Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 154.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de astăzi şi mâine, 12, respectiv 13 iunie; programul de lucru pentru perioada 12-17 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 6-9 iunie 2023 de către comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputaţi membrilor Guvernului şi cu prezentarea interpelărilor.

În continuare, potrivit dispoziţiilor art. 54 din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, vă aduc la cunoştinţă că, în şedinţa secretă din 6 iunie 2023, Camera Deputaţilor a adoptat Hotărârile nr. 28, 29, 30, 31, 32 şi 33, prin care a respins contestaţiile domnilor deputaţi Ciprian-Titi Stoica, Ringo Dămureanu, Dumitru Coarnă, Lilian Scripnic, Ilie-Alin Coleşa şi Sorin-Titus Muncaciu împotriva Deciziilor Biroului permanent nr. 6, 5, 7, 8, 4 şi 3 din 17 mai 2023 şi a menţinut sancţiunile aplicate acestora.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Prima dată, observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Nu există.

Pe procedură, domnul Grosaru, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Astăzi este o zi de doliu pentru Italia şi, în aceeaşi măsură, este o zi de doliu pentru România. Fostul prim-ministru al Italiei, Silvio Berlusconi, s-a stins din viaţă în dimineaţa acestei zile. Sens în care vă rugăm şi vă rog să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tot pe procedură, doamna Victoria-Violeta Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am să fiu foarte scurtă.

Aveţi o problemă, procedural vorbind. Săptămâna trecută, perfect regulamentar, aţi primit, din partea deputaţilor Forţa Dreptei şi USR, textul unei moţiuni împotriva unei politici publice care se referă la salarizarea din sistemul de educaţie. Înţeleg că astăzi, la Biroul permanent, când nu avea nimeni, oficial, nicio informaţie privind schimbarea Guvernului, aţi refuzat să puneţi pe ordinea de zi dezbaterea acestei moţiuni, sub pretextul că nu este ministrul care să răspundă la această moţiune.

Eu vă învederez faptul că art. 189 din Regulament nu se referă doar la situaţiile în care o moţiune se adresează unei persoane, membru al Guvernului, ci poate fi făcută, moţiunea, cum a fost cazul nostru, pentru a cere poziţia, prin exprimarea la vot, a deputaţilor, legat de o problemă de politică publică; în acest caz - problema subfinanţării sistemului de educaţie.

Deci nu am adresat-o împotriva unui ministru, ci am cerut Camerei Deputaţilor să o pună pe ordinea de zi, pentru a dezbate o problemă de politică publică şi de a permite deputaţilor să-şi exprime prin vot poziţia cu privire la aceasta.

Eu înţeleg că aveţi 70% din puterea parlamentară, în acest moment, dar nu uitaţi că lucrurile se întorc în viaţă. Aşa cum dumneavoastră înţelegeţi să trataţi opoziţia, respectiv să nu respectaţi Regulamentul, să nu vă miraţi că ceea ce se vede în afară este aroganţă, lipsă de consideraţie faţă de lege şi, în final, neasumarea unei poziţii publice pe o chestiune care este de interes major, în acest moment, pentru români, şi anume salarizarea din sistemul de educaţie.

Deci, în opinia mea, aţi călcat în picioare ca, în multe alte situaţii, Regulamentul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...şi dreptul deputaţilor de a iniţia o moţiune.

Îi mulţumesc liderului USR, care ştiu că a încercat în Biroul permanent să vă exprime tehnic...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...aceste argumente...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamnă deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...dar crezând că sunteţi eterni, aţi călcat în picioare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...şi prevederile Regulamentului.

Nu e chiar aşa! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul Andruşceac.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Timpul nu a permis, probabil, şi e o scăpare regretabilă, să depunem cu mai multe zile înainte solicitarea noastră adusă azi în atenţia Comitetului liderilor. Însă, cu acordul colegilor noştri, o să vă cer şi eu să ţinem un moment de reculegere în memoria tuturor românilor din Basarabia, Bucovina, Herţa, care acum 82 de ani erau deportaţi şi care şi-au găsit sfârşitul în gulagul rusesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule lider de grup.

Pe procedură, domnul Dămureanu.

Vă readuc aminte că sunt obligat, atunci, la expirarea celor 10 secunde, să vă închid microfonul.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Pentru că mi-aţi pronunţat numele, peste două zile, Curtea de Apel Bucureşti va avea termen împotriva abuzului pe care l-aţi săvârşit, ca majoritate parlamentară... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

După mai multe veşti proaste, vine şi o veste bună - Nicolae Ciucă şi-a dat demisia. România a scăpat de cel mai incompetent prim-ministru... (Aplauze.) ...al democraţiei... (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...din ultimii 33 de ani. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...m-aţi certat deunăzi că nu vă opresc atunci când cereţi cuvântul pe procedură şi nu invocaţi niciuna.

Mulţumesc că v-aţi oprit la timp.

Intrăm în ordinea de zi.

5. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997; PL- x 359/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României, în calitate de iniţiator, vă rog.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Unul dintre importantele obiective de etapă în cadrul procesului de aderare al României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică îl reprezintă aderarea ţării noastre la Convenţia OCDE privind combaterea coruperii funcţionarilor publici în cadrul operaţiunilor economice internaţionale sau Convenţia Anti-Mită, cum mai este ea cunoscută, alături de obţinerea calităţii de membru al Grupului de Lucru Anti-Mită al aceleiaşi organizaţii.

Aderarea la acest instrument este de natură a genera un impact macroeconomic favorabil pe termen lung, având ca efecte consolidarea poziţiei României în raport cu principalele instituţii internaţionale de rating, cu influenţe pozitive în situaţiile de accesare a finanţărilor externe, beneficii directe în atragerea de investiţii străine din perspectiva siguranţei şi predictibilităţii ce decurg din statutul de membru al OCDE, dar şi creşterea credibilităţii ţării noastre în relaţia cu partenerii externi importanţi.

În urma evaluării finalizate în luna martie, chiar în cadrul Grupului de Lucru Anti-Mită al OCDE, România a primit invitaţia de a se alătura acestui format şi de a adera la Convenţia Anti-Mită - fără îndoială, un succes important în cadrul efortului României de a se alătura OCDE.

Vă solicităm un vot de adoptare, în vederea ratificării acestui instrument.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Andi Cristea.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la OCDE a fost sesizată, în procedură de urgenţă, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia menţionată; PL-x 359/2023 şi înregistrat cu nr. 4c-37/3 din 31 mai 2023.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 506 din 17 mai 2023, a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, prin avizul nr. 4c-16/34 din 7 iunie 2023.

Aşadar, proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenţia privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru politică externă în 7 iunie 2023.

Din cauza unei erori materiale la forma tradusă în limba română a textului Convenţiei, domnul Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, prezent la şedinţă în vederea susţinerii proiectului de lege, a transmis comisiei Convenţia în limba română, în vederea înlocuirii acesteia la proiectul de lege, pe care o anexăm prezentului raport.

La dezbateri, membrii comisiei au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă există înscrieri la cuvânt la dezbateri generale?

Domnul Muncaciu sau domnul Chelaru?

Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru atenţie.

Am studiat foarte atent această Lege de aderare a României la Convenţie şi vin în faţa dumneavoastră doar cu un singur regret. Cred că este regretul tuturor celor din această sală, care au fost martorii evoluţiei sistemului românesc, sistemului românesc al funcţionarului public.

A venit prea târziu această lege, foarte târziu, deoarece pentru cei mai mulţi din afara ţării noastre, timp de aproape 30 de ani, în România au fost funcţionari străini, străini lor, şi, de aceea, în această ţară s-a venit, de la geamantane, de la carteluri, de la offshore-uri, onshore-uri, de la paradisuri fiscale, în care funcţionarii noştri publici au fost corupţi şi au fost ţinte de corupere, şi sunt exact cei care au dus de această dată la toate aceste regrete ale dispariţiilor marilor edificii din patrimoniul economic românesc, din păcate, domnilor.

Să sperăm că şi terţii, dincolo de Uniunea Europeană, vor respecta şi că această lege va fi valabilă şi pentru cei care vin pe mai departe în România cu tentaţia de a ataca, în interiorul funcţionarilor publici, caracterele slabe şi lipsite de demnitate. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Nefiind nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri; PL-x 80/2022; de asemenea, procedură de urgenţă.

Domnule secretar de stat, în numele iniţiatorului, vă rog.

Domnul Sebastian Ioan Hotca (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Proiectul de lege pentru armonizarea unor anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri la un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi pentru a realiza o veritabilă piaţă unică digitală, o securitate juridică şi o reducere a costurilor tranzacţiilor. Comisia Europeană a adoptat Directiva 771/2019. Directiva a fost transpusă în dreptul intern prin O.U.G. nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri.

Noua Directivă armonizează pe deplin măsurile corective de care dispune consumatorul în caz de neconformitate a bunurilor, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate astfel de măsuri corective.

În special, în caz de neconformitate, consumatorii au dreptul de a solicita aducerea la conformitate a bunurilor, de a primi o reducere proporţională a preţului sau de a obţine încetarea contractului.

De asemenea, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor, actul normativ prevede faptul că în cazul în care condiţiile privind garanţia comercială, cuprinse în anunţurile publicitare asociate, sunt mai favorabile pentru consumator decât cele incluse în certificatul de garanţie, prevalează condiţiile mai avantajoase.

Faţă de cele de mai sus, Autoritatea vă adresează rugămintea de a adopta acest Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2021.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii şi Comisia juridică, vă rog, doamnă preşedinte, raportul comun.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2021.

Ordonanţa de urgenţă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/771 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 şi a Directivei 2009/22/CE şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce îi revin României şi care derivă din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte asigurarea transpunerii corecte şi integrale a acquis-ului european.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbateri, doamnă preşedinte?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Două minute, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cât?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru două minute - timpi de dezbateri.

Cu 168 de voturi pentru, 6 contra, 4 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 24 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 455/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică, raportul comun.

Domnul deputat Alda, vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 287/2009, în sensul instituirii unei durate minime obligatorii a arendării, urmărindu-se dezvoltarea domeniului agriculturii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Ion Stelian, Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este un proiect foarte prost, din păcate.

Vizează modificarea Codului civil într-o zonă importantă, aceea a contractului de arendă.

Ce este greşit fundamental la acest proiect este faptul că se calcă în picioare principiul libertăţii contractuale a părţilor.

Este nefiresc să impui contractanţilor, să impui părţilor, proprietarilor, să cedeze un drept important al lor, să cedeze un atribut important al dreptului de proprietate, şi anume dispoziţia, pe o durată atât de mare de timp, pe 7 ani de zile.

Este un proiect care pare mai degrabă ceauşist. Păcat că la PNL nu regăsim sămânţă sau bob de liberalism! Se merge înainte cu această variantă, care nu va avea decât efecte nocive. În loc să stimuleze încheierea de contracte de arendă şi să dezvolte agricultura, se va întâmpla altceva. Se va trece pe zona gri, pe zona ocultă a unor contracte cu care să se eludeze această dispoziţie excesivă. Şi, în loc să avem la lumină nişte contracte predictibile, pe termene stabilite de părţi, nu de legiuitor, aşa cum îi convine, pentru a avantaja nişte băieţi deştepţi, nişte arendatori cu care probabil există anumite raporturi de vasalitate, deci în loc să se întâmple lucrul acesta, se întâmplă cu totul altceva.

Sunt afectate principii importante care se regăsesc în Constituţie.

Vom reflecta foarte serios asupra oportunităţii contestării acestui proiect la Curtea Constituţională.

Şi îi invităm şi pe cei care consideră că acest Cod civil trebuie să aibă o formulă echilibrată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...să facem acest demers.

Încă o chestiune şi închei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este grav şi inacceptabil, în opinia noastră, că Guvernul României, Ministerul Justiţiei nu şi-au exprimat un punct de vedere cu privire la această modificare a Codului civil.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Ar fi trebuit să se întâmple acest lucru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, doamna Dumitrescu Raluca Giorgiana.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să îi aduc aminte colegului nostru că dezvoltarea arendării terenurilor agricole în ţara noastră prezintă numeroase avantaje. Printre acestea, este că nu afectează regimul proprietăţii funciare, atât în timpul derulării contractului, şi nici după încetarea acestuia. Reprezintă o alternativă pentru exploatarea terenurilor de acei proprietari care din motive obiective nu pot lucra terenurile de care dispun şi facilitează formarea de exploataţii agricole de dimensiuni mari, cu costuri investiţionale minime în acţiuni de tranzacţionare a terenurilor agricole.

Considerăm că proiectul legislativ, chiar dacă pleacă de la o iniţiativă de 10 ani şi a fost adoptat în comisii, cu aviz favorabil, de 7 ani, dă drept de preempţiune arendaşului, recunoscut prin lege, nu este de natură să asigure în toate cazurile protecţia acestuia, întrucât condiţiile unui contract de vânzare-cumpărare sunt mai oneroase decât condiţiile unui contract de arendă.

Tocmai de aceea, această iniţiativă legislativă reuşeşte să aducă din zona gri în zona corectă lucrarea terenurilor care se face prin schimb.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, domnul Giugea Nicolae.

Vă rog.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu m-am exprimat niciodată pe proceduri de natură juridică sau n-am intrat niciodată pe acest domeniu.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că pământul este singura resursă naţională regenerabilă.

Or, termenul de 7 ani nu a fost după... că sunt 7 minuni, 7 zile, 7 ani de acasă sau... există o fundamentare ştiinţifică, practică. Floarea-soarelui revine pe acelaşi teren o dată la 6 ani. Dacă mai ai şi un sol în asolament, obligatoriu îţi trebuie 7 ani de zile. Obligatoriu, pentru a asigura starea de sănătate a solului şi a continua agricultura de succes pe acel tip de teren.

La 10 ani, cum aţi propus dumneavoastră, înseamnă să întrerupi asolamentul la jumătate, vine altcineva pe acelaşi teren şi reia ciclul productiv în cu totul şi cu totul alte condiţii. Acesta este fundamentul.

Este foarte bine argumentat ştiinţific termenul de 7 ani.

Şi foarte bine se poate - 7 ani, 14 ani, 21, multiplu de 7.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Loránd-Bálint Magyar.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul UDMR consideră că avem în faţă un proiect legislativ bun, care ajută agricultorii din România.

Suntem de acord şi cu termenul de 7 ani şi considerăm că pe acei agricultori, care au investit în terenuri agricole, în îmbunătăţiri funciare, trebuie să-i ajutăm prin această măsură şi să asigurăm o siguranţă pentru exploatarea terenurilor.

Mulţumesc frumos.

În consecinţă, votăm acest proiect legislativ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Grosaru, la acest proiect?

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte acest proiect de lege, se naşte aici... şi este vorba tocmai de dreptul de preempţiune.

Dreptul de preempţiune este un drept prin care preemptorul poate să cumpere la acelaşi preţ un bun faţă de un ofertant sau o altă persoană interesată.

Când vine vorba de drepturi - şi aici sunt foarte atent, dat fiind faptul că am o specializare juridică - sunt, cum ziceam, sunt atent, din cauza faptului că, aşa cum menţionam acum ceva timp în urmă, s-a creat, din perspectiva comunităţii italiene, s-a acordat de către statul român o serie... şi se acordă, se încearcă să se acorde o serie de drepturi unei entităţi înfiinţate nu cu mult timp în urmă, care se erijează în a fi reprezentanţii comunităţii italiene...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Drept urmare, acest proiect de lege are o influenţă şi asupra comunităţii italiene pe care o reprezint, domnule preşedinte.

Şi, dacă tot a fost înfiinţată la o comunitate de 4.900 de persoane, ca urmare a ultimului recensământ, încă o entitate care se erijează în reprezentanţii comunităţii italiene, direct proporţional cu acest număr de 4.900 de persoane, vă rog să încurajăm înfiinţarea şi a altor organizaţii ale minorităţilor reprezentate în Parlament care depăşesc acest număr.

Drept urmare, la comunităţile care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...depăşesc numărul de 4.900 de persoane...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...cu două entităţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...apreciez foarte mult introducerea pe care...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să fie înfiinţate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...aţi făcut-o...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să fie înfiinţate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dar suntem la arendare, subarendare, nu la organizaţiile...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... minorităţii italiene.

Vă rog, finalizaţi, ca să nu fiu nevoit să vă închid microfonul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Dacă aţi fost atent...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...este vorba de acordarea unor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Foarte atent am fost.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...drepturi. Este vorba de acordarea unor drepturi. Şi aici este vorba de un drept foarte important din Codul civil român - dreptul de preempţiune.

Noi nu vom vota acest proiect de lege, tocmai din cauza acestei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă susţine cineva amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1009 în ceea ce priveşte etichetarea digitală a produselor fertilizante UE COM (2023) 98; PHCD 29/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog, prezentaţi proiectul de hotărâre.

Domnule preşedinte Muşoiu, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1009 în ceea ce priveşte etichetarea digitală a produselor fertilizante UE COM (2023) 98.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Propunerea de modificare a Regulamentului 2019/1009 privitor la etichetarea digitală a produselor fertilizante;

- A recomandat sporirea relevanţei etichetării digitale pentru reducerea utilizării îngrăşămintelor şi a impactului asupra mediului;

- Şi a recomandat creşterea cunoştinţelor digitale ale fermierilor în regiunile rămase în urmă sau care se confruntă cu probleme demografice.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 31 mai 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Există intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea...

(Domnul deputat Ionel Floroiu solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat Floroiu.

Vă rog.

Domnul Ionel Floroiu:

Domnilor colegi,

Intervenţia mea se referă la produsele fertilizante care fac parte din lanţul alimentar şi reprezintă o parte semnificativă a preţului produselor agricole.

Contextul politic şi economic dificil actual pledează în favoarea accelerării tendinţei actuale de îmbunătăţire a eficientizării utilizării produselor fertilizante şi a raţionalizării costurilor de introducere pe piaţă a acestor produse.

În acest sens, există o tendinţă generală de digitalizare a etichetelor şi a documentelor care însoţesc produsele.

În privinţa produselor fertilizante, utilizatorii au nevoie de un volum mare de date, cât şi de o interpretare facilă, pe baza experienţei şi a informaţiilor ştiinţifice.

Este necesară analizarea modului în care etichetele digitale ar putea fi corelate cu bazele de date referitoare la siguranţa şi eficienţa agronomică a fertilizanţilor, atât în scopuri ştiinţifice, cât şi de aplicare.

Susţinem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea - COM (2023) 98.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

19. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comună către Parlamentul European şi Consiliu privind actualizarea Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă şi a planului de acţiune al acesteia - "O strategie îmbunătăţită a UE în materie de securitate maritimă pentru ameninţări maritime aflate în continuă evoluţie" JOIN (2023) 8; PHCD 30/2023.

Domnule Muşoiu, vă rog, prezentaţi proiectul de hotărâre.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comună către Parlamentul European şi Consiliu privind actualizarea Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă şi a planului de acţiune al acesteia - "O strategie îmbunătăţită a UE în materie de securitate maritimă pentru ameninţări maritime aflate în continuă evoluţie" JOIN (2023) 8

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut strategia îmbunătăţită a Uniunii Europene în materie de securitate maritimă pentru ameninţări maritime aflate în continuă evoluţie;

- A recomandat instituirea unui mecanism de răspuns rapid la evoluţia situaţiei politice din regiunile principalelor rute de transport maritim coordonat la nivelul Uniunii Europene;

- Şi a recomandat măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru reducerea vulnerabilităţii porturilor, în special a celor din zone cu risc de securitate, cum ar fi Marea Neagră.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 31 mai 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, Grupul PNL, doamna Christine Thellmann.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Strategia Uniunii Europene în materia securităţii maritime şi planul de acţiune aferent vin să actualizeze documentul strategic similar din 2014 şi planul său de acţiune, revizuit în 2018.

Strategia actualizată urmăreşte gestionarea noilor probleme de securitate şi caută să ofere soluţii viabile în domeniul securităţii maritime, în vederea sporirii rolului internaţional al Uniunii Europene şi promovarea accesului Uniunii Europene la domeniul maritim, domeniu supus unei concurenţe internaţionale în creştere.

Cele 6 obiective strategice în domeniul securităţii maritime sunt: intensificarea activităţilor pe mare, cooperarea internaţională, cunoaşterea situaţiei maritime, gestionarea riscurilor şi a ameninţărilor, precum şi consolidarea capacităţilor de educaţie şi formare.

Obiectivele strategiei actualizate sunt: gestionarea noilor probleme de securitate, promovarea unor soluţii durabile la problemele de securitate maritimă, consolidarea rolului Uniunii Europene la nivel internaţional şi asigurarea în continuare a accesului Uniunii la un domeniu maritim din ce în ce mai contestat.

Uniunea Europeană, de asemenea, promovează pacea şi securitatea internaţională, respectând în acelaşi timp principiul sustenabilităţii şi protejând biodiversitatea.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Cristina Dumitrache, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Securitatea maritimă se confruntă cu provocări în multe regiuni, inclusiv din cauza disputelor teritoriale şi maritime, a concurenţei pentru resursele naturale şi a ameninţărilor la adresa libertăţii de navigaţie şi a drepturilor de trecere inofensivă şi de tranzit. Aceste provocări creează tensiuni în bazinele maritime din jurul Uniunii Europene, cum ar fi Marea Mediterană, Marea Neagră şi Marea Baltică, dar nu numai.

În acelaşi timp, schimbările climatice şi poluarea marină au efecte negative semnificative de lungă durată asupra securităţii maritime.

Printre aceste efecte se numără inundaţiile din zonele de coastă şi de pe insule, pierderea recifelor de corali, a mangrovelor şi a altor zone umede, precum şi epuizarea stocurilor de peşte.

Poluarea degradează mediul marin şi provoacă dezechilibre ecologice ale mediului marin pe termen lung.

Inversarea degradării ecosistemelor marine necesită cunoştinţe de ecologie avansate şi punere în aplicare a rezultatelor cercetărilor la nivel-pilot, pentru care este nevoie de pregătire profesională a resursei umane în domeniile implicate, inclusiv prin sistemele de învăţământ ale statelor membre.

Grupul PSD susţine adoptarea opiniei în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Mircia Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am studiat foarte atent acest proiect de hotărâre cu o sumă de recomandări care vin din partea noastră, ca stat membru al Uniunii Europene.

Şi mă opresc mai mult, nu atât a mirare, cât mai mult a atrage atenţia asupra substanţializării acestor recomandări din partea României către Uniunea Europeană, în mod deosebit de la punctul 8, 9, 10 şi 11.

Constat că se recomandă elaborarea măsurilor, a se reţine, la nivelul Uniunii Europene, pentru reducerea vulnerabilităţii porturilor - am în vedere ceea ce ne interesează pe noi în mod deosebit, porturile de la Marea Neagră - a statelor membre ale Uniunii şi a celor din zone cu risc de securitate, în mod deosebit împotriva ameninţărilor hibride.

Mă surprinde faptul că se reia această idee cu titlu de recomandare.

Or, eu atrag atenţia că lucrurile acestea sunt în derulare şi trebuie preluate cu titlu de necesitate.

La fel, este o problemă legată de punctul 10, pentru cooperarea dintre statele membre pentru elaborarea conceptelor comune.

Oare nu le avem până acum? N-avem concepte comune la Marea Neagră sau în modelul de asigurare a vectorilor de descurajare faţă de ameninţările şi vulnerabilităţile geopolitice? Mă întreb. Poate primim răspuns de la iniţiatori.

Şi foarte important - se spune aici, pentru creşterea situaţiei de securitate, cooperând cu toate statele membre riverane. Mă duce cu gândul că deja se încearcă o cooperare tocmai cu cei care produc ameninţările la Marea Neagră, recte Federaţia Rusă.

Din acest punct de vedere, asemenea semne de întrebare trebuie rezolvate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Mircia Chelaru:

Da, închei.

...trebuie rezolvate cu afirmarea răspunsurilor aplicabile şi corecte.

Din acest punct de vedere am ridicat problematica în sine.

Oricum, Grupul nostru va vota pentru acest proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul PNL, domnul Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, punctele 8 şi 10 din această hotărâre sunt extrem de importante, din următorul motiv - în momentul de faţă, timp de ani de zile, preşedintele României a strigat, practic, cu vocea Administraţiei Prezidenţiale, către partenerii strategici şi către partenerii României, pentru setarea unei strategii de securitate la Marea Neagră.

Într-o vreme extrem de complicată din punct de vedere geopolitic, în momentul de faţă, din cadrul Uniunii Europene, România este pilonul principal pe care partenerul strategic se poate baza pentru a construi această strategie.

Deci punctul 8 şi punctul 10 sunt puncte cruciale pentru România, şi nu doar pentru România, cât pentru asigurarea securităţii la Marea Neagră.

Şi cred că aplicabilitatea acestei hotărâri trebuie să ia o formă cât mai practică în următoarele luni, astfel încât şi partenerii europeni să susţină ceea ce face partenerul strategic activ faţă de România şi din ţările din zonă în această perioadă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Popescu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 291 alin. (3) lit. m), n), p) şi q) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 94/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură sau Comisia pentru buget.

Domnule Alda, vă rog, raportul comun suplimentar.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 291 alin. (3) lit. m), n), p) şi q) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Comisiei pentru agricultură şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 februarie 2023.

Proiectul de lege supus reexaminării are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri astfel încât şi masa lemnoasă sub diverse forme să poată fi livrată în aceleaşi condiţii ca lemnul de foc către persoane fizice/persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun suplimentar cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr.1.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Cristina Prună, Grupul USR.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege a trecut pe la Senat şi pe la Camera Deputaţilor şi s-au depus mai multe amendamente.

Şi aş vrea să le mulţumesc colegilor din Grupul PSD pentru că am reuşit să susţinem împreună nişte modificări la o lege care a trecut acum câteva luni, aici, în Camera Deputaţilor, în luna decembrie, şi care reducea TVA-ul la panouri fotovoltaice, la sisteme de încălzire cum ar fi pompele de căldură şi la panouri solare termice.

Aţi văzut, în ultima perioadă, avem o explozie a numărului de prosumatori, adică acei oameni care îşi instalează panouri fotovoltaice, produc energie electrică, dau surplusul în sistem, şi asta ajută să ieşim din această criză energetică.

Faptul că avem undeva... cred că la 50.000 de prosumatori şi estimăm că până la finalul anului vom ajunge la cifra de 100.000 arată că această decizie pe care a luat-o Parlamentul în urmă cu 6 luni de zile, anume reducerea TVA-ului la 5% la panouri fotovoltaice, a venit să susţină această explozie a numărului de prosumatori.

Prin amendamentele la această lege venim cu clarificări, venim cu o serie de lucruri care ajută şi oferă o înţelegere mai bună despre aplicarea acestei legi, inclusiv să se aplice pe lanţ acest TVA de 5%.

Chiar mă bucur că are o susţinere atât de largă şi sper să vedem cât mai mulţi prosumatori în sistemul energetic, care să ajute, până la urmă, să producem mai multă energie aici, în România.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu suntem în procedură de urgenţă.

Domnule deputat Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este unul dintre acele proiecte care arată ce se întâmplă în momentul în care există unitate în Parlament.

Şi vreau să mulţumesc în mod special colegilor din Grupul PSD, care au susţinut acest proiect alături de noi.

E vorba de o reducere de taxe şi de debirocratizare.

Şi aici cred că este foarte important de spus că USR va fi întotdeauna alături de orice forţă politică îşi doreşte reducerea taxării şi debirocratizarea.

Sunt lucruri de care România are extrem de mare nevoie. Avem o suprataxare a muncii, mai ales pe salariile mici, avem taxări foarte multe în toate zonele economiei şi orice gură de oxigen care a fost dată vreodată de către acest Parlament sau de către Guvern a folosit. Se vede cum s-a dezvoltat şi sectorul IT, şi sectorul construcţiilor, şi atâtea altele. Inclusiv pe partea aceasta de panouri fotovoltaice şi de surse de energie regenerabilă pe care oamenii să şi le facă.

Vedem cum mediul privat, consumatorii, prosumatorii, de fapt, a reuşit să facă mai mult decât a făcut statul, mai multe investiţii şi au pus mai multe capacităţi de producţie pe picioare decât a reuşit însuşi statul român.

Asta este calea de urmat, cea a descentralizării, cea a cedării de putere de la centru către bază.

Exact în genul acesta de mod aş spera să avem cât mai multe astfel de iniţiative şi în viitor în Parlament.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 20 există obiecţii sau comentarii?

Dacă susţine cineva amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2022 privind unele măsuri de eficientizare a activităţii turistice aferente sezonului turistic estival 2022 pe litoralul românesc al Mării Negre; PL-x 300/2022; procedură de urgenţă.

Domnule secretar de stat, vă rog, în numele iniţiatorului.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ordonanţa şi-a produs efectele anul trecut şi a vizat o serie de modificări, în sensul ca, pentru operatorii economici, beneficiari ai contractelor de închiriere aflate în derulare şi vizând scoaterea de plaje ce nu se învecinează la Est cu Marea Neagră, să se acorde o derogare de la prevederile art. 333 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. În sensul în care suprafeţele de plajă nou create, ca urmare a implementării proiectului pentru reducerea eroziunii costiere, suprafeţe ce nu sunt închiriate, să fie atribuite direct acestor operatori care au încheiat contracte de închiriere a plajelor aflate în vecinătatea vestică a acestor suprafeţe, bineînţeles, cu respectarea prevederilor celorlalte dispoziţii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru antreprenoriat, doamna preşedinte Simona Bucura-Oprescu, vă rog, raportul comun.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru antreprenoriat au luat în discuţie PL- x 300/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulament, au fost analizate prevederile proiectului de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, Grupul USR, doamna Neagu Denisa-Elena.

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

Acest proiect este în procedură de urgenţă.

Noi îl dezbatem la un an după ce acesta şi-a produs efectele.

Vorbim despre atribuirea, fără licitaţie, a zonelor noi de plajă către cei care aveau deja închiriate zonele din vecinătatea vestică.

Zona de plajă trebuie închiriată. Trebuie ca antreprenorii să fie încurajaţi să investească, astfel încât turiştii să aibă cele mai bune condiţii.

Zonele de plajă aparţin turiştilor.

Iar aici fac referire şi la votul dat recent în Consiliul Local din Constanţa, unde primarul PNL a vândut o suprafaţă de plajă în Mamaia, către o firmă care are legături cu şeful PSD din judeţ. (Vociferări.)

La nivel de minister avem zero strategie pentru dezvoltarea turismului, fie că vorbim de Litoral, Delta Dunării sau de alte zone.

Avem staţiunea Costineşti care este în pericol să-şi piardă statutul de staţiune turistică din cauza stării în care aceasta este.

În acest moment se vorbeşte de rotativă. Se vor propune noii miniştri.

Vă rog, propuneţi la conducerea Ministerului Turismului o persoană competentă, nu un ministru-fantomă, aşa cum a fost cel de până acum! (Aplauze.)

O voce de la USR:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grosaru, la PL-x 300?

Vă întreb elegant, la PL-x 300?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule preşedinte, bineînţeles.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Înţeleg întrebările dumneavoastră, v-am mai spus şi v-am mai răspuns o dată, aţi uitat că sunt parlamentar.

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Despre formele fără fond, pentru prima dată, a scris Platon în "Simpozion", adică este ultimul capitol din primul său volum.

Este un proiect de lege care nu-şi mai are rostul, pentru că - aşa cum spunea şi colega mea - este un proiect care a venit în procedură de urgenţă, suntem în anul 2023, la sfârşitul primei sesiuni parlamentare, este vorba despre nişte măsuri care ar fi trebuit luate anul trecut. Drept urmare, nu îşi mai are rostul.

Oricum, noi vom vota împotrivă. Cel puţin eu. Mă refer la noi, comunitatea italiană.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Potrivit Regulamentului, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit:

- Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 41/1994 pentru organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune; PL-x 140/2023; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Îl rog pe domnul...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

E 16.58. Propun prelungirea programului de lucru până la epuizarea proiectelor de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Supuneţi votului! (Râsete. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Care ordine de zi? Până la ce proiect?

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Până la finalul ordinii de zi. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi o secundă, să mă uit câte proiecte are ordinea de zi. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Haideţi, domnule...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, că voiam să văd seriozitatea propunerii dumneavoastră.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Haideţi să dăm un vot, că e simplu! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu... (Vociferări.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

S-a terminat programul, Ionuţ! (Se adresează domnului deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...propunerea dumneavoastră... (Vociferări.) ...se referă să mergem până la 107... (Vociferări.) ...în condiţiile în care nu toate proiectele de hotărâre, care sunt pe ordinea de zi, au raport... (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Care au raport. Care au raport.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi vă reamintesc că, prin votul colegilor dumneavoastră din Biroul permanent, programul de astăzi presupune de la ora 17.00... (Vociferări.) ...răspunsuri la întrebări şi interpelări, inclusiv din partea colegilor dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Gata, e ora 17.00!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Trebuie să supui votului, Daniel!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Fiind ora 17.00...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Trebuie să supui votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...începe şedinţa dedicată răspunsurilor la întrebări şi interpelări. (Vociferări.)

Mulţumesc, domnule Moşteanu. (Vociferări.)

Îl rog pe vicepreşedintele... (Vociferări.) ...domnul Şerban... (Vociferări.) ...să conducă şedinţa.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 12 iunie 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Huţu Alexandra, PSD?

9630A - Ministerul Educaţiei.

Nu este? Am văzut-o!

Avem? (Vociferări.)

Da, este în sală.

Da, vă rog! (Vociferări.)

Răspunsul, mai pe scurt.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 9630A din 2023, având ca obiect "Emiterea unui ordin de ministru pentru reprogramarea evaluării naţionale de la clasa a VI-a în alte zile calendaristice, astfel încât toţi elevii din învăţământul preuniversitar să aibă ocazia să participe la activităţile cultural-educative de Ziua Eroilor", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 56/2023, publicată în Monitorul Oficial, în anul şcolar 2022-2023 evaluarea elevilor de clasa a VI-a nu se mai organizează.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de toată consideraţia noastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Alexandra Huţu:

Vă mulţumesc pentru răspuns.

Clar lucru, evaluarea naţională pentru clasa a VI-a s-a amânat, s-a anulat anul acesta, din cauza grevei. Însă întrebarea, pe care eu am adresat-o, a fost dacă ministerul are în vedere să nu mai suprapună evaluări naţionale sau alte teste cu zilele naţionale pe care le sărbătorim, potrivit legii, în mod deosebit Ziua Eroilor.

Ăsta era răspunsul pe care îl aşteptam, nu faptul că s-a anulat pentru anul acesta.

Dar, în fine, atât respect!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav? Nu.

Ministerul Educaţiei - 9572A. Ministerul va răspunde în scris.

Chirilă Virgil Alin? Nu.

9665A - Ministerul Educaţiei va trimite răspunsul în scris.

Brian Cristian, USR?

9651A.

Toate ministerele!

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, referitoare la autoturismele şi consumul de carburant al instituţiei, respectiv al Ministerului Transporturilor, înţelegem să vă informez asupra următoarelor.

Numărul de autoturisme aflate în parcul auto al ministerului este de 45.

Consumul de carburant anual, în ultimii 4 ani, a fost în jur de 50.000 de litri, adică între 44.000 şi 54.000; 54.000 fiind în 2019, în 2022 înregistrându-se 47.800de litri.

Suma actuală cheltuită pentru carburant, în fiecare din ultimii 4 ani, se situează între 223.900, respectiv 355.000, această ultimă cifră înregistrându-se în anul 2022.

Termenul mediu de utilizare a autoturismelor este de 10 ani.

Parcul auto al ministerului a fost reînnoit în 2021, parţial.

Autoturismele care trebuie înlocuite se predau în cadrul Programului Rabla, programul prin care se efectuează achiziţia de noi autoturisme.

La nivelul ministerului există măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice privind parcul auto. De mai mulţi ani, în mod constant, consumul de carburant la nivelul ministerului este redus cu aproximativ 50%, faţă de cantitatea normată, stabilită conform reglementărilor în vigoare.

Începând cu anul 2021 au fost deja achiziţionate 3 autoturisme electrice, urmând ca pe viitor să mărim procentul de autoturisme electrice din componenţa parcului auto.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim, la rândul nostru, preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Cu stimă, viceprim-ministru, Sorin Mihai Grindeanu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc de răspuns, domnule secretar de stat.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sunt de acord ca restul de răspunsuri la interpelări să le primesc în scris, mai ales că, din păcate, în aceste momente se votează în plenul Senatului exact această iniţiativă despre care am vorbit, cu montarea GPS-urilor pe maşinile instituţiilor publice.

Din nefericire a primit raport de respingere, cu toate că toate avizele au fost favorabile şi s-a bucurat de o largă susţinere din partea societăţii civile.

Sperăm să putem întoarce acest vot la Camera Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian?

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

9523A - Ministerul va răspunde în scris.

9528A - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Pentru domnul Marian Lazăr. ministerul va răspunde în scris.

Ministerul Mediului.

9529A, la fel, în scris.

Şlincu Dan-Constantin, PSD.

9445A - Ministerul a transmis deja răspunsul în scris.

9301A.

Domnul deputat Aelenei Dănuţ.

Ministerul a răspuns în scris.

Chirilă Virgil Alin?

Ministerul Afacerilor Externe.

9550A - se solicită amânare.

Domnul Şlincu Constantin.

9502A - amânare.

Ghiţă Daniel-Florin.

9504A - nu intră în aria de competenţă a Ministerului Economiei.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian - 9515A. Se solicită amânare.

9516A, tot domnul deputat Lazăr. Se solicită amânare.

9517A - amânare.

9520A - amânare.

9521A - se solicită amânare.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, PSD - 9467A - amânare.

Şi domnul Chirilă, Ministerul Sănătăţii, 9468A - se solicită amânare.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Călin-Ioan Bota, PNL, o interpelare? Nu.

Ilie Dan Barna? Nu.

Daniel-Liviu Toda? Nu.

Marcel-Radu Tuhuţ? Nu.

Marian Mina, PSD? O interpelare. Nu.

Vasilică Toma, PSD? Două interpelări. Nu.

Daniel-Gheorghe Rusu? Nu.

Anamaria Gavrilă? Nu.

Daniel-Florin Ghiţă, PSD? O interpelare. Nu.

Dănuţ Aelenei, AUR? O interpelare. Nu.

Francisc Tobă, neafiliat? O interpelare. Nu.

Maria-Gabriela Horga, PNL.

Vă rog.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Am două interpelări, la Ministerul Mediului şi la Ministerul Sănătăţii, prin care am cerut detalii despre autorizarea unui incinerator în municipiul Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, USR.

Vă rog.

Aveţi două interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O voi susţine pe cea către Ministerul Justiţiei, privind rezervarea denumirii Federaţiei Naţionale de Patinaj Sportiv.

Domnule ministru,

Federaţia Română de Patinaj este federaţia reprezentativă a ramurii patinajului sportiv în România.

În acest moment, federaţia este în procedură de lichidare, ca urmare a situaţiei financiare precare pe care federaţia o are de aproximativ 10 ani.

În urma consultărilor cu reprezentanţii federaţiei, patinajul sportiv românesc este lipsit de sprijinul statului român, în condiţiile Legii nr. 69/2000, încă din 2012, de când Ministerul Sportului nu mai acordă finanţare publică.

Pentru a rezolva problema, cluburile sportive de patinaj afiliate la actuala federaţie, aflată în lichidare, doresc înfiinţarea unei noi federaţii sportive naţionale, ulterior lichidării celei actuale.

Din înţelegerea noastră, reprezentanţii cluburilor sportive au iniţiat, încă din 2019, procedurile legale pentru înfiinţarea noii federaţii naţionale de patinaj sportiv. Procedurile au fost însă blocate, deoarece Ministerul Justiţiei a respins cererea de rezervare de denumire, depusă de către Asociaţia Municipală de Patinaj Bucureşti, prin răspunsul înregistrat cu nr. 48.666 din 26.06.2022.

Motivul invocat pentru respingere a fost faptul că denumirea solicitată, Federaţia Română de Patinaj Artistic şi Viteză, este asemănătoare, până la confuzie, cu denumirea Federaţia Română de Patinaj.

Astfel, în lipsa dovezi de rezervare a denumirii, procesul de înfiinţare a noii federaţii este blocat.

Menţionăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul, fiecare ramură sportivă, aşa cum este ea recunoscută de către Ministerul Sportului, poate fi reprezentată de către o singură federaţie sportivă naţională.

Totodată, federaţiile sportive naţionale se înfiinţează conform Legii nr. 69/2000, care se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile.

În acest context, procesul de înfiinţare a unei federaţii sportive naţionale implică acordul Ministerului Sportului, care veghează asupra condiţiei legale de a exista o singură federaţie sportivă naţională pe fiecare ramură de sport.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care sunt criteriile obiective legale prin care se stabileşte asemănarea, până la confuzie, între două denumiri ca motiv de respingere a unei solicitări de rezervare de denumire?

2. Care sunt, în fapt, elementele care creează confuzie între cele două denumiri cuprinse în răspunsul negativ adresat Asociaţiei Municipale de Patinaj Bucureşti?

3. Având în vedere condiţia reprezentării federale unice a ramurilor de sport în România, care este soluţia legală pentru ca Asociaţia Municipală de Patinaj Bucureşti să obţină rezervarea de denumire necesară pentru înfiinţarea noii federaţii?

Şi 4. Având în vedere competenţa comună a Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Sportului, în privinţa înfiinţării federaţiilor sportive, vă rog să-mi spuneţi dacă există mecanisme de dialog între cele două instituţii pentru soluţionarea dosarelor.

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Şlincu, PSD? O interpelare. Nu.

Dorel-Gheorghe Acatrinei, AUR? Trei interpelări. Nu.

Lucian-Florin Puşcaşu, AUR? Nu.

Alexandra Huţu, PSD? Nu.

Domnul deputat Ilie Toma, PSD.

Vă rog.

Aveţi o interpelare.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Energiei.

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-martie 2023 producţia de energie din termocentrale a fost de 5.223 milioane kilowaţi, în scădere cu 409,6 milioane kilowaţi, minus 7,3%.

Iar producţia rezultată din încetarea centralelor nuclearoelectrice a fost de 2.998,8 milioane kilowaţi, în scădere cu 22,3 milioane kilowaţi, minus 0,7%.

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada ianuarie-martie 2023 a fost de 2.431 milioane kilowaţi, în scădere cu 71,4 milioane kilowaţi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice s-ar ridica la 298,1 milioane kilowaţi, în scădere cu 50,4 milioane kilowaţi, faţă de perioada corespunzătoare anului 2022.

Conform statisticilor oficiale, publicate de sursa citată, în perioada 1 ianuarie-31 martie 2023, principalele resurse de energie primară au totalizat 7.935,2 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 219,8 mii tone echivalent petrol faţă de acelaşi interval din anul precedent.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarea întrebare:

Care este motivul pentru care indicatorii menţionaţi mai sus au înregistrat o evoluţie negativă?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Radu-Iulian Molnar, USR? O interpelare. Nu.

Alexandru Moraru, PNL? Două interpelări. Nu.

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR? O interpelare. Nu.

Adrian Giurgiu, USR? Patru interpelări. Nu.

Ion-Alin-Dan Ignat, PNL? O interpelare. Nu.

Oana-Consuela Florea, PSD? O interpelare. Nu.

Adrian Alda, PSD. O interpelare.

Vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna.

Obiectul interpelării: "Compensaţiile oferite administraţiilor locale care deţin suprafeţe de pădure în parcurile naţionale şi în zonele cu restricţii de exploatare".

Domnule ministru,

Autorităţile publice locale nu au primit până anul acesta compensaţii pentru fondul forestier deţinut în parcurile naţionale şi în zonele cu restricţii de exploatare; doar proprietarii privaţi beneficiau de aceste foloase financiare.

Însă, după cum dumneavoastră aţi anunţat la începutul acestui an, şi aceste primării vor încasa despăgubirile aferente, astfel încât să fie stimulate în plus să protejeze şi să preţuiască pădurile din parcurile naţionale.

Din aceste raţionamente, vă rog să mă informaţi începând de când vor putea depune unităţile administrativ-teritoriale aceste solicitări, prin ocoalele silvice, dar şi care sunt compensaţiile pentru perimetrele cu restricţii totale de exploatare, cât şi pentru celelalte categorii de suprafeţe cu interdicţii?

Vă solicit răspuns în scris.

Deputat Alda Adrian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Radu-Vicenţiu Grădinaru, AUR? Două interpelări. Nu.

Doamna deputat Raisa Enachi, AUR? O interpelare. Nu.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.18.