Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Ştiţi procedura.

Domnul deputat Viorel Salan, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică de azi am intitulat-o "Parlamentul României - garant pentru modernizarea armatei".

Afirmaţia că România nu are bani pentru educaţie ori sănătate pentru că-i dă pe arme este, în acelaşi timp, falsă şi nocivă.

Achiziţiile militare se fac din bugetul Ministerului Apărării, din cei 2,5% din PIB alocaţi, potrivit angajamentelor strategice asumate de România.

Armata României trece, în prezent, printr-un amplu proces de transformare şi modernizare. Este o acţiune complexă şi de durată, iar Parlamentul României este garantul ei.

Doresc să folosesc acest prilej pentru a face o foarte succintă trecere în revistă a demersurilor care au vizat modernizarea armatei.

Pentru Forţele Terestre au fost aprobate, săptămână trecută, iniţierea procedurilor de achiziţie pentru 54 de tancuri Abrams, modernizate, din stocul Armatei Statelor Unite ale Americii, împreună cu muniţia şi simulatoarele de instruire. La acestea se adaugă contractul privind încă 150 de blindate Piranha 5, care suplimentează primele 227 de transportoare. Şi nu putem omite achiziţionarea a 298 de blindate de luptă complete MLI, pentru dotarea structurilor de infanterie mecanizată din cadrul Forţelor Terestre.

O altă achiziţie importantă sunt cele care vizează sistemele de lansatoare multiple de rachete sol-sol cu bătaie mare HIMARS, obţinute direct, prin Guvernul Statelor Unite ale Americii, şi nu trebuie omise cele şapte sisteme de apărare antiaeriană cu rachete sol-aer Patriot, achiziţionate tot de la Guvernul Statelor Unite ale Americii, dintre care patru sunt deja recepţionate.

Forţele Navale Române sunt şi ele incluse în acest proces de transformare şi modernizare. Astfel, tot săptămâna trecută, Parlamentul României a aprobat iniţierea - prin Direcţia generală pentru armamente - procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie aferente următoarelor programe de înzestrare: "Vânătorul de mine", "Submarin împotriva ameninţărilor de suprafaţă şi subacvatice" şi "Modernizare nave purtătoare de rachete".

Cea de-a treia direcţie de acţiune o reprezintă Forţele Aeriene Române.

Săptămână trecută, în cadrul unei ceremonii speciale, ultimele avioane MIG LanceR ale armatei au fost scoase din uz. Locul lor va fi luat de avioane de luptă F-16. Primele 16 avioane de luptă de acest tip au intrat deja în dotarea Aviaţiei Militare. Urmează să mai fie integrate alte 32 de aparate similare achiziţionate din Norvegia. Şi schimbarea nu se va opri la acest nivel de tehnologie. Consiliul Suprem de Apărare al Ţării a decis intenţia de a achiziţiona şi avionul de luptă F35, care este invizibil pe radar şi poate atinge o viteză de zbor de 2.000 de kilometri pe oră.

Lista proiectelor de modernizare ar putea continua.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Viorel Salan:

Armata Română are nevoie de creativitatea de neegalat a generaţiilor de azi. Iar libertatea, ca să existe şi să ne bucurăm de ea, trebuie apărată mereu.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Tuhuţ.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat a afirmat, încă din prima zi de guvernare, faptul că interesul cetăţenilor este absolut primordial în activitatea pe care o va desfăşura în cadrul coaliţiei. La momentul respectiv, liderii PSD făceau referire la o cât mai bună gestionare a pandemiei, a crizei energetice, precum şi la stăvilirea efectelor economice şi sociale provocate de inflaţia galopantă cu care ne-am confruntat anul trecut şi pe care am început deja să o controlăm.

De această dată punem mai presus de orice negocieri, funcţii politice şi împărţiri de ministere şi proiecte, viitorul copiilor şi al profesorilor din ţara noastră, pentru că educaţia este cea mai mare şansă pe care o avem pentru a ne asigura că generaţiile viitoare se vor bucura de şanse egale în raport cu alţi cetăţeni ai statelor deja dezvoltate din acest punct de vedere.

Copiii nu au nicio vină, şcoala trebuie să reînceapă pentru toţi, în toată ţara, cât mai repede. Pentru Partidul Social Democrat acest lucru reprezintă o prioritate de maximă importanţă şi de aceea suspendă orice negociere politică privind schimbarea Guvernului. PSD consideră total inadecvată continuarea negocierilor politice, în timp ce elevii pierd din orele de pregătire, aşa cum au pierdut doi ani în timpul pandemiei.

În schimb, negocierile cu sindicatele trebuie reluate cât mai rapid şi trebuie menţinut un dialog constant, până ce soluţiile cele mai indicate pentru rezolvarea acestei crize sunt identificate şi adoptate de toţi actorii implicaţi. În acest sens, Partidul Social Democrat a lansat un apel la liderii sindicali şi la toate cadrele didactice, să accepte dialogul responsabil şi să nu transforme această situaţie într-o confruntare.

Avem cu toţii datoria de a identifica un compromis acceptabil şi posibil de implementat cât mai rapid, care să răspundă nevoilor atât a profesorilor, dar, mai important, care să readucă elevii în clasele de curs.

Partidul Social Democrat a fost şi va fi mereu alături de dascăli şi a susţinut, ori de câte ori a fost posibil, creşterea veniturilor acestora. O va face şi de această dată, dar în limita posibilităţilor reale pe care le are ţara în acest moment. De altfel, rundele succesive de discuţii din ultimele zile au fost rezultatul atitudinii preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, care a anunţat disponibilitatea sa de a se întâlni urgent cu liderii sindicali pentru evitarea declanşării grevei generale.

O creştere bruscă a salariilor cu 60%, conform revendicărilor actuale, este imposibil de realizat, nu doar din cauza ratei inflaţiei, ci pentru că momentan nu dispunem de resursele financiare necesare unei astfel de majorări.

Soluţii există, iar problema salariilor cadrelor didactice îşi va găsi rezolvarea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

În acest sens, doresc să transmit un mesaj cadrelor didactice, în primul rând din postura de părinte, şi să îi rog să arate un semn de bunăvoinţă şi să se reîntoarcă la catedre, în şcoli, de dragul elevilor!

Nu putem îngheţa viitorul copiilor!

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

"Partidul Social Democrat reafirmă angajamentul faţă de drepturile dobândite de români prin muncă"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Suntem cu toţii de acord că Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă este o şansă unică pentru dezvoltarea şi modernizarea României. Sunt fonduri pe care nu ne permitem să le pierdem, iar miniştrii şi parlamentarii Partidului Social Democrat depun toate eforturile pentru ca implementarea PNRR să fie una de succes, rapidă şi eficientă.

Unii colegi din opoziţie s-au grăbit să sperie populaţia, anunţând că programul s-a închis şi că banii au fost pierduţi din cauza Legii pensiilor şi a pensiilor speciale. Ştim cu toţii că PNRR înseamnă discuţii şi negocieri permanente între autorităţile naţionale şi cele europene. Încă de la aderarea la Uniunea Europeană am fost nevoiţi să ne armonizăm legislaţia, iar aceiaşi paşi sunt urmaţi şi acum.

Legea pensiilor intră şi ea în acest proces de reformare, cerut de Comisia Europeană. Vom avea ocazia să dezbatem şi să votăm noile amendamente propuse de coaliţia de guvernare.

Printre cele mai importante criterii stabilite de domnul ministru Budăi cu specialiştii Comisiei Europene sunt:

- creşterea treptată a vârstei de pensionare, în conformitate cu sistemul public de pensii, până la vârsta 65 de ani;

- excluderea deosebirilor între cei care lucrează în anumite sisteme şi cei care lucrează în sistemul public de pensii. Toţi românii se vor pensiona până la vârsta de 65 de ani, aşa cum este prevăzut şi în legea din sistemul public de pensii;

- drepturile de pensii vor fi calculate prin creşterea treptată a perioadei de contribuţie, aşa cum este prevăzut în sistemul public de pensii, astfel încât la finalul acestei perioade să se ajungă treptat ca raportarea să fie făcută la întreaga perioadă. Deci nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportat la întreaga perioadă;

- creşterea treptată a vechimii necesare în specialitate pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare.

Comisia Europeană a spus-o foarte clar: pensiile militare şi cele ale angajaţilor MAI nu sunt pensii speciale şi nu vor scădea. Desigur, vor fi şi în aceste domenii o serie de reforme, cu respectarea principiului contributivităţii.

Vă garantez că Partidul Social Democrat va respecta drepturile tuturor românilor care au muncit şi muncesc, în continuare, indiferent de domeniile lor de activitate.

Vă mulţumesc.

Deputat Viorica Sandu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Thellmann nu este.

Domnul Popa.

Domnul Alexandru Popa:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Jocul de-a guvernarea trebuie să înceteze!".

În actualul context socio-economic România are nevoie de stabilitate şi de oameni politici responsabili. Din păcate, jocul de-a guvernarea pe care îl practică astăzi liderii PSD tinde să provoace o criză guvernamentală fără precedent şi se îndepărtează de principiile care au stat la baza protocolului de guvernare asumat de cele trei partide care fac parte din coaliţia de guvernare.

Toţi am mizat pe o tranziţie rapidă a actului guvernării, însă iată că preşedintele PSD dă înapoi, nedorind să îşi asume funcţia de prim-ministru în acest moment doar pentru a nu deconta electoral criza din învăţământ, asta deşi este evident că prin blocarea discuţiilor privind formarea noului Guvern nu se rezolvă problemele semnalate de sindicatele din învăţământ şi nici nu se urgentează reforma pensiilor speciale, în condiţiile în care ministrul PSD al muncii este responsabil de această sarcină.

În viziunea PNL, structura noului Guvern nu reprezintă o bătaie pe funcţii, ci o discuţie mai amplă privind aplicarea principiilor care au stat la baza semnării protocolului de guvernare. În acest sens, consider că în cazul în care, în urma consultărilor, nu se va respecta această condiţie esenţială, vom putea accepta rediscutarea protocolului strict din punct de vedere al asigurării eficienţei viitorului Guvern şi al găsirii celor mai bune soluţii pentru menţinerea unui echilibru în configuraţia viitoarei echipe de miniştri de la Palatul Victoria.

Obiectivele PNL, în cadrul discuţiilor privind formarea viitorului Guvern, sunt unele foarte clare şi sunt similare cu cele pe care le-am avut şi la formarea Guvernului Ciucă: menţinerea unui grad ridicat al investiţiilor publice în economia românească, sprijinirea mediului de afaceri, în special a IMM-urilor şi a firmelor româneşti, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, sprijinirea populaţiei vulnerabile, asigurarea unei administraţii eficiente, prin reducerea numărului de ministere şi a funcţiilor de secretar de stat în viitorul Guvern, eliminarea impozitării pensiilor mai mici de 3.000 de lei, dar şi alocarea, până în anul 2030, a unui procent de 2% din produsul intern brut pentru infrastructura de transport.

Potrivit setului de măsuri aprobat deja de Guvernul Ciucă în acest sens, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice trebuie să-şi reducă cheltuielile cu aproximativ 10%, excepţie făcând doar cheltuielile din domeniul educaţiei, sănătăţii şi achiziţiilor de autovehicule prin Programul "Rabla". Totodată, s-a dispus suspendarea, până la finalul anului 2023, a organizării de concursuri sau examene pentru posturile vacante din sectorul bugetar, dar şi reducerea cu aproximativ 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică, din cadrul administraţiei publice centrale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Terminaţi-vă fraza.

Domnul Alexandru Popa:

Mulţumesc.

Preocuparea PNL, aşa cum am mai spus, nu este îndreptată către acapararea diverselor poziţii politice din viitorul Guvern, ci să ne facem treaba cu responsabilitate şi în interesul cetăţenilor.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Leoreanu nu e.

Domnul Balan.

Domnul Ioan Balan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Fondurile europene trebuie utilizate integral, pentru a menţine creşterea economică în România!"

Deşi România traversează o perioadă de creştere economică şi stabilitate, privesc cu deosebită îngrijorare informaţiile care vin dinspre unele state europene dezvoltate, ale căror economii au înregistrat în prima parte a anului stagnări sau chiar scăderi economice.

Îngrijorările mele sunt justificate de faptul că România este parte a economiei europene, şi multe dintre unităţile de producţie din ţara noastră depind în mod esenţial de comenzile din statele europene partenere. Aceste fluctuaţii ale economiei europene ne demonstrează că toate crizele suprapuse din ultimii ani au lăsat urme adânci.

De asemenea, agresiunea barbară a Rusiei din Ucraina continuă să producă efecte negative la scară largă, în special în zona energetică, şi singura cale pentru a susţine economia naţională este aceea de a menţine un ritm susţinut al investiţiilor publice şi private.

Stimaţi colegi,

Din primele zile de mandat, ca parlamentar, am susţinut că România nu poate să se dezvolte decât prin investiţii publice şi o bună rată de absorbţie a fondurilor europene. Le-am explicat oamenilor că investiţia publică nu este o chestiune abstractă, ci un lucru care ne schimbă viaţa în bine, dar care generează şi comenzi pe orizontală pentru firmele româneşti.

Reabilitarea unei şcoli dintr-un oraş sau comună nu înseamnă doar bucurie şi condiţii mai bune pentru elevi, ci locuri de muncă pentru cei care lucrează în construcţii şi comenzi pentru producătorii de materiale de construcţii.

Construcţia unei autostrăzi, cum este cea a Moldovei, nu este doar o mare realizare naţională, pentru că va lega provinciile istorice ale ţării printr-un drum rapid şi sigur, ci asigură locuri de muncă pe şantiere, creşte comenzile de materiale pentru firmele româneşti şi pune bazele pentru construirea de noi unităţi de producţie şi servicii în proximitatea acesteia.

Stimaţi colegi,

Sub guvernele liberale din ultimii trei ani chiar am simţit beneficiile apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, fondurile europene aduse în ţară fiind la niveluri istorice, de zeci de miliarde de lei anual.

Mai mult decât atât, graţie negocierilor susţinute ale premierilor liberali şi ale Preşedintelui României, avem la dispoziţie, în următoarea perioadă, peste 80 de miliarde de euro, bani care pot să susţină nu numai dorinţele investiţionale ale românilor, ci şi sutele de mii de firme româneşti care au traversat cu greu trei ani de crize severe.

Am convingerea că, dacă vom utiliza în integralitate oportunităţile de finanţare pe care ni le-a pus la dispoziţie Comisia Europeană, norii negri care încă stau deasupra economiei europene nu vor afecta economia românească.

Vă mulţumesc.

Ioan Balan, deputat al PNL.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Vetuţa Stănescu.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Criza din educaţie poate fi depăşită numai prin dialog şi cooperare".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Protestul cadrelor didactice din zilele acestea afectează societatea românească în integralitatea ei, nu doar pe copiii şi pe părinţii lor. Deşi unii pot privi cu suspiciune decizia de a boicota orele de la clasă de către majoritatea cadrelor didactice, trebuie să spunem că dreptul la grevă este unul garantat prin Constituţie, iar motivul este unul legitim, problema salarizării profesorilor fiind una reală, iar solicitările privind majorarea salariilor fiind îndreptăţite. Însă este nevoie de o delimitare între nevoia de a creşte salariile din sistemul educaţional şi a le echilibra cu alte salarii din sistemul public, precum şi echilibrarea salariilor la nivelul revendicărilor propriu-zise ale sindicatelor.

O parte din rezolvarea acestei probleme o reprezintă integrarea salarizării din domeniul educaţiei în noua Lege a salarizării, jalon PNRR, care va trebui să aducă, pe de o parte, un echilibru între salariile din sectorul public, iar, pe de altă parte, să creeze o grilă de salarizare corectă şi motivantă în domeniul educaţiei.

Important de menţionat este că Legea salarizării este în lucru, la nivelul Ministerului Muncii, iar după cum a afirmat şi ministrul muncii, această lege va fi aprobată după cea a pensiilor, până la finalul acestui an. Revendicările profesorilor vor fi tratate cu maximă responsabilitate şi de viitorul Guvern şi sunt convinsă că discuţiile cu sindicatele vor continua la nivelul Ministerului Muncii, Educaţiei, Finanţelor, odată cu instalarea noului Guvern.

Actualul Guvern, condus de Partidul Naţional Liberal, a oferit toată deschiderea spre negociere şi dialog, totul pentru soluţionarea justă a problemei angajaţilor din educaţie. Mai mult, liderii coaliţiei s-au întâlnit cu reprezentanţii sindicatelor şi s-au angajat ca domeniul educaţiei, inclusiv componenta de salarizare, să fie o prioritate naţională, asumată prin Programul de guvernare care urmează să fie definitivat în cursul săptămânii viitoare.

Orice soluţie reală şi sustenabilă pentru domeniul educaţiei trebuie să parcurgă nişte etape şi are nevoie de timp şi de discuţii cu cât mai mulţi factori implicaţi. Nu ar fi nici corect, nici înţelept să operăm acum majorări de salarii care vor trebui ajustate peste câteva luni, prin Legea salarizării. Înţelegem perfect situaţia profesorilor şi faptul că salarizarea acestora trebuie corectată în raport cu importanţa pe care aceştia o au pentru ţară şi stat.

În acelaşi timp, facem apel către cadrele didactice să aibă înţelegerea că situaţia va fi soluţionată până la finalul acestui an, deoarece nimeni nu se bucură de starea aceasta de tensiune, total nefavorabilă elevilor.

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem la USR.

Domnul deputat Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Excluderea elevilor şi examene de intrare în liceu - acestea sunt marile modificări ale reformei lui Iohannis.

Dacă Estonia, Finlanda şi alte ţări europene reformează, inovează chiar şi în educaţie, "România Educată" a lui Iohannis, Ciucă, Ciolacu, Ponta, Năstase şi Iliescu se întoarce în timp.

Tot ce au găsit aceştia mai bun pentru sistemul de învăţământ sunt examenele de intrare în liceu.

Nimic despre reforma curriculară! Copiii noştri continuă să înveţe informaţii multe, stufoase şi de multe ori inutile!

Doamnelor şi domnilor guvernanţi,

Dumneavoastră aveţi copii? V-aţi uitat seara pe manualele lor? Aţi făcut teme cu ei? V-aţi pus vreodată întrebarea de ce un profesor nu reuşeşte să stea mai mult pe o lecţie, să o aprofundeze? Probabil că nu. Pentru că aveţi impresia că din birourile dumneavoastră ştiţi mai bine cum trebuie să arate manualele, decât cei care le folosesc zi de zi.

Nimic despre revalorizarea profesorilor! Vedem diverse clipuri care apar pe Internet, în care profesorii sunt batjocoriţi de copii!

Doamnelor şi domnilor parlamentari şi guvernanţi,

Aţi întrebat vreodată vreun copil despre cum predă un profesor sau altul, despre cum se comportă elevii în ore? Dacă aţi fi întrebat, aţi fi realizat că acele clipuri nu sunt întâmplătoare.

Profesorii sunt foarte prost plătiţi, şi asta o faceţi cu bună ştiinţă, pentru că educaţia nu vă serveşte electoral.

Oamenii buni şi capabili nu mai intră în sistemul de învăţământ!

Aţi fi realizat, de asemenea, că, în aceşti 33 de ani, în şcoala generală se face doar matematică, română şi engleză. Este şcoala generală! Ar trebui să avem informaţii despre istorie, geografie şi artă, teatru, pictură.

De asemenea, nimic despre şcoala integrată!

Toate ţările europene merg în direcţia asta.

Noi îi bulversăm pe copii cu scoaterea şi introducerea de materii sau examene. Acesta este singurul lucru pe care îl faceţi, să experimentaţi pe ei.

Măriţi salariile profesorilor şi învăţătorilor! Este primul pas pe care trebuie să-l faceţi!

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Denisa Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Nicolae Ciucă nu mai vrea să fie prim-ministrul României"

Marcel Ciolacu ar fi trebuit, conform înţelegerii pe care au avut-o în 2021, să-i ia locul. Însă... surpriză! Nici Marcel Ciolacu nu vrea să fie prim-ministrul României.

Acum, că România este într-o criză economică, liderii PSD şi PNL nu vor să-şi mai asume conducerea ţării. Amândoi liderii politici ştiu că, timp de aproape doi ani, au guvernat această ţară doar pentru a deservi interesele partidelor din care fac parte. Nu au guvernat niciodată pentru toţi românii.

Pensiile speciale sunt cel mai bun exemplu. Acestea ne costă anual peste două miliarde de euro. Achităm aceşti bani pentru a plăti pensiile unor serii de "speciali". PSD, PNL şi UDMR trebuiau să desfiinţeze aceste pensii speciale până la finalul anului trecut. Nu au făcut-o!

USR cere săptămânal adăugarea pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul care desfiinţează pensiile speciale pentru parlamentari. Coaliţia refuză!

În plus, pentru că nu au fost în stare să adopte reforma pensiilor speciale în Parlament, Comisia Europeană este la un pas de a ne tăia o finanţare nerambursabilă de 3,2 miliarde de euro. Banii aceştia fuseseră negociaţi de USR şi trebuiau să ajungă la toţi românii. Din cauza actualei guvernări există şansa ca acest lucru să nu se mai întâmple.

PSD şi PNL au acuzat USR că a făcut o obsesie pentru desfiinţarea pensiilor speciale. Vreau să le spun membrilor ambelor partide: nu este o obsesie, este dorinţa tuturor românilor ca aceste categorii "speciale" să nu mai existe. USR a luptat, în ultimii ani, pentru a desfiinţa aceste pensii speciale şi toţi să primim pensie pe contributivitate.

Cu sacul gol şi greve în desfăşurare, Marcel Ciolacu preferă să-l lase pe Nicolae Ciucă să-şi taie singur craca de sub picioare. Dacă premierul şi-ar da demisia, Guvernul ar pica. Asta ar demonstra că planul lui Klaus Iohannis a eşuat. Este clar că o sinecură ca PSD şi un partid surogat ca PNL nu sunt soluţia pentru o guvernare corectă în România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Flucuş, Grupul AUR.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu câteva zile, Robert Kennedy Jr. a acordat un interviu presei din Statele Unite. Robert Kennedy Jr. este un politician american, nepotul fostului preşedinte John Kennedy şi fiul lui Robert Kennedy, fost procuror şi ministru al justiţiei. Este o personalitate a politicii americane care s-a înscris în alegerile primare, sperând că îl va învinge pe Joe Biden la alegerile interne şi va obţine nominalizarea de candidat din partea Partidului Democrat.

În perioada pandemiei a fost unul dintre marii luptători pentru respectarea drepturilor omului.

În continuare, vă voi prezenta punctele de vedere ale domnului Kennedy în legătură cu războiul din Ucraina, care ne arată că în lume nu se publică doar punctele de vedere pe care sistemul le permite, aşa cum se întâmplă la noi.

Societatea noastră are dreptul la o informare corectă, la cât mai multe puncte de vedere diferite, nuanţate şi înţelepte în legătură cu războiul din Ucraina.

- Reporter: "Aţi vorbit mult despre faptul că America este mereu în stare de război şi că vreţi ca asta să înceteze. Cum aţi putea face acest lucru în cazul războiului din Ucraina, spre exemplu?

- Robert Kennedy Jr.: Prin ajungerea la un acord. Ruşii au spus mereu că vor o reglementare. Dacă vă uitaţi la Acordurile de la Minsk, care au fost soluţia propusă de ruşi, veţi vedea că ele par o soluţie bună la cum stau lucrurile acum. Să fim drepţi. Este un război al Statelor Unite împotriva Rusiei.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin a spus, în aprilie 2022, că: «Scopul nostru este să epuizăm armata rusă.» Ce înseamnă asta? Înseamnă să aruncăm cu ucrainenii în ruşi. Fiul meu a luptat acolo, umăr la umăr cu ucrainenii.

- Reporter: Dacă aţi fi ales preşedinte, aţi fi de acord ca Rusia să păstreze teritoriile ocupate? Aţi fi acuzat că v-aţi predat ruşilor.

- Robert Kennedy Jr.: Este irelevant ce se va spune despre mine. Important este ceea ce facem pentru a salva vieţi. Susţinerea Ucrainei este o misiune umanitară. Aşa ne-a fost prezentată de Guvernul Statelor Unite. Asta înseamnă că scopul misiunii ar trebui să fie reducerea vărsării de sânge şi încheierea conflictului. Dar toate măsurile luate de noi au fost pentru extinderea conflictului şi pentru mai multă vărsare de sânge. Nu asta ar fi trebuit să se întâmple.

- Reporter: Care este acţiunea înţeleaptă pe care SUA ar fi trebuit să o întreprindă când tancurile ruse intrau în Ucraina?

- Robert Kennedy Jr.: Ar fi trebuit să îl ascultăm pe Putin în anii care au trecut. Ne-am luat un angajament faţă de Rusia, că nu vom extinde NATO spre est. Am minţit. Am primit în NATO 13 noi state. Am instalat sisteme de rachete care pot transporta focoase nucleare, am făcut exerciţii militare comune cu Ucraina. Care este scopul NATO? Experţii în politica externă spuneau: Rusia a pierdut războiul rece. Haideţi să facem în Rusia ce am făcut în Europa cu planul Marshall. Suntem învingători, hai să-i ajutăm să se ridice, să-i integrăm în societatea europeană!

- Reporter: Adică să primim Rusia în NATO?

- Robert Kennedy Jr.: Cred că ar fi trebuit să ne gândim la această variantă. Care este scopul NATO în afară de a se opune Rusiei?

Dacă tratezi Rusia cu ostilitate de la bun început, cu siguranţă ruşii vor fi şi ei ostili. Noi ne-am extins treptat în nişte ţări în care ne-am luat angajamentul că nu ne vom extinde. Statele Unite au sprijinit o lovitură de stat în Ucraina, în 2014, împotriva unui guvern ales democratic. Avem transcriptul convorbirilor telefonice ale Victoriei Nuland, cea care a stabilit practic componenţa unui guvern ucrainean ostil faţă de Rusia.

Dacă Mexicul ar fi făcut ce a făcut guvernul ucrainean, să ucidă 14.000 de ruşi în Donbas, dacă Mexicul ar fi făcut asta cu americanii care trăiesc în Mexic,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Dumitru Flucuş:

... Statele Unite şi-ar fi invadat vecinul în secunda următoare.

Trebuie să ne punem în pielea oponenţilor noştri. Nu vreau să spun că Putin nu este un gangster, un bătăuş şi un golan, însă războiul nu este nici în interesul lui şi ne-a spus mereu că există nişte linii roşii peste care nu ar fi trebuit să trecem".

Vă mulţumesc.

Dumitru Flucuş, deputat AUR, Circumscripţia nr. 8 Braşov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Longher Ghervazen.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Începutul lunii mai este un timp deosebit pentru polonezii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate. Imediat după 1 mai - Ziua Muncii, pe 2 mai sărbătorim Ziua Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate, Ziua Drapelului Republicii Polone, iar pe 3 mai - Ziua Constituţiei din 3 mai, care comemorează adoptarea primei constituţii scrise moderne din Europa modernă şi a doua din lume, după Constituţia americană.

Astfel pe, 2 mai, la invitaţia preşedintelui Republicii Polone, Andrzej Duda, am participat, alături de o delegaţie, la manifestările organizate cu prilejul sărbătorii Zilei Drapelului Republicii Polone şi a Zilei Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate, ce s-au desfăşurat în Varşovia.

Ziua Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate este o sărbătoare nouă, celebrată din anul 2002, fiind o dovadă a recunoaşterii moştenirii multiseculare şi a contribuţiei Diasporei Poloneze la obţinerea independenţei de către Polonia, devotamentul şi legătura cu spiritul polonez, precum şi ajutorul acordat ţării în cele mai grele momente.

Pentru a marca aceste sărbători naţionale, noi, polonezii din România, am celebrat aceste zile pe 13 mai, la Poiana Micului.

Manifestările au început cu Sfânta Liturghie la biserica "Sfântul Ioan Paul al II-lea", prezidată de părintele doctor Stanislav Ioan Cucharec, alături părintele Alois Farţadi, decan de Bucovina, părintele Albert Adamczyk, capelanul Contingentului Militar Polonez, care staţionează la Craiova, şi părintele Alin-Cătălin Butnaru, parohul din Poiana Micului.

După liturghie, ansamblurile "Mała Pojana" şi "Sołonczanka" au prezentat un program artistic special pentru aceste sărbători, cu dansuri tradiţionale şi cântece patriotice.

La eveniment au fost prezenţi: Natalia Piotrowska - chargé d’affaires ad interim al Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti, Jarosław Szkirpan, consulul Republicii Polone la Bucureşti, doamna Doina Iacoban, subsecretar de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, dar şi o delegaţie a schimbului XII al Contingentului Militar Polonez ce staţionează la Craiova.

Vă mulţumesc.

Deputat Ghervazen Longher, minoritatea poloneză.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi, din ciclul "Puterea noastră ca români", voi vorbi despre relaţia dintre demnitate şi suveranitate.

"Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii", spunea Nicolae Iorga.

Demnitatea este atributul personalităţii sociale sau individuale de a fi la înălţimea unei situaţii, de a impune respect prin atitudine corectă, respectabilă, rezonabilă, rezervată, distinsă.

Evoluţia socială sau individuală se bazează pe cunoaştere, iar învăţământul dă mijloacele, metodele şi creează deprinderile necesare saltului evolutiv.

Necesitatea certitudinii în evoluţie impune ca actul cunoaşterii să se bazeze şi să se dezvolte pe un fundament puternic, cel al tradiţiilor. Dar tradiţiile nu pot exista fără istorie, care dă stimă de sine, creează şi dezvoltă demnitatea. De aceea, studiul istoriei, astăzi adus în derizoriu, în curricula din primii şi ultimii ani de şcolarizare, este absolut necesar pentru dezvoltarea unor sentimente nobile, deosebite ale tinerelor generaţii.

Din lipsa de preocupare şi de interes a celor care planifică învăţământul românesc, istoria românilor este în pericol de a fi profund viciată.

Poporul român este un popor creativ, făcător de istorie, răbdător, primitor, omenos, dar în fibra sa nu acceptă umilinţa. În istoria pe care eu am învăţat-o în şcoală nicio naţionalitate conlocuitoare, care a respectat tradiţiile, independenţa şi suveranitatea României, autoritatea de stat, ai căror membri au luptat cu arma în mână pentru acest pământ, nu a fost asuprită sau umilită.

Nu uitaţi, suntem poporul care nu şi-a părăsit vatra niciodată!

Cultivarea sentimentului demnităţii individuale şi naţionale duce la dezvoltarea atitudinilor de independenţă şi de suveranitate, atât de necesare în aceste momente ale istoriei.

Toate acestea sunt spuse de un om care şi-a servit ţara, sub jurământ, în Armata Română, timp de 40 de ani.

Aşa că întreb: are de gând Ministerul Educaţiei, prin personalul autorizat, să acţioneze pentru dezvoltarea curriculei, astfel încât să se rezolve carenţa sus-menţionată, referitoare la studiul prioritar al istoriei poporului român?

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vasile Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Să nu uităm scopul coaliţiei de guvernare!".

România are o rocadă guvernamentală fără precedent, prin schimbarea prim-ministrului între cele două partide principale, PSD şi PNL, şi prin efectuarea unor modificări în cadrul structurii cabinetului de miniştri.

Scopul şi obiectivele acestui demers politic sunt elementele-cheie ale proiectului.

În anul 2021, obiectivele Coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR au fost stabilitatea politică în gestionarea crizelor multiple, cum ar fi: post COVID-19, financiară, economică, energetică, inclusiv războiul din Ucraina, şi atragerea fondurilor europene - PNNR şi Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii, pentru a realiza o dezvoltare economică şi socială semnificativă în România.

Tactica pentru atingerea acestor obiective este determinată de obligaţiile asumate de România în cadrul acordului cu Uniunea Europeană, prin PNNR. Practic, PNNR şi Fondurile Structurale completează lipsa unui proiect de ţară structurat de la acel moment.

23 mai 2023, azi, avem aceleaşi scopuri şi obiective. Încă înotăm în ape tulburi, din cauza crizelor multiple, încă avem de îndeplinit cerinţele acordului pentru PNRR, iar la graniţă încă se aud focuri de armă.

Rocada guvernamentală ar trebui, pentru binele tuturor românilor, să fie o ocazie unică pentru ca partidele politice să dovedească o asumare totală a scopului final de guvernare eficientă şi să renunţe la fundamentul politic iniţial, în slujba obiectivelor stringente.

Partidul Social Democrat a luat două decizii foarte importante în ultima săptămână. S-au luat măsuri în conformitate cu scopul şi obiectivele iniţiale ale parteneriatului politic:

În primul rând, a sistat pentru moment negocierile privind alcătuirea Guvernului, pentru a putea prioritiza situaţia delicată a cadrelor didactice şi reforma pensiilor speciale.

În al doilea rând, liderii PSD au rămas diplomaţi şi au avut o atitudine potrivită în momentul tensiunilor apărute la masa de negociere. Aceştia au dat dovadă de pricepere politică şi cu siguranţă, la final, după încheierea rotativei, Guvernul Ciolacu va găsi cea mai corespunzătoare formă de funcţionare.

Aceste două decizii luate de social-democraţi au venit pe baza unui fundament solid politic: activitatea miniştrilor PSD din cadrul Guvernului Ciucă oferă siguranţă. Rezultate, cifre satisfăcătoare, reforme efectuate şi dialog cu oamenii - piloni de activitate pentru oamenii propuşi de PSD în poziţiile ministeriale.

Rămâne imperioasă nevoia de soluţionare atât a situaţiei profesorilor, a pensiilor speciale, dar şi a definitivării procesului de rotire guvernamentală. Negocierile trebuie să aibă deznodământul cel mai fericit pentru români, nu pentru orgoliile politice sau pentru perspectiva anului electoral 2024. Există timp pentru toate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Vasile Cîtea:

Am încredere că sub orchestrarea premierului Marcel Ciolacu se vor îndeplini scopurile şi obiectivele ce s-au setat încă din debutul acestei formaţiuni inedite pentru România, iar Coaliţia PSD-PNL-UDMR îşi va îndeplini menirea pe deplin.

Vă mulţumesc.

Vasile Cîtea, deputat de Iaşi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul deputat Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a intra în politică am fost profesor de matematică. Soţia mea este profesor, sora mea este profesor, părinţii mei au fost profesori.

Ştiu că nu e o meserie deloc simplă, ci una care necesită multă dedicare, implicare şi suflet. Ai speranţe pentru reuşita unui elev, în care ai investit timp şi atenţie, suferi alături de el când rezultatul de la un examen poate nu e cel dorit. Salariile nu sunt motivante şi societatea nu te apreciază la adevărata valoare.

Demersul angajaţilor din educaţie, de a cere o creştere a salariilor, este unul absolut legitim. Salariile din sistem sunt insuficiente, iar dacă dorim o educaţie de calitate, acest capitol al salarizării trebuie remediat cât mai repede. Ce nu este tocmai în regulă este modalitatea de a declanşa o grevă pe final de an şcolar, atunci când trebuie încheiate mediile şi pregătite examenele naţionale, de capacitate şi bacalaureatul.

Este nedrept ca elevii şi părinţii să fie afectaţi; ei n-au nicio vină! Toate părţile implicate ar trebui să înţeleagă importanţa continuării procesului educaţional. Guvernul a avut şi continuă să aibă deschidere pentru dialogul cu sindicatele, chiar dacă acestea au adoptat o poziţie inflexibilă în cadrul negocierilor de duminică.

Premierul Nicolae Ciucă a avut două întâlniri cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, în care au discutat soluţii viabile pentru revendicări şi a reiterat disponibilitatea sa de a se reîntâlni oricând şi oricât va fi nevoie.

Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor au început demersurile pentru elaborarea actelor normative care să creeze cadrul legal pentru:

- salarizarea întregului personal nedidactic din învăţământul de stat, la nivelul grilelor prevăzute de Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Din analiza Ministerului Educaţiei, aceasta înseamnă o creştere de circa 9% a salariului şi un impact bugetar estimat la 90 de milioane de lei, până la finalul anului calendaristic, pentru cei aproape 55.000 de beneficiari din învăţământul preuniversitar şi 10.000 din învăţământul superior;

- acordarea unui bonus pentru profesorii debutanţi, precum şi acordarea unor stimulente financiare pentru profesorii care sunt încadraţi în unităţi de învăţământ din zone defavorizate.

Guvernul a reiterat că o soluţie integrată şi sustenabilă la problema salariilor din educaţie, care să respecte limitele bugetare, va fi inclusă în Legea salarizării angajaţilor din sistemul de stat. Ministerul Muncii, cel care are responsabilitatea de elaborare a acestei Legi a salarizării angajaţilor din sistemul de stat, va trebui să o finalizeze până la data de 15 iulie.

Vorbim, deci, despre un interval de timp relativ scurt, în care Guvernul s-a angajat să soluţioneze problema salariilor din educaţie. Pentru PNL şi actualul Guvern domeniul educaţiei reprezintă o prioritate, iar acest lucru este confirmat de reforma din domeniul învăţământului.

Prin urmare, facem un apel la profesori: vă rugăm să aveţi înţelegere faţă de elevi şi părinţii lor, să aveţi încredere că vom rezolva toate aceste probleme şi să reveniţi la catedră. Elevii au nevoie de dumneavoastră! Noi avem nevoie de dumneavoastră! Ţara are nevoie de dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Avrămescu.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Investiţiile în infrastructura feroviară pot salva vieţi".

În ţara noastră, patru români mor zilnic în accidente rutiere, iar alţi 10 sunt răniţi. Conform statisticilor transmise de Poliţia Română, anul trecut, la nivel naţional, au fost înregistrate 4.711 accidente, soldate cu decesul a 1.634 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.685. Şi, chiar dacă anul trecut numărul accidentelor a fost mai mic cu 4,2% faţă de 2021, ţara noastră continuă să fie fruntaşă în Uniunea Europeană atunci când vine vorba despre astfel de incidente şi tragediile ulterioare.

Din aceste considerente, acum doi ani, m-am adresat ministrului transporturilor de atunci, domnul Cătălin Drulă, nu doar pentru a-i aminti obiectivul pe care ni l-am asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană, acela de a reduce cu 50% numărul de victime ale accidentelor rutiere, ci şi pentru a sublinia că, dintre toate modurile de transport, cel rutier este cel mai periculos şi costisitor.

Prin intermediul întrebării adresate am fost interesat să aflu strategia pe care ministrul o dezvoltă în vederea amenajării trecerilor la nivel cu calea ferată, o măsură recomandată chiar de către Comisia Europeană, prin Programul de Acţiune de Siguranţă Rutieră 2011-2020. Dădeam atunci exemple clare din judeţul Buzău, unde astfel de investiţii sunt absolut necesare, şi anume: trecerile la nivel cu calea ferată din Cilibia, Bâlhacu, Valea Râmnicului, Zoiţa şi Gara Bobocu.

Din păcate, nici până în ziua de astăzi nu am primit niciun răspuns, lipsa de reacţie a ministrului Drulă fiind marcată în Monitorul Oficial la data de 30 iunie 2021. Nici măcar fotografiile ataşate interpelării, în care se poate vedea cât de dezolant arată totul şi câtă nevoie de minime lucrări există în acele zone nu au reuşit să impresioneze în niciun fel. Sunt curios dacă actualul ministru este mulţumit de beculeţele montate, stâlpişorii şi vopseaua roşie de pe asfalt la cele patru treceri de cale ferată din judeţul Buzău, selectate pentru noi amenajări.

Iată ce investiţii serioase, promise cu surle şi trâmbiţe, s-au realizat în cadrul proiectului finanţat cu fonduri europene "Măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului prin amenajarea trecerilor la nivel cu calea ferată"!

Investiţiile nu trebuie să se limiteze doar la astfel de amenajări de tipul "tichie de mărgăritar", ci la modernizarea infrastructurii feroviare, pentru a nu se repeta tragedii ca cea de la Galaţi!

Este păcat să nu profităm de această modalitate de transport, care are un potenţial enorm şi pentru care atâtea ţări civilizate au găsit soluţii. Ştiu că este cale lungă până acolo, dar nimeni nu ne-a demonstrat mai bine ca japonezii că trenurile au viitor şi pot reveni la modă într-un timp record, dacă te bucuri de rapiditate, curăţenie şi un design inovativ.

Ne apropiem de lunile de vară, în care românii iau cu asalt drumurile naţionale şi perioada în care, din păcate, de multe ori tragediile iau locul relaxării din concediu. Pe această cale, reiau iniţiativa mea şi rog autorităţile centrale să vină cu un proiect amplu de îmbunătăţire a infrastructurii feroviare, un gest nu doar firesc, dar şi o investiţie care poate salva vieţi.

Vă mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul deputat Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Rezistenţa la reformă ne împiedică să modernizăm România".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu cred că este cineva care să nu fi fost revoltat de birocraţia excesivă a unor instituţii sau a unor autorităţi ale statului român, de termenele foarte lungi de soluţionare a unor solicitări banale sau chiar de modul în care se pretind "atenţii" pentru a rezolva o problemă. Ori de câte ori au fost identificate soluţii pentru a simplifica viaţa românilor, eu, personal, am auzit aceeaşi scuză: "Nu se poate!". Ba că nu este tehnic posibil, ba că ar costa prea mulţi bani şi nu se justifică, ba că nu avem personal calificat pentru a implementa soluţii moderne, ba că nu ştiu ce alte argumente s-au mai inventat. În fapt, aceasta este definiţia cea mai clară a rezistenţei la schimbare, a rezistenţei instituţiilor la reformă şi a încetinirii ritmului de modernizare a ţării.

Stimaţi colegi,

În ultimii doi ani am iniţiat mai multe demersuri legislative pentru a digitaliza şi debirocratiza activitatea unor instituţii publice, în special a celor care trebuie să fie în slujba românilor aflaţi în străinătate: digitalizarea serviciilor consulare, digitalizarea cazierului judiciar, ameliorarea cadrului normativ privind cărţile de identitate ale românilor cu domiciliul în străinătate, operaţionalizarea serviciilor publice de radio-televiziune, precum şi altele. Iniţial am primit felicitări şi aprecieri, însă, la scurt timp, am primit aceleaşi vechi argumente subsumate în "Nu se poate!".

Înţelegem cu toţii că eficientizarea unor instituţii publice reduce povara asupra acelor funcţionari care chiar muncesc foarte mult şi ameninţă unele interese ale altor funcţionari care profită de deficienţele şi birocraţia instituţiilor publice. Dacă în statele dezvoltate din Uniunea Europeană "se poate", atunci "se poate" şi în România. Se poate să avem instituţii eficiente, servicii digitale de calitate, să eliminăm drumuri inutile şi costuri nejustificate, să înlăturăm lipsa de integritate şi să creştem încrederea românilor în instituţiile statului român.

Aşadar, celor care mi-au transmis, direct sau indirect, să o las mai moale cu reforma serviciilor publice pentru românii din diaspora, le dau o veste proastă - "se poate!". Şi voi duce acele proiecte până la capăt.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz?

Domnul Todosiu.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "România educată se construieşte oferind respect şi salarii decente dascălilor".

Cadrele didactice merită salarii decente şi corecte, deoarece în mâna lor se află viitorul acestei ţări. În ultimii ani, aceşti oameni au fost minţiţi, au fost umiliţi, iar măririle de salarii, care le-au fost promise mereu, nu au venit. USR a depus un amendament care propunea creşterea salariilor profesorilor, dar acesta a fost respins de PNL şi PSD.

În opinia Guvernului Ciucă - Ciolacu, pentru cei care ne educă şi ne modelează viitorul copiilor nu sunt bani, în schimb, pentru pensii speciale şi sinecuri se pot cheltui miliarde de euro anual. Aceasta e România educată, promovată de Klaus Iohannis, PNL şi PSD: o ţară care îşi bate joc de cei care lucrează în educaţie, o ţară care îşi ţine copiii să înveţe în şcoli insalubre sau cu toaleta în curte, o ţară care are cea mai mică alocare din PIB pentru educaţie dintre statele Uniunii Europene.

Este un semnal clar că aşa-zisele reforme propuse de triada Iohannis - Cîmpeanu - Deca nu au nimic de-a face cu viziunea unei Românii educate şi au eşuat. Este clar că această guvernare, girată de protectorul ei, Klaus Iohannis, a ajuns toxică şi pentru şcoala românească.

Profesorii au intrat, luni, în grevă generală şi le înţelegem strigătul de disperare. Sunt oameni demni, intelectualii acestei ţări, care au ajuns să fie trataţi în cel mai josnic mod de nişte politicieni mincinoşi, demagogi şi, în foarte multe cazuri, semianalfabeţi. Pentru că nu au crescut profesional prin educaţie şi meritocraţie, aceşti politruci nu văd adevărata valoare a şcolii şi a oamenilor din educaţie.

USR înţelege revendicările şi nemulţumirile cadrelor didactice şi le suntem alături pentru a-şi recăpăta statutul pe care trebuie să îl aibă în România. Suntem siguri că aceşti oameni vor încerca să facă tot ce le stă în putinţă pentru ca actul educaţional şi elevii să aibă cât mai puţin de suferit.

În acelaşi timp, de la tribuna Parlamentului României, solicit public Guvernului PNL-PSD şi ministrului educaţiei, Ligia Deca, să înceteze să îşi mai bată joc de şcoala românească şi să oprească tentativa de a demola învăţământul.

Părinţii, elevii şi profesorii merită respect, nu manipulare şi minciuni!

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul deputat Lazăr.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

După cum se cunoaşte, la data de 20 iunie 2022, a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În temeiul dispoziţiilor art. 5 din O.U.G. nr. 84/2022 au fost operate o serie de modificări, inclusiv asupra art. 3¹ şi 3² din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, fapt pentru care Consiliului Concurenţei îi revenea obligaţia de a stabili "(...) prin instrucţiuni, condiţiile, termenele şi procedura pentru adoptarea unor măsuri interimare" şi respectiv "(...) prin regulament, procedura de constatare şi sancţionare a practicilor de concurenţă neloială".

Totodată, conform art. 7 din O.U.G. nr. 84/2022, "(...) în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 5, Consiliul Concurenţei va modifica în mod corespunzător Regulamentul privind procedura de constatare şi sancţionare a practicilor de concurenţă neloială, pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 561/2014, cu modificările ulterioare".

Astfel, ţinând seama de dispoziţiile mai sus-menţionate, Consiliul Concurenţei avea obligaţia ca până la data de 20 august 2022 să emită regulamentul mai sus-menţionat, iar în cazul instrucţiunilor privind condiţiile, termenele şi procedura de urmat pentru adoptarea de măsuri interimare, acestea trebuiau să fie adoptate cu rapiditate.

Totuşi, contrar cerinţelor normative mai sus-menţionate, instrucţiunile privind condiţiile, termenele şi procedura de urmat pentru adoptarea de măsuri interimare, potrivit prevederilor art. 3¹ alin. (9) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi Regulamentul privind procedura de constatare şi sancţionare a practicilor de concurenţă neloială, au intrat in vigoare la aproximativ 11 luni de la publicarea O.U.G. nr. 84/2022 în Monitorul Oficial, mai precis în data de 15.05.2023 şi respectiv 18.05.2023.

Din nefericire, nici situaţia expusă mai sus nu este în măsură să infirme lipsa de celeritate manifestată de Consiliul Concurenţei, inclusiv în ceea ce priveşte finalizarea investigaţiilor pe care le are în desfăşurare.

În final, nutresc speranţa că soluţionarea investigaţiei deschise în luna noiembrie 2022 la cele 10 bănci comerciale participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR se va realiza de această dată cu maximă urgenţă, ţinând seama de situaţia disperată a cetăţenilor români care trebuie să facă faţă majorărilor substanţiale ale ratelor la creditele pe care le deţin.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect timingul!

Domnule Scripnic, cu părere de rău, aveţi zece secunde.

Domnul Lilian Scripnic:

Domnule preşedinte,

Eram pregătit cu o declaraţie mai lungă, dar declaraţia pe care o citesc acum sau o rostesc este "Cele zece secunde".

Consider că din acest moment democraţia a luat sfârşit în România!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Ca să comprimăm, domnul deputat Gheba.

Vă rog.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Vă anunţ, de la tribuna Parlamentului, că în municipiul Craiova funcţionează, în fapt, la scară înaltă, Alianţa PSD-PNL-USR. Această uniune ocultă nu se situează în slujba contribuabilului, ci în scopul risipirii banului public.

La începutul acestei veri, 2023, se pune la cale a doua ediţie a Festivalului "Intencity", organizat de Primăria Craiova, la dorinţa actualei doamne primar Olguţa Vasilescu.

Evenimentul s-ar dori o copie a festivalului Untold de la Cluj sau Neversea de pe litoral. Diferenţa o face faptul că respectivele două evenimente nu sunt finanţate din venituri publice. Evenimentul de la Craiova, orchestrat de coaliţia mai sus-menţionată, are însă ca sursă de venituri exclusiv bugetul local al Craiovei, deci, banii tuturor craiovenilor, fără să li se fi cerut părerea sau acordul.

Ţopăiala, în valoare de aproape 5 milioane de euro, adică contravaloarea a 100 de apartamente pentru craioveni, va fi plătită de Olguţa Vasilescu din banii craiovenilor, care au plătit iarna trecută cea mai scumpă gigacalorie din ţară şi aşteaptă, de peste 10 ani, apartamentele promise de doamna Vasilescu în eşuatul Cartier Chinezesc.

Iată cum, pentru dezmăţ se găsesc lesne bani, dar pentru nevoile craiovenilor aproape niciodată.

Banii, şi aşa puţini ai craiovenilor, ar putea fi îndreptaţi către problemele reale cu care se confruntă comunitatea locală, începând cu siguranţa cetăţeanului, siguranţa copiilor în şcoli, în spaţiile publice şi în mijloacele de transport, şi acestea plătite cu bani grei de actuala administraţie.

În ultima vreme, bande de delincvenţi atacă oameni, copii şi maşini, în scop de jaf şi tâlhărie, iar administraţia locală PSD-PNL-USR, condusă de Olguţa Vasilescu, tace complice. Nici picior de poliţie locală în zona şcolilor sau în tramvaie. Până la incidente similare cu cele din Serbia pare să nu mai fie mult.

Necesitatea ca doamna Vasilescu să se ocupe şi de oameni devine acută!

Firme cu abonamente vechi la banii craiovenilor primesc hălci importante din aceşti bani publici. Spre exemplu, doar Stellar Events SRL primeşte 120.000 de euro doar pentru "Servicii organizare spectacole". Alte două apartamente pentru craioveni. Firma pare să fie o gaură neagră în care se scurg banii craiovenilor, fiind înfiinţată în urmă cu 2 ani, având un singur angajat, cu cifră de afaceri de 700.000 de euro, însă cu un profit net declarat de doar 65.000 de euro. Diferenţa... se scurge unde trebuie.

Mulţumesc.

Daniel Gheba, deputat AUR, Dolj.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Manea.

Se pregăteşte doamna deputat Gavrilă.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În sfârşit, Legea învăţământului preuniversitar a fost adoptată de către Senatul României şi aş vrea să le transmit un mesaj tuturor cetăţenilor români care aparţin minorităţii rome, tuturor resurselor umane care sunt angrenate în incluziunea minorităţii rome, mediatori şcolari, mediatori sanitari, cadre didactice, profesori de limba romani şi de istorie a romilor, inspectori şcolari, experţi angrenaţi în primării şi în prefecturi, lideri locali ai Partidei Romilor, practic, tuturor celor care lucrează zi de zi pentru menţinerea unui număr cât mai mare de copii romi în sistemul de învăţământ românesc.

În calitate de reprezentant al minorităţii rome, aici, în Parlamentul României, am iniţiat o serie de amendamente şi de prevederi pe care le-am susţinut şi m-am bucurat, cumva, de sprijinul colegilor din Parlament pentru a fi incluse în noua Lege a învăţământului preuniversitar. O să trec în revistă doar câteva dintre ele.

Începând cu intrarea în vigoare a acestei legi, segregarea şcolară va fi interzisă la toate nivelurile, şi eu cred că este un pas extrem de important pe care România îl face în această zonă.

O măsură extrem de importantă vizează flexibilizarea condiţiilor de încadrare a mediatorilor şcolari. Şi aici vă pot spune că în lege apare explicit un amendament formulat de mine, potrivit căruia în comunităţile cu populaţie semnificativă de etnie romă mediatorii şcolari pot fi încadraţi şi cu douăsprezece sau respectiv treisprezece clase.

Mai mult decât atât, în structura inspectoratelor şcolare din toată ţara, mai nou direcţiile pentru învăţământul preuniversitar, direcţiile judeţene, vom avea câte un inspector dedicat problemelor copiilor şi tinerilor care provin din comunităţile vulnerabile de romi.

În ceea ce priveşte zonele de investiţii prioritare, copiii şi tinerii aparţinând minorităţii rome care provin din comunităţile vulnerabile sunt menţionaţi în mod explicit.

Un alt pas important este cel legat de introducerea în oferta naţională de discipline opţionale a învăţământului gimnazial şi liceal a disciplinei "Istoria, robia şi deportarea romilor". Cred că este un pas extrem de important pentru noi.

Aş vrea să le mulţumesc colegilor din cadrul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, colegilor din cadrul PSD, PNL şi UDMR, în mod special doamnei preşedinte Natalia Intotero, pentru susţinerea în cadrul comisiei a acestor amendamente pe care le-am formulat pentru...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

... copiii romi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Anamaria Gavrilă.

Se pregăteşte doamna Rizea.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

România este singura ţară din Europa care a acceptat amplasarea pe teritoriul său a minireactoarelor nucleare.

Proiectul de design, adică desen pe calculator al companiei americane, a fost certificat în Statele Unite, în ianuarie 2023, cu nu mai puţin de 17 derogări de la reguli. Nu există încă un prototip construit pentru aceste minireactoare.

Ni se spune că România, adică românii vor fi împrumutaţi de către băncile americane, pentru început, cu 4 miliarde de dolari, ca să plătim pentru aceste minireactoare, tot firme americane, şi să fim ţară de test pentru ele.

Domnule Iohannis,

Şi domnule prim-ministru Ciucă,

Vă rog să ne răspundeţi la următoarele întrebări.

De ce s-a ales Doiceştiul pentru amplasamentul acestor minireactoare? Unde este studiul de fezabilitate pentru alegerea acestui amplasament?

Amplasamentul de la Doiceşti nu aparţine statului român. A fost vândut de către statul român şi aparţine acum unei firme private: Nova Power & Gas. Cum se poate ca o investiţie de peste 9 miliarde de dolari să fie amplasată pe o proprietate privată?

Cum a ajuns Nova Power & Gas să deţină 50% din acţiunile RoPower, companie a Nuclearelectrica? Nova Power & Gas va contribui cu 50% la costurile de investiţii pentru aceste minireactoare?

Cum a ajuns o firmă privată care nu are nicio experienţă în construcţia, dezvoltarea şi operarea unei centrale nucleare să fie beneficiara uneia dintre cele mai mari investiţii ale statului român?

Care este motivaţia logică pentru care ne angajăm să plătim 9,3 miliarde de dolari, care este suma acum estimată şi creşte în fiecare lună, pentru 462 MW capacitate instalată, când am putea, cu aceiaşi bani, să construim de patru ori capacitate în centrale nucleare clasice, precum cele de la Cernavodă, pe care le ştim, le operăm şi sunt destul de sigure?

De ce trebuie să se împrumute românii şi generaţiile viitoare cu atât de mulţi bani, pentru un tip de energie de care nu avem nevoie? Pentru că România are alte surse de energie mult mai ieftine, care ne-ar da un avantaj competitiv extraordinar, pentru ca firmele străine să vină şi să investească în România.

Ce garanţii am primit de la partea americană dacă se întâmplă un dezastru nuclear în România?

Cerem ca organele abilitate să investigheze această firmă privată care deţine 50% din acţiunile RoPower. Cum a ajuns ea să deţină 50% dintr-o investiţie a statului român?

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Rizea.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi români,

Vă aduceţi aminte de prima zi de şcoală, de dascălul preferat care încă îndură nenumărate umilinţe şi jocuri de culise?

Unde am fi fost noi azi fără acei pedagogi dedicaţi catedrei? Care ar fi fost prezentul şi cum ne-am fi descurcat în lumea asta în continuă evoluţie?

Am fi avut Clujul, Iaşiul, Timişoara sau Oradea de astăzi, oraşe de talie europeană, vizitate anual de sute de mii de turişti? Am fi reuşit să articulăm oare strategia de aderare la NATO sau la UE?

Acum mă adresez vouă, dragi colegi din coaliţia de guvernare.

Credeţi că dascălul vostru preferat este mândru de voi? Credeţi că pedagogul acela care v-a modelat să deveniţi cetăţeni responsabili se bucură, după zeci de ani de muncă asiduă, că l-aţi transformat în motiv de debandadă politică?

V-aţi întrebat vreodată pe bune ce înseamnă lipsa de educaţie? Vă spun eu. Înseamnă că, după mai bine de 16 ani ca stat membru al Uniunii Europene, nu suntem în Schengen. Înseamnă că nu avem autostrăzi, înseamnă că suntem ultimii din Europa la testele PISA. Înseamnă că România nu are o perspectivă de dezvoltare pe termen lung şi blochează sute de mii de cetăţeni într-un ciclu al sărăciei. Înseamnă - şi o spun cu regret - că nu avem un proiect de ţară.

Plagiatorii de marcă ai acestei ţări negociază astăzi cu profesorii, de fapt, nu negociază, se folosesc de neajunsul legitim al profesorilor pentru a-şi aranja ei cacealmaua politică.

Cum s-a ajuns în situaţia asta?

Cum aţi ajuns să vă umiliţi dascălii?

În Parlament s-au votat noile Legi ale educaţiei. Nu poţi să garantezi că majoritatea celor cu drept de vot asupra viitorului ţării au fie anii elementari de educaţie, fie cei şapte ani de acasă.

În al nouălea ceas, înţelept ar fi să le dăm importanţa cuvenită celor care ne-au format pe noi şi care astăzi ne formează copiii.

În timp ce copiii noştri stau fie acasă, fie pe uliţă, neştiind ce urmează, voi staţi cu mâinile în sân, în confortul Parlamentului sau al Guvernului, şi tot ce trebuie să faceţi este să respectaţi directiva de partid.

Dacă aşa stau lucrurile, măcar aveţi curajul să ne daţi un răspuns la această umilă întrebare: de ce folosim profesorii ca armă împotriva duşmanilor politici?

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

2023 este anul în care procentul din PIB alocat educaţiei a bătut un record negativ. La momentul respectiv am atras atenţia asupra acestei situaţii nefireşti, însă fără succes.

Luna trecută am atras atenţia, de la acest microfon, asupra rezultatelor unui studiu care concluzionează că peste 40% dintre elevii români nu reuşesc să înţeleagă nimic dintr-un text citit. Evident, motivele pentru acest dezastru sunt multiple. Dar unul dintre ele este subfinanţarea cronică a învăţământului românesc.

Pentru a avea rezultate, indiferent de domeniu, trebuie să investeşti. Cât am investit noi în educaţie - de fapt, în viitorul României! - se vede din rezultatele studiului amintit şi din sumele alocate anual. Şi ce avem astăzi, în loc de o "Românie Educată"? O grevă a cadrelor didactice, categoria bugetară "uitată" prea des de guvernanţi atunci când este vorba de majorări salariale.

Pentru a nu ştirbi demnitatea unui om trebuie să îl plăteşti cum se cuvine. Salariul net al unui profesor debutant este de cinci sute de euro. Câtă demnitate îi rămâne cuiva care a studiat atâţia ani, a susţinut un examen pentru acel post, când îşi vede primul fluturaş de salariu? Iar un om profesionist umilit de stat trebuie să ne educe copiii şi tinerii.

Conform datelor OCDE, în 2021, un profesor debutant în Ungaria avea un salariu de 1.250 de euro brut. Astăzi, un profesor debutant din România costă statul puţin peste 800 de euro. Iar salariul mediu în Ungaria, anul trecut, era sub cel din România. Cred că această comparaţie este evidentă pentru a demonstra finanţarea dezastruoasă a educaţiei din ţara noastră.

Domnilor guvernanţi,

Vă gândiţi o clipă şi la cei care pun bazele României de mâine, la profesori? Vă gândiţi că elevii au nevoie de dascăli motivaţi şi dedicaţi? Sau funcţionăm tot după dictonul "După noi, potopul"?

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai este cineva?

Nu.

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem de la ora 10.00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mă bucur să vă aduc la cunoştinţă progresele semnificative realizate în cadrul Proiectului de modernizare a Aeroportului Iaşi, un proiect administrat cu succes de conducerea liberală a Consiliului Judeţean Iaşi. Lucrările continuă într-un ritm alert, cu termenul de finalizare stabilit pentru luna decembrie a acestui an.

Două componente majore ale acestui proiect sunt noul terminal şi noua parcare. În prezent, se lucrează la amenajarea platformei de staţionare a aeronavelor, unde vor fi realizate viitoarele aviobridge-uri, facilitând astfel îmbarcarea pasagerilor. La etajul noului terminal, în zona de Plecări Internaţionale, vor fi instalate şapte porţi de îmbarcare, trei dintre acestea fiind prevăzute cu burdufuri ce facilitează transferul pasagerilor la aeronave. În paralel, se lucrează la parcarea nouă, care va avea aproximativ 600 de locuri.

Un alt aspect important al acestui proiect este realizarea unui parc fotovoltaic cu o suprafaţă de un hectar, demonstrând angajamentul nostru faţă de utilizarea energiei regenerabile şi sustenabilitate.

Noul terminal va avea o suprafaţă desfăşurată de 30.000 mp, trei niveluri şi o capacitate de procesare de 3,3 milioane de pasageri pe an, 950 de pasageri pe oră şi 1.300 de bagaje pe oră. Investiţia în acest obiectiv este de 90 de milioane de euro, dintre care 52 de milioane provin din fonduri europene.

Aceste progrese sunt posibile datorită eforturilor noastre constante şi a angajamentului nostru faţă de dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor pentru cetăţenii noştri.

Vă asigur că vom continua să lucrăm cu aceeaşi determinare şi dedicare, pentru a finaliza acest proiect de importanţă strategică pentru Iaşi şi pentru întreaga regiune!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Forţa Dreptei blochează abuzurile Coaliţiei toxice USL 2.0."

Se pare că mai avem parte şi de veşti bune. Deşi din ce în ce mai rar în ultima vreme, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate înaintată de către deputaţii din Forţa Dreptei, în data de 12 aprilie, faţă de modificările aduse Codului de procedură penală.

CCR a validat justeţea punctului de vedere pe care l-au avut parlamentarii din Forţa Dreptei, cu privire la definirea abuzului în serviciu, fără prag valoric. Astfel, toate argumentele mincinoase ale parlamentarilor din Coaliţia PSD-PNL, prin care au încercat impunerea unui prag valoric pentru a dezincrimina parţial această faptă penală, au fost spulberate.

De asemenea, CCR confirmă că modificările aduse Codului de procedură penală contestate de Forţa Dreptei sunt antidemocratice. Sporirea puterii serviciilor secrete, prin reintroducerea lor în instrumentarea dosarelor penale şi utilizarea interceptărilor obţinute pe bază de mandat de "siguranţă naţională", a fost frânată de CCR.

Curtea a constatat că Legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce ţin de legalitatea înregistrărilor - mijloc de probă în procesul penal - rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului.

Practic, aceste mandate de ascultare, cea mai intruzivă formă de supraveghere din România, aveau zero control din partea judecătorilor şi zero informaţii despre rezultatul final al cazurilor. Din mii de mandate de ascultare şi zeci de mii de ore de interceptare, nimeni nu poate spune cu exactitate câte dosare s-au finalizat cu vreo condamnare. Au fost descoperiţi atentatori la siguranţa naţională ori s-au făcut doar dosare informative, ca pe vremea fostei Securităţi, cu detalii private din viaţa celor ascultaţi? CCR a constatat că Legiuitorul are obligaţia de a reglementa o procedură aplicabilă conservării sau distrugerii înregistrărilor, pentru că astăzi, acea procedură nu există. Ce s-a întâmplat cu informaţiile privind viaţa personală obţinute în zecile de mii de ore de înregistrări? Ştie cineva?

Noi, parlamentarii liberali din Forţa Dreptei, nu vom sta impasibili la tentativele USL 2.0. de capturare a statului. Ori de câte ori aceştia vor încerca să abuzeze de puterea pe care vremelnic o deţin, Forţa Dreptei, împreună cu partenerii din opoziţie vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a corecta derapajele de care, din ce în ce mai des, aceştia dau dovadă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Proiectele de interconectare a reţelelor de gaze naturale şi energie electrică dintre România şi Republica Moldova sunt imperioase"

Este un truism faptul că relaţia dintre România şi Republica Moldova este una deosebit de specială, iar acest lucru nu mai are nevoie de justificări suplimentare. De la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, România a făcut eforturi constante în sprijinirea Republicii Moldova, ţintă constantă a războiului hibrid şi a acţiunilor subversive ale Federaţiei Ruse. Palierele pe care se bazează cooperarea şi ajutorul pe care România îl acordă sunt foarte diverse, unul dintre cele mai importante fiind cel energetic.

Astfel, la mijlocul săptămânii trecute, a fost adoptat, de către Guvernul României, Memorandumul de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind continuarea realizării proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova.

Această cooperare se va concretiza prin proiecte în următoarele segmente:

- În domeniul gazelor naturale se vor desfăşura lucrări complementare interconexiunii Iaşi-Ungheni-Chişinău, prin care se vor asigura regimurile de debit şi presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, respectiv analizarea posibilităţii creşterii capacităţii de transport a interconexiunii Iaşi-Ungheni şi extinderea Gazoductului Iaşi- Ungheni-Chişinău prin construcţia unei conducte de transport gaze - Centura Chişinăului, cu termen de finalizare anul 2031.

- În domeniul energiei electrice vorbim despre realizarea Proiectului "Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României şi Republicii Moldova", prin construirea obiectivului de investiţii de importanţă strategică Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava-Bălţi, extinderea staţiei 400 kV Suceava şi staţia 400 kV Bălţi; armonizarea legislaţiei primare şi secundare a statelor lor privind regimul fiscal şi vamal în aspectele referitoare la regulile pieţei energiei electrice şi realizarea interconexiunii de comunicaţie pe linia electrică existentă 110 kV Huşi-Cioara. Suplimentar, este avută în vedere posibilitatea realizării unui studiu de sistem comun pentru identificarea celei mai bune soluţii pentru realizarea celei de-a treia linii electrice de interconectare la nivelul de tensiune de 400 kV dintre România şi Republica Moldova.

România nu va lăsa niciodată la greu Republica Moldova. Am susţinut şi vom continua să susţinem aspiraţiile euroatlantice ale fraţilor noştri de peste Prut, pentru că Moldova merită şi trebuie să se dezvolte într-un climat de siguranţă şi predictibilitate!

Domnul Boris Volosatîi:

"Ziua Românilor de Pretutindeni trebuie marcată prin fapte, nu prin vorbe!"

Duminica viitoare, 28 mai, vom marca Ziua Românilor de Pretutindeni. Dincolo de faptul că România este înconjurată de o mare de români din statele vecine şi Balcani, în Europa suntem statul cu cea mai mare rată a expatrierii. Circa 7 milioane de etnici români din comunităţile istorice şi alte 7 milioane de cetăţeni români plecaţi din ţară în căutarea unui trai mai bun constituie România de dincolo de graniţe.

Românii din comunităţile istorice se află într-o situaţie extrem de dificilă, în special din cauza politicilor de deznaţionalizare sau de slăbire prin dezbinare promovate, din păcate, de unele state gazdă, cum ar fi: Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia sau Macedonia de Nord.

Ca stat naţional înrudit, România are multe datorii neachitate faţă de românii de peste hotare. Voi aduce astăzi în atenţie cazul unui proiect de lege în sprijinul românilor de pretutindeni, iniţiat de actuala guvernare încă acum 4 ani şi care zace în sertarele Camerei Deputaţilor, după ce, în 2019, fusese adoptat de Senatul României. Este vorba despre PL-x 505/2019, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.

Proiectul de lege, pe care opoziţia parlamentară este gata să-l susţină, prevede instituirea Cărţii Verzi a românului de pretutindeni, după modelul Cărţii Albastre a Uniunii Europene sau al Green Card-ului american.

De asemenea, proiectul prevede luarea în calcul a criteriului cultural-lingvistic în cazul solicitanţilor cetăţeniei române care fac parte din categoria legală a românilor de pretutindeni, indiferent de originea lor etnică sau de modul în care aceştia sunt apelaţi, dar fiind că aceştia nu au nevoie de 8 ani pentru a se naturaliza cultural-lingvistic.

Dată fiind încărcarea fără precedent a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, proiectul prevede dublarea numărului de membri ai ANC, pentru a putea face faţă unui număr tot mai mare de cereri de la un an la altul.

Aceste două măsuri ar fi de natură, pe de o parte, să consolideze demografic ţara noastră, aflată într-un vădit declin numeric, iar pe de altă parte ar permite absorbţia pe piaţa muncii din România a forţei de muncă pe care o reprezintă românii de pretutindeni care nu deţin cetăţenia română şi emigrează pe alte pieţe ale muncii care oferă condiţii mai avantajoase.

Propun ca de Ziua Românilor de Pretutindeni să lăsăm deoparte orice festivism şi să ne punem pe treabă, în beneficiul românilor de peste hotare. O faptă concretă, mult aşteptată de românii din afara graniţelor ţării, este examinarea cu celeritate şi adoptarea Proiectului de Lege pe care vi l-am adus în atenţie, PL-x 505/2019.

Doamna Christine Thellmann:

"Educaţia rămâne o prioritate pentru Guvernului liberal"

PNL nu fuge de responsabilitatea guvernării. PNL a realizat tot ce a promis când vorbim despre învăţământ. Legile educaţiei, aprobate de Guvern şi votate în Camera Deputaţilor, sunt o necesitate pentru modernizarea şi eficientizarea sistemului, astfel încât întreaga societate să fie marea beneficiară a acestor legi. Dacă senatorii se vor mobiliza, săptămâna aceasta pachetul de legi din Romania Educată va putea fi publicat în Monitorul Oficial.

În aceste legi sunt incluse programe precum:

- "Masa la Şcoală", de care vor beneficia un milion de elevi;

- "Şcoală după Şcoală";

- Programe digitale pentru educaţie;

- Masteratul didactic pentru viitorii profesori.

Dacă ministrul muncii nu insista să scoatem prevederile privind salarizarea profesorilor din proiectul iniţial, astăzi nu mai aveam proteste în stradă, părinţi disperaţi că nu ştiu cu cine să-şi lase acasă copiii din cauza grevei şi elevi care trăiesc cu frica că nu vor putea susţine examenul de Evaluare Naţională sau Bacalaureatul. Dacă Legea rămânea în forma propusă de ministrul educaţiei, atunci profesorii aveau certitudinea că salariile lor vor fi unele decente.

Cine a provocat această criză trebuie să se uite ce au făcut miniştrii PNL la guvernare şi ce au făcut restul. Acum voi spune doar că jaloanele asumate de ţara noastră au fost îndeplinite de miniştrii liberali, pe când ce ceilalţi se tot plâng pe la TV sau la Bruxelles că e greu. În loc să se plângă, mai bine ar veni cu noua Lege a salarizării unitare şi Legea pensiilor speciale, din cauza cărora nu vom primi câteva milioane de euro din PNRR, dacă se mai întârzie mult.

Până una alta, Ministerul Educaţiei a deblocat milioane de euro care merg deja către toate şcolile din ţară pentru dotări în laboratoare şi clase. Sunt investiţii care se reflectă în actul educaţional şi în calitatea orelor.

Sunt alături de profesori, care zilele acestea pe bună dreptate sunt în grevă şi le doresc colegilor din Guvern să găsească soluţia cea mai bună pentru a creşte salariile acestora.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Consolidarea securităţii energetice a ţării"

O dovadă de competenţă pentru fiecare partid aflat la guvernare, pentru fiecare decident politic chiar, este valorificarea participării la forumurile internaţionale, prin urmărirea intereselor ţării. Prezenţa delegaţiei României la Summitul marilor economii din Grupul celor 7, G7, este o dovadă clară în acest sens, deoarece ne-a adus cu un pas mai aproape de unul dintre cele mai importante obiective ale ţării - independenţa energetică.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a informat delegaţia României că două instituţii financiare guvernamentale americane, US EXIM şi US International Development Finance Corporation, sunt interesate de proiectul reactoarelor nucleare mici din România şi ar urma să facă împrumuturi de până la 4 miliarde de dolari, pentru a ajuta la implementarea lui. Investiţia s-ar adăuga grantului de 14 milioane de dolari, confirmat de Administraţia americană în vara anului trecut. Anunţul vine în contextul în care liderii statelor G7 şi-au reafirmat angajamentul pentru a identifica noi oportunităţi de extindere a Parteneriatului pentru infrastructură şi investiţii globale, PGII, în domeniul infrastructurii.

Ţara noastră este astfel mai aproape de îndeplinirea obiectivului "de a se situa în prima linie a dezvoltării infrastructurii revoluţionare a energiei nucleare", după cum a informat şi preşedintele Klaus Iohannis. Evenimente de acest fel ne confirmă direcţia potrivită pe care o are ţara şi rezilienţa parteneriatelor bilaterale.

Investiţia va însemna un plus pentru economia ţării, pentru securitatea sa energetică şi pentru piaţa muncii, prin crearea de noi poziţii în domeniul energetic. Ministerul Energiei a confirmat că ar fi vorba despre 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie ce urmează a fi generate de proiectul reactoarelor nucleare modulare mici dezvoltat de Compania americană NuScale la Doiceşti, Dâmboviţa, împreună cu Nuclearelectrica şi în parteneriat cu Japonia, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite.

În plus faţă de avantajele faţă de piaţa muncii, investiţia în proiectul reactoarelor modulare mici va aduce ţării noastre o evoluţie din punct de vedere al protecţiei mediului, întrucât va fi evitată producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO₂ pe an.

Ni se dezvăluie din ce în ce mai multe oportunităţi, pentru a aduce ţara la potenţialul său maxim de dezvoltare, iar centrala cu SMR este doar o etapă în parcursul României către independenţa energetică şi energie verde, prin valorificarea noilor tehnologii inovatoare.

Doamna Cristina Burciu:

"Parteneriat de succes între Guvern şi mediul de afaceri, pentru creşterea economiei României"

Parteneriatul dintre Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă şi mediul de afaceri, atât cel autohton, cât şi extern, reprezentat de Consiliul Investitorilor Străini în România, este unul de succes, mai ales în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor străine în ţara noastră.

Suntem ţara cu cea mai mare creştere economică la nivelul Uniunii, mai mare de opt ori, din 2000 până în 2022, resimţită şi la nivelul PIB/capita, care a ajuns la 14.825 de dolari, de la 1.669 dolari. În ultima perioadă, am reuşit cu brio să recuperăm în mod accelerat decalajele economice existente între noi şi celelalte state europene, astfel încât România se situează la 74% din media Uniunii Europene, în evaluarea PIB-ului/capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard.

Dinamica economică este îmbucurătoare, fapt confirmat şi de ultimele estimări ale Băncii Mondiale, care confirmă perspectiva unei creşteri economice constante până în anul 2030.

Neîndoielnic, suntem pe un trend ascendent din punct de vedere economic şi investiţional, cu atât mai mult cu cât avem la dispoziţie peste 80 de miliarde de euro din fonduri europene, ceea ce ne asigură susţinerea unui ritm constant de dezvoltare şi modernizare.

Cu certitudine, însă, pandemia şi războiul de la graniţele ţării au afectat şi încă afectează puternic economia globală, dar şi cea naţională. Din această perspectivă, este vitală colaborarea Executivului cu mediul de afaceri, în vederea identificării celor mai bune soluţii la crizele multiple pe care le traversăm.

Este important să fim solidari, să demonstrăm că ne pasă şi de cei care nu pot trece singuri prin situaţii dificile, iar pe acest palier sprijinul statului a fost unul consistent. Doar împreună, prin colaborare şi înţelegere, putem depăşi actualul context social şi economic, prin sprijinirea şi dezvoltarea bunăstării populaţiei şi a zonei antreprenoriale.

Partidul Naţional Liberal a demonstrat că are capacitate, viziune şi gândire pentru viitor, politicile publice iniţiate şi aplicate fiind o garanţie solidă a faptului că s-au luat şi se vor lua cele mai bune decizii pentru creşterea economiei României şi transpunerea acesteia în calitatea vieţii românilor.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Familia românilor are viitor!"

Săptămâna trecută, pe 15 mai, s-a celebrat a 30-a aniversare a Zilei Internaţionale a Familiei, prilej de reflecţie şi reevaluare a culturii familiale şi a politicilor destinate acestei instituţii. Am un sentiment de amărăciune, pentru că ziua a trecut cam neobservată de opinia publică din ţara noastră.

Pentru a marca această zi, Secretarul General al ONU propune în fiecare an câte o temă de abordare. Pentru anul în curs, tema este "Familiile şi tendinţele demografice".

Referitor la tendinţele demografice, cum era de aşteptat, familia românească împărtăşeşte soarta familiei europene. Ceva mai târziu la noi decât în vestul Europei, familia tradiţională şi-a destructurat sistemul de valori pe care şi-l asociase timp îndelungat. Procese moderne, contemporane, care în sine nu au ceva negativ, de felul mobilităţii profesionale, emanciparea femeilor, preocuparea mai accentuată pentru bunăstare, carieră şi bani, migraţia externă a tinerilor au erodat totuşi familia românească mai pronunţat decât în alte state, mai ales, în anii postdecembrişti.

Rămâne de văzut cum va rezista această instituţie socială în anii care vin, într-o Românie şi o Europă tot mai integrate economic, avansate tehnologic şi secularizate.

Populaţia României, numărul familiilor, al căsătoriilor şi al noilor născuţi au scăzut într-un ritm îngrijorător, pentru că, spre deosebire de familiile europene care au probleme cu scăderea naturală a sporului demografic şi cu îmbătrânirea populaţiei, la noi s-a adăugat un factor agravant, plecarea din ţară a mase mari de români, mai ales tineri, în doar câţiva ani.

În ultimii 30 de ani, familia românească a fost erodată de două presiuni, una internă românească - problemele tranziţiei, falimentul industriei comuniste, lipsa locurilor de muncă - şi cealaltă externă - deschiderea pieţei forţei de muncă, atracţia unor câştiguri salariale mai mari, speranţa unui previzibil viitor mai bun şi altele. Eliberarea ei din această menghină cere timp şi politici inteligente.

Prognozele ne arată că şi în anii viitori populaţia României va continua să scadă, iar numărul familiilor, al căsătoriilor şi al copiilor vor urma acelaşi trend, dacă ceva ieşit din comun nu se întâmplă.

Cum nu ne putem aştepta la minuni, rămâne să stabilim politicile pe termen lung.

Când ne referim la cultura familială şi la redresarea sporului natural, viziunea pe termen lung este obligatorie. Problema care se ridică este ce putem face începând de astăzi, pentru a ne asigura o situaţie demografică mai satisfăcătoare peste 5-15-20 ani.

Primul lucru la care mă gândesc este acela de a reuşi ca un număr mai mare de tineri să rămână în ţară, să găsească locuri de muncă pentru angajare şi condiţii de a începe şi conduce afaceri, să întemeieze familii şi să crească mai mulţi copii.

Sunt obligaţii care revin atât statului, societăţii, comunităţilor, cât şi cetăţenilor ca persoane individuale. Este nevoie de multă încredere între românii de rând şi reprezentanţii lor de la toate nivelurile, pentru ca fiecare parte să-şi joace efectiv rolul social.

Pe neîncredere şi cu politici mincinoase nu se pot construi realizări durabile.

Recomand un pact social, educativ, pentru susţinerea şi creşterea demografică a României, în vederea alegerilor din 2024, prin care cetăţenii şi politicienii se angajează pentru un program care să redea sustenabilitatea şi demnitatea familiei, să sporească contribuţiile la creşterea demografică şi la educarea copiilor.

Constatăm că alocaţia unică universală a copilului nu ne ajută nici cu redresarea sporului natural, nici cu reducerea abandonului şcolar. După părerea mea, lipsa în totalitate sau în parte a banilor explică cele mai răspândite probleme sociale, inclusiv întreruperea studiilor, amânarea întemeierii propriei familii, familiile fără copii sau reducerea la unul singur.

Din acest motiv, propun o alocaţie familială pentru familiile care cresc, educă şi trimit la şcoală doi sau mai mulţi copii. La rândul lor, autorităţile locale trebuie să desfăşoare programe complexe socio-culturale în favoarea familiilor cu mai mult de 2 copii şi pentru elevii cu rezultate bune la învăţătură. Consiliilor judeţene le revine datoria să premieze elevii, instituţiile de învăţământ şi profesorii cu rezultate bune pe judeţ, iar Ministerul Educaţiei evidenţiază şi premiază rezultatele naţionale.

Guvernul României, la propunerea ministrului educaţiei, va premia elevii, studenţii şi profesorii cu rezultate bune pe plan european şi internaţional. Ministrul educaţiei va prezenta public, anual, un raport privind realizările şi neîmplinirile din domeniu, precum şi măsuri de îmbunătăţire a situaţiilor neconforme prognozelor pactului social, educativ şi demografic.

Mă opresc aici cu dezvoltarea acestei idei de susţinere a familiei româneşti, pentru că aştept un semnal privind receptarea propunerilor mele şi dezbaterea lor publică.

Am certitudinea că situaţiile descrise pot fi redresate şi propunerile îmbogăţite prin contribuţia celor interesaţi de prezentul şi viitorul ţării noastre.

Domnul Dumitru Rujan:

"Birocraţia încă există în România. Rata de absorbţie a fondurilor europene depinde de reducerea şi eliminarea hârtiilor inutile!"

Chiar din perioada anterioară a aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, rata de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile a fost modestă şi nu din cauza faptului că românii nu ştiu să elaboreze proiecte utile şi corecte, ci pentru că sistemul birocratic din România a depus toate eforturile să-i împiedice pe români să beneficieze de aceste resurse financiare. Stive de hârtii inutile, adunate de la zeci de instituţii, au fost mereu necesare pentru a justifica fie că eşti român, fie că exişti.

Trecând peste ironia amară, chiar săptămâna trecută, zeci de mii de români care doresc să instaleze panouri fotovoltaice au fost luaţi peste picior de către Administraţia Fondului pentru Mediu, fiindu-le solicitat un atestat fiscal vechi, care nu mai poate fi emis, deşi el nu mai era necesar, iar această autoritate ar fi putut verifica nemijlocit dacă beneficiarii au obligaţii restante la bugetul de stat.

Deşi în ultimii 3 ani, sub conducerea Guvernelor liberale s-au făcut progrese semnificative pe calea digitalizării - impozitele şi taxe locale se pot achita de acasă şi chiar de pe telefon, cazierul judiciar se poate obţine online, iar multe instituţii au platforme online, birocraţia românească ţine cu dinţii de dosarul cu şină, ştampila rotundă şi fotocopia după documentul original. În unele instituţii, încă mai funcţionează acea glumă din trecut potrivit căreia formularul online se depune la etajul 2, ghişeul 1. Cred că suntem cu toţii de acord că o parte din vină pentru această situaţie o poartă managementul unor instituţii, care parcă se luptă ca proiectele să fie puţine şi banii europeni să nu fie aduşi în România.

Partidul Naţional Liberal a iniţiat mai multe proiecte, unele fiind deja legi, tocmai pentru a simplifica şi debirocratiza activitatea instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Cred cu putere că toate procesele de informatizare demarate de Ministerul Digitalizării, însoţite de o bună implementare a legilor antibirocraţie, ne vor conduce la o administraţie publică mult mai performantă, mult mai puţin costisitoare şi cu servicii de mai bună calitate.

De asemenea, cu instituţii digitalizate şi reformate, procesul de utilizare a banilor europeni va fi mult mai facil, iar românii tot mai încurajaţi să îi folosească.

Doamna Elena Hărătău:

"Aderarea României la OCDE, un pas primordial în dezvoltarea mediului de afaceri"

Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a depus recent, la Paris, Memorandumul iniţial privind accederea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE, demers care va consolida modernizarea României, după integrarea noastră în NATO şi UE.

OCDE este un for interguvernamental ce are ca principal obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime, pentru asigurarea creşterii economice, prosperităţii şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

OCDE este continuatoarea fostei Organizaţii Europene pentru Cooperare Economică, OECE, fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanţat de SUA pentru reconstrucţia continentului european după cel de-al Doilea Război Mondial. Convenţia care a consfinţit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris şi a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961. Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, care deţin circa 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Aderarea ţării noastre la acest organism european prestigios va conduce iremediabil la noi oportunităţi, atât pentru mediul de afaceri autohton, cât şi pentru atragerea de capital extern.

De altfel, intrarea României în OCDE reprezintă o prioritate de prim rang a Executivului liberal, alături de implementarea cu succes a reformelor asumate prin PNRR.

Modernizarea şi dezvoltarea ţării presupune un efort conjugat, atât din partea responsabililor guvernamentali, cât şi a cetăţenilor şi a societăţii civile. Este evident că edificarea proiectului de evoluţie a României înseamnă capacitarea tuturor factorilor abilitaţi în atragerea fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie. De asemenea, avem imperioasă nevoie de implicarea mediului de afaceri, a cărui expertiză este necesară conturării unui viitor sustenabil şi predictibil pentru economia ţării şi continua creştere a acesteia.

Procesul de aderare nu este doar politic, ci şi unul tehnic complex. Cu toate că, în virtutea statutului de membru al UE, există un grad înalt de îndeplinire a criteriilor de aderare la OCDE, prin transpunerea acquis-ului comunitar, la nivel intern se acordă o importanţă majoră procesului de aderare şi alocării de resurse în vederea pregătirii contribuţiilor.

Sunt încrezătoare că, prin aderarea la OCDE, vom asista la îmbunătăţirea considerabilă a situaţiei economico-sociale a ţării şi a calităţii vieţii oamenilor, pentru a conferi, în acelaşi timp, speranţă tinerei generaţii privind perspectivele de dezvoltare.

Domnul Ervin Molnar:

"Republica Moldova este pe drumul ireversibil de aderare la Uniunea Europeană"

Manifestaţia de ieri din Chişinău, la care au participat aproape 100.000 de oameni, reprezintă o dovadă de netăgăduit a determinării fraţilor noştri de peste Prut de a fi parte din marea familie europeană. În prezenţa preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, şi a conducerii statului, cetăţenii Republicii Moldova, înarmaţi cu steagul Uniunii Europene, au strigat la unison dorinţa unei întregi naţiuni.

România, în calitatea sa de stat ce are o relaţie extrem de specială cu Republica Moldova, a fost un susţinător constant al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. După prea mulţi ani în care Moldova a fost în siajul Moscovei, acum a sosit momentul pentru a înscrie ţara vecină pe drumul său european ireversibil. Obiectivul ca, până în 2030, Republica Moldova să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, este unul fezabil.

În ultimii ani, s-au făcut progrese enorme. A obţinut statutul de ţară candidat, facilităţi pentru producători şi transportatori, precum şi suport financiar pentru ca fiecare familie să treacă mai uşor de criza energetică provocată de Rusia, arie unde şi România a jucat un rol extrem de important, în special privind înlăturarea dependenţei energetice a Republicii Moldova faţă de statul agresor rusesc.

Partidul Naţional Liberal, prin reprezentanţii săi din Parlamentul European, a sprijinit cu orice ocazie şi a propus luarea unor decizii de sprijin faţă de Republica Moldova, mai ales în contextul dificil creat de invazia Rusiei în Ucraina. În această discuţie, un lucru trebuie spus răspicat - politica României faţă de Republica Moldova trebuie să fie una transpartinică, legată strict de interesul naţional şi de datoria morală şi istorică pe care noi o avem faţă de fraţii de peste Prut. Indiferent de ce partid politic ar fi la putere, indiferent de cine ocupă sau va ocupa fotoliile executive şi decizionale, hotărârea de a susţine parcursul european al Republicii Moldova trebuie să fie perenă, un adevărat deziderat de ţară.

Ca deputat liberal, dar în special ca român, voi fi mereu un ferm susţinător al Uniunii Europene, al NATO şi al tuturor statelor ce îşi asumă valorile pe care UE şi NATO le reprezintă!

Adunarea Naţională "Moldova Europeană" de la Chişinău a arătat unui continent întreg că Moldova este Europa, lucru pe care nimeni nu are dreptul să îl nege!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"«Administraţia publică pentru cetăţean» este dezideratul PNL la guvernare"

Aducerea serviciilor publice cât mai aproape de cetăţean şi facilitarea accesului, prin digitalizare, la acestea, reprezintă pilonii administraţiei publice. Pe tot parcursul timpului cât s-a aflat la guvernare, Partidul Naţional Liberal s-a ghidat după acest principiu, acest lucru fiind dovedit de faptele şi acţiunile miniştrilor PNL.

Săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Interne a operaţionalizat, în cadrul platformei hub.mai.gov.ro, secţiunea dedicată obţinerii online a istoricului sancţiunilor rutiere. Procesul este unul simplu şi rapid, pentru a obţine acest document online, solicitantul trebuind să aibă sau să îşi creeze un cont pe portalul hub.mai.gov.ro sau pe ghiseul.ro, acesta din urmă fiind cunoscut de marea majoritate a românilor. Singurul mic "impediment" este situaţia în care persoana optează pentru un cont direct pe platforma hub.mai.gov.ro, caz în care este necesară deplasarea la o unitate de poliţie pentru confirmarea identităţii.

Prin intermediul portalului hub.mai.gov.ro poate fi eliberat şi certificatul de cazier judiciar, pot fi făcute programări pentru eliberarea paşapoartelor şi pot fi solicitate avize de la Direcţia Generală Logistică a Ministerului Afacerilor Interne pentru urbanism, amenajare a teritoriului, dar şi autorizaţii de construcţie ori desfiinţare a construcţiilor, ceea ce se concretizează printr-o mare economisire de timp. Până acum, din februarie până în prezent, platforma hub.mai.gov.ro a înregistrat peste un milion de accesări, iar de la operaţionalizarea secţiunii pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar, în data de 1 februarie 2023, şi până joia trecută, au fost create aproximativ 130.000 de conturi de utilizator şi au fost emise 115.000 de certificate de cazier judiciar.

De asemenea, de la operaţionalizarea serviciului de programare pentru obţinerea paşaportului şi până în prezent, prin intermediului HUB-ului s-au programat peste 320.400 de persoane.

MAI se află în plin proces de transformare digitală, având ca obiectiv creşterea accesibilităţii şi calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor. Astfel, se au în vedere operaţionalizarea unor proiecte de interes deosebit, precum emiterea actelor de stare civilă, a cărţii electronice de identitate, digitalizarea înmatriculării vehiculelor şi emiterii permiselor de conducere.

În perioada imediat următoare va fi generalizată emiterea cărţii electronice de identitate, CEI, la nivel naţional, pe baza informaţiilor colectate în cadrul Proiectului-pilot demarat în anul 2021, şi va fi retehnologizată infrastructura IT aferentă, administrată la nivelul MAI, conform Programului de guvernare.

Mai este mult de lucrat, dar cu siguranţă suntem pe drumul cel bun!

Doamna Maria Stoian:

"Contribuţia trimestrială a distribuitorilor va fi de 15% pentru toate medicamentele generice"

Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a adoptat un proiect de lege care propune modificarea modului de calcul al contribuţiei clawback, acesta urmând să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare.

Contribuţia clawback este o obligaţie de plată care revine trimestrial deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, instituită prin Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

Actul normativ introduce un element esenţial de noutate, deoarece, începând cu trimestrul III al anului în curs, contribuţia trimestrială se va calcula diferenţiat doar pentru două tipuri de medicamente, faţă de trei în prezent.

În aceste condiţii, iniţiativa legislativă a Executivului propune aplicarea unui regim unitar, în funcţie de clasificarea medicamentului şi nu de statul de provenienţă al acestuia, aşa cum era până acum, atât pentru medicamentele produse în România, cât şi pentru cele produse în alte state membre din Uniunea Europeană.

Contribuţia trimestrială urmează astfel să fie de 25% pentru medicamentele de tip I, respectiv cele originale pentru care nu există în ultima lună din fiecare trimestru cel puţin un generic/biosimilar care să îndeplinească condiţiile de comercializare pe teritoriul României. Pentru medicamentele de tip II, respectiv cele originale şi generice/biosimilare pentru care există în ultima lună din fiecare trimestru cel puţin un echivalent terapeutic care să îndeplinească condiţiile de comercializare în ţara noastră, mai exact medicamentele generice, se propune un procent de 15% contribuţia clawback.

Decizia Guvernului liberal este una benefică, deoarece urmăreşte menţinerea unui mediu favorabil punerii pe piaţă a medicamentelor cu impact pozitiv în aprovizionarea adecvată şi continuă cu produse farmaceutice a populaţiei, şi, de asemenea, eliminarea riscului declanşării unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii de către ţara noastră a obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene.

Nemodificarea contribuţiei trimestriale a deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor ar putea conduce la declanşarea unei proceduri de infringement la adresa României, situaţie care trebuie evitată.

Apreciez impunerea un regim juridic unitar, aplicabil atât deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă, persoane juridice române, cât şi deţinătorilor de asemenea autorizaţii din celelalte state membre ale UE, astfel încât să se elimine costurile suplimentare pe care aceştia din urmă le au cu desemnarea/împuternicirea unei persoane juridice române ca reprezentant legal, în raport cu cei autohtoni.

În consecinţă, prin aplicarea acestui act normativ, nivelul contribuţiei va fi acelaşi în funcţie de tipul de produs farmaceutic, indiferent dacă sunt produse pe o linie de fabricaţie din România sau în Uniunea Europeană.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Regele Hagi şi lecţia unui lucru bine făcut"

Prima zi a săptămânii a fost o zi specială pentru toţi dobrogenii. Farul Constanţa, pentru prima dată în istoria sa, dacă excludem perioada Viitorul Constanţa, a obţinut Titlul de Campioană a României la fotbal. Tot meritul aparţine jucătorilor echipei, dar în special marelui Gheorghe Hagi.

Academia Hagi şi Farul Constanţa reprezintă iniţiative sută la sută private, Gheorghe Hagi riscându-şi toată averea agonisită într-o carieră întreagă. Este încă o dovadă că doar prin muncă, dăruire, asumarea riscului, talent şi deplină încredere acordată tinerilor un astfel de proiect poate ajunge la maturitate.

Succesul Farului Constanţa este o lecţie pentru fiecare dintre noi, fie că suntem microbişti sau nu. Este, de asemenea, o lecţie pentru statul român în ceea ce priveşte sportul. Lecţia este una simplă - iniţiativa privată trebuie încurajată şi sprijinită de către autorităţile centrale şi locale, nu trebuie să i se facă concurenţă, în special pe banii contribuabililor.

Un exemplu de cum trebuie să se realizeze cooperarea stat-privat în domeniul sportului este proiectul de construire a unui nou stadion la malul mării. Având la bază o investiţie de aproximativ 100 de milioane de euro, noua arenă va fi una la standardele cele mai moderne, va avea o capacitate de 18.000 de locuri şi va face parte dintr-un complex dotat cu zone de parcare pentru oficiali, jucători şi VIP-uri, precum şi un centru sportiv de recuperare şi refacere destinat inclusiv cantonamentului. De asemenea, se vor construi şi arene de tenis.

Oferirea infrastructurii sportive este esenţială pentru obţinerea performanţei. Statul trebuie să pună la dispoziţie această infrastructură, pentru ca fiecare cetăţean dornic să practice un sport, în special copiii, să aibă un spaţiu propice pentru astfel de activităţi. Între copiii care astăzi practică fotbal se poate afla un nou Gică Hagi, însă pentru a-l descoperi şi a-l lăsa să se evidenţieze ca atare, acel copil are nevoie de condiţii adecvate de pregătire. Deşi un exemplu de succes, proiectul Academia Hagi este printre singurele, dacă nu chiar singurul, care oferă standarde de calitate şi performanţă la acest nivel.

Trebuie să încurajăm iniţiativa privată cât de mult se poate, pentru că numai privatul poate aduce rezultatele care să ne facă mândri pe toţi. Dar încurajarea nu trebuie să se confunde cu concurenţa stat-privat, ci cu cooperare bazată pe loialitate şi scop comun.

Domnul Nicolae Giugea:

"Administraţiile publice locale competente realizează proiecte majore!"

Administraţiile publice locale competente realizează proiecte majore de infrastructură, modernizează drumuri, găsesc soluţii pentru locuri noi de parcare, reabilitează şi dotează unităţi şcolare şi sanitare, elimină birocraţia în relaţia cu cetăţeanul, furnizează servicii de salubrizare de calitate şi asigură siguranţa locuitorilor.

Da, acest lucru este caracteristic administraţiilor conduse de primari competenţi, care sunt în serviciul oamenilor. Din păcate, avem încă numeroase exemple de incompetenţă în administraţia publică locală, mascată prin organizarea de târguri şi de bâlciuri de prost gust, mostre de kitsch, extrem de costisitoare, plătite din buzunarele oamenilor.

Nu ştiu dacă ştiţi, dar, la Craiova, administraţia publică locală, condusă de doamna Vasilescu, a început deja pregătirile pentru Târgul de Crăciun, deşi suntem abia în luna mai. Asta chiar este hărnicie dusă la extrem!

Trecând peste ironia amară, este greu de acceptat ca, în anul 2023, unii aleşi locali să continue să îşi bată joc de banii publici şi de şansa unor comunităţi de a se dezvolta. Anotimpul cald care se apropie ar fi fost cel mai bun prilej pentru o administraţie publică locală responsabilă pentru a pune în practică proiecte de investiţii utile pentru oameni, cum ar fi: reabilitarea reţelelor de apă caldă şi încălzire, pentru a elimina pierderile energetice din sistem şi a reduce facturile iarna viitoare, pentru reabilitarea străzilor, ca să nu se mai toarne asfaltul pe zăpadă, pentru amenajarea unor noi spaţii destinate parcărilor, pentru reabilitarea unor clădiri monument istoric şi pentru investiţii serioase în clădirile cu risc seismic.

M-am întâlnit cu tot mai mulţi cetăţeni care m-au întrebat curioşi cum de a reuşit Emil Boc la Cluj-Napoca, Ilie Bolojan la Oradea sau Gheorghe Flutur la Suceava să facă din oraşele şi judeţele lor localităţi la standarde europene. Nu am putut să le ascund că sunt oameni care au avut succes pentru că s-au dedicat adevăratelor probleme ale oamenilor, în timp ce unii primari cheltuiesc banii comunităţii pe bâlciuri, concerte şi paranghelii, pe lalele la Craiova sau palmieri la Bucureşti.

I-am sfătuit pe oamenii care s-au săturat ca banii lor să fie risipiţi ca în anul 2024, atunci când îşi vor alege reprezentanţii locali sau la Bucureşti, să-i aleagă după proiectele pe care le prezintă şi după responsabilitatea şi pregătirea profesională a persoanelor care vor candida. Doar aşa se va produce schimbarea şi la noi, în Oltenia.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"Trecutul îngropat la Botoşani"

Deşi judeţul nostru este numit, generic, "ţara paielor", oricine studiază cu adevărat trecutul Botoşaniului descoperă o istorie fascinantă, care se întrevede şi astăzi pe străzile Centrului Vechi sau în clădirile de patrimoniu ce veghează oraşul de peste o sută de ani.

La începutul secolului XX, Botoşaniul era un târg provincial cochet, locuit de boieri de viţă veche, de negustori, dar şi de simpli orăşeni. Târgul beneficia de iluminat electric, avea cele mai moderne hale de lactate şi carne din România, proiectate de Anghel Saligny. Aveam teatru de sine stătător, 12 tipografii, ateliere meşteşugăreşti, librării, societăţi muzicale.

După 30 de ani de promisiuni electorale, din Botoşani n-a mai rămas nimic. Astăzi, vilele de lux ale specialilor primează în faţa conacelor vechi boiereşti, istorice, lăsate în paragină. Toate aceste clădiri de patrimoniu nu reprezintă nimic pentru nucleul politic de la Botoşani. Nu votează, aşadar, nu reprezintă o investiţie reală. Sunt aşteptate să se prăbuşească, pentru ca pe terenul lor să apară, peste noapte, blocuri de carton.

În această lună, Primăria oraşului Botoşani a organizat un concurs de pictură cu tema arhitecturii locale. Pe pereţii primăriei au fost expuse tablouri executate cu măiestrie de elevii din oraş, tablouri care surprind tocmai dezolarea, nepăsarea şi incompetenţa în ceea ce priveşte bijuteriile arhitectonice ale oraşului. Este un act grotesc să premiezi tablouri ale clădirilor pe care, cu bună ştiinţă, le laşi să se prăbuşească! Nu le este, oare, ruşine? Nu ştiu, oare, că nu există niciun viitor fără a ne cunoaşte şi a ne respecta trecutul?

Primăria a dărâmat şi foişoarele amplasate în Parcul "Mihai Eminescu", foişoare cu un istoric lung în oraşul nostru. Motivul este dorinţa de a le reface. Adică, vine anul electoral, iar ei trebuie să îşi asigure sprijinul şi cooperarea afaceriştilor bogaţi din industria botoşăneană. O mână o spală pe alta şi, amândouă, obrazul!

Identitatea botoşănenilor este pe cale de a se pierde. Casa Silion, Casa Ankele, Casa Missir, Casa Urşianu, Casa Enacovici, Dughele Ciolac - şi încă mult mai multe - însumează un trist pomelnic al clădirilor istorice lăsate să moară la Botoşani. Pentru că nu sunt bani? Pentru că nu este voinţă? Sunt şi bani şi voinţă, doar atunci când vine vorba de buzunarele proprii, de salariile şi de pensiile funcţionarilor publici!

Domnul Radu Panait:

"Bibliotecile, un alt domeniu în care administraţiile locale au eşuat!"

În toamna anului trecut, am contactat toate primăriile din judeţul Satu Mare pentru a obţine o imagine clară a situaţiei actuale a bibliotecilor. Am dorit să ştiu dacă bibliotecile există, dacă sunt accesibile publicului, dacă au angajaţi dedicaţi şi cât de des sunt vizitate de membrii comunităţii.

Din păcate, doar 33 din cele 64 de localităţi au răspuns solicitării mele. Deşi majoritatea primăriilor angajează personal dedicat pentru bibliotecă, utilizarea acestora de către comunitate rămâne surprinzător de mică. În plus, fondul de carte nu este actualizat regulat, ceea ce reduce atractivitatea acestor instituţii pentru publicul larg.

Cu toate acestea, am văzut o şansă de schimbare în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR. Acest plan includea finanţare - 2,6 milioane de euro pentru fiecare judeţ - pentru transformarea bibliotecilor în hub-uri de cunoaştere, centre de învăţare şi dezvoltare la îndemâna tuturor. Dar numai 14 judeţe au depus cereri de finanţare pentru acest apel.

Ce s-ar fi putut face cu aceşti bani?

- Renovarea şi echiparea cu tehnologie modernă a sediului central al bibliotecii judeţene. Acesta ar putea fi transformat într-un hub de dezvoltare a competenţelor digitale, un loc unde oamenii vin să înveţe şi să se dezvolte;

- Renovarea şi echiparea cu tehnologie a minimum 3 biblioteci rurale, municipale sau orăşeneşti, astfel încât acestea să devină huburi locale de cunoaştere şi dezvoltare a competenţelor digitale;

- Achiziţia sau modernizarea echipamentelor informatice pentru cel puţin 25 de biblioteci, pentru a asigura că acestea pot oferi servicii la cele mai înalte standarde.

În ciuda acestor oportunităţi de dezvoltare incredibile, multe administraţii locale au ratat această ocazie. Acesta este doar unul dintr-o serie de programe prin PNRR, pe care administraţiile locale le-au ratat. Primarii PNL-PSD-UDMR nu fac o prioritate din accesarea fondurilor europene, chiar dacă multe dintre proiecte nu necesită cofinanţare. Lipsa de profesionalism, lipsa de interes, lipsa de reacţie sunt factorii care au condus la această situaţie. Este imperativ să avem interes, disciplină şi dorinţa de a face lucrurile corect.

PNRR reprezintă o oportunitate extraordinară de a moderniza România. Haideţi să luăm atitudine şi să începem munca!

Doamna Raisa Enachi:

"Salariile profesorilor sunt mizere în comparaţie cu nivelul de responsabilitate şi importanţa muncii lor"

Guvernul nu a alocat suficiente fonduri pentru educaţie, însă, lunar, se cheltuie o sumă de aproximativ 6.000 de lei pentru un deţinut care a săvârşit infracţiuni cu violenţă, precum crime, violuri, tâlhării. Este o sumă de două ori mai mare decât salariul pentru un profesor debutant şi, mă întreb, cum este posibil acest lucru? În ce ţară trăim, dacă sunt mai respectaţi infractorii decât profesorii?

108.000 de profesori au intrat în grevă, astfel că nu vor susţine orele; pe ei cine îi apără? Nimeni! Cum rămâne cu elevii? Ministerul Educaţiei trebuie să ia în calcul atât drepturile profesorilor, cât şi ale elevilor. Toată această situaţie derutează atât părinţii, care nu ştiu dacă trebuie să îşi ducă copiii la şcoală, dar şi elevii, care sunt ca nişte pioni în jocurile guvernării, adevărate victime colaterale în toată această debandadă. Când vine vorba despre alte cheltuieli, se iniţiază imediat demersurile, cum a fost cazul în care s-au cumpărat măsuţe de cafea cu sticlă fume, scaune din piele tratată antibacterian şi antiviral, însă când vine vorba despre sistemul educaţional, despre educaţia copiilor noştri, nici nu se iau în considerare. Cât despre cei 6% din PIB, care ar trebui alocaţi educaţiei, din păcate, nici nu poate fi vorba, chiar dacă există o lege în acest sens.

Un procent de 71% dintre profesori intră în grevă generală. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă coaliţia de guvernare ar fi luat greva de avertisment în serios, însă se pare că viitorul elevilor noştri nu este destul de important pentru guvernarea PSD-PNL-UDMR, încât să ia măsuri de prevenire.

Este sfârşitul anului şcolar, elevii ar trebui să se pregătească pentru încheierea mediilor şi pentru bacalaureat, dar, iată, acum, au un motiv în plus de stres şi îngrijorare, dat fiind faptul că, odată cu această grevă, creşte şi posibilitatea ca profesorii să refuze corectarea lucrărilor de bacalaureat, spre exemplu. Ce este de făcut în acest caz, pentru că nu putem accepta ca elevii noştri să repete anul sau să susţină probele mai târziu, pentru că în acest fel le este afectat şi procesul de admitere la facultate?

Un profesor cu mai bine de 20 de ani de experienţă are un salariu net de 4.500 de lei, pe când un debutant doar 2.200 de lei. Cum poate o persoană, la început de carieră, să reziste o lună cu o sumă atât de infimă, în condiţiile în care inflaţia este atât de ridicată? Suma de 2.200 de lei abia dacă îţi ajunge să ai un acoperiş deasupra capului şi cheltuielile de întreţinere, unde mai punem că trebuie să mai şi mâncăm.

Coaliţia de guvernare vine, astăzi, cu aceeaşi propunere de acum 5 luni în urmă, 1.000 de lei pentru profesorii debutanţi, dar, atenţie, impozabili! S-a venit cu ceva nou? Sigur că nu! Bani pentru tancuri avem, pentru submarine s-au găsit, dar pentru profesori un miliard de euro nu se găsesc, oare? Discutăm despre 360.000 de angajaţi care merită o majorare, însă nu, coaliţia discută doar despre un "ajutor social". Bugetul pentru învăţământ prevăzut pentru anul 2023 este de 3,2% din PIB, ceea ce spune totul, şi astăzi chemaţi profesorii la negocieri pentru a vă bate joc, încă o dată, de ei!

Nu putem lăsa lucrurile aşa, trebuie ca profesorilor să le fie făcută dreptate, pentru că meseria de profesor este una foarte grea şi care presupune multă responsabilitate! Să poţi stăpâni o clasă de 30 de elevi, dar şi să îi înveţi pe toţi tainele materiei pe care o predai, este un lucru mare şi este de apreciat!

Haideţi să nu mai subevaluăm eforturile lor, să satisfacem pe bună dreptate solicitările! Dacă ne dorim o Românie Educată, trebuie să le oferim profesorilor condiţii să îşi desfăşoare activitatea! Nu mai trăim în vremea în care nu aveam, efectiv, posibilitatea de a procura materialele didactice, acum avem totul la îndemână. Este nevoie doar de dorinţa de a evolua!

Domnul Ringo Dămureanu:

"Craiova, un oraş nesigur pentru copiii noştri"

A devenit de notorietate execuţia deputaţilor incomozi ai opoziţiei, hotărâtă "în unanimitate" săptămâna trecută, când s-au aplicat sancţiuni "disciplinare" extreme - câte 7.000 euro de persoană şi reducerea la tăcere în Parlament pentru 3 luni, fără ca deputaţilor în cauză să li se permită dreptul elementar la apărare.

Prezentarea acestei declaraţii politice în scris, şi nu oral se produce ca efect al dictaturii impuse de actuala coaliţie guvernamentală, PSD-PNL-UDMR, plus USR, împotriva singurului partid politic de opoziţie din care fac parte, AUR, supus unui atac extremist la adresa dictaturii şi a parlamentarismului pe care partidele sistemului îl impun în prezent. Din cauza acestei dictaturi, ni s-a impus un timp maxim de 10 secunde pe intervenţie, complet insuficient pentru a putea susţine o declaraţie politică. Respingem categoric acest abuz!

Textul declaraţiei politice

Un oraş în care copiii noştri sunt atacaţi ziua în amiaza mare de delincvenţi organizaţi în bande, pentru a ataca în scop de tâlhărie, în locuri publice sau în mijloacele de transport în comun, într-o totală lipsă de interes şi sensibilitate din partea autorităţilor locale, nu poate fi considerat un oraş sigur.

În ciuda tuturor declaraţiilor publice ale administraţiei Olguţa Vasilescu, potrivit cărora avem de-a face cu un oraş turistic în ceea ce priveşte municipiul Craiova, oraşul este unul în continuare nesigur, în care copiii noştri, din păcate, tot mai puţini şi mai afectaţi de timpurile în care trăiesc, au parte de aceleaşi condiţii de insecuritate ca în urmă cu 30 sau 40 de ani.

Miercurea trecută, nu mai puţin de 4 copii, cu vârstele între 12 şi 15 ani, între care şi fiul meu minor, Theodor-Victor, împreună cu colegul său, au fost atacaţi într-un mijloc de transport al municipalităţii de gaşca de derbedei faţă de care Primăria şi Consiliul Local, Poliţia locală, municipală şi judeţeană şi Jandarmii manifestă o nepermisă îngăduinţă, copiii fiind bătuţi cu bestialitate, până la sânge, tâlhăriţi şi vandalizaţi. Alţi minori au fost atacaţi în curtea Mall-ului Electroputere Park, fără să intervină cineva în ambele cazuri.

Tot săptămâna trecută, a fost descoperită în Craiova altă bandă de delincvenţi juvenili care spărseseră zeci de maşini ale locuitorilor municipiului Craiova.

Au existat în trecut chiar cazuri de elevi ucişi în Craiova. Tânărul Andrei Eduard Goreci, de 17 ani, elev la Liceul "Tudor Arghezi" din Craiova, cu rezultate foarte bune la învăţătură, a fost înjunghiat în anul 2010, chiar la poarta liceului la care învăţa, de un alt tânăr, care ulterior a fost condamnat pentru omor calificat.

Ce s-a schimbat între timp?

Craiova a intrat în Proiectul "CCC", prin care actuala administraţie îşi propusese să facă oraşul o Capitală europeană a Culturii, chiar în anul de graţie 2023. N-a fost să fie.

S-au găsit metode nedemne de a face oraşul remarcat, fiind plătite sume importante, de zeci de mii de euro, plătiţi din banii craiovenilor, către site-uri obscure din alte ţări.

Propagandă şi PR, marca Olguţa Vasilescu.

Părinţii elevilor se plâng în disperare, peste tot, de lipsa de siguranţă a copiilor în mijloacele de transport în comun aparţinând municipalităţii, dar degeaba, nimeni nu-i aude.

Inclusiv în Consiliul local al municipiului Craiova au existat voci care au cerut ca poliţiştii locali, aflaţi tot în subordinea Primăriei Craiova, să fie prezenţi în mijloacele de transport în comun. Au fost primite mai multe sesizări de la părinţi privind siguranţa copiilor care circulă cu societatea de transport public, laolaltă cu delincvenţii, unii chiar cu probleme psihice, oameni ai străzii, care folosesc transportul public. În autobuze şi tramvaie circulă multe persoane dubioase, care se iau de copiii care circulă.

Urechile doamnei Vasilescu sunt astupate, iar gura sa este închisă. Puţin îi pasă de cetăţenii municipiului Craiova şi problemele acestora.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Exodul medicilor din România, o problemă de siguranţă naţională!"

România a avut în ultimii ani promoţii record de studenţi la Medicină şi de rezidenţi, cu cifre ce au propulsat-o pe prima poziţie în clasamentul european al absolvenţilor raportaţi la populaţie. Cu toate acestea, însă, doar un sfert dintre aceştia se angajează în ţară, iar restul de 75% pleacă să muncească în străinătate, în ciuda faptului că taxele de şcolarizare, care nu sunt tocmai mici, sunt suportate de către contribuabilii români care, la rândul lor, ar trebui să beneficieze de servicii de calitate în sistemul medical, iar prezenţa unui număr suficient de medici pentru asigurarea actului medical este o primă condiţie pentru buna funcţionare a sistemului.

Prin urmare, am adresat o nouă întrebare parlamentară ministrului sănătăţii, domnului Rafila, prin care îi solicit să îmi transmită cum va rezolva această problemă, a exodului medicilor din ţară, în contextul în care costurile pregătirii profesionale au fost asigurate de către statul român. Pentru că este clar, avem parte de o problemă sistemică - pe de o parte, în România, în ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital, condiţiile de lucru în oraşele în care nu există centre universitare, spre exemplu, unităţile medicale sunt la minimumul capacităţii, atunci când nu sunt închise, iar deficitul de cadre medicale s-a transformat într-un vid în care dispar vieţile pacienţilor care ar fi putut fi salvaţi.

Sunt convins că, din 2024, Alianţa pentru Unirea Românilor va reuşi să asigure, printr-un program de guvernare eficient, dreptul la sănătate pentru toţi românii, oriunde s-ar afla în ţară!

Domnul Vasile Nagy:

"Relaţia dintre biserică şi stat, de la asimetrie la parteneriat într-o societate pluralistă"

Relaţia dintre Biserică şi stat în istoria României a cunoscut transformări semnificative, evoluând de la o asimetrie pronunţată la un parteneriat într-o societate pluralistă. De-a lungul timpului, relaţia a fost marcată de schimbări de putere şi influenţă reciprocă.

Biserica şi statul erau strâns interconectate, Biserica avea un rol important în viaţa publică, asigurând legitimitatea conducătorilor şi promovând valorile religioase în cadrul statului. În această etapă, relaţia era caracterizată de o asimetrie puternică, cu Biserica exercitând o influenţă semnificativă asupra Statului.

Cu trecerea timpului şi în contextul secularizării, statul a început să îşi consolideze autoritatea şi să se distanţeze de influenţa Bisericii. Procesul modernizării a dus la o schimbare semnificativă în raportul de putere dintre cele două instituţii. Statul a preluat controlul asupra unor domenii care aparţineau în mod tradiţional Bisericii, cum ar fi educaţia şi asistenţa socială. Relaţia a devenit mai echilibrată, dar nu egală.

În prezent, într-o societate pluralistă, relaţia dintre Biserică şi stat, în România, se bazează pe principiul parteneriatului. Statul recunoaşte importanţa libertăţii religioase şi a diversităţii de credinţe, asigurând un cadru legal şi instituţional pentru exercitarea acestora. De asemenea, există colaborare între Biserică şi stat în domenii precum asistenţa socială, educaţia, patrimoniul ecleziastic şi asistenţa religioasă în instituţii de Stat.

Biserica are un rol activ în promovarea valorilor creştine şi contribuie la dezvoltarea societăţii româneşti. Ea se implică în educaţie şi formarea tinerelor generaţii, promovând principii etice şi morale într-o lume în continuă schimbare. Biserica oferă sprijin spiritual şi asistenţă în diverse instituţii publice şi îşi aduce contribuţia la îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor locale.

Totuşi, într-o societate pluralistă, este important ca relaţia dintre Biserică şi stat să fie păstrată în limitele legalităţii şi să respecte principiile democratice şi drepturile individuale. Statul trebuie să protejeze şi să promoveze pluralismul religios, garantând drepturile tuturor cetăţenilor, indiferent de credinţa lor.

În concluzie, relaţia dintre Biserică şi stat în istoria României a evoluat de la o asimetrie puternică la un parteneriat într-o societate pluralistă. De la perioadele în care Biserica avea o influenţă pronunţată asupra statului, până în prezent, când se promovează libertatea religioasă şi colaborarea între cele două instituţii, schimbările au reflectat transformările sociale şi politice din ţară.

Parteneriatul actual între Biserică şi stat este un aspect important al unei societăţi democratice şi pluraliste. Respectarea principiilor democratice, protejarea drepturilor individuale şi promovarea diversităţii religioase sunt elemente esenţiale pentru a menţine o relaţie armonioasă între Biserică şi stat în România contemporană.

Acest parteneriat se bazează pe principiul separării puterilor în stat şi respectarea autonomiei şi independenţei reciproce. Bisericile şi confesiunile religioase au dreptul să-şi exprime opinia şi să se implice în viaţa publică, însă, în acelaşi timp, trebuie să respecte legislaţia şi valorile societăţii civile.

Un aspect important în evoluţia relaţiei dintre Biserică şi stat în România a fost adoptarea unei poziţii neutre şi imparţiale de către stat în ceea ce priveşte religia. Aceasta a permis libertatea religioasă şi egalitatea în faţa legii pentru toţi cetăţenii, indiferent de credinţa lor. Astfel, statul nu promovează sau favorizează o anumită religie, ci protejează şi respectă diversitatea religioasă.

În ceea ce priveşte aspectele financiare, statul recunoaşte şi sprijină activităţile bisericeşti şi confesionale în măsura în care acestea aduc beneficii comunităţii şi promovează valorile fundamentale. Finanţarea bisericilor şi confesiunilor religioase poate fi asigurată prin intermediul taxelor, donaţiilor sau prin alte forme de sprijin financiar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În final, relaţia dintre Biserică şi stat în România a evoluat într-un parteneriat într-o societate pluralistă, în care se respectă libertatea religioasă, se promovează diversitatea şi se asigură protecţia drepturilor individuale. Această relaţie este esenţială pentru menţinerea echilibrului şi armoniei în societatea românească, precum şi pentru construirea unei comunităţi în care toţi cetăţenii să se simtă respectaţi şi incluşi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Săptămâna trecută, Ministerul Familiei a finalizat pachetul de legi pentru creşterea natalităţii şi acesta este în proces de avizare la celelalte ministere de linie. Este un demers mai mult decât binevenit, având în vedere că România se confruntă cu aceeaşi problemă a altor state europene, de scădere drastică a natalităţii.

Din păcate, în ultimii ani, în ţara noastră s-au născut mai puţin de 180.000 de copii anual, în condiţiile în care, acum 20-25 de ani, se năşteau între 500.000 şi 600.000 de copii anual. Anul 2022 a fost pentru România anul cu natalitatea cea mai scăzută din 1930 încoace. Pe teritoriul României, s-au născut doar 170.000 de copii, cu 25.000 mai puţini faţă de anul 2021. Specialiştii avertizează că, în acest ritm, în 2050 vom mai rămâne aproximativ 14 milioane de români.

Declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: PIB, buget, fonduri de pensii şi chiar fondurile europene care se alocă în funcţie de numărul de locuitori. În Europa de Est, populaţia nu doar că îmbătrâneşte cel mai rapid, dar suferă şi un ritm mai alert de scădere decât cele din alte părţi ale continentului. Ţări vecine cu România au conştientizat mai demult această problemă, au venit cu măsuri prin care îşi doresc în primul rând să se încurajeze natalitatea şi astfel trebuie să procedăm şi noi.

Măsurile guvernamentale pregătite de Ministerul Familiei şi Egalităţii de Şanse vin în sprijinul familiilor care îşi doresc să aibă copii, dar care amână acest moment, de cele mai multe ori din motive financiare. Există deja programul adresat cuplurilor infertile, prin care se decontează câte 3.000 de euro pentru tratamentele şi procedurile de fertilizare in-vitro, care a fost lansat la finalul anului trecut, iar de atunci au fost depuse peste 12.000 de solicitări care sunt deja în curs de procesare.

Pachetul legislativ pentru creşterea natalităţii şi susţinerea familiilor conţine, în total, 10 măsuri. Toate măsurile de sprijin se adresează părinţilor care muncesc şi o să le enumăr în continuare:

- TVA redus la 5% pentru produsele destinate copiilor;

- Vouchere de 1.500 de lei pentru plata after-school, creşă şi grădiniţă, pentru familiile cu venituri de maximum două salarii medii nete pe economie;

- Cardul familiilor numeroase şi cardul pentru tineri, pe modelul din alte state europene;

- Vouchere Materna de 2.500 lei pentru consultaţii şi analize pentru mame în timpul sarcinii;

- Reducerea dobânzilor pentru creditele imobiliare acordate familiilor numeroase;

- Protecţia mamelor care se întorc în câmpul muncii;

- Program flexibil de muncă pentru părinţi;

- Voucher pentru tratamente stomatologice la copii în valoare de 1.500 de lei;

- Sprijin financiar pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate;

- Concurs naţional de proiecte pentru familie.

Fac apel la dumneavoastră, să tratăm cu maximă seriozitate acest subiect şi mai mult, să conştientizăm importanţa şi urgenţa implementării unor astfel de măsuri de stimulare a natalităţii. România se află într-un declin demografic fără precedent şi avem datoria morală de a face tot ce ţine de noi pentru a stopa acest declin şi pentru a asigura astfel dezvoltarea sănătoasă a generaţiilor viitoare.

Domnul Adrian Alda:

"PSD se opune eşuării educaţiei ca proiect de ţară!"

Educaţia cât mai conformă şi cât mai uniformă a copiilor în toate unităţile de învăţământ din România a fost şi rămâne unul dintre obiectivele principale ale programelor de guvernare ale PSD. Noi nu am transformat această temă într-un subiect electoral cu scopul să exploatăm intenţiile şi aşteptările legitime ale părinţilor şi ale şcolarilor, ci pur şi simplu i-am acordat suficientă atenţie, ori de câte ori, actualii noştri parteneri de guvernare, care gestionează acest domeniu, ne-au permis să ne implicăm.

Probabil mulţi vor spune că PSD ar fi trebuit să-şi impună punctele de vedere salutare evoluţiei educaţiei naţionale mult mai ferm în faţa celor de la PNL. Ţin să le răspund că am făcut-o atât eu, ca membru al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, precum şi o serie de colegi de-ai mei, senatori şi deputaţi social democraţi. Însă ideile noastre au fost acceptate şi inserate în noua lege-cadru de inspiraţie liberală, în măsura în care acestea nu au contribuit la modificări majore. Altfel spus, aportul nostru a fost reflectat în proporţia în care s-au acceptat doar unele observaţii şi amendamente.

Dar, dincolo de toate sutele de ore de dezbateri din comisiile parlamentare de resort şi de toate intervenţiile noastre, graţie importanţei majore pe care îl are învăţământul românesc pentru noi, cei de la PSD, am decis să sistăm negocierile privind rotativa guvernamentală până la momentul în care se va ajunge la clarificarea situaţiei din educaţie, dar şi până la finalizarea parcursului legislativ al pensiilor de serviciu şi la recuperarea întârzierilor din PNRR. În esenţă, toate aceste aspecte sunt interdependente. A spus-o şi preşedintele nostru, domnul Marcel Ciolacu, au confirmat-o şi unele voci din societatea civilă.

Drept consecinţă, PSD confirmă, din nou, faptul că tratează cu maturitate actul de guvernare şi că se pliază pe agenda românilor şi pe dezvoltarea României. Pentru noi, negocierile privind rotativa guvernamentală mai pot aştepta, nu şi educaţia a peste trei milioane de şcolari şi creşterea veniturilor pentru aproximativ 300.000 de cadre didactice. Concret, PSD nu pune interesele politice mai presus de intereselor românilor! Mai mult, noi ne-am decis ad-hoc să blocăm discuţiile despre rotativă şi să le amânăm până când ne vom armoniza toate punctele de vedere cu partenerii noştri de coaliţie, dar nu înainte de a formula propuneri clare pentru doleanţele dascălilor.

Noi avem, deja, aceste recomandări bine conturate, iar coaliţia trebuie să şi le asume pentru a le implementa cât mai rapid. Fireşte că sunt deosebit de importante şi dialogurile cu sindicatele din învăţământ sau cu oricare alţi reprezentanţi ai cadrelor didactice, pentru că exigenţele acestora vor conduce către un rezultat optim, atât de necesar acestui domeniu principal de dezvoltare şi pregătire a viitoarelor generaţii de absolvenţi. De gradul lor de specializare depinde viitorul României! Probabil că am mai făcut această afirmaţie, însă tind să cred că este necesar să o repet cât mai frecvent, având în vedere că pentru unii politicieni subiectul îmbunătăţirii actului de predare, precum şi cel privind condiţiile oferite de şcolile româneşti tuturor protagoniştilor ei, se rezumă strict la strategii de acaparare a cât mai multor voturi!

Cine acuză PSD că ar avea alte interese politice, pe care le ascunde în spatele acestor proteste masive şi în spatele grevei de avertisment, evident că nu vrea să admită că sistemul educaţional din România trece printr-o perioadă delicată. Noi avem tot interesul să implementăm cele mai bune soluţii pentru oameni, să asigurăm şi să garantăm procesul de dezvoltare a ţării, odată ce preluăm funcţia de premier. Noi vrem să guvernăm cât mai bine, aşa cum am făcut-o ori de câte ori ne-am aflat la Palatul Victoria singuri sau împreună cu alţi parteneri politici, deci să pregătim cele mai bune premise, încă de pe acum, pentru o evoluţie ulterioară cât mai optimă.

Referitor la recuperarea decalajelor de implementare a jaloanelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe care îl menţionam ceva mai devreme în acest expozeu, îmi nuanţez afirmaţiile amintind de faptul că revendicările sindicatelor din educaţie îşi pot găsi rezolvarea în noua Lege a salarizării. În acest nou cadru legislativ se va stabili şi un calendar al majorărilor salariale, astfel încât toate categoriile profesionale să ajungă la nivelul corespunzător, în funcţie de proiecţiile bugetare pentru anii următori. Există, deci, o cale de soluţionare a acestui conflict chiar în PNRR.

Potrivit prevederilor acestui Plan exhaustiv de ţară, Parlamentul trebuie să adopte o nouă Lege a salarizării până la finalul acestui an. În acest act normativ şi în acest interval, pot fi stabilite reglementările care pot rezolva o mare parte dintre revendicările de acum sau chiar ulterioare ale cadrelor didactice. Dar, desigur că mai există şi alte pârghii de normalizare a impedimentelor de ordin financiar cu care se confruntă profesorii şi învăţătorii.

Din toate aceste considerente, asigur toate cadrele didactice din judeţul Arad nu doar de respectul şi de preţuirea pe care mi le-au fixat în suflet eforturile lor, ci şi de faptul că, din calitatea mea de deputat, voi susţine prin voturile mele toate principiile favorabile lor în noua lege a salarizării.

Doar în acest fel toate cadrele didactice vor ajunge să beneficieze de recunoştinţa şi de aprecierea meritate nu doar din partea beneficiarilor direcţi, elevi şi părinţi, ci şi din partea statului!

Retribuţia corectă a dascălilor poate facilita concretizarea planului României educate, blocat atât amar de timp pe hârtie.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Susţinerea şi încurajarea antreprenoriatului"

Încurajarea antreprenoriatului înseamnă, în primul rând, încurajarea dezvoltării economice, a creşterii bunăstării pentru cetăţeni. Abilităţile şi aptitudinile antreprenoriale oferă beneficii societăţii pe termen lung, iar afacerile demarate de tineri sunt din ce în ce mai mult recunoscute ca fiind o forţă motrice pentru inovare, spirit antreprenorial şi competitivitate.

Mediul de afaceri trebuie să reprezinte o prioritate pentru Guvernul României, acesta reprezentând un sector foarte important pentru economia ţării.

România trebuie să devină o ţară competitivă economic la nivel regional şi global, prin implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurenţă, inovare şi investiţii. Avem nevoie de locuri de muncă bine plătite în România şi de investiţii publice în proiectele strategice. Ţara noastră are nevoie de o economie dinamică şi nebirocratizată, capabilă să aducă înapoi forţa de muncă care a părăsit-o şi să creeze locuri de muncă bine plătite.

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism, consider că mediul de afaceri autohton trebuie să reprezinte esenţa modelului nostru economic şi este cea mai sustenabilă sursă pentru crearea de valoare în economie şi societate. O cultură antreprenorială autentică şi performantă creează pentru o naţiune nu doar resurse şi rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, dar care ştiu importanţa cooperării, stimulează responsabilitatea şi curajul. Bine făcută, dezvoltarea mediului de afaceri va fi principalul factor pentru oprirea migraţiei cetăţenilor români şi chiar pentru întoarcerea lor în ţară.

În contextul actual, am încredere că eforturile şi acţiunile Guvernului, actual şi cel care va fi în funcţie în perioada următoare, se vor îndrepta spre susţinerea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, ca vector în dezvoltarea economiei naţionale.

PSD crede în potenţialul antreprenorilor acestei ţări, iar acesta poate fi valorificat pe deplin prin implicarea autorităţilor în momentele-cheie de dezvoltare a afacerilor. Este important să rămânem aliaţii mediului de afaceri întrucât motoarele economice pornesc cu ajutorul oamenilor care dezvoltă bussines-uri locale sau naţionale. În ciuda perioadei dificile pe care o traversăm, sunt oportunităţi pe care nu trebuie să le ratăm.

Susţinerea guvernamentală a mediului de afaceri este esenţială, mai ales când o criză economică ameninţă o societate. Mediul de afaceri rămâne un punct de sprijin social şi economic foarte important în situaţii de impas financiar. PSD a căutat mereu să identifice noi oportunităţi pentru IMM-urile din ţara noastră. Pentru dezvoltarea economica a tarii noastre este necesar, in primul rand, un parteneriat solid intre mediul de afaceri si Guvern.

Măsurile adoptate de Guvernul din care PSD face parte stau drept mărturie pentru această viziune. Am intrat la guvernare într-o situaţie complicată pentru România. Economia era pe marginea prăpastiei, aveam criză energetică, criză sanitară şi mari tensiuni sociale. Această guvernare va continua în 2023 programele de sprijin pentru IMM-uri care produc în România.

Continuăm să protejăm IMM-urile, fiindcă noi vedem în companiile mici şi mijlocii din România, mai ales cele care produc bunuri şi servicii cu valoare adăugată mare, un motor al creşterii economice. Credinţa noastră, a celor din PSD, este că, susţinând ţintit firme mici şi mijlocii din sectoare economice vitale pentru România, vom depăşi cu bine următoarele luni.

Suntem conştienţi că mai sunt multe de făcut, tocmai de aceea pregătim de pe acum proiectele care trebuie implementate în următorii ani.

Vrem o altă ţară în viitorul cât mai apropiat, o ţară de care să beneficieze generaţia tânără, o economie care să genereze şi locuri de muncă, însă nu orice fel de locuri de muncă, ci cu salarii bune. Astfel de programe pot fi stimulente pentru tânăra generaţie să rămână în ţară şi să nu gândească imediat ce termină liceul în ce ţară să emigreze.

Sectorul IMM-urilor este un contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi la crearea locurilor de muncă, iar acesta trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să îl susţină.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Stoparea violenţei în şcoli"

Aproape în fiecare săptămână auzim despre cazuri de violenţă în şcolile din România. Este un fenomen care, din păcate, este din ce în ce mai prezent în rândul elevilor şi trebuie să profităm de actuala dezbatere pe tema educaţiei, pentru a ne asigura că luăm toate măsurile necesare, astfel încât să descurajăm acest tip de comportament.

Odată cu trecerea timpului, avansarea tehnologiei şi accesul elevilor la internet, dar şi la telefoanele mobile în şcoli, observăm şi o schimbare de mentalitate şi comportament, lucru ce necesită o abordare actuală şi modernă, astfel încât să se menţină un mediu sigur, responsabil, respectuos, cooperant şi pro educaţional, de ambele părţi, atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

Elevii trebuie să înţeleagă importanţa şcolii în formarea lor personală şi profesională, fiindcă aici îşi petrec cel mai mult timp şi în aceste instituţii se formează şi îşi conturează viitorul. În acelaşi timp, este de datoria şcolilor să pună accentul pe anumite aspecte şi să organizeze activităţi care să încurajeze elevii să se focuseze pe lucrurile importante, descurajând astfel alte preocupări care pot duce la situaţii conflictuale.

De cele mai multe ori observăm cum apar filmuleţe din interiorul unităţilor de învăţământ pe care elevii nu se sfiesc să le posteze pe reţelele de socializare, chiar şi filmuleţele cu acte de violenţă care din păcate nu sunt sancţionate corespunzător. Din păcate, această libertate a ajuns să aibă şi un preţ, şi aici pot ca da numeroase exemple nefericite, un caz revoltător fiind cel de la Colegiul Naţional "Ion Creangă" din Bucureşti, unde un elev de clasa a X-a a înjunghiat o profesoară, pe motivul că aceasta a îndrăznit să dea un test neanunţat.

Noile Legi ale educaţiei, care au fost adoptate de Parlament şi sunt date acum spre promulgare, prevăd interzicerea folosirii telefonului mobil în timpul cursurilor, dar şi sancţiuni în funcţie de gravitatea faptei, inclusiv exmatricularea cu drept de reînscriere sau chiar fără reînscriere în cazul post-liceal. Elevii sancţionaţi beneficiază de consiliere, intervenţie psihologică şi psihoterapie.

De asemenea, în fiecare unitate de învăţământ trebuie să se asigure funcţionarea unui cabinet medical şi unul stomatologic. A crescut şi rolul consilierului şcolar. În plus, mă bucur că a fost elaborat şi va fi implementat Planul Naţional de Combatere a Violenţei Şcolare, care vine cu recomandări şi reguli în sprijinul unităţilor de învăţământ, şi prevede servicii de consiliere atât personalului şcolii care a fost victima unei situaţii de violenţă din partea elevilor, dar şi elevilor care fost victimele oricărui tip de violenţă, emoţională, sexuală, psihică, fizică.

Cu toţii trebuie să luăm în serios actuala problemă din şcolile româneşti şi să luăm măsuri, astfel încât astfel de situaţii şocante să nu se mai repete. Atât elevii, cât şi profesorii au dreptul să îşi desfăşoare activitatea educaţională într-un mediu sigur şi protejat.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Aderarea României la Planul de Acţiune pentru Accidentele Vasculare Cerebrale în Europa, un pas important în diminuarea tendinţei în creştere a îmbolnăvirilor"

Conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii, reprezentată de prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a semnat Declaraţia privind Planul de Acţiune pentru Accidentele Vasculare Cerebrale în Europa (SAP-E), document strategic elaborat de mai multe instituţii internaţionale prestigioase. Scopul principal al acestui proiect, care are ca termen de implementare anul 2030, este diminuarea considerabilă a numărului cazurilor de accidente vasculare cerebrale, precum şi a consecinţelor nefaste ale acestora pe termen lung.

Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de deces şi dizabilitate la nivel global. În absenţa aplicării unor decizii concrete şi eficiente, se preconizează că frecvenţa accidentelor vasculare cerebrale va putea creşte cu 25% în următorul deceniu.

În vederea combaterii acestei tendinţe îngrijorătoare, Ministerul Sănătăţii a aderat la demersuri europene de iniţiere a politicilor publice concludente, integrate şi durabile, pentru prevenirea şi tratarea accidentelor vasculare cerebrale în Europa.

Documentul semnat de ministrul Alexandru Rafila cuprinde patru obiective majore care trebuie atinse până în anul 2030: reducerea cu 10% a numărului de accidente vasculare cerebrale; tratarea a cel puţin 90% dintre pacienţii cu accident vascular cerebral într-o unitate specializată ca prim nivel de îngrijire; dezvoltarea planurilor naţionale privind accidentul vascular cerebral care să acopere întregul lanţ de îngrijire şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea şi implementarea unor strategii pentru intervenţii multisectoriale de sănătate publică, cu impact favorabil asupra bolilor cerebrovasculare.

Semnarea acestei Declaraţii presupune susţinerea de către Ministerul Sănătăţii a dezvoltării şi implementării unor măsuri concrete la nivel naţional, în vederea îmbunătăţirii şi eficientizării întregului lanţ de îngrijire a pacienţilor cu accident vascular cerebral. Acestea necesită dezvoltarea de strategii de prevenţie primară şi secundară, îmbunătăţirea serviciilor de medicină de urgenţă, optimizarea managementului cazurilor acute de accident vascular cerebral, asigurarea accesului la reabilitare şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor pe termen lung.

Punerea în practică a acestor măsuri va fi gestionată de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu partenerii profesionali de la nivel naţional şi internaţional.

Semnarea Declaraţiei privind Planul de Acţiune pentru Accidentele Vasculare Cerebrale în Europa face parte din obiectivele Strategiei Naţionale de Sănătate 2023-2030 şi a Strategiei Naţionale pentru Boli Cardiovasculare şi Cerebrovasculare din România.

Consecinţele demersurilor aferente acestui program european vor fi optimizarea accesului pacienţilor la tratamente şi servicii de calitate, promovarea cercetării şi inovării în domeniul bolilor cerebrovasculare, precum şi asigurarea unei abordări integrate şi multidisciplinare a îngrijirii bolnavilor.

În concluzie, întărirea şi dinamizarea acţiunilor de prevenire şi tratare a accidentelor vasculare cerebrale în România vor avea ca rezultat direct reducerea numărului de pacienţi cu accident vascular cerebral, precum şi multiplicarea şanselor de vindecare a acestora.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Nimic nu justifică haosul şi incompetenţa când vine vorba despre copii!"

Sfârşitul săptămânii trecute nu a fost unul uşor pentru multele sute de mii de români care nu au ştiut dacă, luni, 22 mai a.c., îşi vor mai putea trimite copiii la şcoală, ce ore se vor mai face, cine îi va supraveghea.

Ştim cu toţii că trăim vremuri dificile, cu război la graniţă, cu datorii ce s-au dovedit inutile şi dobânzi apăsătoare care trebuie plătite, cu nemulţumiri justificate ale fermierilor, cu preţuri mari la raft pentru alimentele de bază şi lista ar putea continua.

Şi chiar dacă nu doar România se află într-o situaţie grea, cred că veţi fi de acord că, dincolo de condiţiile obiective, actualul Guvern s-a confruntat cu povara unui PNRR făcut, pe şest, de USR şi cu fel de fel de condiţii absurde, inventate de aceeaşi USR, din obedienţă, cum ar fi avize din partea Băncii Mondiale, nemaicerute de nicio altă ţară, pentru gestionarea propriului buget.

Cu aceste constrângeri este extrem de dificil să faci cât bine ai dori să faci!

Nimeni nu contestă faptul că sindicaliştii din învăţământ au dreptate! Şi, aşa cum aţi văzut, Guvernul are toată deschiderea să o facă!

Şi alte categorii profesionale au, la rându-le, revendicări justificate şi, din câte ştiu, şi acestea vor fi soluţionate prin noua Lege a salarizării care nu trebuie întârziată.

Sindicatele şi Guvernul acestei ţări se află, deci, de aceeaşi parte a baricadei şi lucrurile nu se pot îndrepta decât într-o direcţie bună.

În consecinţă, nu direcţia mă îngrijorează, ci faptul că nu am fost pregătiţi, că nu am avut o procedură clară de organizare şi comunicare pentru situaţia unei greve generale în învăţământ, deşi, indirect, aceasta fusese anunţată din aprilie!

Ministerul Educaţiei ar fi putut, prin inspectoratele şcolare, să afle exact care urmează să fie situaţia şi să stabilească o procedură unitară, adaptată realităţii.

Inspectoratele, în colaborare cu conducerile unităţilor de învăţământ şi comitetele de părinţi, ar fi putut, la rândul lor, să comunice, rapid, noul program al copiilor, astfel încât să fim liniştiţi că aceştia vor fi în siguranţă şi că, în măsura posibilităţilor, îşi vor continua şi activitatea educativă.

Încă nu ştim dacă şi cât timp această grevă va mai continua.

Dar cred că este foarte important să se fi înţeles de către cei responsabili că astfel de situaţii de criză există, că se pot repeta, că ele trebuie cu totul şi cu totul altfel gestionate şi că nimic nu justifică haosul şi incompetenţa când este vorba despre copii!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Programul naţional de creştere a natalităţii, un demers de succes al PSD"

Conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse continuă în ritm susţinut Programul naţional de creştere a natalităţii, iniţiat şi implementat de către doamna ministru Gabriela Firea, în scopul rezolvării situaţiei îngrijorătoare în care se află sporul natural şi natalitatea din România. Programul prevede acordarea sumei de 15.000 de lei pentru fiecare procedură de fertilizare in vitro, până la maximum trei pe an.

Criza demografică traversată în prezent de România este alarmantă, iar statul era obligat să adopte decizii concrete pentru a repara această stare de fapt fără precedent. Anul trecut, în ţara noastră s-au născut cei mai puţini copii din ultimul secol, o circumstanţă agravantă, căreia i se adaugă faptul că unul din cinci cupluri sunt infertile. De asemenea, datele statistice arată că, în ultimii cinci ani, 20% dintre femeile care au rămas însărcinate au avut nevoie de tratament de specialitate.

Până acum, din cele peste 15.000 de iniţiative de înscriere în program, ajunse pe masa de lucru a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, 7.700 s-au concretizat în dosare complete depuse, 6.100 fiind deja analizate. Dintre acestea, un număr de 4.200 de contracte pentru primirea sprijinului acordat prin acest program social naţional de creştere a natalităţii au fost trimise beneficiarilor, în vederea semnării. Îmbucurător este faptul că aproximativ 3.000 de vouchere au ajuns sau sunt pe drum către cuplurile care au îndeplinit criteriile în vederea eligibilităţii.

Apreciez viabilitatea şi utilitatea acestui demers la scară naţională, necesitatea implementării iniţiativei fiind indiscutabilă. Acum, la câteva luni de la debutul derulării programului de creştere a natalităţii, voucherele acordate sunt deja folosite, zeci de românce având sarcini în evoluţie. Este o dovadă incontestabilă a impactului extrem de pozitiv al programului, mai ales pentru cuplurile care nu aveau posibilităţile financiare de a susţine procedurile de fertilizare in vitro.

În paralel cu acest program, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse va iniţia şi lansa în perioada imediat următoare un pachet legislativ stimulativ, în vederea susţinerii natalităţii şi sprijinirea familiilor, care va conţine o serie de propuneri în scopul ajutorării directe a părinţilor.

Doamna Alexandra Huţu:

"Politici publice concrete pentru protecţia familiei şi copilului"

Săptămâna trecută a fost sărbătorită Ziua Internaţională a Familiei. Cu această ocazie, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a anunţat lansarea Pachetului legislativ pentru susţinerea şi dezvoltarea familiei. Acesta conţine programe şi măsuri concrete pentru susţinerea serviciilor şi produselor dedicate copiilor, de la cotă redusă de TVA la 5% pentru alimentaţia şi îngrijirea nou-născuţilor, până la acordarea de vouchere de 1.500 de lei pentru achitarea serviciilor de educaţie preşcolară pentru familiile cu venituri reduse, plata consultaţiilor şi analizelor din timpul sarcinii, care nu sunt decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate în cuantum de 2.500 de lei pentru viitoarele mame, dobânzi reduse la credite imobiliare pentru familiile numeroase, vocuhere pentru tratamente stomatologice la copii în valoare de 1.500 de lei, asigurarea locului de muncă pentru mamele care se întorc la muncă după concediul de creştere a copilului şi multe altele.

Totodată, săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat Legea ce are drept scop exclusiv menţinerea copilului în familie şi prevenirea situaţiilor în care acesta să ajungă în grija statului din pricina lipsurilor din familia sa. 8 din 10 copii români provin din familii vulnerabile. România este ţara cu cei mai mulţi copii din familii sărace, iar pentru a-i ajuta pe aceşti copii să rămână în familiile lor a fost promovată Legea privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie. Obiectivul nostru, al social-democraţilor, este să avem copii sănătoşi, educaţi, care pornesc în viaţă cu şanse egale şi au parte de condiţiile minime obligatorii unei dezvoltări adecvate în familiile lor.

În actualul context social, economic şi cultural global, în care, chiar în ţara noastră, statul de familie, ca valoare socială şi celulă de bază a societăţii sunt puse la încercare, în care piramida demografică este inversată, cu o tendinţă crescută de îmbătrânire a populaţie şi o scădere a numărului de nou-născuţi, în care a crescut importul de forţă de muncă din state din afara Europei, consider că este obligatoriu să ne concentrăm pe implementarea de măsuri concrete de creştere a natalităţii concomitent cu protejarea şi promovarea intereselor familiei şi copilului. Totodată, este nevoie de creşterea accesului nediscriminatoriu la servicii educaţionale şi sanitare, de asigurarea unui nivel de trai decent pentru dezvoltarea adecvată a copiilor şi ulterior integrarea acestora pe piaţa muncii.

Funcţia principală a unei familii în societate românească este aceea de a aduce pe lume copii, care la rândul lor să contribuie la dezvoltarea socială şi economică a ţării noastre. Atât judeţul Botoşani, cât şi la nivelul României, datele statistice arată că avem un spor natural negativ. De mai mulţi ani România înregistrează un trend negativ în ceea ce priveşte natalitatea, astfel că numărul deceselor depăşeşte în fiecare lună numărul naşterilor.

Este datoria noastră ca oameni politici să ne preocupe dezvoltarea familiei şi susţinerea tinerilor care doresc să îşi întemeieze o familie!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Republica Moldova se află pe o clară traiectorie europeană. Dar pericolul nu a trecut!"

Ziua de duminică, 21 mai, va intra în istorie drept unul dintre cele mai importante gesturi făcute de Republica Moldova, de consolidare a traiectoriei către Uniunea Europeană. Zeci de mii de moldoveni au ieşit în stradă şi au participat la Adunarea Naţională "Moldova Europeană", un uriaş miting de susţinere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană!

Prezenţa preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, alături de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi zecile de mii de moldoveni a fost un semnal extrem de puternic de susţinere din partea UE. M-am bucurat enorm să aud mesajul Robertei Metsola, prin care a transmis semnalul clar de "Solidaritate!" între Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

În egală măsură, impresionant a fost şi discursul preşedintei Maia Sandu care a transmis, fără echivoc, hotărârea nestrămutată a Preşedinţiei Republicii Moldova de asumare a traseului european!

Fiind foarte apropiat de Republica Moldova şi de viitorul ei european trasat de preşedintele Maia Sandu, nu pot decât să salut şi să încurajez respectarea termenului asumat ca până în anul 2030 Republica Moldova să fie membră a Uniunii Europene, alături de România, acolo unde istoria trebuie să o aşeze!

Cred sincer că ţara soră a noastră este angajată serios pe drumul european. Însă nu trebuie să uităm de inamicii acestui traseu european, atât din interiorul, cât şi din exteriorul Republicii Moldova. Numeroşi experţi în securitate atrag atenţia asupra tehnicilor de război hibrid la care ţara vecină este supusă de către interesele Rusiei. Cea mai importantă şi mai presantă ameninţare este, în acest moment, tentativele, deocamdată dejucate, de răsturnare a ordinii constituţionale din Republica Moldova. Dar nu trebuie ignorată nici ameninţarea destabilizatoare a campaniilor de dezinformare şi fake news care pot provoca nelinişte socială şi chiar ameninţări economice importante.

Urmărirea şi atingerea visului european de către fraţii noştri nu este un drum uşor şi fără de pericole!

De aceea, România trebuie să ajute cu toate forţele şi în toate domeniile - economie, securitate, expertiză - pentru ca Republica Moldova să nu fie deturnată de forţe ostile democraţiei!

Domnul Ioan Mang:

"Despre greva cadrelor didactice"

Începând de luni, în ciuda repetatelor apeluri la dialog şi raţiune, sindicatele din sistemul de învăţământ au iniţiat greva generală. Momentan nu se ştie cât va dura această grevă, ştim însă că acţiunea va afecta o parte semnificativă atât a mediului preuniversitar, cât şi pe cel universitar.

Mulţi m-au întrebat cum de s-a ajuns în acest punct? Profesorii cer, pe bună dreptate, de mai multă vreme o creştere salarială. Un profesor debutant, cu studii superioare, conform grilei de salarizare câştigă astăzi 4.098 lei brut sau 2.424 net, iar un profesor cu 25 de ani experienţă ajunge la un salariu de bază de doar 3.227 lei net lunar. Fundaţia "Friedrich Ebert România" a arătat că în 2022 o persoană avea nevoie de 3.275 lei net pe lună pentru a duce un trai decent. Dacă luăm în considerare acest prag, înseamnă că cei mai mulţi dintre profesori câştigă mai puţin decât ar avea nevoie pentru un trai decent. Având în vedere importanţa lor socială, dar şi aşteptările pe care întreaga societate românească le are faţă de ei, acest nivel de salarizare este departe de a fi acceptabil.

Conform legii, salariile cadrelor didactice ar fi trebuit să crească până la nivelul grilei de salarizare din 2022 încă din anul 2020, dar majorarea a fost succesiv amânată de Guvernele PNL, conduse de Orban şi Cîţu, iar anul trecut Cabinetul condus de Nicolae Ciucă a aprobat două creşteri de câte 4 procente. Anul acesta, din lipsa resurselor necesare la buget, premierul Ciucă a anunţat că nu poate asigura mărirea solicitată de sindicate.

Ca profesor înţeleg foarte bine problemele şi nevoile dascălilor. Întotdeauna am fost alături de ei, la fel cum de fiecare dată când PSD a guvernat veniturile acestora au crescut. Consider că protestul lor este unul justificat şi legitim. În acelaşi timp, însă, copiii nevinovaţi şi familiile acestora nu trebuie să sufere, dar nici procesul educaţional.

Totodată, ca parlamentar care susţine coaliţia de guvernare, înţeleg şi poziţia ingrată a Guvernului. Nu este vorba că nu vrea să mărească salariile profesorilor, însă pur şi simplu bugetul public nu suportă acum o astfel de măsură.

Pe de altă parte, este vital pentru viitorul nostru, al tuturor, ca soluţiile să fie discutate, negociate şi convenite cu bună credinţă şi responsabilitate. Degeaba se impun revendicări imposibil de susţinut sau care nu se bazează pe consens. Fără dialog şi fără responsabilitate, nu vom rezolva problema, din contră, se va deschide calea haosului şi a prăbuşirii.

Radicalizarea sindicatelor nu serveşte nimănui, mai ales că soluţia fundamentală este una singură, noua Lege a salarizării. În mod obligatoriu aceasta se va finaliza până la toamnă, pentru că este jalon esenţial în PNRR. Este o lege asumată şi se va îndeplini cu certitudine. Acolo şi doar acolo, cadrele didactice, dar şi restul angajaţilor statului, de exemplu angajaţii fiscului sau cei din sistemul sanitar, îşi vor afla soluţiile la problemele de ordin salarial. De altfel, acesta şi este scopul primordial al proiectului - refacerea echilibrelor, eliminarea discrepanţelor şi a inechităţilor, aşezarea întregului sistem salarial pe temelie sigură, credibilă şi predictibilă şi mai ales sustenabilă financiar.

PSD şi Ministerul Muncii au fost tot timpul deschise la dialog şi vom proceda în aceeaşi manieră şi acum. În acelaşi timp, românii trebuie să înţeleagă că vom rezista oricărei tentative de a arunca ţara într-o spirală a revendicărilor care să spulbere toate echilibrele şi să genereze faliment naţional. Sunt convins că atât liderii sindicali, cât şi cei politici vor găsi, cu calm şi raţiune, soluţia optimă pentru a ieşi din acest impas, spre binele şcolii româneşti.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Strategiile pentru a opri exodul şi pentru a aduce înapoi diaspora trebuie să depăşească stadiul fixării pe hârtie"

Ca preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, am intrat în contact, în ultimul an, după ridicarea tuturor restricţiilor pandemice, şi cu mulţi români din diaspora, nu doar cu oficialităţile statelor cu care port un dialog parlamentar susţinut.

Vă mărturisesc că orice astfel de prilej îmi generează bucurie, pentru că mă încântă faptul că majoritatea conaţionalilor noştri performează şi peste graniţe, dar şi tristeţe. Spun tristeţe pentru că şi eu, la fel ca mulţi alţi cetăţeni, mi-aş fi dorit ca aceşti "ambasadori" involuntari să fi rămas aici şi să contribuie la dezvoltarea României în mod direct, şi nu doar prin intermediul sumelor considerabile pe care le trimit familiilor lor rămase acasă.

Este adevărat că, la nivelul Uniunii Europene, funcţionează libera circulaţie şi că populaţia românească e foarte mobilă. La fel de indiscutabil rămâne şi faptul că foarte mulţi români au migrat la un moment dat, apoi s-au întors, după care poate ajung din nou să lucreze "afară" şi iarăşi să revină în ţară. Cu toate astea, îmi exprim speranţa să nu ajungem sub nicio formă să spunem că o parte din ce în ce mai mare din România se mută, în continuare, în afara graniţelor ţării. Nu sper doar ca românii de pretutindeni să se întoarcă înapoi în ţară, ci ca noi, cei care ne aflăm acum la guvernare, să depunem mai multe eforturi ca strategiile fixate pe hârtie pentru a opri exodul şi pentru procesul repatrierii să înceapă să îşi producă efectele. Altfel spus, să constatăm cu toţii cum populaţia României se reîntregeşte din nou.

Potrivit datelor statistice ale instituţiilor europene, cele aproape 6 milioane de români din afara graniţelor ţării sunt majoritatea emigranţi la prima generaţie. Dar mulţi alţii ca ei nu apar în registrele oficiale. De aici şi rezultă speculaţia că vorbim de fapt despre aproximativ 8 milioane de români plecaţi în străinătate. Iar cifrele recensământului din 2022, date recent publicităţii, vin şi susţin această ipoteză, subliniind declinul demografic intern accentuat. Aşadar, mai mult de o treime din amploarea fenomenului de depopulare e dată de emigraţie. Este adevărat că cifrele au un anumit grad de relativitate pentru că românii, care au şi cetăţenia ţării de reşedinţă, au fost radiaţi din evidenţele serviciilor de imigrări, iar pe de altă parte, nu toţi au forme legale. De asemenea, regulile Uniunii Europene, unde figurează aproape 3,9 milioane de români, nu impun obligativitatea înregistrării cetăţenilor comunitari în cazul şederii pe termen lung.

Dar nu despre exactitatea datelor oficiale vreau să vă vorbesc astăzi, ci de importanţa pentru ţara noastră a fiecărui conaţional plecat departe de casă pentru care PSD chiar va impune noi măsuri în perioada următoare, ce vor fi prinse în noul program de guvernare.

Colegii mei de la PSD lucrează la un pachet important de măsuri economice, financiare şi sociale adresate românilor din diaspora şi copiilor care au părinţii plecaţi în străinătate. Noi, cei de la PSD, am tot insistat, până acum, privind acordarea de granturi şi de facilităţi fiscale pentru românii din diaspora care vor dori să se întoarcă şi să investească în unităţi de producţie în România. Vom reveni cu aceste propuneri, având în vedere că, reinvestind înapoi în românii de pretutindeni, de fapt, investim direct în dezvoltarea sustenabilă a ţării. Până acum, în afară de Programul Start Up Diaspora, prin care românii din străinătate şi-au putut înfiinţa firme acasă, alte numeroase programe concrete nu au mai fost iniţiate. Şi din aceste considerente, milităm pentru continuarea finanţării Programului Start-Up Nation Diaspora, prin susţinerea cetăţenilor români din afara frontierelor noastre care doresc să revină în ţară şi să deschidă o afacere cu finanţare nerambursabilă. La fel de necesare sau atractive pentru întreprinzătorii români plecaţi afară pot fi şi concursurile de proiecte, pe care le putem promova de la nivel guvernamental pentru dezvoltarea şi implementarea noilor tehnologii în România.

Tot din respect pentru toţi românii, oricine ar fi şi oriunde s-ar afla ei, PSD intenţionează să impună unele decizii necesare pentru susţinerea învăţământului pentru elevii din afara graniţelor ţării, facilitarea reintegrării în şcolile autohtone pentru şcolarii care se întorc acasă, stimularea financiară a tinerilor care studiază în străinătate, ca să revină şi să lucreze aici, precum şi noi măsuri de protecţie socială necesare copiilor proveniţi din familiile ai căror părinţi lucrează în exterior.

Toate aceste noi propuneri ale noastre le confirmă milioanelor de români din diaspora că PSD îi susţine şi îşi doreşte ca tot mai mulţi dintre ei să se întoarcă şi să ducă un trai decent aici. În completarea pachetului decizional, avem în vedere şi alte reglementări conexe, multe dintre ele rezultate din sugestiile care ne-au fost împărtăşite mie şi colegilor mei în cadrul întâlnirilor avute peste hotare. Aceste subiecte, din care ne-am inspirat pentru croirea politicilor destinate revenirii diasporei, nu sunt mari dezvăluiri sau descoperiri, ci pur şi simplu doleanţele verbalizate ale oamenilor. Unul dintre marile neajunsuri semnalate îl reprezintă relaţia prea puţin eficientă a instituţiilor naţionale în raporturile cu cetăţeanul, deficienţele din sistemul de învăţământ şi aplicarea unitară a protocoalelor medicale.

Cu alte cuvinte, mulţi nu mai pleacă pentru salarii mai mari pentru că şi costurile vieţii au crescut şi în afară, ci pleacă pentru servicii sociale, publice mai bune sau pentru că au întrevăzut o posibilitate antreprenorială sau profesională mai predictibilă şi stabilă. Concret, din mesajele lor rezultă că nu e nevoie de campanii, ci de creşterea atractivităţii oportunităţilor economice şi de noi motive pentru ca oamenii să revină în ţară, apoi de sprijin ferm, cum ar fi asistenţa pentru înscrierea în şcoală a copiilor care se întorc. Şi, fireşte, ca modul în care funcţionează instituţiile statului şi serviciile publice să se îmbunătăţească şi să se debirocratizeze şi mai mult.

Observaţi şi dumneavoastră, dragi colegi, că doleanţele lor nu sunt deloc exagerate, ci deplin legitime, concluzii care ne subliniază tuturor că trebuie să ni-i dorim mai aproape, să vină măcar în vizită şi să vorbească România de bine, oriunde ar alege să trăiască pe mapamond. Or, într-o altă cheie interpretativă, aceşti români ar putea constitui o pârghie fantastică de dezvoltare locală care ar bloca amplificarea dimensiunii declinului demografic şi a depopulării iremediabile a multor zone ale ţării. Însă, indiferent de opţiunile lor privind relocarea, strategia noastră va aborda şi problema conservării identităţii românilor imigranţi, cât şi demersurile statului, necesare pentru facilitarea procesului de reintegrare.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"România aderă la Planul de Acţiune pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale. Ministerul Sănătăţii îşi asumă implementarea măsurilor adoptate la nivel european"

Aduc azi, în prim-planul declaraţiilor politice un subiect extrem de important pentru sistemul sanitar din România şi anume semnarea de către ministrul social-democrat al Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declaraţiei privind implementarea în România a Planului de Acţiune pentru Accidentele Vasculare Cerebrale din Europa.

Este vorba despre un plan strategic dezvoltat de Organizaţia Europeană pentru Accidente Vasculare şi Alianţa Europeană pentru Accidente Vasculare, care trebuie implementat de statele semnatare până în anul 2030.

Obiectivul principal al Planului de Acţiune este acela de a reduce cu aproximativ 10% numărul de cazuri de accidente vasculare cerebrale, până în 2030, precum şi a consecinţelor acestora înregistrate pe termen lung.

Accidentul Vascular Cerebral, AVC, este o afecţiune cronică şi implică o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de reabilitare neurologică. În mod ideal, serviciile de reabilitare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistenţă medicală cu pregătire în neurologie, asistenţă medicală de reabilitare, terapie ocupaţională şi terapie de limbaj.

Aceste echipe sunt coordonate, în baza unor competenţe aprobate şi a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializaţi în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuţi şi asistenţi medicali specializaţi în reabilitare.

Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de deces şi dizabilitate la nivel global, studiile arătând faptul că în absenţa implementării unor masuri eficiente, povara accidentelor vasculare cerebrale ar putea creşte cu 25% în următorul deceniu.

Datele statistice din ţara noastră relevă faptul că în România au loc anual un număr de aproximativ 60.000 - 70.000 de accidente vasculare cerebrale, iar dintre acestea, aproximativ 55.000 sunt accidente vasculare cerebrale ischemice iar restul sunt AVC hemoragice. Din păcate, ţara noastră înregistrează cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa, fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare.

O problemă existentă la nivel naţional în acest moment, cu care se confruntă pacienţii care au suferit de accident vascular cerebral este dată de lipsa centrelor de recuperare neurologică. Astfel, prim semnarea acestei declaraţii, Ministerul Sănătăţii din România va susţine dezvoltarea şi implementarea unor măsuri la nivel naţional, cu scopul de a îmbunătăţi întregul lanţ de îngrijire a pacienţilor cu accident vascular cerebral, inclusiv.

Un alt obiectiv central al acestui Plan de Acţiune este reprezentat de dezvoltarea de strategii de prevenţie primară şi secundară, îmbunătăţirea serviciilor de medicină de urgenţă, optimizarea managementului cazurilor acute de accident vascular cerebral, asigurarea accesului la reabilitare şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor pe termen lung.

De asemenea, doresc să transmit şi recomandările medicilor specialişti neurologi privind prevenirea apariţiei accidentelor vasculare cerebrale. Cele mai importante sfaturi ne sugerează să acordăm atenţia cuvenită stilului personal de viaţă, să nu facem abuzuri privind alimentaţia sau fumatul, să facem cât mai multă mişcare şi să efectuăm cel puţin un control anual de specialitate în acest sens.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD este pregătit să conducă Guvernul României prin măsuri şi programe concrete de creştere a nivelului de trai al românilor"

După un an şi jumătate cu PSD la guvernare, România a avut stabilitate şi a reuşit să facă faţă şi să traverseze cu bine crizele multiple din această perioadă. De aceea, este necesară o continuare a stabilităţii politice printr-o guvernare coerentă şi eficientă care să fie interesată de problemele reale ale cetăţenilor. PSD prin preluarea funcţiei de premier de către preşedintele Marcel Ciolacu este pregătit să-şi asume toate obiectivele stabilite la nivel economic şi social.

PSD încurajează munca şi sprijină salariaţii şi mediul de afaceri local! A făcut-o mereu şi o are în vedere ca o prioritate şi în următorul guvern. Acest lucru presupune aplicarea de măsuri pentru reducerea impozitării muncii, care să stimuleze ocuparea dar şi dezvoltarea companiilor româneşti. PSD doreşte să aducă mai multă echitate socială şi să asigure o predictibilitate politică şi financiară.

Creşterea investiţiilor publice până la 10% din PIB, majorarea finanţărilor din fonduri europene, scăderea inflaţiei şi asigurarea stabilităţii economice sunt principalele ţinte pe care şi le asumă Guvernul Ciolacu în următorul an şi jumătate.

Aşadar, la nivel administrativ-central urmează implementarea unei serii de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor statului prin debirocratizarea şi reducerea structurilor decizionale în aparatul de stat, de la ministere, secretari de stat, agenţii guvernamentale şi consilieri, prin angajarea strictă doar a cheltuielilor absolut necesare.

La nivel socio-economic prioritatea o reprezintă scăderea preţurilor la alimente şi implicit diminuarea inflaţiei sub 8% în septembrie 2023, odată cu o creştere a puterii de cumpărare, care să se simtă efectiv în buzunarul fiecărui român, iar România să ajungă la 82% din media U.E., faţă de 77%, cât este în prezent.

În privinţa dezvoltării, angajamentul Guvernului Ciolacu este de a realiza o creştere consistentă a investiţiilor publice la un nivel de 25 de miliarde de euro în 2024, ceea ce înseamnă o dublare a investiţiilor comparativ cu cele din 2021. Acest lucru va fi susţinut inclusiv printr-o creştere a utilizării fondurilor europene.

Sprijinirea categoriilor vulnerabile şi a companiilor româneşti va reprezenta o altă prioritate a viitorului guvern, care se traduce printr-o acordarea de stimuli economici în valoare de 10% din PIB, de 5 ori mai mult decât cele din guvernările Orban şi Cîţu. Toate acestea vor urma să fie susţinute şi de creşterea salariului minim la valoarea de 500 de euro net/lunar, de la 1 ianuarie 2025.

La nivel macroeconomic, se estimează o creştere economică susţinută cu o valoare a PIB-ului de 360 de miliarde de euro în 2024, cu 50% mai mare decât cel din 2021, concomitent cu o reducere a datoriei publice la 46% din PIB în 2024.

Oamenii au nevoie de soluţii concrete, nu de contre politice. Astfel, PSD a proiectat nu doar stabilitate şi încredere cât a fost la guvernare, foarte importante în actualul context, ci şi decizii vitale, menite în primul rând să sprijine populaţia, dar şi IMM-urile coloana vertebrală a economiei naţionale.

PSD ştie ce măsuri de sprijin să ia în continuare pentru a contracara consecinţele nefaste ale creşterii inflaţiei şi pentru a reface puterea de cumpărare a oamenilor. Însă, la fel ca până acum, vom acţiona responsabil, în limita resurselor existente, fără să vindem iluzii populiste şi fără să impunem decizii aventuriste.

De aceea, am încredere că, prin Guvernul Ciolacu, PSD va contribui decisiv la îmbunătăţirea echilibrelor economice majore şi la creşterea nivelului de trai pentru cetăţeni, aşa cum a reuşit să facă mereu când a fost la guvernare.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Controlul calităţii legumelor de pe piaţa românească"

Românii trebuie să aibă încredere în calitatea legumelor de pe piaţa românească. Siguranţa cetăţenilor reprezintă o prioritate pentru Ministerul Agriculturii. PSD a fost mereu alături de producătorii români. Să nu uităm că "Fabricat în România" şi "Cumpără româneşte" reprezintă piloni de bază ai Programului de guvernare al PSD.

Ministrul Agriculturii a dispus intensificarea controalelor şi avertizează încă o dată legumicultorii români că riscă să rămână fără sprijin/subvenţie dacă utilizează pesticide peste limitele legale sau alte substanţe interzise, pentru forţarea coacerii sau a creşterii recoltelor. La acest moment nu ar trebui să existe legume româneşti, susţinute prin programele Ministerului Agriculturii, care să conţină concentraţii de pesticide peste limita legală, dat fiind mecanismul legal în vigoare.

Trebuie menţionat faptul că orice producător care s-a înscris în programele de sprijin ale Ministerului Agriculturii, pentru obţinerea subvenţiei, este obligat să ţină un registru de evidenţă a tratamentelor aplicate plantelor. Dacă nu există registru, nu primeşte subvenţie! Niciun producător responsabil nu va risca pierderea subvenţiei, iar pe masa românilor vor ajunge legume produse în ţara noastră şi sănătoase.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"După intrarea PSD la guvernare, când a preluat gestionarea finanţelor ţării, toţi indicatorii economici s-au îmbunătăţit, după perioada de declin din guvernările de dreapta!"

Creşterea economică de 2,8% din primul trimestru al acestui an este un rezultat care a determinat îmbunătăţirea prognozelor organismelor financiare internaţionale, ceea de indică faptul că România a depăşit cel mai dificil punct al crizei financiare care se manifestă la nivel global. Această evoluţie arată că PSD a reuşit să stabilizeze economia după dezastrul guvernărilor de dreapta. Chiar dacă aceste date macroeconomice nu au o relevanţă directă în buzunarele cetăţenilor, aceştia trebuie să ştie că situaţia lor s-ar fi agravat mult dacă Ministerul Finanţelor condus de PSD nu ar fi intervenit pentru a opri prăbuşirea economic declanşată de guvernele precedente.

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit prognoza şi anticipează că vom avea o creştere economică mai mare de 3,2 % faţă de 2,8%, iniţial şi un deficit bugetar mai mic de 4,7% faţă de 5% până la finalul anului. Totodată, este estimată şi o scădere a şomajului de la 5,8% în 2023, la 5,4% în 2024, o reducere a deficitului structural de la 6,3% din PIB în 2022, la 4,6% în 2023 şi la 4,3% în 2024, precum şi o diminuare a datoriei publice de la 47,9% din PIB în 2022, la 47,6% în 2023 şi la 47,3 în 2024.

Îmbunătăţirea anticipaţiilor macroeconomice în privinţa României pentru 2023 urmează unei alte evoluţii semnificative, respectiv creşterea cu 4,8% a Produsului Intern Brut anul trecut şi este, fără îndoială, rezultatul măsurilor de sprijin propuse şi susţinute de PSD. Astfel, la nivelul întregii economii, sprijinul acordat mediului de afaceri şi populaţiei s-a ridicat la peste 6% din PIB.

Una dintre măsurile decisive care a permis evitarea recesiunii şi continuare progresului economie este reglementarea preţului la energiei, pentru care PSD s-a luptat mult, în pofida reţinerilor PNL care deţine ministerul Energiei.

De asemenea, evoluţiile economice sunt atestate şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care şi-a îmbunătăţit estimările privind România. Banca europeană estimează că economia românească va creşte cu 2,5% în 2023 şi cu 3,5% în 2024, faţă de estimarea anterioară din februarie cu 0,8% în 2023 şi 0,2% în 2024.

În aceeaşi notă, în luna martie 2023, Agenţia de rating Fitch a îmbunătăţit perspectiva de ţară a României de la "negativ" la "stabil’, aceasta fiind prima modificare în sens pozitiv din aprilie 2020, după perioada guvernărilor de dreapta.

Aşadar, după intrarea PSD la guvernare, toţi indicatorii economici analizaţi de Comisia Europeană s-au îmbunătăţit şi acest lucru va începe să se simtă şi în buzunarele cetăţenilor în perioada următoare.

Domnul Vasilică Toma:

"Ziua mondială fără tutun"

În România, copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte ţări europene, situând ţara noastră pe locul 4, respectiv locul 7 în topul adolescenţilor de 13 ani, respectiv 15 ani, care fumează săptămânal.

În România, 34% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani, adică 223.200 de copii, afirmă că au fumat cel puţin o dată în viaţă, iar la 15-16 ani deja mai mult de jumătate, 51,7%, încercaseră un produs din tutun. Trebuie remarcat însă şi faptul că 15%, respectiv 11,2% dintre cei cu vârsta între 13-15 ani afirmă că au "testat" prima ţigară la 7 ani, respectiv la 8-9 ani.

Toate aceste date indică nevoia adoptării de urgenţă a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care sunt expuşi, încearcă şi ulterior continuă consumul produselor din tutun.

Accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicţiei de vânzare şi de distribuire gratuită a acestor produse, expunerea semnificativă a copiilor şi adolescenţilor la acţiuni de promovare şi publicitate în spaţii pe care le frecventează uzual, apariţia unor noi produse din tutun care exploatează în mod înşelător viduri de reglementare, dar şi prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri şi alimente consumate frecvent de copii, sunt modalităţi prin care este facilitată şi încurajată "testarea" primelor produse din tutun, urmând consumul curent, o dată cu instalarea dependenţei de nicotină.

În Decizia nr. 29 din 27 ianuarie 2016, Curtea Constituţională a României a reţinut faptul că, în domeniul combaterii consumului de tutun, există dispoziţii constituţionale care impun statului o serie de obligaţii pozitive ce presupun măsuri legislative adecvate pentru realizarea lor, astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor - art. 49 alin. (1).

Rezultatele anchetelor epidemiologice indică o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte consumul de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor din România şi impun adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă şi ulterior continuă consumul produselor din tutun.

Vă reamintesc că dispoziţiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 prevăd criteriile de individualizare a sancţiunii contravenţionale aplicate, criterii ce trebuie avute în vedere de agentul constatator cu ocazia aplicării sancţiunii, respectiv sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Ştim cu toţii că reprezintă cazuri de abuzuri de substanţe periculoase:

Încurajarea minorilor de a consuma alcool, tutun, droguri, substanţe psihotrope sau a altor substanţe pseudopsihotrope;

Orice comportamente din partea vreunui adult care susţine consumul de alcool, produse de tutun, droguri sau alte substanţe psihotrope sau pseudodroguri în rândul minorilor;

Vânzarea de ţigări către minori.

Da, este adevărat că ar trebui luate măsuri, dar, la nivel legislativ, avem norme în materie de sancţionare a abuzului de substanţe periculoase.

Problema care trebuie avută în vedere trebuie să vină din partea executivului care să modifice nişte ordine de ministru pentru că cei care vând ţigări minorilor să poată solicita cartea de identitate a minorului, sau persoanele care vând ţigări să fie instruite cu privire la legislaţia în domeniu, pericolul la care se expun etc.

În acest sens, ar fi necesare:

Monitorizarea şi aplicarea eficientă a legislaţiei existente în materie de interzicere a fumatului în spaţii închise, esenţiale pentru a proteja publicul de expunerea la fumul de tutun;

În plus, este important ca prevederile legislaţiei antifumat din România să fie extinse şi asupra produselor cu tutun încălzit şi a ţigaretelor electronice.

Campaniile de informare privind tutunul trebuie să ţină seama de actualele lacune de conştientizare a pericolelor fumatului şi trebuie orientate către grupurile cu grad ridicat de risc, precum copiii, tinerii şi femeile, pentru a preveni iniţierea consumului de tutun.

Educaţia sanitară în şcoli şi grupuri comunitare, consilierea minimă în unităţile medicale, campaniile de combatere a publicităţii în mass-media, sunt canale de comunicare care ar trebui să fie utilizate mai intens. Aceste campanii ar trebui să prezinte riscurile asociate cu toate tipurile de tutun consumat, inclusiv produsele cu tutun încălzit şi e-ţigaretele.

Domnul Ioan Vulpescu:

Astăzi doresc să abordez o problemă deosebit de importantă pentru cultura şi patrimoniul artistic al României. Este vorba despre piaţa de artă şi dificultăţile pe care le întâmpină organizatorii de expoziţii în asigurarea operelor de artă în ţara noastră.

Este imperativ să recunoaştem importanţa sprijinului guvernamental în promovarea şi dezvoltarea pieţei de artă din România. Avem nevoie de politici şi măsuri care să stimuleze creşterea numărului de expoziţii şi să faciliteze accesul la resursele necesare asigurării operelor de artă de valoare. Trebuie să ne implicăm pentru a consolida sectorul artistic şi pentru a promova patrimoniul cultural al ţării noastre.

Conform celor care au curajul să se avânte într-o asemenea activitate, aceea de a organiza expoziţii de artă de înaltă valoare, o realitate cu care se confruntă de fiecare dată este nevoia de a asigura operele de artă în afara graniţelor României. Într-adevăr, valoarea acestor opere, care ajunge frecvent la zeci sau sute de milioane de euro, depăşeşte capacitatea brokerilor de asigurare locali. Ne găsim într-o situaţie paradoxală în care avem potenţialul şi voinţa de a găzdui expoziţii importante, dar suntem forţaţi să apelăm la asiguratori străini pentru a acoperi valoarea lucrărilor de artă.

Această situaţie nu este doar o consecinţă a capacităţii limitate a brokerilor locali de asigurare, ci şi a frecvenţei scăzute a expoziţiilor de artă de mare valoare în ţara noastră. Cu cât avem mai multe astfel de expoziţii, cu atât creşte interesul şi competenţa asiguratorilor locali.

Totuşi, în acest moment, ne găsim într-o situaţie în care asiguratorii externi, obişnuiţi cu un ritm mult mai mare de expoziţii, sunt cei care pot oferi suportul necesar. Este regretabil să constatăm că în România încă nu putem accesa asemenea servicii, întrucât numărul expoziţiilor de artă organizate în ţara noastră este încă insuficient.

Consider că este momentul să acordăm mai multă atenţie acestei probleme şi să căutăm soluţii pentru a-i oferi României autonomia şi capacitatea de a asigura operele de artă expuse pe teritoriul său. Avem nevoie de iniţiative şi politici culturale care să sprijine şi să încurajeze dezvoltarea pieţei de artă locale, inclusiv facilitarea unui mediu propice pentru brokerii de asigurări, precum şi pentru toate celelalte entităţi şi profesionişti care contribuie la organizarea expoziţiilor de artă.

Avem nevoie de mai multe expoziţii, de mai multă artă şi de mai multă încredere în capacitatea noastră de a susţine şi proteja aceste valori. Prin sporirea numărului de expoziţii de artă, contribuim nu doar la diversificarea şi consolidarea pieţei de artă locale, dar şi la îmbogăţirea vieţii culturale şi spirituale a României.

Naţiunea română are o moştenire artistică impresionantă şi o contribuţie incontestabilă la cultura universală. Este esenţial să ne valorificăm şi să ne protejăm această moştenire prin crearea unei infrastructuri care să susţină organizarea de expoziţii de artă de înaltă calitate, pentru a stimula cultura şi arta în societatea noastră, pentru a încuraja dialogul şi aprecierea faţă de diversitatea şi bogăţia culturii noastre.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"Educaţia nu mai poate fi tratată la «şi altele»"

Asistăm la o nouă dovadă a faptului că aşa nu se mai poate. Greva de astăzi este greva celor peste 200.000 de angajaţi din învăţământ, care s-au săturat de nepăsarea guvernanţilor, de promisiuni deşarte.

Ca fost cadru didactic, ca părinte şi mai ales ca om conştient că suntem un popor pierdut dacă doar asistăm pasivi la distrugerea sistemului de educaţie, atrag atenţia asupra necesităţii unor soluţii imediate privind salarizarea cadrelor didactice din România.

Dorinţa de salarii mai bune în educaţie nu este o toană a profesorilor, ea este una pe deplin justificată şi o susţin 200%. Ştim cu toţii că profesorii joacă un rol vital în formarea viitoarelor generaţii şi merită să fie remuneraţi corespunzător pentru munca lor.

A vorbi despre orice reformă în domeniul educaţiei fără a vorbi despre profesori corect plătiţi este un nonsens. O remuneraţie adecvată nu este doar un semn de recunoaştere a valorii şi importanţei muncii lor, ci şi un factor important în atragerea şi menţinerea profesorilor calificaţi şi talentaţi în sistemul de învăţământ.

Educaţia nu mai poate rămâne Cenuşăreasa bugetului. Trebuie să înţelegem, odată pentru totdeauna, că oricâte reforme am face sau am scrie în proiecte de legi, oricât de bune sau inovatoare ar fi, realitatea este că acestea se realizează exclusiv prin oameni.

Iar oamenii buni, de care depinde pregătirea copiilor noştri, nu vin acum să lucreze în învăţământ pentru un neverosimil salariu de 2.700 de lei ca debutant. Nu mai vorbim despre profesorii cu 35 de ani vechime şi toate gradele profesionale luate care nu vor mai rămâne în sistem pentru un salariu de 4.800 de lei.

Una dintre premisele de la care ar fi trebuit să pornească noua Lege a educaţie ar fi trebuit să fie aceea că atunci când profesorii sunt plătiţi corect, există mai multă motivaţie şi satisfacţie în profesie, ceea ce poate duce la un angajament mai mare şi o calitate superioară a predării.

De asemenea, un salariu mai bun poate atrage mai mulţi tineri talentaţi să urmeze o carieră în învăţământ, asigurând astfel o bază solidă de profesori pregătiţi şi pasionaţi. Profesorii bine plătiţi sunt mai puţin susceptibili să părăsească profesia pentru alte opţiuni mai bine remunerate şi sunt mai predispuşi să rămână în domeniul educaţiei pe termen lung.

Este important ca Guvernul, prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Educaţiei, şi societatea în general să recunoască importanţa salariilor mai bune pentru profesori şi să ia azi măsuri concrete pentru a le îmbunătăţi.

Investiţiile în salariile profesorilor nu sunt doar o chestiune de echitate, ci şi o investiţie strategică în viitorul societăţii. Prin oferirea unor salarii mai bune, demonstrăm recunoaşterea valorii lor şi îi motivăm să ofere o educaţie de calitate superioară, care să pregătească elevii pentru provocările şi oportunităţile lumii de astăzi şi de mâine.

Totuşi, reforma în educaţie nu se rezumă doar la aspectul salarial al profesorilor. O abordare holistică, care să includă atât o remuneraţie mai bună, cât şi investiţii în infrastructură şi formare profesională, ar putea contribui la îmbunătăţirea generală a învăţământului.

Prin combinarea unei plăţi juste pentru profesori cu alte măsuri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei, putem construi un sistem educaţional mai puternic, care să ofere oportunităţi egale de învăţare şi dezvoltare pentru toţi elevii şi să contribuie la progresul României.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Guvernul Ciucă - măsurile de austeritate, o glumă proastă!"

Planul Guvernului României condus de generalul Ciucă, primul exemplu al ţării în materie de cumul al pensiei cu salariul şi de acces fulminant la privilegiile de prin instituţiile de resort ale statului, inclusiv pentru soţie, şi anume de a face economii de 20 de miliarde de lei pentru a respecta ţinta de deficit bugetar, cu siguranţă, nu va genera rezultatele dorite, din contră!

Ordonanţa de urgenţă pentru economii la buget propune îngheţarea angajărilor la stat, îngheţarea salariilor, de asemenea, achiziţiile de maşini şi mobilă vor fi interzise, teambuildingurile vor fi oprite, iar cumulul pensie-salariu va dispărea. Bine, acum, pentru ultima parte, cea referitoare la cumulul pensie-salariu, situaţia s-a îndulcit un pic, pentru a nu pierde capitalul politic al tinerilor pensionari de 48-50 de ani, astăzi pensionaţi, iar a doua zi reangajaţi pe salarii bune, aşa că, încă se caută o soluţie.

Ce nu arată, însă, presa cumpărată din subvenţiile electorale plătite din banii noştri, este faptul că măsurile Guvernului vin în contextul în care tot Executivul Ciucă a produs această risipă. Adică, în timp ce românii de rând suportă, cu greu, povara inflaţiei de două cifre şi a dobânzilor care le-au dublat ratele la bănci, statul român risipeşte bani acordând prime de milioane de lei fără a le condiţiona de performanţă, acordă venituri lunare de mii de euro pentru oficiali care participă la două şedinţe pe lună prin consilii de administraţie şi alte sute de milioane de euro pentru achiziţia de maşini!

Ca o nouă bătaie nouă de joc la adresa românilor, Guvernul Ciucă îşi propune să îngheţe angajările la stat, în contextul în care chiar el a produs cea mai mare creştere medie lunară a numărului de bugetari dintre ultimele guverne, chiar dacă angajările la stat erau oprite!

Şi o să vă dau câteva exemple - media lunară a Guvernului Ciucă la creşterea numărului de bugetari a fost de 1.529 în primele 13 luni de guvernare, peste Guvernele Cîţu, Orban I şi II, Grindeanu, Tudose şi Dăncilă! Doar anul trecut, numărul angajaţilor la stat a crescut cu 8.976 de persoane - câte sinecuri, câte recompense de partid, câte posturi ocupate chiar pe bune, nu ştie nimeni să ne-o spună şi nici n-are intenţia!

Dar să vedem şi în ce constă păcăleala cu austeritatea - îngheţarea angajărilor la stat se va produce doar pe hârtie, adică, Guvernul va tăia cheltuieli cu posturile încă neocupate din ministere, agenţii şi alte instituţii publice. În plus, cred că ştim cu toţii că toate aceste măsuri, oprirea angajărilor la stat, interzicerea cumulului pensie - salariu, stoparea achiziţiilor de mobilier şi maşini, sau oprirea organizării de teambuildinguri sunt doar de imagine şi, imediat, realitatea crudă ne va lovi, la fel ca în toate situaţiile similare din ultimii 30 de ani, pentru că vor urma tăierile de la investiţii şi, cel mai probabil, după anul electoral 2024, tăierile de salarii, toate doar pentru ca această castă privilegiată a politicienilor rataţi să-şi păstreze privilegiile!

Iar soluţiile, stimaţi colegi, sunt cât se poate de simple - scutirile de impozite acordate anumitor categorii profesionale, cum ar fi scutirea de la plata CASS pentru unii angajaţi din construcţii şi din industria alimentară, o mai bună colectare şi eliminarea diverselor exceptări şi scutiri de la plata unor taxe şi impozite, astfel încât toţi contribuabilii să fie trataţi corect!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Educaţia, în România, are mare nevoie de predictibilitate!"

În ultimii ani s-au depus eforturi considerabile pentru a transforma învăţământul românesc într-un sistem performant al cărui proces instructiv-educativ să genereze idei inovatoare şi să formeze generaţii bine pregătite, care să se integreze cu uşurinţă pe piaţa muncii.

Consider că o reformă sănătoasă a educaţiei se poate produce dacă schimbările pe care le vom avansa se vor ghida după două principii importante, predictibilitate şi flexibilitate. Tocmai în acest sens, în Camera Deputaţilor am adoptat Legile educaţiei, o transpunere în cadrul legislativ al Proiectului "România Educată".

Inconstanţa progreselor din sistemul de educaţie românesc a fost cauzată de faptul că ritmul schimbărilor a fost întotdeauna mai ridicat decât capacitatea, dramatic redusă etapă cu etapă, a celor implicaţi în a răspunde cerinţelor. Acum, prin noile proiecte de lege privind învăţământul preuniversitar şi superior, putem avea un moment "T" zero de la care să avem o mai bună predictibilitate în sistemul de învăţământ.

România are nevoie de o reformă radicală a educaţiei, ale cărei rezultate se vor putea resimţi într-un interval de aproximativ 10-15 ani şi care va pregăti noile generaţii pentru a conduce o nouă economie a competitivităţii. Acesta este, în definitiv, rolul pe care Proiectul "România Educată" îl are.

Marea frecvenţă a schimbărilor din învăţământ trebuie să înceteze. Un elev care intră la liceu trebuie să ştie din ce va da bacalaureatul peste 4 ani, nu să aştepte până în ultimul an să afle.

Trăim în epoca internetului şi a telefonului mobil, dar nu toate consecinţele sunt pozitive. Copiii noştri sunt asaltaţi permament cu teme şi situaţii care de cele mai multe ori le depăşesc puterea de înţelegere corectă. Trebuie să avem un sistem de învăţământ capabil să răspundă acestei realităţi!

Însă nu putem vorbi despre un sistem de învăţământ performant fără a discuta despre redarea demnităţii cadrelor didactice. Acest lucru începe, în primul rând, cu o salarizare corectă a acestora, dar şi cu restabilirea autorităţii profesorilor în cadrul şcolilor.

Importanţa lor pentru societatea românească este uriaşă. Ei sunt cei care îi învaţă pe copii şi tineri cunoştinţele de care au nevoie pentru a se dezvolta şi a deveni membri activi ai societăţii. Ei sunt cei care îi îndrumă pe copii şi tineri în direcţia cea mai bună şi îi ajută să-şi dezvolte abilităţile şi talentele.

Cadrele didactice merită să fie tratate cu respect şi demnitate. Aceştia trebuie să fie apreciaţi şi respectaţi pentru munca lor şi pentru contribuţia lor la educaţia generaţiilor viitoare.

Educaţia reprezintă un pilon de bază al unei naţiuni. Fără o bună educaţie, o naţiune nu poate spera să aibă un viitor bun. Sistemul de învăţământ oferă oamenilor cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a se descurca în viaţă şi pentru a contribui la prosperitatea şi bunăstarea naţiunii.

Nu există viitor fără o bună educaţie a naţiunii. Tocmai de aceea este important să investim în educaţie pentru a asigura un viitor mai bun pentru generaţiile viitoare, dar, deopotrivă, să asigurăm predictibilitate sistemului de învăţământ.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Elevii nu au nicio vină, şcoala trebuie să reînceapă pentru toţi, în toată ţara, cât mai repede, pentru că noua Lege a salarizării va aduce creşteri salariale în educaţie!"

PSD înţelege bine problemele şi nevoile dascălilor. Întotdeauna a fost alături de ei. Este un fapt că, de fiecare dată când PSD a guvernat, veniturile acestora au crescut. Protestul cadrelor didactice este legitim, însă copiii nu trebuie să sufere. Angajarea într-o grevă generală de lungă durată nu serveşte nimănui, mai ales că soluţia fundamentală este una singură, noua Lege a salarizării, care, obligatoriu, se va finaliza până la toamnă, pentru că este jalon esenţial în PNRR.

Este esenţial pentru viitorul nostru, al tuturor, ca soluţiile să fie discutate, negociate şi convenite cu bună-credinţă şi responsabilitate.

Copiii nevinovaţi şi familiile acestora nu au de ce şi nu trebuie să sufere, mai ales că urmează Evaluarea naţională şi Bacalaureatul.

În privinţa revendicărilor salariale, există instrumentul necesar, noua Lege a salarizării unitare, care este asumată şi se va îndeplini cu certitudine. În noua Lege a salarizării, cadrele didactice, dar şi restul angajaţilor statului îşi vor afla soluţiile la problemele de ordin salarial. De altfel, acesta este scopul primordial al proiectului, refacerea echilibrelor, eliminarea discrepanţelor şi inechităţilor, aşezarea întregului sistem salarial pe temelie sigură, credibilă şi predictibilă şi mai ales sustenabilă financiar.

Pentru PSD, sistemul educaţional reprezintă o prioritate de maximă importanţă şi de aceea a decis suspendarea negocierilor politice privind schimbarea Guvernului. Negocierile cu sindicatele din educaţie trebuie finalizate cât mai repede, pentru ca profesorii să se întoarcă la catedră şi elevii la clase!

Alături de colegii mei social-democraţi, fac apel la liderii sindicali şi la toate cadrele didactice să accepte dialogul responsabil, şi nu confruntarea! Este necesar să se găsească un compromis acceptabil şi mai ales posibil, pentru toată lumea.

PSD a fost şi va fi mereu alături de dascăli, a susţinut ori de câte ori a fost posibil creşterea veniturilor acestora. O va face şi de această dată, dar în limita posibilităţilor reale pe care le are ţara. De altfel, rundele succesive de discuţii au fost rezultatul atitudinii preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, care s-a întâlnit cu toate persoanele implicate, lideri sindicali, profesori, elevi şi părinţi.

Repet, problema salariilor cadrelor didactice îşi va găsi rezolvarea în Proiectul Legii salarizării unice, condiţie a PNRR, care a fost devansat. Astfel, termenul de finalizare a fost scurtat la 15 iulie, tocmai pentru a arăta fără echivoc disponibilitatea politică de a rezolva motivul esenţial al declanşării grevei generale.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, din nou!

Doamnelor şi domnilor,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 111.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul zilei de astăzi - până la 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 11.30, când va avea loc sesiunea de vot final; iar după - cele două şedinţe, a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu există.

Ar trebui să dăm cuvântul domnului deputat... (Se referă la domnul deputat Gheorghe Nacov.) ...dar o să o facem după.

Intrăm în ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social; PL-x 27/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog, domnul Neaţă.

Domnul Eugen Neaţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 27/2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 9 din Legea nr. 466/2004 cu un nou alineat, alin. (4¹), urmărindu-se ca perioada în care titularul cu drept de liberă practică al cabinetului individual de asistenţă socială a furnizat servicii specifice să fie asimilată vechimii în muncă, fără a fi luată în considerare perioada în care acesta a avut suspendat avizul de exercitare a profesiei.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa din 28 martie 2023, au participat, în conformitate cu prevederile art. 56 şi 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Florin-Sergiu Dobrescu, secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; domnul Eduard Corjescu, director, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 21 decembrie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Nu toate locurile de muncă din România sunt de la 9.00 la 17.00, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Sunt din ce în ce mai multe meserii, din ce în ce mai multe locuri de muncă care au şi un grad mai mare de independenţă şi un grad mai mare de flexibilitate. Este cazul meseriilor liberale, este cazul persoanelor fizice autorizate şi multor asemenea roluri, din ce în ce mai antreprenoriale.

În cazul asistenţilor sociali, o foarte mică parte dintre aceştia sunt organizaţi independent şi asigură asistenţa socială pentru primăriile care nu au asta în organigramă.

De ce este important? Este pentru că în mult mai multe locuri decât ar fi cazul există în acest moment asistenţă socială fără pregătirea necesară - fie că vorbim de lipsa studiilor de specialitate, de lipsa formării profesionale continue - şi aceştia sunt oamenii de legătură între cei mai vulnerabili din comunitate şi instituţiile statului de la care au nevoie de servicii publice şi către care au nevoie de acompaniere şi sprijin.

Aşa că legea pe care o votăm astăzi, legea pe care am iniţiat-o pentru recunoaşterea vechimii în muncă şi recunoaşterea vechimii în specialitate a asistenţilor sociali este benefică, deoarece le va permite acestora să aplice la concursuri care cer ani de vechime şi îi va încadra corect în grila de salarizare, conform experienţei lor, dacă au avut această experienţă în anii în care au practicat independent meseria.

Este una din legile USR din pachetul de sprijin al muncii independente.

Aşa cum împreună cu colegele şi colegii mei am reuşit să dobândim recunoaşterea vechimii în muncă şi a vechimii în specialitate pentru medicii de familie, pentru persoanele fizice autorizate, astăzi, pentru asistenţii sociali. Şi urmează şi psihologii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Această lege - bună, în ansamblul ei - are şi o scăpare. La un moment dat se spune că nu va fi luată în considerare ca vechime în muncă şi în profesie acea perioadă în care asistentul social a avut suspendat avizul de exercitare a profesiei.

Acest aviz nu poate exista. Omul, de când a terminat o facultate şi are o diplomă care îi conferă dreptul de liberă practică, nu poate fi constrâns să facă parte din acea asociaţie care se numeşte "Colegiul Asistenţilor Sociali" şi nici nu poate avea îngrădit de cineva dreptul la munca pentru care s-a pregătit şi pentru care a primit o diplomă, aşa cum primeşte inginerul şi toate celelalte profesii care nu sunt profesii liberale. (Vociferări.)

Ce vreau să vă spun şi să atrag atenţia este că se încalcă Constituţia în cazul în care această perioadă în care el nu a avut avizul Colegiului Asistenţilor Sociali, acest ONG inventat de cineva ca să aibă control asupra asistenţilor sociali şi, prin aceştia, asupra asistaţilor sociali, încalcă dreptul la liberă asociere.

Facem un lucru bun, pe de o parte.

Pe de altă parte, creăm posibilitatea unor abuzuri în acest sistem.

Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit.

Şi dreptul asistenţilor sociali profesionişti - şi spun lucrul acesta şi pentru cei care au fost miniştri şi nu ştiu că asistentul social este absolvent de studii superioare de lungă durată, nu cum spunea o fostă ministră, un om care a făcut nişte cursuri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Stoica.

Vă reamintesc că aveţi 10 secunde. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Partidul niciodată liberal s-a făcut preş în faţa partidului social doar în denumire.

"Gonacul" lui Omar Hayssam, Marcel Ciolaşu, a dat bir cu fugiţii... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

Modul în care sunt organizaţi asistenţii sociali, în care le este organizată activitatea, poate că are nevoie de îmbunătăţiri.

Trebuie să clarific însă ceva, faţă de declaraţia domnului Andruşceac. Este că aceste prevederi nu sunt incluse în legea pe care o avem de votat astăzi, ele preced această lege şi legea face referire la sistemul de organizare anterior.

Aş vrea să reamintesc Partidului AUR, după 2 ani şi jumătate în Parlament, că are nu doar dreptul la declaraţii, ci şi dreptul la iniţiative legislative, dacă consideră necesare reformele despre care vorbesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Pe care le-aţi picat, pe toate!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 3 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea OUG nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne; PL-x 126/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru administraţie, vă rog, domnule Tuhuţ.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea OUG nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat propunerea legislativă.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea propunerii legislative cu observaţii şi propuneri.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile sesizate pentru dezbatere în fond şi-au desfăşurat activitatea în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise şi un amendament respins, prezentate în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 există obiecţii? Nu.

Propunerea legislativă...

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La amendamente respinse.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Vă rog să fiţi atenţi, urmează susţinerea unui amendament respins.

Vă rog, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Avem un amendament la acest proiect, şi anume e un amendament simplu - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 se abrogă. Este ordonanţa de înfiinţare a acestui DGPI, a acestei structuri folosite politic de miniştrii de interne. Această structură care este total lipsită de transparenţă şi este folosită ca o bâtă împotriva poliţiştilor incomozi, angajaţilor incomozi din Ministerul de Interne.

Deci vă rog să supuneţi votului acest amendament.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamentul respins.

Vot, vă rog.

Cu 29 de voturi pentru, 90 contra, 37 de abţineri, amendamentul a fost respins.

Domnul Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu voiam să iau cuvântul, dar mă uitam la colegul meu de la USR - USR-PLUS/REPER/...nu mai ştiu, că s-au modificat atât de mult...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Suntem la dezbateri generale?

Domnul Pavel Popescu:

...în anii aceştia - şi voiam doar să citez...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Suntem la dezbateri?

Domnul Pavel Popescu:

...să vă citez...

Nu, la amendament, stimate domnule lider.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, nu, amendamentul s-a votat.

Domnul Pavel Popescu:

Ordonanţa de urgenţă nr. 76 din 2 noiembrie 2016. Semnatar, la sfârşit - prim-ministrul României, Dacian Julien Cioloş. Contrasemnează - ministrul afacerilor interne, Ioan-Dragoş Tudorache, da, şi mai contrasemnează...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Ce legătură are cu amendamentul?

Domnul Pavel Popescu:

Păi, nu, vreau să vă spun ce are legătură.

Mai contrasemnează nişte colegi de-ai dumneavoastră.

Mă întreb, cum puteţi să vă urcaţi la acest pupitru şi să vă contraatacaţi, să vă atacaţi propriii colegi?

Şi ce s-a schimbat din 2016, când Guvernul din care făceaţi parte, stimate domnule lider, ca să nu vă pronunţ numele, a venit într-un mod ipocrit... (Vociferări.) ...şi a pus controlul politic pe Ministerul de Interne... (Vociferări.) ...a trecut această ordonanţă... (Vociferări.) ...şi aţi... aţi subjugat politic un minister, şi acum dintr-odată v-aţi schimbat şi sunteţi îngerii nepătaţi ai politicii din România, vorba aceea, n-aţi mâncat nici usturoi...?!

Atât voiam să spun, ca să ştie cetăţenii români că în 2016 USR-ul de atunci, încă nenăscut, a subjugat politic acest minister şi astăzi vine şi îşi rupe hainele de pe el şi spune că trebuie să abrogăm ordonanţa.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coarnă.

Aveţi 10 secunde.

Domnul Dumitru Coarnă:

5 secunde.

Are dreptate domnul Pavel, Ordonanţa nr. 76 a fost emisă de Guvernul Cioloş.

Eram la sindicat. Eu m-am opus în mod categoric, pentru că au remilitarizat Poliţia Română, au transformat funcţionarii... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Voci de la AUR:

Jos dictatura!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Radu-Dinel Miruţă.

Aş avea rugămintea la colegii care vor să se înscrie la cuvânt, să o facă la dezbateri generale, nu după ce votăm amendamentele, că după aceea trebuie să ne întoarcem la dezbateri generale.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Aveţi grijă cum conduceţi şedinţa...

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Domnule Pavel Popescu, aveţi o discrepanţă de logică. Ionuţ Moşteanu este liderul USR şi niciun membru al USR nu a semnat în acel moment o ordonanţă proastă... (Aplauze.) ...care trebuie desfiinţată astăzi şi pentru care dumneavoastră vă împotriviţi. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea deputaţilor neafiliaţi a vorbit domnul Coarnă.

Domnul... vă rog să vă înţelegeţi, domnul Muncaciu şi domnul Stoica, mai avem un vorbitor la Grupul AUR, vă rog să vă înţelegeţi care vorbiţi.

Oricum...

Domnul Muncaciu, vă rog, aveţi 10 secunde.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Asta este dictatură parlamentară!

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră în acest moment îmi împiedicaţi dreptul de Parlament, motiv pentru care...

Este în Codul penal. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Domnule...

Drept la replică! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu v-a pomenit numele. (Vociferări.)

Nu v-a pomenit... (Vociferări.)

Domnule Moşteanu, nu v-a pomenit numele şi... (Vociferări.)

Vă rog, haideţi să... că e de dimineaţă...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Dacă nu vă pomenesc numele...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...şi zic: preşedintele de şedinţă, care conduce astăzi şedinţa, nu aveţi drept la replică?

A spus: liderul de grup al USR.

E o vorbă care zice... dar nu pot să o zic de la microfon. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să nu o spuneţi. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Fii bărbat!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

PNL a atacat ordonanţa de urgenţă. Şi noi şi PNL, şi USR şi PNL am votat împotriva legii de adoptare a ordonanţei de urgenţă - această ordonanţă de urgenţă de înfiinţare a DIPI. În 2017 ordonanţa a venit în Parlament, am votat împotrivă, şi PNL, în înţelepciunea lui de pe vremea aceea, a atacat la Curtea Constituţională.

E, între timp, cu o conducere militarizată la PNL, cu epoleţi în fruntea Brătienilor, s-au gândit că e bună. Şi asta fac astăzi, menţin acest DIPI, ca o bâtă în mâna şefului lor, domnul Bode. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simonis?

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să spun doar atât, şi anume că Guvernul Cioloş, cel care a emis această ordonanţă de urgenţă, este cel care este astăzi contestat pentru că a emis-o, nu-i aşa?

Însă aş vrea să le reamintesc colegilor mei din USR faptul că mai târziu, după câţiva ani, domnul Cioloş a devenit preşedinte al Uniunii Salvaţi România, votat de o parte dintre colegii din grupul parlamentar de astăzi.

Dar ce este mai interesant este că pe vremea când domnul Cioloş emitea această ordonanţă de urgenţă contestată de USR, actualul preşedinte al USR era consilierul premierului Cioloş - domnul Drulă.

Şi ce este, de asemenea, interesant este că actualul lider de grup al USR, domnul Moşteanu, era secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Minister care mă gândesc că participa la şedinţele de Guvern.

Deci voi, după ce aţi emis o ordonanţă, astăzi veniţi şi strigaţi ca din gură de şarpe că de ce s-a emis.

Păi, voi aţi făcut-o, oameni buni! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lupu.

Sper că vă ţineţi de cuvânt.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Stimaţi colegi,

Vorbim despre ceva ce inventăm, pentru că OUG în forma din 2016 prevedea acest aviz din partea CSM; a fost scos ulterior, prin legea de aprobare, în Parlament. Ca să...

Voci din sală:

CSAT!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

...din partea CSAT.

Aşa că venim acum şi ne... şi tot înjurăm Guvernul Cioloş, care, culmea, făcuse aşa cum trebuie ordonanţa asta.

DIPI a existat dinainte, acum vorbim despre DGPI.

Deci avizul a existat.

Mă bucur că cei de la PSD îl reintroduc, după ce, în 2017, l-au scos, când au aprobat ordonanţa de urgenţă.

Ajungem în sfârşit la forma pe care a aprobat-o toată lumea, atunci când făceau parte şi din Guvern.

Mersi! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

20. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice; PL-x 286/2020; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu dispoziţiile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, transmis comisiei cu adresa PL-x 286/2020.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa desfăşurată în data de 12 mai 2020.

Iniţiativa are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991, în sensul stabilirii drept contravenţie a comercializării sau oferirii cu titlu gratuit a băuturilor alcoolice către minori, de către unităţile autorizate să comercializeze băuturi alcoolice.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbateri, vă rog.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Două minute - timpi de dezbateri.

Vot, vă rog.

Cu 149 de voturi pentru, 12 contra, 3 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Primul înscris, domnul Badiu, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Vă reamintesc prevederile art. 54 alin. (3) din Statut, singurele menţiuni care fac vorbire de modalitatea în care devine executorie o sancţiune dată de Camera Deputaţilor. Şi se referă la faptul că sancţiunea devine executorie după plenul comun.

Aşadar, vă reiterez faptul că nu puteţi să îngrădiţi dreptul la exprimare al colegilor mei. Nu puteţi să le limitaţi intervenţiile la cele 10 secunde.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Acelaşi răspuns ca şi ieri.

Dezbateri generale.

(Domnul deputat Georgel Badiu vine la tribună.)

Nu v-am dat cuvântul, domnule Badiu, îmi pare rău.

Dezbateri generale.

Domnule Coleşa, aveţi 10 secunde. (Vociferări.)

Domnul Badiu a vorbit pe procedură.

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Nu există prevedere în Regulament.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

10 secunde, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu faceţi nimic. Oferirea de alcool tinerilor e deja interzisă prin lege.

Oricum, majoritatea copiilor consumă alcool, fumează sau chiar consumă droguri.

Aţi ucis viitorul... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 11 există comentarii?

Vă rog, domnule Titi Stoica.

Vă rog să-mi indicaţi ce obiecţii aveţi la titlu sau de la art. 1 la art. 11.

Tot 10 secunde aveţi.

O voce de la AUR:

Să vă fie ruşine!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

La art. 1.

Să vă fie ruşine!

Încălcaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-i opriţi microfonul! (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...legea!

Tocmai ce...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-i opriţi microfonul domnului Stoica! (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

Proiectul rămâne la votul final. (Vociferări.)

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2022 privind unele măsuri pentru ocuparea posturilor aferente funcţiilor publice vacante şi temporar vacante care au atribuţii în implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României; PL-x 464/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Daniel George Surdu (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Daniel Surdu, sunt secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Prin această ordonanţă se reglementează instituirea pe durata de implementare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a unei norme derogatorii de la prevederile Codului administrativ şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, în sensul reducerii unor termene pentru organizarea concursurilor în vederea ocupării funcţiilor publice vacante şi temporar vacante din cadrul autorităţilor, instituţiilor publice şi organismelor cu atribuţii în gestionarea fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie.

Domnule Chirilă, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să nu uitaţi să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Nu uităm, domnule preşedinte.

În temeiul art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 464/2022 din 12 septembrie 2022, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2022 privind unele măsuri pentru ocuparea posturilor aferente funcţiilor publice vacante şi temporar vacante care au atribuţii în implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În cadrul dezbaterilor au fost formulate două amendamente, care, supuse votului, au fost respinse. Acestea se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Şi propun un timp de dezbatere de două minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere.

Cu 147 de voturi pentru, 13 contra, o abţinere, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale, domnul Bogdan Toader? Sau a apăsat din greşeală? (Vociferări.)

În regulă.

Domnul Stoica, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Daniel 3.0, încalci legea cu bună ştiinţă! Ai fost înştiinţat de prevederile legale. Abuz în serviciu în formă continuată. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Georgel Badiu solicită să ia cuvântul.)

Suntem în procedură de urgenţă, domnule Badiu, îmi pare rău, a vorbit domnul Stoica. (Vociferări.)

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, vă rog.

Vă rog să o şi indicaţi.

Domnul Georgel Badiu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi votului convocarea în regim de urgenţă a Comisiei pentru regulament, ca să se pronunţe în legătură cu faptul... dacă există prevederi contrare art. 54 alin. (3) din Statut în Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Nu există asemenea prevederi.

Nu mai invocaţi Regulamentul, pentru că este o lacună în Regulament şi singurele prevederi sunt cele din Statut.

Vă rog să supuneţi votului convocarea şedinţei Comisiei pentru regulament, concomitent cu plenul, în paralel cu plenul.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să vină până la mine, întrucât ieri, în şedinţa Biroului permanent, Comisia pentru regulament a fost sesizată cu exact acest subiect.

Vă rog.

(Consultări.)

Mulţumesc.

Doamna Victoria, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Victoria Alexandru mă numesc.

Mulţumesc.

Pe acest proiect de lege pe care îl avem în dezbatere soluţia nu este nicidecum derogarea de la Codul administrativ, în sensul angajării mai multor persoane care să se ocupe de un PNRR care merge prost. Soluţia este scuturarea celor care au făcut ca acest PNRR, care se dorea a fi o şansă pentru modernizarea României, să meargă atât de prost - de la politic până la aparatul administrativ.

Aţi mărit salariile şi aţi permis acestor oameni o largheţe, o lejeritate mai mare decât o au restul funcţionarilor publici şi nu vă puneţi problema în toate aceste reglementări, că înseamnă creşteri de salarii, că înseamnă o procedură specială, să puneţi degetul pe rană şi să cereţi să şi plătească, adică să fie şi penalizaţi, adică să le scadă, de ce nu?, salariile celor care nu îndeplinesc jaloanele şi nu fac ca lucrurile să meargă bine în această ţară.

Soluţia nu este nici vorbă de derogare. Soluţia nu este nici vorbă, astăzi, când discutăm despre o înţelegere faţă de cei care gestionează acest program, ci soluţia este de măsură fermă, corectă, în sensul evaluării celor care nu-şi fac treaba şi ne-au pus în situaţia în care să ne ducem jenaţi la Bruxelles şi să cerem derogări, să cerem o serie de înţelegeri de la Comisie, ci luarea de măsuri împotriva celor care ne pun în situaţia pe care o descriu - de la politic, că de aici pleacă totul în această ţară, de la vârf, de la cap, până la cei care stau pe sporuri, pe salarii şi totuşi rezultatele nu se văd în plan practic.

Parlamentarii Forţa Dreptei vor vota împotrivă.

Şi subliniez în final - soluţia nu este mai uşor şi mai mulţi bani, astăzi, când discutăm.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Soluţia este evaluarea celor care nu sunt capabili şi sunt acolo pe pile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...respectiv îndepărtarea şi aducerea unor profesionişti acolo unde este nevoie.

Şi politic - plata pe care o veţi face...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...pentru cât de prost...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... doamnă Violeta...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...merge PNRR-ul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...în acest moment.

Mulţumesc şi eu.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Cer vot pe convocarea Comisiei pentru regulament, pe problema invocată de colegul meu, Georgel Badiu.

Deci cerem vot pe această chestiune.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Noi am stabilit altceva.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Am stabilit... (Vociferări.) ...am stabilit la întâlnirea cu liderii.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la cele două articole există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; PL-x 649/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu şi... (Vociferări.)

Iniţiatorul doreşte să intervină?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Principalele... (Vociferări. Membrii Grupului parlamentar AUR prezenţi în sală vin la prezidiu.)

...modificări şi completări la Ordonanţa nr. 196/2005... (Vociferări.) ...privind Fondul pentru mediu se referă la următoarele aspecte:

- Atribuţiile AFM se completează cu cea privind gestionarea sistemelor informatice care permit monitorizarea tranzacţiilor de deşeuri la nivel naţional;

- De asemenea, având în vedere... (Vociferări. Gălăgie.) ...creşterea complexităţii... (Vociferări. Gălăgie.) ...şi volumului de activitate la nivelul AFM-ului... (Vociferări. Gălăgie.) ...structura de conducere a acesteia se modifică prin adăugarea unei poziţii de vicepreşedinte şi a unui secretar general, cărora preşedintele le poate delega o parte din atribuţii... (Vociferări. Gălăgie.) ...iar numărul maxim de posturi pentru AFM creşte de la... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule secretar de stat, numai o secundă, vă rog să vă opriţi.

Am rugămintea la colegii din faţa mea să ia loc în bănci.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Voci de la PSD:

Chestorii! Chestorii!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu continui şedinţa până ce colegii noştri nu se duc în bănci.

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie. Membrii Grupului parlamentar AUR revin în bănci.)

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Domnule preşedinte...

Domnule preşedinte,

Liderul de grup parlamentar a făcut acum "zevzec" un deputat AUR. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog frumos să luaţi... (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog frumos să aplicaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

...Regulamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să luaţi loc. (Domnul deputat Ringo Dămureanu vine în faţa prezidiului. Vociferări. Gălăgie.)

Terminaţi intervenţia, domnule secretar de stat. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Totodată, prin aceste modificări se clarifică şi se completează şi categoriile de persoane juridice care utilizează aplicaţia "SIATD". (Vociferări. Gălăgie.)

Şi profit de ocazie ca să vă informez că au fost mai multe serii de discuţii cu reprezentanţii de la OIREP-uri şi factorii interesaţi, astfel încât varianta pe care o aveţi astăzi dumneavoastră propusă să fie una optimă.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Numai o secundă.

Vă rog, stimaţi colegi, să vă pregătiţi cartelele.

Încuviinţarea plenului ca cei din Comisia pentru regulament să lucreze în paralel cu plenul.

Vot, vă rog.

Cu 59 de voturi pentru, 100 contra, 11 abţineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ne întoarcem.

Vă rog, domnule Stângă, raportul Comisiei pentru mediu.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, transmis cu adresa PL-x 649/2022.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 19 octombrie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările ulterioare, comisiile sesizate în fond au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. I şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. II, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, timpii de dezbateri, să faceţi propuneri.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Două minute, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Două minute - timpi de dezbateri.

Vot!

Cu 149 de voturi pentru, 11 contra, o abţinere, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale.

Suntem în procedură de urgenţă, doamnă Gianina Şerban, înţelegeţi-vă cu domnul Titi Stoica, un singur vorbitor de grup.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Gata, e rezolvată, "3.0"!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pot înţelege obiectul acestui proiect legislativ, vorbim despre gestionarea deşeurilor, dar nu pot înţelege această mare grabă în a suplimenta, din nou, cu 95 de posturi, organigrama Administraţiei Fondului de Mediu.

De ce nu aţi făcut asta anul trecut, acum doi ani? Pentru că organigrama este de mult subdimensionată. De ce acum, pe repede înainte?

Aşa s-a întâmplat şi la Garda Naţională Forestieră, fără niciun rezultat. Aţi suplimentat pe repede înainte organigrama, pentru a angaja, probabil, obligaţii de partid, dar rezultatele nu se văd şi nu se vor vedea.

AUR va vota împotriva acestui proiect legislativ.

Şi ar trebui să vă gândiţi că domnul prim-ministru iese public, bănuiesc cu o ordonanţă mincinoasă prin care spune că se îngheaţă angajările la stat şi achiziţiile, pentru că dumneavoastră tocmai asta faceţi - noi angajări la stat.

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ordonanţa e în vigoare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Victoria Alexandru, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Da, da, o să fiu mult mai scurtă.

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră vi se pare că noi, ca ţară, ne facem treaba în domeniul deşeurilor, al reciclării, al valorificării deşeurilor? Nu!

Eu mă mir că nu avem deja infringementul activat de la Comisia Europeană.

Şi ce ne doare pe noi acum, adică pe Ministerul Mediului, să-şi mai adauge un vicepreşedinte.

E ordonanţă - colega mea dinainte a punctat foarte bine această grabă a Guvernului de a-şi mări numărul posturilor.

Deci noi suntem praf în domeniul deşeurilor, al valorificării fracţiei reciclabile, suntem praf cu totul, nici nu ne interesează, nici nu părem că ne doare acest lucru, şi s-a mai pus un vicepreşedinte la această instituţie.

Fiind ordonanţă - este în vigoare deja -, dar atrag atenţia că atunci când dumneavoastră mergeţi la negocieri şi le spuneţi unor oameni că n-aveţi bani de salarii, pentru veniturile lor, tuturor acestor oameni le vom spune şi le voi spune că îi minţiţi, că v-aţi mărit numărul de posturile politice, în detrimentul celor care fac treabă în economie.

Deputaţii Forţa Dreptei vor vota, în mod evident, împotrivă, dar trag un semnal de alarmă.

Aici ne perindăm şi vorbim de comunicări ale Comisiei pe teme de mediu.

Stimaţi colegi,

Suntem într-o mare problemă, acest Guvern nu face nimic pentru valorificarea şi gestionarea... - nici nu se mai pune problema de economie circulară şi de nişte concepte deştepte pe care Comisia ni le promovează pentru a putea valorifica deşeuri, nici nu se mai pune problema la noi, că suntem la piciorul broaştei, suntem praf, dar mărim schema cu politicienii.

Ruşine!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 43 există comentarii?

Dacă la...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Respinse.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Se susţin amendamentele respinse.

Vă rog, doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc.

La punctul 2 avem acest articol care prevede, practic, creşterea numărului de posturi de la 260 la 350.

Şi ştiu că de fiecare dată când discutăm despre această creştere, în contextul în care, nu e aşa?, discutăm astăzi de scăderea cheltuielilor, de oprirea angajărilor, tot timpul spunem, domnule, dar avem nevoie, pentru că instituţiile acestea au nişte atribuţii foarte importante, este vorba... sunt supraaglomerate, nu vorbim niciodată de reformele reale care ar trebui să fie făcute în instituţiile respective. Nu vorbim niciodată de debirocratizare. Că dacă, de exemplu, n-am mai cere zeci de documente de la fiecare cetăţean, ca să aibă acces la nişte servicii, funcţionarii aceştia publici n-ar mai trebui şi ei să gestioneze munţi de hârtii, poate ar putea să-şi facă treaba mai bine.

Dacă am avea digitalizare în instituţiile publice, poate n-am mai avea nevoie de mii de posturi noi în fiecare instituţie.

Din păcate, nu înţelegem că angajarea a mii şi mii de oameni noi în instituţii nu reprezintă de fapt soluţia pentru eficientizarea acestor instituţii. Pentru că dacă asta ar fi rezolvarea şi asta ar fi soluţia, astăzi, la un an distanţă după ce am angajat mii de oameni în fiecare instituţie din stat, dacă am merge pe stradă şi am întreba cetăţenii, sunteţi mulţumiţi de cum funcţionează administraţia din România, locală şi centrală, ar trebui să ne întâlnim cu oameni care toţi să fie mulţumiţi, nu-i aşa? Dar nu este asta realitatea.

În momentul de faţă avem nevoie reală de digitalizare, de debirocratizare.

Şi vă garantez că eficientizarea acestor instituţii, reforma reală a acestor instituţii nu va însemna reciclarea oamenilor politici sau apropiaţi politici în aceste instituţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente respinse, marginal 2.

Vot, vă rog.

Cu 75 de voturi pentru, 95 contra, o abţinere, amendamentul a fost respins.

Amendament respins, domnule Stoica? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Domnul Băltăreţu, vă rog.

Amendament respins?

Vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La marginal 5 de la amendamente respinse.

La art. I pct. 8, lit. d) şi v) ale alin. (1) al art. 9 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"d) o contribuţie de 2 lei/kg, datorată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaj e corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în Anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje care intră în instalaţii - şi aici este amendamentul pe care l-am adus eu - de reciclare din care se scad cantităţile care, după procesare în instalaţiile de reciclare, sunt direcţionate spre incinerare cu recuperare de energie sau orice alt fel..." - şi nu mai citesc mai departe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai citiţi, că doamna...

Domnul Viorel Băltăreţu:

Ce vreau...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dinainte...

Domnul Viorel Băltăreţu:

Ce aş dori să vă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...v-a epuizat timpul.

Domnul Viorel Băltăreţu:

...să vă spun, dragi colegi - aici este vorba de sprijinul pe care ar trebui să-l arătăm companiilor care fac partea de reciclare, astfel încât să nu mai plătească această contribuţie de 2 lei/kg în situaţia în care au instalaţii de reciclare şi direcţionează energia obţinută în reciclatoare către...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Viorel Băltăreţu:

...partea de recuperare de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Băltăreţu.

Domnul Viorel Băltăreţu:

...energie.

Sper să sprijinim astfel recuperarea şi reciclarea materialelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente respinse, marginal 5.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Doamna Prună, nu mai pot să vă dau cuvântul, cele două minute - timpi de dezbateri - au fost epuizate. (Vociferări.)

Păi, amendament... acolo eram.

Mulţumesc.

Cu 73 de voturi pentru, 105 contra, două abţineri, amendamentul a fost respins. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La amendamente, domnule Titi Stoica...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu este prevedere.

Unde nu e interzis...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Doamnă Prună, rămâne cum am stabilit, nu mai pot să vă dau cuvântul. (Vociferări.) Cele două minute la dezbateri pentru amendamente... (Vociferări.) ...pentru amendamente au fost epuizate. Doamna care a susţinut primul amendament a consumat un minut şi 38 de secunde din cele două.

Vă mulţumesc frumos.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Explicarea votului, vă rog!

Explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea la colegul nostru, deputat al minorităţilor naţionale, domnul Gheorghe Nacov, să aibă intervenţia prilejuită de Ziua Limbii Bulgare.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Gheorghe Nacov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu este o noutate că poporul român şi cel bulgar au destule lucruri în comun, de la soarta istorică până la religia ortodoxă, dar încă un lucru pe care îl au cele două popoare în comun a fost mult timp şi scrierea chirilică.

24 mai este Ziua Scrierii şi Culturii Slave.

Noi, bulgarii României, ne-am ales ziua de 24 mai ca Sărbătoarea Limbii Bulgare în România.

Vreau să mulţumesc românilor, dumneavoastră, ca deputaţi, şi celor din mandatele anterioare, prin Legea nr. 100/2015 a fost desemnată această zi ca Sărbătoarea Limbii Bulgare în România.

Bulgarii României ne considerăm privilegiaţi de faptul că trăim în această ţară a noastră. Nu numai prin faptul că suntem sprijiniţi de statul român, ci şi prin faptul că am ajuns aici din cauza unor vitregii ale istoriei şi ne-am găsit aici o adevărată casă, noi aici suntem acasă. Şi suntem acasă împreună cu românii şi cu celelalte minorităţi naţionale.

Întotdeauna am afirmat cu cea mai mare plăcere că România este lider mondial în ce priveşte garantarea drepturilor minorităţilor naţionale. Şi sunt convins că aşa va şi rămâne.

Vă mulţumesc încă o dată, dragi colegi!

Mulţumesc, România!

Vă mulţumesc, dragi compatrioţi români!

Скъпи сънародници, Ваше Превъзходителство, честит Празник на Буквите!

(Dragi conaţionali, Excelenţa Voastră, vă felicit cu ocazia Sărbătorii Literelor!)

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

În 25 mai este Sărbătoarea Limbii Slovace.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Au trecut 300 de ani de când comunitatea slovacă a venit pe aceste teritorii şi slovacii au devenit cetăţeni loiali acestei ţări, au devenit acea bogăţie de care foarte multă lume vorbeşte.

Aţi văzut acum colegul meu care a povestit de comunitatea bulgară.

Vorbesc de comunitatea slovacă, care din 2014 are o lege prin care limba slovacă este definită ca o limbă care se vorbeşte în şcoli, în biserică, care se foloseşte în cultura din România.

Să ştiţi că aceasta înseamnă şi democraţie, aceasta înseamnă şi libertate, aceasta înseamnă şi respect. Un respect reciproc din partea cetăţenilor români faţă de cei care într-adevăr şi-au dat atât sângele, cât şi sufletul pentru această ţară, în Primul Război Mondial, în al Doilea Război Mondial. Şi în viaţa de zi cu zi - avem profesori, avem doctori, avem sportivi, avem agricultori, avem cetăţeni care respectă legile ţării şi care îşi plătesc acele taxe normale pentru ca România să meargă înainte.

Pentru aceasta, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc în numele comunităţii slovace şi permiteţi-mi să urez atât limbii slovace, cât şi comunităţii slovace, cât şi României, la mulţi ani!

Na veža rokov! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ne revedem la ora 11.30, la votul final.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am rugămintea să vă ocupaţi locurile, să putem începe sesiunea de vot final.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură?

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Aşa cum am cerut şi în şedinţa de ieri, am vrut să îi solicităm acest lucru preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Marcel Ciolacu. Ne-am înscris în audienţă la dumnealui; înţeleg că nu este.

Vă rog, până ca cercetarea şi sentinţa pe care vreţi s-o daţi asupra parlamentarilor AUR este definitivă, nu aplicaţi aceste măsuri, pentru că este abuziv. Asta am vrut să-i spunem şi domnului Ciolacu, asta vrem să-i spunem şi actualei majorităţi din Camera Deputaţilor.

Acum este această majoritate. Poate din 2024 va fi altă majoritate. (Vociferări.) Nu e bine să puneţi pumnul în gură opoziţiei, pentru că s-ar putea să ricoşeze.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

De fiecare dată când mi se va cere să încalc Regulamentul, acelaşi răspuns îl veţi avea. Acesta este "nu". (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru un vot de control.

Vot, vă rog.

248 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia de Nord privind consolidarea cooperării în domeniul controlului intern şi al prevenirii şi combaterii corupţiei, semnat la 15 septembrie 2022, la Bucureşti; PL-x 230/2023.

Vot, vă rog.

În unanimitate, proiectul a fost adoptat.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 185/2022 pentru modificarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 127/2023.

Vot, vă rog.

Cu 240 de voturi pentru, 25 de voturi contra, adoptat.

Explicarea votului, domnul Băltăreţu?

Vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Stimaţi colegi,

USR a votat pentru acest proiect de lege, pentru că ne dorim ca toate proiectele de infrastructură din România să poată avansa cât se poate de repede.

Ştim cu toţii, fiecare din judeţele din care venim, că am văzut multe proiecte blocate, din cauza incapacităţii autorităţilor, din cauza legislaţiei stufoase în ceea ce priveşte exproprierea pentru cauză de utilitate publică, pentru obiective de interes naţional.

Ce aş mai vrea să subliniez este că în această lege, aşa cum a fost, de fapt, şi în Legea nr. 75/2023, PL-x 224/2022, a existat un amendament care a adăugat, printre proiectele de infrastructură de interes naţional, şi proiectul metroului de la Cluj.

Dacă Cătălin Drulă n-ar fi introdus acest amendament, ne-am fi trezit zilele următoare - pentru că pe 25 mai vom avea, se pare, semnarea contractului pentru proiectul de metrou de la Cluj - ne-am fi trezit blocaţi în această situaţie cu partea de exproprieri, care ar fi putut bloca proiectul de la Cluj.

Acum, l-am văzut pe domnul Boc de foarte multe ori, pe foarte multe canale, spunând că noi, cei de la USR, şi Cătălin Drulă, blocăm aceste proiecte.

Ei, iată că asta este o dovadă clară că USR susţine proiectul metroului de la Cluj şi proiectele de infrastructură de la Cluj.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Dămureanu, explicarea votului?

Explicarea votului sau procedură?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Am eu explicarea votului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului. Aveţi 10 secunde.

Domnul Ringo Dămureanu:

În cele 10 secunde, domnule preşedinte, nu vă spunem decât că aţi încălcat grosolan procedura atât în Comisia juridică, BP, cât mai ales aici, fără să existe o hotărâre a Camerei... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Să vă fie ruşine!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 93/2023.

Vot, vă rog.

Cu 223 de voturi pentru, 6 voturi contra, 44 de abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 678/2022.

Vot, vă rog.

185 de voturi pentru, 89 de voturi contra, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnul Scripnic.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că explicarea votului se referă exclusiv la votul în cauză şi la proiectul menţionat. (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la acest PL-x 678/2022, nu am cum să explic în 10 secunde, iar dumneavoastră încălcaţi Regulamentul cu bună ştiinţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc că v-aţi încadrat.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Să-ţi fie ruşine!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice; PL-x 286/2020.

Vot, vă rog.

Cu 268 de voturi pentru, 4 voturi contra, două abţineri, un coleg nu votează, adoptat.

Doamna Diana Stoica, vă rog, explicarea votului.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

USR a votat pentru acest proiect de lege care aduce pedepse mai dure pentru cei care vând alcool minorilor, dar realitatea tristă din România este că avem o problemă din ce în ce mai mare cu dependenţele în rândul copiilor, pe care nici Ministerul Sănătăţii, nici Ministerul Educaţiei, nici Ministerul Familiei nu o abordează. Şi copiii aceştia, în special după pandemie, au probleme mari, stări de anxietate, depresii, pentru care nu găsesc instrumentele şi resursele necesare să le gestioneze. Ajung să recurgă la alcool şi apoi la dependenţe mult mai grave: de droguri, de jocuri de noroc.

Şi cred că e rolul nostru să dăm aici nişte legi care să-i protejeze, să le protejeze dezvoltarea sănătoasă, să le protejeze viitorul şi de asta sper că în curând vom vota aici şi Legea "Fără păcănele lângă şcoli", pentru că au trecut deja două luni de la termenul de adoptare a raportului şi vă spun sincer că nu ştiu ce mai aşteptăm. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coleşa, explicarea votului.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Legea nr. 61/1991, la art. 2 alin. (22), deja prevede interzicerea servirii minorilor în localuri cu băuturi alcoolice.

N-aţi făcut nimic! Nu faceţi nimic! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2022 privind unele măsuri pentru ocuparea posturilor aferente funcţiilor publice vacante şi temporar vacante care au atribuţii în implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României; PL-x 464/2022.

Vot, vă rog.

Cu 182 de voturi pentru, 79 de voturi contra, 11 abţineri, adoptat.

Domnul Ungureanu, explicarea votului.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Ziua bună!

Am venit iarăşi fără sacou, ca să mă vedeţi bine (Râsete.) şi să verificaţi o informaţie legată de acest proiect de lege.

La Ministerul Sănătăţii, ca să vă dau doar un exemplu de porcărie - nici nu mai ştiu dacă e PSD-istă sau PNL-istă, că-i cam acelaşi lucru -, (Vociferări.) doamna Costin, de la Resurse Umane, şi-a transferat sora, "foarte competentă", pe o componentă de rezolvare a unor probleme grave din zona PNRR din sănătate. Pe soră-sa!

Deci sora şi-a adus sora în minister, (Vociferări.) pentru că sunt bani mulţi pe acea zonă, este o creştere a grilei de salarizare pentru cei care se prefac că lucrează la PNRR pe sănătate. (Vociferări.)

Vă aduc aminte: sunt peste 1.000 de cabinete medicale de medicină de familie nedotate, cu toate că sute de contracte de consultanţă, (Vociferări.) de la prietenii voştri, merg tot la prietenii voştri, jefuind banul public şi PNRR. (Aplauze. Vociferări.)

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai puţin, domnule Popescu! (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Alegerile ...

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Hoţilor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, domnule Cristescu!

Alegerile vestimentare aparţin fiecăruia, dar vă reamintesc că avem trecut în Regulament ca atunci când te adresezi plenului, de la acel microfon, trebuie să ai cel puţin sacou.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnule Popescu, vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pur şi simplu mă uit la această ipocrizie a celor de la USR şi aş vrea să-i spun colegului meu fără sacou că în momentul în care se urcă la pupitru şi vorbeşte despre politruci şi oameni susţinuţi politic, vreau să îi aduc aminte că în momentul de faţă în administraţia din Bucureşti, în Primăria Bucureşti şi în tot ceea ce înseamnă companii din Bucureşti, USR face un joc atât de ipocrit. Şi vă dau un nume, stimate domn apărător al sănătăţii din România. Doamna Sivache, care conduce ASSMB Bucureşti, adusă de Vlad Voiculescu, cocoţată în fruntea celor 17 spitale, managementului spitalelor din Bucureşti, din Brăneşti, de unde s-a născut domnul ministru. Dar, desigur, fără niciun interes! Doamna Sivache, de la USR! Cu mulţi, mulţi alţi politruci, că o auzeam ieri pe doamna senator, pe la televizor, cum îşi rupea hainele de pe ea că PSD şi PNL aduc oameni în funcţii politice. Fals!

Scoateţi-vă oamenii din consiliile de administraţie, că sunt 20 de companii în Bucureşti, că încasează bani oamenii ăia în consiliile de administraţie! Da, ăia, USR-iştii din 2020, de la campania locală!

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Nu mai minţi, Pavele!

Domnul Pavel Popescu:

Unde sunt oamenii ăştia? Nu mai veniţi aici şi vă daţi imaculaţi, când aveţi sute de oameni prin administraţiile locale care încasează bani!

O voce de la USR:

Milioane!

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; PL-x 649/2022.

Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 90 de voturi contra, o abţinere, adoptat.

Explicarea votului, doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

USR a votat împotriva acestui proiect, pentru că ceea ce faceţi este că împărţiţi din nou România în două. Adică, pe de o parte avem angajaţii la stat, dar nici aceia toţi, sunt cei pe care dumneavoastră îi alegeţi pe sprânceană, cei din agenţii, cărora le daţi sporuri de 50% şi tot în această agenţie AFM mai creşteţi şi numărul de angajaţi cu 100, în condiţiile în care aveţi ditamai gaura bugetară, şi cealaltă parte, angajaţii care muncesc în economia reală. Pe aceia îi taxaţi la sânge, i-aţi cocoşat cu taxele, plătesc taxe full-time pe munca part-time, muncesc două ore, plătesc taxe pe opt ore, aţi dublat taxele pe PFA-uri, aţi distrus regimul întreprinderilor, aţi mărit taxele pe chirii şi lista continuă, în loc să reduceţi taxele pe muncă pentru toată lumea, pentru angajaţii din economia reală şi pentru cei care muncesc la stat, prin acel zero taxe pe salariul minim, acel proiect de lege pe care vă rog insistent să-l scoateţi de la sertar şi să creştem gradual salariile, reducând taxele pe primii 3.000 de lei din salariu. Asta ar însemna 1.000 de lei în plus la salariu, care ar rezolva şi această problemă pe care o avem în sănătate, greva profesorilor, pe care de multe ori i-aţi uitat, dar ar rezolva problemele pentru toată lumea, pentru toţi angajaţii.

Reduceţi cheltuielile statului şi creşteţi salariile românilor, prin reducerea taxelor pe muncă! Asta este soluţia corectă, dacă chiar vreţi să mai avem un pic de echitate în societatea românească! (Aplauze.)

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Motorola!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Capitolul II. Legi organice. Adoptări

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; Pl-x 637/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Radu Panait.

Domnul Radu Panait:

Stimaţi colegi,

USR a votat pentru această modificare legislativă.

Marea majoritate a părinţilor nu îşi permit să-şi lase copiii acasă atunci când sunt bolnavi, cu bone, şi de aceea trebuie să ţinem cont, să fim conectaţi la societatea românească, să facem aceşti paşi care poate unii dintre ei par a fi mici, dar de impact pentru generaţiile viitoare.

USR este partidul care susţine cu adevărat familia românească, familiile din România, prin măsuri concrete. (Vociferări.)

Mulţumim frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Primarul PNL din Comăna a fost condamnat definitiv la 8 luni puşcărie şi e în continuare în funcţie.

Bravo, PNL! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social; PL-x 27/2023.

Vot, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Jos dictatura!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu unanimitate, proiectul a fost adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne; PL-x 126/2023.

Vot, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Tiranilor ce sunteţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 226 de voturi pentru, 40 de voturi contra, 12 abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnule Apostol, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

USR a votat împotriva acestui proiect şi să vă explic de ce.

Această instituţie a fost înfiinţată imediat după 1990, din fosta securitate "Doi şi-un sfert".

Apoi, în 2001 a primit atribuţii de securitate naţională. Da?

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

De unde ştii, securistule?

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

În 2016, când s-a vrut renunţarea la aceste atribuţii şi retransformarea lui într-un serviciu, cum este normal, de afaceri interne, a intervenit Dragnea, pentru că a pus-o pe Carmen Dan şefă de instituţie. (Vociferări.)

Da, şi acum îl renegaţi pe domnul Dragnea, l-aţi trimis la bucătărie!

Dar a fost parlamentar al PSD, lider PSD şi aşa mai departe, ministru PSD!

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Du-te acasă!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Ei, acum nu vă mai convine că este în pixul ministrului, ceea ce-i normal, dar vreau să subliniez ipocrizia PSD din tot acest timp.

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Timpul!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Şi PNL, evident, că sunteţi la pachet! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andruşceac sau domnul Ringo Dămureanu, vă rog să vă hotărâţi! Explicarea votului un singur coleg.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vreau să vă atrag atenţia asupra schimbării ordinii de drept pe care o impuneţi de mai multă vreme cei care vă aflaţi în actuala Coaliţie de guvernare.

Din cele 12 puncte aflate astăzi pe ordinea de zi, din nou, majoritatea, 7, reprezintă o legiferare inversă - dinspre Executiv către Legislativ.

Reveniţi-vă, oameni buni! Aici, în Parlament, se fac legile. Guvernul le pune în aplicare.

Nu putem continua aşa! Suntem monitorizaţi pe lucrul ăsta!

Deci învăţaţi: Executivul pune în aplicare legile pe care le face Legislativul aici, în Parlament, nu invers! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mie mi-e milă de domnul Apostol, că l-au trimis la înaintare aici colegii lui.

În pauza de cafea, înainte de votul final, domnul Drulă, care era consilierul domnului Cioloş, atunci eminenţa cenuşie a României, din Guvern, şi cu domnul Moşteanu, lider, dacă nu mă înşel, atunci era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, (Vociferări.) în Guvernul care a dat această ordonanţă.

Deci, domnule Apostol, data viitoare când veniţi aici, citiţi puţin cine a dat ordonanţa şi rugaţi-i pe colegii dumneavoastră să nu vă mai prostească şi să vină ei să încaseze pentru ei, ca bărbaţii, ce au făcut în 2016, să nu vă mai trimită aici, în faţă, să-i scuzaţi.

Mulţumesc.

PNL a votat pentru această modificare, pentru că aşa este corect: să corectăm ceea ce în 2016... cei care atunci se numeau USR PLUS, fără REPER.

Mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Benga Tudor, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnule Coarnă, îmi pare rău, vorbeşte domnul Benga; s-a înscris primul la cuvânt.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Am urmărit cu mare atenţie modul în care la dezbaterile generale s-a pasat mingea aici de la PNL la USR, de la putere la opoziţie.

Ştiţi, e foarte interesant. În 2017, când Dragnea încerca să pună mâna pe DGPI, ăsta a fost primul proiect de lege atunci când, la comisie, - cred că era în martie 2017 - am înţeles, de fapt, (Vociferări.) cât de viciat e mersul acestui Parlament. Au venit atunci nişte amendamente, era o comisie comună - Comisia pentru apărare cu Comisia pentru administraţie -, noi fusesem convocaţi la administraţie - au apărut nişte amendamente de nicăieri, (Vociferări.) neasumate de nimeni, (Vociferări.) şi dintr-o dată un serviciu secret ca ăsta... se schimba complet toată dinamica în putere. (Vociferări.)

Ce vreau eu să vă zic e următorul lucru. (Vociferări.) Ţara asta...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi, ...

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... se prăbuşeşte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Numai o secundă, domnule Benga!

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... sub povara statului.

Statul trebuie reformat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să lăsaţi vorbitorul să-şi termine intervenţia!

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Trebuie făcută comasarea judeţelor, dar trebuie făcută şi reforma serviciilor secrete.

Astă-toamnă a apărut un proiect de lege, a fost circulat prin spaţiul public, a dispărut, toată lumea tace chitic. La 33 de ani de la Revoluţie încă stăm în ţara asta sub umbra variilor iţe şi sfori pe care le trag serviciile şi nu e în regulă! (Vociferări.) Şi ajungem şi aici să rediscutăm astfel de subiecte!

Trebuie făcută reforma întregului stat, inclusiv reforma administrativ-teritorială, şi reforma serviciilor secrete, care e importantă şi pentru cetăţeni, şi pentru stat, inclusiv pentru serviciile secrete. (Vociferări.)

Trebuie să existe un grad de transparenţă şi responsabilitate care n-a existat niciodată!

Ţara asta nu poate să meargă înainte altfel! (Aplauze.)

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Barna, la puşcărie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne a fost desfiinţat pentru că existau câţiva din Guvernul Cioloş acoperiţi şi cu această ocazie le-au fost distruse dosarele. Am fost prezent... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Voci de la USR:

Păi, când era mai interesant...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Capitolul II. Legi organice. Respingeri.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; Pl-x 640/2022.

Vot, vă rog.

Cu 231 de voturi pentru, 41 de voturi contra, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin....

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, scuzaţi, explicarea votului domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Doar o constatare, după votul de azi, de la organice, constatare care sper să ajute la negocierile pentru rotativă.

PNL şi PSD au avut 154 de voturi, cu 12 mai puţine decât necesarul pentru legi organice.

Succes! (Aplauze.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Aha, aha!

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşadar, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, astăzi, 23 mai 2023, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului: Legea învăţământului preuniversitar; PL-x 253/2023, şi Legea învăţământului superior; PL-x 254/2023.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii, astăzi, 23 mai 2023.

Rog membrii Biroului permanent să vină în sala de şedinţă.

Declar această şedinţă închisă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.59.