Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să putem începe şedinţa noastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 171.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni şi marţi, 19, respectiv 20 iunie 2023; programul de lucru pentru perioada 19-24 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 12-16 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; şi, de asemenea, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat de Biroul permanent, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup, dacă există intervenţii în legătură cu ordinea de zi?

Doamna deputat Prună.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să anunţ în plenul Camerei Deputaţilor un lucru extrem de important. Suntem aproape la jumătatea anului şi până acum românii care muncesc în această ţară au muncit doar să plătească taxe la stat. Abia de azi înainte muncesc pentru ei şi pentru familiile lor. Astăzi este ceea ce se numeşte ziua libertăţii fiscale.

Adică dintr-o sută de lei brut, pe care o câştigă un român, jumătate se duce la stat, prin taxe, şi apoi mai plăteşte accize, TVA, pentru toate bunurile şi serviciile pe care un român... plăteşte la supermarket, şi nu numai.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună, ordinea de zi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...am o propunere pentru dumneavoastră.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Astăzi să arătăm un pic de respect pentru munca românilor şi să introducem pe ordinea de zi acel proiect care reduce taxele pe primii 3.000 de lei din salariu. Asta ar însemna 1.000 de lei în plus la salariu pentru fiecare român care munceşte cinstit în această ţară.

Să arătăm un pic de respect pentru munca oamenilor care până la urmă muncesc, plătesc taxe la stat şi de multe ori banii aceia se duc la speciali, se duc pe agenţii inutile ale statului, se duc pe PNDL-uri, se duc pe foarte multă risipă care se întâmplă în statul român.

Haideţi să le arătăm un pic de respect!

Şi cer ca cele două comisii - Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă - să lucreze în paralel cu plenul pentru a da un raport pe Pl-x 740/2022 (Propunerea legislativă pentru reducerea poverii fiscale pe muncă).

Cred că e momentul şi e o zi potrivită pentru a discuta acest proiect de lege.

Vă rog să supuneţi votului acest lucru, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aţi început cerând introducerea pe ordinea de zi a unui proiect, ceea ce nu se poate, nu există acord. Şi, după aceea, ca de fiecare dată în ultimele săptămâni, aţi cerut ca două comisii să lucreze în paralel cu plenul, pentru dezbaterea Pl-x 740/2022, şi anume, Comisia pentru muncă, dacă nu mă înşel, şi Comisia pentru buget, finanţe, da?

Acest lucru pot să-l fac şi sunt obligat de Regulament să supun votului permisiunea plenului ca cele două comisii să lucreze în paralel cu plenul.

Vă rog să votaţi.

Cu 66 de voturi pentru, 88 contra, două abţineri, propunerea dumneavoastră nu a fost aprobată.

Domnul deputat Andronache Gabriel.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea Grupului PNL este următoarea, şi anume, ca proiectul de lege aflat la punctul 12 în ordinea de zi - PL-x 90/2023 - să devină în ordinea de zi punctul 31. Se referă la modificarea şi completarea unor dispoziţii privind evidenţa persoanelor.

Mersi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PL-x 90/2023, poziţia 12 pe ordinea de zi, să fie mutat pe poziţia 31.

Vot, vă rog.

Cu 117 voturi pentru, 22 contra şi 29 de abţineri, PL-x 90/2023 se mută pe poziţia 31 pe ordinea de zi.

Alte intervenţii la ordinea de zi?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură este altceva, dar am rugămintea să şi apăsaţi, domnule preşedinte.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat George-Nicolae Simion.)

Pe procedură, domnul deputat neafiliat, domnul Coarnă.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10 secunde.

Domnul Dumitru Coarnă:

10 secunde.

Începând de astăzi, 19 iunie, reprezint Grupul parlamentar AUR în Camera Deputaţilor.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este o foarte mare surpriză.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Niciodată n-am fi crezut aşa ceva! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

- Solicitarea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile pentru Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 93 din 18 decembrie 2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară; Pl-x 232/2023.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Supun votului dumneavoastră încadrarea acestei iniţiative legislative în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de la 45 la 60 de zile.

Vă rog să votaţi.

Cu 145 de voturi pentru, 40 de abţineri şi două voturi contra, prelungirea a fost aprobată.

8. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România; PL-x 346/2023.

Din partea iniţiatorilor, domnul Manea.

Vă rog,

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt extrem de bucuros că astăzi Camera Deputaţilor şi dumneavoastră, în calitate de colegi, veţi putea susţine această propunere legislativă extrem de importantă pentru minoritatea romă din România.

Propunerea a trecut de Senatul României; iată, astăzi suntem cu raport de adoptare.

Şi aş vrea să spun doar câteva lucruri - cine sunt romii şi de ce este nevoie de o astfel de instituţie.

Romii reprezintă o minoritate istorică atestată pe teritoriul acestei ţări încă din anul 1385.

Romii au fost ţinuţi în robie aproximativ o jumătate de mileniu, din 1385 şi până în anul 1856.

Romii din România au luptat alături de români în Primul şi în cel de-al Doilea Război Mondial.

Romii din România sunt victime ale regimului antonescian şi ei au fost deportaţi în Transnistria.

Şi tot romii sunt cei care au dat acestei ţări nenumărate valori şi personalităţi în absolut toate domeniile.

Eu cred că, după 33 de ani de democraţie, este timpul ca toate partidele politice, clasa politică românească, să-şi manifeste voinţa politică în ceea ce priveşte minoritatea romă şi să facă acest act - simbolic, l-aş numi eu, şi reparatoriu cumva - pentru minoritatea romă, prin înfiinţarea unei instituţii culturale de asemenea anvergură, din cadrul căreia atât cetăţenii acestei ţări, majoritari, cât şi toţi ceilalţi cetăţeni să ne cunoască mai bine şi să depăşească cumva acele bariere, de a ne mai percepe doar prin intermediul stereotipurilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

...şi etichetelor negative.

Vă mulţumesc mult.

Le mulţumesc tuturor colegilor deputaţi şi senatori care s-au alăturat acestui demers şi care au fost coiniţiatori.

Şi vă rog, stimaţi colegi parlamentari, stimaţi colegi deputaţi, să susţineţi acest proiect de lege pentru minoritatea romă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale sau Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, vă rog, raportul comun.

Vă rog, domnule Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, prin adresa PL-x 346/2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 15 mai 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere al Curţii de Conturi a României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România, instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi.

În conformitate cu art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, examinarea iniţiativei legislative a avut loc în şedinţe separate.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a examinat iniţiativa legislativă în data de 7 iunie 2023. La lucrările Comisiei pentru drepturile omului, deputaţii şi-au înregistrat prezenţa conform listei de prezenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, cu unanimitate de voturi, au hotărât să transmită Comisiei pentru cultură un raport preliminar de adoptare.

Comisia pentru cultură a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din data de 13 iunie 2023.

În urma examinării iniţiativei legislative, a documentelor ataşate, precum şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport favorabil, cu un amendament admis, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, nu sunt.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă la articole există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Bogdan Gheorghiu, vă rog.

Are de făcut un anunţ şi vă rog să-l ascultaţi cu mare atenţie.

Vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă invit să participaţi la expoziţia de aici, din holul din proximitatea plenului. Este o expoziţie de pictură extrem de interesantă, intitulată sugestiv - "Ninemia". Ninemia fiind sinonim cu liniştea pe care o asculţi când eşti lângă mare.

E vorba de patru doamne pictoriţe. Iniţiatoarea este o româncă stabilită de 25 de ani pe Insula Creta, este medic de profesie. Şi expoziţia este o paralelă foarte interesantă între peisajele greceşti şi cele româneşti.

Chiar vă invit şi nu veţi regreta.

Astăzi s-a deschis expoziţia, aici, în faţa plenului, şi va fi până joi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

11. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2024 ca "Anul Avram Iancu"; PL-x 216/2023.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru cultură, vă rog, raportul comun.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2024 ca "Anul Avram Iancu".

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, prin adresa PL-x 216/2023 din 27 martie 2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2024 ca "Anul Avram Iancu".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul partajat al Consiliului Economic şi Social.

Guvernul, prin adresa transmisă, specifică faptul că "Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative".

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Începem cu domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Numele lui Avram Iancu rămâne pentru totdeauna legat de ceea ce a reprezentat lupta pentru independenţă - emancipare naţională, drepturi sociale şi drepturi naţionale ale românilor din Transilvania.

Numele lui Avram Iancu este legat de Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3-5 mai 1848, atunci când românii ardeleni şi-au declarat independenţa şi şi-au afirmat un program de reforme politice liberale, şi au iniţiat ceea ce va deveni apoi Mişcarea de Emancipare Naţională din Transilvania, cât şi de rezistenţa eroică în Ţara Moţilor, pe care Avram Iancu o va duce către sfârşitul anului 1849.

Avram Iancu este, pe undeva, simbolul eroismului, simbolul a ceea ce reprezintă patriotismul asumat până la jertfa supremă. Demnitatea sa naţională, caracterul său ferm şi, nu în ultimul rând, acel spirit de sacrificiu desăvârşit, care fac cinste naţiunii române, fac din Avram Iancu una dintre figurile mari ale istoriei noastre naţionale, dincolo de ceea ce reprezintă pentru românii din Ţara Moţilor şi din Transilvania, el reprezentând un simbol al identităţii naţionale şi al unităţii şi al aspiraţiei de emancipare naţională a românilor din întreg spaţiul românesc în secolul XIX, până astăzi, în prezent.

Evenimentele de la 1848 au adus în lumină mari personalităţi, de la Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, fraţii Golescu, Vasile Alecsandri, Eftimie Murgu, Andrei Şaguna, Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu - oameni importanţi... Nicolae Bălcescu, evident - oameni importanţi care au ştiut ceea ce înseamnă construcţia unei naţiuni, iar fără acţiunea lor la 1848...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...poate nu am fi avut nici independenţa naţională de la 10 mai 1877 şi nu am fi avut nici momentul fundamental de la 1 decembrie 1918, momentul de glorie al naţiunii române.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Aşadar, eu cred că este o alegere deosebită ca eroul naţional Avram Iancu să fie sărbătorit cum se cuvine la 200 de ani împliniţi de la naşterea sa.

Partidul Naţional Liberal va vota această iniţiativă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului AUR, domnul Axinia Adrian-George, vă rog, primul vorbitor.

Domnul Adrian-George Axinia:

Vă mulţumesc.

Şi Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor va vota acest proiect de lege.

Din 2021 avem un proiect de lege similar, prin care ne dorim ca, în memoria lui Avram Iancu, jurământul parlamentarilor, la început de mandat, să se încheie, în funcţie de convingerile individuale ale fiecărui deputat şi senator, cu formula - "Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd naţiunea mea fericită".

Poate reuşim să scoatem din sertar acest proiect de lege, pentru a cinsti acest veritabil reprezentant al neamului românesc.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Natalia Intotero, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă pe care Grupul parlamentar al PSD o va vota.

Şi vreau să-i felicit pe iniţiatori!

Anul 2024 reprezintă 200 de ani de la naşterea eroului naţional Avram Iancu.

Ca în fiecare an, românii, în jurul datei de 10 septembrie - şi anul acesta va fi chiar data de 10 septembrie -, se adună la Ţebea pentru a cinsti memoria eroului nostru naţional.

Vă aşteptăm şi în acest an, ca de fiecare dată, pe toţi cei dintre dumneavoastră care aveţi disponibilitate!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Mircia Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Luarea mea de cuvânt face trimitere la două segmente majore.

În primul rând, calitatea acestui bărbat de stat. Şi vreau să scot în evidenţă că la vârsta de 24 de ani şi-a asumat o responsabilitate uriaşă pentru propăşirea neamului românilor dintr-o ţară demnă, dar care stătea sub gârbaciul imperialilor de la Viena.

A doua idee majoră, care face referire la timpul prezent. Îmi amintesc doar două versuri, exact din acea zonă a Munţilor Apuseni, din Alba:

"Gloria străbună pe străbuni cinsteşte,

În zadar cu ea nepotul se făleşte".

Această lege este un îndemn la a ne întoarce la acele repere fundamentale, la acei făuritori de neam şi patrie, la părinţii acestei patrii, din care să luăm minima minimalia din exemplul lor, să ni-l însuşim şi să trăim în spiritul... aidoma acelora care ne sunt astăzi pe buzele noastre.

Avram Iancu a jurat - "Singurul dor al vieţii mele este să îmi văd naţiunea mea fericită". Acest cuvânt, "naţiunea mea fericită", nu ştiu cum l-ar interpreta unii din această ţară, dar, de aceea, spun:

Să îmi văd naţiunea română fericită!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Roman Florin-Claudiu

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am luat cuvântul, deşi sunt iniţiatorul acestui proiect de lege. L-am invitat, din colegialitate, şi pe colegul meu, Marcel Tuhuţ, primarul de la Ciuruleasa, actualmente deputat, pentru că aşa e normal şi aşa e colegial.

Îmi pare rău că nu l-am invitat şi pe domnul Chelaru, pentru că domnul general este, într-adevăr, un om apropiat de Ţara Moţilor.

Şi îmi pare rău că n-am invitat şi un coleg de la UDMR, pentru că eu cred că este un moment important pentru ca bătălia de la Abrud împotriva lui Hatvani să fi fost un bun prilej de reconciliere între moţi şi minoritatea maghiară.

De ce mi-a fost frică n-am scăpat. Din păcate, se politizează numele marelui erou naţional.

Vă rog pe toţi, din respect pentru ceea ce a însemnat Avram Iancu, să votaţi acest proiect şi să nu-l murdărim politic.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Naţionalismul se trăieşte, se respectă.

Stima şi respectul faţă de eroii neamului, la fel, ţin de fiecare dintre noi.

Tocmai pentru a nu politiza un astfel de subiect nu ar fi trebuit făcut un astfel de proiect de lege care spune şi face, în realitate, absolut nimic. Spune că se pot face evenimente dedicate lui Avram Iancu, la anul. Aşa cum se puteau face şi acum doi ani, şi anul acesta. Şi apoi şi peste doi ani, trei ani, patru ani, în momentul în care ai, să zicem, un Consiliu Local care îţi aprobă un proiect, un eveniment şi ai şi sursa de finanţare, poţi face un eveniment pentru Eminescu, pentru Avram Iancu şi aşa mai departe.

Şi e important să se facă, nu numai la anul, ci şi peste doi ani, şi peste trei ani, şi peste patru ani, pentru a-i ajuta pe tinerii noştri să nu-şi uite istoria.

Dar tocmai ce faceţi cu acest proiect este să umpleţi de nişte discursuri sforăitoare istoria României.

Avram Iancu... şi acest Parlament... Avram Iancu, vă zic eu ce ar trebui să faceţi, mai ales celor de la PSD şi PNL, care au guvernarea. Avram Iancu a reprezentat o viziune modernizatoare la acel moment, în secolul al XIX-lea, la 1848, a fost printre cei care au zis, România trebuie să se modernizeze. Au zis asta, au făcut asta. Şi a ridicat o bucată din România asta, cu pieptul în faţă, mândră de ce este, ce reprezintă şi ce va reprezenta.

Ei bine, acum aveţi ocazia să duceţi mai departe visul modernizator al lui Avram Iancu, având la îndemână cel mai mare proiect şi cel mai important proiect recent de ţară şi acest PNRR... (Aplauze.) ...

Şi dacă vreţi să-i oferiţi respect lui Avram Iancu... (Aplauze.) ...apucaţi-vă de muncă la Guvern... (Aplauze.) ...faceţi jaloanele acelea întârziate, aduceţi banii europeni şi dezvoltaţi România, aşa cum ar fi vrut să o vadă Avram Iancu! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Destul de interesantă paralela istorică!

Nu vreau să comentez suplimentar.

Domnul Toma, vă rog, Grupul PSD. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Păcat că unii dintre colegii noştri nu ştiu cine este Măria Sa, Avram Iancu, Crăişorul Munţilor. (Aplauze.)

Dacă Avram Iancu avea trotinetă la vremea respectivă, cu siguranţă, nu o folosea. Avram Iancu era pentru oamenii pe care îi reprezenta, de acolo, de jos, de la ţălnă.

Dacă nu ştiţi ce înseamnă "ţălnă", vă invit eu să veniţi la Ţebea, în septembrie, să trăiţi spiritul acela ardelenesc.

Avram Iancu, într-adevăr, a fost un avangardist care a deschis calea spre o Românie modernă, dar nu numai pentru Ardeal, pentru România, stimaţi colegi!

Şi nu mai încercaţi să minimizaţi fenomenul Avram Iancu, pentru că omul acela s-a sacrificat cu tot ce a avut. Cu viaţa lui, cu trăirea lui, cu tot. La 24 de ani conducea trupele de moţi, în Ţara Crişurilor şi a Ardealului locuit de moţi! Este păcat!

Şi să vă mai spun ceva - el a terminat Facultatea de Drept la Viena, în opinci şi în haina pe care o avea, ţărănească. Şi n-a fost nicio clipă, n-a precupeţit niciun moment ca să-şi arate românismul. (Vociferări.)

Deci, să vă mai spun ceva, Avram Iancu, îmi pare sincer rău, n-are nimic de-a face cu PNRR-ul! Încercaţi să faceţi nişte paralelisme moderne, dar nu vă ies.

La dumneavoastră e o altă orientare, spre altfel de trăiri româneşti, pe care cultura românească nu le-a avut niciodată şi nu le veţi putea implementa aici.

Ştiţi care a fost întotdeauna cel mai scurt strigăt de luptă? "No, gata? No, hai!".

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

No, domnule Coarnă, întrucât sunteţi afiliat Grupului AUR, au vorbit deja doi colegi, nu vă pot da cuvântul. (Râsete. Vociferări.)

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de transport, proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deşeurilor, proiectele privind îmbunătăţirea sistemului de răspuns la risc şi proiectele privind investiţii în infrastructuri spitaliceşti, finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 575/2022; procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului, iniţiatorul, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne deputat,

Stimaţi domni deputaţi,

Actul normativ în discuţie a creat cadrul legal pentru demararea proiectelor din domeniile: transport, deşeuri, îmbunătăţirea sistemului de răspuns şi din domeniul infrastructurii spitaliceşti şi ambulatorii, până la momentul aprobării formale de către Comisia Europeană a celor 3 programe - Programul "Transport", Programul Dezvoltare Durabilă" şi Programul "Sănătate". Astfel, s-a prevăzut posibilitatea introducerii în bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a creditelor de angajament şi bugetare necesare proiectelor din cadrul celor 3 programe de care am făcut vorbire.

De asemenea, s-a reglementat desfăşurarea activităţilor aferente autorităţilor de management, şi anume - evaluarea, contractarea, acordarea de avize de principiu, monitorizarea, autorizarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi pentru priorităţile de finanţare incluse în Programul "Transport", Programul "Sănătate" şi Programul "Dezvoltare Durabilă".

Noi, respectuos, vă solicităm să daţi un vot pozitiv acestui act normativ.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget, vă rog, raportul comun.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege, în procedură de urgenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, nu avem.

Nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2023 pentru modificarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic; PL-x 273/2023; procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, Guvernul, doreşte?

Doreşte.

Vă rog.

Doamna Andreea Anamaria Naggar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Actul normativ supus dezbaterii vizează modificarea a două acte normative.

Prima modificare se referă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, în sensul în care este introdusă o excepţie în privinţa amânării scoaterii din exploatare a 660 MW de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi trecerea acestora în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu 1 iunie 2023.

A doua modificare vizează Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, prin introducerea unor noi prevederi care obligă investitorii sau proprietarii clădirilor rezidenţiale noi sau renovate major, cu mai mult de 10 locuri de parcare, să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cablurile electrice pentru fiecare loc de parcare şi instalarea unui punct de reîncărcare vehicule electrice pentru fiecare 5 locuri de parcare.

Noi, respectuos, vă solicităm să acordaţi acestui act normativ un vot favorabil.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii.

Domnul preşedinte Bende Sándor, vă rog, raportul comun.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege nr. 273/2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nu avem nici amendamente.

Aşadar, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 307/2023.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnule Dunava, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

De asemenea, în calitate de iniţiator, aş dori să mulţumesc tuturor celor peste 120 de colegi, de la toate grupurile parlamentare, care au susţinut acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Năsui, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă am vrea într-adevăr să salvăm industria de apărare, ceea ce se numeşte industria de apărare, trebuie să facem ceea ce s-a întâmplat deja în anii ’90, de exemplu, pentru Aerostar Bacău.

Vă invit să vă întrebaţi de ce însăşi Armata Română nu cumpără din industria de apărare română şi cumpără echipamente produse de alte companii private şi străine, de la acele faimoase rachete HIMARS şi lansatoare de rachete HIMARS, Javelin şi toate lucrurile acestea pe care le vedem acum în războiul din Ucraina, cu care armata română este echipată, chiar şi avioanele şi toate lucrurile acestea.

De ce avem o industrie a apărării care a rămas încremenită în timp? Zici că e un muzeu al comunismului dacă te uiţi în ea. De ce nu mai avem inovaţie în ea?

Şi toate lucrurile acestea nu sunt doar o slabă administrare, furt şi corupţie, şi risipă cum este, dar este şi o problemă sistemică, pentru că în această industrie de apărare nu am căutat niciodată investitori străini. N-am căutat niciodată investitori privaţi, chiar şi români, care să o pună pe picioare. Pentru că să ştiţi că sunt foarte multe firme româneşti care au investit în industria de apărare şi care merg foarte bine, demonstrează că poţi să faci chiar foarte mulţi bani din această industrie, dacă o faci cu cap.

Soluţia pentru industria de armament de stat nu este să tot pompăm bani în ea, ea tot să facă pierderi, tot să-i ştergem datoriile de la bugetul de stat şi tot să numim diverşi administratori speciali în funcţii de tip sinecură în fruntea ei, ci să găsim investitori privaţi. Exact aşa cum am făcut, de exemplu, cât am fost ministru, pentru COS Târgovişte, unde acum avem un investitor privat care investeşte jumătate de miliard de euro, zero bani de la stat, zero scheme de ajutor de stat, 100% bani privaţi.

Asta ar trebui să facem dacă ne dorim într-adevăr să avem o industrie de apărare performantă.

Atât timp cât o vom menţine de stat, vom menţine o vacă de muls pentru sinecuri, pentru partide politice, pentru activi de partid şi nu vom avea decât genul acesta de proiecte prin care tot mai ştergem datorii, tot mai facem investiţii, de fapt, mărind capitalul social, ca să... ce să vezi, să acoperim pierderile făcute anterior.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Wiener Adrian. (Vociferări.)

A, OK.

Nu există alte intervenţii.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 293/2023; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României, doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii, vă rog, raportul comun.

Domnule preşedinte Bende, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege nr. 293/2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu avem intervenţii din partea grupurilor, nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Palestinei privind Cooperarea în Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Organizate, a Terorismului şi a Altor Infracţiuni, semnat la 19 iulie 2022, la Bucureşti; PL-x 290/2023.

Vă rog, iniţiatorul, Guvernul României.

Domnul Adrian Petcu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul demers vizează exprimarea consimţământului statului român de a deveni parte la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Palestinei privind Cooperarea în Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Organizate, a Terorismului şi a Altor Infracţiuni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Acordul are drept scop crearea cadrului juridic bilateral necesar celor două părţi pentru cooperarea în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, terorismului şi a altor infracţiuni, principalele domenii de cooperare prevăzute fiind combaterea traficului de droguri, a traficului de persoane, a migraţiei ilegale, a corupţiei, a actelor de terorism şi de finanţare a acestora.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Palestinei privind Cooperarea în Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Organizate, a Terorismului şi a Altor Infracţiuni, semnat la 19 iulie 2022, la Bucureşti, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog, raportul.

Domnul Leoreanu.

PL-x 290.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Palestinei privind Cooperarea în Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Organizate, a Terorismului şi a Altor Infracţiuni, semnat la 19 iulie 2022, la Bucureşti; PL-x 290/2023.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Palestinei privind Cooperarea în Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Organizate, a Terorismului şi a Altor Infracţiuni, semnat la 19 iulie 2022, la Bucureşti.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Conform dispoziţiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat în şedinţă şi au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Palestinei privind Cooperarea în Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Organizate, a Terorismului şi a Altor Infracţiuni, semnat la 19 iulie 2022, la Bucureşti.

În raport cu obiectul şi conţinutul acestuia, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există solicitări de intervenţii, nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti, la 7 decembrie 2022; PL-x 337/2023.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Leoreanu!

Domnule Leoreanu, PL-x 337/2023. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti, la 7 decembrie 2022; PL-x 337/2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti, la 7 decembrie 2022. Principalele domenii de cooperare prevăzute de Acord sunt: cunoaşterea legislaţiei şi reglementărilor interne şi internaţionale privind apărarea naţională, planificarea şi implementarea bugetului apărării, pregătirea personalului militar şi civil, organizarea şi funcţionarea sistemelor de transmisiuni în cadrul diferitelor categorii de forţe ale armatei, logistică, domeniul medical, istorie militară şi arhive, geografie şi topografie militară, activităţi militare culturale şi sportive.

Conform dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Conform dispoziţiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat şi au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti, la 7 decembrie 2022.

În raport cu obiectul şi conţinutul acestuia, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale nu sunt. Nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 485 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 562/2022.

Dacă din partea iniţiatorului, Guvernul României, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru administraţie, raportul comun.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru muncă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu PL-x 562/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulament, cele două comisii au fost sesizate în fond şi au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 485 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 7 aveţi comentarii?

Avem comentarii.

Domnul Apostol Alin-Gabriel.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Un proiect foarte bun, dar numai că, din păcate, iniţiatorul a cedat presiunilor venite din administraţia publică şi a mutat data de intrare în vigoare a acestui proiect.

Aşa că vă rog să supuneţi votului amendamentul nr. 3, pentru a-l respinge...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu e vicelider! (Vociferări.)

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

...pentru că România are nevoie acerbă de digitalizare în administraţia publică.

Haideţi, colegi, să accelerăm acest proces al digitalizării administraţiei publice!

Şi aşa că vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi votului respingerea amendamentului nr. 3.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Avem amendamente admise. Colegul de la USR solicita respingerea amendamentului.

Eu supun votului amendamentul admis.

Vă rog să votaţi.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Hai că ai lămurit-o! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pentru a fi toată lumea încredinţată cum votează, domnule Moşteanu, tocmai de aceea am făcut această pledoarie.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Am să cer drept la replică, mi-ai spus numele! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 100 de voturi pentru, 55 contra, 23 de abţineri, amendamentul nr. 3 rămâne în vigoare.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Invit colegii care au răspunsuri la întrebări şi interpelări să rămână în sala de şedinţă. Imediat începem această şedinţă dedicată întrebărilor şi interpelărilor.

Vă mulţumesc.

Vă doresc o după-amiază plăcută!

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Am revenit.

Ştiţi procedura.

Domnul Toma Ilie.

Vă rog, domnule secretar de stat Micu.

"Măsuri de descurajare a fenomenului violenţei în şcoli" - 1.280B.

Domnul Cătălin Mihai Micu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1.280B/2023, având ca obiect "Măsuri de descurajare a fenomenului violenţei în şcoli", vă comunicăm următoarele.

În anul şcolar 2022-2023, din totalul de 218.628 de posturi didactice de predare din învăţământul preuniversitar de stat la nivel naţional, 4.914 posturi sunt ocupate de personal didactic fără studii corespunzătoare postului, respectiv 2,24%.

În ceea ce priveşte combaterea şi prevenirea fenomenului de violenţă în şcoli, Ministerul Educaţiei a elaborat Ordinul nr. 4.343/2020 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1), art. 56 alin. (1) şi pct. 6¹ din Anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 privind violenţa psihologică - bullying-ul.

De asemenea, conform art. 5 din Ordinul nr. 4.343/2020, pentru optimizarea prevenirii violenţei psihologice - bullying, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se creează un grup de lucru antibullying, cu rolul de prevenire, identificare şi soluţionare a faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Legea învăţământului preuniversitar, dezbătută în ambele Camere ale Parlamentului şi adoptată în şedinţa plenului Senatului din data de 22 mai 2023... (Vociferări.)

Închei imediat!

...menţionează că, în termen de 6 luni, Guvernul, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, va adopta, prin hotărâre, Planul Naţional de Combatere a Violenţei Şcolare pentru ţara noastră.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată consideraţia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Toma, vreţi să uzaţi de minutul dumneavoastră?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doriţi.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat Micu.

Da, răspunsul este profesionist, însă mi-aş dori să văd mai multă aplicare. Am discutat şi cu colegii mei din noul Guvern, Guvernul condus de domnul preşedinte Marcel Ciolacu, care, cu siguranţă, va fi un pic mai aplecat asupra problemelor părinţilor, mai aplecat asupra problemelor copiilor. Aţi văzut că s-au luat deja unele măsuri în domeniul învăţământului referitor la profesori, referitor la elevi şi, sper eu, acest fenomen de bullying, care sperie şi familiile, care creează un fenomen destul de grav în societate, să fie redus pe cât mai mult posibil.

Ce vreau să vă rog. Să faceţi toate demersurile necesare pentru că veţi avea sprijinul, la nivel înalt, de minister, sunt convins, prin Programul guvernării, şi să ocupaţi acele posturi restante - am înţeles eu, destul de multe, undeva la 20%, dacă nu mă înşel, - care nu sunt ocupate în prezent de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Toma!

Domnul Ilie Toma:

... cei care sunt de specialitate.

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ghiţă Daniel-Florin? Nu este.

Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav.

"Nevoia înfiinţării secţiei de poliţie în comuna Poienile de Sub Munte, judeţul Maramureş" - 1.295B.

Domnule Petcu, vă rog.

Domnul Adrian Petcu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1.295B/2023, având ca obiect "Nevoia înfiinţării secţiei de poliţie în comuna Poienile de Sub Munte, judeţul Maramureş", vă comunicăm următoarele.

În temeiul prevederilor art. 40 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional-penale, cu modificările ulterioare, la data de 10 august 2022 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.025 pentru stabilirea aspectelor tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem pilot, precum şi a celor privind operaţionalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică.

Astfel, judeţul Maramureş se regăseşte printre cele 19 judeţe incluse în etapa a treia a acestui program, pentru punerea în aplicare a prevederilor legale mai sus-menţionate şi va beneficia în acest sens de suplimentarea statului de organizare cu 189 de funcţii.

La momentul distribuirii acestora vor fi operate modificările structurale necesare pentru înfiinţarea compartimentelor de patrulare şi intervenţie la evenimente, la nivelul tuturor secţiilor de poliţie rurală. Astfel, vor asigura activităţile specifice cu privire la intervenţia la evenimente, urmând ca agenţii din cadrul posturilor de poliţie comunale să se ocupe de problematica specifică a locuitorilor din comună şi rezolvarea sesizărilor acestora.

De asemenea, pentru realizarea unui climat de siguranţă pentru cetăţenii comunei, care face obiectul acestei interpelări, se are în vedere constituirea de patrule mixte, din poliţişti şi jandarmi, în scopul întăririi dispozitivului de menţinere a ordinii publice, în baza cadrului dispoziţional intern care reglementează efectuarea activităţii de menţinere a ordinii publice în sistem integrat.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Petreţch.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doresc să vă mulţumesc pentru răspunsul prompt, însă nu cred că aceste patrule mixte o să soluţioneze problema acelei localităţi. Repet, acea localitate este una dintre cele mai mari localităţi din ţară, cu peste 10.000 de locuitori.

De aceea, din discuţiile pe care le-am purtat atât cu cetăţenii, cât şi cu autorităţile locale, de acolo a venit şi această propunere de a înfiinţa acea secţie de poliţie, la fel cum s-a întâmplat în localitatea Moisei, care este mai puţin numeroasă decât localitatea Poienile de Sub Munte.

Mai mult decât atât, domnule secretar de stat, acea localitate se află la graniţa României cu Ucraina şi cunoaştem problema contrabandei cu ţigări, şi mai ales a traficului ilegal, în această perioadă. De aceea, vă rog ca pe viitor să aveţi în vedere înfiinţarea acelei secţii de poliţie care este extrem de importantă pentru acea zonă, şi nu doar pentru localitatea Poienile de Sub Munte, ci pentru întreaga regiune a Ruscovei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Grădinaru Radu-Vicenţiu, Grupul AUR. Se solicită amânare.

Domnul Şlincu Dan-Constantin.

De la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării se solicită amânare.

Domnul Şlincu Dan-Constantin.

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. A fost transmis răspunsul în scris.

Doamna Gavrilă, domnul Şlincu, doamna Prună, doamna Gavrilă, domnul Toma, doamna Gavrilă şi domnul Toma - se solicită amânare.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.11.