Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.26.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, din nou, stimaţi colegi!

Ştiţi procedura.

Haideţi să începem!

Dacă tot a intrat doamna Huţu, o lăsăm să îşi dea jos haina şi o invităm la microfon, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Tuhuţ.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Alături de partenerii din coaliţie, PSD şi-a asumat un program de guvernare, iar prin miniştrii săi demonstrează că se ţine de cuvânt şi implementează măsurile guvernamentale la care s-a angajat, chiar dacă actualul context economic este unul dificil.

Astfel, vin în faţa dumneavoastră cu exemplul Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse care, în prezent, prin măsurile deja adoptate, lucrează la formele finale ale proiectelor de hotărâri de Guvern pentru aprobarea altor două noi programe.

Vorbesc despre Programul anul "Concurs naţional de proiecte pentru familii" şi "Programul Naţional Anual Cardul Familiilor Numeroase din România".

Pe scurt, prin primul program enunţat se urmăreşte creşterea capacităţii de dezvoltare strategică şi implicare a asociaţiilor nonguvernamentale în procesul de realizare a politicilor publice dedicate sprijinirii familiilor. Concret, este alocată o finanţare nerambursabilă, în valoare de 50.000 lei pentru fiecare proiect, pentru maximum 60 de programe dedicate susţinerii familiilor din România, pe mai multe domenii de activitate: cultură, educaţie, sănătate, sport sau servicii pentru copii. Procedura este simplă şi presupune depunerea unei cereri de finanţare şi anexele aferente acesteia, detaliile urmând a fi stabilite prin normele de aplicare.

Cel de-al doilea program se referă la emiterea anuală a peste 226.000 de carduri destinate familiilor numeroase, prin intermediul cărora vor fi oferite reduceri copiilor din familiile care au cel puţin 3 copii, pentru plata transportului, achiziţia de alimente sau a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, produse de igienă, medicamente sau accesul la activităţi sportive, culturale ori alte servicii destinate acestora. Şi în acest caz procedura de înscriere este simplă, fiind nevoie doar de depunerea la minister a unei cereri de emitere a cardului.

Deci, iată că, după ce au fost publicate în transparenţă la începutul acestei luni, iar cei interesaţi au putut formula propuneri, sugestii sau recomandări, în acest moment, ambele proiecte de hotărâri se află pe masa specialiştilor, care în cel mai scurt timp vor finaliza textele juridice pentru ca românii cărora le sunt adresate să se poată bucura de aceste programe cât mai repede.

De asemenea, amintesc că, până la începutul lunii iulie, vor intra în transparenţă decizională şi restul programelor din pachetul legislativ pentru creşterea natalităţii şi susţinerea familiei, astfel încât să poată fi accesate de cât mai multe familii şi tineri din România, deoarece, aşa cum am arătat în cadrul Partidului Social Democrat, copiii, tinerii şi familiile reprezintă o prioritate atât pentru parlamentarii, cât şi pentru miniştrii social-democraţi.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Tuhuţ.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Guvernul Ciolacu acţionează în sprijinul românilor în timp record de la învestire"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este, poate, pentru prima dată când un guvern proaspăt instalat a fost nevoit să facă faţă unor situaţii de urgenţă într-un timp atât de scurt de la învestire. Practic, la mai puţin de 3 zile de la preluarea mandatului de prim-ministru, Marcel Ciolacu, alături de echipa de miniştrii, a demonstrat încă o dată însemnătatea unei bune guvernări.

O premieră desăvârşită însă este faptul că, de această dată, sprijinul guvernamental nu a mai întârziat. Premierul Ciolacu a convocat de urgenţă întrunirea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pentru a se aproba o serie de măsuri urgente de sprijinire a persoanelor afectate de inundaţiile recente, atât pentru cetăţenii din judeţul Alba, cât şi pentru cei din judeţul Dolj.

În vara anului 2020 mai multe comune din Munţii Apuseni au fost măturate de viituri succesive, iar oamenii ce şi-au pierdut cea mai mare parte dintre bunuri şi animale au solicitat atunci, de nenumărate ori, sprijin din partea Guvernului şi a autorităţilor. Personal, am formulat numeroase declaraţii şi interpelări pe acest subiect, însă fără ca cetăţenii să primească un sprijin real.

În seria de acţiuni anunţate de Guvernul Ciolacu se numără puncte de un real interes pentru români, precum adoptarea unor măsuri de combatere a inflaţiei şi a creşterii preţurilor la alimente. Primele măsuri din cadrul viziunii de naţionalism economic au rolul de a încuraja consumul produselor naţionale şi sprijinirea producătorilor români. În acest sens, o măsură inovatoare în lupta cu adaosurile comerciale practicate de marii retaileri este aceea de a obliga comercianţii să afişeze la raft şi preţul de producător, pe lângă cel de vânzare, astfel încât cetăţenii să fie informaţi în legătură cu adaosul comercial aplicat.

De asemenea, Guvernul Ciolacu va suspenda taxele impuse de către marii comercianţi către producătorii care doresc să comercializeze produsele prin intermediul acestora, ţinta fiind scăderea accelerată a preţurilor de la raft şi scăderea efectului de inflaţie cauzat de întreţinerea unor preţuri ridicate fără o justificare logică.

Toate aceste măsuri concrete, enumerate anterior, reprezintă o dovadă de necontestat a faptului că România poate fi guvernată şi în interesul cetăţenilor.

În încheiere, îmi exprim pe deplin convingerea că în scurt timp toate măsurile adoptate de Guvernul Ciolacu vor conduce la reducerea inflaţiei şi vor genera un nivel de trai mai bun resimţit de fiecare român în parte.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Viorica Sandu, Grupul PSD.

Se pregăteşte doamna Cătălina Ciofu.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de astăzi se referă la priorităţile şi angajamentele Partidului Social Democrat faţă de români - reducerea preţurilor la alimente şi stimularea producţiei interne.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ne-am pregătit temeinic, în ultimele luni, pentru preluarea conducerii Executivului şi a altor ministere importante. Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, are deja o viziune conturată asupra economiei româneşti, bazată pe principiul patriotismului economic.

Unul dintre obiectivele primare ale noului Guvern este scăderea cât mai rapidă a preţurilor la alimentele de bază. În ultimul an, alimentele s-au scumpit în medie cu peste 18%, dar există şi categorii de alimente care s-au scumpit cu peste 50%. În paralel, au existat scumpiri ale energiei şi ale altor produse şi servicii. Vieţile multor români s-au schimbat, într-un interval relativ scurt de timp, din cauza inflaţiei.

Urmează, în următoarea perioadă, discuţii cu producătorii, distribuitorii şi marile lanţuri de magazine, pentru a găsi o variantă de reducere a adaosurilor comerciale pentru mai multe produse alimentare esenţiale. După cum ştiţi, în unele magazine vorbim despre un adaos de chiar 30-40%, dar există şi locaţii în care acest adaos depăşeşte 300%.

Aşadar, avem încredere că, până în toamnă, vom ajunge la un consens între toţi actorii implicaţi în lanţul de aprovizionare, iar românii vor vedea scăderile preţurilor direct la raft.

Noul guvern are obiective ambiţioase şi în ceea ce priveşte echilibrarea balanţei comerciale, prin stimularea producţiei interne.

România are un potenţial uriaş în zona de producţie, în special în industria alimentară şi cea a materialelor de construcţii. Investiţiile în companiile producătoare înseamnă automat crearea de noi locuri de muncă, reducerea şomajului, creşterea veniturilor populaţiei, dar şi a încasărilor la bugetul de stat. Pe măsură ce vom spori veniturile publice, vom putea să micşorăm anumite taxe şi impozite, cum sunt cele pe muncă, şi ne propunem să facem asta.

Un trai mai bun pentru români este, de fapt, şi obiectivul nostru, al tuturor parlamentarilor, indiferent de formaţiunea din care facem parte.

Tocmai de aceea, vă chem să fim solidari, să propunem şi să susţinem, cu toţii, acele măsuri care ne vor ajuta să ne atingem obiectivele. În ultimul an de mandat, să dăm dovadă de mai multă responsabilitate şi unitate pentru români şi pentru România.

Mulţumesc.

Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Doamna Cătălina Ciofu.

Se pregăteşte...

Domnul Leoreanu nu este.

Domnul Popa? Nu.

Domnul Făgărăşian?

Da.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Lumea viitorului, o lume digitală".

Trăim într-o lume care se schimbă în faţa ochilor noştri. O lume, în mod evident, post-industrială, o lume a informaţiei. O lume în care abilitatea de a gestiona date şi de a crea produse intelectuale noi, pe baza respectivelor date, depăşeşte deja importanţa abilităţilor umane şi manuale.

Şi, mai mult decât atât, inteligenţa artificială vine doar să complice un tablou deja suficient de complex.

Problema acestei lumi digitale care vine peste noi - şi, de fapt, în care unii dintre noi trăiesc deja - este rolul omului, şansele fiecăruia dintre noi. Desigur, în cazul în care proliferarea inteligenţei artificiale va conduce la eliminarea necesităţii anumitor categorii de angajaţi, venitul universal garantat este una dintre soluţiile cel mai frecvent propuse.

Însă, ca liberal, nu pot fi de acord ca aceasta să fie prima ori singura soluţie. Ca liberal, nu cred în necesitatea asigurării subzistenţei, căci omul este făcut pentru mai mult decât atât, ci în protejarea posibilităţilor de ascensiune ale fiecărui individ, de manifestare a iniţiativei şi a talentului său, în posibilitatea fiecăruia dintre noi de a-şi urmări, în ultimă instanţă, propria fericire.

Aşadar, care este secretul păstrării omului, în toată splendoarea acestuia, în centrul lumii digitale? În mod evident, educaţia. Atât educaţia, în general, cât şi, mai ales, educaţia digitală. Aceasta pentru că lumea digitală are atât avantaje, cât şi dezavantaje, ca orice altceva, de altfel. Şi, dacă dezavantajele sunt reprezentate de posibila diminuare a utilităţii economice a multora dintre noi, avantajele, întrucâtva corelative, sunt reprezentate de multiplicarea exponenţială a posibilităţilor de acţiune. Însă aceste posibilităţi nu vor mai depinde, ca până acum, de posibilităţile materiale ori de sistemul relaţional, ci de educaţie.

Gândiţi-vă la digitalizare ca la un fel de democratizare a lumii afacerilor. Desigur, noi vrem ca lumea liberei iniţiative să fie deschisă mereu pentru toţi cei care doresc să o practice. Însă, în realitate, nu se întâmplă mereu aşa. Factori precum educaţia, ereditatea, condiţiile familiale, capitalul disponibil etc. sunt determinanţi pentru succesul în afaceri. Însă în lumea digitală capitalul iniţial este derizoriu: un terminal decent. Ceea ce contează este ideea şi abilitatea de a o pune în practică. Iar acest lucru se dobândeşte doar prin educaţie digitală. De cealaltă parte, competenţele pe care va trebui să le dovedească angajatul viitorului că le deţine sunt tot cele digitale.

Aşadar, educaţia digitală este nu doar o necesitate, ci o şansă uriaşă - şansa de a ieşi cu adevărat din sărăcie. Viitoarea aplicaţie de milioane de dolari poate fi creată chiar de un copil dintr-un sat de munte, însă numai sub condiţia ca acel copil să deţină o suficientă bază de cunoştinţe digitale. De aceea, alfabetizarea digitală trebuie să reprezinte o prioritate în procesul educaţional din România, pentru că este absolut necesară, pentru că este şansa noastră.

Tuturor celor care înţeleg importanţa educaţiei şi sunt conştienţi că, deşi rezultatele investiţiilor în educaţie se văd în timp îndelungat, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să încheiaţi!

Doamna Cătălina Ciofu:

...ele sunt cele mai durabile, le spun atât: haideţi să facem din educaţia digitală o componentă esenţială a programelor şcolare, şi România viitorului va arăta aşa cum am visat-o întregul trecut!

Mulţumesc.

Cătălina Ciofu, deputat de Bacău.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Leoreanu şi după aceea domnul Făgărăşian.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Preşedintele PNL, preşedintele Senatului, Nicolae-Ionel Ciucă, şi guvernul anterior au avut un mandat responsabil şi cu rezultate bune la conducerea României, în cea mai dificilă perioadă post-decembristă şi au condus ţara prin crize suprapuse.

În pofida aspectului socioeconomic global, România a avut creştere economică de aproape 5% şi cea mai mare absorbţie a fondurilor europene, cu premise de depăşire a procentului de 90% în acest an. Cel mai probabil, în toamnă, vom ajunge la o inflaţie de 8%, pentru că, datorită schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie, inflaţia a rămas la un nivel controlabil, iar apoi a început să scadă simţitor.

De asemenea, cu ajutorul Guvernului Ciucă, peste 2,4 milioane de familii şi-au achitat până acum facturile folosind cardul de energie, valoarea totală a plăţilor efectuate ajungând la 541 de milioane de lei.

Guvernarea Ciucă a acordat cel mai mare procent din PIB pentru investiţii şi a fost demarată construcţia spitalelor regionale sau a autostrăzii Moldovei A7, dar a şi crescut salariile în diverse domenii, printre care şi cele pentru profesori. În plus, situaţia migranţilor de la graniţă şi războiul din Ucraina au fost gestionate cu calm şi profesionalism.

Peste 1.100 de contracte au fost semnate în baza Programului de investiţii Anghel Saligny. Banii au fost investiţi în proiecte de infrastructură la nivel local, dar mai ales în proiecte care rezolvă problemele cu apa şi canalizarea. Banii au fost distribuiţi şi pentru proiecte ce presupun conectarea la reţelele de gaz sau reabilitarea unor drumuri şi poduri.

România trece printr-un context dificil, influenţat de scăderea principalelor economii ale Uniunii Europene şi de un război în regiune.

Într-un astfel de context, stabilitatea politică şi coerenţa guvernării sunt extrem de importante. PNL va acţiona solidar la nivelul guvernării. Vom fi parte activă a proiectelor care înseamnă dezvoltarea pe mai departe a României, dar şi a reformelor dificile, dar necesare, prin care să aducem mai multă eficienţă la nivelul statului.

PNL susţine, evident, stimularea producţiei interne de alimente şi măsurile de sprijin pentru fermierii români. De altfel, prin intervenţia prim-ministrului Nicolae Ciucă a fost posibilă acea înţelegere între producători, procesatori şi lanţurile de magazine în ceea ce priveşte preţul laptelui şi, ca urmare, preţul laptelui în magazine a scăzut.

De asemenea, prim-ministrul Nicolae Ciucă a intervenit şi a luat decizii prin care ajutorul pentru producătorii de cereale din România a crescut.

România are un potenţial agricol uriaş. Din păcate, acest potenţial nu a fost valorificat îndeajuns. Iar aici sunt necesare, dincolo de intenţii şi vorbe frumoase, de politici şi măsuri consecvente şi curajoase, prin care produsele româneşti nu doar să existe, dar şi să aibă posibilitatea să fie comercializate la scară largă.

Cât priveşte reforma pensiilor speciale, anunţată de noul prim-ministru, PNL a fost un susţinător consecvent al acesteia. Singura condiţie pe care a înaintat-o PNL este ca această reformă să fie una reală. Nu are rost să facem o reformă pe jumătate, care să nu fie agreată ulterior de Comisia Europeană şi să pierdem banii din PNRR. Ne-am fura singuri căciula.

Ministrul muncii, cel responsabil de această reformă, şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, împreună cu Ministerul Finanţelor, trebuie să discute cu reprezentanţii Comisiei Europene, şi sunt convins că vor veni cu cele mai bune soluţii.

Avem nevoie de bună colaborare, avem nevoie de implicare, de o dinamică în economie şi astfel eu cred că România va continua drumul bun început în guvernarea Ciucă.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Făgărăşian şi se pregăteşte... am înţeles că domnul Apostol.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Protejarea copiilor care întâmpină dificultăţi este o prioritate majoră pentru PNL".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Analizăm frecvent indicatorii care ne spun că prea mulţi copii români nu ajung la şcoală, că alţii abandonează cursurile obligatorii doar după câţiva ani şi că foarte puţini ajung să aibă o calificare adecvată cerinţelor de astăzi ale angajatorilor. Nu cred că există familie care să nu-şi dorească o soartă mai bună pentru copilul sau pentru copiii săi. Cu toate acestea, abandonul şcolar ridicat şi şomajul foarte mare în rândul tinerilor reprezintă consecinţele dificultăţilor economice şi sociale cu care se confruntă familiile a sute de mii de copii români. Unii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate tocmai pentru a agonisi şi a reuşi să-şi întreţină familiile. Alţi părinţi, ei înşişi, nu au un loc de muncă, pentru că nu au reuşit să finalizeze studiile sau nu au o calificare cerută pe piaţa muncii. Pentru alte familii, rechizitele copilului sau transportul până la şcoală nu pot fi asigurate din bugetul familiei, pentru că veniturile sunt prea mici.

Stimaţi colegi,

Dacă astăzi nu investim în copii, în generaţia viitoare, în cei cărora le lăsăm moştenire România, nu putem prefigura un viitor luminat pentru ţara noastră. În acest sens, mă bucur că am avut ocazia să mă număr printre iniţiatorii unui proiect legislativ demarat de PNL, prin care sute de mii de copii vor fi susţinuţi financiar şi logistic să meargă la şcoală, să se integreze în societate, să se bucure de copilărie şi să scape de privaţiunile pe care le determină apartenenţa la o familie cu venituri reduse.

În prima etapă vorbim despre 150 de milioane de euro, care vor susţine toţi copiii aflaţi în dificultate. Dacă mă gândesc la proiectul-pilot iniţiat de PNL şi care s-a dovedit un succes real, cred că asemenea demersuri trebuie continuate şi susţinute financiar cu bugete şi mai consistente.

De asemenea, îmi doresc ca finanţările de peste un miliard de euro din PNRR, care urmează să ajungă în şcoli, în programe sociale pentru elevii care provin din medii defavorizate, să ne conducă la îndeplinirea celui mai important obiectiv naţional din această perioadă - toţi copiii să meargă la şcoală şi toţi copiii să aibă şanse egale de reuşită în viaţă.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Apostol Alin-Gabriel.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Guvernul PSD-PNL a venit săptămâna trecută cu un program guvernamental à la Dragnea - vorbe, grafice şi promisiuni"

Ştiu că vorbele frumoase alunecă, dar oare, dragi români, nu v-aţi săturat de atâtea minciuni?

Haideţi să vedem unele dintre promisiuni şi să vedem realitatea.

Ciolacu promite, citez: "Rezolvarea odată pentru totdeauna a problemei pensiilor speciale".

Realitatea este că domnul Ciolacu a iniţiat unele dintre aceste proiecte şi că PSD şi PNL au votat de nenumărate ori împotriva celor 5 proiecte ale USR de desfiinţare a pensiilor speciale, în ultimii 2 ani.

Ciolacu promite, citez: "Vom reduce gradual impozitarea muncii".

Realitatea este că Guvernul PSD-PNL a crescut impozitarea muncii part-time, PFA şi pe dividende.

Este exact ca în bancul acela cu omul sărac care are o casă mică şi mulţi copii, şi se roagă la Dumnezeu: "Doamne, nu mai avem spaţiu, ajută-ne!". Şi Dumnezeu îi spune: "Bagă în casă vaca, capra, găinile şi porcul" şi apoi îl întreabă: "Ei, acum cum este?".

"Este groaznic, Doamne! Ajută-ne!".

Şi Dumnezeu îi spune: "Te rog să scoţi animalele din casă"! şi îl întreabă din nou: "Cum este acum?".

"Este foarte bine, Doamne!".

Aşa şi cu domnul Ciolacu. Creşte impozitarea, după aceea vine ca un supererou şi mai ajustează, pe ici, pe colo, din aceste impozite. Se crede un mic Dumnezeu.

Ciolacu promite, citez: "Crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite".

Realitatea este parţial adevărată, ca la Radio Erevan. Într-adevăr, salariile au crescut pentru cei din administraţie, băgaţi de PSD şi PNL în aceşti 33 de ani, şi a scăzut pentru cei din mediul privat, unde inflaţia a mâncat foarte mult din bunăstarea lor.

Ciolacu promite, citez: "Dezvoltarea sistemelor publice de educaţie şi sănătate".

Realitatea este că România Educată a fost votată săptămâna trecută, în Parlament, şi că este o frecţie la picior de lemn, iar domnul ministru Rafila, de la PSD, nu a atras niciun euro din PNRR.

Ciolacu promite, citez: "Stoparea creşterii preţurilor şi refacerea puterii de cumpărare".

Oricine ascultă această promisiune realizează că este o minciună sfruntată, că puterea lor de cumpărare a scăzut, printr-o inflaţie galopantă, prin rate mari la bănci, prin dublarea plăţilor la alimente. Poate doar specialilor, băgaţi de PSD şi PNL în administraţie, să le fi crescut salariile.

Românii vor decide dacă vor mai crede vorbe sau se vor uita la fapte.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Conform înţelegerii dintre colegii de la USR, acum va vorbi doamna Denisa Neagu. (Vociferări.)

Bine!

Domnul Brian Cristian.

Eu am vrut, doamnă!

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Coaliţia PSD-PNL a desfiinţat Ministerul Sportului şi l-a transformat în agenţie.

Dincolo de faptul că ne demonstrează cât de puţin le pasă de acest domeniu, care este subfinanţat an de an şi care duce o lipsă crasă de resurse umane, în care vedem că sunt promovaţi, mai mult decât în alte instituţii, oamenii din partide, mai sunt două motive mari pentru care PSD şi PNL aruncă sportul în irelevanţă.

Primul este faptul că pentru Gabriela Firea s-a inventat Ministerul Familiei şi au fost preluate atribuţii de la fostul MTS, iar acum, la rotativă, ministerul Gabrielei Firea a fost păstrat, pentru a fi menţinută relevantă politic, în vederea alegerilor locale din 2024.

Al doilea îl reprezintă tocmai rezultatele dezastruoase pe care fostul ministru Novak le-a avut în fruntea Ministerului Sportului.

Iar acum, la final de drum, este momentul de bilanţ, deci haideţi să vedem ce şi-a asumat şi ce a livrat.

La obiective neîndeplinite avem: redefinirea cadrului legislativ în domeniul sportului, reformarea sistemului de specializare a antrenorilor, definirea unor noi programe de finanţare în domeniul sportului, reorganizarea sistemului sportiv pentru sportul paralimpic, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sportive şi investiţii susţinute pe tot teritoriul ţării, reforma finanţării sportului şi digitalizarea domeniului sport.

Acestea sunt capitolele la care rezultatele au fost aproape de zero, deşi Novak avea în spate o coaliţie de peste 70% şi ar fi putut face liniştit toate reformele de care avea nevoie sportul din România.

S-a remarcat, în schimb, prin scandaluri, premieri din pixul lui pentru rudele şi apropiaţii săi, numiri prin CA-uri, intervenţii abuzive în alegerile federaţiilor la ordin politic, atunci când nu-i conveneau rezultatele alegerilor, şi alte decizii controversate sau neaplicabile.

Strategia pentru sport, elaborată cu o întârziere de peste 2 ani, în care mare parte din termenele asumate erau deja depăşite la momentul adoptării, dar şi gala de premiere a sportivilor, la final de an, sau micile proiecte ale fostului minister reprezintă mult prea puţin pentru un minister care s-a transformat în cel doar al sportului, cu atâta susţinere politică.

Din păcate, problemele rămân în continuare nerezolvate, iar acesta a fost un comandant ratat pentru sportul românesc, iar Novak, ministrul, rămâne doar o amintire tristă pentru acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Gheba, vă rog, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul Terza, din partea Grupului UDMR.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Singurul partid care propune soluţii concrete este AUR"

Antagonizat, denigrat, portretizat şi blamat de către o parte a presei şi a televiziunilor aservite, dar iubit, apreciat de către români, în plină expansiune şi foarte implicat în societatea românească. În acest fel am putea caracteriza prezenţa Partidului AUR pe scena politică din România.

Un partid cu totul nou, o spaimă pentru tagma de politicieni clasici ai ultimilor 33 de ani, politicieni care îşi simt ameninţate privilegiile nemeritate şi mult prea costisitoare. Partidul AUR se remarcă prin munca neobosită de care dă dovadă, prin oamenii noi şi de calitate pe care îi propune, iar mai nou, se remarcă printr-un plan concret de guvernare pe care l-a lansat oficial spre dezbatere publică încă din data de 11 mai 2023.

Partidul AUR a promis, încă de la începutul legislaturii parlamentare din 2020, că nu va face alianţă cu niciun partid "dinozaur" din rândul celor care au condamnat România la eşec şi faliment. Astăzi, ocupăm ultimele locuri din Europa la majoritatea aspectelor economice şi sociale. Am promis că nu ne unim cu ei şi ne-am ţinut de cuvânt, singura alianţă a noastră fiind cu poporul român.

Iată-ne acum ajunşi în a doua parte a mandatului parlamentar, mandat pe care 10% dintre români l-au oferit Alianţei pentru Unirea Românilor. Până acum am reuşit, cu eforturi colosale, dar şi cu susţinerea poporului, să apărăm interesele civile, naţionale şi drepturile românilor.

Am fost aproape de români atunci când restricţiile absurde ale Guvernelor Orban sau Cîţu apăsau greu peste mediul de afaceri din România şi suprimau, în mod abuziv, libertăţile unui întreg popor.

Am fost alături de români, demascând amanetarea resurselor naturale ale ţării, pe sume derizorii, către entităţi străine, acţiuni girate prin personaje obscure, aşezate în poziţii-cheie ale statului, precum fostul ministru al energiei, Virgil Popescu.

Ne-am luptat, punând presiune pe parlamentarii puterii, să nu ne implice într-un război armat, care nu este al nostru şi care nu ne-ar aduce decât daune grave.

Am luat apărarea fermierilor, cerând interzicerea importurilor de cereale din Ucraina, cereale care sufocau fermierul român, lăsându-l cu marfa nevândută şi ducându-l în mod sigur spre faliment.

Am luptat, alături de părinţii României, pentru a opri o lege care ameninţa foarte mult unitatea şi bunăstarea familiilor din ţara noastră.

O parte dintre acţiunile antinaţionale intentate de politicienii PSD-PNL-UDMR am reuşit să le blocăm în legislativ, o altă parte am reuşit să o amânăm, iar unele au trecut fără să se ţină cont de voinţa populară.

Din cauza acestor motive expuse mai sus, considerăm că este primordial ca Partidul AUR să conducă Guvernul României în următoarea legislatură parlamentară. Suntem singurii care venim cu un plan concret de reconstruire şi dezvoltare a României, singurii care nu am făcut rabat de la promisiunile făcute înaintea alegerilor.

Ne dorim ca România să devină un actor important în regiune.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

România va dăinui cu ajutorul iubirii de Dumnezeu şi al iubirii faţă de patrie!

Vă mulţumesc.

Daniel Gheba, deputat de Dolj, AUR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul József-György Kulcsár-Terza. Sper că am pronunţat corect!

Domnul Kulcsár-Terza József-György (din sală):

Nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-am pronunţat corect!

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Bună dimineaţa!

"România, ruşinea Europei!"

Ce ruşine ca România să aibă un preşedinte cu numele Iohannis, ce îşi bate joc de maghiari! "Jó napot kívánok, PSD!".

Ce ruşine pentru România să aibă un preşedinte care să nu aibă cei şapte ani de acasă şi să nu-şi dea mâna cu reprezentanţii legali ai maghiarilor.

Dar ce ruşine pentru România, ca ministrul de interne Predoiu să fie deranjat de o întrebare europeană. Iar o caricatură de deputat cu numele Popescu să ceară excluderea mea din Comisia pentru apărare a Camerei Deputaţilor. Fiindcă, domnule ministru Predoiu, principiul autonomiei teritoriale nu încalcă Constituţia României. Mai puneţi mâna pe carte şi studiaţi! V-ar prinde bine.

Ce ruşine pentru România, ca prim-ministrul Ciolacu să vorbească numai de români, nu şi de toţi cetăţenii României; parcă noi maghiarii şi secuii nu am exista.

Dar ce ruşine, domnule Ciolacu, să aveţi un coleg deputat, Cristescu, cu un limbaj de mahala. Numai o lepră politică poate să vorbească în asemenea stil, cum a făcut-o dânsul. Iar dumneavoastră, domnule Ciolacu, sunteţi coleg de partid cu el. Există o vorbă românească: "Cei ce se aseamănă, se adună".

Acest deputat afirmă că, după 1990, maghiarii s-au comportat ca femeile ieftine, dar de fapt ar trebui să ştie că, de-a lungul istoriei, România a fost precum cocoşul de vânt, s-a întors în direcţia din care a bătut vântul.

Şi, domnule Ciolacu, chiar sunteţi prieten cu acest deputat? Să vă fie ruşine!

Noi, maghiarii şi secuii din Ardeal, respectăm legile şi Constituţia României, dar nu suntem ca apa care dispare în pământ. Noi suntem ca piatra care nu dispare niciodată. Citez un scriitor de-al nostru, Wass Albert: "A víz szalad, a kő marad, a kő marad."

Şi, în final, vă spun: au trecut 100 de ani de la Rezoluţia de la Alba Iulia şi poate mai trec încă 100, dar să ştiţi că Dumnezeu va face dreptate.

Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc! Libertate pentru secui!

Autonómiát Székelyföldenk! Szabadságot a székely népnek!

Deputat Kulcsár-Terza József.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Eu, Anamaria Gavrilă, am ajuns în politică pentru că mi-am dorit să schimb oraşul în care m-am născut, Deva.

Am rămas în politică pentru că am înţeles că doar politica poate aduce cu adevărat schimbarea. Iar schimbarea înseamnă implicarea noastră, a tuturor.

Am crescut cu mama şi cu bunica, pentru că tatăl meu a fost mereu plecat în străinătate, pentru ca noi să avem acasă toate cele necesare şi eu să studiez la universitate.

Am fost, de asemenea, plecată 15 ani departe de România.

În România, aproape fiecare familie are o poveste similară. Cetăţenii români au sacrificat timpul şi vieţile alături de familiile lor pentru ca să poată să aibă o viaţă decentă, iar unii dintre ei doar ca să poată să supravieţuiască.

Speram cu toţii că astăzi vom avea o Românie în care să trăim frumos, însă suntem încă forţaţi să ne părăsim familiile şi ţara, pentru un trai decent.

Am sacrificat mai mult decât o generaţie, aşteptând să ne salveze alţii.

Am stat deoparte, departe de politică, departe de spaţiul civic şi chiar de ţara noastră.

Chiar am ajuns să credem că în România nu se poate. Şi, totuşi, trebuie să fie un rost pentru care ne-am născut români. Avem o misiune din care facem fiecare dintre noi parte, avem o misiune de îndeplinit - misiunea de român, misiunea de a lăsa România mai bine decât am găsit-o.

Dacă România nu este ideală acum, atunci este oportunitatea extraordinară a generaţiei noastre şi a tinerei generaţii să construim.

Dacă alţii nu au putut, atunci noi putem colabora. Cetăţeanul român cu cetăţean român.

Dacă alţii nu au vrut, atunci noi putem să facem instituţiile publice să funcţioneze.

Iar acolo unde Constituţia României a fost călcată în picioare, da, noi trebuie să ne asigurăm că majoritatea decide, însă drepturile constituţionale ale minorităţii sunt respectate.

Viitorul începe acum, iar viziunea noastră este misiunea de român, pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii ca să construim România în care vrem să trăim cu toţii.

De aceea, iniţiez Proiectul "Partidul Oamenilor Tineri". Pentru românii care nu au încetat să creadă în România, pentru cei hotărâţi să îndeplinească misiunea de român e timpul să luăm moştenirea în mâini noi, Partidul Oamenilor Tineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Viorel Salan.

Şi se pregăteşte doamna Goleac.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Legea şi etica parlamentară"

Dacă oamenii nu ar fi avut nevoie de legi ca să convieţuiască paşnic în comunitate, decalogul nu ar fi existat. Decalogul este izvorul şi rădăcina sistemelor juridice de azi. Să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă se regăsesc şi azi, într-o formă sau alta, în legile actuale.

Pare mai puţin evident, dar legea, ca şi text juridic de administrare socială, este validată doar dacă este percepută de către oameni ca o expresie etică a unor reguli de convieţuire. Iar această regulă trebuie respectată de toţi cetăţenii, inclusiv de cei care o fac.

Este posibil ca o lege etică şi validată social să fie redactată de legiuitori lipsiţi de principii etice? Este posibil, dar foarte puţin probabil.

Dacă vrem ca noi şi copiii noştri să trăim într-o societate etică, atunci este obligatoriu necesar ca şi parlamentarii să-şi îndeplinească atribuţiile într-o manieră etică. Doar în această manieră vom recăpăta încrederea cetăţenilor în funcţionarii şi în instituţiile publice.

Există o relaţie de condiţionare reciprocă între coerenţa şi stabilitatea corpului legic al unei naţiuni şi profilul general uman al celor care îl construiesc.

Dacă dorim să fim respectaţi de cetăţeni, atunci, aşa cum prevede şi Codul nostru de conduită, trebuie să acţionăm "cu onoare şi disciplină, ţinând cont de principiile separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, transparenţei, probităţii morale, responsabilităţii şi respectării reputaţiei Parlamentului".

Creşterea de popularitate politică bazată pe folosirea de expresii sau cuvinte jignitoare, indecente sau calomnioase, aşa cum s-a întâmplat recent, rămâne doar o iluzie naivă, care ne aduce deservicii tuturor.

Pluralitatea credinţelor, opiniilor şi ideilor politice este o condiţie fără de care democraţia nu ar exista. Şi această pluralitate de convingeri politice trebuie protejată şi păstrată.

Doar pe acest fundament putem să contribuim la o cultură politică sănătoasă şi putem astfel construi o societate mai bună în România.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Goleac.

Şi cred că domnul Mărculescu.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice: "Ia, nestemata costumului popular românesc".

Portul popular reprezintă una dintre formele de cultură ale unui neam, o parte însemnată din istoria şi devenirea sa. În acest sens, şi la români acesta este semnificativ pentru definirea identităţii naţionale. Iar, atunci când ne referim la elementele identitare româneşti, costumul popular reprezintă unul dintre punctele principale de reper, în timp ce ia este nestemata acestuia.

Pentru a onora ia cum se cuvine, anul trecut a fost promulgată Legea nr. 184 pentru instituirea zilei de 24 iunie ca "Ziua iei", prilej cu care sărbătorim această piesă unică de vestimentaţie, dar şi ideea de feminitate, întrucât termenul "ie" este atribuit exclusiv acestei splendide cămăşi populare femeieşti. Desigur, data nu a fost aleasă întâmplător, ea coincide atât cu sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, cât şi cu Sânzienele, această zi fiind cunoscută în popor şi drept ziua în care se deschid cerurile.

Şi, ca să înţelegem semnificaţia acestei triple sărbători, trebuie să ne reamintim că piesa principală a costumului popular românesc este cămaşa. Aceasta este croită în formă de cruce şi are o deschizătură în partea de sus, detalii care ne amintesc atât de creştinism, cât şi de semnificaţia deschiderii cerurilor.

Fiindcă este atât de delicată şi de diafană, cum este şi floarea de in, din care este adesea confecţionată, ia pune în valoare frumuseţea româncei, cu care se aseamănă izbitor de mult.

Cum spuneam, datorită frumuseţii şi delicateţii sale, ia a stârnit întotdeauna fascinaţie. Henri Matisse a reprodus-o în cunoscuta pictură "La blouse roumaine", iar pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în "România revoluţionară", purtând atât ie, cât şi năframă.

De-a lungul timpului, aristocraţia feminină a vremii a purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente, de multe ori chiar la evenimente politice internaţionale.

În prezent, aceste obiceiuri sunt aproape uitate. Pentru aceasta, le îndemn pe doamnele care fac politică sau care reprezintă România în lume să poarte iile şi să cultive respectul şi dragostea faţă de creaţia populară românească.

Să avem în vedere că veşnicia şi individualitatea neamului nostru sunt reprezentate, pe lângă limbă, şi de costumul popular românesc, iar dacă vrem ca noi, politicienii, să ajungem la inima alegătorilor, trebuie nu doar să le asigurăm condiţii mai bune de trai, ci şi să le împlinim năzuinţele spirituale, care sunt indisolubil legate de păstrarea datinilor şi a culturii populare.

Mulţumesc.

Deputat Nicoleta-Matilda Goleac, Bucureşti, Circumscripţia nr. 42.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Mărculescu, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Lőrincz, de la USR, sau cine-o fi!

Domnul Dumitru Mărculescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să mă adresez tuturor colegilor, miniştrilor, indiferent de partidul din care fac parte.

Ziua de 15 iunie poate reprezenta o bornă importantă pentru viitorul politicii româneşti. A fost ziua în care, pentru prima dată în istoria democraţiei româneşti de după 1989, două partide cu viziuni şi doctrine politice total diferite au dat dovadă de maturitate şi înţelepciune, punând deasupra oricărui interes de grup, stabilitatea şi continuitatea unei bune guvernări.

Pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, trei lideri politici - preşedintele României, preşedintele Partidului Naţional Liberal şi preşedintele Partidului Social Democrat - au dovedit că înainte de orice, respectarea angajamentelor politice reprezintă baza unei democraţii solide.

De ce spun toate aceste lucruri?

Pentru că, din păcate, în ultimii 30 de ani, credibilitatea clasei politice a scăzut constant, încrederea în Parlamentul României a ajuns la cote minime, abia dacă se apropie de 10%. Oamenii nu mai au încredere în noi, se simt minţiţi şi înşelaţi. Avem mult de muncă pentru recâştigarea credibilităţii, însă, după ziua de 15 iunie, există speranţă.

Dragi colegi,

A venit timpul ca şi noi, parlamentarii, indiferent de doctrina sau partidul nostru, să facem legi pentru oameni, să ne aplecăm mai mult la nevoile lor.

Să nu mai votăm legi doar pentru că sunt ale noastre, putem scrie legi împreună cu USR sau cu oricare alt partid, dacă acestea vin în sprijinul oamenilor.

Am intrat în Parlament pe listele Partidului Naţional Liberal, însă nu m-am opus niciunei iniţiative bune, venite din partea altui coleg, de la alt partid, dacă acea iniţiativă m-a convins că este în beneficiul comunităţilor care ne-au ales.

Şi, nu în ultimul rând, mai avem ceva de făcut - trebuie să înceteze orice manifestaţie huliganică în Parlamentul României. În ultima perioadă, Parlamentul României a devenit locul de scandal între politicieni. Am văzut miniştri agresaţi, deputaţi jigniţi, senatori batjocoriţi de alţi colegi. Aceste manifestări trebuie să înceteze.

Parlamentul este o instituţie fundamentală a democraţiei, unde se pot dezbate civilizat proiecte, programe şi idei. Oare cum cei care ne-au ales pot avea încredere în noi, când văd că Parlamentul s-a transformat uneori în mahala?! Pentru a le câştiga respectul, trebuie să arătăm că suntem oameni respectabili şi serioşi.

Poate că sunt idealist, însă eu cred că nimic nu este pierdut.

Românii îşi pot recăpăta încrederea în noi, însă, pentru asta, noi trebuie să fim alături de ei, să îi reprezentăm cu seriozitate şi demnitate.

Vă mulţumesc.

Mărculescu Dumitru, deputat al PNL de Mehedinţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Deci domnul Lőrincz nu este.

Domnul Todosiu.

Nu este.

Domnul Terente.

Şi se pregăteşte domnul Giurgiu, dacă este.

Domnul Eugen Terente:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum se ştie, agricultura reprezintă un sector important în economia judeţului Tulcea.

Coaliţia de guvernare PSD-PNL este preocupată mai mult de numirea clientelei de partid pe funcţii, în loc să se preocupe cu adevărat de problemele fermierilor români.

Schimbând regula în timpul jocului, neţinând cont de procesele-verbale întocmite de comisiile de constatare a daunelor, Guvernul PSD-PNL oferă fermierilor, care au culturi cu un grad de calamitate de 100%, doar 335 de lei la hectar, deşi, iniţial, suma propusă pentru despăgubire era de 1.000 de lei la hectar. Suma de 335 de lei la hectar este infimă şi reprezintă o bătaie de joc la adresa agricultorilor.

Dacă bătaia de joc nu era suficientă, guvernul a venit, la finalul anului trecut, cu o formulă matematică eronată, desprinsă parcă dintr-o scenă de Caragiale, prin care fermierilor li se aplică de două ori procentul de calamitate, din care rezultă o sumă mult mai mică ca despăgubire.

Situaţiile de urgenţă provocate de calamităţile naturale necesită reacţii urgente din partea autorităţilor care acordă ajutoarele.

Guvernul României are obligaţia de a notifica Comisia Europeană şi să ia de urgenţă măsurile ce se impun ca fermierii români să îşi poată continua activitatea, pentru a nu se risca intrarea în colaps a agriculturii din România.

Aşa că, domnule ministru Florin Barbu, în numele fermierilor români, vă cer să luaţi măsuri cât mai urgente cu privire la situaţia agricultorilor.

Eugen Terente, deputat al USR, Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Giurgiu.

Se pregăteşte domnul Chelaru.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

"PSD şi PNL vor să avem o Românie needucată"

Actuala guvernare PSD-PNL îi vrea pe profesori prost plătiţi şi demotivaţi. Asta e concluzia grevei din educaţie.

Altfel nu se explică de ce, timp de 4 săptămâni, ministrul finanţelor, ministrul muncii şi ministrul educaţiei au dat din colţ în colţ, propunându-le soluţii josnice.

Au încercat să oprească greva folosind presiuni, vouchere şi dispreţ. Nu le-a mers. Nu le-a mers pentru că profesorii au înţeles clar faptul că, dacă acum dau înapoi, vor deveni "slugile" sistemului ticălos condus acum de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă.

În toate aceste săptămâni profesoara Carmen Iohannis şi-a dispreţuit propriii colegi. A refuzat să intre în grevă şi, mai mult, a catalogat protestul ca fiind "un eveniment politic".

Într-o Românie normală, profesoara Carmen Iohannis trebuia să se solidarizeze cu întreg personalul didactic. Asta dacă chiar îşi doreşte ca educaţia să devină o prioritate pentru guvernanţi. Doamna Iohannis putea măcar să facă un exerciţiu de imagine. N-a făcut-o.

Profesorii au ieşit în stradă pentru a trage un semnal clar de alarmă - sistemul de educaţie este în colaps. Promovabilitatea la examenele de capacitate şi bacalaureat este la cele mai mici cote din ultimii 30 de ani. Abandonul şcolar în zone rurale a atins cote-record şi nici în oraşe lucrurile nu stau prea bine. Cercetarea universitară este şi ea la pământ, puţinele proiecte care se implementează sunt cu bani europeni accesaţi direct de universităţi.

Aşa arată România Educată a lui Klaus Iohannis - sistem educaţional care funcţionează pe avarii şi profesori care trăiesc, de la o lună la alta, cu salarii foarte mici.

Profesorii au cerut două lucruri extrem de clare - bani pentru investiţii în sistemul educaţional şi salarii la un nivel care să le asigure un trai decent.

Pentru PSD şi PNL, educaţia nu a fost o prioritate. A fost, în schimb, pentru USR.

USR a alocat pentru educaţie 3,5 miliarde de euro din PNRR. Aceşti bani au fost bugetaţi pentru a reface 3.000 de şcoli, pentru a crea 1.200 de laboratoare IT în şcoli şi pentru cursuri de digitalizare pentru 100.000 de profesori.

USR a alocat de 3 ori mai mult pentru educaţie decât a promis PNL înainte de alegeri, respectiv 1,05 miliarde de euro.

Pentru USR, educaţia este o prioritate.

Din acest motiv, vreau să vă spun ceva extrem de clar, domnule Iohannis, opriţi marionetele Ciucă şi Ciolacu! Orice spectacol de teatru pentru copii durează maximum două ore. Veniţi cu soluţii urgente şi radicale pentru educaţie!

Fără ele condamnaţi milioane de elevi şi studenţi la sărăcie educaţională. Le furaţi astfel şansa de a fi competitivi pe piaţa muncii, în România sau oriunde în lume.

Deputat al USR de Mureş, Adrian Giurgiu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Mircia Chelaru.

Şi se pregăteşte domnul Toda.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi este dedicată zilei de 22 iunie, dar reclamată foarte urgent de prezenţa domnului prim-ministru al României în Republica Moldova.

Este intitulată "Despre ultimatumul de atunci, uitare şi tăcere".

Onorată şi distinsă Cameră,

Fraţii şi surorile mele de credinţă şi neam,

Există în devenirea omenirii multiple exemple de erori, clasificate "istorice", care s-au dovedit fatale cunoaşterii şi adevărului.

Iată de ce trebuie să reluăm, generaţie de generaţie, lupta pentru redobândirea esenţelor adevărurilor, adesea stâlcite prin minciună de stihiile Răului.

Iată de ce trebuie să aducem aminte erorile istorice şi consecinţele lor tragice!

Naţiunea română, cu caracteristicile sale inalienabile de unitate statală, identitate lingvistică şi continuitate culturală şi spirituală, aşa cum s-a împlinit ea la 1918, prin Întâia Venită Basarabie, a fost şi este o realitate obiectivă a mileniilor anterioare, şi nu o scornire sau concesie a unora cu pretenţii paternaliste mondiale.

Dar a venit Ultimatumul Kremlinului, semnat cu secera şi ciocanul!

Şi ne-a hăcuit trupul Ţării de la Răsărit şi Miazănoapte!

Pentru ţară şi destinul ei schilodit, la 22 iunie 1941 s-a dat ordinul - "Treceţi Prutul!".

Dar nici măcar astăzi multora încă nu le vine a crede, şi de aceea li se pare a nefiind aevea.

Această realitate s-a împuns în conştiinţa românităţii şi a fost înregistrată de istorie cu preţul sacrificiului a milioane de români, toţi cu conştiinţa datoriei împlinite.

Şi încă ni se contestă jertfa, chiar de către cei care ne-au sacrificat.

Întrebarea este, dar noi, noi, epigonii, ce-am făcut? Ba mai mult, ce vom face?

Din păcate, astăzi, în România, nimeni sau aproape nimeni nu mai trăieşte pentru celălalt. Fiecare, doar pentru sine. Şi toţi, pentru nimic! Am devenit tot mai singuri între noi înşine. Aproape că nu ne mai recunoaştem ca neam.

Ni se induce o amnezie istorică.

Şi noi o primim!

Ni se induce o amnezie identitară.

Şi noi o primim!

Ni se induce o amnezie axiologică.

Şi noi o primim!

Ni se induce sentimentul umilinţei, al ruşinii, al vinovăţiei păcătosului, al condamnatului fără de iertare. O spaimă a neputinţei se aşază ca o pâclă peste raţiunea comună şi ne paralizează voinţa.

Şi noi dăm mereu vina pe alţii...

Omul cuminte este scuipat, agresat, umilit pe stradă, în tramvai, la şcoală, la piaţă, în magazin, în propria ogradă sau chiar în scara de bloc. El a devenit doar un cod numeric personal!

Şi noi ne mulţumim să zâmbim amar...

Omul-cetăţean, atât cât a mai rămas, care s-a încăpăţânat să gândească româneşte, a rămas fără aspiraţii. A fost amputat de orice ideal şi aruncat în scaunul cu rotile al handicapatului continental!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Mircia Chelaru:

Iar noi ne împingem singuri căruţul...

De ani buni încoace, românul băştinaş, din bătrâna vatră străromână, oriunde ar fi acesta, plânge mocnit şi surd de ruşine pentru halul în care a ajuns!

Dragii mei conaţionali,

În final, a nu şti un adevăr şi a te lăsa la cheremul afirmaţiilor altora, luându-le de bune, nu pare a fi o vinovăţie atât de mare. Poate fi cel mult tratată ca naivitate sau stupizenie pardonabilă. Dar a şti adevărul şi a-l abandona dintr-o lehamite istorică sau mai grav, printr-o conspiraţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Mircia Chelaru:

...trădătoare, este o crimă de neiertat.

Pentru noi, identitarii, idealul reîntregirii trebuie să devină o problemă de conştiinţă a românităţii moderne. Este momentul să învăţam a spune nu banditismului invadatorilor de odinioară, dar mai cu seamă şi celor care ne cotropesc mental astăzi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Chelaru...

Domnul Mircia Chelaru:

Închei.

Dreptul neamului românesc de a fi şi a trăi împreună este unul preeminent, de drept divin. Este dreptul nostru pe care trebuie să-l impunem urmând pilda înaintaşilor.

Pentru că, dragii mei, avem o ţară de întregit şi o naţiune de ridicat!

Este nevoie de un ordin al demnităţii.

Şi atunci ne vom spăla de ruşinea epigonilor fără de ispravă.

Mircia Chelaru, deputat AUR de Argeş.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Toda.

Şi se pregăteşte doamna Neagu.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că politica externă a României devine tot mai insignifiantă.

Nu de mult, l-am văzut pe ministrul de externe, domnul Aurescu, pus la colţ de un jurnalist englez. Nu îmi imaginasem că un diplomat de acest nivel nu îşi găseşte cuvintele şi nu e în stare să iasă neşifonat dintr-un interviu.

Ca membru al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, am avut ocazia să audiez diverşi ambasadori. Am văzut mulţi profesionişti adevăraţi. Dar am întâlnit şi mulţi diletanţi propuşi acolo pentru calităţile ştiute doar de prietenii politici cu influenţă în coaliţia de guvernare.

Problema resursei umane din Ministerul Afacerilor Externe este îngrijorătoare. Ambasadorul nostru în Kenya îşi compara colegii din statele africane cu maimuţele. O glumă evident neinspirată şi profund rasistă. Avem şi un record - suntem ţara care nu a fost în stare să îşi elibereze timp de opt ani cetăţeanul ajuns în mâna unei grupări teroriste din Burkina Faso. Putem spune că e un record de incompetenţă pentru răpirile din Sahel.

Numărul redus de diplomaţi competenţi este doar una din problemele MAE. A doua este lipsa unei viziuni în politica noastră externă. În discuţiile internaţionale noi nu propunem subiecte, nu avem ce anume negocia, fiindcă nu cerem aproape nimic partenerilor noştri. Nu contăm pe scena internaţională, nici ca jucători, nici ca mediatori. Este adevărat că acest dolce far niente de la Externe este inclusiv consecinţa unei lipse a viziunii şi a strategiei internaţionale a Guvernului PSD-PNL-UDMR. O incompetenţă care i se potriveşte ca o mănuşă domnului Aurescu.

Totuşi, îmi permit să visez că politica externă - apanajul principal al Preşedintelui României - îşi va regăsi misiunea odată cu terminarea celui de-al doilea mandat al domnului Iohannis.

Până atunci, singura mea speranţă este să nu mai citim titluri în presa internaţională despre vreun ambasador român cu umor grotesc, rasist.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Denisa Neagu.

Şi se pregăteşte domnul Ciornei.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Zero viziune. Zero priorităţi. Zero iniţiative cu impact pozitiv major asupra domeniului turismului. Acesta este bilanţul unui an şi jumătate de mandat al fostului ministru al turismului în Guvernul Ciucă, Daniel Cadariu.

Fostul ministru spunea, în 2021, că va crea o strategie de promovare a României bazată pe domenii schiabile. În septembrie 2022 spunea că ministerul va face un studiu pentru a identifica zonele din România unde pot fi create noi staţiuni cu domenii schiabile.

După un an şi jumătate de mandat, nu s-a inaugurat nici măcar un kilometru de pârtie nouă de schi şi nici nu există vreun plan clar în această direcţie.

Prioritatea fostului ministru al turismului ar fi trebuit să fie operaţionalizarea organizaţiilor de management al destinaţiei. N-a fost.

România şi-a asumat, prin PNRR, că aceste organizaţii vor deveni motorul promovării României turistice în ţară şi în străinătate.

În 2022 a fost creat, pe ultima sută de metri, cadrul legislativ pentru OMD-uri. După care s-a aşternut liniştea la minister. Numai o singură OMD este operaţională din cele 8.

La audierea lui Radu Oprea, noul ministru al economiei, antreprenoriatului şi turismului, aş fi vrut să aud mai mult despre planurile legate de OMD-uri şi dezvoltarea turismului în România.

Din păcate, nici domnul Radu Oprea nu prea are treabă cu acest domeniu. Susţine însă că un impact bugetar de 6 miliarde de lei, adăugat la gaura bugetară de peste 30 de miliarde de lei, ar fi gura de oxigen pentru acest domeniu. Însă nu ştie de unde va lua banii, iar singurul său plan este acela ca firmele private să vină cu soluţii pentru a păstra turiştii în ţară.

Aş vrea să-l văd pe noul ministru al turismului anunţând în curând un plan bine pus la punct pentru dezvoltarea turismului. De prea mulţi ani, turismul a fost subapreciat, deşi ar putea contribui la dezvoltarea economică a ţării. Dar pentru asta ar trebui viziune şi muncă, nu promisiuni pe hârtie la preluarea mandatului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ciornei.

Şi se pregăteşte domnul Aelenei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În timp ce minionii lui Johannis au croşetat rotativa sărăciei şi a ruşinii, aplecaţi de mijloc ca nişte chelneri servili, în comuna Forăşti din judeţul Suceava oamenii intrau în a treia săptămână în care au trebuit să trăiască precum în Evul Mediu. Adică fără apă şi fără canalizare. Din robinete, atunci când curgea, în loc de apă curată, potabilă, curgea mâl. Ne-au povestit cu lacrimi în ochi că animalele lor au început să moară, iar îngrijirea unor bolnavi imobilizaţi la pat devenise o sarcină efectiv dezumanizantă pentru bieţii bolnavi şi pentru toţi cei care i-au ajutat.

A trebuit să apelez la prefectul judeţului, care abia atunci afla despre situaţia cumplită în care se aflau 9 dintre cele 11 sate ale comunei. Reacţia sa a fost foarte rapidă, lucru pe care trebuie să îl recunosc şi să îi acord credit. Este însă de neînţeles şi de neexplicat apatia şi lipsa de omenie a primarului PSD al comunei, care, chemat fiind la Comitetul de Urgenţă întrunit de prefect, era mirat ca o căprioară surprinsă de farurile braconierilor.

În ciuda faptului că studii temeinice indicau exploatarea neraţională a balastului pe raza comunei drept principala cauză a dezastrului umanitar din Forăşti, s-a invocat lipsa precipitaţiilor drept cauză comodă a problemei. Aceste exploatări barbare, necontrolate, abuzive, păstorite şi împărţite acoliţilor de către un primar ce a stat în funcţie mai mult decât Nicolae Ceauşescu, au dus la un dezastru anunţat zi de zi, timp de ani de zile, de activiştii de mediu şi mai ales de preşedinta USR Forăşti, doamna Mihaela Ivlev.

Este adevărat tot ceea ce a spus Marcel Ciolacu, că vor face o guvernare cu şi pentru oameni. Pentru oamenii lor, precum primarul din Forăşti, care se pare că va dăinui acolo cât stejarul din Borzeşti sau cât Gorunul lui Horea. Şi ce dacă n-au apă? Rotativa a fost un succes!

La mai mare, domnilor PSD-işti, stimaţi chelneri, Marcele, Nicule!

Economia duduie, realizări la tot pasul, ce apă mai vor şi faliţii ăştia din Forăşti?

Vine ea scadenţa, nu mai e mult şi veţi vedea cum plebea aceasta pe care o desconsideraţi vă va alunga ca pe nişte vulpi viclene, care înţeleg belşugul doar prin prisma umplerii regulate a propriului stomac.

Radu Ciornei, deputat al USR, Circumscripţia nr. 35 Suceava.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Aelenei.

Şi se pregăteşte domnul Bola.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Viitorul flotei maritime comerciale din ţara noastră".

Stimaţi colegi,

Despre dispariţia flotei maritime comerciale s-a mai vorbit în această sală, dar fără niciun rezultat.

La 1 ianuarie 1990, România se număra printre primele 10 puteri maritime comerciale, ca număr de nave şi capacitate de transport. Avea peste 300 de nave maritime, cu o capacitate de transport de aproape 6.200.000 tdw, fără a socoti flota de pescuit oceanic, cu mai mult de 100 de nave. Existau nave de tip Cargo, Bulk-Carrier, multifuncţionale, containere, Ro-Ro, feribot, tancuri petroliere, de pescuit oceanic şi transport refrigerat. Acestea erau prezente în toate porturile majore ale planetei, transportând 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, diverse produse dinspre şi spre România.

Astăzi, pavilionul românesc mai este arborat de doar două nave, feriboturile gemene Mangalia şi Eforie. Ele reprezintă ultimele vestigii din ceea ce a fost mândra flotă maritimă comercială a României, iar atunci când ele vor coborî pavilioanele, vom spune adio unei istorii navale de zeci de ani.

Crearea unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc poate readuce România în rândul ţărilor cu o importanţă maritimă mondială, poate aduce venituri la bugetul de stat, poate crea locuri de muncă bine plătite pe mare şi uscat, renaşterea şi dezvoltarea unor activităţi pe orizontală - reparaţii, întreţinere, aprovizionare, manevrare portuară, alte avantaje economice. Nu trebuie omis rolul militar pe care aceste nave îl pot avea în caz de război.

Ţara noastră deţine instituţii de învăţământ superior, licee şi şcoli vocaţionale, un centru pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului din transporturi navale, toate recunoscute pe plan internaţional pentru profesionalismul lor, dar navigatorii români lucrează pe nave cu pavilion străin, într-o formă de mercenariat civil, de cele mai multe ori fără o minimă protecţie socială.

Între timp, guvernele s-au tot schimbat, iar proiectul reînfiinţării flotei maritime comerciale româneşti a fost amânat.

La urma urmei, nu este doar o problemă de lipsă de voinţă politică, este vorba şi de orgoliu. Suntem...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi pe dumneavoastră vă rog să finalizaţi.

Domnul Dănuţ Aelenei:

...singura ţară cu ieşire la mare care nu are o flotă comercială proprie.

Luxemburg are 150 de nave, Moldova - 147, Liechtenstein - 20, Elveţia...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei:

...14 nave, Ungaria - o navă, Austria - o navă.

În momentul de faţă, pentru guvernanţii români subiectul flotă maritimă comercială...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Dănuţ Aelenei:

...nu mai există.

Închei aici, domnule preşedinte, cu întrebarea - va mai avea vreodată România o flotă maritimă comercială?

Depinde de dumneavoastră, stimaţi colegi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Bola.

Şi se pregăteşte domnul Lazăr. (Vociferări.)

Numai o secundă!

Domnul Lőrincz, domnul Todosiu mai era, şi domnul Lazăr. Atât am aici.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acum exact 90 de ani, la data de 14 iunie 1933, lua fiinţă, sub preşedinţia Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea al României, "Societatea de Salvare a Naufragiaţilor", cu baza în portul Constanţa. Această societate era foarte importantă pe atunci, la nivel naţional, fiind condusă, în 1935, de personalităţi precum însuşi Regele, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mitiţă Constantinescu, contraamiralul Nicolae Păiş sau căpitanul-comandor Octav Nedelcu. Ziua de 14 iunie era sărbătorită pe întreg cuprinsul ţării în fiecare an, însă regimul comunist a hotărât să o desfiinţeze.

Tocmai de aceea am venit astăzi în faţa Parlamentului, în faţa dumneavoastră, pentru a vorbi despre o categorie specială de oameni prea puţin cunoscută şi recunoscută - este vorba despre marinarii salvatori. Operaţiunile de salvare a navelor şi a vieţii omeneşti în pericol pe mare sunt printre cele mai dificile şi mai complexe operaţiuni pe care oamenii le desfăşoară. Privind în istoria călătoriilor şi a transporturilor navale, putem identifica un număr important de victime care, în lupta cu forţele naturii, au sfârşit prin a plăti cel mai scump tribut mării, dându-şi viaţa în încercarea de a o stăpâni.

Numai cine a călătorit pe vreme rea şi furtună îşi poate dea seama ce înseamnă furia mării şi puterea valurilor ei şi cât de însemnată este tragedia incidentelor maritime. Lupta cu marea solicită marinarilor, în general, şi salvatorilor, în special, o deosebită îndemânare şi pregătire marinărească, un înalt spirit de sacrificiu şi mult curaj. Intervenţiile pline de profesionalism ale acestor marinari de pe navele-salvator ne arată că pregătirea şi spiritul de sacrificiu pot face minuni atunci când există dorinţa de a-i salva pe cei aflaţi în pericol pe mare.

De aceea, pentru a aduce un tribut şi o mulţumire acestor bravi constănţeni care, lipsiţi de orice egoism şi consideraţie faţă de propria integritate fizică, îşi riscă zilnic vieţile, în beneficiul semenilor lor, am depus o propunere legislativă prin care se instituie ziua de 14 iunie ca Ziua marinarilor salvatori. Astfel vom putea da ocazia instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale, dar şi organizaţiilor din societatea civilă să acorde sprijin material şi logistic în vederea desfăşurării în bune condiţii a manifestărilor consacrate acestor eroi.

Dedicarea lor pentru a salva vieţi ar trebui să fie o inspiraţie pentru noi toţi, iar activitatea lor să ne îndemne la reflecţie faţă de nevoia alocării adecvate a resurselor necesare pentru infrastructură şi instruirea acestora, astfel încât aceşti oameni să îşi poată face datoria având tot ce le trebuie la dispoziţie.

Vă propun, aşadar, să onorăm şi să recunoaştem rolul indispensabil jucat de marinarii salvatori din România. Angajamentul lor de neclintit, de a proteja vieţile, de a promova siguranţa pe apă şi de a oferi linişte sufletească, merită cea mai mare apreciere a noastră!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultimul coleg de astăzi, domnul Cristian-Paul Ichim.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Eşecul Strategiei pentru Siguranţa Rutieră 2022-2030 trebuie asumat"

Anul trecut a fost adoptat Planul Strategic privind Siguranţa Rutieră, care propunea reducerea accidentelor cu 50%. Această propunere trebuia urmată şi de soluţii concrete, adresate cauzelor. În schimb, s-au făcut predicţii care nu sunt ancorate în realitate, soluţii fanteziste şi ineficiente, idei ipotetice greu de pus în practică.

O componentă extrem de importantă a siguranţei rutiere o reprezintă pregătirea candidaţilor care vor obţine permis de conducere. Strategia pentru Siguranţa Rutieră vorbeşte de educaţie rutieră, dar nicăieri în textul strategiei nu sunt menţionate şcolile de şoferi, acestea fiind cele mai în măsură să ofere o educaţie rutieră concretă şi actualizată. Pe această componentă ar trebui să se pună mai mult accent şi să nu mai fie ignorată.

Este esenţial ca nivelul de pregătire al examinatorilor să crească şi să fie unitar, deoarece, în prezent, examinarea nu se face după criterii clare, şi, uneori, se lasă loc la interpretări personale ale modului în care se face examinarea candidaţilor. Creşterea calităţii profesionale a instructorilor este un element foarte important. Educaţia rutieră ar trebui integrată în Legile educaţiei, iar componenta didactică asumată de instructorii auto, cei care sunt cei mai în măsură să ofere o educaţie rutieră concretă şi actualizată.

Intervenţiile la nivelul siguranţei rutiere sunt o glumă. La o reţea rutieră naţională de 17.000 km. se propune realizarea a 64 de sensuri giratorii, 20 de pasaje rutiere şi 100 de pasaje pietonale pentru fluidizarea şi creşterea siguranţei traficului. Cu astfel de intervenţii locale şi nesemnificative cantitativ poţi rezolva cel mult provocările de trafic dintr-un oraş mic sau o comună.

Pentru programele de creştere a siguranţei rutiere se cheltuiesc foarte mulţi bani, însă ele sunt un adevărat insucces. Fără un plan mai amplu şi bine pus la punct, cu măsuri concrete în vederea reducerii numărului colosal de accidente rutiere, nu vom ajunge niciodată la rezultate vizibile şi vom rămâne în continuare pe primul loc în topul ţărilor europene cu cele mai numeroase accidente rutiere.

Când vom ajunge în etapa în care un document strategic poate realmente să fie implementat şi să aibă un impact real în viaţa de zi cu zi a românilor? Şi ce se va întâmpla când se va vedea că, la finalul perioadei de implementare a acestei strategii, numărul de accidente nu a scăzut cu 50% sau nici măcar cu 25%? Cine va fi tras la răspundere?

Cred că trebuie să ne întoarcem la masa discuţiilor şi să încercăm să revizuim această Strategie privind Siguranţa Rutieră, pentru a găsi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

...împreună măsuri pragmatice, moderne care să rezolve în mod real provocările...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

...cu care ne confruntăm.

Vă mulţumesc.

Cristian-Paul Ichim, deputat al REPER de Bacău.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe lângă cei care sunt deja înscrişi că au depus declaraţii politice în scris, se mai adaugă doamna Cristina Dumitrache şi Christine Thellmann.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Cine nu are albine, să-şi cumpere şi să le protejeze!"

"Dacă albinele ar dispărea de pe faţa pământului, omul ar mai avea doar patru ani de trăit", aprecia Albert Einstein. Cercetătorii de la Penn State University au analizat, recent, reziduurile pesticidelor aflate în polenul albinelor şi au descoperit că fiecare lot din această substanţă, pe care o strânge o albină, conţine cel puţin şase pesticide. Este un rezultat pe cât de realist şi verosimil, pe atât de îngrijorător! V-am vorbit, stimaţi colegi şi dragi fermieri, de fiecare dată când am avut ocazia unor întâlniri directe, precum şi printr-o serie de declaraţii politice despre importanţa reducerii pesticidelor folosite împotriva dăunătorilor majorităţii culturilor.

De asemenea, v-am prezentat şi o serie de soluţii necesare diminuării chimicalelor utilizate în agricultură. Din seria apelurilor mele, pe care le-am lansat către toţi investitorii în această ramură de activitate, face parte şi această nouă perspectivă de abordare a acestei teme prioritare, care reflectă necesitatea şi importanţa scăderii uzului insecticidelor, având ca bază eforturile PSD depuse în acest scop. Concret, Ordinul MADR nr. 185/10.05.2023 privind Codul de conduită al utilizatorului profesionist de produse de protecţie a plantelor şi al apicultorului, dar şi apropiata dezbatere din Parlamentul European privind albinele mi-au oferit şi ele ocazia să accentuez importanţa acestor insecte pentru existenţa noastră. Peste o treime din recolta mondială depinde de polenizarea pe care o fac albinele melifere. Cu toate acestea, după cel de-al Doilea Război Mondial, numărul albinelor a început să intre în declin, în special din cauza schimbării practicilor din agricultură. Dispariţia trifoiului şi a lucernei, practicarea monoculturilor, folosirea fertilizanţilor chimici şi utilizarea ierbicidelor pentru distrugerea buruienilor şi a altor plante cu flori de care albinele au nevoie pentru supravieţuire au condus la o scădere treptată, dar sigură a numărului lor. Deşi albinele au început să dispară în mod considerabil în ultimii 50 de ani, oamenii plantează tot mai multe culturi care au nevoie de ele. Din păcate, în anumite părţi ale lumii, unde nu există albine sau plante care să le atragă, agricultorii au ajuns să realizeze polenizarea manual, trecând polenul de la o floare la alta cu ajutorul unei pensule.

Problema poluării şi a insecticidelor folosite în exces determină, în continuare, moartea prematură a albinelor şi la nivelul Uniuni Europene şi, implicit, al României. Acest inconvenient deosebit de spinos este accentuat şi la nivel politic de orientările diferite ale unor guverne, fapt care a contribuit deja la inflamarea unui segment important de populaţie comunitară. Unele ONG-uri, a căror activitate este axată pe ecologie, au demarat, odată cu iniţierea unor legi europene pe acest subiect, o serie de campanii privind protejarea albinelor. Demersurile acestora ar fi fost mult mai productive şi mai credibile, dacă s-ar fi limitat la protejarea acestor vietăţi de care depind culturile, deci hrana noastră zilnică, şi nu ar fi demontat a priori actele legislative în pregătire.

Nu critic pe nimeni, ci îmi permit doar să fac aceste observaţii, având în vedere că sunt agronom, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi mereu implicat în identificarea cât mai multor soluţii salutare de orice tip, financiar sau practic, pentru agricultură şi fermieri.

Aşadar, subiectul proiectului de lege comunitar, care să le protejeze habitatul şi să le dea albinelor şi naturii o şansă să-şi revină, m-a captivat şi vă mărturisesc că aştept cu nerăbdare să văd forma finală a acestuia, odată ce va fi supus votului Parlamentului European, probabil până la sfârşitul sesiunii actuale. Aşa cum ştim cu toţii, există şi în acest caz interese puternice ale industriei pesticidelor, care ar putea împiedica adoptarea acestei legi importante.

Dar, pentru că noi, cei de la PSD, suntem interesaţi şi de acest segment vital pentru derularea cât mai normală a proceselor din natură şi, dincolo de orice reglementare comunitară, am emis anticipat, luna trecută, prin intermediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ordinul 185 privind instituirea Codului de conduită al utilizatorului profesionist de produse de protecţie a plantelor şi al apicultorului.

Acest normativ reprezintă o sinteză a prevederilor legale care reglementează domeniul fitosanitar şi cel privind apicultura, fiind elaborat ca să vină în sprijinul utilizatorilor profesionişti de produse de protecţie a plantelor, al apicultorilor şi al consiliilor locale. Pe lângă alte exigenţe specifice uzitării acestor substanţe împotriva dăunătorilor, în vederea protejării familiilor de albine de intoxicaţiile cu ele, utilizatorii profesionişti au o serie de noi obligaţii. Printre acestea se înscriu şi deţinerea unui certificat de formare profesională, dobândit prin instruire privind întrebuinţarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor, participarea la instruirile şi informările organizate de Autoritatea Naţională Fitosanitară privind protecţia albinelor, marcarea parcelelor cultivate cu seminţe tratate cu produse de protecţie, având ca substanţă activă imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam, pentru care se acordă autorizaţie temporară de utilizare la culturile de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr, cu plăcuţe de avertizare pe care se va înscrie "sămânţă tratată cu neonicotinoide".

În paralel, aceştia trebuie să folosească insecticidele în a doua parte a zilei, cât mai aproape de înserat, ca să limiteze cât mai mult expunerea albinelor şi a altor polenizatori, dar şi să cosească sau să smulgă buruienile înflorite din gradina sau livada supusă tratamentului cu produse de protecţie a plantelor, înainte de începerea acestui tratament. La rândul lor, consiliile locale sau primăriile şi utilizatorii profesionişti ori persoanele fizice, administratorii culturilor agricole, horticole şi silvice, au obligaţia să anunţe în scris şi telefonic apicultorii care au vatra de stupină staţionară/permanentă sau temporară/pastorală cu cel puţin 24 de ore înaintea efectuării tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, în vederea prevenirii intoxicaţiilor la albine şi alte insecte polenizatoare.

Cât priveşte responsabilităţile apicultorilor, aceştia vor amplasa stupinele pe vatra temporară la o cultură agricolă entomofilă sau o plantaţie pomicolă, numai după un acord prealabil al proprietarului lor, vor înştiinţa proprietarul terenului asupra locului unde urmează să amplaseze stupina şi vor solicita administratorului/ proprietarului terenului locaţia exactă unde stupina poate fi amplasată, astfel încât aceasta să nu se situeze pe urmele tehnologice sau în locurile care ar putea împiedica utilajele agricole să efectueze diverse lucrări agrare, să nu se suprapună cu locaţia altei stupine sau să nu poată fi respectată distanţa minimă de amplasare dintre stupine, respectiv să nu fie obstrucţionată direcţia de zbor a albinelor.

Alte prevederi, pe care le-am inclus în acest normativ, reglementează termenii privind informarea consiliului local/primăria, despre locul de amplasare a stupilor, perioada de timp, numărul familiilor de albine, precum şi datele de contact pentru a putea fi înştiinţat la timp în cazul aplicării unor tratamente fitosanitare la culturile agricole, măsurile ce se impun odată cu efectuarea tratamentelor fitosanitare asupra culturilor agricole, plantaţiilor pomicole şi pădurilor situate în apropierea stupinei, dar şi distanţele la care acestea pot fi plasate unele de altele, cât şi în diverse areale.

Aşadar, PSD face, din nou, dovada că se implică activ atât în protejarea albinelor, cât şi a naturii în întregul ei, având în vedere că, din păcate, peste 81% din natura Europei este în stare proastă, iar la nivel naţional, pădurile, râurile şi pajiştile noastre au şi ele de suferit din cauza poluării în creştere.

De aceea, acest normativ ambiţios, al cărui scop este să vindece terenurile şi plantele degradate şi să le redea viaţa şi prin intermediul albinelor, se dovedeşte esenţial!

Domnul Alexandru Popa:

"Epoca Daea s-a încheiat. Noul ministru trebuie să apere cu adevărat interesele agriculturii româneşti!"

Ca parlamentar al PNL, dar şi ca fermier, am primit numeroase semnale de la profesioniştii din agricultură privind necesitatea unei schimbări la conducerea Ministerului Agriculturii. Din păcate, epoca Daea este una de tristă amintire pentru agricultura românească, în condiţiile în care efectele dezastrului de la conducerea ministerului au fost resimţite din plin de fermieri, dar şi de către simplii cetăţeni, iar noul ministru are o responsabilitate uriaşă, aceea de a repara tot răul făcut de predecesorul său!

Aşa cum am mai spus, la Ministerul Agriculturii este nevoie de un om care să fie preocupat de realităţile şi provocările agriculturii româneşti. Situaţia în acest domeniu vital pentru economia românească este una destul de complicată în acest moment, fiind necesare măsuri concrete şi urgente pentru a sprijini producătorii agricoli, astfel încât aceştia să poată face faţă creşterii galopante a costurilor cu energia, creşterii costurilor cu forţa de muncă, efectelor secetei de anul trecut, dar şi efectelor negative ale războiului din Ucraina şi ale crizei financiare.

Consider că prioritar pentru ţara noastră, în perioada următoare, este să creştem atractivitatea produselor româneşti pe piaţa internă şi să reducem astfel cantitatea de produse de import comercializate în pieţele şi magazinele româneşti. Soluţii există, aşa cum există şi bani, fie de la bugetul naţional, fie din fonduri europene, pentru demararea unor programe de susţinere a producătorilor agricoli! Mai este nevoie şi de un ministru capabil, care să susţină inteligent interesele agriculturii româneşti!

Mă aştept, aşadar, că noua echipă de la Ministerul Agriculturii va înţelege că dezvoltarea agriculturii poate fi un factor esenţial care să stopeze exodul tinerilor în afara ţării, dar şi o modalitate eficientă de a creşte durabil economia românească. Agricultura românească are un potenţial extraordinar, trebuie doar să fim capabili să identificăm oportunităţile de dezvoltare!

Domnul Constantin Bîrcă:

"«Planul Naţional de Combatere a Cancerului» - prioritate pentru PSD"

Coaliţia de guvernare tratează extrem de serios problemele din sistemul de sănătate din România. Pentru a le soluţiona pe cele care trenează de zeci de ani, este nevoie de o analiză serioasă, de consultări cu toţi factorii implicaţi şi apoi de hotărâre fermă şi deblocarea fondurilor necesare.

Aceste principii sunt respectate şi în privinţa Planului Naţional de Combatere a Cancerului, pe marginea căruia, în ultimele şase luni, Ministerul Sănătăţii a purtat discuţii aplicate cu specialiştii din domeniu, pentru îmbunătăţirea cadrului legal în favoarea pacienţilor oncologici.

În prezent, proiectul de act normativ este deja în dezbatere publică şi urmează să fie adoptat în scurt timp. În acelaşi context, au fost adoptate şi măsuri urgente care vor intra în vigoare chiar de la 1 iulie.

Menţionez câteva dintre cele mai importante, solicitate de pacienţi şi medici, deopotrivă:

- Consultaţii preventive pentru depistarea precoce a cancerului pentru persoanele peste 40 ani - din discuţiile cu specialiştii reiese că este foarte important să avem un Program de screening în ceea ce priveşte cancerul;

- Transportul la domiciliu şi de la domiciliu al pacienţilor oncologici care nu pot fi transportaţi cu mijloace convenţionale şi care urmează proceduri de radioterapie sau chimioterapie - deplasarea pacienţilor cu astfel de probleme este foarte delicată şi presupune costuri ridicate, deci trebuie să intervenim;

- Extinderea pachetului de bază pentru îngrijiri medicale acasă şi pentru dispozitive medicale pentru pacienţii oncologici - la fel ca în cazul transportului, este o categorie de servicii ce implică costuri mari şi statul trebuie să intervină în ajutorul bolnavilor;

- Deblocarea Programului de vaccinare anti-HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin - aici vorbim despre o măsură clară, recomandată de cadrele medicale, care trebuie implementată cu celeritate.

Planul Naţional de Combatere a Cancerului în România este un program guvernamental extrem de necesar, care poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte pentru mulţi români. Prin aplicarea unor politici potrivite de prevenţie, diagnosticare şi tratament, cetăţenii cu risc sau deja diagnosticaţi cu această boală pot spera la creşterea ratei de supravieţuire şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Partidul Naţional Liberal la guvernare înseamnă o mai bună administrare a finanţelor publice"

România are de săptămâna trecută un nou guvern, însă lucrurile bune pe care Partidul Naţional Liberal le-a făcut până acum la guvernare vor continua. Perioada pe care o traversăm este una complicată din punct de vedere economic. În faţa intrării pe o pantă descendentă a economiilor celor mai dezvoltate şi puternice state din lume, România trebuie să se pună la adăpost de reverberaţiile negative prin măsuri clare şi robuste.

De aceea, odată cu preluarea Portofoliului Finanţelor Publice de către Partidul Naţional Liberal, vom propune un set de măsuri prin care să garantăm: creşterea sustenabilităţii finanţelor publice cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale şi eliminarea risipei bugetare; creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice; mărirea flexibilităţii şi eficienţei bugetului prin perfecţionarea întregului proces bugetar; introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investiţiile publice în infrastructură şi a bugetării verzi pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice şi mediu în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european şi ţinerea sub control şi reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al Leului.

De asemenea, ne propunem ca, pe termen mediu, datoria publică guvernamentală să nu depăşească pragul de 60% din PIB, prin finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice preponderent în monedă naţională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieţei interne.

Deoarece România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană, este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socioeconomică şi efectuarea unei analize privind modul de impozitare a capitalului şi a muncii. Munca este multă, iar timpul este puţin, dar Partidul Naţional Liberal nu s-a ferit niciodată de provocările guvernării, asumându-şi mereu cele mai dificile, chiar ingrate sarcini pe care realitatea curentă le-a reclamat.

Doamna Christine Thellmann:

"Guvernul Ciucă a făcut investiţii record în infrastructura locală!"

Ca premier, Nicolae Ciucă a reuşit în mandatul său performanţa să atragă 125% fonduri din ţinta PNRR, pentru administraţiile locale, prin supracontractare. Guvernul Ciucă a făcut progrese importante pentru dezvoltarea României, dar munca aceasta trebuie continuată până la capăt.

Au început lucrările de construcţie de creşe şi grădiniţe noi, moderne şi prietenoase cu mediul, au început consolidările spitalelor, şcolilor şi a blocurilor de locuit cu risc seism din bani europeni - în total peste 230 de clădiri. În plus, s-au alocat 65 de miliarde de lei pentru racordarea gospodăriilor la reţeaua de apă, canalizare şi gaz.

O listă succintă a investiţiilor arată următoarele:

• Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" - 65 de miliarde de lei;
• Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - 36 de miliarde de lei;
• Programul guvernamental de construire de creşe "Sfânta Ana" - 3,7 miliarde de lei;
• Programele de consolidare de risc seismic - 3,7 miliarde de lei.

În ultimii doi ani, ministerul de resort a dublat absorbţia fondurilor europene de la 34% la 68%. Compania Naţională de Investiţii a primit un buget de două ori mai mare în ultimul an, pentru a putea susţine proiectele comunităţilor locale.

Speranţa mea este că acest ritm va fi susţinut de noul Guvern. O veste bună pentru primari este că PNL a nominalizat ca ministru la dezvoltare un om de administraţie locală, fost primar şi fost preşedinte de consiliu judeţean. Cu experienţa sa, am încredere că proiectele şi fondurile pe care le gestionează acum vor aduce mai multă bunăstare pentru mult mai mulţi români. Reformele pe care PNL le-a promis în campanie sunt deja în derulare. Administraţia liberală înseamnă investiţii şi încurajarea antreprenoriatului, pentru că prin inovare şi dezvoltarea leadershipului, România va deveni o ţară puternică.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"O nouă eră a dezvoltării reţelei de transport"

Evoluţia curentă a societăţii şi a modului său de operare ne confirmă faptul că, pentru a asigura eficienţa şi funcţionalitatea unui sector, trebuie să îl aliniem celorlalte sectoare, într-un sistem interconectat. Acum suntem martorii unui proces de reformare a infrastructurii de transport, prin care traficul aerian va fi redus în Uniunea Europeană, fiind automat înregistrate efecte benefice asupra mediului, respectiv a sănătăţii aerului.

Prin reducerea zborurilor pe distanţe scurte, transportul feroviar va deveni alternativa preferată la nivel internaţional şi, implicit, se va investi în reformarea infrastructurii feroviare, o prioritate care există de mult şi pentru ţara noastră. Din ce în ce mai multe companii aeriene din Europa au luat măsuri pentru a extinde reţeaua de transporturi feroviare, un exemplu recent fiind gigantul olandez KLM, care a încheiat un astfel de parteneriat. În plus, Franţa şi Austria îşi doresc să limiteze zborurile interne unde este vorba de distanţe care pot fi uşor parcurse prin alternative feroviare. Pentru a creşte atractivitatea opţiunii deplasării cu trenul, Spania, Germania şi Austria au redus preţul biletelor, prin acordarea unor subvenţii guvernamentale.

Toate aceste demersuri se încadrează într-un efort al Uniunii Europene de a înlocui o parte din transporturile aeriene cu cele feroviare, iniţiativă care a înregistrat mari progrese anul acesta. La nivelul blocului comunitar există 200.000 de kilometri de căi ferate, iar peste 11.500 de kilometri dintre aceştia permit circulaţia trenurilor de mare viteză.

Susţinem demersurile luate de către Guvernele UE, care sunt dedicate obiectivului de a avea emisii zero de carbon şi a îmbunătăţi calitatea aerului pentru populaţie. Vedem cum suntem din ce în ce mai conştienţi că toţi trebuie să luptăm pentru un mediu curat, iar acest lucru înseamnă schimb constant de expertiză, investiţii în interiorul şi în afara graniţelor UE şi parteneriate. Ne puteam uita la Maroc, care a inaugurat de curând o linie de tren de mare viteză la care sunt conectate trei mari oraşe ale ţării, Tanger, Casablanca şi Kenitra. Proiectul a fost finalizat prin suportul acordat de către Guvernul francez. Vorbim despre o investiţie de peste 2,5 miliarde de euro. Şi Kenya a investit de curând 3,2 miliarde de dolari într-o nouă cale ferată, de 472 de kilometri, care conectează capitala Nairobi de cel mai sudic mare oraş al ţării, Mombasa.

Franţa chiar a adoptat la sfârşitul lunii trecute o propunere legislativă care interzice zborurile interne scurte în cazurile în care deplasarea se poate efectua cu trenul. După cum afirmă şi ministrul francez al transporturilor, Clément Beaune, decizia este un "simbol puternic în politica de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră".

Suntem la fel de dedicaţi obiectivelor de mediu ca şi celelalte state ale lumii, fiind convinşi că o schimbare relevantă poate fi făcută doar prin eforturi colective. Ne aflăm într-un proces constant de învăţare unii de la ceilalţi, pentru a prelua cele mai potrivite metode pentru propriul context naţional. În timp, ne vom atinge scopurile!

Doamna Cristina Burciu:

"Legea PNL privind acordarea unei scheme de ajutor de stat producătorilor agricoli de legume-fructe şi cartofi"

Un proiect de lege, iniţiat de parlamentarii PNL, al cărui coiniţiator sunt, va contribui esenţial la revitalizarea activităţii fermierilor români, prin acordarea unui sprijin substanţial pentru înlesnirea activităţilor conexe producţiei.

Legea nr. 170/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi, promulgată recent de preşedintele Klaus Iohannis, reglementează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru respectiva categorie de agricultori. Actul normativ reglementează acordarea unui sprijin sub formă de grant, pe o perioadă de trei ani, în valoare de 100.000 euro anual, persoanelor juridice şi fizice înregistrate fiscal, respectiv de 300.000 euro cooperativelor agricole, în scopul susţinerii activităţilor de sortare, ambalare, etichetare şi transport desfăşurate de producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi.

Necesitatea adoptării acestei legi rezultă din strategia României de a sprijini activ sectorul legume-fructe şi cartofi, prin intermediul sistemului de gestionare a pieţei. Obiectivele urmărite în acest sens sunt obţinerea unui sector mai competitiv şi mai orientat către piaţă, reducerea fluctuaţiilor determinate de crizele înregistrate în veniturile producătorilor, creşterea consumului de legume-fructe, precum şi dinamizarea utilizării tehnicilor ecologice de cultivare şi producţie.

Implementarea sistemului va avea un aport decisiv în promovarea calităţii produselor, urmărindu-se reducerea oscilaţiilor preţurilor şi a dezechilibrului dintre cerere şi ofertă. În acelaşi timp, va fi încurajat consumul de legume, fructe şi cartofi din producţia internă, garantându-se, de asemenea, un grad ridicat de competitivitate a produselor.

Acordarea schemei de ajutor de stat producătorilor de legume-fructe şi cartofi va atenua dificultăţile cu care se confruntă în prezent aceştia, mai ales cei care au investit în procesele tehnologice specifice.

De asemenea, fermierii au cheltuieli importante cu materialul săditor, răsadurile, îngrăşămintele, pesticidele, lucrările mecanice, irigaţiile, precum şi cu sortarea, ambalarea, etichetarea şi transportul produselor. Un alt consum valoric mare îl reprezintă cheltuiala cu forţa de muncă, proces destul de anevoios, care provoacă dificultăţi majore, mai ales în perioadele de înfiinţare şi recoltare a culturilor.

Totodată, intervenţiile neprevăzute ale factorilor de mediu, prin schimbările climatice - seceta prelungită, grindina, ploile intense, etc - afectează producţia de legume-fructe şi cartofi, determinând scăderea rentabilităţii producţiei.

Nu în ultimul rând, legea iniţiată de PNL va avea ca efect direct creşterea vizibilităţii şi implicării producătorilor autohtoni pe lanţul scurt de aprovizionare şi pătrunderea mai facilă a acestora pe piaţă, mai ales în condiţiile grele ale concurenţei cu marile lanţuri de magazine.

Sunt convinsă că intrarea în vigoare a Legii nr. 170/2023 va reduce semnificativ impactul negativ asupra securităţii alimentare a României în timpul unor situaţii de criză, indiferent de cauza sau natura acestora.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Ziua Universală a Iei"

Cunoscută ca fiind cea mai importantă piesă a portului tradiţional şi purtată de sute de ani cu mândrie, ia românească a depăşit limitele unui simplu obiect vestimentar. Ia românească a devenit un reper identitar şi o moştenire culturală care, de anul trecut, are şi o zi naţională oficială.

Pe 24 iunie, odată cu Sânzienele, sărbătorim ia românească, element definitoriu al culturii şi tradiţiei româneşti.

Ia s-a născut din necesitate şi simţ practic, fiind la început un obiect vestimentar feminin.

Chiar dacă nu există date exacte despre apariţia ei, istoria ne-a demonstrat că ia a trecut peste secole, s-a reinventat şi s-a îmbogăţit estetic permanent. Aceasta a devenit un simbol al românilor, o modalitate de evidenţiere a existenţei şi continuităţii poporului român.

Ia românească, împodobită sau nu, cu broderii complexe sau de o simplitate simbolică, cu inserţii sofisticate şi cusături inspirate, cu motive religioase sau rupte din natură, vorbeşte despre măiestria româncei de altădată, care, iată, se transmite cu sfinţenie din generaţie în generaţie până în prezent.

O asemenea bogăţie culturală a atras atenţia multor personalităţi din ţară şi de peste hotare care au pus-o în valoare şi au promovat-o.

Regina Maria a României a fost una dintre marile iubitoare ale portului tradiţional românesc, pe care l-a purtat cu cinste şi cu eleganţă. Datorită ei, această cămaşă a devenit un adevărat etalon vestimentar pentru toate femeile din aristocraţia românească a vremii.

Mari pictori ai lumii au fost fascinaţi de ia românească şi au pus pe pânză femei îmbrăcate în portul românesc, precum Henri Matisse (tabloul "La Blouse Roumaine") sau Constantin Rosenthal (tabloul "România revoluţionară"), la fel cum mulţi alţi artişti români, Tonitza, Camil Ressu, Francisc Sirato au fost inspiraţi de ia românească în operele lor.

Iar drumul iei nu s-a oprit aici, ci a mers mai departe, cucerind lumea şi devenind sursă de inspiraţie în nenumărate domenii, precum modă, design, arhitectură.

Cum să nu iubeşti acest element de cultură şi tradiţie românească, care spune atâtea poveşti despre cine am fost şi suntem noi românii!

O iubim noi şi o va iubi o lume întreagă. Pentru că anul trecut, pe 1 decembrie, chiar de Ziua României, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a adoptat decizia privind înscrierea "Artei cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova" pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

Înscrierea în Lista Reprezentativă asigură o mai bună conştientizare a acestei arte tradiţionale şi o recunoaştere a valorii ei.

Stimaţi colegi, să nu uităm niciodată de ia românească, de acest element identitar al culturii noastre, să o purtăm cu mândrie şi bucurie, aşa cum au făcut-o bunicile şi străbunicile noastre, aşa cum va trebui să ne învăţăm şi copiii să o facă.

Este parte din moştenirea noastră pe care trebuie să o dăm mai departe!

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Rocada guvernamentală"

A trecut mai puţin de o săptămână de când, în plenul Parlamentului, în faţa distinşilor reprezentanţi ai cultelor, ai instituţiilor de stat şi a tuturor celor prezenţi, am votat Guvernul condus de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. Este un Guvern cu mai puţine ministere, care se va axa pe crearea unei Românii mai bune pentru toţi.

România se confruntă în prezent cu provocări pe multe domenii, dar aşa cum PSD a făcut faţă provocărilor istorice şi acum, prin programul său de guvernare, PSD va încerca să rezolve problemele şi greutăţile actuale. Este datoria statului să îşi sprijine cetăţenii, astfel încât românii să nu mai trăiască cu teama zilei de mâine, a preţurilor crescute sau a lipsei accesului la sănătate şi educaţie a celor dragi. Mă bucur ca una dintre priorităţile actualei guvernări este educaţia, care trebuie să fie pe primul loc în România.

Toate obiectivele Guvernului sunt importante şi vor avea efecte benefice semnificative asupra vieţii românilor - lupta cu inflaţia, eliminarea pensiilor speciale, creşterea salariilor şi a pensiilor, dezvoltarea unei economii bazate pe producţie şi exporturi şi nu pe importuri, reformele din PNRR, aderarea României la spaţiul Schengen şi relansarea procesului de integrare în zona euro şi multe altele.

Îmi doresc ca Guvernul condus de domnul prim-ministru Marcel Ciolacu să reuşească să îşi îndeplinească cu succes toate obiectivele menţionate în Programul de Guvernare şi am convingerea că aceste măsuri vor îmbunătăţi calitatea vieţii şi bunăstării fiecărui român.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Finanţări nerambursabile pentru IMM-urile care investesc în instalaţii de reciclare a deşeurilor"

România are de îndeplinit anumite obligaţii stringente legate de protecţia mediului, temă aflată în atenţia conducerii PSD a Guvernului.

Una dintre ţintele din prezent, dar şi prin prisma perspectivelor de viitor din acest domeniu, este reciclarea deşeurilor, capitol la care Executivul a iniţiat recent o schemă de ajutor de minimis, destinată construirii instalaţiilor de reciclare a deşeurilor.

Mecanismul de sprijin elaborat în acest sens prevede acordarea unei finanţări totale în valoare de 26 de milioane de euro, destinate atât întreprinderilor mici şi mijlocii, cât şi societăţilor mai mari.

Graţie acestui ajutor consistent, operatorii economici vor fi sprijiniţi în mod concret pentru întocmirea lucrărilor pregătitoare necesare investiţiilor finanţate în baza Schemei de ajutor de stat regional pentru investiţii, în scopul reducerii efectelor negative ale deşeurilor asupra mediului şi reducerii consumului de resurse primare.

Beneficiarii eligibili ai schemei de minimis trebuie să deţină autorizaţii în vederea desfăşurării a cel puţin una dintre activităţile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN: 3821 - tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase; 3822 - tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; 3832 - recuperarea materialelor reciclabile sortate; 3831 - demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor; 3811 - colectarea deşeurilor nepericuloase; 3812 - colectarea deşeurilor periculoase.

Finanţarea în condiţiile schemei de minimis va fi folosită pentru proiectare, studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii, proiectul tehnic şi alte documentaţii tehnico-economice, plata arhitecţilor, a inginerilor, asistenţă tehnică, inclusiv plata consultanţilor, exceptând organizarea procedurilor de achiziţie, şi organizare de şantier, cheltuielile cu taxele legale pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de construire/desfiinţare, cheltuieli pentru informare şi publicitate.

Valabilitatea ajutorului de minimis este 31 decembrie 2023, dată până la care pot fi selectaţi beneficiarii şi se vor semna contractele de finanţare nerambursabilă.

Guvernul condus de premierul PSD, Marcel Ciolacu, va continua în ritm susţinut demersurile asumate în vederea reducerii efectelor nocive ale deşeurilor asupra mediului înconjurător, acestea urmând să fie intensificate cu ajutorul fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Domnul Dumitru Rujan:

"Ajutor de urgenţă pentru familiile sinistrate şi pentru administraţiile locale!"

Inundaţiile din ultimele zile au distrus sute de gospodării din judeţul Caraş-Severin şi din judeţele învecinate. Sute de hectare de culturi agricole au fost compromise total şi mai multe drumuri locale au nevoie urgentă de reparaţii. În faţa unei asemenea situaţii, nu am putut să stau nepăsător.

Am adresat chiar astăzi o interpelare miniştrilor cu atribuţii în ceea ce priveşte alocarea de la Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului a unor sume în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale şi pentru sprijinirea gospodăriilor sinistrate. Am convingerea că, în prima şedinţă a noului Guvern, vom avea deja o hotărâre privind alocarea unor ajutoare de urgenţă familiilor care şi-au văzut agoniseala de o viaţă luată de furia apelor. Îmi doresc ca Guvernul să găsească resurse şi pentru sprijinirea primăriilor pentru a reface drumurile, podurile şi alte elemente de infrastructură distruse de inundaţii.

Inundaţiile care lovesc şi de câteva ori pe an gospodăriile din judeţul Caraş-Severin sunt consecinţa lipsei investiţiilor în amenajări hidrografice care să pună capăt acestor riscuri.

Locuitorii din Caraş-Severin şi gospodăriile lor trebuie protejate. Voi colabora cu domnul Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor pentru a identifica ce investiţii trebuie demarate în regim de urgenţă în judeţul meu pentru a înlătura orice risc de inundaţii în anii următori.

Domnul Ervin Molnar:

"Partidul Naţional Liberal va continua să urmărească activ interesele României în domeniul securităţii energetice!"

Energia este unul dintre cele mai importante domenii pentru ţara noastră. În decursul activităţii mele parlamentare, am evidenţiat de foarte multe ori necesitatea de a exploata la maximum resursele pe care România le are, pentru a ne garanta securitatea energetică şi apărarea intereselor noastre în regiune.

De aceea, lucrurile bune care au debutat în mandatul ministrului liberal Virgil Popescu trebuie continuate, iar altele noi trebuie puse în mişcare. Conform Programului de guvernare acceptat de Parlament, una dintre priorităţile Ministerului Energiei pentru următorii ani este promovarea tranziţiei verzi şi a digitalizării sectorului energetic prin încurajarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, eficienţei energetice şi a tehnologiilor viitorului. Decarbonatarea furnizării de energie este, de asemenea, o preocupare importantă, iar creşterea capacităţii de producţie nucleară este considerată o modalitate de a atinge obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pe lângă aceste deziderate, PNL va urmări atent ţinte precum retehnologizarea unităţii 1 de la Cernavodă şi pregătirea investiţiilor pentru unităţile 3 şi 4; dezvoltarea tehnologiei reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR) şi implementarea primelor reactoare în foste termocentrale; creşterea capacităţii de exploatare a gazelor din Marea Neagră, terminarea explorării perimetrului gazifer de la Caragele (jud. Buzău) şi extinderea reţelelor de transport şi de distribuţie de gaze naturale.

Alături de aceste ţinte de importanţă deosebită, avem nevoie să operaţionalizăm interconectarea reţelei electrice naţionale cu toate statele vecine şi investiţii în creşterea capacităţii acesteia de a prelua capacitatea suplimentară de producţie din surse regenerabile.

De asemenea, este nevoie de o atenţie sporită pentru promovarea şi facilitarea calităţii de prosumator, prin compensarea cantitativă a energiei livrată în sistemul naţional de distribuţie, precum şi pentru asigurarea unei alocări suplimentare prin Programul REPowerEU pentru finanţarea proiectelor din energie şi eficienţă energetică, care vor duce la câştigarea independenţei energetice a României.

Am încredere deplină în noul ministru liberal al energiei că va face o treabă foarte bună, obiectivele pe care le urmăreşte acest minister fiind obiectivele României.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Sporirea eficienţei administraţiei publice locale este o prioritate a PNL!"

Partidul Naţional Liberal s-a remarcat drept partidul cu cea mai bună resursă umană în ceea ce priveşte administraţia publică locală. Chiar dacă avem un nou guvern, PNL va continua să fie partidul cel mai apropiat de administraţiile publice locale, urmărind implementarea tuturor obiectivelor care pot veni în ajutorul unităţilor administrativ-teritoriale ale României. Dezvoltarea locală reprezintă o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal, de aceea ne propunem continuarea reabilitării infrastructurii locale şi judeţene prin programele de investiţii multianuale, precum PNI Anghel Saligny, PNDL, dar şi prin PNRR, pentru construirea şi modernizarea de drumuri, sistemele utilitare de apă-canalizare, reţele de gaz, infrastructură locală de sănătate, educaţională, socială, sportivă, locuinţe pentru tineri şi specialişti.

Mai mult, digitalizarea şi simplificarea serviciilor administrative şi automatizarea cât mai multor procese, care să poată fi realizate online de către cetăţeni, trebuie implementate cât mai repede cu putinţă, fiind elemente vitale pentru sporirea satisfacţiei cetăţenilor atunci când interacţionează cu autorităţile şi instituţiile publice.

Extrem de importantă este continuarea procesului de cadastrare sistematică prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, în vederea înregistrării proprietăţilor imobiliare în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

De asemenea, transferul gratuit către autorităţile locale a activelor dezafectate ale instituţiilor centrale ori ale societăţilor deţinute de statul român, pentru conferirea unei destinaţii utile comunităţii locale, reprezintă o prioritate; la fel şi simplificarea schimbării destinaţiei spaţiilor din domeniul Sănătăţii sau Educaţiei, prin gestionarea procedurilor la nivel judeţean de către instituţiile deconcentrate competente, fără a mai fi nevoie de acordul sau avizul autorităţilor centrale.

Alte obiective importante sunt reprezentate de îmbunătăţirea şi sistematizarea legislaţiei relevante pentru administraţia publică, în speţă elaborarea şi aprobarea Codului finanţelor publice locale care să reunească într-un mod unitar şi necontradictoriu reglementările privind: finanţele publice locale, criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, fiscalitatea locală şi procedurile fiscale locale; revizuirea Codului administrativ astfel încât să fie remediate disfuncţionalităţile constatate în cei 4 ani de aplicare şi prevederile legale care generează anomalii în administraţia publică centrală şi administraţia publică locală şi elaborarea Codului de procedură administrativă care să stabilească regimul juridic aplicabil actelor şi contractelor administrative, reguli şi mecanisme pentru simplificarea procedurilor administrative.

Doamna Mirela Furtună:

"Fake news în privinţa pericolelor de pe litoral"

A început sezonul pe litoral şi se pare şi sezonul de fake news-uri, menite a afecta turismul în judeţele Tulcea şi Constanţa.

Salut, în acest sens, declaraţiile prompte ale celor doi miniştri ai PSD, domnul Alexandru Rafila şi domnul Ştefan-Radu Oprea, menite să combată această ştire falsă.

Nu există niciun risc. Oamenii pot intra în apa mării pe litoralul românesc, fără probleme!

Domnul Ştefan-Radu Oprea, ministrul economiei şi turismului, a declarat: "Nu există niciun risc de holeră pe litoral în ţara noastră. Situaţia este atent monitorizată de autorităţi - Institutul Naţional de Sănătate Publică, DSP Constanţa şi DSP Tulcea. Turiştii sunt în siguranţă! Pe cei care sunt îngrijoraţi cu privire la riscul epidemiologic, îi sfătuiesc să se informeze din surse oficiale, de pe site-urile INSP, DSP Constanţa, DSP Tulcea, unde datele sunt actualizate la zi."

De asemenea, domnul Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii, a întărit: "Nu există niciun pericol şi eu sfătuiesc toţi românii să meargă la mare, nu e niciun fel de pericol din acest punct de vedere. Nu am avut niciun fel de problemă. Toată această discuţie este la nivel teoretic, nu are legătură cu situaţia din Ucraina. Una este să monitorizezi şi altceva este să creezi panică, să transmiţi mesaje care, sincer să fiu, nu înţeleg de ce au aşa de mare intensitate, pentru că pe de o parte nu sunt bazate pe realitate, iar pe de altă parte sunt lansate de persoane care nici măcar nu cunosc cum se transmite această boală şi cum se manifestă".

Aşadar, nu există risc de holeră pe litoralul românesc, oamenii pot intra fără grijă în apa mării şi consider că este momentul să punem capăt acestei dezinformări.

În ultimul rând, vreau să vă transmit că vă aşteptăm, cu drag, în judeţul Tulcea, pe litoral, şi în Delta Dunării.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Cum evaluăm activitatea administratorilor locali şi judeţeni?"

Cum poate fi evaluată activitatea unui administrator local ales de cetăţeni? Mă refer, desigur, la primar şi, de ce nu, la cel care ocupă vremelnic funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Este o întrebare foarte bună, mai ales că ne aflăm la începutul verii, moment în care se pot vedea rezultatele celor însărcinaţi de cetăţeni să se ocupe cu administrarea comunităţilor din care fac parte. Primăvara, oraşele ar trebui să înflorească, iar vara să ne bucurăm de natură. Ei bine, nu şi la Galaţi!

O să mă refer azi la evaluarea pe care o putem face unui primar, pentru că acesta este persoana responsabilă pentru conducerea unei comunităţi locale. El, edilul localităţii, este responsabil să se asigure de faptul că acea comunitate funcţionează bine şi că cetăţenii sunt mulţumiţi de serviciile oferite de administraţia locală.

Dar ce se întâmplă atunci când realitatea creionată de către primarul unei localităţi este într-o contradicţie majoră cu realitatea cetăţenilor? O să vă dau ca exemplu municipiul Galaţi, acolo unde nu putem vorbi despre un oraş european, ci mai degrabă despre o junglă urbană, un oraş în care primarul peticeşte anumite zone, uitând de restul miilor de gălăţeni.

Săptămâna trecută, la un post naţional de televiziune, au fost prezentate imagini cu gălăţenii care au tăiat singuri iarba din oraş din cauză că Primăria era mult prea preocupată să creeze evenimente fastuoase pentru promovarea imaginii primarului, totul din banii gălăţenilor. Parcurile Galaţiului, aleile dintre blocuri sunt adevărate zone de pericol public. Este sezonul căpuşelor, perioada în care şerpii îşi fac apariţia prin buruienile crescute. Aşadar, toaletarea zonelor verzi reprezintă un factor important în evaluarea activităţii unui primar. În acest caz, la Galaţi, edilul oraşului nu poate primi notă de trecere.

În al doilea rând, activitatea unui primar o evaluezi şi analizând cum arată străzile, cum arată cartierele mărginaşe, dar şi cele centrale. În Galaţi, şi la acest capitol, stăm deficitar. Dacă ne uităm pe pagina de socializare a domnului primar, vom vedea un alt oraş, unul în care infrastructura este modernizată. Însă aceea este imaginea unui oraş utopic, a unei bucăţi din Galaţi pe care primarul încearcă să o generalizeze. În realitate, străzile în multe zone din oraş sunt pline de cratere, trotuarele arată ca după război. Dar aceasta nu este partea de municipiu pe care Primăria vrea să o înfăţişeze oamenilor.

Primul pas în evaluarea activităţii unui primar de către cetăţeni este de a afla ce se aşteaptă de la acesta. Acest lucru poate fi realizat prin discuţii cu cetăţenii. Doar că, în oraşul în care am crescut, m-am format şi pe care îl reprezint în Parlament, acest lucru nu se întâmplă. Gălăţenii sunt ignoraţi, cei consultanţi fiind doar prietenii Primăriei.

Următorul pas este de a evalua modul în care primarul îşi îndeplineşte responsabilităţile. Dintre cele două exemple expuse, la Galaţi îndeplinirea responsabilităţilor de către primar este îndoielnică. Dacă întrebăm 100 de gălăţeni despre modul în care primarul a gestionat problemele comunităţii, cum a gestionat bugetul şi cum a implementat proiectele, 80 dintre ei şi-ar pune mâinile în cap de disperare.

În cele din urmă, cetăţenii pot evalua activitatea unui primar la alegeri. Acestea sunt o modalitate eficientă de a evalua activitatea unui primar şi de a decide dacă acesta trebuie să rămână în funcţie sau nu. În 2024, cetăţenii pot decide cine este persoana potrivită pentru a conduce comunitatea.

Evaluarea activităţii unui primar de către cetăţeni este un proces important pentru asigurarea că acesta îşi îndeplineşte responsabilităţile. Desigur, mă aştept să fiu criticat de către cei alături de care suntem parteneri de guvernare la nivel naţional, însă dincolo de parteneriatele politice este responsabilitatea mea faţă de gălăţeni. Da, la nivel naţional avem nevoie de stabilitate politică, dar la nivel de Galaţi avem nevoie de o democraţie locală, de respectarea cetăţenilor, nu de un regim autocrat.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Primarul UDMR din Satu Mare practică apartheidul! (I)"

Şi în municipiul Satu Mare, în care ponderea minorităţii maghiare este în jur de 40%, incluzându-i şi pe şvabii şi evreii maghiarizaţi, precum şi pe romii vorbitori de limba maghiară, s-au multiplicat în ultima perioadă manifestările hungariste, cu iz separatist, iredentist şi chiar revizionist. Reprezentanţii locali ai UDMR nu au mai participat la sărbătorirea Zilei Naţionale a României, devenind şi ei adepţii marotei că unirea Transilvaniei cu România, înfăptuită la 1 decembrie 1918 şi consfinţită prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, a fost o zi nefastă, o zi neagră pentru maghiari.

Cu toate acestea, reprezentanţii UDMR nu s-au sfiit să ceară cu un tupeu nemăsurat acordarea pentru minoritatea maghiară a autonomiei şi a drepturilor aferente prevăzute în Declaraţia-proclamaţie de la Alba Iulia pentru minorităţile naţionale din Transilvania. Or, minoritatea maghiară este singura minoritate din această provincie românească care nu a recunoscut până astăzi actul unirii Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918, motiv pentru care este absurd ca reprezentanţii săi să solicite acordarea unor drepturi prevăzute într-o proclamaţie politică la care nu a achiesat.

Pe de altă parte, aleşii locali ai UDMR, începând cu preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Csaba Pataki, şi primarul municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi, care deţin şi funcţiile de preşedinte judeţean, respectiv, preşedintele municipal al formaţiunii etnice maghiare, nu au participat, în primăvara acestui an, la festivitatea de aniversare a eliberării oraşului Satu Mare de către Armata Română în 19 aprilie 1919, când a fost alungată în Ungaria aşa-zisa Divizie Secuiască, care s-a retras aici după Adunarea Naţională de la Alba Iulia, când a intenţionat să-i atace pe participanţi, dar a fost pusă pe fugă de regimentul românesc sosit de la Viena şi aflat sub conducerea lui Iuliu Maniu.

În schimb, reprezentanţii UDMR Satu Mare sărbătoresc anual cu aplomb cele trei zile naţionale ale Ungariei - 15 martie, 20 august şi 23 octombrie - din banii publici ai tuturor sătmărenilor, inclusiv ai majorităţii româneşti de aproape două treimi. Cel mai abitir sunt sărbătorite, de vreo trei decenii, în fiecare sezon estival, Zilele Partium, pentru care Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Satu Mare alocă în jur de 100.000 de lei anual.

Cu o lună şi jumătate în urmă, Secţia Maghiară a Teatrului de Nord din Satu Mare, care s-a separat de Secţia Română şi se află la cheremul financiar şi ideologic al primarului Kereskényi, a prezentat o piesă în limba română, fapt care se întâmplă destul de rar, mai multor clase de elevi români din Satu Mare. Cu această ocazie, părinţii însoţitori au constatat că biletele şi programul sunt tipărite in limba maghiară, acest fapt fiind considerat un semnal că unii se consideră stăpâni aici. Reprezentanţii Secţiei Maghiare au scăldat-o ulterior, cu o laşitate şi o versatilitate deja consacrate, că a fost o greşeală de imprimare.

În weekendul care a urmat, pe banii Consiliului Local şi ai Consiliului Judeţean, într-un cuvânt ai tuturor sătmărenilor, români, maghiari şi alte naţionalităţi, UDMR Satu Mare a organizat în Parcul Grădina Romei, pe parcursul a trei zile, o manifestare denumită Ziua Familiei, o formă mascată de sărbătorire anticipată a Zilei Internaţionale a Copilului de către minoritatea maghiară, ca să nu se amestece copiii maghiari cu copiii români (budyios olah=valahi împuţiţi) de 1 iunie, când este sărbătoarea internaţională şi legală a acestora.

Cu toate că acest eveniment a fost organizat pe bani publici, deci şi ai majorităţii româneşti, toate manifestările au fost desfăşurate în limba maghiară, iar programul acestora a fost tipărit tot în această limbă. Probabil că a fost iar o greşeală de imprimare. Cert este că, la această manifestare, au fost văzuţi părinţi şi copii români cu lacrimi în ochi, pentru că nu înţelegeau nimic. Până aici s-a ajuns cu separatismul. Apartheid curat, dar pe invers, Kelemen-ur!

În ultimul weekend din luna mai, au fost sărbătorite, ca în fiecare an, Zilele oraşului Satu Mare, iar primarul UDMR a dat o nouă probă de apartheid, favorizându-i pe comercianţii vorbitori de limbă maghiară, maghiari sau romi. Au avut tarabe şi terase cu produse agroalimentare 9 comercianţi, din care 7 au fost de naţionalitate română, dar locurile cu cel mai bun vad comercial au fost alocate unui comerciant maghiar din Satu Mare şi unui comerciant rom vorbitor de limba maghiară din Baia Mare. Celor 7 comercianţi români le-au fost alocate poziţii mai periferice, mai marginale, ca pe vremea Imperiului austro-ungar de tristă amintire (1867-1918). Cu toate acestea, comercianţii români au fost obligaţi să achite primăriei o taxă de 18.000 lei fiecare, precum şi să acorde bonuri gratuite pentru produsele vândute, în valoare de 5.000 lei fiecare, funcţionarilor publici din Satu Mare. O astfel de condiţionare constituie infracţiune, abuz în serviciu. Spre comparaţie, cu două săptămâni înainte au fost sărbătorite Zilele oraşului Sfântu Gheorghe, care are tot primar de la UDMR şi, spre deosebire de Satu Mare, are populaţie preponderent maghiară, circa 70 %. Primarul acestei urbe nu le-a impus însă nicio taxă şi nicio altă obligaţie comercianţilor, motivând că aceştia plătesc oricum taxe şi impozite la bugetul local.

Principalul purtător de stindard al manifestărilor hungariste este primarul Gábor Kereskényi, cunoscut ca un ţap breaz pentru atitudinile şi manifestările sale radicale, chiar extremiste, separatiste, şovine şi revizioniste. Poreclit, inclusiv de către numeroşi maghiari, "primarul Cash&Carry" sau "primarul Keskeny"(capră), edilul şef din Satu Mare are următoarea deviză preferată: "Este oraşul meu şi fac ce vreau!" - deviza grofilor unguri de tristă amintire! Numai că "primarul Keskeny" este doar un pârlit şi pârdalnic de boanghen.

Doamna Elena Hărătău:

"Conducerea PNL a Educaţiei a majorat sumele acordate cadrelor didactice participante la examenele şi concursurile naţionale"

Conducerea PNL a Ministerului Educaţiei se ţine de cuvânt în ceea ce priveşte desfăşurarea în bune condiţii a finalului anului şcolar, inclusiv a examenelor elevilor aflaţi în anii terminali.

Astfel, ieri a debutat Evaluarea Naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, cu prima probă scrisă la Limba şi literatura română. Examenul s-a bucurat de o prezenţă-record, rata de participare a absolvenţilor fiind de 95,63%, neexistând evenimente negative în timpul desfăşurării acestei verificări la nivel naţional.

Remarcabil este faptul că participarea din acest an a fost sensibil mai mare decât nivelul consemnat anul trecut la limba şi literatura română, fiind înregistrată o creştere cu peste 5.000 de absolvenţi aspiranţi la băncile liceului.

Sunt convinsă că şi procentul de promovabilitate a elevilor care au încheiat ciclul gimnazial va fi unul excelent, în urma afişării rezultatelor finale, din data de 4 iulie.

În acelaşi context, ministrul educaţiei, doamna Ligia Deca, a emis Ordinul nr. 4.483/2023, prin carea majorat toate sumele acordate cadrelor didactice şi personalului implicat în organizarea examenelor şi a concursurilor naţionale din acest an. Mai mult, actul normativ prevede creştereasumelor acordate şi pentru personalul implicat în comisiile pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal, profesional şi dual pentru anul şcolar 2023-2024, precum şi în comisiile din cadrul examenelor de absolvire/certificare a calificării profesionale pentru învăţământul profesional, liceal şi postliceal - sesiunile anului 2023.

În aceste condiţii, noua normă de plată pentru evaluarea naţională din acest an creşte de la 11 lei anul trecut, la 15 lei, pentru o lucrare corectată, iar pentru bacalaureat de la 14 lei la 18 lei.

De asemenea, profesorii asistenţi la evaluarea naţională vor primi 145 de lei/zi, faţă de 110 lei anul trecut, iar participanţii la bacalaureat vor beneficia de 157 de lei/zi, faţă de 120 de lei/zi în anul 2022.

Salut decizia de majorare a acestor indemnizaţii, în medie cu 30% faţă de anul trecut, pentru toate tipurile de activităţi din cadrul comisiilor de examinare, fapt ce demonstrează nivelul de importanţă a acestor procese didactice, şi, de asemenea, reconfirmă respectul acordat de conducerea liberală a Educaţiei personalului didactic şi didactic auxiliar.

Domnul Ioan Balan:

"Investiţiile şi fondurile europene trebuie să ajungă prioritar în mediul rural!"

Unul dintre cei mai apreciaţi scriitori români, Lucian Blaga, spunea că "veşnicia s-a născut la sat", referindu-se la bogăţia de tradiţii şi de obiceiuri pe care le are satul românesc. Astăzi, când România traversează una dintre cele mai favorabile perioade de modernizare, satul românesc se află sub mai multe ameninţări - tinerii aleg să studieze la oraş, îşi găsesc un loc de muncă şi nu se mai întorc în casa părintească, copiii sunt tot mai puţini, iar în tot mai multe gospodării vezi părinţi şi bunici oftând, cu dorul în suflet.

Nu putem trece cu vederea faptul că oraşe precum Suceava, Clujul, Oradea, Sibiu nu sunt cu nimic mai prejos decât oraşe dezvoltate din Uniunea Europeană, iar investiţiile în curs de realizare şi cele aflate în stadii avansate de proiectare vor face din oraşele româneşti poli economici de dezvoltare. E un proces pe care l-am aşteptat atâţia ani şi astăzi se produce.

Cu toate acestea, dată fiind valoarea foarte mare a fondurilor europene pe care PNL şi Preşedintele României le-au obţinut pentru ţara noastră în perioada următoare, cred cu putere că o parte consistentă din investiţiile care se pot realiza cu acestea să fie orientate către oraşele mici şi către mediul rural. Modernizarea satului românesc pe care mi-o doresc înseamnă realizarea de investiţii esenţiale în educaţie, sănătate, utilităţi, drumuri şi poduri, servicii publice de calitate şi locuri de muncă aproape de oameni. Trebuie să învăţăm de la statele dezvoltate din Uniunea Europeană care, astăzi, se străduiesc să salveze din frumuseţea rurală şi este, în cele mai multe cazuri, prea târziu. În ţara noastră nu este deloc prea târziu, ci, dimpotrivă, este cel mai bun moment să dezvoltăm România în mod armonios şi, totodată, să ne prezervăm rădăcinile identitare.

Nu vreau să închei înainte de a aprecia vizita unuia dintre cei mai buni prieteni ai României, Regele Charles al III-lea, care în prima sa vizită a ales România din două motive - pentru poporul român pe care îl admiră şi îl respectă şi pentru satul românesc, unde vine să se încarce cu energie şi bucurie. Este admirabil modul în care Regele apreciază frumuseţea satului românesc şi cred că acest lucru trebuie să fie un imbold suplimentar pentru toţi decidenţii politici de a moderniza mediul rural românesc, prezervându-i toate frumuseţile şi comorile culturale pe care le are de oferit.

Dacă mă gândesc la judeţul meu, Suceava, fiecare sat şi comună suceveană are ceva de spus peste secole despre noi românii, despre ceea ce suntem ca neam, despre cât de grea a fost istoria noastră ca popor şi despre cât de puternică este credinţa noastră creştină.

Domnul Lilian Scripnic:

"Statul român s-a jucat de-a alba-neagra cu profesorii României!"

Interesul Guvernului de a încheia această criză a educaţiei din România nu a fost nici pe departe o prioritate în ultimele săptămâni. Prioritatea partidelor de guvernământ s-a dovedit a fi deja celebra rotativă guvernamentală. Acest schimb de funcţii, ministere şi locuri pe fotoliile generoase ale instituţiilor Statului, fără ca acest lucru să aducă vreun beneficiu de fond poporului român.

Greva profesorilor a scos la lumină puţina preocupare a clasei conducătoare faţă de calitatea serviciilor şi a vieţii din România. Greva profesorilor ne demonstrează vădit că priorităţile dirigenţilor sunt jocurile politice, în timp ce educaţiei din România nu i-au putut fi împlinite nevoile de bază pentru a se asigura un climat motivant şi profesionist.

După trei săptămâni şi o zi de grevă generală, Guvernul a venit cu o variantă care cel puţin în parte mulţumeşte sindicatele, iar acestea au anunţat oficial suspendarea grevei. Soluţia Guvernului a venit târziu şi după mai multe propuneri indecente şi umilitoare la adresa dascălilor. Propunerile iniţiale ale Guvernului României au conţinut măsuri precum:

• Salariul personalului didactic să crească cu suma de 1.000 de lei brut, ceea ce însemna o creştere netă de aproximativ 500 de lei;
• Salariul personalului nedidactic să crească cu 400 de lei brut, deci o creştere netă, infimă, de puţin peste 200 de lei;
• Iar cireaşa de pe tort a fost un fel de mită atât de practicată de partidele de la putere în campaniile electorale, prin care promiteau plata salariilor pe durata grevei, dacă profesorii s-ar fi întors la catedră.

Personal, felicit profesorii şi consider că au dat dovadă de demnitate, unitate şi de faptul că sunt apărători ai democraţiei. Greva lor şi respingerea ofertelor umilitoare au făcut ca democraţia să continue să trăiască în România.

Protestul lor face ca speranţa, că unitatea aduce putere poporului, să crească, iar acest act comun de forţă, anduranţă şi perseverenţă transmite un semnal clar Guvernului şi tuturor politicienilor aparent rupţi de realitatea în care trăiesc românii. Puterea lor depinde de tăcerea sau strigătul poporului!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România poate şi trebuie să fie un actor în rezolvarea crizei mondiale a cipurilor şi semiconductorilor!"

De la finele lui 2020, lumea se confruntă cu o criză fără precedent a semiconductorilor. Lanţul de aprovizionare este foarte complex şi vulnerabil la evenimente sociale, politice, strategice, cum este războiul din Ucraina, sau crize sanitare, aşa cum a fost izbucnirea COVID-19. Mai mult, omenirea este foarte globalizată, iar dependenţele economice sunt foarte mari. Este şi cazul Uniunii Europene, unde aproape 80% dintre furnizorii firmelor europene care operează în industria semiconductorilor au sediul în afara UE. Producţia de microcipuri depinde de un lanţ de aprovizionare extrem de complex şi interdependent, la care participă ţări de pe tot mapamondul. O firmă mare de semiconductori poate să depindă de până la 16.000 de furnizori specializaţi aflaţi în diferite ţări. Acest lucru face ca lanţul global de aprovizionare să fie vulnerabil, iar Europa cu precădere fiindcă la ora actuală ponderea UE în producţia mondială de semiconductori şi cip-uri este de sub 10%, deşi ţările europene se află în topul actorilor globali în inovare tehnologică!

Îmi permit să vă reamintesc faptul că semiconductorii sunt elemente esenţiale pentru produsele digitale. Sunt utilizate în activităţile de zi cu zi, lucrul la birou, educaţia şi divertismentul, pentru aplicaţii esenţiale în autoturisme, trenuri, avioane, servicii medicale şi automatizare, precum şi în sectorul energiei, datelor şi comunicaţiilor. De exemplu, un telefon mobil conţine în jur de 160 de cipuri diferite, iar maşinile electrice sau hibride - până la 3.500.

Microcipurile sunt totodată esenţiale pentru tehnologiile care fac posibilă transformarea digitală, cum ar fi inteligenţa artificială (IA), sisteme de calcul cu consum redus de energie (low power computing), comunicaţiile 5G/6G, precum şi Internetul obiectelor (IoT) şi platformele edge, cloud şi cele de înaltă performanţă.

Având în vedere importanţa semiconductorilor pentru economie şi dezvoltare şi luând în considerare vulnerabilitatea UE în faţa aprovizionării cu aceste componente electronice vitale, ţările membre au decis, alături de SUA şi Japonia, să accelereze producţia proprie de semiconductori cu atât mai mult cu cât industria se reface cu greu după şocul cauzat de pandemie.

Prin urmare, în anul 2022, Parlamentul European a votat şi adoptat "Actul privind cipurile", un cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor. Câteva luni mai târziu, în februarie 2023, eurodeputaţii au adoptat "Întreprinderea comună pentru cipuri" (Chips Joint Undertaking), un instrument de investiţie având ca obiectiv să susţină creşterea acestui sector şi să promoveze poziţia de lider a UE în domeniu pe termen mediu şi lung.

Extrem de salutară această iniţiativă europeană, mai ales că trebuie să luăm în considerare că penuria actuală de microcipuri va continua probabil pe tot parcursul anului 2023, deoarece majoritatea soluţiilor sunt de durată. De exemplu, este nevoie de doi până la trei ani pentru a construi o nouă fabrică de semiconductori.

Însă ţările membre ale UE nu dorm pe o ureche! Un anunţ extrem de recent al companiei americane Intel, lider pe piaţa cipurilor şi microprocesoareleor, arată că intenţionează să investească până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă unitate de testare şi asamblare de semiconductori în apropiere de Wroclaw, Polonia, ca parte a unei investiţii de mai multe miliarde de dolari în Europa pentru a-şi mări capacităţile de producţie. Mai multe ţări au concurat pentru ca Intel să investească pe teritoriul lor, iar unele, cum ar fi Germania, care şi-au asigurat un proiect al Intel, au purtat discuţii cu privire la valoarea subvenţiilor pe care le pot acorda. Guvernul german şi Intel sunt aproape de un acord pentru 10 miliarde de euro subvenţii, în creştere faţă de 6,8 miliarde convenite anterior.

Totuşi, Intel a ales Polonia din cauza costurilor mult mai reduse cu forţa de muncă, o condiţie esenţială pentru competitivitatea pe plan mondial în războiul microprocesoarelor. Mai mult, Intel a explicat alegerea Poloniei şi din perspectiva infrastructurii (rutiere, feroviare şi aeriene) şi a apropierii de Germania. În total, fabrica din Polonia va avea 2.000 de angajaţi şi va crea mii de locuri de muncă suplimentare în faza de construcţie şi a contactării de furnizori.

Şansa uriaşă pe care o are Polonia trebuie să ne pună foarte serios pe gânduri şi pe noi, românii! Avem condiţii extrem de favorabile de a începe să conturăm o strategie coerentă de a deveni jucători serioşi pe piaţa microcipurilor, la fel cum Polonia, iată, o face! Să ne aducem aminte că noul cabinet de miniştri condus de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, îl are în componenţă pe cel mai performant ministru al transporturilor din ultimii 30 de ani. Sorin Grindeanu este o garanţie a reuşitei Programului de autostrăzi al României, o condiţie vitală pentru atragerea de noi investitori în industrie; la Ministerul Economiei îl avem pe Ştefan-Radu Oprea, un social-democrat foarte apreciat, cu perspectivă şi viziune asupra dezvoltării României; iar la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării îl avem pe colegul social-democrat Bogdan-Gruia Ivan.

Dacă la voinţa şi capacitatea politică adăugăm forţă de muncă din România foarte bine pregătită în domeniul noilor tehnologii, consider că trebuie să acordăm tot sprijinul nostru Cabinetului condus de Marcel Ciolacu, pentru a găsi cele mai bune oportunităţi pentru ca ţara noastră să devină în viitor un jucător serios pe piaţa semiconductorilor.

Domnul Ioan Mang:

"Despre combaterea speculei la alimente"

În intervenţiile mele anterioare, am făcut referire de mai multe ori la ceea ce înseamnă conceptul de "patriotism economic", o viziune pe care Partidul Social Democrat şi-a asumat-o pentru noul program de guvernare ce va fi pus în aplicare în următorul an şi jumătate.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a dovedit, chiar din prima sa şedinţă, că este capabil să aducă o schimbare majoră în actul guvernării. Iar această schimbare nu este doar una de persoane, ci, mai mult decât atât, este şi o schimbare de viziune economică şi socială. PSD se va concentra în principal pe temele care îi preocupă cel mai mult pe cetăţeni, pe ceea am definit "patriotism economic" - combaterea speculei la alimente, creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare, susţinerea producţiei româneşti. Printre acestea, combaterea speculei la alimente reprezintă urgenţa maximă a noului Guvern PSD-PNL.

După reglementarea preţurilor la energie şi oprirea speculei la carburanţi, preţurile la alimente reprezintă problema ceea mai presantă a cetăţenilor şi principala sursă a inflaţiei. La alimente, inflaţia este dublă faţă de celelalte bunuri şi servicii. Între 60% şi 90% din majorările de preţuri care îi afectează în mod direct pe cetăţeni vin din creşterea preţurilor la alimente. Energia şi alimentele sunt bunuri indispensabile, iar din aceste motiv creşterile de preţuri la aceste produse îi afectează cel mai puternic pe cei cu venituri mici şi medii, care nu se pot lipsi de energie şi de alimentele de bază.

PSD a reuşit deja să determine Guvernul Ciucă să adopte reglementarea preţurilor la energie. Efectele se văd acum când inflaţia a scăzut semnificativ, însă preţurile la alimente sunt în continuare speculative şi de aceea trebuie intervenit pentru protejarea celor cu venituri mici şi medii şi pentru atingerea obiectivului de a ajunge la o inflaţie cu o singură cifră.

În acest sens, Guvernul Ciolacu are ţinte precise pe toate planurile: de la fermieri, la procesatori şi la comercianţi. Pe fiecare direcţie, Guvernul a pregătit o măsură distinctă. La producători, se are în vedere instalarea sistemelor de energie verde la ferme pentru scăderea costurilor de producţie. Procesatorii vor fi sprijiniţi pentru a investi în procesarea de alimente, în timp ce comercianţii vor fi obligaţi să limiteze adaosurile comerciale la produsele alimentare de bază.

Aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, comercianţii vor trebui să afişeze la raft şi preţul producătorului, pe lângă preţul de vânzare, astfel încât cetăţenii să poată identifica cei mai eficienţi comercianţi, care practică cele mai mici adaosuri. Este o practică la nivel european în aproape toate statele care au economii bazate pe piaţa liberă şi unde s-a înţeles că în perioadele de criză, când competiţia este perturbată, creşte tentaţia de speculă, în dauna clienţilor finali, iar statul trebuie să intervină pentru a impune descurajarea acestor practici incorecte.

Aşa cum a declarat premierul Marcel Ciolacu, "mandatul acestui guvern este despre reforme şi economie". Reducerea preţurilor la alimentele de bază este doar prima dintre măsurile bune şi cu impact direct în viaţa de zi cu zi a fiecărui român.

Sunt convins că şi în următoarele şedinţe, Guvernul Ciolacu va continua să promoveze soluţii de stimulare economică, astfel încât rezultatele guvernării să se concretizeze prin creşterea nivelului de trai al românilor. Vom lua toate măsurile ca economia să producă mai multă valoare şi locuri de muncă, iar rezultatele să se vadă concret în creşterea bunăstării oamenilor. Ca de fiecare dată, PSD va demonstra că are soluţii economice pentru problemele românilor!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Priorităţile Partidului Naţional Liberal pe domeniul transporturilor şi al infrastructurii"

Pe 15 iunie, Parlamentul României a dat votul de încredere pentru o nouă echipă guvernamentală. Deşi timpul pe care îl are la dispoziţie acest nou cabinet pentru implementarea unor noi proiecte poate părea pentru unii extrem de limitat, aflându-ne la doar un an şi câteva luni de alegerile parlamentare din 2024, cu atât mai mult nu trebuie să se piardă timpul, iar acţiunile să fie întreprinse rapid şi eficient. În calitatea mea de deputat liberal, membru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor, voi urmări cu atenţie implementarea principalelor obiective şi priorităţi ale Partidului Naţional Liberal pe acest sector, printre acestea numărându-se finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră, de importanţă strategică, în următorii 10 ani. Este avută în vedere continuarea ritmului susţinut de absorbţie a fondurilor europene în domeniul transporturilor pentru proiectele rutiere (autostrăzi, drumuri expres, variante de ocolire), feroviare, navale, aeriene şi intermodale.

De asemenea, se va urmări atingerea parităţii rutier/feroviar pe contracte de lucrări aferente coridoarelor majore - în special finalizarea coridorului Constanţa - graniţa de vest, cu ambele ramuri, sudică şi nordică, precum şi paralelele A7 şi A8 aferente infrastructurii feroviare în Moldova.

Printre priorităţile Partidului Naţional Liberal în domeniul transporturilor şi infrastructurii, se mai numără îmbunătăţirea legăturilor între principalii poli economici de creştere, ca principal obiectiv al politicilor de transport şi dezvoltare echilibrată şi coezivă a României, astfel încât nicio regiune nu va rămâne în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport. Un obiectiv foarte important îl reprezintă şi redresarea companiilor de stat din domeniu, prin îmbunătăţirea procesului de selecţie a unor manageri profesionişti, integrarea în reţeaua europeană de transport prin dezvoltarea terminalelor multimodale de pasageri de tip aeroport - staţii de cale ferată şi introducerea trenurilor metropolitane pentru pasagerii din ariile urbane şi periurbane mari.

Acestea sunt doar câteva obiective asumate de această coaliţie pe domeniul transporturilor şi al infrastructurii, un domeniu vital pentru ţara noastră, atât din punct de vedere economic, strategic, cât şi sociocultural, deoarece cu cât comunicaţiile între regiuni şi arii geografice sunt mai dezvoltate, cu atât coeziunea dintre cetăţenii ţării este mai mare.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Partidul Naţional Liberal a confirmat până acum că este un partid de încredere, un partid-lider şi un partid de referinţă pentru România. În cei trei ani şi jumătate de când şi-a asumat guvernarea României, Partidul Naţional Liberal a reuşit trecerea cu bine a ţării prin cele mai mari crize pe care le-au cunoscut statele membre ale Uniunii Europene: pandemia şi crizele agravate de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, cu consecinţele lui de securitate şi economice fără precedent.

Cu Partidul Naţional Liberal la guvernare, România a putut fructifica marile oportunităţi de modernizare accesând fondurile europene şi a evoluat pragmatic şi eficient pentru a-şi accelera dezvoltarea în anii ce urmează.

În guvernarea liberală am făcut cele mai mari avansuri în marile proiecte ale Iaşiului şi regiunii Moldovei - licitaţiile pentru autostrăzile A7, A8 şi Spitalul Regional de Urgenţă, respectiv paşi concreţi pentru Sala Polivalentă "Regina Maria" Iaşi.

În aceşti ultimi trei ani şi jumătate, Guvernele conduse de PNL au catalizat eforturile şi au mobilizat resursele necesare modernizării României: au pornit marile şantiere ce vor reprezenta axele geografice ale dezvoltării ţării - autostrăzile, care vor facilita iniţierea de noi investiţii şi fructificarea resurselor din toate regiunile istorice; au reuşit conjugarea eforturilor pro-dezvoltare de la nivel guvernamental şi de la nivelul autorităţilor locale, au creat condiţiile răspândirii de o parte şi de alta a Carpaţilor a modelului liberal de administraţie locală, model care a transformat deja cu succes localităţi româneşti în poli regionali de dezvoltare în Europa Centrală şi de Est; i-au sprijinit pe cei mai vulnerabili, au pornit reforma Educaţiei, au asigurat cadrul necesar unor investiţii masive în sănătate şi au crescut astfel rezilienţa societăţii româneşti; au întărit profilul internaţional al României în cadrul comunităţii euroatlantice şi au sprijinit Republica Moldova în momentele cele mai critice.

Toate acestea sunt roade ale politicilor liberale, care au pus investiţiile pe primul plan şi roade ale stabilităţii politice pe care PNL a susţinut-o permanent. Prin investiţii publice, de la an la an mai mari, prin creşterea semnificativă a ratei de absorbţie a fondurilor europene, prin susţinerea sectorului privat şi protejarea celor vulnerabili, prin deschiderea marilor lucrări de infrastructură strategică şi păstrarea unui ritm alert de lucru pe toate şantierele, România a reuşit una dintre cele mai rapide redresări economice post-pandemie din UE şi apoi s-a dezvoltat puternic.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Reîntregirea familiilor prin revenirea diasporei, cheia pentru un viitor durabil pentru România"

De fiecare dintre noi, toţi românii, depinde viitorul ţării noastre, atât prin demersuri individuale, cât şi colective. Exclud orice truism retoric şi banal şi vreau să vă demonstrez practic cum putem asigura un viitor durabil pentru România prin intermediul câtorva instrumente simple. Pe unele le avem deja la dispoziţie, iar pentru a le obţine pe restul, este nevoie de mai multă voinţă şi determinare politică. Însă cred că le vom găsi, având în vedere succesiunea de coordonate imigraţioniste, pe care suntem obligaţi să le acceptăm, mai ales că şi aşa, deja, ele se infiltrează în rândul tuturor populaţiilor europene de câţiva ani încoace. Nu vorbesc despre vreo opoziţie şovinistă, pentru că poporul român s-a dovedit extrem de tolerant cu minorităţile naţionale şi deosebit de ospitalier cu toate popoarele care au ajuns pe aceste meleaguri, şi nu mă refer doar la ucraineni, ci şi la asiatici şi africani. Graţie acestor gesturi admirabile, suntem daţi, peste tot în lume, ca exemplu pozitiv privind buna convieţuire, manifestată faţă de celelalte naţiuni prezente în ţara noastră, la ora actuală.

Proiecţia unei Românii mult mai prospere şi de viitor s-ar putea realiza prin atragerea, înapoi pe aceste meleaguri, a celor peste 5 milioane de români care muncesc onest în diverse alte state membre ale Uniunii Europene. De fiecare dată când m-am întâlnit cu ambasadori şi alte oficialităţi din Italia, Spania, Franţa, Germania sau chiar şi Marea Britanie, ori alte ţări ale UE, am auzit foarte multe vorbe de laudă la adresa conaţionalilor noştri care s-au transformat în adevăraţi pilonii de creştere şi stabilitate economică pentru statele care i-au adoptat temporar. Subliniez termenul temporar pentru că, la rândul lor, majoritatea românilor cu care m-am întâlnit peste hotare şi-au exprimat speranţa să se întoarcă şi să lucreze acasă, să-şi reîntregească familiile. Şi, dincolo de acest aspect legat de clamarea apartenenţei, de dorul de ţară şi de rude, acest segment de populaţie aflată peste hotare, dar care intenţionează să revină, trebuie să vedem şi oportunitatea standardelor înalte şi de calitate pe care au atins-o aceştia din punct de vedere profesional.

De asemenea, indiferent de performanţa lor, randamentul lor conjugat ar propulsa producţia naţională spre dublarea acesteia. În acest fel, deficitul de forţă de muncă din construcţii, agricultură şi diverse servicii ar putea fi diminuat. Mai mult, toate proiectele de investiţii cu finanţare externă, nerambursabilă şi care necesită un volum mai mare de forţă de muncă şi, concomitent, bine calificată ar putea fi puse în practică de compatrioţii noştri, astfel încât să nu ne mai plângem, imediat după diversele inaugurări, că lucrările nu sunt chiar conforme din pricina folosirii forţei de muncă asiatică sau africană.

Eu ştiu că avem milioane de români disponibili să se întoarcă începând de mâine în ţară dacă le-am crea condiţiile necesare, motiv pentru care le pledez cauza în faţa dumneavoastră şi vă propun să le acordăm mai multă atenţie şi o serie de facilităţi necesare înfiinţării microîntreprinderilor sau fermelor agricole. Am convingerea că ţara noastră va deveni şi mai atractivă pentru conaţionalii noştri, dacă antreprenorii autohtoni vor deveni şi ei beneficiarii unor măsuri şi facilităţi care să completeze procesul de repatriere a cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Indiferent de dimensiunea impactului bugetar, cu certitudine acesta va fi mult mai mic în raport cu gama efectelor pozitive ale acestor decizii, de la reîntregirea familiilor, la creşterea economică predictibilă şi rezilientă, dar şi până la majorarea veniturilor bugetare şi la asigurarea resurselor financiare pentru salarii şi pensii mai mari.

În completarea acestor măsuri, pe care partidul pe care îl reprezint intenţionează să le impună în faţa partenerilor de guvernare, vă reamintesc că PSD, prin europarlamentarii săi, a solicitat Bruxelles-ului, în mod oficial, alocarea mai multor fonduri comunitare pentru sprijinirea copiilor români cu părinţi plecaţi în afara ţării.

Aşadar, şi acest demers confirmă, încă o dată, că nouă ne pasă cu adevărat de diaspora şi că anunţurile noastre privind măsurile luate pentru această categorie a populaţiei se concretizează etapizat. Colegul nostru, europarlamentarul Victor Negrescu, a trimis, recent, o cerere, Comisiei Europene, contrasemnată de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice, prin care atrage atenţia instituţiilor europene asupra problemelor complexe, psihologice, educaţionale, economice sau de sănătate, cărora trebuie să le facă faţă copiii ai căror părinţi lucrează în alte ţări ale Uniunii.

Această problemă multinaţională generează o serie de consecinţe asupra dezvoltării acestor copii, situaţie dramatică ce ar putea să îşi găsească rezolvarea printr-o colaborare mai bună la nivel european între statele membre, autorităţile competente şi partenerii neguvernamentali reprezentativi, cât şi prin alocarea de fonduri comunitare suplimentare.

Prin intermediul tuturor acestor politici trainice şi prospective, deloc angrenate în captivitatea momentului, ci angajate în determinarea unui viitor mult mai bun, PSD va restabili încrederea celor plecaţi departe de patrie, astfel încât să putem reîntregii naţiunea, devenind un stat mult mai puternic şi care se va putea reafirma mult mai uşor la nivel mondial.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Investiţii importante în infrastructura sanitară din judeţul Sălaj"

Am subliniat de multe ori necesitatea asigurării accesului la servicii medicale de calitate pentru pacienţi, în centre situate cât mai aproape de domiciliul lor, menţionând şi avantajele unei astfel de abordări, de la scurtarea timpului de aşteptare, accesarea facila a serviciilor medicale, reducerea cheltuielilor cu transportul şi până la degrevarea marilor unităţi sanitare, care sunt suprasolicitate în acest moment.

Astfel, nu mai puţin de 10 comune din judeţul Sălaj vor primi finanţare pentru înfiinţarea, construirea şi dotarea de centre medicale. Acestea se regăsesc în lista Ministerului Sănătăţii de obiective aprobate pentru finanţare, după evaluarea proiectelor depuse pentru 200 de centre comunitare integrate în mediul rural şi în zonele defavorizate în care accesul la servicii medicale este deficitar.

Investiţia totală în cele 200 de centre medicale se ridică la 40 de milioane de euro. Finanţarea acestora va fi asigurată prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în aceste centre urmând să funcţioneze cabinete pentru medicii de familie, laboratoare de tip "point of care" pentru analize uzuale, cabinete pentru medici specialişti, cabinete pentru moaşe şi cabinete stomatologice. Fondurile alocate acestor centre vor asigura, aşa cum am menţionat, atât construirea cât şi dotarea cu echipamente şi aparatura medicala.

Pentru locuitorii comunelor Gârbou, Crasna, Hida, Horoatu Crasnei, Mirşid, Sărmăşag, Românaşi, Ileanda, Valcău de Jos şi Nuşfalău aceste noi obiective de investiţii vor determina o îmbunătăţire considerabilă a asistenţei medicale, prin asigurarea serviciilor medicale necesare cât mai aproape de domiciliul bolnavilor. Implicarea autorităţilor locale, a primăriilor din aceste comune a fost importantă pentru aprobarea acestor proiecte şi va fi şi mai importantă pentru construcţia, dotarea şi bună funcţionare a acestor centre comunitare.

În contextul în care judeţul Sălaj se confruntă cu cel mai grav deficit de medici de familie în mediul rural dintre judeţele regiunii Nord Vest, o lipsă cu repercusiuni grave în asigurarea asistenţei medicale primare, anunţul Ministerului Sănătăţii cu privire la aceste investiţii reprezintă o oportunitate pentru regiunea noastră. De asemenea, pentru sistemul de sănătate, aceste investiţii vor însemna o reducere a numărului de internări, creşterea numărului de consultaţii şi tratamente ambulatorii, de investigaţii şi analize medicale acordate bolnavilor.

În acelaşi sens, în cadrul acestui efort pentru eficientizarea sistemului medical, vor trebui luate măsuri urgente şi pentru corectarea inechităţilor din sistemul de salarizare atât a personalului medical cât şi a celui tehnic, economic şi administrativ. Este cunoscut faptul că reprezentanţii acestora au tras un semnal de alarmă în ultima perioada, asupra acestui aspect, iar declanşarea unei eventuale mişcări de protest ar crea o situaţie greu de gestionat atât pentru autorităţi cât mai ales pentru pacienţi şi familiile acestora.

Domnul Nicolae Giugea:

"Peştele românesc nu e nici în guşa cormoranilor, nici în galantare!"

Când Papa Ioan Paul al II-lea a spus despre România că este "Grădina Maicii Domnului" s-a referit atât la frumuseţea inestimabilă a acestor meleaguri, cât şi la bogăţia şi abundenţa resurselor naturale din ţara noastră. Câmpii roditoare, munţi îmbrăcaţi în păduri seculare şi o reţea hidrografică fără egal în lume sunt numai câteva exemple. Astăzi, când apa începe să devină cea mai preţioasă resursă naturală, în România, autorităţile par să nu înţeleagă vremurile care vor veni.

România are un potenţial piscicol uriaş. Numai prin râurile, lacurile şi amenajările hidrografice specifice se pot produce cantităţi importante de peşte, care să ajungă atât pe mesele românilor, cât şi pe piaţa europeană. Mai mult decât atât, în ultimii ani, mulţi antreprenori au investit şi au realizat amenajări piscicole în care cresc specii româneşti de crap, caras, păstrăv etc. Într-un asemenea context, am fi tentaţi să spunem că România produce chiar mai mult decât consumă şi că în magazine găsim din abundenţă peşte românesc. În realitate, raioanele de peşte din majoritatea centrelor comerciale sunt pline de peşte oceanic, de somon din apele reci ale Nordului şi de alte produse şi fructe de mare. Este firesc să ne întrebăm "unde a dispărut peştele românesc?". Nu cred că au reuşit cormoranii lui Daea să-i mănânce pe toţi. Nici în statisticile privind exporturile româneşti producţia piscicolă românească nu este relevantă. Atunci, cum soluţionăm această dilemă?

Sunt unul dintre cei mai mari susţinători ai pieţei libere şi ai concurenţei într-o piaţă liberă. Condiţia, însă, este ca piaţa să funcţioneze corect, loial. Din păcate, nu numai în zona producţiei piscicole, ci şi pe alte sectoare ale pieţei agroalimentare constatăm practici comerciale care înfrâng principiile pieţei libere şi concurenţa loială. Nu este exclusiv vina celor care profită de slăbiciunea statului român, ci este, în principal, vina autorităţilor române care trebuie să vegheze ca piaţa să funcţioneze corect, iar fermierii şi producătorii români să nu fie afectaţi sau chiar eliminaţi prin practici neloiale.

Dacă de la domnul Daea, preocupat de ciori, nu de cormorani, nu am avut nicio speranţă că ar înţelege ceea ce se întâmplă în sectorul agroalimentar, atunci trebuie să ne îndreptăm speranţa către Consiliul Concurenţei, ANSVSA şi alte autorităţi centrale ale statului român care au în fişa postului să vegheze la o piaţă corectă, concurenţială, stimulativă pentru cei care muncesc în mod onest. Peştele la care am făcut referire astăzi este doar un singur exemplu dintre multe altele.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «De ce nu mai este agreată tehnica militară de fabricaţie românească?»"

Recentul episod al scufundării unui transportator blindat Piranha 3, la încercarea de traversare a Braţului Borcea pe Dunăre, a generat o serie de afirmaţii critice din partea Preşedintelui Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică.

Acesta a arătat că s-a ajuns la această situaţie, pentru că la achiziţia lor, premierul Nicolae Ciucă, fost Şef al Statului Major al Apărării şi fost ministru al apărării, a cerut achiziţionarea de transportoare neflotabile.

Preşedintele Alianţei Sindicale a arătat că pentru achiziţie a fost aleasă firma americană General Dynamics situată pe locul 4 în clasamentul de oferte.

Modelul transportatorului Piranha agreat pentru achiziţie nu este bun pentru specificul teritoriului românesc. După cum bine ştiţi Ţara este brăzdată de numeroase cursuri de apă cu adâncimi medii şi mari precum şi cu canale de irigaţii.

În cadrul unui exerciţiu iniţiat pentru verificarea comparativă a performanţelor tehnice ale unor transportatoare, maşina omologată de Ministerul Apărării - Saur 2, a fost scoasă din demonstraţie!?

Saur 2 este o maşină de luptă flotabilă, pe care Ministerul Apărării nu a mai dorit să o achiziţioneze deşi este fabricată la Uzina Automecanica Moreni, deci se poate depana eficient şi rapid în ţară.

Există o îngrijorare nu doar la nivelul producătorilor români, ci şi a corpului de conducere a Ministerului Apărării Naţionale privind intenţia de a se achiziţiona numai tehnică de producţie străină.

Este oare normal să nu susţinem industria naţională de apărare?

Cine răspunde pentru achiziţia dezavantajoasă a lotului de 150 de transportatoare neflotabile?

Mai este valabilă intenţia de achiziţionare a încă 277 de transportatoare care nu corespund cerinţelor reliefului românesc?

Parchetul militar s-a sesizat referitor la aceste achiziţii dovedite ineficiente?

De ce nu se doreşte relansarea, prin comenzi ferme, a producţiei româneşti de transportatoare amfibii blindate?

Cine are interesul distrugerii industriei noastre de apărare?

Domnul Nicu Niţă:

"Soluţiile PSD pentru agricultura românească, propuse în Programul de guvernare al PSD"

Declaraţia mea politică se referă la priorităţile în domeniul agricol propuse de Partidul Social Democrat în programul de guvernare asumat de Guvernul condus de prim-ministrul României, Ion Marcel Ciolacu.

Guvernul condus de preşedintele PSD propune o serie de priorităţi care vizează domeniul agricol românesc.

Una dintre priorităţile domeniul agricol vizează absorbţia fondurilor europene alocate agriculturii prin continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin şi introducerea de mecanisme şi instrumente noi pentru agricultură şi prin accesarea integrală a fondurilor europene.

Creşterea suprafeţei agricole irigate prin continuarea investiţiilor prevăzute în "Programul naţional de reabilitare şi/sau înfiinţarea infrastructurii principale de irigaţii şi infrastructurii de desecare şi drenaj", în scopul reducerii efectelor negative ale schimbărilor climatice şi prin Programul de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor etapa 2023, în scopul reducerii efectelor negative ale schimbărilor climatice, reprezintă o altă prioritate din programul de guvernare asumat de PSD.

Implementarea Programului privind crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură, dar şi creşterea consumului de produse autohtone prin Programul pentru Stimularea consumului de produse româneşti şi dezvoltarea pieţelor locale, elaborarea "Strategiei naţionale pentru promovarea produselor agroalimentare româneşti sunt printre priorităţile care urmează a fi implementate de către guvernul PSD.

Actualul Program de guvernare prevede şi continuarea programelor de susţinere a producţiei primare - tomate în spaţii protejate, crescătorii de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, încurajarea activităţii pentru zona montană, scheme de ajutor de stat pentru sectorul de creştere al bovinelor, Programul de creditare "De Trei Ori Subvenţia".

Alte priorităţi prevăzute de Partidul Social Democrat vizează continuarea sprijinului financiar decuplat de producţie, continuarea măsurilor în vederea echilibrării balanţei comerciale cu produse agroalimentare, dar şi asigurarea stocurilor de materie primă de grâu, orz, floarea soarelui, soia şi rapiţă, prin compensarea parţială a costurilor.

Pentru Partidul Social Democrat şi Guvernul condus de prim-ministrul României, Ion-Marcel Ciolacu, domeniul agriculturii este prioritar, iar obiectivele incluse în programul de guvernare în domeniul agricol confirmă că acest domeniu va fi sprijinit permanent de guvernul PSD.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Cum va reuşi PSD să guverneze o ţară, dacă până acum, în peste 30 de ani, nu a reuşit nici măcar să scoată România din noroaie şi din gropi, dacă nu a reuşit să construiască o infrastructură facilă pentru români, dacă nu a reuşit să lege fraţii români nici măcar pe hârtie cu nicio autostradă prin care să se poată ajunge din estul spre vestul ţării sau din sud spre nord?

Infrastructura unei ţări dă de înţeles multe despre conducătorii ei şi despre nivelul ei de dezvoltare. Pare un lucru mărunt, banal... şi, totuşi, nici măcar asta n-au fost în stare să facă!

Botoşaniul a rămas locul unde se agaţă harta în cui, după ani întregi în care partidele sistemului s-au perindat pe la putere, pe la primărie, pe la Consiliul Judeţean sau pe la Prefectură. Sfinţim contoare de gaz şi 12 km de drum asfaltat cu sobor de preoţi şi cu mulţime de lume, dar drumul Botoşani - Târgu Frumos a rămas o enigmă pentru toţi cei care îl traversează.

De câtă incompetenţă au dat dovadă partidele aflate la guvernare până acum? Cum se poate ca o şosea de abia modernizată să arate ca după război şi nimeni să nu facă nimic?

Şi lucrările de modernizare a Drumului naţional Botoşani-Ştefăneşti sunt în pericolul de a fi oprite pentru că firma care a câştigat licitaţia nu a mai primit bani din noiembrie 2022.

Drumurile din mare parte a judeţului rămân o cârpeală ieftină.

Ce aşteptări mai mari putem să avem de la PSD? Ce perspectivă şi dezvoltare pot aduce ei pentru România şi ce pot face pentru români? Au demonstrat deja - dacă nu sunt în stare să facă un drum trainic în secolul XXI, nu sunt în stare să facă nimic!

Doamna Raisa Enachi:

"Promisiunea de a nu mări taxele şi impozitele românilor, încălcată!"

Să ne aducem aminte că anul trecut, în vară, atunci când lumea era plecată în concedii, v-aţi gândit să modificaţi Codul fiscal al României, să mai aduceţi bani la buget pe spatele românilor care mai au un loc de muncă şi care au activităţi independente!

Bravo, domnilor liberali! Chiar dacă aţi primit observaţii de la mediul de afaceri, de la oamenii care au un al doilea loc de muncă de două ore sau patru ore, nu aţi reacţionat, mergând mai departe cu această idee greşită. S-au pierdut astă vară în jur de 180.000 de locuri de muncă, dar nu v-a păsat! Acum a venit momentul adevărului, adică depunerea declaraţiei unice în care cei care au câştigat anul trecut la al doilea loc de muncă peste 6 salarii, adică 6x3.000 lei = 18.000 lei, vor avea de plătit CASS =10%, respectiv 1.800 de lei!

Aţi inclus în modificările la Codul fiscal următoarele venituri care intră sub incidenţa contribuţiei la sănătate: veniturile din salarii şi asimilate salariilor, veniturile din activităţi independente, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii şi cât mai multe venituri din alte surse.

Deci, în cazul celor care încearcă în România să mai obţină venituri din alte activităţi independente, dividende, drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţile agricole, silvicole, de piscicultură sau din investiţii, sunt penalizaţi şi vă datorează la Bugetul de stat mai mulţi bani decât în anii trecuţi fiindcă încearcă să aibă un venit mai mare, în condiţiile în care totul s-a scumpit în ţara noastră, iar guvernanţii nu fac nimic să diminueze inflaţia, ci, din contra, se bucură sărăcind românii!

Domnule prim-ministru, în ultimul ceas, înainte de a vă înainta demisia din funcţie, fiindcă aceste modificări la Codul fiscal sunt un afront adus liberalismului pe care cu onoare îl reprezentaţi şi cetăţenilor români care mai au o slujbă în plus. În ultimul ceas, v-aţi gândit să scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS): angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară, adică un număr estimat de aproximativ 800 de mii de angajaţi. Degeaba aţi scutit de la plata CASS aceste categorii de salariaţi, că între timp, aţi reuşit să puneţi pe butuci construcţiile din România fiindcă importaţi muncitori din Asia în loc să muncească românii, aţi reuşit să puneţi pe butuci agricultura românească fiindcă nu aţi negociat nimic la Bruxelles, industria alimentară din România fiindcă importăm aproape tot ceea ce mâncăm, suntem de ruşinea Europei, domnule prim-ministru!

Domnule prim-ministru, vă rog să răspundeţi public, de ce ceilalţi angajaţi care au mai mult de un contract de muncă sunt pedepsiţi să plătească de două ori asigurări de sănătate, sunt ei trataţi în spitalele publice de două ori mai bine? Sigur nu, fiindcă sunt trimişi tot în sistemul privat de sănătate să se trateze chiar dacă plătesc peste 1.500 lei pe lună CASS. Se consideră că au bani mulţi, deci trebuie să plătească la privat, nu-i aşa domnule premier?!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav"

Începând cu data de 15 iunie se poate zbura de pe Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, singurul aeroport construit de la zero, în ultimii 50 de ani, în România. Vorbim despre un obiectiv major de investiţii aşteptat de întreaga comunitate de foarte mulţi ani.

Să nu uităm faptul că Partidul Social Democrat a contribuit semnificativ, atât financiar, cât şi logistic, la realizarea aeroportului. În perioada cât am fost prefect al judeţului Braşov, am avut mereu acest proiect pe agendă şi am avut numeroase întâlniri cu parlamentarii de Braşov şi cu primarii implicaţi în realizarea aeroportului de la Ghimbav pe această temă. Mai mult decât atât, în 2019, prin sprijinul PSD, a fost alocată o finanţare în premieră pentru aeroport, 23 milioane de lei de la bugetul de stat.

Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav reprezintă rezultatul muncii susţinute a multor persoane care au luptat pentru binele comunităţii braşovene pe parcursul ultimilor ani. Judeţul Braşov reprezintă cel mai important centru turistic al ţării. Era vital ca acesta să dispună şi de un aeroport, care va aduce noi oportunităţi de dezvoltare pentru întreaga regiune.

Îi asigur pe cetăţeni că voi continua să susţin astfel de proiecte care vor aduce plus valoare Braşovului.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"România are, prin Guvernul condus de Marcel Ciolacu, o echipă competentă pentru provocările economice şi sociale din prezent"

Competenţa este principalul criteriu de selecţie pentru propunerile de miniştri din partea PSD. România nu îşi mai permite să piardă nicio zi în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene prin toate programele deschise astfel încât să genereze investiţii la nivelul fiecărei comunităţi locale şi nici să asiste la dispute politicianiste fără să aducă vreun beneficiu real pentru populaţie. Acesta este motivul pentru care au fost menţinuţi miniştrii care au performat în Guvernul Ciucă. Mai mult, noile propuneri sunt persoane care au performat în domeniile de activitate pe care au început deja să le gestioneze.

Formarea noului guvern a însemnat şi o schimbare de viziune care pune accentul pe echitate socială şi pe dezvoltarea firmelor şi producţiei româneşti. PSD a lucrat în tot acest timp la definirea programului de guvernare, pentru transpunerea acestei viziuni. Prioritatea absolută pentru următoarele luni va fi finalizarea reformelor din PNRR pentru absorbţia banilor europeni.

Pe mine, în calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, mă interesează în mod direct să adoptăm cât mai repede programele şi proiectele legislative ale Guvernului Ciolacu pentru creşterea veniturilor celor care muncesc, în special pentru cei cu venituri mici şi medii. Soluţiile sunt simple şi trebuie adoptate cât mai rapid şi se referă la reducerea impozitării muncii, creşterea salariului minim şi măsuri de sprijin şi creşterea pensiilor, astfel încât fiecare român care munceşte sau a muncit o viaţă întreagă să aibă un trai decent, în ţară, nu în străinătate. Ţintele propuse vizează inclusiv salariaţii din mediul privat: creşterea salariului minim net la 500 de euro şi a salariului mediu net la 1.000 de euro.

Salariile mici au fost mult timp prezentate ca principal avantaj pentru investiţiile străine în România. Aşa s-au dezvoltat industriile de textile care au exploatat salariaţii români printr-un raport inechitabil dintre salariul plătit şi munca prestată. Din acelaşi motiv, mulţi români au fost nevoiţi să plece la muncă în străinătate unde au prestat cele mai grele munci, în special în agricultură şi construcţii în schimbul unor salarii mai mici decât primeau salariaţii din ţările de origine. Din aceste motive, mulţi dintre români au sentimentul că sunt "sclavii moderni" ai Europei pentru aceeaşi muncă sau chiar pentru o muncă mult mai grea sunt plătiţi mult mai puţin decât ceilalţi europeni. Acest cerc vicios al salariilor mici trebuie întrerupt, iar Guvernul Ciolacu are în vedere mai multe direcţii pentru realizarea acestui obiectiv aşa cum am subliniat: scăderea impozitelor pe muncă pentru cei cu venituri mici şi medii, corelat cu o majorare echitabilă a salariului minim şi implementarea mai multor forme de sprijin suplimentar pentru toţi angajaţii.

Odată cu majorarea veniturilor şi puterii de cumpărare e nevoie şi de susţinerea producţiei româneşti. În acest sens e nevoie de un parteneriat economic cu toate firmele care produc în România. Voi susţine toate programele actualului Guvern care vor pune accent pe stimularea şi atragerea investiţiilor străine în capacităţile de producţie din România. Strategia Executivului condus de Marcel Ciolacu este de reducere a importurilor prin creşterea prezenţei produselor româneşti. "Cumpără româneşte" înseamnă să sprijini producţia internă şi locurile de muncă din România. Creşterea producţiei interne înseamnă mai multe locuri de muncă, plătite decent. Creşterea producţiei înseamnă dezvoltarea comunităţilor şi creşterea veniturilor la bugetul de stat pentru susţinerea domeniilor prioritare: sănătate şi educaţie, priorităţi strategice ale actualului guvern.

Schimbarea premierilor în cadrul coaliţiei de guvernare nu a fost doar o schimbare de persoane. Asistăm la o schimbare de viziune economică şi socială. PSD aduce o schimbare la guvernare în principal pe temele care îi preocupă cel mai mult pe cetăţeni: creşterea veniturilor şi puterii de cumpărare, susţinerea producţiei româneşti şi combaterea speculei la alimente. Ca de fiecare dată, PSD demonstrează că are soluţii reale pentru a rezolva problemele românilor.

Doamna Maria Stoian:

"Guvernul este obligat să continue procesele de modernizare şi dezvoltare a României"

Activitatea noului Guvern al României trebuie să reprezinte o continuare firească a proceselor de dezvoltare şi modernizare a României, priorităţile fiind creşterea economică şi accelerarea reformelor în toate domeniile de activitate.

Cabinetul anterior, condus de prim-ministrul PNL, Nicolae Ciucă, şi-a îndeplinit cu brio misiunile deloc uşoare referitoare la stabilizarea ţării, într-o perioadă dificilă, cu crize succesive, iar reprezentanţii liberali în Executiv şi-au încheiat cu succes mandatul, aducând plus valoare actului guvernării.

Coaliţia de guvernământ a decis amânarea desemnării noului Guvern până la finalizarea grevei din învăţământ, fapt ce a reprezentat o dovadă de respect pentru milioanele de cadre didactice, elevi şi părinţi, care au aşteptat reluarea cursurilor şi încheierea în condiţii optime a anului şcolar.

Prioritatea actualei conduceri executive este de a transpune în practică Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), finalizarea reformelor aferente acestuia şi aplicarea sa concretă fiind o garanţie consistentă a progresului României şi românilor.

O altă ţintă asumată se referă la asigurarea stabilităţii politice, în contextul geopolitic complicat, determinat de războiul din Ucraina, fapt ce presupune continuarea eforturilor presupuse de calitatea României de pol de stabilitate în estul Europei şi în regiunea Mării Negre.

Alte trei obiective majore care stau la baza Programului de guvernare al noului Executiv sunt reducerea inflaţiei, pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, recalibrarea financiară a sistemelor de educaţie şi sănătate, precum şi creşterea investiţiilor publice şi private.

Modul în care s-a realizat transferul administrativ dintre cele două guverne a fost o demonstraţie de responsabilitate a partenerilor politici, care, de altfel, a fost atestată nu doar în raport cu abordarea problemelor din educaţie, ci şi în relaţiile cu toate categoriile sociale.

În consecinţă, avem garanţia că vom asista la continuitatea actului guvernării impus de Executivul condus de Nicolae Ciucă în aceeaşi direcţie, respectiv îndreptată preponderent spre rezolvarea problemelor stringente ale populaţiei.

PNL va transpune în realitate toate punctele din Programul de guvernare asumat, astfel încât actul de guvernare să se regăsească în mod covârşitor în protejarea coşului zilnic al românilor şi în creşterea gradului de bunăstare a acestora.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Incompetenţa Coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR este plătită din banii noştri!"

Nu cu mult timp în urmă, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, ne asigura triumfător, între două concedii plătite din bani publici, că "Nu există gaură la buget, economia merge bine".

Desigur, Marcel Ciolacu ştie foarte bine cum stau lucrurile, în realitate, şi nu se grăbeşte să preia portofoliul de prim-ministru de la generalul plagiator şi beneficiar de cumulul pensie-salariu de la o vârstă pe care ceilalţi români, buni plătitori de taxe şi impozite, nici nu şi-o pot imagina şi, tocmai de aceea, nici nu-l doare gura din cauza limbajului de lemn prin care promite, sforăitor, că va creşte economia prin producţie şi investiţii, că va stopa creşterea preţurilor şi va reface puterea de cumpărare a românilor şi că va crea locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite. Toate aceste promisiuni vin de parcă, în ultimii 30 de ani, PSD nici n-ar fi fost la putere şi nici gura nu-i miroase!

Trebuie să înţelegem, măcar acum, în ultimul ceas, că românii au ajuns la sapă de lemn, iar viaţa lor de zi cu zi s-a transformat într-o adevărată luptă pentru supravieţuire, în antiteză cu viaţa de huzur a politicienilor şi sinecuriştilor din sistem care nu mai ştiu cum să sifoneze banii publici!

Stimaţi colegi, Guvernul nu dă, că n-are el un buzunar mare plin cu bani veniţi din neant, Guvernul alocă banii noştri din taxe şi impozite, deci să încetăm cu marota asta cu "vă dăm", că nu daţi de la voi, stimaţi colegi din coaliţia de guvernare!

Profesorii sunt la limita subzistenţei şi nu dau semne că ar renunţa la grevă, pentru că le-a ajuns cuţitul la os! Şi calitatea educaţiei tot jos rămâne, chiar dacă le-ar creşte salariile. Pentru că este necesară o salarizare legată de performanţa la clasă! Însă, acest lucru, după 30 de ani în care v-aţi bătut joc de tot ceea ce ţine de sistemul educaţional, nu se poate face peste noapte!

Concluzia este una singură. Sistemul politic românesc trebuie să intre într-un master reset, toată clasa politică trebuie să dea răspundă pentru jaful generalizat şi incompetenţa de care dau dovadă! Iar anticipatele sunt primul pas serios în această direcţie!

Domnul Vasilică Toma:

Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Situaţia actuală a societăţii ne arată că politicile de sănătate trebuie să beneficieze de o abordare integrată din partea tuturor instituţiilor statului, pentru a se asigura dezvoltarea continuă a unui sistem de sănătate care să răspundă în mod eficient la nevoile cetăţenilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) susţine, încă din 1986, că sănătatea este mult prea importantă pentru a fi lăsată numai practicienilor din domeniul sanitar; educaţia şi elaborarea de politici coerente trebuie să fie prioritare pentru dezvoltarea sănătăţii la nivel individual, comunitar şi naţional.

În instituţiile de învăţământ, educaţia este gratuită şi statul garantează dreptul la educaţie în interesul individului şi al societăţii. Sănătatea este un subiect aflat pe agenda de lucru a factorilor de decizie din toate domeniile, la nivel guvernamental sau instituţional.

Pandemia ne-a arătat cât de importantă este educaţia pentru sănătate. Şcoala reprezintă un cadru optim pentru realizarea educaţiei pentru sănătate, iar educaţia pentru sănătate la nivelul şcolii reprezintă una din principalele căi de promovare a cunoştinţelor corecte privind diferitele aspecte ale sănătăţii şi totodată de formare a atitudinilor şi deprinderilor corecte, indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.

Unul dintre elementele esenţiale pentru atingerea impactului dorit în starea de sănătate a cetăţenilor este iniţierea şi realizarea programelor de educaţie pentru sănătate la vârste cât mai tinere.

În multe ţări din Uniunea Europeană şi nu numai, educaţia pentru sănătate este obligatorie în şcoli, începând din primul şi până în ultimul an de studiu, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe şi materiale didactice adecvate vârstei.

Şcoala reprezintă, în acelaşi timp, o instituţie cu mare autoritate morală, oferind cadrul educaţiei formale, informale şi nonformale, iar materiile de studiu oficiale din şcoli dobândesc implicit, la nivelul psihologic individual, o importanţă mai mare decât subiectele nesusţinute de acest for competent.

A învăţa copilul de la vârsta cea mai fragedă să fie îngrijit, să respecte regulile de igienă personală, să se obişnuiască cu un regim raţional de alimentaţie, să gestioneze aspectele legate de sănătatea mintală şi emoţională, înseamnă a rezolva, în cea mai mare parte, numeroase probleme din viaţa viitorului adult.

În plus, educaţia pentru sănătate ar acoperi ceea ce lipseşte cu desăvârşire la noi, respectiv, prevenţia. Desigur, formarea nivelului de cultură sanitară are loc în sânul familiei, în şcoală şi apoi pe toată durata vieţii.

Consider că a venit timpul să luăm măsuri semnificative al activităţilor pro-sănătate după modelul statelor din Europa care au demonstrat rezultate pozitive, schimbări de comportament în ceea ce priveşte debarasarea de fumat, utilizarea drogurilor, de deprinderi nocive în alimentaţie, consumarea iraţională a timpului liber etc.

Educaţia şi medicina modernă din România trebuie să devină din ce în ce mai preventive, orientându-se spre o educaţie amplă, axată pe formarea unui mod sănătos de viaţă prin intermediul grădiniţelor de copii, şcolilor, universităţilor, familiilor. Astfel, în educarea copilului orientarea spre prevenire trebuie sa se amplifice începând mult mai devreme, prin sfaturi oferite tinerilor soţi pentru o procreare normală.

De aceea, dragi colegi, vă invit să ne implicăm activ şi imediat în realizarea şi adoptarea reglementărilor necesare pentru ca educaţia pentru sănătate să devină disciplină obligatorie în şcoli şi, mai ales, pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor noştri şi a tuturor generaţiilor care vin în urma noastră.

Domnul Vasile Nagy:

"Patriotismul, într-o lume complexă"

De-a lungul timpului, România a trecut prin diferite etape istorice şi a trebuit să-şi definească identitatea naţională, să-şi clădească demnitatea şi să-şi valorifice potenţialul ca ţară. Este important să înţelegem că patriotismul nu vine la pachet cu certificatul de naştere. El se construieşte prin implicare, prin căutarea binelui comun, prin valorificarea potenţialului individual şi colectiv, prin respectarea resurselor locale şi naţionale şi prin câştigarea încrederii.

În contextul actual, România trebuie să renască prin unirea valorilor, pentru a crea un patriotism civic care să fie o moştenire preţioasă pentru generaţiile viitoare. Astfel, fiecare dintre noi, indiferent de poziţia noastră în lume, poate contribui la patriotism prin gesturi simple şi prin implicare activă în construirea unei societăţi mai bune acolo unde ne aflăm. Să ne asumăm responsabilităţile noastre, să ne valorificăm potenţialul şi să ne unim eforturile pentru a aduce schimbări pozitive în comunitatea noastră. Prin aceste acţiuni, putem trăi o viaţă autentică şi plină de semnificaţie, contribuind la binele comun şi la dezvoltarea armonioasă a ţării noastre.

Trebuie să fim patrioţi nu doar prin cuvinte, ci prin fapte, să ne implicăm în comunitatea noastră, să susţinem nevoile celor din jur şi să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul României. Împreună putem construi o ţară mai puternică, mai prosperă şi mai egalitară. Un aspect esenţial al patriotismului este respectul faţă de diversitatea şi pluralitatea din interiorul ţării noastre. România este o ţară cu o bogată moştenire culturală şi etnică, iar patriotismul autentic înseamnă să apreciem şi să sărbătorim această diversitate. Trebuie să ne asigurăm că toţi cetăţenii se simt incluşi şi valorizaţi în cadrul comunităţii noastre naţionale, indiferent de originea lor etnică sau religie.

Patriotismul nu înseamnă să ignorăm sau să marginalizăm opinii şi perspective diferite. Dimpotrivă, el ne îndeamnă să promovăm dialogul constructiv şi să căutăm soluţii comune pentru problemele cu care ne confruntăm ca naţiune. Este important să fim deschişi la dialog şi să ne ascultăm reciproc, întrucât doar prin înţelegerea şi colaborarea între cetăţeni putem construi o societate mai unită şi mai armonioasă.

În acelaşi timp, patriotismul autentic nu se limitează doar la angajamentul faţă de propria ţară, ci include şi responsabilitatea faţă de lumea înconjurătoare. Avem datoria de a proteja mediul înconjurător şi de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunităţii noastre. Prin adoptarea unui comportament responsabil şi prin promovarea unui stil de viaţă ecologic, putem contribui la conservarea resurselor naturale şi la protejarea frumuseţii şi diversităţii peisajului nostru.

Prin implicarea noastră activă şi prin promovarea valorilor patriotice, putem contribui la dezvoltarea unei Românii mai puternice şi mai respectate în comunitatea internaţională.

De asemenea, educaţia patriotică joacă un rol esenţial în dezvoltarea demnităţii naţionale. Prin intermediul sistemului educaţional, trebuie să promovăm valorile fundamentale ale patriotismului, să cultivăm sentimentul de mândrie faţă de ţara noastră şi să dezvoltăm competenţe civice şi sociale în rândul tinerilor. Educaţia patriotică nu se limitează doar la cunoaşterea istoriei şi tradiţiilor, ci îi învaţă pe tineri să fie cetăţeni responsabili şi implicaţi în construirea unei societăţi mai bune.

În final, patriotismul este un angajament activ faţă de ţară, o responsabilitate individuală şi colectivă de a contribui la progresul şi bunăstarea acesteia. Indiferent de profesie, vârstă sau statut social, fiecare dintre noi poate aduce o contribuţie semnificativă prin gesturi mărunte de solidaritate, prin participarea activă la viaţa civică şi prin promovarea valorilor etice şi morale. Fiecare pas mic în direcţia unui patriotism autentic aduce o schimbare pozitivă şi ne apropie de visul unei Românii mai bune.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Programul liberal pentru administraţie este orientat către sănătatea românilor"

Sănătatea românilor a fost mereu una dintre priorităţile Partidului Naţional Liberal. Chiar dacă, preponderent, atribuţiile pe această linie revin Ministerului Sănătăţii, şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - condus de PNL - are obiective concrete privind extinderea serviciilor medicale către cât mai mulţi români, precum şi introducerea de măsuri cu rol de prevenţie.

Astfel, prin Programul de guvernare 2023-2024 pentru Administraţie Publică, ne-am propus: construirea în cadrul consorţiilor administrative/zone metropolitane/ADI, de centre medicale care să poată deservi un număr de minimum 5.000 de cetăţeni şi care vor avea cabinete care să acopere o gamă largă de specialităţi; înfiinţarea la nivelul fiecărui oraş a unui centru de permanenţă, care să ofere servicii medicale primare, în vederea descongestionării spitalelor de urgenţă; sprijinirea funcţionării spitalelor orăşeneşti şi redeschiderea acestora acolo unde au fost închise şi sunt necesare; construirea de spitale municipale la nivel de municipiu reşedinţă de judeţ, acolo unde nu există, în funcţie de necesitate, şi modernizarea şi extinderea spitalelor judeţene aflate la nivelul fiecărui judeţ.

Ştim cu toţii că sportul contribuie cel mai mult la menţinerea sănătăţii noastre.

De aceea, pe lângă măsurile privind îmbunătăţirea serviciilor medicale, Partidul Naţional Liberal şi-a propus dezvoltarea infrastructurii sportive prin: construirea de săli de sport la nivelul fiecărui consorţiu administrativ/zonă metropolitană/ADI; construirea sau modernizarea de săli polivalente la nivelul fiecărui municipiu în parte; construirea de baze sportive standardizate care să acopere minimum 4 discipline sportive la nivelul fiecărui oraş de minimum 25.000 de locuitori; construirea sau modernizarea de bazine olimpice, la nivelul fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ; construirea de patinoare sau modernizarea celor existente la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, în funcţie de nevoi şi construirea la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a unui centru olimpic de excelenţă, care să acopere, fiecare în parte, un număr de minimum 3 discipline olimpice, diferite pentru fiecare centru la nivel regional. Este un program ambiţios, pe care însă nu ne mai permitem să-l amânăm. România ocupă mereu printre ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul celor care fac mişcare, depistarea şi tratarea la timp a diverselor boli. Acest lucru ne afectează pe toţi şi afectează societatea în ansamblul său.

De aceea, măsurile liberale sunt singurele în măsură să facă o diferenţă.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

"Elevii români au trecut prin ani de coşmar. Avem o mare responsabilitate pentru viitorul lor!"

Mulţi dintre cei care fac parte din actualele generaţii de elevi au fost profund afectaţi de pandemia de COVID-19, fiind nevoiţi să facă faţă unor schimbări radicale în procesul educaţional, cum ar fi trecerea la cursuri online sau la un sistem mixt.

Pandemia a avut un impact negativ asupra calităţii actului educaţional. Elevii români s-au confruntat cu provocări precum accesul limitat la resursele necesare, dificultăţi în înţelegerea şi aplicarea materiei, dar şi cu lipsa interacţiunii sociale, care este esenţială în procesul de învăţare.

Aceşti tineri au nevoie de sprijin şi îndrumare pentru a-şi recupera pierderile educaţionale suferite în timpul pandemiei. Profesorii joacă un rol esenţial în recuperarea acestor deficienţe şi în pregătirea lor pentru viitor.

Profesorii reprezintă coloana vertebrală a sistemului nostru educaţional. Ei investesc timp, energie şi resurse şi nu au fost răsplătiţi pe măsură. Şi ar fi o minciună să spunem altceva.

De-a lungul anilor, am asistat la subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ şi la o atitudine de nepăsare faţă de nevoile şi preocupările profesorilor. A fost o perioadă în care ei au fost sacrificaţi şi neglijaţi.

Prin urmare, este crucial, ca, dincolo de orice proces de reformare a sistemului, să asigurăm pentru viitor resursele necesare care să permită cadrelor didactice să îşi desfăşoare activitatea în condiţii optime şi beneficiind de venituri decente. Ce s-a întâmplat acum, cu această grevă, trebuie evitat în viitor.

Este vital să înţelegem că educaţia nu poate fi neglijată în mijlocul unui conflict între profesori şi autorităţi. Elevii sunt principalele victime ale unor astfel de situaţii, iar dreptul acestora la o educaţie de calitate trebuie protejat şi respectat.

Iar noi, ca oameni politici, avem aici o mare responsabilitate.

Trebuie să găsim soluţii care să pună în prim-plan nevoile elevilor şi profesorilor în mod egal. Nu putem sacrifica una dintre părţi în detrimentul celeilalte, pentru că toată lumea va pierde.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Guvernul Ciolacu va îndeplini prima sa promisiune - combaterea creşterii preţurilor la alimente!"

Una dintre principalele măsuri pe care le are în vedere noul Guvern condus de premierul Marcel Ciolacu este combaterea creşterii preţurilor la alimente. Acest obiectiv a fost enunţat explicit şi în discursul de învestire al domnului prim-ministru.

S-a vorbit mult despre măsura combaterii preţurilor speculative, care, spre surprinderea mea, a fost chiar criticată pe motiv că ar contraveni principiilor economiei de piaţă pe care s-a clădit Uniunea Europeană. Eu zic că o astfel de măsură are la bază aceeaşi preocupare a guvernelor din multe state europene. S-au luat măsuri de intervenţie în piaţa de alimente şi în Franţa, şi în Marea Britanie, în Grecia, Spania, dar şi mai aproape de noi în Ungaria sau Slovacia.

Cred că toate Guvernele statelor din Uniune sunt preocupate să vină cu soluţii pentru combaterea inflaţiei, pentru protejarea cetăţenilor şi a economiei naţionale şi pentru înlăturarea unor anomalii din piaţă.

Eu cred că acea doctrină "a mâinii invizibile" a pieţei libere, enunţată iniţial de Adam Smith şi apoi pusă în centru viziunii libertariene, este cu mult depăşită. Cred că ultimele crize cu care s-a confruntat România, Europa şi întreaga lume ne arată că acea "mâna invizibilă", care ar regla excesele şi anomaliile din piaţă, s-a dovedit total nefuncţională.

De exemplu, am văzut în pandemie cum a funcţionat sau, mai degrabă, cum nu a funcţionat "mâna invizibilă" a pieţei. Dacă statul nu intervenea atunci pentru susţinerea unor sectoare întregi de activitate, cred că astăzi am fi avut o economie mult mai slabă şi un şomaj mult mai ridicat. Atunci însă nimeni nu a acuzat "intervenţionismul" Guvernului, care nu s-a mai bazat pe "mâna invizibilă" şi a acţionat decisiv pentru a salva economia şi cetăţenii. Şi nu a fost doar Guvernul României. Toate Guvernele statelor dezvoltate, Germania, SUA, Franţa, Marea Britanie etc. au luat măsuri similare sau chiar mult mai "intervenţioniste", decât cele din România.

Acum, când Guvernul Ciolacu vrea să intervină pentru a corecta anumite anomalii ale pieţei şi pentru a pune capăt unor comportamente speculative, apar din nou libertarienii care acuză intervenţionismul statului. Repet, nu i-am văzut pe aceşti libertarieni să acuze "intervenţionismul" Guvernului din care chiar făceau parte unii dintre ei.

Crizele despre care am vorbit - pandemia, criza energetică, perturbarea lanţurilor comerciale din China, incertitudinile legate de războiul din Ucraina - toate acestea ne-au arătat că în perioade instabile apar anomalii în economie care pot produce efecte sociale devastatoare. Astfel de anomalii nu pot fi lăsate la voia întâmplării. Deci trebuie intervenit, temporar, până când piaţa se stabilizează şi capătă o anumită predictibilitate.

Măsura pentru combaterea speculei din piaţa de alimente nu intervine împotriva ideii de a face profit. Nu se acţionează asupra preţului final, ci asupra adaosului comercial care e practicat pe lanţ. Comercianţii au în continuare o marjă destul de largă pentru a avea o afacere viabilă, cu venituri care să le acopere costurile şi care să le asigure şi un profit rezonabil. Se acţionează asupra anomaliilor, adică asupra acelor vârfuri ascuţite pe care le vedem în graficele economice şi care, în general, indică un fenomen atipic, anormal, speculativ. Mai simplu spus, se intervine asupra exceselor, asupra celor care profită de o stare de incertitudine pentru a se îmbogăţi rapid, pe seama celor mulţi care se află într-o relaţie de dependenţă faţă de comercianţi.

Principalele surse ale inflaţiei din Europa şi din România au fost preţurile la energie şi la alimente. Ambele sunt produse indispensabile, care pun clienţii finali într-o postură de consumator captiv. Mai grav e că aceste două produse constituie aproape 80% din cheltuielile curente ale celor cu venituri mici şi foarte mici. Ei sunt cei mai afectaţi, pentru că nu pot trăi fără energie şi fără alimente.

În privinţa energiei, le mulţumesc colegilor care au acceptat în cele din urmă propunerea PSD de a reveni la o formă reglementată a pieţei, pe o durată limitată în timp. Acea măsură, criticată atunci, a redus substanţial inflaţia, după cum s-a putut vedea în această primă parte a anului curent. Au rămas însă foarte ridicate creşterile de preţuri la alimente, care s-au majorat cu mult peste rata medie a inflaţiei. Aşadar, este necesar să se intervină, tot cu o măsură temporară, pentru a opri specula şi profitul excesiv vânat de unii comercianţi.

Creşterea preţurilor la alimente este acum pe primul lor în problemele românilor.

Deci, vă rog pe toţi dintre dumneavoastră, indiferent de orientarea politică sau dacă sunteţi deputaţi ai puterii ori în opoziţie, să susţineţi această măsură atunci când va ajunge în dezbatere parlamentară. Sunt vizate doar opt categorii de alimente de bază care sunt indispensabile pentru o alimentaţie decentă şi sănătoasă. Nu se intervine la preţurile alimentelor de lux, la cafea sau delicatese. Se intervine doar acolo unde este necesar, unde trebuie asigurată protecţia şi accesul la alimentele de bază.

Vă mulţumesc şi contez pe votul dumneavoastră.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Realitatea falsă a României educate"

Proiectul "România Educată" s-a dovedit a fi un mare eşec promovat de la catedra minciunilor de preşedintele Iohannis! Vedem asta, clar, de trei săptămâni, de când profesorii sunt într-o grevă aşa cum n-a mai fost de aproape două decenii în ţara noastră. Cuţitul a ajuns la os! Este îndeajuns să ne plimbăm pe străzile ţării şi să vedem, cu ochiul liber, cum arată România "educată", cu ghilimelele de rigoare "educată", a Coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR: mii de săli de păcănele şi cazinouri, reclame uriaşe la ţigări electronice şi la cazinouri cu tinere aproape dezbrăcate, droguri în aproape orice liceu! Iar principalele victime sunt, stimaţi colegi, copii noştri, adică viitorul aceste ţări care, în loc să fie educat, aşa cum se promitea, a ajuns să fie un tineret dominat de vicii!

Fenomenul drogurilor, fumatul la tineri şi adicţia de jocurile de noroc sunt scăpate total de sub orice control! Iar motivele sunt simple şi tot atât de evidente - reclamele agresive şi tolerate peste tot în cazul pariurilor şi ţigărilor electronice, precum şi reacţiile anemice ale poliţiei şi procurorilor în cazul drogurilor!

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că, în luna iunie din 2020, un proiect de lege care interzicea publicitatea la ţigările electronice şi faimoasele dispozitive de fumat tutun încălzit a fost respins de majoritatea PSD-PNL-UDMR, deşi printre iniţiatori se număraseră chiar şi parlamentari liberali şi PSD-işti! Efectele asupra sănătăţii copiilor noştri sunt ireversibile - peste 50% dintre elevii de liceu au fumat ţigări electronice sau produse de tutun încălzit în ultimele 30 de zile, arată un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică!

Capitala ţării este plină de panouri publicitare uriaşe în care tinere fotografiate în posturi vulgare promovează păcănelele, sălile de jocuri de noroc sau de pariuri sportive au pe lângă ele tot case de amanet - reţeta perfectă nu numai pentru falimentul financiar, ci şi pentru cel moral!

Cât despre droguri, este îndeajuns să ne amintim de clipele aproape hilare, dacă n-ar fi, cu adevărat, tragice, când şeful Agenţiei Naţionale Antidrog, Cristian Georgel Ivan, în septembrie 2022, a dovedit o incompetenţă crasă, blocându-se în faţa unor întrebări simple despre fenomenul stupefiantelor, lăsând să se înţeleagă că nu e la curent cu activitatea instituţiei sau că se teme să dezvăluie informaţii reale pentru a nu-i deranja pe "mai marii sistemului"!

Desigur, preşedintele ţării este surd şi orb faţă de aceste reale probleme ale societăţii româneşti, n-a luat nicio poziţie publică, fiind preocupat, mai degrabă, de concedii sub forma vizitelor de protocol, biznisuri - să nu uităm afacerea BMW şi, îndeobşte, orice altceva decât ceea ce ar trebui şi pentru ce a fost votat!

Repet, ceea ce am susţinut mereu, clasa politică trebuie schimbată din temelii! Practic, actuala clasă politică este un adevărat atentat la siguranţa naţională a României!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună dimineaţa!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii să ia loc în sală.

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 141.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru - între orele 10.00 şi 11 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 - votul final; iar la încheierea şedinţei de vot final avem şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Liderii grupurilor, dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi?

Vă rog, domnule Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să mutăm PL-x 760/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii), aflat pe poziţia 22, să-l mutăm mai jos, pe poziţia 51. (Vociferări.)

PL-x 760/2022.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă avem consens?

Nu e consens pe...? (Vociferări.)

Păi, se mută doar, mai sus.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai jos!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

OK.

Supun votului propunerea făcută de viceliderul Grupului PSD.

Vot, vă rog.

Cu 69 de voturi pentru, 25 contra, 22 de abţineri şi 2 colegi care nu votează, propunerea a fost adoptată.

Alte propuneri de modificare a ordinii de zi?

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De asemenea, o modificare în ordinea de zi.

Propunerea ar fi ca Pl-x 90/2023, aflată în prezent la punctul 31 în ordinea de zi, să fie mutată la punctul 53 în ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Înţeleg că nu avem consens pe această propunere.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

N-am întrebat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să votăm.

Cu 108 voturi pentru, două contra, 18 abţineri şi un coleg care nu votează, propunerea a fost aprobată.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă mulţumesc şi vă propun să intrăm în ordinea de zi.

Primul punct pe care îl vom dezbate astăzi este punctul 23, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate; PL-x 264/2017/2023; caracter ordinar.

Guvernul României, ca iniţiator? Nu doreşte să intervină.

Reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul George Şişcu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate

În conformitate cu prevederile art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, transmisă cu adresa PL-x 264/2017/2023, înregistrată la Comisia pentru politică externă cu adresa nr. 4c-16/6 din 20 februarie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea în şedinţa din data de 15 februarie 2023.

Legea are ca obiect de reglementare corelarea dispoziţiilor legale cu privire la structura instituţională actuală şi instituirea de norme legale suplimentare în ceea ce priveşte procedura de înfiinţare, atribuţiile, finanţarea şi personalul centrelor comunitare. Totodată, proiectul de act normativ sprijină îndeplinirea de către autorităţile abilitate a obligaţiei de a lua măsuri menite să asigure o bună reprezentativitate a românilor din afara graniţelor ţării la nivel de comunitate şi de a consolida coeziunea acestor comunităţi, prin organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a obiceiurilor, valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice.

În conformitate cu dispoziţiile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru politică externă au examinat legea în şedinţă separată, în data de 17 mai 2023. La lucrările comisiei, deputaţii au fost prezenţi conform listei de prezenţă înregistrată.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, doamna Petrescu Oana, şef birou juridic, şi doamna Mocanu Gabriela, consilier juridic în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport preliminar de adoptare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, în forma adoptată de Senat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au examinat legea în şedinţă separată, în data de 12 iunie 2023. La lucrările comisiei, deputaţii au fost prezenţi, conform listei de prezenţă înregistrată.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, doamna Petrescu Oana, şef birou juridic, şi doamna Mocanu Gabriela, consilier juridic.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse, în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul acesteia, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale?

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnul Volosatîi?

Vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să îi felicit pe cei care au venit cu această iniţiativă, să venim cu o nouă posibilitate de organizare şi expunere a poziţiei românilor care n-au încăput în ţară, să poată să aibă o voce de spus în Parlamentul României. Şi prin această lege noi am putea să le acordăm posibilitatea de organizare şi de păstrare a identităţii naţionale, a cunoaşterii limbii, istoriei ţării, care ar păstra cât se poate de mult această identitate românească departe de ţară şi cu o speranţă foarte mare că în viitorul apropiat o parte dintre ei vor putea să revină acasă.

Vă mulţumesc.

AUR va susţine, a susţinut în comisii şi va susţine în plen această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Raportul conţine 7 amendamente respinse. Dacă se susţin? Dacă nu, legea rămâne la votul final.

26. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2022.

O invit pe doamna Cătăniciu să prezinte acest raport.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe parcursul celui de-al doilea semestru al anului 2022, respectiv în perioada de referinţă 1 iulie - 31 decembrie 2022, comisia şi-a desfăşurat activitatea atât în cadrul celor 67 de şedinţe în plen, precum şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză, stabilite conform programului de lucru.

Şedinţele comisiei s-au desfăşurat cu prezenţă fizică şi online.

Comisiei i-au fost adresate în al doilea semestru al anului 2022 un număr total de 523 de petiţii formulate de persoane fizice şi persoane juridice, reprezentând o dublare în raport cu precedentul semestru.

Continuând tendinţa din sesiunile de raportare anterioare, cel mai mare număr de memorii, 164 de petiţii, vizează probleme cu care se confruntă deţinuţii în mediul penitenciar, urmând ca pondere în totalul petiţiilor cele care sesizează chestiuni din domeniul justiţiei şi din domeniul social.

Având în vedere numărul însemnat de petiţii privind această chestiune şi recurenţa problemelor semnalate, comisia a agreat ca 2 membri ai săi să facă o informare la faţa locului, referitoare la condiţiile de detenţie reclamate în petiţii, precum şi la respectarea dispoziţiilor legale aplicabile.

Remarcăm faptul că 80 de petiţii din totalul de 164 primite din mediul penitenciar constituie cereri de transferare a petenţilor la alte unităţi de detenţie, situate la distanţe mai mici de localităţile lor de domiciliu. Menţionăm că, dintre acestea, 32 de petiţii au fost soluţionate favorabil.

Veţi găsi în textul raportului care v-a fost distribuit informaţii, date şi menţiuni privind toate categoriile de probleme cu care comisia a fost sesizată, precum şi modul în care acestea au fost soluţionate, în limitele competenţelor regulamentare.

Din totalul petiţiilor adresate comisiei în perioada de referinţă, 45 au vizat reclamaţii din domeniul social.

Ponderea cea mai importantă revine petiţiilor care reclamă aspecte vizând relaţiile şi drepturile de muncă.

Doresc să subliniez că se remarcă o creştere a numărului de petiţii care sesizează posibile acte de hărţuire morală la locul de muncă, atitudini discriminatorii şi persecuţia unor salariaţi.

Având în vedere că numărul petiţiilor cu acest tip de conţinut implică frecvent persoane cu funcţii de conducere în instituţii publice sau entităţi economice aflate în subordinea unor autorităţi publice, trebuie acordată o importanţă deosebită completării adecvate a cadrului normativ care reglementează în domeniul răspunderii disciplinare a angajaţilor publici şi a celor din societăţi aflate în patrimoniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Ne este semnalat, de asemenea, modul în care Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de la nivelul unor judeţe reuşesc să-şi îndeplinească atribuţiile în privinţa asigurării menţinerii unor legături fireşti ale copilului cu ambii părinţi.

Analizând aceste memorii, concluzia este că, poate, o colaborare sistematică şi permanentă a instanţelor judecătoreşti cu psihologii ar contribui la stabilirea unui program de vizitare mai adaptat şi specific situaţiilor concrete şi la asigurarea bunelor condiţii pentru aplicarea respectivului program.

Considerăm oportun să reluăm recomandarea privind necesitatea mediatizării informaţiilor referitoare la competenţa comisiei şi sfera atribuţiilor acesteia, precum şi a normelor legale care reglementează în domeniul drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor legale care revin cetăţenilor.

Este evident că simpla publicare a normelor legale, fără explicaţii şi exemplificări, nu este suficientă.

Astăzi, la prezentarea raportului, au mai rămas doar 7 petiţii pe rol, urmând ca noi să procedăm la soluţionarea acestora în colaborare cu alte autorităţi şi instituţii publice.

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bravo!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, doamnă preşedinte.

Mergem mai departe.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2022 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 277/2022.

Are procedură de urgenţă.

Guvernul? Nu doreşte să intervină.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sau Comisia pentru buget?

Doamna Gliga, vă rog.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au fost sesizate, prin adresa PL-x 277/2022, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea, în sarcina entităţilor raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. g)-k) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, a obligaţiei de a notifica Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în termen de 15 zile şi exclusiv electronic, cu privire la începerea, suspendarea sau încetarea activităţii care intră sub incidenţa acestei legi. Această evidenţă este necesară pentru ca Oficiul să aibă posibilitatea identificării, monitorizării şi supravegherii acestor entităţi care se află în supravegherea directă a Oficiului şi care desfăşoară efectiv activităţile ce intră sub incidenţa Legii nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, este introdusă o nouă contravenţie, constând în nerespectarea acestei obligaţii a entităţilor raportoare, şi sunt stabilite sancţiunile pentru săvârşirea acesteia.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii?

Dacă nu, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

28. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 364/2023.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog.

De la Comisia juridică!

Doamna deputat Gliga Dumitriţa.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut şi adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, de la încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2023, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi cu amendamentul respins din Anexa nr. 2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, domnul deputat Axinia George.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Avem în faţă o lege prin care ni se propune să renunţăm la toate prerogativele constituţionale ale Parlamentului, peste vară, şi să dăm dreptul Guvernului să legifereze.

Vă dau un exemplu. Am aprobat în Parlament bugetul de stat, iar la rectificarea bugetului, când avem o gaură bugetară imensă, noi plecăm în vacanţă, lăsăm Guvernul să modifice după bunul-plac o lege atât de importantă aprobată de Parlament.

De altfel, tot ce s-a întâmplat în ultimii ani ne dovedeşte că asistăm la o falsificare a democraţiei, Guvernul uzurpând atribuţiile constituţionale ale Parlamentului, substituindu-se acestuia.

Doar în anul 2022, Guvernul a promovat aproape 600 de acte normative, din care 192 de ordonanţe de urgenţă. Asta în contextul în care PSD-PNL-UDMR aveau o majoritate parlamentară de aproape două treimi. Parlamentul a fost transformat în cel mai scump notariat de pe planetă, singurul scop fiind să ofere o aparenţă de urmare a proceselor constituţionale.

Vă reamintesc faptul că toate normele statului de drept şi toate recomandările internaţionale, dar şi prevederile explicite ale Constituţiei merg pe direcţia reducerii cât mai mari a numărului momentelor în care Guvernul legiferează.

AUR respinge asemenea mecanisme de falsificare a democraţiei şi cere revenirea puterii executive şi a puterii legislative în limitele lor constituţionale.

În concluzie, AUR votează împotriva acestei iniţiative legislative şi invită toţi parlamentarii să se reunească şi să legifereze pe parcursul vacanţei de vară, în sesiuni extraordinare, ori de câte ori are ţara nevoie de ei.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu intenţionam să iau cuvântul, dar când auzi asemenea afirmaţii de la pupitrul Camerei Deputaţilor, nu poţi să accepţi fără să ai o reacţie.

Sigur că putem suporta diferite populisme, diferite păreri, e democraţie, să-ţi dai cu părerea chiar dacă nu ai citit Constituţia, dar, totuşi, să afirmi că Parlamentul renunţă la prerogative în favoarea Guvernului e absolut aberant.

Scrie expressis verbis în Constituţie despre dreptul Guvernului de a emite ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare. În consecinţă, suntem şi în litera şi în spiritul Constituţiei.

Mai mult, e o lege banală care se adoptă la finalul fiecărei sesiuni parlamentare.

Există anumite restricţii, într-adevăr, Guvernul nu poate da ordonanţe în anumite domenii, dar asta nu înseamnă că legea în sine este neconstituţională. Din contră, toate Guvernele au beneficiat de acest drept constituţional, aşa că o să beneficieze şi actualul Guvern.

Este foarte rău să încercăm să dezinformăm populaţia, de la microfonul Camerei Deputaţilor, să venim aici cu afirmaţii absolut neadevărate, ştiu şi eu, din dorinţa luptei politice absurde.

Cred că este teren suficient pentru luptă politică, fără să ne referim la Constituţie şi la faptul că aceasta n-ar fi respectată. Pentru că ar fi foarte grav dacă ar fi aşa, România n-ar fi un stat de drept.

Deci haideţi să lăsăm asemenea afirmaţii populiste şi să ne vedem de treabă!

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Are cuvântul domnul Ionuţ Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

USR nu va vota această lege de abilitare, pentru că are nişte prevederi generale - citiţi şi avizul Consiliului Legislativ, observaţiile... observaţiile lui Florin Iordache spun că e neclar modul cum este formulată această lege.

Şi, mai mult decât atât, nu avem încredere în acest Guvern, în Guvernul PSD roşu cu PSD galben, pentru că anul trecut, pe vremea aceasta, îşi aprobau o lege de abilitare şi vara, când toată lumea era în concediu, foloseau această lege de abilitare ca să modifice Codul fiscal.

Şi, pe de o parte, social-democraţii au dat în categoriile greu încercate, care îşi câştigă greu banii, în munca part-time, şi i-au pus pe angajatorii lor să plătească mai mulţi bani, chiar dacă oamenii aceia muncesc mai puţin, fapt care a dus la desfiinţarea multor locuri de muncă, şi-au bătut joc de cei cu nevoie mai mare de muncă şi de bani.

Şi, pe de altă parte, PNL sau PSD galben a dat o ordonanţă pentru modificarea Codului fiscal, o ordonanţă de Guvern sub semnătura urmaşului Brătienilor, domnul Ciucă, şi a pus mai multe taxe pe cei care muncesc în România, pe IMM-uri.

Din nou, această modificare cu supraimpozitarea part-time a fost sub semnătura domnului Ciucă.

Şi, mai mult, au votat şi când a venit legea în Parlament, în toamnă. Au votat din nou ca oamenii care muncesc să fie impozitaţi mai mult, pentru a avea ei mai mulţi bani pentru sinecuri.

De asta nu o să vă dăm un cec în alb.

De asta nu o să votăm această lege de abilitare, pentru că suntem siguri că veţi face din nou nişte măgării sub adăpostul sau sub protecţia acestei abilitări a Parlamentului. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Atunci când nu există niciun argument împotriva noastră, a celor de la AUR, se foloseşte sintagma "populişti". Pentru că nu putem fi combătuţi în niciun fel în argumentele evident logice pe care le expunem.

Sigur că da, această lege e banală şi are o bază constituţională. Ce spunem noi este că în activitatea noastră parlamentară curentă, numărul proiectelor de lege pentru aprobarea ordonanţelor este foarte mare, nejustificat de mare, aproape periculos de mare pentru o democraţie, pentru că Parlamentul a fost redus la un simplu apendice al Guvernului. Legislaţia în România se face la Guvern, iar Parlamentul este pus doar să aprobe ceea ce iniţiază Guvernul.

Este inacceptabil numărul extrem de mare al ordonanţelor de urgenţă pe timpul anului.

Ideea că acum dăm o lege ca să permitem Guvernului să emită ordonanţe de urgenţă peste vară este ridicolă, pentru că aşa se guvernează România.

Deci sigur că da, e o lege constituţională, doar că în acest moment, repet, prea multe din proiectele de lege care sunt pe parcursul... traiectul parlamentar sunt de fapt nişte proiecte de aprobare a unor ordonanţe de urgenţă.

Mecanismul democraţiei în România a fost stricat de PSD, PNL şi UDMR, pentru că legile trebuie să se facă aici, în Parlament, nu să fim noi nevoiţi doar să aprobăm nişte ordonanţe de urgenţă.

Repet, când nu aveţi argumente...

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Absolut corectă intervenţia colegului nostru de la Minorităţi, care ne spune că această delegare legislativă este constituţională şi face parte din statul de drept, însă nu aceasta este discuţia pe acest proiect, dragi colegi. Discuţia este despre rolul Parlamentului în acest stat de drept existent. Vrem doar să ştampilăm ce face Guvernul? Sau vrem să avem un rol important în chestiuni care privesc cetăţenii, cum este creşterea taxelor? Şi acesta este al doilea subiect care are legătură cu acest proiect de lege.

Şi vă atrag atenţia celor care aţi mai rămas liberali în Partidul Naţional Liberal şi care nu vă doriţi o creştere de taxe - avem pregătit un amendament care să nu spună, domnule, nu delegăm deloc Guvernului această posibilitate de a emite ordonanţe, dar nu îl lăsăm să crească taxele. Căci aceasta este una dintre principalele discuţii. Românii suferă din cauza creşterii preţurilor; nu trebuie să sufere şi din cauza unei noi creşteri de taxe.

De aceea, vă atrag atenţia, la dezbateri pe acest proiect, USR are un amendament de limitare a acestei puteri. Da, cum ne-a zis şi Consiliul Legislativ, nu este suficient de clară. Permisiunea dată Guvernului este prea mare.

Reluaţi-vă rolul de parlamentari şi asumaţi-vă şi spuneţi cetăţenilor că nu aţi fost de acord să se mărească taxele!

Votaţi amendamentul USR! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

O invit la microfon pe doamna Violeta Alexandru, deputat neafiliat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Când vine un asemenea moment în care Guvernul cere permisiunea Parlamentului ca în vacanţa parlamentară să aibă cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii, e un moment în care te întrebi cum a fost acest an pentru Parlament şi rezultatul unei evaluări obiective este că, în condiţiile unei majorităţi covârşitoare a acestei puteri, bilanţul este slab, este foarte slab.

După un an de lucru, între cele două vacanţe, în care s-a cerut - şi mă raportez doar la vara anului trecut - când ai toată puterea şi poţi să faci reforme pentru români, poţi să schimbi lucrurile în bine, ceea ce te preocupă pe tine, majoritate zdrobitoare pe care o ai în Parlament, este să creşti taxe, este să vii cu tot felul de iniţiative ca în localitatea X, ca să satisfaci, eu ştiu, electoral aşteptările unor oameni care nu cunosc tehnic cum stau lucrurile, să scadă vârsta de pensionare ici şi colo, este ruşinos bilanţul unei puteri care are tot ce trebuie pentru a face treabă pentru români.

De ce nu votăm acest proiect de lege de abilitare a Guvernului să emită ordonanţe este, într-adevăr, pentru că nu avem încredere.

Ce aţi făcut vara trecută? Aceeaşi majoritate politică care spuseserăţi, cel puţin în partea liberală, în campanie, că nu vor creşte taxele şi impozitele, aţi venit cu Ordonanţa nr. 16, de creştere a taxelor şi impozitelor românilor.

Nu avem cum să avem încredere în cineva care minte! Despre asta-i vorba!

Aţi spus că nu faceţi acest lucru, aţi venit în vacanţă cu o ordonanţă care a dat peste cap viaţa românilor care muncesc, a celor care oricum erau împovăraţi de traiul zilnic la preţuri până la cer şi aţi modificat legislaţia fără nici cea mai mică transparenţă sau aţi mimat puţin transparenţa.

Prin urmare, în mod evident vom vota împotrivă, ...

O voce din sală:

Timpul!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... dar e de făcut un bilanţ al acestei puteri care-şi foloseşte această majoritate doar pentru a se bate pentru funcţii.

Este evident! Se vede astăzi cu ochiul liber...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... de ce v-aţi dorit această majoritate - ca să vă puneţi oameni pe funcţii şi ca să vă vedeţi de propriile privilegii.

Treabă, după un an de majoritate politică, ...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Zece secunde!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... n-aţi făcut!

Bine pentru români, cu această putere covârşitoare din Parlament, n-aţi făcut, şi acum ne cereţi încredere!

Nu aveţi de la românii care sunt cinstiţi şi care-şi văd de treabă, şi de care v-aţi bătut joc, crescând taxele şi impozitele,...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... în vacanţa parlamentară, pe ascuns.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Lupu, deputat neafiliat.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Câţi neafiliaţi vorbesc?

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că ar trebui să începem prin a explica un pic că vorbim despre ordonanţe simple ale Guvernului, care vor fi adoptate în baza acestei legi de abilitare.

Şi m-aş bucura,... (Vociferări.) colegii de la AUR, să înţeleagă ... (Vociferări.)

Nu, nu doamna Violeta Alexandru, ci colegii de la AUR, să înţeleagă, înainte de a critica, că vorbim despre ordonanţe simple, nu despre ordonanţe de urgenţă. Sunteţi de 3 ani în Parlament şi încă n-aţi învăţat Constituţia, aşa cum n-aţi învăţat nici faptul că rectificările bugetare se fac vara, în baza unei astfel de legi de abilitare.

Aşa că, dacă vreţi să criticăm, haideţi să criticăm la obiect!

Şi ceea ce aş critica eu la obiect este faptul că am văzut în această lege de abilitare modificări la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, modificări despre care nu ştim nimic. Se vor adopta modificări. Ce modificări? Pentru că, prin modificarea acestui PNRR, putem face cele mai importante reforme în România sau putem bloca cele mai importante reforme în România.

Aşteptăm de câteva luni să vedem cum se va modifica regimul pensiilor speciale. (Vociferări.)

De ce nu s-a întâmplat asta de 3-4 luni şi vrem acum, brusc, peste vară, fără o dezbatere a Parlamentului, pentru că în Parlament nu s-a format o majoritatea stabilă pe o viziune privind regimul pensiilor speciale.

Aşadar, parlamentarii REPER vor vota împotriva acestei legi, tocmai pentru că nu este clară şi tocmai pentru că lasă mult prea mult spaţiu de manevră Guvernului, fără intervenţia Parlamentului.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana-Consuela Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc.

Văd că această simplă şi normală Lege de abilitare a Guvernului în perioada vacanţei parlamentare a devenit un moment de PR şi o oră de socializare, ca să zic aşa.

Două lucruri vreau să spun.

Ştiu un Guvern, stimaţi colegi de la USR, care a dat un buget prin asumare de răspundere.

Ştiu că, tot în vacanţa parlamentară, tot dumneavoastră doreaţi să băgaţi SIIJ-ul. Da?

Ştiu un Guvern care a dat 25 de ordonanţe de urgenţă în ultima zi.

Deci, nu veniţi să ne daţi lecţii!

Este o simplă lege.

Oamenii care se uită la noi trebuie să înţeleagă.

Articolul 115 din Constituţie: Guvernul, pe perioada vacanţei parlamentare, în anumite cazuri, de urgenţă - pentru că dumneavoastră n-o să staţi, nu-i aşa, zi de zi în Bucureşti, chiar dacă am vrea noi! - legiferează.

Numărul mare de ordonanţe de urgenţă din ultimul timp îl putem explica, pentru că PNRR-ul are nişte termene clare şi atunci ordonanţele de urgenţă, de aceea, au fost numeroase şi vor fi în continuare, pentru că avem nişte termene de respectat.

Dar, cu toţii ştiţi - cu toţii ştiţi! - că aceste ordonanţe de urgenţă oricum ajung în Parlament, oricum le vom dezbate şi oricum le vom discuta aici, deci nu este nimic de neurmărit de dumneavoastră. Iar PNRR-ul nu l-am discutat aici. Tot dumneavoastră vă văitaţi de lipsă de transparenţă. Lipsă de transparenţă am avut şi cu acel PNRR.

Sunt multe de spus. Nu acesta era obiectul discuţiei de azi!

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă la articole sunt observaţii, la amendamentele admise?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La respinse.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La amendamente admise? Nu sunt observaţii.

Adoptate.

La amendamentele respinse?

Doamna Murariu Oana, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Noaptea, ca hoţii, se poate transpune şi în vara, când toată lumea e plecată în concediu,...(Vociferări.) nimeni nu-i atent şi fără dezbateri. Şi asta cu acordul Parlamentului. Atenţie mare!

Amendamentul respins, singurul amendament, de altfel, este de la marginal 1, art. I, pct. 6, modificarea şi completarea Codului fiscal.

Amendamentul nostru propune adăugarea: "cu excepţia creşterii taxelor şi impozitelor".

Pentru că nu este normal ca Guvernul, când nimeni nu-i atent şi fără dezbatere publică, să ia astfel de măsuri şi tot timpul anului să evităm aceste măsuri importante, vara să se trezească românii cu o povară nouă. Dimpotrivă, ar trebui să scădem taxele, mai ales taxarea muncii.

Şi înainte să veniţi şi să-mi spuneţi că oricum Guvernul poate să crească taxele prin ordonanţă de urgenţă, art. 73 şi art. 139 din Constituţie vă contrazic flagrant.

Adoptaţi amendamentul, mai ales dacă sunteţi liberali. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Suntem la amendamente respinse şi, potrivit Regulamentului, va trebui să supunem la vot această solicitare.

Repet, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 71 de voturi pentru, 108 voturi împotrivă şi unul "prezent, nu votez", amendamentul a fost respins şi rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne întoarcem la pct. 17 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor; PL-x 366/2023; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu.

Doamna Oana-Marciana Özmen (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Iniţiatorii?

Vă rog, doamna Özmen Oana.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este o zi importantă astăzi în Parlamentul României, pentru că, după un an şi jumătate de muncă asiduă, împreună cu colegii mei din Comisia pentru industrii şi servicii, supunem dezbaterii Parlamentului un proiect important, un proiect care pune România pe harta ţărilor care îşi propun să dezvolte proiecte care vizează energia regenerabilă.

Când vorbim de hidrogen, vorbim în primul rând de energie curată, vorbim de faptul că în următoarea perioadă ne propunem să utilizăm hidrogen produs prin utilizarea energiei nucleare, energie nucleară care face parte din mixul energetic al României şi în acelaşi timp este un proiect strategic pe care România îl urmăreşte în următoarea perioadă.

Ţin să mulţumesc colegilor mei din Comisia pentru industrii şi servicii, să mulţumesc domnului ministru Virgil Popescu, ...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aoleu!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

...domnului preşedinte Bende, colegilor mei din PNL, Florin Alexe, Mircea Roşca, domnul Mărculescu, colegilor mei din PSD, domnului profesor Mang,...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mulţumeşte-le şi USR-iştilor că te-au băgat în Parlament!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

...Ana Cătăuţă, ...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Şi familiei!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

... Radu Popa, Elena Stoica, Claudiu Manta, precum şi celorlalţi colegi care au susţinut proiectul, şi dumneavoastră, domnule preşedinte al şedinţei, domnule Simonis,...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Şi domnului Ciolacu!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

... care aţi susţinut, de asemenea, proiectul. Este un proiect important pe care noi ni l-am asumat. Şi, da, încă o dată, putem spune cu mândrie că, da, şi în Parlamentul României se întâmplă lucruri importante, da, şi în Parlamentul României există dialog, există construcţie şi există întotdeauna dorinţa de a schimba în bine România.

Ceea ce vreau să subliniez este faptul că nu aş vrea să uit să aduc mulţumiri, în primul rând, experţilor din Ministerul Energiei, din ANRE, pentru că au avut o contribuţie importantă.

Revenind la proiect, vreau să spun doar un singur lucru:...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să sintetizaţi!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

... este un prim proiect, prin care nu facem altceva decât să reglementăm piaţa de hidrogen din România.

Grupul de lucru aflat la nivelul comisiei îşi va continua activitatea şi vă aştept pe cei interesaţi, pentru următoarele proiecte, să vă alăturaţi nouă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii sau Comisia pentru mediu, pentru citirea raportului.

Domnul preşedinte Bende Sándor, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor, transmis cu adresa PL-x 366/2023 din 30 mai 2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Dezbateri generale.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Cristina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am spus-o şi ieri, în cadrul dezbaterilor din comisii, este bine să privim către viitor, este bine să ne uităm la cum putem produce hidrogen aici, în România. Însă am rămas cu câteva întrebări la care nu am primit răspuns cu privire la această lege, şi mai ales cu regretul că nu avem totuşi o viziune integrată în ceea ce priveşte producţia de hidrogen, anume, pe lângă energia din surse nucleare, pe care vrem s-o producem aici, în România, să avem şi energie produsă în Marea Neagră, prin crearea acelui cadru pentru investiţii eoliene offshore. Şi pentru aceasta avem o lege la care a fost o colaborare aici, în Parlament, între marea majoritate a partidelor, pentru a crea cadrul pentru ca aceste investiţii offshore, în Marea Neagră, să se întâmple.

Din păcate, această lege este blocată la sertar, pe motiv că la minister se lucrează la o astfel de lege, pe care nu am văzut-o, din păcate, şi sper eu ca totuşi să scoatem această lege de la sertar, pentru că România are nevoie să producă cât mai multă energie, inclusiv energie eoliană offshore.

Ţări din Uniunea Europeană deja produc energie eoliană, au un cadru de reglementare de mult în vigoare şi este trist că noi, în România, iată, am ajuns aproape de o altă sesiune parlamentară, o încheiem săptămâna viitoare, şi nu avem această lege trecută.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim şi noi.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Andi, vino la noi! (Râsete. Vociferări.)

Hai la noi, Andi! (Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, vă mulţumesc pentru aprecieri.

Vă invit să îmi susţineţi proiectul.

Domnule preşedinte,

Strategiile narative ale unora dintre colegii noştri de a prelua ideile altora şi a veni să facă tot felul de declaraţii aici, de la tribuna Parlamentului, reprezintă o chestie obişnuită şi ştiu că este pe undeva pe acolo, prin partea aceea, obişnuinţa asta dezvoltată.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte acest proiect de lege este, într-adevăr, un proiect de lege care îmbracă aşa o formă de pionierat în ceea ce priveşte un segment din industria românească. Într-adevăr, este bun, face referire la furnizori, în general, şi la consumatori, iar în ceea ce priveşte intenţia de a pune în acest proiect de lege şi producătorii, ca să putem să producem în România resurse regenerabile de hidrogen, am încercat, prin intermediul amendamentului pe care l-am făcut şi a fost respins în Comisiile reunite pentru mediu şi pentru industrii, în cursul zilei de ieri, sens în care, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor amendamentul respins la acest proiect de lege.

Am făcut în cursul şedinţei de ieri acest amendament, pentru că nu mi-a fost înaintat inclusiv tabelul de lucru, când a fost convocată această şedinţă, ca să pot să înaintez aceste amendamente. (Vociferări.)

Drept urmare, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi votului amendamentul la art. 1, pe care l-am formulat, prin care, aşa cum vă spuneam, se dă posibilitatea României să aibă inclusiv producători de energie din resurse de hidrogen.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Ajungem şi la amendamente.

Suntem la dezbateri generale.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Veţi putea atunci susţine amendamentul respins.

Are cuvântul domnul deputat Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În numele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care şi-au adus contribuţia la acest proiect de lege.

Astăzi iată că această lege a ajuns la final de drum, se află pe masa dumneavoastră.

Sper că vom vota cu toţii pentru un proiect de lege, care..., pot să vă spun că suntem în premieră europeană, cel puţin în acest domeniu.

Nu mai există nicio altă ţară care să aibă un asemenea proiect de lege.

Hidrogenul poate reprezenta viitorul, deci practic noi astăzi votăm viitorul, prin acest proiect de lege.

Hidrogenul poate reprezenta viitorul în ceea ce priveşte stocarea sau mobilitatea, din punctul de vedere al acestei surse de energie, şi va trebui să facem în aşa fel încât să ţinem cont de acest lucru pe viitor şi decarbonarea să-şi atingă scopul şi ţelul, în România.

UDMR, cu siguranţă, va vota acest proiect de lege şi le mulţumesc tuturor celor implicaţi, nu doar colegilor din Comisia pentru industrii şi servicii, ci tuturor deputaţilor şi senatorilor care şi-au adus contribuţia, şi nu în ultimul rând tuturor structurilor de asociaţii profesionale: profesionişti, profesori universitari, oameni din mediul academic, toţi cei care au răspuns cerinţelor noastre şi au venit la consultări, au venit şi şi-au spus punctul de vedere.

Mulţumesc tuturor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Miruţă Radu-Dinel.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că orice lege e binevenită, însă înainte de a scrie texte pe foaie e nevoie şi de acţiune.

Trebuie să ştim că pentru a produce hidrogen care valorează un leu se cheltuieşte energie care valorează cu 60% mai mult.

În tot acest timp, până ajungem să susţinem sistemul energetic românesc cu acest hidrogen, închideţi capacităţi de producţie pe bază de cărbune, care produc energie electrică în România la jumătate din preţul pe care România îl plăteşte pentru a importa energie electrică din ţări vecine care produc fix pe bază de cărbune.

Deci până la a continua cu legi care sunt bune, dar mai durează până vor fi puse în practică, există soluţii pe care dumneavoastră, fără a fi obligaţi de PNRR să condiţionaţi punerea a ceva în schimb, vă ascundeţi în spatele acestei neputinţe. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îmi place că unii iau cuvântul aici de multe ori fără să ştie despre ce este vorba.

Încurcăm opincile cu prefectura, încercând să ne facem campanie electorală, poate ne mai cresc şi nouă procentele.

Ei, pot să vă spun că eu şi colegii mei, Grupul Partidului Social Democrat, încă din mandatul trecut, şi chiar şi acum, am lucrat la legea aceasta sub diverse forme. În mod special în probă practică, am stat cu diverse grupuri de vorbă - de la specialişti, de la profesionişti din domeniu, profesori universitari, investitori -, care toţi au venit şi ne-au dat o mână de ajutor, încercând să fim, într-adevăr, pionieri în ceea ce priveşte legislaţia hidrogenului în Europa.

Eu sper să fim pionieri şi în producerea hidrogenului, prin diverse forme.

Şi, stimate domnule coleg care ai luat cuvântul, dacă erai atent ieri la Comisia pentru industrii şi servicii, când s-a discutat că - într-adevăr, preţul de producţie al hidrogenului în acest moment este peste ceea ce ar trebui să fie, ca să poată fi folosit lejer, sub diverse forme de agregare - gaz sau lichefiat -, dar specialiştii europeni şi specialişti din lume, prin demersurile lor au garantat că în anul 2030, cel puţin la nivel de hidrogen lichefiat, va fi la nivelul motorinei şi al benzinei.

Mai mult decât atât, dacă va fi folosit în motoare, sub diverse forme, consumul lui va fi undeva la 2 litri, 2 litri şi jumătate, la 1.000 de kilometri.

El mai poate fi folosit şi cu gazul metan, mai poate fi folosit şi singur, în diverse forme, la producţia de energie electrică, îl mai putem refolosi şi pe cel din producţia de energie nucleară.

Deci staţi un pic, citiţi şi vedeţi! Şi dumneavoastră spuneţi că este o lege bună şi săriţi de la una la alta.

Dar atunci de ce aţi mai făcut dumneavoastră plângeri pentru hidrocentralele care sunt 98%...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Ilie Toma:

... terminate pe Jiu şi peştele lostriţa vă stătea noaptea în vis, încercând să faceţi tot felul de fapte, ca să blocaţi această investiţie.

Ei, vreau să vă spun, într-adevăr, România, pentru prima dată - şi Partidul Social Democrat va vota această lege - este pionier într-un domeniu, la hidrogen.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi de la PSD. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului AUR, domnul George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sorine, rămâi în sală, te rugăm frumos!

Unde pleci? Tu mereu pleci! Te-am văzut şi la votarea Guvernului... Nu mai pleca!

(Se adresează domnului deputat Sorin-Dan Moldovan.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Sorine, vino mai aproape! (Râsete.)

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Absentezi cam mult în ultimul timp!

Domnul George-Nicolae Simion:

Am căutat puţină lămâie... Lămâie, că am văzut aceste ode pentru Virgil Popescu şi pentru toată lumea, doar-doar mai prinde un mandat doamna fostă USR-istă.

Asta e! Aşa e în politica românească, e plin de târâtoare...

Voci de la PNL:

Aaa!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ceva la obiect aveţi, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi pentru că aţi spus de Virgil Popescu şi ne-aţi adus aminte de hoţul de la energie, noi ne simţim obligaţi, e cumva... vine din rărunchi faptul că trebuie să ne abţinem la acest proiect de lege şi mă bucur că domnul Miruţă a înţeles cum funcţionează un pic regulile din energie şi că trebuie să salvăm ce avem la CEO Oltenia, şi în Valea Jiului şi aşa mai departe.

Felicitări, domnule Miruţă!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Virgil Popescu, pentru drept la replică, mă gândesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ia uite, hoţul!

Voci din sală:

Hoţul! Hoţul!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Nu pot să stau, când văd că Putin nu-i lasă să voteze Legea hidrogenului, când văd că Rusia nu-i lasă să fie de acord cu progresul, ...

Voci de la AUR:

Ruşii! Ruşii! Ruşii!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

...când văd că totuşi sunteţi cramponaţi, domnule Simion, ...

Voci de la AUR:

Ruşii! Ruşii! Ruşii!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

...în ceea ce spunem noi rusofilie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Al doilea vorbitor, din partea Grupului PSD, domnul deputat Ioan Mang.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această lege privind folosirea hidrogenului în industrie şi transporturi este o lege care ne situează în acest moment - era să fim primii în Europa, dar iată că Bruxellesul acum două zile a mai luat şi el nişte măsuri în acest sens. Dar, oricum, suntem printre primii care am reuşit să reglementăm sau care vom reuşi, cu ajutorul dumneavoastră, să reglementăm producţia de hidrogen.

Sigur, amendamentul care a fost respins ieri se referea la specificarea şi a producătorilor, deşi în lege se spune clar că prin furnizor se înţelege producător şi importator de hidrogen.

În ceea ce priveşte folosirea hidrogenului, el nu va fi şi nu se referă legea doar la producţia de hidrogen din energie nucleară, ci din orice energie verde, adică fotovoltaic, eolian, chiar şi offshore, atunci când vom avea, şi nuclear. Cu nuclearul, sigur, a fost dorinţa noastră azi să introducem expres şi acest lucru, pentru a se înţelege că îl considerăm ca energie verde.

Eu cred că folosirea în industrie a hidrogenului verde - pentru că hidrogenul este folosit şi astăzi în anumite procese industriale -, dar a hidrogenului verde, va trebui şi ne va impune nouă să adoptăm şi alte legi, şi Guvernului actual şi guvernelor care vor veni le va reveni sarcina să ia anumite măsuri pentru a încuraja folosirea produselor verzi cu amprentă de carbon zero în celelalte industrii. Pentru că, se ştie clar, acestea, cel puţin la început, vor fi mai scumpe. Oţelul produs, oţelul produs cu hidrogen verde va fi mai scump decât oţelul produs în ţări care nu se gândesc la ...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ioan Mang:

... amprenta de carbon.

Cred că această lege este una dintre legile de care avem nevoie astăzi şi cei care critică faptul că se închid instalaţii, termocentrale pe cărbune ar trebui să-şi aducă aminte cine - tocmai ei sunt! - sunt cei care au şi propus introducerea în PNRR a unor sarcini destul de clare privind închiderea capacităţilor de producţie pe cărbune.

E uşor acum, în opoziţie, să vii şi să-i critici pe cei care nu fac altceva decât sunt obligaţi să respecte angajamentele făcute de alţii de la guvernare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Ioan Mang:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea Grupului AUR, al doilea vorbitor, domnul deputat Mihail Albişteanu.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

Domnule fost ministru al energiei,

Dumneavoastră, în toată activitatea pe care aţi avut-o, aţi dat dovadă de un singur lucru - de românofobie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă la amendamentele admise se susţine vreunul din ele? Nu.

La amendamentele respinse? Avem un singur amendament respins. Acesta se susţine?

Potrivit Regulamentului, voi supune la vot...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru doreşte să intervină.)

Păi, aţi avut intervenţia! Aţi explicat în prima intervenţie!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Amendamentul! Poate are amendamentul respins!

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, sunt nişte chestiuni care trebuie încadrate foarte bine, pentru că dau efecte juridice diferite.

A fi producător nu poate să fie asimilat cu a fi furnizor.

Producerea energiei, producerea în sine şi producţia în sine au mai multe, să spunem, caracteristici, din perspectivă juridică, faţă de simplul element de a furniza.

Un importator poate să fie furnizor, bineînţeles, un producător poate să fie un furnizor, bineînţeles, dar sunt efecte, cum spuneam, efecte juridice diferite, sens în care vă solicit să votaţi cu încredere acest amendament.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, repet, avem un singur amendament la amendamentele respinse. Este la nr. crt. 1, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 3 voturi pentru, 117 contra şi 67 de abţineri, propunerea a fost respinsă.

Stimaţi colegi,

Programul de lucru s-a încheiat pentru prima etapă.

Ne vedem la ora 11.30, la sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună ziua, din nou!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun să începem şedinţa de vot final.

Şi aş vrea să începem cu un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot, pentru votul de control.

Să înceapă votul.

Suntem în cvorum şi vă propun să începem exprimarea votului.

I. Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România; PL-x 346/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 259 de voturi pentru, un vot împotrivă, 8 abţineri şi 2 colegi care nu votează, proiectul a fost adoptat.

2. Proiectul...

(Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, explicarea votului, domnul Manea Cătălin-Zamfir.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule prim-ministru Marcel Ciolacu,

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator al Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor, apreciez că votul de astăzi este un moment prin excelenţă istoric.

Le mulţumesc tuturor colegilor deputaţi şi senatori care s-au alăturat şi au susţinut proiectul de lege, precum şi Guvernului României, Consiliului Legislativ şi Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor; în mod distinct, colegilor din cadrul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Astăzi, 20 iunie, reprezintă o zi care va rămâne în istoria României ca o dovadă a recunoaşterii contribuţiei minorităţii rome în spaţiul românesc, precum şi o dovadă a manifestării voinţei clasei politice în ceea ce priveşte istoria, cultura şi tradiţiile romilor din România.

În numele minorităţii rome şi al Partidei Romilor, vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Albişteanu Mihail.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

AUR a susţinut din toată inima această hotărâre.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului USR, doamna Ţoiu Oana-Silvia.

Vă rog să vă exprimaţi intenţia de a lua cuvântul, din timp.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Avem nevoie să cunoaştem mai bine istoria romilor din România.

În continuare, din manualele de istorie lipseşte perioada de robie, lipsesc explicaţiile despre asta şi lipseşte din cultura generală ceea ce e rădăcină în istorie.

Deci, da, e nevoie de un muzeu, e nevoie de lecţii mai bune despre istorie, dar e nevoie să ne uităm şi mai sincer la situaţia pe care o avem acum în faţă.

Şi e nevoie să ne uităm şi mai sincer la comunităţile cărora le-au fost promise drumuri, apă, civilizaţie şi sunt în continuare la marginea unui drumeag tot de pământ, tot de praf, cu aceiaşi primari, de 20-30 de ani, care la anul vor merge cu aceleaşi promisiuni.

Dacă vrem să ne uităm cinstit în istorie, trebuie să ne uităm cinstit la faţa oamenilor cărora le cerem votul şi nu ajungem să le promitem - şi când zic "promitem" nu mă refer la mine şi la partidul meu, pentru că noi nu ne-am încălcat aceste promisiuni, mă refer la partidele cu metehne vechi, care vor merge anul viitor în continuare în aceleaşi comunităţi, după ce le-au păstrat ani de zile ca în secolul XIX.

E momentul să terminăm asta, ca să nu fie anul 2024 tot un subiect de muzeu de istorie.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

2. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2024 ca "Anul Avram Iancu"; PL-x 216/2023.

Vot, vă rog.

Cu 226 de voturi pentru, 4 împotrivă, 43 de abţineri, proiectul a fost aprobat.

Domnul deputat Pecingină Gheorghe.

Domnul deputat Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu mai vrea Pecingină?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Nu, din greşeală a apăsat.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mă uit la acest tabel cu voturi şi înţeleg pe cine deranjează Crăişorul Munţilor. (Vociferări.)

Ba da, înţeleg. (Aplauze.)

Iar v-aţi manifestat ostilitatea, domnilor de la UDMR, faţă de un erou naţional al României.

E regretabil, având în vedere câte concesii v-au făcut conducătorii României, în ultimii 33 de ani!

Nu-l batjocoriţi pe Avram Iancu şi nu incitaţi la ură interetnică!

Trebuie să ne respectăm eroii, şi de o time

Part-time

e, şi de alta! (Aplauze.)

Pe 24 iunie este ziua de naştere a Crăişorului Munţilor. Sâmbătă.

Odată cu acest vot, mergeţi şi depuneţi o coroană de flori.

Şi haideţi să ne adunăm cu toţii, împreună, în jurul simbolurilor naţionale!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Vetuţa Stănescu.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am susţinut cu tot sufletul acest proiect de lege iniţiat de colegii mei din Partidul Naţional Liberal.

Este un proiect care legiferează anul 2024 ca "Anul Avram Iancu", care reprezintă 200 de ani de la naşterea marelui Crăişor al Munţilor.

Pentru noi, Avram Iancu reprezintă unul din cele mai puternice simboluri şi trebuie să-l menţinem acolo, în sufletul nostru.

Avram Iancu spunea în testamentul său - "Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea fericită".

Iar noi, cei de astăzi, trebuie şi avem datoria de suflet să facem acest lucru.

În fiecare an, în prima duminică a lunii septembrie, ne adunăm la Ţebea, să-l omagiem pe cel care a fost Avram Iancu.

Haideţi la Ţebea în fiecare an şi retrăiţi şi trăiţi româneşte!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Szabó Ödön. (Vociferări.)

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Istoria nu se decide prin lege şi printr-o iniţiativă legislativă.

Avem multe elemente, multe personalităţi care ne leagă.

În acest Parlament, când s-a propus ca să existe o omagiere a lui Ciprian Porumbescu, am votat acest lucru, din Grupul UDMR.

Sunt persoane care nu pot fi asumate de către comunitatea noastră.

O personalitate despre care putem să acceptăm că este stimată de comunitatea românească, dar care, din perspectiva comunităţii noastre, a fost participant la - şi acest lucru este dovedit, inclusiv de Liviu Maior, cel care a scris articole întregi despre Avram Iancu -, a participat la acel război civil care s-a derulat în 1848-1849, în care au fost făcute victime, atât de către maghiari, victime civile românilor, cât şi victime civile, care nu au avut armă în mână, de către români şi de către cei conduşi de Avram Iancu, maghiarilor.

O voce din sală:

Voi aţi început!

Domnul Szabó Ödön:

Eu cred că o colaborare bună înseamnă să putem accepta că faţă de anumite personalităţi, faţă de anumite evenimente, putem să avem opinii diferite.

Nu trebuie să ne spunem că am face altceva dacă despre o anumită personalitate sau despre un eveniment politic nu puteam noi avea o altă părere. Acesta este sensul democraţiei. Dar asta nu înseamnă că nu îi respectăm pe cei care anul viitor îl vor serba pe Avram Iancu.

Perspectiva comunităţii noastre este una profund diferită.

Şi a arătat, de altfel, 1848-1849, că aceia care în acel moment...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Szabó Ödön:

...ne-au contrapus Imperiul Habsburgic au făcut ca ulterior să folosească aceste prejudecăţi ale românilor împotriva maghiarilor şi ale maghiarilor împotriva românilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Szabó Ödön:

După ce...

Închei.

După ce Avram Iancu a arătat şi s-a dovedit că promisiunile nu i-au fost realizate, a intrat în depresie, ştiţi foarte bine acest lucru, şi nu a sfârşit ca unul care luptând pentru naţia lui să fi fost... să fi fost... să i se fi dat acelaşi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön:

...respect.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul doamna deputat Natalia Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD a susţinut această iniţiativă legislativă.

2024, aşa cum s-a menţionat, reprezintă 200 de ani de la naşterea eroului naţional Avram Iancu.

Vreau să mulţumesc tuturor colegilor prezenţi în sală care în decursul anilor au fost prezenţi, nu o dată, de foarte multe ori, la Ţebea, la sărbătoarea naţională.

Vă aşteptăm şi în acest an, în data de 10 septembrie.

Şi pentru a cunoaşte mai bine personalitatea eroului naţional, vă invit, dragi colegi, să descoperiţi şi Casa Memorială, realizată de Consiliul Judeţean Hunedoara, Avram Iancu, în comuna Baia de Criş.

Şi, da, vreau să mulţumesc pentru colaborare, pentru că în decursul ultimilor ani am avut colegi parlamentari reprezentanţi ai partidelor politice, indiferent de etnie, care au fost prezenţi şi care, din respect şi din colaborare, au venit cu o coroană de flori la mormântul Crăişorului. Inclusiv colegi de la UDMR.

Deci vă aşteptăm într-un număr cât mai mare la Ţebea.

Şi cred că e momentul să fim uniţi pentru România. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de transport, proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deşeurilor, proiectele privind îmbunătăţirea sistemului de răspuns la risc şi proiectele privind investiţii în infrastructuri spitaliceşti, finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 575/2022; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 240 de voturi pentru şi 48 de abţineri, proiectul a fost aprobat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2023 pentru modificarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic; PL-x 273/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

209 voturi pentru, 25 împotrivă, 53 de abţineri şi 2 colegi care nu votează. Aprobat.

Domnul deputat Miruţă Radu-Dinel, USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Închideţi, închideţi, închideţi! Şi nu puneţi nimic în schimb.

Modernizarea nu înseamnă să închizi, modernizarea înseamnă să înlocuieşti, însă dumneavoastră aţi ales varianta uşoară, prima bucată, să închideţi.

Cât o să faceţi asta, că aţi cam ajuns la fundul sacului, nu ştiu.

Însă nu spuneţi nimic - ce se întâmplă cu oamenii cărora le închideţi. Pentru acei oameni, ridicaţi din umeri; eventual, aveţi o soluţie - recalificare profesională. Recalificare profesională în nişte judeţe în care nu există infrastructură şi nu aţi creat mediu economic. Îi recalificaţi ca să le daţi nişte foi care vor valora exact cât valoarea hârtiei respective.

Domnule premier,

Profit de prezenţa dumneavoastră aici. Poate că al dumneavoastră coleg, ministrul Budăi, nu vă informează. De ieri, în faţa Ministerului Muncii, nişte oameni din judeţele Gorj, Mehedinţi, Iaşi fac greva foamei. Şi fac greva foamei după ce au vorbit cu ministrul Budăi, căruia nu-i cer niciun beneficiu. Fac greva foamei pentru că solicită respectarea unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le dă dreptul să meargă mai devreme la pensie, pentru că le recunoaşte nişte condiţii.

Au fost multe dezbateri pe subiectul acesta. Casa de Pensii nu a recunoscut, s-a ajuns la Tribunal, s-a ajuns la Curtea de Apel. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat.

Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spune ceva, nu mai necesită clarificări suplimentare, pentru că sunt politicianiste. Un politician vine şi interpretează o decizie definitivă a Înaltei Curţi?

Nu-i mai păcăliţi pe oameni! Pentru că le spuneţi următorul lucru a treia oară - trebuie un nou proiect de lege care să modifice ceva.

Prin acel proiect de lege pe care dumneavoastră îl prelucraţi vreţi să le luaţi oamenilor beneficiile Legii nr. 197, vreţi să le micşoraţi cantitatea de bani pe care urmează să-i primească.

Nu le luaţi din bani! Legea actuală nu are nevoie de nicio clarificare!

"Clarificarea"...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

...presupune modificarea legii, ca să îi ciupiţi la bani...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10 secunde!

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

...cu asta vă ocupaţi. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Când memoria este scurtă...

O voce de la USR:

...iei pastile!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...sau... sau minciuna nu... nu o mai deosebeşti de adevăr, cam aşa se întâmplă.

Cei care au scris în PNRR... (Vociferări.) ...că închid mine, că închid capacităţi de producţie vin astăzi aici şi mor de grija cetăţenilor de acolo.

Cei cărora în 2021 preşedintele Comisiei pentru muncă, Adi Solomon, le spunea că Legea nr. 197 nu o să poată să fie aplicată şi că are nevoie de un amendament astăzi vin şi le plâng pe umăr cetăţenilor.

Şi aş putea continua - cei care n-au dat niciun leu la pensie, cei care au achiziţionat de un miliard vaccinuri... (Vociferări.) ...am putea continua, foarte multe.

Cum să scrii în PNRR că trebuie să închizi şi să vii să condamni azi, când un reprezentant... (Vociferări.) ...USR a închis cea mai mare exploatare de cărbune din judeţul Gorj? Fostul comisar de la Gardă, întrebaţi!

Ca să spunem adevărul. Astăzi, la ora 13.00, voi avea o discuţie cu domnul premier Marcel Ciolacu...

Voci din sală:

Ooo!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...problemele se întâmplă în două direcţii - ca să ştie toată lumea. Pentru că şi la pensii şi la muncă am avut foarte mulţi specialişti; din păcate, n-au citit o dată măcar Legea pensiilor sau Legea salarizării.

Legea nr. 197 se referă la reducerea vârstei de pensionare cu 13 ani, reducere pe care o vom rezolva.

Ceea ce astăzi în stradă se strigă este ceea ce am discutat onest cu sindicatele, în prezenţa şi a unor parlamentari din... chiar şi din USR, atunci, la nivelul anului 2020, când s-a discutat despre reducerea, repet, doar reducerea vârstei de pensionare. Ulterior acestui lucru au intervenit nişte decizii în instanţă care le-au dat acestor oameni şi drepturi pecuniare, adică bani suplimentari.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Legea nr. 197 se referă la reducerea vârstei. (Vociferări.) Asta s-a făcut. Ulterior, va fi decizia actualei Coaliţii ce vom face. Dar Legea nr. 197, aşa cum a fost ea dată, în pofida faptului că nu l-aţi ascultat pe Adi Solomon când spunea că nu va fi aplicată, acum, după decizia Înaltei Curţi, poate fi aplicată.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Dar asta cu grija pentru oameni, după ce i-aţi închis...

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Dumitru Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt total de acord cu ce a spus domnul ministru Budăi, legat de USR...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

...dar...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

...dar...

Mulţumesc.

...aţi venit la guvernare de atâta timp. Aşa cum aţi negociat acel procent de 9,4, dacă eraţi o coaliţie care ţine cu România şi voiaţi o economie patriotică, mergeaţi şi negociaţi, şi băteaţi cu pumnul în masă la Bruxelles, şi nu recunoşteaţi ce au semnat ăştia. Pentru că mie nu poţi să-mi ceri să plec cu maşina la un drum lung şi să-mi las roata de rezervă acasă! E o nebunie!

Dumneavoastră nu realizaţi că de fapt... (Vociferări.) ...duceţi la îndeplinire un plan al asasinilor economici.

Românii au văzut şi să ştiţi că nu o să uite!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

E bine că ordonanţele greşite ale fostului ministru al energiei, domnul... "Hoţul Virgil", ajung să vină în Parlament una după alta, o ordonanţă greşită după o ordonanţă greşită.

Greşit este faptul că închidem minele.

Şi dacă actualul Cabinet vorbeşte despre patriotism economic, la punctul acesta de pe ordinea de zi şi la următorul punct, aş vrea să îşi clarifice poziţia faţă de închiderea minelor şi faţă de cărbunele care, iată, poate fi folosit ca sursă de energie în Polonia, până în 2050. Şi ne uităm către Germania, unde se redeschid facilităţi economice.

Aşa că aş vrea să văd care este poziţia dumneavoastră faţă de închiderea minelor Lupeni şi Lonea şi, bineînţeles, a patrioţilor, că văd 2 în dreapta mea, din PNL.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pentru drept la replică, domnul Virgil Popescu. (Vociferări. Râsete. Gălăgie.)

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc că mi-aţi dat dreptul la replică.

Iar glasul Rusiei se aude în Parlamentul României, iar Simion se trezeşte vorbind.

Dragă domnule Simion,

Dacă vă era dor de cărbune, dacă vă era dor, făceaţi ceva pentru cărbune. (Vociferări.)

Dragi colegi de la USR... (Vociferări.)

Când aţi ieşit cu pancartele în faţa carierei Roşia şi aţi închis-o... (Vociferări.) ...asta nu vă mai aduceţi aminte.

Şi dragi parlamentari,

S-a salvat Complexul Energetic Oltenia. Guvernele din 2020 până acum au salvat Complexul Energetic Oltenia.

Vă aduc aminte: 240 de milioane de euro, ajutor de salvare - ianuarie 2020; ianuarie 2021 - alte 240 de milioane de euro; ianuarie 2022 - 540 de milioane de euro; ca să nu ajungă ca "Hunedoara", în insolvenţă, în noiembrie 2019.

Acesta este adevărul, nu mai mistificaţi!

Şi vă mai spun încă o dată, nu vă mai jucaţi politic cu nimic din Energie! Energia trebuie să meargă!

Şi lăsaţi, domnule Simion, ocupaţi-vă dumneavoastră de Putin şi de KGB-iştii dumneavoastră!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 293/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 252 de voturi pentru, 27 împotrivă, două abţineri şi un coleg care nu votează, proiectul a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Palestinei privind Cooperarea în Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Organizate, a Terorismului şi a Altor Infracţiuni, semnat la 19 iulie 2022, la Bucureşti; PL-x 290/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 282 de voturi pentru, unanimitate, proiectul a fost adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti, la 7 decembrie 2022; PL-x 337/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 284 de voturi pentru, unanimitate, proiectul a fost adoptat.

8. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, reexaminată, la cererea Preşedintelui României; PL-x 264/2017/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 228 de voturi pentru, 38 împotrivă, 21 de abţineri şi un coleg care nu votează, legea a fost adoptată.

Domnul deputat Andi Grosaru, explicarea votului.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Explicarea votului este... şi votul negativ cu privire la acest proiect de lege este foarte simplu de explicat, în condiţiile în care prin centrele comunitare înfiinţate în străinătate, normal, este necesar, şi activitatea acestora este necesară a se desfăşura în ceea ce priveşte cultura românească per ansamblul ei.

Elementul identitar, componenţa, practic, a culturii româneşti este şi prin... face parte şi... practic, identitatea etnică italiană. (Vociferări.)

Este important, stimaţi colegi, ce vă spun, pentru că în ceea ce priveşte identitatea etnică şi promovarea identităţii culturale româneşti, în condiţiile în care organizaţiei... şi etniei italiene i-a fost înfiinţată o organizaţie care se erijează în reprezentantă a etniei italiene, înfiinţată în mod nelegal şi funcţionează cu sprijinul unor autorităţi locale, finanţată, cum vă spuneam, de la bugetul local, înseamnă că nu se recunoaşte identitatea culturală italiană şi minoritatea italiană, aşa cum este ea reprezentată în Parlamentul României.

Drept urmare, structura Parlamentului României, prin înfiinţarea acestei organizaţii, este infirmată.

Domnilor deputaţi,

Doamnelor deputaţi,

Influenţarea identităţii etnice de către politic nu este un lucru normal. Nu este normal, pentru că, în primul rând, o societate trebuie să crească şi cel puţin identitatea culturală românească trebuie să crească şi să fie dezvoltată... în mod...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10 secunde!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Termin, domnule preşedinte.

Trebuie să fie... trebuie să se dezvolte, cum vă spuneam, independent de voinţa politică.

Drept urmare, noi, ca şi comunitate italiană, domnule preşedinte, ne-am exprimat votul negativ cu privire la acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Şi mulţumesc pentru încurajări.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Dan Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Această lege ar fi trebuit să fie un mesaj pe care clasa politică, Coaliţia din România, îl dă diasporei tot mai mari şi tot mai numeroase.

Ce a ieşit? A ieşit mesajul - pentru că aţi respins amendamentul USR - prin care le spuneţi, o să vă mai trimitem o tură de şefi de la Bucureşti.

Aţi respins amendamentul prin care am spus că şefii, directorii, conducătorii acestor centre comunitare trebuie să fie din comunitatea respectivă, pentru a fi credibili.

Ce avem? Avem o structură paralelă cu MAE prin care se mai creează încă nişte zeci de sinecuri, încă nişte posturi, pentru că, nu-i aşa?, coaliţie mare, nevoi mari, şi, atunci, posturi în străinătate cerute, multe.

Cam asta ar fi. Şi dezacordul nu e întâmplător.

Succes, domnilor!

Mesajul pentru diaspora este - din nou, nu e despre voi, este despre posturile Coaliţiei noastre. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2022 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 277/2022; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 286 de voturi pentru, un vot împotrivă, proiectul a fost aprobat.

Domnul deputat Andi Grosaru. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

O voce de la AUR:

E în campanie electorală! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Nu, nu este campanie electorală, vă interesează inclusiv pe dumneavoastră.

În ceea ce priveşte spălarea de bani...

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

..trebuie să aveţi în vedere faptul că:

În primul rând, Hidroelectrica nu trebuia să intre în insolvenţă, datorită faptului că nu îndeplinea condiţiile legale de a intra la acel moment în insolvenţă. A fost spoliat bugetul de stat cu sumele de bani pe care această companie le aducea la bugetul de stat;

2. S-au înfiinţat o serie de aşa-zişi "unicorni", companii care vin în economia românească, înfiinţate în ultimul an de zile, care aduc capital spălat şi capital negru, încercând să acopere aceste găuri negre pe care bugetul de stat le-a creat şi aceste companii şi aceste persoane le-au creat.

Vă rog frumos să analizaţi, în primul rând, din perspectiva acestui proiect de lege cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului, acest aspect.

Domnule prim-ministru, vă interesează în mod direct!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 364/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 184 de voturi pentru, 81 împotrivă, 18 abţineri şi un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost aprobat.

Doamna deputat Cristina Prună, USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

USR a votat împotriva acestui proiect.

Şi am un mesaj pentru dumneavoastră, cei din PNL şi PSD.

Nu vă bateţi joc de România şi nu vă bateţi joc de românii care muncesc cinstit în această ţară!

Domnule premier Ciolacu,

Vreau să vă spun din nou ceea ce dumneavoastră susţineaţi în luna mai 2022 - "Nu dorim taxe noi sau măriri de taxe şi impozite, mai ales într-o perioadă de criză".

Ce-aţi făcut două luni mai târziu, tocmai pentru că aţi avut această lege de abilitare? Guvernul dumneavoastră de atunci, PSD-PNL. Aţi dat o ordonanţă de urgenţă prin care aţi mărit taxele, mai ales taxele pe munca part-time.

Este unic în Europa să munceşti două ore şi să plăteşti taxe pe 8 ore.

Asta înseamnă patriotism economic, domnule Ciolacu, să luaţi banii de la oamenii amărâţi, unii dintre ei, care îşi rup spatele să muncească în această ţară... (Vociferări.) ...şi să-i duceţi către câteva firme? Către 8 firme aţi dus de curând 1,5 miliarde de lei.

Nu măriţi taxele în această vară!

Nu măriţi taxele, pentru că veţi răspunde în faţa oamenilor!

Mărirea de taxe nu face decât să gonească oamenii care vor să lucreze aici, în România, şi să creeze valoare în economie şi să aibă o viaţă decentă aici.

Dacă veţi mări taxele, veţi răspunde în faţa oamenilor!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Dancă Ionel.

Domnul Ionel Dancă:

Dragi colegi,

Acest proiect de lege înseamnă de fapt biletul de vacanţă al parlamentarilor PSD şi PNL.

Domnule Ciolacu, cu acest proiect de lege, odată aprobat, aveţi libertatea de a emite ordonanţe în orice domeniu.

Toţi cei de aici, din faţă, luaţi-vă... pregătiţi-vă bagajele, puteţi pleca în vacanţă!

De ce nu este bine pentru România acest lucru?

Poate pentru voi o fi bine. (Vociferări.)

Nu este bine pentru că atunci când la conducerea Guvernului se schimbă proştii cu hoţii, românii nu pot avea încredere într-un Guvern care va avea puterea să emită ordonanţe în orice domeniu. (Vociferări.)

Suntem la finalul unei sesiuni parlamentare eşuate pentru România, domnule Ciolacu.

Din toate marile reforme promise de această Coaliţie "puternică" şi "solidă", PSD-PNL-UDMR, nu aţi reuşit să adoptaţi nicio reformă importantă.

Banii de la Uniunea Europeană sunt blocaţi prin PNRR, pentru că nu vă atingeţi de pensiile speciale!

Nu rezolvaţi problemele din domeniul pensiilor, al taxelor, al modului în care este pusă fiscalitatea în România!

Din păcate, pentru că aşa e când e o coaliţie "atât de puternică", soluţiile pe care opoziţia şi noi, parlamentarii din Forţa Dreptei, le-am propus Parlamentului stau blocate la sertar.

Am venit cu soluţii pentru reducerea preţurilor la energie prin reducerea taxelor, reducerea TVA, eliminarea certificatului verde şi a bonusului de cogenerare. Nu aţi dorit acest lucru. Aţi preferat să plafonaţi preţurile la un preţ care în momentul de faţă este de două ori mai mare decât cel din piaţa de energie.

Am venit cu soluţii în ceea ce priveşte... (Vociferări.) ...eliminarea taxelor şi impozitelor adoptate de dumneavoastră prin faimoasa Ordonanţă nr. 16, anularea majorărilor de taxe...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10 secunde!

Domnul Ionel Dancă:

...PSD-PNL, reducerea impozitului pe dividende de la 8% la 5%, eliminarea taxelor pe contractele part-time... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat George Simion. (Vociferări.)

Păi, am lăsat, dar e votul final, totuşi, nu la dezbateri. (Vociferări.)

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mă iertaţi, dar... e fostul purtător de cuvânt al... (Vociferări.) ...Guvernului Orban. (Vociferări.) Ei nu... (Vociferări.) ...dădeau ordonanţe de urgenţă? Toate soluţiile acestea... (Vociferări.) ...nu le aveau la dispoziţie? Am văzut cum a fost condusă ţara.

Ne e frică de ce ordonanţe de urgenţă o să se dea vara aceasta.

De aceea, am votat contra.

Va urma tot aşa.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Roman Florin-Claudiu.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, nu mai dăm cuvântul nimănui.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doar câteva precizări.

Repetăm, pentru colegii care nu fac diferenţa între ordonanţe de urgenţă şi ordonanţe simple, că sunt două lucruri total diferite. Dar poate vor învăţa şi dânşii.

O precizare pentru colegii din stânga, care n-au avut nicio problemă să voteze o lege de abilitare a Guvernului de a da ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare în momentul în care s-au aflat la putere, acum e o problemă.

O altă precizare pentru campionul ordonanţelor date în vacanţa parlamentară, Guvernul cu cele mai multe ordonanţe, deşi, când era în opoziţie, spunea că el le va reduce pe toate.

Şi, dacă vă mai amintiţi - un ultim argument - a fost un singur om care a avut, să zic aşa, tupeul, ca prim-ministru, să dea 25 de ordonanţe într-o singură zi.

Astăzi nimic nu mai e bun din ce au făcut ei.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnule prim-ministru, aşa e când participaţi la şedinţa de vot final, toţi colegii vor să se facă auziţi, să vă pronunţe numele.

În eventualitatea în care poate le răspundeţi, va dura mai mult.

Dar aşa e în democraţie, asta e viaţa, stimaţi colegi, puteţi spune ce doriţi.

11. Proiectul de Lege privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor; PL-x 366/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru, 27 de abţineri şi un coleg care nu votează, proiectul a fost adoptat.

Legi organice. Adoptări

12. Propunerea legislativă pentru completarea Legii 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 307/2023; lege organică.

Vot, vă rog.

Domnul Ionel Dancă (din sală):

Domnule preşedinte,

Am cerut explicarea votului, la votul anterior.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

A trecut acum, ce să mai facem? (Vociferări.)

La finalul... (Vociferări.) ...la probleme personale, domnule Dancă.

La final, când aveţi probleme personale de expus, vă dau cu drag cuvântul. (Vociferări.)

Cu 279 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul a fost adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea... (Vociferări. Domnul deputat Nicu Fălcoi solicită să ia cuvântul.)

Domnul Nicu Fălcoi (din sală):

Domnule preşedinte...

Domnule preşedinte...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Explicarea votului.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...art. 485 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019... (Vociferări.) ...privind Codul administrativ; PL-x 562/2022...

Domnul Ionel Dancă (din sală):

Nu respectaţi Regulamentul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...lege organică.

Vot, vă rog.

Vă dau cuvântul imediat.

Domnul Ionel Dancă (din sală):

Dar la punctul respectiv...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă dau cuvântul...

Domnul Ionel Dancă (din sală):

...domnule...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Domnul Ionel Dancă (din sală):

...nu la finalul şedinţei.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La probleme personale, puteţi vorbi, domnule Dancă.

Domnul Ionel Dancă (din sală):

Eu înţeleg că încercaţi să-l... încercaţi să-l menajaţi pe domnul preşedinte Ciolacu...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Cu 258 de voturi pentru... (Vociferări.) ...3 împotrivă şi 13 abţineri, proiectul a fost adoptat.

Domnul Ionel Dancă (din sală):

Domnule Simonis...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Nicu Fălcoi, vă rog.

Domnul Nicu Fălcoi (din sală):

Am cerut explicarea la celălalt.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dă-i la ăstălalt.

Domnul Ionel Dancă (din sală):

Domnule Simonis, este ruşinos pentru prima dumneavoastră... (Vociferări.)

Domnul Nicu Fălcoi:

Da, cerusem explicarea votului la... Pl-x 307/2023. (Vociferări.)

Am... (Vociferări.) ...da.

Am votat pentru acest proiect de lege, pentru că modificările la Legea nr. 232/2016 sunt o gură de oxigen pentru acea parte din industria de apărare care chiar funcţionează.

Ştiu că nu vă interesează asta. Vă interesează să daţi bani la cei care nu funcţionează şi care stau cu mâna întinsă an de an.

Poate că mai facem şi alte modificări la 232.

Poate că reuşim să renunţăm la acea aberaţie cu păstrarea a cel puţin 50% din participaţiile statului la o privatizare, pentru că niciun investitor sănătos la cap nu va investi zeci sau sute de milioane de euro într-o societate la care statul e majoritar.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Fălcoi.

Domnul Dancă Ionel.

Vă rog, domnule Dancă!

Rămânem noi doi în sală şi ne auzim unul pe altul.

Domnul Ionel Dancă:

Domnule preşedinte,

Aţi comis un abuz inacceptabil.

Este absolut ruşinos modul în care aţi refuzat să daţi cuvântul parlamentarilor care au dreptul la explicarea votului la punctele aflate pe ordinea de zi!

Sigur, pentru cei interesaţi şi pentru români, este important să audă ceea ce se întâmplă în acest moment în Parlament.

Pentru că mi-aţi tăiat cuvântul atunci când prezentam soluţiile parlamentarilor Forţa Dreptei, pe care le ţineţi blocate la sertar în diverse comisii şi recurgeţi la adoptarea de ordonanţe de urgenţă - în timpul sesiunilor parlamentare - sau ordonanţe simple - în vacanţele parlamentare.

Şi pentru colegii de la PNL care au ajuns şi devin tot mai mici - cum pot ei să vină la această tribună, să ia cuvântul şi să invoce faptul că în plină pandemie, Guvernul condus de Ludovic Orban a fost nevoit să adopte ordonanţe de urgenţă, în condiţiile în care era un Guvern minoritar, cu 20% susţinere în Parlament şi ne confruntam cu o situaţie absolut de război în ţară?

Cum puteţi voi să veniţi şi să invocaţi, să faceţi o astfel de comparaţie, astăzi, când acest Parlament are o majoritate de peste 60% şi nu ne ameninţă nimeni?

Este pur şi simplu o bătaie de joc modul în care guvernaţi această ţară şi legiferaţi în Parlament!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să citiţi art. 153 din Regulament - deputaţii neafiliaţi exprimă... exprimarea cu privire la votul dat, la finalul şedinţei, nu la finalul fiecărui vot.

Faptul că am fost eleganţi, să vă dăm după fiecare vot, nu înseamnă că ne puteţi obliga să o facem.

Pe de altă parte, m-ar interesa, dacă tot pandemie şi tot război a fost când aţi dat O.U.G.-ul pentru păcănele?

Probabil că avea legătură mare cu pandemia şi cu războiul din ţară.

Mulţumesc.

Membrii Biroului permanent îi invit la şedinţă în sala Biroului permanent.

Şi declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.17.