Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12.41.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Alina-Ştefania Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului, şi domnul Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul Ion Mocioalcă, secretar al Senatului, şi domnul Daniel-Codruţ Blaga, secretar al Camerei Deputaţilor.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori, deputaţi!

Onorată audienţă,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă anunţ că, din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 287.

Proiectul ordinii de zi şi programul proiectului de lucru pentru şedinţa comună au fost stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare. Acestea au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii referitoare la proiectul ordinii de zi, vă rog să le faceţi.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră...

Domnule Simion, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Avem o şedinţă reunită convocată de doamna Gorghiu, cu o declaraţie care n-a fost dezbătută nici măcar într-o comisie, n-a fost dezbătută la nivelul liderilor de grup. Avem pe doamna Gorghiu, care dispune de titlul acesta interimar de preşedinte al Senatului în mod discreţionar, şi noi am venit cu o variantă îmbunătăţită a acestei declaraţii. Ne-am fi bucurat să o putem dezbate într-un organism reunit al celor două Camere. Nu s-a pus problema. După cum doamna Gorghiu nu vrea să supună la vot controlul averii lui Klaus Iohannis.

Vom vota împotriva ordinii de zi.

Mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc domnului George Simion, domnului deputat George Simion, pentru precizări.

O invit la cuvânt pe doamna senator Şoşoacă.

Vă rog.

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă:

Mulţumesc frumos.

Aş dori, pe procedură, până nu ieşiţi din sală ca să nu fiţi de acord cu mine, să puneţi pe ordinea de zi Pl-x nr.236/2022, prin care am cerut abrogarea Legii nr.555/2004, prin care se anulează privatizarea Petrom. Toate rapoartele sunt gata, puteţi să introduceţi pe ordinea de zi Pl-x nr.236/2022. Că tot aţi spus toţi că ţineţi cu România, sunteţi patrioţi şi vreţi să pedepsiţi Austria pentru felul în care a umilit România şi poporul român. Dacă într-adevăr sunteţi patrioţi, dacă într-adevăr este adevărat tot ceea ce susţineţi în mass-media, în acest moment vă solicit să introduceţi Pl-x nr.236/2022 la vot.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

În regulă, mulţumesc pentru...

(Replică neinteligibilă din sală.)

Daţi-mi voie, dacă aţi făcut o propunere, doar să vă precizez că acest proiect nu este de competenţa plenului reunit, este de competenţa Camerei Deputaţilor.

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă:

Îmi permiteţi?

Nu este nicio problemă, eu v-am făcut această solicitare.

Doi la mână, în ceea ce priveşte titlul declaraţiei de astăzi, nu există definiţia egalităţii de gen. În acest context, vreau să vă spun că această declaraţie nu poate fi făcută de către Parlamentul României, având în vedere dispoziţiile art.16 - Egalitatea în drepturi, din Constituţia României, alin.(3), care menţionează: "Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi."

Aveţi un punct în această ordine de zi în care se menţionează că garantaţi intrarea în Parlament şi în toate funcţiile publice a celor care se supun egalităţii de gen, după ce în prealabil aţi făcut pledoarie pentru egalitatea în drepturi a femeilor. Nu are nicio legătură cu egalitatea în drepturi a femeilor, pentru că avem Constituţia României. Are legătură cu formarea grupurilor de minorităţi sexuale şi introducerea în Parlament a grupurilor de homosexuali şi lesbiene, precum şi genul neutru. Or, noi ne opunem, pentru că noi suntem o ţară eminamente creştină şi nu avem nevoie de aşa ceva în Parlament. Toţi suntem femei şi bărbaţi.

Mulţumim frumos.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc doamnei senator pentru precizări.

Vreau să vă informez că la Secretariatul General Cameră/Senat a fost distribuit acest proiect de hotărâre de acum câteva săptămâni, Birourile permanente au dispus punerea pe ordinea de zi, dar, da, a existat, ca urmare a consultării cu colegii din Parlament, o amendare a acestei hotărâri, prin care egalitatea de gen, exprimarea "egalitatea de gen" este înlocuită cu "egalitatea de şanse", şi vom discuta, articol cu articol, atunci când va fi cazul.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, vă rog să votaţi.

Puteţi să reafişaţi numărul de voturi vă rog?

Cu 206 voturi pentru, 37 contra, 10 abţineri, ordinea de zi a fost aprobată de către senatori şi deputaţi.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru aveţi comentarii.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votaţi.

Cu 232 de voturi pentru, 42 împotrivă, 9 abţineri, programul de lucru a fost aprobat.

Pe ordinea de zi avem Proiectul Declaraţiei Parlamentului României privind consolidarea egalităţii de şanse în România.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Invit la tribună pe doamna preşedintă a Senatului, Alina Gorghiu.

Vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Doamnelor şi domnilor,

Excelenţele Voastre,

Stimaţi colegi,

Declaraţia Parlamentului de astăzi urmăreşte un lucru foarte simplu, dar cu care ne batem de ceva timp, şi anume urmăreşte să schimbe în bine poziţia femeilor în societatea românească. Discutăm un lucru, iarăşi, la fel de simplu, despre respect, şi cum să consolidăm acest respect - un respect al societăţii româneşti atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Ca atare, eu împreună cu colegii parlamentari vă propunem un lucru necesar României: consolidarea egalităţii de şanse.

Am avut recent, aşa cum ştiţi, o conferinţă internaţională intitulată "Femeile parlamentar din România şi egalitatea de şanse ca angajament naţional" şi a scos un lucru elementar în evidenţă, şi anume că femeile trebuie să facă politică la absolut orice nivel, pentru că ele acordă prioritate altor domenii decât bărbaţii, de la sănătate la mediu, la grupuri vulnerabile, la drepturile omului şi educaţie, lucru văzut şi aici, în Parlament, prin proiecte concrete. Şi vreau să vă enumăr doar câteva dintre ele, ca să înţelegeţi exact ce vreau să spun.

Brăţările electronice, Legea medierii, săptămâna postpartum, beneficii pentru pacienţii cu cancer, imprescriptibilitatea torturii, creşterea vârstei consimţământului sexual, integritatea în funcţii publice, toate acestea sunt proiecte iniţiate, semnate de parlamentari femei. Sunt, aşa cum ştiţi, experienţele a peste jumătate din populaţia României traduse în măsuri legislative concrete.

Şi, da, trebuie să vorbim despre oportunităţi şi avantaje pe care le oferă această egalitate de şanse societăţii. Şi, da, ele sunt nu doar pentru femei, ci şi pentru bărbaţi, şi am să spun asta până obosesc - şi până vă obosesc şi pe dumneavoastră -, pentru că ideea de egalitate, conceptul de egalitate nu este niciodată împotriva cuiva, ci este întotdeauna pentru toţi, pentru că e vorba de respect şi e vorba de demnitate umană. Aceste concepte, pe care insist în faţa dumneavoastră să le subliniez, nu au culoare politică.

Din păcate, sunt unii care încă nu ştiu ce înseamnă aceste lucruri. De aceea, vă rog pe dumneavoastră, reprezentanţii Guvernului, să încercăm să facem împreună proiecte...

(Replici neinteligibile din sală.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog mult. Domnule Simion, urmează şi dumneavoastră să aveţi o alocuţiune.

Vă rog mult.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Cu plăcere îl ascultăm şi pe domnul Simion după şi pe doamna Şoşoacă răspunzându-i domnului Simion.

Trebuie să avem însă la cunoştinţă câteva lucruri importante. De exemplu, faptul că săptămâna trecută... există o decizie la nivel european, luată, aşa cum spuneam, săptămâna trecută, foarte importantă, de întărire a structurilor şi instituţiilor europene care se ocupă de egalitatea de şanse. Să ştiţi că şi în România se resimte nevoia întăririi acestor instituţii, pentru că ele funcţionează sub potenţial.

Şi vreau să vă dau eu, împreună cu colegii noştri, garanţia... şi ne-ar trebui acest lucru ca o certitudine că, de exemplu, Ministerul Familiei va funcţiona, va fi menţinut indiferent de cine va guverna România următoarele trei decenii şi că va fi bugetat aşa cum trebuie, că Agenţia Naţională de Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, la fel, va fi sprijinită şi va fi bugetată astfel încât să poată să-şi extindă proiectele benefice. Şi trebuie să genereze noi programe şi să-şi consolideze rolul pentru care a fost creată.

Doamnelor şi domnilor,

Avem la graniţă război. Conform studiilor, principalul indicator care sugerează că o ţară va intra în război şi va comite abuzuri ale drepturilor omului să ştiţi că n-are legătură nici cu războiul, n-are legătură nici cu PIB-ul şi nici cu statele învecinate. De cele mai multe ori, are legătură cu atitudinea acelei ţări faţă de femei. Mai multe femei în procesul decizional, mai puţine războaie. Da, studiile arată inclusiv acest lucru.

În domeniul economic, cu mai multe femei pe piaţa muncii, plusurile sunt evidente. O spune OCDE - şi ne străduim să ne facem accesul în acest cerc select - şi o citim şi în Strategia Comisiei Europene pentru egalitate de şanse pentru 2020 - 2025, pentru că această egalitate de şanse creează locuri în plus de muncă, generează un spor de productivitate şi, în ultimă instanţă, înseamnă creşterea PIB-ului. Ca atare, la nivel european vor fi introduse aceste cote de reprezentare a femeilor şi bărbaţilor în companii prin directivă europeană, iar noi va trebui să o transpunem până în 2026.

În încheiere, vreau să vă spun aşa, că România nu va avea cum să transpună această directivă la nivel european dacă nu vom avea şi noi cote pentru reprezentare echilibrată în Parlamentul României. Nu poţi să ceri oamenilor să-şi modifice componenţa leadershipului în companii private dacă tu, în Parlamentul României, nu ai o reprezentare echilibrată.

Însă, aşa cum ştiţi, stimaţi colegi, este important să generezi consens. Pe orice temă mare, avem nevoie de aceste discuţii până ajungem la o concluzie. De aceea, fac apel la colegii parlamentari bărbaţi, la bărbaţii puternici din societatea românească să se implice. Vom putea să ajungem să ne respectăm reciproc şi să avem legislaţie care să arate în mod real egalitatea dintre bărbaţi şi femei doar prin consens. Fără el, oricât de mult şi-ar dori ONG-urile prezente azi la tribună, oricât de mult şi-ar dori partenerii noştri să facem acest lucru, nu vom putea ajunge la o concluzie.

Vă mulţumesc pentru că aţi înlesnit dezbaterea de astăzi pe un subiect pe care eu îl consider eminamente important pentru societatea românească, pentru că în România nu este totul despre buget, cifre, despre lucruri care să fie reci, ci este vorba şi despre respect, despre demnitate şi despre egalitate de şanse.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Are acum cuvântul preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul deputat Marcel Ciolacu.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Ben-Oni... aştept să terminaţi discuţia?

Doamnă preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnă ministru şi domnilor miniştri,

Stimaţi membri ai corpului diplomatic,

Onoraţi invitaţi,

Mă bucur să particip astăzi la scrierea unei noi file de istorie pentru femeile din România. Salut adoptarea astăzi de către Parlamentul României a acestei declaraţii. Este un semn de normalitate instituţională şi de sănătate emoţională a unei societăţi încă mult prea tributară atitudinilor patriarhale. Este un semn de normalitate pe care trebuia să-l arătăm de foarte mult timp.

Mă uit astăzi în ochii celor 29 de doamne deputat şi 8 doamne senator numai din partea Partidului Social Democrat. Le spun că le urmăresc activitatea, le admir şi că sunt mândru de ele, cum la fel de mândru sunt de cele 78 de doamne primar PSD şi de 2 587 de doamne consilieri locali PSD. Din punct de vedere al reprezentării, ne fac cinste nouă, celor din Partidul Social Democrat. PSD e astăzi un model şi vârf de lance al egalităţii de şanse în politica românească şi, vă spun sincer, aceste doamne nu au fost discriminate pozitiv, cum spun unii, sau sunt menajate, cum spun alţii. Aceste doamne au participat în alegeri, în majoritatea cazurilor, alături de contracandidaţi bărbaţi, aceste doamne au fost alese de români datorită muncii depuse, datorită puterii de care au dat dovadă, datorită rezultatelor avute, pe scurt, datorită lucrurilor realizate în comunităţile pe care le reprezintă.

De aceea, doamnelor şi domnilor, vin astăzi în faţa dumneavoastră şi vă spun că astăzi punem umărul la o societate modernă, prin înlăturarea prejudecăţilor care ne-au ţinut captivi atâtea generaţii. Pot spune, cu mâna pe inimă, că introducerea cotelor de gen într-o organizaţie politică sau de orice fel sau într-o companie nu este un semn de discriminare pozitivă. Pentru orice poziţie într-o corporaţie, pentru orice funcţie dintr-o instituţie şi pentru orice demnitate din stat, putem găsi femei cel puţin la fel de capabile şi de eficiente ca bărbaţii care ocupă acele poziţii. Totul este să ne dorim cu adevărat să găsim aceste femei capabile şi să le dăm posibilitatea de a se manifesta. Noi, la Partidul Social Democrat, am făcut acest lucru şi am avut doar de câştigat.

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Pentru a câştiga ca societate, cred că politicile pentru egalitate de şanse trebuie să vizeze aspecte mult mai profunde şi mai subtile, aspecte care există în societatea noastră şi care determină acele forme de discriminare care se manifestă adesea prin reflex inconştient şi instinctiv. Pledez deci pentru o abordare mult mai amplă atunci când vrem să combatem discriminarea de gen. Din punctul meu de vedere, educaţia are un rol esenţial în depăşirea oricăror forme de discriminare, educaţia este esenţială în construcţia unei societăţi mai echitabile, în care fiecare persoană să fie tratată după propriile sale calităţi, studii, performanţe, şi nu după genul din care face parte.

Închei mărturisindu-vă că eu personal am un respect deosebit faţă de colegele mele din partid sau din Parlamentul României. Sunt, de multe ori, mai tenace şi mai bine organizate decât bărbaţii şi cred că noi, bărbaţii, le-am forţat să fie mai bune decât noi, le-am determinat pe colegele noastre să fie mai insistente, mai perseverente şi, în general, mai eficiente şi creative, pentru a putea intra în ierarhia superioară, în care bărbaţii ajung mult mai uşor. Ne-a fost teamă şi încă ne e teamă de a intra în competiţie cu ele şi, tocmai din acest motiv, le-am forţat să-şi arate cel mai puternic şi mai performant atu, acela de a fi ele însele. E timpul să recunoaştem acest lucru şi să le tratăm ca atare pe doamnele noastre.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru mesajul dumneavoastră.

Vom trece la intervenţiile din partea grupurilor parlamentare.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Potrivit celor convenite în şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în această şedinţă vor avea intervenţii reprezentanţii grupurilor parlamentare reunite, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, iar reprezentantului deputaţilor şi senatorilor neafiliaţi i se alocă 3 minute.

Voi da cuvântul...

Pe procedură, domnul deputat Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aţi spus, doamna preşedinte de şedinţă, că vom dezbate fiecare propoziţie, fiecare articol din această declaraţie. Cum se va face această dezbatere? Dumneavoastră aţi fost la această tribună şi asta aţi susţinut. Cum propuneţi să facem acest lucru?

Mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Conform Regulamentului, domnule deputat.

Mulţumesc pentru intervenţie.

(Replică neinteligibilă din sală.)

Conform Regulamentului, după alocuţiuni se discută hotărârea.

Eu vă înţeleg neliniştea, dar nu pot s-o accept...

(Replică neinteligibilă din sală.)

E mare, din păcate, domnule deputat, dar vă liniştiţi.

Mulţumesc.

Ca atare, voi invita, din partea Grupului parlamentar PSD, la microfonul central pe doamna deputat Natalia Intotero.

Doamna preşedintă, aveţi cuvântul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte de şedinţă al Camerei Deputaţilor,

Distinsă doamnă ministru,

Distinşi domni miniştri,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Dacă se aşteaptă ca femeile să facă aceeaşi muncă precum bărbaţii, trebuie să şi înveţe aceleaşi lucruri" - Platon, în "Timaeus", scris în anul 360 înaintea erei noastre.

Egalitatea de şanse nu este ceva nou. Încă din Antichitate, marii gânditori s-au aplecat asupra asemănărilor şi diferenţelor dintre femei şi bărbaţi, însă barierele sociale au rămas impuse şi chiar consolidate în timp. Câteva mii de ani şi mai multe revoluţii sociale în viitor, doamne de seamă din toată lumea au protestat şi, în unele instanţe, au luptat pentru libertăţi de care astăzi se bucură toate femeile din România: dreptul la educaţie şi dreptul la vot.

Istoria României aduce la suprafaţă o implicare activă a femeilor în toate domeniile: cultural, militar, administrativ, şi nu numai. Avem femei care au revoluţionat modul în care s-a dezvoltat societatea românească, femei care au depăşit bariere şi au demonstrat că suntem cu toţii egali:

Maria Brâncoveanu - model de femeie creştină profund implicată în viaţa socială;

Ana Ipătescu - participantă la Revoluţia din 1848;

Ecaterina Teodoroiu - simbol al armatei române în Primul Război Mondial;

Elisa Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer din lume;

Smaranda Brăescu - printre primele femei paraşutiste din lume;

Maria Virginia Andreescu-Haret - prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general;

Sofia Ionescu - prima femeie neurochirurg din lume;

Elena Ghica - prima femeie care a escaladat Alpii, unde a înălţat tricolorul;

Luiza Zavloschi - prima femeie aleasă primar din România, înainte ca femeile să poată vota;

Regina Elisabeta şi Regina Maria - care au iubit ţara aceasta mai mult decât ne putem imagina şi au contribuit nemărginit la dezvoltarea ţării noastre.

Aşa cum a menţionat astăzi preşedintele Partidului Social Democrat, domnul Ion-Marcel Ciolacu, pentru Partidul Social Democrat egalitatea de şanse reprezintă o valoare fundamentală. Acest lucru este clar atunci când analizăm cifrele, iar toate exemplele de mari femei pe care le-am menţionat anterior ar fi mândre să ştie că astăzi 42% din membrii celui mai mare partid politic din România sunt femei. De asemenea, avem cea mai mare reprezentare feminină din Parlamentul României. Avem femei alese şi numite pe toate treptele de reprezentare politică, de la rangul de ministru - prin doamna Gabriela Firea, secretar de stat, la preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani - doamna Doina-Elena Federovici, primari de mari municipii din ţară - amintesc aici Lia-Olguţa Vasilescu, primari de oraşe şi de comune, viceprimari, consilieri judeţeni şi consilieri locali.

Suntem aici. Vocea noastră este auzită şi avem un cuvânt de spus, pentru că aceasta este esenţa social-democraţiei. Însă, distinse doamne, stimaţi colegi, în comunităţile noastre există în continuare fenomene îngrijorătoare. 32% dintre românce au fost victimele hărţuirii sexuale. O statistică tristă, o statistică ce ne aduce aminte cât de importantă este implicarea noastră a tuturor, iar declaraţia pe care noi o adoptăm astăzi face referire inclusiv la acest aspect.

Partidul Social Democrat salută declaraţia de astăzi, în anul dedicat Smarandei Brăescu, pe care am amintit-o adineauri. Totodată, felicităm acele organizaţii politice judeţene care au dat şanse femeilor nominalizând doamne pentru a ocupa funcţii importante atât în administraţia publică locală, cât şi în administraţia publică centrală. Încurajăm toate partidele politice să urmeze această abordare.

Pentru că trăim vremuri tumultoase, pentru că lumea urmăreşte cu mare atenţie indicatorii macroeconomici, pentru că e important să găsim soluţii, doresc să închei citând-o pe Christine Lagarde, care acum se află la conducerea Băncii Centrale Europene: "Atunci când femeile o duc mai bine, şi economiile o duc mai bine." Recomand Guvernului României să creeze un organism intermediar care să monitorizeze implementarea acestei declaraţii.

Doamne-ajută!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc pentru cuvânt, doamna deputat.

O invit la cuvânt, din partea Grupurilor PNL, pe doamna deputat Mara Calista.

Aveţi cuvântul.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos.

Stimată doamnă preşedintă a Senatului,

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimată doamnă ministru, din păcate singura,

Stimaţi colegi miniştri,

Excelenţele Dumneavoastră,

Distinşi invitaţi,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După atâţia ani de zile, egalitatea de şanse ar trebui să fie un truism în România, având în vedere multiplele legi pe care le avem care guvernează acest domeniu. Dar, vedeţi dumneavoastră, realităţile, din păcate, sunt cu totul altele.

Violenţa împotriva femeilor este un flagel încă prezent în multe zone din ţara noastră şi nu are nici culoare politică, nici etnie, nici sex, pentru că, vedeţi dumneavoastră, violenţa este îndreptată şi împotriva bărbaţilor. Dar, din păcate, statisticile ne arată că în peste 70% din cazuri ea este îndreptată împotriva femeilor.

O să vă rog să îmi permiteţi să vă ofer câteva date oferite de Centrul FILIA în anul 2021, în sensul în care au fost sesizate aproximativ 30 000 de fapte de loviri sau alte violenţe, au fost emise peste 10 000 de ordine de protecţie - din păcate, 28% dintre ele încălcate, 237 de femei au fost victime ale violului în familie şi au fost înregistrate 392 de cazuri de hărţuire. În ultimii opt ani de zile, stimaţi colegi, 426 de femei şi-au pierdut viaţa din cauza violenţelor în familie.

Ce am reuşit noi să facem - mai târziu, din păcate, decât ar fi fost cazul - a fost să introducem monitorizarea cu brăţări electronice. E drept, avem în prezent un proiect pilot, însă mă uit la colegii mei miniştri şi sper ca în următoarele şedinţe de Guvern aceste proiecte pilot să devină o realitate în România şi să avem monitorizarea implementată la nivel naţional.

Ce cred că mai avem de făcut? Este faptul că avem nevoie de un personal calificat care să recunoască cazurile de violenţă şi abuz şi care să ştie cum să intervină, dar mai ales cum să protejeze victimele. Pentru că, la finalul zilei, acestea, ca şi noi, îşi doresc să fie protejate, reintegrate în câmpul muncii şi să poată să-şi depăşească, prin consiliere, această traumă prin care au trecut.

O altă temă stringentă a zilelor noastre este cea a nerespectării drepturilor reproductive. Am văzut, recent, în Polonia, dar şi în Statele Unite ale Americii, decizii care au şocat: interzicerea avortului şi poziţionări radicale cu privire la dreptul pe care fiecare femeie îl are asupra propriului corp. Acestea sunt teme care nu ar mai trebui să facă obiectul dezbaterilor publice, având în vedere şi istoria ţării noastre, având în vedere perioada a ceea ce numim astăzi "decreţeii". Peste 10 000 de femei au murit în cei 23 de ani în care noi, România, am incriminat avortul. Sper ca ţara noastră să înveţe din greşelile pe care le-a făcut şi mai sper ca drepturi elementare, precum dreptul la fertilitate şi dreptul la a decide asupra propriului nostru corp noi, femeile, să nu mai facă obiectul vreunei dezbateri nici acum şi nici într-un viitor îndepărtat.

O altă temă extrem de interesantă şi de actualitate este cea a diferenţelor salariale dintre femei şi bărbaţi. Din păcate, deşi femeile au mai multe studii superioare, statistic vorbind, ele lucrează în domenii care sunt mai prost plătite, în domenii puternic feminizate. Şi aş aminti aici domeniul medical sau domeniul îngrijirii, domeniul educaţiei. Şi aş putea chiar să spun că este o ironie - nu? - că avem pretenţia ca femeile să ne educe copiii şi să fie nişte oameni pregătiţi pentru societatea în care trăim, dar le plătim mai prost pentru subiectul acesta.

Probabil o altă posibilă explicaţie este cea a dublei zi de muncă, nu foarte des dezbătută în spaţiul public din România. În România, femeile care sunt şi mame - care au ales să facă asta pentru că şi-au dorit - se confruntă cu un dezinteres major al statului român şi cu o lipsă a infrastructurii atunci când vine vorba de creşe şi grădiniţe. Astfel că, după o zi de muncă, femeile ajung acasă şi încep acel serviciu casnic - unde, din păcate, într-un sens peiorativ, suntem trimise, în marea majoritate a timpului, la cratiţă şi la crescut copii.

Sper ca exprimări de genul acesta să nu mai existe în anul 2022 şi sper ca exprimări de genul "oameni şi femei" să rămână de subiectul... de domeniul trecutului, şi nu în dezbaterile publice de astăzi, pentru că, vedeţi dumneavoastră, cel mai greu lucru de schimbat într-o ţară este mentalitatea. Şi aceleaşi mentalităţi greu de schimbat sunt şi atunci când discutăm de cotele de gen, cotele de gen care - aş face o precizare, dacă-mi permiteţi, vă rog - se referă la prezenţa femeilor pe liste, şi nu a vreunei minorităţi sexuale, ca să încheiem dezbaterile care nu-şi au loc astăzi, aici.

Introducerea cotelor de gen veţi spune unii dintre dumneavoastră că este o discriminare pozitivă. Noi, femeile, multe, vă vom spune că avem nevoie de o şansă din partea voastră, iar această şansă vine cu introducerea cotelor de gen.

Într-o ţară în care avem peste 51% femei, deciziile politice sunt luate de 80% bărbaţi. Asta este realitatea, stimaţi domni şi stimate doamne! Teme precum violenţa de gen, inegalităţile salariale, drepturile reproductive ale femeilor, dubla zi de muncă sunt legiferate de oameni care nu vor fi, şi nu au fost, şi nu sunt beneficiari direcţi ai acestor politici.

În prezent, suntem doar 17% femei în Parlamentul României. În Guvern sunt doar două femei, stimate colege şi colegi, şi totuşi avem 22 de portofolii.

Eliminarea inegalităţilor de reprezentare politică trebuie să se producă la toate nivelurile, pentru că vocea noastră, a femeilor, trebuie să se audă la toate nivelurile. Nu am fost niciodată o adeptă a poziţionărilor radicale şi nu am militat doar pentru existenţa femeilor, să nu mă înţelegeţi greşit. Sunt o susţinătoare a parteneriatului şi în familie, dar acel parteneriat înţeles în interiorul familiei, unde am ales amândoi să împărtăşim responsabilităţile casnice şi de creştere a copiilor, dar mai ales a parteneriatului în câmpul muncii. Echipele mixte, s-a dovedit, au funcţionat întotdeauna mai bine, pentru că, astfel, paleta de nevoi a fost satisfăcută prin implicarea ambelor sexe în forul decizional.

Stimate colege şi stimaţi colegi - dar mai ales stimaţi colegi,

Vă îndemn şi vă rog să nu vă fie frică de noi, dar, în acelaşi timp, vă rog să nu ne subestimaţi. Suntem tot noi, acele soţii iubitoare, suntem tot noi, acele mame devotate, dar suntem tot noi, acele fete şi femei care au investit timp, energie, cunoştinţe şi pasiune pentru a avea o carieră. Şi nu, stimaţi domni şi stimate doamne, acest lucru nu ne-a făcut mai slabe, ba chiar ne-a făcut mai puternice cu fiecare zi ce trece.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc tare mult, doamna deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Barna.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doamnă preşedintă a Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Dragi invitaţi,

USR şi eu personal salutăm adoptarea prezentei Declaraţii a Parlamentului privind consolidarea egalităţii de şanse în România. Este un gest necesar, chiar dacă mai sunt astăzi printre noi oameni care poate gândesc altfel, însă nu este suficient.

Declaraţiile de principii sunt utile pentru a fixa cadrul unei discuţii, însă de prea mult timp aşteptăm rezultate. Şi o spun direct şi clar: trebuie să avem curajul pentru a impune cote pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi în politica românească şi să le menţinem acolo până când femeile care vor să se implice în viaţa cetăţii ne vor spune că nu mai e nevoie de ele. Avem, practic, nevoie de cote pentru a ajunge să nu mai fie necesare, aşa cum s-a întâmplat în toate celelalte state care aplică aceste reguli. Argumentul meritocraţiei, atât de des invocat, a avut 30 de ani pentru a genera rezultate. Cred că am aşteptat suficient. La ora la care vorbim, în Guvernul acestei ţări, în Guvernul României, sunt doar două doamne. Două!

Haideţi să nu ne mai ascundem după cireş. Dacă vrem femei în politică, atunci trebuie să avem curajul unor decizii ferme şi clare. Cifrele confirmă realitatea pe care o ştiţi cu toţii.

Raportul Forumului Economic Mondial plasează România anul trecut, în 2021, pe un ruşinos loc 88 din 156 de ţări, iar Uniunea Interparlamentară ne aşază pe locul 126 din 186 de ţări. Ca să vorbesc pe înţelesul bărbaţilor, la reprezentarea femeilor în politică stăm mai prost decât echipa de fotbal a României pe plan internaţional. Aceasta este realitatea foarte clară. Şi mai grav este că tendinţa se degradează de la o zi la alta. Parlamentul actual are mai puţine femei decât Parlamentul anterior. Lumea se schimbă şi noi suntem încă la o fază de reflecţie. Avem un decalaj uriaş, pentru care nu facem absolut nimic.

Cred că e clar pentru orice om de bună-credinţă că situaţia aceasta ne aduce pierderi pe termen lung, pentru că ne lipsim în mod inconştient de inteligenţa, talentul şi creativitatea unei părţi uriaşe a societăţii. Şi nu ne permitem aşa ceva.

Discuţia despre cote de reprezentare echilibrată în politică nu trebuie să fie una divizivă. De când o decizie care face dreptate e divizivă?! Îi invit pe cei care nu sunt încă convinşi de aceste argumente să se gândească onest, de mai multe ori, înainte de a-şi exprima poziţia.

Doamnelor şi domnilor,

Sigur că situaţia femeilor în România nu se reduce doar la subiectul reprezentării în politică. S-a vorbit mult, chiar de la acest microfon, despre violenţa domestică, despre diferenţa în calcularea salariilor între bărbaţi şi femei, despre dreptul la o locuinţă socială sau de necesitate - un proiect promovat şi adoptat de Parlament, promovat de USR, despre munca casnică, pe care încă nu o recunoaştem aşa cum s-ar cuveni. Toate sunt chestiuni şi probleme reale care aşteaptă atenţia noastră şi a Guvernului, dar am vrut ca intenţia mea să nu fie doar o trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă femeile în societatea noastră. Vreau ca, la sfârşitul acestei zile, să-i auzim pe toţi liderii bărbaţi ai partidelor din România să spună clar un lucru: cotele pentru egalitate de şansă între femei şi bărbaţi în politică sunt necesare şi vor exista chiar de la alegerile din 2024.

Haideţi, domnilor colegi, un pic de curaj, să facem paşii de care România modernă are nevoie. Hai să facem paşii aceia, acum, noi, nu să ne bazăm mereu pe generaţiile următoare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare AUR, îl invit la cuvânt pe domnul senator Claudiu Târziu.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Claudiu-Richard Târziu:

Stimaţi colegi şi dragi invitaţi,

Asistăm astăzi la unul dintre cele mai penibile momente ale vieţii parlamentare din România. Este ilustrarea perfectă a zicalei "Ţara se..." "Ţara arde, iar baba se... piaptănă!".

Iertaţi-mă! Sunt pur şi simplu siderat de ce se întâmplă astăzi şi de aceea încerc să mă concentrez să pot transmite un mesaj cât se poate de exact.

(Replică neinteligibilă din sală.)

Sunt foarte emoţionat, mai ales în prezenţa dumneavoastră, doamnelor.

Deci ţara arde, iar baba se piaptănă! Cum se piaptănă baba? Păi, să vedem: am ratat spectaculos intrarea în Schengen - aplauze! -, avem pe masă bugetul, pe care-l trecem rapid, fără discuţii pe fond, dar ne întrerupem din analiza lui şi din votul în comisii pentru această declaraţie care n-are niciun fel de impact juridic, ci doar unul, eventual, din punct de vedere moral, trăim o criză multiplă - economică, morală şi aşa mai departe, la care Guvernul, în mod evident, nu are soluţii, dar găsim de cuviinţă să ne ocupăm de discriminare pozitivă şi de punerea în operă a unor comandamente ideologice neomarxiste - că despre asta vorbim astăzi, nu despre bărbaţi şi femei, cum simplu ar fi fost să o facem, şi atunci ne refeream la singurul cuvânt care face această distincţie: "sex", nu "gen".

Când ne referim la cote de gen, la ideologia de gen şi aşa mai departe, ne referim la o ideologie de extremă stânga care caută să ridice o parte a societăţii împotriva celeilalte părţi a societăţii şi caută să dezbine, nu să unească, caută să impună cu forţa o discriminare pozitivă care face exact contrariul a ceea ce anunţă.

Egalitatea dintre bărbaţi şi femei în România, dragilor, există, o vedem. A vorbit mai înainte doamna preşedinte interimar al Senatului. Este o doamnă, da? Nu a oprit-o nimeni să ocupe această funcţie. Avem colege parlamentari, avem colege sau membre ale unor partide politice care sunt pe funcţia de primar. Cine vă opreşte, doamnelor, să ocupaţi o funcţie în funcţie de merit? Iertaţi-mi repetiţia. Meritocraţia trebuie să dicteze, nu ideologia.

Egalitatea de gen şi politicile sale de aplicare au o dublă măsură: pe de o parte, sunt instrumente de promovare ale agendei politice neomarxiste, aşa cum v-am spus, pe de altă parte, sunt expresia unei noi erezii sociale. Politicile privind egalitatea de gen, dacă sunt aplicate forţat, cum am spus şi repet, determină o pierdere a libertăţilor personale, deci contravin libertăţii individuale pe care noi - nu-i aşa? - ar trebui s-o apărăm.

Principiul conform căruia femeile şi bărbaţii ar trebui să fie egali în faţa legii şi să aibă aceleaşi drepturi este universal acceptat, de la Constituţie până la fiecare lege adoptată de Parlamentul României. Dar nu asta se urmăreşte. A spus şi colegul de la USR mai devreme: se urmăreşte impunerea unor cote de gen. Adică, nu contează calitatea persoanei, contează sexul persoanei. Dacă eşti femeie, eşti bună pentru funcţiile cutare, pentru că faci parte dintr-o cotă de gen... (Rumoare, discuţii.) - 40%, în Norvegia şi, la noi, bineînţeles că tot 40%, dacă vom merge în siajul acestor politici neomarxiste. (Discuţii.)

Cotele de gen sunt o expresie manifestă a egalităţii forţate, doamnelor! Nu vă mai răzvrătiţi, că despre asta e vorba. Nu se vorbeşte despre meritocraţie, pentru că aceasta, în unele cazuri, poate să nu existe. Asemenea politici periclitează competitivitatea în orice domeniu. Orice instituţie de pe Pământul ăsta, că e o firmă, că este o instituţie de stat, ar trebui să fie gestionată de oameni calificaţi şi potriviţi la locul potrivit, în niciun caz doar pentru că sunt posesorii, din naştere, ai unui sex sau altul.

Noţiunea de gen însă mai introduce o perversiune, pentru că trimite de fapt la multitudinea de genuri pe care o elaborează ideologia neomarxistă sub acoperământul apărării drepturilor LGBTQ... X şi aşa mai departe, 50 şi ceva de genuri. Inventate!

Pe scurt...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

O să vă rog să comprimaţi, pentru că a epuizat timpul dumneavoastră.

Domnul Claudiu-Richard Târziu:

Pe scurt, este vorba despre... nu despre apărarea vreunei libertăţi, nu despre slujirea vreunui drept, este o retorică inofensivă care camuflează o perspectivă cu adevărat totalitară şi pe care noi, AUR, o respingem categoric. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Din partea... Timpul epuizat şi pentru Grupul AUR.

Din partea Grupurilor UDMR, o invit la microfon pe doamna preşedintă Rozália Biró.

Aveţi cuvântul, doamna preşedintă.

Şi o să vă rog, stimaţi colegi, mai sunt doi vorbitori, să aveţi amabilitatea să ascultaţi vorbitorul.

Vă rog.

Mulţumesc.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimată doamnă preşedinte al Senatului,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi membrii ai Corpului Diplomatic,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi colegi,

Marcăm astăzi un demers pe care putem să îl considerăm unul de o importanţă majoră. Pentru prima dată în forul legislativ, prin Declaraţia Parlamentului privind consolidarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în România, creăm atât un angajament solid, cât şi baza adaptării şi dezvoltării continue legislative corespunzătoare în ceea ce priveşte această tematică care, pentru multă vreme, nu a fost tratată la adevărata sa importanţă.

În orice stat democratic în care drepturile şi libertăţile umane sunt cu adevărat respectate şi promovate, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi nu trebuie să reprezinte o excepţie. Şi sper că nimeni dintre cei responsabili să transforme egalitatea de şanse în realitate şi garanţie nu mai are nevoie de argumente în acest sens.

În orice demers pe care trebuie să îl facem în privinţa egalităţii de şanse este necesar să pornim de la tratarea acesteia ca pe o normalitate de raportare şi de funcţionare a statului în toate domeniile sale, de aceea acest principiu care trebuie să guverneze şi să jaloneze întregul fundament şi ansamblu legislativ de care noi suntem responsabili. Pornind de la acest principiu, practica ne arată că cea mai mare nevoie de natură legislativă pe care trebuie să o acoperim este conferirea unui caracter predictibil şi strategic legislaţiei specifice, pentru ca aceasta să poată să prevină şi să soluţioneze inegalităţile.

Când vorbim de egalitate de şanse, în România avem încă numeroase provocări şi disparităţi cu care ne confruntăm şi de la care este nevoie să pornim în stabilirea obiectivelor prioritare de natură legislativă, în primul rând: prevenirea şi combaterea fermă a oricărei forme de violenţă la adresa femeilor şi a violenţei domestice, asigurarea unei participări egale a femeilor şi bărbaţilor în toate sectoarele economice şi sociale, asigurarea unei participări egale a femelilor şi bărbaţilor în rolurile şi demnităţile publice şi atingerea echilibrului în procesul decizional şi în politică, eliminarea diferenţei de remunerare şi asigurarea transparenţei salariale, combaterea şi eliminarea stereotipurilor, crearea şi asigurarea unui instrument eficient de monitorizare, agregare, interpretare şi aplicare a datelor cu privire la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Stimaţi colegi,

În acest context, UDMR şi Organizaţia de femei a Uniunii şi-au concentrat atenţia asupra mai multor activităţi care au ca efect, pe de o parte, reducerea violenţei. Astfel, încă din 2017 am format, împreună cu experţi în domeniu, reprezentanţi ai societăţii civile, echipe care informează, susţin un dialog cu elevii despre acest fenomen. Am deschis astfel o interfaţă de dialog pe această temă, dialog prin care lucrăm în vederea prevenţiei, schimbării mentalităţii şi, pe de altă parte, să identificăm familiile cu probleme.

În cadrul campaniei iniţiate de UDMR, în ultimii cinci ani, echipele de experţi au ajuns în peste 70 de unităţi şcolare, s-au întâlnit cu peste 10 000 de elevi, profesori şi părinţi. Anul acesta campania continuă.

Stimaţi colegi,

Depinde de noi toţi să avem o ţară prosperă şi socială. Femeile şi bărbaţii ar trebui să aibă şanse egale de dezvoltare, să fie independenţi din punct de vedere economic şi să fie remuneraţi în mod egal pentru o muncă de valoare egală, să aibă acces egal la finanţare şi să primească pensii echitabile. Responsabilităţile familiale şi financiare trebuie să fie repartizate în mod egal între femei şi bărbaţi. Eliminarea discrepanţelor în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţilor familiale este esenţială.

Nu în ultimul rând, aş dori să menţionez că disproporţionalităţi majore observăm în România în defavoarea bărbaţilor în domenii cum sunt serviciile medicale, sociale, educaţie şi cultură - să nu uităm că, în pandemia COVID-19, 72% dintre angajaţii care au asigurat serviciile medicale salvatoare au fost femei. Disproporţionalităţi majore există şi în dimensiunea politică, în structurile decizionale.

Astăzi, când adoptăm această declaraţie, vă rog să ne amintim de faptul că egalitatea este un drept fundamental.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Felicitări!

Mulţumesc tare mult, doamna preşedintă, pentru cuvânt.

Dacă din partea minorităţilor naţionale există doritori la... Nu am primit nicio înregistrare.

Din partea deputaţilor neafiliaţi s-a înscris doamna deputat Cambera Oana.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă de şedinţă.

Cred că sunt ultimul vorbitor şi, stimaţi colegi, dacă puteţi să acordaţi atenţia trei minute - trei minute pentru 51% din populaţia României care este reprezentată de femei şi pentru care vorbim astăzi. (Aplauze.)

Statele democratice din Europa au făcut progrese în direcţia asigurării egalităţii dintre femei şi bărbaţi şi printre măsurile care au dat rezultate sunt legislaţia privind tratamentul egal şi integrarea perspectivelor de gen în măsuri şi politici publice. Şi pentru că astăzi am început dezbaterile pe buget, să ştiţi că în Europa, în ţările democratice, atunci când se întocmeşte bugetul, bugetul local sau bugetul naţional, este luată în considerare şi identitatea de gen.

Din păcate, în România se resimte puternic rezistenţa încă la aceste subiecte şi, în Indexul egalităţii de gen realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen, România se plasa la coada clasamentului. Şi am făcut paşi, dar mult prea puţini şi mult prea încet, iar colega mea Mara Calista a identificat foarte bine aceşti paşi şi stadiul în care ne situăm.

Avem nevoie să ne asumăm obiective comune: încetarea violenţei împotriva femeilor, combaterea stereotipurilor de gen, eliminarea disparităţii de gen de pe piaţa forţei de muncă, susţinerea drepturilor femeilor de a decide asupra propriului corp, asigurarea unei participări egale a femeilor şi a bărbaţilor în diferite sectoare ale economiei şi eliminarea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi şi a disparităţilor de gen în ceea ce priveşte pensiile şi, nu în ultimul rând, să susţinem accesul femeilor în politică prin introducerea cotelor.

Şi o s-o spun direct: Partidul REPER susţine proiectele de lege ce facilitează accesul femeilor în funcţii publice, astfel încât vocea lor să se audă şi să devină mai puternică, iar prin această voce să susţinem măsuri pentru ca fiecare fată şi ca fiecare femeie din România să-şi atingă potenţialul, pentru că despre asta discutăm astăzi: fiecare fată şi femeie din România să-şi atingă potenţialul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

S-au epuizat cele trei minute.

Din partea Grupului USR au mai rămas două minute.

O invit la microfon pe doamna senator Anca Dragu.

Vă rog, doamna senator, aveţi cuvântul.

Microfonul central.

Doamna Anca Dana Dragu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Drepturile femeilor, eliminarea discriminării şi a violenţelor la adresa femeilor se află pe agenda internaţională de ceva timp. Astfel, unul dintre cele 17 Obiective ale Dezvoltării Sustenabile ale ONU este atingerea egalităţii între femei şi bărbaţi şi combaterea oricărei forme de violenţă şi discriminare.

Constatăm o puternică subreprezentare a femeilor în politică, ceea ce face ca discriminarea şi violenţele împotriva femeilor să nu-şi găsească soluţie, iar subiectele ce ţin preponderent de activităţile în care sunt femeile implicate - educaţie, sănătate, îngrijirea copiilor şi a vârstnicilor, să nu se afle pe masa deciziilor.

Indicele global privind diferenţele de gen pentru 2022 arată că, în ritmul actual de schimbare, ar dura 132 de ani pentru a atinge egalitatea între femei şi bărbaţi.

Din 146 de state analizate, România se află pe locul 90, după Lesotho, Ungaria şi Armenia şi înainte de Togo, Indonezia şi Cipru. Pe primul loc se află Islanda, pe ultimul Afganistan.

La indicatorul "putere politică", România se situează pe locul 122 din 146 de state analizate, după Guatemala, China, Cambodgia şi înainte de Malaysia, Republica Democrată Congo şi Bhutan. Pe primele locuri sunt Islanda, Finlanda, Norvegia, iar pe ultimele Kuweit şi Vanuatu.

Politica, stimaţi colegi, nu se face la şpriţ, se face în birou, la masa de lucru. Politica nu se face prin a împărţi funcţii şi beneficii prietenilor, ci prin a analiza, a găsi şi a implementa cele mai bune soluţii pentru dezvoltarea sustenabilă a societăţii. Şi nu trebuie să fii bărbat pentru asta.

Stimaţi colegi lideri politici, şefi de partide,

Vă rog să daţi undă verde continuării parcursului legislativ pentru câteva legi esenţiale şi care, în prezent, se află în sertar la Camera Deputaţilor. Aceste iniţiative sunt legate de vârsta de consimţământ pentru act sexual, legile privind reprezentarea femeilor pe listele la alegeri generale, locale şi în consiliile de administraţie, precum şi finanţarea partidelor.

Dragi colegi,

Închei prin a vă spune să nu vă fie teamă să împărţiţi puterea cu noi, femeile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă, pentru cuvânt.

Vă mulţumesc tuturor, pentru răbdare.

Vom trece la discuţia pe textul acestei Declaraţii a Parlamentului pentru consolidarea egalităţii de şanse în România.

O să vă rog să aveţi amabilitatea să îmi permiteţi să discutăm paragraf cu paragraf, pentru că există din partea colegilor anumite propuneri de amendare a textului.

Ca atare, voi citi primul paragraf, după care o să vă rog să-mi spuneţi, prin vot, dacă sunteţi sau nu de acord: "Declaraţia Parlamentului privind consolidarea egalităţii de şanse în România

Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranităţii naţionale şi a democraţiei, reprezentant al societăţii româneşti în ansamblu şi unică autoritate legiuitoare,

În temeiul prevederilor art.13 pct.23 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr.4/1992, republicat,

adoptă prezenta declaraţie.

Amintind de art.I din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului ce promovează egalitatea, demnitatea şi libertatea tuturor cetăţenilor; de art.1 alin.(3) şi de principiile proclamate de Carta Naţiunilor Unite ce promovează demnitatea, drepturi egale şi inalienabile tuturor indivizilor ca fundament al libertăţii, justiţiei şi păcii; de art. 26 din Convenţia Internaţională cu privire la Drepturile Civile şi Politice privind nediscriminarea; de recomandările OCDE; precum şi de art. 16 alin.(3) din Constituţia României;"

Vă rog, comentarii, observaţii. (Discuţii.)

Sunteţi... Încerc să-mi dau seama care nu v-aţi deselectat de la cuvântul anterior...

Doamna deputat Gianina Şerban, aveţi cuvântul.

Cei care doriţi strict pe amendamente, vă rog... să formulaţi amendamente, vă invit la cuvânt.

Aveţi cuvântul cu amendamentul dumneavoastră.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Aş vrea, în primul rând, să vă spun că aţi menţionat în discursul dumneavoastră de Conferinţa internaţională de egalitate de şanse: femeile parlamentar din cadrul Grupului AUR nu au fost invitate la această conferinţă.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Şi pe amendament o să vă rog să faceţi precizarea... (Rumoare, discuţii.)

Doamna Gianina Şerban:

Vorbim de egalitate de şanse în Parlamentul României şi nu suntem invitate la o conferinţă pe subiect.

Şi aş mai vrea să spun un singur lucru, că am văzut că s-a reîntors şi domnul preşedinte Ciolacu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Eu sunt mândră de toate femeile din România, domnule preşedinte, nu doar de doamnele din PSD. (Aplauze.)

Avem femei care trăiesc în sărăcie, avem femei abuzate, da?! Am vorbit de violenţă domestică. De ele ar trebui să fim mândri, nu doar de doamnele din PSD, de toate doamnele din România.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Am înţeles, n-aveţi un amendament sau un comentariu la acest punct.

Vă rog, domnul deputat Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Deci, în primul rând, avem obiecţii cu privire la titlu. Este... discutăm pe forma care se află pe site-ul Camerei Deputaţilor şi al Senatului şi este forma care a trecut prin Biroul permanent, deci nu putem discuta pe altă formă. Şi, pe această formă, avem la titlu: "Declaraţia Parlamentului privind consolidarea egalităţii de gen în România".

Schimbarea pe care o propunem noi va fi următoarea - şi o voi motiva -: "Declaraţia Parlamentului privind consolidarea echităţii de şanse între bărbaţi şi femei în România".

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţu...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

De ce?

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Corect.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Doamnă preşedintă,

Lăsaţi-mă să... să...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă ascult. Vă ascult cu drag.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Pentru că definirea conceptelor este esenţială, ele arată adevăratul scop din spatele ideologiei de gen, aşa-numita egalitate de gen. Genul este definit ca un concept ideologic, adică, în esenţă, alegerea unui sex nu conform realităţii biologice, ci pe baza unor alegeri personale, aşa-numit culturale şi aşa mai departe, adică un sex fluid, un sex liber ales, un sex ideologic.

Scopul ideologiei de gen este distrugerea familiei tradiţionale, pervertirea educaţiei, hipersexualizarea, încurajarea omuciderii, a avortului, ca atare pervertirea minţii şi sufletelor celor tineri.

O paranteză. Să fie clar: am cinci copii, cinci fete, cele cât de cât mari...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Domnule deputat,

O să vă rog să comprimaţi...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Închid, da.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

...motivarea votului, că am înţeles amendamentul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, da, da.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

O singură precizare am de făcut pentru plen...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da. O singură...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

...şi anume faptul că amendamentele vor fi votate în ordinea în care au fost propuse.

Eu v-am propus primul amendament, pe care l-am citit, cu privire la "Declaraţia privind consolidarea egalităţii de şanse".

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Aţi sărit...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Dumneavoastră aveţi o a doua formă amendată a acestei declaraţii...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu contează...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

...o să îl rog şi pe domnul Coarnă să vă informeze.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Doamnă preşedintă,

Discutăm pe forma oficială, nu pe ce aveţi dumneavoastră şi scoateţi de prin mape.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

În debutul şedinţei am spus că voi face aceste amendamente şi l-am precizat acum de la microfon.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Prima dată trebuia... spusă forma oficială...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă rog, dacă vreţi să mai adăugaţi ceva la amendament, vă ascult.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...amendamentele, votul pe ele, amendamentele altora, votul pe ele şi aşa mai departe. Despre asta discutăm. Conform regulamentului, doamna preşedinte. Ăsta este regulamentul, ăsta îl respectăm, pe ăsta îl respectăm. (Discuţii)

Bun. Şi ca să revin la forma dumneavoastră, acolo unde apare "egalitate de gen", de exemplu: "Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr.5 privind egalitatea de gen", dorim să fie înlocuit cu "Obiectivul privind echitatea de şanse între bărbaţi şi femei", apoi, "directivele europene privind egalitatea de gen" să le înlocuim cu "privind echitatea de şanse între bărbaţi şi femei".

Deci, pe lângă titlu, şi în preambulul pe care l-aţi citit dorim. Şi propunem la vot aceste amendamente.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimaţi colegi - vă mulţumesc -, îl invit la microfon pe domnul lider al grupului de la Camera Deputaţilor Simonis şi pe urmă o să trec la votul pe amendamentele formulate.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că, în paralel cu această şedinţă, se desfăşoară sau ar trebui să se desfăşoare comisiile avizatoare pentru a adopta, în final, în Comisiile pentru buget reunite, bugetul de stat pentru anul 2023, vă propun un timp total de dezbatere pentru amendamente de 10 minute, urmând ca, ulterior, să intrăm la vot pe această declaraţie.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

Pe acelaşi amendament, vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă.

În sfârşit...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Voi supune imediat votului dumneavoastră propunerea.

Domnul Dumitru Coarnă:

În sfârşit, eu nu înţeleg de ce atâta dezbatere pe un text care există din 1991 în Constituţia României - art.16 alin.(3), care ne vorbeşte de egalitate de şanse între femei şi bărbaţi. Repet, art.16 alin.(3) din Constituţia României din 8 decembrie 1991 rezolvă problema asta.

Dumneavoastră acum separaţi cu... sintagma "femei şi bărbaţi" de "egalitate de şanse". Haideţi, doamnă, că aţi făcut un pas: "egalitate de şanse", completaţi "între femei şi bărbaţi" şi lucrurile se aşază fix în cadrul constituţional. Restul sunt discuţii sau alte interese ascunse.

Deci, repet, ca să fie în corelare cu Constituţia, trebuie să avem o denumire simplă: "egalitate de şanse între femei şi bărbaţi" în conformitate cu art.16 alin.(3) teza a II-a din Constituţia României - 8 decembrie 1991, revizuită în 2003.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc pentru precizări.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ Neagu:

Senator, doamna preşedintă interimar.

Propun dezbateri până la epuizarea tuturor articolelor, dezbatere amendament cu amendament.

Mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

Voi lua în ordinea propunerilor făcute şi vă rog... Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de liderul PSD, ca timpul de dezbateri pe amendamente să fie limitat la 10 minute.

Cine este pentru, împotrivă, abţineri? Rog să vă exprimaţi prin vot pe cartelă.

191 pentru, 80 împotrivă, 3 abţineri.

Propunerea a trecut.

Avem 10 minute.

Explicarea votului... Dacă insistaţi, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da. USR a votat împotriva limitării dezbaterilor, pentru că, dacă vrem să avem o declaraţie bună, înţeleg acum dezbaterea asta, paragraf cu paragraf, însă va trebui să mai dăm un pic de timp pentru a avea o declaraţie adoptată de Parlament într-o mare majoritate.

Şi vă mai spun un lucru: va trebui să treceţi prin tot textul până la final, ca să ştim foarte clar care e varianta finală care va fi votată de către fiecare parlamentar.

Mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

În regulă.

Vă propun votului, stimaţi colegi senatori şi deputaţi, amendamentul pe care l-am formulat la textul declaraţiei, aşa cum l-am citit.

Vă rog, vot.

227 de voturi pentru, 40 împotrivă, 3 abţineri.

Primul paragraf - adoptat.

Aveţi nevoie să explicaţi votul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc frumos.

Dragi colegi,

Mă adresez vouă cu rugămintea să mă ascultaţi 30 de secunde foarte, foarte atent.

Strict pe procedură trebuie să ştim exact că discutăm despre forma care a fost depusă la caseta electronică a deputatului şi nu pe forma parvenită în plic de la grupul parlamentar la doamna preşedinte interimar a Senatului.

În al doilea rând, tot din punct de vedere legal şi regulamentar, de această dată, acest demers iniţiat de doamna preşedinte interimar este unul şi nelegal şi neregulamentar fiindcă nu a parcurs paşii de a fi avizat sau dezbătut în comisii, nici măcar în Biroul permanent reunit. Acest document nu a fost discutat.

Vă rog să consemnaţi...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

În regulă.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

... în această înregistrare pentru a putea ulterior face demersurile legale ce se impun.

Mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

În regulă.

Mulţumesc eu.

Al doilea paragraf: "Recunoscând importanţa egalităţii de şanse ca un drept fundamental şi ca unul dintre principiile de bază pe care se clădeşte o societate durabilă"... (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Doamna preşedinte, am fost acolo, am făcut un amendament, nu l-aţi supus la vot.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

A trecut primul amendament. Ca atare, amendamentul dumneavoastră... (Rumoare, discuţii.)

Stimaţi... Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să supun votului dumneavoastră următorul paragraf cu o singură modificare pe care v-o propun acum. În locul "egalităţii de gen", aşa cum am comunicat anterior, vom avea "egalitate de şanse".

Vă rog să supuneţi votului dumneavoastră acest paragraf cu amendamentul făcut.

Rog, vot.

266... 244 pentru, 7 împotrivă, 11 abţineri.

Adoptat paragraful 2.

Paragraful 3.

Dacă există observaţii.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră paragraful 3.

Vă rog, vot.

222 de voturi pentru, 32 împotrivă, 7 abţineri.

Supun votului dumneavoastră paragraful 4.

Rog, vot.

228 de voturi pentru, 35 împotrivă, 8 abţineri.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Ţinând cont că modificăm această declaraţie pe repede înainte, paragrafele nu sunt modificate în declaraţie, vă rog să citiţi paragraful înainte, să fim siguri ce votăm.

Mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

În regulă.

Paragraful 5:

"Având convingerea că orice prevedere legislativă privind egalitatea de şanse, repet, în loc de «gen» şi împuternicirea femeilor trebuie să reflecte experienţele naţionale." Ăsta e paragraful 5.

Rog, vot.

Cu 227 voturi pentru, 27 împotrivă, 15 abţineri şi acest paragraf a fost adoptat.

Paragraful 6:

"Reiterând importanţa unui efect"...

Aveţi cuvântul cu mare plăcere. Vă rog, pe procedură.

Vă ascult, domnule deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc. Mulţumesc.

Deci, am spus de la început că avem amendamente aproape pe fiecare paragraf. Am apăsat pe buton pentru a putea face aceste amendamente, nu ne-aţi dat ocazia; aveam amendamente inclusiv pe paragraful 2, unde e la fel, avem "echitate de şanse între bărbaţi şi femei", apoi pe paragraful 4 doream eliminarea... eliminarea finalului care spune: "În prezent se remarcă o inegalitate accentuată în ceea ce priveşte participarea femeilor pe piaţa muncii, ocuparea poziţiilor de conducere, dar şi reprezentativitatea politică."

Doar în instituţiile de stat 70% din posturile de conducere sunt ocupate în prezent de femei. Acest paragraf este contrar realităţii şi am dorit, argumentat, eliminarea lui... amendament... şi ne-aţi refuzat acest drept.

Motivele pentru care aţi făcut-o!

Apoi la paragraful 5, la fel, "echitate de şanse între bărbaţi şi femei". Bun.

Aş dori ca la următoarele să ne chemaţi, să ne daţi ocazia să le facem.

Mulţumesc. (Discuţii.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Paragraful 6.

Vot, vă rog.

Paragraful 6.

Reiterând... Le numărăm acolo şi noi, ne descurcăm măcar cu asta.

"Reiterând importanţa unui efort colectiv major la nivel naţional din partea tuturor instituţiilor, organizaţiilor societăţii civile şi a tuturor actorilor politici implicaţi în acest proces pentru a moderniza şi integra standardele legale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, inclusiv de a reduce disparităţile din legislaţia europeană şi abordările naţionale."

Mai afişaţi o dată votul? Vă rog.

Din sală: Este afişat.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Acum este la mine.

184 pentru, 26 împotrivă.

Adoptat.

Vă rog, domnule Moşteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pe procedură. Constat că la votul ăsta nu a fost cvorum şi vă rog ori să verificăm cvorumul încă o dată. Va trebui dacă vreţi să reluaţi votul ăsta, cvorumul este la 234 la plen reunit. (Rumoare, discuţii.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

La amendamente nu o să stăm să facem acest lucru.

Vă rog să treceţi la următorul paragraf.

Eu voi citi acest paragraf.

"Luând în considerare deplina disponibilitate şi implicare a Preşedintelui României şi a Guvernului pentru sprijinirea şi dezvoltarea de măsuri active care să combată stereotipurile şi discriminarea, astfel încât societatea românească, în ansamblul ei, să ofere oportunităţi egale pentru toţi oamenii".

Declară că: "Încurajează participarea deplină şi egală a tuturor femeilor din România şi demersurile care să dezvolte, finanţeze şi să implementeze programe, iniţiative şi politici publice relevante.

Recunoaşte necesitatea implementării şi aplicării a unui cadru legislativ care să elimine inegalităţile nedrepte şi să promoveze accesul legal la mandate de reprezentare politică sau la responsabilităţile profesionale şi poziţiile de conducere".

Citesc până aici pentru că la următorul paragraf domnul Ben-Oni Ardelean s-a înscris la cuvânt pentru amendament.

Vă rog.

Supun votului dumneavoastră formula... Supun votului dumneavoastră paragrafele citite.

Vă rog, vot.

225 pentru, un vot împotrivă, 8 abţineri.

Domnule Ardelean, aveţi cuvântul.

Amendamentul dumneavoastră.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Cu amabilitatea dumneavoastră şi a colegilor aş vrea să scoatem sintagma "nerespectarea drepturilor reproductive" din acest alineat, datorită faptului că intrăm într-o dezbatere conceptuală vizavi de mama-surogat şi alte chestiuni pe care Parlamentul European, în înţelepciunea lui, a votat o rezoluţie în care cere statelor membre să se abţină de la vot pe astfel de chestiuni.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Supun votului dumneavoastră paragraful aşa cum este în declaraţie, cu eliminarea sintagmei "nerespectarea drepturilor reproductive", aşa cum a formulat amendamentul domnul deputat.

Rog, vot.

219 voturi pentru, contra - 27, abţineri...

Adoptat.

Ultimele fraze sunt: "Salută modificări şi iniţiative orientate pe stabilirea unei cote de reprezentare pe listele de candidaţi pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare.

Consideră oportună intensificarea demersurilor pentru a asigura o paritate reală pentru poziţii eligibile şi pentru a creşte reprezentarea femeilor la nivel local, naţional şi european.

Îndeamnă toţi actorii politici şi instituţionale să contribuie la participarea semnificativă a femeilor în toate domeniile de activitate şi la toate nivelurile de decizie, să susţină eliminarea inegalităţii, a discriminării de şanse şi combaterea prejudecăţilor şi să depună eforturi pentru a lucra împreună.

Susţine dialogul interinstituţional privind educaţia, care să promoveze incluziunea şi echitatea."

Rog vot şi pe aceste ultime paragrafe. (Rumoare, discuţii.)

Cu 229 de voturi pentru, 10 abţineri, 4 "nu votez"...

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră declaraţia în ansamblu.

Rog, vot.

Cu 235 de voturi pentru, 24 împotrivă, 5 abţineri, 3 "nu votez", Declaraţia Parlamentului a fost adoptată.

Domnule preşedinte Ciolacu, vreau să vă mulţumesc, de la tribună, pentru colaborare.

Şi mulţumesc tuturor celor prezenţi.

Am închis şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.01.