fost comunicat avizul de înştiinţare.

În acest caz, persoana în cauză se poate adresa Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la adresa de e-mail: sipoad@mfe.gov.ro sau la numărul de telefon: 031 9268.

- A treia situaţie este situaţia persoanelor care au primit cardul, însă voucherul nu a fost încărcat, motivele posibile fiind următoarele:

- Fie Compania Naţională Poşta Română nu a informat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în legătură cu distribuirea cardurilor. În acest context, menţionăm că pentru evitarea utilizării de către persoane neautorizate, cardurile sunt expediate nealimentate, iar creditarea cardului se face în termen de 72 de ore de la data la care Poşta Română confirmă distribuirea către titular. Poşta Română trimite Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în fiecare zi de luni la ora 23.00, listele cuprinzând cardurile distribuite, dar există cazuri în care oficiile poştale judeţene sau locale raportează cu mare întârziere distribuirea cardurilor, acesta fiind principalul motiv pentru care termenul de virare a sumelor este depăşit.

Aceste situaţii trebuie semnalate fie oficiului poştal local, fie Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la adresa de e-mail: sipoad@mfe.gov.ro;

- După emiterea şi distribuirea cardului, persoana respectivă a fost stabilită neeligibilă de Casa Judeţeană de Pensii sau Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială - aceasta fiind a doua situaţie care a fost întâlnită în cadrul sesizărilor primite de minister. În această situaţie, până la data de 20 septembrie 2022 au primit carduri pentru tichete sociale un număr de 2.433.519 beneficiari. Pentru 69.944 de beneficiari nu au fost distribuite carduri, din următoarele motive:

- 35.281 de persoane nu au putut fi găsite la domiciliu;

- 34.663 de persoane au fost identificate neeligibile de Casele Judeţene de Pensii sau de Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Mergem mai departe la...

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Răspunsul primit este foarte complex, da, sunt mulţumit de răspunsul primit, punctează foarte clar, însă, vă rog, puţin mai multă aplecare.

Motivul acestei interpelări a fost următorul. S-au prezentat foarte mulţi cetăţeni la cabinetul parlamentar, al meu, din Hunedoara, Hunedoara fiind un judeţ, ştiţi, foarte bogat în pensionari şi în oameni simpli, în cetăţeni simpli.

Pe omul de rând nu îl interesează că este eligibil, că nu este eligibil, că a venit poştaşul, că l-a găsit acasă, că are o anumită valoare; el vrea să ştie exact dacă primeşte banii şi dacă nu-i primeşte.

Pentru că este lăudabil acest proiect de lege prin care s-au acordat nişte vouchere sociale, exact aşa cum se numesc şi ele, pentru că ele ajută nişte familii simple, ajută nişte familii modeste aflate la ananghie, mai ales în condiţiile economice actuale şi atunci este păcat.

Să ştie dacă primesc sau nu primesc. Să ştie motivul dacă nu primesc, din ce cauză nu primesc. Pentru că, efectiv, aceşti oameni se bazează pur şi simplu pe fondurile pe care suplimentar le primesc de la statul român, de la Guvernul României, în acest moment.

Ce vreau eu să vă rog - mai multă aplecare, puţin, între ministerul dumneavoastră, căruia, repet, încă o dată, nu-i contest activitatea şi vă felicit pentru felul cum vă faceţi treaba şi Ministerul Muncii, care, tot la fel, îşi face treaba, însă există, se pare, undeva, o lipsă de comunicare. Şi, atunci, este păcat, pentru că omul merge la Casa de Pensii, de acolo îi spune, nu, nu eu sunt responsabilul; se duce apoi, vă sună pe dumneavoastră, pe diverşii furnizori - care, am înţeles, sunt aceiaşi cu tichetele de masă - e OK, nu-i nicio problemă -, însă dânşii nu răspund, că noi aşa am primit.

Puţin mai multă aplecare pentru cetăţeanul de rând.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi o să transmit şi eu în teritoriu ceea ce mi-aţi scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Ministerul Energiei.

Domnul...

O interpelare de la domnul Şlincu Dan-Constantin - "Reglementarea pieţei energiei ca principală soluţie realistă care poate opri inflaţia şi spirala scumpirilor".

Domnul secretar de stat Constantin Ştefan este? Nu este.

OK. Atunci, mergem la Ministerul Educaţiei.

Domnul secretar de stat Micu este? OK.

Deputatul care a adresat interpelarea - Gîdei Laurenţiu-Viorel - "Programul-pilot «Masă caldă în şcoli» în judeţul Galaţi".

Domnul Cătălin Mihai Micu.

Vă rog, domnule subsecretar de stat.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 930B din 2022 având ca obiect "Programul-pilot «Masă caldă în şcoli» în judeţul Galaţi", vă comunicăm următoarele.

Obiectivul Ministerului Educaţiei este asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la o educaţie de calitate a tuturor preşcolarilor şi elevilor din România, obiectiv ce presupune cu preponderenţă măsuri rapide şi coerente de intervenţie integrată pentru diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar care grefează asupra mediului şcolar din arii geografice dezavantajate economic sau social.

Responsabilitatea transmiterii propunerilor unităţilor de învăţământ preuniversitar care sunt cuprinse în Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi din învăţământul preuniversitar de stat în anul şcolar 2022-2023, aprobat prin O.U.G. nr. 105/2022, aparţine în totalitate inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru care există acordul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pentru susţinerea implementării programului.

Pentru a realiza o selecţie complexă şi nediscriminatorie a unităţilor de învăţământ, s-au aplicat următoarele criterii:

• mediul social defavorizat, comunităţi cu grad mare de vulnerabilitate - populaţie romă, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi supuşi unor forme de abandon parental, copii supuşi unor forme de abuz parental prin muncă, cutume şi mentalităţi restrictive, în defavoarea minorului, copii în situaţii de abandon şcolar, copii cu cerinţe educaţionale speciale. De asemenea, s-a avut în vedere şi nivelul de marginalizare socio-economică a localităţii, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile "Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România" şi "Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România";
• de asemenea, mediu economic cu grad ridicat de pauperitate;
• dispunerea geografică izolată a unităţii de învăţământ/greu accesibilă din cauza condiţiilor de mediu;
• mediul de rezidenţă;
• participarea şcolară şi calitatea educaţiei - rata de abandon şcolar, calculată conform definiţiei Institutului Naţional de Statistică, procent elevi promovaţi din numărul total de elevi/nivel de învăţământ - cu excepţia învăţământului preşcolar şi a clasei pregătitoare şi clasei I din învăţământul primar, procent de cadre didactice calificate din numărul total al cadrelor didactice.

Totodată, Ministerul Educaţiei a solicitat inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti ca propunerile privind unităţile de învăţământ în care se implementează programul să fie ierarhizate în funcţie de gradul de vulnerabilitate.

Vă mulţumim şi vă asigurăm de toată consideraţia noastră.

Domnul Ilie Dan Barna:

Înţeleg că răspunsul s-a adresat şi întrebării domnului Chirilă Virgil Alin, că văd că e cel pe criterii, da? Am văzut că sunt două elemente.

(Domnul deputat Laurenţiu-Viorel Gîdei solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Da.

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, criteriile enumerate de dumneavoastră par a fi foarte bune, dar pentru judeţul Galaţi, cu siguranţă, nu au fost respectate. Tot ceea ce spuneţi acolo nu se regăseşte.

Şi bineînţeles că voi reveni cu o altă interpelare, pentru a se explica clar criteriile pe care Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi le-a avut în vedere atunci când a ales doar câteva şcoli, care nu se încadrează în totalitate în criteriile enumerate de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Mergem mai departe.

Ministerul Muncii este? Avem reprezentant? Domnul Vasilcoiu. (Vociferări.)

Am văzut că domnul Zetea nu este.

Şi de la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse?

Vă rog, domnule subsecretar de stat Bogdan Paraschiv.

"Tinerii României, marginalizaţi de miniştrii PSD" - interpelare de la colegul deputat Brian Cristian, USR.

Domnul Bogdan-Florin Paraschiv (subsecretar de stat, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Folosesc acest prilej pentru a vă transmite răspunsul Ministerului, Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse la interpelarea dumneavoastră nr. 945B din data de 13 septembrie 2022, având ca obiect "Tinerii României, marginalizaţi de miniştrii PSD".

Referitor la întrebarea "Care este situaţia direcţiilor judeţene pentru tineret din România?". Prin Hotărârea Guvernului nr. 197 din 2022 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru familie şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Familie şi Tineret a Municipiului Bucureşti, s-a reglementat organizarea şi funcţionarea acestor servicii publice deconcentrate ale Ministerului Familiei şi Egalităţii de Şanse. Conform art. 1 alin. (2) - "Direcţiile judeţene pentru familie şi tineret, respectiv Direcţia pentru Familie şi Tineret a Municipiului Bucureşti preiau activităţile, posturile, personalul aferent şi patrimoniul corespunzător din domeniul tineretului, inclusiv personalul aferent structurilor-suport de la direcţiile judeţene pentru tineret şi sport, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, care îşi schimbă denumirea, ca urmare a divizării parţiale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare".

Estimăm că acest proces va fi finalizat până la sfârşitul lunii noiembrie.

Referitor la întrebarea "Care sunt principalele măsuri luate în acest an pentru susţinerea proiectelor şi organizaţiilor de şi pentru tineret?". Principalele măsuri:

- Deblocarea Proiectului de Lege "Legea tinerilor" în Parlament.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor la sfârşitul lunii iunie.

Precizăm că acest proiect de lege se afla la Parlament din anul 2018;

- Finanţarea de proiecte ale structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret prin Concursul naţional de proiecte de tineret - CNPT - şi Concursul naţional de proiecte studenţeşti - CNPS;

- Alocarea a 175 de locuri/federaţie studenţească în tabere studenţeşti organizate de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Referitor la întrebarea "Care este bugetul alocat în acest an pentru proiecte de şi pentru tineret în mediul rural?". Concursul naţional de proiecte de tineret, cu un buget de 1.200.000 de lei şi Concursul naţional de proiecte studenţeşti, cu un buget de 810.000 lei au avut următoarele priorităţi care au decurs din obiectivele Anului European al Tineretului:

- reînnoirea perspectivelor pozitive pentru tineri, cu un accent deosebit pe efectele negative pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra lor, subliniind totodată modul în care tranziţia verde şi cea digitală şi alte politici ale Uniunii Europene oferă oportunităţi pentru tineri şi pentru societate, în general;

- sprijinirea tinerilor, inclusiv prin activităţi pentru tineret, în special a tinerilor cu mai puţine oportunităţi, din medii defavorizate şi din diverse zone, care aparţin unor grupuri vulnerabile şi marginalizate, pentru a dobândi cunoştinţe şi competenţe relevante şi pentru a deveni astfel cetăţeni activi şi implicaţi, inspiraţi de un sentiment european de apartenenţă;

- sprijinirea tinerilor pentru a înţelege mai bine şi a promova activ diferitele oportunităţi de care dispun la nivel naţional, regional sau local, pentru a sprijini dezvoltarea personală, socială, economică, profesională a acestora;

- integrarea politicilor în domeniul tineretului în toate domeniile de politică relevantă a Uniunii Europene, în conformitate cu Strategia pentru tineret a Uniunii Europene 2019-2027, pentru a încuraja aducerea unei perspective de tineret în elaborarea politicilor la toate nivelurile;

- sprijin pentru tineri şi studenţi proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina.

Grupul-ţintă al proiectelor finanţate prin concursurile mai sus menţionate este format din tineri având rezidenţa în mediul urban şi în mediul rural, fără discriminare.

Referitor la întrebarea "Care este suma investită în acest an în centrele de tineret şi în câte unităţi administrative există o astfel de componentă susţinută de Ministerul Tineretului?". Centrele de tineret sunt coordonate de direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, servicii publice deconcentrate aflate în prezent în subordinea Ministerului Sportului. După preluarea personalului, a activităţii de tineret şi a patrimoniului de la nivel local de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, centrele de tineret vor funcţiona în cadrul direcţiilor judeţene pentru familie şi tineret şi vor fi finanţate prin programul de centre de tineret.

Referitor la întrebarea "Câte proiecte şi parteneriate au fost realizate de Ministerul Tineretului şi ONG-urile de şi pentru tineret din România, atât la nivel central, cât şi la nivel local?". Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a realizat la nivel central cinci proiecte şi a încheiat parteneriate cu Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Sportului, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.

Prin concursurile naţionale de proiecte s-au finanţat 33 de proiecte ale structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, în cadrul cărora acestea au încheiat parteneriate cu alte structuri neguvernamentale sau instituţii publice.

Referitor la întrebarea "Ce studii de nevoie şi oportunitate în rândul tinerilor a realizat Ministerul Tineretului de la înfiinţare până în prezent?". La nivelul Ministerului este implementat Programul de cercetare socială în domeniul tineretului P3, care îşi propune să contribuie la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor publice în domeniul tineretului. Principalele activităţi care se derulează în cadrul acestui program sunt: cercetări cantitative şi calitative; studii de fundamentare, monitorizare şi evaluare a strategiilor, programelor şi acţiunilor de tineret; diseminarea, promovarea rezultatelor cercetărilor şi organizarea de dezbateri cu părţile interesate.

Scopul programului este de a contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor publice în domeniul tineretului prin realizarea de studii, cercetări, analize, prognoze, precum şi întărirea capacităţii instituţionale de planificare strategică, comunicare şi cooperare interministerială.

În funcţie de domeniile de politică-cheie vizate - ocupare, participare civică, sănătate, reţele de tineret, servicii pentru tineri - s-au realizat periodic studii, analize şi rapoarte de cercetare.

Barometrul de opinie este cel mai longeviv dintre studiile realizate în cadrul Programului P3, desfăşurat anual sau din doi în doi ani, încă din anul 2001 şi oferă regulat tuturor celor interesaţi date cantitative credibile privind percepţiile, opiniile şi aşteptările tinerilor. Scopul acestuia este de a contribui la consolidarea legăturilor dintre tineri, societatea civilă şi structurile guvernamentale, clarificând temele-cheie care trebuie să se regăsească pe agenda instituţiilor publice, punând la dispoziţia celor interesaţi datele necesare pentru elaborarea profesionistă a politicilor publice şi oferind analize riguroase ale rezultatelor în beneficiul tinerilor.

În acest an, în cadrul Programului de cercetare socială în domeniul tineretului 2022 sunt incluse două studii:

- Barometrul "Situaţia tineretului şi aşteptările sale" urmăreşte să ofere o perspectivă actualizată şi corespunzătoare a situaţiei tinerilor cu vârstă cuprinsă între 14 şi 35 de ani, incluzând aspecte, cum ar fi: acces la educaţie, ocupare, sănătate, participare civică, comportament antreprenorial, migraţia;

- Totodată, studiul va avea în vedere priorităţile Anului European al Tineretului, cu accent pe incluziune socială, schimbările climatice şi transformarea digitală.

Situaţia locuirii în rândul tinerilor îşi propune identificarea nevoilor şi programelor cu care se confruntă tinerii în domeniul locuirii, precum şi o cartografiere a intervenţiilor Guvernului pentru a...

Domnul Ilie Dan Barna:

Încercaţi să sintetizaţi, vă rog.

Domnul Bogdan-Florin Paraschiv:

Deci avem...

În prezent, centrele de tineret sunt în coordonarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Sportului. După finalizarea procesului de preluare a activităţii de tineret, în condiţiile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 197/2022, tinerii sau organizaţiile se pot adresa direcţiilor judeţene pentru familie şi tineret, respectiv Direcţiei pentru Familie şi Tineret a Municipiului Bucureşti.

Reorganizarea instituţiei - este răspunsul la întrebarea "Când estimaţi că veţi finaliza reorganizarea noului minister?".

Reorganizarea instituţiei se face în condiţiile stipulate la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1215 din anul 2022 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 22/2022 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi a Hotărârii Guvernului nr. 177/2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Cu consideraţie.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnule deputat Cristian, dacă doriţi să mai cereţi clarificări suplimentare?

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule subsecretar de stat,

Din nefericire, vedem că tinerii chiar sunt marginalizaţi şi ignoraţi de Guvernul României în Anul European al Tineretului, 2022.

Acest răspuns la interpelare, practic, este o citire a cadrului legal. Şi, dacă ar fi să ne luăm efectiv după fapte, vedem că aceşti miniştri, Firea şi Novák, au tăiat frunze la câini un an de zile.

Practic, reorganizarea direcţiilor judeţene, separarea celor de tineret şi celor de sport, timp de un an de zile, de la preluarea guvernării de către cei doi miniştri, nu s-a realizat.

Legat de realizările acestui minister, practic, se vorbeşte de ce a făcut Parlamentul, de faptul că a trecut Legea tinerilor, lege pe care tot Guvernul dumneavoastră a atacat-o şi în momentul de faţă stă prin sertarele CCR-ului, urmând să se dezbată.

Legat de partea aceasta, de realizări, de proiecte de tineret, de centre de tineret şi de proiecte pentru mediul rural, reamintesc că USR a depus amendamente la Legea bugetului de stat, ca acestea să fie... să se facă investiţii în acest domeniu, proiecte, evident, refuzate de Coaliţie, votate împotrivă de această coaliţie de guvernare.

Şi cel mai trist fapt este că în momentul de faţă ministerul nici măcar nu ştie câte centre de tineret are.

Din nefericire - şi o spun cu mare regret - din cauza lipsei de celeritate şi a incompetenţei actualei guvernări, au de suferit şi alte ministere. Cu toate că în acest moment Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse nu îşi face treaba, din acest motiv şi Ministerul Sportului are de suferit. În ultimele luni a avut parte de o rectificare bugetară negativă. În ordonanţa pentru energie, pentru plafonarea preţului la energie, Ministerul Sportului nu a putut să-şi includă propriile baze din subordine. Şi pentru faptul că acest buget a fost împărţit între cele două ministere, iar clarificarea lui nici la un an distanţă de la preluarea guvernării nu s-a făcut, au de suferit două domenii importante şi, practic, guvernarea aceasta este mai gravă pentru ţară decât pandemia.

Concluzia este tristă - cei doi miniştri au tăiat frunze la câini un an de zile şi cu adevărat tinerii sunt ignoraţi de această coaliţie de guvernare, iar separarea celor două ministere are mai degrabă legătură cu interese imobiliare, cu transferuri de clădiri din patrimoniul ministerelor decât cu domeniile pe care ar trebui să le reprezinte şi tinerii, respectiv sportul din România.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnule subsecretar de stat doriţi să răspundeţi?

OK. În regulă.

Mulţumesc.

Am epuizat lista de răspunsuri la interpelări.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.29.