Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12.38.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 91.

Vă reamintesc că, potrivit prevederilor art. 94, au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi; programul de lucru pentru perioada 19-24 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 12-19 decembrie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate.

Vă reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrie pe ordinea de zi, iar votul final este stabilit la ora 14.30.

De asemenea, vă reamintesc că la ora 15.00 are loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar la ora 18.00 este programată alocuţiunea doamnei Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European.

Întreb liderii de grup, dacă există intervenţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Benedek Zacharie, UDMR.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doresc să punem pe poziţia 8 - PL-x 739/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii contabilităţii nr.82/1991, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal) - Legea contabilităţii.

Există consens cu liderii grupurilor parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Avem consens?

Bun.

PL-x 739/2022, poziţia 8. Bun.

Rog stafful tehnic să pregătească PL-x 739/2022.

Stimaţi colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, am rugămintea la dumneavoastră să păstrăm un moment de reculegere pentru un fost membru al Camerei Deputaţilor, fostul nostru coleg, fost ministru al apărării naţionale, fost deputat, fost lider de grup, domnul Mircea Duşa.

Vă rog.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O nouă agendă europeană de inovare COM (2022) 332; PHCD 86/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Domnule Muşoiu, aveţi cuvântul pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O nouă agendă europeană de inovare COM (2022) 332.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O nouă agendă europeană de inovare;

- A propus stimularea fondurilor cu capital de risc, pentru a investi în întreprinderile foarte mici din mediul rural cu potenţial inovator;

- Şi a recomandat intensificarea eforturilor pentru sporirea competitivităţii internaţionale a întreprinderilor inovatoare din toate statele membre.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 decembrie 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu există obiecţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În Comitetul liderilor a existat o discuţie pentru includerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege.

La solicitarea colegilor de la mai multe grupuri parlamentare, pentru a se lămuri cu privire la cuprinsul acestuia, a rămas că voi propune la plen această chestiune, şi anume includerea pe ordinea de zi, la punctul 19, a PL-x 375/2022 (Proiectul de Lege pentru completarea art. 11 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii).

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...două mii...?

Domnul Gabriel Andronache:

Există...

2022.

Există acordul tuturor liderilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Prin consens, pe ordinea de zi, la punctul 19 va figura PL-x 375/2022.

Mergem mai departe.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Recomandare a Consiliului privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie: O nouă abordare a UE privind screening-ul pentru depistarea cancerului, care o înlocuieşte pe cea din Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului COM (2022) 474; PHCD 87/2022.

Domnul Muşoiu, din nou. Vă rog, prezentarea proiectului de hotărâre.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind propunerea de Recomandare a Consiliului privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie: O nouă abordare a UE privind screening-ul pentru depistarea cancerului, care o înlocuieşte pe cea din Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului COM (2022) 474.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut noua abordare a Uniunii Europene privind screening-ul pentru depistarea cancerului;

- A propus integrarea abordării prevenirii cancerului în educaţia formală şi non-formală;

- A recomandat susţinerea cooperării între statele membre pentru a se identifica cele mai bune practici de screening pentru depistarea cancerului în zonele rurale izolate sau îndepărtate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 decembrie 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 661/2022.

Comisia pentru tineret şi sport.

Domnul Brian Cristian (din sală):

Iniţiatorul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Brian, în calitate de iniţiator.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Acest proiect este despre transparenţa utilizării bazelor sportive publice.

Ştim cu toţii declinul în care este sportul românesc, iar unul dintre aceste motive este tocmai faptul că aceste baze sportive, construite din bani publici şi administrate de statul român, sunt administrate prost, sunt fie înstrăinate, fie nu ştim cum se folosesc.

Chiar un raport al Curţii de Conturi, care face o analiză a tuturor bazelor sportive din ţara aceasta, ne dă aceste concluzii, şi tocmai de aceea proiectul iniţial al USR, proiectul de lege, în forma propusă de iniţiator, prevede următoarele:

- Orice bază sportivă publică trebuie să aibă un regulament de funcţionare, regulament de funcţionare care să fie public, afişat atât la avizier, cât şi pe site-ul instituţiei, dacă este cazul;

- Tarifele de închiriere să fie publice;

- Şi, la fel, să fie o listă cu persoanele, entităţi juridice sau fizice care închiriază respectiva bază sportivă;

- Şi, bineînţeles, ca orice lege bună, trebuie să aibă şi sancţiuni. Adică, administratorii care nu respectă aceste prevederi să fie amendaţi.

Este un proiect, în forma iniţială, simplu, de bun-simţ, care va contribui la un reset al sportului românesc. Dar, din păcate, după cum o să vă spun la dezbateri generale, o să vedeţi că au apărut nişte complicaţii la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Tudor, vă rog, raportul suplimentar.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 69/2000, în scopul introducerii unui set de criterii pentru darea în folosinţă a bazelor sportive publice, obligatorii pentru toţi administratorii acestora. De asemenea, se propune să fie introdusă obligaţia administratorilor de a face publice aceste criterii, pe avizier şi pe site-ul web al instituţiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, Comisia pentru tineret şi sport a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 - PL-x 661/2022, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Brian, la dezbateri generale.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

Pe lângă proiectul iniţial, ce s-a întâmplat? Acest proiect a fost amendat la comisie, într-o oarecare formă.

Practic, Grupul PSD de la Camera Deputaţilor i-a adus un amendament, un amendament neconstituţional, care schimbă toată logica legii.

Noi dorim ca acei administratori să stabilească singuri modalitatea prin care se închiriază bazele, nu să intervenim noi peste ei. Iar acest proiect, propus de Grupul PSD, face altceva - stabileşte cum anumite baze sportive pot fi închiriate.

Treaba asta este un lucru care se datorează unei promisiuni făcute public, promisiune pe care domnul Ciolacu i-a făcut-o lui Becali, legată de o anumită bază sportivă. Şi ştim cu toţii despre ce este vorba.

În primul rând, este neconstituţional un articol care a fost admis în comisie, pentru că noi, în momentul de faţă, schimbăm Legea educaţiei fizice şi a sportului, şi, ca să schimbi modalitatea respectivă de închiriere, ar trebui să amendezi Codul administrativ.

Ştim cu toţii, Codul administrativ este o lege organică, ştim cu toţii, Legea sportului este o lege ordinară, şi iată că la o lege organică, iniţiată de USR, PSD aduce un amendament care ar trebui să modifice o lege organică.

Din acest motiv, adăugând efectiv acest amendament la proiectul de lege al USR, pe lângă faptul că i se schimbă scopul, devine şi neconstituţională legea.

De aceea, la dezbaterea pe amendamente, o să vă rog tare mult să păstrăm scopul iniţial al legii, să votăm împotriva acestui amendament admis şi, ulterior, stimaţi colegi de la PSD, vă promit, aveţi toată deschiderea mea pentru această dezbatere, să trecem proiectul exact aşa cum trebuie, să ajungem la concluzie normală.

Vă zic, aseară, în aeroport, ne uitam toţi la un laptop, înainte de zbor, cu parlamentari de la PSD şi de la PNL, de la toate partidele, pentru că sportul contează pentru toată lumea.

Haideţi să nu ne batem joc de un proiect bun, haideţi să nu îl facem neconstituţional din cauza unor promisiuni făcute pe sub masă. Şi vă rog tare mult, la dezbaterea pe amendamente, să votăm împotriva acelui amendament admis.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale.

Aşadar, de la 1 la 7.

Vă rog, stimaţi colegi, să fiţi atenţi, va urma vot pe amendamente.

Vă rog, indicaţi marginalul.

Domnul Brian Cristian:

Da.

Domnule preşedinte,

Este vorba...

Nu ştiu cum aveţi dumneavoastră proiectul, dar...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă dumneavoastră nu ştiţi, eu nici atât. (Râsete. Vociferări.)

Sunt 7.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La punctul 3, marginal 4.

Domnul Brian Cristian:

La marginal...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Punctul 3, marginal 4.

Domnul Brian Cristian:

Punctul 3, marginal 4. Bun.

Stimaţi colegi,

Acesta este un amendament admis care face tot acest proiect să fie neconstituţional şi schimbă logica iniţială a proiectului.

Dacă vă pasă de sportul din România şi dacă vă pasă de transparenţa utilizării bazelor sportive publice, vă rog tare mult să votaţi împotriva acestui amendament al PSD, care strică o lege USR, o lege bună, din dorinţa de a respecta o promisiune pe care preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a făcut-o către Becali.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule...

Domnul Brian Cristian:

Vă rog tare mult...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule...

Domnul Brian Cristian:

...votaţi împotriva acestui amendament admis.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Brian,

Deci, discutăm de marginal 3 de la amendamentele admise - "După art. 78¹, se introduce un nou articol...". Aici suntem?

Domnul Brian Cristian:

Da, singurul amendament al PSD. Singurul amendament al PSD, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cel care contează.

Bun.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Marginal 3, amendamente admise.

Vot, vă rog.

Cu 104 voturi pentru, 45 contra, 21 de abţineri, amendamentul admis rămâne în vigoare.

Mai departe.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Cred că la balcon, dacă ţin bine minte, sunt nişte domni extrem de drăguţi. De la Vârfu Câmpului, bine zic? Din Botoşani? Nu.

O să mă edific şi o să vă salut puţin mai târziu.

Mergem mai departe.

11. Proiectul de Lege privind dedicarea anului 2023 personalităţilor culturale Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu; PL-x 721/2022.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Gheorghiu, în calitate de iniţiator.

Vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Sigur că în această perioadă, când agenda publică... şi centrul de interes este ocupat de criza provocată de război, de criza energetică, nu trebuie să uităm simbolurile naţionale, nu trebuie să uităm cultura.

În 2023 se vor împlini 140 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu, dar şi 170 de ani de la naşterea acestuia.

Ciprian Porumbescu a fost nu doar o mare personalitate, din punct de vedere cultural, el a compus prima operetă românească, care a avut premiera la Braşov, pe 11 martie 1882, dar a fost şi un mare patriot. Serbarea de la Putna este doar una din multele dovezi care arată lupta pe care Ciprian Porumbescu a dus-o pentru păstrarea identităţii noastre, ca neam.

De aceea, vă solicit să oferim un vot transpartinic, pentru că personalitatea lui Ciprian Porumbescu nu are culoare politică şi ar fi frumos ca, pe acest proiect, să avem unanimitate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Până vine raportul, m-am edificat.

Stimaţi colegi, bărbaţi, în special, sau doamne, după caz,

La balcoane sunt "Fiii Mitocului", corul bărbătesc din Mitocu Dragomirnei, judeţul Suceava. (Aplauze.)

Bine aţi venit! (Aplauze.)

Nu vă punem să cântaţi acum, pentru că o să ne acoperiţi cu totul. (Aplauze.)

Sărbători fericite! (Aplauze.)

Şi vă mulţumim pentru vizită. (Aplauze.)

Domnule Bulai, vă rog, prezentaţi raportul.

Un alt fiu al Moldovei. (De la balcoane se aud sunete de trompetă.)

L-aţi anunţat pe domnul Bulai, un bărbat din Vaslui. (Râsete. Aplauze.)

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt din Neamţ.

Dar vă spun din inimă, bun venit, mă bucur foarte mult că sunteţi aici!

Declaraţiile politice o să le fac pe fond, acum voi citi raportul.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind dedicarea anului 2023 personalităţilor culturale Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi-a desfăşurat lucrările în data de 19 decembrie 2022.

La lucrările Comisiei pentru cultură şi-au înregistrat prezenţa deputaţii, conform listei de prezenţă.

Iar proiectul legislativ a fost votat, cu majoritatea voturilor, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aduceţi-mi, vă rog, raportul înapoi.

La dezbateri generale, domnul Chelaru, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Intervenţia mea este, dacă nu datorată, cu siguranţă, cauzată de unele vicii de, spunem noi, procedură, dar în acelaşi timp de abordare a acestui subiect.

Mă aşteptam ca domnul Bulai să conteste, ca de obicei, această lege.

Am ascultat, din partea iniţiatorului.

Dacă aţi observat şi dumneavoastră, iniţiatorul a făcut referire numai la Ciprian Porumbescu. Pentru că acest proiect de lege este un hibrid care s-a produs pe parcursul traseului legislativ.

Dacă veţi urmări cu atenţie toate avizele, inclusiv avizul Consiliului Legislativ, fac referire doar la Ciprian Porumbescu. Probabil că Dimitrie Cantemir a apărut ca o anexă adăugată undeva - n-am găsit deocamdată, din studiile mele - pe timpul dezbaterii de la Senat.

Din păcate, intervenţiile pe care le-am făcut către ministrul culturii, prin scrisoarea din 14 martie, anul acesta, cu privire la instituirea Anului Naţional "Dimitrie Cantemir", a rămas fără răspuns.

A cumula pe Dimitrie Cantemir cu Ciprian Porumbescu, mi se pare o diluare gravă a ceea ce înseamnă, în economia identităţii noastre, ambii, aceşti exponenţi ai identităţii noastre naţionale.

Într-adevăr, Ciprian Porumbescu, companionul de idei, de abordare a românismului, la Putna, 1871, prin instituirea, de atunci, a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor, este remarcabil. Dar la anul se împlinesc 300 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui cărturar Dimitrie Cantemir.

Oameni buni,

Dimitrie Cantemir a fost considerat una dintre marile personalităţi universale ale timpului său. Este marele fondator, alături de alţi corifei europeni, al iluminismului nostru, care a fost în acea perioadă dezvoltat şi amplificat prin Dimitrie Cantemir. Ales membru al Academiei din Berlin, în 1713, el avea să pună pe harta marilor oameni ai acestei naţiuni de astăzi, europene, inclusiv românismul şi românitatea.

Discursul de recepţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final, domnule general.

Domnul Mircia Chelaru:

Da.

Discursul de recepţie din anul 1713, de la Academia din Berlin, s-a numit "Descriptio Moldaviae", iar Leibnitz, cel care i-a făcut laudatio, avea să spună - "Domnilor, aveţi în faţa dumneavoastră pe cel mai mare universalist al Răsăritului".

Făcând aşa ceva, riscăm să ni-l confişte, la anul, fie moscoviţii, a căror universitate şi, mai ales, academie de ştiinţe a înfiinţat-o în anul 1724 Petru I, fie Istanbulul, fie Spania, pentru că este considerat întemeietorul teoriei şi artei muzicale în lume.

Vom vota acest proiect de lege cu inima strânsă, pentru că îl amestecaţi în aceeaşi, hai să-i spunem, rânduială nefericită, pe Dimitrie Cantemir, universalistul. Nu pentru că nu-l iubim pe Ciprian Porumbescu, ci pentru că fiecare îşi merită locul său.

Poate că normele de aplicare imperative ale Guvernului vor salva această lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bulai.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate doamne,

Acest proiect legislativ este o bâlbâială de sus până jos. Este iniţiat de un domn ministru care, atunci când a fost ministru, n-a fost în stare nici să dea bani pentru artişti în pandemie, şi nici să creeze un cadru legislativ pentru lucrătorii independenţi din sectorul cultural. Acum, domnul fost ministru, viitor ministru, perpetuu ministru, care a făcut... nimic, vine să ne spună că vrea să facă alt nimic, un simbol fără niciun fel de formă.

Îl iubim pe Ciprian Porumbescu, îl stimăm pe Dimitrie Cantemir, domnii de acolo au venit de la Suceava să ne cânte aici, dar trebuie vorbit despre elefantul din Cameră. Nu există cadru legislativ prin care ei pot beneficia, în mod legal, de un fel de plată care să reprezinte o bază pentru viitorii ani. Şi asta pentru că politicienii de până acum de la Cultură, inclusiv domnul ministru iniţiator, nu s-au preocupat de această temă. Vrea forme fără fond, vrea această lege prin care, ca şi cum nu ar fi fost important până acum, se face un an dedicat celor doi. (Vociferări.)

Asta a fost pe formă, pe prima parte. (Vociferări.)

Pe fond, pe prima parte.

Pe formă, domnul de la AUR are dreptate, nu poţi să faci o lege şi să faci un fel de supă sau o salată, să adaugi acolo tot ce mai vrei. Dacă ai făcut pentru Ciprian Porumbescu, îl mai pui şi pe Dimitrie Cantemir.

Sunt surprins că nu l-aţi pus, domnule, şi pe George Enescu. Ar fi fost foarte normal în această logică nefirească a dumneavoastră.

Acestea fiind spuse, mesajul cel mai important de astăzi este că PNL, în loc să facă curăţenie la Iaşi, acolo unde a domnit Dimitrie Cantemir, şi să-l demită pe Chirica, care are zeci de dosare penale, îi face acum lege pentru un an centenar lui Dimitrie Cantemir.

Ruşine, PNL! Nu aşa se face! Faceţi curăţenie în propriul partid, la Iaşi, şi apoi faceţi legi importante pentru marii domnitori ai Moldovei!

Ruşine!

Ne vom abţine la această lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Acatrinei. Nu.

Gheorghe Andrei Daniel, scuzaţi.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că trebuie să începem prin a spune că, atunci când vine vorba de simboluri naţionale, când vine vorba de personalităţi fundamentale ale culturii şi spiritualităţii româneşti, nu cred că aceste elemente de procedură mai trebuie să formeze o barieră în vederea acestor comemorări absolut necesare.

Eu cred că acest proiect, iniţiat de colegul Bogdan Gheorghiu, este absolut salutar. Personalitatea lui Ciprian Porumbescu este esenţială pentru dezvoltarea conştiinţei naţionale româneşti şi pentru ceea ce a însemnat arta românească, fiind, evident, marele precursor al marelui George Enescu. Să nu uităm ceea ce spunea Ciprian Porumbescu la Putna, la 1871 - "Am cântat Daciei întregi".

Şi, de aceea, Ciprian Porumbescu vine, pur şi simplu, în aceeaşi descendenţă intelectuală a lui Dimitrie Cantemir. Iar acest lucru poate suna paradoxal.

Dacă vom citi "Descriptio Moldaviae", lucrarea fundamentală a lui Cantemir, dacă ne vom uita în ceea ce spunea Cantemir în "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor", unde vorbeşte despre identitatea comună a tuturor românilor, vorbeşte despre continuitatea lor în spaţiul vechii Dacii, vedem că nu există nicio contradicţie în ceea ce reprezintă a dedica un an acestor două mari personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Personalităţi fundamentale, fără de care nu ne putem imagina multe din lucrurile pe care le avem astăzi.

Atât Ciprian Porumbescu, cât şi Dimitrie Cantemir au înţeles foarte bine ceea ce înseamnă specificul naţional. Au pornit de la particular către universal.

Iar conştiinţa universală a lui Dimitrie Cantemir, reprezentant al umanismului târziu şi precursor al iluminismului, nu doar în spaţiul românesc, ci, în esenţă, în spaţiul european, este un reper fără de care nu ne putem imagina dimensiunea europeană a României de astăzi, o ţară care întotdeauna şi-a pus amprenta şi o naţiune care şi-a pus amprenta asupra marii culturi şi civilizaţii europene.

Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu sunt complementari, fac parte din aceeaşi cultură şi spiritualitate românească. Ar fi timpul să încetăm cu acest spirit al diviziunii. Să înţelegem că personalităţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...din epoci istorice separate pot gândi în direcţia aceluiaşi vis milenar al naţiunii române.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Luaţi legi bune şi le amestecaţi. Uite aşa le faceţi... (Mototoleşte o coală de hârtie.) ...uite aşa, uite aşa.

Ce treabă are Ciprian Porumbescu cu Dimitrie Cantemir?!

Ce treabă are Legea sportului de mai devreme, pe care a băgat-o USR-ul şi a preluat-o PSD-ul?

Nu mai înţelege nimeni nimic. Se uită lumea la noi, acasă, şi zice, cum aţi votat? Ce treabă are Dimitrie Cantemir cu Ciprian Porumbescu?

Uite aşa... (Mototoleşte o coală de hârtie.)... le faceţi!

Noi nu votăm! (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai avem înscrieri la cuvânt.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă au rămas nişte foi mototolite, am rugămintea la cineva de la stafful tehnic să le ia de jos.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 773/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Reprezentantul iniţiatorului, adică Guvernul României, doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru tehnologia informaţiei.

Domnule Sabin Sărmaş, vă rog.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dau citire raportului.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social, respectiv al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic şi instituţional referitor la organizarea şi desfăşurarea activităţilor din domeniile securitate cibernetică şi apărare cibernetică, a mecanismelor de cooperare şi a responsabilităţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniile menţionate. Obiectivele proiectului de lege sunt: crearea de reţele şi sisteme informatice sigure şi reziliente; elaborarea şi adoptarea unui cadru normativ şi instituţional consolidat; consolidarea unui parteneriat public-privat, pragmatic, pe linia securităţii cibernetice; asigurarea rezilienţei prin abordare proactivă şi descurajare; transformarea României într-un actor relevant în arhitectura internaţională de cooperare în domeniul securităţii cibernetice.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţa comună din 19 decembrie 2022.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamente respinse redactate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să ne propuneţi şi cele două minute de dezbatere.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Cele două minute le propun, domnule preşedinte.

Vot, vă rog.

Cu 115 voturi pentru, 28 contra, 4 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale.

Începem cu domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnule Teniţă, neafiliaţii, întotdeauna, vorbesc la final.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am ţinut să iau cuvântul pentru a sublinia importanţa acestei legi şi complexitatea ei.

Şi, mergând cu câţiva ani în urmă, mi-aduc aminte de 2016 - 2017, când acest subiect era la nivel de sămânţă plantată în Parlamentul României, astăzi a devenit, aşa, metaforic vorbind, un arbore din ce în ce mai puternic, şi asta datorită unor colegi - datorită nouă, de altfel -, dar datorită, în special, unor colegi care au luat acest subiect extrem de serios.

Mă uit aici la domnul... reprezentantul Guvernului şi la Dan Cîmpean, de la DNSC. România a făcut nişte paşi incredibili în acest domeniu. Putem spune că discutăm de o evoluţie fenomenală pe acest domeniu şi cred că România are şanse, dacă venim şi cu o lege pe zona de educaţie, în care pregătim tinerii, din clasa I, pe zona de securitate cibernetică, are şanse, această ţară, de a fi peste media europeană şi, probabil, cei mai buni în lume, cu o nouă generaţie de oameni care să asigure siguranţa cetăţenilor noştri.

Vă mulţumesc tuturor, şi în special liderilor de grup care au susţinut proiectele pe această zonă.

Mulţumesc.

PNL va vota pentru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Buzoianu, Grupul USR.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

O fi proiectul acesta o sămânţă plantată, dar sigur nu este în Parlament. Pentru că, în momentul de faţă, ea vine de la SRI, de la CSAT, de oriunde ar veni, de la orice minister vine, că nici noi nu ştim exact de unde vine, dar, cu siguranţă, nu vine din Parlament.

Proiectul acesta, dezbaterea lui, de fapt, lipsa dezbaterii acestui proiect demonstrează încă o dată că Parlamentul este o anexă.

Eu nu îmi doresc... şi cred că ar fi bine ca măcar noi, cei care mai vrem să aibă Parlamentul un cuvânt de spus, să luptăm pentru un Parlament care nu este nici anexa CSAT-ului, nici anexa SRI-ului, nici anexa Guvernului. Ar trebui să avem dezbateri reale în Parlament pe proiecte de lege atât de importante.

Şi să ne fie foarte clar tuturor - acest proiect nu a fost absolut deloc dezbătut, nici în spaţiul public, nici în Parlament. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Salan, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum am menţionat şi în şedinţa reunită a comisiilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru comunicaţii, elaborarea şi promovarea acestui proiect... a fost şi este foarte important pentru noi, pentru România, având în vedere că el constituie şi îndeplinirea jalonului 151 din PNRR, prin care România îşi asumă stabilirea cadrului juridic şi instituţional în domeniul securităţii şi apărării cibernetice.

Totodată, din documentele studiate rezultă şi faptul că, în momentul de faţă, cadrul juridic intern este armonizat cu normele europene incidente, iar prin intermediul cooperării interinstituţionale se va asigura o coerenţă răspunsului la incidentele sau atacurile cibernetice şi, totodată, responsabilitatea clară a fiecărei instituţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Fapt pentru care Grupul PSD din Cameră va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Chelaru, vă rog.

Cu rugămintea, la toţi colegii, să încercăm să ne încadrăm în cele două minute. Mai avem nişte proiecte de dezbătut.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucură cerbicia dumneavoastră de a atenţiona încadrarea întocmai în timpul alocat, doar că, faţă de colegii mei, care au luat cuvântul anterior, afirm cu convingere, această lege este necesară, este nevoie ca ea să-şi facă efectele cuvenite pentru protecţia cibernetică a sistemelor vitale ale acestei naţiuni.

Dar a invoca 151 - jalon, ca o ghilotină a lui Robespierre, nu justifică cu nimic ce s-a întâmplat în Comisia pentru apărare, astăzi. E pentru prima oară când se refuză dezbaterea amendamentelor, în bloc, pe motiv că n-avem timp şi o trimitem - cu aceste amendamente nedezbătute, aşa cum presupune parlamentarismul corect - către Senat, să se descurce ei.

Aşa ceva este inadmisibil.

Eu înţeleg, pe repede înainte, înţeleg necesitatea, urgenţele, în general, dar nu putem, o lege de o importanţă vitală pentru naţiunea română, să fie trecută doar ca gâsca pe apă, într-o comisie care, în opinia mea, merită să-şi păstreze titlul de respectabilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Teniţă, vă rog.

Suntem în procedură de urgenţă. Un singur vorbitor de grup...

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Pe scurt...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Fălcoi...

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

...dragi colegi, au vorbit colegii mei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi domnule Coleşa.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

...foarte simplu - s-au încălcat nişte proceduri, s-a mers pe repede înainte.

Ce se întâmplă acolo, în legea aceasta, este că interesele şi necesităţile legitime ale sectorului privat sunt încălcate.

Necesităţile IMM-urilor sunt o bătaie de joc în această lege. De ce? Pentru că, fundamental, orice firmişoară mică, de 2, 3, 10, 15 angajaţi, efectiv, e posibil să fie scoasă în faliment de prevederile acestei legi care spune că dacă nu se raportează în interval de 48 de ore orice incident cibernetic, inclusiv cele care nu au legătură cu securitatea majoră a României, respectiva firmă este pedepsită cu o amendă de până la 10% din cifra de afaceri - 5% la primul incident, 10% la următorul, în 6 luni.

Prin urmare, această lege, care e pusă în discuţie pe repede înainte, nu are cum să fie acceptabilă pentru sectorul privat.

Nu mai vorbesc de partea de drepturi ale omului, şi partea aceasta trebuie acoperită, dar gândiţi-vă la chestiunea aceasta, noi ne batem joc de sectorul privat şi ne batem joc de furnizorii de servicii IT ai României prin astfel de lege.

Mulţumesc foarte mult şi vă sugerez să votaţi împotrivă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Susţine cineva amendamente respinse?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Teniţă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Teniţă, vă rog să reveniţi.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Sunt mai multe amendamente, dar am să mă limitez la unul.

O secundă...

Vorbim de amendamentul la articolul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, marginal, vă rog.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

O secundă, o secundă.

Marginal 4, articolul despre contravenţii.

La art. 48, marginal 4, cer eliminarea punctului b), care stabileşte amenzi raportate la cifra de afaceri - 5%, respectiv 10%.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Teniţă,

La marginal 4 e un amendament al altui coleg.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Nu-mi dau seama exact pe...

Acesta e pe marginal 4, al meu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Marginal" e ceea ce scrie în stânga de tot...

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Da, da, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...la tabel. (Vociferări.)

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Staţi un pic, să ne lămurim, pentru că raportul abia acum s-a dat şi nu l-am... lămurit.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu sunt răbdător.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îl ajută cineva pe domnul Teniţă? Măcar foştii colegi? Vă rog. (Vociferări.)

Cred că am găsit. E cumva la marginal 5? (Vociferări.)

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

La marginal 5. Cer eliminarea punctului b) de la articolul 42... 8, care stabilea amenzi până la 5% din cifra de afaceri netă. În cazul săvârşirii unei noi infracţiuni, această sumă se majora la 10% din cifra de afaceri netă.

Cer eliminarea acestui punct b).

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, eu voi supune votului de la anexa cu amendamente respinse marginal 5. Asta aţi indicat, da?

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Da, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamente respinse, marginal 5.

Vot, vă rog.

Cu 44 de voturi pentru, 99 contra, 16 abţineri, respins.

Proiectul rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004; Pl-x 774/2022; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, vă rog, raportul.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să nu uitaţi de timpii de dezbatere!

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Nu uit.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 24 alin. (3) şi a art. 26 din Legea nr. 544/2004, în sensul ca, în cazul nerespectării în mod culpabil de către autoritatea publică a obligaţiei de a încheia, de a înlocui sau de a modifica actul administrativ, de a elibera un alt înscris sau de a efectua anumite operaţiuni administrative, instanţa de executare să poată aplica acesteia, la cererea creditorului, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Şi propun două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru timp de dezbateri - două minute.

Vă rog să votaţi.

Cu 145 de voturi pentru, 8 contra, 3 abţineri, adoptat.

Domnul Coleşa, vă rog, dezbateri generale.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci, trebuie să votăm o modificare a Legii contenciosului administrativ, prin care, în cazurile de executare silită, în cazurile în care primarii refuză să pună în aplicare nişte hotărâri de executare silită, amenzile specificate - 20% din salariul minim brut/zi de întârziere - să se aplice nu doar reclamanţilor, adică primarului, ci şi consiliilor locale şi aşa mai departe.

În esenţă, este vorba de o diluare a răspunderii, cu care noi nu putem fi de acord.

Ca atare, nu vom vota acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Apostol, vă rog, Grupul USR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Trebuie să explic eu mai bine, că nu s-a înţeles foarte... nici antevorbitorul meu n-a înţeles foarte bine.

Este, de fapt, pentru faptul când o autoritate publică întârzie să răspundă unor solicitări sau să impună o lege, se plăteşte o amendă pe întârziere. Numai că acum amenda se transferă de la conducătorul instituţiei sau de la funcţionarul public care nu pune în aplicare acea prevedere, către instituţia publică.

Deci, în consecinţă, instituţia publică plăteşte.

Deci, cetăţenii plătesc pentru faptul că un conducător sau un funcţionar public nu şi-a respectat îndatoririle de serviciu.

Deci asta votăm prin această lege.

Şi, mai mult, au pus şi o limitare a acestei amenzi, la 3 luni de zile. Până acum nu era limitare, acum sunt 3 luni de zile.

Deci vă rog, stimaţi parlamentari, să votaţi în cunoştinţă de cauză.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci nu mai sunt intervenţii.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 675/2022.

Comisia pentru sănătate.

Domnule Tătaru, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimisă cu adresa Pl-x 675/2022 din 24 octombrie 2022.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Intervenţiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, dreptul asiguratei de a beneficia de servicii de evaluare psihologică şi consiliere psihologică, în vederea prevenirii şi tratării tulburărilor psihice asociate sarcinii şi naşterii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR, vă rog, dezbateri generale.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această lege vine să atragă atenţia asupra unui fenomen din patologie, care este depresia post-partum.

Este una dintre problemele majore, atunci când este scăpată din mână, pentru că în post-partum se pot întâmpla acte de o gravitate deosebită, atunci când vine depresia.

Deci, este foarte important ca medicii să sesizeze, şi pacienta respectivă să fie tratată activ. Pentru că se întâmplă, câteodată, să se piardă şi pacienta, şi copiii.

Din acest motiv, vă rog să luaţi în considerare să votaţi pentru această lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Havârneanu Filip, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am iniţiat acest proiect pentru că, în lipsa unui program de susţinere şi consiliere a femeilor care nasc, foarte multe mame suferă în tăcere de depresia post-partum şi nu-şi permit o terapie pentru o perioadă mai lungă.

Sănătatea mentală maternă este la fel de importantă ca sănătatea fizică. Iar suferinţa mamelor poate fi învinsă dacă alegem să nu mai ignorăm această situaţie.

Conform OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii -, 13% din femeile care nasc suferă de depresie post-partum.

Nu putem uita de mamele care trec printr-o etapă dificilă, cu gândul că se descurcă ele cumva.

Vă rog să votaţi responsabil acest proiect, ţinând cont că în această categorie a mamelor care pot primi ajutor psihologic se numără şi miile de fetiţe devenite mame la 12 ani. Şi acestea ne-au pus, din păcate, în Europa, pe primul loc la acest capitol.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 6 există obiecţii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal; PL-x 739/2022.

Iniţiator, domnul Károly?

Iniţiator?

Vă rog.

Da.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În prezent, Legea contabilităţii prevede obligaţia de arhivare şi păstrare a registrelor şi documentelor justificative, pe o perioadă de 10 ani, inclusiv în cazul când se utilizează sisteme informatice de prelucrare a datelor şi de stocare a acestora pe suporturi tehnice.

În mod similar, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale reglementează termenul de păstrare a registrelor, rapoartelor fiscale de închidere zilnică şi a memoriei fiscale a aparatelor de marcat electronice ca fiind de 10 ani.

În contrast cu aceste perioade, în care operatorii economici au acumulat şi continuă să acumuleze munţi de hârtii de arhivă sau, mai recent, munţi de dispozitive tehnice de stocare, Legea nr. 207/2015 prevede faptul că termenul general de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili creanţe fiscale este de 5 ani, iar organele fiscale pot efectua inspecţii doar înăuntrul acestui termen.

La elaborarea acestui proiect legislativ ne-am propus armonizarea prevederilor legate de perioada de păstrare şi arhivare a documentelor şi registrelor.

În acest fel, operatorii economici vor fi degrevaţi de o obligaţie consumatoare de resurse. Stocarea şi arhivarea numeroaselor documente şi registre se reflectă în costuri, pentru firme, sub forma chiriilor, a cheltuielilor cu întreţinerea spaţiilor în anumite condiţii, extinderea lor odată cu trecerea timpului şi acumularea de noi registre şi documente justificative de păstrat şi cheltuieli exagerate.

Prin adoptarea acestei legi, uşurăm viaţa a peste 1.400.000 de cetăţeni, organizaţi atât ca persoane fizice autorizate, asociaţii familiale, cât şi societăţi comerciale.

Astfel, obligaţia de păstrare a documentelor contabile şi a celor justificative pentru înregistrările efectuate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai păstraţi puţin şi pentru dezbateri generale, vă rog.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

...în contabilitate va fi de 5 ani, în concordanţă cu perioada în care organele fiscale şi alte instituţii pot efectua controale ori inspecţii.

Pentru noi, UDMR, sprijinirea mediului de afaceri, atât de mult încercat în ultima perioadă, a fost şi este o prioritate, iar reducerea birocraţiei, reducerea costurilor, prin eliminarea unor măsuri inutile şi depăşite în era digitalizării, este un demers în acest sens.

Consider că statul are obligaţia de a veni în ajutorul cetăţenilor, în ajutorul mediului de afaceri, să facă reforme legislative când aceasta este depăşită.

În consecinţă, stimaţi colegi, vă îndemn să ne urmaţi în acest demers, adoptând proiectul de lege aşteptat de mediul antreprenorial din întreaga ţară.

Vă mulţumesc.

Şi, bineînţeles, UDMR, fiind iniţiatorul acestui proiect, va vota pentru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Bănuiesc, stimaţi colegi de la UDMR, că nu veţi mai avea intervenţii la dezbateri generale. A fost epuizată...

Perfect.

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci sau Comisia pentru industrii şi servicii.

(Domnul deputat Bende Sándor solicită să ia cuvântul.)

Aha, deci doi.

Versiunea scurtă, domnule Bende.

Domnul Bende Sándor:

Versiunea scurtă.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege nr. 739/2022.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Bende Sándor:

...pentru modificarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport comun, şi amendamente respinse, care se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năsui, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

E un proiect foarte bun.

Mai rar trec genul acesta de proiecte de debirocratizare, care, efectiv, ajută mediul antreprenorial. România era fruntaşă, de multe ori, în povara administrativă asupra mediului de afaceri, acel "Cost of Doing Business", cum se numea în raportul Băncii Mondiale, atunci când se făcea.

Şi mă bucură faptul că această lege nu este doar o lege care susţine debirocratizarea, aşa, în eter, şi să fie bine, să nu fie rău, să facem o autostradă care să unească regiunile şi aşa mai departe, că nu aşa se fac lucrurile acestea, ci, efectiv, punctează hârtii şi dosare care nu vor mai trebui ţinute, care nu mai trebuie făcute. Şi, atunci, este un lucru foarte bun pentru tot mediul de afaceri.

În trecut, am reuşit să trecem prin Parlament, la iniţiativa USR, multe legi de debirocratizare, care au eliminat faimoasa foaie de adaos comercial, dacă mai ţineţi minte, rapoartele fiscale semestriale pentru microîntreprinderi, adică acelea care, de fapt, nu foloseau la absolut nimic, erau doar birocraţie inutilă - avizul vecinilor, în momentul în care îţi înfiinţezi o firmă -, am uşurat semnificativ înfiinţarea unui ONG şi a altor lucruri de genul acesta.

Practic, înfiinţarea... şi activitatea într-o firmă a fost uşurată, anii trecuţi. Şi acum vedem din nou că mai vin astfel de iniţiative pe care le lăudăm.

Ar trebui să avem mai multe iniţiative de genul acesta, susţinute de absolut toate grupurile parlamentare, care, în mod obiectiv, fac un bine mediului antreprenorial, care va fi deja suficient de chinuit de recesiune şi de crizele care vor veni şi, evident, de creşterile de taxe, care au trecut tot anul acesta.

USR va vota pentru.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 9 există...

Există?

Domnul Viorel Băltăreţu (din sală):

La amendamente respinse!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Băltăreţu?

Nu există de la 1 la 9.

Dacă la amendamente respinse, de la 1 la 3, există intervenţii?

Vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte această lege, este importantă armonizarea termenului de "păstrare a documentelor contabile" cu termenul de "prescripţie a dreptului organelor fiscale de a stabili obligaţii fiscale", aşa cum reiese din art. 110 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

În forma actuală, adoptată în raportul comun, în practică va exista un decalaj al termenului de "păstrare" cu termenul de "prescripţie", pentru că termenul de 5 ani de păstrare va expira la 1 ianuarie, iar termenul de prescripţie, care implică şi verificarea acelor documente, se va împlini la 1 iulie a aceluiaşi an.

Prin urmare, contribuabilii vor avea două termene contradictorii care vor putea genera următoarele situaţii. Dacă la 1 ianuarie va expira obligaţia de a păstra documentele contabile, iar acestea vor fi distruse, în perioada 1 ianuarie-1 iulie, dacă ANAF va veni în control să verifice aceste documente, contribuabilul va invoca faptul că Legea contabilităţii îl obligă să păstreze documentele doar până la 1 ianuarie. Şi de aici va porni un cerc vicios care nu va face altceva decât să îngreuneze viaţa companiilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal!

Domnul Viorel Băltăreţu:

Toate marginalele - 1, 2 şi 3.

O altă variantă este aceea că deşi au obligaţia de a păstra numai 5 ani, până la 1 ianuarie, companiile o să păstreze până la 1 iulie a aceluiaşi an, fiind conştiente de obligaţia de a prezenta ANAF aceste documente contabile.

Or, asta va face ca prevederile din Legea contabilităţii să fie necorelate cu Legea fiscală şi nu va face altceva decât să arate incapacitatea Parlamentului de a se conecta la realitatea din teren, pe care are obligaţia de a o păstra până la urmă armonizat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Băltăreţu, facem o înţelegere.

Supun votului amendamentul de la Anexa cu amendamente respinse, 1, şi dacă pică nu le mai supun şi pe celelalte, ca să putem trece mai departe.

Ce ziceţi, e o înţelegere bună?

Domnul Viorel Băltăreţu:

Cum spuneţi dumneavoastră, da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect!

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa cu amendamentele respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

Deci, înţeleg că într-o generozitate ecumenică politic acest amendament respins iniţial a fost aprobat. (Vociferări.)

Anexa cu amendamentele respinse. Am supus votului marginal 1. (Vociferări.)

Bun. Gata!

Mergem mai departe.

Anexa cu amendamente respinse, marginal 2.

Vot, vă rog.

Vot!

Cu 162 de voturi pentru, o abţinere, amendamentul de la marginal 2, amendamente respinse, a fost aprobat.

Marginal 3, Anexa cu amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 161 de voturi pentru, o abţinere, şi amendamentul de la marginal 3 a fost admis.

În aceste condiţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Dacă mai devreme salutam un cor bărbătesc din Suceava, daţi-mi voie să salut acum un grup de copii condus de o femeie primar extrem de dragă mie, copiii de la Vârful Câmpului, tot din nordul ţării, din judeţul Botoşani. (Aplauze.)

Stimaţi copilaşi şi doamnă primar,

Bine aţi venit în Parlamentul României!

Să sperăm că Moşul va fi darnic cu voi şi să aveţi sărbători binecuvântate!

Mergem mai departe.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 417/2021; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, vă rog, raportul.

Să nu uitaţi, domnule Stângă, şi propunerea pentru timpii de dezbatere.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, transmisă cu adresa PL-x 417/2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului European din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. I, şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. II, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propun ca timp de dezbatere două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri două minute.

Vot, vă rog.

Cu 146 de voturi pentru, 3 contra, două abţineri, adoptat.

Dacă la titlu există obiecţii?

(Doamna deputat Gianina Şerban solicită să ia cuvântul.)

Bun. Scuzaţi-mă!

Doamnă Şerban Gianina, doriţi să interveniţi la dezbateri generale?

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

AUR va vota pentru acest proiect, pentru că avem nevoie de armonizare în legislaţia pentru mediu.

Avem destul de multe infracţiuni de mediu care până acum au fost slab sancţionate şi trebuie să acceptăm că această ordonanţă are anumite lipsuri. Am fi putut să fim mai precişi, atât prin amendamente, cât şi prin propunerea pe care a trimis-o Guvernul către Parlament.

AUR a depus amendamente la această ordonanţă şi sper să fie cât mai benefică pentru noi toţi.

Sunt paşi mici, dar cumva benefici pentru regimul deşeurilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la 81 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la Anexele nr. 1 la 8 există obiecţii? Nu.

Nu mai există solicitări nici la amendamentele respinse.

Proiectul rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a cerinţelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare şi a cerinţelor de raportare şi monitorizare a echipamentelor electrice şi electronice reutilizate; Pl-x 397/2022.

Ca iniţiator, vă rog.

Dar vă rog să şi...

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voiam doar să precizez că această iniţiativă legislativă vine ca urmare a faptului că în România nu există în momentul de faţă o piaţă reglementată în acest sens şi, pe lângă aceasta, la nivel european există o prioritate, în sensul reducerii deşeurilor din electronice şi electrice.

Tocmai se încurajează o durată mai lungă de viaţă, prin refolosire şi repararea acestor produse.

Există şi un plan de acţiune pentru economia circulară, tot la nivel european, iar pe fond, discutând în contextul actual, generat de această penurie de materii prime, cred că este extrem de important ca o astfel de iniţiativă legislativă să fie adoptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, raportul.

Tessék!

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a cerinţelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare şi a cerinţelor de raportare şi monitorizare a echipamentelor electrice şi electronice reutilizate, trimisă cu adresa Pl-x 397 din 22 iunie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a cerinţelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare şi a cerinţelor de raportare şi monitorizare a echipamentelor electrice şi electronice reutilizate, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Christine Thellmann, din partea Grupului PNL.

Am pronunţat corect de data aceasta.

Doamna Christine Thellmann:

Foarte corect!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă suntem cu toţii conştienţi de impactul negativ asupra mediului, pe care îl au tonele de deşeuri electrice şi electronice generate în fiecare an în România.

Prin adoptarea acestei iniţiative, România va avea o piaţă reglementată pentru deşeurile electrice şi electronice care vor fi supuse astfel unui proces de pregătire înainte de reutilizare.

Cu siguranţă, Partidul Naţional Liberal va vota pentru această propunere.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 34 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru completarea art. 11 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 375/2022.

Comisia pentru administraţie, Comisia pentru muncă sau Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 11 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 iunie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele trei comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor trei comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi la vot prelungirea programului de lucru până la ora 15.00. În interiorul acestei prelungiri de program va intra şi votul final.

Mulţumesc.

Dar vom continua cu dezbaterea proiectelor.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la ora 15.00.

Vot, vă rog.

Cu 140 de voturi pentru, unul contra, o abţinere, adoptată propunerea de prelungire a programului de lucru.

Comisia, am rezolvat.

Dezbateri generale? Nu.

Dacă la titlul există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la 4 există obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de Lege privind plata unei contribuţii financiare voluntare a României pentru susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC; PL-x 768/2022.

Comisia pentru buget, vă rog, raportul.

Domnul preşedinte Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind plata unei contribuţii financiare voluntare a României pentru susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC

Potrivit expunerii de motive, Muzeul Victimelor Comunismului din Washington DC reprezintă o iniţiativă a unei fundaţii americane, având ca scop comemorarea celor peste 100 de milioane de victime pe care regimurile totalitare de stânga le-au făcut în întreaga lume.

Iar propunerea legislativă are în vedere o investiţie sub forma unei donaţii din partea Guvernului României pentru consolidarea acestui muzeu.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii membri ai comisiei au hotărât, în şedinţa din 19 decembrie 2022, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind plata unei contribuţii financiare voluntare a României pentru susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La 33 de ani de la Revoluţie, îmi aduc aminte că m-am născut în Timişoara şi mă bucur că, la 25 de ani de parteneriat strategic cu Statele Unite, am reuşit, prin această iniţiativă legislativă, susţinută de către premier, de către preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, cât şi de dumneavoastră, să facem un gest care, cred eu, în următorii ani, va pune în inima Capitalei SUA tot ceea ce înseamnă istoria comunismului din România.

Generaţii viitoare de mii sau sute de mii de turişti vor putea să vadă şi istoria comunismului din România, o istorie extrem de dură, pe care unii dintre voi aţi trăit-o. Noi eram prea mici atunci.

Ştiţi, vreau să vă spun că este cred că prima iniţiativă din ultimii zeci de ani, în raport cu relaţia noastră cu SUA, în care România îşi respectă un angajament de acest gen, şi cu mândrie vă spun acest lucru, pentru că, aşa, din postura mea de român, m-am cam săturat să văd de fiecare dată că în Washington interesele naţionale sunt susţinute cu bani mulţi de polonezi, de unguri, de cehi, de ţările baltice, şi mă bucur că în acest an, în special în acest an, prin sprijinul unor colegi - şi aici din nou reiterez sprijinul liderilor de grup -, cu sprijinul unor colegi am reuşit să realizăm că imaginea ţării noastre şi istoria ţării noastre pot fi susţinute doar prin eforturi financiare. Aşa funcţionează lucrurile dincolo. Şi mă bucur că vom avea şansa să prezentăm...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

...acest lucru într-un muzeu aflat la două case de Casa Albă.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PNL va vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Albişteanu Mihail, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că Grupul AUR va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Ne bucurăm că fosta administraţie republicană, şi în special domnul Orăşel, se ocupă de această chestiune a înfiinţării unui muzeu dedicat comunismului la nivel planetar, dar am avea totuşi un lucru de spus.

Ne-am dori ca Guvernul României să fie interesat şi de ceea ce se întâmplă în România, ce se întâmplă cu fostele închisori comuniste.

Sunt locuri care ar trebui reabilitate şi pentru acest lucru ar trebui ca România să dea bani, să ajute şi punerea în valoare a acestor foste locuri de detenţie.

Vă aduc aminte despre Jilava, vă aduc aminte despre închisoarea de la Piteşti. (Vociferări.) Bine, Sighetul, Aiudul, mai sunt multe, sigur că da!

Da, deci vom vota, dar vrem ca România să se preocupe şi de ceea ce se întâmplă în ţară şi poate scoatem şi noi nişte fonduri, nişte bani pentru vizitarea acestor locuri şi în România, şi pentru bugetul statului român.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cert, aceasta este o lege corectă şi potrivită, dar arată puţin şi ipocrizia statului român.

În timp ce finanţăm muzee peste hotare despre ororile comunismului din România, continuăm să dăm premii celor care au menţinut acest sistem, pensii speciale pentru cei care au fost pilonii acestui regim odios.

La 32 de ani de la Revoluţie nu ştim nici măcar cine sunt securiştii.

Refuzaţi cu obstinaţie să puneţi pe ordinea de zi şi să votaţi un registru al securiştilor, ca să vedem şi noi cine erau ofiţerii securităţii, cine erau faimoşii securişti.

Pentru astfel de muzee să ştiţi că merită să dăm câţiva bani.

În schimb, să ştiţi că există iniţiative, cum este cea a domnului Bjoza, de la Braşov, de exemplu, de muzeu al comunismului, al ororilor care s-au întâmplat în închisorile comuniste, absolut privat şi care, cu extrem de puţini bani, au reuşit să facă extraordinar de mult.

Oricum, USR va vota pentru acest proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Vreau să profit de acest moment să fac un apel către domnul Ciucă şi către ministrul culturii, domnul Romaşcanu, să susţină şi iniţiativele private care ne ajută pe noi, ca naţiune, să nu uităm de ororile comunismului. Şi una dintre aceste iniţiative private este la Piteşti.

Acolo a avut loc un experiment groaznic ani de zile şi o mână de oameni inimoşi au avut o iniţiativă extraordinară şi pe banii lor, pe timpul lor, pe nervii lor, au făcut un muzeu unic în România, pe care vă invit să-l vizitaţi, Memorialul închisorii Piteşti.

O bucată din acea închisoare a fost salvată, însă trebuie salvată toată. Şi pentru asta au nevoie de un ordin de clasare de la Ministerul Culturii, pentru a ajuta generaţiile viitoare să înţeleagă de unde am plecat şi prin ce au trecut părinţii şi bunicii noştri.

Şi pentru asta fac de aici, de la tribună, un apel... care e un apel apolitic, şi vă rog să mă credeţi că aşa este. Noi venim şi plecăm, dar lucrurile astea trebuie să rămână în picioare pentru generaţiile care vin.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Csoma Botond, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur că există un consens transpartinic în legătură cu acest proiect de lege şi mă bucur că prin acest proiect de lege România se alătură acelor ţări care deja finanţau acest muzeu pentru amintirea victimelor comunismului de la Washington, pentru că, ştiţi foarte bine, în România am avut un regim foarte dur al comunismului, un regim neostalinist, în timp ce în alte ţări au fost anumite reforme în anii '80, la noi nu. Ba, din contră, Ceauşescu a fost un exponent foarte dur al comunismului în Europa de Est, şi cred că este absolut normal ca România să participe la finanţarea acestui muzeu.

UDMR va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Solomon, din partea Grupului PSD, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Înţeleg că este un consens aici în privinţa contribuţiei voluntare la funcţionarea Muzeului comunismului de la Washington, acolo unde toţi românii au perspective imediate de a merge să-l viziteze.

Contribuţia este de 3 milioane de dolari anual, deci este o contribuţie din bugetul de stat - evident, cu toate intenţiile bunei guvernări - cheltuită.

Dar mai aproape de noi este Memorialul de la Auschwitz. Şi dacă aţi mers acolo - care cu adevărat este înspăimântător ce s-a întâmplat şi e foarte, foarte aproape de noi Auschwitzul - aţi vedea că România nu se află printre statele care contribuie la funcţionarea Memorialului. Accesul în Muzeul de la Auschwitz este gratuit pentru oricine. Dar tot ceea ce se întâmplă, conservarea şi administrarea muzeului sunt destul de costisitoare.

Şi, după câte ştiu eu, Polonia nu-i chiar atât de bogată, în comparaţie cu Statele Unite.

Şi poate că ar fi bine - şi eu astăzi iniţiez un grup de iniţiativă, cine vrea să se alăture - să contribuim şi la Auschwitz cu o sumă de bani, voluntară, evident, cu o contribuţie care să ne plaseze şi pe noi în rândul celor care condamnă nu doar comunismul zi de zi, cu toate că l-a condamnat acum 33 de ani istoria, dar să condamnăm şi ororile extremei drepte din istoria omenirii, care au fost la fel, dacă nu mai înspăimântătoare şi mai costisitoare decât crimele comunismului.

Deci, repet, până la 1 februarie vă aştept alături de mine să iniţiem o astfel de lege, ca să contribuim voluntar şi la funcţionarea Memorialului de la Auschwitz.

Vom vota!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Ungureanu.

Frumos "sacou"!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Tot pe o chestiune de procedură, apropo de Auschwitz.

Am fost acum o săptămână la Auschwitz, cu un grup de elevi. Colegul meu nu este informat. La Auschwitz se plăteşte, este taxă! Lucrurile sunt foarte bine organizate.

Ce aţi zice de un grup de iniţiativă să mergem parlamentari din Parlamentul României, ca să vedem ororile care s-au produs acolo?

Nu cred că au nevoie cei de la Auschwitz, pentru că se fac foarte mulţi bani deja, prin acele taxe care se iau acolo.

Dar putem să mergem acolo şi să vedem de ce sunt în stare oamenii să facă atunci când sunt mânaţi de ură. Aş fi pentru şi chiar aş coordona un asemenea grup, în calitate de profesor de istorie cu doctorat pe bune.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Profit de ocazia pe care a lansat-o domnul lider de grup Moşteanu, pentru a vă spune că închisoarea de la Piteşti, ca şi celelalte orori ale ocupaţiei sovietice din România şi începutul erei totalitare din România trebuie prezervate.

Faptul că Ministerul Culturii nu s-a implicat până acum în salvarea închisorii de la Piteşti, cu acel oribil Experiment Piteşti, avându-l exponent pe Eugen Ţurcanu, mă face să cred că nu e printre priorităţile acestei guvernări.

E bine să nu uităm, pentru că şi poporul român, şi toate celelalte popoare au trecut prin drame care nu mai trebuie repetate niciodată.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Popescu, vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Doar ca şi o completare, pentru că mulţi colegi s-au întrebat de proiecte pe teritoriul României.

Prin PNRR, IICCMER-ul va avea la Râmnicu Sărat un centru educaţional privind comunismul din România, numit "Închisoarea Tăcerii". Este finanţat şi aprobat prin PNRR.

La Sfântu Gheorghe, în fosta fabrică de ţigări, încă 11 milioane de euro, chiar astăzi spunea un coleg la Comisia pentru buget, finanţe, încă un obiectiv.

Deci se întâmplă în România astfel de proiecte, şi cel din SUA este doar o dovadă a faptului că am luat, în sfârşit, în serios ceea ce s-a întâmplat în istoria comunismului în România.

Vreau să vă spun un lucru. Dacă vrem, ca parlamentari, pentru că suntem suverani în Parlamentul României, haideţi să ne asumăm un proiect de lege prin care, în clădirea Parlamentului României aducem Muzeul victimelor comunismului, ale ororilor comunismului. Pentru că înţeleg, că RAPPS-ul nu găseşte clădiri, că instituţia "y" nu poate să găsească nu ştiu ce infrastructură, haideţi să iniţiem toate partidele politice o lege prin care aducem Muzeul victimelor comunismului aici, într-o clădire în care cel care a fost exponentul comunismului nu spera vreodată că vom vorbi despre libertate şi despre ororile acelui regim.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Miuţescu, vă rog.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Da, stimaţi colegi, cred că e un subiect extrem de important pentru noi toţi, însă nu trebuie să ne disipăm atenţia spre tot felul de muzee din alte părţi, din alte zone, ci trebuie să ne gândim să punem, într-adevăr, acolo unde le este locul, aceste muzee care există, inclusiv Muzeul de la Piteşti, pe care eu îl ştiu foarte bine, iar colegilor mei din Partidul Naţional Liberal le spun că sediul actual al Organizaţiei judeţene Argeş a Partidului Naţional Liberal este în casa fostului comandant al închisorii ororilor de la Piteşti, al reeducării, cum se spunea, prin tortură.

De aceea, cred că ceea ce propunea domnul Moşteanu sunt cu totul de acord, şi susţin şi eu, trebuie ca pentru închisoarea de la Piteşti să găsim o formulă pentru a fi finanţată, pentru că cel care se ocupă, acea firmă privată care se ocupă de Muzeul de la Piteşti nu face altceva decât să nu poată face faţă cheltuielilor, ba, mai mult, au intrat peste el cu nişte afaceri imobiliare şi vor să dărâme o parte din fosta închisoare de la Piteşti.

Este foarte important să nu pierdem din vedere aceste lucruri şi să nu mai aşteptăm mult, pentru că riscăm să nu mai putem ajuta.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Pe procedură, domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea de a cere acordul plenului pentru a permite Comisiei pentru industrii şi servicii să lucreze în paralel cu plenul şi pe perioada pauzei până la votul final, pentru Pl-x 582/2017, Propunerea legislativă de modificare a Legii concurenţei nr. 21 din 30 aprilie 1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.153 din 29 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Permisiunea Comisiei... nu mai ştiu exact care acum... pentru industrii... mulţumesc, domnule secretar!, ...să lucreze în paralel cu plenul.

Vot, vă rog.

Cu 128 de voturi pentru, 12 contra, 3 abţineri, aprobată.

18. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore; PL-x 263/2022.

Comisia pentru mediu, vă rog, raportul.

Rectific şi adaug: Comisia pentru industrii, vă rog, raportul comun.

Domnule Mang, vă rog.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, prin adresa PL-x 263/2022, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016.

Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează implementarea şi aplicarea corectă a Directivei 2013/130/UE privind siguranţa operaţiunilor petroliere şi gaziere offshore şi de modificare a Directivei 2004/35/CE.

Iniţiativa vizează definirea unor termeni specifici activităţii de offshore, termeni ce pot influenţa semnificativ siguranţa unor astfel de operaţiuni petroliere, prin precizarea tuturor operaţiunilor desfăşurate la un cablu sau conductă submarină, cu scopul de a stabili ce nave pot pătrunde în zona de siguranţă a instalaţiilor, având în vedere evitarea inducerii unor riscuri suplimentare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 9 mai 2022, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobat.

Dacă de la nr. crt. 1 la 39 există obiecţii dau comentarii?

Proiectul de lege rămâne la votul final care va avea loc la ora 14 şi 40 de minute.

Înainte de votul final vă invit să vedem acel mic program pregătit de copilaşii de la Vârful Câmpului.

Până atunci, iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 159/2022 pentru modificarea şi completarea art. 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 723/2022; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat.

Vă mulţumesc.

Ne revedem în 22 de minute.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Până la votul final vă invit cu mare drag în faţa sălii de plen, la un mic spectacol de colinde. Au venit nişte copilaşi cale de vreo 600 de kilometri şi chiar vă rog să mergem să-i vedem.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, pe dumneavoastră să luaţi loc, să putem începe sesiunea de vot final.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele!

Încercăm un vot de control şi de verificare a cvorumului.

Mai stăm 30 de secunde, ca să ajungă şi domnul Pambuccian.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele!

Vot de control.

237 de colegi prezenţi.

Suntem în cvorum.

Începem.

I. Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O nouă agendă europeană de inovare COM (2022)332; PHCD 86/2022.

Vot, vă rog.

223 de voturi pentru, unul contra, 26 de abţineri.

Explicarea votului, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aşa precum ne-am obişnuit, apar pe ordinea de zi cu foarte puţin timp înainte aceste proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor care nici măcar nu au textul pe ordinea de zi, astfel încât să vedem ce votăm. Deci chiar în acest moment nu avem textul pentru acest PHCD care a apărut, după cum ziceam, foarte târziu pe ordinea de zi.

Oricum, ne-am abţinut la votul referitor la această Comunicare a Comisiei Europene privind O nouă agendă europeană de inovare, pentru că este efectiv o ciorbă privind inovarea, ciorbă din care nu lipsesc elemente cum ar fi: incriminarea emisiilor de dioxid de carbon emise de către activitatea umană şi aşa-zis cauzatoare a schimbărilor climatice "Fit for 55", adică "Pregătiţi pentru 55", prin care ne obligăm să reducem emisiile de carbon până în anul 2030 cu 55%, raportat la 1990, în condiţiile în care ele sunt deja reduse cu 70-80%; zero emisii de carbon până în 2050 - o aberaţie; condiţionarea finanţării de existenţa unor cote de gen în funcţiile de conducere ale microîntreprinderilor; digitalizarea monedei.

Deci, în esenţă, atunci când motivaţia politică care stă la baza finanţării are aceste elemente, prezentarea încălzirii globale ca un proces de urgenţă climatică de care este vinovat omul prin emisiile de dioxid de carbon, în condiţiile în care dioxidul de carbon este benefic vieţii, iar bunăstarea economică este direct proporţională cu aceste emisii.

Mai mult, până la urmă, în loc să facem declaraţii vagi, foarte ideologizate privind sprijinul inovării, mai bine am aloca învăţământului şi cercetării suma din buget care li se cuvine, de 6% ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...şi să nu le subfinanţăm.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Cu plăcere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mă opresc aici. Eu!

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Recomandare a Consiliului privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie: O nouă abordare a UE privind screening-ul pentru depistarea cancerului care o înlocuieşte pe cea din Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului COM (2022) 474; PHCD 87/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 255 de voturi pentru, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 661/2022.

Vot, vă rog.

Cu 217 voturi pentru, 39 de abţineri, adoptat.

4. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2023 ca "Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu"; PL-x 721/2022.

Vot, vă rog.

Cu 176 de voturi pentru, 82 de abţineri, adoptat.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 675/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 260 de voturi pentru, adoptată.

Proiectul de Lege...

Doamna Berescu?

Vă rog.

Doamna Monica-Elena Berescu:

USR a votat pentru şi e un proiect extrem de important pentru toate mamele din această ţară şi de această dată vă vorbesc nu în calitate de deputat, ci de mamă; mamă care a trecut printr-o depresie post-natală şi mamă care ar fi vrut să aibă un astfel de sprijin în perioada de după naşterea copilului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Un singur vorbitor de grup la explicarea votului, stimaţi colegi. Domnul...

Gata!

6. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal; PL-x 739/2022.

Vot, vă rog.

Cu 233 de voturi pentru, 26 de abţineri, adoptat.

7. Propunerea legislativă privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a cerinţelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare şi a cerinţelor de raportare şi monitorizare a echipamentelor electrice şi electronice reutilizate; Pl-x 397/2022.

Vot, vă rog.

Cu 259 de voturi pentru, o abţinere, adoptată.

Domnul Fechet Mircea, Grupul PNL, explicarea votului, vă rog.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc pentru votul de astăzi.

Această propunere practic vizează pregătirea pentru reutilizarea echipamentelor electrice şi electronice. Este o legislaţie în concordanţă cu planul de acţiune pentru o economie circulară care înseamnă consum mai redus, înseamnă reutilizare şi abia în ultimul rând reciclare.

Iar reutilizarea sau pregătirea pentru reutilizare, adică repararea electrocasnicelor, despre care vorbim atât de des în ultima perioadă, înseamnă să menţinem şi să optimizăm valoarea echipamentelor electrice pentru o perioadă cât mai lungă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 375/2022.

Vot, vă rog.

Cu 235 de voturi pentru, 21 de abţineri, adoptat.

9. Proiectul de Lege privind plata unei contribuţii financiare voluntare a României pentru susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC; PL-x 768/2022.

Vot, vă rog.

Cu 238 de voturi pentru, 3 contra, 18 abţineri, adoptat.

Vă menţineţi?

Domnul Pavel Popescu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10...

Da sau nu, domnule ...

Domnul Pavel Popescu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu abuzaţi de regulament!

Domnul Pavel Popescu:

Nu abuzez de niciun regulament...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu dumneavoastră, domnul preşedinte!

Domnul Pavel Popescu:

Voiam să mulţumesc tuturor grupurilor politice, liderilor de grup, premierului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului, doamnei Alina Gorghiu, pentru susţinerea acestui proiect şi pentru faptul că, pentru lângă proiectele din ţară, subvenţionate din PNRR, vom putea să ducem istoria românilor în comunism, peste hotare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore; PL-x 263/2022.

Vot, vă rog.

Cu 184 de voturi pentru, 26 contra, 51 de abţineri, adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

11. Proiectul de Lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 773/2022.

Vot, vă rog.

Cu 180 de voturi pentru, 39 contra, 47 de abţineri, adoptat.

Domnule Simion, era domnul Fălcoi înainte!

Domnule Fălcoi, vă rog.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Faptul că în Parlamentul României se întâmplă lucruri care nu ar trebui să se întâmple nu mă mai miră de mult.

Faptul că puterea ignoră opoziţia şi orice propunere care vine de la aceasta, oricât de bună ar fi aceasta, iar nu mă mai miră demult.

Faptul că puterea ignoră şi amendamentele propriilor parlamentari, chiar dacă acestea ar putea îmbunătăţi proiectul de lege, ar putea părea normal, dar cu actuala Coaliţie majoritară nu mai pare deloc aşa.

Faptul că observaţiile unei instituţii importante a statului român nu sunt luate în considerare în comisiile parlamentare nu este deloc normal. Dar ce mai e normal în Parlamentul României?!

Dar ca un minister care se ocupă de redactarea unui proiect de lege să nu consulte absolut deloc o instituţie foarte importantă a statului român, a cărei activitate va fi complet bulversată, şi mă refer la STS acum, mărturisesc că m-a pus pe gânduri.

Stimaţi colegi,

Urgenţa nu este deloc un motiv pentru a vă comporta în felul în care vă comportaţi, mai ales că motivul pentru care vă comportaţi pompieristic vă aparţine în totalitate.

Noi am votat împotriva acestui proiect de lege şi o parte dintre motivele pentru care am votat împotrivă sunt acestea, şi acestea sunt motive doar de formă, nici n-am intrat încă pe fond.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog.

Cu rugămintea să nu le mai aruncaţi! (Se referă la foile scăpate pe jos.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Lăsând forma la o parte şi intrând un pic pe fond, chit că n-a fost consultat STS-ul, în ultimii trei ani am învăţat să fim foarte atenţi la ce votăm şi la ce stări de alertă, de război introduceţi aici, după care nu le mai putem modifica.

Şi ne-a atras atenţia art. 51 alin. (2), starea de asediu, care se aplică inclusiv apărării cibernetice, la pericole grave, actuale sau iminente.

Articolele iminente nu sunt definite, nici raţiunile de securitate naţională.

Ne-ar fi plăcut să putem dezbate această lege. Astăzi a intrat în comisie, pe repede-nainte, astăzi s-a votat.

Nu noi conducem Camera Deputaţilor şi nu noi suntem în Coaliţia de guvernământ şi nu aşa se trece o lege prin Parlament.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004; Pl-x 774/2022.

Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 57 contra, 16 abţineri, adoptată.

Domnul Tanasă, explicarea votului.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

O să mă folosesc de explicarea votului la acest vot, ca să fac unele precizări cu privire la cele afirmate de PNL cu banii alocaţi pentru comunism, pentru un monument din Washington.

Sigur, noi am votat pentru, însă mi se pare că să invoci în apărare faptul că România va da, prin PNRR, 12 milioane de euro pentru a construi Muzeul comunismului la Sfântu Gheorghe, în judeţul Covasna, în condiţiile în care sunt atâtea alte locuri în ţara asta încărcate de o istorie foarte dură, atunci când vine vorba de ororile comunismului, consider că este o insultă la adresa victimelor comunismului să spui că construieşti - unde? - la Sfântu Gheorghe, în judeţul Covasna?! În condiţiile în care sunt atâtea alte locuri unde s-ar fi putut face ceva, unde merită, locuri unde au murit oameni, unde au fost masacraţi, schingiuiţi, unde au fost bătuţi, unde au avut de suferit. Iar PSD, PNL şi UDMR construiesc un muzeu al comunismului. Unde? La Sfântu Gheorghe?!

Este o insultă la adresa victimelor regimului comunist.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă, suntem la punctul 12. Dumneavoastră vorbiţi de punctul 9.

Domnul Dan Tanasă:

Sigur că da! Am explicat de la început ce urmează să fac şi nu văd, atâta timp cât am un timp alocat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

M-a bruiat liderul de Grup al PSD, că altfel vă opream de la bun început!

Domnul Dan Tanasă:

... pentru explicarea votului, nu văd raţiunile! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 417/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

Domnule Tanasă, vă rog să luaţi loc.

Vot!

Cu 212 voturi pentru, 43 de abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Stângă?

Vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un act normativ care aduce mult mai multă claritate în ceea ce priveşte regimul deşeurilor în România.

Şi pentru susţinere vreau să le mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare care au reprezentant în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic pentru implicare, pentru determinare şi pentru propunerile constructive cu care au venit.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog membrii Biroului permanent în două minute să se conecteze. Vom avea un Birou permanent şi un Comitet al liderilor online, iar cu restul ne vom revedea la şedinţa de plen comun.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Acum urmează.

Doar că avem acel Birou permanent scurt!

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.03.