Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.24.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Domnul Piper-Savu, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Consumul de droguri în România, o realitate îngrijorătoare"

Raportul european privind drogurile 2022 estimează că 83,4 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană, adică 29%, au consumat un drog ilegal. Această situaţie îngrijorătoare nu este doar la nivelul Europei, putem vorbi despre ea şi în România, o spun toate statisticile, o realitate pe care, chiar dacă nu vedem cifrele, o simţim cu toţii în absolut orice mediu.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională Antidrog, raportate la anul 2021:

- 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an;

- 28% consumă canabis sau substanţe psihoactive; canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală, cât şi de populaţia şcolară.

Pericolul drogurilor în societate este unul real. Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere - 15 - 34 de ani. Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, 13 ani este cea mai mică vârstă de debut declarată pentru consumul de noi substanţe psihoactive.

Raportându-ne la aceste date, nu putem să nu fim îngrijoraţi de amploarea la care a ajuns consumul de droguri în România. Din păcate, cei mai puţin conştienţi de efectele acestor substanţe sunt tinerii, care încep consumul la vârste tot mai fragede.

Presa abundă de ştiri despre cazuri dramatice, despre consum de droguri şi despre trafic ilicit de droguri. Tot mai mulţi şoferi sunt depistaţi în trafic având la activ consumul de droguri, vorbim despre creşterea consumului de droguri în şcoli, deci vieţi compromise, familii afectate, distruse, comunităţi întregi dezbinate.

Cifrele îngrijorătoare privind consumul de droguri în rândul tinerilor impun o atitudine fermă din partea mai multor factori, de la părinţi până la instituţiile statului.

România încă nu are organisme de prevenţie eficiente care să limiteze numărul victimelor, mai ales în rândul tinerilor, şi nici nu aplică metode prin care să fie măsurate incidenţa şi substanţele cel mai des consumate în diferite oraşe.

În Europa se practică de mai mulţi ani măsurarea cantităţii consumului de droguri, prin analiza zilnică a apelor reziduale care intră în staţiile de epurare la nivelul localităţilor.

Problema consumului de droguri este, aşadar, una de actualitate pentru societatea românească. Conştientizarea acestei probleme este de interes naţional. Este responsabilitatea Parlamentului României şi a Guvernului de a da structurilor instituţionale implicate în combaterea fenomenului instrumentele legale pentru a acţiona în forţă pentru reducerea acestui fenomen aflat în creştere în rândul elevilor români.

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Predescu.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru că este unul dintre cele mai actuale subiecte, pe care trebuie să îl avem în vedere din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai mulţi, declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Stop drogurilor în şcoli! Fenomen scăpat de sub control!".

În cadrul dezbaterii organizate de către Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor am atras atenţia asupra relaţiei de cauzalitate dintre lipsa campaniilor de prevenţie şi amploarea luată de acest veritabil flagel.

Deşi nu este o noutate, cazul extrem de mediatizat al grupării elevilor care aprovizionau cu droguri mai multe licee bucureştene ridică un semn de întrebare atât în privinţa mecanismelor de prevenţie din şcoli, cât şi în privinţa controlului şi gestionării acestor situaţii de către autorităţile statului.

Trebuie să scoatem cifrele reale la suprafaţă. Şi îmi permit să afirm că Agenţia Naţională Antidrog este o instituţie care, până acum, şi-a cam dovedit inutilitatea, care nu şi-a demonstrat operaţionalitatea şi, în ultimii ani, a fost condusă de directori împuterniciţi, nu numiţi, fapt ce denotă lipsă de asumare. Absolvenţi ai Academiei de Studii Economice, în funcţii de conducere, au avut sarcina de a combate traficul de droguri în şcoli, ceea ce este revoltător. Şi eu sunt absolventă de ASE, dar nu mi-aş permite niciodată să conduc A.N.A. şi să mă erijez în specialist în destructurarea reţelelor de droguri.

Ne-am scuzat că suntem o ţară de tranzit, că drogurile trec prin România, spre alte rute balcanice. Astăzi vorbim de un consum în fiecare liceu şi aproape în majoritatea şcolilor generale. Un fenomen cu adevărat scăpat de sub control. Copiii au nevoie nu doar de informare, deoarece ei ştiu mai multe decât noi, adulţii, despre droguri, ci au nevoie de programe de dezvoltarea de abilitaţi şi atitudini sănătoase, şi acestea se dezvoltă în timp, nu prin simple prezentări de câte o oră, dacă există şi acestea, în, să spunem, săptămâna "Şcoala altfel".

De aceea, în urma dezbaterii organizate în Camera Deputaţilor, intitulate "Rolul educaţiei în combaterea consumului de droguri şi substanţe etnobotanice", solicit Guvernului demararea de urgenţă a unei campanii de prevenire cu caracter permanent, care trebuie să constituie un prim pas al conştientizării anvergurii fenomenului şi necesităţii abordării prudenţiale, anticipative, pentru a găsi cele mai eficiente metode privind eradicarea consumului de droguri în şcoli.

Din informaţiile existente, devine evident că identificarea şi anticiparea zonelor de vulnerabilitate, pentru abuzul de substanţe interzise, trebuie să înceapă de la vârste foarte fragede, prin educare, conştientizare şi avertizare, nu doar a celor cu potenţial de risc, ci şi a familiilor acestora şi a mediului lor de provenienţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să încheiaţi.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Suntem datori copiilor noştri să facem totul pentru a nu-i expune traficului şi consumului de droguri, dar pentru a face asta primul pas este să recunoaştem noi, instituţiile abilitate, şcolile, părinţii, adevărata amploare a fenomenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Ana-Loredana Predescu, deputat al PSD de Braşov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ceea ce priveşte taxa de solidaritate, spre deosebire de alte partide, care doar fac declaraţii, parlamentarii social-democraţi au venit cu soluţii concrete pentru apărarea interesului naţional, în privinţa aplicării acestei, aşa cum a fost stabilită de Uniunea Europeană la nivelul companiilor petroliere care au obţinut profituri excedentare.

De aceea, Grupul Partidului Social Democrat a depus un set de amendamente care să determine aceste companii să plătească taxa de solidaritate europeană. Comisia Europeană s-a exprimat în favoarea unei astfel de abordări.

Nu există niciun temei pentru afirmaţiile că taxa de solidaritate, susţinută de PSD, ar fi o povară de nesuportat care ar frâna investiţiile şi ar duce la concedieri şi la creşteri de preţuri.

Dacă taxa de solidaritate a fost bună şi se aplică în Uniunea Europeană, poate funcţiona şi în România. Sute de mii de companii româneşti plătesc 1% din cifra de afaceri, fără probleme şi fără să crească preţurile.

Este regretabil că anumite companii multinaţionale îşi apără supraprofiturile gigantice pe seama şi în detrimentul oamenilor, al salariaţilor. Sunt mari companii care au profitat din plin de contextul actual, care plătesc un impozit pe un profit diminuat artificial, prin inginerii fiscale, care nu reprezintă nici măcar 1% din cifra lor de afaceri.

Dacă sute de mii de IMM-uri, dar şi mari companii româneşti, pot plăti cel puţin 1% din cifra lor de afaceri, ca impozit, cu siguranţă că şi marile companii, cu peste 100 de milioane de euro cifra de afaceri, o pot face!

În condiţiile adoptării acestor amendamente, inclusiv mai multe companii din domeniul energetic nu vor mai putea interpreta că nu se califică la plata taxei de solidaritate.

Modificările aduse legislaţiei în materie sunt menite să clarifice interpretările privind companiile care trebuie să plătească taxa de solidaritate. Nu este o reglementare nouă, ci o clarificare a reglementărilor deja existente.

Partidul Social Democrat susţine categoric necesitatea ca cei care au făcut profituri extraordinare conjuncturale să reîntoarcă în societate o parte a acestui profit, sub forma respectivei taxe de solidaritate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Elena Hărătău.

Doamna Elena Hărătău:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"O lege iniţiată de PNL reduce riscul incapacităţii de plată a primăriilor"

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege iniţiată de parlamentarii PNL, care va fi extrem de benefică atât contribuabililor persoane juridice, cât şi autorităţilor locale, în contextul economic actual.

Actul normativ va contribui semnificativ la buna funcţionare a sistemului fiscal autohton, în sensul degrevării primăriilor de anumite poveri financiare de care erau responsabile.

Practic, în prezent, foarte multe primării din ţară au încasat impozit pe clădiri din partea anumitor entităţi economice, însă aceste sume s-au dovedit a fi nejustificate, fiind nedatorate în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive.

În această stare de fapt, societăţile respective se aflau în imposibilitatea de a-şi putea compensa creanţele datorate cu alte datorii la bugetul de stat, cum ar fi CAS sau impozit pe venit.

Singura lor posibilitate era de a acţiona în instanţă primăriile, care, în urma acestor procese, ajungeau în situaţii dificile, de incapacitate de plată, sau în prag de a le fi scoase la vânzare bunurile din patrimoniul public, în vederea stingerii creanţelor respective.

Intrarea în vigoare a acestei legi va sprijini esenţial contribuabilii persoane juridice să îşi achite datoriile fiscale, indiferent de natura acestora şi de autoritatea care administrează creanţele, prin compensarea acestora cu sumele pe care le au de primit de la bugetele locale.

Noua lege prevede că stingerea creanţelor este aplicabilă şi pentru cele stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, anterioare intrării în vigoare a actului normativ.

Iniţiatorii liberali ai acestei reglementări legislative au urmărit acordarea unor beneficii concrete în favoarea factorilor implicaţi.

Această lege elimină riscul la care erau expuse autorităţile publice locale şi centrale în ceea ce priveşte întârzierile la plata datoriilor fiscale şi a penalităţilor aferente.

Nu în ultimul rând, intrarea în vigoare a noii legi va conduce la dinamizarea eficienţei sistemului public în ceea ce priveşte colectarea şi gestionarea obligaţiilor fiscale.

În concluzie, prin intrarea în vigoare a legii, primăriile care se confruntă cu astfel de situaţii delicate scapă de riscul plăţilor eşalonate ale creanţelor şi, de asemenea, de ameninţarea unei iminente incapacităţi de plată.

Deputat al PNL, Elena Hărătău.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr?

Domnul Havârneanu?

Domnul Lőrincz?

Domnul Apostol?

Haideţi, e rândul USR-ului!

Păi, merg mai departe.

Domnule Ciornei, sunteţi chiar ultimul de la USR, dar dacă sunteţi singurul în sală, vă iau pe dumneavoastră.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alianţa ipocriţilor sau domnia dublului standard".

De la o vreme, asistăm la o intensificare a zbaterilor mediatice din partea trompetelor puterii, ce doresc să convingă pe oricine este dispus să le asculte cântecele de sirenă, că USR ar fi culpabil de absolut toate tarele şi neîmplinirile societăţii româneşti. În cele 8 luni de guvernare, USR ar fi trebuit, fără a avea prim-ministru şi o majoritate parlamentară la dispoziţie, să rezolve, legislativ şi factic, toate problemele majore ale României. Pandemia, alegerile în două tururi, fără penali în funcţii publice, parlament unicameral, cu 300 de membri, autostrăzile, canalizarea, infrastructura feroviară, spitale noi... toate nerealizările perene ale guvernanţilor pre şi post-revoluţionare sunt imputate cinic celor care au stat exact 8 luni într-o alianţă de guvernare condusă mincinos şi păgubos de cel care avea sa ardă ca un chibrit pe scena politicii dâmboviţene - cadavrul politic Florin Cîţu.

Într-o ţară condusă de o alianţă năşită de farsorul şef de la Cotroceni, dublul standard este nu doar o stare de normalitate bolnăvicioasă, ci şi o realitate bine înţelenită în politica editorială a presei ce mestecă mulţumită felia suculentă din tortul banilor primiţi de la AEP de către Alianţa Sărăcirii Românilor.

Minionii lui Nicu şi Marcel, care spumegau atunci când spitalele construite cu trei sferturi de secol în urma luau foc din cauza suprasolicitării secţiilor ATI, tac în păpuşoiul cald al contractelor, prefăcându-se că nu văd sarabanda de accidente feroviare ce se produc aproape săptămânal.

Toţi cei care îl trimiteau pe Vlad Voiculescu să schimbe manual prizele tuturor spitalelor din ţară se uită cu ochi mari şi blânzi la seria de accidente, neîndrăznind nici măcar să ridice privirea către marele ministru Grindeanu.

Pentru un om cinstit şi cu câţiva neuroni care fac sinapsă e clar că aceste bombe cu ceas sunt generate de acumulări multifactoriale de deficienţe sistemice, care nu au fost rezolvate eficient atunci când trebuia.

Pentru binomul jurnalist-consumator de Antena 3 et Co., ce se adapă zilnic din cloaca minciunilor prime-time, Grindeanu este victima unor circumstanţe nefericite, un ministru incompetent, ajuns politic într-un domeniu din care cunoaşte la fel de mult cât ştie şi despre restul economiei. Adică nimic.

Sărăcuţul!

Radu Ciornei, deputat de Suceava.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr? Nu.

Domnul Havârneanu? (Vociferări.)

Cum?

Nu sunteţi primul, sunteţi al cincilea.

Domnul Lőrincz?

Deci, staţi o secundă! Am Lazăr, Havârneanu, Lőrincz, Todosiu, Apostol, Hangan, Ţoiu.

V-aţi trezit degeaba. (Se adresează domnului deputat Adrian Giurgiu.)

Vă rog.

Nu sunteţi aici!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Bună dimineaţa!

După ce coaliţia de guvernare a transformat România în democraţia epoleţilor ce conduc din umbră, tot, cu Legile securităţii naţionale, zilele acestea au trântit o sfidare peste ochii românilor. De la PSD şi UDMR nu este o surpriză, de la PNL este o trădare.

După O.U.G. nr. 13 şi a sa amnistie şi graţiere, după 10 august şi o tură a lui Dragnea pe la puşcărie, PSD şi PNL încearcă să facă pofta lui Dragnea de acum 6 ani.

Pe fondul temerilor românilor legate de facturile tot mai mari, de preţurile tot mai mari şi a instabilităţii politice din regiune, Ciolacu şi Ciucă au găsit momentul oportun să-şi strecoare agenda ascunsă: să dezincrimineze abuzul în serviciu, instigând la furt generalizat, să mărească pedepsele pentru protestatari, să mărească beneficiile specialilor.

Să le luăm pe rând.

La Senat, parlamentarii PSD, PNL şi UDMR au indexat pragul de 200.000 de lei al lui Dragnea, stabilind plafonul la 250.000 de lei pentru "liber la furt". Practic, orice funcţionar public care ar fi făcut un abuz în serviciu sau ar fi furat din banul public 249.999 lei nu făcea puşcărie, ci se alegea cu o amendă. Şi este mai rău decât pe timpul lui Dragnea, pentru că amenda nu o plătea el, ci o plătea instituţia, adică tot cetăţenii. Curat murdar: eu te fur, tu plăteşti!

Sub presiunea USR şi văzând reacţia categorică a societăţii civile, PSD, PNL şi UDMR au început un joc de-a alba-neagra cu pragul: ba că-i 9.000 de lei, ba 6.000. Au fost alergici să accepte un prag simbolic. Motivul? Vezi, Doamne, că salariul minim pe economie este derizoriu. Recunosc şi ei că, după 33 de ani de guvernare PSD şi PNL, peste 1,5 milioane de români trăiesc cu un venit derizoriu. Este mai mult decât evident ceea ce fac: coaliţia de la guvernare instigă la hoţie cu premeditare.

Sub presiunea tot mai mare, coaliţia hoţiei a cedat şi a renunţat la prag, dar a lăsat o grămadă de şpârle în lege, ca să fie neconstituţională.

În paralel, Ciucă şi Bode s-au gândit că societatea civilă îi cam incomodează când îi întreabă de plagiate sau de licitaţiile aranjate pentru prietenul preşedintelui, aşa că au pus de un proiect legislativ împotriva protestatarilor. Dragnea ar fi invidios pe ei. Coaliţia antiromâni a cedat şi de data aceasta sub presiunea criticilor venite de peste tot.

În fiecare lună, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... coaliţia specialilor aduce noi şi noi beneficii pentru clasa lor de privilegiaţi, tot mai mulţi beneficiari de avantaje şi venituri mari.

În timp ce Comisia Europeană transmitea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultima propoziţie, vă rog!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... că trebuie să taie pensiile speciale, ministrul apărării a propus ca asimilaţii militarilor să primească pensii speciale.

Tupeu maxim! Nici măcar un muşchi de pe faţă nu le tremură...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... când propun astfel de sfidări asupra românilor.

O propoziţie, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Numai în ianuarie 2023 pensia medie a specialilor a crescut cu 138 de lei, în timp ce pensia medie pe contributivitate a crescut cu un leu. 138 de lei pentru speciali şi un leu în plus...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, nu mă faceţi să opresc microfonul!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... pentru români.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Făgărăşian, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Badiu.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Politicile economice implementate de Guvernele PNL, în ultimii trei ani, demonstrează că măsurile liberale au fost corecte, oportune, că operatorii economici români, puternic loviţi de criza sanitară şi de cea energetică, şi-au revenit, că cei mai mulţi antreprenori români vor să-şi dezvolte afacerile, să producă mai mult, mai competitiv şi că numărul locurilor de muncă este în creştere, de la o zi la alta. Recent, datele oficiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică ne arată că peste 45.000 de locuri de muncă sunt neocupate şi că angajatorii caută cu disperare angajaţii potriviţi pentru acestea.

Unii politicieni s-au şi grăbit să spună că au ei soluţiile magice şi că vor aduce angajaţi din Asia sau din Africa. Dar, ce? Românii nu-s potriviţi să muncească în România? Întrebarea este de ce românii nu sunt încurajaţi să ocupe acele locuri de muncă? Nivelul salariului? Nivelul calificării? Condiţiile de muncă? La aceste lucruri trebuie să răspundă angajatorii români.

Stimaţi colegi,

Vreau să demontez o ştire falsă care este mereu prezentă în spaţiul public din România - "nu găsim angajaţi români calificaţi". Eu vă spun că avem nu sute, nu mii, ci milioane de angajaţi români foarte bine calificaţi, care lucrează astăzi în statele dezvoltate ale Uniunii Europene, la standarde chiar mai ridicate decât în ţara noastră.

Soluţia nu este să aducem în România angajaţi de pe alte continente. Soluţia este să aducem în România profesioniştii români care au lucrat şi lucrează la Milano, Roma, Berlin, Paris sau Londra. Orice angajator român ştie cât de bine calificaţi sunt aceştia şi cât de ridicată este productivitatea muncii lor. Aşadar, pentru a-i ajuta, deopotrivă, atât pe românii despărţiţi de familiile lor, care muncesc în prezent în străinătate, cât şi pe antreprenorii români care au nevoie de angajaţi profesionişti, cred cu putere că trebuie să găsim soluţii pentru diminuarea poverii fiscale asupra salariilor, să găsim stimulente fiscale pentru angajaţii care se întorc şi pentru antreprenorii care angajează români, să sprijinim şi să stimulăm tinerii români să rămână în ţară, să-i calificăm şi să-i plătim la standarde europene.

Haideţi să nu dăm curs soluţiilor absurde, pentru că soluţiile pentru România sunt românii!

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Badiu, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul Petreţchi.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

IPA - Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor - Secţia Română ocupă abuziv un spaţiu de câteva sute de metri pătraţi în sediul Institutului de Studii pentru Ordine Publică din Şoseaua Olteniţei, cu acordul conducerii MAI.

Din câte se vehicula prin minister, un director de la ISOP a fost invitat la pensie după ce a cerut evacuarea IPA, condusă pe-atunci de generalul Voicu! Da, acel Voicu destituit de la cârma Poliţiei pentru rezultate slabe.

Personaje controversate au ajuns să patroneze un colos cu încasări anuale de peste un milion de euro, doar din cotizaţii. Secţia Română a IPA este pe locul 2 în lume la capitolul membri, având 52.000 de membri. Deci 52.000 x 108 lei/an cotizaţie anuală, înseamnă 1,15 milioane de euro.

Probabil că pe ministrul Bode nu îl interesează care este situaţia de iure şi de facto privind închirierea spaţiului, dovedind astfel o deosebită "grijă" faţă de patrimoniul ministerului pe care cu dezonoare îl conduce.

În momentul de faţă, din cauza tensiunilor existente între conducerea ISOP şi IPA, secretarul de stat Despescu face demersuri pentru desfiinţarea acestui institut şi trecerea sa în componenţa Academiei de Poliţie. Nu mai există de mult timp vreun contract de închiriere între ISOP şi IPA, iar cei de la IPA nu vor să plece, şi nimeni nu are curaj să se atingă de ei.

Subliniez că IPA România nu mai reprezintă nimic din scopul nobil pentru care a luat naştere. Cea mai mare organizaţie de prietenie a poliţiştilor din întreaga lume a fost dusă în derizoriu în ţara noastră, în primul rând pentru că accesul la serviciile IPA nu le au decât marii granguri din minister. O verificare reală a solicitărilor şi beneficiarilor de servicii în cabanele IPA ar putea evidenţia numeroase nereguli, care i-ar scandaliza pe toţi plătitorii de cotizaţie.

Privitor la deţinătorii de legitimaţii IPA, se pot observa pe multe maşini însemnele IPA şi vedem mulţi "bombardieri" deţinători de astfel de legitimaţii. Care mai este rolul IPA în aceste condiţii?

Mă întreb, este cumva o agenţie de turism pentru şmecheri? Cine beneficiază de sumele uriaşe de bani care se colectează de la poliţişti, în schimbul unui card de membru ce nu acordă niciun fel de beneficiu?

Câte deplasări în străinătate se fac şi în ce scopuri? Cum se justifică activitatea pleiadei de angajaţi ce "lucrează" la IPA? Câte persoane trebuie angajate ca să răspundă de încheierea unor amărâte de contracte pentru telefonie mobilă?

Câţi dintre cei care într-adevăr aleargă după infractori au beneficiat de serviciile de cazare la cabanele IPA din ţară?

Este adevărat că acordarea accesului se face pe criterii care sunt de natură să scandalizeze opinia publică?

Şi cât de reale sunt povestirile unor femei, dintr-o anumită categorie, despre unele evenimente deocheate la care au participat în asemenea locaţii IPA, în compania unor "domni" ce nu au nicio legătură cu activitatea MAI?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Georgel Badiu:

Georgel Badiu, deputat AUR de Vrancea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petreţchi.

Se pregăteşte domnul Lasca.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei politice: "Celebrarea a 74 de ani de la înfiinţarea NATO".

Stimaţi colegi,

Pe 2 aprilie 2004, la sediul NATO de la Bruxelles a fost arborat pentru prima dată drapelul României. Este unul dintre cele mai importante momente din istoria noastră contemporană, iar datorită acestui fapt, astăzi, ţara noastră beneficiază de cele mai puternice garanţii de securitate, în acelaşi timp, demonstrându-şi rolul determinant de garant al securităţii în regiune.

Înfiinţarea alianţei a venit ca o necesitate pentru garantarea valorilor democratice, punându-se accent pe viaţa cetăţenilor, cu rol determinant în asigurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor membre.

Provocările tot mai complexe, ce au culminat cu războiul ilegal şi neprovocat declanşat de Federaţia Rusă împotriva unui stat suveran şi independent, Ucraina, ne-a demonstrat că trebuie să continuăm consolidarea NATO, ca bază a apărării noastre colective.

Sunt ferm convins că aderarea Finlandei, care a devenit oficial cel de-al 31-lea membru al NATO, ne va face şi mai puternici în faţa multiplelor ameninţări de securitate. În acelaşi timp, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ne-a unit şi a consolidat şi mai mult solidaritatea statelor membre în sprijinirea eforturilor legitime de autoapărare ale Ucrainei, împotriva aspiraţiilor expansioniste ale Rusiei, România contribuind multidimensional, în vederea sprijinirii Ucrainei şi a refugiaţilor ucraineni.

Cu toate acestea, în continuare, trebuie să rămânem atenţi la situaţia de criză cauzată de acţiunile hibride ale Rusiei, care se înmulţesc şi care, prin răspândirea unor idei şi concepţii false, inclusiv prin încercarea de a specula sentimente de nesiguranţă şi de nemulţumiri ale cetăţenilor, au ca scop principal să slăbească şi să dezbine statele membre NATO, utilizând, în acelaşi scop, inclusiv discursuri populiste bazate de multe ori pe pretinse apeluri la unitate, instrumentul real folosit fiind divizarea, discursul bazat pe ură, xenofobie sau alte forme de intoleranţă.

Cu siguranţă, împreună vom reuşi să apărăm în continuare valorile fundamentale ale lumii civilizate, pentru care vecinii şi prietenii noştri ucraineni luptă cu preţul vieţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

"Viitorul României trebuie să aparţină patrioţilor!"

Stimaţi colegi parlamentari,

Voi folosi acest prilej pentru a mă adresa celor care şi-au pus încrederea în noi şi ne-au votat ca să le reprezentăm interesele în Parlamentul României, de aceea mai departe mă voi adresa direct poporului român.

Dragi români,

Niciodată, în ultimii 33 de ani, nu a mai existat o discrepanţă atât de mare între acţiunea vectorilor politici şi nevoile românilor.

Niciodată, în cei 33 de ani, nu am mai văzut atâta grabă pentru a înstrăina şi ultimele resurse sau companii cu capital de stat.

Niciodată nu am mai văzut atâtea proiecte de lege care ne limitează drepturile şi libertăţile, care ne subjugă şi ne supun unui control total prin supravegherea digitală.

Niciodată nu a existat o presă atât de aservită care să blocheze accesul la informaţiile vitale pentru români, acoperindu-le cu subiecte derizorii sau acţiuni de manipulare prin operaţiuni psihologice.

Dragi români,

Trebuie să conştientizaţi faptul că în Parlamentul României, în momentul de faţă, interesele voastre sunt reprezentate de o mână de oameni.

În rest, Parlamentul este plin de marionete şi trădători şantajabili care au uitat că au fost aleşi ca poporul român să îşi exercite suveranitatea prin intermediul lor.

Ca ales al poporului şi reprezentant al unui partid nou, curat, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român, mă simt obligat să încerc să blochez orice acţiune care vine în dezacord cu interesele naţionale şi să pun umărul la reclădirea unui stat prosper şi echitabil.

De aceea, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român - îşi propune să vină cu acţiuni şi măsuri concrete pentru recâştigarea demnităţii şi suveranităţii, iar acest lucru se poate întâmpla doar ieşind din acele mecanisme europene care ne subordonează identitatea naţională unor interese corporatiste.

În acest sens, propun următoarele acţiuni:

- creşterea natalităţii, prin măsuri de ocrotire ale familiei;

- guvernarea ţării în interesul economiei româneşti, revigorarea şi dezvoltarea sectoarelor economice de bază: energie, materii prime, agricultură;

- rezilierea de urgenţă a contractelor frauduloase, prin care ne-am pierdut independenţa energetică;

- interzicerea înstrăinării companiilor cu capital de stat şi a regiilor autonome, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, CEC, Tarom, Portul Constanţa, Romsilva şi altele;

- dezvoltarea agriculturii, prin susţinerea producătorilor români şi a crescătorilor de animale, pentru a ne asigura independenţa alimentară;

- asigurarea supremaţiei Constituţiei, în esenţă, redefinirea suveranităţii naţionale, prin eliminarea legilor Predoiu;

- reformarea sistemului de educaţie şi redeschiderea şcolilor de meserii;

- adoptarea statutului de neutralitate, prin Constituţie, şi ieşirea din NATO;

- întărirea armatei române şi somarea trupelor străine să părăsească teritoriul nostru naţional.

Dragi români,

Este imperios necesar ca viitorul României să aparţină patrioţilor, iar în poziţiile cheie ale statului român trebuie să se afle acei oameni care, în faţa greutăţilor şi presiunilor, să nu renunţe la principii.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, reprezentant al Partidului Patrioţii Poporului Român, Partidul PPR.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Doamna Carmen Holban.

Urmează domnul Cîtea şi apoi domnul Vulpescu.

Am ajuns deja la tura a doua.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Social Democrat şi PES Activists România au aniversat, în aceste zile, 130 de ani de social-democraţie în România, eveniment care s-a bucurat de prezenţa reputatului domn Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene.

130 de ani de la înfiinţarea primului partid social-democrat din ţara noastră înseamnă tot atâţia ani de politici sociale adoptate în favoarea românilor.

Social-democraţia înseamnă, poate mai presus de toate, să pui oamenii pe primul loc, lucrând în echipă, ceea ce PSD a făcut şi continuă să facă, cu prisosinţă.

Graţie strategiilor coerente şi sustenabile, precum şi justeţii politicilor publice, Partidul Social Democrat este, astăzi, cel mai mare, cel mai unit şi cel mai performant partid politic din România, fiind primul în topul încrederii românilor.

Social-democraţia din România este dedicată oamenilor.

Românii trebuie reprezentaţi cu cinste, cu profund respect şi la cel mai înalt nivel, toate eforturile actului politic vizând concentrarea pe oameni şi pe satisfacerea necesităţilor lor.

Sunt convinsă că, în lipsa acestor atribute, Partidul Social Democrat nu ar fi obţinut pentru români toate realizările notabile de astăzi. De fiecare dată când s-a aflat la guvernare, a avut ca obiective creşterea veniturilor, respectiv, a salariilor, pensiilor şi alocaţiilor pentru copii, precum şi adoptarea unor programe solide de sprijin. Toate acestea au susţinut atât populaţia, cât şi mediul privat, împreună realizând paşi concreţi spre bunăstare şi o viaţă mai prosperă.

În ultimul an, competenţa, ambiţia şi determinarea miniştrilor Partidului Social Democrat au condus la demararea unor programe ample şi complexe, dedicate sănătăţii, infrastructurii, muncii şi solidarităţii sociale, economiei, culturii, copiilor, tinerilor şi familiilor.

Sunt încredinţată că aplicarea acestora va avea, cu certitudine, efecte concludente în modernizarea ţării şi creşterea calităţii vieţii românilor.

Deputat al PSD, Georgeta-Carmen Holban.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi va fi despre tineri.

Sunt îngrijorat de declinul demografic şi de pierderea anuală a populaţiei tinere din România. Specialiştii atrag atenţia asupra a două aspecte majore: emigrarea şi natalitatea scăzută. Peste 2 tineri din 5 cu studii elementare şi peste 1 din 3 tineri cu studii medii trăiesc în România cu un venit lunar sub salariul minim pe economie. Ţara noastră are unul dintre cele mai scăzute venituri pentru tineri din Europa.

Conform unui studiu de la finalul anului trecut, aproximativ 1,2 milioane de tineri, cu vârsta între 15 şi 29 de ani, au emigrat din România. Aceasta reprezintă o pierdere majoră pentru ţara noastră şi trebuie să ne gândim la soluţii pentru a opri acest fenomen.

Există o percepţie generală printre tineri, că România merge într-o direcţie greşită, ceea ce duce la o lipsă de încredere în Parlament şi în Guvern. Acest lucru poate fi datorat şi faptului că guvernele anterioare nu s-au preocupat suficient de mult de priorităţile şi nevoile acestor tineri. Acest aspect trebuie să ne dea cu atât mai mult de gândit atunci când analizăm priorităţile actualei guvernări şi stabilim politicile potrivite pentru evoluţia tinerilor români.

Raportându-ne la dimensiunea socială, studiul arată că 1 din 3 tineri români, între 20 şi 29 de ani, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. De asemenea, procentul tinerilor cu studii superioare absolvite este cel mai mic din Uniunea Europeană. Aceasta are consecinţe semnificative asupra nivelului de trai, a stilului de viaţă şi a situaţiei locative şi percepţiilor asupra democraţiei.

Partidul Social Democrat şi-a asumat, prin preluarea guvernării, într-un moment deosebit de dificil, responsabilitatea de a aplica soluţiile necesare pentru a sprijini tinerii din România.

Instituţiile democratice de guvernare a statului trebuie să îşi întoarcă ochii către tineri şi să integreze priorităţile şi nevoile acestora în programele politice. Trebuie să ne asigurăm că tinerii au acces la educaţie de calitate, oportunităţi de angajare şi venituri suficiente pentru a trăi decent. Numai astfel putem opri pierderea populaţiei tinere şi putem construi un viitor mai bun pentru România.

Nu putem permite ca România să piardă efervescenţa tinerilor şi capacitatea lor de a transmite cultura, tradiţiile şi valorile noastre mai departe.

Mulţumesc.

Vasile Cîtea, deputat de Iaşi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vulpescu.

Se pregăteşte domnul Moisin.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

S-au împlinit, zilele acestea, 130 de ani de existenţă politică a social-democraţiei româneşti.

Înfiinţarea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, din care făceau parte, printre alţii, Ioan Nădejde şi Vasile Morţun, fondatorii revistei "Contemporanul", Constantin Dobrogeanu-Gherea şi Constantin Mille, părintele ziaristicii moderne, aducea pe scena politică a Regatului României un partid modern, reformist, care milita pentru accelerarea dezvoltării ţării noastre prin democraţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, educaţie şi stimularea economiei autohtone.

Şi, dacă România dezbinată e rezultatul operei politice a tuturor partidelor, totuşi, puţini îşi mai amintesc adevărul incomod: Marea Unire e şi un produs social-democrat, de vreme ce, în 1918, liderii social-democraţi, Iosif Jumanca şi Ion Flueraş, fiind membri ai Marelui Sfat Naţional şi mai apoi ai Consiliului Dirigent al Transilvaniei, i-au convins pe saşii, şvabii şi maghiarii, membri ai Partidului Social Democrat din Transilvania şi Banat, să voteze în favoarea Unirii.

Pentru tinerii generaţiei noastre, Ion Flueraş, Iosif Jumanca şi George Grigorovici nu sunt mai mult decât numele unor străzi; dar pentru noi sunt numele care au deschis drumul eliberării societăţii româneşti cu preţul închiderii lor în temniţele comuniste. Prin ei s-a anunţat, în Parlamentul de la Viena, în 1918, că Bucovina nu mai recunoaşte Dubla Monarhie şi autoritatea Austriei asupra străvechii provincii româneşti. Au murit ca martiri anticomunişti: primul, la Gherla, în 1953, cel de-al doilea în închisoarea Jilava, în 1949, iar Grigorovici în 1950, în închisoarea Văcăreşti.

De asemenea, Constantin Titel Petrescu a fost condamnat la muncă silnică, purtat prin închisorile comuniste, torturat şi umilit, fiind eliberat grav bolnav în 1955, pentru a se stinge din viaţă doi ani mai târziu.

În acest context aniversar, trebuie amintite şi numele canonice cărora PSD-ul de astăzi le datorează o identitate, o reputaţie electorală record şi o imagine europeană.

Singurul preşedinte de stânga al României democrate, Ion Iliescu, ales în 1990, 1992 şi 2000, mandat în care România a devenit membru NATO; Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, unde actualul adjunct al secretarului general este fostul preşedinte al PSD, Mircea Geoană.

De asemenea, Adrian Năstase este premierul care a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană şi cel care, alături de Alexandru Athanasiu, în 2001, a format PSD-ul de astăzi, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Ioan Vulpescu:

... prin fuziunea PDSR cu PSD.

PSD care are datoria de a-şi aminti propriile rădăcini.

Cât despre viitorul social-democraţiei în Europa, astăzi, e clar că nu e suficient ca ideologia protecţionismului social să cucerească inimile electoratului, trebuie să le convingă şi mintea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Vulpescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Radu Moisin.

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "România, 19 ani în NATO".

În baza Legii nr. 390/2004, sărbătorim, încă din anul 2005, "Ziua NATO în România" în prima duminică din luna aprilie. La data de 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alianţa politico-militară care, de asemenea, ieri a sărbătorit 74 ani de la înfiinţare şi de la debutul construcţiei unităţii transatlantice.

Încă de la înfiinţare, NATO şi-a stabilit drept obiectiv fundamental menţinerea şi apărarea libertăţii şi securităţii tuturor membrilor săi, prin mijloace politice şi militare, în conformitate cu Tratatul Atlanticului de Nord şi Carta ONU.

Pe temeiul valorilor comune ale democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept, Alianţa s-a preocupat de menţinerea păcii în spaţiul euroatlantic şi, în acelaşi timp, de susţinerea dezvoltării economice şi sociale a statelor membre.

România şi-a demonstrat angajamentul şi s-a comportat ca un stat membru NATO încă de înainte de aderare, iar în acest sens ne amintim momentul din 2001, când Parlamentul României a decis participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Tot înainte de momentul aderării a avut loc şi implicarea militară română în Irak, din 2003, cu o prezenţă iniţială de 730 de soldaţi, la care s-au adăugat încă 130, urmând ca, în 2008 şi 2009, contingentul să se diminueze la 501, respectiv 350 de soldaţi.

La data de 29 martie 2004, umbrela de securitate euroatlantică a devenit realitate pentru România, prin depunerea instrumentelor de ratificare, şi, la 19 ani distanţă, putem observa faptul că ţara noastră a înregistrat rezultate remarcabile, precum găzduirea, în 2008, a Summitului NATO, găzduirea sistemului defensiv de apărare antirachetă de la Deveselu, găzduirea celui mai amplu exerciţiu militar al NATO, în 2017, precum şi recepţionarea unor sisteme de rachete defensive.

În prezent, România este una dintre naţiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezenţă militară şi de comandă aliată. Grupul de luptă al NATO din România, înfiinţat la data de 1 mai anul trecut, este condus de cea mai apropiată ţară-prietenă, şi anume Franţa, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi, americani şi români, iar, în martie 2023, la Marea Neagră a avut loc cel mai complex exerciţiu militar NATO de instruire cu participare internaţională.

De asemenea, anul trecut, ţara noastră a găzduit reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO, fiind prima întrunire politică de acest fel după Summitul de la Madrid.

Precum în toţi cei 19 ani, România va urmări în continuare să participe la activitatea Alianţei Nord-Atlantice şi să asigure securitatea şi apărarea ţării şi a regiunii estice, precum şi întărirea NATO, ca alianţă de apărare colectivă.

La împlinirea a 19 ani de la aderare, putem afirma cu convingere că asistăm la atingerea celui mai înalt grad de securitate din istoria contemporană a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Giurgiu, până la urmă, colegii dumneavoastră de la grup au remediat lista.

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Regiile autonome ale statului sunt adevărate sinecuri pentru politicieni şi prietenii lor. Adrian Năstase, Victor Ponta şi Liviu Dragnea s-au folosit de prevederile Legii nr. 15 din 1990 pentru a împărţi poziţiile de conducere ale acestor regii, după bunul-plac. Circuitul numirilor este foarte clar. Ministrul de resort numeşte Consiliul de administraţie al regiei autonome, iar Consiliul de administraţie numeşte directorii.

Legea a permis un control absolut al clasei politice asupra regiilor autonome, chiar dacă legea prevede ca un candidat să fie evaluat şi de un expert independent. Situaţia nu s-a schimbat nici în prezent, PSD şi PNL dictează în continuare cine şi câte funcţii primeşte. Nu contează dacă are cunoştinţele şi capacitatea necesară pentru poziţia de director. Afilierea politică este mai importantă.

Să vă dau doar un exemplu despre valoarea regiilor României.

În 2015, Marius Grăjdan era propulsat de PSD în funcţia de director al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, RAPPS. Fosta gospodărie a Partidului Comunist Român are un patrimoniu impresionant de clădiri şi terenuri pe tot teritoriul ţării.

În 2019, directorul aproba investiţii de 600.000 de euro în vilele de protocol din Neptun, folosite de Dragnea şi Tăriceanu. Era nevoie de piscine, jacuzzi şi o plajă cu piatră care nu se încălzeşte la soare. Lux pentru cei care l-au pus şi l-au numit în funcţie.

În mai 2019, RAPPS atribuia un contract de pază pentru o serie de clădiri de patrimoniu chiar unei firme din Alexandria, firmă controlată de apropiaţii lui Ştefan Dragnea. Se întâmpla cu numai trei săptămâni înainte ca Liviu Dragnea să fie condamnat definitiv la închisoare.

Ce îl recomanda pe Marius Grăjdan pentru poziţia de director RAPPS? Nu se ştie. Avem o analiză clară a celor opt ani de mandat ai acestuia? Nu chiar, dar ştim că, în 2021, RAPPS avea pierderi de 7,5 milioane de euro şi continuă să opereze tot în pierdere.

Pentru politicienii cu funcţii importante, regiile autonome au fost considerate nişte adevărate vaci de muls. Regiile au bugete foarte mari şi un control aproape inexistent asupra modului în care sunt cheltuiţi banii. Numirea unor directori fără competenţă în zonele în care sunt numiţi era mişcarea prin care politicul ajungea să controleze banii regiei.

Acest lucru trebuie să se schimbe. Directorii regiilor autonome trebuie să fie numiţi pe baza competenţelor, în zonele de activitate în care sunt numiţi, iar selecţia acestora trebuie făcută 100% transparent, fără excepţie.

Până acum, interviurile cu cei care candidau pentru funcţia de director al unei regii autonome au fost ţinute la secret. Asta, deşi numirea lor şi informaţii despre activitatea lor prealabilă sunt informaţii de interes public.

Săptămâna aceasta, alături de colegii mei din USR, voi depune o iniţiativă legislativă prin care aceste interviuri să fie la vedere. Proba interviului va trebui să fie transmisă în timp real, online, iar ulterior înregistrarea să rămână la dispoziţia publicului pe canalele...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Adrian Giurgiu:

... oficiale ale regiilor. Nu este o practică nouă. Se supun acesteia toţi miniştrii, în cazul noilor guverne, când sunt audiaţi la comisiile parlamentare.

Consider că transparentizarea procesului de selecţie al directorilor regiilor autonome va duce treptat la eliminarea impostorilor politici de pe lista candidaţilor. Clasa politică trebuie să înţeleagă că incompetenţii nu mai pot ocupa aceste funcţii doar pentru că sunt apropiaţi de-ai unor decidenţi politici.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Un nou răspuns primit de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii mi-a atras atenţia în mod neplăcut.

Am aflat cu stupoare că la nivelul celor 16 aeroporturi internaţionale din România sunt instalate doar şase sisteme ILS categoria III, dintre care 4 sunt alocate la Aeroportul din Otopeni şi două la Aeroportul din Timişoara. Totodată, în cadrul aeroportului din Otopeni doar pentru direcţia 08 R se asigură proceduri de operare ILS categoria III A.

De asemenea, cu excepţia aeroporturilor din Arad, Baia Mare, Băneasa, Cluj-Napoca, Iaşi, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, care pot asigura proceduri de operare ILS de categoria II, în restul aeroporturilor din ţară situaţia este şi mai dezastruoasă. În acest sens, aeroporturile din Bacău, Constanţa, Craiova, Oradea, Tulcea, deşi au instalate sisteme ILS de categoria II, procedurile de operare sunt de categoria I.

Astfel, într-o altă ordine de idei, cu excepţia aeroportului din Otopeni şi a celui din Timişoara, care permit aterizarea cu pilotul automat, celelalte aeroporturi din România nu permit operarea aeronavelor în condiţii de ceaţă densă.

Această situaţie, care persistă de ani de zile, este principala problemă care afectează cetăţenii români şi străini care tranzitează aeroporturile din România. Aceştia "beneficiază", prin grija autorităţilor, de zboruri anulate sau redirecţionate la sute de kilometri distanţă, din cauza inexistenţei echipamentelor ILS categoria III, care să permită operarea aeronavelor în condiţii de ceaţă densă.

În acest sens, chiar ieri, în data de 4 aprilie 2023, sistemul ILS al aeroportului din Iaşi a întâmpinat probleme de natură tehnică, fapt pentru care zborurile care veneau de la Otopeni, Luton, Charleroi, Bergamo au fost redirecţionate la aeroporturile din Suceava şi Otopeni.

Nu în ultimul rând, am fost informat că ROMATSA, regie autonomă aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, "angajează studii de fezabilitate a trecerii sistemelor ILS de la categoria II la categoria III ori de câte ori există o cerinţă operaţională în acest sens". Această informaţie este menită să ateste faptul că reprezentanţii legali ai consiliilor judeţene nu au înţeles că investiţiile în infrastructura aeroporturilor din subordine reprezintă o necesitate, şi nu un deziderat.

Mai grav este faptul că nici domnul Grindeanu nu a înţeles acest lucru, atâta timp cât aeroportul din Constanţa, aflat sub autoritatea ministerului pe care îl conduce, are nevoie de echipamente moderne ILS categoria III.

Dragi români,

Dacă nici pentru acest avanpost aerian la Marea Neagră, unde este amplasată prima bază NATO din România, nu au fost identificate soluţii pentru achiziţionarea unor echipamente ILS performante, suntem nevoiţi, din nou, să ne reamintim de statul eşuat pe care îl evoca preşedintele României acum ceva timp.

În final, având în vedere situaţia expusă mai sus, reiterez solicitarea adresată domnului ministru Grindeanu, de a demisiona din funcţia pe care o deţine.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ringo Dămureanu.

Se pregăteşte domnul Longher Ghervazen.

Domnul Ringo Dămureanu:

"PNRR, incompetenţa unui Guvern care trebuie să plece"

Viziunea şi Programul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă încep să scârţâie. Riscăm un eşec de proporţii. De vină sunt cei care răspund de PNRR, acest Guvern incompetent care ne face să pierdem sume semnificative.

Aproximativ 700 de milioane de euro se pierd din cauza întârzierilor la îndeplinirea unor ţinte şi "jaloane" trasate pentru tranşa a doua. La acestea se adaugă alţi 2,11 miliarde euro, aprobaţi în şedinţa Guvernului din 22 martie 2023, ca diminuare a alocării aferente contribuţiei financiare maxime - grant şi a sprijinului financiar -împrumut.

Vom pierde 2,8 miliarde de euro din PNRR, iar guvernanţii vor prezenta acest nou eşec ca pe o victorie, justificând o ipotetică "evoluţie pozitivă a economiei României", care ar determina o revizuire negativă a contribuţiei financiare.

Adică, dacă am înregistrat o creştere economică în 2021, Guvernul a decis să taie fonduri de la energie, educaţie, sănătate, digitalizare şi mediul de afaceri.

Suntem singurul stat membru UE care renunţă, de bunăvoie, la o parte din granturile PNRR. Granturile sunt acea parte pe care nu trebuie să o dăm înapoi! Adică, Guvernul renunţă tocmai la banii gratis care ne vin prin PNRR.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu explică de ce pentru tranşa a doua a transmis cererea cu o întârziere de 3 luni.

Mediul de afaceri este stupefiat. În România lipsesc lichidităţile pentru investiţii şi pentru creşterea economică, nu putem da cu piciorul la aproape 3 miliarde de euro.

Dacă nu luăm atitudine, sunt şanse mari ca pe viitor să se renunţe şi la alte tranşe din PNRR, doar pentru că Guvernul este incapabil să îndeplinească angajamentele asumate.

Ne vor spune că, de buni ce sunt, nu ne mai trebuie bani europeni pentru investiţii.

Eşecul PNRR este eşecul politicienilor care au asumat acest program. PNRR nu a fost prezentat în Parlament. Prevederile sale nu au fost făcute publice şi sunt cunoscute doar de cei de la putere.

Abia am început să descoperim ascunzişurile PNRR, toate în defavoarea poporului român!

Cele patru partide - PSD, PNL, UDMR şi USR - vor trebui să răspundă!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Longher Ghervazen.

Se pregăteşte domnul Coarnă.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe 28 martie anul curent, la Ambasada Republicii Polone la Bucureşti, am avut o întâlnire de lucru cu prim-ministrul Poloniei, domnul Mateusz Morawiecki.

La această întâlnire, din partea statului polonez, au participat: Jan Dziedziczak, ministrul plenipotenţiar al Departamentului pentru Diaspora Poloneză şi Polonezii din Străinătate în Guvernul Poloniei, Szymon Szynkowski vel Sęk, ministrul pentru Probleme Europene, dar şi Chargé d’affaires al Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti, doamna Natalia Piotrowska, consulul Republicii Polone la Bucureşti, Jarosław Szkirpan, alături de consulul onorific al Republicii Polone de la Braşov, Janusz Szaliński.

Prim-ministrul Mateusz Morawiecki a mulţumit pentru păstrarea şi dezvoltarea diasporei poloneze, subliniind faptul că "Datorită vouă, identitatea poloneză înfloreşte şi se dezvoltă în România. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi fost bunăvoinţa autorităţilor române, dar şi a tratatului dintre Republica Polonă şi România pe relaţii de prietenie şi cooperare, care sărbătoreşte în acest an 30 de ani".

Prim-ministrul a dat asigurări că statul polonez continuă să sprijine polonezii din România şi a reamintit că prioritatea autorităţilor poloneze constă în susţinerea şi dezvoltarea predării limbii polone materne, precum şi promovarea culturii polone în rândul copiilor şi tinerilor.

Prim-ministrul Poloniei a apreciat că polonezii din România sunt foarte bine organizaţi, uniţi şi activi în viaţa socială şi culturală din România. Totodată, a afirmat că sunt şi adevăraţi ambasadori ai polonităţii.

Mateusz Morawiecki a mulţumit comunităţii poloneze din România pentru solidaritatea faţă de Ucraina, pentru felul cum s-au organizat membrii Uniunii Polonezilor din România, care au găzduit în casele lor mulţi refugiaţi ucraineni.

La această întâlnire s-a discutat despre Diaspora Poloneză din România, despre activitatea Uniunii Polonezilor din România şi despre modalităţile prin care statul polonez ar putea să ofere sprijin comunităţii poloneze din România.

Vă mulţumesc.

Deputat Ghervazen Longher, minoritatea poloneză.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Se pregăteşte domnul Weber.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Asaltul final pentru jefuirea României!".

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Asistăm astăzi la asaltul final pe care Guvernul lui Klaus Werner Iohannis încearcă să îl dea asupra resurselor României. Evident, prin intermediul cozilor de topor reprezentate de PSD, PNL, UDMR. Sigur, şi cu sprijinul USR. Este vorba de celebrele iniţiative legislative ale Guvernului României, respectiv PL-x 143/2023 şi PL-x 144/2023.

Sunt iniţiativele legislative prin care Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor şi Cristian Ghinea vor să mai facă un ultim cadou corporaţiilor străine. Acum, pe final de mandat, doresc să demonstreze ce înseamnă cu adevărat să lucrezi împotriva României şi a intereselor poporului român.

Dacă prin PL-x 143/2023, 240 de regii autonome şi peste 1.000 de întreprinderi cu capital de stat, printre care Romsilva, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Salrom, CEC Bank şi multe altele, vor fi făcute cadou corporaţiilor străine, prin PL-x 144, românii vor putea fi executaţi silit de proprietăţi - case, maşini, terenuri - de orice executor judecătoresc din cadrul Uniunii Europene, chiar şi din Elveţia, printr-o simplă semnătură electronică. Rezultă faptul că România este jefuită, în timp ce noi, românii, suntem expuşi riscului de a ne pierde proprietăţile.

De altfel, studiile specialiştilor europeni spuneau că în România sunt prea mulţi proprietari şi că numărul lor trebuie redus. Adică regimul de proprietate să fie transformat în cel de chirie.

Prin PL-x 144/2023 ne vulnerabilizaţi şi ne transformaţi, pe noi, românii, în chiriaşi, în forţă de muncă ieftină a acestor lacomi corporatişti. În acelaşi timp, ne furaţi dreptul de a lăsa moştenire copiilor noştri casa părintească. Mai urmează să daţi o lege prin care să ne interziceţi şi dreptul la credinţă, în numele diversităţii şi multiculturalităţii europene! Şi să transformaţi România într-o adevărată colonie!

Care este motivul pentru care regiile autonome ale statului român urmează să fie transferate către marile corporaţii străine? De ce nu pot rămâne în proprietatea statului român, aşa cum prevede şi obligă Constituţia? De ce ne condamnaţi pe noi şi generaţiile următoare la sclavie şi cerşetorie? Merită oare poporul român un astfel de tratament din partea propriului Guvern?

Prin cozi de topor precum Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor, România a fost jefuită pas cu pas. Aţi cedat pădurile, petrolul, gazele, unor companii austriece, sub formă de cadou. Acum cereţi Parlamentului României să fie complice la acest act de înaltă trădare? Să fie complice la jefuirea totală a României?

Peste 98% din cetăţenii acestei ţări se declară împotriva acestor iniţiative legislative pe care voi, cu mult cinism, le susţineţi. Milioane de români sunt dezamăgiţi de atitudinea şi comportamentul vostru, al Guvernului PSD-PNL-UMDR, sub atenta îndrumare a lui Klaus Werner Iohannis. Români care spun, cu voce tare şi cu determinare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...nu jefuirii resurselor României. Însă, voi, cozi de topor autentice, continuaţi acest demers criminal. De ce nu vă opuneţi acestui asalt final asupra bogăţiilor României? De ce sunteţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...complici? Credeţi, oare, că generaţiile următoare şi istoria o să vă ierte? Oricum, astăzi, prin acest comportament, aţi pierdut definitiv susţinerea şi încrederea românilor!

Dragi colegi parlamentari...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

În numele poporului român, fac apel la dumneavoastră să daţi dovadă de responsabilitate, de verticalitate, de patriotism şi să respingeţi, prin vot, aceste două iniţiative legislative criminale - PL-x 143/2023, respectiv PL-x 144/2023.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Weber.

Se pregăteşte domnul Rasaliu.

Domnul Mihai Weber:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

"PSD a condus România către NATO şi UE!"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Duminică, 2 aprilie, s-au împlinit 19 ani de când România este membru cu drepturi depline al celei mai puternice alianţe politico-militare din istoria omenirii - NATO. Apartenenţa la această structură, Parteneriatul Strategic cu SUA şi integrarea în Uniunea Europeană reprezintă dimensiuni fundamentale ale politicii externe a României.

Pe 29 martie 2004, în timpul Guvernării PSD, România a aderat în mod oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, iar în data de 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia arborării oficiale a drapelului românesc la sediul NATO. Un act care nu numai că a demonstrat ataşamentul României faţă de valorile NATO, dar a consfinţit rolul istoric pe care Partidul Social Democrat l-a avut în respectarea angajamentului de a le asigura cetăţenilor români cea mai bună protecţie pentru securitatea, libertatea, demnitatea, drepturile şi prosperitatea lor.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Să ne aducem aminte că aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică a reprezentat unul dintre cele mai importante obiective de politică externă de după 1989 ale statului român, iar acest obiectiv a fost dus la îndeplinire de către PSD, partid care a luptat pentru ca ţara noastră să ajungă sub umbrela de securitate a NATO. Astfel, s-a trasat linia dreaptă către o democraţie care să păstreze principiile de libertate în contextul securităţii statului, confirmând astfel traseul ireversibil al ţării noastre către Vest. România a demonstrat că poate fi un partener de încredere şi, totodată, un membru activ în luarea deciziilor la nivelul structurilor Alianţei, pe care aliaţii se pot baza - doar asigurând securitatea generală, asigurăm şi securitatea noastră.

Vreau să subliniez, în încheiere, că, în actualul context geopolitic, s-a dovedit că apartenenţa la NATO şi UE reprezintă garanţii de securitate pe care ţara noastră nu le-a mai avut niciodată!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mihai Weber.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Rasaliu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Finlanda a devenit oficial cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice. Procedurile de aderare ale Finlandei au fost cele mai rapide în cei 74 de ani de existenţă a Tratatului Nord-Atlantic. Finlanda - şi, în viitorul apropiat, Suedia - asigură un flanc nordic puternic la graniţa cu Federaţia Rusă. Pe această cale, doresc să adresez felicitări Finlandei pentru aderare, precum şi sprijin şi susţinere Suediei, pentru o alăturare cât mai grabnică în marea familie a gardienilor democraţiei, Alianţei Nord-Atlantice.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În calitatea mea de membru al Comisiei pentru politică externă, de data aceasta, aduc în atenţia dumneavoastră cazul românului refuzat la cazare în Olanda, doar pentru că este român. Reprezintă un semnal de alarmă că lucrurile degenerează. Vorbim clar despre o discriminare. Ajungem să ne fie ruşine cu propria naţionalitate? Suntem consideraţi cetăţeni de mâna a doua într-o Uniune Europeană bazată pe principiul nediscriminării, unde România este un contribuabil foarte serios?

Nu este prima dată când Olanda nu acordă sprijinul cuvenit ţării noastre şi cetăţenilor ei. Deşi de 11 ani România este pregătită pentru a adera la spaţiul Schengen şi respectă toate criteriile, Austria şi Olanda în mod repetat au votat împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

România trebuie să îşi protejeze cetăţenii. Instituţiile abilitate trebuie să fie ferme şi de această dată şi să sancţioneze acest derapaj. Poate ar trebui să se aplece mai mult pe aceste subiecte şi reprezentanţii Ministerului de Externe român.

Arătăm respect Olandei şi poporului olandez, dar vrem, la rândul nostru, să fim trataţi cu respect! Ne-am săturat să fim trataţi ca cetăţeni ai unei ţări de mâna a doua, căreia să i se aplice mereu dublul standard! Totodată, solicit Ministerului român de Externe o informare din partea ambasadorului României în Ţările de Jos, vizavi de această situaţie.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la PNL...

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Rasaliu Marian, deputat de Braşov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la PNL nu mai este nimeni.

USR.

Domnul Todosiu?

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Tema declaraţiei mele politice de astăzi este "Eşecul domnului ministru al justiţiei, Cătălin Predoiu, de a dezincrimina abuzul în serviciu".

În Parlamentul României a fost obţinută, ieri, o victorie importantă. De teamă că românii vor ieşi din nou în stradă, PNL şi PSD au renunţat la dezincriminarea abuzului în serviciu şi la legalizarea furtului. În ultimul ceas, coaliţia de guvernare PNL-PSD a dat înapoi şi a renunţat la un prag pentru dezincriminarea abuzului în serviciu.

E bine că măcar politicienii din PNL şi PSD se tem încă de români şi de furia acestora când nu mai suportă bătaia de joc.

Consecinţa acestui circ ieftin pus în scenă în ultimele zile de Guvernul PNL-PSD este scăderea credibilităţii României în Uniunea Europeană. Ne-am făcut din nou de râs, fiind prima ţară din Uniunea Europeană care a dorit să legalizeze furtul. Un prag stabilit la 250.000 de lei, 9.000 de lei sau chiar 6.000 de lei pentru dezincriminarea abuzului în serviciu reprezintă doar o legalizare a furtului. În România, pedepseşti un om care fură de foame două conserve şi, în schimb, vrei să ierţi un politician sau un funcţionar public care fură până la 50.000 de euro. Asta au vrut să facă PNL-iştii şi PSD-iştii - să aplice egalitatea în faţa legii doar pentru românii de rând, în timp ce "specialii" ar fi fost lăsaţi să fure în voie.

Ieri, în Parlamentul României, PNL şi PSD au vrut doar să îşi spele ruşinea şi imaginea şifonată. Niciunul dintre cele două partide nu şi-ar fi dorit cu adevărat eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu, însă de frica unor manifestaţii de stradă, ca în cazul Ordonanţei nr. 13, au dat înapoi.

E doar un pas şi românii trebuie să continue să pună presiune pe clasa politică. Următoarea victorie trebuie să fie eliminarea pensiilor nesimţite. Trebuie să fie readusă egalitatea între pensionarii români şi trebuie desfiinţate toate pensiile speciale.

În încheiere, reamintesc faptul că PNL şi PSD au reuşit să facă de râs România în Uniunea Europeană, dorind să legalizeze furtul. Pentru această mojicie şi pentru acest atac asupra statului de drept, ministrul justiţiei trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis.

Domnilor din PNL şi PSD, să vă cereţi scuze poporului român pentru că vă ştergeţi pe picioare cu democraţia şi justiţia acestei ţări!

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din 2008 scriu despre abuzurile grosolane ale administraţiei publice locale din judeţele Covasna şi Harghita, controlată în mod discreţionar de către Uniunea Democrată Maghiară din România, o organizaţie profund antiromânească, care derulează un proces evident de epurare etnică a românilor din zonă şi acţionează sistematic împotriva Constituţiei României. Am acţionat întotdeauna legal, utilizând pârghiile legale şi dreptul la liberă exprimare, pentru a semnala o problemă care afectează însăşi integritatea teritorială a statului român. Articolele şi analizele mele au fost publicate în presa centrală şi am fost invitat de-a lungul timpului în numeroase studiouri de televiziune, să vorbesc pe această temă. Am acţionat în sute de cazuri în locul prefecţilor şi am reuşit să impun domnia legii acolo unde PNL şi PSD au refuzat să acţioneze. Activitatea mea publică a fost răsplătită cu numeroase diplome de instituţii publice, de societatea civilă sau de Biserica Ortodoxă. Pentru aceeaşi activitate publică am primit de-a lungul timpului cele mai oribile ameninţări cu moartea, insulte şi jigniri din partea unor lideri ai comunităţii maghiare din România sau din partea unor jurnalişti de carton, cu toţii animaţi de ura profundă pe care o nutresc faţă de statul român.

Două cazuri confirmă însă faptul că toată activitatea mea este în interesul statului român. Primul caz este cel al doamnei Szili Katalin, împuternicit special al Guvernului ungar pentru autonomie, un înalt demnitar al Ungariei, unsă chiar de Viktor Orbán. Atenţie! Pe teritoriul României se plimbă şi activează un oficial al Ungariei desemnat special să lucreze pentru dezintegrarea teritorială a României! În iulie, anul trecut, doamna Szili m-a nominalizat direct ca o problemă pentru cei care vor Ungaria Mare pe teritoriul României şi a afirmat, chiar pe teritoriul României, la Universitatea de Vară de la Balvanyos - "Până când Dan Tanasă poate să dea in judecată pentru cântarea imnului secuiesc, nu este în regulă situaţia minorităţilor". Un înalt demnitar al Ungariei care atentează direct la integritatea teritorială a României mă atacă direct şi afirmă că reprezint o problemă pentru ambiţiile autonomiste ale Ungariei.

Al doilea caz este cel al primarului UDMR din Sfântu Gheorghe, cel care i-a ameninţat pe românii din Covasna şi Harghita cu soarta sârbilor din Kosovo, masacraţi de albanezi. În discursul public din centrul urbei, susţinut în data de 15 martie anul acesta, cu ocazia marcării Zilei maghiarilor de pretutindeni, UDMR-istul Antal Árpád mă nominalizează şi afirmă despre mine că sunt un "răufăcător rău intenţionat, un frustrat, un provocator şi faţa vizibilă a unui sistem invizibil". La auzul numelui meu, mai multe persoane din mulţime au început să huiduie, ca o dovadă a toleranţei.

Aceste două cazuri confirmă faptul că, după mai bine de 15 ani de muncă în slujba legii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

...şi în interesul statului român, sunt cea mai puternică voce în faţa poftelor revizioniste ale unor capete înfierbântate, urmaşi ai amiralului de carton Horthy Miklós...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

...care acţionează făţiş în contra statului român.

Ca român patriot şi demnitar al României, le transmit tuturor acelora care visează la dezintegrarea statului român doar atât: Nu, nu, niciodată!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă.

Întreb, dacă de la neafiliaţi, domnul Focşa, domnul Toda sau domnul Cristea?

Domnul Toda.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Politicienii vicleni ne-au ţinut acaparaţi la TV cu subiecte ca pensiile speciale şi pragul de abuz în serviciu. Toate acestea sunt importante, însă cel mai important este Proiectul de Lege nr. 143/2023, care este la comisii, la Camera Deputaţilor.

Acest proiect de lege a fost votat la Senat de către PSD, PNL şi UDMR pe 6 martie 2023, iar domnul Ciucă l-a semnat, din partea Guvernului, pe 19 decembrie 2022, exact când toată lumea nu se uita, ci eram toţi atenţi la sărbătorile de Crăciun.

Cei care ne conduc sunt disperaţi să ajungă la bani, iar pentru asta sunt gata să vândă totul, tot ce mai avem în România.

Acest proiect de lege ne spune că România trebuie să se alinieze standardelor OCDE pentru guvernanţa întreprinderilor de stat. Mai precis, ne spune că atâta timp cât o companie de stat nu este guvernată eficient din punct de vedere financiar, ea trebuie vândută, pentru că nu se justifică ca statul să deţină acele resurse şi acea companie, ceea ce este total greşit, pentru că nu poţi să compari o companie de stat cu una privată, vorbim de... cu totul şi cu totul, două chestiuni diferite. Vorbim de resurse diferite, de profiluri de risc diferite şi chiar de intenţia şi existenţa, sensul existenţei lor, diferite. Vorbim despre principii sociale, despre principii de siguranţă naţională.

Aşadar, aceste companii de stat au o importanţă strategică şi ele trebuie protejate!

Spuneţi-ne, cum putem compara, de exemplu, existenţa şi sensul Tarom cu WizzAir?

Ne mai spune această lege că nu mai avem voie să dăm legislaţie care să avantajeze companiile de stat faţă de cele private, şi face concurenţă companiilor private. Asta înseamnă că nu mai avem voie la ajutoare de stat, nu mai avem voie la subvenţii şi nu mai avem voie la garanţii de stat.

Ne mai spune acest proiect că se va înfiinţa o agenţie care va supraveghea aceste companii de stat şi le va da sancţiuni şi amenzi, ceea ce are potenţialul de a falimenta companiile de stat şi astfel le vom vinde mult mai uşor.

Totul în acest proiect este despre eficienţa din punct de vedere financiar a companiilor de stat. Nu vorbim despre siguranţă naţională, nu vorbim despre distribuirea beneficiilor bunurilor comune pe care le au românii. Este totul despre a guverna în numele eficienţei financiare.

Acest proiect ne transformă într-o colonie. De ce? Pentru că românii nu au firme şi nu au investitori care să preia...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă:

...aceste companii de stat. Aceste companii de stat pot fi preluate doar de investitori străini. Şi astfel noi ne deschidem resursele şi companiile de stat să fie cumpărate de investitorii străini, totul în numele...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

...eficienţei manageriale.

Companiile de stat trebuie să rămână la stat! Trebuie să rămână în guvernanţa ministerelor de resort! Unde sunt strategiile naţionale pentru fiecare domeniu? Unde este planul de ţară?

Vă rog să respingem acest proiect de lege!

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Stoian.

Vă rog.

Doamna Maria Stoian:

Declaraţie politică având ca subiect "Majorarea la doi ani a concediului de acomodare a părinţilor adoptivi cu copilul adoptat, un pas important în eficientizarea adopţiei din România".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat zilele trecute Legea nr. 70/2023 pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, a cărei intrare în vigoare va aduce îmbunătăţiri substanţiale în procesul adopţiei din România şi va încuraja exponenţial românii care doresc să adopte copii.

Până acum, unul dintre părinţii adoptatori primea, la cerere, concediu de acomodare plătit, cu durata maximă de un an.

Iniţiatorii liberali ai proiectului legislativ au considerat, pe bună dreptate, că perioada de un an aferentă concediului de acomodare este prea mică, în raport cu toate demersurile necesar a fi îndeplinite de către părinţi pentru definitivarea acestor procese delicate, atât legate de adopţia propriu-zisă, cât şi de acomodarea reciprocă.

Majorarea la doi ani a perioadei petrecute de noii părinţi cu copilul adoptat este perfect motivată, având în vedere traumele incomensurabile ale marii majorităţi a micuţilor, mai ales a celor proveniţi în urma decesului părinţilor sau abandonului.

Adopţia copiilor din România are o particularitate distinctă, deoarece cei mai mulţi dintre ei continuă să sufere, inclusiv după ce au fost reintegraţi în noile familii. În consecinţă, trebuie parcurs un proces de adaptare complex şi dificil şi este nevoie, în marea majoritate a cazurilor, de timp suficient destinat recuperării psiho-emoţionale, medicale, comportamentale, prin integrarea copiilor în diferite programe de specialitate.

Consider că această majorare va rezolva o parte din dramele suferite de copiii adoptaţi şi, de asemenea, îi va ajuta pe părinţi să-i integreze eficient şi afectiv în noile cămine. Ambele părţi, atât copilul, cât şi părinţii, au nevoie de timp pentru a se cunoaşte, a se obişnui împreună, a dobândi încredere, ataşament şi echilibru emoţional şi sufletesc.

Am votat cu toată încrederea acest proiect de lege, cu speranţa că va avea rezultatele preconizate, respectiv, va creşte numărul copiilor adoptaţi, dar şi pentru că repune în drepturi principiul egalităţii dintre beneficiile primite de copiii asumaţi şi însuşiţi de familie şi cei adoptaţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Maria Stoian:

Îmi exprim speranţa că noua lege îi va încuraja pe românii care doresc să adopte copii, ei fiind sprijiniţi de acum în mod real, pentru a dezvolta un mediu familial prietenos, bazat pe afecţiune şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Maria Stoian:

...emoţie reciprocă.

Mulţumesc.

Maria Stoian, deputat al PNL.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultima intervenţie, domnul Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, colegii senatori ne-au oferit un veritabil salt în timp. Mai exact, în perioada Dragnea-Iordache, când am îngheţat în stradă protestând împotriva Ordonanţei nr. 13.

În 2017, românii au apărat în stradă Justiţia. Şi, pentru moment, învinseserăm. Doar că, între timp, o parte a celor care strigam în frig au ajuns aliaţii PSD. Şi au devenit, din apărătorii Justiţiei, paravan legal al corupţilor.

Trebuie să redăm concetăţenilor încrederea în lege şi în autorităţile statului. Modificând Codul penal astfel încât infractorilor să le fie mai uşor să scape, facem exact contrariul. Cine trăieşte onest, fără să aştepte pomeni de la stat, are nevoie de legi care să protejeze proprietatea şi banul public. Are nevoie de predictibilitate legislativă. Are nevoie de un stat care să îl apere de funcţionarii corupţi şi abuzivi.

Nu trebuie să împărţim România în două - una, a celor care muncesc onest, şi o alta, a bugetarilor atotputernici. Nu avem nevoie de praguri pentru infracţiuni de corupţie. Nu avem nevoie de pensionari în floarea vârstei şi nici de pensii speciale. Avem nevoie de banii din PNRR pentru investiţii în spitale, în şcoli, în viitorul României europene. Nu ne trebuie fumigene care să abată atenţia noastră când pierdem această oportunitate şi miliardele pe care Uniunea Europeană ni le oferă pentru o Românie competitivă şi modernă.

E cazul ca, în Camera Deputaţilor, pragul de 250.000 de lei aprobat de senatori pentru abuzul în serviciu să dispară. Haideţi să facem în aşa fel încât după "Noaptea, ca hoţii!", să nu auzim vreodată - "La prânz, ca senatorii!".

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Restul colegilor au depus declaraţii în scris.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Planul de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice va fi adaptat tuturor condiţiilor autohtone"

Comisia Europeană a prezentat, săptămâna trecută, un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice. Scopul general al acestuia este stimularea producţiei şi a consumului de produse ecologice, cât şi atingerea unui procent de 25% din totalul terenurilor, utilizate pentru acest tip de agricultură până în 2030. În completare, se urmăreşte şi dezvoltarea, în mod semnificativ, a acvaculturii ecologice.

Obiectivele acestui nou plan de acţiune nu trebuie să dea fiori investitorilor în acest domeniu de activitate pentru că nu va impune alte schimbări radicale. Aşadar, acesta a fost armonizat cu prevederile Pactului verde european, respectiv cu strategia "De la fermă la consumator" şi cu Strategia privind biodiversitatea.

Planul de acţiune este conceput ca să ofere domeniului agriculturii ecologice, aflat deja în creştere, instrumentele adecvate pentru atingerea obiectivului de 25% din suprafaţa fiecărei ţări membre. Mai concret, noutatea o reprezintă structurarea sa în 23 de măsuri, concepute în jurul a trei axe, respectiv stimularea consumului, sporirea producţiei şi îmbunătăţirea în continuare a sustenabilităţii sectorului. În plus, noua filosofie de acţiune ecologică se bazează pe realizările planului anterior, desfăşurat între anii 2014 - 2020 şi ia în considerare şi rezultatele unei consultări publice privind produsele ecologice, efectuată în perioada septembrie - noiembrie 2020.

Dincolo de unele tare recente, conceptuale şi de punere în practică ale Comisiei în administrarea agriculturii, există premise clare care garantează oportunitatea întregului cadru general nou care se va aplica. Şi aici mă refer la continuarea unora dintre acţiunile de succes din perioada 2014 - 2020, necesare extinderii suprafeţelor cultivate curat, dar şi la o serie de noi acţiuni complementare care, la rândul lor, vor disloca diferite alte surse de finanţare europeană.

Reiterez faptul că îmi doresc ca această veste, venită de la Comisia Europeană, să nu pună pe fugă agricultorii care s-au orientat către acest segment de culturi ecologice, pentru că, la fel ca şi restul statelor comunitare, şi România va beneficia de autonomie decizională privind conceperea propriului său plan necesar extinderii suprafeţelor lucrate cât mai curat.

Comisia încurajează statele membre să elaboreze planuri proprii de acţiune privind agricultura ecologică ca să crească ponderea acesteia la nivel naţional.

Având în vedere preocuparea cu care conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale gestionează această ramură principală ocupaţională, precum şi ultimele succese obţinute de domnul ministru Daea cu privire la renegocierea şi majorarea subvenţiei acordate agricultorilor români, viitorul nostru Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice va avea, cu certitudine, rolul fundamental de a dinamiza acest domeniu. Şi fireşte că va asigura maxima eficienţă pentru protejarea drepturilor şi intereselor generale ale fermierilor.

Acordarea anumitor facilităţi complementare agricultorilor pentru derularea sau extinderea culturilor ecologice, conform noului plan, este şi predictibilă, având în vedere particularităţile geografice şi climatice ale fiecărui stat membru.

De asemenea, trebuie să admitem cu toţii că între statele membre există diferenţe semnificative şi în ceea ce priveşte ponderea terenurilor utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5% la peste 25%. În concluzie, vorbim de o adevărată gamă de caracteristici distincte din care ar trebui să rezulte mai multă flexibilitate în implementare, pe care fiecare ţară comunitară o va clama Comisiei Europene.

Din documentul Executivului european mai reiese şi că planurile naţionale de acţiune privind agricultura ecologică vor completa planurile strategice PAC, instituind măsuri care nu se limitează la agricultură şi la ceea ce se oferă în cadrul Politicii Agricole Comune. Mai mult, conform aceluiaşi document, acest plan oferă instrumente şi idei care să însoţească o creştere echilibrată a sectorului ecologic. Dezvoltarea va fi sprijinită de Politica Agricolă Comună şi de activităţile comunitare de cercetare şi de inovare, precum şi de cooperarea strânsă cu actorii esenţiali de la nivelul Uniunii Europene, dar şi de la nivel naţional şi local.

Sunt de părere că vom reuşi să creştem şi să diversificăm producţia ecologică în România, atât prin intermediul Planului naţional de acţiune pentru dezvoltarea acestui tip de producţie, cât şi folosindu-ne şi de experienţa şi de bunele practici ale altor state pentru facilitarea accesului la finanţarea acestui sector. Una dintre aceste ţări comunitare pe a cărei experienţă ne putem baza cu încredere este Polonia. Acest stat beneficiază de atribute geografice şi climatice similare cu cele ale României şi are la activ mai multe producţii ecologice, rezultate de pe suprafeţe vaste, lucrate curat.

În acest context suficient de prielnic, îmi permit să apreciez că Planul de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, pe care îl are în lucru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va fi unul care va răspunde şi exigenţelor Uniunii Europene, cât şi celor formulate de agricultorii autohtoni.

Odată cu prezentarea publică a acestei strategii, PSD va demonstra, din nou, cât de interesat este de dezvoltarea agriculturii tradiţionale în integralitatea ei, precum şi de tot ceea ce înseamnă inovaţie necesară pentru extinderea culturilor eco în cel mai sustenabil mod.

Domnul Alexandru Popa:

"Pachetul de măsuri pentru sprijinirea fermierilor"

Atenţia PNL şi a Guvernului Ciucă se concentrează în acest moment către soluţionarea problemelor cu care se confruntă fermierii din România în contextul în care aceştia au resimţit din plin efectele negative ale tranzitării cerealelor din Ucraina prin ţara noastră! În acest sens, prim-ministrul Nicolae Ciucă a semnat împreună cu omologii din Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi Polonia o scrisoare comună adresată preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care este înaintat un set de măsuri, având ca obiectiv declarat reducerea semnificativă a dezechilibrelor create în piaţă de importurile masive de cereale din ţara vecină.

Reiterez faptul că România rămâne alături de Ucraina în faţa agresiunii ruseşti, însă eforturile noastre trebuie să se îndrepte şi către problemele de zi cu zi ale producătorilor agricoli români. Tocmai de aceea, Guvernul României şi guvernele semnatare ale scrisorii au transmis Comisiei Europene soluţii concrete pentru sprijinirea şi dezvoltarea agriculturii din aceste state, astfel:

Suplimentarea fondurilor europene distribuite fermierilor drept compensaţii, dar şi posibilitatea folosirii acestor bani pentru direcţionarea exporturilor ucrainene către ţările din Africa şi Orientul Mijlociu;

Acordarea de sprijin financiar european pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din statele noastre, dar şi pentru operatorii din piaţă care au nevoie de vehicule suplimentare, pentru că doar printr-o reţea de transport bine pusă la punct, produsele provenite din Ucraina vor putea fi trimise mai rapid către ţările importatoare din alte regiuni ale lumii;

Uniunea Europeană, în colaborare cu Programul Alimentar Mondial (World Food Programme), a identificat o soluţie prin care cerealele ucrainene să fie achiziţionate, pentru a nu rămâne în UE;

Urgentarea procesului de ajutorare a fermierilor europeni şi crearea unor mecanisme automate de sprijin pentru fermierii din regiunile afectate;

Reintroducerea de către Comisia Europeană a taxelor vamale pentru importurile din Ucraina, care beneficiază acum de scutire.

Salut, pe această cale, implicarea premierului Nicolae Ciucă şi sprijinul consistent pe care îl acordă agriculturii din România, mai ales că interesele fermierilor nu au fost apărate aşa cum se cuvine de către oficialii din Ministerul Agriculturii, la negocierile de la Bruxelles, pe tema compensaţiilor financiare acordate de Comisia Europeană.

Am speranţa că partenerii europeni vor da curs acestui set de propuneri cât mai rapid cu putinţă, pentru a împiedica deschiderea procedurii de faliment pentru fermele româneşti cele mai afectate!

Consider că doar prin acordarea unui sprijin financiar suplimentar către producătorii din agricultură vom putea să consolidăm cu adevărat securitatea alimentară a României şi să îi sprijinim deopotrivă atât pe fermieri, cât şi pe consumatori!

Doamna Angelica Fădor:

Organizaţia Naţiunilor Unite a decis ca Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului să fie una dintre cele şapte zile oficiale specifice sănătăţii pe care le organizează anual.

Data de 2 aprilie a fost aleasă pentru a face cunoscută tuturor lupta pe care o duc cei care au fost diagnosticaţi cu autism, dar şi pentru a marca realizările şi împlinirile acestora.

În declaraţia mea politică de anul trecut, în care am abordat acest subiect, vă făceam o propunere: să staţi de vorbă cu un părinte care creşte un copil cu autism. Să îl ascultaţi şi să încercaţi, chiar şi pentru un minut, să vă puneţi în locul lui.

Autismul nu doare, nu este o boală, ci este o tulburare de dezvoltare care afectează capacitatea unei persoane, copil sau adult, de a interacţiona, de a comunica cu ceilalţi.

Din dorinţa de a afla cât mai multe informaţii despre acest subiect, ascultând mărturisirile unor părinţi, am aflat că rata de depresie clinică în rândul celor care au copii diagnosticaţi cu o astfel de tulburare este foarte mare. Unele date arată că este aproape 40%. Poate că şi din această cauză, unul dintre părinţi renunţă la luptă, iar copiii sunt crescuţi în familii monoparentale.

Acesta este unul dintre motivele pentru care am ales, din nou, "Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului" ca subiect al unei declaraţii politice, pentru că a creşte un copil cu autism este o continuă luptă pentru acces la terapii costisitoare, pentru acces la educaţie, pentru integrare socială şi pentru a combate prejudecăţile care au apărut de-a lungul timpului. În sprijinul acestei afirmaţii, vă aduc în atenţie câteva date:

• peste 40.000 de persoane cu autism trăiesc în România, dar nevoile lor sunt acoperite aproape în exclusivitate de familia lor şi de asociaţiile non-profit;
• tulburarea de spectru autist este cea mai răspândită tulburare a copilăriei, în fiecare an, 1.000 de copii se diagnostichează cu autism în România;
• doar 30% dintre copiii cu diagnostic au acces la terapie, un copil cu autism din 4 nu merge la grădiniţă sau la şcoală, deşi au vârsta potrivită pentru a fi integraţi;
• doar 1% au un loc de muncă, iar persoanele cu autism sunt cu 75% mai predispuse la boli psihice, precum depresia şi anxietatea, în lipsa unui loc de muncă;
• lipsa accesului la servicii medicale şi sociale adaptate nevoilor acestora duce la mortalitate prematură. Adulţii cu autism mor cu 16 ani mai devreme decât persoanele cu altă dizabilitate.

Ce putem face noi pentru aceşti copii? Să ne asigurăm că au aceleaşi drepturi, posibilităţi şi resurse ca şi prietenii lor. Să nu uităm că au nevoie constantă de implicare, de atenţie şi, mai ales, de terapie zilnică.

Şi, aşa cum spuneam, să ne punem în locul unui astfel de părinte şi să ne gândim că, de cele mai multe ori, lupta zilnică durează toată viaţa!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Forţa Dreptei repară hoţiile Coaliţiei USL 2.0"

Guvernarea condusă de PSD, la care s-au aciuat PNL şi UDMR ca accesorii, este una dintre cele mai nocive din ultimii ani. Şefii celor trei formaţiuni au făcut anunţuri peste anunţuri că nu vor majora taxe şi impozite, dată fiind situaţia dificilă în care se regăseşte România, cauzată de creşteri de preţuri la bunuri şi servicii, creşterea ratelor din cauza indicilor ROBOR şi IRCC etc.

Pe fondul acestei situaţii macroeconomice nefavorabile, Coaliţia USL 2.0 a adoptat Ordonanţa nr. 16/2022 prin care creşte nivelul de taxare, atât pentru populaţie, cât şi pentru IMM-uri. Au crescut impozitul pe dividende, de la 5% la 8%; au scăzut plafonul pentru microîntreprinderi, de la un milion de euro la jumătate de milion de euro; au majorat pragurile pentru plata contribuţiilor sociale şi de asigurări de sănătate pentru PFA şi câte şi mai câte.

Să doreşti atragerea mai multor fonduri la bugetul de stat este un lucru de dorit, pe care orice guvern responsabil trebuie să îl facă, însă este o diferenţă colosală între atragerea de fonduri din măsuri fiscale sustenabile, investiţii inteligente şi pe termen lung, şi căpuşarea populaţiei care produce ceva în ţara asta.

De aceea, noi, deputaţii din Forţa Dreptei, am depus un proiect de lege prin care se revine la cota de impozit de 5% pe dividende, se revine la pragul de un milion de euro până la care o companie poate aplica regimul simplificat de impozit de 1% din venit, se elimină supraimpozitarea contractelor part-time, revenim la baza de calcul al CASS de 12 salarii minime pentru persoanele care obţin venituri din activităţi independente, eliminăm impozitarea bacşişului cu 10%, se elimină obligaţia de plată a impozitului în cotă de 80% din diferenţa dintre valoarea terenurilor agricole de la data vânzării şi cea de la data cumpărării în cazul vânzării terenurilor agricole aflate în extravilan înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare.

Acestea sunt doar câteva aspecte ale proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative pentru reducerea poverii fiscale. Astea sunt măsuri liberale, sănătoase pentru populaţie. Guvernele nu trebuie să facă viaţa un calvar pentru oameni. Ele trebuie să intervină cât mai puţin cu putinţă în bunul mers al societăţii, iar acolo unde intervin trebuie să o facă ţintit sau numai în cazuri de criză deosebită.

Coaliţia toxică PSD - PNL - UDMR nu poate creşte veniturile la buget decât prin hoţie, băgând mâna adânc în buzunarul românilor. Forţa Dreptei va fi mereu un partid care va ţine partea antreprenorului şi angajatului român!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Statul român trebuie să lupte pentru fermierii săi"

De la momentul declanşării invaziei ruseşti împotriva Ucrainei, România a fost în prima linie de ajutorare a populaţiei şi armatei ucrainene. Având un dialog constant cu partea ucraineană, România s-a angajat să-şi ajute vecinii şi prietenii cu tot ce poate, inclusiv pe palierul economic, prin înlesnirea exporturilor de cereale. Cu toate acestea, ajutorul acordat fermierilor şi industriei agricole ucrainene de către România, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria a afectat serios fermierii din ţările noastre. UE a eliminat taxele vamale la importul de cereale ucrainene pe teritoriul european. Tone de grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui din Ucraina au invadat pieţele agricole, ceea ce a dus la scăderea semnificativă a preţului la cereale.

După o primă rundă de negocieri dezastruoasă, condusă de ministrul Daea, în urma intervenţiei domnului Klaus Iohannis, Comisia Europeană are în analiză al doilea sprijin pentru fermierii afectaţi de tranzitul cerealelor ucrainene. Vorbim atât de fermierii din România, cât şi din state precum Polonia şi Bulgaria. Noul sprijin pentru fermieri este consecinţa presiunii venite din partea şefilor de stat şi de guverne, care au insistat pe necesitatea ca ajutorul din partea UE să fie unul mai consistent, având în vedere pierderile generate pe piaţa cerealelor din statele Europei de Est. În cazul României, acest ajutor suplimentar a fost stabilit în urma discuţiei personale dintre preşedintele Klaus Iohannis şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pe de altă parte, europarlamentarii Partidului Naţional Liberal au promovat cauza fermierilor noştri la Bruxelles, fapt care a contribuit la înţelegerea dimensiunii pierderilor înregistrate de producătorii români.

România este hotărâtă în decizia ei de a sprijini Ucraina cu tot ceea ce poate, acum, când se află într-o situaţie dificilă. Scopul armatei ucrainene, de a scoate invadatorul rus din graniţele sale, este şi în interesul de securitate al României. Înainte de asta, avem datoria morală de a veni în sprijinul vecinului nostru, confruntat cu o forţă care neagă toate valorile în care noi şi partenerii noştri din UE şi NATO credem. Cu toate astea, ne aşteptăm la despăgubiri decente şi adecvate, proporţionale cu efortul pe care îl depunem pentru ajutarea Ucrainei.

Nu ne dorim nimic altceva decât un tratament rezonabil pentru fermierii noştri. PNL va depune toate eforturile în acest sens!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

În săptămânile anterioare am putut vedea o adevărată campanie împotriva ministrului agriculturii pe motiv că nu ar fi negociat bine, la Bruxelles, sprijinul acordat fermierilor români afectaţi de exporturile de cereale din Ucraina. Au fost mulţi politicieni din opoziţie, dar, din păcate, şi politicieni din coaliţia de guvernare. Faptul că România a primit o sumă mică pentru fermierii români a fost parcă o plăcere din partea acestor politicieni, orbiţi de goana lor pentru a mai obţine ceva capital politic. Cea mai ridicolă voce din corul care l-a atacat pe ministrul Daea a fost cea a fostului comisar european pe agricultură, Dacian Cioloş, care, atunci când a ocupat această funcţie, s-a remarcat prin modul catastrofal în care a stabilit subvenţiile pentru fermierii români în favoarea celor francezi, de parcă ar fi reprezentat Franţa la Bruxelles, nu România.

Acum este limpede, pentru toată lumea, că cei care s-au grăbit să-l atace pe ministrul agriculturii s-au făcut de râs. Domnul Daea nu avea cum să negocieze prost, pentru că experţii din Comisia Europeană nu au vrut să negocieze nimic.

În al doilea rând, s-a spus că Ministerul Agriculturii nu ar fi trimis datele necesare care să-i convingă pe experţii europeni. În realitate, datele folosite de Comisia Europeană pentru a stabili valoarea ajutorului au fost luate de la institutele de statistică din fiecare stat membru. Pentru România, calculele s-au făcut pe baza datelor de la INS.

În al treilea rând, după cum vedem, Comisia Europeană a recunoscut că a greşit algoritmul de calcul şi a acceptat să vină cu un ajutor distinct, suplimentar faţă de sumele acordate anterior. Iar această schimbare de atitudine a Comisiei Europene s-a produs, în primul rând, datorită insistenţelor ministrului agriculturii, care a pus la dispoziţia experţilor europeni date care probează că ajutorul iniţial este insuficient şi că nu s-a distribuit corect.

Doamna Ursula von der Leyen, preşedintele Comisie Europene, a mulţumit României că a depus moţiunea pentru reevaluarea modului de distribuire a ajutoarelor către fermierii europeni afectaţi de exportul de grâne din Ucraina.

Ministrul Daea, atât de atacat în ţară, a reuşit să convingă oficialii de la Bruxelles ca în stabilirea noului algoritm să se ţină seama de suprafaţa cultivată cu cereale în fiecare stat care a facilitat exportul de grâne din Ucraina. Iar în această privinţă, România este pe primul loc, cu 6 milioane de hectare cu cereale, urmată de Polonia, cu 3,5 milioane de hectare, şi Bulgaria, cu două milioane de hectare. Prin urmare, dacă se va ţine cont de acest parametru al suprafeţei cultivate cu cereale, România va primi, probabil, cel mai consistent ajutor suplimentar, care a fost deja confirmat de vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans.

Am ridicat această chestiune pentru că nu e pentru prima oară când românii se prezintă dezbinaţi în Europa. Nu e pentru prima oară când unii dintre politicienii români îşi doresc eşecul altor politicieni români pentru a obţine, zic ei, un avantaj politic pe plan intern. Cei care au această atitudine nu sunt deloc preocupaţi de soarta cetăţenilor români. Ei nu se aliniază într-un efort comun pentru promovarea şi apărarea interesului naţional al României, ei îşi doresc eşecul României, iar asta îi descalifică din calitatea de cetăţeni români.

Apelul meu către toţi colegii, către toate partidele din opoziţie sau de la putere, din partea stângă sau din partea dreaptă a eşichierului politic este ca, atunci când avem un interes de apărat la Bruxelles, să fim uniţi şi să vorbim cu toţii pe aceeaşi voce pentru apărarea interesului României. În loc să-l critice pe ministrul Daea, domnul Cioloş ar fi trebuit să acuze modul incorect în care a procedat Comisia Europeană. Ca fost comisar pe agricultură, ar fi contat dacă ar fi criticat modul în care experţii europeni au refuzat orice negociere şi au stabilit o modalitate de calcul atât de inechitabilă, încât state cu graniţă comună cu Ucraina nu au primit nimic sau au primit un ajutor mai mic decât celelalte ţări solicitante. Asta ar fi trebuit să facă domnul Cioloş şi alţii ca el, să lupte pentru interesul României, nu să-şi atace propriul ministru al agriculturii, în dauna fermierilor români.

Cum vreţi să ne respecte Europa, când ne prezentăm atât de dezbinaţi în faţa instituţiilor de la Bruxelles?

Vă rog să vă gândiţi la aceste lucruri, pentru că urmează alte încercări importante pentru România, fie că vorbim de Canalul Bîstroe sau de aderarea noastră la spaţiul Schengen.

Doamna Cristina Burciu:

"Paşi concreţi în scopul accelerării procesului de digitalizare a serviciilor publice"

Executivul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă este preocupat îndeaproape de atingerea obiectivelor fixate în scopul îndeplinirii reformei digitalizării serviciilor publice din România, demers iniţiat şi aplicat de PNL. Pentru reuşita acestui deziderat, Executivul a dat undă verde proiectelor ce se vor realiza în cadrul Programului Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021 - 2027 (PCIDIF).

Astfel, autoritatea de implementare, respectiv Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunţat lansarea, pentru acest an, a 17 apeluri de proiecte, în valoare totală de 1,82 miliarde de euro. Dintre acestea, 11 apeluri vizează domeniul digitalizării, iar celelalte şase vor finanţa sistemul de cercetare, dezvoltare şi inovare.

PCIDIF prevede finanţarea a trei priorităţi de investiţii, respectiv Susţinerea şi promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare şi inovare atractiv şi competitiv; Digitalizare în administraţia publică centrală şi mediul de afaceri; Transformarea digitală şi furnizarea de servicii îmbunătăţite în sectorul cultural.

Procesul de digitalizare a marilor servicii publice, iniţiat prin PCIDIF, presupune asigurarea sistemelor informatice necesare instituţiilor publice centrale pentru operaţionalizarea serviciilor publice electronice, realizarea, dezvoltarea, implementarea serviciilor publice electronice, precum şi îmbunătăţirea serviciilor publice electronice existente, din perspectiva interacţiunii cetăţenilor, reprezentanţilor mediului privat de afaceri cu instituţiile şi autorităţile publice.

Procesul de digitalizare extinsă a tuturor interacţiunilor administrative ale statului cu cetăţenii şi persoanele juridice este extrem de benefic, deoarece doar prin accederea la acest stadiu putem instaura în România conceptul de e-guvernare în deplinul sens al cuvântului. Cred că este vital ca românii să poată beneficia online de orice tip de serviciu public de care au nevoie, indiferent de rezidenţă sau tipul de instituţie sau autoritate publică cu care interacţionează.

De asemenea, este de apreciat că implementarea PCIDIF va finanţa dezvoltarea de soluţii tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ trei milioane de români.

Derularea Programului Cercetare Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare va avea, pe de altă parte, capacitatea de a valorifica potenţialul competitiv al României, prin noi investiţii în cercetare şi inovare, în valoare de 1,3 miliarde de euro.

Consider că România are imperioasă nevoie de accelerarea digitalizării tuturor serviciilor publice, atât din perspectiva cetăţenilor, cât şi a adaptabilităţii instituţiilor publice la cerinţele erei digitale. Creşterea nivelului de interoperabilitate a sistemelor informatice din administraţia publică, prin crearea unui sistem interconectat, va sprijini în mod determinant atât populaţia, cât şi mediul de afaceri pentru a-şi simplifica viaţa de zi cu zi.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ziua Mondială a Sănătăţii"

Pe data de 7 aprilie este celebrată Ziua Mondială a Sănătăţii, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii sărbătoreşte 75 de ani de la înfiinţare.

În anul 1948 OMS a fost creată ca o organizaţie menită să promoveze sănătatea globală, beneficiile bunăstării fizice şi psihice în întreaga lume şi să vină în sprijinul tuturor, astfel încât şi cei vulnerabili să aibă acces la servicii de sănătate.

Această zi este un bun prilej pentru a ne îndrepta atenţia către cel mai important aspect al existenţei noastre şi de a ne implica în activităţi care contribuie la o stare de sănătate mai bună.

Marcarea Zilei Mondiale a Sănătăţii a scos în evidenţă, anual, aspecte importante, legate de sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, repercusiuni asupra sănătăţii cauzate de schimbările climatice şi multe altele.

Tema de anul acesta este "Sănătate pentru toţi". Astfel se trage un semnal de alarmă cu privire la dreptul tuturor oamenilor la o viaţă sănătoasă într-o lume prosperă, sustenabilă şi lipsită de conflicte. Dreptul la servicii de sănătate este unul fundamental, indiferent de situaţia financiară, mai ales că, la nivel global, 30% din populaţie încă nu are acces la servicii esenţiale de sănătate.

O politică de sănătate publică coerentă şi inclusivă este esenţială, mai ales în contextul post COVID-19, fiindcă guvernele trebuie să fie pregătite să îşi sprijine toţi cetăţenii în cazul oricăror viitoare ameninţări din domeniul sănătăţii publice.

Prioritatea noastră trebuie să fie un personal pregătit în domeniul sanitar, construirea spitalelor regionale, investiţii în echipamente performante, asigurarea cabinetelor medicale în toate localităţile din România şi în toate şcolile, dar şi un sistem modernizat şi digitalizat.

După pandemie am învăţat cu toţii faptul că sănătatea este cea mai importantă şi este fundamentală pentru stabilitatea şi securitatea unei societăţi. Lecţiile învăţate nu trebuie uitate, ci trebuie folosite pentru a ne dezvolta, a ne proteja şi a ne pregăti mai bine în domeniul sănătăţii publice.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Ziua Mondială a Sănătăţii, o zi a aprecierii şi respectului faţă de cadrele medicale"

Ziua Mondială a Sănătăţii trebuie să fie dedicată, în fiecare an, cadrelor medicale care muncesc zi şi noapte pentru a asigura servicii medicale indispensabile românilor aflaţi în suferinţă şi în scopul salvării vieţilor noastre.

Ziua Mondială a Sănătăţii marchează fondarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (1948) şi reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din toate comunităţile ţării de a se implica în activităţi care pot conduce la o stare de sănătate mai bună a tuturor.

Ca parlamentar şi medic, cred că Ziua Mondială a Sănătăţii constituie şi un bun prilej pentru a ne concentra eforturile şi pe celelalte problemele de sănătate publică, respectiv afecţiunile trecute în plan secundar, atât din cauza îmbolnăvirilor cu COVID-19, cât şi din alte cauze obiective. Din acest punct de vedere, cred că este extrem de important ca responsabilii din domeniul sănătăţii să adopte deciziile corecte în ceea ce priveşte accesul tuturor categoriilor de pacienţi la serviciile medicale din spitale.

Ministerul Sănătăţii trebuie să continue să diversifice campaniile de informare şi educaţie a populaţiei, pentru a putea acţiona în cunoştinţă de cauză în faţa ravagiilor diferitelor noi afecţiuni ale societăţii moderne. Astfel, vom lua măsuri din timp, vom evita situaţiile nedorite şi, nu în ultimul rând, vom salva vieţi prin diversificarea proceselor de prevenţie.

Trebuie să ne concentrăm pe starea de sănătate a comunităţilor deja vulnerabile, respectiv românii cu venituri reduse, condiţii de trai şi educaţie reduse, fără oportunităţi de angajare şi fără acces la servicii de sănătate. Aceştia sunt cei mai expuşi bolilor evitabile şi deceselor premature, iar sprijinul autorităţilor competente în acest sens este binevenit.

De asemenea, trebuie să ne concentrăm şi pe asigurarea accesului întregii populaţii la medicamente, iar criza existentă în prezent se află în atenţia decidenţilor din sănătate, cu atât mai mult cu cât România sprijină colaborarea dinte ţările Uniunii Europene în vederea producerii substanţelor care stau la baza fabricării medicamentelor generice.

Le mulţumesc pentru eforturile depuse şi le doresc tuturor cadrelor medicale, din judeţul Giurgiu şi din toată ţara, multă sănătate, putere de muncă şi succes în dificila misiune din fiecare zi!

Domnul Dumitru Rujan:

"La Caraş-Severin locurile de muncă sunt puţine şi slab plătite!"

Ca politicieni responsabili, ar trebui să recunoaştem că, astăzi, avem o Românie puternică, dar împărţită în două categorii: o Românie prosperă, dezvoltată, cu infrastructură în curs de realizare, cu universităţi şi şcoli modernizate, cu spitale reabilitate şi medici tineri, cu investiţii străine de anvergură, cu locuri de muncă de înaltă calitate şi salarii mari, precum şi o Românie rămasă la nivelul de dezvoltare al anilor ’90, cu sate depopulate, cu fabrici închise, care nu-i ademenesc nici măcar pe hoţii de fier vechi, cu drumuri pietruite, fără infrastructură, fără investitori, cu locuri de muncă puţine şi foarte slab remunerate.

Aşadar, în ciuda statisticilor oficiale, în România s-au adâncit decalajele interne de dezvoltare, cu efecte pe termen lung asupra dezvoltării economice a unor regiuni şi judeţe.

La nivel naţional, sunt vacante peste 45.000 de locuri de muncă, în marea lor majoritate locuri de muncă de bună calitate, cu salarii decente. Am putea să credem că în fiecare judeţ sunt disponibile peste 1.000 de locuri de muncă, dar nu-i aşa, la nivelul întregului judeţ Caraş-Severin sunt disponibile puţin peste 170 de locuri de muncă! Şi nu vorbim despre ingineri, arhitecţi, programatori sau alte locuri de muncă înalt calificate, ci despre locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi. Este evident că aceste date reflectă gradul de industrializare redus şi volumul slab al investiţiilor majore din judeţ. Însă, pe unde să vină investiţiile în Caraş-Severin, când judeţul nu-i prins încă pe traseul niciunei autostrăzi, calea ferată modernă este încă pe hârtie, iar porturile Dunărene arată ca la începutul anilor 90%?! Cum să ia avânt economia locală, iar tinerii să aibă şansa la un loc de muncă, atâta timp cât nu există încă o strategie economică pentru atragerea în judeţ a unor investiţii străine directe strategice? Ce ar însemna pentru locuitorii din Caraş-Severin prezenţa unei uzine de automobile, a unei fabrici de utilaje sau prezenţa unui mare investitor din domeniul tehnologiei informaţiei? Mii de locuri de muncă, mii de salarii bune şi sute de noi întreprinderi româneşti noi. Însă, pentru a putea obţine asemenea investiţii, ar trebui să avem un ministru al economiei curajos şi activ!

Urmează să demarăm investiţii şi politici care vor fi susţinute financiar din noul cadru financiar multianual 2021 - 2027.

Îmi exprim speranţa că, prin programele operaţionale regionale şi prin creşterea gradului de descentralizare a fondurilor europene, judeţele mai puţin dezvoltate, precum Caraş-Severin, să reprezinte prioritatea investiţională a următorilor ani.

De asemenea, îmi doresc ca Ministerul Economiei să nu uite care îi este menirea şi să poarte discuţii cu investitori strategici din UE sau SUA, pe care să-i invite să investească în Caraş-Severin, pentru că avem cele mai bune condiţii pentru o economie locală competitivă.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Sportul de masă în România"

Săptămâna aceasta, pe 6 aprilie, se marchează Ziua internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace, ce reprezintă o oportunitate de a recunoaşte rolul pozitiv pe care sportul şi activitatea fizică îl joacă în comunităţile şi în vieţile oamenilor din întreaga lume. Şi tot săptămâna aceasta, pe 7 aprilie, se celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii, un bun prilej de a ne îndrepta atenţia către activităţile care contribuie la o sănătate mai bună.

Sportul şi sănătatea sunt două aspecte ale vieţii noastre aflate în reciprocitate şi condiţionate unul de celălalt. În cele ce urmează aş vrea să punctez câteva observaţii privind importanţa sportului de masă pentru un stil de viaţă sănătos.

În România, statisticile asupra sănătăţii populaţiei, cu deosebire a populaţiei tinere, evidenţiază creşteri îngrijorătoare a ratei morbidităţii, sedentarismului şi obezităţii, factori favorizanţi în apariţia multor boli şi afecţiuni.

Tot în România, cifrele celui mai recent Eurobarometru arată că tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani nu fac deloc sau fac foarte puţin sport de masă. Doar 20% dintre români, în general, fac exerciţii fizice sau practică un sport cu regularitate, cu mult sub media europeană de 40%.

Cele mai îngrijorătoare date sunt cele care privesc numărul copiilor care fac sport şcolar sau care practică o formă de sport de masă. Acest număr a scăzut drastic în ultimii ani, lucru care a condus la un regretabil loc 1 în Uniunea Europeană la obezitate infantilă.

Politicile publice privind sportul românesc sunt orientate, de cele mai multe ori, către sportul de performanţă şi practicarea lui în formă legitimată la nivel de cluburi şi organizaţii.

Fără a minimaliza eforturile de revitalizare a sportului de performanţă, consider că este important şi necesar să dezvoltăm această cultură de masă, în care populaţia să practice activităţi fizice şi sport.

Trebuie să ne întoarcem privirea spre ce se întâmplă în partea de sport şcolar şi în sportul de masă, să identificăm problemele şi neajunsurile, şi să găsim resursele pentru facilitarea accesului la sport de masă şi informarea/conştientizarea populaţiei asupra importanţei acestuia.

Deprinderile de practicare regulată a activităţilor sportive şi a exerciţiilor fizice se dezvoltă de la vârste şcolare mici. Or, conform datelor pe care le avem în prezent, la nivel naţional, 2 din 10 elevi nu participă nici măcar la orele de educaţie fizică din şcoală, iar frecvenţa neparticipării creşte cu înaintarea în vârstă.

Este greu de crezut că un copil care refuză să facă activitate fizică, măcar în cele două ore săptămânale la şcoală, va practica activităţi sportive în mediul extraşcolar, de familie, spre exemplu.

Plăcerea şi dorinţa pentru sport şi activitate fizică se cultivă, se încurajează, se sprijină, pornind din sânul familiei şi continuând cu autorităţile locale şi centrale.

Este rolul autorităţilor centrale şi locale să asigure infrastructura necesară - piste de atletism, bazine de înot, patinoare, piste de ciclism - care să faciliteze accesul la sportul de masă şi să organizeze evenimente sportive de masă stimulante şi atractive.

Este datoria acestora să identifice cele mai eficiente mijloace de promovare a sportului de masă, de informare şi conştientizare a importanţei mişcării şi exerciţiilor fizice pentru un stil de viaţă sănătos.

Şi este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să găsim timpul, disponibilitatea şi motivaţia de a fi un bun exemplu pentru copiii noştri, de a le insufla dragostea pentru sport şi de a încuraja o viaţă activă.

Sportul este o investiţie. Sportul de masă este cel care contribuie la sănătatea populaţiei şi, de ce nu, la reducerea costurilor din sistemul de sănătate. Fiecare investiţie făcută în infrastructura sportivă, în evenimente de sport de masă, în încurajarea mişcării fizice şi în corectarea neajunsurilor care există acum, se va întoarce sub formă de câştig: o generaţie mai sănătoasă şi un sistem sanitar durabil şi rezilient.

Întărirea rolului sportului în societate şi promovarea sănătăţii publice prin activitate fizică sunt, de altfel, obiective ale Uniunii Europene în politicile pe care le elaborează.

Ca ţară membră, România trebuie să trateze cu aceeaşi responsabilitate sportul de masă, să identifice şi să implementeze bunele practici care ajută la dezvoltarea acestui segment.

Domnul Ervin Molnar:

"4 aprilie 2023 - 74 de ani de la naşterea NATO"

Ieri am aniversat 74 de ani de la naşterea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), cea mai mare alianţă politico-militară din istorie, care astăzi reuneşte 31 de state dedicate apărării libertăţii, democraţiei şi cooperării.

De la debutul războiului declanşat de federaţia rusă împotriva Ucrainei, România, alături de celelalte state NATO, a demonstrat o determinare neclintită de a ajuta, cu tot ceea ce poate, Ucraina şi poporul ucrainean în dificila misiune de scoatere a invadatorului rus din graniţele internaţionale recunoscute ale statului ucrainean. Începând cu 24 februarie, toată comunitatea euroatlantică este supusă unui test zilnic. Forţele inamice caută, cu orice ocazie, să slăbească rezilienţa societăţilor noastre democratice în faţa tiraniei şi obscurantismului, caută orice fisură pentru a ne diviza, utilizând propaganda, dezinformarea şi alte tehnici subversive ce atentează la securitatea noastră şi a aliaţilor noştri.

Vreau să transmit tuturor portavocilor Kremlinului de pe plaiurile noastre, tuturor cozilor de topor de pe la noi, că NATO este mai puternic şi mai unit decât a fost vreodată. Declanşarea invaziei la scară largă, din 24 februarie, a avut tocmai efectul invers decât cel scontat de Vladimir Putin. Dorind să contracareze imaginara ameninţare venită din partea NATO, Putin s-a trezit cu mai mult NATO, Finlanda devenind al 31-lea stat din alianţă, Suedia fiind şi ea pe drum.

Pentru noi, pentru România, apartenenţa la alianţa Nord-Atlantică este o binecuvântare, dar nu una picată din cer în mod gratuit. Statutul nostru de membru NATO a necesitat multe reforme în domeniul apărării şi al consolidării democraţiei, dar mai ales ne-a costat efortul multor militari români participanţi în teatrele de operaţii din afara ţării, unii dintre ei căzând ca eroi la datorie, în slujba intereselor României, pentru democraţie şi libertate.

Ziua de 29 martie, când aniversăm intrarea României în NATO, trebuie să ne reamintească sacrificiile pe care soldaţii români le-au făcut pentru ca noi, astăzi, să fim protejaţi de orice ameninţare externă. De aceea, doresc le mulţumesc tuturor celor care au pus interesele ţării lor mai presus de propria persoană, mai presus de propria viaţă. România le va fi veşnic recunoscătoare pentru serviciul în slujba patriei.

NATO este puternică numai în măsura în care statele membre sunt împreună. România, dată fiind poziţionarea sa geografică, este obligată să fie polul de rezistenţă a alianţei, iar noi suntem hotărâţi să ne achităm exemplar de această misiune!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL corectează O.U.G. nr. 186/2022 pentru a include OMV-Petrom în zona companiilor taxate pentru profitul în exces"

Discuţia pe marginea "dilemei" OMV şi plata taxei de solidaritate trenează de prea mult timp. Aşa cum a făcut de multe ori, Partidul Naţional Liberal a venit cu soluţia la această problemă. Ordonanţa de urgenţă va fi corectată prin amendamentul propus de senatorul PNL, Alexandru Nazare şi asumat de coaliţie.

După intrarea în vigoare, Regulamentul european 1854/2022, care are în vedere taxarea profiturilor în exces obţinute de companiile energetice ca o consecinţă a creşterii artificiale a preţurilor din domeniu, ca urmare a războiului din Ucraina şi a şantajului energetic practicat de Rusia asupra Uniunii Europene, se va aplica în mod corect şi va elimina dezechilibrul fiscal creat de forma iniţială a ordonanţei.

Liberalii au fost de la început susţinătorii aplicării taxei pentru toţi cei cu profituri în exces. În concret, amendamentul corectează forma iniţială a ordonanţei, clarificând metoda de calcul prin care se determină ponderea activităţilor care compun cifra de afaceri a companiilor din domeniile cerute prin regulamentul european. Drept urmare, OMV-Petrom va achita contribuţia, iar banii colectaţi vor fi utilizaţi pentru finanţarea schemei de compensare a tarifelor la energie, investiţii în eficienţă energetică şi dezvoltarea autonomiei energetice.

În noua variantă a ordonanţei sunt introduse preţurile produselor energetice respective, pe care contribuabilul le-a produs şi apoi le-a vândut în anii fiscali 2022 şi 2023. Astfel, se elimină aplicarea dezechilibrată, în care se făceau diferenţe între companii care au un model de afacere constituit dintr-un singur cod CAEN şi cele care derulează mai multe activităţi pe coduri CAEN multiple.

În forma iniţială a actului normativ nu erau acoperite toate companiile din piaţă şi se permitea unor "peşti mari", precum OMV-Petrom, să scape netaxaţi. Partidul Naţional Liberal nu va tolera ca legea şi obligaţiile instituite prin ea să fie eludate. Oricine, indiferent de cât de mare este sau crede că este, trebuie să se supună rigorilor voinţei forurilor legitime ale poporului şi statului român. Avem o datorie faţă de cetăţenii pe care îi reprezentăm, de aceea nu vom ceda niciun metru.

Doamna Mirela Furtună:

"Proiecte noi pentru susţinerea categoriilor vulnerabile"

România este statul din Uniunea Europeană care cheltuieşte cel mai mic procent din PIB pentru proiectele de susţinere a categoriilor vulnerabile. Acest lucru, practic, perpetuează inegalităţile sociale şi îngreunează procesul de ieşire din sărăcie a categoriilor vulnerabile.

Este de datoria noastră să identificăm măsurile proactive necesare pentru a ajuta aceste categorii să devină independente, acolo unde este posibil.

Astfel, unul dintre obiectivele PSD, în actuala guvernare, este de a atrage fonduri europene pentru susţinerea categoriilor vulnerabile. Pe lângă cele două măsuri de acordare de vouchere pentru alimente şi de vouchere pentru energie, finanţate din bani europeni, ministrul muncii, Marius Budăi, a lansat încă două proiecte cu finanţare europeană pentru persoanele vulnerabile.

Planificarea acestora s-a făcut cu sprijinul a doi social-democraţi europeni, Comisarul pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira, şi Comisarul pentru Locuri de muncă şi Drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Unul dintre proiecte se referă la reorganizarea Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă dintr-o instituţie axată doar pe plăţi de indemnizaţii, într-una proactivă, care să ofere cetăţenilor îndrumări privind formare şi reconversia profesională pentru a-şi găsi mai uşor un loc de muncă. Independenţa financiară şi asigurarea unui nivel de trai decent reprezintă o prioritate, iar acest lucru se poate întâmpla numai prin identificarea unui loc de muncă bine plătit.

De asemenea, pentru ca oamenii să aibă posibilitatea să se dezvolte, este nevoie de asigurarea unor servicii de bază medicale şi de continuarea procesului educaţional. Menţionez că România are cea mai mare rată de abandon şcolar dintre statele membre UE.

În acest sens, al doilea proiect promovat de domnul ministru Budăi se referă la asigurarea de servicii comunitare integrate pentru comunităţile rurale: în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei se va extinde proiectul pilot, deja implementat, la 2.000 de comunităţi rurale, prin care comunităţile vor avea acces la servicii medicale de bază, asistenţă socială şi consiliere şcolară pentru combaterea abandonului şcolar.

Numai prin adoptarea de măsuri proactive de către stat şi creşterea nivelului de educaţie, persoanele care provin din categoriile vulnerabile pot ieşi din ciclul de sărăcie şi se pot dezvolta.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Cine a încercat să o blocheze pe judecătoarea Lia Savonea?"

Statul paralel s-a opus şi se opune coagulării unei justiţii independente şi profesioniste în România. Părinţii fondatori ai statului paralel, precum şi actualii săi comanditari au intrat în vrie pentru că sunt pe cale să piardă complet controlul asupra Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Participarea judecătoarei Lia Savonea la concursul organizat pentru un post de judecător la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a declanşat atacuri furibunde împotriva sa din partea unei anumite părţi a presei, cunoscută ca hastagistă.

Primul atac a apărut în G4Media, site care a reluat de mai multe ori aceleaşi critici şi care este condus de jurnalistul Dan Tăpălagă. Implicarea lui Tăpălagă în campania împotriva judecătoarei Savonea devoalează şi cine s-a aflat în spatele acesteia. Tăpălagă şi soţia sa au fost foarte apropiaţi de fosta ministresă a justiţiei, Monica Macovei, şi de fostul procuror general al PÎCCJ şi procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ambele intrate în istorie ca slugi devotate ale fostului şef operativ al SRI, generalul Florian Coldea (al cărui copil de trupă, de casă şi de birou a fost o vreme şi ziaristul fără de prihană, justiţiar şi independent).

Triada de tristă amintire Coldea - Kovesi - Macovei a zămislit protocoalele secrete nefaste dintre SRI - PÎCCJ - ÎCCJ şi Binomul SRI-DNA, prin care a fost aservită şi comandată justiţia autohtonă în cursul celor două mandate prezidenţiale ale lui Traian Băsescu.

Jurnalistul Dan Tăpălagă a fost purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiţiei după ce a devenit ministru Monica Macovei, care a fost promovată în această funcţie de către ex-preşedintele Traian Băsescu, la rugămintea influentului miliardar american George Soros, fapt recunoscut de însuşi fostul locatar de la palatul Cotroceni.

Conform unor surse, Tăpălagă ar fi nepotul cunoscutului activist bolşevic Silviu Brucan (fost ziarist şi director la "Scânteia", oficiosul Partidului Comunist Român), cu care are o asemănare fizică izbitoare. La câteva zile după răsturnarea regimului ceauşist în decembrie 1989, când era unul din factorii cheie ai noii puteri, Brucan l-a invitat pe Soros la Bucureşti, unde au pus piatra de temelie a două organizaţii sorosiste, Grupul pentru Dialog Social şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă. După câţiva ani, procuroarea comunistă devenită disidentă, Monica Macovei (al cărei tată - Vasile Gherghescu - a participat, ca şi Silviu Brucan, la instaurarea bolşevismului, în calitate de activist politic şi apoi de magistrat militar) a absolvit un masterat la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, care a fost înfiinţată şi patronată de George Soros, şi a devenit preşedintele unei alte organizaţii înfiinţate de miliardarul american, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (APADOR-CH). Parcă e un blestem să nu mai scăpăm de urmaşii foştilor bolşevici, care au adus întuneric, teroare şi moarte în ţara noastră după a doua conflagraţie mondială.

Soţia actuală a lui Tăpălagă, Monica Niculescu (poartă numele primului soţ, fostul deputat şi europarlamentar PDL, Rareş Niculescu), a fost judecătoare la Tribunalul Cluj, de unde a fost, pentru merite de nimeni ştiute, promovată secretar general al Ministerului Justiţiei şi şefă de cabinet a ministresei Monica Macovei. Promovarea a avut loc în perioada în care actualul său soţ era purtător de cuvânt al lui Macovei, postură în care acesta a ajutat-o să obţină şi un post de judecător la Curtea de Apel Bucureşti. În mediile juridice şi jurnalistice s-a discutat, în vremea respectivă, că avansarea sa profesională la Curtea de Apel Bucureşti a fost cu cântec, dar instituţiile abilitate, CSM, PÎCCJ sau DNA, nu s-au sesizat asupra acestei chestiuni care miroase a trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Poate, măcar pentru istorie, actualul CSM. PÎCCJ şi DNA s-au făcut că nu văd şi nu aud pentru că Monica Niculescu a fost colegă de an şi prietenă bună cu Laura Codruţa Kovesi, în perioada studenţiei, la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj.

Niculescu figurează pe lista absolvenţilor promoţiei 1995 sub numele de fată, Vaxman, la fel cum Kovesi apare sub numele Lascu. Iar în 2006, Niculescu şi-a adus şi ea obolul, din funcţia deţinută la Ministerul Justiţiei, la promovarea procuroarei anonime şi mediocre, de la Sibiu, în funcţia de procuror general al României. După învestirea în această funcţie, Kovesi a întreţinut relaţii strânse de prietenie cu familia Tăpălagă-Niculescu, astfel explicându-se "miracolul" că anumite rechizitorii şi informaţii de la PÎCCJ ajungeau numai în mâinile şi la urechile jurnalistului justiţiar de la HotNews şi G4Media.

Pe lista absolvenţilor promoţiei 1995 a Facultăţii de Drept a UBB se află şi veşnicul primar al Clujului, Emil Boc, fost premier al României, care era preşedintele principalului partid de guvernământ, PDL, în perioada în care fostele sale colege, Monica Niculescu şi Laura Codruţa Kovesi, au fost promovate în înaltele funcţii deţinute la Bucureşti. De altfel, promovarea judecătoarei Monica Niculescu la Ministerul Justiţiei a avut loc la iniţiativa şi la comanda lui Boc. Primul soţ al acesteia, Rareş Niculescu, era atunci deputat PDL de Cluj şi unul dintre principalii colaboratori ai liderului principalului partid de guvernământ, care a realizat, prin această promovare, şi reîntregirea familiei Niculescu în capitală, unde funcţiona Parlamentul. După ce PDL şi, implicit, ministresa Monica Macovei au plecat de la guvernare, în primăvara anului 2007, Monica Niculescu a părăsit Ministerul Justiţiei şi a activat ca judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, până în cursul anului trecut, când s-a pensionat. A fost subalterna judecătoarei Lia Savonea în perioada în care aceasta a fost preşedintele Curţii de Apel Bucureşti şi a manifestat ostilitate faţă de aceasta.

Gruparea Macovei - Tăpălagă - Kovesi - Coldea nu putea accepta sub nicio formă să ajungă la ÎCCJ un magistrat ca Lia Savonea, care nu a acceptat şi a criticat protocoalele secrete dintre SRI - PÎCCJ - ÎCCJ şi Binomul SRI-DNA. Această grupare şi discipolii săi din justiţie şi din serviciile secrete nu puteau accepta ca la Înalta Curte să ajungă un magistrat cu backgroundul profesional şi managerial al judecătoarei Lia Savonea (preşedinte al Judecătoriei Sectorului 6, preşedinte al Secţiei Penale a Tribunalului Bucureşti, preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, preşedinte al CSM), care-i conferă şanse mari să devină următorul preşedinte al instanţei supreme.

Savonea a confirmat pregătirea sa profesională şi la recentul concurs pentru postul de judecător la Secţia Penală a ÎCCJ, la care a fost declarată câştigătoare cu un punctaj foarte apropiat de maximul posibil: 48 din 50 de puncte. Adepţii de ieri şi de azi ai statului paralel nu agreează să ajungă în fruntea Înaltei Curţi un magistrat cu experienţă managerială multiplă, profesionist şi neşantajabil, care să nu poată fi ţinut sub control şi să nu răspundă la comenzi.

Judecătoarea Lia Savonea poate contribui la instalarea normalităţii şi a domniei legii la Înalta Curte după perioada întunecată pe care această instituţie a parcurs-o sub conducerea preşedintei Livia Stanciu, adepta parteneriatului cu DNA, şi a vicepreşedintelui Ionuţ Matei, partenerul SRI, în calitate de şef al structurii de securitate al instanţei supreme. Amândoi erau şantajabili şi au fost şantajaţi de anumite servicii secrete, Livia Stanciu cu anumite probleme ale soţului său, avocat în Galaţi, şi cu dependenţa fiicei sale de anumite substanţe interzise, iar Ionuţ Matei cu anumite relaţii intime nefireşti şi cu suspiciuni de corupţie.

Sub conducerea preşedintei Livia Stanciu, care şi-a început cariera ca procuror, exercitând această profesie în jur de un deceniu în timpul regimului comunist, a înţesat Secţia Penală a Înaltei Curţi cu judecători foşti procurori, numărul acestora ajungând la cel puţin opt, după ştiinţa mea. Instanţa supremă a devenit treptat o vasală a Binomului SRI-DNA, iar şefii acesteia luau lumină de la palatul Cotroceni şi din pădurea Băneasa. S-a ajuns până acolo, încât Binomul trimitea judecătorilor de la Înalta Curte informaţii acuzatoare extraprocesuale, instrucţiuni şi comenzi de condamnare, care erau aduse de emisari speciali, cu funcţii înalte, din SRI (vezi generalul Dumitru Dumbravă, şeful Direcţiei Juridice a SRI) sau din DNA (vezi procurorul-şef adjunct Marius Iacob).

Majoritatea judecătorilor supremi care au făcut jocurile Binomului SRI-DNA, făcând parte din aşa-zisele complete negre sau de execuţie, s-au pensionat în ultimii ani, inclusiv cel mai negru şi fidel executant dintre ei, Ionuţ Matei. Din garda neagră a Înaltei Curţi a mai rămas, ca ultim mohican al statului paralel, un singur judecător mai reprezentativ, Iulian Dragomir (intrat în istorie ca magistratul cu naşul-Traian Băsescu-în suflet), care a deţinut funcţiile de preşedinte al Secţiei Penale şi de vicepreşedinte al ÎCCJ.

Domnul Lilian Scripnic:

"Visul electrificării forţate a industriei auto în Europa a luat sfârşit"

În luna iunie a anului trecut, miniştrii mediului din statele Uniunii Europene, reuniţi la Luxemburg, au decis că, din anul 2035, autoturismele noi vândute pe piaţa europeană vor fi doar electrice.

Decizia a fost anunţată într-un mod en fanfare, fiind salutată atât de presă, cât şi de decidenţii UE. România, ca de foarte multe ori, prin liderii ei politici, a salutat momentul fără să evalueze dacă această decizie aduce sau nu un impact negativ propriei ţări.

Doar că decizia a fost întoarsă la presiunile Germaniei, ţară care găzduieşte cei mai mari producători auto ai Europei. Ţară care a fost obligată să ţină cont de părerile companiilor germane. Astfel, Comisia Europeană a votat ca interzicerea vânzării cu motoare termice, din 2035, în UE, să nu mai intre în vigoare.

O astfel de hotărâre era oarecum aşteptată, şi nu este deloc surprinzătoare, având în vedere costurile foarte mari de producţie a autovehiculelor ful electrice.

Partea tehnică şi mecanică a acestor autovehicule este foarte sensibilă şi implică costuri foarte mari în cazul unor defecţiuni apărute la bateriile maşinilor sau în cazul unor accidente.

De asemenea, nici impactul ecologic nu ar fi fost cel aşteptat. De ce?

Alimentarea bateriilor generează poluare şi emisii de CO₂. Atunci când energia pentru alimentarea acestor baterii electrice nu provine de la panouri solare, turbine eoliene sau chiar de la surse de energie nucleare/hidroelectrice, emisiile de CO₂ rezultate sunt mult mai mari. Dacă energia electrică folosită pentru încărcarea maşinilor provine din arderea combustibililor fosili, nu contează dacă maşinile electrice nu poluează în timp ce sunt conduse, deoarece acele emisii au fost deja eliberate în atmosferă printr-o centrală electrică. Acea centrală este responsabilă pentru furnizarea energiei către staţiile de încărcare speciale.

Producţia. Procesul de producţie este aproape identic, atât la maşinile pe combustibili convenţionali, cât şi la cele electrice. La finele procesului de fabricaţie însă, maşinile electrice sunt cele care generează mai multe emisii de carbon. Motivul este că maşinile electrice stochează energie în baterii mari, cu cât sunt mai mari, cu atât autonomia lor este mai mare, acestea având un impact mare asupra mediului. Bateriile sunt fabricate din materiale rare, extrase din pământ, precum litiu, nichel, cobalt sau grafit. Pot fi regăsite doar sub pământ, prin urmare, depind de procesele miniere cu efecte foarte nocive.

De aceea, teoria conform căreia maşinile electrice sunt mai prietenoase cu mediul, este cel puţin discutabilă.

Reducerea la zero a emisiilor de CO₂ nu ar avea prea mare efect asupra planetei atât timp cât alte regiuni ale globului, precum Asia sau Africa, continuă să emane masiv CO₂ în atmosferă. Contributivitatea noastră la efortul reducerii de carbon este nesemnificativă în acest caz.

Salut decizia Comisiei Europene de a face rabat de la decizia de a interzice producţia de maşini pe combustibili convenţionali şi felicit producătorii auto pentru alternativa combustibililor sintetici care, din spusele specialiştilor, ar avea emisii de carbon zero şi ar fi accesibili la un preţ redus. În acest fel, mentenanţa şi achiziţionarea unei maşini este mult mai facilă pentru orice buzunar.

Ca deputat al României şi cetăţean european mă miră lipsa de consultare prealabilă ce trebuia făcută de UE împreună cu marii actori din industrie. Se pare că această tendinţă a liderilor europeni este adeseori împrumutată şi de liderii noştri naţionali, care se grăbesc să aplice măsuri fără o sondare reală a implicaţiilor rezultate din luarea anumitor decizii.

Poate că acest eveniment va ajuta atât decidenţii europeni, cât şi pe cei din România să corecteze acest viciu de procedură prin care deciziile se iau de dragul de a fi luate.

Atunci când în joc avem afectarea calităţii vieţilor a milioane de oameni este de dorit să analizăm şi să consultăm fiecare parte implicată.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Copiii cu autism din România au nevoie de o lege specifică nevoilor lor!"

Cred ca un moment foarte bun, când trebuie să reflectăm asupra situaţiei copiilor din România care sunt diagnosticaţi cu autism, îl reprezintă Ziua Internaţională de Conştientizare a problemelor Autismului. În România, unul din 68 de copii este diagnosticat cu autism, conform datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În primul rând, este esenţial să înţelegem că autismul nu este o boală, ci o tulburare neurologică care afectează dezvoltarea abilităţilor sociale şi de comunicare ale copiilor. Copiii cu autism au nevoie de suport şi sprijin în a-şi dezvolta abilităţile necesare pentru a se integra în societate şi pentru a-şi atinge potenţialul maxim. Este important să se pună la dispoziţie servicii medicale şi terapeutice de calitate, precum şi educaţie adaptată şi inclusivă pentru aceşti copii. De asemenea, trebuie să se asigure sprijinul necesar pentru familiile acestora, astfel încât să poată face faţă provocărilor financiare şi emoţionale asociate cu îngrijirea unui copil cu autism.

Din păcate, România nu dispune de o legislaţie adecvată pentru protejarea drepturilor copiilor cu autism şi pentru a le asigura accesul la servicii şi terapii de calitate. Mulţi copii cu autism nu beneficiază de sprijinul şi îngrijirea de care au nevoie, iar familiile lor sunt adesea nevoite să facă faţă singure acestei provocări.

Este crucial ca societatea să îşi ia angajamentul de a sprijini copiii cu autism şi familiile acestora, astfel încât aceştia să aibă o şansă reală de a-şi dezvolta potenţialul şi de a trăi o viaţă cât mai normală. Statul trebuie să aloce mai multe resurse financiare pentru a sprijini copiii cu autism şi pentru a asigura accesul lor la terapii şi servicii de specialitate.

În acelaşi timp, este necesar să îmbunătăţim nivelul de conştientizare şi de educare a publicului cu privire la autism. Este important să ne asigurăm că oamenii înţeleg această afecţiune şi că sunt mai toleranţi şi mai deschişi faţă de persoanele cu autism şi familiile acestora.

În final, doresc să transmit un mesaj de solidaritate şi de susţinere pentru toţi copiii cu autism din România şi familiile lor. Împreună putem face diferenţa şi putem crea o societate mai justă şi mai empatică pentru toţi copiii, indiferent de diagnosticul lor.

Domnul Ioan Mang:

"Lapte, cereale şi patriotism economic"

Am rămas foarte mâhnit când am văzut la ştiri, săptămâna trecută, imaginile de la protestul crescătorilor de vaci, din judeţul Sălaj, care au ajuns în situaţia disperată de a vărsa laptele într-o fosă septică. Este revoltător ceea ce se întâmplă! În timp ce fermierul român este pe punctul să falimenteze, intermediarii şi comercianţii profită şi fără nicio ruşine, sub pretextul crizei şi al inflaţiei, măresc preţurile. În ultimii ani, preţul la raft al litrului de lapte a crescut de trei ori, în timp ce producătorii încasează acum cu 30% mai puţin.

Astăzi, fermierii români vând litrul de lapte la un preţ derizoriu, între 2 şi 2,5 lei. În schimb, preţul din magazine ajunge chiar şi peste 10 lei. Analiza pe întreg lanţul de comercializare-procesare arată că litrul de lapte care pleacă de la crescătorii de animale la un preţ de 2-2,5 lei, după procesare ajunge la maxim 4,5 lei, însă în supermarket se vinde şi la 10-12 lei, adică de 5-6 ori mai scump.

Profitul cel mai mare este făcut, aşadar, de super şi hipermarket-uri care-şi impun poziţia dominantă de piaţă, atât în defavoarea producătorilor, cât şi a consumatorilor români. Aşa capitalism de pradă doar în România putem întâlni! Lăcomia marilor retaileri şi goana lor după un profit deşănţat trebuie însă oprite! Aceştia trebuie să revină la decenţă şi la preţuri rezonabile, altfel, intervenţia statului va fi inevitabilă şi va trebui să fie dură!

Oricum, din luna februarie, la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost înfiinţată o structură numită "Observatorul laptelui şi al produselor lactate", care are ca obiective tocmai colectarea, prelucrarea şi centralizarea datelor şi informaţiilor referitoare la piaţa laptelui şi a produselor lactate, respectiv cele cu privire la exploataţiile de vaci de lapte, bivoliţe, oi şi capre, efectivele de animale, cantităţile de lapte, preţul laptelui crud materie primă, al laptelui comercializat şi al produselor lactate, precum şi al costurilor de producţie.

Sper ca lucrătorii acestui Observator să îşi intre cât mai rapid în atribuţii şi să pună capăt politicii "îngenuncherii" micilor producători români, practicate de către marii comercianţi internaţionali!

La fel cum sper că autorităţile statului vor găsi o soluţie şi pentru problema cerealelor româneşti, în special grâul care nu mai are loc pe piaţă din cauza importurilor masive din Ucraina. România sprijină Ucraina în transportul şi comercializarea grâului, dar, din păcate, acest ajutor ajunge într-o măsură mult prea mică la poporul ucrainean. Mai degrabă sunt sprijinite firmele americane, chinezeşti şi din alte părţi care deţin suprafeţe importante de teren în Ucraina, precum şi comercianţii care domină piaţa mondială a cerealelor.

Chiar şi aşa, sunt de acord să sprijinim Ucraina, dar, în acelaşi timp, şi România trebuie sprijinită. Este bine că fermierii români vor primi un ajutor financiar din partea Comisiei Europene, pe baza unei formule echitabile. Nu cred că este însă suficient. Şi Guvernul României trebuie să ajute fermierii şi producătorii români, şi pe cei care produc lapte, şi producătorii şi procesatorii de carne, şi pe cei care cultivă cereale, dar şi pe cei care ne furnizează legume şi fructe! Statul român trebuie să intervină sectorial, pe mai multe paliere cu scheme de ajutor bine ţintite, astfel încât să-i ajute pe toţi, în egală în măsură, şi tot timpul!

Eu înţeleg că Uniunea Europeană nu este un club de prieteni, ci o piaţă unică unde primează interesele economice. Nu pot să accept însă ca România să fie tot timpul victima unora sau altora. Trebuie să încetăm să ne mai tot uităm la liderii şi birocraţii Uniunii Europene ca la deţinătorii adevărului universal care trebuie mereu ascultaţi şi care, aşa cum a spus premierul Poloniei, trebuie să aibă întotdeauna cele mai bune soluţii aduse în geamantan.

În acest sens, îmbrăţişez pe deplin ideea domnului preşedinte Marcel Ciolacu că Programul de guvernare al noului guvern condus de PSD trebuie să aibă o componentă majoră de patriotism economic.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"România va atrage fondurile din PNRR!"

Ultima perioadă a fost marcată de diverse speculaţii în presa noastră cu privire la riscul ca ţara noastră să piardă fonduri alocate prin PNRR, din cauza neîndeplinirii unor jaloane şi ţinte asumate. Aceste speculaţii vin din partea unor persoane cu o sinceră îngrijorare, dar şi din partea unora care vor să semene panică în rândul românilor şi să antagonizeze opinia publică. Vreau să spun foarte clar că nu există, în acest moment, o astfel de informaţie vehiculată oficial. Chiar din contră, guvernarea a luat decizii prin care a îndeplinit mai multe jaloane aferente cererii de plată cu numărul 2.

Potrivit calendarului de implementare a PNRR, România a avut de îndeplinit 51 de jaloane şi ţinte cu termen de realizare în trimestrul I şi trimestrul al II-lea 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă Comisiei Europene, la finalul anului 2022. A doua cerere de plată include atât sprijin nerambursabil, în valoare de 2.147.490.000 euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut, în valoare de 1.080.200.000 euro. Este important de ştiut, pentru a nu mai lăsa un spaţiu vid ce poate fi umplut cu dezinformare şi fake news, că toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente, precum şi completările solicitate de către Comisia Europeană în procesul de validare a ţintelor şi jaloanelor au fost transmise în termenele indicate. Acuzaţia că România urmează să piardă fonduri europene nu are, aşadar, fundamentare. Partidul Naţional Liberal nu doreşte să speculeze o informaţie apărută în presă şi neconfirmată.

PNRR este un proiect extrem de important pentru dezvoltarea şi modernizarea României, o şansă de a face reforme reale şi de durată. Guvernul României are responsabilitatea principală pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor privind atragerea fondurilor alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Zvonuri vor circula mereu, important este să dăm crezare doar faptelor concrete, iar până acum acestea demonstrează că România s-a achitat de obligaţiile sale, stabilite conform calendarului, cu exactitate.

Guvernarea liberală este una responsabilă, în interesul românilor şi pentru români. Populismul, lozincile, alarmismul sunt apanajul celor care se pricep doar la gargară, nu la acţiune concretă. PNL este partidul responsabilităţii şi al administrării raţionale a problemelor ţării!

Domnul Mircia Chelaru:

"Despre pensiile militare de stat"

Deoarece se discută foarte mult despre pensiile militare de stat şi mulţi dintre cetăţeni nu au cunoştinţe suficiente despre acest domeniu, voi face câteva precizări.

În România, ca de altfel în orice ţară din lume, activităţile se desfăşoară în două mari domenii - în domeniul civil şi în domeniul militar. Fiecare domeniu de activitate are propriile reglementări, dar sunt şi reglementari comune.

În domeniul militar, încă din anul 1864, prin apariţia Legii nr. 1712 din 3 decembrie 1864 asupra poziţiei ofiţerilor, militarii aveau dreptul, cât timp erau în activitate, conform art. XV, la solda care era "hotărâtă după tarifele aprobate de Domn", iar după trecerea în rezervă, conform art. XVI, la solda disponibilităţii, care era "hotărâtă la 4/5 din solda activităţii". De aici se observă regimul juridic al pensiei militare de stat, respectiv "solda disponibilităţii", şi anume, faptul că era un drept legal al militarului trecut în rezervă, nu era contributivă şi reprezenta 4/5 din solda militarului din activitate.

Deoarece sistemul militar a devansat sistemul civil din punctul de vedere al protecţiei propriilor angajaţi, dar şi pentru că militarii, de la intrarea în cadrul sistemului - primirea gradului şi numirea pe o funcţie - primeau, ca drepturi, solda lunară, pe timpul cât erau în activitate, iar după trecerea în rezervă, pensia militară de stat - solda disponibilităţii - nu s-a pus problema asigurărilor sociale pentru militari şi, cu atât mai puţin, plătirea unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurarea acordării ulterioare a pensiei, asigurării în caz de accidente, de boală etc. Acest lucru explică faptul că militarii nu au plătit nicio contribuţie bănească pentru pensie - militarul a contribuit pentru pensie cu ani de serviciu, cu ani de viaţă.

În domeniul civil, angajaţii care semnau un contract de muncă primeau, conform acestuia, un salariu şi atât. Pentru a asigura protecţia angajaţilor, în condiţiile scăderii veniturilor din cauza îmbolnăvirilor, accidentelor, bătrâneţii şi chiar a decesului, apare nevoia adoptării unei legislaţii în acest sens.

Idei despre pensiile civile apar pentru prima dată în anul 1895 prin Legea minelor, care a instituit introducerea asigurării sociale obligatorii pentru minerii şi muncitorii din industria petrolieră, prin instituţionalizarea dreptului la pensie şi a dreptului la o indemnizaţie în cazul accidentelor de muncă, pentru ca, în anul 1902, prin Legea Missir, pentru organizarea meseriilor să se dispună, printre altele, înfiinţarea unui sistem de asigurări sociale pentru meseriaşi, pe baze corporatiste. Abia în anul 1915, prin Legea Neniţescu, pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti se instituie principiul asigurării obligatorii pentru accidente, boli şi bătrâneţe a tuturor salariaţilor care făceau parte din corporaţii - dată pe care ar trebui să o considerăm ca reper în apariţia pensiilor publice. Dar toate aceste servicii sociale se făceau în urma încheierii unui contract de asigurări sociale şi a plătirii unei cotizaţii băneşti lunare - şi de aici apare principiul contribuţiei.

În concluzie, în timp ce militarii aveau dreptul la soldă, solda disponibilităţii, transformată, ulterior, în pensie militară de stat şi indemnizaţii în caz de boală, incapacitate temporară de muncă sau deces, de la încadrarea în sistem - civilii încheiau un contract de muncă în urma căruia primeau un salariu, iar pentru a beneficia de asigurări sociale şi respectiv de pensie la bătrâneţe, indemnizaţii în caz de boală, incapacitate temporară de muncă sau deces, trebuiau să încheie un alt contract, respectiv un contract de asigurări sociale şi, totodată, să achite, lunar, o contribuţie bănească.

Diferenţa dintre pensia militară de stat (solda militarului în rezervă sau în retragere) şi pensia de asigurări sociale este mai mult decât evidentă, chiar şi pentru cei care nu au studii juridice şi nu sunt rău intenţionaţi, dar care au o judecată corectă, logică.

Fiecărui domeniu de activitate îi corespunde un anumit sistem de pensii care este reglementat de o anumită lege.

În domeniul civil, în prezent, există Sistemul public de pensii care este reglementat de Legea nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial nr. 563 din 9 iulie 2019. În domeniul civil au mai apărut şi alte legi care reglementează anumite pensii, numite pensii de serviciu, specifice numai anumitor profesii, dar care nu fac parte din Sistemul public de pensii. Aceste pensii sunt pensiile speciale şi au apărut după anul 1992.

În domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, în prezent, există Sistemul pensiilor militare de stat, care este reglementat de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015. Judecătorilor şi procurorilor militari li se mai aplică şi articolele privind pensiile din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 684 din 8 octombrie 2007, iar pensiile acestora nu fac parte din Sistemul pensiilor militare de stat, ci sunt pensii speciale şi nu pensii militare de stat.

Pensiile militarilor sunt o sintagmă mai cuprinzătoare, având în compunere atât pensiile militare de stat, cât şi pensiile procurorilor şi judecătorilor militari şi trebuie făcută distincţie între acestea, ele fiind reglementate de legi diferite.

Diferenţa de tratament juridic dintre pensiile militare de stat şi pensiile de asigurări sociale sunt ca urmare a diferenţelor de reglementare juridică a celor două domenii de activitate total diferite, domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi domeniu civil. În timp ce munca în domeniul civil este reglementată, pentru toate categoriile socioprofesionale, de Codul muncii şi regulamentele interne ale fiecărei instituţii, activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale sunt reglementate de legi specifice domeniului militar - Legea nr. 45/1994 a apărării naţionale a României, Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, Ordonanţa nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, H.G. nr. 106/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare etc. şi regulamente militare.

Primirea pensiei militare de stat este justificată şi de faptul că:

- Valoarea activităţilor militarilor este împărţită, de la încadrarea în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, în soldă, pe timpul cât sunt în activitate, şi pensie militară de stat, pe timpul cât sunt în rezervă sau în retragere; legislaţia, încă din anul 1864 prevede că militarul are dreptul la soldă, pe timpul cât este activ şi la solda disponibilităţii (pensia militară de stat) pe timpul cât este trecut în rezervă;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională plătită per zi şi nu per oră, ei nefiind plătiţi pentru ore suplimentare sau ore efectuate în zile de sărbătoare;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională pentru care "activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare" sunt similare muncii forţate - art. 42 alin. (2) din Constituţia României;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, după trecerea în rezervă, rămân cu obligaţii de serviciu militar, asumate până la vârsta prevăzută de lege, faţă de sistemul din care au făcut parte;

- Militarii sunt printre puţinele categorii socioprofesionale care, pe timpul cât sunt în activitate, nu pot să-şi ia un alt serviciu sau desfăşura altă activitate, ca să îşi poată mări veniturile pentru un trai mai bun;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, conform Constituţiei, este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale, în fapt, esenţa art. 1 din Constituţia României;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, prin jurământul depus, se obligă să-şi îndeplinească misiunea chiar cu preţul vieţii.

Pensiile militare de stat trebuie acordate după aceleaşi reguli şi principii ca şi în toate armatele statelor membre ale NATO, dar şi în conformitate cu reglementările NATO. În România, acest lucru încă nu se întâmplă.

Întrucât mulţi politicieni, formatori de opinie şi jurnalişti, din lipsa unor informaţii corecte despre pensiile militare de stat sau din rea-credinţă, au lansat teme false, de-a dreptul injurioase, precum "pensia militară de stat este un venit nemeritat pentru militari", "pensiile militare de stat sunt venituri «nesimţite» şi pentru a clarifica definiţia veniturilor obţinute la bătrâneţe, în domeniul civil, de cele obţinute în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi a elimina orice confuzii, pensiile din domeniul civil să rămână cu denumirea de pensii de asigurări sociale, iar în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale este necesar ca pensiile militare de stat să fie redenumite "solde de rezervist".

Militarilor zilelor de astăzi li se oferă un drept de viaţă, cu "linguriţa". Reamintesc că drepturile nu se cerşesc, iar politicile din ultimii 10-15 ani, în domeniul armatei şi al asigurărilor sociale, discriminează profesia militară, făcând-o din ce în ce tot mai nefrecventabilă. Indirect, politicienii improvizaţi produc una dintre cele mai grave vulnerabilităţi de securitate naţională.

Această situaţie trebuie eradicată, imediat, prin intervenţia calificată şi fermă a Guvernului şi preşedintelui României!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Reîmpădurim România!"

Indiferent de ideologia politică sau structura coaliţiilor de guvernare care au succedat de-a lungul timpului, a persistat o nevoie constantă pentru ţara noastră - rezolvarea problemei despăduririi. Cu toate că, până la acest moment, au fost făcute eforturi pentru instalarea unui sistem de supraveghere a pădurilor, pentru a preveni tăierile ilegale şi a conserva resursele de lemn, nu s-a reuşit finalizarea acestuia, până acum.

Suntem mândri să anunţăm că a fost aprobată, prin Hotărâre de Guvern, investiţia privind dezvoltarea capacităţii de supraveghere, control şi monitorizare a pădurilor. Cu ajutorul fondurilor din PNRR, vom avea un sistem informatic integrat care este similar celui de verificare a rovinietei. El va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0, arată un comunicat al Ministerului Mediului.

Opoziţia românilor faţă de tăierea pădurilor a răsunat întotdeauna puternic. Este un răsunet patriotic, întrucât bogăţia pădurilor reprezintă un simbol al ţării. În plus, defrişările incontrolabile conduc la probleme severe de mediu care, în final, ajung chiar să pună în pericol vieţile oamenilor.

Pădurile noastre sunt printre cele mai vechi din Europa şi, pe lângă utilitatea resurselor pe care le deţin, acţionează ca un scut protector pentru oraşe prin furnizarea de aer curat, absorbţia poluării şi acţionarea ca o barieră naturală împotriva temperaturilor extreme în anotimpurile calde şi reci. Aşadar, orice acţiune vătămătoare adusă lor este o ameninţare la sănătatea populaţiei.

Acum, ne uităm, în sfârşit, la o investiţie notabilă pentru prevenirea exportului ilegal de material lemnos, prin Proiectul aferent Componentei 7 - Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului - sprijin financiar nerambursabil, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu o valoare de 46 de milioane de euro, care presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluţii digitale pentru păduri şi monitorizarea transportului de masă lemnoasă - se arată în Hotărârea de Guvern. Vorbim despre un sistem naţional de monitorizare video, care va genera alerte în cazul unui transport ilegal de material lemnos. Va fi implementat şi un sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, o platformă de analiză geospaţială avansată şi o aplicaţie mobilă de verificare pe teren a alertelor.

Nu doar persoanele individuale, ci şi societatea civilă şi-a exprimat îngrijorarea, an de an, referitor la reţeaua extinsă de trafic de lemne. În 2022, eram martorii unor cifre alarmante - 20 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal. Fenomenul ajunsese să erodeze încrederea oamenilor în autorităţi şi în sistemul de justiţie.

Cu ajutorul tehnologiei şi a iniţiativei Executivului, sperăm să remediem situaţia cât mai repede şi, treptat, să redăm României culoarea verde, iar cetăţenilor, încrederea că îngrijorările lor sunt luate în seamă şi rezolvate!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"O metamorfoză ireversibilă - de la opoziţia cu carton la opoziţia de carton"

Pentru PSD, libertatea de exprimare a fost şi rămâne sfântă! Este una dintre principalele filosofii ale social-democraţiei autohtone, pe care am sărbătorit-o, pentru cei 130 de ani, ca principal vector al dezvoltării ţării, alături de colegii mei de partid, la finalul săptămânii trecute.

Aşadar, pe lângă principiile libertăţii, egalităţii, justiţiei sociale, accesibilităţii pieţei muncii, care au definit social-democraţia românească încă de la începuturile ei, libera exprimare a fost şi a rămas un crez sfânt pentru noi toţi, social-democraţii, dincolo de preţurile foarte mari pe care le-am plătit pentru ele.

Iar istoria îndelungată a partidului nostru îmi confirmă aprecierile. Ca partid, noi ştim cel mai bine că presiunile autoritariste au determinat, constant, metamorfozarea formaţiunilor social democrate şi chiar dispariţia temporară a acestora. Însă tocmai aceste crezuri fundamentale ne-au ajutat să renaştem sau să ne regrupăm şi să devenim mai puternici, dar şi mai hotărâţi să contribuim, constant, la modernizarea şi consolidarea statului, astfel încât România să poată depăşi orice criză în cel mai echitabil mod.

Unul dintre cele mai tulburi şi tragice momente istorice recente l-a constituit decembrie 1989. Acela a fost momentul în care libertatea de exprimare am plătit-o cu o jertfă de sânge. Dintre toate aceste raţionamente, noi, cei de la PSD, ne-am delimitat, punctual, până şi de partenerii noştri de coaliţie, respectiv PNL, din cauza propunerii legislative, pe care au iniţiat-o, pentru înăsprirea sancţiunilor penale în cazul protestelor publice.

Aşadar, PSD nu a susţinut, din start, proiectul de lege retras de iniţiatori, din fericire, prin care se urmărea intimidarea organizării şi participarea la demonstraţii sau mitinguri de protest. Îmi doresc ca, pe viitor, să nu mai auzim niciodată de astfel de tentaţii, care afectează însuşi fundamentul democraţiei!

Mai spun un nu hotărât şi oricăror piruete făcute strict cu scopul de a suci cu adevărat minţile românilor de bun-simţ, receptivi, dar cu mai puţină cunoaştere aprofundată a jocurilor politice, în speranţa câştigării unei brume de popularitate în plus de nişte politicieni amatori.

Spre exemplu, în legislatura trecută, o formaţiune politică care ne îndeamnă încă din băncile Legislativului, pe noi, cei de la putere, "să salvăm România" în locul lor, admiţându-şi singuri propriile limite, transformase, săptămânal, Casa Poporului într-o adevărată sală de spectacole, şi nu orice fel de reprezentaţii, ci unele de un ridicol combinat cu un burlesc desăvârşit - dar care au mai convins câţiva votanţi să le mai acorde încă o dată încrederea lor şi să-i mai catapulteze în Camera Deputaţilor şi în Senat, cel mai probabil într-o ultimă încercare... de-ai mai distra puţin, dacă de reprezentat nu le-au reprezentat niciodată interesele. Iar toate "partiturile" stridente, care se doreau proteste ale acestui partid de dreapta, erau însoţite de o recuzită de mucava. Partea cea mai proastă este că toate acele cartoane, cu care se protesta, pe holurile Parlamentului, împotriva tuturor deciziilor, au ajuns să definească întreg spectrul actual al opoziţiei.

Sub nicio formă, nu le plâng de milă celor de la USR şi AUR, ci oamenilor creduli care i-au investit cu voturile lor şi care, din păcate, pot repeta această greşeală flagrantă la viitoarele alegeri. Pur şi simplu mă întristează când văd atâta fariseism rezultat din disperarea de a nu fi la conducerea ţării a două grupuri politice care nu au spre deloc experienţa guvernării. Cu USR s-a văzut cel mai bine, nu doar că nu a ştiut să guverneze, ci şi a improvizat pe genunchi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care ne provoacă, în continuare, mari bătăi de cap din cauza absurdităţii şi deficienţelor construcţiei sale şi, din nefericire pentru renumele României, ne-a şi umplut de ridicol în mod gratuit.

Numai că USR nu s-a oprit aici din procesul propriu de acoperire cu prea mult caraghioslâc. Şi în prezent, unii dintre purtătorii de mesaje ai acestui partid inventează flagrant tot soiul de alegaţii manipulative, în speranţa că ele se vor plia măcar pe interesele unui segment de electorat, indiferent cât de insignifiant este acesta. Tot din nefericire, în acelaşi mod acţionează şi mare parte dintre vectorii de imagine ai AUR. Nu au cu ce realizări să iasă în faţa românilor, pentru că nu au trecut niciodată prin amplele mecanisme ale conducerii acestei ţări şi care, inevitabil, ajung să erodeze orice formaţiune politică, dar profită de orice ciocnire de opinii ca să obţină un mic câştig electoral. Mare parte dintre poziţionările AUR şi USR nu se dovedesc decât nişte simple dezinformări sau manipulări grosolane, indiferent că este vorba despre subiecte serioase, de care depinde traiectul României sau despre false tematici cu iz de cancanuri.

Opoziţia de amorul artei nu consider că va aduce beneficii reale nimănui, cu atât mai puţin partidelor care preferă să se situeze împotriva oricăror măsuri luate de actuala coaliţie de guvernare sau celor care aleg să-şi piardă timpul preţios, urmărind astfel de exerciţii artificiale, ca să nu le cataloghez drept alte false iluzii, vândute în numele democraţiei. Dacă opoziţia ar avea cu adevărat intenţii bune, aşa cum susţine, ar înainta soluţii viabile şi nu doar pseudorezolvări pornite de pe buze şi deloc formulate reflexiv şi cognitiv. Urmările unor vorbe goale, aruncate la întâmplare de către opoziţie în vântul din orice piaţă, pot provoca şi acte de vandalism, precum şi pagube iremediabile pentru România, aşa cum s-a mai întâmplat de curând. Ţin să subliniez că mă pronunţ, din nou, împotriva oricăror acte de violenţă şi militez ca românii să continue să se exprime liber, chiar dacă, de multe ori, modul în care o fac nemulţumeşte!

De asemenea, îmi doresc să avem parte de o opoziţie folositoare, care să contribuie şi ea, cu adevărat, la propăşirea poporului român, după cum s-a angajat prin jurământul depus la intrarea în Parlament!

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului nu trebuie să rămână doar un moment marcat fără ecou şi fără acţiuni concrete!"

Voi folosi prilejul declaraţiei politice de astăzi pentru a sublinia importanţa Zilei Internaţionale de Conştientizare a Autismului, marcată în fiecare an pe data de 2 aprilie, conform Rezoluţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite adoptată la data de 18 decembrie 2007.

În acelaşi context, în 2008, intra în vigoare Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, cu obiectivul de a-şi propune reafirmarea principiului fundamental al drepturilor omului şi de a proteja şi asigura exercitarea deplină şi egală a tuturor drepturilor omului, precum şi a libertăţilor fundamentale de către toate persoanele cu dizabilităţi şi de a promova respectul faţă de acestea.

Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi reprezintă un instrument vital pentru promovarea unei societăţi incluzive, care să se preocupe de toţi, ca şi pentru garantarea faptului că toţi copiii şi adulţii cu autism vor putea duce o viaţă împlinită. Adoptarea acestei convenţii a reprezentat un pas important în conştientizarea răspândirii acestui fenomen cu cât rata autismului în toate regiunile lumii a înregistrat creşteri constante, iar lipsa înţelegerii are un impact enorm asupra persoanelor cu autism, a familiilor lor, precum şi a comunităţilor.

În acest sens, în ultimii ani, s-au înregistrat progrese majore în ceea ce priveşte creşterea gradului de conştientizare şi acceptare a autismului, cu precădere în rândul copiilor, iar această reuşită se datorează în mod special cadrelor medicale, cercetătorilor şi comunităţii academice internaţionale care pun accent în prezent pe datele ştiinţifice relevate prin intermediul paradigmei neurodiversităţii.

În detrimentul tuturor acestor eforturi, sunt cazuri şi regiuni unde persoanele cu autism încă se lovesc de situaţii discriminatorii. În plus, nivelurile de conştientizare şi acceptare diferă foarte mult de la o ţară la alta. De asemenea, persoanele cu autism sunt deosebit de vulnerabile la schimbările majore ale rutinelor şi vieţii de zi cu zi la care asistăm peste tot în jurul nostru, precum pandemiile, războaiele şi dezastrele naturale. Din acest punct de vedere, este şi datoria noastră să promovăm în primul rând calităţile demonstrate ştiinţific cu care sunt înzestrate aceste persoane - şi mă refer aici la gama largă de talente pe care le pot dezvolta, spre deosebire de noi toţi, ceilalţi.

În România, spre exemplu, un copil din 54 este diagnosticat cu autism. În prezent, în ţara noastră sunt peste 558.000 de oameni care duc lupta cu această boală, aici fiind incluşi atât copiii cărora li s-a pus acest diagnostic, cât şi familiile lor care se confruntă cu greutăţile aduse de acesta.

Pentru toate aceste persoane, precum şi pentru familiile lor, cea mai mare provocare rămâne susţinerea financiară a terapiei, costul mediu lunar ajungând la aproximativ 1.500-2.000 de euro, iar sprijinul acordat de stat în momentul de faţă nu se ridică la acest nivel. Provocarea este cu atât mai mare cu cât, în ritmul actual de creştere a ratei de diagnosticare, în jurul anului 2050 se prefigurează faptul că un copil din doi va suferi de autism.

Domnul Nicolae Giugea:

"Astăzi «culegem roadele» a trei decenii fără nicio politică demografică coerentă!"

La finalul anului trecut, Institutul Naţional de Statistică ne prezenta datele provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor realizat în anul 2021. Chiar dacă mai avem de aşteptat până la publicarea datelor definitive, putem deja să tragem o primă concluzie preliminară clară - România se confruntă cu cel mai puternic declin demografic din istorie.

În fapt, INS nu vine decât să ne confirme ştiinţific ceea ce noi bănuiam şi observasem în ultimii ani, mai ales atunci când mergeam prin satele româneşti sau prin oraşele mai mici - copiii sunt tot mai puţini, zeci de şcoli se închid în fiecare septembrie, tinerii sunt în majoritate plecaţi la muncă sau la studii la oraş sau în străinătate, iar părinţii şi bunicii au devenit locuitorii preponderenţi ai aşezărilor rurale. Cauzele unei asemenea stări de fapt au fost deja prezentate de către specialişti - migraţia tinerilor în spaţiul Uniunii Europene, lipsa de oportunităţi economice şi sociale în mediul rural, lipsa unor politici consistente pentru susţinerea familiilor şi pentru stimularea natalităţii.

De la căderea comunismului şi până în prezent, doar judeţul Dolj a pierdut peste 160.000 de locuitori, de la peste 760.000, la mai puţin de 600.000. Mai grav este faptul că tendinţa scăderii populaţiei se menţine şi peste 8 ani, când vom avea iarăşi o evaluare a populaţiei, vom avea surprize şi mai mari. Declinul demografic al Doljului are justificări obiective multiple: judeţul s-a dezindustrializat puternic, iar investiţiile noi, puţine la număr, s-au plasat preponderent pe lângă marile oraşe; infrastructura rutieră abia acum se face, iar cea feroviară mai aşteaptă; până şi agricultura a fost lovită de politicile slabe, de slaba capitalizare, de deşertificarea a mii de hectare şi de câştigurile nestimulative ale fermierilor.

România are nevoie de politici demografice curajoase, pentru a opri tăvălugul demografic - îmbătrânirea şi scăderea populaţiei. O politică pronatalistă demarată astăzi îşi va vedea efectele abia peste mulţi ani, pentru că, spre deosebire de alte politici publice, nu produce efecte peste noapte.

Avem nevoie de o întinerire a populaţiei, de sate pline de copii, de şcoli ticsite de elevi, de tineri fermieri şi antreprenori, de angajaţi cu putere de muncă. Toate acestea nu se vor rezolva de la sine, dacă nu vom sprijini tinerii să-şi clădească o familie, să-i ajutăm să-şi crească şi să-şi educe copiii şi să-i atragem înapoi, în ţară, pe cei plecaţi departe, peste hotare.

Decidenţii politici din România, ocupaţi cu rezolvarea problemelor cotidiene, ar trebui să înţeleagă cât de important este să avem o populaţie tânără şi o ţară atractivă pentru tineri.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Relaţia dintre pensiile militare şi pensiile speciale»"

Cadrul legal referitor la pensii este reglementat de Legea nr. 172/2019 privind sistemul public de pensii. Această lege a mai fost completată şi de alte legi care reglementează anumite pensii specifice numai anumitor profesii. Acestea sunt pensii speciale.

Pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, există sistemul pensiilor militare de stat, reglementat prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Fac excepţie pensiile procurorilor şi judecătorilor militari care nu fac parte din această categorie, conform prevederilor Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Pensiile militare nu pot fi considerate pensii speciale, ci sunt expresia recunoştinţei statului faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile militarilor, suportate pe timpul carierei. Reglementarea lor este făcută de o singură lege - Legea nr. 223/2015, comparativ cu pensiile speciale, care sunt reglementate de două legi, o lege care reglementează domeniul civil sau militar şi o lege care stabileşte modul de calcul şi valoarea pensiei în domeniul de activitate, adică o pensie specială.

Finanţarea pensiilor militare este stabilită prin legea de reglementare, de regulă din bugetul instituţiei, iar pentru pensiile speciale se prevăd bani din două surse - bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale.

Baza de calcul pentru militari este procent din valoarea salariilor brute din 6 luni ale ultimilor cinci ani, iar pentru pensiile civile este ori media veniturilor brute din ultimele 12 luni sau din valoarea salariului brut pe ultima lună.

Actualizarea se face pentru cele speciale la fiecare majorare de salariu, iar pentru cele militare nu s-a făcut până în prezent, deşi este precizat că trebuie făcută la fiecare mărire a soldelor de grad şi de funcţie. Procentele folosite la calcul - 65% pentru militari şi 85% pentru pensii speciale, din baza de calcul fac în mod evident diferenţa.

Apartenenţa la un sistem de pensii - sistemul pensiilor militare de stat pentru cele militare. Cele speciale nu aparţin niciunui alt sistem public de pensii.

Din aceste motive, pentru pensiile militare care sunt "îngheţate şi blocate", Legea nr. 223/2015, în prezent, nu mai corespunde, din cauza deselor modificări. Ea face o discriminare clară între pensionarii militari şi cei civili.

Cine are interes să se diminueze importanţa profesiei de militar care, astfel, să influenţeze negativ structura Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională?

Domnul Nicu Niţă:

"Ministerul Agriculturii, sub conducerea PSD, continuă şi în anul 2023 programele de sprijin pentru agricultorii români!"

Declaraţia mea politică se referă la programele de susţinere pentru agricultorii care cultivă tomate, usturoi şi alte legume deficitare pe piaţă.

Ministerul Agriculturii, sub conducerea PSD, a asigurat în bugetul pentru anul 2023 sumele necesare pentru ajutoarele de minimis destinate producătorilor agricoli. Sumele cuprinse în bugetul de stat vizează ajutorul de minimis pentru cartoful de consum, ajutorul de minimis pentru legume în spaţii protejate şi ajutorul de minimis pentru producătorii de usturoi.

Ministerul Agriculturii a pregătit Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea «Programului de susţinere a producţiei de usturoi»", precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia, în anul 2023.

Continuarea acordării ajutorului va contribui la asigurarea necesarului de usturoi de calitate pentru consum şi la realizarea unei producţii cantitative şi calitative de usturoi, având rolul de a eficientiza activitatea exploataţiilor, prin capitalizarea acestora.

Impactul bugetar pentru această schemă de ajutor de minimis este de 29.700.000 lei, echivalentul a maxim 6.000.000 de euro.

Beneficiarii acestui program pot fi producători agricoli persoane fizice, juridice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice.

Pentru a obţine ajutorul de minimis, agricultorii trebuie să utilizeze o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp şi să obţină o producţie de minimum 3 kilograme de usturoi/10 mp.

Agricultorii pot obţine un cuantum maxim al ajutorului de minimis de 3.000 de euro/ha şi se acordă proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată, iar depunerea cererilor se va realiza până la data de 16 mai inclusiv, iar valorificarea producţiei se va face în perioada 1 iunie - 21 noiembrie inclusiv.

Continuarea acordării acestui ajutor de minimis va contribui la menţinerea şi sporirea interesului producătorilor şi în anul 2023 pentru cultura de usturoi, precum şi la echilibrarea importurilor, prin creşterea producţiei şi a consumului de produse româneşti, răspunzând astfel dorinţei românilor de a avea acces la produse proaspete locale.

Partidul Social Democrat şi ministrul PSD al agriculturii susţin şi sprijină fermierii români, prin găsirea soluţiilor pentru a le oferi la timp sprijinul necesar, astfel încât aceştia să aibă predictibilitate şi stabilitate în activitatea lor. Este important ca producţia agricolă naţională şi fermierii români să poată să ofere românilor produse de calitate, autohtone, şi să sprijinim munca şi eforturile făcute de aceştia.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Comisia Europeană va acorda despăgubiri suplimentare fermierilor români dezavantajaţi de preţul cerealelor din Ucraina"

În cadrul Consiliului AGRIFISH din ianuarie, România, alături de alte cinci ţări - Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia - a solicitat activarea rezervei de criză, pentru a se acorda compensări din fonduri europene pentru pierderile suferite de fermieri, din cauza preţului scăzut la cereale, determinat de abundenţa pe piaţă a cerealelor ieftine din Ucraina.

PSD apreciază că, în cele din urmă, Comisia Europeană a admis argumentele ministrului agriculturii privind situaţia României, care trebuie tratată într-un mod particular. Acest lucru a fost exprimat clar de preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, care a declarat că statele din prima linie trebuie să nu sufere din cauza dezavantajelor create. Astfel, admite că cei din Comisie nu au ţinut seama de particularităţile din România, prezentate de ministrul Daea. Comisia a luat în considerare doar datele Institutului Naţional de Statistică, fără a ţine seama de cele de la Ministerul Agriculturii.

Am văzut că şi preşedintele Iohannis i-a dat dreptate ministrului Daea, că cei din Comisie au impus formula compensărilor fără nicio negociere, desfiinţând astfel toate criticile liberalilor şi ale altor politicieni, că ministrul nu ar fi negociat eficient. În realitate, ministrul nu a avut posibilitatea de a negocia.

Cel mai important pentru fermierii români este faptul că oficialii Comisiei Europene au acceptat suplimentarea compensărilor acordate României, fiind cea mai afectată de exporturile de grâne din Ucraina. Decizia, la nivelul Comisiei, este ca România şi probabil alte state să primească o sumă suplimentară, pe lângă tranşa alocată în prima fază. O victorie importantă a ministrului agriculturii este că a convins Comisia ca în stabilirea sumelor suplimentare să se ţină seama de suprafeţele cultivate cu cereale în statele afectate de exporturile din Ucraina. România este pe primul loc în această privinţă dintre toate statele din regiune. România are cea mai mare suprafaţă cultivată cu cereale, respectiv 6 milioane de hectare. Urmează Polonia cu 3,5 milioane de hectare şi Bulgaria cu două milioane de hectare. Dacă acesta va rămâne criteriul principal în alocarea noului sprijin, România ar trebui să ia cea mai mare sumă dintre statele solicitante.

O altă decizie importantă a ministrului agriculturii este iniţiativa de a cumpăra terenul agricol românesc ce va fi pus la dispoziţia tinerilor fermieri ca să producă hrană sănătoasă pentru consumul cetăţenilor români.

Fără costuri suplimentare la bugetul de stat, iniţiativa Ministerului Agriculturii atinge simultan trei obiective majore: independenţă energetică din surse regenerabile, asigurarea terenurilor şi producţiei agricole pentru consumul intern, sprijinirea tinerilor fermieri. Ministerul Agriculturii va concesiona, pe o perioadă de până la 49 de ani, terenurile neviabile din punct de vedere agricol, pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice. Astfel, se va obţine mai multă energie solară pentru atingerea obiectivului României de a deveni independentă energetic şi de a folosi energie curată. Din fondurile obţinute, Ministerul Agriculturii va achiziţiona terenuri agricole viabile. Terenurile achiziţionate vor fi concesionate tinerilor fermieri. Astfel, va creşte producţia internă de produse agricole şi se consolidează securitatea alimentară pentru cetăţenii români.

PSD ştie să dezvolte agricultura românească. Sectorul agroalimentar din România este cea mai importantă componentă din acest domeniu pe care se concentrează proiectele legislative şi programele susţinute de parlamentarii şi miniştrii social-democraţi. Trebuie să asigurăm valorificarea produselor agricole româneşti, prin includerea lor în comenzile de stat, destinate şcolilor, unităţilor militare sau aşezămintelor sociale, astfel încât producătorii români să aibă venituri sigure şi să poată menţine locurile de muncă.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"Domnul Lăzărescu continuă să moară, de nepăsare!"

Săptămâna trecută, la Botoşani, s-a petrecut un caz cu adevărat revoltător, care a fost preluat şi mediatizat în întreaga ţară. Este vorba despre decesul unui pacient de 87 de ani, găsit mort pe holul Spitalului de Urgenţă, în care era internat de trei zile, cu insuficienţă respiratorie. Bătrânul mort pe holurile spitalului de la Botoşani este o oglindire a tuturor bătrânilor României - bolnavi şi părăsiţi, aflaţi în grija nimănui.

Pacientul, însă, nu era un bătrân oarecare. Era chiar bunicul directorului medical al spitalului. Ce fel de grijă pentru pacienţi poate garanta un sistem sanitar care pune în funcţii oameni nepăsători faţă de proprii bunici, de părinţi şi, probabil, chiar şi faţă de copiii lor? Cum putem spune românilor să aibă încredere în astfel de oameni?

Aşa cum se întâmplă peste tot, răspunsul la întrebările adresate conducerii spitalului în cauză de la Botoşani a fost acelaşi, ridicatul din umeri. Ridicatul din umeri este un răspuns universal, acordat tuturor românilor, un răspuns care arată lipsa de grijă şi de respect pe care statul o arată propriilor cetăţeni.

Se va acuza, bineînţeles, lipsa de personal. Însă lipsa de personal din spitalele României este doar un efect al unui sistem medical dezastruos, în care oamenilor morali şi dedicaţi nu li se mai acordă oportunităţile cuvenite, nu li se acordă nici măcar şansa de a-şi demonstra, cu adevărat, meritele.

Spitalele au devenit monopoluri de putere politică şi motive de laudă pentru Consiliul Judeţean, atunci când vine vorba despre proiecte de renovare cu bani europeni. Şi, deşi resursele tehnice îmbunătăţite sunt importante şi binevenite, resursele umane ale sistemului sanitar rămân la cote minime.

În acest moment, situaţia este tragică. Jumătate din medicii din România sunt concentraţi în 6 judeţe, cele mari şi cu ceva dotări prin spitale. În restul ţării, se practică medicina de ocazie. În unele judeţe s-a ajuns în situaţia în care nici măcar la terapie intensivă nu există medic de gardă. În tot acest timp, pacienţii pleacă bolnavi la sute de kilometri de casă, ca să găsească un spital care să-i trateze.

România a pierdut cel puţin 40.000 de doctori în ultimii 10 ani, iar deficitele rezultate pe anumite specializări medicale sunt evidente şi acute. Unele dintre ele au fost scoase la lumină de criza pandemiei, altele sunt încă ascunse. Exodul medicilor va aduce, în continuare, pentru ani buni, costuri umane şi financiare uriaşe în sistemul de sănătate din România.

Totuşi, guvernanţii noştri nu se întreabă de ce medicii pleacă din ţară? Situaţia distribuţiei inegale a medicilor în spitalele din România este cunoscută la vârful ministerului. Deci, problema a fost identificată. Pare că şi soluţia există, însă doar sub forma unei strategii încă neaplicate. O meteahnă tipic românească - facem planuri pe hârtie şi le băgăm apoi în sertar, lăsând loc unor probleme mai serioase - bani, puterea şi politica mincinoasă.

Doamna Raisa Enachi:

"Prag pentru abuzul în serviciu"

PNL, PSD şi UDMR îşi propun să modifice Legea abuzului în serviciu, pentru ca un prejudiciu mai mic de 50.000 de euro să nu fie considerat o infracţiune penală.

Cu toate acestea, pentru faptele care nu depăşesc această sumă, răspunzătorii vor suporta amenzi cuprinse între 20.000 de lei şi 200.000 de lei, dacă fapta este săvârşită cu intenţie şi între 10.000 de lei şi 100.000 de lei, dacă fapta este săvârşită din culpă. S-a mai încercat această modificare şi în anul 2017, însă a nu fost adoptată. Cu toate acestea, Proiectul de Lege a avut 78 de voturi pentru, la şedinţa de la Senat. Cum se poate să susţii această modificare, când ştii că în acest fel funcţionarul public va fi mai predispus să îşi neglijeze munca? Amenda va putea fi constatată de poliţiştii din Ministerul Afacerilor Interne şi va avea termen de prescriere de 5 ani de la data comiterii faptei.

Cele trei partide din coaliţia de guvernare nu sunt preocupate de interesul cetăţenilor până la urmă, ci vor doar să aibă spatele asigurat când vine vorba despre acţiunile pe care le desfăşoară. Prin aprobarea unei astfel de legi, am îndemna funcţionarii publici la furt, fără să fie pedepsiţi. Nu este posibil! După ce că, oricum, corupţia este la putere în România, acum se doreşte şi evidenţierea acestui lucru! 50.000 de euro este o sumă cu care poţi face destul de multe lucruri, de la consolidările unei instituţii publice până la modernizarea unui salon de spital şi, clar, nu este o sumă pe care funcţionarii publici să şi-o poată băga în buzunar şi să scape basma curată!

Salariul mediu anual al unui român este în jur de 65.000 de lei-70.000 de lei, dar se vrea un prejudiciu de 250.000 de lei pentru ca o acţiune să fie considerată infracţiune! Românii muncesc mai bine de 4 ani şi tot nu câştigă această sumă, iar coaliţia de guvernare încurajează furtul! Gândiţi-vă la viitorul României! Nu va prospera niciodată, dacă se va susţine neglijarea muncii şi a abuzului în serviciu!

Istoria se va repeta ca în anul 2017, când au avut loc numeroase proteste pe acest subiect. Oamenii deja au ieşit în stradă pentru a arăta nemulţumirea faţă de această decizie, iar opinia lor contează şi trebuie ţinut cont de aceasta!

Ministerul Justiţiei a propus ca pragul să fie de 9.000 de lei, prag cu care mulţi nu sunt de acord şi cred că este absurd să intri la închisoare pentru o aşa sumă de bani. Oare s-a ajuns la această sumă tocmai datorită protestului care a avut loc, datorită cetăţenilor implicaţi care şi-au exprimat opinia?

Dar de ce nu se ia în considerare că funcţionarii nu ar trebui să prejudicieze de la început, să nu fure? Aceştia ar trebui să lucreze în folosul comunităţii, nu împotriva acesteia!

Domnul Viorel Salan:

"Jandarmeria Română înseamnă mai întâi respect pentru cetăţean!"

În cei 173 de ani de existenţă instituţională pe care îi sărbătoreşte în acest an, Jandarmeria Română s-a transformat şi a evoluat permanent, devenind ceea ce este astăzi, o instituţie credibilă, solidă, profesionistă.

Acest progres constant reprezintă în acelaşi timp cea mai clară dovadă a forţei acestei instituţii de a se adapta zi de zi cerinţelor societăţii actuale de siguranţă publică, echilibru, normalitate şi respect pentru cetăţean.

Puţine instituţii ale statului român se pot mândri cu o istorie atât de îndelungată, ceea ce denotă continuitate, coerenţă şi păstrarea unor valori autentice.

Jandarmeria Română înseamnă mult mai mult decât restabilirea ordinii publice. Jandarmeria Română înseamnă ajutorarea oamenilor aflaţi în dificultate, intervenţia în situaţii de urgenţă, înseamnă militari expuşi riscului 24 de ore din 24, în zăpezi, în ger sau la inundaţii.

În acelaşi timp, ca militari în slujba apărării democraţiei şi a statului de drept, jandarmii şi-au făcut întotdeauna datoria, fie că a fost vorba despre misiuni în ţară, fie în străinătate. Modul exemplar de îndeplinire a misiunilor primite de către jandarmii români în Kosovo sau în Afghanistan a fost în repetate rânduri remarcat de reprezentanţii statelor partenere participante la coaliţia multinaţională şi ai Uniunii Europene.

Prestigiul dobândit în plan internaţional, prin executarea cu profesionalism a misiunilor NATO şi ONU, demonstrează nu doar un înalt grad de instruire, profesionalism şi competenţă, dar şi capacitatea de a fi mereu furnizori de securitate în zone de conflict.

Pentru toate acestea, doresc să-i felicit în mod călduros pe toţi cei care formează această prestigioasă armă şi să îi asigur de întreaga mea consideraţie şi sprijinul necondiţionat în tot ceea vor îndeplini în slujba legii!

Totodată, ţin să mulţumesc astăzi fiecărui jandarm care şi-a împlinit datoria în ţară şi în afara graniţelor ei!

La mulţi ani tuturor celor care au ales să poarte uniforma bleu-jandarm!

La mulţi ani, Jandarmeriei Române!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Centrele pentru marii arşi - o bătaie de joc la adresa românilor"

Au trecut aproape opt ani de la tragedia de la Colectiv, iar în sistemul medical românesc nu s-a petrecut nicio schimbare majoră, din contră, punctul culminant a fost atins prin nu mai puţin de 14 incendii care au afectat spitalele într-un an, acestea devenind, mai degrabă, adevărate crematorii, decât locuri unde oamenii să meargă având încrederea că se vor vindeca sau măcar să-şi amelioreze starea de sănătate.

Revenind, după incendiile mari în spitalele din Piatra Neamţ, Bucureşti şi Constanţa, chiar preşedintele ţării, domnul Klaus Iohannis, şi-a asumat, la cel mai înalt nivel, problema instalaţiilor de gaze şi a reţelelor de electricitate din spitale - principala sursă de la care au luat foc secţiile. Mai mult decât atât, în urmă cu 9 ani, în 2014, Guvernul a aprobat Hotărârea de Guvern care prevedea construcţia a 4 centre de mari arşi - două la Bucureşti, unul la Timişoara şi unul la Târgu Mureş. În caz că aţi uitat, sub o formă sau alta, coaliţia PSD-PNL-UDMR a dat, în tot acest răstimp, 9 miniştri ai sănătăţii - Eugen Nicolaescu, Nicolae Bănicioiu, Florian Bodog, Sorina Pintea, Victor Costache, Nelu Tătaru, Florin Cîţu, Atilla Cseke, Alexandru Rafila, ca să nu mai adăugăm şi basmele promisiunilor electorale - de la cele cinci mari spitale regionale până la reformarea sistemului medical.

Acum, ​premierul Nicolae Ciucă a anunţat că Guvernul pe care îl prezidează va aproba o altă Ordonanţă de Urgenţă pentru finalizarea şi operaţionalizarea a trei centre pentru mari arşi, la Spitalul "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti şi la Spitalele Judeţene din Timişoara şi Târgu Mureş, desigur, cum altfel decât printr-un împrumut, căci din buget avem de plătit pensii speciale şi zeci de mii de sinecuri din întreg aparatul administrativ.

Stimaţi colegi, vă îndemn să renunţaţi la ipocrizie şi să încercaţi să urmaţi dictonul latin "Facta, non verba!", adică mai faceţi şi treabă, apoi vorbiţi, că pe vorbe goale, de 30 de ani, noi, românii, cei care cotizăm şi pentru sistemul medical, murim cu zile în spitale!

Domnul Vasilică Toma:

"Acces real la cultură pentru toţi copiii!"

Dreptul la cultură al copilului este susţinut prin mai multe instrumente internaţionale şi naţionale care garantează dreptul copiilor la acces la educaţie, cultură şi activităţi recreative adecvate vârstei şi dezvoltării lor.

Una dintre cele mai importante instrumente este Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989. Aceasta Convenţie prevede că toţi copiii au dreptul la educaţie şi la participarea la viaţa culturală şi artistică, precum şi la beneficiile pe care le aduc ştiinţa, cultura şi arta.

De asemenea, Constituţia şi legile naţionale garantează dreptul copiilor la educaţie şi la acces la cultură. Guvernele sunt responsabile pentru asigurarea accesului copiilor la aceste drepturi şi pentru crearea de oportunităţi egale pentru toţi copiii, indiferent de etnie, sex sau statut social.

În plus, educaţia şi cultura sunt susţinute prin intermediul sistemelor de învăţământ şi prin intermediul activităţilor culturale şi artistice organizate de instituţii şi organizaţii culturale.

De asemenea, părinţii şi tutorii au responsabilitatea de a asigura copiilor accesul la educaţie şi la activităţi culturale şi de a-i sprijini în dezvoltarea lor culturală şi artistică.

Prin urmare, dreptul la cultură al copilului este un drept fundamental şi este susţinut prin mai multe instrumente internaţionale şi naţionale, prin educaţie şi prin intermediul activităţilor cultural-artistice organizate de instituţii şi organizaţii culturale.

Însă, din păcate, în fapt, familiile se confruntă cu incapacitatea financiară pentru accesul liber la cultură. Există nişte reduceri pentru elevi şi studenţi, numai că nu poţi beneficia de ele online, ci doar fizic, iar atunci când ajungi la casa de bilete, ţi se spune că nu mai au bilete reduse, sau, eventual, în cel mai bun caz, ţi se transmite - "...mai avem 3 locuri în colţul stâng, pe ultimul rând", acolo unde, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, unde vizibilitatea este mai mult decât una precară.

Înţeleg că există mai multe motive pentru care elevii nu pot cumpăra bilete online la teatru, printre care vorbim despre limitarea vârstei, necesitatea unui card de credit, probleme tehnice, dar acestea nu se mai justifică în era în care, de la digitalizare, se presupune că am ajuns la automatizare!

Şi stau să mă gândesc, este posibil, cumva, ca biletele reduse pentru elevi, care sunt disponibile numai într-un colţ al teatrului, să nu respecte principiul egalităţii de şanse în ceea ce priveşte accesul la cultură? Pentru că, în cazul în care accesul la aceste bilete reduse este limitat într-un anumit loc din teatru, acest lucru poate crea un dezavantaj pentru elevii care nu au acces la restul zonelor sau care nu sunt conştienţi de existenţa acestor bilete reduse.

Consider şi sper să îmi împărtăşiţi opinia că este mai mult decât important ca teatrele şi alte instituţii culturale să ia în considerare modul în care pot fi asigurate oportunităţi egale pentru toţi cei interesaţi de accesul la cultură, inclusiv sau mai ales pentru elevi!

În acest sens, consider că este la fel de important să existe informaţii clare şi accesibile despre biletele reduse şi acestea să fie disponibile în toate zonele teatrului sau instituţiei culturale.

În plus, este important ca aceste bilete să fie disponibile pentru toţi elevii, nu doar pentru elevii din anumite şcoli sau grupuri selectate. Pentru că, doar aşa, ne putem asigura că toţi elevii au acces egal la cultură şi la oportunităţile care pot contribui la dezvoltarea lor culturală şi artistică.

Domnul Vasile Nagy:

"Jandarmeria Română, 173 de ani de existenţă"

În data de 3 aprilie 1850, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat o hotărâre de divan care a instituit Jandarmeria Română, prin care s-a stabilit un statut juridic pentru aceasta şi principiile de organizare şi funcţionare. Regimentul de jandarmi din Moldova a fost împărţit în două subdiviziuni, fiecare având responsabilitatea a şase judeţe. Legea a stipulat că Jandarmeria are ca misiune paza siguranţei publice, menţinerea ordinii şi aplicarea legilor.

Jandarmeria a fost structurată pentru a putea executa atât servicii ordinare, realizate zilnic conform regulamentelor, cât şi servicii extraordinare la solicitarea autorităţilor, prin crearea de subunităţi mobile.

În urma Revoluţiei din decembrie 1989 şi a reorganizării instituţiilor de stat în spiritul democrat şi de drept, Jandarmeria a fost remodelată şi a început să joace un nou rol în asigurarea ordinii publice. În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 749 din 5 iulie 1990, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi. Legea nr. 40 din 18 decembrie 1990 a legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi.

Legea nr. 116 din 18 iunie 1998 a fost un moment important în consolidarea democraţiei din România, prin stabilirea organizării şi funcţionării Jandarmeriei Române. Această lege a fost înlocuită de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 care a stabilit statutul, atribuţiile şi competenţele Jandarmeriei Române, precum şi organizarea şi conducerea acesteia, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei.

Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţia Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Jandarmeria Română şi-a consolidat poziţia europeană şi a demonstrat profesionalismul în îndeplinirea misiunilor sale internaţionale.

În prezent, Jandarmeria Română este una dintre cele mai importante instituţii de forţă ale statului român, responsabilă cu menţinerea şi asigurarea ordinii publice în întreaga ţară, cu protejarea cetăţenilor şi cu apărarea intereselor naţionale. În aceste scopuri, Jandarmeria desfăşoară activităţi diverse, printre care se numără patrularea, intervenţia în situaţii de urgenţă şi gestionarea manifestaţiilor publice.

Totodată, instituţia are şi un rol important în ceea ce priveşte asigurarea securităţii la nivel intern şi extern, fiind implicată în numeroase operaţiuni de combatere a terorismului şi a altor forme de infracţionalitate organizată. De asemenea, Jandarmeria Română are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte protejarea instituţiilor statului şi a personalităţilor publice.

În concluzie, Jandarmeria Română este una dintre instituţiile fundamentale ale statului român, cu o istorie bogată şi cu un rol vital în asigurarea ordinii publice şi a securităţii naţionale.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Căile Ferate Române - drumul către colaps"

În caz că nu ştiaţi, în 1990, România deţinea a treia cale ferată din Europa ca număr de kilometri, trenul fiind principalul mijloc de transport, aproximativ 400.000 de oameni călătorind zilnic.

În plus, între 1960 şi 1989 s-au electrificat 4.000 de kilometri, aveam o industrie de profil puternică, ţara noastră fiind cel mai mare exportator de vagoane de marfă din lume, în anii '80 - şi ca să vă dau doar un singur exemplu, între anii 1970 şi 1984 am exportat peste 100.000 de vagoane de marfă, 3.000 de vagoane de pasageri şi 1.500 de locomotive!

Astăzi, Electroputere Craiova nu mai există, iar singurul producător privat de locomotive din România are o cadenţă de producţie de 10-12 locomotive, anual, care pleacă, toate, la export în Suedia!

Din 1989 şi până astăzi, parcul rulant s-a diminuat cu peste 50%, atât în cazul locomotivelor, cât şi al vagoanelor, pe porţiuni bune de traseu se circulă şi cu 5 kilometri/oră.

În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, în anul 2019, România se situa pe locul 26 din 28 de ţări ale Uniunii Europene, ultimele două clasate fiind Malta şi Cipru, ţări care nu au niciun kilometru de cale ferată.

Cine este vinovat, stimaţi colegi, pentru această umilinţă naţională? Necolaiciuc, primul şi singurul mare condamnat, care a devalizat CFR, creând o pagubă de 57 de milioane de euro şi care după 2 ani de puşcărie, din 8 la câţi a fost condamnat, a fost eliberat condiţionat?!

Oare nu cumva toţi reprezentanţii partidelor aflate la guvernare, care au susţinut, cu bună ştiinţă şi complice, devalizarea CFR şi a CFR Marfă? Ce face justiţia? Căci la pensii speciale e coadă mare, dar la făcut treabă, obosesc subit domnii judecători, cărora le plătim, lunar, mii de euro, doar ca să-i vedem cum îi fac scăpaţi pe toţi cei vinovaţi pentru starea de fapt în care ne aflăm! Nici de o parte, nici de alta, prejudiciile nu sunt recuperate, iar buni de plată suntem noi, românii!

Astăzi, ministrul transporturilor este Sorin Grindeanu, eternul protejat al PSD, dar mai ale al presei bine plătite tot din banii noştri! Mandatul său este sinonim cu încă un eşec de proporţii considerabile - accidente lunare pe căile ferate cu victime, moartea unui om pe autostradă din cauza lipsei grătarelor de protecţie, întârzieri sau chiar ratări ale unor proiecte majore de infrastructură!

Şi dintr-o realitate paralelă face parte şi Marcel Ciolacu, viitor prim-ministru al Guvernului României, din mai, atunci când susţine că, citez, "Sorin Grindeanu are cea mai mare execuţie dintre toţi miniştrii transporturilor."

Treziţi-vă, domnilor guvernanţi!

Următoarea staţie este colapsul!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 212.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Şi vă reamintesc programul de lucru - între orele 10.00 şi 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză, iar apoi votul final; la încheierea sesiunii de vot final - cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mi-aş dori să vă propun nişte modificări la ordinea de zi, şi anume, pentru ziua de astăzi, să dezbatem... unu, două, trei... şase proiecte, şi să le stabilim în ordinea următoare.

Cu siguranţă, va fi nevoie de prelungirea programului de lucru.

Prin urmare, vă voi propune ca la punctele 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 să fie următoarele proiecte, urmând ca programul de lucru să se epuizeze după dezbaterile la toate aceste 6 proiecte cerute acum.

E vorba de:

La punctul 1, PL-x 162/2023 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii;

Deci PL-x 162/2023, la poziţia 1.

La poziţia 2, Pl-x 724/2022 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Are termen de adoptare tacită şi trebuie astăzi dezbătută.

La punctul 3, Proiectul de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu; e vorba de PL-x 110/2018;

La poziţia 4, PL-x 354/2022 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;

La 5, PL-x 246/2023 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative;

Şi la punctul 6, PL-x 245/2023 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative.

Deci avem de la 1 la 6 şi prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe cele 6 proiecte.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vor urma două voturi.

Primul vot - modificarea ordinii de zi, cu următoarea ordine:

La punctul 1, PL-x 162/2023;

La punctul 2, Pl-x 724/2022;

La punctul 3, PL-x 110/2018;

La punctul 4, PL-x 354/2022;

La punctul 5, PL-x 246/2023;

Şi la punctul 6, PL-x 245/2023.

Vot, vă rog.

Cu 134 de voturi pentru, 31 contra, 33 de abţineri, aprobată.

Al doilea vot - prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la PL-x 245/2023, şi anume poziţia 6 de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

Cu 202 voturi pentru, 4 contra, aprobată.

Intervenţii asupra ordinii de zi, domnule Simion?

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da.

E vorba de PL-x 47/2023. Cer scoaterea acestuia şi retrimiterea la comisii.

Este un proiect de lege care încalcă grav libertatea de mişcare şi multe alte drepturi fundamentale. E vorba de aşa-numitele "oraşe de 15 minute"; PL-x 47/2023, Proiectul de Lege privind mobilitatea urbană durabilă.

Am primit foarte multe mesaje în ultimele 24 de ore, din partea cetăţenilor îngrijoraţi, şi mi se pare justificată retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, ca să putem analiza în detaliu acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Chiar dacă nu-l vom discuta astăzi, pentru că nu face parte... deci nu va fi printre punctele pe care le vom discuta, vă rog să vă pregătiţi cartelele - retrimiterea la comisii a PL-x 47/2023.

Vot, vă rog.

Cu 163 de voturi pentru, 15 contra, 35 de abţineri, PL-x 47/2023 a fost retrimis la comisii.

Bănuiesc că vom păstra cutuma - pentru două săptămâni; n-aţi făcut această menţiune.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Ba da! Ba da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Mai sunt alte intervenţii asupra ordinii de zi? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 162/2023.

Iniţiatorul, Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor parlamentari!

Proiectul de lege are ca obiect modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, vă întrerup, daţi-mi voie să remarc prezenţa la balcoane a unui grup de 21 de studenţi de la Universitatea "1 Decembrie" din Alba Iulia.

Bine aţi venit, dragi studenţi... (Aplauze.) ...în plenul Camerei Deputaţilor! (Aplauze.)

Vor mai fi anunţuri de acest gen astăzi.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Deci proiectul de lege are ca obiect modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea lucrărilor de întreţinere curentă; pentru executarea acestora fără autorizaţie de construire.

Lucrările de întreţinere curentă sunt foarte importante pentru menţinerea drumului în stare de confort şi siguranţă a circulaţiei rutiere.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine forma raportului comun al comisiilor, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Gliga, vă rog.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să poată fi executate fără autorizaţie de construire/desfiinţare şi lucrările de întreţinere curentă, întreţinere periodică şi reparaţii curente la infrastructura de transport şi la instalaţiile aferente. Totodată, se propune ca autorizarea executării lucrărilor de construcţii aferente infrastructurii de transport de interes naţional şi de metrou gestionată de Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" S.A. să fie făcută de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin direcţia de specialitate, cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcţiilor, aceste prevederi urmând a fi aplicate şi proiectelor de metrou aflate în diferite stadii de implementare, dacă până la intrarea în vigoare a legii nu au fost depuse la autorităţile locale cererile pentru emiterea autorizaţiilor de construire/desfiinţare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Apostol, Grupul USR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Stimaţi colegi,

Odată cu acest proiect legislativ, am propus un amendament care a fost acceptat de toată lumea, şi mă bucur, şi vreau să vă mulţumesc pe această cale.

Este vorba de a da posibilitatea autorităţilor publice locale să supraînalţe trecerile de pietoni, fără autorizaţie de construcţie.

Este un aspect important pentru oraşele noastre, astfel încât să creştem siguranţa cetăţenilor, pietonilor, pe drumurile publice.

Vă mulţumesc pentru acest lucru. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 724/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru învăţământ sau Comisia pentru apărare.

Domnul Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 724/2022

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Pentru întocmirea raportului comun, comisiile au analizat avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca studenţii instituţiilor militare de învăţământ superior, declaraţi inapţi pe parcursul studiilor universitare, să beneficieze de dreptul de a opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi unitate militară. Totodată, proiectul propune exonerarea studenţilor aflaţi în această situaţie de obligaţia de a restitui cheltuielile de şcolarizare.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut propunerea legislativă.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport preliminar de adoptare, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din raportul preliminar.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învăţământ a propus, cu 22 de voturi pentru şi o abţinere, adoptarea raportului preliminar primit, adică adoptarea iniţiativei cu amendamente admise.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din raportul comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu doreşte... ba da, dezbateri generale, domnul Mircia Chelaru, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc.

Aţi auzit - cei care au auzit, bineînţeles, - raportul Comisiei pentru apărare împreună cu cei de la învăţământ.

Iau cuvântul pentru că această lege a fost întoarsă de mai multe ori, dezbătută cu foarte multă acribie în comisie.

Scot în evidenţă faptul că modificarea la Legea nr. 80 se face exclusiv pentru militarii din cadrul Ministerului de Interne.

De ce spun asta? Pentru că, pe de o parte, am atras atenţia, dar fac o paranteză - acele amendamente care au fost adoptate au fost primite într-un mod corespunzător de comisie şi însuşite din partea mea.

Revin din paranteză şi spun - instituţiile militare de învăţământ, cu adevărat, trebuie să scoată produsul final - un luptător.

S-a pus problema ca instituţia militară să nu se transforme într-una filantropică şi, atunci când studentul, din motive varii, nu mai poate să îndeplinească acele misiuni de luptă, să părăsească instituţia.

Am acceptat, aşadar, totuşi, după principiul - nu lăsăm pe nimeni în spate, cei care din motive neimputabile lor devin inapţi pentru serviciul militar, să continue studiile până la terminarea acestora, pe banii statului.

Ce scot în evidenţă? Totuşi, această lege produce o discriminare nepermisă, pentru că, la dezbateri, Ministerul Apărării Naţionale nu şi-a însuşit această modificare, pe motiv că în această instituţie nu există alternative.

Consider acest aspect un lucru cât se poate de nepriincios şi asistăm la o lege care produce o discriminare în cadrul aceluiaşi corp militar.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Leoreanu, Grupul PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În calitate şi de iniţiator al acestui proiect de lege, am dorit ca sistemul să-i respecte, să-i sprijine şi să-i ajute pe cei care vor şi pot sau, uneori, din motive neimputabile, nu pot să mai slujească aşa cum şi-au dorit.

Cei care vin în sistemul militar vin din dorinţa de a se implica, au o pasiune, doresc cu adevărat să se desăvârşească aici, ca luptători.

S-ar putea, din motive neimputabile, pe parcursul desfăşurării studiilor în instituţiile militare de învăţământ superior, să nu poată să mai facă acest lucru, din cauza unei boli, a unui accident, aşa cum spuneam, neimputabile lor.

Până acum, aceştia trebuiau să părăsească instituţia de învăţământ superior militar şi să se orienteze acolo unde puteau să se regăsească sau erau acceptaţi.

În acest moment, pot, pe banii statului, să-şi desăvârşească studiile şi, ulterior, să îşi găsească un loc, în funcţie de aptitudinile, competenţele sau de calităţile fizice, intelectuale, pe care le au.

Am dorit ca acest lucru să fie şi pentru militarii din MAI şi pentru militarii din MApN.

Într-adevăr, a fost o discuţie mai largă, au fost multe dezbateri. Ministerul Apărării nu a agreat în primă fază acest lucru.

A rămas că vom discuta şi vom găsi o soluţie şi pentru cei din instituţiile militare de învăţământ superior ale MApN.

Deocamdată, un pas a fost făcut pentru cei din sistemul militar din MAI. Cred că e un pas înainte, e un lucru bun.

Şi trebuie să găsim o soluţie şi pentru cei din MApN.

Aşa cum am spus, sistemului trebuie să-i pese. Şi cei care vin dedicaţi, pasionaţi de acest lucru, dacă se întâmplă, dintr-un motiv neimputabil lor, să nu mai fie în...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...toate potenţele, atunci să poată totuşi să desfăşoare o activitate aşa cum îşi doresc.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la...

Nu trecem.

Domnul Nicu Fălcoi, Grupul USR.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Motivul iniţierii - pentru că sunt şi eu cosemnatar al acestei legi - a fost tocmai acela de a scoate orice discriminare între militarii din această ţară şi funcţionarii cu statut special. Pentru că acum vreo lună, două, am adoptat o lege care era dedicată exclusiv funcţionarilor cu statut special, adică poliţiştilor.

Faptul că, la iniţiativa Ministerului Apărării Naţionale, s-au scos militarii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale din acest proiect de lege mă face ca eu să mă abţin, pentru că nu mi se pare normal să existe o discriminare între militarii din cadrul Ministerului de Interne şi cei din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Prin urmare, eu, personal, mă voi abţine la acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Pentru a fi declarat apt în şcolile militare de specialitate, respectiv funcţionari publici cu statut special, e vorba despre poliţişti, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiţii - să fie apt din punct de vedere medical, testarea sportivă şi testarea psihologică.

În momentul în care eşti admis şi îndeplineşti aceste trei condiţii, atât în perioada de şcolarizare, cât şi în perioada de activitate, dacă vei fi declarat inapt din punct de vedere medical, obligatoriu vei fi clasat.

Practic, noi spunem acum că el o să fie inapt din punct de vedere medical, o să fie clasat, dar îl menţinem în şcoală.

Pentru ce să îl menţinem în şcoală? El poate să fie transferat la o instituţie de învăţământ din zona civilă, cu echivalarea studiilor.

Acestea sunt nişte inepţii pe care nu ştiu cine le scoate şi de unde le scoate.

Practic, ţinem oameni în şcoală care sunt inapţi din punct de vedere medical, statul român nu-i poate folosi, nici în calitate de poliţist, nici în calitate de militar.

Nu ştiu cine profită de lucrul acesta. Nici măcar elevul în cauză nu profită de aşa ceva, pentru că diploma lui nu poate fi recunoscută atâta timp cât el este clasat în cadrul şcolii de ofiţeri, agenţi de poliţie, subofiţeri de armată, ofiţeri de poliţie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la...

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu voi vota contra acestei iniţiative legislative.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

V-am spus adineauri că mai sunt anunţuri. Mai am două anunţuri de făcut.

Îi rog pe cei 50 de interni, dintre cei 600 care au aplicat pentru a face Internship la Camera Deputaţilor, să se ridice şi să-i vedem, şi pe dumneavoastră vă rog să-i aplaudaţi. (Aplauze.)

Sunt internii... (Aplauze.) ...care timp de două luni ne vor observa şi ne vor ajuta.

Bine aţi venit şi în sala de plen!

Iar în stânga, din comuna natală a lui Liviu Rebreanu - şi cu mare bucurie vă spun că aceasta se află în judeţul Bistriţa-Năsăud -, din comuna Târlişua, 67 de elevi şi profesori... (Aplauze.)... au bătut 600 de kilometri ca să fie alături de noi.

Bine aţi venit, dragi prieteni... (Aplauze.) ...în Parlament! (Aplauze.)

Continuăm.

3. Proiectul de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu; PL-x 110/2018.

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog, doamnă Gliga.

PL-x 110/2018.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea Lacului Brebu din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Badea, dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este o iniţiativă vădit neconstituţională. Nu o spun doar eu, a spus-o şi Guvernul, a spus-o şi Consiliul Legislativ. Sunt sigur că ar spune-o şi Curtea Constituţională. Şi asta pentru că transferurile interdomeniale de bunuri individual determinate din domeniul public al statului în domeniul public al UAT-urilor, judeţe sau localităţi, nu intră în domeniul legii, este act administrativ, se face conform Codului administrativ, adică prin hotărâre de Guvern, la cererea Consiliului Local sau Judeţean.

Înţeleg însă că există o reticenţă la nivelul Guvernului în a da asemenea hotărâri. Şi este o reticenţă care provine încă de la cele două hotărâri de Guvern prin care mai întâi aţi scos Insula Belina din bazinul hidrografic al Dunării şi apoi aţi trecut-o din proprietatea statului în proprietatea Consiliului Judeţean Teleorman, ca apoi să ajungă la domnul Dragnea, şeful PSD de atunci, care acum ne îmbie cu reţetele sale culinare pe YouTube. (Vociferări.)

Prin urmare, sunt împotriva acestei iniţiative.

Aş susţine, în schimb, o sesizare la CCR împotriva sa.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 354/2022.

Domnule Alda, vă rog, raportul comun.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, trimis cu adresa PL-x 354/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2¹) al art. 27 din Legea nr. 18/1991, în sensul că deţinătorii terenurilor din zonele care nu au fost cooperativizate pot solicita, la cerere, comisiei judeţene, emiterea titlului de proprietate, în următoarele condiţii: dacă deţinătorii sau moştenitorii acestora figurează cu terenul în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale; dacă terenul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidenţe ca fiind în domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Vetuţa Stănescu, Grupul PNL.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege vine să reglementeze o situaţie aflată în dificultate, o nedreptate făcută deţinătorilor de terenuri din zonele necolectivizate.

Drept pentru care Partidul Naţional Liberal propune proiectul de lege, astfel încât deţinătorii de terenuri aflate în zone necolectivizate să poată deveni proprietari.

Dreptul de proprietate este un drept consfinţit prin Constituţie, drept pentru care venim să îndreptăm această nedreptate efectuată de Legea fondului funciar.

Vă adresez rugămintea, stimaţi colegi, de a vota acest proiect de lege şi de a fi alături de cei care îşi revendică dreptul de proprietate în zonele necolectivizate în perioada regimului comunist.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Csaba, la dezbateri generale?

Vă rog, Grupul UDMR.

(Domnul deputat Csoma Botond solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, colegul dumneavoastră şi liderul dumneavoastră de grup are de ridicat o problemă pe procedură.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Înainte de a intra în dezbateri generale, aş dori să vă rog să avem un vot. Şi solicit plenului Camerei Deputaţilor să retrimitem acest proiect de lege la comisie, pentru o săptămână.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

De ce? Care e motivaţia? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru retrimiterea la comisie, o săptămână, PL-x 354/2022.

Vot, vă rog.

Cu 136 de voturi pentru, 31 contra, 45 de abţineri, proiectul a fost retrimis la comisie.

Trebuia să faceţi această propunere la început, să nu mai citim raportul.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Un pic de organizare la coaliţie, vă rog, dacă se poate!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Lăsaţi, domnule Moşteanu, lăsaţi! (Vociferări.)

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative; PL-x 246/2023.

Vă reamintesc că, potrivit art. 117 din Regulament, suntem în procedură de urgenţă.

Întreb, dacă iniţiatorul, şi anume Guvernul României, doreşte să intervină?

Vă rog.

Doamna Roxana Simona Momeu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Proiectul de lege are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, exclusiv pentru punerea în acord a dispoziţiilor din actele normative menţionate cu prevederile Constituţiei, aşa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate referitoare la aceste acte normative.

Adoptarea proiectului este necesară, având în vedere că a trecut o perioadă considerabilă de timp de când aceste decizii ale Curţii Constituţionale ar fi trebuit implementate.

Prezentul proiect de lege a reprezentat un obiectiv de evaluare în cadrul MCV şi continuă să fie monitorizat prin mecanismul "Rule of Law", desfăşurat cu Comisia Europeană.

De asemenea, adoptarea proiectului de lege este cuprinsă şi în cadrul PNRR, ca jalon în Reforma 5 - "Garantarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii şi eficienţei acesteia" -, din cadrul componentei privind "Buna guvernanţă".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cred că e...

Doamna Roxana Simona Momeu:

Proiectul de lege nu reprezintă o iniţiativă de politică penală elaborată de Ministerul Justiţiei, ci cuprinde viziunea CCR asupra articolelor pentru care sunt propuse intervenţii legislative.

Prin urmare, efortul Ministerului Justiţiei s-a concentrat strict pe nevoia de a transpune în texte juridice viziunea şi voinţa CCR.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, raportul.

Şi, doamnă Gliga, vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere, după ce finalizaţi citirea raportului.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, modificarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 120/2018, cu modificările ulterioare, în vederea punerii de acord cu deciziile Curţii Constituţionale prin care au fost admise excepţii de neconstituţionalitate referitoare la unele prevederi din aceste acte normative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr. 1, care face parte din prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere - 5 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri - 5 minute.

Vot, vă rog.

Cu 146 de voturi pentru, 63 contra şi 3 abţineri, la amendamente avem 5 minute - timp de dezbatere, nu la dezbateri generale.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Simion, Grupul AUR, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Prima oară a fost pragul de 250.000 de lei, după aceea a fost pragul de 9.000 de lei, după aceea a fost pragul de 6.000 de lei, după aceea n-a mai fost niciun prag...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule...

Domnul George-Nicolae Simion:

...după aceea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, e următorul...

Domnul George-Nicolae Simion:

Ştim, ştim...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...proiect.

Domnul George-Nicolae Simion:

...ştim.

Lăsaţi-mă să vorbesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E următorul.

Domnul George-Nicolae Simion:

...că vorbesc pe timpul meu, domnule preşedinte.

După aceea... (Vociferări.) ...v-aţi gândit să reintroduceţi SRI-ul în anchetele penale. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache:

E Codul penal, nu procedural.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ştiu, ştiu, ştiu, nu, nu, nu, staţi puţin, că am o propunere.

Dacă vreţi, v-o fac şi pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Cereţi retrimitere!

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu vă sfătuiesc, la câte telefoane aţi avut, şi la câte pauze aţi avut, şi la câte răzgândiri aţi avut, vă solicit o pauză de 30 de minute, să mai daţi o dată telefoane, să vedeţi cum trebuie să votaţi.

Deci solicit, domnule preşedinte, o pauză de 30 de minute. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

În folosul vostru!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am muncit mult, 45 de minute, şi doriţi pauză.

Mergem mai departe, domnule Simion.

Voci de la AUR:

Supuneţi votului!

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întrucât... (Vociferări.)

Lăsaţi-mă, domnule Simion, aţi vorbit.

Întrucât domnul Simion are nevoie de 30 de minute, în numele Grupului AUR, sunt obligat să supun votului dumneavoastră - pauză de 30 de minute.

Vot, vă rog.

Cu 59 de voturi pentru, 134 contra şi 6 abţineri, nu avem 30 de minute de pauză.

Aşadar...

Domnul Stelian, Grupul USR.

Ion Stelian.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Proiectul acesta nu se referă la niciun prag. E vorba de Proiectul de modificare a Codului de procedură penală. Jalon în PNRR. De ce? Pentru că era un obiectiv important şi pentru ridicarea MCV.

Domnul Predoiu, cu promisiuni către Comisia Europeană, a reuşit să smulgă tot o promisiune, pentru că MCV-ul nu s-a ridicat în mod tehnic, deocamdată. Dar promisiunile au fost deşarte, pentru că în proiectele acestea se regăsesc - în cele două proiecte, şi de procedură penală şi cel referitor la Codul penal - se regăsesc foarte multe vulnerabilităţi, foarte multe elemente de neconstituţionalitate, care nu fac altceva decât să pericliteze obţinerea fondurilor Uniunii Europene.

Este absolut inadmisibil ce s-a întâmplat în Comisia juridică.

Din punctul meu de vedere, raportul depus astăzi este la limita săvârşirii infracţiunii de fals intelectual, pentru că nu acele amendamente au fost votate. Doamna preşedinte a supus votului respingerea, eliminarea amendamentelor votate la Senat. O aberaţie, evident, dar atât aţi fost în stare să faceţi.

Multe dintre deciziile Curţii Constituţionale nu au fost avute în vedere; este o chestiune extrem de gravă.

Legea este aceea de punere în aplicare a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii. Nici măcar Codul de procedură penală nu a fost pus 100% în acord.

Haideţi să ne uităm în urmă şi să vedem care este sursa acestor situaţii de blocaj şi de ce ies din penitenciare sau scapă de dosare foarte mulţi. Pentru că în momentul în care au fost adoptate aceste coduri, Cătălin Predoiu le-a adoptat pe genunchi, unele dintre ele, prin asumarea răspunderii, nu au fost dezbateri...

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...nici atunci...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...cum nu sunt nici acum...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...concluzionaţi...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...şi iată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Concluzionez.

După ani de zile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe scurt...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...vedem...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...evident.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...că ceea ce a făcut domnul Predoiu atunci a însemnat zeci de articole declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională şi dosare penale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...închise...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...compromise, din vina acestui ministru incompetent. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Marian Mina (din sală):

Tu erai competent rău, Garsonieră!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Am rugămintea, domnule Coarnă, când vedeţi că sunteţi înscris la cuvânt, să veniţi puţin mai aproape.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Reuşim din nou să introducem SRI-ul în Codurile penale.

Dacă aţi citit acest PL-x, o să observaţi că în zona penală vorbim de acţiunea celor 3 "i" - informaţie, investigaţie şi instrumentare.

O să observaţi că acum o să interceptăm convorbirile dintre client şi avocat, o să vulnerabilizăm acest drept la apărare. Clientul nu o să mai discute absolut nimic cu avocatul, pentru că aceste informaţii devin automat, de drept, mijloace de probă în procesul penal.

În nicio ţară din lumea asta informaţia nu este nici probă, nici mijloc material de probă; este un procedeu la îndemâna organului de urmărire penală, să o transforme în probă şi în mijloc material de probă, printr-o percheziţie, printr-o audiere, printr-o confruntare.

Or, noi, ceea ce facem acum, o să trimitem în judecată oameni doar pe aceste interceptări.

Mai mult de atât, o să observaţi că dacă informaţia este clasificată, avocatul nu are dreptul la conţinutul informaţiei şi, atunci, o să primească un avocat din oficiu. De cine să fie numit? De SRI.

Practic, dumneavoastră astăzi introduceţi în procedura penală ceea ce nici regimul comunist nu a făcut.

Acest amendament şi acest PL-x trebuie respinse clar, pentru că avem mai multe decizii ale Curţii Constituţionale care se pronunţă în acest sens şi scot SRI-ul din Codurile penale.

Un ultim argument, domnule preşedinte.

SRI este o instituţie militară. Repet, SRI este o instituţie militară.

Codul civil... Codul civil face trimitere - dacă vreţi, pe capitolul JAI, a trebuit să demilitarizăm poliţia, pentru că nu puteam să avem ofiţeri de anchetă militari care să ancheteze un cetăţean civil.

Dumneavoastră acum amestecaţi lucrurile.

Sigur că SRI-ul are competenţă militară limitată strict pe...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Dumitru Coarnă:

...abaterile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

...şi infracţiunile săvârşite de militari.

Încă o dată trebuie să vă spun că acest proiect de lege instaurează dictatura în România şi, practic, foarte mulţi oameni...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...vor fi trimişi la închisoare nevinovaţi fiind.

Chiar şi dumneavoastră, din sală, o să vă vină rândul şi o să mergeţi la închisoare pe aceste amendamente pe care le votaţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu voi vota contra acestui PL-x.

Mulţumesc şi eu. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion sau...? (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

E... ştiţi mulţi dintre voi că n-ar trebui să reintroducem SRI-ul în anchetele penale.

Vă anunţ de pe acum că o să contestăm la Curtea Constituţională chestiunea asta, pentru că, în mod... (Vociferări.) ...normal, va cădea la Curtea Constituţională.

Acum, tot ce vă rog este să nu vă temeţi, pentru că aşa zice preşedintele de partid, pentru că aşa zice liderul de grup. Ştiţi şi voi, ca şi mine, că SRI-ul nu are ce căuta în anchetele penale.

Fiţi sinceri cu voi, în primul şi în primul rând! (Aplauze.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la...

Vă rog să daţi...

Domnule Albişteanu, un singur vorbitor de grup, îmi pare rău.

Deci intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă de...

Şi o să mergem prima dată de la articole... de la 1 la 210 şi, după aceea, dacă se susţin amendamentele respinse.

Deci...

De la art. 1 la art. 50, dacă există obiecţii sau comentarii? Nu.

De la 51 la 100? Nu. Adoptate.

De la 101 la 150? Nu. Adoptate.

De la 151 la 200? Nu. Adoptate.

De la 201 la 210? Nu. Adoptate.

Bun.

Doamna Oana Murariu, bănuiesc că doriţi să susţineţi amendament respins.

Vă rog să indicaţi marginal, ca să-l putem urmări cu toţii.

Doamna Oana Murariu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Aş indica marginal dacă ar exista, pentru că în această grabă de adoptare a Codului penal şi Codului de procedură penală, pur şi simplu aţi trântit amendamentele noastre, scanate, pentru fiecare grup parlamentar distinct.

Drept urmare, voi susţine din calupul amendamentelor USR, cel care priveşte art. 345.

Cu următoarea menţiune, domnule preşedinte de şedinţă. Eu sunt deputat la primul mandat şi de când sunt în Parlament, de doi ani şi jumătate, niciodată nu am văzut aşa o procedură ca şi cea de acum pe Codul penal şi Codul de procedură penală. Efectiv, când vine vorba de Codul penal, călcaţi tot în picioare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vorbiţi din timpul dumneavoastră.

Vă rog, indicaţi marginalul.

Doamna Oana Murariu:

În ceea ce priveşte amendamentul care vizează art. 345 din Codul de procedură penală, exact când discutam în şedinţa Comisiei juridice de acest amendament care vizează posibilitatea de apărare în cazul interceptărilor efectuate în baza mandatului de siguranţă naţională, exact în acel moment, doamna Vicol a primit un telefon, s-a suspendat şedinţa şi mai departe ştim cu toţii ce s-a întâmplat.

Propunerea noastră presupune că atunci când se utilizează interceptările în baza mandatului de siguranţă naţională, inculpatul, părţile să aibă posibilitatea, să aibă acces la dosar; fie se declasifică, fie au acces la dosar, strict pentru efectuarea apărării, pentru echilibru între interesul statului de a urmări penal infractorii şi dreptul la apărare. Asta înseamnă stat de drept.

Nu contează, aţi respins tot, aţi călcat tot în picioare, pentru că, nu-i aşa, e vorba de Codul penal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Murariu, a doua oară vă rog, indicaţi marginal din anexa de la amendamente respinse.

Doamna Oana Murariu:

Domnule preşedinte,

Sunt cu raportul în faţă şi nu există marginal.

Aşa aţi făcut procedura, nu există marginal.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

L-aţi făcut varză!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Sunt 11 amendamente respinse. Care dintre ele tocmai l-aţi susţinut?

Doamna Oana Murariu:

Vă arăt că nu există marginal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu am marginal în faţă, doamnă Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Haideţi să vedem!

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Aveţi raportul de aseară, doamnă Murariu.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Oana Murariu.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, art. 345, după alin. (1) se introduc două noi alineate, alin. (1¹) şi alin. (1²).

Vă rog, vot, amendament respins.

Vot!

86 de voturi pentru, 137 de abţineri, amendamentul rămâne respins.

Domnul Stelian Ion, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Fenomenul fugarilor este unul foarte grav, care periclitează încrederea românilor în actul de justiţie.

Deciziile instanţelor române se pronunţă într-un anumit fel, vedem ce se întâmplă, aceştia părăsesc ţara şi, folosindu-se de tertipuri şi de legislaţia altor ţări, reuşesc să scape de executarea pedepselor.

Este foarte important să existe în Codul de procedură penală o diferenţiere între măsura arestului preventiv şi măsura controlului judiciar, sub aspectul duratei pentru care să se instituie o măsură preventivă.

De aceea, pentru că este necesară modificarea art. 215¹ alin. (8), am considerat că trebuie să stabilim într-adevăr o durată-limită, o durată maximală pentru care măsura controlului judiciar să fie dispusă, pentru că aşa spune Curtea Constituţională, dar propunem ca durata pentru controlul judiciar să fie mai mare decât durata pentru arestul preventiv, adică să fie de 7 ani.

În felul acesta, pentru că nu este o măsură atât de intruzivă cum este arestul preventiv, organele judiciare vor avea la îndemână un instrument în plus pentru a reuşi să prevină sustragerea persoanelor... inculpaţilor de la executarea pedepselor.

Vă rog să votaţi acest amendament dacă apreciaţi că este firesc să combatem acest fenomen de sustragere de la executarea pedepselor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian Ion... (Vociferări.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este vorba despre art. 215¹ alin. (8), care sună în felul următor - "În cursul judecăţii, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi în nicio situaţie nu poate depăşi 7 ani de la momentul trimiterii în judecată".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci Anexa nr. 2 - amendamente respinse, amendamentul de la art. 215¹ alin. (8).

Vot, vă rog.

52 de voturi pentru, 140 contra, 38 de abţineri. Respins.

Timpul a expirat.

Vă supun votului dumneavoastră, în bloc, celelalte 9 amendamente respinse.

Vot, vă rog.

140 de voturi contra, 73 pentru, 20 de abţineri.

Proiectul rămâne la votul final.

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia cuvântul.)

Îmi pare rău, domnule Titi Stoica, timpul a expirat.

Ultimul punct de pe ordinea de zi.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Explicarea votului, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului la ce, domnule Stoica? Lăsaţi!

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

La ce am votat acum, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009...

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica vine la prezidiu. Vociferări.)

...privind Codul penal, precum şi a altor acte normative; PL-x... (Vociferări.)

Rog un chestor să vină să mă ajute să-l îndepărtez... (Vociferări.) ...blând pe domnul Stoica. (Vociferări.)

...PL-x 245/2023; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, vă rog, raportul.

De asemenea, doamnă Gliga, la final, vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, modificarea art. 19 din Legea nr. 682/2022 privind protecţia martorilor, republicată, modificarea şi completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea punerii de acord cu deciziile Curţii Constituţionale prin care au fost admise excepţii de neconstituţionalitate referitoare la unele prevederi din cuprinsul acestor acte normative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr. 1 care face parte din prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere - 10 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri - 10 minute.

Vot, vă rog.

Am rugămintea la cei 3 colegi din grupul deputaţilor neafiliaţi să vorbească între ei, pentru că un singur coleg poate vorbi. În caz contrar, voi da cuvântul primului înscris.

Mulţumesc.

188 de voturi pentru, 38 contra, 5 abţineri.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale, domnul Titi Stoica, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Vă atrag atenţia pe această cale că aţi abuzat de funcţia... (Vociferări.) ...pe care vremelnic o deţineţi, pentru a-mi refuza dreptul la explicarea votului, la votul precedent. (Vociferări.)

Acum vreau să vă atrag atenţia, că, în calitate de preşedinte de şedinţă, sunteţi responsabil pentru respectarea Constituţiei, a legilor şi a Regulamentului.

Acest proiect de lege, tocmai am vorbit cu secretarul comisiei şi mi-a spus că acest document, procesul-verbal al şedinţei, a suferit modificări şi că acum este încărcat pe site.

Eu vă solicit, domnule preşedinte de şedinţă, să ne puneţi la dispoziţie procesul-verbal în original şi să acordaţi o pauză de două-trei minute, pentru liderii de grup, pentru a studia acest proces-verbal al şedinţei de ieri.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întreb liderul de grup de la AUR, dacă domnul Titi Stoica este vicelider?

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Este vicelider.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este vicelider? Bun.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, a doua încercare.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru pauză... 30 de minute aţi spus?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Două-trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...două-trei minute.

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Doar ca să fie cât se poate de limpede şi clar, au fost două solicitări - una, pe care nu o puteţi supune votului, aceea de a ne prezenta...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Exact...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...procesul-verbal...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu pot.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...în original; şi, cea de a doua, de a propune liderilor de grup două, maximum 3 minute, pentru studia acest proces-verbal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Alegeţi dumneavoastră - două minute sau trei minute, nu aleg eu.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

3.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3 minute.

Vă rog, vot pentru pauză de consultări cu liderii de grup - 3 minute.

Vot, vă rog.

75 de voturi pentru, 152 contra, 5 abţineri.

O să mergem mai departe.

Domnul Ion Stelian, Grupul USR, dezbateri generale.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Procesul-verbal!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pentru orice altă solicitare, domnule Titi Stoica, vă rog, la secretariatul general sau la secretariatul comisiei, nu la preşedintele de şedinţă.

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Au trecut câţiva ani de zile şi domnul Iohannis nu mai vede elefanţii din clădire, nu mai vede problemele din justiţia penală.

Domnul Predoiu astăzi a trimis un secretar de stat, este absent, şi-a legat singur şireturile, a încurcat pe toată lumea, a indus în eroare o ţară întreagă şi a jucat alba-neagra, ca la colţul străzii, de nu mai înţelege nimeni, nimic. E prag, nu e prag, azi este, mâine nu e, azi e până la cer, 250.000 de lei, cât voia domnul Dragnea, după aceea 9.000 de lei, fără să justifice. O nebunie întreagă!

Vă spun un lucru: tot ce faceţi, că puneţi prag, că nu puneţi, ce rezultă din votul Parlamentului va fi în folosul infractorilor. Pentru că domnul Predoiu a venit să explice că este nevoie de un prag, citând nişte decizii ale Curţii Constituţionale. După care dă telefoane şi spune că nu mai e nevoie de prag.

Dar, dincolo de discuţia legată de prag, vreau să vă citez din decizia Curţii Constituţionale nr. 650 din 2018, care spune aşa: "Legiuitorul ar fi trebuit să fie mai ales preocupat de definirea intensităţii vătămării, cu referire la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor".

Unde se regăseşte, la abuzul în serviciu, definirea intensităţii?

Articolul referitor la această infracţiune va fi declarat neconstituţional, cu siguranţă, peste câteva luni de zile, pentru că domnul Predoiu, pentru că domnul Iohannis, pentru că domnul Ciolacu şi domnul Ciucă aşa au decis, să lase în aer acest articol, la dispoziţia unei Curţi Constituţionale, pe care dumneavoastră aţi numit-o. De ce? Pentru că nu mai aveţi, ca în 2017, curajul să ieşiţi cu legi de amnistie,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian, ca şi data trecută, vă rog să concluzionaţi!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... de graţiere, îi puneţi la înaintare pe judecătorii Curţii Constituţionale pe care i-aţi numit acolo, "cozi de topor",...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... să vă facă treaba,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... adică să dezincrimineze infracţiunile. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Întrucât deputaţii neafiliaţi au rămas în continuare doi înscrişi la cuvânt, cu toată părerea de rău, domnule Orban, primul înscris la cuvânt a fost domnul Lupu Andrei-Răzvan.

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Stimaţi colegi din majoritatea de guvernare,

Eu vă felicit că v-aţi speriat astăzi şi ieri şi aţi făcut paşi înapoi!

Felicit şi societatea civilă, pentru că s-a mobilizat pentru a vă speria, felicit şi opoziţia pentru că s-a mobilizat pentru a vă speria, dar sunt convins că nu v-aţi speriat suficient de tare!

Veţi merge probabil dezordonat sau ordonat către liderii dumneavoastră care au dat un semnal de retragere ieri. Vă veţi reorganiza şi veţi reveni, cu siguranţă, cu acest proiect, poate după ce veţi lua binecuvântarea domnului Marian Enache pentru a reveni.

Vă asigurăm că vom fi înapoi atunci când vă veţi întoarce şi în continuare ne vom opune la ceea ce vreţi să faceţi, unui prag pentru abuz în serviciu, unui prag pentru neglijenţă.

Şi mai anunţ un lucru. E clar că ceea ce s-a întâmplat ieri în Comisia juridică încalcă în mod cât se poate de clar procedura parlamentară. Nu s-a mai întâmplat până acum, fără niciun fel de vot, particularizat pe articole, deodată, într-un minut, să se respingă tot ce s-a votat, tot ce s-a amendat înainte.

Ştiu, şi ştim cu toţii, şi sunteţi şi dumneavoastră convinşi, că veţi contesta prin nişte interpuşi, în instanţă, ulterior, la Curtea Constituţională, aceste proiecte.

Ştim că se vor întoarce la noi în Parlament şi vom fi aici pentru a ne opune lor şi atunci când se vor întoarce.

Până atunci, pentru că aţi încălcat procedura, vă anunţ că parlamentarii REPER nu vor vota pe aceste proiecte, pentru că nu putem gira proiecte adoptate prin încălcarea procedurii parlamentare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

E haos rău de tot în coaliţia voastră!

Nici nu v-aţi decis, nici măcar acum, înaintea votului, ce o să faceţi. Aveţi voturile, n-aveţi voturile, băgaţi SRI-ul...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Am vrut să îi ajutăm, să le dăm pauză.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi am vrut să vă dăm pauză, să mai sunaţi la partenerii strategici, la preşedintele Iohannis.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Jucător.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aceste proiecte, prin onoarea de care dau dovadă deputaţii UDMR, pe care vreau să-i felicit, au toată şansa să nu treacă.

Aşa că fiecare vot al deputaţilor, de aici din sală, care pot să meargă acasă, dacă nu vor să se abţină sau să voteze contra, contează.

De asta vă sfătuiesc, dacă vă opuneţi acestei idioţenii, pentru că ştie fiecare dintre voi că este o idioţenie.

Nu poţi să faci lucrul ăsta, neconstituţional, nu poţi după aceea să reintroduci SRI-ul în anchetele penale.

Nu votaţi, scoateţi cartela, mergeţi acasă, v-aţi îmbolnăvit, v-aţi rupt piciorul sau altceva.

Haideţi, că putem să nu adoptăm aceste modificări, care n-au cap şi n-au coadă!

Sunt imaginea fidelă a preşedintelui Klaus Iohannis, care tot sună şi nici nu ştie să dea un ordin clar. (Aplauze.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Bravo, domnule!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul...

Nu mai este niciun domn!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 10 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la nr. crt. 11 la nr. crt. 20? Nu. Adoptate.

De la nr. crt. 21 la nr. crt. 30? Nu. Adoptate.

De la 31 la 40? Nu. Adoptate.

De la 41 la 50? Nu. Adoptate.

De la 51 la 61? Nu. Adoptate.

Doamna Oana Murariu, vă rog.

Amendamente respinse.

Rog colegii să fie atenţi, pentru că va urma vot pe amendamente respinse.

Vă rog, doamna Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Amendamente respinse, domnule preşedinte.

Nu este marginal, dar e primul de la amendamentele Grupului parlamentar al USR, respins.

Nu avem un singur amendament, avem mai multe amendamente, procedura aţi făcut-o dumneavoastră harcea-parcea, cum n-am mai văzut până acum.

Amendamentul vizează următoarea chestiune: încercaţi, prin diverse modalităţi, să nu rezolvaţi voi problema dezincriminărilor, să o pasaţi la alţii.

Dacă vine Curtea Constituţională şi dă o decizie prin care spune că şi Curtea Constituţională, prin deciziile sale, poate dezincrimina, pentru că poate declara un text neconstituţional, aţi avut voi grijă să treceţi şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care poate acum, dacă trece proiectul fără amendamentul acesta pe care-l susţin acum, va putea să vă facă treaba murdară.

Vă spălaţi liniştiţi pe mâini, Înalta Curte unde o să vină în curând Lia Savonea ia deciziile pentru voi şi voi apăreţi cu faţa curată şi intervine politicul în justiţie şi justiţia în politic; separarea puterilor în stat, cu mâna voastră.

Vă rog să adoptaţi amendamentul nostru, prin care încercăm să eliminăm Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fie legiuitor.

Este vorba de art. 4: "După alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (2)".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendament respins de la art. 4 alin. (1).

Vot, vă rog.

Cu 78 de voturi pentru, 152 contra, respins.

Domnule Ludovic Orban, vă rog.

Aveţi la art. 297, dacă...

Domnul Ludovic Orban:

Deci e la pct. 12, art. 297.

Am un amendament respins.

Conform procedurii parlamentare, evident că vă solicit votarea acestui amendament respins, dar vă atrag atenţia că:

1. Acest amendament pe care l-am depus nu a fost supus la vot în Comisia juridică.

Cu toate că nu a fost supus la vot în Comisia juridică, forma care a ieşit din Comisia juridică este conform acestui amendament pe care l-am depus eu.

Dacă veţi vedea forma finală, veţi vedea că ea corespunde cu forma amendamentului depus de mine la proiectul de lege venit de la Senat.

Deci, dumneavoastră, ceea ce aţi făcut în Comisia juridică se cheamă infracţiune. Aţi falsificat un proces-verbal care nu corespunde cu realitatea, nu aţi respectat procedura parlamentară, pentru că nu aţi dezbătut proiectul de lege aşa cum a venit el de la Senat, pe ultima sută de metri aţi improvizat un raport, pe care...

Nu văd, preşedintele comisiei, Laura Vicol-Ciorbă, e în sală, doamna preşedinte al comisiei? (Vociferări.) Unde e? E obosită, a muncit prea mult, la câte telefoane a primit pe firul scurt, ca să falsifice... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban,

Amendamentul, domnule Orban!

Domnul Ludovic Orban:

... un proces-verbal?! (Gălăgie.)

Vă atrag atenţia că ceea ce s-a întâmplat la Codul penal este de Kafka, de Caragiale. Niciun scriitor, din nicio cultură nu ar fi putut anticipa o asemenea mizerie, o asemenea parodie, o asemenea caricatură de dezbatere parlamentară...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

Domnul Ludovic Orban:

Să vă crape obrazul de ruşine,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

Domnul Ludovic Orban:

...că sunteţi cârpele de şters praful pe băncile parlamentare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

Domnul Ludovic Orban:

... pentru o conducere şi un guvern fără cap, fără coadă... (Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi...

Domnule Orban, din respect nu vă închid microfonul.

Domnul Ludovic Orban:

... care calcă în picioare tot ceea ce este normal şi firesc într-o societate democratică. (Aplauze. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-i închideţi microfonul domnului Orban.

(Se închide microfonul.)

Domnule Orban, ...

Mulţumesc.

Amendament respins...

Domnul Ludovic Orban (din sală):

Să vă dau amendamentul?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu, că am în faţă! Am în faţă.

Mulţumesc, domnule Orban, pentru generozitate.

Amendament respins de la art. 297.

Vă rog să votaţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Ce propunea? Ce era la amendament?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Titi Stoica...

Staţi, că n-am anunţat rezultatul votului!

79 de voturi pentru, 149 contra, 6 abţineri.

Amendamentele respinse de la art. 297 rămân respinse.

Domnule Titi Stoica, bănuiesc că din nou cu raportul, nu?

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Doar pentru a rămâne pe stenogramă şi a putea fi ulterior folosit în instanţele de judecată, încă o dată vă atrag atenţia că acest raport, domnule preşedinte, pe care nu vreţi să ni-l puneţi la dispoziţie în original - cei din staff ne-au spus că singura copie este la dumneavoastră şi că cealaltă a fost încărcată pe site -, vă rog să urmăriţi că ea va fi modificată în cel mai scurt timp, dacă nu a fost modificată, fiindcă colegii dumneavoastră de coaliţie, de la UDMR, după ce secretarul de comisie a semnat acest raport, a realizat că în el sunt câteva inadvertenţe, erori materiale, numiţi-le cum doriţi, şi a fost la comisie pentru a fi modificat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, domnule Titi Stoica...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Deci, încă o dată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... aveţi de susţinut un amendament respins...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă rog frumos să nu mă întrerupeţi, să mă lăsaţi să termin şi după aceea puteţi să vorbiţi!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă rog frumos încă o dată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunteţi în timpul dumneavoastră.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Încă o dată vă rog să nu mă întrerupeţi, să mă lăsaţi să termin ce am de spus şi după aceea puteţi să răspundeţi.

Vă rog frumos să puneţi la dispoziţie raportul semnat, să vedem exact care este forma lui, cum sunt completate anexele, fiindcă pe site a fost sau va fi încărcată o versiune modificată.

Este foarte important să faceţi acest lucru, fiindcă este unul de natură legală, pe care trebuie să-l respectaţi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doar o singură menţiune.

Dacă eu vă dau raportul din faţa mea, o să citesc din vitralii.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu mai ai nevoie de el!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai există intervenţii?

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pauză 20 de minute.

Ne revedem pentru votul final.

Mulţumesc.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La şi jumătate e programul!

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea şi la dumneavoastră să vă ocupaţi locurile, şi la liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Înainte de a face un vot de control, pe procedură îi dau cuvântul domnului deputat Manea, pentru marcarea Zilei internaţionale a romilor.

Domnule deputat, vă rog, încercaţi varianta scurtă.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi deputaţi,

În data de 8 aprilie romii de pretutindeni vor sărbători Ziua internaţională a romilor.

Parlamentul României a adoptat, în anul 2006, Legea nr. 66, prin care a consacrat această zi ca fiind sărbătoarea etniei romilor din România.

Ziua internaţională a romilor reprezintă un bun prilej pentru a marca cultura, istoria şi contribuţia minorităţii rome în spaţiul românesc.

Istoria romilor pe aceste meleaguri şi adevărurile istorice sunt subiecte încă necunoscute de către cetăţenii României.

Romii au luptat alături de români în primul şi în cel de-al Doilea Război Mondial. Însă nu pot evoca contribuţia noastră, a romilor, la formarea şi desăvârşirea României fără să evidenţiez câteva aspecte din istoria tragică a acestei minorităţi, şi anume robia de peste 600 de ani în care romii au fost ţinuţi în ţările române şi deportarea a peste 30.000 de romi în Transnistria, în timpul regimului Antonescu.

Stimaţi colegi,

Astăzi, romii din România reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate naţională din ţara noastră.

Clasa politică românească şi instituţiile fundamentale ale statului român, precum Parlamentul, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale trebuie să intervină cu măsuri concrete în procesul de dezvoltare echitabilă a comunităţilor de romi.

Este nevoie de un nou proiect politic pe care-l putem realiza doar împreună. Este momentul ca în noul program de guvernare să fie cuprinse o serie de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale romilor, şi aici am încredere în Partidul Social Democrat şi în ceilalţi colegi, de la celelalte partide, şi sper ca multe dintre măsurile care sunt necesare comunităţilor de romi să le regăsim în noul program de guvernare.

Asigurarea accesului copiilor romi la educaţie, la serviciile de sănătate publică, punerea în legalitate a romilor cu acte de proprietate, dezvoltarea infrastructurii din comunităţi, încadrarea de noi mediatori şcolari şi sanitari, recunoaşterea în mod oficial a robiei romilor şi a deportării romilor şi înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură al Romilor reprezintă priorităţi pentru minoritatea noastră.

Închei prin a vă mulţumi, în numele minorităţii rome pe care o reprezint în Parlamentul României, şi a mulţumi statului român pentru eforturile pe care le face pentru noi, minoritatea romă, şi evident pentru toate celelalte minorităţi naţionale.

România este un model pentru toate celelalte state, în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor naţionale.

România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.

La mulţi ani romilor de pretutindeni!

La mulţi ani romilor din România şi dumneavoastră!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

Până atunci, ca să nu nedreptăţesc pe nimeni, daţi-mi voie să-i salut pe elevii din judeţul Galaţi, prezenţi astăzi în mijlocul nostru.

Bine aţi venit la Palatul Parlamentului, stimaţi copii! (Aplauze.)

217 colegi. Suntem în cvorum.

Liderii de grup, vă rog să consultaţi listingul.

Începem cu I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 15/2023.

Vot, vă rog.

Cu 271 de voturi pentru, 4 contra, o abţinere, aprobat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului; PL-x 194/2020.

Vot, vă rog.

Cu 241 de voturi pentru, 5 contra, 33 de abţineri, aprobat.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 162/2023.

Vot, vă rog.

Cu 251 de voturi pentru, 30 de abţineri, adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 724/2022.

Vot, vă rog.

225 de voturi pentru, 11 contra şi 44 de abţineri.

Explicarea votului, domnul Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vreau să îl felicit pe domnul general Salan pentru acest proiect legislativ care a trecut.

Vreau să remarc prezenţa în plen a domnului ministru de justiţie, domnul Predoiu.

Ar fi foarte frumos şi colegial pentru toţi colegii deputaţi, dacă domnul Predoiu vrea să treacă această variantă a codurilor, să vină, să ni le explice şi nouă, nu doar selectiv, într-un grup sau altul.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coarnă Dumitru.

Vă reamintesc, un singur vorbitor la explicarea votului, pe grup.

Domnule general Chelaru, îmi pare rău.

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu am votat contra acestei iniţiative legislative dintr-un simplu motiv. Elevul, poliţistul, militarul care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute în lege, din perspectivă medicală, psihologică sau al probelor sportive este declarat inapt şi se clasează.

Dumneavoastră acum spuneţi că e inapt, dar nu-l clasăm.

Şi ce facem cu el? Îl ţinem în curtea şcolii? Ce să facă copilul ăla dacă el este inapt din punct de vedere medical?

Votaţi împotriva legii!

Nu ştiu ce vă mână în luptă să creaţi legi care practic nu au niciun fel de corespondent şi nu au finalitate juridică.

Nici sistemul nu beneficiază de acel elev, nici el nu are ce să facă cu acele studii, pentru că nu vor fi recunoscute.

Repet, el este inapt din punct de vedere medical, legea spune că se clasează. Pentru că dacă ar fi fost inapt la deschiderea anului şcolar, ar fi fost declarat din start inapt şi practic nu mai mergea la concurs.

Nu înţeleg de ce votăm aşa, fără să gândim, fără să fim raţionali şi fără să facem ca acest sistem de drept să curgă eficient şi corect pentru toată lumea.

Am votat contra.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Punctul 5. Proiectul de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu; PL-x 110/2018.

Vot, vă rog.

190 de voturi pentru, 79 contra, 4 abţineri.

Adoptat.

Pe procedură, domnul Cătălin Predoiu.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ce procedură?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu (ministrul justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Faţă de dezbaterile care au avut loc în ultimele zile şi numeroasele întrebări care mi-au fost adresate de către colegi, inclusiv în această dimineaţă, inclusiv în plenul Camerei, doresc să precizez că susţin aceste proiecte în forma adoptată de Guvern şi dezbătute de dumneavoastră, având pe masă aceste proiecte, astăzi, pentru că se încadrează în linia Constituţiei şi solicit, cu respect, să se consemneze public votul meu pentru aceste proiecte de modificare a Codurilor penale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Titi Stoica, procedură?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Pe procedură, vreau să-i atrag atenţia domnului ministru al justiţiei că procedura prin care s-a ajuns ca aceste două proiecte de lege să aibă raport a fost una ilegală şi neregulamentară.

Şi, domnule preşedinte al Camerei, în calitate de garant al respectării legilor Constituţiei şi Regulamentului, vă atrag şi dumneavoastră atenţia că au fost grave vicii de procedură.

Dacă nu mă credeţi pe mine pe cuvânt puteţi să-i întrebaţi şi pe colegii dumneavoastră de la UDMR, cei care au avut şi secretar de şedinţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Dacă tot s-a dat liber la proceduri, este regretabil că ministrul Predoiu vine astăzi, în Parlament, după ce şi-a bătut joc de tot procesul parlamentar, după ce a susţinut pragul de 250.000 de euro, s-a speriat de furia oamenilor şi apoi s-a ascuns. Şi l-am văzut prin spatele uşilor închise, pe la PSD, încercând să-i convingă pe PSD-işti să voteze proiectul lui, în loc să vină în comisie să-şi susţină proiectele, în loc să dea timp pentru o dezbatere rezonabilă a acestor proiecte; se bucură acum că scapă de bătaia de cap.

N-o să scăpaţi de furia oamenilor şi o veţi vedea la vot, domnule Predoiu, domnilor de la PNL şi domnilor de la PSD! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative; PL-x 245/2023.

Vot, vă rog.

191 de voturi pentru, 66 contra, 12 abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Drulă.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Capul sus! Uitaţi-vă!

Ce aţi făcut zilele astea e de noaptea minţilor şi ar trebui să vă întrebe poporul român dacă sunteţi sănătoşi la cap. (Vociferări.)

Ministrul Predoiu spunea acum trei zile, şi voi aţi votat, că 250.000 de lei este pragul pe care îl susţine şi şi-l asumă.

Astăzi susţine că nu trebuie prag.

Îl faceţi pe Florin Iordache să pară un ministru al justiţiei cu coloană vertebrală, prin comparaţie. (Aplauze.)

Ceea ce aţi făcut, din dezbaterea pe un subiect extrem de important, al Codului penal, al Codului de procedură penală, felul cum aţi ratat orice fel de discuţie serioasă în Parlament, cu telefoane date la cabinetul scurt, cu schimbări de pe un moment pe altul, arată exact de ce trebuie să nu mai conduceţi ţara asta, pentru că una e şpaga de la duty-free-uri şi alta este guvernarea unei ţări şi a fi om de stat. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului, domnul Predoiu. (Vociferări.)

Am rugămintea să-l ascultăm pe cel care vine la explicarea votului.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Aceste proiecte, aşa cum au fost ele votate astăzi, şi încă o dată solicit să se consemneze public votul meu pentru, aceste proiecte au stat în mâna dumneavoastră, dragi colegi din opoziţie, 12 luni de zile aproximativ. (Aplauze.)

Ele nu au fost adoptate, aţi stat şi v-aţi uitat la ele şi apoi au fost preluate de această coaliţie - PSD-PNL-UDMR.

După dezbateri, că aşa e în democraţie, dure, complicate, dificile, a fost adoptat acest proiect.

Ce să înţelegem noi? Că e bine ca dumneavoastră, care staţi, vorbiţi şi nu faceţi nimic sau e bine ca noi, care vorbim, dezbatem, uneori ne contrazicem, dar votăm şi lăsăm ceva în "Monitorul Oficial"?! (Aplauze. Vociferări.)

Peste ani de zile ceea ce va rămâne nu sunt declaraţiile, trotinetele, cablurile şi boxele dumneavoastră, ci sunt legile adoptate de această coaliţie. (Aplauze. Vociferări.)

Această coaliţie a votat anul trecut desfiinţarea SIIJ. Aţi fost incapabili să o faceţi!

Legile justiţiei 12 luni v-aţi uitat la ele ca pisica în calendar, incapabili să le treceţi, (Aplauze. Vociferări,) Legea privind avertizorii de integritate, Legea privind consolidarea ANABI, ca să recuperăm produsele infracţiunii, despre care dumneavoastră vorbiţi şi nu faceţi nimic şi, în fine, Codurile penale.

Deci noi suntem de vină că adoptăm într-un an de zile şapte legi pentru consolidarea agendei justiţiei...

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...şi voi, care nu faceţi nimic, trebuie să ne daţi lecţii.

Păi, cred că şi lipsa de bun-simţ politic şi de altă natură are o limită, pentru că tot vorbim de drept şi de justiţie, unde e vorba de limită!

Aveţi o limită măcar şi în critică, şi în jigniri, şi în aberaţii! (Gălăgie.)

Nu faceţi decât să vorbiţi şi să vă înfăşuraţi în cabluri, între care o să rămâneţi în istorie, fără să lăsaţi nimic în urmă. (Aplauze. Gălăgie.)

De bine, de rău, această coaliţie a făcut ce voi n-aţi făcut un an de zile, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... în mai puţin de un an de zile.

Asta este explicarea votului meu!

Mulţumesc.

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Conform Regulamentului, un singur vorbitor de grup la explicarea votului.

Aşadar, domnule Stelian, cu toată părerea de rău, a vorbit preşedintele dumneavoastră.

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Domnule Radu, tocmai aţi votat mersul la puşcărie, împotriva Constituţiei României!

Astăzi n-a fost vorba şi nu este vorba nici despre Dragnea, nici despre Iordache, despre nimeni din Parlamentul României, este vorba despre respectul faţă de Constituţie şi deciziile Curţii Constituţionale.

Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, dar probabil nu şi pentru Parlamentul României.

Sunt trei sau patru decizii care spun că SRI şi acest abuz în serviciu trebuie să aibă plafon.

Mai mult de atât, aţi introdus în textul legii şi alte fapte, altele decât cele prevăzute în Constituţia României, şi aici fac trimiterea la legi organice, legi anorganice şi ordonanţe de urgenţă ori ordonanţe de... (Vociferări.)

Voci din sală:

Ordinare!

Domnul Dumitru Coarnă:

Scuzaţi-mă, ordinare! Ordinare!

E corect, domnule, am greşit, îmi cer scuze!

Spre deosebire de dumneavoastră... (Vociferări.)

Spre deosebire de dumneavoastră, când o să mergeţi la puşcărie pe ce aţi votat astăzi, o să mă chemaţi pe mine, să vedem ce putem să facem, pentru că acum... (Rumoare.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog sala să nu dialogheze cu vorbitorul şi nici invers!

Domnul Dumitru Coarnă:

Să ştiţi că am văzut mulţi în... (Vociferări.)

Eu, spre deosebire de dumneavoastră, am condus mulţi la Jilava şi la Poarta Albă. Asta e diferenţa dintre noi! Şi vă ştiu mecanismele, ştiu cum funcţionaţi!

Aţi votat mersul la puşcărie în mod clar neconstituţional. Deciziile Curţii sunt obligatorii. Oricum o să atacăm la Curte această iniţiativă legislativă care practic încalcă legea.

Repet pentru domnul profesor de la Piatra Neamţ, cu garsoniera doamnei Udrea, legile sunt organice, ordinare şi... (Râsete. Vociferări.) ordonanţe de Guvern, ordonanţe de urgenţă.

Mulţumesc.

Am votat contra acestui text neconstituţional. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Simion.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă revine la tribună.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Numai puţin, că m-a provocat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpul a expirat.

Domnule Simion, vă rog.

Domnule Simion, vă rog.

Domnule Coarnă, timpul a expirat, vă rog.

Mulţumesc, domnule Coarnă.

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dacă în timpul dezbaterilor generale remarcam şi aplaudam coloana vertebrală pe care UDMR-ul a avut-o, acum pot doar să mă întreb care a fost preţul pentru votul pe care l-aţi dat.

Sper să nu fie vorba de chestiuni care ţin de respectarea Constituţiei şi de securitatea naţională!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

E procedură, legat de vot! O secundă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar n-aţi apăsat!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Doar legat de lista de vot.

Văd că domnul Predoiu se dă zmeu la microfon, dar n-a avut tupeul, curajul şi coloana să-şi voteze propriul proiect de lege. Este aici, în sală,... (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...şi nu şi-a votat propriul proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative; PL-x 246/2023.

Vot, vă rog.

Cu 168 de voturi pentru, 75 contra, 20 de abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Predoiu.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Aşa cum am spus, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, am venit la acest microfon înainte de procedură pentru a anunţa public că votez pentru acest proiect. Ca urmare a unei deficienţe tehnice pe care mi-a semnalat-o oficiul tehnic al Parlamentului şi pentru a nu fi nicio neclaritate cu privire la poziţia mea am făcut acest anunţ public.

Dar dumneavoastră nu puteţi să înţelegeţi nici măcar ceea ce este evident!

Deci, ce doriţi mai mult?

Despre asta este vorba.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Stelian Ion, explicarea votului.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, vor intra unii în istorie că au făcut ceva, unii că au fost mincinoşi, unii că şi-au bătut joc şi au scos infractorii. Cu siguranţă, domnul Predoiu se încadrează la această categorie.

Acum câteva zile dădea interviuri în care spunea că este nevoie de prag pentru abuzul în serviciu. Acum vine şi spune că votează o lege constituţională. Mai ieri spunea cu totul altceva.

Şi în 2022 a ţinut pe loc acest proiect, fapt pentru care, în mai 2022, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol care a scos, a închis mii de dosare: de corupţie, de criminalitate organizată, cu miliarde de euro prejudiciu.

Mi-ar crăpa obrazul de ruşine! Nu este decât un politician mincinos, fără coloană vertebrală, care îşi bate joc de o ţară întreagă şi tot ce face, toate proiectele le direcţionează în folosul infractorilor clientelă de partid. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Muncaciu, vă rog.

Şi îl rog pe domnul Dancă să vină mai aproape, ca să economisim timp.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Noi vom contesta la Curtea Constituţională, pentru că dumneavoastră v-aţi bătut pur şi simplu joc de cea mai veche prevedere.

Este dreptul la o judecată corectă!

Este trecut în "Magna Carta". În 1200 oamenii au considerat că un om are dreptul să fie judecat corect!

Dumneavoastră aţi introdus acest amendament cu avocatul, şi avocatul celui care se apără nu poate să vadă acuzaţia. Nu se poate aşa ceva! Este contra unei proceduri care este în toată lumea - dreptul la un proces liber.

Vom contesta la Curtea Constituţională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă tot l-am adus pe domnul Dancă, vă rog, domnule Dancă.

Domnul Ionel Dancă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Parlamentarii Forţa Dreptei vor sesiza la Curtea Constituţională acest Proiect de Lege privind modificarea Codului de procedură penală, pentru că este un abuz al Coaliţiei PSD-PNL-UDMR, la comanda serviciilor în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor români în faţa justiţiei.

Dragi foşti colegi din PNL,

Nu v-aţi mai săturat de atâta slugă la stăpân şi la cei care comandă, prin intermediul serviciilor, ceea ce trebuie să votaţi dumneavoastră aici, în Parlament? Nu mai există pic de demnitate nici la PNL, nici la PSD, astfel încât să vă puteţi ridica împotriva ordinului pe unitate?

Am văzut mobilizare fără precedent din partea miniştrilor, la acest vot - Lucian Bode, Virgil Popescu, Cătălin Predoiu.

După ce s-au făcut de râs, public, în faţa românilor, susţinând un prag la hoţie de 250.000 de lei, au venit astăzi şi cu mult aplomb oratoric au susţinut că ei sunt zmeii apărători ai justiţiei independente.

După ceea ce au făcut în justiţie, scapă infractorii pe bandă rulantă, prin deciziile Curţii Constituţionale şi, iată, astăzi, încearcă să reintroducă serviciile în procedura penală.

Serviciile secrete, serviciile de informaţii să se ocupe de siguranţa naţională, nu de evaziunea fiscală, nu de violuri!

Justiţia să-şi dezvolte propriul organ de cercetare şi de interceptare penală, nu trebuie să apeleze la servicii militare pentru a susţine probe materiale în justiţie.

Vom ataca la Curtea Constituţională!

Şi încă o dată, această tentativă a serviciilor de a se introduce în actul de justiţie sunt convins că va fi declarată din nou neconstituţională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Rog membrii Biroului permanent, la sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.10.