Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile, să putem începe şedinţa noastră de astăzi.

Domnule deputat, vă rog. (Se adresează domnului deputat Andi-Gabriel Grosaru.)

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 203.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 27 martie, şi miercuri, 29 martie; programul de lucru pentru perioada 27 martie - 1 aprilie; lista rapoartelor depuse în perioada 20-27 martie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, astăzi avem dezbateri politice în cadrul Orei Guvernului, iar la încheierea acestora urmează primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Domnule Seidler, v-aţi înscris la cuvânt?

Pe procedură, să înţeleg?

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Invoc art. 154 alin. (1) din Regulament; e o chestiune de ordin personal.

Aş vrea să comunic tuturor faptul că mă ofer voluntar ca încă... astăzi, în timpul programului de lucru, să ajut Guvernul României în a scrie amendamentele, astfel încât mâine, la ora 10.00, să poată fi votate la Senat şi România să poată lua - garantez acest lucru - toate fondurile aferente Jalonului PNRR, referitor la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Seidler...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...eliminarea pensiilor speciale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îmi place...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Este o ofertă voluntară... (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Drăguţă intervenţia!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Pot să nici nu semnez acele amendamente!(Aplauze.)

E valabil pentru oricare ministru din Guvernul României.

Încă... astăzi, în timpul programului de lucru.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Încă" şi "decât"... apreciem generozitatea. (Vociferări.)

Cum spuneam, revenim, astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, potrivit art. 208 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, cu tema - destul de lungă tema:

"1. Eşecul aderării României la spaţiul Schengen şi măsurile avute în vedere pentru îndreptarea acestui obiectiv ratat.

2. Informare privitoare la lucrările efectuate de autorităţile ucrainene la Canalul Bîstroe fără aprobarea părţii române, lucrări ce pot genera posibile prejudicii economice şi de mediu cauzate României şi cum vor fi recuperate aceste prejudicii.

3. Ce măsuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe la nivel diplomatic şi juridic, în speţa Canalul Bîstroe, în vederea stopării acestui dezastru de mediu cu repercusiuni economice grave la adresa României".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri domnul Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe.

Pentru desfăşurarea în condiţiile Regulamentului, a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri.

Aşadar:

- Reprezentantul Grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea, adică Grupul AUR, are 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii;

- Iar reprezentantul Guvernului, adică ministrul, are tot 5 minute, pentru a răspunde;

- Urmează celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere - în acest caz, USR;

- De asemenea, deputaţii neafiliaţi - un minut;

- Iar la final, la finalul tuturor luărilor de cuvânt, reprezentantul Guvernului mai are 5 minute. Aici fac o mică paranteză - domnul ministru îşi va lăsa doar 3 minute la finalul dezbaterilor, iar intervenţia iniţială va avea 7 minute; se respectă cele 10 minute.

Aşadar, daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului Antonio Andruşceac, liderul Grupului parlamentar AUR, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Domnule deputat, aveţi 5 minute.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Cu toate că nu ar fi fost cazul, având în vedere solicitările repetate pe care le-am făcut pentru a vă avea în faţa Parlamentului, pentru solicitările pe care le-am expus în chemarea dumneavoastră la Ora Guvernului, eu o să vă mulţumesc, totuşi, pentru că, într-un final, aţi dat curs invitaţiei noastre.

Stimate domnule ministru,

Mandatul dumneavoastră pare că se află sub zodia eşecului. Tot ce aţi întreprins, toate obiectivele importante pentru România au fost ratate.

Refuzul acceptării ţării noastre în Schengen a reprezentat cel mai lamentabil eşec în materie de politică externă. A fost "încununarea" a 8 ani de politică externă eşuată, coordonată de la Cotroceni, de Klaus Iohannis, dar şi eşecul mandatului dumneavoastră.

"Politica ghiocelului", a capului plecat, pe care România a adoptat-o împreună cu preşedintele Iohannis, a ştirbit imaginea ţării noastre... orice fel de autoritate pentru ca România să negocieze de la egal la egal cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Comemorăm în scurt timp aproape 4 luni de la eşecul Schengen, iar politica externă de la Bucureşti rămâne mai departe una laşă, slugarnică.

În vreme ce românii au ieşit în stradă, au boicotat firmele, băncile şi produsele austriece, dumneavoastră, ca ministru de externe, aţi decis să băgaţi capul în pământ şi să nu faceţi nimic cu privire la aderarea la Schengen.

Nu aceasta este atitudinea pe care o aşteptăm de la ministrul de externe al României.

Nu aceasta este atitudinea de care România are nevoie.

Nu ştim, domnule ministru, ce ţară reprezentaţi dumneavoastră. Vă vedem mai preocupat în a apăra interesele altor ţări, nu pe cele ale României!

Românii au nevoie de lideri politici care să acţioneze în interesul ţării. (Vociferări.)

Aţi avut la dispoziţie posibilitatea de a ataca la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene votul dat de Austria în Consiliul JAI - 8 februarie a fost termenul-limită pentru ca România să acţioneze împotriva Deciziei Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, la Curtea Uniunii Europene. Nu aţi făcut-o!

Suntem la finalul lunii martie şi nu ştim nici astăzi care este planul de acţiuni al Guvernului României şi al ministerului pe care îl conduceţi, cu privire la aderarea la Schengen. Mai este sau nu o prioritate pentru România? Mai este un obiectiv naţional sau a fost trecut la "şi altele?".

Domnule ministru,

În vreme ce dumneavoastră zburaţi de la o regiune la alta, de la o reuniune la alta, în vreme ce staţi comod, acum, în acest scaun de lângă tribună, la frontierele României, transportatorii aşteaptă cu orele pentru a putea să-şi facă meseria.

Din cauza eşecului dumneavoastră, domnule ministru, România pierde zeci de milioane de euro, lunar. (Vociferări.)

Aşteptăm de la dumneavoastră să veniţi public şi să informaţi românii, să informaţi Parlamentul, cu privire la planul pe care îl aveţi în vederea obţinerii aderării ţării noastre la spaţiul Schengen.

Avem nevoie de măsuri clare, de acţiuni concrete şi de termene asumate, doar că dumneavoastră pare că nu puteţi să oferiţi aceste lucruri, pentru că, nu-i aşa, dumneavoastră sunteţi venit parcă în acest Guvern din afară, parcă nu sunteţi susţinut de ceea ce numim stat, cine o fi el, de PNL sau PSD.

Stimate domnule ministru,

După eşecul Schengen, nu aţi demisionat, dar românii s-ar fi aşteptat ca, după ce se pare că au fost trădate interesele României în privinţa Canalului Bîstroe, să vă asumaţi un asemenea gest.

Din informaţiile publice care ne-au fost furnizate în cele din urmă şi nouă, Guvernul ştia încă din luna aprilie a anului trecut despre operaţiunile de dragare care aveau loc pe Canalul Bîstroe, despre operaţiunile Ucrainei, şi nimeni nu a spus nimic. De ce? Pentru că aşa a fost transmis din partea partenerilor noştri internaţionali?

În război e ca în război, nu mai contează floră, faună, rezervaţie naturală, UNESCO.

Noi am luat atitudine, încă de anul trecut, împotriva deciziei MAE de a oferi Ucrainei dreptul de a naviga pe Canalul Bîstroe.

Dumneavoastră, domnule Aurescu, nu aţi mişcat un deget pentru interesul românilor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andruşceac, numai o secundă, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

V-am chemat astăzi, în Parlament, pentru a da urgent explicaţii cu privire la informările pe care statul român le-a primit din partea Ucrainei...

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Antonio Andruşceac:

...cu privire la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

...lucrările desfăşurate pe Canalul Bîstroe...

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Antonio Andruşceac:

...dar şi demersurile pe care Guvernul le-a făcut pe mai departe.

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac:

Nu suntem de acord...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă...

Domnul Antonio Andruşceac:

...ca şi în cazul acestui subiect...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să încep să cronometrez din intervenţia...

Domnul Antonio Andruşceac:

...să se pună...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnului Simion, atunci.

Domnul Antonio Andruşceac:

...batista pe ţambal.

Aşteptăm de la dumneavoastră un calendar clar şi măsuri ferme.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Bogdan Lucian Aurescu (ministrul afacerilor externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru invitaţie.

Am întreaga deschidere de a vă prezenta, conform competenţelor MAE, stadiul şi perspectivele celor două dosare supuse dezbaterii.

Îmi pare rău că, din motive strict obiective, nu am putut veni la două din datele invitaţiilor anterioare, fiind în vizită oficială în Republica Moldova şi în Lituania.

În ce priveşte aderarea la Schengen, un lucru e cert - toate instituţiile europene şi statele membre ale UE, cu o singură excepţie, sunt ferme în favoarea aderării.

Anul trecut, prin eforturi diplomatice ample, am obţinut progrese incontestabile:

- Susţinerea fermă şi activă a Franţei şi Germaniei;

- Am convins Finlanda, apoi Suedia şi Olanda;

- Am susţinut definitivarea Raportului MCV, care a fost esenţial pentru convingerea Olandei, împreună cu rapoartele, tot pozitive, ale misiunilor voluntare de evaluare Schengen, din octombrie şi noiembrie, de asemenea, facilitate de MAE.

Reiterez faptul confirmat fără echivoc de toţi partenerii europeni că schimbarea de ultim moment a poziţiei Austriei a fost bruscă, motivată doar din raţiuni de politică internă şi imposibil de anticipat, luând prin surprindere inclusiv pe preşedintele Austriei şi partenerii de coaliţie ai ÖVP. De altfel, doar cu două zile înainte de decizia sa, Austria susţinea aderarea României, prin adoptarea Declaraţiei Forumului Salzburg al miniştrilor de interne din regiune.

Votul din decembrie a evidenţiat un nivel european enorm de simpatie şi susţinere pentru România.

Am continuat intens demersurile politico-diplomatice, construind pe tot ceea ce am obţinut până acum. Nu trebuie însă create aşteptări grăbite, mai ales că înainte de alegerile din Landul Salzburg din 23 aprilie e dificil de aşteptat o modificare de poziţie.

Din decembrie şi până acum, am discutat cu toţi omologii mei din cele 23 de state membre ale UE şi ale Schengen şi am obţinut nu doar reconfirmarea susţinerii tuturor, cu excepţia Austriei, dar şi efectuarea de demersuri active faţă de Viena.

Subliniez şi sprijinul ferm al Olandei, reiterat şi la vizita din ianuarie a omologului meu, care a spus clar că Olanda nu a votat contra României şi că se va implica activ în favoarea aderării noastre.

Am mobilizat şi mediul de afaceri austriac, state şi entităţi influente din afara UE.

Suntem în contact permanent cu Preşedinţia suedeză şi următoarea, a Spaniei, ambele foarte favorabile României.

Demersurile pe lângă Austria continuă, MAE acţionând în strânsă cooperare cu Ministerul de Interne.

Am avut numeroase discuţii cu ministrul de externe austriac, telefonic, la Davos, la München, la Consiliul Afaceri Externe, inclusiv săptămâna trecută.

Am agreat încă din ianuarie organizarea de discuţii tehnice la nivelul Ministerelor de Interne, partea austriacă arătând că este indicat ca Ministerele de Interne să gestioneze aspectele de fond, iar Ministerele de Externe să faciliteze dialogul.

Astfel, Ministerul de Interne e în curs de elaborare cu Ministerul de Interne austriac a unui plan bilateral de lucru în implementarea concluziilor Consiliului European din februarie privind contracararea migraţiei ilegale şi a lansat cu Comisia Europeană un proiect-pilot de bune practici la frontiera cu Serbia, ce prevede implementarea de măsuri eficiente din domeniul azilului, returnărilor, managementului frontierelor.

De altfel, am contribuit substanţial la concluziile Consiliului European din februarie, ce au fost salutate de cancelarul austriac.

Vom continua demersurile la toate nivelurile, alegând calea insistenţelor, argumentelor, diplomaţiei, care nu face neapărat titluri de presă, dar este responsabilă, solidă şi de tip european.

Tot această cale e abordarea corectă pentru dosarul Bîstroe.

MAE a acţionat permanent şi prompt, conform competenţelor sale, inclusiv în ultimele două luni de la apariţia semnalelor publice privind dragările, chiar dacă nu toate demersurile au fost publice.

Repet faptul că, până când informaţia a apărut public, în februarie, MAE nu a fost informat de către Ucraina sau de către autorităţile cu atribuţii în domeniu că partea ucraineană face dragaj de adâncire pe Chilia şi Bîstroe. Nici ulterior nu am primit confirmări în acest sens.

MAE a transmis Comisiei Europene, pe 16 februarie, dar şi anterior, inclusiv în 2022, că România nu e de acord cu includerea braţelor Chilia şi Bîstroe în TEN-T.

M-am aflat în dialog permanent cu omologul meu, Kuleba, direct, pe 18 februarie, la München, 23-24 februarie, la New York, şi am fost continuu în contact şi în aceste zile.

În toate discuţiile cu Ucraina, MAE a solicitat inclusiv scris să înceteze imediat şi să se abţină de la efectuarea oricăror dragaje de adâncire.

De altfel, partea ucraineană a încetat orice fel de dragaj.

La 20 februarie, la invitarea ambasadorului Ucrainei la MAE, am cerut acceptul pentru măsurători de verificare, iar Ucraina a propus ca Ministerele Transporturilor să aibă discuţii pe subiect.

În urma demersurilor MAE, acestea au demarat pe 3 martie, prilej cu care Ucraina a transmis acordul său pentru măsurători.

Pentru obţinerea acestui acord, am fost în contact repetat cu omologul ucrainean şi am susţinut permanent în backup diplomatic demersurile directe ale punctelor de contact din cele două Ministere ale Transporturilor.

În urma acestor demersuri, inclusiv prin discuţii tehnice cu ministrul Kuleba, a fost obţinut şi permisul tehnic de acces din partea Armatei Ucrainene, acordat în condiţiile foarte dificile ale stării de război, iar măsurătorile tehnice au demarat cu navele noastre, pe 17 martie, pe cea mai mare parte a porţiunii ce trebuie măsurată. Ulterior, a fost obţinut şi permisul tehnic de acces pe restul sectoarelor, inclusiv pe Bîstroe, cu navele ucrainene, în aceleaşi condiţii tehnice şi cu participarea experţilor români.

Aşa cum a exprimat public Ministerul român al Transporturilor, această formulă a fost justificată de condiţiile de război.

Sâmbătă, 25 martie, a fost convenit între punctele de contact ale Ministerelor Transporturilor şi planul concret de măsurători pe aceste ultime sectoare, inclusiv pe Bîstroe, iar măsurătorile au reînceput ieri.

Este important să aşteptăm cu calm datele măsurătorilor, apoi acestea trebuie interpretate, iar ulterior sunt necesare evaluări de mediu, pentru a vedea dacă a existat impact de mediu, apoi vom trage o concluzie.

Şi reamintesc că, potrivit Ministerului român al Mediului, măsurătorile punctuale făcute în februarie de Apele Române pe Chilia indică absenţa unor modificări semnificative faţă de 2017.

Dar, repet, în funcţie de toate aceste constatări factuale şi concluzii, vom putea decide, punând la masă toţi decidenţii, demersurile ulterioare, inclusiv în relaţia cu partea ucraineană, însă este necesar un dialog civilizat, demn de secolul XXI.

Unele voci au zis că MAE nu a fost suficient de ferm cu Ucraina. E o temă falsă. De fapt, imaginea externă a României a fost atacată de propaganda rusă, care a încercat să folosească dosarul Bîstroe pentru a bloca sprijinul României pentru Ucraina.

MAE reprezintă imaginea României în străinătate. Ucraina este un stat devastat de război. În fiecare zi, bombele ruse omoară copii şi femei nevinovaţi. Poate unii s-au obişnuit cu ştirile despre război; eu am fost însă la Irpin şi Borodianka şi nu pot uita.

Apărăm permanent interesele României în toate dosarele şi este în interesul direct al României şi românilor să sprijinim Ucraina, cu tot ce putem, pentru a câştiga acest război.

Susţinerea Ucrainei înseamnă mai multă securitate pentru România.

Nu este în interesul României ca Rusia să ajungă la gurile Dunării.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul AUR, pentru lămuriri suplimentare.

Vă rog.

Şi sper să vă încadraţi în 3 minute, domnule deputat.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Să ştiţi, domnule ministru, că nu m-aţi convins.

Faptul că aţi repetat narativul austriecilor cu privire la migraţia ilegală...

Ce treabă are România cu migraţia ilegală, nu înţeleg!

La fel cum nu înţeleg de ce sunt colegi de la PNL care îmi dau mesaje cu ce ar trebui să vă reproşăm. Nu înţelegem...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Dă exemplu!

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă arătăm, domnule...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Dă exemplu!

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă arătăm, domnule lider.

Cu simpatia Europei, nu rezolvăm, domnule ministru, zecile de tone de noxe pe care localităţile de graniţă trebuie să le înghită, nu rezolvăm problema transportatorilor care intră în faliment din cauza faptului că nu suntem în spaţiul Schengen, nu obţinem profit pentru firmele româneşti, pentru companiile româneşti, care nu sunt competitive în spaţiul european.

Aţi ştiut - şi răspundeţi-ne la întrebarea asta - aţi ştiut despre faptul că se lucra la adâncirea Canalului Bîstroe? Pentru că toate sursele arată că şi dumneavoastră, la Ministerul de Externe, şi premierul, şi preşedintele ţării ştiau de anul trecut despre aceste operaţiuni de adâncire, la care, revin, nu trebuie să mai aşteptaţi măsurătoarea, ştiţi deja ce s-a întâmplat!

Astăzi, domnule ministru, întreaga ţară, de la Nistru până la Tisa, sărbătoreşte împlinirea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Să ştiţi că tăcerea aceasta pe care aţi avut-o faţă de situaţia etnicilor români din Ucraina, faţă de felul în care Serviciile de Informaţii din Ucraina au terorizat etnicii români din Transcarpatia şi i-au forţat şi au blocat trecerea lor sub jurisdicţia Patriarhiei Române, mă face să mă gândesc la nişte versuri foarte actuale cu privire la Federaţia Rusă şi la tăcerea noastră:

"De acolo unde s-a sfârşit pământul

Vin oameni să ne ia pământ şi fraţi

Şi-n faţa lor abia rostim cuvântul

Şi prin tăcere suntem vinovaţi."

N-aş vrea, domnule ministru, pentru că aveţi şi merite în diplomaţie, să vă spun nimic altceva decât faptul că aţi tăcut şi n-aţi luat atitudine faţă de interesul cetăţenilor români din jurul graniţelor. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Urmează dezbaterile din partea grupurilor parlamentare.

V-am spus la începutul şedinţei repartizarea.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Cristea Andi-Lucian.

Vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În luna decembrie, un guvern de rătăciţi prin Europa, care încearcă să-şi rezolve problemele pe seama altora, fără succes, ne-a blocat aderarea la Schengen.

În loc să vină aici, la Ora Guvernului, Bogdan Aurescu a ales să meargă în Parlament la Chişinău.

Eu, personal, am fost foarte surprins şi doar mai târziu am înţeles că a procedat corect. Atunci când Parlamentul de la Chişinău a votat limba română ca fiind limba de stat în Republica Moldova, domnul Aurescu a fost unde trebuie şi a făcut ceea ce trebuie.

Poate că domnul Aurescu nu are instinctele noastre de comunicare politică, pentru că domnia-sa nu este om politic. Domnul ministru Aurescu este diplomat de carieră şi, fiind diplomat de carieră, face ce ştie el mai bine - performanţă în gestionarea politicii externe româneşti.

Stimaţi colegi,

Poate cei mai înflăcăraţi dintre dumneavoastră nu au cele mai bune idei şi propuneri de acţiune în materie de politică externă.

În acelaşi timp, domnule ministru, oamenii sunt atraşi mai mult de poveşti şi emoţii decât de fapte brute sau evidenţe.

În Parlament şi în comunicarea politică, prezenţa fizică şi o poveste puternică pot fi mai convingătoare decât un program sau o propunere fundamentată şi detaliată.

Domnule ministru,

Vă adresăm rugămintea să dialogăm mai des în Parlament, deoarece colaborarea şi comunicarea deschise sunt cheia succesului nostru comun.

Atunci când oamenii îşi pierd încrederea şi credinţa, mai grav decât pierderea acestora este faptul că atunci oamenii vor crede orice.

Munca şi politica, stimaţi colegi, sunt activităţi, nu sunt identităţi.

Munca şi politica - externă sau internă - sunt despre acţiunile noastre şi impactul pe care îl avem asupra societăţii, nu despre etichetele sau categoriile în care suntem plasaţi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Ionuţ-Marian Stroe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Văd într-adevăr astăzi o ocazie foarte bună să ne uităm cum poate fi reprezentat cu adevărat interesul României, cine este practic de partea României şi cine foloseşte asta drept pretext, pentru că cei care ne-au chemat astăzi pentru a susţine această "Oră a Guvernului" ar fi cam ultimii care ar trebui să vorbească despre acest lucru.

De un an de zile, de la începutul războiului din Ucraina, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, alături de preşedintele Klaus Iohannis, alături de întreg Guvernul, a pus efectiv România de partea bună a istoriei.

Voci din sală:

Aaa! Aaa!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Pentru că s-a lucrat, pe de o parte, la securitatea României, care trebuia reconfirmată şi garantată, s-a lucrat pentru a întări alianţele României, s-a lucrat pentru ca Putin şi Rusia să fie trataţi drept nişte agresori şi să fie izolaţi de restul lumii civilizate şi democratice (Vociferări) şi pentru ca prezenţa militară NATO - da, ştiu, vă deranjează! -, în România, să asigure ceea ce toţi cetăţenii acestei ţări îşi doresc - linişte şi încredere.

Şi, în timp ce ministrul de externe reuşea ca acest interes naţional să fie întărit, s-a declarat, dragi colegi din AUR, o adevărată morişcă a dezinformării pe care aţi întreţinut-o şi aţi insinuat mereu că Occidentul ne vrea răul. (Rumoare.)

Aţi folosit orice fel de motiv să distorsionaţi realitatea din războiul dus de Putin. Aţi încercat o retorică antidemocratică, care în mod evident poate fi considerată un instrument al influenţei ruse în România şi este evident că vă deranjează orice fel de act de condamnare a regimului lui Putin, despre care evitaţi să spuneţi lucruri. Practic nu spuneţi nimic, de parcă n-ar fi existat acest lucru.

În schimb, găsiţi aproape zi de zi motive...

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Cine ţi-a scris textul?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu, vă rog!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

... să-i scoateţi motivaţi pe cei care într-adevăr sunt victimele acestui război, pe vecinii ucraineni.

Ultima ispravă este avalanşa de fake news şi avalanşa de spectacol caraghios lansat despre Canalul Bîstroe.

Nu vă interesează, în mod evident, dialogul instituţional între cele două ţări, dintre MAE, Guvernul românesc şi Guvernul ucrainean, nu vă interesează poziţiile Ministerelor Transporturilor din cele două ţări, nu vă interesează chestiunile tehnice legate de dragarea aluviunilor. (Vociferări.)

Repetaţi, într-adevăr, un discurs pe care, probabil, vi l-a scris cineva, probabil mai de la Est.

Şi în privinţa Schengen, în timp ce ministrul Bogdan Aurescu reuşea să aducă alături de România toate ţările importante ale Europei - cu o singură excepţie,...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Două excepţii!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

... o ştiţi foarte bine, Austria - convingând mari puteri, ca de exemplu Franţa sau Germania, să susţină activ implicarea în spaţiul Schengen...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stroe, vă rog să apropiaţi de final.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

... dumneavoastră v-aţi alăturat...

Am să închei!

... v-aţi alăturat exact forţelor politice din Europa care se opun obsesiv aderării României la Schengen.

Iată, dragi colegi, cum practic vă deconspiraţi adevăratele intenţii, cu fiecare gest şi acţiune...

O voce de la AUR:

Timpul, că spune numai prostii! Timpul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stroe, vă rog!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Şi, în concluzie, haideţi să lăsaţi aceste vorbe mari în legătură cu interesul naţional, pentru că miza dumneavoastră nu este Bogdan Aurescu,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

... miza dumneavoastră este poziţionarea României alături de Vest şi alături de lumea liberă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Stroe.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Prima intervenţie din partea Grupului USR, domnul Moşteanu, liderul de grup.

Vă rog.

Aveţi cinci minute, împreună cu domnul Bulai.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună ziua, colegi!

Bună ziua, domnule ministru!

Domnule ministru,

Am aflat de la dumneavoastră despre Schengen, că totul a fost în ordine, aţi făcut tot ce trebuie, însă realitatea este că e ca în bancul ăla: "Operaţia reuşită, pacientul e mort".

Despre Bîstroe aţi spus că este propagandă rusă. Colegii dumneavoastră de la PNL spun că e "morişca dezinformărilor".

Şi vă reamintesc cine a lansat această dezbatere în spaţiul public - vicepremierul Guvernului din care faceţi parte, ministrul transporturilor, Grindeanu, pe 1 martie.

Dacă e cineva care a făcut dezinformare, "morişca dezinformărilor" şi propagandă rusă, atunci acesta este colegul dumneavoastră, domnule ministru, şi trebuie să vă asumaţi acest lucru! (Aplauze.)

Dar vrem să ştim, vrem să aflăm răspunsuri de la dumneavoastră, pentru că nu le-am aflat mai devreme.

Răspunsuri.

De ce aţi ratat aderarea României la Schengen?

De ce românii sunt obligaţi să stea în continuare la cozi, în aeroporturi?

De ce transportatorii pierd miliarde din cauza acestui eşec?

De ce ţările noastre au reuşit, acolo unde România eşuează de ani de zile?

De ce croaţii intră în SUA fără vize şi noi nu?

De ce polonezii au ajuns un model de curaj pentru întreaga lume? Sunt văzuţi ca liderii Europei de Est, în timp ce noi ajungem oaia neagră a Europei, conducem în topul euroscepticismului.

Domnule ministru,

De aproape patru ani de zile toţi românii aşteaptă o explicaţie oficială şi asumată despre cum s-a ajuns la umilirea României, prin impunerea în Consiliul JAI a unui vot pentru care se ştia sau trebuia să se ştie că nu există susţinerea necesară la acel moment, o explicaţie şi o asumare pe care România o tot aşteaptă de atunci, care n-a venit nici de la dumneavoastră, nici de la preşedintele Iohannis, cel care este responsabil de politica externă a României, care, din păcate, consideră că rezultatele politicii externe se măsoară numai în zile de vacanţă cu escale la Sibiu, se măsoară în zile de schi, golf sau poze la piramide.

Asta este realitatea! Din păcate, o asumare care lipseşte şi din partea ministrului Bode, cel care a negociat!

Toţi aţi tăcut, toţi ne-aţi lăsat să înţelegem că aţi făcut tot ce trebuie, dar n-a ieşit. Nu de asta sunteţi, domnule ministru, pus acolo nici dumneavoastră, nici domnul Bode, nici domnul Iohannis, nici şeful dumneavoastră de Guvern, domnul Ciucă. Sunteţi puşi acolo să rezolvaţi nişte probleme şi atunci când nu le rezolvaţi să vă asumaţi eşecuri, să veniţi în faţa românilor cu răspunsuri. Pentru că orice aţi spune dumneavoastră, şi v-am auzit şi mai devreme, ceea ce s-a întâmplat cu dosarul Schengen este, oricum l-aţi împacheta, un eşec major al modului absent, umil, incompetent şi neasumat, în care Guvernul PSD-PNL şi preşedintele Iohannis fac politică externă de ani buni de zile.

Tocmai de asta, din păcate, se vede cu ochiul liber, Bucureştiul nu mai e în niciun fel vreo destinaţie a evenimentelor politice majore sau a liderilor politici ai partenerilor noştri.

Aici suntem, domnule Aurescu, absenţi şi neimplicaţi în marile dezbateri. Singura dezbatere majoră pe care am văzut-o din partea dumneavoastră a fost cea cu Rareş Bogdan.

Nu asta ne interesează. Ne interesează să aflăm răspunsuri şi vrem răspunsuri de la dumneavoastră - când şi cum vom afla despre Bîstroe, detalii, când şi ce paşi faceţi pentru a ne ajuta, pentru a ajuta fiecare român să beneficieze de avantajele intrării în Schengen?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Biró Rozália-Ibolya.

Doamnă preşedinte, vă rog.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

"Realismul în politica externă înseamnă o considerare atentă a tuturor aspectelor pertinente legate de o problemă, înainte de a lua o decizie. Acesta este singurul mod prin care poţi să ajungi la opoziţie de la poziţia unde te afli într-o altă poziţie", spune Henry Kissinger.

Pe 8 decembrie 2022, JAI a respins aderarea României la spaţiul Schengen.

UDMR, din primul moment, s-a poziţionat clar - "Vetoul Austriei este o atitudine incorectă, imorală, lipsită de argumente solide, arătând un joc politic mizerabil", afirma preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Ştiam cu toţii că România îndeplineşte toate criteriile de aderare. Obiectivele atinse, diplomaţia României, instituţiile din România i-au convins la rând pe toţi cei care au fost critici înainte de octombrie-noiembrie 2022 în privinţa susţinerii noastre: Franţa, Germania, Finlanda, Olanda şi Suedia.

Trebuie să ne fie clar tuturor că schimbarea bruscă, imprevizibilă a atitudinii Austriei nu este imputabilă României şi nici instituţiilor româneşti. Nu a existat nicio explicaţie logică pentru care România ar fi trebuit să se aştepte la o astfel de atitudine din partea cancelarului Austriei, cu atât mai mult cu cât relaţiile bilaterale cu Austria au fost întotdeauna foarte bune.

Această schimbare de ultim moment care i-a luat prin surprindere chiar şi pe reprezentanţii instituţiilor austriece a fost decisă în mod nedrept faţă de România, pentru a pune presiune pe Comisia Europeană, astfel încât să obţină o listă de acţiuni în domeniul migraţiei, cu care să se poată prezenta ulterior în faţa electoratului propriu.

Analiza obiectivă a trecutului cere să ne punem întrebarea - am făcut tot ce s-a cerut ca să aderăm la spaţiul Schengen? Şi la această întrebare răspunsul este da. Am făcut tot ce s-a putut pentru atingerea acestui scop? Din retrospectiva celor 16 ani de pregătire şi adoptare a măsurilor necesare de la momentul aderării României la Uniunea Europeană şi asumării obiectivelor de aderare la spaţiul Schengen, putem afirma că nu, pentru că întotdeauna se poate face mai mult.

Esenţial este, în acest moment, ce am făcut din 8 decembrie 2022 până în prezent.

Încă din primele zile ale acestui an, MAE a început "ofensiva" diplomatică pentru promovarea acestui obiectiv atât de important al României.

Dialogul la cel mai înalt nivel dintre cei doi preşedinţi de stat, urmat de retrimiterea ambasadorului României, Emil Hurezeanu, la Viena, a însemnat reluarea dialogului cu Austria.

Este important că s-a obţinut reconfirmarea susţinerii din partea statelor membre ale UE care sunt şi state ale Schengen. Avem siguranţa că beneficiem, în continuare, de capitalul clar de simpatie şi de susţinere.

Legat de problema cu Canalul Bîstroe, aş dori să pun întrebarea domnului ministru - cum s-a derulat dialogul diplomatic pe acest subiect cu partea ucraineană, ce s-a întâmplat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

... ce se întâmplă dacă rezultatele arată că Ucraina a procedat la dragarea de adâncire a albiei?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Axinia Adrian-George, Grupul AUR.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru Aurescu,

Ne aflăm într-un moment de inflexiune atât de mare, încât axa geopoliticii este pe punctul de a se schimba, sunt forţe tectonice care se reaşază.

Se construieşte o lume nouă, politic, economic, energetic, social şi cultural.

Vrem să ne spuneţi, domnule ministru, unde e locul şi care e rolul României pe noua hartă de putere şi influenţă a lumii, care e proiectul de ţară pe politică externă a Administraţiei Iohannis şi al ministerului pe care îl conduceţi?

Vă întreb acest lucru, deoarece pare că v-aţi pierdut busola şi aţi renunţat la obiective care, până mai ieri, erau de importanţă strategică majoră.

Şi argumentez afirmaţia mea.

Concret, mă uit la ceea ce au reuşit să facă în acest an, de când a început "marea resetare", polonezii, doar pentru simplul fapt că au înţeles pe ce pământ se află. Au devenit nu doar "locomotiva" întregii Europei Centrale şi de Est, ci şi o putere relevantă în Uniunea Europeană. Vocea Varşoviei se aude în unele momente mai tare decât a Berlinului sau a Parisului. Acolo s-au dus preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, atunci când a venit în Europa.

Domnule ministru,

De ce nu a venit preşedintele Biden în România? De ce Polonia poate şi noi nu?

L-am ascultat pe preşedintele Iohannis care spunea zilele trecute că România nu trebuie să se gândească la un termen anume pentru aderarea la zona euro. Această declaraţie este o ruşine pentru ţara noastră.

În 2014, îndeplineam toate criteriile. Mai trebuiau făcute demersuri juridice.

După 9 ani de domnie a preşedintelui Iohannis, cu guverne succesive ale PSD, PNL şi USR, nu mai îndeplinim niciun criteriu. Este o contraperformanţă îngrozitoare şi care ne arată că în ţara noastră situaţia economică s-a degradat semnificativ şi aţi uitat toate lucrurile pe care le-aţi promis românilor.

În plus, vă reamintesc faptul că o ţară precum Croaţia, intrată în Uniunea Europeană în 2013, mult după România, a reuşit să intre în zona euro şi în Schengen de la 1 ianuarie 2023.

De ce Croaţia poate şi noi nu?

Domnule ministru,

Trebuie să recunosc că aţi făcut şi lucruri memorabile pe politică externă.

De exemplu, aţi transformat Administraţia Prezidenţială în cea mai luxoasă agenţie de turism din România şi aţi umplut ambasadele şi consulatele de sinecurişti, şi aţi ridicat manelele la rangul de politică de stat, prin Institutul Cultural Român. Şi aceste lucruri demonstrează că politica externă a României este în derivă.

Domnule Aurescu,

Luaţi-vă colacul de salvare şi plecaţi din Guvern înainte de "rotativă"! Demisionaţi! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai, vă rog.

Un minut şi o secundă.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rareş Bogdan, pe unde eşti, pe unde te-ai ascuns? Trebuia să vii şi să ne spui cum reformezi MAE în 30 de zile! (Vociferări.)

Pavelică, pe unde eşti?

Eşti cu săbiuţa pe Facebook, dar când să vorbeşti în faţa lumii, să te justifici, nu eşti aici!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Despre ce vorbeşte?

Domnul Iulian Bulai:

...pentru că vă sabotaţi unii pe alţii, unii dintre voi! (Vociferări.)

Spre deosebire de ultranaţionaliştii care îşi atacă membrii Guvernului din interior, eu vreau să spun că mi-aş fi dorit să fie mai multă şi mai bună comunicare pe tot ajutorul pe care românii şi România îl fac pentru Ucraina şi pentru Republica Moldova. Acesta este reproşul meu.

Acum câteva zile am avut un ministru de afaceri de externe dintr-o mică ţară baltică care a primit cea mai înaltă medalie de recunoaştere a aportului ţării lui pentru Ucraina. Noi facem atât de mult bine şi primim foarte puţine înapoi, pentru că eu cred că comunicăm destul de prost şi se poate mai bine.

Dar vreau să vorbesc despre ICR.

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Iulian Bulai:

Nu este o instituţie pe care o coordonaţi direct, dar aveţi acolo competenţa de a aviza.

În Ungaria aţi trimis o persoană care nu vorbeşte limba maghiară, ci engleză şi spaniolă.

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Iulian Bulai:

La Londra este o doamnă care cântă manele...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai!

Domnul Iulian Bulai:

... sper să nu ajungă la Tokyo!

De asemenea, la Chişinău...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai...

Domnul Iulian Bulai:

...va ajunge cu avizul MAE o doamnă care l-a moştenit pe oligarhul Plahotniuc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...din nefericire...

Domnul Iulian Bulai:

Acest lucru nu este posibil. Sper ca Parlamentul României să nu gireze cu încredere...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din nefericire, domnul Moşteanu n-a fost foarte generos cu dumneavoastră.

Vă rog, finalizaţi!

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

...un urmaş al oligarhului care subminează interesele României cu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai!

Domnul Iulian Bulai:

...10.000 de dolari pe lună. Aveţi o poziţie importantă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai, mulţumesc!

Domnul Iulian Bulai:

... de a bara această manipulare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

... şi subminare. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-i opriţi microfonul domnului Bulai!

Mulţumesc.

Domnul Ganţ, din partea deputaţilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru al afacerilor externe,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, AUR invocă un aşa-zis eşec al ministrului de externe în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen.

Nu vreau să polemizez, ci doresc să vă împărtăşesc opinia mea asupra acestui subiect, din perspectiva unuia care a urmărit procesul din primul moment, de când s-a pus problema.

După cum cunoaştem, începând cu 2011, România a îndeplinit criteriile de aderare la spaţiul Schengen.

Aderarea nu s-a produs, din cauza faptului că subiectul a fost transformat de către unele state membre, dintr-unul tehnic într-unul politic, fiind legat inclusiv de MCV.

Repetatele încercări de aderare s-au lovit de interese politice interne meschine ale unor state membre, la fel cum s-a întâmplat anul trecut cu Austria.

Toate eforturile politico-diplomatice ale preşedinţiei, Parlamentului şi Ministerului de Externe nu aveau cum să anihileze aceste interese.

Totuşi, în perspectiva discuţiei din decembrie am înregistrat succese diplomatice importante.

Negocierile ministrului de externe cu omologii săi din spaţiul Schengen au asigurat susţinerea demersului pe scară largă şi în mod special de către Germania şi Franţa care au intervenit activ până în ultima clipă în favoarea noastră, dar au reuşit să convingă şi Finlanda, Suedia şi mai ales Olanda.

Alături de Parlament şi Ministerul Justiţiei, MAE a contribuit la încheierea aplicării MCV-ului pentru ţara noastră, uşurând astfel accesul în Schengen.

Austria nu a ridicat semne de întrebare niciodată până la finalul lunii noiembrie.

Vă amintesc că, în data de 16 noiembrie, a avut loc la Bucureşti o întrunire în formatul Salzburg şi la finalul acestei reuniuni s-a emis o declaraţie clară: "România şi Bulgaria pot accede la spaţiul Schengen", chestiune semnată şi susţinută de Ministerul de Interne din Austria.

În două zile s-au răzgândit. Decizia a fost eminamente politică, la nivel de partid, anunţată în ultima clipă, surprinzând întregul mediu politic austriac, inclusiv partenerii de guvernare ai ÖVP.

Din raţiuni pur electoral populiste şi în perspectiva alegerilor din Austria inferioară, acest partid a decis aşa - rezultatul a fost o creştere a partidului de extremă-dreapta FPÖ şi formarea unei coaliţii la nivel de land între ÖVP şi FPÖ. Sper ca aceasta să nu prefigureze viitoarea coaliţie de după alegerile federale de anul viitor.

În concluzie, Ministerul de Externe al României, România, nu puteau face nimic pentru a împiedica vetoul austriac.

Acelaşi lucru în cazul Bîstroe, Ministerul de Externe reacţionând prompt şi în limita atribuţiilor sale, când a fost cazul.

Totodată, consider că sunt inacceptabile opiniile care leagă acest subiect de sprijinul considerabil pe care România îl acordă Ucrainei şi, ca atare, trebuie respinse în mod hotărât.

Ce avem de făcut este să ne coalizăm cu toţii, aşa cum am făcut-o în cazul aderării la UE şi NATO.

Noi, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, am susţinut întotdeauna demersurile de politică externă ale României...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

... inclusiv aderarea la Schengen, şi o vom face şi în continuare, indiferent de climatul politic intern, respectiv de cine este la guvernare sau în opoziţie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lupu Andrei-Răzvan, deputat neafiliat.

Vă rog.

(Domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Focşa, haideţi! Nu, nu, nu, haideţi să vă arăt!

Vă rog, domnule Lupu.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Vă rog să-mi iertaţi lipsa de etichetă, dar nu voi vorbi despre dumneavoastră, deşi nu ar ajunge nici măcar zece minute pentru a discuta despre ce ar fi putut să facă şi ce ar fi trebuit să facă şi MAI, şi MAE, şi Guvernul, în ceea ce priveşte dosarul Schengen.

În schimb, voi folosi timpul foarte scurt pe care îl am la dispoziţie pentru a denunţa cât se poate de clar, de ferm ceea ce face astăzi AUR...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mulţumim. (Vociferări.)

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

...pentru multe subiecte.

În plină criză a pensiilor speciale, în plină criză privind ASF, astăzi, AUR şi-a adus aminte de Canalul Bîstroe; şi-a adus aminte şi acum trei săptămâni de Canalul Bîstroe, un subiect care există de cel puţin 6-7 ani.

Şi-au adus aminte tot astăzi de aspecte precum situaţia minorităţilor române, şi-au adus aminte de serviciile secrete din Ucraina care terorizează românii. Astăzi, când avem multe alte probleme, inventează subiecte.

Aş vrea să vă spun foarte scurt, domnule Simion.

Diseară, când terminaţi şedinţa, mergeţi, sunaţi la Kremlin şi spuneţi-le că nu v-a ieşit astăzi. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mai încercaţi altă dată! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Mulţumesc.

Domnule Simonis, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnii deputaţi Dumitru-Viorel Focşa şi Mihai Ioan Lasca.)

E o dezbatere domestică.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Despre "noua hartă de putere a lumii", ca să citez, nu vreau să vorbesc, nu ştiu vreo nouă hartă de putere a lumii. Sunt unii care visează la ea, e adevărat, şi s-ar putea să nu li se îndeplinească aceste visuri. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, pentru că timpul e foarte scurt, n-am să mă refer foarte mult la textul invitaţiei de astăzi, textul care a stat la baza invitaţiei de astăzi. În schimb, am să vă citesc trei declaraţii şi la final am să vă spun cine a făcut aceste declaraţii.

Prima - "Poziţia Guvernului austriac va rămâne în istorie ca un act de discriminare".

A doua - "Poziţia Guvernului austriac este îngrijorătoare şi nejustificată".

A treia - "Votul Austriei este o nedreptate".

Am încheiat citatele.

Declaraţiile, cele trei, au fost făcute de preşedintele Uniunii Salvaţi România, domnul Cătălin Drulă.

Păi, dacă e o nedreptate, dacă e o discriminare...

Voci de la USR:

Timpul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...şi dacă e periculoasă...

Voci de la USR:

Timpul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...nu înseamnă că, pe drept...

Voci de la USR:

Taie-i microfonul!

Timpul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...şi din toate celelalte argumente...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog şi pe dumneavoastră...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...arată că România...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizaţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...şi-a făcut treaba şi că decizia Austriei a fost una abuzivă?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Taie-i microfonul şefului tău!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru,

La final, vă rog. (Vociferări.)

Din cele 5 minute, mai aveţi 3, pentru că două le-aţi folosit la începutul intervenţiei. (Vociferări.)

Domnul Bogdan Lucian Aurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucură interesul AUR pentru Schengen, mai ales că înainte de decembrie nu am văzut nicio poziţie sau acţiune de susţinere pe acest subiect. (Vociferări.)

În ce priveşte Bîstroe, vreau să vă spun că, într-adevăr, nu am ştiut de vreo lucrare de dragare, pentru că nici Ucraina, nici altă autoritate română nu ne-a semnalat acest lucru. Ministerul de Externe nu are cum să verifice aceste chestiuni.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Spuneţi-ne, ce-aţi căutat la Dublin?

Domnul Bogdan Lucian Aurescu:

În ce priveşte etnicii români din Ucraina, da, ne preocupăm de soarta lor şi chiar lucrăm pentru asta.

În ceea ce priveşte alte acţiuni legate de planul de acţiune pe Schengen, vi l-am expus, cred că este foarte clar - acţionăm pentru a obţine sprijinul Austriei, însă ceea ce, sigur, nu putem controla este dinamica politică internă din Austria, doar atât. În rest, ne vom face datoria până la capăt.

În ce priveşte axa geopolitică, singura axă geopolitică pe care România o merită şi pentru care se bate este cea în NATO, în Uniunea Europeană şi prooccidentală, în parteneriatul strategic cu Statele Unite, nu există niciun fel de dubiu din acest punct de vedere.

În ceea ce priveşte marile evenimente pe care le organizăm, spunea domnul Moşteanu că nu mai suntem pe vreo listă, oarecare. Este ciudat. Anul trecut, am organizat la Bucureşti Ministeriala de Externe NATO şi Conferinţa de Securitate de la München, în formatul liderilor de la München, aducând la Bucureşti toată elita diplomatică euroatlantică, pentru câteva zile.

În acest an, vom organiza Summit-ul celor Trei Mări.

Tot anul trecut am organizat, şi vom organiza şi anul acesta, Trilaterala, cu România şi cu Ucraina, Trilaterala cu Polonia şi cu Turcia.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Dar la Dublin? La Dublin?

Domnul Bogdan Lucian Aurescu:

De asemenea, în aprilie, vom organiza Conferinţa de Securitate privind Marea Neagră, împreună cu Ucraina, sub Platforma Internaţională Crimeea şi aşa mai departe.

Deci, multe evenimente pe care le organizăm la Bucureşti.

Bucureştiul contează în relaţiile internaţionale de astăzi, din Europa.

În rest, dacă...

Sunt acuzat că susţinem Ucraina sau Republica Moldova.

Voci de la AUR:

Basarabia e România!

Domnul Bogdan Lucian Aurescu:

Eu mă bucur că doamna Maia Sandu a considerat că Republica Moldova are un al doilea ministru de externe, care sunt eu, pentru că este în interesul României şi al cetăţenilor români, al securităţii României şi al cetăţenilor români, să sprijinim atât Republica Moldova, cât şi Ucraina.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

La Dublin? Ce-aţi căutat dumneavoastră acolo?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Declar şedinţa închisă.

Şi vom continua cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Aştept şi eu dosarul.

După o scurtă pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul Brian Cristian - "Organizarea şi funcţionarea Biroului de Turism pentru Tineret"; 1167B.

Vă rog, domnul Brian. (Vociferări.)

Doamna Pârcălabu? Nu este.

Domnul Aelenei Dănuţ - "Condiţiile impuse Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol cu privire la exploatarea nămolului terapeutic din lacul Techirghiol"; 1151B.

Domnul Marius-Tiberius Brădăţan?

O voce din sală:

Nu a ajuns.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu a ajuns.

Doamna Gliga Dumitriţa?

Domnul Toma Ilie - "Risc seismic"; 1160B.

Cătălin Mihai Micu?

Vă rog. (Vociferări.)

A, l-aţi primit? Este în regulă?

Nu mai e nevoie.

Domnul Zetea Gabriel? Nu.

Zetea Gabriel...

Ministerul Justiţiei? (Vociferări.)

Ministerul Justiţiei este?

Domnul Mihai Paşca? Nu e.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru? Nu.

Domnul Toma Ilie - cu Poşta... "Managementul Poştei Române", aţi primit sau doriţi...?

Vă rog.

Domnul Marius Viorel Poşa, secretar de stat.

Domnul Marius Viorel Poşa (subsecretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat Ilie Toma,

La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, cu subiectul "Care este stadiul digitalizării la Compania Naţională «Poşta Română» S.A.", vă comunicăm următoarele:

Obiectivele strategiei de transformare digitală, automatizare şi dezvoltare a Companiei Naţionale "Poşta Română" S.A. sunt cuprinse în Memorandumul privind dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea economică a Companiei, prin digitalizare, automatizare, robotizare şi tehnologizare.

Pe termen scurt şi mediu, acestea se pot evidenţia astfel:

- Digitalizarea - implementarea de sisteme de software administrativ, operaţional şi financiar;

- Automatizarea - reproiectarea reţelei de centre de tranzit şi a hub-urilor logistice proprii;

- Robotizarea - introducerea de soluţii de muncă aplicabile secolului XXI, dezvoltate de mediul economic privat. Automatizarea robotizată a proceselor, respectiv Robotic Process Automation, pentru realizarea unor activităţi mult mai rapid, reducând astfel timpul de execuţie şi predispoziţia la erori;

- Tehnologizarea - prin dotarea logistică a Companiei cu terminale, imprimante, mijloace de transport cu emisii reduse de noxe, ghişee şi cutii poştale digitale. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi, domnule deputat, să faceţi cuvenitele remarci, într-un minut.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Răspunsurile - răspunsul pe tema digitalizării, da, este profesionist.

Eu nu acuz că nu avem profesionişti care conduc Ministerul Cercetării, Inovării, chiar sunt impresionat totdeauna de răspunsurile pe care le dau şi domnul ministru Burduja şi domnul secretar de stat, îi felicit, dar aici este vorba despre ceva mai mult. Este vorba despre o aplecare şi despre a vedea cum funcţionează cu adevărat Poşta Română, că până implementăm toate acele sisteme digitale, încă lucrăm în sistemul nostru clasic şi acolo sunt probleme. Sunt probleme de la poştaşul care duce pensia până la alte plăţi şi corespondenţe care se fac prin Compania Naţională "Poşta Română".

Deci despre asta este vorba, aveţi mai multă aplecare.

Repet, nu acuz profesionismul cu care conduceţi instituţia, ci acuz ceea ce se întâmplă în Compania "Poşta Română".

Şi vedeţi că mai am vreo două întrebări la care am primit răspunsul şi trebuie discutat mai concret.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Revenim la 1151B - Techirghiol.

Domnul Brădăţan Tiberius-Marius.

Vă rog.

Domnul Marius-Tiberius Brădăţan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind "Condiţiile impuse Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol cu privire la exploatarea nămolului terapeutic din lacul Techirghiol", vă comunicăm următoarele:

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, prin Compartimentul Inspecţiei Teritoriale pentru Resurse Minerale Constanţa, vizează anual un program de exploatare în vederea protecţiei şi exploatării raţionale a rezervelor de nămol sapropelic terapeutic, condiţionat de îndeplinirea următoarelor măsuri:

- Să se urmărească şi să se respecte riguros programarea prevăzută în programul de exploatare;

- Zonele supuse extracţiei să fie balizate şi să se urmărească exploatarea integrală a nămolului;

- Unitatea să actualizeze studiile farmacodinamice cu periodicitate, în modul stabilit de organele abilitate ale Ministerului Sănătăţii;

- Obligativitatea achitării redevenţelor miniere;

- Obligativitatea monitorizării returnării în lac a nămolului uzat, pentru a se asigura regenerarea rezervei;

- Marcarea în teren a perimetrului de protecţie sanitară - zona cu regim sever;

- Obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu respectarea prevederilor acesteia şi înaintarea către Compartimentul Inspecţiei Teritoriale Constanţa;

- Colaborarea permanentă cu Agenţia Naţională a Apelor Române;

- Închirierea cuvetei lacului conform coordonatelor perimetrului alocat pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a nămolului;

- Precum şi obligativitatea obţinerii vizei anuale la autorizaţia de mediu, cu respectarea prevederilor acesteia şi înaintarea către Compartimentul Inspecţiei Teritoriale Constanţa.

Necesitatea obţinerii acestor autorizaţii - ne referim aici la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Constanţa şi la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, unităţi aflate în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - implică, de asemenea, respectarea mai multor condiţii de protecţie, referitoare la determinarea periodică a caracteristicilor bacteriologice ale apei cu nămol terapeutic în punctele de recoltare care reprezintă zone de intrare a apelor de suprafaţă, deversarea apelor uzate menajere, de returnare a nămolului şi a apei terapeutice uzate, precum şi de exploatare a nămolului terapeutic.

Totodată, se verifică anual compoziţia chimică completă a apei lacului cu nămol terapeutic, inclusiv pentru indicatorii toxici şi biologici, pentru zona de exploatare a nămolului terapeutic, precum şi menţinerea apei, cuvetei şi malurilor lacului curate, fără depozitarea materialelor de orice fel în zonă, inclusiv în zona debarcaderului, unde se desfăşoară activitatea de descărcare a nămolului din nava de transport.

De asemenea, au fost impuse condiţii de exploatare a nămolului pentru o durată cât mai îndelungată de folosire a acestei resurse naturale în scop curativ.

Mai sunt aici câteva detalii, sunt încă 3 pagini.

Dacă doriţi, pot continua cu prezentarea acestor...

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Îmi transmiteţi răspunsurile?

Domnul Marius-Tiberius Brădăţan:

Da...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Oricum, mai aveţi 4 secunde.

Domnul Marius-Tiberius Brădăţan:

...este şi răspunsul scris.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Tiberius Brădăţan:

Şi, desigur, sunt precizate toate... răspunsuri la toate întrebările dumneavoastră.

Şi vă asigurăm că există un control, pentru a avea o activitate cât mai lungă...

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Cât la sută se exploatează din...?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dar nu vreţi să continuaţi discuţia în...

Domnul Marius-Tiberius Brădăţan:

Putem discuta, sigur.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...aici, unul lângă altul?

Mulţumesc.

Pentru Ministerul Energiei, adică poziţia 13, 14, 15 şi 16, se solicită amânare.

La fel, pentru 17 şi 18.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.06.