Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.08.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 260.

Înainte de a merge mai departe, daţi-mi voie să salut grupul de elevi din Băseşti, judeţul Maramureş, aflat la balcoanele sălii de plen. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de 5 decembrie şi 7 decembrie 2022; programul de lucru pentru perioada 5 - 10 decembrie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 28 noiembrie - 5 decembrie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă amintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi avem organizate dezbateri politice în cadrul Orei Guvernului, iar de la ora 17.00 urmează primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea de interpelări.

O să dau citire iniţiativelor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2022 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului; PL-x 696/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Prima Cameră sesizată.

Data depunerii la Camera Deputaţilor - 31.10.2022; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 26.11.2022, potrivit art. 115 din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor;

2. Propunerea legislativă pentru completarea alineatului 1 al articolului 123 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 496/2022; lege organică.

Prima Cameră sesizată.

Data prezentării în Biroul permanent - 26.09.2022; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 2.12.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, iniţiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5), respectiv art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban, aveţi prezentarea unui mesaj.

Unde sunteţi? (Vociferări.)

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor,

Domnişoarelor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De când am primit încrederea poporului român de a fi reprezentantul acestuia în Parlament, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, am făcut demersuri în vederea combaterii violenţei domestice.

În România, anul acesta s-au înregistrat aproape 70.000 de intervenţii ale poliţiei în cazuri de violenţă domestică; foarte multe dintre acestea s-au întâmplat în mediul rural. Sunt cifre alarmante! Vorbim despre zeci de mii de fapte penale care au condus la emiterea a peste 15.000 de ordine de protecţie.

Pentru România, acest subiect este unul critic - un număr de 69 de femei au decedat anul trecut, ca urmare a abuzurilor partenerilor de viaţă, iar 12 femei au murit în primele luni ale acestui an, în urma violenţei domestice. Vreau să mă credeţi că aceste destine tragice nu sunt nişte simple cifre pentru mine, ci înseamnă un efect al faptului că Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cazul unor proceduri judiciare şi execuţional penale se aplică greu, cu termene prorogate, din lipsa fondurilor necesare implementării.

Deşi legea a fost publicată în 2021, abia după un an şi jumătate, Sistemul informatic de monitorizare electronică a devenit funcţional în Capitală şi în alte trei judeţe ale ţării, sub formă de program pilot. Prin acest sistem vor fi monitorizate, prin intermediul brăţărilor electronice, persoanele faţă de care se emit ordine de protecţie dispuse de poliţist sau de instanţa judecătorească ori la nivel european.

Conform statisticilor prezentate de Poliţia Română, în anul în curs s-au înregistrat mai multe fapte penale de violenţă domestică faţă de 2021, de aceea, instanţele judecătoreşti au emis peste 7.000 de ordine de protecţie, iar poliţiştii au emis peste 8.700 de ordine provizorii. Peste 7.000 de ordine de protecţie au fost emise pentru a preveni uciderea sau violenţa asupra femeilor. 579 de infracţiuni pentru nerespectarea acestora. La nivelul Capitalei au fost emise 1.104 ordine provizorii de protecţie anul acesta, peste 90% dintre acestea fiind confirmate deja de procurori.

Prin urmare, sistemul trebuie pus în funcţiune la capacitate maximă, deoarece societatea românească are de suferit din cauza agresorilor care nu pot fi monitorizaţi corespunzător. Avem nevoie să fie alocate fonduri şi poliţişti specializaţi pentru programul naţional pentru protecţia victimelor violenţei în familie. Supravieţuitoarele violenţei trebuie sprijinite în mod real, prin mărirea pedepselor din Codul penal. Violenţa asupra femeilor şi copiilor, inclusiv traficul de minori sunt probleme globale, mai ales în societăţile măcinate de crize economice şi morale.

Dacă religia şi valorile tradiţionale sunt înlocuite de alte valori progresiste, atunci avem de-a face cu schimbări culturale care ne afectează ca societate pe termen lung!

Violenţa domestică este un flagel, iar victimele trebuie protejate! Pe de altă parte, agresorii trebuie pedepsiţi aspru, în paralel cu un program de consiliere, pentru a nu mai recidiva în astfel de situaţii!

Violenţa şi discriminarea sunt prezente la tot pasul în lumea în care trăim, în care valorile creştine trebuie păstrate şi transmise copiilor noştri prin biserică şi prin educaţia primită în familia tradiţională!

În calitatea mea de vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, voi continua să fac toate demersurile legale pentru a combate violenţa domestică asupra femeilor şi copiilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dunava.

Pe procedură, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru corelarea prevederilor PL-x 551/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei), o să vă prezint următoarea notă.

Cu privire la dispoziţiile PL-x 551/2022, adoptat în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 23 noiembrie 2022, s-a constatat existenţa unor necorelări între textele adoptate în Camera decizională, respectiv inversarea unor alineate, care determină aplicarea contrară voinţei legiuitorului a normelor adoptate, cât şi absenţa ori reglementarea incompletă a unor norme de trimitere absolut necesare bunei aplicări a dispoziţiilor adoptate.

Astfel, la punctul 9, cu privire la art. I pct. 1 alin. (11), pentru corelare legislativă, în locul sintagmei "preţul final facturat prevăzut la alin. (1)" se va citi "preţul final facturat prevăzut la alin. (1) lit. a) - b)"; iar în locul sintagmei "preţul plafonat prevăzut la alin. (1)" se va citi "preţul plafonat prevăzut la alin. (1) lit. a) - b).

La punctul 9, cu referire la art. I pct. 1, pentru corelare legislativă, "alin. (10)" se va citi "alin. (11), iar "alin. (11)" se va citi "alin. (10)".

Textul final propus, după adoptarea notei pentru corelare legislativă, are următorul cuprins:

"La articolul I punctul 1, după alineatul (9) al articolului 1, se introduc cinci noi alineate - alineatele (10) - (14), cu următorul cuprins:

«(10) - În cazul clienţilor casnici, preţul final facturat prevăzut la alin. (1) lit. a) şi b) se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali. Clientul casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu poate beneficia de preţul plafonat prevăzut la alin. (1) lit. a) şi b) fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere depusă la furnizor, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum.

(11) - În perioada 1 ianuarie 2023 - 31 martie 2025, preţul din ofertele-tip pentru clienţii prevăzuţi la alin. (1) şi/sau (2), elaborate şi publicate de către furnizorii de energie electrică/gaze naturale nu poate depăşi valoarea preţului final facturat prevăzut la alin. (1) şi/sau alin. (2)»".

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 5 decembrie 2022, s-a depus la Secretarul General al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei; PL-x 551/2022; adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii - astăzi, 5 decembrie 2022.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Astăzi, în cadrul Orei Guvernului, potrivit art. 208 din Regulament, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, cu tema "Peste trei milioane de familii depind de lemnele de foc pentru încălzire. Suntem la mijlocul lunii noiembrie, temperaturile scad. Românii din mediul rural nu au acces la lemne de foc, fie din cauza preţului, fie din cauza lipsei acestuia".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri:

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;

- reprezentantul Guvernului - ministrul vizat - 5 minute, pentru a răspunde;

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;

- celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute, pentru a-şi prezenta punctul de vedere;

- neafiliaţii - un minut;

- reprezentantul Guvernului - la final, 5 minute, pentru răspunsuri.

Domnul deputat Simion George-Nicolae.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Când am depus solicitarea pentru Ora Guvernului eram în mijlocul lunii noiembrie. Acum s-au făcut două luni de când acea ordonanţă ruşinoasă, pentru plafonarea preţului la lemne, la 400 de lei, şi la peleţi, la 2.000 de lei, a fost introdusă şi a dat peste cap toată piaţa lemnului, bătându-şi joc de familiile de români care se încălzesc cu lemne sau cu peleţi.

Este 5 decembrie, mulţi români nu au bani să cumpere lemne de foc, şi, astăzi, la Ora Guvernului, a venit domnul Tánczos Barna să dea cumva vina pe prim-ministrul Ciucă şi pe Guvern; pentru că asta fac...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...ne plimbă de la Ana...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...la Caiafa...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, prezentaţi tema, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, prezint tema.

Aveţi vreo propunere, cum aş putea prezenta tema mai bine, mă învăţaţi cum să prezint tema? (Vociferări.)

Am pregătit-o bine, să ştiţi.

În ultimele două luni, de când s-a dat această ordonanţă ruşinoasă, minus un milion de metri cubi de lemn nu au mai fost exploataţi, pentru că nu era rentabil pentru cei care erau în acest domeniu.

Această ordonanţă trebuia dată la începutul anului, nu la sfârşitul anului, pentru a prezenta o oarecare predictibilitate. Suntem în 5 decembrie şi nu s-a revenit asupra acestei ordonanţe de urgenţă. Ea este încă în vigoare şi nimeni nu are curajul să intervină asupra ei. Aşa că ministrul Tánczos Barna trebuie să justifice care sunt planurile pentru români în această iarnă, pentru românii care se încălzesc cu lemne. Sau vrea să îi lase în continuare să moară de frig? A blocat toată piaţa lemnului această ordonanţă de urgenţă, care a fost dată cu semnătura lui Tánczos Barna, cu semnătura lui. Ministrul mediului şi-a asumat această ordonanţă de urgenţă, în ciuda opoziţiei Romsilva. 16.000 de angajaţi de la Romsilva au spus tare şi răspicat faptul că această ordonanţă de urgenţă va bloca piaţa lemnului.

Dar trebuie să-l felicit pe domnul Tánczos Barna, probabil, este cel mai sincer politician - niciodată nu a ascuns dispreţul profund pe care îl are faţă de România, faţă de poporul român, faţă de simbolurile de stat.

Domnul Tánczos Barna, care se joacă pe mobil în momentul acesta, a refuzat să jure pe Constituţie.

Domnul Tánczos Barna a îngenuncheat la imnul unui aşa-zis Ţinut Secuiesc.

Domnul Tánczos Barna - ultima lui sfidare - a dat către presă, de 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României, o poză în care el era cu tricoul unui stat vecin. El, ministrul pe care îl ţineţi în funcţie, ministrul mediului, din 2021, din ianuarie, în Guvernările Cîţu şi Ciucă, îl menţineţi în funcţie pe acest ministru.

Îl acuzăm, pe lângă provocarea crizei lemnului, pe Tánczos Barna, de felul în care conduce Ministerul Mediului, ca pe propria feudă.

Ca să vă daţi seama, menţine toate instituţiile ministerului într-un interimat şi într-un provizorat. Din două în două săptămâni dă domnul Tánczos Barna atribuţii celor de la Apele Române. Conduce ministerul de la Sâncrăieni, din Harghita, unde răspunde activiştilor de mediu că el e în Transilvania, şi în Transilvania nu se vorbeşte româneşte. Conduce, prin domnul Levente, discreţionar ministerul şi nu vorbeşte cu secretarii de stat, care nici măcar nu au atribuţii; nu vorbeşte cu directorii din minister. Conduce, prin domnul SPP-ist Corvin, care este ilegal în patru consilii de administraţie, la ROMATSA, la ANM, la Romsilva... (Vociferări.) ...prelungeşte Consiliul de administraţie de la Romsilva, ilegal, din patru în patru luni, şi îl menţine acolo pe directorul general de la Direcţia Silvică Suceava, pe Sorin Ciobanu. Ia 10 milioane de euro pentru a analiza excremente de urs. Aceste excremente de urs, dacă vă vine să credeţi, dragi români - pentru că parlamentarii nu sunt atenţi -, sunt analizate de nişte ONG-uri din Covasna şi Harghita.

Sigur, nu pot să-l acuz de trădare de ţară pe domnul Tánczos Barna, care urăşte tot ce e românesc, dar domnul Tánczos Barna a creat blocajul de la Blue Air, şi avantajată a fost o companie din Ungaria - Wizz Air-ul.

Domnul Tánczos Barna a lovit în 45.000 de familii care şi-au depus dosarele pentru "Casa Verde", şi în vara lui 2021, în vara lui 2022...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul George-Nicolae Simion:

...domnul Tánczos Barna este cel care nu a dat în lucru aceste dosare.

Va răspunde domnul Tánczos Barna întrebărilor noastre sau va face demagogie politică, după care se va duce să cânte imnul unui aşa-zis Ţinut Secuiesc?

Cu ce se încălzesc românii în această iarnă?

M-am dus, l-am întrebat pe Virgil Popescu şi nu mi-a răspuns.

Haideţi să vedem ce răspunde ministrul şovin şi iredentist, Tánczos Barna. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Tánczos Barna.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Tánczos Barna (ministrul mediului, apelor şi pădurilor):

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţie.

Vă mulţumesc pentru că am ocazia să vorbim despre o problemă atât de importantă cum este încălzirea locuinţelor folosind lemn de foc. (Vociferări.)

Ştim cu toţii că sunt... (Vociferări.) ...milioane de gospodării... (Vociferări.) ...care folosesc această resursă în România. Ştim foarte bine că din cele 6,7 milioane de hectare de păduri... (Vociferări.) ...care sunt aproape jumătate-jumătate în proprietatea statului... (Vociferări.) ...respectiv în proprietatea privată... (Vociferări.) ...se exploatează lemn atât pentru scop industrial, cât şi pentru a asigura lemnul de foc pentru familii.

Trebuie să ştiţi că anul acesta, Romsilva şi proprietarii privaţi, respectiv unităţile administrativ-teritoriale au pus pe piaţă... (Vociferări.) ...lemn de foc... (Vociferări.) ...conform sistemului SUMAL 2... (Vociferări.) ...într-o cantitate de 7 milioane o sută şaptezeci...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi liniştea în sală. (Vociferări.)

Domnul Tánczos Barna:

...într-o cantitate de 7.178.000 m³... (Vociferări.) ...1.000.000 m³ peste cantitatea de anul trecut. Din această cantitate, peste 500.000 m³ sunt asiguraţi suplimentar, faţă de anul trecut, de către Romsilva, în urma constatării crizei de lemn, nu doar în România, ci şi pe celelalte pieţe. Atât în Germania, Franţa, Austria, Italia, pe toate pieţele... (Vociferări.) ...această resursă... (Vociferări.) ...a fost reevaluată, regândită şi foarte mulţi cetăţeni europeni au ales această resursă, acolo unde au avut posibilitatea tehnică de a o folosi.

De asemenea, trebuie să ştim faptul că în perioada 5 octombrie - 5 decembrie s-au pus pe piaţă: în octombrie - 380.000 m³, iar în noiembrie - 340.000 m³, în anul 2021, şi peste 600.000 m³ de lemn de foc în anul 2022. De pe piaţă nu a dispărut această resursă. Şi în octombrie 2022, faţă de 2021, cantitatea chiar a crescut, dacă ne uităm la locul recoltării, adică cantitatea de lemn de foc exploatată din fondul forestier.

Aceste date arată foarte clar că cele spuse adineauri nu sunt valabile şi nu sunt cifre corecte, nu este un adevăr. (Vociferări.)

În acelaşi timp, trebuie să ştim faptul că preţul lemnului de foc variază de la regiune la regiune, de la zona de şes, zona de câmpie, zona de munte, motiv pentru care nu putem să generalizăm. Această situaţie de lipsă de lemn a fost suplinită, a fost rezolvată prin aceste metode, iar preţul a fost, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, plafonat la 400 de lei, prin ordonanţă de urgenţă.

În paralel, Romsilva a luat foarte multe măsuri pentru a asigura, nu doar anul acesta, ci şi anul viitor, lemnul de foc pentru cetăţeni. Am făcut un plan de investiţii prin care vom crea 178 de noi platforme, noi depozite de lemn de foc, pentru a asigura o livrare cât mai aproape de cetăţean a acestei resurse. Vom moderniza cele 240 de centre deja existente, create la Romsilva. Această investiţie va fi una semnificativă, în următorii 2-3 ani vom avea un buget de peste 60 de milioane de euro, buget de investiţii, pentru a asigura reţeaua şi pentru a creşte reţeaua prin care servim această resursă. O aducem mai aproape de cetăţeni.

Vă mulţumesc încă o dată.

Cifrele pe care vi le-am expus sunt cifre oficiale din SUMAL 2, sistemul pe care l-am implementat începând cu 30 ianuarie 2021. Un sistem care monitorizează toate, toate cantităţile de lemn, oferă trasabilitate acestui lemn în România, şi prin acest sistem se vede foarte clar că aceste cantităţi de lemn de foc, faţă de 2021, au crescut. S-a pus mai mult lemn pe piaţă, s-a consumat mai mult lemn, pentru că a existat o cerere mai mare şi, normal, Guvernul a vrut să protejeze cetăţenii în această situaţie de criză. Este şi motivul pentru care ordonanţa de urgenţă a fost emisă.

Aş vrea, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a vă informa că în cadrul Programului "Împădurim România", finanţat din PNRR, cu un buget de 700 de milioane de euro, au fost introduse primele 300 de cereri de finanţare, pentru o suprafaţă de peste 1.200 de hectare de păduri noi care se vor crea. Sunt primele 1.200 de hectare solicitate de beneficiari în cadrul acestui program.

Sunt convins că cele 56.000 vor fi realizate până la sfârşitul anului 2026 din PNRR.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pentru lămuriri suplimentare, domnul Simion, da?

O am şi pe doamna Gianina înscrisă la cuvânt.

Domnul George-Nicolae Simion:

La grup.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

OK.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aţi minţit, domnule Tánczos Barna. Aţi minţit, n-aţi spus nimic legat de această ordonanţă.

Prim-ministrul Ciucă v-a spus să rectificaţi această ordonanţă şi să puneţi lucrurile în regulă. Ordonanţa este încă în vigoare şi nu aţi făcut nicio referire la această ordonanţă de urgenţă.

Conform planurilor de amenajamente din momentul acesta, din România se pot recolta până la 11 milioane de metri cubi din pădurile României, iar această cantitate, într-o situaţie de urgenţă, cum este cea actuală, într-o criză globală, poate ajunge până la 18 milioane de metri cubi. Dumneavoastră aţi făcut referire la 7 milioane de metri cubi, care, evident, sunt insuficienţi şi care pleacă peste hotare, atât lemn de foc, cât şi peleţi. În urma ordonanţei dumneavoastră de urgenţă, din care aţi scos interzicerea exportului pe perioada crizei, în momentul acesta, peleţii fabricaţi în România se vând la Budapesta şi la Viena.

Nu înţelegem de ce la ocoalele deţinute de Romsilva, peste 300 de ocoale silvice, nu se poate ajunge la o înţelegere pentru locuitorii din mediul montan, ca să beneficieze de aceleaşi prevederi ca ocoalele de regim.

În ocoalele de regim s-a putut achiziţiona lemn la 150 de lei/m³ în această iarnă.

Romsilva trebuie să facă şi protecţie socială.

Romsilva trebuie să aibă grijă şi de românii nevoiaşi, nu doar să oferim vouchere, nu doar să oferim bani. Bani care ajung, până la urmă, la cine? La cei care deţin monopolul pe piaţa lemnului din România, la Schweighofer, la Kronospan şi aşa mai departe, la firmele dumneavoastră.

V-aţi bătut joc de fondul de vânătoare, de ursul brun!

V-aţi bătut joc de românii care - într-adevăr, în Suceava, în Bistriţa nu sunt probleme cu lemnul de foc în momentul acesta, preţul este sub 400 de lei, dar ce vă faceţi cu românii care trăiesc în Constanţa, în Giurgiu? Poate pentru dumneavoastră nu sunt importanţi, domnule Barna, pentru că nu sunt în Transilvania, unde nu se vorbeşte limba română, cum aţi spus dumneavoastră în mod repetat, dar şi la Constanţa, şi la Giurgiu, şi în toate judeţele ţării a fost, este şi va fi România!

Modul în care folosiţi dumneavoastră acest discurs revanşard - l-am auzit şi la domnul Csoma Botond, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - este descalificant pentru felul în care dumneavoastră vreţi să faceţi politică. Şi cei care vă menţin în funcţia de ministru - al României, nu al Ungariei, nu al unor ţinuturi secuieşti - trebuie să explice acest lucru, de ce este menţinut acest ministru, care a creat actuala criză, în funcţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, Stângă George-Cătălin.

Vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Bună ziua, domnule ministru.

Distinse doamne,

Dragi colegi parlamentari,

Încă de la începutul discuţiilor cu privire la asigurarea încălzirii pentru sezonul rece, pentru Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă protejarea populaţiei a reprezentat principala prioritate.

Tocmai din acest motiv, pentru a nu exista probleme cu privire la încălzirea românilor, Guvernul a încercat să găsească soluţii pentru ca aceştia să treacă cu bine peste perioada de iarnă.

Trebuie să recunoaştem că efectele ordonanţei de urgenţă pentru plafonarea preţurilor la lemnul de foc nu au fost cele pe care le aşteptam. Această plafonare avea ca scop stoparea anumitor speculaţii care puteau să apară pe piaţă, în contextul acestei crize energetice, prilej favorabil pentru unii furnizori de materii prime să crească artificial preţul la lemn.

Cu adevărat important este să luăm toate măsurile necesare pentru ca această ordonanţă cu privire la plafonarea preţurilor pentru lemnul de foc să producă cele mai bune efecte pentru români.

Tema pe care o abordăm astăzi este o temă care impactează minimum trei milioane de familii de români, adică cei care se încălzesc cu lemne de foc. Vorbim despre familii care au această sursă de încălzire şi care aşteaptă soluţii de la statul român pentru a putea trece cu bine peste această iarnă.

Pentru a-i proteja pe români, Guvernul României a pregătit această ordonanţă de urgenţă pentru plafonarea preţurilor la lemnul de foc.

Au avut loc analize, au avut lor întâlniri ale grupurilor de lucru de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, de la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi s-a ajuns la concluzia că 400 de lei ar fi un preţ optim la care să fie plafonat tariful pentru metrul cub la lemnele de foc.

Din păcate, nu am putut să ducem acest preţ în toate judeţele din România, pentru că unele sunt foarte apropiate de zonele montane, iar altele au acces mult mai greoi la această resursă.

Premierul a comunicat în spaţiul public, după întâlnirea din coaliţie, că îşi doreşte ca acest act normativ să poată fi îmbunătăţit, astfel încât efectele pozitive ale lui să fie simţite de fiecare român.

Sunt convins că în perioada următoare, atât Guvernul, cât şi noi, parlamentarii, prin posibilitatea de a depune amendamente la fiecare act normativ, vom aduce îmbunătăţiri astfel încât la români, la fiecare beneficiar de lemne de foc să ajungă preţul cel mai redus.

Românii trebuie să ştie că vor fi sprijiniţi de către Guvernul României. Grupurile vulnerabile, persoanele cu venituri mici vor beneficia de atenţia Guvernului României, a Partidului Naţional Liberal şi a tuturor celorlalte formaţiuni aflate la guvernare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Popa Radu.

Vă rog.

Domnul Radu Mihai Popa:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

N-aş fi vrut să intervin, că sunt atât de multe lucruri de spus în legătură cu Ministerul Mediului, că poate ne-ar trebui mai multe ore dedicate activităţii ministerului pe care-l conduce domnul Tánczos Barna.

Dar văd că suntem chemaţi să discutăm despre preţul lemnelor de foc. Foarte important, de altfel, pentru că eu, domnule ministru, vin dintr-o zonă unde preţul lemnelor de foc este mult mai mare decât cel pe care l-aţi pus dumneavoastră în ordonanţa de urgenţă.

Şi aş avea două întrebări.

Care este studiul de impact pe baza căruia aţi determinat acest preţ? Asta e prima întrebare.

Şi a doua întrebare, domnule ministru, de ce suntem chemaţi să discutăm problema lemnelor de foc, într-o ţară în care dumneavoastră sunteţi ministru în Guvern şi am ajuns la Curtea Constituţională ca să aprobăm microhidrocentralele în România, a căror capacitate însumată ar însemna 900 de megawaţi în plus în sistem.

Ministerul Mediului se ceartă cu Ministerul Energiei şi avem un minus de 15% din capacitatea energetică a României şi pentru că dumneavoastră blocaţi apariţia şi construcţia de noi capacităţi de producţie energetică.

De ce România importă energie din alte surse - şi slavă Domnului că nu le mai importăm din Rusia acum, că nu mai putem, dar până acum asta am făcut - şi de ce dumneavoastră nu vă înţelegeţi, ca doi miniştri în Guvern, cu domnul Virgil Popescu şi să găsim o soluţie ca aceste microhidrocentrale să devină producătoare de energie?

În timpul acesta ne întrebăm dacă 400 de lei, dacă 500 de lei sau dacă alt preţ e bun la mia de metri cubi de lemne.

Nu am ştiut să vă spun toate astea în limba maghiară, probabil că m-aş fi făcut mult mai simpatic pentru dumneavoastră. Vi le spun în limba română, că suntem în Parlamentul României. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Grupul parlamentar al USR, doamna deputat Buzoianu.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Domnule ministru,

E clar!

Nu trăiţi în aceeaşi Românie în care trăiesc milioane de români care astăzi sunt disperaţi să facă faţă iernii. Pentru că asta este realitatea României din anul 2022.

Practic, în România, anul acesta deja au murit români din cauza frigului, îngheţaţi în propriile case.

Şi pare că ne-am făcut timp să discutăm de absolut toate aberaţiile posibile, în spaţiul public, mai puţin de problemele serioase, reale, ale românilor vulnerabili, ale celor peste 3 milioane de familii care astăzi îşi încălzesc casele cu lemnele de foc.

Am văzut ce soluţii a propus Ministerul Mediului, şi anume plafonarea preţului la lemnele de foc, la pragul de 400 de lei pe metrul cub. Este o măsură susţinută - nu-i aşa?! - şi de către premierul pseudoliberal, domnul Ciucă, care îşi imaginează că este o măsură liberală să plafonezi preţurile ca să obţii şi să rezolvi problemele, crizele din România.

Am văzut, de asemenea, şi care sunt rezultatele acestei măsuri, pentru că, în momentul de faţă, pe piaţă nu se mai găsesc lemne.

Românii sunt disperaţi şi vor cumpăra de pe piaţa neagră. Dar ce s-a întâmplat de fapt în realitate este că a crescut numărul de cazuri de furt de lemn din pădurile din România.

De fapt, ce vă lipseşte dumneavoastră este curajul, pentru că aveţi toate resursele, aveţi toată puterea, aveţi experţii care vă pot ajuta să găsiţi soluţii pentru români, dar nu aveţi curajul să daţi măsurile corecte pentru români.

Şi la Senat, pentru că s-a discutat mai devreme de cum vom îmbunătăţi noi ordonanţa de urgenţă aici, în Parlament.

Păi, haideţi să spunem lucrurilor pe nume!

La Senat a existat atât de mult curaj, încât toţi parlamentarii PSD şi PNL au spus că sunt împotriva acestei ordonanţe de urgenţă, dar când a venit momentul votului, au preferat să treacă tacit proiectul, decât să voteze împotrivă.

La Camera Deputaţilor curajul se vede în momentul în care astăzi proiectul este blocat prin sertare, a ajuns la câteva comisii de aviz, nu-l vedem nicăieri dezbătut cu urgenţa cu care ar trebui să fie dezbătut.

Haideţi să facem un exerciţiu de imaginaţie, domnule ministru!

Sunteţi unul dintre milioanele de români care trăiesc astăzi într-o casă cu pereţii îngheţaţi, la minus grade Celsius, aveţi viaţa pusă în pericol, a dumneavoastră şi a familiei dumneavoastră, din cauza frigului şi nu găsiţi lemne de foc pe piaţă.

Ce-i spuneţi Ministerului Mediului?

Ce faceţi?

Cum vă rezolvaţi problema?

Şi nu vorbesc întâmplător de curaj, pentru că nici dumneavoastră, nici colegii dumneavoastră nu aţi rezolvat această problemă, pentru că realitatea este că nu în casele dumneavoastră s-a simţit frigul din această iarnă.

Dacă discutăm despre curaj, haideţi să discutăm şi despre măsurile care au fost luate, amendamentele care au fost trecute în Camera Deputaţilor recent, în comisiile de raport, pe dezincriminarea de facto a infracţiunilor privind gestionarea deşeurilor.

Arderi ilegale de deşeuri, îngroparea deşeurilor, eliminarea deşeurilor în spaţii neautorizate, toate aceste infracţiuni vor fi - dacă trec aşa cum au trecut în comisia pentru raport, la mediu, dacă trec şi în Camera Deputaţilor - vor fi de facto dezincriminate.

Păi, ce facem?! Murim de frig în casele noastre. Murim prematur din cauza poluării. Suntem otrăviţi în fiecare zi de plasticul din ape.

Unde este Ministerul Mediului în toată această dezbatere?

Care este poziţia Ministerului Mediului pe aceste probleme?

Unde sunt măsurile? Unde sunt măsurile concrete, eficiente pentru români, măsurile reale pe care toată lumea le aşteaptă?

Vedeţi dumneavoastră, românii au nevoie de lideri care să se ridice la nivelul problemelor cu care ei se confruntă.

Din păcate, pe holurile Ministerului Mediului astăzi nu se aud nici vocile celor trei milioane de familii care nu-şi găsesc lemne pe piaţă, nici vocile zecilor de mii de români care mor prematur din cauza poluării.

Aşa că îmi rămâne un singur lucru să vă urez, domnule ministru, şi anume curaj. Curaj, pentru că va trebui în curând să decideţi dacă veţi fi un ministru care va răspunde problemelor reale ale românilor sau dacă veţi fi un struţ care va băga capul în nisip şi se va preface că nu înţelege de fapt realitatea din România.

Doar că întrebarea reală şi finală, căci aici pot să şi închid discursul, de câte vieţi pierdute ale românilor va mai fi nevoie înainte să vă hotărâţi odată să luaţi deciziile cu soluţiile reale pentru români? (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR.

Doamna Gianina Şerban.

Sunt trei persoane înscrise: domnul deputat Nagy, Coleşa Ilie şi doamna Şerban.

Hotărâţi dumneavoastră cine vorbeşte.

Doamna Gianina Şerban.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş dori să încep cu o întrebare retorică pentru domnul ministru.

Dacă în ultimul timp v-aţi plimbat prin satele româneşti şi aţi discutat cu ţăranul român, să vedeţi cât de greu este traiul din mediul rural, să vedeţi efectiv câte bucăţi de lemn îşi poate cumpăra ţăranul român din pensia pe care o primeşte lunar?

Cu siguranţă, vă spun eu, domnule ministru, nu aţi fost şi nu aţi observat problemele cu care se confruntă ţăranul român, pentru că, dacă aţi fi fost, probabil că aţi fi luat măsurile necesare în ceea ce priveşte singura sursă de căldură, şi anume lemnul de foc.

Plafonarea preţului la lemnul de foc la 400 de lei nu este un ajutor real pentru românii care locuiesc la sate. Nu este acelaşi lucru cu plafonarea care a fost făcută de ministrul energiei la curent şi gaze.

Până acum am avut răbdare cu dumneavoastră, dar nu sunteţi ministru de ieri, de azi, sunteţi ministru de o perioadă lungă de timp şi nu vedem nicio îmbunătăţire reală a mediului înconjurător şi a calităţii vieţii oamenilor.

Românii mor de frig în case, fie că au sobe, fie că au centrale moderne, că se încălzesc cu gaz, cu lumină, cu lemn, cu peleţi.

Nu aveţi soluţii!

Până acum a fost, să spunem, o iarnă blândă, dar ce se va întâmpla în continuare? Ce se va întâmpla în continuare cu ţăranul român, cu bunicii noştri, cu oamenii care locuiesc în mediul rural?

Problemele sunt multe în ministerul dumneavoastră şi le cunoaşteţi foarte bine, vi le-am semnalat în nenumărate interpelări şi întrebări şi aţi răspuns foarte evaziv şi niciodată asumat.

Dar aş vrea să vă întreb doar despre blocarea programelor ce au ca scop utilizarea energiilor regenerabile, precum instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice, "Casa verde fotovoltaice". Este un program blocat. Şi astăzi auzim că apare o nouă taxă. Ce veţi face? Taxa pe soare, da? Le veţi da siguranţa românilor că nu vor plăti taxe şi impozite, instalându-şi aceste panouri fotovoltaice sau se vor trezi cu noi taxe, cu noi impozite, pentru că şi-au montat aceste panouri fotovoltaice?

Pe această cale vă spun că oamenii sunt extrem de nemulţumiţi de evoluţia şi gestionarea tuturor problemelor enumerate şi de colegii mei, anterior, şi trebuie să găsiţi soluţii rapide, domnule ministru, pentru că suntem în luna decembrie.

A mai trecut un an peste dumneavoastră la guvernarea Ministerului Mediului. Este timpul să veniţi cu măsuri concrete, realiste şi cu adevărat în sprijinul cetăţenilor. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Farago Petru.

Vă rog.

Domnul Farago Petru:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Da, într-adevăr, în România trăiesc trei milioane de familii care se încălzesc cu lemn de foc, însă nu este adevărat enunţul formulat de către colegii noştri de la AUR, conform căruia trei milioane de români nu au lemn de foc pe perioada iernii.

Atunci când Guvernul a decis plafonarea preţului de lemn de foc, dorea susţinerea cetăţenilor care, pentru sezonul de iarnă, folosesc lemnul ca resursă în gospodărie.

Coaliţia de guvernare, împreună, a luat această decizie.

Pe masa discuţiilor se aflau mai multe posibilităţi, din care s-a ales această variantă, respectiv preţul la lemnul de foc, tocătură provenită din lemn, rumeguş şi resturi de lemn să se stabilească la 400 de lei pe metrul cub cu TVA inclus, respectiv la brichete un preţ maxim de 1.500 de lei pe tonă şi la peleţi maximum 2.000 de lei pe tonă.

Stimaţi colegi,

Guvernul a plafonat preţul lemnelor de foc la 400 de lei pe metrul cub şi trebuie să spunem că acest sistem este funcţional în unele zone.

Da, într-adevăr sunt regiuni unde apar discrepanţe. Apar pentru că lemnul de foc este mai scump decât plafonul, iar comercianţii caută soluţii. Dar nu putem susţine la modul general că 3 milioane de români nu au lemn de foc pe perioada iernii.

Suntem cu toţii de acord cu faptul că acest sistem adoptat pentru plafonarea lemnului trebuie optimizat. Trebuie să găsim de urgenţă soluţii pentru ca fiecare cetăţean să aibă acces la lemn de foc.

Cel mai important factor în decizia Guvernului cu privire la plafonarea lemnului de foc a fost ca cetăţeanul să aibă acces la încălzire în aceste vremuri tulburi. Încălzirea nu poate fi ceva de lux, iar statul are responsabilitatea de a veni în ajutorul cetăţenilor. Este de datoria noastră să găsim o soluţie viabilă, cât mai curând posibil, pentru a veni în ajutorul familiilor.

Domnul ministru Tánczos a şi declarat, de altfel, şi săptămâna trecută, că pe masa coaliţiei se află deja o propunere, care a venit de la Ministerul Mediului, iar această propunere este de a oferi compensaţii financiare pe bază de vouchere, care pot fi acordate direct către furnizor sau beneficiar. Acesta ar fi un sistem mai predictibil, în opinia mea.

Sunt sigur că vom lua cât mai repede decizia corectă pentru a debloca această situaţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Deputaţii neafiliaţi. Doamna deputat Oana Cambera.

Vă rog.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Problema deciziilor privind lemnele de foc este doar o picătură într-un ocean de decizii cel puţin nefericite.

Voi profita de prezenţa domnului ministru, astăzi, aici, pentru a ridica şi alte teme, teme pe care înregistrăm eşecuri sau nu găsim nicio explicaţie pentru lipsa de acţiune sau, din contră, pentru propunerile ministerului.

Avem două teme care ard efectiv, în România: calitatea aerului pe care-l respirăm şi gestionarea deşeurilor. Şi de ce ard aceste teme? Pentru că ne costă bani şi ne costă sănătatea noastră, a tuturor românilor.

Cu privire la calitatea aerului, avem un proiect de lege în Camera Deputaţilor care a fost adoptat de Senat şi pentru care, totuşi, Guvernul are un punct de vedere negativ. Şi asta pentru că ministerul nu a contestat fondul acestui proiect, ci a decis să facă un comitet.

Domnule ministru,

Ce a făcut concret acest comitet în anul 2022 pentru calitatea aerului, pentru români, pentru că, în timp ce dumneavoastră vă întâlniţi în acest comitet să discutaţi, românii mor şi se îmbolnăvesc?

Arderea de deşeuri.

Domnule ministru,

Particulele rezultate din arderea de deşeuri sunt de 40 de ori mai nocive faţă de cele rezultate din arderea lemnului, iar plasticul ars are o toxicitate de patru mii de ori mai mare.

Ce a făcut Garda de Mediu pentru asta?!

Şi, nu în ultimul rând, aveţi în consultare publică o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea unor acte normative din domeniul apelor, prin care îi scăpaţi de răspundere penală pe cei ce au construit pe sau în preajma apelor fără aviz sau fără autorizaţie de mediu, precum şi pentru funcţionarii statului care trebuiau să ia măsuri.

Ce beneficii aduceţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog!

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...prin această ordonanţă, domnule ministru?

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Tánczos Barna:

Mulţumesc pentru întrebări.

S-a pus o întrebare cu privire la studiul de impact.

Analiza preţurilor s-a făcut în baza datelor statistice deţinute de Romsilva pentru cantităţile de lemn de foc vândute din pădure sau din depozite în zonele de munte, şes şi de deal. Aceasta este analiza pe care am făcut-o.

Cu privire la microhidrocentrale.

Astăzi sunt 326 de microhidrocentrale funcţionale în România, 15 dintre ele sunt în revizuire sau în retehnologizare, două sunt în reabilitare şi o microhidrocentrală trebuie să primească autorizaţie. Deci, cele 326 sunt funcţionale şi sunt în diverse faze.

Cu privire la cantitatea de lemn de foc pe piaţă, vă repet încă o dată, în SUMAL 2, anul trecut au fost puse pe piaţă 6.184.000 de metri cubi de lemn de foc, anul acesta, tot prin SUMAL 2, cantitatea este de 7.170.000 de metri cubi. Deci avem un plus de un milion de metri cubi de lemn de foc pus pe piaţă, datorită RNP şi datorită proprietarilor privaţi.

Fotovoltaice.

Din cele 45.000 de dosare, 30.000 au fost analizate, beneficiarii au fost anunţaţi, zeci de mii de sisteme au fost deja instalate, restul de 14.000 şi ceva vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2022, adică până pe 31 decembrie.

În privinţa calităţii aerului, aş vrea să întreb care sunt măsurile luate, de exemplu, de autoritatea municipală din Bucureşti, autoritate care răspunde de calitatea aerului şi care trebuie să ia măsurile de îmbunătăţire a calităţii aerului, la fel şi în celelalte municipii: Timişoara, Iaşi, Cluj şi celelalte. Ministerul stabileşte reguli, ministerul controlează, aplică amenzile, dar politicile de calitate a aerului sunt în sarcina autorităţii publice locale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Potrivit programului de lucru, de la ora 17.00 avem primirea de răspunsuri la întrebări şi prezentarea de interpelări adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 5 decembrie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Chirilă Virgil Alin, PSD.

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului; 6.584A.

Domnul secretar de stat.

Vă rog.

Domnul Cătălin Canciu (secretar de stat, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului):

Bună seara!

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 11.637 din 27 octombrie 2022, având ca obiect "Solicitare privind transmiterea strategiei turistice a României", vă comunicăm următoarele.

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, mediului de afaceri, comerţului, antreprenoriatului, investiţiilor străine şi în domeniul turismului, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici.

Instituţia noastră a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.327 din 2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, prin preluarea patrimoniului corespunzător activităţilor şi personalului din domeniile sale de competenţă de la fostul Minister al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

În acest context, a preluat Proiectul strategiei naţionale de dezvoltare a turismului, document strategic elaborat prin colaborarea între autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului - la momentul respectiv, Ministerul Turismului -, Secretariatul General al Guvernului şi Banca Mondială.

În scopul adoptării acestui document strategic, printr-un act normativ s-a realizat actualizarea acestuia, fiind urmată procedura stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale, acesta fiind primul pas necesar în vederea aprobării strategiei prin hotărâre de Guvern.

Totodată, dorim să vă informăm că direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului lucrează împreună cu reprezentanţii din industria de travel din România, Consiliul de Brand Turistic Naţional, la strategia de promovare pentru anul 2023, precum şi la planul de acţiuni aferent acesteia.

Vă asigurăm, domnule deputat, de întreaga noastră disponibilitate de a vă furniza şi alte informaţii din sfera de competenţă a instituţiei noastre, în cazul în care acestea vă sunt necesare.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Virgil Alin Chirilă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua!

Mulţumesc.

Mulţumesc pentru răspuns şi pentru promptitudinea cu care aţi făcut-o, numai că această strategie de dezvoltare a turismului în România cred că ar fi un pic mai urgent de făcut şi cred că ar fi bine pentru noi, pentru toţi, pentru toţi românii, pentru ţara aceasta, ca să o avem cât mai repede elaborată, dar bineînţeles că ne lovim de tot felul de proceduri pe care le-aţi enumerat dumneavoastră.

Rugămintea mea şi cred că a tuturor este să grăbiţi acest proces. Cred că avem nevoie de această strategie de dezvoltare a turismului în România, fiindcă este una din ramurile prin care cred că economia ar putea să crească în această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Tot domnul deputat Chirilă Virgil Alin, PSD - Ministerul Sportului; 6.585A.

Domnul secretar de stat Flavius Adrian Sirop.

Vă rog.

Domnul Flavius Adrian Sirop (secretar de stat, Ministerul Sportului):

Bună ziua!

Domnule deputat,

Stimat auditoriu,

Urmare adresei Departamentului pentru Relaţii cu Parlamentul, referitoare la întrebarea nr. 6.585A, formulată de domnul deputat Chirilă Virgil Alin, având ca obiect "Premierea sportivilor români", vă comunicăm următoarele.

Valoarea premiilor acordate de statul român pentru sportivii care cuceresc medalii la campionatele naţionale, europene, mondiale sau olimpice pentru fiecare grupă de vârstă este reglementată conform prevederilor art. 25 din H.G. nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare.

Cheltuielile zilnice de masă ale sportivilor de performanţă au fost stabilite conform prevederilor art. 13 din H.G. nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă.

Alocaţia de hrană se stabileşte de medicul/nutriţionistul lotului naţional, în funcţie de disciplina sportivă, categoria de vârstă, cu încadrarea în valorile prevăzute de normele menţionate mai sus.

Ultima majorare a cheltuielilor zilnice de masă a fost realizată prin H.G. nr. 720/2016 privind modificarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin H.G. nr. 1.447/2007.

De asemenea, modificarea cuantumului de premiere al sportivilor s-a stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.097/2022 privind modificarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, încă o dată!

Domnule secretar de stat,

Cu toată consideraţia, nu mi-aţi răspuns la întrebare.

Întrebarea mea era - care este valoarea premiilor, care este valoarea raţiilor de hrană?

Dumneavoastră mi-aţi tot spus anumite articole, anumite legi, anumite plafoane, dar fără să daţi o cifră.

Vă rog frumos să reveniţi cu răspunsul la aceste întrebări şi să ne spuneţi tuturor exact care sunt valorile.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doriţi să interveniţi acum?

Vă rog. (Vociferări.)

Da? OK.

Mergem mai departe.

Gheorghe Andrei Daniel, PNL. Ministerul Culturii; 6.845A.

Domnul secretar de stat István Demeter.

Domnul deputat nu este, depuneţi răspunsul în scris.

Brian Cristian, USR. 6.687A; Ministerul Educaţiei.

Domnul subsecretar de stat Cătălin Mihai Micu.

Vă rog.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sărut mâna!

Bună seara!

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 6.687A, din 2022, având ca obiect "Directori de şcoli dependenţi de partide politice", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.597/2021, cu modificările şi completările ulterioare, după desfăşurarea probei scrise, candidaţii care au promovat această probă pot înregistra opţiuni privind susţinerea interviului pentru unitatea de învăţământ şi funcţia pentru care candidează.

În funcţie de postul vizat, candidatul completează dosarul de concurs cu documentele obligatorii care atestă îndeplinirea unor condiţii specifice, dacă acestea există. Astfel, în vederea completării dosarului, fiecare candidat solicită personal avizul organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României, aşa cum prevede art. 24 alin. (2) din actul normativ sus-menţionat - "Numirea în funcţiile de director şi de director adjunct, în cazul unităţilor de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale şi al celor cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale în care sunt normate una sau mai multe funcţii de director adjunct, se face cu avizul pozitiv scris şi motivat al organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, emis în vederea numirii şi comunicat conform anexei nr. 8".

Ministerul Educaţiei nu deţine informaţii referitoare la candidaţi care nu au avizul obţinut de la minoritatea naţională, în perioada 2021-2022.

La nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar, în anul şcolar curent, 2022-2023, sunt normate 1.406 funcţii de conducere neocupate prin concurs, dintre 959 de director şi 447 de director adjunct, defalcate pe judeţe, conform anexei ataşate.

Potrivit prevederilor art. 7 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.

De asemenea, conform prevederilor art. 257 alin. (4) din acelaşi act normativ, directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.

Abaterile de la prevederile legii sus-menţionate sunt sancţionate de către cei în drept, conform prevederilor legale.

Ministerul Educaţiei a avut în vedere asigurarea stabilităţii managementului unităţilor de învăţământ prin organizarea a trei sesiuni de concursuri pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct - sesiunea din 2021, sesiunea din ianuarie-aprilie 2022 şi sesiunea din iunie-octombrie 2022.

Noua lege a învăţământului preuniversitar...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Cătălin Mihai Micu:

Noua lege a învăţământului preuniversitar, aflată în stadiu de proiect, va întări, prin prevederile sale, interzicerea ingerinţei politice în activitatea şi managementul unităţilor de învăţământ.

În vederea asigurării unui management şcolar de calitate, directorii şi directorii adjuncţi trebuie să-şi îmbunătăţească nivelul cunoştinţelor de management prin cursuri de formare în domeniu existente în oferta universităţilor sau la Casa Corpului Didactic.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată consideraţia noastră.

Semnează ministrul educaţiei, doamna Ligia Deca.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Cristian Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Din păcate, informaţiile solicitate nu se regăsesc în răspunsul dumneavoastră la interpelare.

În primul rând, sunt citite doar textele din... fie din Legea educaţiei naţionale, fie din ordinele de ministru care reglementează modalitatea prin care o persoană poate să ocupe funcţia de director sau director adjunct.

Informaţiile pe care le-am cerut erau de asemenea natură, să ne spună câte cazuri de acest gen există, să vedem dacă avem o problemă sistemică în acest sens sau dacă sunt doar cazuri izolate.

Şi, din nou, mă refer la acei directori de şcoală care au promovat concursul de director, dar care, ulterior, optând pentru o şcoală din comunitatea lor, că o persoană dacă locuieşte undeva, vrea să aibă acces şi să păstorească acea comunitate şi acea şcoală, după ce au luat concursul de directori, în urma refuzului primirii acelui aviz din partea minorităţilor naţionale, câte cazuri există în această situaţie?

Şi spun asta pentru că mi-au fost semnalate cazuri de persoane care în primă fază luaseră concursul scris, n-au putut să meargă la proba următoare din cauza acelui acord care nu există şi vrem doar să vedem dacă este o problemă sistemică sau nu.

Vă mulţumesc.

O să revin pe subiect.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, PSD - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; 6.682A.

Domnul secretar de stat Dragoş-Costin Telehuz.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Costin Telehuz (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Bună ziua!

Domnule deputat,

Voi răspunde punctual la cele patru întrebări puse de dumneavoastră ministrului agriculturii.

În ce priveşte reţelele de magazine care au semnat contracte cu Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, vă aducem la cunoştinţă că avem colaborări cu următorii retaileri - Carrefour România, Metro, Rewe Group şi Profi şi că sunt în discuţie şi în curs de negociere noi contracte, atât cu retaileri naţionali, dar şi regionali.

La punctul 2, referitor la volumul de produse agricole româneşti care sunt prevăzute în aceste contracte cu retailerii din România, precizăm faptul că acesta este variabil, în funcţie de cererea şi oferta existente, estimările făcute până în prezent indicând livrări de sute de tone.

La punctul 3, legat de beneficiile financiare sau de altă natură obţinute de fermierii români din colaborarea cu Casa de Comerţ Unirea, menţionăm că principalul avantaj este faptul că imediat după recepţionarea mărfii de către client, de către retailer, fermierul poate factura şi, implicit, primi banii imediat şi nu mai este supus la termene de plată de 30, 60 sau 90 de zile, cum sunt în majoritatea contractelor.

Pentru a încheia contracte comerciale cu Societatea Naţională "Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA" este necesar ca producătorii interesaţi să trimită oferta de intenţie care să cuprindă articolele/produsele, cantităţile disponibile, gramajul şi preţul aferent pe bucată + TVA, pe adresa electronică contact@casa-unirea.ro.

Pentru orice alte informaţii şi clarificări, vă stăm la dispoziţie.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Virgil Alin Chirilă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua!

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc pentru răspuns.

Este o idee, cred eu, foarte bună pentru toţi producătorii de legume şi alte produse româneşti.

Vreau să vă rog, cred că în numele tuturor, să insistaţi ca aceste produse să ajungă în lanţurile de hipermarketuri din România.

Este o idee excelentă, vă susţin şi vă mulţumesc pentru tot.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dămureanu Ringo - Ministerul Afacerilor Interne; 6901A.

Domnul secretar de stat Adrian Voican.

Vă rog.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Mutarea poliţiştilor dintr-un judeţ în altul la cererea acestora", vă comunicăm următoarele.

Referitor la numărul poliţiştilor care s-au mutat de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara către alte inspectorate de poliţie, începând cu luna iunie 2021 până în prezent, precum şi ce funcţii deţineau, precizăm faptul că din informaţiile puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române reiese faptul că în perioada de referinţă, iunie 2021 - 23 noiembrie 2022, 44 de agenţi de poliţie şi 10 ofiţeri de poliţie s-au mutat de la IPJ Hunedoara la alte inspectorate judeţene de poliţie. Motivele care au stat la baza aprobării solicitărilor de mutare ale acestora au fost diverse, printre care enumerăm - schimbul de indicatori la repartiţia promoţiilor de absolvenţi ai şcolilor de poliţie şi schimbul de personal din cadrul altor inspectorate de poliţie, coroborate cu condiţia ca funcţia de pe care se pleacă să nu fie unică; promovarea unor concursuri de funcţii de conducere sau de trecere în Corpul ofiţerilor; motive medicale.

În ceea ce priveşte poliţiştii mutaţi din cadrul IPJ Hunedoara la alte inspectorate judeţene de poliţie şi care au făcut schimb cu un alt poliţist de la unitatea la care au plecat, indicator la schimb, precizăm faptul că 25 de poliţişti s-au mutat în astfel de condiţii.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Chirilă Virgil Alin - Ministerul Afacerilor Interne; 6.817A.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Adrian Voican:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 6.817A/2022, având ca obiect "Solicitare date referitoare la situaţia refugiaţilor ucraineni", vă comunicăm următoarele.

În ceea ce priveşte traficul cetăţenilor ucraineni prin punctele de trecere a frontierei, în perioada 24 februarie 2022 - 8 noiembrie 2022, situaţia la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se prezintă astfel: în sensul intrării - 2.750.369 de persoane; la ieşire - 2.661.690 de persoane.

Potrivit datelor puse la dispoziţie de Inspectoratul General pentru Imigrări, începând cu data de 24 februarie 2022 au fost depuse 4.386 de cereri de azil de către cetăţeni ucraineni, iar la 17 noiembrie 2022 un număr de 112 cetăţeni ucraineni figurau ca fiind beneficiari de protecţie internaţională - 111 beneficiari ai statutului conferit prin protecţia subsidiară şi un beneficiar al statutului de refugiat.

Totodată, precizăm că, în perioada 24 februarie - 11 noiembrie 2022, 82.369 de cetăţeni ucraineni au solicitat şi au obţinut protecţie temporară în România.

Referitor la costurile "suportate de România pentru gestionarea crizei refugiaţilor ucraineni", sumele alocate în perioada aprilie - octombrie 2022 de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene, în vederea efectuării plăţilor către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, operatorii economici publici sau privaţi, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, sunt în cuantum de 372.080 mii lei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Chirilă Virgil Alin, PSD - Ministerul Afacerilor Interne; 6.818A.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Adrian Voican:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 6.818A/2022, având ca obiect "Executarea sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse", vă comunicăm faptul că în anul 2022, la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Instituţiei Prefectului Judeţului Sălaj au fost în derulare un acord-cadru, respectiv un contract de furnizare cu SC "LUKOIL România" SRL şi SC "Almatar Trans" SRL, care însă şi-au încheiat valabilitatea la 18 aprilie 2022, respectiv la data de 30 aprilie 2022.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dămureanu Ringo - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; 6.896A.

Domnul secretar de stat Gábor Sándor.

Vă rog.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Coloana kilometrică de camioane TIR din zona Vămii Calafat", înţelegem să vă comunicăm următoarele.

CNAIR, prin DRDP Craiova, are în curs de semnare contractul de prestare de servicii de proiectare constând în elaborarea unui studiu de fezabilitate, respectiv a unui proiect tehnic de execuţie, inclusiv proiectul de autorizaţie de construcţie, detalii de execuţie, asigurarea asistenţei tehnice pe parcursul execuţiei de lucrări şi în perioada de garanţie a lucrărilor executate necesare fluidizării traficului rutier în zona punctului de trecere a frontierei Calafat pe DN 56 pentru obiectivul de investiţii având ca titlu "Realizarea unei benzi de stocaj pentru sporirea capacităţii de trafic pe DN 56 între intersecţia cu DN 56A şi Calafat". Scopul acestui contract este nu numai întocmirea unui studiu de fezabilitate care să includă şi studiul de evaluare a impactului asupra mediului, în funcţie de solicitările autorităţilor de mediu, şi studiul de evaluare adecvată, ţinând cont de eventualele arii protejate, realizarea de studii de specialitate, cu obţinerea avizelor din partea unor custozi, administratori de arii protejate.

Totodată, are ca obiect întocmirea documentaţiilor pentru avize, obţinere de acorduri, elaborare de proiect tehnic, inclusiv documentaţie pentru autorizarea acestor construcţii, detalii de execuţie şi asigurarea asistenţei tehnice.

Astfel, prin implementarea acestui contract, se va furniza un proiect fundamentat atât din punct de vedere financiar, cât şi social, economic şi tehnic.

Aşa cum aţi remarcat, proiectul are ca scop realizarea unei benzi de stocaj prin care să fie preluat traficul greu care urmează să tranziteze punctul de frontieră de la Calafat şi care în prezent staţionează pe DN 56, îngreunând circulaţia celorlalţi participanţi la trafic.

Se preconizează ca după realizarea acestei benzi de stocaj să se înregistreze o sporire a capacităţii de trafic, adaptarea infrastructurii de bază la necesităţile cererii de transport asigurând un grad sporit de siguranţă a traficului.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Vă mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian, USR. Nu este.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - 6.641A, 6.642A, 6.643A, 6.644A, 6.645A, 6.646A, 6.647A, 6.648A, 6.649A, 6.650A, 6.651A, 6.652A şi 6.653A.

Ministerul va depune răspunsurile în scris.

Brian Cristian, USR.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - 6.480A.

Domnul secretar de stat solicită... Amânată din... Sunteţi? Nu este.

Giurgiu Adrian, USR. Nu este.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - 6.579A.

Giurgiu Adrian - 6.580A, tot Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Cîtea Vasile, PSD? Nu.

6.216A, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Chirilă Virgil Alin, 6.583A, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. A fost transmis răspunsul în scris.

Petreţchi Miroslav, 6.589A, se solicită amânare.

Şi tot domnul Petreţchi Miroslav, tot Ministerul Sănătăţii, 6.462A, se solicită amânare.

Ghiţă Daniel, 6.966A, se solicită amânare.

PSD, Ghiţă Daniel, tot Ministerul Justiţiei, 6.752A, se solicită amânare.

Chirilă Virgil Alin, 6.920A, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, se solicită amânare.

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi trei minute.

Domnul Norbert? Nu. O interpelare depusă.

Daniel-Gheorghe Rusu? Nu. Două interpelări.

Lucian-Florin Puşcaşu.

Vă rog, domnule deputat.

Patru interpelări depuse cu domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Obiectul interpelării adresate prim-ministrului Guvernului României, domnul Nicolae Ciucă: "În contextul economic actual veţi aplica soluţia naţionalizării activelor şi resurselor energetice ale OMV în România?".

Domnule prim-ministru,

Având în vedere contextul economic şi politic internaţional, vă solicităm să faceţi o analiză SWOT în vederea evaluării soluţiei de naţionalizare a activelor şi resurselor energetice deţinute de OMV în România. Analiza SWOT ajută la proiectarea unei viziuni de ansamblu a factorilor interni şi externi, cu scopul de a pune în lumină punctele tari şi slabe ale deciziei de expropriere a activelor şi resurselor energetice deţinute de OMV, în relaţie cu oportunităţile şi ameninţările existente la un moment dat pe piaţă.

Procedura exproprierii îşi are sediul materiei la art. 44 din Constituţia României care prevede la alin. (3): "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire".

Astfel, solicităm să faceţi aplicarea Legii nr. 33/1994 şi a Legii nr. 252/2020, dat fiind contextul energetic internaţional şi din cauza faptului că numărul românilor aflaţi sub pragul sărăciei s-a dublat în ultima perioadă, iar companiile româneşti sunt nevoite să concedieze personal din cauza preţurilor la energie.

Din spaţiul public aflăm că vânzările companiei austriece OMV au crescut cu 124% şi profiturile distribuite acţionarilor au crescut cu 95%. Astfel, compania austriacă OMV câştigă miliarde, în timp ce românii sunt sărăciţi.

Vă propunem, în vremuri de criză, soluţii excepţionale pentru România, situaţie faţă de care aplicarea art. 44 alin. (3) din Constituţia României şi a legislaţiei subsecvente este de minimum bun-simţ şi în interesul românilor.

Faţă de această situaţie, solicităm să faceţi publice listele politicienilor care au devenit parteneri cu OMV în Romania şi care şi-au angajat rudele, direct sau indirect, în afacerile derulate de OMV-PETROM în Romania.

În aceste vremuri de criză, reiterăm declaraţiile ministrului de interne austriac: "Am ridicat în repetate rânduri problema Schengen şi a controalelor la frontieră şi la nivel european, pentru că suntem primii afectaţi de acest val de refugiaţi economici, cei mai mulţi dintre ei vin pe ruta balcanică".

În urmă cu două săptămâni, Karner a declarat că este un moment nepotrivit pentru extinderea spaţiului Schengen, în ciuda recomandărilor făcute de Comisia Europeană, în această săptămână, de a primi România, Bulgaria şi Croaţia în spaţiul european de liberă circulaţie.

"Este un moment nepotrivit să votăm acum o extindere, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează", "Extinderea unui sistem deja disfuncţional nu poate funcţiona. Situaţia din Europa arată foarte clar că protecţia frontierelor externe a eşuat". Cancelarul Karl Nehammer a afirmat că Austria va susţine candidatura Croaţiei pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar are obiecţii faţă de candidaturile României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

Rezultă că, în actualul context economico-politic, fiecare ţară europeană aplică principiul "interesului naţional". lată de ce vă rugăm să acţionaţi în interesul poporului român şi să faceţi analiza de care am vorbit, în vederea evaluării soluţiei de naţionalizare a activelor şi resurselor energetice deţinute de OMV în România.

Faţă de această situaţie, vă adresăm următoarea interpelare:

Veţi începe procedurile de naţionalizare a activelor şi resurselor deţinute de OMV în România?

Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Radu Tuhuţ. O interpelare. Nu este.

Daniel Ghiţă. O interpelare. Nu este.

Iulian Bulai. O interpelare. Nu este.

Iulian-Alexandru Muraru. Trei interpelări. Nu este.

Adrian Wiener. Două interpelări. Nu este.

Nicu Fălcoi. Nu este. O interpelare.

Dumitru-Viorel Focşa. Două interpelări. Nu este.

George Stângă. O interpelare. Nu este.

Alexandru Cristea. O interpelare. Nu este.

Ion-Alin-Dan Ignat. Patru interpelări. Nu este.

Oana Murariu. O interpelare. Nu este.

Brian Cristian. Trei interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării lucrărilor publice şi administraţiei, şi domnului Adrian Câciu, ministrul finanţelor, şi are ca obiect "Datoriile statului român faţă de UAT Baia Mare".

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

În cadrul şedinţei de Consiliu Local al Municipiului Baia Mare, din data de 16 noiembrie, primarul Cătălin Cherecheş a invocat o datorie a Guvernului României faţă de municipiul Baia Mare de peste 22 milioane lei.

Într-o dispută ce a depăşit limitele decenţei, printre urlete şi zbierete, Ministerul Dezvoltării este acuzat că are o datorie faţă de municipiul Baia Mare de peste 10 milioane lei, iar alte peste 12 milioane lei ar reprezenta "plusul ce trebuie decontat din Impozitul pe Venitul Global de Guvernul României către municipiul Baia Mare".

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

1. Care este datoria statului român faţă de municipiul Baia Mare?

2. Care sunt sumele datorate ce trebuie decontate de Guvern către municipiul Baia Mare şi cât reprezintă acestea din total sume decontate anual?

3. Care sunt sumele datorate de Ministerul Dezvoltării către municipiul Baia Mare? Când s-au născut aceste datorii? Ce reprezintă ele şi cum s-au format?

Şi 4. Când vor fi achitate restanţele Guvernului României faţă de municipiul Baia Mare?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR, Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gianina Şerban. Două interpelări. Nu este.

Bogdan Alexandru Bola şi Alexandru Cristea. O interpelare. Nu sunt.

Ilie Toma, două interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se va adresa domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, domnului ministru Ioan-Marcel Boloş.

Subiectul este "Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", prin care România beneficiază de fonduri în valoare de 29,18 miliarde de euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator al implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a publicat calendarul centralizator al apelurilor de proiecte PNRR. M.I.P.E., în calitate de coordonator naţional al PNRR, a solicitat ministerelor implicate o analiză privind progresele în îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR aferente sfârşitului lunii septembrie 2022.

În Programul de guvernare afirmaţi că "România are probleme în absorbţia fondurilor europene, deşi nu este o noutate din punctul meu de vedere, dar asta trebuie corectată, fie că este vorba despre fondurile de coeziune, de dezvoltare regională sau problemele cu care se prevăd în raport anumite alocări, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă". Şi, totodată, v-aţi angajat că se va realiza simplificare prin descentralizare, transparenţă prin digitalizare, sustenabilitate prin mentenanţă şi parteneriat prin implicare.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

Câte proiecte au fost depuse prin PNRR, pe care componentă, ce valoare şi care este faza de implementare?

Care este răspunsul ministerelor referitor la progresele cu îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR?

Ce măsuri aţi luat pentru rezolvarea problemelor cu absorbţia fondurilor europene, astfel încât România să atragă cât mai multe fonduri?

Care este gradul de simplificare prin descentralizare şi implementare al digitalizării României şi care sunt concret paşii realizaţi în acest sens?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, deputat Ilie Toma de Hunedoara.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Şlincu, o interpelare.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnului Lucian Nicolae Bode.

Stimate domnule ministru,

În urma consultării datelor comunicate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut, la nivel naţional, cu 13,4% în primele 10 luni ale anului 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, respectiv de la 40.691, la 46.127 de fapte. Astfel, în primele 10 luni ale acestui an, poliţiştii au emis 10.867 de ordine de protecţie provizorii, 4.319 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. Mai mult decât atât, sunt încă multe fapte de violenţă domestică împotriva femeilor sau copiilor, fie acasă, fie pe stradă sau la muncă, care nu sunt anunţate, şi astfel rămân nepedepsite, iar victimele suferă în continuare.

Având în vedere statisticile prezentate, vă rog să-mi comunicaţi dacă aţi stabilit o strategie de prevenţie şi de combatere a acestui fenomen care este încă o problemă importantă a societăţii româneşti.

Aveţi în vedere realizarea unui program care să prevadă concret finanţarea serviciilor de asistenţă socială pentru victimele violenţei de gen şi alocarea de fonduri publice pentru programe de educare, formare şi conştientizare, care să se materializeze sub forma unor campanii de comunicare permanente la nivel naţional şi local?

În ce stadiu se află aplicarea strategiei naţionale privind egalitatea de şanse, prevenirea şi combaterea violenţei domestice?

Solicit răspuns în termen legal.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Raisa Enachi, o interpelare.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată ministrului sănătăţii, domnului Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării: "O nouă comandă ce constă în alte milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19".

Stimate domnule ministru,

Conform strategiei europene privind vaccinurile, acestea sunt "sigure şi eficace împotriva COVID-19 şi reprezintă cea mai bună modalitate de stopare a pandemiei", ceea ce consider că este total greşit.

La fel, prin strategia europeană, "Prin intermediul unor acorduri preliminare de achiziţie cu producători individuali de vaccinuri, Comisia a asigurat dreptul de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin, într-un anumit interval de timp şi la un preţ dat", ceea ce reprezintă, de fapt, un preţ impus şi netestat, conform legilor capitalismului.

Astăzi, în România, apare o nouă campanie de vaccinare, care este planificată în anticiparea unei creşteri a numărului de aşa-zise "noi îmbolnăviri cu coronavirus", din această iarnă.

Potrivit datelor oficiale, România a achiziţionat deja 55 de milioane de doze de vaccin până la data de 13 mai 2021, din care doar 6.409.083 fuseseră administrate populaţiei.

În funcţie de cerinţele fiecărui stat membru, cantităţile de distribuţie a vaccinurilor pot fi modificate, de exemplu, în cazul în care un stat membru decide să nu achiziţioneze mai multe doze de vaccin în cadrul opţiunilor negociate.

Prin urmare, România va trebui să suporte nu doar costurile de achiziţie a milioane de doze inutile, ci şi costurile de distrugere a dozelor expirate. În esenţă, aceasta este o afacere de două ori nefavorabilă pentru români şi pentru România.

În timp ce ţara noastră a cheltuit deja 143 de milioane de euro pentru 32,8 milioane de doze de vaccin, acum mai trebuie să primească şi să plătească vaccinuri în valoare de 790 de milioane de euro.

Totalul dozelor achiziţionate de statul român este de 94.318.232 doze.

În ciuda faptului că stocul pentru următorul transport de doze cu vaccin anti-COVID a fost redus de la 11 milioane la 3 milioane de doze, România pierde, în continuare, sute de milioane de euro din cauza vaccinurilor care expiră în depozite, deoarece Guvernul nu a reuşit încă să ajungă la un acord cu Comisia Europeană.

Astfel, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Pe baza căror rapoarte, privind siguranţa şi eficacitatea vaccinului, aţi generat următoarele comenzi de doze cu vaccin dual împotriva COVID-19?

2. Să înţelegem că se pune din nou în dezbatere obligativitatea vaccinării?

Şi 3. Va fi cineva, în cele din urmă, tras la răspundere pentru toţi banii risipiţi pe aceste vaccinuri aruncate la gunoi, precum şi pentru toţi morţii din perioada pandemiei?

Solicit răspuns în formă scrisă.

Raisa Enachi, deputat de Vaslui.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Lucian Bode.

Obiectul interpelării: "Poziţia Ministerului de Interne cu privire la atitudinea şefului de post din Comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş".

Stimate domnule ministru,

Diversitatea culturală reprezintă un pilon esenţial al Convenţiei-Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, în jurul căruia sunt conturate principiile generale ale politicilor statelor democratice, în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, înţelegând că o societate pluralistă şi cu adevărat democratică este nu doar cea care respectă drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ci şi cea care creează condiţiile necesare pentru exprimarea, păstrarea şi dezvoltarea acestei identităţi.

Tocmai prin trăsăturile specifice identitare, diferite de ale majorităţii, minorităţile naţionale constituie factorul primar al diversităţii culturale, iar diversitatea culturală la nivelul unei societăţi, prin conservarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi integrarea acestora, sunt în continuă antiteză cu orice încercare de asimilare, segregare, contribuind fără îndoială la definirea unui spaţiu tolerant, integrator, dinamic, creator şi de convieţuire paşnică.

România a devenit cel mai elocvent exemplu atunci când vorbim despre conservarea şi promovarea limbii materne, politicile ţării noastre fiind preluate de tot mai multe state.

Din păcate, recent, am identificat un caz izolat de încălcare a acestor principii care, dacă nu o să fie analizat cu seriozitate, riscă să influenţeze negativ toate realizările din acest domeniu.

Astfel, la sfârşitul lunii octombrie, Uniunea Ucrainenilor din România a organizat "Caravana folclorului ucrainean", eveniment care a străbătut toate localităţile în care trăiesc etnicii ucraineni şi care, pe 23 octombrie, a poposit în satul Coştiui, comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş, comună în care peste 90% din etnici sunt ucraineni.

Atmosfera festivă, la care au participat reprezentanţii administraţiei publice din România şi Ucraina, reprezentanţii bisericilor ucrainene, elevii şi cadrele didactice din localităţile cu populaţie ucraineană, inclusiv refugiaţii din Ucraina, a fost umbrită de atitudinea neprietenoasă a edilului comunei, care a refuzat organizarea evenimentului pe domeniul public.

Dacă atitudinea şovină şi discriminatorie a edilului este una cunoscută, nu mică a fost mirarea când şeful de post Ţiplea Vasile, telefonic, în repetate rânduri, a încercat să împiedice organizarea evenimentului cultural, alăturându-se demersurilor primarului, inducând în eroare atât angajaţii Uniunii, cât şi conducerea acesteia cu privire la imposibilitatea organizării unui eveniment cultural chiar şi pe un domeniu privat, ultima încercare având loc pe 20 octombrie, chiar în timpul şedinţei de Consiliu a Uniunii Ucrainenilor din România, la care au asistat toţi membrii Consiliului şi personalul auxiliar.

După solicitările de a comunica baza legală pentru contractarea telefonică, precum şi menţionarea motivelor pentru care nu se poate organiza un eveniment cultural pe domeniul privat, pe un ton arogant şi pe alocuri agresiv, acesta a menţionat că, pentru a afla aceste motive, Uniunea trebuie să-i adreseze o solicitare în scris.

Este pentru prima dată în istoria post-decembristă când, într-o comună cu populaţie majoritar ucraineană, un lucrător din cadrul Ministerului de Interne, prin comportamentul şi demersurile menţionate mai sus, se alătură demersurilor edilului localităţii pentru a pune piedici unui proiect cultural, care are drept scop tocmai promovarea tradiţiilor, obiceiurilor, limbii şi portului etnicilor ucraineni din România.

Cunoscând implicarea şi aportul dumneavoastră pentru asigurarea unui spaţiu de convieţuire multietnic, paşnic şi tolerant, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi poziţia ministerului, pe care îl conduceţi, faţă de cele menţionate mai sus, menţionând, totodată, baza legală pentru a contacta telefonic atât angajaţii Uniunii, cât şi conducerea acesteia, inclusiv în timpul şedinţei de conducere, pentru a induce în eroare cu privire la posibilitatea organizării unei acţiuni culturale pe domeniul privat.

Totodată, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi dacă comportamentul şefului de post mai sus-menţionat este agreat în cadrul structurilor aflate în subordinea Ministerului de Interne.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o interpelare.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, iar subiectul este "Restructurarea Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» prin Hotărârea de Guvern nr. 535/2021".

Stimate domnule ministru,

Pregătirea viitorilor ofiţeri jandarmi se realizează în cadrul Programului de Studii Universitare de Licenţă "Ordine şi Siguranţă Publică".

Adaptarea şi formarea unor civili care dobândesc calitatea de studenţi militari pentru a deveni ofiţeri de jandarmi presupune o serioasă pregătire de specialitate, şi nu numai.

Practica a demonstrat că disciplinele de specialitate pentru ofiţerii jandarmi diferă substanţial de disciplinele de specialitate ale celorlalte specializări din cadrul învăţământului din Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Poliţie, Poliţie de frontieră sau Pompieri.

Însăşi aplicarea cadrului juridic în vigoare devine dificilă, când o parte dintre studenţi funcţionează conform Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, iar ceilalţi conform Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Din aceste motive, existenţa unei facultăţi de jandarmi de sine stătătoare reprezintă o garanţie pentru asigurarea unei pregătiri de specialitate unitară şi la un nivel ridicat, în conformitate cu cerinţele şi standardele beneficiarului principal, respectiv Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Dar Ministerul Afacerilor Interne a decis restructurarea Academiei de Poliţie prin Hotărârea nr. 535 din 13 mai 2021.

Restructurarea s-a realizat astfel: Facultatea de Poliţie s-a constituit prin preluarea, în condiţiile legii, de la Facultatea de Poliţie, Facultatea de Jandarmi, Facultatea de Poliţie de Frontieră şi de la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, din cadrul Academiei, a atribuţiilor formative, a elementelor de siguranţă şi a personalului.

Am mai avut o interpelare cu acest subiect cu un an în urmă, după desfiinţarea Facultăţii de Jandarmi ce funcţiona în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". Din răspunsul primit, precum şi în urma discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii conducerii Academiei de Poliţie, precum şi ai conducerii Ministerului Afacerilor Interne, a rezultat faptul că există în atenţie înfiinţarea unei structuri departamentale în cadrul Academiei de Poliţie.

Aş dori să cunosc, domnule ministru, în ce stadiu se află această intenţie şi ce se preconizează în continuare?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Alexandra Huţu. O interpelare. Nu este.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

O seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.57.