Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 octombrie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului parlamentar.

În continuare, vreau să dau cuvântul domnului deputat Radu-Marcel Tuhuţ, de la Grupul PSD.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întreaga Europă se află în pragul celei mai mari crize energetice de după cel de-al Doilea Război Mondial. Toate aceste aspecte care riscă să arunce economia europeană într-o nouă criză economică au împins majoritatea statelor europene către reconsiderarea urgenţei implementării strategiei "Green Deal", unele state precum Germania, reoperaţionalizând termocentralele, alte state, precum Franţa, naţionalizând parte din sistemul energetic. Toate aceste măsuri curajoase sunt adoptate pentru protejarea populaţiei în faţa exploziei preţurilor şi a pieţei libere.

Dintre toate, un stat rămâne parcă ancorat în trecut cu o încăpăţânare greu de explicat oamenilor din fiecare judeţ, care vin în cadrul audienţelor şi îşi exprimă dezamăgirea faţă de modul în care Ministerul Energiei înţelege să acţioneze în această perioadă tumultuoasă. Când statele din Vest naţionalizează, Ministerul Energiei înţelege să vândă capacităţi energetice, aşa cum s-a întâmplat cu termocentrala de la Mintia. Când statele din Vest redeschid minele şi termocentralele, România, prin acelaşi minister, alege să continue planul cu decarbonificarea sistemului energetic, deşi energia a ajuns să fie tranzacţionată pe pieţele europene la un preţ colosal.

Avem nevoie de energie verde? Categoric! Însă, mai întâi de toate, trebuie să înţelegem că statul trebuie să adopte orice măsură necesară pentru a evita această criză generată de război şi de liberalizarea pieţei energiei, pentru a-şi proteja economia şi consumatorii casnici.

Nu demult, o delegaţie a Partidului Social Democrat a realizat o vizită de lucru la Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, pentru a investiga capacitatea României de a produce necesarul naţional de energie, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali.

În prezent, la Complexul Energetic Oltenia funcţionează nu mai puţin de şapte grupuri. Şase dintre ele sunt retehnologizate după o investiţie de peste 140 de milioane de euro, bani contractaţi prin creditare. În urma acestor modernizări, grupurile respectă toate normele naţionale şi europene de mediu şi se poate produce energie la parametri de înaltă performanţă pentru cel puţin 10-12 ani.

Problema este că, deşi funcţionale şi retehnologizate, din cele şase grupuri nu funcţionează decât patru, ceea ce asigură o producţie de 1000 MWh. Dacă toate cele şase grupuri ar funcţiona la parametri optimi, producţia ar fi majorată cu peste 50%, având un impact substanţial asupra preţului de tranzacţionare a energiei în ţara noastră. Cu alte cuvinte, crescând producţia, ar scădea preţul.

În concluzie, pentru a nu periclita siguranţa energetică a ţării, un prim pas ar fi acela de a stopa vânzarea sau închiderea capacităţilor energetice sub orice formă, renegocierea componentei energetice a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi angajarea investiţiilor necesare modernizării întregului sistem energetic, obligatoriu operaţionalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Concluzia personală este una singură - România poate deveni independentă energetic dacă nu ar mai fi sabotată!

Deputat al PSD de Alba, Radu Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Piper-Savu, Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Oamenii pe primul loc".

Din cauza inflaţiei şi a facturilor explozive la energie, după invazia ruşilor în Ucraina, nivelul de trai a scăzut în aproape toată Europa. În Olanda, statisticile oficiale arată o scădere de peste 7 procente a puterii de cumpărare. Francezii se luptă cu preţuri tot mai mari la energie şi la alimente. Marea Britanie se confruntă cu o recesiune prelungită şi cu cea mai gravă scădere a nivelului de trai din ultimii 60 de ani.

Tot mai multe state europene se confruntă cu protestele cetăţenilor nemulţumiţi şi îngrijoraţi pentru că nivelul lor de trai este afectat de criza energetică europeană şi de inflaţia globală.

În România, reprezentanţi ai lucrătorilor din Poliţie, Administraţia Penitenciarelor, învăţământ şi administraţie publică au protestat faţă de scăderea nivelului de trai al populaţiei şi au cerut măsuri pentru limitarea creşterii preţurilor şi pentru majorarea veniturilor salariaţilor.

Pentru PSD, oamenii sunt pe primul loc şi acesta a fost motivul pentru care a intrat la guvernare - protejarea populaţiei şi a economiei într-un context foarte dificil.

PSD a reluat calendarul aplicării Legii salarizării, după venirea la guvernare. Calendarul a fost îngheţat de guvernele de dreapta - Orban şi Cîţu. În luna august, veniturile persoanelor care lucrează la stat au fost majorate cu 1/4 din diferenţa dintre salariile în plată şi cele prevăzute în grila Legii nr. 153/2017.

PSD a propus pachetul de măsuri sociale "Sprijin pentru România", pachet la baza căruia a stat ideea de a face o distribuţie justă şi echitabilă a resurselor către cetăţenii care o duc greu, dar şi către companiile româneşti.

Suntem conştienţi cu toţii că veniturile românilor trebuie să crească; de aceea, PSD a propus ca de la 1 ianuarie, salariul minim brut să fie majorat la 3.000 de lei, iar pensiile, cu minimum 10%. La propunerea PSD au fost acordate vouchere pentru persoanele cu venituri mici, precum şi un sprijin de 700 de lei pentru pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei.

Reglementarea preţurilor la energie este măsura necesară pentru rezolvarea crizei care afectează toţi românii, iar dacă PSD nu ar fi insistat pentru plafonarea preţurilor la energie, astăzi inflaţia ar fi fost de aproape 22%, iar categoriile vulnerabile ar fi fost total expuse efectelor crizelor multiple care afectează Europa.

Categoric, aceste măsuri nu sunt suficiente, dar arată destul de clar determinarea PSD de a fi aproape de oameni şi de problemele lor. Criza pe care românii o resimt poate fi traversată doar împreună. Românii aşteaptă din partea politicienilor unitate şi solidaritate cu problemele lor.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, Alexandra Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Alături de preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Doina Federovici, şi de colegii mei parlamentari social-democraţi din judeţ, am solicitat Ministerului Mediului, precum şi Administraţiei Naţionale "Apele Române" să intervină imediat pentru remedierea a două dintre principalele probleme cu care se confruntă judeţul nostru în ceea ce priveşte infrastructura de alimentare cu apă brută.

Prima problemă semnalată este cea referitoare la lucrările pentru decolmatarea barajului Bucecea. Acest baraj, care este singura sursă de apă a municipiilor Botoşani şi Dorohoi, a oraşelor Bucecea şi Flămânzi, precum şi a altor 12 comune unde locuieşte mai bine de jumătate din populaţia judeţului, este colmatat în proporţie de 80%.

Singurele lucrări mai importante efectuate în ultimii 10 ani la această acumulare au fost cele din anul 2017, care au vizat o serie de modernizări ale sistemului de acţionare a vanelor de apă. Conform acordului de mediu emis pentru aceste lucrări, dimensiunea lucrărilor a fost redusă, iar problema colmatării nu a fost rezolvată.

Cel de-al doilea obiectiv se referă la Amenajarea complexă Vârfu Câmpului, pe râul Siret, acumulare care va deveni principala sursă de alimentare cu apă a întregului judeţ Botoşani. Execuţia lucrărilor a început în anul 1987, în prezent gradul de realizare fiind de aproximativ 70%. Este obligatoriu ca această investiţie să fie finalizată, pentru că vorbim de o problemă de siguranţă şi de sănătate a sute de mii de botoşăneni, fiind un obiectiv de interes naţional şi constituind cauză de utilitate publică.

Cu toate că în acest moment documentaţia necesară pentru emiterea acordului de mediu pentru acest obiectiv se află în analiză la două instituţii din subordinea Ministerului Mediului, iar în cel mai scurt timp se va putea emite acest document, lucrările de la barajul Vârfu Câmpului nu se vor finaliza înaintea colmatării barajului de la Bucecea.

De aceea, este imperios necesar ca Ministerul Mediului şi Apele Române să dispună toate măsurile necesare pentru a depăşi orice obstacol de natură birocratică şi să aprobe în regim de urgenţă lucrări pentru decolmatarea barajului Bucecea, pentru că altfel, în cel mai scurt timp, se va ajunge în situaţia în care jumătate din judeţul Botoşani va rămâne fără apă potabilă.

În calitate de reprezentant al botoşănenilor în Parlamentul României, fac un apel public către instituţiile abilitate să dispună în regim de urgenţă realizarea lucrărilor de decolmatare la barajul Bucecea, pentru a evita ca judeţul Botoşani să rămână fără principala sursă de alimentare cu apă, până la finalizarea investiţiei de la amenajarea complexă de la Vârfu Câmpului.

Nu poate exista niciun fel de impediment birocratic şi nu se poate identifica niciun fel de scuză atunci când vorbim de alimentarea cu apă potabilă a două municipii şi a altor zeci de localităţi unde trăiesc peste jumătate dintre botoşăneni.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim.

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Christine Thellmann este invitată la microfon.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Intensificarea dialogului politic bilateral poate sprijini promovarea relaţiilor economice dintre România şi Indonezia".

Stimaţi colegi,

Săptămâna aceasta am primit vizita în România a delegaţiei Grupului parlamentar de prietenie cu ţara noastră din Indonezia, condusă de doamna Nurul Arifin.

Diplomaţia parlamentară este o formă de dialog eficientă pentru consolidarea relaţiilor dintre ţări şi a colaborării în toate domeniile. De Indonezia ne leagă 72 de ani de relaţii diplomatice.

În dialogul cu delegaţia indoneziană am vorbit despre educaţie, piaţa muncii, despre relaţiile mai strânse cu Uniunea Europeană şi deschiderea ţărilor noastre pentru investiţii noi, de ambele părţi. De ambele părţi, de asemenea, s-a manifestat interesul pentru diversificarea relaţiilor româno-indoneziene într-un spectru divers de domenii, precum: securitate cibernetică, educaţie, combaterea terorismului, afaceri, educaţie, IT, tehnologie sau răspuns în situaţii de urgenţe.

Pe dimensiunea cooperării economice, putem spune că există un potenţial neexploatat în relaţiile noastre economice. Este un obiectiv comun intensificarea dialogului politic în scopul promovării relaţiilor economice, dar mai sunt necesare eforturi suplimentare din partea ambelor părţi pentru a stimula conexiunile între comunităţile de afaceri ale acestora.

Ţara noastră este pregătită să aprofundeze dialogul cu Indonezia în domeniile muncii şi protecţiei sociale, inclusiv prin semnarea Memorandumului de Înţelegere între ministerele noastre de resort. Companiile româneşti au capacitatea şi expertiza tehnică de a se angaja în proiecte de dezvoltare indoneziene, prin livrarea unei game variate de produse. Partea română a salutat interesul mediului de afaceri indonezian faţă de Portul Constanţa şi a invitat companiile indoneziene să folosească acest port pentru acces ulterior către alte pieţe europene, pe lângă cea românească.

Considerăm că ar trebui să căutăm noi mijloace pentru a folosi toate oportunităţile de ordin bilateral şi multilateral în domeniile de interes reciproc. Educaţia este un domeniu deosebit de promiţător al cooperării bilaterale, aşa cum arată tradiţia noastră îndelungată în acest domeniu şi numărul tot mai mare de studenţi indonezieni care aleg România pentru a studia.

Am felicitat delegaţia pentru deţinerea şi exercitarea cu succes a mandatului Indoneziei de preşedinte al G20. Arhitectura globală a sănătăţii, tranziţia energetică şi transformarea digitală sunt cei trei piloni principali pe care se axează priorităţile Indoneziei în acest format.

Deputat al PNL de Sibiu, Christine Thellmann.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Urmează domnul deputat George Şişcu.

Domnul George Şişcu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Nu-i mai putem lăsa pe aleşii locali să încaseze la urne decontul birocraţiei excesive din România!".

Cel mai mare duşman invizibil al dezvoltării în România rămâne, la 32 de ani de la căderea comunismului, birocraţia. În acelaşi timp, cei care decontează din punct de vedere politic această birocraţie sunt edilii comunităţilor. Aceştia primesc în mod direct votul din partea oamenilor, dar răspund la final de mandat pentru toţi funcţionarii din ministere care nu reuşesc să dea drumul la timp actelor necesare implementării investiţiilor.

În ultimii ani, aşa cum se întâmplă şi în comunităţile tulcene, administraţiile locale fac eforturi uriaşe pentru a scrie proiecte care, mai apoi, să primească finanţări guvernamentale sau europene. Primarii, alături de întregul lor aparat de specialitate, îşi dedică cea mai mare parte a timpului realizării de documentaţii, pentru a se asigura că niciun leu nu este pierdut de comunitate pentru investiţii. Cu toţii se plâng însă de acelaşi lucru - atunci când vine rândul aprobărilor din birourile administraţiei centrale, lucrurile se mişcă încet, încetişor sau, uneori, deloc.

Am sprijinit şi voi continua să îi sprijin pe primari în proiectele lor, merg săptămânal la ministere pentru a obţine informaţii privind dosarele în lucru, pentru a discuta cu miniştrii sau cu directorii sau secretarii de stat, în încercarea de a impulsiona circuitul birocratic. Este un efort pe care îl fac cu drag şi devotament faţă de edili şi de comunităţile tulcene, deoarece există astfel şi un impact direct al muncii mele în viaţa tulcenilor.

Legile la Bucureşti nu se fac pentru anumite localităţi, ele sunt general valabile pentru întreaga ţară. Dar, ca reprezentant al unuia dintre principalele partide de guvernământ din România, am datoria de a mă implica la firul ierbii, cum se spune. Nu este doar cazul meu, este şi cazul multor colegi din Parlament care fac acelaşi lucru.

Totuşi, visez la ziua în care birocraţia va fi una mai suplă în România, iar funcţionarii vor vedea dincolo de biroul lor şi vor înţelege că o investiţie într-un podeţ, într-o reţea de canalizare, într-un drum asfaltat continuă să facă diferenţa pentru mulţi oameni între secolul trecut şi zilele noastre, între noroi până la genunchi şi civilizaţie, între o viaţă cu lipsuri şi una decentă. Proiectele nu le fac primarii pentru a le lua acasă la finalul mandatului, ci le fac pentru oameni!

În următorii ani, 80 de miliarde de euro, bani din fonduri nerambursabile şi din împrumuturi garantate de Comisia Europeană, vor trebui atraşi în România numai pentru dezvoltare. Numai pentru Programul Naţional "Anghel Saligny" avem previzionate investiţii guvernamentale de 65,5 miliarde de lei, adică 13,3 miliarde de euro. Asta înseamnă, automat, că trebuie să crească şi capacitatea administrativă a României de a cheltui fondurile publice pentru investiţii. În ritmul actual, rămânem însă cu banii necheltuiţi. Ajungem în situaţia paradoxală de a avea bani, dar de a nu-i putea cheltui, pentru că - o spun cu toată sinceritatea - din neştiinţă sau din rea-voinţă nu se vrea acest lucru.

Pe lângă legile pe care le-am votat, cred că trebuie să venim în faţa românilor şi cu un mare proiect de lege care să pună în ordine birocraţia şi să crească astfel, treptat, capacitatea ţării noastre de a putea implementa proiectele. Iar după rezolvarea problemelor care ţin de legi şi proceduri, să ne aplecăm asupra reformării acelor instituţii din cauza cărora am pierdut bani de investiţii şi din cauza cărora riscăm să mai pierdem şi alţii!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Tulcea, George Şişcu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Ştefan-Iulian Lőrincz, vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen!"

Este de datoria Guvernului să facă din acest deziderat o realitate.

Nu poate fi absolut nicio îndoială că un nedorit eşec în cazul ratării aderării la spaţiul Schengen aparţine actualului Guvern. Este limpede că ezitările unor parteneri europeni în a vota favorabil pentru intrarea României se datorează unor aspecte netehnice, dar esenţiale pentru funcţionarea unui stat de drept, fără de care principiile tratatelor Uniunii Europene nu ar mai avea nicio importanţă.

MCV-ul a fost de la început o manifestare a acelor îndoieli şi a oferit o foaie de parcurs foarte clară pentru România, despre cum să înlăture acele incertitudini.

În schimb, guverne succesive ale României au ales să măcelărească legile justiţiei şi să ignore orice fel de recomandări ale unor organisme europene, cum ar fi Comisia de la Veneţia.

Cum să nu fie derutaţi partenerii europeni despre starea suportului fundamental al statului de drept, când după ce legile justiţiei au fost date de pământ de guvernele manevrate de Dragnea, actualul Guvern, în loc să le readucă la standarde europene, aşa cum a promis, prin noile propuneri le-a făcut şi mai nocive.

Existenţa unei justiţii independente, funcţionarea unui stat de drept autentic şi robust, pe lângă respectarea setului de aspecte tehnice, stau la baza întregului cadru de sprijin pentru apartenenţa la spaţiul european de liberă circulaţie.

Un alt set de circumstanţe care alimentează ezitările unor parteneri europeni este nivelul ridicat de corupţie, care ajunge până la cel mai înalt nivel al Guvernului PSD-PNL-UDMR, Guvern care are încă în componenţă miniştri suspecţi de plagiat, incompetenţi şi notorii care dau din colţ în colţ pentru a oferi soluţii confuze pentru problemele curente sau şpăgari instruiţi la şcoala jafului din banul public.

Cu o astfel de garnitură, notele pot părea tehnic plauzibile pe hârtie, însă tonul pe care îl trimite Guvernul partenerilor europeni nu este deloc promiţător, nu este deloc credibil.

Neacceptarea României în spaţiul Schengen ar reprezenta un eşec grav şi actualii guvernanţi sunt direct răspunzători pentru o astfel de ratare.

România merită să fie o ţară europeană modernă, clădită pe valori sănătoase, comune, nu pe interpretări originale şi deturnarea adevărului care, de fapt, ascunde apetitul unor "speciali" pentru hoţie, plagiat, eschive permanente, fente patriotarde şi stagnare într-o stare de tip "merge şi aşa".

USR susţine apartenenţa neechivocă a României la spaţiul Schengen. A dovedit-o limpede şi practic, nu doar declarativ, ci prin sprijinul concret al întăririi statului de drept, al unei justiţii independente, luptei anticorupţie, interzicerii accesului penalilor la funcţii publice şi promovarea unor persoane competente şi integre în întregul cadru instituţional, la toate nivelurile.

Aceasta este alternativa oferită de USR - România în spaţiul Schengen, credibilitate în faţa partenerilor europeni şi respect faţă de toţi cetăţenii acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

În continuare, dau cuvântul domnului Nicu Fălcoi, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Peste patru zile se fac exact şapte ani de la tragedia de la Colectiv, care a cutremurat o ţară întreagă şi a lăsat în urmă zeci de familii cu sufletele sfâşiate. 64 de oameni şi-au pierdut atunci viaţa, pe loc sau în urma complicaţiilor cauzate de infecţiile nosocomiale.

Am fost cutremuraţi cu toţii nu doar de amploarea tragediei, ci şi de un fapt pe care - deşi mulţi dintre noi îl ştiam - l-am conştientizat mai puternic, tocmai din cauza dimensiunii dramei şi a oglinzii pe care realitatea ne-a pus-o în faţă cu toată cruzimea. Minciuna şi corupţia ucid. Neglijenţa ucide. Politicianismul lipsit de responsabilitate ucide. Raportarea în fals a unor situaţii ucide. Infecţiile nosocomiale ucid.

"Nu avem nevoie de nimic", au fost cuvintele ministrului de atunci, al sănătăţii, pe 1 noiembrie 2015. Pentru ca 6 zile mai încolo să declare - "Nu am spus niciodată că nu avem nevoie de ajutor". Doar că era prea târziu.

Amintesc nu întâmplător de toate declaraţiile acestea.

Amintesc pentru a sublinia că trebuie neapărat să ne dezbărăm de obiceiul acesta păgubos al minciunii rostite de la cel mai înalt nivel până la cea mai mică poziţie în ierarhia decizională.

Amintesc pentru a sublinia că este foarte important să cunoaştem situaţiile reale, fără cosmetizări şi fără exagerări făcute numai ca să dea bine public sau în ochii superiorilor ierarhici. De felul cum ne facem fiecare dintre noi datoria, de corectitudinea fiecăruia în parte pot depinde uneori chiar şi vieţi omeneşti. Şi este foarte important să conştientizăm asta. Altfel, corupţia endemică şi minciuna ridicată la rang de practică uzuală de lucru pot ucide. Exact aşa cum s-a întâmplat atunci, la Colectiv. Şi nu numai atunci.

Am aflat, în urmă cu o săptămână, că premierul Nicolae Ciucă i-a solicitat public ministrului sănătăţii un raport la zi cu situaţia infecţiilor nosocomiale din spitale, după ce situaţii dramatice s-au înregistrat în spitale din Târgu Mureş şi Cluj-Napoca. Tributul plătit a fost de astă dată de nouă vieţi - cinci adulţi şi patru bebeluşi. Acestea sunt cazuri despre care aflăm. Fiindcă, din păcate, multe, foarte multe alte cazuri sunt muşamalizate şi se încearcă trecerea lor sub tăcere. Am văzut mai deunăzi declaraţiile îngrijorătoare ale unui medic epidemiolog, vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Prevenţia şi Controlul Infecţiilor, care atenţiona că în România nici măcar nu se cunosc cifrele reale legate de infecţiile asociate asistenţei medicale, pentru că ele nu sunt raportate în totalitate, din cauza obiceiului păgubos de a ascunde gunoiul sub preş.

Ce îmi propun azi, prin această declaraţie politică, este să trag un semnal de alarmă pe care să îl alătur vocilor tuturor acelora care sunt, pe bună dreptate, foarte îngrijoraţi de situaţia din spitalele noastre. Avem nevoie să cunoaştem datele reale, pentru a putea adresa realităţile din spitalele noastre cu soluţiile cele mai potrivite! La fel ca în multe alte domenii de activitate în care miza reală este viaţa oamenilor, adevărul rostit întreg, şi nu cu jumătăţi de măsură, nu e opţional, ci reprezintă o îndatorire şi o necesitate. Şi suntem datori, fiecare dintre noi în parte, să facem demersuri pentru aflarea adevărului-adevărat, nu a unor statistici oficiale fardate şi cosmetizate. Aşa încât solicit ca raportul întocmit de ministrul sănătăţii la cererea premierului Nicolae Ciucă să fie făcut public cu celeritate, concluziile sale să fie dezbătute de toţi responsabilii şi factorii de decizie din domeniu şi să fie prezentat cât mai grabnic cu putinţă un plan naţional de combatere a infecţiilor nosocomiale din spitale.

Sunt aproape 33 de ani de când vă tot perindaţi pe la putere, împreună sau separat, domnilor colegi de la PSD şi PNL. În toţi aceşti ani am fi putut avea spitale noi, cu dotări moderne, şi măsuri concrete, nu doar rapoarte, planuri de măsuri şi vorbe goale. Ar fi momentul ca măcar acum să nu mai aşteptaţi şi să treceţi de la vorbe la fapte!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Grupul parlamentar AUR, domnul Dumitru Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Asigurarea populaţiei cu lemn de foc".

Observaţi cu toţii că ţara noastră trece printr-o criză energetică profundă, iar cetăţenii trebuie să plătească sume foarte mari pentru a-şi putea încălzi locuinţele.

În România există peste 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc folosind lemnul de foc. Suntem la sfârşitul lunii octombrie, iarna se apropie, temperaturile deja au scăzut, iar până în acest moment multe familii nu au reuşit să se aprovizioneze cu lemn de foc, fie din cauza preţului ridicat, fie din cauza lipsei unei cantităţi suficiente de lemn pe piaţă.

Măsura Guvernului de a plafona preţul lemnului de foc la 400 de lei/m³ nu a produs şi nu va produce o îmbunătăţire a situaţiei. Toţi cei care au un minim spirit practic îşi pot da seama de acest lucru.

Cei care locuiesc în mediul rural cu siguranţă cunosc faptul că există o mare cantitate de material lemnos pretabil pentru a putea fi folosit ca lemn de foc, în păduri şi în fâneţe împădurite.

Atunci când copacii cresc, crengile de jos care nu mai ajung la lumină se usucă şi cad, alte crengi tinere luându-le locul mai la vârf. Este un proces normal de creştere a copacilor şi a pădurilor. Aceste crengi uscate nu pot fi adunate de populaţie. Deşi până în anul 2010 acest lucru se făcea în mod firesc, acum, adunarea şi transportul de crengi uscate reprezintă o infracţiune.

Materialul lemnos neutilizat constă, în afară de crengi uscate, în vârfuri de copaci, resturi de exploatare, buturugi, zoburi şi altele. Acestea se regăsesc, în general, pe suprafeţele parchetelor exploatate legal, în lungul drumurilor forestiere sau de tractor, precum şi în şanţurile drumurilor ori în pâraie.

Neglijenţa cu privire la acest material lemnos nevalorificat duce frecvent, din cauza ploilor torenţiale, la înfundarea podeţelor, blocarea albiilor pâraielor şi distrugerea pe anumite porţiuni a drumurilor.

Materialul lemnos cu diametru mai mic de 4 cm reprezintă circa 10% din cantitatea de lemn exploatabil. În ţara noastră se exploatează anual aproximativ 28.000.000 m³ de lemn, din care 2.800.000 m³ reprezintă crengile cu diametru mai mic de 4 cm, care rămân nevalorificate şi putrezesc în pădure.

Având în vedere cele menţionate mai sus, vă propun următoarele măsuri practice:

1. Efectuarea în regim de urgenţă a unor modificări legislative la nivel de hotărâre de Guvern sau ordin de ministru care să permită ocoalelor silvice să emită documente de provenienţă a materialului lemnos pentru aplicaţia SUMAL 2, pentru lemn de foc de foioase şi răşinoase, categoria Grămezi-Crăci;

2. Ocoalele Silvice Romsilva şi cele private trebuie să acorde prioritate absolută activităţii de marcare şi întocmire a documentelor de transport în proprietăţile particulare ale proprietarilor de fond forestier şi de fâneţe împădurite, astfel încât cetăţenii să se poată aproviziona cu lemn de foc în timp util;

3. Pe termen mediu, propun modificarea prevederilor Codului silvic, care să permită folosirea de către populaţie, în mod legal, a acestei categorii de lemn de foc, aşa cum a fost până în anul 2010.

Un alt avantaj al acestei propuneri este păstrarea pădurilor şi a zonelor limitrofe curate şi ordonate, fără resturi de material lemnos.

Cetăţenii trebuie să aibă acces rapid la această cantitate imensă de lemn de foc foarte ieftină, care putrezeşte degeaba în pădure.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Braşov, Dumitru Flucuş.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Trecem mai departe la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează "28 octombrie - Ziua Naţională a Republicii Elene, Ziua «Marelui NU»".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

La data de 28 octombrie, grecii şi filoelenii de pretutindeni îşi comemorează eroii căzuţi în luptele din cel de-al Doilea Război Mondial, îşi rememorează istoricul moment al "Marelui NU" din 1940, cu care Grecia, prin intermediul premierului Metaxas, a răspuns ultimatumului lansat de ambasadorul Italiei la Atena, prin care Guvernul acestuia îi pretindea celui elen teritorii strategice, pentru a fi ocupate de armata fascistă.

Răspunsul ferm al Greciei, cunoscut în istorie ca "Marele NU", a avut ca rezultat intrarea ţării în cel de-al Doilea Război Mondial. "Ridicându-şi patria pe umeri", grecii şi-au dat viaţa pentru a scrie noi pagini glorioase în tumultuoasa istorie.

După lupte crâncene şi pierderi incomensurabile, în anul 1940 armata elenă o învinge pe cea a Italiei fasciste. Aceasta a fost prima victorie terestră aliată din cel de-al Doilea Război Mondial, victorie care a surpat mitul de neînvins al puterilor Axei şi a potenţat exponenţial conştiinţa luptei pentru libertate şi demnitate.

Înfrângerea armatei italiene fasciste de către cea elenă, luptele de pe teritoriul Greciei cu trupele Germaniei naziste şi în special cele din insula Creta au avut un rol decisiv în victoria ulterioară a forţelor aliate.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Cu un rafinat simţ al datoriei de a-şi apăra principiile şi idealurile multimilenare, grecii ne-au lăsat o moştenire preţioasă şi actuală.

Geneticieni ai democraţiei pe câmpurile de luptă, eroii epopeii din 1940 au reuşit să demonstreze o dată în plus că devotamentul faţă de umanitate este singura alternativă viabilă. Unitatea, demnitatea naţională, respectul pentru valorile umane şi credinţa în puterile inepuizabile ale neamului sunt cele care pot răspunde provocărilor lumii contemporane.

În acest context, membrii Uniunii Elene din România se alătură grecilor şi filoelenilor de pretutindeni care prin intermediul unei palete largi de activităţi - tedeumuri, depuneri de coroane, concerte, lansări de carte, simpozioane etc. - îşi comemorează eroii căzuţi în luptele antifasciste din cel de-al Doilea Război Mondial.

Glorie eroilor!

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim şi noi.

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Trecem la colegii neafiliaţi.

Daniel-Liviu Toda, l-am văzut.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

58% dintre români sunt supraponderali. Dintre copiii între şapte şi nouă ani, aproape 20% sunt obezi. Iar aceste procente sunt în creştere!

Trebuie să vă mai spun câte boli sunt cauzate de supraponderabilitate? O fac cu speranţa că ne aude şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. Această instituţie tocmai a decis că alimentele nu mai trebuie să aibă eticheta "semafor" care indica caloriile conţinute.

Deci, domnule preşedinte Constantinescu, greutatea excesivă a unei persoane cauzează 13 tipuri de cancer, două forme de diabet, boli cardiovasculare sau boli respiratorii cronice.

ANPC ştie foarte bine că educaţia alimentară la noi este inexistentă. La fel cum ştie că mulţi dintre noi nu au cunoştinţele necesare să înţeleagă cât de nocive sunt anumite ingrediente. O etichetă denumită de mass-media "semafor" indică în mod simplu şi clar care este conţinutul caloric al unui produs şi ne ajută în decizia de a-l cumpăra sau nu. De altfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii este cea care a solicitat Comisiei Europene aplicarea acestor etichete în scopul de a ajuta cetăţenii să facă alegerea corectă pentru sănătatea lor.

Domnule Constantinescu, poate că un norvegian consumă carne de ren, dar necesarul său caloric nu este diferit de al unui italian. Mă aşteptam să cunoaşteţi acest lucru dacă tot aţi vorbit de slănină sau carne de ren. Aşa cum mă aşteptam să protejaţi şi sănătatea consumatorilor, nu doar interesele anumitor industrii afectate de folosirea etichetei nutriscore.

Este obligatoriu ca ANPC să revină asupra deciziei aberante de a interzice etichetarea produselor alimentare cu o grilă care să le indice cetăţenilor conţinutul caloric. Dacă tot nu vă interesează protecţia consumatorilor, măcar nu luaţi hotărâri care să le afecteze sănătatea şi chiar viaţa!

Vă mulţumesc.

Şi multă sănătate tuturor!

Daniel Toda, deputat de Timiş.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al PSD.

Dan-Constantin Şlincu este invitat la microfon.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Am avut în ultima perioadă discuţii cu mai mulţi pensionari din judeţul Botoşani şi o obiecţie care apărea invariabil în dialogul cu aceştia e legată de jocul politic pe care îl fac partidele cu procentul avansat pentru creşterea punctului de pensie de anul viitor.

Reproşul pensionarilor, foarte întemeiat, din punctul meu de vedere, este că noi, oamenii politici, ne jucăm cu soarta lor, aruncând tot felul de cifre, care mai de care mai populiste sau mai lipsite de orice analiză economică, în timp ce dânşii, pensionarii, asistă neputincioşi la creşterea preţurilor la alimente, medicamente şi utilităţi.

Partidul Social Democrat este singurul partid care a prezentat o propunere în urma unei analize economice bine fundamentate. Atunci când PSD a spus că pensiile trebuie să crească cu cel puţin 10%, am prezentat şi un impact bugetar, dar şi sursele de finanţare pentru susţinerea unei astfel de majorări.

Am văzut alte partide care au aruncat pe piaţă tot felul de cifre - 15%, 16%, 27% etc. Niciuna dintre aceste propuneri nu a fost însoţită de calcule economice. Dimpotrivă, aş spune, s-au aruncat calcule profund eronate, care arătau modul superficial în care se tratează lucrurile.

Chiar dacă ar fi spaţiu pentru o creştere mai mare de 10%, ar fi mai înţelept ca banii suplimentari să fie folosiţi pentru ajutoare oferite pensionarilor cu venituri mici.

Trebuie să luăm în calcul că atunci când are loc o majorare a punctului de pensie, creşterea se aplică la toate pensiile, inclusiv la cele foarte mari.

De aceea, trebuie să fim responsabili atunci când facem astfel de propuneri, pentru că pensionarii vor să ştie ceea ce se poate face cu adevărat pentru protejarea puterii lor de cumpărare în această perioadă economică extrem de dificilă.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat al PSD, Botoşani.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mirela Elena Adomnicăi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică, în mod firesc, după declaraţia colegului meu, care s-a referit la indexarea punctului de pensie, se va referi la salariul minim pe economie, fiindcă, recent, Parlamentul European a adoptat Directiva privind salariile minime adecvate din Uniunea Europeană.

În principiu, în calitate de stat membru, România are obligaţia de a stabili un salariu minim decent care să reflecte, pe de o parte, creşterea de preţuri, cât şi dezvoltarea economiei, prin raportarea la celelalte salarii.

Directiva, în schimb, nu impune un mod obligatoriu de stabilire a salariului minim în fiecare stat membru. Asta pentru că, pe de o parte, sunt state în care nu există în acest moment un salariu minim stabilit, iar, pe de altă parte, pentru că politicile salariale din statele membre sunt foarte variate şi nu permit aplicarea întocmai a unor formule de calcul.

Totuşi, Directiva privind salariul minim european propune două mecanisme orientative pentru stabilirea salariului minim în fiecare stat. Pe de o parte, se propune ca salariul minim să reprezinte 60% din salariul median brut, respectiv 60% din salariul care se află la mijlocul şirului care începe de la salariul cel mai mic, până la cel mai mare salariu din România. Noi, însă, ca stat şi ca evaluări statistice, ne raportăm, în general, la salariul mediu brut pe economie, şi nu la cel median.

Dar directiva propune şi în acest caz un mecanism, respectiv ca salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie. În directivă nu se precizează însă dacă acest salariu mediu brut trebuie să fie cel estimat pentru anul în curs sau pentru anul următor, când ar trebui să se aplice noul salariu minim.

Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să ne raportăm la datele concrete pe care le avem până la momentul stabilirii salariului minim pentru anul viitor. Astfel, dacă ne uităm la datele disponibile privind evoluţia salariilor, se estimează un salariu mediu brut pentru anul 2022 de circa 6.167 de lei.

Iar dacă aplicăm cota de 50% propusă în directiva europeană vom obţine un salariu minim brut de 3.084 de lei, care ar putea fi implementat cu începere de la 1 ianuarie 2023.

Este o propunere care ar putea să stea la baza actului normativ prin care transpunem directiva europeană în legislaţia noastră. Şi, dacă ne uităm cu atenţie, este doar puţin mai mult faţă de propunerea pe care PSD o formulase încă de la finalul lunii august şi care, potrivit calculelor noastre, este sustenabilă din punct de vedere economic, nu are impact negativ asupra bugetului de stat şi este absolut necesară pentru a preveni exodul forţei de muncă din România, în contextul inflaţiei globale pe care o traversăm.

Şi aş remarca, în încheiere, că aceste calcule propuse de PSD pentru salariul minim au fost validate din nou de viziunea Uniunii Europene, la fel cum s-a întâmplat şi cu celelalte propuneri, cum ar fi, de exemplu, plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale.

Vă mulţumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Urmează domnul deputat Ioan Vulpescu.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pandemia şi contextul geopolitic tensionat au reformat radical viziunea asupra valorii muncă. Nu doar din pricina insecurităţii financiare a locurilor de muncă. Tot mai multe companii solicită prelungirea conduitelor reziliente printr-un efort de muncă mai mare, fără creşterea remuneraţiei salariale, în timp ce telemunca a vulnerabilizat încrederea angajatorilor în angajaţi şi a crescut expunerea la stres şi burnout. America anunţă o pandemie a joburilor - Marea Demisie - prin care milioane de muncitori îşi părăsesc voluntar locurile de muncă, fără vreun plan secundar de angajare, orientându-se către reconversie profesională şi către roluri profesionale care nu solicită munca peste orele de program. Deşi România nu confruntă o asemenea problemă, societatea noastră confruntă paradigma alternativă Marii Demisii, numită "quiet quitting" sau o demisie silenţioasă. După terminarea orelor de program, angajatul e de negăsit.

Ca social-democrat, constat că această temă care ar trebui să primeze pe agenda politicilor publice dedicate reglementării pieţei muncii nu doar că lipseşte cu desăvârşire, dar este şi complet neînţeleasă. "Quiet quitting" nu presupune angajaţi mai puţin loiali sau mai puţin implicaţi în îndeplinirea rolurilor lor. Nu presupune nici contra-performanţă, nici stagnarea profesională. E un fenomen mai degrabă moral, care sancţionează un sindrom pe care nu doar angajaţii mediului privat, dar şi cei din sistemul de stat îl trăiesc - aşteptarea, tacită, ca efortul de muncă să se prelungească peste orele de program.

Avem o mentalitate primitivă - încă arbitrăm între viaţa personală şi cea profesională. Trebuie să recunoaştem, România încă mai crede că prezenţa fizică a angajatului peste program e o dovadă de implicare. Concurenţa înseamnă, pentru unii, cine e mai vizibil, nu cine e mai productiv. Şi adevărul e că nimeni nu mai vrea să trăiască într-o Românie în care, atunci când eşti prezent, nu contezi, dar când lipseşti, toată lumea observă.

"Quiet quitting" este o reacţie morală la o nedreptate socială. Angajaţii reconfigurează graniţe între timpul de lucru şi timpul personal - e o cale de a reduce insatisfacţia faţă de supraefortul neremunerat şi frustrarea de a rămâne în urmă cu propria viaţă. E dovada clară a capitalismului care accelerează inegalităţile sociale şi a dificultăţilor guvernamentale de a întreţine o societate echitabilă.

Dezvoltarea capitalului uman este, pentru statul român, o naraţiune electorală, nicidecum o sarcină continuă, reală. În acelaşi timp, a da vina pe mileniali că nu acceptă un tratament de lucru similar seniorilor generaţiei trecute e o prejudecată. Nici condiţiile de muncă nu mai sunt aceleaşi, aşadar, reacţiile la valoarea muncii sunt, generaţional, distinct întemeiate. Şi poate tocmai de aceea, când vine vorba despre muncă, unul din trei mileniali caută, mai degrabă, politici întemeiate în paradigma social-democrată. Poate tocmai această statistică vă va face să vă gândiţi de două ori înainte de a veni la job, dacă nu cumva noi, cei responsabili pentru a schimba condiţiile ecosistemelor de muncă, am renunţat silenţios la a mai face ceva în acest sens.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează Grupul parlamentar al PNL.

Radu-Marin Moisin.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca temă "România şi Comisia Europeană: Acord de parteneriat 2021-2027".

În perioada anterioară, 2014-2020, în cadrul politicii de coeziune, România a beneficiat de aproximativ 23 de miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European. Printre programele principale care au fost finanţate se numără Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, cel de Capital Uman şi Programul Operaţional Capacitate Administrativă.

Recent a fost semnat Acordul de Parteneriat între Guvernul României şi Comisia Europeană, acord prin care vor fi investiţi în România, în perioada 2021-2027, 43 de miliarde euro din politica de coeziune, constituită din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime.

Acordul aduce în vedere importanţa dezvoltării şi a competitivităţii economiei, precum şi aspecte ce ţin de tranziţia verde şi digitală. De asemenea, politica de coeziune cuprinde şi proiecte de investiţii ce ţin de modernizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea infrastructurii de transport, precum şi combaterea sărăciei şi măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă.

Prin urmare, fondurile puse la dispoziţie în acest exerciţiu financiar vor oferi oportunitatea de a securiza finanţarea dezvoltării şi calităţii marilor servicii publice. Până acum s-a stabilit calendarul lansării pentru apelurile de proiecte, astfel că ghidurile solicitantului destinate fiecărui program finanţat vor fi publicate în dezbatere, iar apelurile de proiecte vor fi lansate în cursul anului 2023.

Mai mult decât atât, separat de Acordul de parteneriat, România a transmis Comisiei Europene cele 16 programe operaţionale legate de Politica de coeziune şi primul, aprobat deja în luna august, este Programul Operaţional Asistenţă Tehnică. Celelalte programe depuse, precum Programul de transport, cel de dezvoltare durabilă, Programul incluziune şi demnitate socială, Programul educaţie şi ocupare, cel de sănătate, Programul creştere inteligentă, digitalizare şi instrumente financiare şi în cele din urmă Programul de tranziţie justă au primit observaţii din partea structurilor comisiei şi se află în analiză şi revizuire, obiectivul principal fiind acela de a obţine aprobarea acestora până la sfârşitul anului în curs.

Astfel, pentru actualul exerciţiu financiar, politica de coeziune va susţine mai ales investiţiile publice aferente obiectivelor de tranziţie ecologică şi digitală, "O Europă mai inteligentă, mai ecologică, mai conectată, mai socială", "O Europă mai aproape de cetăţeni", prin sprijinirea proiectelor de investiţii ce îşi asumă dezvoltarea şi modernizarea domeniilor de o importanţă majoră naţională.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Mihai-Laurenţiu Poliţeanu este invitat.

Şi se pregăteşte doamna Denisa-Elena Neagu.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Dragi colege şi colegi,

Peste 50 de milioane de euro, bani europeni, riscă să piardă Ploieştiul din cauza incompetenţei şi corupţiei din administraţia locală, adică mai mult de jumătate din banii alocaţi de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea Ploieştiului.

Din cele 21 de proiecte cu finanţare europeană, 14 sunt în pericol de a nu fi implementate. Vorbim de proiecte de eficientizare energetică a unor grădiniţe, licee sau blocuri de locuit, vorbim de proiecte majore de infrastructură, de regenerare urbană şi de modernizarea transportului public. 50 de milioane de euro riscă să se ducă pe Apa Sâmbetei.

Şi nu pierdem doar bani. Pierdem ani din viaţa noastră şi a Ploieştiului. Pierdem şansa la dezvoltare şi o viaţă urbană civilizată, aşa cum merită un oraş european.

Incompetenţa şi corupţia aleşilor PSD şi PNL care s-au succedat la conducerea administraţiei locale şi judeţene au dus oraşul în mizerie, în subdezvoltare, au lăsat ploieştenii fără apă caldă şi căldură, şi astăzi riscă să compromită viitorul Ploieştiului pentru ani buni de acum încolo.

De ce s-a întâmplat aşa? Fiindcă vor să fure! Fiindcă PNL-iştii şi PSD-iştii din Prahova nu ştiu altceva!

Şi pentru că e mai greu să furi bani europeni, au preferat să lase în paragină nişte proiecte, deşi aveau asigurate finanţări nerambursabile de zeci de milioane de euro. Nu le-a păsat, fiindcă era prea greu de furat. Au întârziat cu organizarea licitaţiilor şi cu avizele, au lăsat să moară proiecte bune pentru ploieşteni, pentru că nu erau bune pentru neamurile şi reţelele lor de partid.

Dar nu e vorba doar de dezinteresul hoţului care vede lacăt greu la poartă. E şi multă incompetenţă. Au umplut administraţia publică de reţele de incompetenţi, de sinecurişti de partid, care nu ştiu pe ce lume sunt, incapabili să gestioneze un proiect, fără cea mai vagă urmă de profesionalism.

În unele cazuri, firmele care au câştigat licitaţia şi-au bătut joc de proiect. De ce? Fiindcă multe dintre firmele abonate la bani publici, la contracte cu statul sunt doar sugative de bani publici şi nu ştiu cum să facă un proiect pe bune.

Şi asta nu e tot. După ce au lăsat Ploieştiul fără apă caldă, după ce au lăsat Ploieştiul fără căldură, după ce şi-au bătut joc de fonduri europene de peste 50 de milioane de euro, acum au pus ochii pe transportul public din Ploieşti. Şi au votat în Consiliul judeţean aceeaşi combinaţie care a distrus serviciile de termie şi serviciile de colectare a gunoiului: o asociere în care soarta şi banii ploieştenilor sunt la cheremul baronilor din fruntea judeţului.

Dragi ploieşteni,

Hai să scăpăm de hoţi şi de incompetenţi în 2024! Hai să scăpăm de PSD şi PNL!

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Denisa-Elena Neagu.

Se pregăteşte domnul Cristian-Daniel Ivănuţă.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

"Românii, angajaţi sau pensionari, sunt tot mai sărăciţi"

Incompetenţa Guvernului îi sărăceşte pe români. Guvernul a provocat explozia facturilor la energie, o avalanşă de scumpiri şi a dublat ratele. Românii asistă neputincioşi la creşterea galopantă a cheltuielilor, în timp ce veniturile lor stagnează la nivelul de anul trecut sau au scăzut.

Stimaţi colegi de la PSD, PNL şi UDMR,

Ştiţi de unde ştim lucrul acesta? Din discuţii directe cu cetăţenii.

Când a fost ultima dată când aţi ieşit să vorbiţi cu votanţii dumneavoastră? Probabil în campania electorală din 2020, când le-aţi cerut votul. De atunci, staţi închişi într-un "buncăr", deconectaţi de realitatea economică.

În ultimele luni am avut mai multe întâlniri cu cetăţenii din Bucureşti, dar şi din judeţe precum Călăraşi, Giurgiu sau Vrancea. Toţi mi-au spus că se simt mai săraci din cauza scumpirilor.

Am întâlnit foarte mulţi pensionari care se luptă să supravieţuiască de la o lună la alta.

Aţi auzit bine, "supravieţuiască" este cuvântul! Din 5 milioane de pensionari, două milioane au o pensie sub 1.000 de lei pe lună. Pensia medie este de 1.735 de lei. Asta, în timp ce fostul parlamentar şi politruc PSD, Valer Dorneanu, are o pensie de 41.000 de lei pe lună. Şi este doar un exemplu.

Când vine vorba de mărirea pensiilor, Guvernul o dă din colţ în colţ. La finalul lunii august, PSD înainta un procent de 10%. În septembrie, PNL a spus că pensiile ar putea fi mărite cu 15 sau 16%, cât este inflaţia.

Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă şi Klaus Iohannis trebuie să crească pensiile cu 27%. Nu îi mai pot minţi pe români că nu sunt bani. Bani sunt!

Reformaţi pensiile speciale! Nu o spune doar USR, o spune acum şi Banca Mondială.

"Specialii" nu se vor mai putea pensiona înaintea altora. Trebuie să muncească şi ei la fel ca toţi românii.

Nicio pensie specială nu trebuie să fie mai mare decât salariul câştigat în perioada de activitate.

Timp de 32 de ani, PSD, PNL şi UDMR au susţinut acest sistem inegal de pensii. Este momentul unei schimbări radicale.

Din 2023, românii "ne-speciali" ar putea avea pensii cu 27% mai mari. Nu-i mai minţiţi pe români şi respectaţi PNRR!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Urmează domnul Cristian-Daniel Ivănuţă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează "Noile proiecte de legi ale educaţiei - atentat la adresa identităţii naţionale".

Din 1990 şi până astăzi, toţi miniştrii educaţiei, vreo 30, în 32 de ani, au susţinut "reforma educaţiei". Unii au venit cu modificările metodologiilor de examinare şi de promovare, alţii au propus schimbarea planurilor-cadru, a manualelor sau ziua începerii ori a terminării şcolii. Aşa-zisa reformă s-a făcut doar într-un singur sens: al descompunerii, privatizării şi lichidării şcolii româneşti clasice, în numele educaţiei active, alternative şi incluzive.

Momiţi de frumoasa idee că elevul se află în centrul procesului educativ, s-a pus pe roate o reţea de educaţie bazată pe un dubios parteneriat public-privat, şcoală-părinţi - ONG-uri-corporaţii, pentru a deturna educarea copiilor de la valorile naţionale, morale şi religioase. În expunerea de motive a proiectelor de lege suntem informaţi că raţiunea de a fi a legii este de a ajuta la aderarea României la OCDE, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Aşadar, centrul de greutate al acestei noi reforme cade în afara preocupării pentru sprijinirea învăţământului, şcoala este reformată din motive conjuncturale, de oportunitate politică, după norme şi interese care nu sunt specifice şcolii.

De mai bine de trei decenii, la cârma sistemului de educaţie din România s-au instalat organizaţii transnaţionale şi internaţionale care dictează politica educaţională. Acest tip de reformă continuă erodează suveranitatea unei naţiuni şi o transferă de la cetăţeni şi stat către organizaţii globale.

În cadrul proiectelor de lege o poziţie proeminentă este acordată unor valori curente pe piaţa ideologică globală, precum: diversitatea, echitatea, incluziunea. Ele au fost folosite în Vest pentru a descompune sistemele de învăţământ public din ţările avansate, nu pentru a le consolida sau îmbunătăţi. Totodată, aceste concepte sunt folosite în sistemele de educaţie din Vest pentru a justifica discriminarea populaţiei albe, a bărbaţilor şi a femeilor, a creştinilor, a copiilor extrem de buni la învăţătură, în folosul unor categorii declarate de către experţi ca fiind categorii sau minorităţi dezavantajate.

Un exemplu asupra modului cum aceste aşa-zise valori sunt puse în circulaţie şi la noi, în sistemul de educaţie, îl reprezintă recomandarea recentă pe care au făcut-o inspectoratele şcolare judeţene către unităţile din învăţământul preuniversitar, referitoare la posibilitatea consultării şi utilizării de către cadrele didactice, la orele de consiliere şi orientare, şi nu numai, a Manualului pentru predarea şi integrarea la clasă a egalităţii de gen, aceasta venind la sugestia Coaliţiei pentru Egalitate de Gen. Manualul este structurat în cinci capitole şi cuprinde aspecte teoretice despre stereotipii şi prejudecăţi de gen. De asemenea, conţine şi o analiză a programelor şcolare care se pretează la introducerea elementelor de egalitate de gen, anume: "Consiliere şi dezvoltare personală", "Limba şi literatura română", "Istorie", "Educaţie socială", "Logică", "Psihologie", "Economie".

Atunci când se referă la conceptul de egalitate de gen, în sens larg, aceasta include şi persoanele cu o identitate de gen minoritară, persoanele transgender şi persoanele non-binare, dar şi unele persoane din rândul comunităţii LGBTQ. Identitatea de gen este definită ca o experienţă personală, subiectivă şi adânc înrădăcinată a unei persoane cu privire la genul ei, care poate corespunde sau nu sexului de la naştere. Observăm astfel cum o ideologie utopică egalitaristă este transpusă şi în rândul sexualităţii, în beneficiul unei pseudo-elite ce urmăreşte consolidarea puterii pentru a lovi în familie, şcoală, Biserică şi naţiune.

De aceea, Partidul AUR se va opune adoptării noilor proiecte de legi ale educaţiei.

Cristian Ivănuţă, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Slobodan Ghera.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Uniunea Croaţilor din România la ceas aniversar!".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Sâmbătă, în 22 octombrie 2022, în amfiteatrul Sediului Central al Uniunii Croaţilor din România din localitatea Caraşova, judeţul Caraş-Severin, au fost sărbătorite mai multe evenimente semnificative pentru minoritatea croată din ţara noastră. Şi anume: aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii Croaţilor din România, 1991-2021, moment care a fost amânat de anul trecut din cauza epidemiei de COVID-19; aniversarea a 30 de ani, al ansamblului folcloric Karaševska Zora, făcându-se cu acest prilej şi referire, de pe scena deschisă UCR, şi la marcarea împlinirii a 30 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Republica Croaţia, precum şi la împlinirea a 30 de ani de la Recunoaşterea Internaţională a Republicii Croaţia, 15 ianuarie 1992.

Evenimentul a fost organizat de Uniunea Croaţilor din România debutând cu o Sfântă Liturghie oficiată în biserica "Înălţarea Maicii Domnului" din Caraşova, liturghie celebrată de preotul Nicolae Lauş, cancelar al Episcopiei de Timişoara.

La acest eveniment aniversar Uniunea Croaţilor a fost onorată de prezenţa multor invitaţi de seamă, oficialităţi din Parlamentul României, reprezentaţi ai instituţiilor judeţene, profesori universitari, precum şi oficialităţi din Republica Croaţia.

În cuvântul de deschidere a şedinţei festive a luat cuvântul preşedintele UCR, care a prezentat o scurtă sinteză a activităţii Uniunii Croaţilor în decursul celor 30 de ani de existenţă, mulţumind tuturor oaspeţilor care, prin diverse modalităţi de prezenţă şi participare sau mesaje, au contribuit la marcarea acestui important moment aniversar, precum şi tuturor membrilor care au fondat Uniunea Croaţilor.

După amiaza zilei a fost rezervată programului artistic, când pe scena deschisă a Uniunii Croaţilor au urcat atât elevii Şcolii Generale Lupac, cât şi elevii Liceului Bilingv Româno-Croat din Caraşova, dar şi membrii corului mixt Laudate Dominum din Recaş pentru a prezenta publicului prezent un amplu program artistic.

Cu acest prilej tinerii membri ai ansamblului Karaševska Zora, precum şi membrii seniori au prezentat un spectacol folcloric de excepţie, marcând astfel 30 de ani de la înfiinţare.

În cei 30 de ani de la înfiinţare, ansamblul s-a făcut remarcat atât în ţară, cât şi în străinătate, prin spectacolele de înalta ţinută, prin autenticitatea costumelor populare prezentate, dar şi a dansurilor autentice caraşoveneşti.

Evenimentul festiv s-a încheiat cu un concert extraordinar susţinut de către membrii celebrului grup de muzică "Emanuel Band" din Republica Croaţia.

Uniunea Croaţilor din România a fost, este şi va fi în continuare principalul promotor şi păstrător al identităţii etnice a croaţilor din România, având ca scop păstrarea identităţii etnice în toate formele ei de manifestare.

Doresc să mulţumesc în mod special, pe această cale, tuturor participanţilor la această aniversare, conducerii Uniunii, membrilor onorifici şi membrilor Uniunii, colegilor mei din Parlamentul României, reprezentanţilor instituţiilor judeţene, locale, comunităţii croate, bisericii, oficialităţilor din Republica Croaţia, şi nu în ultimul rând statului român, DRI-ului, România fiind un exemplu şi un model de convieţuire armonioasă demn de urmat chiar şi pentru Uniunea Europeană.

Vă doresc multă sănătate, realizări frumoase şi pace sufletească! Nihil sine Deo!

La mulţi ani Karaševska Zora! La mulţi ani Uniunea Croaţilor din România! La mulţi ani comunităţii croate! Sretan rođendan!

Vă mulţumesc.

Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim şi noi şi ne alăturăm urărilor. La mulţi ani Uniunii Croaţilor din România şi la mulţi ani croaţilor din România!

Domnule Nicolae Roman, de la neafiliaţi, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din ciclul "Redeşteptarea Poporului Român", astăzi declaraţia mea politică se intitulează "Demnitatea militară".

Atunci când, în 1971, am reuşit să trec probele de concurs şi am devenit elev al actualului Colegiu Militar Naţional "Dimitrie Cantemir" de la Breaza, hotărât să fac carieră militară, nu credeam că, după 42 de ani, de Ziua Armatei Române, voi fi în stradă, alături de camarazii mei veniţi din toată ţara, acum aflaţi în rezerva Armatei, care mi-au fost şefi, colegi şi subordonaţi.

Din anul 2017, cu precădere, militarul român este batjocorit continuu.

Se întreabă cineva, popor român, ce simte un militar care, în fiecare an, declară în scris că nu a comis fapte incompatibile cu onoarea şi cu demnitatea sa, să fie comandat de un individ care este dovedit de instanţele de judecată pentru că a făcut fals în declaraţii şi care, atunci când era în cea mai înaltă poziţie în stat, şi-a asmuţit "ciracii" pe cei care nu au drepturi, ci obligaţii asumate prin jurământ militar şi care, cu arma la picior 24 de ore din 24 de ore, sunt în măsură să apere România chiar cu preţul vieţii?!

Popor român, dacă admiţi ca aceia care sunt îmbrăcaţi în uniforma neamului tău să fie batjocoriţi, înseamnă că îţi meriţi soarta!

Acum şi aici, de la această înaltă tribună, urez la mulţi ani cu sănătate tuturor celor care au fost, sunt şi vor fi militari activi ai glorioasei Armate Române!

Deputat de Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul parlamentar al PSD.

Marian Mina este invitat la microfon.

Se pregăteşte domnul Ionel Floroiu.

Domnul Marian Mina:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi: "Un nou pod între Giurgiu şi Ruse va deveni un motor de dezvoltare pentru judeţul Giurgiu".

Cred cu tărie într-o abordare cuprinzătoare a dezvoltării infrastructurii naţionale. După părerea mea, dar şi a Partidului Social Democrat, investiţiile în infrastructură trebuie să fie însoţite de îmbunătăţirea politicilor de cooperare cu vecinii României pentru a stimula dezvoltarea comerţului şi a ridica nivelul de trai. Toate aceste elemente trebuie integrate pentru a ne asigura că dezvoltarea infrastructurii fizice produce rezultatele aşteptate de către populaţie.

Deschiderea unui punct de trecere a frontierei între Giurgiu şi Ruse cu bacul a fost primul pas în această direcţie, însă un pod nou peste Dunăre reprezintă un proiect cu adevărat important, un proiect pe care giurgiuvenii îl aşteaptă, care va reduce costurile şi termenii de transport al mărfurilor în comerţul exterior şi va deveni un motor de dezvoltare pentru judeţul Giurgiu şi întreaga regiune.

Planul de a construi un pod între Giurgiu şi Ruse face parte din angajamentele noastre, iar România şi Bulgaria au realizat deja primele demersuri în acest sens.

Acest proiect de infrastructură este aliniat cu priorităţile identificate de cele două state în cadrul Memorandumului bilateral semnat în anul 2019. El este conceput pentru a stimula dezvoltarea regională şi pentru a promova investiţiile private.

Sunt încrezător că guvernele de la Bucureşti şi Sofia vor depune toate eforturile pentru coordonarea eficientă a tuturor instituţiilor relevante, astfel încât acest pod să poată deveni pe deplin realizabil şi funcţional în câţiva ani.

Voi continua să mă implic pentru a facilita acest proces, bazându-mă pe lecţiile învăţate din proiectele anterioare. Una dintre cele mai importante lecţii pe care le-am învăţat este importanţa colaborării strânse cu vecinii noştri în formă continuată. Sper sincer că dialogul nostru permanent va contribui nu numai la întărirea legăturilor economice, ci va promova şi o prietenie de durată între cele două ţări.

Marian Mina, deputat al PSD Giurgiu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Floroiu.

Domnul Ionel Floroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică are următorul titlu: "Cer preşedintelui Iohannis şi diplomaţiei româneşti să întreprindă toate demersurile pentru ca România să intre în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2023!".

Este revoltător votul din Parlamentul Olandei, care a blocat intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen!

Sunt peste 5.800 de firme olandeze, înregistrate în Regatul Ţărilor de Jos, care activează în România, care au făcut afaceri în ţara noastră de peste 22 de miliarde de euro în 2021, şi profit pe măsură. Atât instituţiile statului român, cât şi mediul de afaceri, prin respectarea legislaţiei, au adus prosperitate în contul olandezilor.

Mă întreb care este interesul politic sau care este şantajul din spatele rezoluţiei negative a parlamentarilor olandezi?

România este un paradis pentru firmele lor, un loc care le aduce profit, dar pe care nu o doresc în spaţiul Schengen. De ce nu o doresc? Pentru că creşterea economică pentru ţara noastră şi creşterea competitivităţii sunt lucruri esenţiale pentru exportatorii români.

Potrivit statisticilor, aproape 90% din exporturile româneşti merg spre pieţele Uniunii Europene. Sunt mărfuri în valoare de peste 60 de miliarde de euro care stau cu zilele în cozi de mai mulţi kilometri de la vămile către Occident.

Ştim cu toţii că România a făcut tot ce era necesar şi că îndeplinim de mai mulţi ani cerinţele tehnice pentru a intra în spaţiul economic european. Olandezii nu pot invoca drept motive "corupţia" şi "problemele persistente legate de crima organizată" din România, în timp ce ţara lor este în mijlocul unor scandaluri de corupţie, trafic şi consum de droguri, trafic de persoane şi pornografie infantilă.

România a securizat graniţele Uniunii Europene şi a pus umărul, în această perioadă grea, de când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Am fost şi suntem solidari cu vecinii noştri, le-am deschis casa noastră şi suntem ospitalieri cu ei.

România nu este o ţară a atentatelor, ci este o ţară sigură, unde domneşte legea. Noi nu exportăm în Uniunea Europeană crimă organizată sau corupţie şi tocmai de aceea cred că nu trebuie să mai acceptăm să mai fim umiliţi. Nu suntem răii Europei, nu suntem oameni de rangul doi şi nu trebuie să mai acceptăm nicio discriminare!

Le cer colegilor noştri care fac parte din familia Partidului Popular European şi a celor din Renew Europe să facă lobby faţă de colegii lor, astfel încât să le obţină votul.

Totodată, cred că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să se implice total, la nivel diplomatic, astfel încât votul nedrept al olandezilor să fie schimbat la întâlnirea Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne de pe 8 decembrie. Dacă acest lucru se va întâmpla, de pe 1 ianuarie 2023 România se va bucura de libera circulaţie a mărfurilor în întreg spaţiul european.

Este important, în această perioadă, ca întreaga clasă politică din România să acţioneze unitar, să facă lobby şi presiuni, astfel încât să împlinim acest vis, de a trăi într-o Europă unită, fără graniţe economice impuse discreţionar!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim.

Urmează Florian-Claudiu Neaga.

Vă rog, domnule doctor.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sănătatea a reprezentat întotdeauna una dintre cele mai importante şi dezbătute teme din ultimii 30 de ani. Garantarea dreptului constituţional de a asigura accesul liber oricărui cetăţean la servicii medicale şi viaţă sănătoasă a cunoscut o nouă paradigmă odată cu pandemia de coronavirus, situaţie care ne-a ridicat nenumărate provocări.

În momentul de faţă, toată atenţia este concentrată pe organizarea şi funcţionarea serviciilor medicale spitaliceşti, însă această strategie a dovedit de-a lungul timpului anumite lacune rezultate din faptul că dezvoltarea acestui sistem centralizat generează timpi mari de aşteptare, aglomerare şi în final un randament scăzut al calităţii serviciilor medicale.

Aşa cum ministrul sănătăţii a susţinut, România are nevoie de un sistem de servicii medicale care să îşi demonstreze sustenabilitatea, concomitent cu dezvoltarea unui mecanism care să accesibilizeze şi să faciliteze interacţiunea dintre pacient şi serviciile medicale, dar care să şi analizeze în timp real costurile acestor servicii, eficienţa lor.

O soluţie reală care să corecteze problemele ridicate de aceste noi provocări o poate reprezenta conturarea unei strategii naţionale pe termen lung, prin care să degrevăm presiunea de pe medicina de urgenţă, fie că vorbim despre unităţile de primiri urgenţe, fie că ne referim la zona de ambulanţă, astfel încât profesioniştii să ofere servicii de înaltă calitate cât mai aproape de locuinţa pacienţilor şi indiferent de ziua sau de ora la care sunt solicitate aceste intervenţii.

Un pas important în această direcţie strategică a fost realizat prin adoptarea legii care permite medicilor de familie să deschidă puncte de lucru secundare.

Cabinetele de medicină de familie pot deschide până la două puncte de lucru secundare dacă în acestea se asigură un program de cel puţin 10 ore pe săptămână. Serviciile medicale prestate în aceste puncte secundare sunt decontate, indiferent dacă au fost prestate de către medicul de familie titular al cabinetului sau de către medici angajaţi ai cabinetului.

Este foarte important faptul că autorităţile administraţiei locale se pot implica pentru a sprijini înfiinţarea şi funcţionarea punctelor de lucru ale cabinetelor de medicină de familie, în baza unui contract civil.

Salut, de asemenea, viziunea domnului ministru Alexandru Rafila privitoare la întărirea direcţiilor de sănătate publică şi bineînţeles la profesionalizarea acestora. Paradoxal, ne găsim într-o situaţie în care, din cauza statutului de funcţionari publici, cei care conduc aceste instituţii ale Ministerului Sănătăţii în teritoriu de multe ori nu sunt medici, existând direcţii de sănătate publice cu un număr extrem de redus de angajaţi medici.

Consider, de asemenea, că este imperios necesar să punem specialişti în aceste funcţii, profesionişti care să facă diferenţa într-o situaţie de urgenţă majoră, aşa cum poate fi o nouă pandemie, o criză a refugiaţilor, conflicte regionale ce necesită un alt tip de abordare, dincolo de asistenţa medicală care este acordată în mod obişnuit.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat rămâne un partener solid în ceea ce priveşte atenţia acordată finanţării şi dezvoltării serviciilor medicale din România, un facilitator de consens între pacienţii şi profesioniştii din sănătate, cu un scop foarte bine definit, acela de a garanta servicii medicale de înalt nivel profesional pentru fiecare român în parte.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Sălaj, Florian Neaga.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule doctor.

Trecem la Grupul parlamentar al USR, Ion-Marian Lazăr.

Şi se pregăteşte Adrian Giurgiu.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Autostrada expres, o nouă soluţie marca Grindeanu".

Stimaţi colegi,

Astăzi voi formula câteva succinte observaţii pe marginea unei noi inepţii a ministrului Grindeanu, care vizează celebra autostradă Ploieşti - Braşov, un proiect de infrastructură despre care aproape toţi românii au auzit discutându-se de peste 16 ani de zile.

În acest sens, într-un interviu relativ recent, ministrul Grindeanu preciza că nu este de acord cu proiectarea unui tunel de 14 km ce ar ridica costurile de execuţie a Autostrăzii Ploieşti - Braşov la 8 miliarde de euro şi, de asemenea, că nu respinge ideea construirii unor porţiuni de drum expres pe traseul viitoarei autostrăzi. Mai mult decât atât, acesta afirma zeflemitor că nu deţine inelul Arabelei ca să îl întoarcă şi să construiască dintr-o dată autostrăzi.

Într-o altă ordine de idei, domnul Grindeanu ţine să ne informeze că agreează ideea construirii unei autostrăzi tip armonică, o variantă autohtonă a pleşcaviţei cu de toate, cu porţiuni intercalate de drum expres pe toate cele 4 sectoare ale autostrăzii, respectiv Ploieşti - Comarnic, Comarnic - Predeal, Predeal - Cristian şi Cristian - Codlea. Astfel, mă văd nevoit să îi comunic domnului ministru că la momentul actual legislaţia din România nu prevede în categoria drumurilor rapide şi autostrada expres. Mai mult decât atât, o eventuală implementare a unei asemenea soluţii tehnice va genera dificultăţi tuturor participanţilor la trafic, dificultăţi determinate în principal de limitările şi regimul de circulaţie rutieră pe sectoarele intercalate de drum expres de pe viitorul traseu al autostrăzii.

Trecând peste această fantezie a domnului ministru, care vine să se adauge lungului şir de rateuri instituţionale ce vizează construirea acestei autostrăzi, este necesar să menţionez pe această cale o reuşită remarcabilă a autorităţilor locale din Braşov, care, sătule fiind de promisiunile neonorate ale guvernanţilor privind infrastructura rutieră, sunt pe cale să inaugureze primul aeroport construit de la zero în România după 1989. Acest aeroport va permite conectarea acestei regiuni cu Europa, facilitând totodată turismul şi dezvoltarea mediului de afaceri din zonă.

În final, nu pot să nu remarc apetitul domnului ministru pentru unul din serialele de copii realizat în perioada comunistă de Televiziunea din Cehoslovacia. Totuşi, consider că ar fi fost mai util să aibă acelaşi apetit pentru asimilarea tuturor aspectelor pe care le-am comunicat anterior de la această tribună, respectiv faptul că îi revine sarcina de a soluţiona toate problemele din zona de transport şi infrastructură şi că nu este suficient doar să se asigure de buna derulare a anumitor investiţii de infrastructură din circumscripţia electorală din care provine.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe Adrian Giurgiu.

Se pregăteşte domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Programul eficienţă energetică în clădiri publice, total ineficient".

Prin acest program se finanţează lucrări de reabilitare termică a clădirilor şi a sistemelor de încălzire a apei. Aceasta înseamnă inclusiv instalarea de panouri solare sau fotovoltaice şi crearea unui sistem de management energetic integrat.

Programul a atras doar 870 de cereri de finanţare. Asta înseamnă un dezinteres al administraţiilor publice locale pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Majoritatea clădirilor în care funcţionează acum instituţiile statului au fost construite înainte de 1989. Acum sunt ineficiente din punct de vedere energetic, ceea ce generează un consum ridicat de energie.

Am vrut să văd care este situaţia la nivelul judeţului Mureş şi dacă primăriile au solicitat fonduri din Programul eficienţă energetică în clădiri publice sau dacă intenţionează să aplice pentru alte fonduri nerambursabile similare.

La începutul lunii august am trimis o serie de întrebări către fiecare primărie din judeţ. Aproape trei luni mai târziu am primit răspunsuri de la şase primării care au depus proiecte. 6 din 104! La Târgu Mureş s-a depus un singur proiect pentru Liceul "Avram Iancu". Există intenţia de a depune două noi alte proiecte la următoarele runde de finanţare pentru două şcoli gimnaziale. Este extrem de puţin pentru un municipiu reşedinţă de judeţ! Cinci primării ne-au comunicat că au depus proiecte, dar nu au primit niciun răspuns până acum, asta deşi dosarele trebuiau evaluate până la finalul lunii mai 2022. Sunt deja cinci luni de întârziere. Avem o situaţie generalizată la Ministerul Mediului, unde sunt nenumărate întârzieri pe mai multe programe. De exemplu, în Programul "Casa eficientă energetic", destinat persoanelor fizice, s-a suspendat temporar depunerea de noi proiecte, în decembrie 2021, la începutul crizei energetice. Nici până în ziua de astăzi depunerea nu a mai fost reluată.

Programul "Casa verde fotovoltaice" se mişcă extrem de greu. S-au depus 44.000 de cereri de finanţare şi nu s-au analizat nici măcar 5.000.

Programul "Rabla local" pentru maşini mai vechi de 15 ani a fost amânat de două ori în doar două luni de zile. Nu avem o garanţie că va mai fi lansat anul acesta. Ministrul Tánczos Barna devine expert în blocarea sau amânarea programelor de finanţare pe bani europeni. Ministrul dă vina pe funcţionari, adică pe angajaţii din subordine, şi pe cetăţeni. Nu îşi asumă sub nicio formă proasta funcţionare a ministerului pe care îl conduce.

Românii au nevoie de predictibilitate, mai ales acum, în plină criză energetică şi economică.

Tánczos Barna trebuie să deblocheze urgent programele de mediu. Dacă nu e în stare, să plece acasă! Tranziţia verde şi criza energetică nu pot aştepta ca ministrul să se trezească la realitate.

Deputat al USR de Mureş, Adrian Giurgiu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Se pregăteşte domnul Francisc Tobă.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Bătrânii României condamnaţi la foame, frig şi întuneric".

Bătrânii României reprezintă o categorie socială de care partidele sistemului îşi vor reaminti doar înainte de alegeri, când vor vrea să îi cumpere din nou pe aceştia cu o sticlă de ulei sau cu o pungă de făină, după ce îi vor fi ţinut în foame, în frig şi în întuneric. O vorbă din popor spune: "Cine nu are bătrâni, să-i cumpere!".

Bunicii reprezintă vocile trecutului şi modelele viitorului.

Din păcate, chiar acestei categorii sociale i se ia demnitatea, cei în vârstă sunt lăsaţi să trăiască în condiţii mizere, lipsiţi de ajutor, după ce tot deficitara guvernare a ţării le-a trimis copiii şi nepoţii peste hotare.

Guvernanţi, şi voi aveţi bunici, şi voi aveţi aceste persoane în grijă! Chiar nu vă pasă?!

Aţi angajat în ministere, agenţii, structuri guvernamentale mii de amante, de prieteni, de pile şi cunoştinţe de la partid şi dincolo de partid, uitând că acasă, departe, într-o localitate bătută de vânt, într-o cameră fără lumină, în frig, o bătrânică îşi aşteaptă nepotul.

Ţineţi la cald amantele şi ţineţi în frig bătrânii!

Nu uitaţi, bunicii au construit România! Tot ceea ce vedem, hidrocentrale, tot ce e în jurul nostru, de la metroul din Bucureşti până la Transfăgărăşan. Pe aceşti bunici i-aţi condamnat la frig, foamete şi sărăcie.

Vom ajunge să ne cumpărăm propriul gaz la preţuri enorme, fără să primim niciun profit din exportarea propriilor zăcăminte.

Aţi cedat resursele din Marea Neagră care ne-au mai rămas companiilor multinaţionale, care le vor exploata scoţând şi profitul peste hotare.

Aţi vândut Termocentrala Mintia unei companii din Irak, care o transformă chiar acum în fier vechi.

Există multe întrebări legate de vânzarea termocentralei cu doar 91 de milioane de euro, o sumă ce reprezintă jumătate din banii investiţi în ultima retehnologizare a acesteia.

De ce contractul nu a fost făcut public?

De ce statul a aşteptat momentul cel mai nefavorabil pentru o astfel de tranzacţie, aşteptând ca termocentrala să se degradeze? S-a vândut pe mai nimic cea mai mare termocentrală din zonă, în contextul crizei energetice prin care trece România.

Cât să vă mai răbdăm ipocrizia şi fariseismul? Nu ne-aţi vândut pe noi, v-aţi vândut bunicii, trecutul, dar şi viitorul. V-aţi vândut şi pe voi! Veţi regreta într-o zi, dar va fi prea târziu.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, de Botoşani, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Invit la cuvânt pe domnul Francisc Tobă.

Se pregăteşte domnul Alin-Gabriel Apostol, de la USR.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Legile justiţiei, atac fără precedent la suveranitatea României".

Proiectele de lege propuse recent de ministrul justiţiei constituie, în opinia noastră, cel mai grav atentat la suveranitatea României.

Ele constituie, în acelaşi timp, un derapaj politic fără precedent în spaţiul european, fără să aibă niciun soi de legătură cu valorile unei democraţii autentice.

Ele deschid calea unei insecurităţi juridice care va afecta pe toată lumea. Niciun român nu va mai avea încredere în sistemul juridic naţional.

În acelaşi timp, deschid calea ca politicul şi alte structuri să intre în pas de defilare în actul de justiţie.

Va urma o perioada de lipsă de eficienţă a acestor decizii, pe care Curtea Constituţională şi Înalta Curte le vor lua în spaţiul juridic.

Pentru acest balamuc, creat de ministrul justiţiei, considerat de noi inamicul public numărul unu, am depus plângere penală pe numele ministrului justiţiei Cătălin Predoiu pentru trădarea interesului naţional, conform art. 394 Cod penal.

Alianţa Pentru Patrie va lupta pentru a ne recâştiga suveranitatea ţării şi a stopa aplicarea deciziilor aberante, halucinante, antiromâneşti venite de la Bruxelles.

Deputat Francisc Tobă, de Braşov.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul parlamentar al USR, domnul Daniel-Sorin Gheba. Este prezent? Şi îl rog să se încadreze în cele trei minute.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Ajutor de minimis pentru apicultori".

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Doresc să atrag atenţia, încă o dată, asupra unui domeniu în care fermierii români au nevoie urgent de măsuri de sprijin, măsuri care întârzie să apară.

Apicultura este o ramură a agriculturii, dar şi una dintre cele mai vechi tradiţii de la noi. Pe lângă valoarea produselor apicole, aceasta asigură creşterea productivităţii în sectorul vegetal şi păstrarea biodiversităţii.

Fenomenele hidrometeorologice nefavorabile din perioada martie-mai 2022, constând în secetă, grindină, ploi torenţiale, vânt puternic şi abaterile privind regimul de temperaturi şi precipitaţii, atestate prin hărţile de monitorizare a climei elaborate de Administraţia Naţională de Meteorologie au generat insuficienţa hranei pentru familiile de albine de pe întreg teritoriul României. Perioada pentru cules a fost restrânsă, cantităţile de polen şi nectar mai mici, ceea ce a pus în pericol continuitatea ciclului de producţie pentru apiculturi.

Astfel, în data de 27 septembrie, am solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să ia măsurile necesare pentru acordarea ajutorului de minimis pentru apicultori şi în anul 2022, aşa cum a procedat şi în anii anteriori, precum şi pentru actualizarea cuantumului de 23,7 de lei/familia de albine, ţinând cont de situaţia economică actuală.

Prin răspunsul său, ministerul de resort atestă faptul că este la curent cu situaţia descrisă, condiţiile meteorologice nefavorabile din anul curent compromiţând culesul la rapiţă, salcâm, tei şi floarea- soarelui. Astfel, apicultorii au avut cheltuieli suplimentare pentru menţinerea familiilor de albine.

La momentul actual, conform celor declarate, ministerul analizează posibilitatea acordării unei scheme de minimis în acest sens.

Având în vedere faptul că suntem deja în prag de noiembrie, că perioada de consultare publică şi implementare cauzează întârzierea plăţilor efective cu câteva luni şi faptul că apicultorii trebuie să se pregătească pentru iarnă, mulţumesc Ministerului Agriculturii pentru răspuns şi preocuparea sa faţă de apicultori, dar insist ca măsurile necesare să fie luate cu celeritate. Altfel, pentru cei mai mulţi dintre apicultori va fi deja prea târziu.

Aştept publicarea de urgenţă în consultare publică a hotărârii de Guvern în acest sens şi asigurarea resurselor necesare pentru susţinerea apicultorilor români.

Vă mulţumesc.

Deputat Daniel Gheba, Circumscripţia electorală nr. 17.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Datorită faptului că timpul alocat şedinţei de astăzi s-a terminat, vor depune declaraţii în scris următorii colegi deputaţi: Ana-Loredana Predescu, Eugen Bejinariu, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel-Florin Ghiţă, Laurenţiu-Daniel Marin, Virgil Alin Chirilă, Georgeta-Carmen Holban, Elena Stoica, Cristina- Elena Dinu, Romulus-Marius Damian, Mihai Weber, Daniel Tudorache, Ioan Mang, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Oana-Gianina Bulai, Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Bogdan-Iulian Huţucă, Florin- Alexandru Alexe, Iulian-Alexandru Muraru, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Valentin-Ilie Făgărăşian, George-Cătălin Stângă, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Cruşoveanu, Maria Stoian, Alin-Gabriel Apostol, Viorel Băltăreţu, Beniamin Todosiu, Raisa Enachi, Vasile Nagy, Sebastian-Ilie Suciu, Mircia Chelaru, Silviu-Titus Păunescu, Longher Ghervazen, Constantin Şovăială, Dănuţ Aelenei, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Anamaria Gavrilă, Bogdan-Alexandru Bola şi Mihai Ioan Lasca.

Vă mulţumesc pentru prezenţa de astăzi şi declar prima parte a şedinţei închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Cum procedăm cu miliardele de euro pe care le avem la dispoziţie pentru viitor"

Scopul accederii la guvernare al PSD, anul trecut, precum şi principala sa preocupare este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor. Toate măsurile de sprijin adoptate de noi pentru realizarea acestui demers confirmă viabilitatea programelor aplicate de PSD pentru reducerea sărăciei şi asigurarea unui nivel de trai pentru români comparativ cu cel al cetăţenilor din ţările Uniunii Europene. Dar este foarte important ca România să continue politicile de diminuare a sărăciei în rândul populaţiei, în acelaşi ritm accelerat din ultima perioadă, impus de către PSD, prin noi măsuri, cât şi prin susţinerea investiţiilor în agricultură şi în industrie.

Anul viitor va fi unul crucial pentru absorbţia fondurilor europene de către România. La fel şi următorii care i se vor succeda lui 2023. Avem la dispoziţie, pentru următoarele 365 de zile, 18 miliarde de euro pentru investiţiile necesare continuării procesului dezvoltării ţării noastre. Vorbim de o sumă pe cât de mare, pe atât de necesară progresului intern. Şi ca să spunem adevărul până la capăt, există însă şi un "dacă" în această perspectivă frumoasă. Acest "dacă" vizează capacitatea noastră să absorbim aceşti bani, având în vedere că puterea noastră de implementare, până în prezent, a fost destul de modestă în raport cu cea a altor state.

Dar auspiciile par bune încă de pe acum. Şi nu e vorba strict de optimismul meu personal, ci de date şi fapte concrete. Se ştie că mediul de afaceri a reuşit, în cel mai performant mod, să atragă fonduri europene. Companiile private, care au fost implicate în apelurile de proiecte, şi pe multe dintre ele le-au şi implementat, s-au încadrat în termenele fixate.

Pentru anul viitor, mediul de afaceri poate accesa în jur de 2 miliarde de euro din Politica de coeziune 2014-2020, 1,2 miliarde de euro din cadrul financiar 2021-2027 şi aproximativ 1,5 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Restul sumelor sunt destinate sectorului public. Iar acest sector gestionează marile proiecte de infrastructură, de la cele privind autostrăzile şi drumurile naţionale, infrastructura de cale ferată, precum şi cea educaţională şi cea de sănătate.

În plus, la aceste sume consistente se vor adăuga şi banii menţionaţi în Planul Naţional Strategic al României, trimis la Comisia Europeană. Iar prin acest document programatic pentru perioada 2023 -2027, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare şi a satului românesc, România ar urma să beneficieze de 15,8 miliarde de euro. Astfel, circa 6 miliarde de euro vor fi destinaţi pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltare rurală, 9,78 miliarde de euro pentru acordarea subvenţiilor în agricultură şi 151,7 milioane de euro pentru măsurile de piaţă. Aşadar, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pune un accent determinant pe evoluţia agriculturii din Româna şi pe atragerea cât mai multor fonduri pentru acest domeniu vital de dezvoltare.

Este mai mult decât evident, pentru oricine, faptul că, şi în acest caz, conducerea PSD a MADR acţionează ferm şi concret pentru identificarea soluţiilor optime, care să ofere garanţii reale investitorilor în agricultură, încurajându-i pe aceştia să îşi poată asuma şi folosi pozitiv şi judicios resursele de care dispun şi oportunităţile care li se oferă.

Analizând întreaga ofertă financiară complexă, pe care guvernul a pregătit-o prin seria de demersuri la Bruxelles, devine şi mai clar semnalul concret de încredere transmis către potenţialii şi actualii investitori din toate domeniile, atât către cei externi, cât şi către IMM-uri, care au acum, cu toţii, şansa să-şi depăşească nivelul. Şi asta mai ales că, în acelaşi timp, conducerea guvernamentală este preocupată îndeaproape ca românii să aibă, în continuare, locurile de muncă asigurate. Cât priveşte menţinerea şi creşterea numărului lor, aceasta este reuşita rezultată, în special, din eforturile depuse de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în vederea traversării cu optimism şi încredere a acestui an dificil.

În acest context propice generat, sunt încrezător că adaptarea României la această perioadă dificilă va fi mai facilă, prin intermediul fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie. Mai mult, consider că producătorii autohtoni, fie ei agricoli sau industriali, fie că au capital străin sau românesc, îşi vor perfecţiona mult mai uşor capacitatea de adaptare la noile provocări ale acestei perioade grele, prin armonizarea cerinţelor de ultimă oră, care sunt asumate pe diverse domenii, precum noile directive europene referitoare la protecţia mediului.

Drept concluzie, care se susţine pe baza experienţei în această sferă de activitate de atragere a finanţării europene, cred că ne mai rămâne ceva de lucru la capitolul îmbunătăţirii implicării beneficiarilor în derularea lor.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Protejăm moştenirea Regelui Mihai I! Rămânem pe calea libertăţii!"

Anul acesta se împlinesc 101 ani de la naşterea Regelui Mihai I al României. Personalitatea regelui este cunoscută în întreaga lume, ca un simbol al patriotismului autentic, al demnităţii şi respectului faţă de valorile perene ale democraţiei.

Prin deciziile curajoase luate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regele Mihai I a fost unul dintre cei mai apreciaţi lideri politici ai secolului trecut, recunoscut şi onorat în toate marile capitale ale lumii. În egală măsură, curajul cu care s-a opus instaurării comunismului în ţara noastră, în condiţii deosebit de vitrege, se cuvine a fi păstrată în memoria colectivă a poporului nostru.

Discursul ţinut de Regele Mihai I în Parlamentul României, în data de 25 octombrie 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale istoriei parlamentarismului românesc, perceput ca atare de către toţi cei care au avut onoarea să asiste la acest eveniment.

"Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege, pot spune, fără ezitare, naţiunii române: cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere", declara Regele Mihai în Parlament.

Suntem datori să ducem mai departe învăţăturile Regelui Mihai. Într-o lume aflată într-un proces de schimbare trebuie să protejăm identitatea şi demnitatea poporului român.

Indiferent de modul în care a fost tratat de reprezentanţii vremelnici ai statului român, Regele Mihai a fost un susţinător al intereselor României la nivel internaţional. Parcursul european şi parteneriatul solid cu SUA nu erau posibile fără implicarea monarhului. În aceste momente tensionate în regiune trebuie să fim recunoscători Regelui pentru determinarea cu care a susţinut aderarea noastră la UE şi NATO. Suntem datori să rămânem pe drumul drept al istoriei şi să ne opunem oricărei forţe antidemocratice. Locul României este alături de statele democratice.

"Moştenirea Regelui Mihai I, prin devotamentul şi respectul faţă de naţiune şi de instituţiile statului, prin curajul, integritatea şi modestia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii sale, trebuie să rămână în mijlocul naţiunii noastre ca nucleu al solidarităţii şi unităţii, să fie apărată şi transmisă generaţiilor viitoare. Prin viaţa sa petrecută în credinţă, dăruire şi sacrificiu, Regele Mihai ne arată că nimeni nu este prea tânăr pentru a da proba iubirii de ţară şi niciodată prea în vârstă pentru a o sluji", a declarat Klaus Iohannis, Preşedintele României, în cadrul unui mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I.

În faţa crizelor multiple cu care se confruntă întreaga Europă, avem nevoie de repere, iar Regele Mihai I va rămâne veşnic un model pentru oamenii politici din întreaga lume. Aşa cum ne-a îndemnat Preşedintele Iohannis, trebuie să apărăm şi să transmitem generaţiilor următoare moştenirea regelui nostru. Protejăm identitatea românească! Rămânem pe calea libertăţii!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Pensiile contributive pot fi crescute cu 27%. Pensionarii români merită pensii decente!"

Pensionarii români merită pensii decente! O pensie corectă, adaptată realităţilor socio-economice din România, nu este un favor, ci este o dovadă de respect pentru românii care au muncit o viaţă.

Ceea ce nu spun, în aceste zile, politicienii din coaliţia de guvernare este faptul că pensiile românilor pot fi crescute cu 27%. Aceste calcule au fost realizate de specialiştii USR, care au concluzionat că această mărire poate fi susţinută chiar acum de economia României.

Coaliţia sărăciei PSD - PNL amăgeşte, în schimb, pensionarii cu măriri care nici măcar nu acoperă inflaţia.

În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este trecută reforma pensiilor speciale şi plafonul maxim de 9,4% din PIB, care poate fi alocat pentru fondul de pensii în România.

Dacă ar fi să analizăm sistemul de pensii actual, observăm că avem două categorii: sistemul public, format din Casa Naţională de Pensii Publice şi casele de pensii sectoriale (MAPN, MAI, SRI), şi a doua categorie, sistemul neintegrat de pensii, respectiv Casa de Pensii a Avocaţilor, Casa de Pensii a Notarilor Publici şi casele de pensii ale diverselor culte religioase (7 culte religioase).

Cum se calculează pensia contributivă? Numărul de puncte se obţine din venitul brut lunar împărţit la venitul mediu brut comunicat de INS. Apoi, se calculează punctajul anual ca medie a celor lunare şi se împarte numărul de ani de stagiu complet de cotizare (35 de ani) la suma punctajelor anuale. Rezultatul se înmulţeşte cu indicele de corecţie - 1,41 şi apoi se înmulţeşte cu valoarea punctului de pensie, care este în prezent 1.586 de lei pentru a se obţine pensia bazată pe contributivitate.

Potrivit statisticilor Casei Naţionale de Pensii Publice, în România avem 4,79 milioane pensionari, iar pensia medie este 1.735 de lei. Pensiile contributive reprezintă 7,42% din PIB-ul României, iar pensiile speciale reprezintă aproape 1% din PIB (aproximativ 2,5 miliarde de euro anual).

Până la procentul stabilit în PNRR, de 9,4 din PIB, rezultă că punctul de pensii poate creşte până la 2.000 lei. Această mărire, care ar însemna bani mai mulţi pentru pensionarii români, se poate face chiar de mâine.

PNL şi PSD s-au întrecut, pe rând, în ultima perioadă, în promisiuni faţă de pensionarii din România. Toate acestea au rămas doar vorbe, iar tot mai mulţi vârstnici se văd în pragul sărăciei din cauza creşterilor de preţuri la alimente şi utilităţi. De ce nu vrea actuala coaliţie să mărească pensiile românilor? Pentru că PSD-iştilor şi liberalilor le-ar rămâne prea puţini bani de furat sau pentru că vor să dea, pe rând, doar firimituri pensionarilor români, în speranţa că aceştia vor aprecia acest "favor" îndeajuns de mult, încât să îi voteze la următoarele alegeri. Acestea sunt practicile demagogice şi meschine ale coaliţiei sărăciei PNL- PSD.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"25 octombrie - Ziua Armatei Române"

Acum exact 78 de ani, la ora 8,00 dimineaţa, soldaţii dobrogeni ai Diviziei 9 Infanterie înfigeau steagul românesc pe turla primăriei oraşului Carei şi eliberau ultima palmă de pământ românesc din Transilvania. Pentru a reuşi acest lucru, ai noştri au fost nevoiţi să spulbere defensiva organizată în jurul oraşului Carei, de către Divizia 2 infanterie germană şi de către Divizia 25 horthystă.

Misiunea unităţilor române nu era uşoară, întrucât forţele inamice dispuneau de poziţii amenajate din timp, iar terenul plat şi descoperit permitea trupelor hitleriste şi horthyste să folosească la maximum eficacitatea focului armamentului automat şi al artileriei.

În ciuda faptului că întregul oraş fusese minat de fascişti, populaţia sare în sprijinul militarilor români şi, cu ajutorul trupelor de pionieri, dezamorsează minele şi salvează de la dezastru oraşul. Generalul Costin Ionaşcu, comandantul Diviziei 9 infanterie, povestea despre acele momente: "Mulţi cetăţeni ne-au arătat punctele minate, ne-au condus spre locurile unde se aciuiseră duşmanii. Unii au acţionat apoi, cot la cot cu ostaşii, pentru deminarea oraşului, pentru înlăturarea minelor, a ruinelor, pentru arestarea ultimilor fugari fascişti".

Şi uite aşa "După patru ani de cumplită suferinţă şi împilare maghiară, Ardealul a fost eliberat de sub hoardele cotropitoare. Stindardul libertăţii şi drepturilor noastre nepieritoare îmbracă azi în sărbătoare oraşele şi satele pângărite de urgia uzurpatorilor... Plaiurile şi codrii Maramureşului, Ţării Oaşului şi Crişanei vuiesc iarăşi de voioşia libertăţii câştigate. Românii de pretutindeni, cu mic cu mare, tresaltă la sunetul trâmbiţelor biruitoare. Ardealul sfânt, leagăn scump al românilor, furat printr-un odios dictat, oferit cu generozitate de dictatorii Europei magnaţilor unguri pentru întregirea latifundiilor lor, a revenit azi, prin luptă dreaptă şi jertfă vrednică, la patria din care a fost rupt". Şi oricât de mult mi-aş dori să-mi asum aceste cuvinte, ele aparţin lui Mihail Racoviţă, ministrul de Război de la acel moment, cuprinse într-un ordin general către armată, a doua zi după eliberarea oraşului Carei şi Satu Mare.

În ultimele două luni, Divizia 9 Infanterie Dobrogea traversase în diagonală, prin luptă, toată România. Plecată din Dobrogea, după ce a curăţat-o de trupe germane, a dus lupte în Bărăgan şi la Bucureşti, şi-a îngropat jumătate din efective la Oarba de Mureş şi, după un marş neîntrerupt de câteva sute de kilometri, care a început la Turda, a eliberat şi ultima porţiune din Ardeal.

Cinste lor şi tuturor eroilor armatei române!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Reforma pensiilor speciale este esenţială pentru România"

Subiectul pensiilor speciale, sau al pensiilor de serviciu, reapare periodic în atenţia opiniei publice, fiind nevoie de o soluţionare clară şi definitivă a acestui subiect. Este foarte important de menţionat faptul că reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon din PNRR ce trebuie atins până la sfârşitul acestui an, iar Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este principalul organism care trebuie să vină cu soluţii concrete. La nivelul coaliţiei, s-a decis ca tot ce înseamnă reglementarea salariilor şi a pensiilor să constituie activitatea de analiză în interiorul grupurilor de lucru de la Ministerul Muncii.

Este nevoie de un sistem integrat, de o strategie şi o reformă solidă. PNL şi-a asumat ferm să îndeplinească toate jaloanele şi ţintele din PNRR. Reforma pensiilor nu va face rabat de la acest scop. Suntem angajaţi categoric în soluţionarea problemei pensiilor speciale. Procesul, însă trebuie făcut cât mai bine, cât mai corect, pentru ca acesta să nu se mai blocheze procedural sau să sufere de vicii de neconstituţionalitate, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut. Vor trebui luate în calcul mai multe aspecte care trebuie reglate, precum: pensia care depăşeşte salariul în plată, majorări ale salariului de bază cu prime de concediu şi alte beneficii adăugate în ultima lună, înaintea ieşirii la pensie, corelarea vârstei de pensionare cu capacitatea de muncă.

În ultimul său raport, Banca Mondială a exprimat clar: "Considerăm că pensiile militare îndeplinesc deja cerinţele Jalonului 215 şi propunem să nu se ia în considerare, acum, o nouă reformă a pensiilor militare. Mediul extern este foarte diferit în prezent, faţă de momentul negocierii PNRR.

Lumea s-a schimbat la 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Astăzi există o zonă de război nu departe de graniţa României cu Ucraina, iar toate ţările care se învecinează cu Ucraina trebuie să menţină un nivel ridicat de pregătire militară. Nu trebuie făcut nimic, acum, care să pună în pericol forţa şi pregătirea militară". Mai mult, Banca Mondială consideră că o pensie care reprezintă 65% din venitul brut îndeplineşte cerinţa, deoarece rezultă un raport de 95%, sau mai mult, între pensia netă şi salariul net. Toate aceste sugestii vor trebui luate în considerare de Ministerul Muncii atunci când va pune pe hârtie noua legislaţie privind pensiile. PNL este determinat să tranşeze acest subiect odată pentru totdeauna.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România nu este ruda săracă a Europei"

Uniunea Europeană se află la o răscruce istorică. Trebuie să gestionăm împreună situaţia generată de conflictul de la graniţele noastre cu Ucraina. Este un proces care nu va fi uşor, dar pe care România, ca stat de graniţă, l-a gestionat foarte bine.

În majoritatea statelor europene se face simţit un curent eurosceptic din ce în ce mai puternic. Una dintre cauze este dată de modul în care instituţiile europene administrează subiecte de maxim interes pentru cetăţenii statelor membre, dar şi scindarea între europenii buni şi cei mai puţin buni.

Ştim cu toţii că, fără să oferim speranţă şi un drum înainte tuturor cetăţenilor europeni, curentul eurosceptic va câştiga.

România este, probabil, printre cele mai pro-europene ţări. Totuşi, acest curent poate fi schimbat în momentul în care ţara noastră este tratată drept un fel de rudă săracă a Europei, un stat de mâna a doua. Modul în care este pusă problema cu privire la aderarea ţării noastre la Schengen, de către Olanda, ne determină să avem acest sentiment.

Este o vorbă pe care, fără îndoială, cei mai mulţi o cunoaşteţi: "a greşi este omeneşte, a persevera în greşeală este diabolic". Istoria ne oferă multe lecţii la care trebuie să luăm aminte, pentru a nu persevera în eroare.

Ceea ce face Olanda, cu privire la aderarea României la Schengen, reprezintă o greşeală continuă, atât în relaţie cu ţara noastră, cât şi în relaţiile cu celelalte state europene. O greşeală faţă de care celelalte ţări nu reacţionează, ceea ce este şi mai trist. România nu e cu nimic mai prejos decât celelalte state membre din Uniunea Europeană. A fi parte din Schengen este un drept pentru România, nu vreun privilegiu pe care ni-l acordă cineva!

Nu înţeleg logica pentru care sunt state europene care se consideră superioare, asemenea vechilor colonişti, dintre care Olanda face parte, şi care militează pentru ideea Europei cu două viteze. În loc să promovăm o viziune de incluziune, orientată spre viitor, Olanda promovează o viziune a excluziunii.

România nu a fost niciodată un imperiu colonial şi nici nu a atacat popoare vecine pentru a câştiga noi teritorii. Românii au fost paşnici, şi-au îngrijit propriul lor pământ. Alţii au venit mereu peste noi, încercând să ne subjuge. Nu le-a reuşit. Atitudinea pe care azi o are Olanda ne aduce aminte acele perioade pe care le speram apuse, în care eram trataţi asemenea unui stat vasal. Nu! România este un stat naţional, unitar şi independent, care trebuie să fie respectat de către toţi!

Din punctul meu de vedere, abordarea Olandei, cu privire la România, reprezintă cea mai mare greşeală posibilă, pentru că este un pas împotriva valorilor europene şi subminează încrederea pe care românii şi alţi cetăţeni o au în Uniunea Europeană.

Este adevărat că va fi întotdeauna dificil să armonizezi interesele statelor membre, dar secretul este ca regulile să se aplice tuturor şi să nu existe ţinte în mişcare.

Totuşi, este cel puţin frustrant ca, după mai bine de 15 ani de la aderarea României la UE, să fim ţinuţi la poarta Schengen de către Olanda care se opune constant intrării ţării noastre.

De ce nu vrea Olanda ţara noastră în Schengen? Pentru că în România e corupţie. Tocmai Olanda spunea asta? În primul rând, oficialii olandezi ar trebui să se uite în oglindă, să vadă scandalurile majore de corupţie din propria lor ţară, înainte de a face pe lupii moralişti. Olanda nu e pură şi curată, iar asta trebuie să o spunem cât se poate de clar! Dacă ar fi aplicate aceleaşi reguli pentru toţi, probabil că Olanda, din cauza problemelor pe care le au legate de corupţie, nu ar mai fi azi în Schengen sau în Uniunea Europeană.

Dar regulile nu sunt aceleaşi pentru toţi, iar Olanda beneficiază de statutul de ţară "Alfa" a Uniunii Europene, în vreme ce noi, românii, suntem consideraţi la coada Europei. Este o abordare complet greşită.

Refuzul Olandei nu are nicio legătură cu criteriile pe care ţara noastră le îndeplineşte. Olandezii refuză România pentru că aşa vor ei. Schengen nu are de-a face cu corupţia şi statul de drept, iar România îndeplineşte condiţiile tehnice.

Probabil că ar trebui să începem şi noi, românii, să penalizăm olandezii şi interesele lor în ţara noastră. Haideţi să evităm să mai consumăm produsele firmelor olandeze, să nu mai acceptăm ofertele diverselor trusturi din Olanda. Solidaritatea funcţionează în ambele sensuri! Nu poţi face afaceri de miliarde în România şi să ne sabotezi sistematic!

România nu trebuie să abandoneze lupta! În momentul acesta, capul plecat, sabia îl va tăia, dacă nu ştim să ne apărăm interesele.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"PSD propune reglementarea temporară a pieţei de energie"

Doresc să vă readuc în atenţie o propunere pe care PSD a enunţat-o încă de la începutul crizei energetice, chiar înainte de începere războiului din Ucraina, o propunere care, în opinia mea şi a colegilor mei din PSD, reprezintă cea mai bună soluţie pentru combaterea inflaţiei, care, în proporţie de peste 70%, este determinată de preţurile la energie.

Este clar, acum, pentru toată lumea că se fac multe speculaţii pe piaţa de energie de către unii operatori care profită de situaţia de instabilitate în aprovizionarea cu energie electrică, cu gaze naturale şi cu alte resurse energetice. Şi este limpede că soluţia compensării, promovată de colegii din PNL, nu a fost în măsură să oprească aceste tranzacţii speculative pe piaţa de energie.

De aceea, consider că singura soluţie rezonabilă, care poate răspunde acestor tentaţii speculative, este revenirea, pe o perioadă determinată, la o piaţa reglementată, care să asigure predictibilitatea şi stabilitatea preţurilor la energie, atât pentru populaţie, cât şi pentru mediul economic.

Cred că o formulă de reglementare, care să ţină cont de costurile de producţie şi care să asigure o marjă rezonabilă de profit, ar fi acceptabilă şi chiar dezirabilă pentru mulţi operatori din piaţa de energie, cu excepţia celor care, până acum, au încercat să speculeze situaţia în favoarea lor şi în detrimentul economiei naţionale.

Cred, de asemenea, că reglementare temporară a pieţei de energie este şi o chestiune de siguranţă naţională, iar această formulă de reglementare trebuie să îşi propună, printre altele, şi asigurarea resurselor energetice pentru consumul intern, şi doar ceea ce depăşeşte acest nivel, dacă mai e cazul, să fie oferit la export.

Este important ca, tot pe o perioadă limitată în timp, România să suspende calendarul decarbonificării, astfel încât să folosim cărbunele obţinut din minele româneşti pentru asigurarea necesarului intern de energie. Iar, aşa cum am spus şi cu alte ocazii, închiderea capacităţilor de producţie pe bază de cărbune trebuie să se producă doar atunci când punem ceva în locul lor, iar aceste unităţi trebuie conservate şi trecute în capacitatea de rezervă a României pentru situaţii critice, cum este şi cea pe care o traversăm în acest moment.

Ne uităm în jurul nostru şi constatăm că multe state europene au luat deja astfel de măsuri. Din fericire, România încă are resurse naturale care îi permit să treacă cu bine peste această perioadă dificilă. Dar este clar că, în acest context, liberalizarea haotică a preţurilor la energie, fără o concurenţă reală, produce mari distorsiuni în piaţă, care afectează foarte grav economia naţională şi stabilitatea socială a ţării.

Consider, aşadar, că reglementarea temporară a pieţei de energie este o chestiune care ţine de securitatea naţională a României şi sper ca Guvernul, CSAT-ul şi, de ce nu, Parlamentul să ia în serios această propunere a PSD, pentru a tempera inflaţia şi pentru a preveni o prăbuşire economică provocată de speculanţii din piaţa de energie.

Domnul Constantin Şovăială:

Ieri am avut o demisie din Guvern. Nu este un lucru rău. Dar în aceste vremuri aveam nevoie de un ministru la Apărare care să fie la "butoane", nu de schimbări şi scandaluri.

Cu toate acestea, cred că ministrul demisionar nu şi-a înţeles bine rolul. A făcut o serie de greşeli şi a neglijat populaţia. Cu toţii vă amintiţi foarte bine ce panică a fost în toată ţara, în primele zile de război din Ucraina. Oamenii căutau pe Internet cum să se adăpostească în caz de bombardament, căutau unde ar putea fugi în alte ţări, cumpărau alimente neperisabile sau generatoare de curent. Erau cozi interminabile şi la secţiile de paşapoarte.

Oare de ce se întâmpla acest lucru? V-aţi întrebat?

Oare nu cumva pentru că ministrul apărării era ascuns bine în birou, fix atunci când trebuia să comunice şi să liniştească populaţia?

Să nu uităm că, în ultimii doi ani, Armata română a primit un buget mai mare. Ministrul era obligat să vină în Parlament şi să facă un efort pentru a arăta populaţiei că banii nu s-au dus pe "apa Sâmbetei", ci se regăsesc în dotări, tehnică militară şi în militari mai bine pregătiţi. A preferat să-şi dea demisia cu câteva ore înainte de a veni la Ora Guvernului. Păcat.

El trebuia să spună oamenilor că avem o armată gata să intervină în caz de nevoi. În schimb, a venit cu teze din propaganda putinistă şi cu recomandări pentru aşa-zisa pace cu nişte agresori. Ucraina a pierdut extrem de multe vieţi în acest război, şi bombele continuă să cadă peste oameni nevinovaţi.

Acum ministrul a plecat. Aviz amatorilor - următorul ministru al apărării ar trebui să fie un militar cu picioarele pe pământ, nu un politruc de partid. Ar trebui să înveţe din greşelile ministrului Dâncu şi să comunice din această postură şi să facă din siguranţa fiecărui român o prioritate strategică.

Doamna Cristina Burciu:

"Investiţiile mediului privat în activităţile de cercetare-dezvoltare, stimulate de PNL prin modificarea cadrului legislativ"

Conducerea PNL a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) a definitivat demersurile privind susţinerea investiţiilor mediului privat în activităţile de cercetare-dezvoltare. Modificările aduse cadrului legislativ vor fi propice stimulării investiţiilor private în acest gen de activităţi.

Până acum, legislaţia fiscală autohtonă prevedea deducerile pentru cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare doar la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, cu menţiunea că era nevoie de constituirea unui registru al experţilor, în vederea încadrării activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare.

Zilele trecute, ministrul liberal al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a semnat Ordinul privind constituirea Registrului naţional al experţilor pentru certificarea activităţii de cercetare-dezvoltare - REXCD, precum şi a metodologiei de selecţie pentru Corpul de experţi şi a normelor metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare.

Această problemă, rămasă nerezolvată ani de zile, a fost astfel rezolvată, prin instituirea acurateţei cadrului legislativ, având în vedere faptul că exista o abordare neunitară în acest domeniu.

Din aceste considerente, firmele private erau reticente în a accesa beneficiile de care puteau să profite în cercetare-dezvoltare, deşi codul fiscal specifica anumite facilitaţi de care s-ar fi putut bucura.

În urma edificării aspectelor de ordin legislativ, care împiedicau companiile private să investească, noul sistem va fi pe deplin funcţional, începând cu prima zi a anului viitor. Va fi creat, astfel, un cadru predictibil, simplu şi transparent, care va permite realizarea investiţiilor private în segmentul de cercetare-dezvoltare.

Sunt convinsă că noile reglementări vor contribui la crearea unui climat de încredere, atât pentru contribuabili, cât şi pentru instituţiile fiscale, în aplicarea efectivă a facilităţii fiscale prevăzută la art. 20 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Apreciez reuşita acestui deziderat, prin intermediul căruia România va reuşi să diminueze decalajul de finanţare în raport cu media Uniunii Europene, la capitolul investiţiilor private în cercetare-dezvoltare, un element esenţial pentru realizarea modelului de dezvoltare economică de care România are imperioasă nevoie în viitorul apropiat.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"La mulţi ani Armatei României!"

De Ziua Armatei Române, sărbătorită pe 25 octombrie, doresc să le transmit un mesaj de recunoştinţă şi de preţuire pentru militarii români, pentru angajamentul lor faţă de ţara noastră, pentru curajul şi pentru tot ce fac ei, zi de zi, în activitatea lor, pentru tot ce au făcut în trecut, dar şi pentru viitoarele acţiuni, mai ales în momente istorice importante, precum este de altfel şi cel actual, când ne confruntăm cu un război la graniţele ţării noastre.

România este astăzi un stat liber, suveran, democratic, european, datorită eroilor care au luptat pentru acest statut de care ne bucurăm cu toţii astăzi. Cu prilejul aniversării acestei zile trebuie să îi onorăm pe cei care şi-au dat viaţa pentru ţara noastră, dar şi pe cei care, în prezent, îndeplinesc misiuni în ţară şi peste hotare.

Armata Română este o instituţie de o importanţă majoră şi aş dori să îi mulţumesc pe această cale domnului Vasile Dîncu pentru modul profesionist în care a condus până de curând Ministerul Apărării Naţionale, într-un context internaţional extrem de tensionat şi în situaţia în care România trebuie să îndeplinească un rol extrem de important, la nivel internaţional, pentru menţinerea păcii şi stabilităţii în regiunea noastră, ca membru aflat pe flancul estic al NATO. Miniştrii PSD din actualul Guvern dau dovadă zilnic de competenţă, integritate, profesionalism şi apreciez efortul lor de a repara toate greşelile comise de fosta coaliţie de guvernare.

În încheiere, cu ocazia Zilei Forţelor Armare Române, doresc să le transmit tuturor militarilor din Caraş-Severin şi din toată ţara urări de bine, sănătate, putere de muncă şi la mulţi ani!

Domnul Dan Tanasă:

"Românii din Valea Timocului sunt în pragul deznaţionalizării totale!"

Doresc să vă aduc în atenţie situaţia absolut dramatică a unei comunităţi româneşti uitată complet de autorităţile statului român, decimată în mod sistematic şi supusă unui regim de deznaţionalizare brutal. Este vorba despre fraţii noştri români de peste Dunăre, din Valea Timocului, în prezent Republica Serbia.

În urma unei delegaţii oficiale, desfăşurate în perioada 18-20 octombrie, am reuşit să cunosc şi să discut cu mai mulţi lideri ai comunităţii de români-vlahi din Timoc, oameni care prin simpla lor existenţă şi prin faptul că încă vorbesc limba română sfidează istoria şi regimul brutal care îi condamnă la pierzanie. Este vorba de o comunitate compactă de peste 300.000 de români, mereu uitaţi, neglijaţi şi nebăgaţi în seamă de autorităţi, aceşti eroi şi-au păstrat limba, portul, graiul, tradiţiile şi credinţa fără cel mai mic sprijin instituţional. Fără şcoli în limba română, fără presă, fără mass-media, până nu de mult, fără biserici în limba română, fără susţinere financiară, aceşti oameni încă spun cu mândrie că sunt români!

Deşi statul sârb a prezentat mereu cifre false cu privire la această comunitate, acuzându-i de toate infamiile, aceşti români nu îşi doresc altceva decât să poată trăi liniştiţi în satele lor, să îşi vorbească limba, copiii lor să înveţe în graiul matern şi să se poată ruga în biserici româneşti. Acestora le-a fost luat absolut totul, au rămas fără stâlpii de bază ai unei comunităţi, iar astăzi lansez, în numele lor, un strigăt disperat pentru ca românii noştri să poată fi salvaţi! Doar prin truda exemplară a unor reprezentanţi de vază ai acestor comunităţi, în prezent, mişcarea românească din Timoc mai supravieţuieşte.

A sosit clipa ca statul român să intervină de urgenţă pentru ca aceşti oameni să nu dispară pentru totdeauna! Repet, cu cea mai mare gravitate, nu mai putem pierde nici un moment! Fiecare zi, în care România nu intervine şi nu acordă sprijinul cuvenit, reprezintă un pas spre dispariţia identităţii acestor oameni!

Pe lângă rezistenţa culturală a acestor oameni, o chestiune dezastruoasă cu care se confruntă românii din Timoc este reprezentată de dezastrul ecologic care pune în pericol existenţa fizică a acestor comunităţi şi modul în care această regiune este devastată de interesele pur economice ale unei companii străine.

Am putut să văd la faţa locului modul în care statul sârb asistă impasibil la felul în care cetăţenii săi sunt jefuiţi de o companie privată de minerit din China. Statul sârb este incapabil să asigure respectarea dreptului la proprietate a acestor cetăţeni sârbi, etnici români-vlahi din zonă, şi considerăm că atitudinea statului sârb în această chestiune este incompatibilă cu standardele europene, cât şi cu ideea de aderare la Uniunea Europeană. Românii de aici sunt forţaţi să îşi vândă terenurile către o companie de minerit din China, iar cei care refuză sunt ameninţaţi, şantajaţi sau expropriaţi cu forţa, fiindu-le oferite preţuri derizorii în raport cu valoarea terenurilor. Pe lângă toate acestea, poluarea inimaginabilă face ca viaţa în zonă să devină insuportabilă. Deşeurile toxice sunt eliminate în pâraiele din zonă, acestea vărsându-se în Timoc şi mai apoi în Dunăre.

Aşadar, şi apele României sunt poluate de această companie, iar nimeni nu ia măsuri! Când unităţi ale fabricilor din zonă lucrează la capacitate maximă, aerul devine insuportabil şi poluarea se poate vedea prin fumul toxic eliminat de coşurile de fum ale companiei. Nici măcar animalele nu mai beau apă din pâraiele existente în această zonă.

Această atitudine este pur şi simplu barbară, astfel de practici antieuropene şi complet contrare valorilor unui stat civilizat ne fac să ridicăm un semn de exclamare în faţa autorităţilor europene şi a partenerilor noştri americani. În imediata vecinătate a României, etnicii români sunt supuşi deznaţionalizării, sunt supuşi intimidărilor şi, mai nou, chiar existenţa lor fizică este pusă în pericol. Fie acţionăm acum, fie îi condamnăm la pieire!

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Oare politicienii care ne conduc - PSD, PNL - sunt rupţi de realitate?!"

Prin decuplarea de la Sistemul Energetic Naţional al unor capacităţi importante de producţie a energiei electrice (electrocentralele pe cărbune), prin nefinalizarea intenţionată a hidrocentralelor construite în proporţie de 90%, nefinalizarea centralei electrice de la Iernut, dar şi prin începerea extragerii de gaz în offshorul Marea Neagră şi nefolosirea lui în interes naţional, costul facturilor la utilităţile de bază ale românilor (energie electrică şi gaze) au crescut enorm.

Pentru reducerea preţurilor la facturi guvernanţii propun soluţii care mai de care mai năstruşnice, cum ar fi plafonarea, semiplafonarea, reglementarea, semireglementarea, toate praf în ochii cetăţenilor, micilor şi marilor companii care vor întâmpina din ce în ce mai multe dificultăţi, care vor conduce inevitabil la închiderea multora dintre ele.

Majoritatea parlamentară a votat, acum trei săptămâni, un proiect de lege prin care indemnizaţiile aleşilor locali cresc cu 20%.

Iată că la Senat, săptămâna trecută, tocmai a fost votat un alt proiect prin care impozitele pe proprietăţi se măresc cu 50%. Oare cei de la PSD, PNL, UDMR sunt atât de rupţi de realitate? Oare de ce aceştia mai reprezintă interesele celor ce i-au ales?

Mare parte a cetăţenilor României este proprietară de locuinţe! Mă întreb, ce vor face aceia care nu vor fi în stare să-şi plătească, pe lângă facturile enorme, şi impozitele crescute?

Am venit în politică pentru a fi în slujba cetăţenilor şi a lucra pentru ei, şi nu împotriva lor!

Cu toate că votez împotrivă, în fiecare săptămână, asistăm neputincioşi la promovarea şi votarea de către majoritatea parlamentară (PSD, PNL, UDMR, Minorităţi) a multor legi împotriva cetăţenilor şi României, legile justiţiei şi alte legi antiromâneşti.

În momentul de faţă, toţi aceşti falşi politicieni tună şi fulgeră împotriva europarlamentarilor olandezi pentru că nu au votat pentru intrarea României în spaţiul Schengen, dar nu se gândesc la cei care vor rămâne fără niciun ban sub presiunea facturilor la energie, nu se gândesc că poate există posibilitatea ca gospodăriile să rămână fără energie electrică şi gaze, nu se gândesc că preţurile alimentelor au luat-o razna, nu se gândesc la acele familii cu mulţi copii care acum nu mai au bani pentru haine, rechizite, şi chiar mâncare.

În 1989 am ieşit în stradă pentru libertate şi pentru un trai mai bun, dar, iată, acum, după 32 de ani de aşa-zisă democraţie, mulţi dintre noi o duc mai rău decât atunci.

Dragi politicieni din coaliţia de guvernare, reveniţi cu picioarele pe pământ până nu va fi prea târziu! Reveniţi alături de cei care şi-au pus votul pentru voi, cu speranţa unei vieţi mai bune!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Investiţii considerabile în infrastructura de sănătate prin PNRR"

Investiţiile preconizate a fi derulate, în perioada următoare, în domeniul sănătăţii au intrat în linie dreaptă, în urma aprobării Programului naţional de investiţii în infrastructura de sănătate, aferent Ţintei 377, Componenta 12 - Sănătate, din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), precum şi a Metodologiei de aprobare a investiţiilor finanţate din PNRR.

Aprobarea hotărârii de Guvern este o veste excelentă pentru întreg sistemul naţional de sănătate, printre obiectivele scontate, din lista iniţială de 49 cuprinsă în PNRR, fiind prioritizarea finanţării a minimum 25 de obiective de investiţii în infrastructura spitalicească publică.

Conducerea PSD a Ministerul Sănătăţii va stabili, în perioada imediat următoare, obiectivele de investiţii principale din PNRR, care vor fi selectate în urma aplicării criteriilor de eligibilitate. De asemenea, vor fi definitivate cele minimum 25 de investiţii aflate pe lista PNRR, după analizarea criteriilor de ierarhizare emise în acest sens.

Practic, aceste investiţii vor fi stabilite în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut, iar valoarea însumată trebuie să se încadrează în bugetul total alocat investiţiilor, la capitolele Infrastructură spitalicească publică nouă şi echipamente şi aparatură medicală.

În paralel, Ministerul Sănătăţii a demarat procedura de evaluare a infrastructurii IT a unităţilor spitaliceşti din ţară, în vederea optimizării programelor de digitalizare cu nevoile reale din spitale. Scopul acestora este contribuţia directă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, o mai bună administrare şi management al serviciilor de sănătate.

Apreciez demersul ministrului sănătăţii, Alexandru Rafila, de a institui un proces complex de digitalizare, atât la nivel central, cât şi în cadrul spitalelor din ţară, care presupune achiziţionarea şi instalarea de echipamente IT, echipamente pentru comunicaţii şi echipamente conexe, licenţe, dezvoltare de aplicaţii informatice, instruirea personalului tehnic la nivel local.

Sunt încrezătoare că vom reuşi implementarea proiectelor vitale din domeniul sănătăţii, astfel încât acestea să conducă la finanţarea obiectivelor de investiţii în directă corelare cu necesităţile reale şi adaptate la particularităţile generale şi specifice ale sistemului şi, în final, la creşterea calitativă a serviciilor medicale oferite românilor.

Domnul Dumitru Rujan:

"Capitalizarea firmelor româneşti este un imperativ!"

Dacă ne uităm cu atenţie la firmele străine care operează în România, nu avem cum să nu constatăm că acestea sunt foarte competitive, prin costuri şi prin dotarea lor, cu cele mai înalte elemente de capital. Roboţii şi inteligenţa artificială asamblează produse chiar şi în fabricile din România, automatele computerizate au luat deja locul casieriilor tradiţionale ale băncilor, benzile automate hrănesc animalele în crescătorii, iar computerele şi resursa umană înalt calificată sunt cele care aduc valoarea adăugată mare.

S-a demonstrat, cu multe decenii în urmă, şi practica a confirmat, că mai mult capital nu înseamnă mai puţine locuri de muncă, ci chiar mai multe şi mult mai bine plătite, prin creşterea productivităţii muncii.

După atâtea decenii de beznă comunistă, pe care le-au traversat românii, ne mândrim astăzi cu peste 600 de mii de antreprenori români, care au pus bazele unor afaceri mici sau mijlocii, dar care fac faţă cu mare dificultate concurenţei acerbe de pe piaţa internă şi de pe pieţele externe. Acest lucru nu este cauzat de faptul că antreprenorul român ar fi mai puţin priceput decât cel german sau englez, ci de faptul că antreprenorul român nu are încă puterea financiară de a utiliza cele mai performante elemente de capital şi cele mai noi descoperiri tehnologice. În multe cazuri, ne bucurăm că folosim echipamente şi maşini la mâna a doua, de care statele dezvoltate s-au debarasat pentru a le înlocui cu altele mai performante. Chiar şi aşa, românul reuşeşte să facă încă faţă concurenţei, muncind foarte mult şi consumând foarte multe resurse.

Mă întreb cum ar arăta o firmă românească, cu dotări de capital occidentale de ultimă generaţie şi cu hărnicia demonstrată a românilor. Graţie fondurilor externe nerambursabile, avem şansa istorică de a elimina aceste decalaje şi de a sprijini firmele româneşti să se capitalizeze.

În urmă cu mai bine de un an, Banca Naţională a României atrăgea atenţia asupra vulnerabilităţilor şi riscurilor la care sunt expuse firmele româneşti, tocmai pentru că decalajul tehnologic faţă de statele dezvoltate s-a adâncit. Din păcate, crize precum cea pandemică sau cea energetică nu au făcut decât să le slăbească şi mai mult.

Mă bucur foarte mult de faptul că Guvernul Ciucă a reuşit, în ultimul an, să deblocheze majoritatea măsurilor de sprijin pentru mediul economic românesc, orientate exact către această problemă structurală - dezvoltarea capacităţilor de producţie şi dotarea cu elemente de capital de calitate. În agricultură, în industrie şi în servicii vor apărea, mulţumită fondurilor europene nerambursabile, schimbări majore în bine, iar competitivitatea produselor româneşti va creşte, fără nicio urmă de îndoială.

De aceea, cred cu putere că efortul pe care îl face Guvernul pentru realizarea investiţiilor publice, în special în infrastructură, trebuie să fie însoţit, în continuare, şi de măsuri pentru sprijinirea şi stimularea investiţiilor private ale antreprenorilor români.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România este gata să fie admisă în spaţiul Schengen"

Vestea adoptării în Parlamentul olandez a unei moţiuni privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a provocat multă rumoare în societatea românească. Această moţiune nu trebuie să ne îngrijoreze, fiind doar un pas procedural normal. Nu avem de ce să ne temem de evaluări obiective, deoarece România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru admiterea în spaţiul Schengen. Prin moţiunea adoptată, Parlamentul olandez doar îşi sfătuieşte guvernul să continue procesul de monitorizare a modului în care România şi Bulgaria îşi administrează sectoarele de frontieră externă a Uniunii Europene.

Menţionez că, în perioada 9-12 octombrie, s-a derulat, în România, exerciţiul voluntar de evaluare a implementării acquis-ului Schengen, sub coordonarea Comisiei Europene. Echipa de evaluare a avut experţi din diferite state membre şi experţi ai Frontex, Europol, respectiv ai Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale. Exerciţiul a fost deosebit de complex şi a decurs fără probleme deosebite. Concluziile evaluării vor fi prezentate de către Comisia Europeană, în 26 octombrie, în grupul SCHEVAL, şi avem toate motivele să ne aşteptăm la un raport pozitiv.

Documentul Parlamentului olandez nu trebuie să ne îngrijoreze, neconţinând un refuz categoric al solicitării României de a fi admisă în spaţiul Schengen. Să nu uităm că este vorba despre Parlamentul Olandei, ţară care, până acum, s-a opus admiterii României în spaţiul de liberă circulaţie. Astfel, orice informaţie pe subiectul Schengen, care vine din Olanda, primeşte o atenţie aparte şi i se acordă o importanţă exagerată, chiar dacă este vorba despre simpli paşi procedurali.

Sunt parlamentari olandezi care nu doresc admiterea României în Schengen, nu este un secret, însă nu toţi politicienii din Olanda sunt împotriva intrării României în Schengen. Partidul premierului Mark Rutte a votat împotrivă la recentul vot din Parlamentul olandez, iar europarlamentarii acestui partid s-au abţinut de la votul din Parlamentul European. PNL a făcut toate demersurile pentru a pleda cauza României în cadrul grupului politic al popularilor europeni, din care partidul face parte.

Vom continua toate demersurile necesare pentru a ne asigura că, în 8 decembrie, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, România va pleca cu un succes şi va fi admisă, cu drepturi depline, în spaţiul Schengen.

Orice întârziere în admiterea României nu mai poate fi acceptată.

Trebuie să ne luptăm cu toate puterile pentru interesul nostru naţional!

Domnul Ghervazen Longher:

Pe 8 octombrie a.c., Uniunea Polonezilor din România a marcat un eveniment foarte important pentru comunitatea poloneză - 230 de ani de la sosirea polonezilor la Cacica. Totodată, am celebrat hramul secundar al bazilicii "Adormirea Maicii Domnului" şi întâlnirea persoanelor consacrate.

Cacica este o localitate foarte importantă pentru istoria aşezării polonezilor din Bucovina, deoarece a fost primul loc compact colonizat de polonezi în România. Acest lucru este strâns legat de descoperirea zăcămintelor de sare din Cacica.

În anul 1780 s-a descoperit zăcământul de sare, iar în 1791 s-a dat în exploatare salina, aducându-se muncitori şi tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, mai ales din Galiţia, cei mai mulţi fiind de etnie polonă şi de religie romano-catolică. Grupul numeros de colonişti polonezi, împreună cu familiile lor, a avut un puternic sentiment al identităţii religioase, preocupându-se şi de binele spiritual, astfel că, în anul 1904, aceştia au construit actuala biserică care, în anul 2000, a primit titlul de bazilica minor, titlu acordat de către sfântul papă Ioan Paul al II-lea.

Manifestările au început la ora 9,00, la bazilica "Adormirea Maicii Domnului", cu Sfânta Liturghie în limba ucraineană şi rit greco-catolic, la ora 10,00 a avut loc Sfânta Liturghie în limba polonă, celebrată de capelanul Contingentului Militar Polonez, care staţionează la Craiova, maiorul Sebastian Semrau, împreună cu pr. dr. Stanislav Ioan Cucharec, capelan al polonezilor din dieceza de Iaşi şi pr. Iulian Kropp.

A urmat apoi, la ora 11,00, celebrarea Sfintei Liturghii solemne, prezidată de ES. Petru Gherghel, episcop emerit de Iaşi, alături de pr. Alois Farţadi, decan de Bucovina, şi preoţii prezenţi la acest eveniment.

Manifestările au continuat la Casa Naţionalităţilor din Cacica, cu programe artistice special pregătite de ansamblurile reprezentative ale Uniunii Polonezilor din România: "Sołonczanka" şi "Mała Pojana". În semn de recunoştinţă faţă de înaintaşi, şi copiii din Cacica au prezentat un program artistic, care a cucerit publicul prezent la această acţiune.

La acţiune au participat: subsecretarul de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene - doamna Doina Iacoban, reprezentanţi ai autorităţilor locale, delegaţia schimbului XI al Contingentului Militar Polonez, care staţionează la Craiova, în frunte cu comandantul, maiorul Adam Gombiński, directorul general Salrom - Dan Dobrea, dar şi reprezentanţii şi membrii comunităţii polonezilor din România.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Fostul premier Cîţu a preluat controlul asupra Romsilva, care se judecă cu tatăl său"

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a avut un şef nou, de la începutul acestui an, care, din motive întemeiate, s-a (sau a fost) ascuns într-un anonimat aproape total.

În funcţia de director general al regiei a fost numit interimar, începând cu data de 1 ianuarie 2022, inginerul silvic George Mierliţă, care a ocupat anterior, timp de trei luni, funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Mierliţă a fost numit secretar de stat în acest minister, în data de 1 octombrie 2021, de către premierul în funcţie Vasile Florin Cîţu, care a fost şi preşedinte trecător al PNL şi al Senatului României.

Cîţu şi Mierliţă sunt originari din acelaşi judeţ, respectiv din Vâlcea, şi au cam aceeaşi vârstă. După absolvirea Facultăţii de Silvicultură, George Mierliţă a activat, timp de 20 de ani, în cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea, respectiv în perioada 1996-2000 şi în perioada 2005-2021. La Direcţia Silvică Vâlcea nu a deţinut funcţii de conducere, dar a ocupat, din 2005 până în 2021, postul de responsabil fond forestier, întocmire, verificare, recepţionare şi punere în aplicare a amenajamentelor silvice, scoateri definitive sau temporare din circuitul silvic, schimbări categorii de folosinţă, lucrări de îngrijire.

Conform unor surse vâlcene, din postul pe care l-a deţinut în cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea, Gheorghe Mierliţă a fost implicat în retrocedarea frauduloasă către părinţii fostului premier Florin Cîţu a mediatizatei păduri de la Voineasa, retrocedare care s-a făcut pe alte amplasamente decât cele deţinute de strămoşii lor şi pe suprafeţe mai mari decât cele cuvenite. Conform declaraţiilor de avere înregistrate ca senator, ca ministru şi ca premier, Florin Cîţu a dobândit în proprietate, împreună cu fratele său George, în cotă de 1/2 fiecare, o suprafaţă de 75 de hectare de pădure în localitatea Voineasa, care le-a fost transmisă prin donaţie de către părinţii lor. Pădurea este situată pe muntele Puru, în apropierea Transalpina Ski Resort, cel mai mare domeniu schiabil din România. Părinţii fostului premier au obţinut această pădure în baza unor hotărâri controversate pronunţate de Judecătoria Brezoi şi de Tribunalul Vâlcea, care au fost contestate de Comisia locală Voineasa, pentru aplicarea legilor fondului funciar, precum şi de Direcţia Silvică Vâlcea.

Numirea lui George Mierliţă în funcţia de director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva a survenit într-un moment în care pe rolul instanţelor vâlcene se aflau două procese importante în care tatăl ex-premierului Cîţu se judecă cu Direcţia Silvică Vâlcea. Unul dintre procese se află pe rolul Tribunalului Vâlcea, în Dosarul nr. 3067/198/2012*, şi are ca obiect apelurile declarate de Direcţia Silvică Vâlcea şi Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Voineasa împotriva sentinţei Judecătoriei Brezoi, prin care a fost admisă în parte acţiunea reclamantului Vasile Cîţu - tatăl fostului premier -, şi Comisia locală Voineasa a fost obligată să procedeze la punerea în posesie a reclamantului cu suprafaţă de 11,6 hectare de teren forestier, astfel cum a fost stabilit prin hotărârea Comisiei judeţene Vâlcea de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr. 45/1800/2007. Tribunalul Vâlcea a decis, în 6 iulie 2017, suspendarea cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului Judecătoriei Brezoi nr. 724/198/2017, care are ca obiect cererea reclamantei Direcţia Silvică Vâlcea de anulare a titlului de proprietate emis pentru suprafaţă de 11,6 hectare de pădure în favoarea lui Vasile Cîţu. Acesta este, deci, al doilea dosar în discuţie între tatăl fostului premier şi Direcţia Silvică Vâlcea.

În acest dosar, Direcţia Silvică Vâlcea a solicitat introducerea în cauză a Statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, iar acest minister a formulat cerere de intervenţie în cauză, în data de 5 noiembrie 2019, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea. Prin această cerere s-a solicitat anularea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 11,6 hectare de teren forestier. Judecătoria Brezoi a respins cererea ca inadmisibilă, printr-o încheiere pronunţată în 6 iulie 2020. Reclamanta a declarat apel, care a fost admis de Tribunalul Vâlcea, în data de 2 martie 2021, încuviinţându-se, în principiu, cererea de chemare în judecată a Statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice. Dosarul nr. 724/198/2017 a revenit la Judecătoria Brezoi, unde soluţionarea sa este tergiversată, înregistrându-se nu mai puţin de 31 de amânări după înregistrarea dosarului cu 5 ani în urmă. Următorul termen de judecată este stabilit pe data de 2 noiembrie 2022.

Este bine ştiut, personal am devoalat acest fapt într-o altă declaraţie politică, că, în perioada în care a deţinut portofoliul de ministru al Finanţelor, Florin Cîţu a folosit Ministerul Finanţelor Publice pe persoană fizică, în interesul sau şi al familiei sale, în procesul cu Direcţia Silvică Vâlcea şi Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar privind mediatizata pădure dobândită fraudulos la Voineasa. În acest proces, Direcţia Silvică Vâlcea a cerut şi a obţinut introducerea în cauză a Statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Întrucât şeful şi angajaţii acestei Direcţiei Juridice din minister au refuzat să-i facă jocurile în scopul avantajării familiei sale, în procesul cu ministerul pe care-l conducea, ministrul Florin Cîţu a mers până acolo încât a propus şi a realizat reorganizarea Ministerului Finanţelor Publice şi desfiinţarea Direcţiei Juridice, prin Hotărârea Guvernului nr. 380 din 14 mai 2020. Toate aceste demersuri au constituit presiuni asupra angajaţilor Direcţiei Juridice şi au afectat apărarea statului în procesul cu tatăl său.

În urma promovării conjudeţeanului său, George Mierliţă, care a fost implicat în retrocedarea pădurii de la Voineasa către familia sa, în fruntea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, s-a născut temerea că fostul premier Vasile Cîţu urmărea schimbarea conduitei procesuale a Direcţiei Silvice Vâlcea în litigiile cu tatăl său de pe rolul instanţelor vâlcene. Este mai mult decât plauzibil că, în mod premeditat, pentru a-i crea lui Mierliţă un CV corespunzător, în calitate de prim-ministru l-a numit pe acesta secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru a putea fi desemnat ulterior director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, ştiind că mandatul fostului director general expira la 31 decembrie 2021. Ţanţoşul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, i-a făcut pe plac în ambele situaţii şefului său de guvern, deşi ştia că amândouă funcţiile sunt pălării prea mari pentru Mierliţă.

Binefăcătorul Mierliţă a ocupat două mandate interimare a câte patru luni în funcţia de director general al Romsilva. În 1 septembrie a.c., după expirarea celui de-al doilea mandat interimar, în locul lui Mierliţă a fost numit director general al Romsilva, cu un mandat de patru luni, Daniel Nicolaescu, care este originar tot din judeţul Vâlcea şi este, de asemenea, suspectat că a fost implicat în dobândirea pădurii de la Voineasa de către familia Cîţu. De profesie inginer silvic, în perioada 1994-1998, Nicolaescu a activat în cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea ca responsabil de activitatea de fond forestier, regenerarea pădurilor şi investiţii la Ocolul Silvic Voineasa. Din 1998 până în 2003, a fost şef la Ocolul Silvic Voineasa, care a avut în administrare pădurea deţinută de fraţii Cîţu în zonă, iar ulterior la ocoalele silvice Brezoi şi Cornet din cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea.

După ce Florin Cîţu a devenit premier, Daniel Nicolaescu a fost promovat, în tandem cu şeful său George Mierliţă, consilier al secretarului de stat pe probleme de păduri din cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea, funcţie în care a fost numit, atunci, tocmai Mierliţă. Nicolaescu a fost consilier în minister până ce, cu două luni în urmă, a fost numit director general al Romsilva.

Putem spune că, de la începutul acestui an, fostul premier Florin Cîţu a preluat controlul asupra pădurilor patriei prin doi pupili politici care au făcut anterior servicii familiei sale, în obţinerea pădurii de 75 de hectare de la Voineasa, ajunsă în proprietatea sa şi a fratelui său. Cîţu a realizat acest fapt cu concursul larg al ministrului ţanţoş de la mediu, ape şi păduri, care i-a numit în funcţia de director general al Romsilva pe pupilii săi vâlceni, Mierliţă şi Nicolaescu. Se spune că ministrul Tánczos a obţinut în schimb controlul asupra pădurilor şi vânatului din Secuime, control deţinut anterior, aproape trei decenii, de defunctul senator UDMR, Attila Verestóy, poreclit Cherestoy.

Aşteptăm cu interes evoluţia proceselor familiei Cîţu de pe rolul Judecătoriei Brezoi şi Tribunalului Vâlcea, pe care le monitorizăm în continuare.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Pledoarie pentru diminuarea fenomenului îngrijorător al mamelor minore"

Creşterea natalităţii este absolut necesară în România, însă acest deziderat trebuie să rămână unul natural, iar mamele să îşi crească copiii în condiţii de deplină conştienţă şi în cunoştinţă de cauză.

Din păcate, fenomenul mamelor minore este o realitate în ţara noastră şi ia amploare din ce în ce mai mult.

Viaţa multora dintre ele a luat o întorsătură dramatică, iar consecinţele pot fi deosebit de grave, atât pentru viaţa acestor copile, cât şi pentru evoluţia copiilor născuţi. Este o situaţie extrem de îngrijorătoare, care preocupă în mod fundamental Organizaţia de Femei a PSD, precum şi conducerea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Susţin în mod categoric diminuarea situaţiilor în care aceste minore rămân copii fără copilărie şi tinere fără adolescenţă. Un prim pas a fost deja făcut de ministerul condus de doamna Gabriela Firea, printr-un proiect-pilot care să ofere posibilitatea fetelor, aflate în grija statului, să aibă acces la informaţii complete referitoare la ceea ce înseamnă şi ce implică o sarcină timpurie şi modalitatea de contracepţie, de evitare a unor astfel de sarcini.

Astfel, prin Programul de educare şi informare "Copilul din umbră", minorele aflate în îngrijirea statului vor beneficia de acele ore absolut necesare de educaţie sanitară, susţinute de medici şi specialişti, care să le ofere detaliile de strictă necesitate despre corpul femeii, sarcina timpurie şi prevenţia acesteia.

O altă soluţie este îngrijirea mamelor minore în centrele maternale existente în ţară, cu atât mai mult cu cât gravidele se află deseori în situaţii vulnerabile, determinate de starea materială precară, de violenţa domestică sau de lipsa oricărui fel de sprijin. Aceste tinere, aflate în timpul sarcinii sau după ce au născut, pot fi îngrijite în centrele maternale ale statului, unde primesc adăpost şi ajutor pentru a-şi putea creşte copiii în condiţii decente.

Unul dintre riscurile alarmante ale minorelor care nasc este cel de a-şi abandona copiii, mai ales în cazurile în care fetele-mame sunt respinse de familie şi de societate. Având însă un acoperiş deasupra capului şi o mâncare caldă, tinerele mame vor putea treptat să se reintegreze şi să aibă grijă aşa cum se cuvine de bebeluşii lor. De asemenea, ele beneficiază de educaţie, de consiliere socială, psihologică, juridică şi parentală, de planificare familială, de formare a deprinderilor de viaţă independentă şi de facilitare a accesului la servicii medicale de specialitate, inclusiv de monitorizare a sarcinii şi de evaluări medicale periodice.

Fenomenul copiilor cu copii este un subiect delicat, complex şi dificil de abordat încă în România, mai ales în mediul rural, dar, cu atât mai mult, trebuie discutat şi soluţionat pentru a reduce numărul considerabil al minorelor care devin mame, deseori fără voia lor.

Sunt convinsă că extinderea acestor ore de educaţie sanitară în zona rurală va fi de mare ajutor pentru scăderea procentul mare de naşteri, ce sunt înregistrate la vârste fragede.

Domnul Ioan Balan:

"România are un plan naţional de prevenire şi combatere a cancerului!"

România este printre primele state din Uniunea Europeană care, după lansarea de către Comisia Europeană a Planului european pentru combaterea cancerului în anul 2021, a adoptat, în Parlamentul României, un plan naţional complex, menit să prevină şi să combată această boală cumplită. Mă bucur că am putut să fac parte dintre iniţiatorii acestui proiect legislativ, care devine, astfel, principalul document de politică publică, pe care se vor fundamenta măsurile viitoare de prevenire şi combatere a cancerului.

Anual, mii de români primesc vestea cruntă că au o anumită formă de cancer, şi cei mai mulţi dintre ei nu supravieţuiesc. Dacă în urmă cu mai mulţi ani se considera că sunt afectaţi de cancer doar adulţii şi persoanele vârstnice, astăzi, medicii constată cu surprindere că tot mai mulţi tineri şi copii ajung victimele bolii. Dacă în trecut auzeam rareori că cineva suferă de această boală, acum, fiecare dintre noi a aflat că un prieten, un fost coleg sau chiar o rudă este greu încercată de lupta cu cancerul. Numai la nivelul judeţului Suceava primesc, anual, acest diagnostic cumplit peste o mie cinci sute de persoane, potrivit celor mai recente date furnizate de DSP Suceava.

Din păcate, prevenţia, programele de screening, medicina personalizată sau terapiile şi medicamentele inovative sunt obiective încă neatinse de către România în lupta cu această boală nemiloasă. Accentul acestui efort naţional trebuie să cadă pe politicile de prevenţie, pe eliminarea riscurilor de îmbolnăvire, pe depistarea precoce a bolii, pe evitarea suferinţei pacientului şi a familiei lui.

Cred cu putere că acest plan naţional de prevenire şi combatere a cancerului a fost adoptat într-un moment extrem de propice pentru realizarea unor reforme structurale în acest domeniu. Astfel, resursele financiare din fonduri europene pot asigura finanţarea tuturor politicilor de sănătate în domeniul prevenţiei şi tratamentului bolnavilor de cancer. De asemenea, există voinţă politică totală din partea actualei coaliţii de guvernare şi din partea Guvernului Ciucă pentru a moderniza politicile de sănătate şi pentru a ameliora serviciile medicale furnizate pacienţilor din România. Este, de asemenea, de necontestat faptul că cele mai multe dintre administraţiile publice locale îşi concentrează eforturile pentru a creşte calitatea serviciilor medicale oferite populaţiei.

Aşadar, rămâne ca fiecare principiu şi fiecare obiectiv din plan să fie pus în practică, începând cu prima lună a anului viitor, aşa cum prevede legea recent adoptată.

Domnul Ioan Mang:

"Despre Schengen şi corupţie"

Schengen este, din nou, pe buzele tuturor, în aceste zile. Românii aşteaptă de foarte mulţi ani ca ţara noastră să fie acceptată, în sfârşit, în acest spaţiu al liberei circulaţii, iar aceste aşteptări sunt pe deplin întemeiate, mai ales că, din punct de vedere tehnic şi legislativ, ţara noastră este pregătită şi îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen încă din anul 2011!

Aşadar, nu aici este problema! De 11 ani, problema este la nivelul politic al Uniunii Europene! În ciuda numeroaselor recomandări venite din partea Comisiei Europene şi a rezoluţiilor repetate ale Parlamentului European, ultima chiar de săptămâna trecută, statele membre ale Uniunii nu reuşesc să ajungă la un consens privind aderarea ţării noastre şi a Bulgariei! De ce nu reuşesc? Pentru că liderii anumitor state predică apă şi beau vin şi de fiecare dată găsesc un pretext "bun" pentru a fi împotriva noastră.

Nu am fost niciodată fan Traian Băsescu. Din contră, l-am considerat un adversar politic şi am luptat împotriva sa şi a sistemului de putere ticălos pe care l-a construit în cele două mandate de preşedinte. Trebuie să recunosc însă că a avut dreptate atunci când, de la tribuna Parlamentului European, a criticat ipocrizia statelor occidentale. Băsescu s-a referit la relaţia "profitabilă" a Occidentului cu Rusia lui Vladimir Putin. Eu merg mai departe şi spun că unele state din vestul Europei manifestă aceeaşi ipocrizie şi în relaţia cu ţara noastră.

Săptămâna trecută, Parlamentul Ţărilor de Jos a votat o rezoluţie în care se afirmă că România şi Bulgaria nu ar trebui să intre în Schengen, recomandând Guvernului olandez ca, la şedinţa decisivă a Consiliului European de la începutul lunii decembrie, să nu voteze intrarea noastră. Motivul invocat şi de această dată de către olandezi este că România ar fi o ţară coruptă şi nu vor ca noi să exportăm această problemă la nivel european.

Un astfel de "argument" este însă unul lipsit de credibilitate atunci când vine din partea unei ţări care desfăşoară afaceri importante şi de succes în România. Înţeleg că banii românilor "corupţi" sunt în regulă pentru Guvernul olandez, dar ţara noastră nu este suficient de bună pentru a fi acceptată în zona Schengen. Ce nu pot să înţeleg, totuşi, este cum de oamenii de afaceri olandezi cinstiţi şi corecţi mai pot face afaceri cu "corupţii" din România?!

În acest context, nu pot să nu fac referire la declaraţia preşedintelui sindicatului poliţiştilor din Olanda care îşi descria ţara ca pe un "narco-stat", unde drogurile pompează atât de mulţi bani în economie încât preiau controlul, iar acest lucru subminează democraţia, dar şi economia. În lumina unei astfel de dezvăluiri venite tocmai de la un om al legii, mă întreb, oare Olanda, stat membru al Schengen, ce exportă cu adevărat în acest spaţiu minunat?

Totodată, dacă tot ne preocupă atât de tare problema corupţiei, mă întreb dacă nu cumva ar trebui să ne facem griji cu privire la capitalul olandez din România şi nu cumva ar trebui ca statul român să ancheteze "afacerile" companiilor olandeze. Nu aş vrea ca olandezii să ducă acasă bani murdari rezultaţi de pe urma unor afaceri realizate cu "corupţi", şi nici nu aş vrea ca România să importe corupţia unui "narco-stat". Dacă temerile lor sunt justificate, atunci cred că şi ale noastre sunt la fel!

Închei intervenţia mea de astăzi cu un îndemn spre reflecţie. Fosta prima doamnă a Statelor Unite ale Americii, Eleanor Roosvelt (1884 - 1962) a spus odată că "nimeni nu te poate face să te simţi inferior fără consimţământul tău".

Să avem grijă, aşadar, la ce ne dăm consimţământul!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Guvernul Ciucă va continua îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul energiei, pentru a proteja cetăţeanul român"

Situaţia energetică prin care trecem astăzi necesită discuţii continue pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru cetăţenii români. În dezbaterea publică a intrat astăzi ipoteza revenirii la piaţa reglementată în energie. Vreau să fac precizarea clară că, în acest moment, nu a fost luată o decizie concretă cu privire la acest aspect. În coaliţie se discută mai multe scenarii şi multe ipoteze de lucru, pentru a veni cu cele mai bune soluţii care să protejeze România de efectele crizei energetice mondiale, provocate de Rusia. Având în vedere evoluţiile rapide, au loc permanent discuţii cu companiile din piaţă. Furnizorii au sugerat ideea revenirii la piaţa reglementată. Aceasta este doar o ipoteză de lucru, împreună cu multiple idei aflate în discuţie. Ordonanţa de urgenţă pe energie este perfectibilă şi va fi adaptată ori de câte ori va fi nevoie, în funcţie de evoluţiile pieţelor internaţionale şi de deciziile pe care le va lua Comisia Europeană.

Astăzi, mai mult sau mai puţin, prin Ordonanţa de urgenţă pe energie, în România există în practică un sistem similar cu norma de bază a pieţei reglementate: consumatorul final plăteşte un preţ fixat printr-o lege. Tarifele pentru electricitate şi gaz sunt plafonate, până în august 2023. Aceasta este o măsură care protejează consumatorii de fluctuaţiile majore ale preţurilor energiei de pe pieţele internaţionale. Astfel, Guvernul ia de pe umerii cetăţenilor şi a firmelor greaua povară a unor facturi mai mari la gaz şi electricitate. Oamenii plătesc mai puţin, iar companiile au o predictibilitate a preţurilor. Bineînţeles, toate aceste măsuri pot beneficia de îmbunătăţiri, iar Partidul Naţional Liberal este deschis tuturor sugestiilor care vor veni dinspre spectrul politic sau academic. Este foarte important să ţinem cont de părerile specialiştilor în domeniu, pentru că numai astfel putem fundamenta cele mai bune măsuri. PSD, la fel ca UDMR, a fost parte la toate deciziile care privesc domeniul energetic, implicit la scrierea şi modificarea ordonanţei pe energie. Vom continua să discutăm în interiorul coaliţiei şi să ne asumăm cu toţii deciziile acestei guvernări, care urmăreşte stric interesul românilor.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Piaţa energiei trebuie reglementată ferm pentru o perioadă de doi ani!"

Mă bucur să constat că, aşa cum le-a promis românilor, Partidul Social Democrat nu abandonează soluţia reglementării ferme a pieţei energiei pentru o perioadă de doi ani.

În acest context, este necesar ca, până la începutul lunii noiembrie, să se producă ajustarea legislativă corespunzătoare, în caz contrar, nu se va putea aplica de la începutului anului viitor.

Sunt încă foarte multe facturi care nu sunt depuse, solicitări de plată care nu sunt depuse la ANRE sau la Ministerul Energiei. Este un lucru care a făcut să încetinească şi partea de facturare şi atunci lucrurile acestea trebuie reglementate foarte clar.

Înţeleg că unora dintre colegii de la PNL le este greu să accepte că liberalizarea pieţei, pusă în practică de ministrul Virgil Popescu, a fost un eşec de proporţii. Însă le propunem să nu mai stea încremeniţi în trecut şi să privească alături de noi spre viitor, adică să accepte că singura soluţie viabilă este reglementarea temporară a preţului energiei şi gazelor.

Eu ştiu că au existat propuneri pentru reglementarea pieţei de energie, însă nu au venit din partea PSD, ci din partea furnizorilor din piaţă. Românii vor soluţii urgente pentru a fi convinşi că vor plăti preţuri decente la facturile de energie şi gaze.

În prezent, 93% dintre români, dintre consumatorii casnici intră în categoria celor care sunt protejaţi, fie cu 0,68 lei pentru consumatorii până în 100KW/oră, fie 0,8 lei pentru consumatorii până în 255 de KW/oră. Dar sunt 700.000 de gospodării, de români care nu beneficiază de această plafonare, şi atunci credem că şi acestea trebuie să beneficieze de un tarif clar care să fie fix.

De asemenea, credem că şi marea industrie, care nu se încadrează la tariful de un leu, perceput pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar care generează peste 500.000 de locuri de muncă directe, ar trebui să beneficieze de un tarif clar, care să fie de lux.

Domnul Mircia Chelaru:

"Convertirea legilor şi abandonul dreptăţii"

Distinşi cetăţeni ai României Profunde,

Dragi compatrioţi, de pretutindeni,

Ceea ce urmează nu este o simplă declaraţie politică! Ceea ce urmează este un rechizitoriu public!

Pitagora - "Crimele şi nenorocirile ce ţi se întâmplă sunt rodul unei proaste rânduieli; rânduielile proaste sunt urmarea firească a suferinţelor pe care le înduri. Caută-ţi legiuitori de-ajuns de iscusiţi ca să te scoată din acest cerc vicios" - Legile morale şi politice, L.407.

Valoarea de "funcţionare" a unei societăţi, aşa cum o vedea fiecare la timpul său, Aristotel sau Toma d’Anquino, este dată şi astăzi de ordinea relaţiilor stabilite între indivizi, pe de o parte, şi între cetăţeni şi stat pe de altă parte, pe baza legilor legitim consimţite sau a unor obiceiuri împământenite. De regulă, Ordinea formală este menţinută de autoritatea conducătorului, dar mai ales de substanţa legilor şi mecanismelor de producere a dreptăţii, prin sistemul juridic.

În societatea românească actuală, deşi autoritatea guvernului este recunoscută şi chiar funcţionează de jure, de facto, aceasta este serios subminată de sistemul invizibil, dar peste tot invocat, al relaţiilor informale procesate în instituţiile publice, nepermis căzute sub administrarea unor actori potentaţi, venali şi subtili care pervertesc mecanismele de autoritate şi le însuşesc cu titlu de interes privat! Mai simplu şi pe înţeles, de mai bine de 20 de ani, băieţii deştepţi, clienţii abandonului şcolar, repetenţi şi plagiatori, dar cu simţul dezvoltat al oportunismului speculativ au pus mâna pe pârghiile de comandă ale statului şi le exercită până în zilele noastre, sub beneficiu personal.

Cum de s-a ajuns aici?

O primă cauză a fost justiţia însăşi, care s-a pus sub comanda zilei cu o nonşalanţă de budoar, exersându-şi duplicitatea prin standardele duble, ea însăşi aparţinând cândva unui sistem cariat de elemente ordinare şi corupte, jucând rol de bici al represiunii! A intrat în era postdecembristă cu un asasinat politic, apoi s-a lansat în marile afaceri recuperatorii ale veneticilor de tot felul, împărţind dreptatea direct proporţional cu valoarea comisionului acoperit. Ridicolul a pus stăpânire pe întrega tagmă, asasinând nu doar încrederea în actul de justiţie, ci însăşi conştiinţa dreptăţii! Mai nou, a acceptat să lucreze în Câmpul Tactic oferit la Ordin, primind în plicuri galbene, ţintele stabilite a fi eliminate, inclusiv prin linşaj mediatic planificat.

Cele câteva excepţii, din ultima vreme, prin care legea se face simţită, sunt considerate defecte majore ale sistemului. Procurori sau judecători, sătui de propriile mizerii, încearcă o disperată smulgere din urâţenia lor şi se iau la trântă cu cerberii puterii nevăzute. Unii reuşesc câte ceva, ceva foarte puţin. Dar, în cele din urmă sfârşesc prin a renunţa, cel mai adesea, revin şi dau la pace... Cei care nu renunţă, sunt executaţi!

A doua cauză, au fost însăşi legislatorii, adică acei făcători de legi, în majoritate cu competenţe improvizate, proiectaţi în Parlament pe liste de subvenţii la partid, care au emis legi incomplete, uşor de eschivat, ei înşişi croind litera în spiritul intereselor proprii, adesea venale, dar paravanate de o imunitate fabricată şi deloc meritată.

România este în plin fenomen de turbulenţa legislativă conexă unei angoase sociale. Ea se manifestă ca reflex imediat al crizei de autoritate la care ne-au împins politicile clicocrate care încearcă să-şi menţină privilegiile prin falsificarea realităţilor, iar falsificarea realităţilor se face prin falsificarea legităţilor.

Deja consacratele scene de vot măsluit sub patronajul preşedinţilor de camere, fie al senatorilor, fie al deputaţilor, au făcut istorie. S-au dat legi organice cu doar 40% din cvorum! Cum a fost posibil? Simplu! Ei, reprezentanţii, aleşii, nu se supun niciunui mecanism de control, ceea ce le creează certitudinea proprietăţii asupra puterii. Ei nu înţeleg că sunt doar depozitarii unei puteri transferate prin vot, ci se consideră proprietarii discreţionari ai acestei puteri şi, ca atare, fac din ea ce vor muşchiul lor!

Şi au făcut şi mai fac încă legi slute, nedrepte şi ticăloase care să le apere privilegiile. Stufărişul legislativ ascunde haita flămândă a delapidatorilor de ţară. La noi, dreptatea umblă cu ochii scoşi şi capul spart. Dreptatea noastră a ajuns doar o pronunţie logoreică scursă din vocalizele unor bastarzi tevemanelizaţi. Paradigma dreptăţii este doar subiect de manual alternativ al aceloraşi repetenţi. Mai mult, lipsa de substanţă morală, duplicitatea aşa-ziselor standarde croite pe interesele de clan au dezvoltat atitudini agresive fără precedent în istoria noastră recentă.

Copierea mimetică păguboasă a unor soluţii sugerate, dar veninoase şi străine modului nostru de viaţă, insolenţa vulgară a legiuitorilor, acompaniată de incapacitatea lor de a înţelege stările prin care trece ţara, distrugerea credibilităţii omului de stat, ca urmare a abandonării virtuţilor moralei şi deontologiei profesionale, fac să se manifeste tot mai frecvent şi periculos reacţiile de enclavizarea ale unor entităţi comunitare însoţite de refuzul declarat sau disimulat al suveranităţii statale, dispreţul faţă de lege şi în mod deosebit pierderea încrederii în actul de dreptate socială, indiferentismul aparent însoţit de o radicalizare accentuată. Dezordinea instituţională este abil întreţinută de grupuri interesate de subminarea statalităţii şi acapararea pe mai departe a bogăţiilor ţării.

Fiecare societate organizată îşi are civismul ei, interesele şi idealurile ei, precum şi corpul de legi care le apără. Cine acţionează împotriva lor, producând daune, trebuie invariabil sancţionat. Or, aproape nimic din toate acestea nu se întâmplă acum într-un mod normal, satisfăcător. Normalul s-a mutat în infracţionalism nepedepsit, în delaţiune şi denunţare sterilă. Pârghiile justiţiei se arată astăzi, mai mult ca oricând, ori prea gripate, ori mult prea "unse".

În aceste condiţii, tot mai multe categorii sociale, sau mai nou, societăţile de publicuri, se descoperă marginalizate, tot mai mulţi indivizi se extrag regulilor şi devin individuali, tot mai mulţi intră în armata revoltaţilor şi îngroaşă rândurile lumpenului. Baza de revoltă este în creştere. Societatea noastră descoperă dureros abandonul autorităţilor şi reacţionează atipic, de la grevă de avertizare japoneză până la revolte de stradă tip Zăbrăuţi, de la înjurătura mocnită a unui necunoscut la lozincile explicite ale conştiinţelor din Piaţa Universităţii.

Important a evidenţia în economia acestei diagnosticări nu sunt atât exemplificările, îndeobşte ştiute, ci caracteristica atitudinii colective.

Legea este ignorată, chiar dispreţuită, pentru că nu îi reprezintă. Reacţia de autoorganizare a românilor transformaţi în mulţimi dezorientate a început să lanseze leaderi spontani, de regulă asemănători numitorului comun al gloatei. Instictivi şi avizi de notorietate, aceştia se substituie autorităţilor delegitimate şi reuşesc să creeze propriile reguli de joc. Discursul lor este tranşant, negativist, vulgar şi încriminant. În România de astăzi, peste tot vezi, auzi şi citeşti retorică populistă şi evident contestatară. Premisele discursului logic sunt eliminate şi se atacă predilect pateticul, visceralul şi înstinctul. Nu se urmăreşte a rezolva cauza, ci doar a exploata şi chiar a întreţine efectele. S-a reuşit în ultimii ani anihilarea spiritului natural de solidaritate.

Cetăţeanul, atât cât a a mai rămas din el, s-a retras din faţa responsabilităţilor.

Cetăţeanului periferic abandonat, izgonit până şi din conclavul mizerie lui, nu-i rămâne decât revolta. El devine dintr-o dată solidar prin contestaţie cu sutele de mii ca el. În România, a început căutarea de sine a milioanelor de răzvrătiţi care vor altceva, altceva care să le satisfacă dorinţa de revanşă, altceva care să le răzbune frustrările şi condiţia de viaţă nemeritată. Până când i se va realiza această recompensă, el refuză tot şi pe oricine. Românul de azi nu este un alienat. Românul de azi este un însingurat bântuit de spaima zilei de mâine.

Ca atare, statul în actuala formă de organizare a eşuat! El nu oferă baza minimă pentru exersarea unei conştiinţe în spiritul dreptăţii şi justiţiei reale, fapt pentru care cetăţenii săi se adâncesc într-un scepticism ireparabil, care le paralizează orice resursă de comportament etic.

Poate că, tocmai din această cauză generică, poporul de nedreptăţiţi şi înşelaţi tânjeşte după o mână forte. S-a săturat de discursuri şi talk-show-uri găunoase, sterile şi manipulatorii. Poporul meu, cel cuminte şi prostit de-atâta bunătate, s-a săturat să vadă cum Europa ne priveşte ca pe nişte neputincioşi înecaţi în baia corupţiei şi mitocăniei.

Poporul român, cel născut cu vocaţia dreptăţii şi nobilei ascultări, nu merită o asemenea pecete murdară. Tocmai de aceea se impune a face curăţenie şi bună rânduială, ca înaintea oricărei sărbători a Învierii!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România devine un hub energetic european"

Criza energetică, provocată în urma deciziei Federaţiei Ruse de a invada Ucraina, a avut potenţialul de a paraliza Europa. Prin bunăvoinţă, dezbateri aprinse şi eforturi comune, Uniunea Europeană a adoptat decizii care să favorizeze obţinerea independenţei faţă de gazul rusesc pentru cât mai multe state europene. Executivul european, pe lângă construirea unei strategii privind reducerea cererii de gaze şi de energie electrică, redistribuirea profiturilor exagerate din sectorul energetic şi stocarea gazelor, a trebuit să vină cu măsuri pentru a menţine UE pe parcursul aferent tranziţiei către energia verde. Am fost forţaţi de circumstanţe speciale să implementăm un program care necesită în mod normal mai multe etape, de aceea înţelegem şocul resimţit de cetăţeni şi îngrijorarea cu privire la creşterea preţurilor la energie. Au existat voci care au criticat dur pachetele de sancţiuni aplicate Moscovei, întrucât au produs anumite efecte economice, însă trebuie să ne reamintim că nu putem tolera atrocităţile comise de regimul lui Vladimir Putin şi nici nu putem închide ochii în faţa încălcării dreptului internaţional. Conducătorul rus foloseşte şantajul nuclear pentru a genera panică, şantajul energetic pentru a destabiliza piaţa şi fake news pentru a induce în eroare organele decizionale din Ucraina. Răspunsul nostru trebuie să fie mai unit şi mai amplu ca niciodată.

Summitul Consiliului European care a avut loc între 20-21 octombrie reafirmă obiectivele blocului comunitar în această perioadă, printre care se numără în special descurajarea comportamentului Federaţiei Ruse, acţiunile sale la Centrala nucleară de la Zaporijia, anexarea ilegală a regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson şi crimele de război comise împotriva poporului ucrainean.

Culoarele de solidaritate UE-Ucraina vor fi menţinute în continuare, permiţând exportul de volume semnificative din recoltele, produsele agricole şi îngrăşămintele ucrainene către ţările importatoare. Consiliul a urgentat adoptarea unor măsuri suplimentare precum achiziţii voluntare în comun de gaze, o nouă valoare de referinţă complementară, până la începutul anului 2023, un cadru temporar al UE pentru a plafona preţul gazelor în producţia de energie electrică, intensificarea eforturilor de economisire a energiei, după cum se arată în concluziile summitului.

Pe lângă implicarea la nivel european şi solidaritatea faţă de situaţia refugiaţilor care fug din calea războiului şi a cetăţenilor ruşi care nu vor să se alăture scopurilor imperialiste ale lui Vladimir Putin, România întreprinde bilateral acţiuni pentru a crea noi coridoare de transport de energie. Săptămâna trecută au fost puse bazele unui astfel de coridor între Marea Caspică şi Marea Neagră, ce are rolul de a transporta gaze din ţara noastră către restul Europei. Memorandumul semnat de către compania azeră Socar şi compania românească Romgaz stipulează explorarea oportunităţilor de dezvoltare în comun a unui proiect de gaze naturale lichefiate la Marea Neagră. Mai mult decât atât, proiectul ar cuprinde un terminal de lichefiere a gazelor naturale şi un terminal de regazeificare, dar şi alte instalaţii şi facilităţi necesare pentru a facilita transportul de gaze din regiunea Mării Caspice în România. Prin astfel de iniţiative, România are potenţialul de a deveni un adevărat hub energetic, atât în ceea ce priveşte energia, cât şi gazele naturale.

Am dovedit de mai multe ori până acum elementele unei guvernări strategice care are perspectivă şi transformă situaţiile de criză în oportunităţi pentru dezvoltare. Vom continua să aplicăm aceleaşi principii şi să lucrăm pentru un viitor prosper, în care niciun agent extern nu va mai putea şantaja statele democratice ale Uniunii Europene.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Astăzi, la împlinirea a doi ani de mandat al conducerii liberale a Consiliului Judeţean Iaşi, rememorez momentele din 2020, când ieşenii de bună-credinţă au arătat că vremea promisiunilor au trecut şi este timpul pentru fapte. La Consiliul Judeţean Iaşi s-a format o echipă profesionistă, serioasă şi implicată, dar mai ales foarte tânără, având în spate o majoritate în plen care sprijină proiectele executivului.

Astăzi, este imposibil să mergem prin judeţul Iaşi şi să nu vedem măcar o parte a muncii pe care conducerea CJ Iaşi, cu girul deliberativului, a realizat-o în aceşti doi ani de mandat.

Fie că vorbim despre Aeroportul Internaţional Iaşi - care la finalul anului 2023 va deveni al doilea cel mai mare aeroport din România după Otopeni, despre asfaltarea drumurilor judeţene, şi mă refer aici la unul dintre cele mai importante proiecte rutiere de interes judeţean - Axa Strategică 1 Iaşi - Suceava sau la centura uşoară de ocolire a municipiului Iaşi, despre Parcul industrial de la Leţcani aflat în plin proces de construcţie, Institutul de Boli Cardiovasculare de la Miroslava, reabilitarea integrală a Spitalului de copii "Sf. Maria", noua unitate UPU, investiţia în viitorul spital de boli respiratorii, investiţiile în spitalul de Neurochirurgie, extinderea lucrărilor de apă şi canalizare, despre gaze naturale, dar, nu în ultimul rând, energia şi celeritatea de care conducerea CJ Iaşi a dat dovadă în procesul marilor proiecte ale Iaşiului, cum sunt autostrăzile A7 şi A8, Spitalul Regional de Urgenţă, sediu nou pentru Opera Naţională Iaşi şi reabilitarea Filarmonici Moldova Iaşi, acestea reprezintă o realitate ce nu poate fi negată. Implementăm la Iaşi cel mai mare proiect de infrastructură de apă şi canalizare din România, de peste 500 de milioane de euro.

De asemenea, investiţiile în cultură au luat un avânt important, reabilitarea Bojdeucii lui Ion Creangă, a Muzeului Nicolae Gane, finalizarea reabilitării Casei Pogor, iar următorul pe lista reabilitării integrale va fi Teatrul de Copii "Luceafărul". Finalizarea Casei Muzeelor a dat Iaşiului o nouă şi prestigioasă instituţie care, pe lângă celelalte muzee, cel al Pogromului a dat şansa nouă, celor care discutam în acest domeniu cu partenerii americani şi europeni, să spunem că ceea ce a făcut această administraţie la Iaşi nu a făcut nimeni în 30 de ani, să marcheze definitiv oficial prezervarea memoriei victimelor Pogromului de la Iaşi.

Mă bucur că relaţia cu Moldova a beneficiat de o atenţie deosebită. Restartul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, forumurile şi conferinţele contribuie la apropierea definitivă a Republicii Moldova şi a reformei administraţiei de acolo.

Toate acestea reprezintă realitatea de astăzi, o realitate în care lucrurile se mişcă repede şi bine în judeţul Iaşi. Sunt convins că, peste încă doi ani, administraţia judeţeană va reuşi să demonstreze ieşenilor că a meritat încrederea lor şi este pregătită să o facă pentru mulţi ani de acum înainte.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Celebrarea Zilei Armatei Române, între conflictul învecinat şi poziţionările interne"

25 octombrie, Ziua Armatei Române, este o ocazie a cinstirii memoriei eroilor noştri, care şi-au sacrificat viaţa pentru acest neam. Prin jertfa lor succesivă, am reuşit să dăinuim de-a lungul istoriei. Iar marcarea acestei zile ne plasează mai aproape de eroii noştri, ne face mai conştienţi de ceea ce înseamnă sacrificiul şi dăruirea pentru ceilalţi români şi pentru ţară, dar şi mai atenţi la lecţiile trecutului. Evoluţia ţării noastre spre un stat modern şi sigur, aşa cum este astăzi România, este strâns legată de armată.

Tot prin intermediul armatei noastre, România s-a dovedit nu doar un aliat activ şi apreciat în cadrul NATO, ci şi un membru important al Uniunii Europene. Nu numai că soldaţii noştri respectă angajamentele şi contribuie activ la pacea şi securitatea internaţională, ci s-au remarcat şi prin devotamentul şi susţinerea lor pentru orice acţiune menită să impună pacea oriunde în lume, pe unde au trecut. Şi în acest sens, trebuie să evidenţiem şi să salutăm cu gratitudine şi respect întreaga participare exemplară a militarilor români la operaţii şi misiuni în afara teritoriului naţional, care au subliniat, întotdeauna, relevanţa ţării noastre în cadrul comunităţii internaţionale.

La fel ca şi înaintaşii lor, atunci când nu au beneficiat de tehnică militară ultramodernă, soldaţii şi ofiţerii noştri au compensat prin curaj, inteligenţă strategică şi dârzenie. Toate aceste fapte ale lor confirmă că ei cinstesc memoria eroilor antecesori şi preţuiesc în aceeaşi măsură valorile pentru care ei s-au jertfit, în special iubirea ferventă pentru această ţară.

Mereu aflaţi la datorie, în slujba patriei, a poporului român şi a partenerilor strategici, militarii şi întreg personalul din structurile Ministerului Apărării ne fac cinste prin modul în care îşi îndeplinesc jurământul de credinţă faţă de România. Participarea lor în diferite misiuni desfăşurate alături de partenerii noştri internaţionali îi transformă în ambasadori ai statului român şi ai valorilor acestui neam. Şi când spun calităţi, mă refer la curaj, profesionalism, responsabilitate şi dăruire. Toate aceste însuşiri morale sunt confirmate de soldaţii noştri în fiecare dintre misiunile la care iau parte, fie că este vorba de asigurarea capacităţii de apărare a ţării, reprezentarea României în teatre de operaţii sau misiuni desfăşurate în sprijinul populaţiei atunci când este nevoie.

Aşadar, ţara noastră şi cetăţenii săi se bucură de cea mai extinsă şi durabilă protecţie concretă de până acum, nu doar prin parteneriatele strategice, care se traduc prin cele mai solide garanţii de securitate din istorie, de care beneficiem, ci prin însuşi corpul său de armată.

Nu este deloc întâmplător că încrederea românilor în Armată s-a menţinut constant la cotele cele mai ridicate. Altfel spus, Armata, demnă de trecutul şi de eroii săi, a rămas un reper temeinic a cărui contribuţie viabilă la menţinerea stabilităţii necesară dezvoltării societăţii noastre poate fi oricând cuantificată pe plus.

Prin efort naţional amplu, politic, militar şi diplomatic, am consolidat flancul de apărare a NATO în regiunea Mării Negre şi cu siguranţă vom continua acest proces în strânsă legătură cu aliaţii şi partenerii noştri, contribuind, pe cât posibil, la reducerea conflictului dintre Ucraina şi Federaţia Rusă.

Totodată, trebuie să remarcăm că războiul din Ucraina generează, mai departe, schimbări profunde şi în arhitectura relaţiilor de securitate din zonă şi chiar de pe glob. În paralel, fluxurile economice zonale şi globale, afectate de conflictul armat, continuă să accentueze criza alimentară, precum şi pe cea energetică. Ambele tipuri de criză determină tensiuni umanitare şi sociale majore.

Având în vedere acest plan de fundal, pe care şi România evoluează, trebuie să fim mai conştienţi ca niciodată că, indiferent de eforturile internaţionale conjugate, precum şi de strategia naţională de depăşire a crizelor prin care suntem forţaţi să trecem, societăţile din preajma conflictului nu vor mai fi aceleaşi o lungă perioadă de timp. Felul în care vom depăşi aceste provocări depinde foarte mult de lungimea conflictului, cât şi de rezultatul final al războiului din Ucraina.

Tocmai de aceea, prezentul ne impune să acţionăm unit şi hotărât atât la nivel naţional, cât şi în cadrul NATO, al Uniunii Europene şi al tuturor structurilor multilaterale relevante, pentru a asigura securitatea şi bunăstarea cetăţenilor români. Armata Română, pe care o sărbătorim astăzi, este alături de partenerii noştri doar un resort de forţă, în timp ce, pe plan intern, evitarea conflictelor sterile, generate de opoziţie, este un atribut al nostru, al întregii clase politice, mai ales în acest climat din proximitate! Mai multă cumpătare, pace şi consens nu strică niciodată!

Îmi închei declaraţia politică, urând la mulţi ani plini de victorii, Armatei Române şi o atmosferă mult mai paşnică, pe toate fronturile, pentru România!

Domnul Nicolae Giugea:

"Degeaba investim în infrastructura şcolară, dacă nu ducem toţi copiii la şcoală!"

Anul acesta am aflat că din cei peste 200 de mii de elevi înscrişi în clasa I în anul 2010, doar puţin peste 90 de mii au finalizat studiile liceale şi au promovat bacalaureatul. Aceste cifre, care ar trebui să ne cutremure, par că nu au creat mare deranj nici în societate şi nici în rândul autorităţilor române. Să fim oneşti! Nu în anul 2022 au dispărut peste 100 de mii de copii din şcoală, ci ei au părăsit sistemul de învăţământ cu multă vreme înainte. Unii copii se pierd chiar din clasele primare. Cei mai mulţi abandonează şcoala la finalizarea gimnaziului şi altă parte în primii ani de liceu. Deşi în Legea educaţiei se prevede în mod explicit care este durata învăţământului obligatoriu din ţara noastră, deşi Constituţia stipulează foarte clar că învăţământul obligatoriu este gratuit, în realitate, statul român nu a reuşit să pună în aplicare aceste prevederi legale. Situaţia este cu atât mai dramatică cu cât egalitatea de şanse între copiii din mediul rural şi cei de la oraş nu există. Deşi în România se nasc tot mai puţini copii şi populaţia îmbătrâneşte constant, copiii din mediul rural au tot mai puţine şanse să urmeze cursurile liceale sau ale unei şcoli profesionale. Despre admitere la facultate şi câştigarea unui loc de muncă superior calificat nici nu mai încape vorba!

N-avem medici specialişti, n-avem judecători şi procurori, nu mai sunt ingineri sau agronomi - se vaită autorităţile publice şi mediul de afaceri din România. Păi, de unde să fie medici, magistraţi, profesori sau ingineri în ţara noastră, dacă tot mai puţini copii intră în şcoală, tot mai puţini ajung la bacalaureat, iar şi mai puţin reuşesc să parcurgă studiile universitare? Nu mai spunem că şi din cei care finalizează studiile universitare în ţara noastră, tot mai mulţi au biletele de avion comandate să plece şi să muncească în străinătate. De ce? Pentru că peste hotare, unde un profesor nu are acelaşi salariu ca un casier de supermarket, un cercetător nu se uită cu invidie la cât câştigă un zidar, un inginer nu are o leafă de câteva ori mai mică decât un şofer, iar un medic nu vine cu pansamentul şi bisturiul în buzunar de acasă.

Avem şansa de a inversa procesele care s-au înrădăcinat în societatea din ţara noastră, care au generat profund dispreţ pentru sintagma "ai carte, ai parte!". Soluţia stă în alocarea unui buget decent educaţiei şi în implementarea Proiectului "România educată". Noul ministru al educaţiei nu va putea să ducă la îndeplinire, de unul singur, toate aceste obiective. Succesul ţine de o mobilizare totală a autorităţilor române şi a societăţii, astfel încât toţi copiii români să aibă şansa reală de a merge la şcoală, pe toate ciclurile de studiu oferite de instituţiile de învăţământ româneşti şi de a învăţa în şcoală, nu în afara ei.

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Eliminarea din PNRR a pragului de 9,4% ca pondere a cheltuielilor din PIB cu pensiile, un avantaj pe termen lung pentru pensionari"

Partidul Social Democrat a considerat mereu, în programele sale de guvernare şi în viziunea sa, creşterea pensiilor ca fiind o prioritate şi o dovadă de recunoştinţă şi respect faţă de cetăţenii care au muncit zeci de ani pentru România.

În acest sens, una dintre marile realizări ale PSD din acest an va fi eliminarea din PNRR a pragului de 9,4% din ponderea cheltuielilor din PIB cu pensiile, măsură ce ar fi restricţionat creşterea veniturilor pensionarilor şi ar fi condamnat, pe termen lung, persoanele vârstnice la venituri mici, fără posibilitatea creşterii acestora.

Suntem într-un mare avantaj în acest sens, având în vedere opiniile favorabile României care se cristalizează din partea comisarilor şi înalţilor funcţionari ai UE, precum şi din cea a familiei politice europene a social-democraţilor.

Avem două argumente importante ce justifică eliminarea acestei condiţionalităţi. În primul rând, nicio altă ţară din Uniunea Europeană nu are o asemenea restricţie şi, în al doilea rând, nu este normal ca în acest domeniu să existe constrângeri bugetare care să îngheţe creşterea pensiilor, mai ales având în vedere că, în acest moment, România are deja o pondere a cheltuielilor cu pensiile de aproximativ 9,3%, în condiţiile în care media europeană este consistent mai mare, de 13%.

Partidul Social Democrat a considerat mereu că acest prag impus şi introdus în PNRR de către reprezentanţii opoziţiei a fost o măsură ce condamnă la sărăcie pe termen lung o mare parte a seniorilor ţării, un fapt de neacceptat în politicile social-democrate şi, în general, în politicile pro-cetăţeni.

Viziunea noastră a fost mereu creşterea pensiilor şi sprijinirea persoanelor vârstnice, care au tot dreptul să aibă un trai mai mult decât decent. Din nou, datorită PSD, îl vor avea!

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"Vocea protestatarilor trebuie auzită!"

Protestele au început în inima Uniunii Europene, la Bruxelles, apoi au continuat în Germania, în Cehia, în Ungaria, în Franţa, tema principală fiind costul ridicat al vieţii de zi cu zi şi creşterea preţurilor la energie.

În România, sindicaliştii din stradă au avut cereri simple - aplicarea Legii salarizării unitare, Legea nr. 153/2017 care a fost blocată prin diverse ordonanţe, măsuri pentru stoparea creşterii preţurilor. Iar unii dintre aceştia au protestat pentru îndreptarea unor erori materiale şi morale prin care s-au produs inechităţi.

În Piaţa Victoriei s-au aflat şi reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "SPIRU HARET" Braşov cu care am avut discuţii şi în trecut şi care mi-au pus în vedere inechităţile sistemului de învăţământ:

• Pentru personalul didactic nu se decontează costul cu naveta. Vă dau un exemplu concret - în Comuna Pârău din judeţul Braşov, nu se decontează cheltuielile cu transportul pentru cadrele didactice;
• Directorii au salariile plafonate, astfel că sunt profesori care au salariile mai mari decât directorii şcolilor, cu toate că şi directorii au normă de predare;
• O altă inechitate ţine de numărul de zile de concediu - un director are 25 de zile de concediu pe an, în timp ce un profesor are 62 de zile de concediu;
• Salariile personalului nedidactic sunt la limita subzistenţei.

Tot în Piaţa Victoriei au protestat şi reprezentanţii Sindicatului Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune. Aceştia cer corectarea unei greşeli comise de angajatorul lor, Ministerul Justiţiei, la calcularea salariului, peste care s-a aplicat Legea salarizării nr. 153 şi, în loc să crească salariile, acestea au scăzut.

Trebuie să vă spun că în România sunt 688 de consilieri de probaţiune care se ocupă de 101.055 de cazuri.

Oamenii au nevoie de soluţii!

O soluţie ar putea fi indexarea veniturilor românilor cu rata inflaţiei. Alte state ale UE au acţionat. De exemplu, în Germania, la 1 octombrie 2022, salariul minim pe oră a fost majorat de la 10 euro/oră la 12 euro /oră, o creştere de 15%. La popul opus, în România, salariul minim pe oră este aproximativ 15 lei, echivalentul a 3 euro!

O altă soluţie ar putea fi revenirea la o piaţă a energiei reglementată, măcar pe termen scurt, pentru a putea combate o parte dintre efectele negative generate de modul în care s-a făcut liberalizarea pieţei de energie.

Doamna Raisa Enachi:

"Baronizarea agenţiilor statului - ANRE"

Facturile la utilităţi din România au urcat de la 77% în 2010 la 124% în 2021, pe baza indicatorului de referinţă a preţurilor la utilităţi din 2015, fiind, de departe, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană. La fel, între anii 2010 şi 2021, creşterea totală a tarifelor facturilor la utilităţi la domiciliu a fost de 61%, de departe cea mai mare din UE.

România a avut, în mod constant, una dintre cele mai mari creşteri anuale ale facturilor, acestea crescând cu cel puţin 8% în fiecare dintre anii 2011, 2013, 2018 şi 2021 şi concretizându-se în cea mai mare rată de creştere a preţurilor din Uniunea Europeană. Preţul utilităţilor a crescut în România într-un ritm semnificativ mai mare decât rata generală a inflaţiei din ţară, ceea ce indică faptul că românii plătesc mai mult pentru toate costurile curente, pe primul loc aflându-se facturile la energie pentru locuinţe.

De la începutul crizei energetice, actualul şef al ANRE, Dumitru Chiriţă, a păstrat o tăcere mai mult decât suspectă, nesusţinând nici măcar o conferinţă de presă. După cum niciun membru important al boardului ANRE nu a transmis niciun semnal că ar fi preocupat de altceva decât de salariile anuale, care sunt de aproape patru ori mai mari decât cele ale preşedintelui României, declaraţiile de avere confirmând acest lucru.

Aceste venituri au depăşit plafonul legal pe care doar preşedintele ţării ar trebui să îl aibă. Să nu uităm că diferenţa de remunerare între cel mai mic şi cel mai mare salariu este uriaşă în comparaţie cu media UE. Oricine va fi numit, ar trebui să fie plătit cu o sumă mai mică decât salariul preşedintelui. În caz contrar, este o încălcare flagrantă a legii şi o bătaie de joc la adresa cetăţenilor din această ţară care câştigă salariul minim brut, trăind la limita pauperizării.

Ca urmare, mari întreprinderi româneşti au fost forţate să se îndatoreze, zeci de mii de locuri de muncă au fost puse în pericol, iar securitatea energetică a României a fost afectată într-un mediu internaţional deosebit de dificil.

Tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii ani demonstrează dezintegrarea agenţiilor guvernamentale cu atribuţii de reglementare şi control. Este imposibil de susţinut că vreo organizaţie protejează interesele cetăţenilor, ci, mai degrabă, protejează doar interesele personale ale propriului aparat de partid, ale membrilor consiliului de administraţie, ale conducerii, ale funcţionarilor de stat şi ale întreprinderilor pe care le reglementează. Acest lucru se datorează faptului că toţi cei aflaţi în aceste poziţii au un interes personal în creşterea veniturilor organizaţiilor reglementate, ceea ce va creşte veniturile tuturor celor implicaţi - profituri, remuneraţii, acţiuni, dividende. Problema este în modul de angajare a personalului şi de alegere a managementului, pentru că aceştia sunt aleşi pur şi simplu pe criterii politice, nu pe competenţe profesionale!

Virgil Popescu ar trebui să îşi dea demisia! În plus, directorul ANRE trebuie şi el demis imediat şi judecat pentru abuz de putere. Liberalizarea preţurilor la gaze şi energie nu este permisă în plină criză energetică. Această mentalitate antinaţională este cu adevărat nocivă.

Mă nedumereşte faptul că unii angajaţi publici dintr-o ţară săracă sunt plătiţi atât de bine! Prin urmare, un român civilizat este incapabil să înţeleagă bogăţia pe care o deţin aceşti funcţionari de stat. Este, dacă vreţi, unul dintre cele mai clare exemple care ilustrează faptul că a fi angajat la stat, mai ales în funcţiile de conducere din marile întreprinderi, unde, paradoxal, pierderile sunt recompensate, este cât se poate de profitabil, atunci când ai un partid în spate.

ANRE elaborează şi pune în aplicare reglementări cu forţă juridică obligatorie pentru pieţele de energie electrică, energie termică şi gaze naturale. Altfel spus, ANRE face preţurile. Cu alte cuvinte, acceptă argumentele invocate de cei din top, pentru a-şi spori profiturile în detrimentul populaţiei. Adică, producătorii pot pune în funcţiune umflarea tarifelor pentru a adăuga preţul final la facturile extrem de exagerate pe care le primim, în funcţie de cum dau le dictează interesele.

Şi cum altfel, căci şi domnul Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE din 2017, este numit om politic. Chiriţă a supravieţuit furtunilor politice din ultima perioadă, ca şi Halalai. Mai mult, Chiriţă a modificat în avantajul său regulamentele ANRE, pentru a-şi putea proteja mandatul. Chiriţă se descrie în CV-ul său ca fiind un electrician care s-a înscris în PSD ca sindicalist şi a ajuns în cele din urmă să devină deputat pentru patru mandate consecutive începând cu anul 2000. El menţionează doar că a urmat Facultatea de Drept şi Relaţii Internaţionale a Universităţii "Nicolae Titulescu", urmată de un master în Relaţii de Muncă şi Relaţii Industriale la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, dar nu precizează ţi perioadele când a fost student.

Şi pentru toate acestea, Dumitru Chiriţă a fost ales preşedinte al ANRE, pentru liniştea liderilor de vârf ai statului. Este evident că aceste instituţii s-au dezvoltat pentru a recompensa din bani publici tot felul de personaje, nu pentru a servi intereselor românilor, aşa cum ar fi şi normal!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Aderarea României la Schengen"

După cum bine ştiţi, Parlamentul Olandei se opune aderării României la spaţiul Schengen, iar Guvernul nostru, în frunte cu prim-ministrul Ciucă se fac preş în faţa lor, acceptând motivaţia legată de corupţie şi crimă organizată.

Toate acestea se petrec în contextul în care:

• În Olanda, jurnaliştii şi avocaţii sunt împuşcaţi pe stradă;
• În Olanda, băncile de stat spală bani;
• În Olanda, se află cel mai mare hub pentru pornografie cu minori;
• În Olanda, circulă cantităţi record de droguri;
• În Olanda, companiile bat recorduri la dat mită.

Paradoxală situaţie, în care moraliştii olandezi consideră România un pericol, iar Guvernul nostru nevertebrat se resemnează cu această situaţie absurdă, în care justificate ar fi îngrijorările noastre privind crima organizată şi corupţia din Olanda.

Dacă nemărginita ipocrizie, lipsa de coloană vertebrală şi continua perfecţionare în arta slugărniciei ne vor deschide calea spre Schengen, atunci permiteţi-mi să refuz această perspectivă!

Doamna Maria Stoian:

"Rolul esenţial al României în noua configuraţie geopolitică, geostrategică şi de securitate a Europei"

Marea Neagră avea imperioasă nevoie de o strategie de securitate distinctă, care să răspundă ferm şi eficient noilor provocări apărute odată cu invazia armată a Federaţiei Ruse în Ucraina. În acest sens, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă are în plină desfăşurare iniţierea unei strategii naţionale pentru regiunea Mării Negre, mai ales că, la cererea ţării noastre, Uniunea Europeană şi-a recalibrat optica abordării problematicii maritime.

În ultimele opt luni, România şi-a demonstrat rezilienţa şi solidaritatea în ceea ce priveşte efectele agresiunii la adresa Ucrainei, derulată atât de aproape de graniţele noaste, atât ca stat riveran Mării Negre, cât şi ca ţara din Uniunea Europeană cu cea mai extinsă graniţă cu Ucraina.

Deciziile guvernamentale principiale au certificat maturitatea instituţională şi umană a României, atât la nivel guvernamental, cât şi prin societatea civilă.

Ţara noastră a reuşit să se achite cu brio nu doar de problemele legate de gestionarea crizei refugiaţilor, ci şi în rolurile cheie avute în porturile Constanţa şi Galaţi, unde au fost consolidate liniile de aprovizionare în vederea derulării exporturilor de cereale provenite din ţara vecină.

În acelaşi timp, România a susţinut şi a promovat constant iniţiativele privind consolidarea transatlantică, fapt ce a contribuit la întărirea capacităţii noastre de reacţie.

Nu în ultimul rând, în baza Parteneriatul Strategic cu SUA, s-a iniţiat un nou proiect de strategie dedicat Mării Negre, beneficiind de susţinerea puternică a Congresului SUA.

Este extrem de importantă conştientizarea mizei pe care statul nostru o are în regiunea Mării Negre, nu doar din perspectiva securităţii militare, cât mai ales din perspectiva geopolitică. Avem oportunităţi concrete de a rezolva pozitiv aspectele de care suntem responsabili, atât pe planul securităţii şi diversificării energetice, cât şi în ceea ce priveşte siguranţa lanţurilor de aprovizionare, infrastructură, interconectivitate, securitate cibernetică.

Statuarea Mării Negre în cadrul unei strategii naţionale distincte este justificată, la cel mai înalt nivel, mai ales în sfera securităţii maritime, axată pe libertatea de circulaţie, de navigaţie, precum şi de libertatea comerţului.

În paralel, România doreşte intensificarea integrării europene a ţărilor de pe Platforma Parteneriatului Estic, supuse ameninţărilor uneori directe, din partea Rusiei, în scopul susţinerii acestora pe acest drum ireversibil. Aderarea acestor state va consolida influenţa politică a Uniunii Europene şi a NATO, precum şi stabilitatea şi securitatea în regiunea Mării Negre.

În concluzie, România are în acest moment un rol esenţial în noua configuraţie geopolitică, geostrategică şi de securitate a Europei, fapt ce presupune atât o misiune dificilă, delicată, dar şi o responsabilitate uriaşă, de care sunt convinsă că ne vom achita cu succes în viitorul apropiat.

Doamna Elena Stoica:

"România este pregătită să susţină din rezervele interne o eventuală criză a gazelor naturale"

Îngrijorarea românilor referitoare la conflictul armat din Ucraina este una normală, firească, în condiţiile în care se aşteaptă ca efectele acestui război să fie alarmante şi dificile pentru toată Europa. Disputa din estul României va avea consecinţe economice pentru toate statele, mai ales că Uniunea Europeană este vulnerabilă la capitolul furnizarea şi livrarea gazelor naturale.

Pe fondul realităţii conform căreia peste o treime din necesarul de gaze al Europei vine din Rusia, iar o treime din aceste livrări trec prin Ucraina, neliniştea continentală este perfect justificată.

În acest moment, însă, disputa militară din ţara vecină se pare că nu a afectat în niciun fel derularea exporturilor de gaze ruseşti prin Ucraina, tranzitul desfăşurându-se în mod normal, chiar dacă cantităţile au crescut cu peste 40% în ultima perioadă.

Specialiştii opinează că riscul diminuării livrărilor de gaze ruseşti sub angajamentele contractuale este unul limitat, cel puţin deocamdată, în cazul în care nu va exista o escaladare semnificativă a crizei.

În aceste condiţii, este pe undeva argumentată decizia Uniunii Europene şi a SUA de a nu include sectorul energetic al Rusiei pe lista sancţiunilor economice drastice impuse Kremlinului, ca reacţie la atacul sângeros asupra Ucrainei. Chiar şi Administraţia Biden a justificat nesancţionarea sistemului energetic rusesc pentru a nu perturba importanţa sistemică a Rusiei în economia globală, din acest punct de vedere.

Este evident că o astfel de imixtiune va avea ca efect afectarea livrărilor de energie şi gaze în toată Europa, ceea ce ar provoca consecinţe poate mai dramatice decât războiul în sine, pe fondul scăderilor accentuate ale economiei mondiale din ultimii doi ani ai pandemiei.

Salut, în acest context, asigurările ferme date populaţiei de către Guvernul susţinut de PSD, conform cărora România nu va avea de suferit în cazul unui blocaj al intrărilor de gaze naturale în ţară. În funcţie de evoluţia situaţiei, Executivul de la Bucureşti a luat deja, în timp util, toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale.

În consecinţă, cred că trebuie să facem apel la calm în aceste zile, deoarece România are suficiente stocuri de gaze din depozite pentru gestionarea perioadei sezonului rece şi, de asemenea, nu se află într-un pericol iminent din punctul de vedere al siguranţei şi securităţii naţionale.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Afacerea BMW - un nou tun financiar pe spinarea românilor!"

Noua afacere BMW Gate nu este o noutate în spaţiul românesc, în ceea ce priveşte bătaia de joc la adresa banilor contribuabililor. Nu ar trebui să uităm că nu statul plăteşte oamenii, ci cetăţenii finanţează statul prin munca, taxele şi impozitele pe care le plătesc!

Fac apel la memoria dumneavoastră şi vă reamintesc că înainte de această afacere a existat afacerea Logan, dotarea Poliţiei Române cu Dacii ce au ajuns la preţuri finale colosale pentru nişte banale maşini de poliţie!

Prin 2009, costurile defalcate şi detaliate pe patru categorii principale au fost: 11.760 de euro preţul de bază al maşinii, 42.270 de euro costul dotărilor specifice unei autospeciale de patrulare pentru Poliţia Rutieră, 891 de euro preţ revizii şi 10.577 de euro cheltuieli leasing, sume enorme chiar şi pentru 2021!

Revenind la noua achiziţie făcută de la firma prietenului preşedintelui României, nu mă va convinge nimeni că este doar o coincidenţă faptul că, la câteva zile după ce câştigătorul licitaţiei a fost anunţat, aproape toţi miniştrii PNL din Guvernul României, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, au participat la un eveniment anual dedicat tradiţiilor săseşti!

Am şi adresat, de altfel, şi o întrebare parlamentară, prin care îi solicit ministrului afacerilor interne, Lucian Bode, să îmi precizeze ce firmă va face asigurările pentru maşinile care vor fi achiziţionate şi care este preţul total al asigurărilor, ce firmă va asigura service-ul maşinilor, inclusiv reviziile periodice şi operaţiunea de schimbare a anvelopelor, inclusiv care sunt preţurile obţinute pentru revizii şi operaţiunea de schimbare a anvelopelor - ultimele, cele de iarnă, primite cadou din partea importatorului, dar şi care este suma finală care va fi plătită pentru un automobil cu dotările specifice unei autospeciale de patrulare pentru Poliţia Rutieră.

Consider că preşedintele României, prin această nouă afacere pe banii contribuabililor, tocmai şi-a făcut o ieşire ruşinoasă, pe uşa din spate, din lumea politică!

Vă asigur că, din 2024, vom face dreptate pentru România şi toţi vinovaţii pentru falimentul la care este împinsă ţara vor fi traşi la răspundere!

Domnul Vasilică Toma:

"Autostrăzile A7 şi A8, la raport în Comisia pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor!"

Autostrada Unirii, A8, are asigurată finanţarea în integralitate.

Conform asigurărilor şi eforturilor ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu, termenele legale de execuţie/construire, vor fi respectate.

În urma dezbaterii aplicate din cadrul Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, al cărei secretar sunt, cu domnul vicepremier social democrat, Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, despre problematica infrastructurii rutiere din regiunea Moldovei, la care au mai fost prezenţi domnii Gabriel Budescu, în calitate de Director Tehnic al CNAIR, şi Cătălin Urtoi, consilier al ministrului, s-au desprins mai multe concluzii.

Autostrada Moldovei, A7, este în grafic şi avem toate motivele să credem că va fi gata, în totalitate, până în 2026. Unele secţiuni vor fi deschise circulaţiei mai devreme decât termenele din contracte.

Proiectul Autostrăzii Unirii, A8, s-a deblocat şi mergem pe o direcţie bună, ireversibilă, cu toate tronsoanele. Domnul ministru a subliniat din nou ceea ce m-a informat încă de săptămâna trecută, şi anume, că secţiunile de capăt, respectiv Târgu Mureş-Miercurea Nirajului şi Leghin-Târgu Neamţ (Moţca), finanţate prin PNRR, vor fi scoase la licitaţie pentru Proiectare si Execuţie până la sfârşitul anului acesta.

De asemenea, la solicitarea mea, ne-a subliniat în cadrul dezbaterilor din Comisie că secţiunea de mijloc, respectiv Miercurea Nirajului-Leghin (traversarea munţilor), va fi finanţată prin Programul Operaţional de Transport - POT, cu finalizare, în întregime, până în 2030.

Acum, putem spune că Autostrada Unirii are asigurată finanţarea în integralitate.

Proiectul de revizuire a SF-ului pe Autostrada Târgu Mureş-Târgu Neamţ va fi recepţionat până în ianuarie 2023.

Acordul de Mediu pe secţiunea de mijloc (secţiunea montană) este în lucru şi urmează ca, până la sfârşitul anului, să fie finalizat.

Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni va depăşi blocajul actual, inclusiv problemele de traseu de pe sectorul Leţcani-Ungheni, iar până la mijlocul anului viitor, vom avea un SF finalizat. Pentru recuperarea întârzierilor şi încadrarea în perioada contractuală de 25 de luni, proiectarea a început deja, pe partea cu studii geotehnice realizate.

De asemenea, iată şi situaţia celorlalte mari proiecte de infrastructură rutieră, aşa cum se prezintă ea de la începutul acestui an şi până acum.

• S-au semnat 45 de contracte pentru modernizarea/reabilitarea şi construcţia infrastructurii rutiere, cu o valoare totală de 16,7 miliarde de lei fără TVA. Acest lucru înseamnă o creştere de 400 % a gradului de contractare faţă de perioada 2020-2021;
• Absorbţia fondurilor europene destinate proiectelor de infrastructură rutieră este estimată la 8,8 miliarde lei, faţă de 4,8 miliarde în 2021;
• S-au contractat 143,5 kilometri de autostradă şi drum expres;
• Au fost daţi în circulaţie 67 de kilometri de autostradă şi de drum expres.

Avem un ministru care ştie, vrea şi face!

Domnul Daniel Tudorache:

Ne aflăm într-o perioadă în care ţara noastră are nevoie mai mult ca oricând de o armată pregătită să facă faţă ameninţărilor externe.

Anul acesta, sărbătorim Ziua Armatei Române cu un profund sentiment de bucurie, speranţă şi recunoştinţă, conştientizând importanţa apartenenţei noastre la cea mai importantă alianţă din lume.

Armata Română a dovedit, de fiecare dată, în diferite structuri de comandă şi control ale Alianţei Nord-Atlantice profesionalism, determinare şi voinţă pentru a-şi apăra atât propriii cetăţeni, cât şi partenerii strategici.

Transmit un gând bun şi apreciere deplină tuturor celor care veghează şi asigură siguranţa noastră naţională.

La mulţi ani, militari! La mulţi ani, veterani de război! La mulţi ani, Armatei Române!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Modernizarea serviciilor consulare ale României este o necesitate!"

Nu cu mulţi ani în urmă, ni s-ar fi părut imposibil să facem cumpărături cu ajutorul calculatorului sau chiar al telefonului, să plătim facturi cu instrumente electronice sau să comunicăm video în interes personal sau profesional. Astăzi, aceste lucruri sunt posibile, iar progresul tehnologic ne-a ajutat să creştem calitatea vieţii, să diminuăm unele costuri şi să câştigăm timp preţios. Din păcate, acest salt tehnologic nu a pătruns, aşa cum ne-am fi dorit, şi în serviciile publice. Apariţia ghişeului electronic, a platformelor de achiziţii online ar fi trebuit să determine statul român să generalizeze digitalizarea administraţiei şi a serviciilor furnizate de aceasta. Deşi suntem apreciaţi la nivel internaţional ca ţara celor mai iscusiţi specialişti în tehnologia informaţiei, avem foarte multe de recuperat chiar în acest domeniu.

Digitalizarea este extrem de utilă şi când vizează serviciile unei primării, aflată aproape de casa ta. Cât de utilă ar fi aceasta, dacă ar fi şi la nivelul secţiilor consulare, care, de regulă, sunt la zeci şi sute de kilometri distanţă de reşedinţa sau domiciliul românilor stabiliţi în străinătate. Pentru o adeverinţă sau un atestat, pentru o simplă programare, unii români trebuie să meargă sute de kilometri, să aştepte cu orele şi, dacă au noroc, îşi rezolvă şi problema. Toate aceste chinuri la care sunt supuşi cetăţenii statului român ar putea fi spulberate prin digitalizarea celei mai mari părţi a activităţii secţiilor consulare.

Mult timp s-a invocat faptul că nu avem resurse financiare pentru a moderniza şi informatiza secţiile consulare. Mult timp s-a spus că nu există voinţă politică. Acum, avem şi resurse financiare asigurate din fonduri nerambursabile şi avem şi voinţă politică totală în actuala coaliţie de guvernare, precum şi un ministru al digitalizării care susţine cu toată forţa acest proces. Este motivul pentru care am elaborat şi voi înainta Parlamentului o propunere legislativă pentru digitalizarea unor servicii consulare ale statului român.

Îi invit pe toţi cei care sunt dispuşi să o susţină să se alăture acestui demers, pentru că această reformă va avea un impact pozitiv uriaş pentru milioane de români din diaspora.

Domnul Vasile Nagy:

"Oraşul Curtici"

Oraşul Curtici este amplasat în partea de Vest a judeţului Arad şi este cel mai important punct de legătură pe calea ferată cu Europa centrală şi de vest al României, fiind conectat la marile capitale europene Budapesta, Viena şi Bratislava.

Este situat în partea de vest a României, aproape de frontiera de stat cu Ungaria, la nord de Municipiul Arad, cu un teritoriu administrativ care se întinde pe o suprafaţă de circa 7.265 ha, atestat documentar din anul 1519, iar rangul de oraş fiind obţinut în anul 1968.

Populaţia oraşului Curtici, conform recensământului efectuat în anul 2011, este de 7.453 de locuitori, mai puţini faţă de recensământul din anul 2002, când s-au înregistrat 8.043 de locuitori.

Principalul punct de atracţie turistică a oraşului este ştrandul termal, pentru relaxare, recreere şi pentru tratament, turiştii fiind tot mai mulţi de la un an la altul.

Pentru dezvoltarea economică a oraşului Curtici, este nevoie de numeroase investiţii care să se oglindească din punct de vedere social în crearea de locuri de muncă sigure şi bine plătite.

Zona Liberă Curtici Arad, cu o suprafaţă de 90 de hectare, este împărţită în două platforme, unde îşi desfăşoară activitatea peste 100 de firme cu investiţii de peste 50 de milioane de euro, fiind singura zonă liberă situată pe un coridor european, cu patru puncte de trecere a frontierei de stat în apropiere, cu acces pe calea ferată, rutieră şi aeriană.

Datorită potenţialului agricol şi poziţiei favorabile de la graniţa de vest a României, apropierea de Municipiul Arad, existenţa magistralei de cale ferată, poarta de legătură cu Europa, oraşul Curtici este un pol de convergenţă economică cu un mare potenţial de atracţie a investitorilor, fiind cel mai important punct de trecere al frontierei între România şi Ungaria.

Oraşul Curtici este un oraş inovator, plin de viaţă, cu o societate civilă vibrantă şi prosperă, cu valori şi înclinaţii spre educaţie, moralitate şi religie.

Cu toate acestea, în anul 2022 el continuă să se lupte cu o serie de provocări economice serioase care pot produce efecte dezastruoase.

În următoarea perioadă este necesar ca oraşul Curtici, un oraş de rang III, să îşi întărească poziţia de oraş de frontieră vestică, prin creşterea numărului de IMM-uri în regiune, a competitivităţii şi productivităţii acestora, pentru afirmarea sa pe plan regional şi naţional.

Oraşul are nevoie să îmbunătăţească calitatea vieţii cetăţenilor, de o abordare verde, sănătoasă, de regenerare a spaţiilor publice, cu accent asupra promovării turismului prin dezvoltarea infrastructurii turistice şi valorificarea patrimoniului cultural.

Este foarte importantă creşterea competiţiei economice şi creşterea eficienţei energetice, instalarea de sisteme inteligente de alimentare cu apă şi de sisteme pentru siguranţă publică, de asemenea şi infrastructura socială, serviciile publice de calitate şi turismul durabil.

Unul dintre obiectivele importante ale oraşului Curtici este parcul industrial, un punct de interes economic prioritar pentru investitorii străini, un oraş inteligent care să pună cetăţeanul în mijlocul comunităţii şi să încerce să-i ofere o viaţă foarte bună, o interacţiune mai uşoară cu infrastructura, fie că discutăm de spitale, fie că discutăm despre şcoli, despre transport şi mai ales despre interacţiunea cu instituţiile statului.

Este urgentă nevoie de susţinerea dezvoltării economice, de protecţia şi conservarea mediului, de gestionarea, dezvoltarea durabilă, promovarea calităţii şi eficienţei serviciilor.

Calitatea administrativă influenţează direct numărul IMM-urilor la nivel local, iar în lipsa unor măsuri pentru a simplifica procedurile birocratice desfăşurarea afacerilor va fi îngreunată. Este necesară identificarea factorilor care pot contribui la acest proces, cei care influenţează pozitiv sustenabilitatea dezvoltării economice, cât şi nivelul acesteia.

Dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local este direct afectată de gradul de finanţare a investiţiilor, de inovare, de antreprenoriat şi, nu în ultimul rând, de ajutorul pe care autorităţile publice îl oferă.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 143.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de astăzi - până la 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; iar apoi - votul final, exclusiv prezenţă fizică; la încheierea sesiunii de vot final - cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Csoma Botond, de la UDMR, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am acordul liderilor să aducem Pl-x 343/2022 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011) de pe punctul 62 la punctul 13 al ordinii de zi.

Am acordul liderilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este în regulă. Nu mai trebuie să supunem votului, în aceste condiţii.

Aşadar, Pl-x 343/2022, de pe poziţia 62, va figura pe poziţia 13.

Mai există şi alte intervenţii? Nu mai există.

Intrăm în ordinea de zi.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; Pl-x 386/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia pentru administraţie publică, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Haideţi, domnule Roman!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă transmisă cu adresa Pl-x 386/2022 din 20 iunie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 92, suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil.

Guvernul nu susţine.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de şanse - aviz favorabil.

Comisia pentru învăţământ - aviz favorabil.

Comisia pentru tineret şi sport - aviz favorabil.

Comisia pentru sănătate - aviz favorabil.

Propunerea legislativă având ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 152/1998 preconizează posibilitatea de prelungire a contractului de închiriere a locuinţelor pentru tineri destinate închirierii, inclusiv cele construite şi destinate în mod exclusiv închirierii tinerilor specialişti din învăţământ sau sănătate, pe perioade de câte cinci ani, iar nu de un an, cum este în prezent.

La lucrările Comisiei pentru administraţie publică din 11 octombrie, în conformitate cu prevederile art. 56 şi 57, a fost prezent domnul Gabriel Dinică - director adjunct din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

În urma examinării iniţiativei, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu există intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 343/2022.

19 deputaţi şi senatori, iniţiatori.

Dacă vreunul doreşte să ia cuvântul în calitate de iniţiator?

Domnul...

Domnul Ivănuţă nu poate lua cuvântul ca iniţiator.

Comisia pentru învăţământ, vă rog, raportul.

Pl-x 343/2022, doamnă preşedinte.

Doamna Intotero, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii unor incompatibilităţi între funcţiile de conducere din cadrul unităţilor de învăţământ, al inspectoratelor şcolare şi al unităţilor conexe ale învăţământului preuniversitar şi calitatea de membru al organelor de conducere de la orice nivel teritorial ale partidelor politice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 11 octombrie 2022, comisia a votat cu 6 voturi pentru adoptare, 16 voturi împotriva adoptării şi o abţinere. Astfel, s-a hotărât să se emită un raport de respingere asupra propunerii legislative mai sus menţionate.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Ivănuţă, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De zeci de ani politicul a căpuşat sistemul public, lovind chiar în zone de interes naţional, cum ar fi şi sistemul de învăţământ.

Reforma în educaţie trebuie să înceapă de la modul cum sunt numiţi directorii unităţilor de învăţământ şi inspectorii şcolari generali, funcţii care ar trebui să fie ocupate de oameni care se remarcă prin calităţi manageriale şi profesionale, şi nu prin simpla apartenenţă la un partid politic.

Iniţiativa legislativă, după cum s-a spus, propune extinderea incompatibilităţii între funcţiile de conducere din cadrul unităţilor de învăţământ şi calitatea de membru al unei organizaţii de conducere la nivel teritorial al partidelor politice de la directori şi directori adjuncţi la inspectori şcolari generali şi generali adjuncţi, precum şi a altor funcţii de conducere din unităţile conexe ale Ministerului Educaţiei Naţionale.

AUR susţine depolitizarea sistemului de învăţământ şi, ca atare, va vota împotriva respingerii prezentei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul.

Vă reamintesc faptul că prin raportul comisiei se propune respingerea propunerii legislative.

Rămâne la votul final.

Domnule Rodeanu, pe procedură, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, pe procedură.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că... referire la raportul pe PL-x 468/2021 (Proiectul de Lege pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000), deja dezbătut, membrii comisiei au sesizat o serie de discrepanţe la unul dintre amendamente, respectiv punctul 3 marginal.

Cu acordul liderilor, aş dori să vă înaintez propunerea de a supune votului respingerea acestui amendament admis şi revenirea la forma iniţială din proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, rămâneţi vă rog acolo.

Liderii de grup? Este în regulă. Bun.

Haideţi să şi intrăm în... să revenim la PL-x 468/2021.

Şi trebuie să supun votului, domnule Rodeanu, respingerea unui amendament admis.

Vă rog să reveniţi la microfon unul dintre dumneavoastră şi să-mi indicaţi marginalul de la amendamente admise.

Şi am rugămintea la colegi să fie atenţi, pentru că urmează un vot.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Deci, din anexa cu amendamente admise, marginal 3, cu referire la art. 66¹ - "Copiii şi juniorii legitimaţi la cluburile sportive înfiinţate conform prezentei legi, care participă la competiţii sportive oficiale naţionale şi internaţionale beneficiază lunar de un stimulent".

Acesta este amendamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă supun votului amendamentul admis indicat de domnul Rodeanu.

Vot, vă rog.

Cu 118 voturi contra, 3 abţineri, amendamentul a fost respins.

Vă supun votului dumneavoastră proiectul în formula iniţială.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Articolul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Articolul.

Vă rog, vot.

Cu 121 de voturi pentru, 3 abţineri, aprobat.

Rog stafful tehnic, până la sesiunea de vot final, să facă modificările pe care tocmai le-am votat.

Mergem mai departe.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2022 pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat; PL-x 423/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă Guvernul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, vă rog, pentru raport.

Domnul Dunava, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2022 pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2022 pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Daţi-mi voie să salut şi nişte copilaşi minunaţi, dacă nu mă înşel din satul Satu Nou, judeţul Iaşi, care ne fac onoarea să fie la balcoane astăzi.

Bine aţi venit în Palatul Parlamentului! (Aplauze.)

Mergem mai departe.

16. Propunerea legislativă privind desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; Pl-x 115/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru raport.

Domnule Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Raport asupra Propunerii legislative privind desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil de la Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, avizul negativ de la Consiliul Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice.

Majoritatea parlamentarilor au votat pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Albişteanu, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul AUR se opune sinecurilor şi sinecuriştilor.

Pentru domnul preşedinte Ion Iliescu a fost înfiinţat Institutul Revoluţiei Române; pentru domnul preşedinte Emil Constantinescu - Institutul Levantului.

Domnul Traian Băsescu a rupt această tradiţie şi nu a cerut să fie înfiinţat vreun institut de marină. Din fericire, zic eu, pentru că altfel ne trezeam că peste doi ani, când domnul Klaus Iohannis îşi încheie mandatul prezidenţial, va cere să se înfiinţeze şi, poate, să conducă un institut de robotică... (Râsete.) ...sau de... nu ştiu, de cercetări în domeniul... (Vociferări.) ...creşterii plantelor de casă.

De aceea, considerăm că într-o perioadă de criză, a menţine zeci de persoane care taie frunze la câini în aceste institute nu este benefic pentru România.

AUR va vota pentru desfiinţarea acestui institut.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Revine la microfon domnul Bulai, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Un scurt istoric al acestei propuneri legislative. Este a doua oară când împreună cu colegii de la USR vă înaintăm această propunere legislativă de desfiinţare a unui institut de cercetare care nu se justifică; şi a doua oară este respinsă.

Acestea fiind spuse - provin dintr-o familie care a crezut într-un om politic acum 25 de ani şi care a fost dezamăgită. Dar nu despre asta este vorba. Este vorba despre ce fel de instituţii de cercetare, de diplomaţie culturală şi de soft power vrem să creştem în această ţară. Ce fel de viziune de ţară avem, investind în mici jucării create de oameni politici care nu mai au nimic de spus în România în momentul de faţă.

Este greşit să finanţăm acest institut, pentru că un milion de euro pentru curiozităţile şi anvergura personală a unui om de a călători nelimitat şi a vorbi despre pacea mondială cu fostul partid al lui Berlusconi prin ţări foarte puţin relevante pentru ideea Levantului, care din punct de vedere cultural, ca relevanţă, este de mult expirată este prea mult.

Spunem nu sinecurilor, spunem nu devălmăşiei folosirii banului public, spunem nu acestor instituţii care reprezintă forme fără fond.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Fiecare cu dezamăgirile sale, unele mai soft, unele mai hard.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

17. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006; PL-x 562/2020/2022.

Nu există un iniţiator care să dorească să ia cuvântul.

Comisia pentru cultură.

Domnule Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 şi a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 - PL-x 775/2011.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu amendamente a Proiectului de Lege nr. 562/2020, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport, şi respingerea Proiectului de Lege nr. 775/2011.

Propunerea a fost votată în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Vulpescu?

Vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege pe care l-am iniţiat va contribui la o mai bună protejare şi promovare a culturii şi identităţii naţionale. Pe de o parte, prin clarificarea atribuţiilor şi obligaţiilor ce revin instituţiilor publice în materia protejării monumentelor de for public şi instituirea unui regim de protecţie mai bun, iar pe de altă parte, prin protejarea şi cultivarea memoriei naţionale, inclusiv cea a minorităţilor naţionale, care contribuie la identitatea multiculturală a ţării noastre.

Modificările legislative pe care le propun vor permite amplasarea de plăci comemorative dedicate unor mari personalităţi sau evenimente în locuri legate de acestea, inclusiv pe imobile nou construite. Aceste plăci vor afişa un cod QR care, odată scanat, va redirecţiona utilizatorul către o pagină de Internet administrată de Ministerul Culturii, de unde va afla mai multe informaţii despre personalitatea sau evenimentul respectiv.

Acesta este un amplu proces de digitalizare ce va oferi tuturor celor interesaţi acces la informaţii despre istoria României şi personalităţile sale, o experienţă imersivă ce va crea o legătură specială între utilizator şi locul istoric în care acesta se află.

Le vom oferi astfel tinerelor generaţii, aşa-numiţilor nativi digitali, posibilitatea de a accesa istoria naţională într-un mod pe care îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul şi poate astfel îi vom face să fie mai conştienţi cu privire la moştenirea lor istorică şi culturală.

Mulţumesc colegilor din Comisia pentru cultură, pentru colaborare.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Acest proiect legislativ arată o bună practică a dialogului, negocierii şi a unei colaborări foarte bune între toate partidele parlamentare.

A fost o discuţie care a durat foarte mult timp, dar iată că astăzi dă roade.

Şi îi felicit şi le mulţumesc tuturor colegilor care au fost pro-activi în această discuţie.

Acestea fiind spuse, da, această uniformizare a elementelor care vor informa publicul cu privire la monumentele de for public este necesară, este relevantă şi este bine-venită.

Elementul nou care face diferenţa faţă de monumentele istorice care au parte de un afişaj similar îl reprezintă, anume, informaţiile care pot fi accesate şi în mod digital.

Îi felicit şi le mulţumesc tuturor colegelor şi colegilor care au participat la elaborarea acestei variante finale. Este un exemplu bun de colaborare legislativă transpartinică.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pe chestiunea monumentelor istorice vă semnalez de la acest microfon şi aduc în atenţia tuturor colegilor, de la toate partidele, colegilor care încă mai au puţină urmă de demnitate românească. Vă semnalez faptul că Transilvania este împânzită de zeci de monumente închinate Ungariei Mari sau care au harta Ungariei Mari, închinate unor criminali de război sau unor fascişti, unor criminali care au tras cu tunul şi cu puşca în români, în Transilvania.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Procedură! Procedură! Procedură!

Domnul Dan Tanasă:

Situaţia este absolut halucinantă, absolut inacceptabilă. Există cazuri în care sunt monumente mai vechi, pentru care s-au obţinut autorizaţii, chiar în judeţul Harghita, iar acum, pe nepusă masă, a apărut câte o hartă a Ungariei Mari pe aceste monumente. Există monumente care apar la tot felul de intersecţii, se ridică cruci creştine, iar în mijlocul crucii nu stă Iisus Hristos, aşa cum ştiam, nu, stă harta Ungariei Mari.

Am interpelat în repetate rânduri Ministerul Culturii şi vă semnalez de la acest microfon ca să ştiţi şi Domniile Voastre ce se întâmplă în Transilvania.

Şi vă rog frumos să înţelegeţi că una este politica, una este coaliţia de guvernare şi alta este demnitatea şi respectul reciproc.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, îmi face semn domnul Bulai.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Articolul din procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să indicaţi, la solicitarea...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...colegilor din AUR...

Domnul Iulian Bulai:

Luăm distanţă faţă de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...articolul.

Domnul Iulian Bulai:

Dacă îmi permiteţi să intervin, domnule preşedinte?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură.

Domnul Iulian Bulai:

Pe procedură, voiam doar să anunţ că şedinţele Comisiei pentru cultură uneori n-au cvorum pentru că reprezentantul AUR nu binevoieşte să vină la şedinţă, chiar şi când se dezbat proiectele lor.

Aşadar, aş spune mai mult stop la a disemina ură de la acest microfon şi mai multă activitate în Parlament şi prezenţă în comisii, pentru a dezbate şi proiectele dumneavoastră.

Spuneţi stop urii.

Ştim că sunteţi cumpăraţi de ruşi şi primiţi bani pentru a disemina ura între minorităţi... (Vociferări.)

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Nu mai abera acolo!

Domnul Iulian Bulai:

...în România. Terminaţi cu acest circ ieftin! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ce bine că ne-am mai animat!

Domnul Badiu.

(Domnul deputat Antonio Andruşceac solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă! (Vociferări.)

Cu tot... (Vociferări.)

Vă rog, la microfon.

Domnul Antonio Andruşceac:

Noi ştim că, în pofida a ceea ce cere Uniunea Europeană, Iulian Bulai ne-a obişnuit să fure curent.

Prietene, dar, totuşi, nu direct de la linia de înalte!

Dacă se mai întâmplă să faci o afirmaţie pe care nu poţi să o susţii, vom apela la legea pe care aici, în Parlament, am votat-o, da?

Până atunci, te rog, iniţiază o lege prin care statul român... sau ceilalţi colegi patrioţi... să blocheze toate activele Rusiei din România până se recuperează valoarea Tezaurului care nu ne-a mai fost înapoiat.

Să vă văd, patrioţilor! (Aplauze. Vociferări.)

O voce de la USR (din sală):

De ce n-o faceţi voi? N-aveţi dreptul sau ce?

(Domnul deputat Georgel Badiu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mă derutaţi, domnule Badiu, pentru că apare domnul Tanasă.

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Am apăsat pe buton.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aţi apăsat pe buton.

Ultima intervenţie, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Da.

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Vă rog, cu tot respectul, întotdeauna când se pune problema de a da o replică sau a avea o intervenţie pe procedură, vă rog, haideţi să ne obişnuim să indicăm şi un articol. Pentru că se abuzează de această aşa-zis procedură şi n-are nicio legătură cu procedura în sine.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnule Badiu, am să ţin minte, pentru că am, aşa, o vagă impresie că 80% din intervenţiile pe procedură au venit inclusiv de la colegi de-ai dumneavoastră.

Legea rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019; PL-x 123/2019; procedură de urgenţă.

Comisia juridică.

Sau doriţi să interveniţi?

Vă rog să interveniţi, în calitate de iniţiator.

Domnul Vajda Zsombor (vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă în cauză şi-a produs efectele cu prilejul alegerilor europarlamentare din anul 2019, textul acesteia vizând exclusiv respectiva consultare electorală.

Prin urmare, AEP susţine adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat, care nu a adus modificări textului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2019.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, vă rog, raportul.

Doamna Oteşanu, cu cel mai mare drag, vă rog, aveţi microfonul.

Doamna Daniela Oteşanu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, trimisă cu adresa PL-x 123 din martie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019. Astfel, demersul legislativ conţine, printre altele, dispoziţii referitoare la implementarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, la finanţarea campaniei electorale, precum şi dispoziţii referitoare la cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

S-a primit aviz favorabil - de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de la Comisia pentru drepturile omului, de la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, de la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, de la Comisia pentru buget, finanţe şi de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritatea voturilor, să supună plenului adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Revenim la poziţia 6 pe ordinea de zi, şi anume Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 302/2019.

Suntem în procedură de urgenţă.

Şi dacă iniţiatorul? Nu.

Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul comun suplimentar.

Domnule Huţucă, în lipsa altor doritori, vă rog.

Şi vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei derogări de la prevederile art. V din O.U.G. nr. 89/2018, conform cărora termenul de plată al sumelor stabilite prin deciziile de impunere anuală pentru definitivarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, pentru perioada 2014-2017, este de 30 iunie 2019, prin reglementarea unui termen de plată de 120 de zile, în funcţie de data comunicării deciziei. Este vizată reglementarea anulării contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, precum şi a accesoriilor fiscale aferente acesteia, stabilite prin decizii de impunere, în cazul persoanelor pentru care baza de calcul a fost întregită la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară sau, după caz, la valoarea a douăsprezece salarii de bază minime brute pe ţară, pentru perioada 1 iulie 2015-31 decembrie 2017. Totodată, se doreşte suplimentarea bugetului fondului de mediu pentru restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei de poluare, a taxei pentru emisiile poluante şi a timbrului de mediu pentru autovehicule. În acelaşi timp este vizată şi reducerea cotei TVA de la 9% la 5% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiţionale, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentul admis prezentat în Anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăseşte în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun timp de dezbatere - 3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, timp de dezbateri - 3 minute.

Vot, vă rog.

145 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot contra. Adoptat.

Dezbateri generale, domnul Silviu Vexler, deputat al minorităţilor naţionale, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

O eroare materială pe care am sesizat-o şi trebuie corectată, respectiv la amendamentul de la nr. crt. 9 din raportul comun al celor 3 comisii, pentru corectarea unei erori materiale, noţiunea de definit "locuinţe care în data livrării pot fi locuite ca atare" se va înlocui cu sintagma "locuinţe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare", pentru corelare cu prevederile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog stafful tehnic să ia act de îndreptarea erorii materiale.

Există înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 14 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A.; PL-x 229/2022; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Ordonanţa are ca obiect acordarea unui ajutor de stat pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, sub forma majorării capitalului acesteia, în valoare de 210.346 mii lei, reprezentând echivalentul sumei de 43,63 milioane de euro, care au fost utilizaţi pentru finanţarea rezultatului negativ din activitatea de exploatare estimat pentru perioada aprilie 2020 - august 2020, astfel cum a fost autorizat prin decizia Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte plăţile, ele au fost efectuate ca atare, conform deciziei Comisiei Europene, până la data de 30 iunie 2022.

Măsura asigură funcţionarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători, cu menţinerea standardelor de securitate şi siguranţă în vigoare, în condiţiile unui program de operare afectat de pandemie.

Având în vedere cele expuse, Ministerul Transporturilor înţelege să susţină prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Senat, faţă de care avem rugămintea de a da un vot favorabil.

Mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Botez, Grupul USR, dezbateri generale, vă rog.

Şi îl rog pe domnul Ciubuc să vină din spate mai în faţă...

Domnul Cristian Buican:

Raportul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...că urmează. (Vociferări.)

A, scuze, o secundă, Comisia pentru buget, Comisia pentru transporturi sau Comisia pentru politică economică, raportul.

Vă rog, domnule Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru politică economică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A., în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Reluăm procedura.

Domnule Botez, te rog.

Cu aceeaşi rugăminte pentru domnul Ciubuc, să vină mai în faţă.

Vă rog, domnule Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În comisie am votat pentru acest ajutor pe care să-l acordăm C.F.R. Călători.

USR va vota pentru acest proiect. Trebuie însă să atragem atenţia asupra faptului că C.F.R. Călători se află într-o situaţie foarte dificilă şi pare că nu există nici măcar vreo viziune despre cum am putea ieşi de aici. S-au pierdut şi se pierd în continuare fonduri pentru achiziţia de material rulant şi pare că angajaţii îşi pierd răbdarea, încep să îşi caute de lucru în altă parte.

C.F.R. Călători - o companie de stat atât de importantă şi strategică pentru România, dar lăsată de izbelişte. Ar trebui să avem grijă de ea.

Şi mai ales partidele care sunt acum la guvernare vorbesc întotdeauna despre companii strategice, despre cum statul ar trebui să se implice.

Prin Guvern ar trebui să vă implicaţi şi să puneţi C.F.R. Călători pe picioare, pentru că suntem în al doisprezecelea ceas.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Înţeleg că a fost o greşeală tactilă, de la domnul Ciubuc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 19 mai 2022; PL-x 451/2022.

Comisia pentru apărare, raportul.

Vă rog, domnule Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 19 mai 2022

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Portugheză.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării. Acordul are ca scop promovarea cooperării în domeniul apărării între cele două state, în concordanţă cu legislaţiile naţionale şi cu obligaţiile internaţionale asumate de către acestea pe baza principiilor egalităţii, reciprocităţii şi interesului reciproc şi conţine prevederi referitoare la scop, domenii de cooperare şi formele acesteia, autorităţile competente ale părţilor, protecţia informaţiilor clasificate schimbate, aspecte financiare şi legale, soluţionarea disputelor şi prevederi finale. Principalele domenii de cooperare în domeniul apărării, potrivit acordului, sunt: managementul şi planificarea apărării, participarea la exerciţii militare bilaterale şi multinaţionale, apărare cibernetică şi contracararea războiului de tip hibrid, instruirea şi educaţia personalului civil şi militar, managementul crizelor, operaţii de menţinere a păcii şi umanitare, logistică, schimb de informaţii în domeniul apărării, industrii şi tehnologii de apărare şi echipament militar, cercetare şi dezvoltare, geografie militară, geodezie, topografie, informaţii geospaţiale şi meteorologie, legislaţie militară, controlul armamentelor şi dezarmare, probleme de mediu, problematică de gen şi rolul femeilor în Forţele Armate, medicină militară, istorie militară şi publicaţii, activităţi culturale, sportive şi sociale.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat negocierea tratatului, potrivit Hotărârii nr. 82 din 18 mai 2022.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul de lege în şedinţa desfăşurată în data de 19 septembrie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 19 mai 2022 - PL-x 451/2022.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind intervenţii, nici amendamente, proiectul rămâne la...

(Domnul deputat Mircia Chelaru solicită să ia cuvântul.)

Scuze, domnul general Chelaru, vă rog.

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Această lege este o continuitate a politicii consolidate militare a statului român, de a realiza acele punţi de cooperare în interiorul atât al spaţiului euro-atlantic, cât şi al Uniunii Europene însăşi.

Am dezbătut acest lucru în Comisia pentru apărare. Observaţiile noastre au fost pertinente. Şi în acest sens aduc doar în discuţie necesitatea abordării din perspectiva atât a politicii externe, cât şi a politicii militare, a unei substanţializări a interiorului acestor legi.

Înţelegem că avem la bază acele principii de cooperare militară, dar şi în domenii conexe. Mi-aş dori ca finalitatea fiecăreia dintre aceste legi - pentru că ştiu că urmează şi altele - să fie în beneficiul statului român.

Cunoaştem - inclusiv Portugalia fiind una dintre donatarele, vorba vine, ale avioanelor F-16; ne-am bucurat că au dat dovadă de fairplay şi foarte multă sinceritate în punerea la dispoziţia statului român a acestor nave de luptă aeriene.

Şi doresc ca pe mai departe, de la această tribună, să atenţionăm factorii de răspundere să nu se gândească doar la beneficiul de imagine personală, ci la finalitatea creşterii puterii de luptă şi de operaţionalizare a armatei române, fie că este în domeniul naval, aerian sau chiar cel terestru.

Acesta a fost obiectul intervenţiei mele.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Proiectul rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Vă dau întâlnire peste o jumătate de oră, la sesiunea de vot final.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să vă ocupaţi locurile, să putem începe sesiunea de vot final.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vom începe cu un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

224 de colegi. Suntem în cvorum.

Liderii de grup, este în regulă? Da.

Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 15 noiembrie 2021; PL-x 446/2022.

Vot, vă rog.

Cu 250 de voturi pentru, adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg, la 18 octombrie 2021; PL-x 445/2022.

Vot, vă rog.

Cu 248 de voturi pentru, adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev, la 12 octombrie 2021; PL-x 444/2022.

Vot, vă rog.

Cu 251 de voturi pentru, un vot contra şi 3 abţineri, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2022 privind unele măsuri bugetare destinate organizării şi desfăşurării celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti, în perioada 26 septembrie-14 octombrie 2022; PL-x 276/2022.

Vot, vă rog.

Cu 219 voturi pentru, 7 contra şi 26 de abţineri, adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 21/2021.

Vot, vă rog.

Cu 251 de voturi pentru, 5 abţineri, adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2022 privind unele măsuri pentru asigurarea sălii principale de conferinţă necesară pentru organizarea şi desfăşurarea celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti, în perioada 26 septembrie-14 octombrie 2022; PL-x 393/2022.

Vot, vă rog.

Cu 217 voturi pentru, 5 contra şi 31 de abţineri, adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 468/2021.

Vot, vă rog.

Cu 237 de voturi pentru, 18 abţineri, adoptat.

Domnul Brian Cristian, vă rog, explicarea votului.

Domnul Brian Cristian:

Evident că Grupul USR a votat acest proiect de lege pentru că, indiferent de guvernare, ne vom bate să aducem cât mai multe fonduri spre sportul din România, indiferent prin ce metode.

Dar, din păcate, am văzut că în acest proiect pe care l-am avut la comisie în cinci şedinţe şi oricât am încercat să-l facem să fie într-o formă bună am văzut lipsa de viziune şi dezorganizarea coaliţiei când vine vorba de sportul din România.

Se spune că pentru corabia care nu ştie spre ce port se îndreaptă niciun vânt nu este favorabil. Şi evident că aici vorbim despre mult anunţata strategie naţională pentru sport, strategie care a întârziat un an de zile.

Dar haideţi să vedem cum a fost elaborată această strategie cu care se laudă coaliţia de guvernare şi mai ales ministrul Novák!

Ministerul Sportului a cumpărat în data de 30 iulie 2021, prin achiziţie directă, servicii de cercetare, fundamentarea procesului de documentare şi cercetare în sport de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, pentru care a plătit 131.900 lei.

Acelaşi Minister al Sportului a mai avizat ulterior 132.000 de RON, în februarie 2022, tot către UBB, de data aceasta pentru servicii de elaborare a strategiei.

Şi tot Ministerul Sportului a achiziţionat traducere din limba maghiară în limba română pentru anumite documente, pentru care a plătit 11.000 de RON, iar ulterior traduceri din limba maghiară, italiană şi franceză, în limba română, pentru care Ministerul Sportului a plătit 10.490 de lei, în luna martie.

Practic, domnul ministru Novák şi-a băgat om, om de 300.000 de lei la elaborarea acestei strategii pentru sport şi, din păcate, cu tot respectul pe care-l am pentru specialiştii de la UBB, care sunt cam cei mai buni în planificare strategică din ţară, din păcate domnul ministru a absentat la toate aceste întâlniri pentru strategia pe sport. Domnul ministru a absentat şi de la cele două întâlniri pe care colegul dumneavoastră, preşedintele Comisiei pentru sport de la Senat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi voie să finalizez.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Brian Cristian:

Spun în acest moment ceea ce gândesc toţi colegii dumneavoastră de la PNL şi PSD şi n-au curajul s-o spună de la tribună.

Domnul ministru a absentat de la două întâlniri ale Comisiei pentru strategia pe sport şi, cel mai grav, domnul ministru, din păcate,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultima propoziţie, domnule Brian Cristian, vă rog!

Domnul Brian Cristian:

...absentează şi de la nivel european. Domnul ministru nu merge la întâlnirile consiliilor de miniştri de la Consiliul European!

Dacă comparăm sportul din România cu o corabie putem spune că avem un căpitan care stă pe plajă şi care bea rom!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Brian Cristian. A trecut tot timpul!

Domnul Brian Cristian:

Şi cred că este momentul să-l trezim pe domnul căpitan din beţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Brian Cristian!

Domnul Brian Cristian:

...că avem o corabie care se îndreaptă spre stânci.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Înţeleg că USR-ul se zbate să facă foarte multe lucruri pentru sport, înţeleg că aţi votat iniţiativa, înţeleg că sunt ceva probleme prin coaliţie, însă vreau să vă spun faptul că această iniţiativă a fost semnată exclusiv de parlamentari, deputaţi şi senatori ai PSD, să ştiţi! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Csoma Botond, Grupul UDMR, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Noi suntem de acord să avem o discuţie pe acest aspect, dar cred că colegul nostru nu şi-a explicat votul, ci a făcut o declaraţie politică şi nu înţeleg care e problema dacă în acest proces au fost implicaţi specialiştii de la UBB. Chiar dânsul a spus că sunt foarte buni aceşti specialişti. Care e problema? Faceţi declaraţii politice la "declaraţii politice", nu la explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Sunt total de acord cu dumneavoastră.

Domnul Avrămescu, Grupul PNL.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Înainte să acuzăm, haideţi să nu uităm cine refuză să cheme ministrul sportului în comisie, la solicitarea noastră de o jumătate de an, şi de ce până acum nu s-a luat în discuţie tema Strategiei naţionale de sport, pentru că am solicitat-o în ultimele şedinţe la care am participat.

Aşa că, dragi colegi, haideţi să lăsăm ipocrizia şi demagogia pentru alţii! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Rareş Tudor Pop solicită să ia cuvântul.)

Domnule Tudor, vă reamintesc, la explicarea votului un singur coleg de grup.

Domnule Tudor Pop! Nu vă dau cuvântul, domnule Tudor Pop! Nu există procedură la votul final, vă rog!

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Vreau doar să subliniez ipocrizia, făţărnicia colegilor de la USR care nu au dorit să semneze o moţiune pe care noi am iniţiat-o şi le-am pus-o în vedere împotriva ministrului Novák. Domnul ministru Novák a fost un sportiv respectabil, îl respectăm pe sportivul Eduard Novák, însă ca ministru este doar o coadă de topor a Ungariei şi un incompetent.

Vă rog, colegii de la USR, sunteţi pur şi simplu nişte ipocriţi, da? Când aţi avut ocazia să-l îndepărtaţi, să depuneţi o moţiune simplă, aţi fugit mâncând pământul. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Manea, din partea deputaţilor aparţinând minorităţilor naţionale, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege nu este despre ministrul sportului Novák, nu este despre strategia în domeniul sportului, ci pur şi simplu este un proiect de lege foarte bun, într-adevăr, iniţiat de către colegii noştri social-democraţi - pe această cale doresc să-i felicit -, un proiect foarte bun prin care zeci de mii de copii care practică sportul de performanţă, tineri şi juniori, vor beneficia lunar de un tichet de sportiv în cuantum de 50 de lei.

Pare puţin, dar eu cred că este un pas extrem de important pentru încurajarea practicării sportului în rândul copiilor. Despre asta este vorba.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Înainte de a trece mai departe, daţi-mi voie să remarc numeroasa prezenţă şi să-i şi salut pe unii dintre locuitorii comunei Matca, judeţul Galaţi, aflaţi la balcoane.

Vă mulţumim că ne faceţi cu mâna!

Bine aţi venit în Parlamentul României! (Aplauze.)

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2022 pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat; PL-x 423/2022.

Vot, vă rog.

Cu 209 voturi pentru, 6 contra şi 36 de abţineri, aprobat.

Explicarea votului, domnul Antonio Andruşceac.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Grupul AUR s-a abţinut de la acest vot, pentru că am văzut că în ultima vreme Legea nr. 82/1992 este călcată în picioare şi se intenţionează secretizarea tuturor acţiunilor de scoatere din rezervele statului a diverselor cantităţi, în ultima vreme, de combustibil şi de gaz şi înstrăinarea lor nu către unele companii care ar avea nevoie să-şi dezvolte activitatea sau să-şi susţină activitatea în statul român, ci, ce să vedeţi, către norocoasa firmă OMV, de fapt către statul austriac care deţine peste 51% din acţionariatul acestei firme.

Vrem să ştim cum rezervele statului român, rezerve strategice, ajung pe mâna unor state străine care le comercializează în folosul lor, iar noi suntem obligaţi prin lege ca în termen de maximum 30 de zile să reînnoim aceste rezerve la preţul actual.

Gândiţi-vă mai bine care este scopul şi ce ne propunem prin aceste rezerve ale statului român! Pentru că în lege se prevede clar felul în care acestea pot fi deţinute, pot fi înmagazinate, pot fi înstrăinate, iar ceea ce se întâmplă acum este o subminare a rezervelor de stat şi a suveranităţii noastre în cazul unui pericol de natura celor prevăzute în Legea nr. 82/1992.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Pop, doriţi la acest punct sau să mă păcăliţi şi să vă referiţi la precedentul?

Domnul Rareş Tudor Pop (din sală):

Exact!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă o faceţi, să ştiţi că nu vă las să continuaţi!

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Sunteţi pregătiţi, da?

Deci, domnule deputat Avrămescu, ... (Rumoare.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg!

Domnul Rareş Tudor Pop:

... domnul ministru Novák are invitaţie la Comisia pentru tineret de peste două luni. A refuzat două invitaţii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din respect vă las să terminaţi propoziţia,...

Domnul Rareş Tudor Pop:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dar am presupus că aşa veţi face.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Aşa este! (Râsete.)

Domnul Novák a refuzat alte două dezbateri la Senat, la invitaţia colegului Bogdan Matei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Tudor!

Puteţi să-l invitaţi pe domnul Avrămescu la o cafea şi să-i explicaţi aceste lucruri.

Mulţumesc.

Domnul Rareş Tudor Pop:

...iar domnul ministru Novák are invitaţie la Comisia pentru tineret şi sport pentru a dezbate strategia, săptămâna viitoare. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Salan Viorel, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am dorit neapărat să iau cuvântul în final, la explicarea votului, dat fiind faptul că şi în media, dar văd că şi antevorbitori de-ai mei confundă unele noţiuni. Pentru că acest proiect de lege conţine măsuri care să prevină disfuncţionalităţi cu efecte negative în derularea activităţilor de administrare a stocurilor rezervelor de stat şi mobilizarea capacităţilor de intervenţie în situaţii de urgenţă civilă, în scopul gestionării optime a crizelor.

S-a impus astfel necesitatea unei reglementări uniforme care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanţării acţiunilor de gestionare a crizelor şi de reacţie rapidă.

Din acest punct de vedere, grupul nostru parlamentar a votat pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, deputaţi neafiliaţi, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

O, nici vorbă! Nu mă simt deloc liniştită cu acest proiect de lege pe care tocmai l-aţi votat, pentru că asta îmi dă sentimentul că în loc să fim pregătiţi în orice moment, în orice moment apare o situaţie de urgenţă, şi anume stocurile noastre să fie puse la punct, iar rezervele naţionale să se organizeze, să-şi planifice achiziţiile pe procedurile normale, astfel încât, repet, stocurile să fie acolo pentru orice situaţie, noi, de fapt, încurajăm improvizaţia şi lăsăm la nivelul rezervelor naţionale o procedură simplificată, adică îi împingem să facă pe ultima sută de metri o procedură ca să umple ceea ce, în mod normal, ar fi trebuit să fie acolo, dacă suntem un stat serios.

Ceea ce aţi votat acum mă nelinişteşte, în niciun caz nu mă linişteşte.

Ceea ce aţi dorit să propuneţi sub aspectul protejării oamenilor dă un sentiment de nelinişte celor care îşi imaginează şi care îşi doresc ca rezervele naţionale să fie puse la punct pentru orice situaţie de criză pe care de altminteri n-o definiţi în proiectul pe care tocmai l-aţi propus la vot. Deci de aceea ne-am abţinut.

Undeva ne transmiteţi neseriozitate şi improvizaţie, în loc să ne spuneţi că suntem în siguranţă pentru orice moment, prin nişte achiziţii planificate din timp, completate rezervele atunci când este cazul pentru orice situaţie care apare în statul român.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

9. Legea pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 562/2020/2022.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru şi 12 abţineri, adoptată.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 302/2019.

Vot, vă rog.

Cu 204 voturi pentru, unul contra, 47 de abţineri, adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A.; PL-x 229/2022.

Vot, vă rog.

Cu 244 de voturi pentru, unul contra, 12 abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Antonio Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Grupul AUR a votat pentru a mai acorda şi de această dată un ajutor celor de la CFR.

Nu vrem să dispară încă un operator important de transport al statului român, însă suntem nemulţumiţi de modul în care ani de-a rândul conducerea CFR consideră să managerieze aceşti bani şi să prezinte un plan de redresare a acestei companii. Am vorbim în Comisia pentru buget. Cred că dacă nu se vor prezenta în viitor cu un plan de redresare care să ne convingă, nu vom mai vota fonduri pentru a-i ţine cu masca de oxigen pe figură, în condiţiile în care pe ei nu îi interesează să-şi facă compania să devină rentabilă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 19 mai 2022; PL-x 451/2022.

Vă rog să votaţi.

Cu 252 de voturi pentru, unanimitate, aprobat.

I. Legi ordinare. Respingeri.

13. Propunerea legislativă privind desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; Pl-x 115/2022.

Vot, vă rog.

Cu 176 de voturi pentru, 70 contra, propunerea de respingere a fost respinsă.

Explicarea votului, doamna Neagu Denisa-Elena, vă rog.

Rectific. Propunerea de respingere a fost adoptată.

Nu vă bucuraţi aşa tare, colegi de USR!

Vă rog, doamna Neagu!

Doamna Denisa-Elena Neagu:

USR a susţinut mereu că aceste instituţii fantomă trebuie desfiinţate. De aceea USR a votat astăzi pentru desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, împotriva raportului de respingere dat de majoritatea parlamentară.

Tot astăzi AUR spune că este împotriva sinecurilor.

Vă reamintesc că la proiectul pentru desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România aţi votat cot la cot cu PSD, PNL şi UDMR împotriva desfiinţării.

Toate aceste aşa-zise instituţii sunt doar o sugativă din bani publici care finanţează buzunarele potrivite, fără a aduce un beneficiu cetăţenilor.

Vă reamintesc că suntem în plină criză economică, dragi colegi! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina, Grupul AUR, vă rog, explicarea votului.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţin să amintesc colegilor de la USR, în special colegului de la Neamţ, care se bate foarte tare, e mai mult deputat de Bucureşti decât deputat de Neamţ. Nu l-am văzut nici măcar o secundă să ia atitudine în ceea ce priveşte monumentele din judeţul Neamţ, nu am văzut să ia atitudine când s-a desfiinţat biroul lui Kogălniceanu de la Târgu Neamţ, nu l-am văzut nici la podul de la Luţca, nici la Perla Invest, nu-l văd pe nicăieri, în Neamţ, de aceea nu văd... (Vociferări.) Probabil că nevenirea colegilor mei de la AUR în comisia dumneavoastră, domnule coleg, este pentru că dumneavoastră nu spuneţi nimic ce ar putea fi interesant pentru ţară şi pentru monumentele istorice şi pentru cultură.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu o să intervenim în această mică răfuială locală.

II. Legi organice. Adoptări.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală; PL-x 485/2022.

Vot, vă rog.

Cu 251 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, precum şi a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; PL-x 493/2022.

Vot, vă rog.

Cu 187 de voturi pentru, 63 de abţineri, adoptat.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; Pl-x 386/2022.

Vot, vă rog.

Cu 196 de voturi pentru, 7 contra, 50 de abţineri, adoptată.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019; PL-x 123/2019.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru, 6 abţineri, adoptat.

Capitolul II. Legi organice. Respingeri.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 343/2022.

Vot, vă rog.

Cu 172 de voturi pentru, 75 contra, 5 abţineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

Domnul Miftode, vă rog, explicarea votului.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

USR a votat împotriva respingerii acestui proiect, cum ar fi trebuit să voteze oricine a trecut prin sistemul de învăţământ românesc, acela în care numiţii se schimbă odată cu aleşii.

Când se schimbă majoritatea parlamentară se schimbă şi inspectorii, apoi se schimbă directorii, pentru că de foarte multe ori criteriul real după care sunt înscăunaţi este apartenenţa politică.

Propunerea era simplă. Inspectorii şi directorii să rămână simpli membri de partide, să nu fie în conducerea organizaţiilor teritoriale de partide la niciun nivel, să se concentreze pe o singură activitate: sau în politică, sau în educaţie.

Aţi ales azi ca politica să sufoce în continuare învăţământul! Păcat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor,

Vă informez că în conformitate cu art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, astăzi s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate în procedură de urgenţă:

1. Legea privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaţionalizării la nivel naţional a Sistemului de intrare/ieşire şi a Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile; PL-x 185/2022;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 302/2019.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii, astăzi, 26 octombrie 2022.

Termenul se calculează luând în considerare ziua anunţului, adică data de astăzi, 26 octombrie 2022.

Declar şedinţa închisă.

Rog membrii Biroului permanent să vină pentru şedinţă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.07.