Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa noastră de astăzi.

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 131.

Înainte de a vă reaminti programul de lucru şi lucrurile procedurale, daţi-mi voie să-i salut cu mare, mare, mare drag pe elevii Colegiului Naţional "Mihai Viteazul" din Ploieşti, şi anume echipa de robotică ce tocmai s-a calificat la Campionatul Mondial de Robotică din Houston, Statele Unite. (Aplauze.)

De asemenea, la Campionatul Naţional din 3-5 martie, această minunată echipă a obţinut premiul I la categoria Connect. (Aplauze.)

Sunt în Parlament la invitaţia domnului preşedinte Zisopol.

Dragi copii,

Felicitări pentru toată munca voastră! (Aplauze.) Să ştiţi că nu e în zadar! Viitorul vă aparţine! (Aplauze.)

Şi bine aţi venit în Parlamentul României! (Aplauze.)

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de astăzi şi de mâine, 6, respectiv 7 martie; programul de lucru pentru perioada 6 - 11 martie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 27 februarie - 6 martie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, după dezbaterea moţiunii, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputaţi membrilor Guvernului şi cu prezentarea interpelărilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Începem ordinea de zi cu dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 56 de deputaţi.

Conform Regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele: moţiunea va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; la dezbateri se iau în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, astfel încât timpul alocat grupurilor parlamentare se prezintă astfel: PSD - 18 minute; PNL - 14 minute; USR - 7 minute; AUR - 4 minute; UDMR - 3 minute; minorităţile naţionale - 3 minute; deputaţii neafiliaţi - 6 minute. În total, 55 de minute.

Dacă nu sunt obiecţii, vă rog să pregătiţi cartelele.

Supun votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Vot, vă rog.

Cu 147 de voturi pentru, unul contra, 3 abţineri, propunerile au fost aprobate.

Rog liderii de grup să depună la secretarii de şedinţă lista cu deputaţii înscrişi la dezbateri.

Îi dau cuvântul domnului deputat Seidler Gabriel, pentru citirea textului moţiunii simple.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Marius Budăi - ministrul salvării pensiilor speciale"

A trecut peste un an de când PSD este la Ministerul Muncii, pe care l-a transformat în "ministerul salvării pensiilor speciale", dar şi al supraimpozitării muncii celor mai săraci dintre cei care lucrează. Cu sau fără Marius Budăi la Ministerul Muncii este acelaşi lucru. De fapt, Marius Budăi nu munceşte, el nu ratează nicio emisiune TV la care, de fapt, nu spune nimic despre cum salvează pensiile speciale sau despre cum supraimpozitează contractele cu normă parţială. Adevărul este că nici PSD-ului nu îi pasă prea mult de Marius Budăi, pe care l-ar putea sacrifica, la o adică, la rotativă.

În ţara în care partidele din coaliţia scumpirilor plătesc, fără jenă şi netransparent, mare parte din mass-media, pentru a le cânta în strună, faptul că ambele termene de 120 de zile, unicele termene asumate în Programul de guvernare, au fost depăşite de mult - un calendar de implementare a Legii salarizării şi a unei noi Legi a pensiilor a trecut aproape neobservat. Mandatul lui Marius Budăi în fruntea ministerului a început, aşadar, cu două ratări majore.

Că Marius Budăi nu scoate nimic la capăt era previzibil. Grav este însă că eşecul ministrului PSD conduce la punerea în pericol a PNRR, programul care ar fi trebuit să fie şansa de modernizare şi de reformă a României.

Pensiile speciale.

Pensiile speciale urmau să fie revizuite şi aliniate la principiul contributivităţii printr-un cadru legislativ care să intre în vigoare până la finalul anului trecut. Aşa scrie în PNRR. "Ministerul salvării pensiilor speciale" a încheiat un contract în valoare de 1,5 milioane de euro cu Banca Mondială pentru a-i furniza consultanţă în legătură cu revizuirea cadrului legal privind pensiile din sistemul public şi a celui privind pensiile speciale, cum le numim în spaţiul public. Pentru aceşti bani, plătiţi din fonduri publice, "ministerul salvării pensiilor speciale" a prezentat "o foaie" cu principii. Foaia a prezentat-o doar la partid, nu a fost în stare să o prezinte şi să o susţină public. Marius Budăi se ascunde şi nu ştie cum să se mai scuze în faţa specialilor.

Ar trebui să răspundeţi aici şi acum, domnule Marius Budăi, la câteva întrebări simple:

1. De ce nu aţi publicat raportul primit de la Banca Mondială în integralitate şi aţi călcat în picioare legea atunci când acesta v-a fost solicitat? Nu este vorba despre un contract realizat din bani publici? A adus Marius Budăi sau clanul politic PSD bani de acasă pentru acest contract?

2. De ce tăceţi, domnule Marius Budăi, pe tema pensiilor speciale ale parlamentarilor şi ale aleşilor locali? Apăraţi, prin tăcere, privilegiile clanului politic din care faceţi parte?

3. De ce nu aţi intervenit public deloc, domnule Marius Budăi, referitor la prevederile privind pensiile speciale adoptate în Legea privind statutul magistraţilor, recent intrată în vigoare, şi care depăşesc cu mult protecţia dată de deciziile CCR? Încercaţi să vă daţi bine pe lângă cei care vă cercetează şi condamnă penal membri ai clanului politic?

Şi cel mai important:

4. De ce aţi trimis Parlamentului, chiar şi cu întârziere, un proiect de lege vădit neconstituţional, care nu trece nicio pensie specială pe contributivitate, cosmetizează doar nişte detalii şi salvează, în fapt, pensiile specialilor?

Legea pe care aţi trimis-o Parlamentului, privind pensiile speciale, are atâtea probleme de neconstituţionalitate, încât colegului dumneavoastră, fostul ministru al justiţiei, cum altfel decât de la PSD, Florin Iordache, i-au trebuit 20 de pagini să vi le descrie în avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege care ar fi trebuit teoretic să reducă cheltuielile cu pensiile speciale nu are precizat impactul bugetar. Nicio cifră concretă precizată, nimic despre vreun leu economisit. Asta, pentru că, de fapt, nu doar că nu reduce cheltuielile cu pensiile speciale, ba chiar acestea cresc. Aţi alocat în bugetul pentru anul 2023 mai mulţi bani pentru pensiile speciale, 13,2 miliarde de lei mai exact, decât în cel pentru anul 2022. Nu veţi reuşi să prostiţi pe nimeni niciodată cu o scădere făcută prin creşterea cheltuielilor cu pensiile speciale.

"Marea reformă" a pensiilor speciale pe care o propuneţi poate fi exemplificată prin creşterea vârstei de pensionare a aviatorilor, de la 50 la 52 de ani. Atât sunteţi capabili: o cosmetizare cu praf aruncat în ochi pentru a salva, de fapt, pensiile speciale. În rest, toate pensiile speciale rămân bine-mersi în plată şi se recalculează de formă doar pensiile magistraţilor care nici măcar nu vor mai avea vârsta de pensionare precizată în legea specială.

Nici nu vă grăbiţi cu acest proiect de lege pentru că, deşi e la Senat în procedură de urgenţă, îl amânaţi tot voi, ca să încercaţi să prostiţi din nou cetăţenii şi Comisia Europeană cu noi formulări din care niciuna nu trece pe contributivitate, nicio categorie de pensii speciale.

Trebuia să aveţi totul gata până la sfârşitul anului trecut. E martie! Sunteţi de peste un an la guvernare.

Din păcate, se întâmplă exact aşa cum am avertizat. Obiectivul politic major al actualei coaliţii a scumpirilor este inducerea în rândul oamenilor a ideii că pensiile speciale nu ar putea fi eliminate. Ba se poate! Dacă se vrea. Dar actuala coaliţie nu vrea să se atingă de pensiile nesimţite şi îi e ruşine să recunoască asta public.

Pe scurt, proiectul de lege, pe care îl propuneţi şi care trebuia să treacă pensiile speciale pe contributivitate, nu face nimic din ceea ce trebuia să facă. Dimpotrivă, salvează pensiile speciale.

Concursul politicianist şi televizat: "care se laudă că dă mai mult la pensie" a durat luni în şir. Marius Budăi şi PSD s-au prefăcut un an întreg că discută cu Comisia Europeană pentru a modifica acel procent de 9,4% din PIB precizat în PNRR. De fapt, niciodată nu au depus vreo solicitare în acest sens, deşi la TV declară atâta grijă pentru "părinţii şi bunicii noştri".

Marius Budăi a susţinut şi a încurajat minciuna conform căreia 9,4% PIB nu i-ar permite creşterea pensiilor. Am arătat că, pentru a atinge pragul de 9,4% din PIB, valoarea punctului de pensie putea fi de peste 2.000 de lei începând cu jumătatea anului 2022 şi de peste 2.100 de lei începând cu anul 2023. Poate le explicaţi pensionarilor, domnule Marius Budăi, cum în lupta dumneavoastră prefăcută cu procentele din PIB pentru a creşte pensiile aţi reuşit exact inversul, deşi v-aţi luptat doar cu persoana din oglindă. Dacă în cazul pensiilor speciale spuneţi că veţi scădea cheltuielile, dar de fapt vă propuneţi să cheltuiţi mai mult, aici, la pensiile contributive, ziceţi că vreţi să creşteţi alocarea pentru pensii din PIB, dar de fapt aţi scăzut-o. Dacă în 2022 aţi cheltuit 7,32% din PIB, în 2023 v-aţi propus să scădeţi la 6,95% din PIB. Să scădeţi. V-aţi luptat cu voi înşivă să creşteţi şi aţi reuşit să scădeţi.

Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut, şi tot ce a considerat PSD că trebuie să facă a fost să mărească punctul cu pensie cu 12,5%, sub rata inflaţiei de 16%. Între timp, recalcularea pensiilor nu s-a făcut, inechităţile s-au accentuat.

Până la finalul lunii martie 2023 ar trebui adoptată noua lege a pensiilor, conform jalonului 214 din PNRR. "Ministerul salvării pensiilor speciale" încă nu a trimis legea în Parlament, deci termenul va fi cu siguranţă ratat. Oricum, aplicarea noii legi nu poate avea loc mai repede de 2024, pentru că nu s-a încheiat digitizarea dosarelor de pensie făcută de Casa Naţională de Pensii Publice, care a cerut şi a primit păsuire de încă 8 luni, deşi au 1.000 de angajaţi la dispoziţie doar pentru această procedură, de mai bine de un an. A câta ratare majoră din timpul mandatului domnului Marius Budăi, care stă sfidător în continuare pe scaunul de ministru, cu sprijinul clanului PSD?

Pentru majorarea salariilor la stat s-au găsit bani, ba chiar s-au găsit şi explicaţii: "...muncitori necalificaţi la stat sunt foarte puţini. Calificările sunt înalte, altele sunt salariile". Creşterea salariilor trebuie făcută pe bază de performanţă, pe baza evaluării satisfacţiei beneficiarilor. Au fost întrebaţi oamenii dacă sunt mulţumiţi de felul în care sunt trataţi la ghişeele la care, din nou, îi faceţi să stea cu spatele aplecat, de drumurile pe care le fac pentru a aduce hârtii de la o instituţie la alta, de statul la cozi? Ştiaţi, domnule Marius Budăi, că veniturile medii brute ale celor 1,26 milioane de bugetari au fost cu aproape 30% mai mari în 2021, creşterea fiind mai mare decât în cazul angajaţilor din mediul privat? O spune Consiliul Fiscal.

Niciun cuvânt despre scăderea numărului de angajaţi în România, oamenii capabili pe care PSD i-a făcut să plece din România, pentru că nu văd că lucrurile s-ar îndrepta spre direcţia corectă. Plecarea acestor oameni, lipsa de dorinţă de a munci într-un stat care nu te respectă sunt efectele aducerii PSD la guvernare.

Niciun cuvânt despre faptul că astăzi, în România, nu sunt valorificate toate veniturile şi sporurile oamenilor, pentru care s-au plătit contribuţii sau munca în grupe, până la ultima zi lucrată în astfel de condiţii. Oamenii aceştia sunt nedreptăţiţi pe munca lor. Ei câştigă în instanţă acest drept, există şi o propunere legislativă depusă în Parlament pentru a îndrepta această eroare legislativă, dar PSD şi Marius Budăi nu văd, se prefac că nu există. Ba, mai mult, ei, nişte susţinători prefăcuţi ai binelui "pentru părinţii şi bunicii noştri", votează împotriva acestui proiect. Cum e posibil aşa ceva?

Aşa se întâmplă mereu după Marius Budăi şi PSD: creşte enorm numărul de dosare de pensii nesoluţionate. În decembrie 2019, numărul acestor dosare ajunsese la peste 18.000. În decembrie 2020, numărul acestora scăzuse la aproape zero. Astăzi, istoria se repetă: iar avem mii de dosare în care nu s-a emis decizia de pensionare sau de recalculare a pensiei de multe luni, timp în care unii dintre viitorii pensionari nu au niciun venit. Aşa ştiu Marius Budăi şi PSD să-i umilească pe "părinţii şi bunicii noştri". La fel aşteaptă şi persoanele care au depus dosare pentru pensii comunitare. Nimeni nu le răspunde, trec ani şi nimeni nu le răspunde, nimeni nu le lucrează dosarul.

Angajaţii caselor de pensii nu răspund pensionarilor care au întrebări, nu li se spune până când întârzie soluţionarea dosarului de pensionare. La ghişeele de la casele de pensii oamenii găsesc de prea multe ori o atitudine respingătoare, sunt trataţi cu aroganţă de către angajaţi, pentru că aşa le-a insuflat însuşi ministrul - angajaţii trebuie să fie trataţi bine, că au multe calificări, beneficiarii să aştepte.

Se vede cu ochiul liber că PSD şi Marius Budăi au ciudă pe sistemul de pensii private - Pilonul II, transmiţând informaţii eronate cum că deficitul la bugetul de pensii s-ar datora banilor care se transferă la Pilonul II.

Printre cele mai mari probleme în evaluarea Comisiei Europene, referitor la îndeplinirea jaloanelor PNRR de către România, este şi jalonul 213, referitor la Pilonul II de pensii, care prevede trei obiective: creşterea contribuţiei - bifată prin O.U.G., care va intra în vigoare doar din 2024 -, flexibilizarea investiţiilor fondurilor de pensii şi digitalizarea operaţiunilor. Pe aceste două teme - investiţii şi digitalizare -, domnul Marius Budăi nu doar că nu a făcut nimic ca să bifeze jalonul, dar a adoptat şi legislaţie care contravine flagrant obiectivelor jalonului din PNRR. E vorba de O.U.G. nr. 174/2022, care nu doar că nu dă mai multă libertate de investiţii, dar obligă administratorii să funcţioneze în risc major de pierderi financiare, creşte substanţial costurile de funcţionare, restrânge posibilităţile investiţionale existente, iar pe digitalizare nimic. Ministrul Marius Budăi a minţit, în direct, la o televiziune de ştiri, spunând că nu se are în vedere vreo modificare legislativă referitoare la Pilonul II de pensii, afirmaţie făcută la câteva minute după ce a semnat, chiar el, ordonanţa respectivă. Vă e ruşine, domnule Marius Budăi, de ceea ce aţi făcut cu bună ştiinţă? Ar trebui, dar nu suntem convinşi că sunteţi capabil de un asemenea sentiment, pentru că altfel, în orice ţară din Uniunea Europeană, un ministru prins cu o asemenea minciună ar fi demisionat, dacă nu era demis imediat.

Mediul privat este cel mai mare duşman al lui Marius Budăi şi al PSD. Antreprenorii sunt "duşmanii" care nu plătesc angajaţilor salariile; aşa vrea PSD să se înţeleagă.

A scăzut numărul salariaţilor activi, conform datelor oficiale. Astfel, dacă la 1 iulie 2022 erau 5,72 milioane de salariaţi activi, la 1 octombrie 2022 erau numai 5,67 de milioane. În luna septembrie 2022, Inspecţia Muncii anunţa extinderea, fără precedent, a cazurilor de muncă "la negru". Asta se întâmplă în guvernarea coaliţiei scumpirilor - creşte munca la negru. O spune clar o instituţie din subordinea ministrului.

Asta, după ce mai mulţi specialişti în domeniul muncii anunţaseră că se va întâmpla acest lucru inclusiv după adoptarea ordonanţei privind supraimpozitarea contractelor cu timp parţial. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a dat publicităţii un sondaj de opinie realizat între membrii săi. 59,7% au spus că vor face concedieri în rândul angajaţilor cu timp parţial, iar date oficiale ulterioare, extrase din Revisal, au confirmat răul produs de măsura voastră. Dar cine să audă? PSD? Niciodată nu va auzi PSD ce spun antreprenorii.

Aţi minţit, spunând că supraimpozitarea va fi simţită de oameni la pensie, astfel încât baza de calcul a pensiei ar creşte la valoarea normei întregi. Când colo, nici vorbă de aşa ceva. Doar luaţi bani în plus, la stat, de la angajator, dar baza de calcul a pensiei a rămas tot venitul brut aferent orelor lucrate, nu cel aferent orelor impozitate. Scrie asta negru pe alb chiar în ordonanţa pe care aţi dat-o.

"Dacă avem zeci de mii de concedieri, eu, Marius Budăi, îmi dau demisia". Ei bine, da, Marius Budăi, e timpul să vă daţi demisia, pentru că decizia aceasta a dus la dispariţia a peste 100.000 de contracte de muncă, cele mai multe - 47.000 - în învăţământ, alt domeniu care nu este de interes pentru actualul Guvern. Nu, nu puteţi susţine că au apărut alte contracte de muncă în schimb, pentru că acelea au fost create fără nicio legătură cu ordonanţa voastră, în ciuda O.U.G.-ului şi nicidecum datorită lui.

Ba chiar a crescut şi rata şomajului în ultimele luni, faţă de începutul anului 2022, în septembrie 2022 ajungându-se la 2,88% rata şomajului, iar în decembrie la 3,05%.

Deşi se dorea a fi marele program de sprijin - păcălire, de fapt - a pensionarilor şi a persoanelor defavorizate, în final, Marius Budăi a făcut un fiasco. Mii de persoane nu s-au regăsit în listele persoanelor eligibile, făcute de ministerul salvării pensiilor speciale, pentru cardurile de alimente. Mai mult, nici măcar nu au primit vreo îndrumare - nu răspundea nimeni nici la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, unde au deschis un număr de telefon scurt, deşi ei habar n-au de ce nu sunt oamenii pe liste -, nici la "ministerul salvării pensiilor speciale", care nu a dedicat un număr special pentru asta. Marius Budăi s-a rezumat la a da o bază de date a beneficiarilor eligibili din luna aprilie, când programul a început în iunie. Nu a existat o coordonare între casele de pensii, AJPIS-uri şi ANAF, în vederea verificării corecte a potenţialilor beneficiari. În schimb, au fost trimişi oamenii la ANAF, la primării, să aducă adeverinţe. Marile declaraţii de compatibilizare a bazelor de date sunt contrazise de realitate. Oamenii trebuie să alerge singuri să aducă documente.

Distribuţia cardurilor a întârziat cu mai multe luni faţă de data anunţată, ba mai mult, împreună cu Marcel Boloş, Marius Budăi a lansat minciuna finanţării din fonduri UE a acestor vouchere când, de fapt, la data lansării, Comisia Europeană a confirmat că nu are niciun contract semnat cu România în acest sens.

De fapt, soluţia corectă, pe care PSD nu o vede intenţionat, ar fi fost majorarea pensiilor cu rata medie a inflaţiei. Voucherele date în acest mod nu reprezintă o soluţie serioasă, un om nu trăieşte din două în trei luni, cum se încarcă acel card, ca şi cum ar fi la mila Guvernului. Pensionarii nu trebuie să fie la mila Guvernului, ci este dreptul lor să li se mărească pensiile, pe baza unei formule predictibile, corecte şi care să ia în considerare indicatori economici recunoscuţi.

Dacă s-ar fi ţinut calendarul de creştere a alocaţiilor, propus în anul 2020, astăzi, cuantumul alocaţiei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani ar fi fost 300 de lei. De fapt, chiar de la 1 iulie 2022, cuantumul alocaţiei ar fi ajuns la 300 de lei. Dar nu este, pentru că Marius Budăi şi PSD au decis să modifice legea la finalul anului 2021, stabilind un cuantum fix al alocaţiei pentru anul 2022, adică 243 de lei, urmând ca din 2023 cuantumul să fie indexat cu rata medie anuală a inflaţiei.

Marius Budăi ne ţine lecţii despre ce trebuie să însemne alocaţiile într-o familie în care mama şi tata trebuie să muncească. "Despre alocaţii, o să vedem care e treaba", zice dânsul, apropo de procentul cu care ar fi urmat să fie majorate alocaţiile în 2023. Adică ministrul PSD, Marius Budăi, nu respectă legea? Deja a oprit o dată formula de majorare a alocaţiilor, o va face din nou? PSD, care se bate în piept că luptă pentru angajaţi şi pentru copiii acestora.

PSD e de un an la guvernare. Tema alocaţiilor pentru copii nu mai există. Doar câte un jurnalist, aşa, răzleţ, din plan local, a preluat ultima declaraţie a lui Marius Budăi privind creşterea alocaţiilor.

PSD nu a prezentat nicio formulă predictibilă de creştere a salariului minim, care să permită angajatorilor să îşi calculeze din timp anvelopa financiară necesară. Avem în schimb excepţii: salariul minim crescut "din pix", în Parlament, în urmă cu câteva luni, pentru anumite domenii. Plus scutiri de taxe şi contribuţii, tot pentru anumite domenii, când acel tip de măsuri fiscale ar fi trebuit să fie doar temporare.

PSD loveşte în angajatori, prin diferite campanii media, arătând că angajatorii sunt cei care nu ar dori să crească salariul minim. Mecanismul de creştere a salariului minim trebuia stabilit într-un mediu consultativ, cu ascultarea sindicatelor şi patronatelor, la masa negocierilor, cu cifrele economice în faţă. Dar nu, Marius Budăi creşte iar "din pix" salariul minim, punând antreprenorii în faţa faptului împlinit.

De orice vă atingeţi dumneavoastră, domnule Marius Budăi şi clanul PSD, praful se alege. Aţi reuşit să transformaţi neimpozitarea primilor 200 de lei din salariul minim într-o glumă proastă. Pentru voi, oamenii care ajung la un venit brut lunar de 4.000 de lei sunt deja bogătaşi care nu mai merită beneficiul neimpozitării acestor 200 de lei. După gândirea PSD, cu toţii "merită" însă inflaţia mai mare decât ritmul creşterilor salariale, toţi "merită" pâinea cu 25% mai scumpă, cartofii şi laptele cu 35% mai scumpe, untul cu aproape 50% mai scump, zahărul cu peste 60% mai scump, curentul electric şi gazele cu 20-30% mai scumpe.

Sunt prea multe dovezi privind incompetenţa şi nepăsarea de care a dat şi dă dovadă Marius Budăi privind scutul pe care l-a clădit în jurul specialilor şi al pensiilor speciale ale acestora, punând în pericol, de dragul unor pensii nesimţite, miliardele de euro pe care ar trebui să le primească ţara pentru dezvoltare.

Dacă PNRR va eşua, acest eşec are deja un chip: Marius Budăi din clanul PSD.

Domnule Marius Budăi, găsiţi-vă un loc de muncă în sectorul privat pentru a vă demonstra valoarea, pentru că în sectorul public aţi eşuat lamentabil. Dacă vă mai primeşte cineva în sectorul privat! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Marius-Constantin Budăi, ministrul muncii şi solidarităţii sociale.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Marius-Constantin Budăi (ministrul muncii şi solidarităţii sociale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Mă aflu astăzi aici pentru a răspunde moţiunii simple iniţiate de o "coaliţie de strânsură", i-aş spune eu, o coaliţie a zgomotelor, dar cu zero soluţii.

Mă aflu astăzi aici, în schimb, din respect pentru seniorii acestei ţări, de care dumneavoastră v-aţi bătut joc cât timp aţi fost la guvernare. Seniorii merită răspunsuri şi asta voi face astăzi.

Dumneavoastră însă ar trebui să vă crape obrazul de ruşine pentru bătaia de joc şi teroarea la care aţi supus vârstnicii acestei ţări.

Da, domnilor, voi sunteţi cei care nu aţi mărit nicio pensie în 2021! Zero lei! Atât le-aţi dat voi pensionarilor.

Veniţi aici, la microfon, şi spuneţi-le seniorilor noştri de ce nu le-aţi dat niciun leu în 2021!

Şi, vă rog, curaj, că bani aţi avut, cu nemiluita! Aţi împrumutat 200 de miliarde de lei care nu s-au dus nici în investiţii, nici în pensii, nici în salarii. Aţi avut, în schimb, bani - şi vedem unde - în dosarele DNA. Aţi avut bani de izolete, aţi avut bani de măşti neconforme, aţi avut bani pe care i-aţi furat sau aţi plătit preţuri umflate şi de sute de ori - scrie în raportul Curţii de Conturi - pentru tot felul de echipamente, unele din ele din ele niciodată livrate. Doar pentru oameni n-aţi avut bani.

În schimb, pentru seniorii acestei ţări aţi avut doar măsuri aberante şi teroare. Nu v-a păsat dacă au bani de pâine sau de medicamente, în pandemie. În schimb, i-aţi umilit şi i-aţi obligat să iasă din case doar două ore pe zi. Două ore pe zi, domnilor de la USR! Vă amintiţi? Eu nu uit şi nici seniorii nu uită. I-aţi umilit când le-aţi închis spitalele şi nu au avut unde să se trateze. I-aţi aruncat afară cu perfuzia în mâini sau proaspăt operaţi. Iar celor care au pierdut lupta cu boala, le-aţi luat şi ultimul dram de demnitate şi i-aţi îngropat goi, în saci de plastic. Asta aţi făcut voi!

Voi, care semnaţi această moţiune, nu aţi avut niciodată un parteneriat real cu seniorii, nu aţi luat nicio măsură pentru ei. Totul a fost doar în slujba voastră. Nimic pentru părinţii şi bunicii noştri, şi nici pentru oamenii care muncesc din greu în ţara asta.

Vreţi să vorbim de pensii speciale? Atunci haideţi aici, la microfon, şi recunoaşteţi că aţi fost doar populişti şi demagogi.

Veniţi aici, la tribună, şi spuneţi-le oamenilor adevărul! Spuneţi-le că aţi avut prim-ministru, că aţi avut viceprim-ministru, că aţi avut Ministerul Justiţiei şi n-aţi mişcat niciun pai.

Vedeţi, domnule fost prim-ministru, dacă nu v-aţi ascultat colegii, foştii colegi de partid, cu acele 30 de zile? Nu mai sunteţi nici premier, nici preşedinte de partid!

Fostul domn vicepremier este? Este!

De ce nu aţi iniţiat, domnule, ordonanţă de urgenţă prin care să tăiaţi pensiile speciale? Aşa aţi promis în campanie. Sau doar erau lozinci?

Nu-l văd, dar este şi domnul ministru de justiţie. Credeam că nu-l văd. Este şi dânsul în sală!

Veniţi, domnule ministru, aici şi spuneţi-ne ce pensii speciale aţi eliminat dumneavoastră? Da, niciuna! Nici măcar nu aţi avut curajul să vă atingeţi de ele! Fermoar la gură aţi avut cât aţi fost la minister. Aţi stat băgat sub birou de frică, şi acum vă daţi cu toţii viteji şi faceţi zgomot.

Adevărul este unul singur. PSD este cel care a plafonat, prin Ordonanţa Guvernului nr. 59 din 2017, pensiile speciale, mai puţin, bineînţeles, cele ale magistraţilor, protejaţi de deciziile CCR.

Aţi fost la guvernare, domnilor! De ce nu aţi plafonat pensiile magistraţilor? Nu mai zic să le fi tăiat, să le fi eliminat. Aţi condus Ministerul Justiţiei, Ministerul Transporturilor şi alte ministere. Cine v-a oprit să le tăiaţi pensiile speciale acestor categorii?

Adevărul este următorul: nu aţi făcut nimic pentru seniorii acestei ţări, nu aţi făcut nimic pentru eliminarea pensiilor speciale!

Eu nu am promis că rezolv în 30 de zile sau prin ordonanţă de urgenţă, în campanie electorală, dar am făcut un proiect pe care l-am trimis Parlamentului în termenul asumat prin PNRR.

Apropo, un PNRR pe care dumneavoastră l-aţi făcut în secret, fără să vă consultaţi cu nimeni. Nici cu patronatele, nici cu sindicatele, nici cu societatea civilă, nici cu pensionarii, cu nimeni absolut.

Mai mult, aţi scris un PNRR atât de prost, de se miră până şi consultanţii internaţionali angajaţi să livreze expertiză.

Ăsta e respectul pe care dumneavoastră îl purtaţi faţă de societate!

Înainte de a transmite raportul final privind reforma pensiilor de serviciu, Banca Mondială a furnizat o serie de documente tehnice pentru a sprijini procesul de consultare şi elaborare a proiectului normativ.

Faceţi trimitere la preţul de 1,5 milioane de euro.

Păi, dumneavoastră aţi scris în PNRR 4 milioane de euro!

Oare sunteţi supăraţi că am negociat şi vom cheltui mai puţini bani pe consultanţă? Eu cred că da!

Preţul de 1,5 milioane de euro este pentru tot contractul de asistenţă, şi anume pentru cele două jaloane, Jalonul 214 şi Jalonul 215.

Raportul Băncii Mondiale, la care faceţi referire, este în toată presa şi a fost transmis şi la Senat, unde este acum proiectul de lege.

În textul PNRR, avizat de domnul ministru Cristian Ghinea, se menţionează clar cele şase categorii de pensii vizate de această reformă, între care nu se regăsesc nici aleşii locali, nici parlamentarii. Dumneavoastră i-aţi omis, nu altcineva!

Informaţiile privind impactul bugetar al tuturor scenariilor de reformă propuse se regăsesc în raportul Băncii Mondiale, făcut public, şi, vă repet, se află la Senat.

Se poate vedea astfel că pentru elaborarea proiectului de act normativ a fost preluat cel mai realist şi sustenabil scenariu de reformă propus de Banca Mondială, în vederea respectării angajamentului de reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale.

Comisia Europeană a reiterat, în repetate rânduri, faptul că este extrem de important ca această reformă să fie implementată printr-un amplu proces de consultare şi dezbatere la nivelul instituţiilor relevante şi la nivelul Parlamentului, nu aşa, pe ascuns, cum aţi procedat dumneavoastră când aţi elaborat PNRR.

Noi am fost deschişi de la bun început. Proiectul de act normativ a fost semnat, în calitate de coiniţiator, de toate instituţiile vizate de această reformă, iar acum se află în dezbatere parlamentară.

Proiectul de lege transmis Parlamentului, privind pensiile de serviciu, respectă criteriile din PNRR. Creşte vechimea în specialitate, creşte vârsta de pensionare, scad acele pensii care depăşesc salariul din activitate şi, fără îndoială, vom transmite şi celelalte recomandări ale Băncii Mondiale şi ale Comisiei Europene, care să asigure o mai bună echitate între pensiile de servicii şi pensiile din sistemul de contributivitate, iar toţi miniştrii de linie vor veni cu aceste precizări.

Vorbiţi cu falsă îngrijorare de veniturile părinţilor şi bunicilor noştri, vorbiţi de salarii, dar le-aţi îngheţat pentru doi ani la rând, cât aţi fost la guvernare.

Nu mai încercaţi să-i minţiţi pe cetăţenii români; s-au prins că efectiv îi urâţi.

Şi staţi liniştiţi, lăsaţi falsa îngrijorare! Vom face noi ce trebuie, de când am format această coaliţie şi vom continua şi în acest an. Nu trebuie să menţionăm aici toate măsurile bune pe care le-am luat în folosul cetăţenilor. Dumnealor le ştiu, cum ştiu şi umilinţa la care i-aţi supus atât timp cât aţi guvernat.

Oamenii care au dosarul de pensie complet nu aşteaptă, iar plata se face aferent momentului depunerii cererii, nu emiterii deciziei de pensionare, deci oamenii primesc banii. Dosare în aşteptare sunt acelea incomplete. Dar a respinge, cum dicta una dintre semnatarele moţiunii, fost ministru al muncii, înseamnă ca tocmai oamenii să piardă banii. Adică să depună dosarul din nou şi să primească banii aferenţi de la data redepunerii, nu a depunerii iniţiale, soluţie cu care nu voi fi şi nu sunt de acord, doar ca să dea bine, aşa, la bilanţ, cum a făcut doamna la care am făcut referire.

În ceea ce priveşte pensiile internaţionale, se aplică aceleaşi reguli în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Da, unele state răspund mai greu, din diverse considerente, mai mult sau mai puţin obiective. Dar, din nou, oamenii primesc banii din urmă.

La fel, a respinge dosarele, pentru a da bine la bilanţ, nu e o soluţie pentru oameni, ci doar pentru demnitari, avizi de falsă imagine.

Pensiile administrate privat.

Aici, doamnelor şi domnilor din USR, iar acţionaţi împotriva ţării. Împotriva ţării şi împotriva cetăţenilor ei.

Comisia Europeană a aprobat modificările aduse la Pilonul II şi prevăzute în PNRR-ul scris de dumneavoastră. A considerat jalonul îndeplinit, dar dumneavoastră aţi contestat la CCR legea, astfel că ea nu este publicată în Monitorul Oficial şi nici în vigoare. Şi uite cum, din nou, periclitaţi ca România să atragă miliardele de euro din PNRR-ul scris prost şi la secret tot de dumneavoastră.

Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim, evident, cu excepţiile prevăzute de lege, a dus, domnilor, la un număr record de contracte de muncă cu normă întreagă şi la încasări mai mari la bugetul de stat, ceea ce va permite mărirea de salarii şi pensii. Avem peste 6.720.000 de contracte de muncă active, dintre care 5,7 milioane cu normă întreagă şi 1.000.000 cu normă parţială. Este un număr record, domnilor, în istoria recentă a României. De la introducerea acestei măsuri şi până în prezent, şi datele sunt publice, sunt peste 170.000 de noi angajaţi care au fost trecuţi din regim part-time la o formă de încadrare cu normă întreagă. Toţi aceşti salariaţi şi-au câştigat dreptul cuvenit la o pensie întreagă, pe măsura muncii lor, când vor ieşi din activitate. În formula voastră ar fi fost condamnaţi la o pensie part-time. Pentru că, ştiţi bine că cei mai mulţi dintre ei erau plătiţi oficial pe două ore, iar diferenţa până la 8 ore era plătită cash, la negru, de către angajatori. Unii angajatori, evident! Practic, angajatorul îşi băga în buzunarul propriu banii de pensii şi de sănătate ai angajaţilor săi. Asta nu era doar o excepţie pe piaţa muncii, era un fenomen larg întâlnit în România, pe care în loc să-l combateţi, l-aţi încurajat cu discursurile voastre demagogice şi populiste. Este o măsură pe care doar dumneavoastră, cei care munciţi la gri, o vreţi scoasă.

Şi vă aduc aminte, vă aduc aminte de ministrul vostru de la sănătate, de la USR, care era medic în propria firmă privată şi se plătea cu salariul minim pe economie, ca să evite plata taxelor pentru un salariu adecvat profesiei de medic. Asta vreţi să susţineţi voi, în realitate: evaziunea şi munca la gri.

Ştiţi bine şi cazul acelui fost lider de partid, şomer la acea dată, dar angajat fictiv pe la case de avocatură, ca să aibă şi dumnealui un serviciu, că, na, nu dă bine să fii şef de partid şi să fii şomer.

De-asta vă încurcă, stimaţi colegi, taxarea, că nu vă mai merge cu evaziunea.

Vorbiţi cu dispreţ total de măsurile de sprijin şi le denumiţi voucherizarea României. Dovediţi, încă o dată în plus, dacă mai era nevoie, că îi urâţi profund, dar profund pe cetăţenii români.

În primul rând că nu Ministerul Muncii coordonează distribuţia voucherelor. Dar, da, este parte din echipă.

În al doilea rând, trebuie să ştiţi că aşa am reuşit să îi ajutăm pe cei mai vulnerabili dintre români, cu bani pentru alimente, cu bani pentru facturile la energie, români pe care dumneavoastră, atunci când aţi guvernat, i-aţi condamnat la sărăcie, îngheţându-le veniturile şi neacordându-le niciun fel de ajutor. Voi sunteţi eşecul, voi, semnatarii acestei moţiuni, nu măsurile care îi ajută pe cei necăjiţi dintre români.

Vorbiţi de majorări de alocaţii.

Păi, dumneavoastră sunteţi cei care nu aţi respectat nici legea aprobată de Parlament, şi nici măcar propriile ordonanţe de guvern care prevedeau amânarea şi acordarea în tranşă a majorării alocaţiilor copiilor.

Ori de câte ori am fost la guvernare şi ori de câte ori PSD a fost la guvernare, salariul minim a crescut considerabil, inclusiv în 2023. Dar când aţi guvernat dumneavoastră, aţi dat doi bani.

Avem în proces de transpunere directiva europeană privind salariul minim european, o directivă la care voi aţi dat punct de vedere negativ, deşi prevede ca salariul minim să ajungă la 50% din salariul mediu.

Noi, această coaliţie, vom transpune această directivă, chiar dacă vouă nu vă place. De ce? Pentru că este inacceptabil pentru o societate ca cei care muncesc din greu să continue să se zbată în sărăcie.

Este absolut necesar să îmbunătăţim nivelul de trai al salariaţilor, în special pentru cei cu venituri mici şi medii. Să le dăm o şansă tinerilor, să le dăm o şansă să-şi construiască un viitor aici, acasă, nu să plece la muncă în străinătate din cauza proastei salarizări din România.

În încheiere, vă spun că aceasta este un simulacru de moţiune, scrisă de oameni care nu au fost în stare de nimic atunci când au guvernat, care au adus doar sărăcie, foamete şi au închis oamenii în casă, care nu au ajutat nici oamenii, nici mediul de afaceri, făcând, până la urmă, praf şi pulbere până şi puţinele măsuri de ajutor pe care tot ei le promiseseră.

Aţi scris o moţiune fix aşa cum aţi guvernat - numai minciuni şi nimic bun pentru oameni.

Staţi liniştiţi, românii ştiu în cine să aibă încredere!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Până să intrăm în lista vorbitorilor din partea grupurilor parlamentare, pe procedură, domnul Focşa doreşte să facă un anunţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dar pentru început am să fac şi un comentariu asupra dezbaterii domnului Budăi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu, pe procedură anunţul, domnul Focşa! Fără conversaţii cu domnul Budăi!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Nu conversez cu domnul Budăi. Doar voiam să spun că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Focşa, pe procedură!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Bine!

Pe procedură, informez colegii că începând cu data de 1 martie sunt afiliat unui partid nou de pe scena politică, Uniunea Naţiunii Române.

Iar domnul Budăi trebuia să aibă grijă de pensiile militarilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Focşa.

Din partea parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Oana Florea.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnule Focşa, a doua oară să ştiţi că nu mă mai păcăliţi!

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Bună seara, dragi colegi!

Avem de-a face cu o moţiune USR, marca "Să ne mai facem un pic de imagine pe spatele miniştrilor PSD"!

Dar eu zic că e bine, e bine să vorbim despre oameni care fac lucrurile să se întâmple şi oameni care scriu fiţuici pline de neadevăruri.

Acesta nu este discursul meu, este doar moţiunea colegilor (Arată textul moţiunii.), pentru că nu ai nevoie de un discurs scris ca să răspunzi la nişte minciuni.

Şi ca să vă amuzaţi un pic, începe bine moţiunea: "Marius Budăi nu ratează nicio emisiune TV".

Ce părere aveţi? Un ministru trebuie să comunice?

Atenţie, colegii de la PSD!

"Nici PSD-ului nu-i pasă prea mult de Marius Budăi".

Ce părere aveţi? Eu cred că Marius Budăi a fost opţiunea PSD pentru a doua oară la acest portofoliu. Corect? Corect! (Aplauze.)

"PSD pune în pericol PNRR, pentru că PNRR-ul trebuie să fie şansa de modernizare şi de reformă a României".

Dragi colegi,

Dacă le păsa de reformă, dădeau bani la agricultură!

Dacă le păsa de reformă, nu dădeau atâţia bani la consultanţă!

Amintiţi-vă că la Ministerul Sănătăţii a fost dată suma de 25 de milioane de euro pentru consultanţă, şi doar 5 milioane pentru funcţionarea instituţiei respective.

Şi, vizavi de pensiile speciale, că văd că este tema favorită a acestei moţiuni, suntem acuzaţi că am plătit consultanţă de 1,5 milioane de euro la Banca Mondială.

Păi, să ştie toţi românii care se uită acum la noi. În PNRR, colegii de la USR au spus acest lucru, că trebuie, deci e jalon. Trebuie să cerem consultanţă de la Banca Mondială, dar cu 4 milioane.

Şi sunt foarte supăraţi şi deranjaţi că PSD a reuşit să facă această temă de jalon cu doar 1,5 milioane. Pentru că suntem acuzaţi că nu economisim. Exact aşa spune în moţiune, că noi nu economisim.

Dacă noi nu economisim, atunci aflaţi de economisirea făcută de USR în pandemie.

Avem raportul Curţii de Conturi; oamenii au făcut afaceri. Avem anchete ale Parchetului, avem vaccinuri pe care nu le mai folosim, pentru care plătim bani grei ca să le ducem la gunoi, să le distrugem. Avem afaceri cu izolete. Avem afaceri cu măşti neconforme.

În urma lor, dragii mei, pentru că într-adevăr au avut cele mai proaste guvernări la Ministerul Sănătăţii, au rămas nişte oameni îngropaţi în saci de gunoi şi nişte instituţii de sănătate, nişte spitale, nişte secţii arse.

Să vă mai citesc, că este interesant.

"De ce tăceţi, domnule Marius Budăi? De ce nu aţi intervenit public deloc?".

Alo, cred că este cel mai activ şi cel mai bun comunicator ministru din această guvernare. (Rumoare.)

De ce aţi trimis Parlamentului... (Gălăgie.)

Vă deranjează?

De ce aţi trimis Parlamentului un proiect de lege? De ce? Pentru că PNRR nu a fost trimis în Parlament, dragi colegi. L-am discutat aici cu toţii, pe baza unor informaţii pe care le aveam din presă. Noi nu am avut PNRR-ul în Parlament la nicio dezbatere - nici formală, nici informală. Nu am avut un suport.

Despre majorarea pensiilor şi a salariilor la stat se vorbeşte în această moţiune.

USR a dat zero mărire la pensii, zero mărire la salarii şi, da, doi bani la alocaţii. Doi bani! Şi îndrăznesc să ne critice pe noi! Şi umilesc românii care cu acele vouchere au reuşit să-şi plătească alimente, lemne, facturi mărite. Da, facturi mărite tot din cauza liberalizării preţului la energie, făcută tot de ei! Îi umilesc şi spun "voucheriada României"!

Să ştiţi că sunt oameni care au avut nevoie de acest ajutor. Mult, puţin, cum a fost, PSD a dat! USR n-a dat!

Bun.

Şi, ca să terminăm această fiţuică plină de minciuni, avem aşa, vizavi de pensiile speciale, că asta e problema noastră.

Vreau să-i întreb pe colegii de la USR dacă şi-au întrebat unchii, bunicii, taţii, că în presă se vehiculează că sunteţi nepoţi, fii şi rude de militari, dacă le-aţi cerut părerea cu privire la tăierea pensiilor speciale, că dumneavoastră tot vorbiţi despre asta.

Deci, pe scurt, nimic pentru români, afaceri pentru ei, imagine pe spatele miniştrilor noştri.

Eu consider, din punctul meu de vedere, că Marius Budăi este un bun comunicator, este un om cu experienţă. Nu degeaba a fost a doua oară nominalizat la Ministerul Muncii; că este un minister extrem de greu şi plin de provocări. Nu este uşor să uniformizez nici salariile, nici pensiile.

În acest moment, toate jaloanele din PNRR sunt îndeplinite de Ministerul Muncii.

Este un coleg în care am încredere, iar această moţiune nu o vom vota.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Continuăm tot cu o doamnă.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, doamna Raluca Turcan.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Ping-pongul politic nu serveşte nimănui şi cred că românii sunt sătui de ping-pong politic. Poate şi de aceea au o încredere scăzută în clasa politică.

De aceea, dezbaterea unei moţiuni simple reprezintă un bun prilej de a vorbi despre lucruri serioase.

Şi cred că trebuie să spunem din capul locului că obiectivele asumate de România, prin PNRR, nu sunt o sperietoare şi nu sunt nicio hachiţă a Uniunii Europene, ci un ansamblu de reforme şi restructurări de care noi avem nevoie. Şi când spun "noi", mă gândesc la pensionarii din sistemul public de pensii care au muncit şi au contribuit peste 30 de ani, dar au pensii diferite între ei şi apropiate ca valoare de indemnizaţia socială.

Mă gândesc la salariaţii din sistemul public, un sistem tot mai inechitabil şi nestimulativ, în care un profesor bine pregătit câştigă nemeritat de puţin, chiar mai puţin decât un muncitor necalificat.

Mă gândesc la persoanele vulnerabile din ţară, la vârstnicii singuri pentru care statul român nu asigură servicii publice adaptate şi de calitate, demne de un stat membru al Uniunii Europene.

Mă gândesc, de asemenea, la cei aproape 6 milioane de angajaţi care muncesc şi se simt tot mai apăsaţi de povara fiscală aplicată asupra salariilor.

Mă gândesc, de asemenea, la nemulţumirea profundă din societate, determinată de faptul că actuala clasă politică nu a făcut posibilă generalizarea principiului contributivităţii în sistemul public de pensii.

Nu în ultimul rând, mă gândesc la oamenii care îşi doresc ca, atunci când aud vorbindu-se despre faptul că România are creştere economică, să resimtă acest lucru şi în buzunar, într-un mod echitabil, într-un mod real, şi nu doar prin creşterea preţurilor la raft, a ratelor la bănci şi a costurilor vieţii.

Despre asta trebuie să fie, pe fond, o dezbatere despre o moţiune simplă: despre miliardele de euro din PNRR, pe care primarii le aşteaptă şi în care şi-au pus speranţa că vor moderniza comunităţile locale; despre proiecte care au nevoie de finanţarea prin PNRR, şi aceasta să vină la timp şi nu cu întârziere.

Oare cine îşi asumă riscul ca următoarea tranşă de fonduri să întârzie, firmele să-şi suspende lucrările şi numărul mare de angajaţi care lucrează astăzi în economie să fie pus în pericol?

Oare cine îşi asumă riscul ca stabilitatea economică atât de greu câştigată să fie pusă în pericol?

Stimaţi colegi,

Soluţii pentru impasul în care au intrat unele reforme există. Însă pentru a deveni realitate, avem nevoie de dezbateri reale, nu de simulacre, de glumiţe şi de atacuri care n-au nicio legătură, de cele mai multe ori, cu realitatea. Avem nevoie de dezbateri reale cu categoriile socio-profesionale vizate de schimbările legislative, pentru a nu depopula sisteme vitale din România. Avem nevoie de o lege care să fie constituţională şi aplicabilă pe termen mediu şi lung.

Şi, de asemenea, avem nevoie ca modificările să conducă la repararea unor dezechilibre şi funcţionarea statului român. Aceasta este o obligaţie care acum apasă pe umerii clasei politice.

Pe scurt, modernizarea să fie rapidă, onestă şi ireversibilă.

Cei care gestionează acest proces de modernizare au şansa să intre în istorie ca reformatori, însă, dacă eşuează, pot fi numiţi drept politicieni care au ratat cea mai bună fereastră de oportunitate pentru modernizarea unor sisteme publice în România.

În ceea ce priveşte aşa-numitele pensii speciale, recunosc că şi pe mine m-a intrigat faptul că, după ce Ministerul Muncii a plătit o consultanţă, a fost transmis în Parlament un proiect fără impactul calculat şi, de asemenea, o variantă similară cu cea lăsată de mine în minister, elaborată cu funcţionarii ministerului, fără consultanţă externă.

Însă, din punctul nostru de vedere, un proiect care să rezolve problema socială generată de pensiile speciale trebuie să răspundă la următoarele cerinţe:

1. Să fie agreat cu categoriile profesionale vizate, pentru a nu depopula sistemele;

2. Să fie constituţional, să nu fie un simulacru de reformă. Pentru a fi constituţional, înseamnă ca varianta agreată după negocieri reale, şi nu simulate cu magistraţii care au decizia Curţii Constituţionale, acea variantă să fie extrapolată şi pentru celelalte categorii;

3. Să nu creeze noi categorii de beneficiari de pensii speciale;

4. Să fie scos sistemul de apărare şi ordine publică din categoria pensiilor speciale, pentru că militarii au pensii ocupaţionale, propriul sistem de contributivitate şi de plată a pensiilor.

În acest sens - aviz amatorilor! - vă rog să citiţi cu atenţie atât recomandările Băncii Mondiale, cât şi deciziile Curţii Constituţionale din România, prin care s-a statuat faptul că pensia de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv de statutul pe care aceştia îl au şi de privaţiunile la care sunt supuşi.

În privinţa pensiilor militare de stat trebuie să vă asiguraţi şi să ne asigurăm cu toţii că vârsta de pensionare este corelată cu cea din sistemul NATO şi Uniunea Europeană şi, de asemenea, că personalul auxiliar are vârsta standard corelată cu sistemul public de pensii.

De asemenea, să fie creat un sistem de bonificaţii pentru rămânerea în activitate, la fel cum poate fi creat şi pentru sistemul de pensii publice, când se va veni cu reforma în sistemul pensiilor publice.

Şi nu în ultimul rând, să nu se joace nimeni de-a reforma, căci riscăm să pierdem bani din PNRR.

Stimate domnule ministru,

Cred cu sinceritate, ca un partener în proiectele de modernizare a României, că ar trebui să vă preocupaţi cu atenţie şi cu temeinicie ca toate jaloanele care ţin de competenţa ministerului să fie îndeplinite cât mai curând, căci altfel riscăm ca finanţările din următoarele tranşe din PNRR să fie periclitate, şi întreaga arhitectură financiară, pe care s-a construit proiecţia de investiţii şi de buget pentru anul 2023, ar rămâne în aer.

Domnule ministru, cred că astăzi este un moment bun în care să fie explicate motivele pentru care unele dintre reforme au intrat în impas.

Şi, mai important, aş vrea să aud de la acest microfon, şi de o parte, şi de alta, care sunt soluţiile concrete la aşteptările pe care oamenii le au şi, în acelaşi timp, care sunt măsurile pentru a elimina îngrijorările cu privire la ultimele plăţi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea USR, domnul Cătălin Drulă.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ascultând-o pe doamna deputat Turcan, criticându-l pe domnul ministru Budăi, n-am înţeles dacă, doamnă deputat, veţi vota moţiunea împotriva domnului Budăi sau dacă PNL va vota această moţiune. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan (din sală):

N-aţi înţeles nimic.

Domnul Cătălin Drulă:

Aş mai vrea să ne răspundă şefii dumneavoastră, că, oricum, nu decideţi aici, domnii Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, dacă punem săptămâna viitoare pe ordinea de zi proiectul USR, de eliminare a pensiilor speciale pentru parlamentari, şi îl votăm?

Săptămâna viitoare se poate rezolva, trece de Parlament, este constituţional, merge la promulgare şi terminăm cu o categorie de pensii speciale. (Aplauze.)

Dacă scoateţi... (Aplauze.) ...din sertar... (Aplauze.) ...proiectul USR... (Aplauze.) ...de eliminare a pensiilor speciale pentru primari, o nouă categorie de pensii, care stă să intre în vigoare la fiecare 1 ianuarie şi deja e amânată de... a treia, a patra oară?

Avem un proiect, iarăşi, săptămâna viitoare, poate să treacă de Parlament.

De fapt, politica dumneavoastră, a PSD şi a PNL, este o politică de apărare a pensiilor speciale şi a pensiilor nesimţite. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

A oamenilor!

Domnul Cătălin Drulă:

Voi le-aţi introdus... (Vociferări.) ...voi le-aţi făcut nesimţite, voi le apăraţi. Şi v-aţi încurcat şireturile, chiar dacă doamna Turcan spune că PNRR-ul e bun când cere ca pensiile speciale... că, da, USR a trecut acolo ca pensiile speciale să fie eliminate, şi domnul Budăi şi PSD-ul nu vor să o facă.

Haideţi să vorbim puţin cu cifre!

Nicolae Ciucă are 18.000 de lei pensie. 18.000 de lei... (Vociferări.) ...pensie specială!

Domnul Ilie Toma (din sală):

Şi ţi se pare mult? E general! E general!

Domnul Cătălin Drulă:

Acum, nu ştiu dacă domnul Budăi ştie, dacă l-aş suna la 2.00 noaptea şi ar răspunde, dacă ştie cât este pensia medie contributivă în România. Puţin sub 1.800 de lei. 1.775 de lei a fost această pensie în 2022. De 10 ori mai mică decât pensia lui Nicolae Ciucă! Decât pensia specială a lui Nicolae Ciucă!

Asta apără PSD şi PNL, asta apără domnul Budăi - pensiile speciale! Cu preţul PNRR, cu riscul de pierdere a miliarde de euro, care ar fi pentru autostrăzi, pentru spitale, pentru şcoli. (Vociferări.)

Dar ce contează, pensia domnului Ciucă să trăiască! (Vociferări.)

Şi, apropo de PNRR, domnule Budăi, aţi otrăvit şi dumneavoastră, şi PSD-ul, un an de zile, spaţiul public cu acel 9,4% din PIB, un plafon care v-ar împiedica, vezi Doamne, să creşteţi pensiile. Rezultatul este că, pentru 2023, pensiile, şi cele contributive, şi cele speciale, adunate, ajung numai la 7,8% din PIB. Sunteţi departe, departe de acel plafon.

Şi vă întreb - unde sunt creşterile de 40%, PSD-iştilor, pe care le-aţi promis oamenilor? (Aplauze. Vociferări.) Cine vă împiedică să daţi acele creşteri? (Aplauze. Vociferări.) De ce n-aţi crescut în 2023, pentru 2022, măcar cu valoarea inflaţiei?

Creşterea de anul trecut este mult sub valoarea inflaţiei, dacă ne uităm că la alimente e 22%. Cele mai mari scumpiri se întâmplă sub Guvernul vostru şi continuă zi de zi. Şi, în schimb, vouă vă lucesc banii după ce şi-au acumulat românii în Pilonul II, acolo unde şi-au pus oamenii, picătură cu picătură, bani, în fiecare lună, din munca lor, pentru o pensie mai mare.

Voi sunteţi ca muştele la miere când auziţi de banii din Pilonul II. (Vociferări.)

Şi realitatea este că n-aveţi nicio treabă cu social-democraţia, ci cu cleptocraţia. Totul pentru voi, pentru speciali, şi nimic pentru oameni. Iar PNL vă asistă, vă sprijină, vă încurajează şi protejează pensia şefului lor. (Aplauze.)

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum?

Doamna Turcan, vă rog, drept la replică, dacă, cu gingăşie, domnul Drulă v-a pomenit. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnul care a vorbit anterior n-a înţeles nimic. Evident că... (Vociferări.) ...în termeni academici există şi o denumire a celor care vorbesc fără să înţeleagă.

Pentru a clarifica lucrurile... (Vociferări.) ...un preşedinte de partid... (Vociferări.) ...un preşedinte de partid are o obligaţie în plus ca, atunci când vine la acest microfon, să nu vorbească prostii.

Doi. Niciodată, niciodată nu o să susţin un demers făţarnic în Parlament, pentru că, pe fond, această moţiune, prin cei care au iniţiat-o, este un demers făţarnic. Nu v-aţi concentrat de niciun fel pe problemele reale pe care oamenii le au în România. Nu v-a interesat să veniţi cu măcar o soluţie, una, prin care să rezolvaţi o parte dintre problemele pe care mulţi dintre noi le conştientizăm. (Vociferări.)

Deci nu voi vota această moţiune...

O voce din sală:

Bravo!

Doamna Raluca Turcan:

...şi regret faptul că oameni care pot să construiască, fiecare pe palierul pe care îşi desfăşoară activitatea, un viitor pentru această ţară, atunci când vorbesc de pensionari, când vorbesc de salariaţi, când vorbesc de investiţii, când vorbesc de finanţări, preferă demagogia, în loc de soluţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Axinia Adrian-George, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

S-au auzit, astăzi, aici, foarte multe argumente privind necesitatea demiterii dumneavoastră din funcţia de ministru al muncii.

Noi, parlamentarii AUR, avem multe lucruri să vă reproşăm. Şi o să vă spun două motive pentru care nu mai puteţi rămâne în funcţie.

Primul motiv - i-aţi trădat şi i-aţi minţit fără jenă pe părinţii şi bunicii noştri.

Când eraţi în opoziţie, prin 2020, promiteaţi că pensiile vor fi majorate cu 40% dacă ajungeţi la putere. Iar acum o lună făceaţi următoarea afirmaţie: "Depăşim, cu această creştere, acel ultra-vehiculat 40%".

Domnule Budăi, cum puteţi să spuneţi aşa ceva? În decembrie 2020, pensia medie, în România, era de 1.636 de lei; în ianuarie 2023, pensia medie a fost de 1.958 de lei. Vorbim de o creştere de 19,68% în acest interval. Adică nici măcar jumătate din ceea ce aţi promis şi, în mod fals, spuneţi, susţineţi că aţi livrat bătrânilor României, celor care au construit această ţară şi cărora ar trebui să le purtaţi recunoştinţă.

Al doilea motiv. Încetaţi mascarada cu pensiile speciale! Ştim că nu vreţi eliminarea pensiilor speciale dintr-un simplu motiv - beneficiarii acestor bani nemunciţi, care nu sunt bazaţi pe principiul contributivităţii, sunt clientela partidelor de guvernământ - PSD, PNL, UDMR. (Vociferări.) Premierul beneficiază de pensie specială; preşedintele se pregăteşte şi el de pensie specială, la fel ca toţi parlamentarii de aici, din sală, toţi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene din teritoriu.

Domnule ministru, dumneavoastră sunteţi viitor beneficiar de pensie specială; normal că nu vreţi să eliminaţi această nedreptate.

Pe noi, AUR, nu ne lăsaţi să facem un spital cu banii de la AEP, dar vă pregătiţi să instalaţi în fruntea instituţiei un om care are nu mai puţin de trei pensii - una pe contributivitate şi două speciale. Doar din pensiile speciale a obţinut 70.000 de euro anul trecut.

Vă acordaţi drepturi peste drepturi şi le spuneţi cu cinism oamenilor care muncesc din greu că trebuie să contribuie pentru ţară, în timp ce voi înşivă sau prietenii voştri ieşiţi la pensie la 45 de ani. Risipiţi banii amărâţilor şi vă mai angajaţi apoi şi la stat, ca să le râdeţi în nas.

Domnule Budăi, aţi ratat şansa să rămâneţi în istorie ca un fel de Robin Hood al pensionarilor, care ia de la bogaţi şi îi ajută pe cei săraci.

Grupul AUR din Camera Deputaţilor susţine demiterea dumneavoastră prin moţiunea pe care o discutăm astăzi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Andrea Csép, din partea Grupului UDMR.

Întrucât avem mai mulţi vorbitori de la USR, o să sărim la al doilea vorbitor de la USR, după aceea.

Vă rog, doamna Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Chiar dacă opoziţia consideră altfel, totuşi nu trebuie să trecem peste realizările pe care acest Guvern le-a pus în practică pentru a veni în ajutorul cetăţenilor.

Scopul Coaliţiei de guvernare este acela de a îmbunătăţi nivelul de trai al oamenilor şi de a crea condiţiile prin care avem grijă de tinerii noştri, pentru ca ei să aibă un viitor acasă; să avem grijă de familii, pentru ca acestea să îşi poată trăi viaţa de zi cu zi în condiţii sustenabile; şi să purtăm de grijă persoanelor vârstnice, ca să aibă un trai decent.

Iar începând din acest an, actuala coaliţie oferă o serie de beneficii pentru a asigura tranziţia prin această perioadă grea din punct de vedere economic. Scopul măsurilor este de a veni în ajutorul cetăţenilor care în situaţia de faţă devin vulnerabili şi trebuie sprijiniţi să-şi poată trăi viaţa de zi cu zi cu demnitate.

Faţă de situaţia economică actuală şi în condiţiile creşterii preţurilor, avem o datorie şi mai mare de a ne îngriji de cetăţeni.

Pensiile speciale au un istoric de peste 25 de ani. Primele pensii speciale au fost introduse în 1997, pentru magistraţi, iar de atunci sfera beneficiarilor a tot crescut. Au urmat, în următorii ani, Serviciile Secrete, personalul auxiliar de la judecătorii şi parchete, parlamentarii, personalul navigant, cei de la Curtea de Conturi, diplomaţii, militarii, poliţiştii şi alţii. Consecinţele le-am văzut cu toţii - o imensă povară financiară anuală, de circa 2,5 miliarde de euro, din care, an de an, am putea construi sute de kilometri de autostradă; existenţa unor absurdităţi, cum este, de exemplu, posibilitatea de a te pensiona la 45 de ani sau de a beneficia de o pensie mai mare decât era salariul.

Suntem, acum, puşi în situaţia ca până în data de 31 martie să îndreptăm deciziile ultimilor 25 de ani, sub sancţiunea blocării PNRR, un proiect de ţară atât de necesar pentru modernizarea României.

Necesitatea instituirii unui punct zero privind pensiile de serviciu, fundamentate pe principii de echitate, acceptare socială şi sustenabilitate financiară, este indiscutabilă.

Aşa cum a făcut-o întotdeauna, UDMR susţine că trebuie să respectăm principiul contributivităţii. Nicio pensie nu poate să fie mai mare decât salariul la momentul în care persoana beneficiară de drepturi solicită pensionarea. Şi aşa este corect. Decidenţii, noi toţi trebuie să stabilim ce dorim să facem cu acele categorii profesionale care în perioada cât activează în serviciul public au nişte interdicţii, nişte incompatibilităţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Faptul că propunerea Guvernului a fost înaintată Parlamentului sub formă de proiect de lege echivalează cu o invitaţie la discuţii şi dezbateri parlamentare.

Stimaţi colegi, autori ai moţiunii,

Totul depinde de buna-credinţă a forţelor politice reprezentate aici, de faţă. Complicată misiune, pe care o vom putea absolvi doar prin dialog şi discuţii constructive.

Astfel, UDMR nu va vota această moţiune simplă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Seidler, vă rog să reveniţi la microfon.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule ministru al salvării pensiilor speciale din clanul PSD,

Patronaţi un sistem abuziv, în care clientelismul politic e pus înaintea competenţei şi a legii.

Şi vă dau un singur exemplu - detaşarea ilegală a unei consiliere juridice de la Primăria Târgu Mureş la şefia ITM Mureş - poate vă notaţi - şi hărţuirea celei care conducea instituţia şi nu a dorit să se înregimenteze politic.

Dar cel mai mare abuz este inducerea ideii că nu am putea scăpa de pensii speciale.

Ba se poate. Luaţi de aici soluţii!

Trecerea pe contributivitate, domnule ministru al salvării pensiilor speciale, înseamnă pensia să se calculeze raportat la întreaga carieră, exact ca în sistemul public contributiv. Nu vreţi să auziţi aşa ceva.

Înseamnă ca vârsta de pensionare să fie 63, 65 de ani, femei, bărbaţi, exact ca în sistemul public contributiv de pensii. Nu vreţi să auziţi de aşa ceva.

Înseamnă ca stagiul complet de cotizare să fie de 35 de ani, exact ca în sistemul public contributiv de pensii. Nu vreţi să auziţi aşa ceva.

Înseamnă ca indexarea pensiilor să se întâmple în acelaşi timp şi cu acelaşi procent ca pensiile din sistemul contributiv de pensii. Nu vreţi să auziţi aşa ceva.

Luaţi de aici soluţii constituţionale!

Nu vreţi să le faceţi, nu sunteţi capabil.

Dacă vom rata jaloanele din PNRR şi câteva sute de milioane de euro, poate chiar 3 miliarde de euro, poza dumneavoastră va fi pe toate televiziunile, pentru că veţi fi direct, direct, direct şi singurul responsabil. Deasupra dumneavoastră va fi poate doar domnul special Ciucă. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stau să mă gândesc dacă să fac o glumă sau să nu o fac. (Vociferări.)

O voce de la USR:

Mai bine, nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sandu Ciorbă, un magistral rapsod de pe la Cluj, avea o vorbă - "Ia de-aici, că n-ai servici". Avea o legătură cu ceea ce spuneaţi dumneavoastră, cu "luaţi de aici". (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Solomon, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Domnul viitor ministru, să ştiţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Titi Stoica, să ştiţi, nu vorbiţi, că mai aveţi doar un minut. Pregătiţi-vă.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Nu o să am un discurs pregătit de acasă, am mai multe documente, pentru că e bine să fiu pregătit cu documente, atâta timp cât moţiunea de astăzi nu ne oferă foarte mare spaţiu de manevră, fiind un text slab, zic eu, marcat de gargara arhicunoscută a la USR şi de frustrările sau bau-baurile Forţei Drepte sau Dreptei, a domnului Orban. (Vociferări.)

Acum, ce să spunem, într-o moţiune de opt pagini vorbiţi despre pensiile speciale o pagină. Şi am crezut că nici nu e despre pensii speciale, pentru că ele au fost deja, încă din guvernarea din care aţi făcut parte, desfiinţate în 30 de zile. Parcă aşa spunea un mare om politic... (Vociferări.) ... un mare, un mare om politic. Nu, membru al Parlamentului European, viitor beneficiar de pensie de fost parlamentar sau europarlamentar la Bruxelles.

De asemenea... (Vociferări.) ...tătucul dumneavoastră, cel pe care îl găsea Juncker în lift - şi mai avea două luni de zile, i se termina indemnizaţia specială de fost comisar -, şi, întrebându-l cum o duce, i-a spus că i se termină jobul de şomer de lux la Bruxelles, şi i-a propus să-l facă prim-ministru în România. Şi a reuşit.

Prin urmare, vorbiţi despre funie în casa cui nu trebuie. Vorbiţi despre Ordonanţa nr. 86, care doreşte transferarea din fondurile publice ale bugetului de pensii, un sistem bazat pe contribuţie, dar şi pe solidaritate intergeneraţională. Suntem noi, cei de astăzi, obligaţi să plătim pensiile... (Vociferări.) ...celor care au muncit în trecut. Şi nu puteţi lua bani de aici, să-i duceţi la Bruxelles, să-i constituiţi ca fond contributiv într-un fond ocupaţional, cum este cel al funcţionarilor parlamentari sau de la Comisie sau de la Consiliu, precum şi al europarlamentarilor.

Spuneaţi... şi mă gândeam, oare la ce pensii se referă cei care au vrut să ne cheme astăzi la dezbaterea acestei moţiuni? Şi am aflat din discursul domnului Drulă că e vorba de pensia domnului Ciucă şi încă o pensie. Deci, două pensii din România; dacă le tăiem, rezolvăm problema.

Spunem aici, în faţa românilor, că prim-ministrul are o pensie de general de 18.000 de lei. Nu ştiu dacă e mică sau e mare. Eu cred că e foarte mare, raportată la celelalte pensii, dar raportată la ceilalţi generali NATO cu care stă la masă sau a stat în centrele de comandă ale operaţiunilor din Irak şi din alte părţi ale lumii, această pensie este foarte mică.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Să-i mai dăm, atunci!

Domnul Adrian Solomon:

Este jenant pentru noi, ca stat, să venim în faţă şi să spunem că un general care a condus Armata Română, ca şef al Statului Major General, nu merită 3.000 de euro pensie. Asta este inadmisibil pentru dumneavoastră. Vă faceţi de râs.

O voce de la PSD:

Corect! Bravo!

Domnul Adrian Solomon:

Mai mult decât atât, nu pensia domnului Ciucă este mare, ci pensiile românilor sunt mici. Şi de ce sunt mici? Pentru că noi, deşi am votat şi s-a promulgat Legea nr. 127, încă din 2019, a venit Guvernul Orban şi apoi Guvernul Cîţu...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Hoţii!

Domnul Adrian Solomon:

...şi prin miniştrii... membri în acele guverne, ai muncii, au semnat ordonanţe prin care au prorogat termenul de punere în aplicare a acelei legi. O lege pe care românii o aşteptau. De ce? Mulţi n-au mai apucat, din cauza pandemiei, să o vadă şi pusă în aplicare. Mulţi o aşteptau, pentru că elimina una dintre sursele inechităţilor din sistemul public de pensii, şi anume punctajul mediu anual. Punctajul mediu anual care se obţinea în urma împărţirii punctelor totale de contributivitate la un număr de ani, ca stagiu maxim de cotizare, crea nemulţumiri în ceea ce priveşte pensiile diferite între femei şi bărbaţi.

Dacă aţi fi aplicat legea aceasta, stimaţi colegi, şi din stânga şi din dreapta, astăzi, o pensie specială ar fi fost aproape cât a unui pensionar din sistemul public. O pensie care astăzi este 2.000 de lei, să spunem, în urma recalculării şi eliminării punctajului mediu anual, ar putea să ajungă la 3.900 - 4.000 de lei; aproape că s-ar dubla.

Ştiaţi lucrurile acestea. De ce nu aţi aplicat Legea nr. 127? De ce nu aţi pus-o în practică până la 1 septembrie 2020, aşa cum scrisesem noi în lege? De ce nu aţi raportat numărul total de puncte de contributivitate la valoarea punctului de referinţă obţinut, în lege, prin formula pe care am introdus-o acolo - împărţirea punctului de pensie, la momentul 1 septembrie 2020, la un stagiu mediu de 25 de ani, care ar fi cuprins şi pe cel cu 20 de ani de muncă, şi pe cel cu 35 de ani de muncă, şi ar fi obţinut cu toţii un plus la pensie? De ce nu aţi aplicat legea, să le daţi celor care au lucrat, în acordul global sau individual, drepturile care le-au fost reţinute de către angajator de-a lungul carierei şi care n-au putut fi reconstituite din cauza faptului că nu erau trecute în cartea de muncă, şi legile succesive din 2001 încoace au preluat doar veniturile minime scrise în cartea de muncă şi calculate ca atare?

Vorbiţi mult şi degeaba, apoi, despre chestiuni cum ar fi alocaţia pentru copii. (Vociferări.)

Haideţi să facem puţină istorie, dragii mei.

Unii dintre dumneavoastră poate că sunteţi la primul mandat. Eu, din fericire şi mulţumesc alegătorilor, din 2008 sunt în faţa cetăţenilor, aici, şi am văzut dezbateri şi despre desfiinţarea pensiilor speciale, şi despre reînfiinţarea pensiilor speciale, şi despre decizii ale Curţii, şi despre legi ale noastre. (Vociferări.) Şi, la fel ca pensiile, alocaţiile au fost la fel de dezbătute de fiecare dată. În decembrie 2019, cu câteva zile înainte de a vota bugetul, de fapt, de a-şi asuma Guvernul Orban răspunderea pe bugetul ţării, am aprobat în această sală - nu dumneavoastră, cei de astăzi, ci noi, cei de atunci - o lege prin care aprobam Ordonanţa nr. 9/2019, în care spuneam următorul lucru - că, imediat ce intră în vigoare legea, alocaţia de stat pentru copii va fi de 600 de lei pentru copiii cu handicap, 300 de lei pentru copiii între 2 ani şi 18 ani. Şi aşa mai departe. Le ştiţi pe toate.

În 14 ianuarie 2020, preşedintele promulgă legea şi intră în vigoare. Ar fi trebuit să intre în vigoare, că termenul constituţional este de trei zile. La două zile după această promulgare, apare, în Monitorul Oficial, Ordonanţa Guvernului Orban, semnată de către doamna Violeta Alexandru, una dintre semnatarele acestei moţiuni. Pe 16 ianuarie, deci, Ordonanţa de urgenţă nr. 2, prin care prorogaţi aplicarea legii votată de Parlament. Şi s-a mai întâmplat lucrul acesta şi în vremea Guvernului Cîţu, unde doamna Turcan era ministru, şi a semnat, de asemenea, amânarea şi punerea în aplicare a acestei legi. (Vociferări.)

Cum v-aţi gândit dumneavoastră să introduceţi şi acest subiect în corpul moţiunii... (Vociferări.) ...nu pot să ştiu. Dar, dacă Parlamentul face legi şi Guvernul din care aţi făcut cu toţii parte, semnatarii acestei moţiuni, nu le-a aplicat, ci din contră, le-a amânat de fiecare dată, atunci, n-aveţi ce să ne reproşaţi.

Domnul ministru era şi când s-a votat Legea nr. 127, iar când s-a votat mărirea alocaţiilor era deputat. Ce aveţi să-i reproşaţi domniei-sale, în momentul în care ajunge ministru şi găseşte toate aceste chestiuni prorogate până la 1 ianuarie 2023, până la 1 august sau 1 septembrie 2023, putea să mai schimbe lucrurile astea? Erau chestiuni asumate deja în faţa Comisiei.

Şi vorbiţi despre PNRR ca despre Tablele lui Moise sau despre un dat de Dumnezeu care nu poate fi schimbat. Şi, vai de mine, ce se întâmplă dacă Legislativul ţării acesteia decide altcumva decât a gândit domnul... cum îl cheamă... de la USR, fost ministru al...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu te chinui, n-ai pierdut nimic.

O voce de la USR:

Ghinea.

Domnul Adrian Solomon:

...Ghinea, nu? Cel pe care îl plătiţi voi, din banii AEP-ului, foarte mult într-o lună, ca să stea să vă sfătuiască politic. Domnul Ghinea a gândit lucrurile astea, dar nu e Moise, vă spun sigur, şi nici vocea lui Dumnezeu. Deci, orice a gândit un om poate fi eronat, poate fi modificat, poate fi schimbat şi, prin urmare, avem toată libertatea să o facem. Dar vorbiţi despre PNRR ca despre ceva care este inefabil, care este de...de nepus... (Vociferări.) în discuţie. Şi asta pentru că aveţi talentul de a guverna din opoziţie cu mâna altora.

Eu sper ca domnul ministru să fie atât de curajos şi să nu facă ceea ce aţi scris voi în PNRR, şi i-aţi dat ca temă şi Băncii Mondiale. Pentru că dacă v-aţi uita pe raportul Băncii Mondiale, printre pensionarii speciali din această ţară sunt şi CAP-iştii, beneficiarii de pensii de agricultori, sunt şi beneficiarii pensiilor de veterani, sunt şi beneficiarii tuturor legilor speciale cu privire la indemnizaţiile reparatorii şi sunt, probabil, în mintea voastră, toate necesare a fi trecute pe contributivitate.

Dacă unui militar care n-a contribuit niciodată în viaţa sa la sistemul public de pensii puteţi să îi spuneţi cum să facă retroactiv acest lucru, aşteptăm idei.

A dat câteva exemple Cristi. Poate că în dezbaterea de la comisie şi de la Senat vor fi luate în seamă şi vom putea face pentru viitor să scoatem la pensie la 65 de ani, la 63 de ani şi aşa mai departe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Problema noastră este ce facem cu cei care sunt pensionari deja şi cărora vreţi să le tăiaţi pensia, călcând obligaţia statului de a-şi respecta contractul pe care l-au avut cu ei când au intrat în serviciul militar, când au intrat în magistratură şi li s-a spus, aceasta este cariera ta, acesta este...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Adrian Solomon:

...drumul tău de urmat şi acestea sunt drepturile tale în activitate şi după, atunci, cred că noi avem o problemă.

Când voi, generaţiile de astăzi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Luaţi din timpul minorităţilor.

Domnul Adrian Solomon:

...care acum 20 de ani eraţi în clasa I sau a II-a, aţi preluat de la cei mai vechi frâiele puterii, trebuie să preluaţi şi pasivul, nu doar activul activităţii politice şi al gargarei în faţa cetăţenilor. Trebuie să aveţi curajul...

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Adrian Solomon:

...să respectaţi ceea ce şi-au asumat înaintaşii noştri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

...faţă de toate categoriile.

Nu vom vota această moţiune. Nu pentru că Marius Budăi este colegul nostru, ci pentru că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...nu este o moţiune. Este un text care cuprinde mai multe frustrări... (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Închideţi microfonul!

Domnul Adrian Solomon:

...de care nu veţi putea scăpa, cel puţin până la anul. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Solomon.

Domnul Ciprian-Titi Stoica.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ştiu ce vreţi să spuneţi, doamnă Prună.

Mai devreme, înainte de a vorbi domnul Budăi, Grupul minorităţilor a spus că PSD-ul poate folosi cele trei minute.

Domnule Stancu, vă rog să-mi confirmaţi. (Vociferări.)

Vă rog.

Vă rog, doamnă Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Să şi meargă microfonul, domnule preşedinte.

Voiam doar să vă rog ca pe viitor să fiţi la fel de imparţial, cum clamaţi că sunteţi astăzi, şi să nu mai închideţi microfonul colegilor care au ceva de spus, chiar şi din opoziţie, de aici, de la tribuna Parlamentului.

Voiam să marchez acest moment, i-aţi spus de nenumărate ori domnului Solomon să închidă, nu aţi acţionat imparţial şi nu aţi oprit microfonul.

Voiam doar să remarc acest lucru. Şi să ţineţi minte pentru şedinţa de plen de mâine.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Am marcat.

Domnul Titi Stoica.

Aveţi un minut şi 3 secunde. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Un antevorbitor... trebuie să-i dau dreptate. Într-adevăr, această moţiune de cenzură nu este scrisă aşa cum...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Simplă.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...ar fi trebuit.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Simplă. Simplă.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Simplă.

Mă iertaţi, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Ce m-aş face fără dumneavoastră?

Însă, nu ne putem aştepta la nimic bun de la USR. Au demonstrat-o cu vârf şi îndesat.

Însă, ce văd la domniile-voastre, colegii din Partidul Social Democrat, urmaşul de vază al FSN-ului, este că v-aţi văicărit de aici, de la acest microfon, ca şi cum aţi fi fost în opoziţie, şi nu la putere. Iar atunci când aţi fost în opoziţie, aţi tăcut chitic în bănci, nu aţi spus absolut nimic despre greutăţile pe care le îndurau românii atunci când erau nevoiţi să-şi ia rudele decedate în saci, atunci când le era refuzat sau aproape a ajuns să le fie refuzat dreptul de a merge la muncă fără a avea un certificat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Şi o să închei, domnule preşedinte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...tot într-o notă optimistă, am învăţat de la dumneavoastră. Am o singură întrebare pentru domnul ministru Budăi, dacă este îndeajuns de bărbat - şi v-aş ruga, stafful tehnic, să opriţi puţin înregistrarea. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu se poate.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Domnule ministru...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu se poate opri înregistrarea, aşa că vă sugerez...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Bine. Atunci...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să fiţi extrem de atent ce spuneţi.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Domnule ministru,

Suntem numai noi între noi aici, colegi, vă rog să ne spuneţi, pe ce colegă aţi sunat-o la 2.00 noaptea... (Râsete. Vociferări.) ...să pregătiţi pensiile speciale?

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Violeta Alexandru.

Şi, pentru echilibrare, chiar dacă doamna Ţoiu mai are un minut, o să compensăm cu minutul de la minorităţi. Ştiu că femeile se bucură de orice minut în plus. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

N-ai obraz! Ar trebui să-ţi ceri scuze, n-ai obraz! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamnă Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Da.

Mulţumesc.

Îmi amintesc, în 2020, că am venit în faţa Parlamentului în calitate de ministru şi am fost jignită cum nu vă puteţi imagina.

Nu am să fac acest lucru faţă de actualul ministru în funcţie, pentru că este convingerea mea că Parlamentul şi parlamentarii trebuie să aibă o anumită ţinută, un mod de a vorbi la microfon şi un mod de a se comporta care nu trebuie să amestece mahalagismul şi jignirile, ci, într-adevăr, să se concentreze pe soluţii şi pe mesaj pentru oameni.

Dar am să vă spun un singur lucru, domnule Marius Budăi. Şi nu o spun eu, o spun mii de oameni - şi nu exagerez cu nimic - care mă contactează pentru diverse probleme - "Nu înţeleg nimic din ce spune acest om la televizor. Degeaba stă pe micile ecrane, că nu înţelegi nimic, ce vrea să spună, ce se întâmplă cu noi. Cu noi, pensionarii din sistemul public. Ce se întâmplă cu pensiile speciale". Aşa le învârteşte, se face că plânge, dându-se jos din limuzina PSD-istă - care este aşa, la modă, nu-i aşa? Că dumneavoastră munciţi şi luptaţi pentru cei sărmani. Se duce la televizor, învârte nişte cuvinte şi nu înţelegem nimic.

Nu faceţi faţă - spun oamenii, n-o spun eu, dar întăresc şi eu, domnule ministru - unui mandat în care trebuie să explicaţi clar care este viitorul pensiilor din România şi ce se întâmplă cu pensiile speciale, şi nu numai. Care este viitorul pe care îl proiectaţi pentru oamenii care vor să muncească în această ţară, atâţia câţi au mai rămas, pentru că mulţi se gândesc să plece din ţară.

Sunteţi la un an după preluarea puterii. Terminaţi cu era de vină Alexandru, acum doi ani, sau era de vină altcineva, acum nu ştiu câţi ani. Asta este o formă de laşitate.

Eu ştiu că e bine să fi ministru în vremuri calde, în vremuri în care n-ai nicio problemă, dar uite că nu este aşa şi trebuie să explicaţi clar ce faceţi cu pensiile speciale.

Şi mie răspunsul dumneavoastră, prin non-răspuns şi prin maniera în care fugiţi de explicaţii clare, îmi este evident. PSD, oameni buni, nu va desfiinţa pensiile speciale. Se plâng la televizor că le e milă de dumneavoastră că aveţi pensii mici şi, pe de altă parte, îşi ţin clienţii în funcţie. Nu că le taie pensia, pentru că toţi aceşti speciali au pensie pe contributivitate, ci le dă un cadou, le dă un bonus, le dă ceva în plus, fără să fi făcut curăţenie în administraţie, pentru a rămâne acolo şi a fi apreciat cel care într-adevăr este competent şi livrează. Ei bine, nu. PSD-ul îngraşă administraţia pe spatele tuturor oamenilor care muncesc în această ţară şi dă bonusuri, premii, pensii speciale către diferite categorii din sistemul public, ca să-i voteze. Să o spunem cu subiect şi predicat - toate pensiile speciale au fost introduse de PSD; cum credeţi că va tăia PSD acest lucru, ca să piardă alegerile? Acesta este singurul calcul pe care îl au în minte. (Vociferări.)

Pensiile din sistemul magistraţilor sunt introduse de PNL, este adevărat, dar cea mai mare parte din aceste pensii sunt ale PSD.

Nu uitaţi, stimaţi români, sunt la peste un an, astăzi, PSD-ul, în faţa dumneavoastră, după ce au preluat puterea. Dar nu că au preluat puterea într-o conjunctură aparte, au majoritatea zdrobitoare în Parlament şi în politica executivă. În acest moment, nimic, absolut nimic nu-i împiedică să termine recalcularea pensiilor. Să termine odată cu digitizarea sau ce spun ei că fac, după ce şi-au mai angajat încă 1.000 de oameni de la partid în casele de pensii. Au tot ce ar dori cineva, când vrea să facă treabă în această ţară, pe mână, şi nu fac nimic. PSD nu dă, a spus cineva mai devreme; nu, PSD toacă banii celor care muncesc în această ţară. Nu dă Marcel Ciolacu de la el, nu dă un parlamentar PSD de la el, deci PSD nu dă; PSD toacă banii celor care muncesc în privat şi-ţi plătesc taxe şi impozite.

La un an de la preluarea întregii puteri în stat, la un an de la preluarea puterii, avem... de fapt, aveam aşa... (Arată un document.) ...această promisiune absolut jignitoare pentru oamenii corecţi din această ţară. Şi la un an avem aşa... (Arată un alt document.) ...PSD nu ştie să conducă. PSD n-a îndeplinit nimic din ceea ce a spus oamenilor că se va întâmpla în campanie.

Vă repet, aveţi aşa, minciuni şi promisiuni din campanie, aveţi aşa, realitatea din 2023!

Culmea tupeului, pun creşterea pensiilor inclusiv cu ceea ce Guvernul Orban a făcut. Deci ei se apucă să se justifice că ar fi mărit pensiile cu 40%, luând în calcul inclusiv ceea ce a mărit Guvernul Orban, cea mai mare mărire după Revoluţie. Gândiţi-vă că a mărit cu 14% într-un an de pandemie. Ş vine Guvernul care promitea aşa, adică mărire 40% şi e de 12,5. Realitatea vorbeşte.

Nu mai credeţi, oameni buni, minciunile PSD-iste care înseamnă tocat bani, ai celor care muncesc, care înseamnă, de la un cap la celălalt, o gogoriţă cât casa şi o amestecătură intenţionată, ca să nu mai înţelegeţi care este realitatea.

Dacă PSD lăsa calendarul creşterii alocaţiilor pe care l-am planificat, astăzi, alocaţiile copiilor erau mai mari decât ceea ce avem în prezent. Nu au vrut.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

La ei totul este o minciună şi o păcăleală.

Închei, spunându-vă - mă uit la ministrul PSD al muncii, despre care se spune că este un soldat de partid -, nu asta plătesc oamenii care contribuie cu taxe şi impozite în ţara asta. Nu un om de partid, ci pe cineva care să facă curăţenie, treabă, să ia deciziile corecte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...în această ţară.

Sunteţi, domnule ministru - pe care vi l-aţi dorit în funcţie, cum îl lăuda cineva - tot ceea ce nu mi-aş dori să ajung în viaţă. Adică un om incapabil să ia deciziile corecte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...adică un om fricos, adică un om care stă în scaun călduţ, să nu deranjeze, dar nu se vede nimic făcut în spatele lui. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamnă Ţoiu, un minut şi 13, plus minutul de la Grupul minorităţilor. Aveţi două minute şi 13 secunde. Eu chiar vorbeam serios.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Puteţi să vă şi luaţi minutul înapoi - nu dumneavoastră (Arată spre Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.) - şi să faceţi cu el ce credeţi de cuviinţă.

Mulţumesc Grupului minorităţilor, dar vă reamintesc că vin aici în calitate de deputat ales în Parlamentul României, nu de colega dumneavoastră de glumiţe de pahar.

Acestea fiind zise, avem câteva lucruri foarte serioase de discutat şi n-am nevoie de mai mult de un minut să spun românilor ceea ce ştiu deja şi simt pe propria piele. Că le merge mai rău. Le merge mai rău dacă sunt pensionari, le merge mai rău dacă sunt angajatori sau dacă sunt angajaţi.

L-am auzit pe domnul Budăi, triumfător, vorbind de numărul de locuri de muncă cu normă parţială, care au devenit cu normă întreagă. Doar unul din 10 contracte cu normă parţială a ajuns să fie cu normă întreagă. Cele mai multe, peste 76.000 de contracte cu normă parţială încetate sunt în învăţământ. În momentul de faţă s-au închis, pentru că, la fiecare 500 de lei pe care îi primeşte omul în mână, dacă lucrează două ore, statul îi ia aproape 1.000 de lei.

Unde este dreptatea acestor măsuri în care cei mai vulnerabili dintre noi ajung la fiecare leu pe care îl primesc ei să-i dea domnului Budăi în bugetul public alţi 2 lei? Cum să reziste aceşti angajatori, când, pentru două ore de muncă, ajung să plătească de trei ori mai mult mai departe? Nu e niciun triumf în asta.

Şi a-ţi recunoaşte totuşi prostia măsurilor pe care le iei este o minimă virtute, de care este dator totuşi PSD-ul în faţa propriului electorat. Pentru că afectează disproporţionat femeile, pentru că îi afectează disproporţionat pe cei fără studii şi şanse, pentru că îi afectează disproporţionat pe cei din mediul rural.

Şi am observat că PSD-ul are aşa, o uşoară problemă cu textele USR, că nu sunt, domnule, suficient de bune. A fost foarte bun programul nostru de guvernare, cu zero taxe pe salariul minim, pe care l-aţi copiat în programul dumneavoastră electoral şi aţi uitat să-l aplicaţi, mărind taxele, nu micşorându-le. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe final, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Nu?

Vă reamintesc că nu pot fi depuse amendamente.

Dezbaterile au fost încheiate.

Votul asupra moţiunii va avea loc mâine, la şedinţa de vot final.

Declar şedinţa închisă.

Rog vicepreşedintele de serviciu să continue, pentru sesiunea de întrebări şi interpelări.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 6 martie 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Bun.

Ministerul vizat - Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Lazăr-Ion Marian - deputatul căruia i se adresează răspunsul.

Tema întrebării - "Transpunerea directivelor/directivelor delegate UE în anul 2022".

Doamna Janina Sitaru. Este?

Vă rog.

Doamna Janina-Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect transpunerea directivelor Uniunii Europene în anul 2022, vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebările de la punctul 1.6, în Anexa nr. 1 la prezenta adresă, pe care v-am înaintat-o, se regăsesc directivele Uniunii Europene, inclusiv directivele delegate, care nu sunt încă transpuse integral şi care fac obiectul unor proceduri de infringement privind netranspunerea în termen, aflate în curs, care nu fac obiectul unor proceduri de infringement privind netranspunerea în termen, dar al căror termen în transpunere s-a împlinit deja, precum şi cele care au termen de transpunere ce se va împlini în perioada 2023-2026.

Respectivele anexe conţin informaţii actualizate la data de 20 februarie 2023 şi cuprind inclusiv menţiuni precum instituţiile responsabile, stadiul proiectelor de acte normative de transpunere, calendarul asumat pentru adoptarea acestora.

Totodată, vă informăm că, până la respectiva dată, nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nicio directivă cu termen de transpunere care se împlineşte în anii 2027, 2028.

Referitor la punctele 7-10, în prezent, sunt în curs 69 de proceduri de infringement, declanşate de Comisia Europeană împotriva României, dintre care 66 aflate în fază precontencioasă şi trei în fază contencioasă. În cadrul Anexei nr. 2 şi Anexei nr. 3 sunt grupate procedurile în funcţie de anul declanşării, fiind evidenţiate cele care au fost iniţiate în anul 2022, prin emiterea unor scrisori de punere în întârziere, precum şi cele pentru care au fost emise avize motivate în cursul anului 2022.

Totodată, în anexele răspunsului nostru este redat obiectul fiecăreia dintre cele 66 de proceduri.

Menţionăm şi faptul că, într-o serie de proceduri de infringement, a fost emisă de către Comisie o scrisoare de punere în întârziere sau un aviz motivat, în cursul anului 2022, însă, ulterior, respectivele proceduri au fost clasate, motiv pentru care ele se regăsesc în listele prezentate la Anexa nr. 2 şi Anexa nr. 3.

Pentru un răspuns complet la întrebările dumneavoastră, v-am însoţit acest răspuns de anexele la care am făcut referire.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Lazăr văd că nu mai este în sală.

OK.

Mergem mai departe, Ministerul Justiţiei.

Domnul deputat PSD, Virgil Alin Chirilă, este? OK. Se află în sală.

Atunci, o să o invit pe doamna Roxana Simona Momeu, de la Ministerul Justiţiei.

Vă rog, doamnă.

Doamna Roxana Simona Momeu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Având în vedere întrebarea dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, cu denumirea generică "Comasarea scrutinelor electorale din 2024", vă aducem la cunoştinţă următoarele.

Raportat la obiectul întrebării, cu titlu general, precizăm că rolul şi atribuţiile Ministerului Justiţiei, ca organ al administraţiei publice centrale, sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 652/ 2009 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei. Astfel, potrivit art. 2 din actul normativ antemenţionat, Ministerul Justiţiei are rolul de a contribui la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei, ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 6 pct. II. 2 teza I şi pct. II. 6 din acelaşi act normativ, "Ministerul Justiţiei elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate", respectiv, "analizează şi avizează, după caz, exclusiv din punctul de vedere al constituţionalităţii, legalităţii şi tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere".

Prin urmare, sfera de competenţă a Ministerului Justiţiei, inclusiv iniţiativa legislativă, este subordonată scopurilor sale fundamentale, astfel cum acestea sunt reglementate de actul normativ privind organizarea şi funcţionarea sa.

Pe de altă parte, facem precizarea că, potrivit art. 5 pct. II din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente, aprobat prin Hotărârea nr. 4/2020 din 26 octombrie 2020 a Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Autoritatea exercită următoarele atribuţii:

(...) II. în domeniul normativ, al aplicării unitare a legislaţiei şi al contenciosului electoral:

1. Propune şi avizează, prin preşedintele său, proiectele de acte normative care au legătură cu domeniile sale de competenţă; participă la susţinerea proiectelor de lege în cadrul comisiilor parlamentare şi în plenul celor două Camere;

2. Constituie comisii de elaborare a proiectelor de coduri ce interesează domeniile de competenţă ale Autorităţii, putând folosi, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 85/1998 privind plata colaboratorilor externi folosiţi de ministere pentru elaborarea proiectelor de coduri şi a altor acte normative, aprobată prin Legea nr. 218/2001 şi colaboratori externi - cadre didactice din învăţământul superior, cercetători ştiinţifici, judecători, procurori, membri ai profesiilor juridice reglementate sau alţi specialişti, procedura de selecţie, modul de organizare şi funcţionare a comisiilor fiind stabilite prin ordin al preşedintelui Autorităţii;

Şi un ultim punct, 3. Elaborează propuneri şi proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului şi/sau membrilor comisiilor parlamentare competente spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă.

Prin urmare, facem precizarea că întrebarea dumneavoastră nu se circumscrie ariei de competenţă a Ministerului Justiţiei, ci cuprinde exclusiv solicitări a căror analiză revine Autorităţii Electorale Permanente, instituţia publică cu atribuţii în ceea ce priveşte elaborarea legislaţiei în domeniul electoral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule Chirilă, doriţi să interveniţi?

Vă rog. Aveţi două minute.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună seara, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimată doamnă,

Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră, însă aş vrea să reţineţi că - aşa cum am reţinut şi eu atribuţiile ministerului dumneavoastră -, aş vrea să reţineţi că, totuşi, v-am cerut un punct de vedere, nu altceva.

Şi aş vrea să-i transmiteţi domnului secretar de stat care a semnat răspunsul, să-l întrebaţi din partea mea - şi cred că a tuturor colegilor - dacă dumnealui, atunci când a fost parlamentar patru mandate, i-ar fi convenit un răspuns din acesta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mai formulaţi vreun nou răspuns la ce a intervenit colegul sau nu?

Doamna Roxana Simona Momeu (din loja Guvernului):

Nu.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Bine.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Domnul deputat Alin-Costel Prunean este în sală?

Domnul Alin-Costel Prunean (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnul Ioan Oleleu.

Vă rog.

Domnul Ioan Oleleu (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat Alin-Costel Prunean,

Permiteţi-mi să răspund punctual la întrebările pertinente, de altfel, şi, în acelaşi timp, să vă mulţumesc pentru faptul că am astăzi ocazia de a vă răspunde şi dumneavoastră, şi poate chiar publicului larg, referitor la întrebarea, ce înseamnă şi care este situaţia cu retragerile la alimentele de la nivel naţional?

Aş dori să clarific foarte pe scurt ce înseamnă două componente pe care le consider importante - Sistemul Rapid de Alertă, care este Sistemul de Asigurare şi ce avem implementat la nivel naţional, din punct de vedere al siguranţei alimentare.

Sistemul Rapid de Alertă este un instrument-cheie, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, gândit astfel pentru a asigura fluxul de informaţii care să permită o reacţie rapidă atunci când sunt detectate riscuri pentru sănătatea publică în lanţul alimentar, fiind denumit "Reţeaua de Alertă şi Cooperare". Această reţea facilitează schimbul de informaţii administrative şi cooperarea între statele membre cu privire la controalele oficiale în lanţul agroalimentar, precum şi sectorul sănătăţii şi bunăstării animalelor.

Reţeaua de Alertă şi Cooperare este compusă din: Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje - SRAAF; Sistemul de Asistenţă Administrativă şi Cooperare - AAC şi Reţeaua de Fraude Alimentare - FA. Fiecare reţea este responsabilă pentru diferite aspecte - respectiv, neconformităţi cu risc, respectiv, posibil risc pentru sănătate, neconformităţi cu risc scăzut şi, nu în ultimul rând, suspiciuni de fraudă. Cele trei reţele care compun Reţeaua de Alertă şi Cooperare lucrează împreună pentru a permite un schimb de informaţii cu privire la anumite aspecte referitoare la neconformităţile care pot apărea la un moment dat în lanţul alimentar.

Sistemul de asigurare a securităţii şi igienei publice la nivel naţional are două componente importante - o responsabilitate majoră revine operatorilor din domeniu, care, în cadrul programului de autocontrol, programe de autocontrol care sunt implementate pe tot lanţul alimentar, revine în exclusivitate operatorilor din domeniu; peste acest sistem de autocontrol al operatorilor din domeniu se suprapune Programul naţional strategic al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin efectuarea de controale şi recoltări de probe după analize foarte bine gândite.

Sistemul de control oficial privind siguranţa alimentelor este unul complex, iar la baza proiectării lui stau informaţii privind riscurile identificate, riscurile asociate cu produsele alimentare, istoricul privind domeniul de activitate, antecedentele operatorilor care activează în domeniu, fiabilitatea controalelor proprii şi orice alte informaţii privind neconformitatea. Frecvenţa desfăşurării controalelor oficiale planificate se stabileşte luând în considerare criterii precum istoricul unităţii, neconformităţile şi aşa mai departe. Suplimentar faţă de aceste controale planificate, se desfăşoară controale neplanificate, în baza experienţei anilor trecuţi, a analizelor de risc efectuate la nivel teritorial. Astfel, consumatorii primesc informaţii necesare pentru a fi în măsură să elimine...

Domnul Ilie Dan Barna:

O să vă rog să sintetizaţi.

Domnul Ioan Oleleu:

...din consum...

Cum?

Domnul Ilie Dan Barna:

Timpul a expirat. O să vă rog să sintetizaţi. Aţi avut 3 minute.

Domnul Ioan Oleleu:

Doar un singur punct, dacă îmi permiteţi. O secundă.

Pe parcursul anului 2022 au fost gestionate pe platforma sa, prin intermediul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, 132 de notificări.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnule Punean, doriţi să interveniţi?

Domnul Alin-Costel Prunean (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule vicepreşedinte,

Aţi vorbit mult şi n-am înţeles nimic. Eu aveam patru întrebări cât se poate de simple şi trebuia să răspundeţi foarte simplu. Dumneavoastră aţi explicat un mecanism. Acel mecanism îl găsim pe site-uri diferite şi putem să-l înţelegem de acolo.

Practic, pe site-ul ANSVSA vedem tot mai multe produse retrase sau rechemate de la raft, din cauză că sunt infestate cu Salmonella, Listeria, au oxid de etilenă peste limite, reziduuri de pesticide, şi majoritatea acestor produse se adresează copiilor sau persoanelor în vârstă care sunt foarte vulnerabile.

Şi haideţi să vedem ce v-am întrebat. V-am cerut lista cu produsele retrase la iniţiativa operatorului versus cele retrase la solicitarea autorităţii competente. Mi-aţi dat un citat din Regulamentul nr. 625 din 2017. Nimic concret. Era vorba de o listă care, la momentul solicitării mele, nu era completă pe site-ul ANSVSA. Între timp, v-aţi revizuit un pic site-ul.

V-am cerut o analiză, dacă aţi făcut-o, asupra efectului acestor anunţuri privind retragerile de produse de la raft şi ce măsuri aţi luat în urma acelei analize. Dacă sunt eficiente, dacă se întâmplă lucruri. De asemenea, mi-aţi dat un alt citat din Regulamentul nr. 625, cu copy-paste.

V-am cerut... v-am cerut concluziile şi măsurile impuse, dacă a fost cazul, şi din nou îmi vorbiţi de regulamente. De data asta, din alte două regulamente europene - 852 şi 178. Irelevant.

Şi, nu în ultimul rând, v-am solicitat să-mi spuneţi data la care a fost emisă procedura, data intrării ei în vigoare, data la care trebuie revizuită şi de către cine.

E simplu, e o procedură a dumneavoastră, pe care o aveţi publicată pe site. V-am întrebat la ce dată a fost emisă acea procedură. Dacă nici măcar acest lucru nu puteţi să îl spuneţi, mă întreb, ce încredere mai putem să avem noi, cetăţenii, consumatorii, în monitorizările şi în siguranţa alimentară, care ar trebui să fie garantată de dumneavoastră, ca instituţie?

Vă rog foarte frumos să reveniţi asupra răspunsului dumneavoastră şi, într-un termen rezonabil, să îmi răspundeţi punctual la aceste întrebări.

De asemenea, menţionez - întrebările vi le-am adresat în 28 noiembrie. V-a luat două luni de zile ca să îmi daţi cu copy-paste din nişte regulamente europene şi trei luni de zile ca să veniţi aici, în Parlament, trei luni şi o săptămână ca să răspundeţi oral.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnule vicepreşedinte, aveţi un drept la replică. Doriţi să-l exercitaţi?

Domnule vicepreşedinte!

Aveţi un drept la replică. Doriţi să-l exercitaţi?

Vă rog.

Domnul Ioan Oleleu:

Foarte pe scurt.

Nu am ştiut, în primul rând, termenul pe care îl am la dispoziţie.

Şi aş începe cu ultima dumneavoastră solicitare.

Procedura - a început implementarea în anul 2016, iar ea este corectată în funcţie de ceea ce se întâmplă la nivel european şi la nivel naţional, în fiecare an, prin proceduri specifice.

Lista cu toate produsele retrase de la comercializare putem să v-o punem încă o dată la dispoziţie; este cea mai mică problemă.

În ceea ce priveşte strategia Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dezvoltarea capacităţii analitice are ca efect, la nivel naţional, scăderea foarte mult a neconformităţilor în produsele alimentare, motiv pentru care şi în acest an am alocat o sumă foarte mare de bani pentru a creşte capacitatea analitică din domeniul sanitar-veterinar de la nivel naţional.

În ceea ce priveşte alertele alimentare la care dumneavoastră faceţi referire, pe bună dreptate, vreau să vă transmit, cu respect, domnule deputat - nu s-au înregistrat toxiinfecţii alimentare datorită operativităţii şi acestui Sistem Rapid de Alertă la care participă un număr foarte mare de colegi, atât în zona de procesare, cât şi în zona de comercializare. Fiecare alertă, atunci când se închide, are un raport care identifică dacă sunt şi cazuri de îmbolnăviri la nivelul populaţiei. Numărul toxiinfecţiilor alimentare de la nivel naţional este unul... cred că cel mai scăzut de la nivel european. Sigur, astfel de neconformităţi apar nu numai în România, apar peste tot, la tot ceea ce înseamnă operatori economici din teritoriu.

Eu am înţeles completările dumneavoastră, pe care le doriţi, şi vă asigur că, în termen de şapte zile, o să le aveţi într-un-material sintetizat.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Lazăr văd că nu este. Prin urmare, o să rog reprezentantul Ministerului Sportului, domnul secretar de stat Sirop, să-mi lase aici răspunsul în scris.

Mergem mai departe.

Domnul Zetea e în sală?

O să-l invit, atunci, pe Cătălin Mihai Micu, subsecretar de stat de la Ministerul Educaţiei, să răspundă.

Aveţi un răspuns de 3 minute, maximum.

Vă rog.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 8347A, din 13 februarie 2023, având ca obiect - "Erori majore în kitul programului de calcul al salariilor EDUSAL", vă comunicăm următoarele.

Programul EDUSAL este funcţional, iar salariile personalului din învăţământul preuniversitar de stat aferente lunii ianuarie 2023 au fost plătite la timp, respectiv pe data de 14 februarie 2023.

Înţelegând îngrijorarea personalului din învăţământ şi importanţa primirii la timp a drepturilor salariale, Ministerul Educaţiei a făcut demersurile necesare pentru a livra un kit EDUSAL funcţional, care să calculeze drepturile salariale majorate, deşi modificările aduse noului kit sunt majore, cu impact diferit pe fiecare categorie de personal din învăţământul preuniversitar.

În eventualitatea apariţiei unor disfuncţionalităţi minore în utilizarea kitului, acestea vor fi analizate şi remediate în cel mai scurt timp posibil.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, domnule deputat, de toată consideraţia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule secretar de stat, îmi cer eu scuze pentru impoliteţea colegului Zetea, care a plecat din sală când îi prezentaţi răspunsul!

Am oscilat dacă să vă întrerup şi să vă cer răspunsul în scris, dar mi s-a părut corect să vă dau voie să încheiaţi.

Îmi cer scuze, este o impoliteţe majoră, dar aceştia sunt oamenii!

Mergem mai departe.

Domnul Coarnă este? Nu. Atunci, o să rog secretarul de stat Brădăţan să lase răspunsul în scris.

Domnul Lazăr - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. De asemenea, vă rog să lăsaţi răspunsul în scris, pentru că domnul Lazăr nu se află în sală.

Domnul Salan? De asemenea, nu este.

Deci şi Ministerul Apărării, secretarul de stat, domnul Bachide, vă rog să lăsaţi răspunsul în scris.

Mergem mai departe.

Domnul Adrian Giurgiu? Domnul deputat? Nu este nici el. OK.

Dar, oricum, aici văd că s-a solicitat şi amânarea, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul Brian Cristian? Da, este.

Ministerul Afacerilor Interne.

Aici am văzut însă că se solicită amânare, din păcate, aşa că nu avem un răspuns.

Şi, de asemenea, celelalte două solicită o amânare.

Deci, în acest moment, încheiem şedinţa de răspunsuri orale şi trecem la interpelări.

Domnul Sergiu-Ovidiu Bâlcea? Nu este.

Ceilalţi reprezentanţi ai ministerelor, lăsaţi răspunsurile în scris la secretariat.

Domnul Dănuţ Aelenei? Nu.

Domnul IlieToma?

Anamaria Gavrilă?

Cristina Dumitrache?

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui?

Gabriel Zetea, nu.

Vasilică Toma?

Daniel-Liviu Toda?

Pace şi prietenie!

Gliga Dumitriţa?

Dan Şlincu?

Brian Cristian.

Aveţi o interpelare, vă rog, domnule deputat.

Aveţi 3 minute.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi priveşte organizarea şi funcţionarea Biroului de Turism pentru Tineret.

Stimată doamnă ministru,

Biroul de Turism pentru Tineret sau BTT, cum este recunoscut, este, conform descrierii de pe site-ul propriu, o societate specializată în programe turistice pentru tineret. Recent, această societate a fost transferată în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Turismul este un aspect important al economiei, iar tinerii au un rol crucial în dezvoltarea acestui sector. Servicii precum cel prestat de BTT pot avea numeroase avantaje, însă Biroul de Turism pentru Tineret nu a fost foarte mediatizat şi prezent în spaţiul public în ultimii ani. Dar transferul societăţii către ministerul dumneavoastră a atras după sine şi atenţia publică asupra activităţii Biroului.

Considerăm important ca tinerii să cunoască activitatea Biroului şi să apeleze cu încredere la serviciile acestuia.

Aşadar, ne dorim să cunoaştem mai îndeaproape cum funcţionează această societate, care este activitatea sa şi care sunt planurile şi obiectivele de viitor al societăţii.

Având în vedere art. 112 din Constituţie şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată:

1. Vă rog să ne prezentaţi organigrama BTT şi grila de salarizare;

2. Câte persoane sunt angajate în acest moment la BTT şi care sunt costurile salariale totale?;

3. Care este bugetul anual al BTT, care sunt sursele de venit ale Biroului?;

4. Câte baze turistice şi clădiri se mai regăsesc în patrimoniul BTT, azi, şi câte au fost la începutul anilor '90? Vă rog să ne puneţi la dispoziţie lista acestora;

5. Câţi tineri au beneficiat de serviciile BTT în ultimii cinci ani? Vă rog să ne prezentaţi datele, defalcat, pe fiecare an în parte;

6. Care sunt principalele destinaţii turistice oferite de BTT tinerilor?:

7. Care sunt obiectivele de dezvoltare ale Biroului de Turism pentru Tineret?;

Şi 8. Vă rog să-mi oferiţi ultimul raport de activitate al Biroului de Turism pentru Tineret.

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi oral.

Brian Cristian, deputat, USR, Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Alexandra Huţu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei ministru al educaţiei, doamna Ligia Deca.

Stimată doamnă ministru,

Am urmărit cu deosebit interes prezentarea publică, pe care aţi susţinut-o săptămâna trecută, cu privire la proiectele noilor legi ale învăţământului preuniversitar şi universitar, şi am constatat, în continuare, că în noile proiecte prezentate public vă angajaţi la integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în sistemul de învăţământ de masă.

În opinia mea, cred că ar trebui să rămânem ancoraţi în realitate şi să luăm decizii asupra învăţământului special, care să ţină cont de realitatea bazei noastre şcolare, de profesorii care sunt formaţi în acest domeniu, dar şi de investiţiile şi eforturile imense pe care le-au derulat şi le realizează, în prezent, autorităţile locale pentru modernizarea, reabilitarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Este vorba de acei copii şi tineri care au nevoie de o pregătire şcolară şi profesională adecvată problemelor cu care se confruntă, astfel încât, la un moment dat, să poată fi integraţi la nivel social şi la nivelul pieţei muncii.

Doresc să vă dau chiar un exemplu din judeţul meu, din judeţul Botoşani, unde consiliul judeţean, condus de preşedintele Doina Federovici, a demarat un proiect în valoare de 3,7 milioane de euro, prin Compania Naţională de Investiţii, pentru refacerea, creşterea eficienţei energetice şi dotarea Şcolii Profesionale Speciale "Sfântul Stelian". Aici învaţă şi sunt pregătiţi peste 300 de copii care au nevoie de îndrumare specială şi adecvată, nefiind posibilă, în prezent, trecerea acestora în învăţământul de masă.

Aşadar, doamnă ministru, având în vedere aceste aspecte care se regăsesc nu doar în judeţul Botoşani, ci în toată ţara, vă rog să îmi comunicaţi criteriile şi modalităţile pe care le aveţi în vedere, în legătură cu desfăşurarea învăţământului special, astfel încât să reuşim adoptarea unui cadru normativ cât mai cuprinzător şi care să fie în favoarea copiilor cu CES.

Nu este firesc, corect şi nici moral să ignoraţi realitatea şi situaţia evidentă din România, care impune menţinerea şi îmbunătăţirea învăţământului special, nu desfiinţarea acestuia.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Laurenţiu-Daniel Marin?

Daniela Oteşanu?

Adrian Alda.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al cercetării, inovării şi digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja.

Obiectul interpelării - "Extinderea sistemului de plată electronică a impozitelor şi taxelor locale".

Domnule ministru,

Există prevederi legislative clare, de aproape 20 de ani, care obligă administraţiile locale să implementeze plata cu cardul pentru impozite şi taxe. De asemenea, platforma Ghişeul.ro. funcţionează şi ea pentru acest scop, de peste un deceniu.

La fel de adevărat este şi faptul că majoritatea administraţiilor locale rurale nu sunt nici acum înscrise pe această platformă şi nu permit plata cu cardul. Mai mult, administraţiile locale nu oferă nici măcar un cont în care să se poată realiza plata printr-un virament bancar, obligând toţi cetăţenii să se deplaseze până la casierie şi să îşi achite datoriile către stat. Din păcate, această situaţie o întâlnim peste tot în ţară, chiar şi în mai multe localităţi din judeţele limitrofe Bucureştiului.

Sistemul electronic de plăţi ar ajuta nu doar cetăţenii care au domiciliul în altă localitate decât cea/cele în care deţin şi alte proprietăţi şi pentru care achită impozite şi alte taxe, cât şi pe cei din diaspora.

Aşadar, pentru că unele administraţii locale nu dispun de resursele financiare sau umane pentru înregistrarea pe platforma Ghişeul.ro., vă rog să-mi precizaţi dacă aveţi în vedere un program naţional de extindere a acesteia şi care să ofere şi resursele necesare pentru dezvoltarea sistemelor IT şi a nevoilor de conectare.

Solicit răspuns în scris.

Adrian Alda, deputat al PSD de Arad.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Adrian Wiener văd că nu este.

Dorel-Gheorghe Acatrinei sau Lucian-Florin Puşcaşu? De asemenea, nu sunt.

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de interpelări.

Seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.17.