Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.19.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

O să începem, că sunt destul de mulţi colegi pe listă şi în felul acesta sper să-i acoperim pe toţi.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Începem prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice şi intervenţii.

Procedura o ştiţi: câte trei deputaţi de la Grupurile PSD şi PNL, doi de la USR şi apoi câte unul de la AUR, UDMR, minorităţi naţionale şi deputaţi neafiliaţi.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu este?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Piper-Savu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se intitulează "Războiul nu ne dă pace!".

După multe decenii de pace, omenirea cunoaşte din nou războiul între state.

Cea mai mare plagă a omenirii este războiul. Numai în secolul al XX-lea, cele două războaie mondiale au provocat moartea a peste 100 de milioane de oameni. Dacă luăm în calcul numărul victimelor războaielor pe care le-a cunoscut omenirea până în prezent, vom constata că acesta depăşeşte, cu siguranţă, cifrele tuturor pandemiilor prin care a trecut civilizaţia umană.

Au trecut mai bine de trei ani de când lumea întreagă a intrat în era pandemiei de COVID, ani în care am resimţit tot mai accentuat presiunea psihologică şi pe cea economică. Din păcate, ceea ce aşteptăm toţi, finalul pandemiei, s-a transformat într-o ameninţare şi mai mare - războiul.

Războiul din Israel, cel din Ucraina, ameninţările nucleare constante ale Coreei de Nord, tulburările majore provocate de gruparea Wagner în Africa, tensiunile în creştere legate de Taiwan, amplificarea acţiunilor teroriste iniţiate de către grupările sponsorizate de Iran sunt, toate, semne ale intrării într-o perioadă de mare instabilitate, de tulburări geopolitice periculoase.

După un secol îngrozitor de sângeros, am ajuns în mileniul III şi ne-am aştepta ca omul să fie mai înţelept. Era de aşteptat ca istoria şi greşelile înaintaşilor să nu mai fie repetate, dar şi acum oamenii se ucid, aşa cum au făcut-o şi în cele mai negre perioade ale istoriei. În continuare, în fiecare zi cad victime atâţia oameni nevinovaţi.

Milioane de copii suferă traume inimaginabile de pe urma războiului. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a proclamat că "Omenirea datorează copilului ce este mai bun din ceea ce ea poate oferi", iar liderii mondiali, în urmă cu peste 33 de ani, au făcut o promisiune copiilor - siguranţă, educaţie şi susţinerea dreptului de a vorbi şi de a fi auziţi.

Copiii cer pace şi cer să fie auziţi. Omului i-a fost dat să trăiască în pace. Nu războiul este cel care-l defineşte. El are nevoie de linişte, de comuniune, nu de haos şi ură.

Oricât de multe lucruri ne-ar separa, sunt cel puţin la fel de multe care ne apropie. Indiferent de rasă, de convingeri, de idealuri, la urma urmei suntem cu toţii oameni. Cu toţii vrem să fim fericiţi, cu toţii ne dorim o lume mai bună pentru copiii noştri.

Lumea trebuie să pună pacea în centrul declaraţiilor şi faptelor, lumea are nevoie de pace.

Mai mult ca niciodată este nevoie de pace, unii cu alţii, prin dialog, pentru a pune capăt conflictului.

Este timpul ca toţi liderii să înţeleagă că singura investiţie viabilă este investiţia în pace.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna Alexandra Huţu văd că n-a ajuns.

Viorel Salan? Nu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă colegă deputat,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă la clarificări pentru combaterea manipulării privind situaţia Pilonului II de pensii.

Astăzi vreau să mă adresez acelor colegi care, în ultima perioadă, au tot protestat în legătură cu o serie de amendamente, formulate, se pare, la Ministerul Finanţelor, cu privire la Pilonul II de pensii.

Consider că este necesară această intervenţie a mea, pentru că subiectul a fost readus în discuţie de unii colegi de la PNL, care susţin că, datorită "vigilenţei" lor, Pilonul II de pensii nu a fost naţionalizat.

Din câte ştiu eu, doctrina liberală se referă la apărarea drepturilor şi libertăţilor individuale, la apărarea acestor valori individuale în faţa presiunii statului, tocmai pentru că individul este slab, în raport cu statul, şi că e necesar ca acesta să fie apărat.

Amendamentele pe care colegii mei spun acum că le-au eliminat se refereau la posibilitatea individului de a alege, la libertatea individului de a opta. Iar libertatea individului de opţiune se manifestă în privinţa propriilor sale contribuţii pentru propria sa pensie.

Mai simplu spus, pentru cei care au agitat în mod fals opinia publică, ţipând că se "naţionalizează" Pilonul II, amendamentele contestate dădeau libertate cetăţenilor să decidă unde vor să îşi ţină banii de pensii. Despre asta era vorba, nicidecum despre naţionalizare. Libertatea cetăţenilor de a opta unde să-şi ţină banii de pensie ar fi determinat administratorii privaţi să fie mai atractivi pentru a-i convinge să-şi depună contribuţiile în fondul administrat de dumnealor. Altfel spus, amendamentele ar i-ar fi scos din monopolul de stat care impune colectarea taxelor şi care le asigură alimentarea fondurilor şi încasarea comisioanelor şi i-ar fi determinat să obţină randamente mai mari, aplicând comisioane mai mici.

Cei care s-au opus acelor amendamente s-au manifestat pentru menţinerea impunerii statului faţă de cetăţean, pentru obligaţia ca cetăţenii să îşi pună banii de pensii acolo unde le spune statul, şi nu acolo unde îşi doresc ei. V-aţi manifestat pentru interesul administratorilor privaţi, care nu trebuie să facă niciun efort pentru a-şi menţine participanţii la fond. Nu au niciun interes să-şi diminueze comisioanele.

Deci, în loc de libertatea cetăţenilor de a alege, v-aţi pronunţat pentru obligarea cetăţenilor de către stat. În loc de creşterea performanţei private prin competiţie şi liberă opţiune a clienţilor, v-aţi manifestat pentru o piaţă rigidă, reglementată de stat, care nu determină decât în mică măsură ca administratorii privaţi să fie cât mai performanţi.

Nu am nicio legătură cu formularea acelor amendamente. Nici nu mă pronunţ neapărat în favoarea lor. Dar cred sincer că ar fi trebuit să avem o dezbatere corectă asupra acestora.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit acum la microfon pe doamna deputat Alexandra Huţu.

Vă rog, doamnă.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La sfârşitul săptămânii trecute am participat la un eveniment dedicat Zilei Armatei României, organizat în comuna Lunca, din judeţul Botoşani, de Primărie, prin grija primarului Marcu Marcel, în colaborare cu Şcoala Gimnazială Lunca, Asociaţia Cultului Eroilor Botoşani şi Asociaţia Veteranilor de Război. Manifestările cultural-artistice au fost încununate de lansarea celui de-al doilea volum al "Cărţii de Aur" a comunei Lunca, care conţine, pe lângă alte scurte lucrări istorice, numele şi poveştile prizonierilor de război din Lunca.

Volumul a fost realizat de colonelul în retragere Dumitru Bulboacă şi profesorul Viorel Maxim, ambii locuitori ai comunei Lunca şi membri ai Asociaţiei "Cultul Eroilor".

În urma documentărilor realizate asupra numărului de persoane constituite ca prizonieri, numai la nivelul comunei Lunca au fost identificaţi, până în prezent, peste 50 de prizonieri din al Doilea Război Mondial, originari din satele comunei, iar la nivel de ţară se estimează că numărul acestora depăşeşte 100.000 de persoane.

În acest context, şi în urma propunerii pe care am primit-o de la subfiliala Asociaţiei "Cultul Eroilor" din comuna Lunca, am decis să elaborez o iniţiativă legislativă în semn de recunoştinţă şi în memoria prizonierilor de război români, pe care am înregistrat-o astăzi la Camera Deputaţilor. Iniţiativa legislativă îşi propune instituirea zilei de 24 august ca Ziua prizonierilor de război români.

Proiectul legislativ propune, totodată, ca Guvernul, autorităţile publice locale şi celelalte instituţii ale statului să poată organiza în ziua de 24 august programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, precum şi ceremonii oficiale şi/sau militare dedicate prizonierilor de război. Totodată, dacă autorităţile publice vor solicita acest lucru, Ministerul Apărării Naţionale, prin garnizoanele militare, va asigura participarea militarilor în activitate la evenimentele organizate de primării.

Aşadar, vă propun, distinşi colegi, ca atunci când va ajunge pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, să votaţi cu toţii proiectul de lege şi astfel să contribuim şi mai mult la cinstirea şi comemorarea sacrificiilor făcute de prizonierii de război români, nevoiţi să suporte ororile şi tratamentul inuman din lagăre, neacceptând să-şi trădeze patria.

Eroii trebuie să dăinuie veşnic în inimile şi conştiinţa noastră, iar în măsura în care faptele acestora de patriotism şi istoria vieţii lor vor fi transmise permanent, de la o generaţie la alta, eroii nu vor muri niciodată.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

O să-l luăm tot acum şi pe domnul Viorel Salan; a venit la timp.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de azi am intitulat-o "25 octombrie - Ziua Armatei Române".

În prezent sunt în desfăşurare, la nivel mondial, peste 20 de conflicte majore. Dintre acestea le ştim doar pe cele pe care mass-media la prezintă mai frecvent. Dar, în afara războiului din Ucraina, a celui din Israel sau Nagorno-Karabah, mai există înfruntări militare sau paramilitare şi în Etiopia, Sudan, Mali, Niger, Yemen sau Haiti. Această simplă constatare demonstrează că sintagma "o lume a păcii" nu este reală şi nici măcar posibilă în viitorul apropiat.

Armata rămâne principalul mijloc de apărare al unei naţiuni. Iar într-o democraţie, principalul rol al armatei este de a proteja statul în faţa ameninţărilor externe. Două condiţii obligatorii trebuie îndeplinite. Prima este ca militarii să fie bine pregătiţi, şi a doua, să dispună de echipament modern pentru a rezista şi a înfrânge agresiunea.

Armata Română are o istorie lungă, cu care ne mândrim, iar începuturile ei vin din vremurile geto-dacilor, ale lui Burebista şi Decebal.

Armata Română modernă a fost înfiinţată în 1859, când Principatele Moldovei şi Ţării Româneşti s-au unit pentru a forma Principatele Unite ale României.

Astăzi, Armata Română este o forţă modernă şi profesionistă. Este membru al NATO şi al Uniunii Europene.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a modificat deja faţa Europei şi a schimbat strategia NATO din Europa de Est.

Trăim acum într-o lume cu mulţi inamici văzuţi şi nevăzuţi. Din această cauză militarii sunt unul dintre cele mai mari atuuri ale unei naţiuni. Ei sunt paznicii naţiunii şi protejează cetăţenii cu preţul propriei vieţi. Ei sunt cei care pun interesul ţării mai presus de interesul personal.

Să alegi o carieră militară nu este uşor. Dar, în acelaşi timp, este o modalitate de dezvoltare personală fără echivalent în alte domenii de activitate. Spiritul de echipă, loialitatea, curajul, devotamentul faţă de datorie, disciplina, onoarea, integritatea, subordonarea, toate împreună formează o experienţă unică pentru orice tânăr care doreşte să străbată acest drum.

25 octombrie este prilejul cel mai potrivit pentru a-i onora pe cei care poartă uniforma militară şi servesc România, dar şi pe cei care au murit făcându-şi datoria faţă de ţară. În acelaşi timp, să adresăm un gând de recunoştinţă şi familiilor militarilor pentru sacrificiul pe care îl fac permanent în sprijinul bărbaţilor şi femeilor în uniformă.

Garanţia libertăţii noastre, ca naţiune, o reprezintă sacrificiul lor, ca oameni.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul PNL acum.

Îl invit la microfon pe domnul Gabriel Avrămescu.

Se pregăteşte domnul Daniel Gheorghe.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Exploatarea de calcar din Ciuhoiu, un pericol iminent pentru mediu, sănătate şi patrimoniu cultural".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Oamenii din zona Ciuhoiu, comuna Merei, judeţul Buzău, trăiesc într-o stare de nelinişte şi frică, în aşteptarea deciziei privind eliberarea avizului de mediu pentru exploatarea de calcar din regiune. Temerile oamenilor sunt justificate, având în vedere impactul pe care această activitate îl va avea asupra mediului, a vieţii lor şi a patrimoniului cultural local.

Locuitorii se tem că vor rămâne fără apă, că mediul înconjurător va fi afectat şi că vor fi nevoiţi să suporte zecile de mii de camioane care vor căra piatra anual pe drumurile comunei, neadecvate pentru un asemenea trafic. Îngrijorarea este amplificată de amintirea alunecărilor de teren din anii '70, care au dus la strămutarea unui sat întreg.

Potrivit informaţiilor pe care le-am primit de la locuitori şi de la experţii consultaţi, impactul asupra mediului va fi dezastruos. Cel mai grav este riscul de a rămâne fără cele mai importante izvoare de apă naturală care alimentează satele din zonă. Pe lângă această gravă problemă, se adaugă şi poluarea masivă a aerului, cauzată de cele aproximativ 10.000 de camioane care ar urma să treacă anual prin localităţile din împrejurimi.

În plus, situaţia poate reprezenta un pericol real pentru unul dintre siturile arheologice importante din judeţul Buzău. Este vorba despre un sit din epoca bronzului timpuriu, de la Nenciuleşti, dealul Ciuhoiu, din comuna Merei, în apropierea căruia se doreşte să se deschidă cariera de exploatare a calcarului. Traseul trece inclusiv prin zona Termelor Romane din Pietroasele, monument istoric de importanţă naţională.

Prin urmare, este esenţial ca instituţiile de mediu din ţara noastră să refuze orice avizare a unui asemenea proiect. Este şi mesajul pe care buzoienii din zonă îl dau. Este nevoie să luăm urgent atitudine pentru a preveni o asemenea lucrare care ar duce la o schimbare radicală a vieţii oamenilor din zonă şi ar reprezenta un impact uriaş pentru tot ecosistemul şi patrimoniul cultural.

În acest context, este imperativ ca autorităţile să asculte vocea oamenilor şi să acţioneze în interesul lor, protejând mediul, sănătatea şi patrimoniul cultural. Este datoria noastră, ca societate, să ne asigurăm că viitorul nu este compromis de decizii care favorizează profitul pe termen scurt, în detrimentul bunăstării pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Institutul pentru Sprijinirea Integrării Europene a Republicii Moldova, un pas înainte".

Mă bucur că Senatul României a adoptat legea prin care se creează această instituţie, imperios necesară, în contextul parcursului european al celui de-al doilea stat românesc, Republica Moldova. Este absolut necesar, firesc şi moral ca România, statul frate, patria-mamă a tuturor românilor, să ofere asistenţă, suport şi ajutor în toate, Republicii Moldova, într-o perioadă deosebit de dificilă, o perioadă care este marcată, aşa cum vedem cu toţii, de o recrudescenţă a mentalităţilor totalitare şi de un pericol sporit, inclusiv în Europa, odată cu agresiunea rusească din Ucraina, de revenire la ceea ce credeam că sunt doar regimurile criminale dictatoriale ale trecutului.

România are o datorie fundamentală să fie alături de Republica Moldova. Reprezentăm aceeaşi naţiune, suntem un singur popor, avem un trecut comun şi suntem, cred eu, destinaţi să avem un singur viitor împreună.

România are capacitatea, prin experienţa acumulată în timp, de a fi un sprijin corect, onest şi profesionist pentru ceea ce reprezintă procesul de aderare la Uniunea Europeană al Republicii Moldova.

De aceea, mi se pare foarte important că România se angajează direct, prin această iniţiativă legislativă parlamentară, care acum a reuşit să treacă de prima Cameră sesizată, respectiv Camera superioară, Senatul, România, iată, se angajează să fie un actor eficient şi coerent pe toate planurile, atât pe planul diplomatic, politic, dar şi pe planul tehnic, pe planul care presupune un sprijin direct, care presupune un ajutor concret pentru Republica Moldova.

Sunt convins că şi la Camera Deputaţilor această iniţiativă legislativă va întruni voturile parlamentarilor şi acest institut va putea funcţiona şi va reuşi să facă pentru Republica Moldova unul din lucrurile fundamentale pe care le văd eu în acest context, să reuşească să ajute cel de-al doilea stat românesc să parcurgă cele mai dificile momente din tot acest proces de aderare, care ştim cu toţii că este unul delicat, unul sinuos şi unul care presupune mult efort şi concentrare.

Cred cu tărie în destinul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului şi felicit Senatul pentru votul pe care l-a dat ieri pentru înfiinţarea Institutului de Sprijinire a Integrării Europene a Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Domnul deputat Mihai Botez.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vorbesc astăzi despre lupta pierdută a PSD-PNL cu creşterea preţurilor la alimente. După Ungaria, suntem pe locul al doilea în Uniunea Europeană, într-un top al inflaţiei, cu un procent de 9,2%, în luna septembrie. Acestea sunt date oficiale, provenite de la Eurostat, date care arată cât de eficient luptă cu creşterea preţurilor Guvernul Ciolacu.

Lucrurile nici nu puteau sta altfel, din cauză că scopul PSD-PNL nu e să reprezinte oamenii, ci doar să mimeze asta. La adăpostul unor măsuri care par să fie pentru oameni, nu fac decât să mai angajeze nişte pile de partid la stat, să pună incompetenţi în funcţii de conducere plătite cu bani mulţi. Apropo, chiar ieri am dezbătut un proiect de lege despre infrastructura critică din România. Şi aici stăm rău, pentru că vulnerabilitatea cea mai mare a infrastructurii critice este că e condusă, în multe cazuri, de politruci habarnişti, numiţi de un guvern slab. Acest Guvern bagă mâna în buzunarele românilor şi prin majorări de taxe, şi printr-o inflaţie de top.

Pe de altă parte, ce au mai făcut? Au "vaucerizat" România.

Vouchere pentru alimente. Ce înseamnă asta? O birocraţie pentru oameni, taxe şi comisioane plătite de comercianţi, care ajung tot la nişte băieţi deştepţi... prieteni de partid, normal.

Vouchere pentru lemne de foc. O bâlbâială continuă şi oameni puşi pe drumuri şi pe la cozi.

Vouchere de vacanţă. Peste un milion de bugetari care primesc aceste vouchere şi cine ştie şi câţi alţii din mediul privat, care au ales să acorde aceste vouchere.

Ştiţi care e şmecheria şi aici? Comisionul de procesare de 10%. Exact! Alţi băieţi deştepţi conectaţi la banul public. Probabil şi cămătarii plâng după aşa un comision gras şi sigur.

Vouchere de rechizite. În mod normal cu banii aceştia părinţii ar trebui să cumpere, la începutul şcolii, rechizite şi haine pentru copii.

Luna octombrie aproape a trecut, iar Câciu spune, "optimist", că probabil vor transfera banii pe la jumătatea lui noiembrie.

Când vine vorba de tot ce înseamnă beneficii pentru cetăţean, Guvernul Ciolacu ştie doar să-i umilească pe oameni, prin tot felul de hârtii inutile, prin birocraţie şi timp pierdut. Când vine vorba de luat de la cetăţean, însă, lucrurile se schimă. Trece prin Parlament pe repede-nainte un pachet de măsuri fiscale într-o săptămână şi ne-a băgat mâna în buzunar. Nu în luna noiembrie, ca voucherele de rechizite, acum, în octombrie.

Cum luptă acest Guvern cu creşterea preţurilor dacă măreşte taxele? Păi, taxele pe care le vor plăti firmele nu se vor regăsi în preţurile bunurilor şi serviciilor pe care le vor cumpăra tot oamenii? Desigur că asta se întâmplă, dar nu-i interesează. Ei doar mimează preocuparea faţă de cetăţean.

Acest Guvern, când spune că îţi dă, doar îţi spune, dar când spune că îţi ia, chiar îţi ia. Acesta este Guvernul PSD-PNL.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Până se va repara sistemul o să ţin eu timpul.

Îl invit la microfon pe domnul Radu Ciornei, de la Grupul USR, al doilea vorbitor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Radiografiile unui stat eşuat, partea a XI-a - Japca legislativă".

"O Românie fără hoţie" - acesta a fost motto-ul sub care partidul nostru a candidat în alegerile din 2020. Bineînţeles, am deranjat foarte tare clasa politică tradiţională pentru care furtul, şmenul, găinăria sau tunul sunt modul în care îşi desfăşoară activitatea politică, şi nu numai. Grija principală a cleptocraţilor este căpătuiala, prin orice mijloace, urcarea în funcţii bine plătite a oamenilor lor, indiferent de nivelul de pregătire, credincioşi să fie, apoi, la fel de importantă în scara lor de non-valori este împărţirea şpăgii şi a parandărătului cu cei aflaţi la putere. Păcatul mortal, pentru ei, este nu să furi, ci să nu împarţi prada! După atâţia ani, în care furtul, jaful, minciuna fac deja parte din rutina zilnică a ştirilor, infractorii au rescris şi Codul penal, iar impunitatea clasei conducătoare a devenit un drept imperial, cvasi divin. Oamenii simpli sunt tot mai lehămetiţi, mai sătui de tot ce înseamnă politica şi nu mai cred decât în soluţii robespierriene, propagate de către neguţătorii urii, înfăşuraţi mincinos în steagul naţional, în timp ce primesc ordine şi bani de la Moscova.

După circul de săptămâna trecută, când coaliţia ruşinii, condusă de Ali Baba din Buzău, îmbrăcat în haina omului de rând, explicând cu largheţe belşugul coşului de cumpărături de 100 de lei, a amânat până la Paştele Cailor reforma pensiilor speciale, asistăm acum la un alt episod de neruşinare parlamentară: japca legislativă. În momentul în care opoziţia propune o lege care începe să aibă tracţiune în societate, precum a fost iniţiativa "Fără penali în funcţii publice" sau acum, mai nou, campania "Fără păcănele", cu neruşinarea lor, de acum tradiţională, puterea copiază proiectul prin metoda copy/paste, îl pune mai în faţă pe ordinea de zi, apoi respinge iniţiativele iniţiale, pe motiv de dublă legiferare. Pentru că pot!

Pentru că, imediat cum vor trece rundele de alegeri de anul viitor, vor înceta prorogarea pensiilor speciale pentru primari şi, uite aşa, din banii noştri va mai apărea încă o categorie de speciali care ne vor râde în nas şi ne vor flutura prin faţă teoria calpă a privilegiului câştigat şi a importanţei lor sociale, dublate de explicaţii semidocte, vizavi de necesitatea recompensării sacrificiilor lor deosebite faţă de partidul care i-a propulsat în fruntea bucatelor.

Această simbioză toxică între cleptocraţia parlamentară şi primarii care îşi chivernisesc foarte bine doar propria familie este peste tot în România. Dacă opreşti maşina în orice comună sau orăşel, oamenii îţi pot povesti ore în şir despre samavolniciile primarilor puşi în funcţie doar să jupoaie, să risipească banul public pe contracte inutile şi prost executate. Ca o nouă palmă pe obrazul omului de rând, primari cu mandate de peste două decenii, pe lângă tot ce au furat, vor mai primi şi câteva mii de euro pensie specială.

Pentru că pot, sau, cum ne vor spune ei, la dezvelirea propriilor lor statui, pentru că merită. Iar atâta vreme cât votul nostru ne aduce primari cinici şi hoţi şi parlamentari ce văd japca legislativă ca pe un drept seniorial, poate că, într-adevăr, asta merităm.

Dacă nu sunteţi de acord, mă puteţi contrazice de cel puţin patru ori anul viitor.

Radu Tudor Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul AUR.

Dumitru Flucuş este? Nu.

Mihail Albişteanu?

Sorin Muncaciu?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Declaraţia politică se referă la strategia...

A, a venit domnul ...

Domnul Ilie Dan Barna:

Aţi început...

Aşteptaţi următoarea rundă!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Poftim?

Domnul Ilie Dan Barna:

O să aştepte următoarea rundă colegul, atunci.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Declaraţia politică se referă la faptul că acum câteva zile un grup interministerial, în Guvernul României, a decis strategia de vaccinare 2023-2030.

Eu pot să vă spun că această strategie este un faliment total. Din contră, această strategie va cauza o grămadă de probleme, pentru că nu se poate ca piaţa medicamentelor să devină una egală cu cea a marketingului.

Doresc, prin această strategie, să creeze o piaţă, să fie o necesitate de vaccinuri, dar eu vă spun că acest lucru este extrem de grav. Pentru că în Statele Unite ale Americii, în 1986, a fost adoptată Legea vaccinării. Ce spune această lege? Că cei care produc şi cei care distribuie vaccinuri sunt exoneraţi. Nu li se poate intenta un proces pentru reacţiile adverse, pentru schilodire şi chiar pentru decesul celor care, din cauza vaccinurilor, au avut de suferit.

Gândiţi-vă ce se întâmplă în celelalte pieţe. Cum este posibil ca un tip de producător să fie exonerat de la orice fel de responsabilitate asupra produselor pe care le fabrică?

Mai mult decât atât, în aceeaşi lege se prevede că ei pot fi acuzaţi în tribunal dacă au ştiut de o reacţie adversă sau un efect letal şi totuşi au continuat să distribuie respectivul vaccin.

Asta ce înseamnă? Că îi stimulează să nu dorească să afle care sunt efectele adverse.

Şi acum să vă spun abisul în care Guvernul României doreşte să arunce populaţia.

În 1986, erau 17 vaccinuri recomandate în Statele Unite. Erau 12,5 reacţii adverse şi mai ales aceste tulburări cognitive şi de afecţiune pe care copiii le dezvoltau.

Acum, în Statele Unite ale Americii, sunt 53 de antigene recomandate... copiii a fi imunizaţi până la vârsta de 18 ani şi vorbim de 54%. Aproape jumătate din copii, datorită acestor vaccinări au tulburări de dezvoltare şi din punct de vedere intelectual, şi din punct de vedere afectiv, şi din punct de vedere cognitiv.

Acesta este abisul în care Guvernul vrea să ne arunce!

Astăzi, un student în primul an, în Statele Unite ale Americii, la colegiu, trebuie să prezinte 78 de vaccinuri. Este vorba de aceste 53 de antigene, plus rapelurile.

Puteţi să vă închipuiţi acest lucru?

Un student se duce la facultate şi trebuie să dovedească că a avut 78 de vaccinuri!

Ăsta este abisul în care Guvernul României...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... doreşte să ne arunce, prin această strategie de vaccinare!

Este inadmisibil Nu putem să compromitem viitorul copiilor noştri! Şi aşa avem o rată de natalitate scăzută! Dacă mai prejudiciem şi viitorul lor, din punct de vedere cognitiv, în această ţară există copii...

Domnul Ilie Dan Barna:

Mai aveţi zece secunde!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... care au tulburări de comportament datorită faptului că vaccinurile care au fost administrate nu au fost verificate.

Aş dori să întreb Guvernul României care sunt metodele de verificare a importurilor, când vine vorba de vaccinare.

Gândiţi-vă foarte bine la viitorul...

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... copiilor voştri, pentru că este inadmisibil să transformăm sănătatea ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc. Vă mulţumesc.

Aţi depăşit cu mult, v-am lăsat aproape trei minute şi jumătate.

Mergem mai departe, la Grupul minorităţilor.

Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

La data de 28 octombrie grecii şi filoelenii de pretutindeni îşi omagiază eroii, care s-au jertfit pentru libertate în cel de-al Doilea Război Mondial. Este ziua demnităţii naţionale, ce ne aminteşte de sacrificiul poporului elen pentru pământul sfânt al Greciei, dar şi al Europei.

La 28 octombrie 1940, ca urmare a "Marelui Nu" spus de poporul grec, prin intermediul premierului Ioannis Metaxas, ultimatumului ambasadorului Italiei la Atena, Emanuele Grazzi, prin care se pretindea ocuparea de către armata italiană fascistă a unor poziţii strategice din Grecia, fără ca acestea să fie nominalizate, statul elen a intrat pe scena marii tragedii a celui de-al Doilea Război Mondial.

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Franklin Roosevelt, afirma: "Greciei i s-a dat, pe 28 octombrie, un ultimatum de trei ore; dar şi trei zile sau trei săptămâni sau chiar trei ani de-ar fi fost termenul, ar fi fost acelaşi pentru greci, răspunsul era acelaşi".

Ofensiva trupelor italiene fasciste pe teritoriul Greciei s-a lovit de rezistenţa îndârjită şi nemuritoare a elenilor, fundamentată pe onoare, demnitate şi drepturile sacre ale omului.

După 7 luni de război strategia militară şi abilităţile de apărare ale grecilor i-au forţat pe italienii lui Mussolini să se retragă, întârziind cu circa 6 săptămâni atacarea Rusiei Sovietice.

Grecii câştigau prima victorie împotriva Axei şi, foarte important, schimbau climatul războiului, izbânda grecilor dând speranţă şi credinţă naţiunilor, jucând un rol esenţial în salvarea lumii occidentale de sub dominaţia totalitară.

Preţul unei asemenea victorii pentru Grecia a însemnat peste 90.000 de victime şi incomensurabile pagube materiale.

Victoriile grecilor i-au făcut pe fasciştii italieni să ceară intermedierea lui Hitler în vederea unui armistiţiu şi să accepte subordonarea faţă de Germania, în schimbul ajutorului militar.

La 6 august 1941, fără a declara război, Germania nazistă a atacat Grecia. Sub uriaşa presiune exercitată de către un inamic superior numeric şi material, la graniţa cu Bulgaria, trupele elene au fost obligate să capituleze.

În acest context, premierul britanic Winston Churchill, afirma: "Grecia i-a dat o lecţie de neuitat lui Mussolini, a aprins totodată flacăra rezistenţei în Iugoslavia, i-a blocat pe germani pentru 6 săptămâni în Epir şi Creta, a schimbat tot parcursul războiului şi am învins".

Generalul Charles de Gaulle şi-a exprimat admiraţia pentru eroica rezistenţă elenă, specificând faptul că: "25 martie 1941 găseşte Grecia în vârful luptei eroice. De la bătălia de la Salamina, Grecia nu a mai atins măreţia şi gloria pe care le deţine astăzi".

Elogiind faptele de vitejie ale grecilor, Stalin afirma: "Grecia este simbolul martiriului unei Europe subjugate şi însângerate, dar vii... Niciodată o înfrângere nu a fost aşa de onorantă pentru cei care au suferit-o".

La prima aniversare a "Marelui Nu", din data de 28 octombrie 1942, politicianul englez Philip Noel-Baker, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1959, a subliniat, în Parlamentul britanic, rolul decisiv al grecilor în derularea celui de-al Doilea Război Mondial. "Dacă grecii ar fi cedat fără luptă în faţa atacurilor Axei, nimeni nu ar fi avut dreptul să o învinovăţească. Spun asta, în timp ce ştiam atunci, şi ştim bine acum, ce ar fi însemnat pentru noi dacă Grecia s-ar fi predat fără luptă. Rezultatele apărării greceşti se resimt şi astăzi în luptele noastre. Dacă Stalingradul şi Caucazul rezistă astăzi presiunii germane, aceasta are legătură cu apărarea greacă, de care beneficiem chiar şi acum, după doi ani. Lumea chiar nu are dreptul să uite isprăvile grecilor, în acest moment istoric".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua de 28 octombrie 1940, pentru grecii şi filoelenii de pretutindeni, simbolizează valorile şi idealurile după care societatea de astăzi se ghidează: respectul faţă de om, preţuirea democraţiei şi a demnităţii naţionale, refuzul la oprimare şi respingerea categorică a regimurilor totalitare.

Pentru că eroii sunt memoria vie a istoriei şi nu avem dreptul să-i uităm, membrii Uniunii Elene din România se alătură grecilor şi filoelenilor de pretutindeni, comemorându-i prin numeroase activităţi, precum tedeumuri, depuneri de coroane, concerte, lansări de carte, simpozioane etc., pe toţi cei care şi-au dat viaţa în cel de-al Doilea Război Mondial.

Glorie lor! Glorie eroilor!

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la colegii neafiliaţi.

Doamna Gavrilă nu este.

Domnul Cristian-Paul Ichim.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Avem în continuare speciali, chiar dacă am votat o lege nouă"

În stilul deja consacrat al Coaliţiei de guvernare, am votat, recent, aici, în Camera Deputaţilor, pe repede-nainte, o nouă lege a pensiilor de serviciu sau Legea pensiilor speciale, aşa cum este cunoscută în spaţiul public. La fel de repede s-a conformat şi preşedintele Iohannis şi a promulgat legea.

Deşi jalonul din PNRR spune că aceste pensii trebuie să fie calculate în funcţie de cât a contribuit fiecare, Coaliţia de guvernare a învârtit şi răsucit această temă, astfel încât nimic nu s-a schimbat, iar reforma reală nu există. Cu toate că miza acestui proiect de lege o reprezintă cele 3,2 miliarde de euro aferente jaloanelor privind reforma pensiilor şi a pensiilor speciale, reprezentanţii Coaliţiei nu ştiu să spună ce economii va aduce acest proiect la bugetul de stat.

Pensiile speciale sunt ca o boală incurabilă care macină echitatea şi dreptatea în societate. Raportul dintre cea mai mică pensie a unui magistrat, care primeşte 18.445 de lei/lună, şi pensia medie pe economie, respectiv 1.926 de lei/lună este de 10 la 1. Raportul dintre cea mai mare pensie a unui magistrat, de 49.725 de lei, şi pensia medie pe economie este de 25 la 1.

Privilegiaţilor, abia din 2062 li se va aplica principiul contributivităţii, aşa cum se aplică pentru sistemul pensiilor publice, adică pentru majoritatea românilor. Această abordare preferenţială este o sfidare faţă de poporul român şi trebuie să fie sancţionată. Extrem de sfidător este faptul că numărul celor care primesc pensii speciale a rămas aproape neschimbat în noua lege.

Noua lege nu rezolvă problemele de fond care au adus nemulţumire în societate şi au fost semnalate de Comisia Europeană: discrepanţa uriaşă faţă de pensiile medii obţinute prin contributivitate, lipsa acută de magistraţi în sistem şi posibilitatea pe care o au aceştia de a-şi mări singuri salariile şi, pe cale de consecinţă, pensiile.

Coaliţia de guvernare nu este interesată să rezolve inegalităţile majore între pensii. Ce trebuie să înţelegem din noua lege votată şi promulgată este că avem în continuare speciali, provocările reale din sistem nu se rezolvă, iar vârsta de pensionare a magistraţilor va ajunge la 60 de ani de-abia în 2062. Aceasta înseamnă că viitorii studenţi la drept vor ieşi la pensie la 60 de ani. O reformă reală ar fi trebuit să înceapă cu mult înainte ca acest obiectiv să devină jalon obligatoriu în PNRR, de a cărui implementare depind banii de care avem nevoie pentru a moderniza România.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristian-Paul Ichim, Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc.

"Partidul Social Democrat lansează campania «Cumpără româneşte!» şi investeşte peste o jumătate de miliard de euro în dezvoltarea industriei procesatoare"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat a avut întotdeauna în programul său de guvernare o componentă puternică de politici şi măsuri menite să sprijine capitalul românesc, industria alimentară şi să încurajeze consumul de produse româneşti.

În această privinţă, campania lansată recent, intitulată sugestiv "Cumpără româneşte!", defineşte patriotismul economic asumat permanent de PSD şi promovat consecvent în actul de guvernare. Mai exact, pentru a veni şi în sprijinul micilor întreprinzători, Partidul Social Democrat a lansat o platformă digitală ce poate fi utilizată de fiecare producător autohton pentru a-şi promova produsele şi pentru a ajunge mai rapid la potenţialii cumpărători, fapt ce le oferă o şansă în plus de a-şi dezvolta afacerile.

Prin intermediul acestei campanii, atât eu, cât şi colegii social-democraţi, ne-am propus să îndemnăm toţi românii să cumpere cât mai multe produse româneşti, autohtone, produse la noi în ţară, pentru ca fiecare leu cheltuit la piaţă să se transfere şi să se multiplice în mod direct în economia locală, în beneficiul deplin al producătorilor români.

Ca deputat de Alba, pot să afirm că sunt mândru de faptul că judeţul Alba a fost denumit, pe bună dreptate, capitala industriei alimentare, ţinând cont că produsele fabricate în unităţile de producţie şi procesare din Alba ajung pe rafturile marilor magazine din ţară, dar şi din străinătate, şi nu doar din Europa, ci şi pe alte continente.

În judeţul Alba regăsim mai multe unităţi de procesare de lapte şi produse lactate, unităţi pentru procesarea mierii, unul dintre cei mai mari procesatori de miez de nucă, cel mai mare procesator de carne de pasăre din România, cel mai mare producător de vinuri, dar şi alte ferme locale pentru creşterea animalelor.

Cu o astfel de diversitate de producători locali, cred cu tărie faptul că o astfel de campanie derulată, "Cumpără româneşte!", la nivel naţional poate genera suficient capital pentru susţinerea firmelor româneşti care au nevoie, în această perioadă, să îşi protejeze capacitatea de producţie şi locurile de muncă.

Tot în sprijinul producătorilor locali, PSD a lansat Programul "INVESTALIM", care prevede o finanţare de aproximativ 600 de milioane de euro pentru susţinerea investiţiilor în crearea de noi centre de producţie şi procesare.

În acest sens, Partidul Social Democrat şi Guvernul Ciolacu şi-au îndeplinit promisiunea privind sprijinirea fermierilor şi procesatorilor.

Îmi exprim convingerea că ţara noastră va deveni nu doar un lider regional, ci şi un lider european în domeniul alimentaţiei publice, un promotor al produselor crescute natural, într-un mod 100% sănătos şi autentic.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul PNL.

Îl invit la microfon pe domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte doamna Neagu.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Alături de victimele războiului".

Dragi colegi,

Aspectul cel mai tragic este în momentul în care un război îşi duce tot impactul asupra civililor, oamenilor nevinovaţi, cei care locuiesc într-un teritoriu ce este atacat. Ziua lor obişnuită este întreruptă de alerte, de tunuri, de tot ce înseamnă artilerie, rachete, iar ei sunt forţaţi să trăiască într-o frică constantă, frică ce se manifestă atât pentru viaţa lor, cât şi a celor dragi. Ultimii ani au fost marcaţi de astfel de nedreptăţi, iar "liniştea" internaţională a fost perturbată de astfel de agresivităţi ilegitime ale unor agenţi din vecinătate. Acest aspect este comun şi începe cu data de 24 februarie 2022, continuă cu data de 7 octombrie 2023.

În 24 februarie 2022, când Federaţia Rusă a atacat Ucraina şi a răsturnat echilibrul european şi transatlantic, legea internaţională a fost încălcată, iar vieţile a milioane de oameni au fost puse sub semnul ameninţării.

Pe teritoriul ţării noastre au trecut peste 5 milioane de cetăţeni ucraineni de la momentul în care a fost declanşat conflictul. Din acel moment nu cred că există cineva care să spună că ţara noastră nu a oferit un sprijin pentru toţi acei cetăţeni care şi-au părăsit casele şi au venit pe aici, pentru a-şi căuta liniştea.

De asemenea, este departe de noi un alt război. Deşi este departe din punct de vedere geografic, este, în acelaşi timp, în vecinătatea noastră, ceea ce s-a întâmplat în Fâşia Gaza, pentru că acest lucru, iarăşi, are un impact internaţional care în orice clipă poate exploda.

Suntem îngrijoraţi şi pentru cei aproximativ 800-900 de români care locuiesc în Israel. Ne-am arătat solidaritatea faţă de toată populaţia civilă afectată şi am mobilizat resurse pentru a nu-i lăsa pe oamenii prinşi în conflict să sufere şi mai mult. Ţara noastră trimite astfel, conform unei hotărâri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, peste 230 de tone de produse, pentru a-i ajuta pe toţi cei care sunt victime ale unui astfel de război.

În plan extern, susţinem încheierea unui acord de pace durabil care să asigure un echilibru în Orientul Mijlociu şi condamnăm orice acţiune prin care sunt atacaţi civilii.

Cred că încetarea focului este ceea ce trebuie să fie ca o soluţie corectă pentru o linişte comună.

Avem în faţă un conflict care nu a început de ieri, nu a început de astăzi şi cu siguranţă nu se va termina mâine. Iar Israelul se confruntă cu astfel de situaţii încă din momentul în care a obţinut independenţa. Terorismul şi orice formă de agresiune ilegitimă trebuie condamnate şi trebuie să existe clar o delimitare faţă de astfel de manifestări, iar statele democratice trebuie să transmită un mesaj clar în continuare - acela de a condamna orice formă ilegitimă de atac.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul USR.

Doamna Denisa Neagu.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

România a pierdut, în ultimii 10-15 ani, 20% din forţa de muncă, ni se confirmă în ultimul raport al Băncii Mondiale. Românii pleacă în alte ţări, unde munca lor este mai bine plătită.

Cu ce greşesc oamenii cinstiţi care rămân şi muncesc sau îşi dezvoltă în România afaceri? Cu ce greşesc, pentru ca PSD şi PNL să le pună taxe peste noapte şi să le scadă salariile? Greşesc pentru că au curajul să rămână în România şi să muncească aici? Greşesc pentru că vor să devină antreprenori şi să dezvolte economia ţării lor? Nu la sinecuri de stat! Nu la posturi bănoase stabilite politic, ci pe piaţa liberă. Prin Legea de creştere a taxelor, votată de voi, PSD şi PNL, aţi transformat România într-o ţară a specialilor. Nu mai este loc de oameni oneşti. Este loc doar pentru voi. Vreţi bani doar pentru voi.

În ţara aceasta, părinţii muncesc cu normă întreagă şi la final de lună nu au ce să pună pe masă copiilor. În loc să combateţi sărăcia în muncă, voi îi cocoşaţi pe români cu şi mai multe taxe. Pentru ce? Ca să-şi închidă micile afaceri? Să rămână fără loc de muncă şi cu preţuri crescute la raft?

Voi nu faceţi legi pentru români. Faceţi legi doar pentru voi şi pentru cei apropiaţi vouă. Dacă vă păsa de români, nu aţi creşte taxele peste noapte în fiecare an.

Românii trebuie încurajaţi să muncească şi să li se scadă taxele pe muncă, aşa cum le promiteţi în fiecare an electoral.

USR a depus mai multe proiecte prin care scad taxele pe munca românilor, fie că vorbim de antreprenori, fie că vorbim de toţi salariaţii. În loc să votaţi aceste proiecte, le-aţi ascuns în sertare şi continuaţi să daţi ordonanţe prin care creşteţi birurile şi descurajaţi antreprenorii.

Faceţi ce trebuie pentru români - adoptaţi proiectele USR care lasă mai mulţi bani în buzunarele românilor la sfârşit de lună! Este Proiectul "Zero taxe pe salariul minim", prin care salariul tuturor românilor va creşte cu 1.200 de lei. Aşa vom păstra forţa de muncă în România, nu crescând salarii din pix, pentru a avea şi mai mulţi bani la bugetul de stat, bani pe care îi cheltuiţi după bunul-plac.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul deputat Andrei Miftode, al doilea vorbitor de la USR.

Urmează domnul Flucuş.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Luni, 16 octombrie, s-a ratat în Camera Deputaţilor un moment istoric pentru România. Desfiinţarea pensiilor speciale ar fi reprezentat un semnal că ţara se îndreaptă. Pentru că, să nu ne minţim, acum trăim într-o societate strâmbă!

Într-o parte sunt cei mulţi, cărora li se aplică un set de legi. De cealaltă parte sunt cei speciali, privilegiaţii, pentru care există alte reguli. Desfiinţarea pensiilor speciale nu era o simplă restaurare a echităţii. Era semnalul că Godei şi Doldurea nu mai pot dormi liniştiţi la adăpostul protecţiei oferite de patronii lor politici.

Era un semnal de reformă reală a ceea ce numim generic "sistem". Sistemul PeCeRe - pile-cunoştinţe-relaţii - s-a metamorfozat în sistemul privilegii-sinecuri-derogări.

Cu un stat constrictor care măreşte birurile ca să poată întreţine specialii, românii se luptă fiecare în felul lui. Unii îşi mută firmele în străinătate, alţii se mută cu tot cu familie.

Prin Parlament trec periodic iniţiative care vizează stimularea sporului demografic. Luni, pe 16, a fost votul pentru cea mai inspirată dintre ele - desfiinţarea pensiilor speciale. Era cea mai bună lege pentru ca România să nu ajungă să fie o ţară fără popor.

PSD şi PNL au votat pentru păstrarea pensiilor de lux şi pentru alungarea în continuare a românilor din ţară.

Tot periodic, ne întâlnim în această sală cu colegii de la Senat ca să alegem persoane în fruntea diferitor agenţii, instituţii şi autorităţi. În multe dintre acestea, salariile sunt de zeci de ori salariul minim, se cumulează cu pensiile nesimţite şi cu alte indemnizaţii uriaşe. S-a ratat, în alt context, şi momentul desfiinţării cumulului pensiei cu salariul.

Unele dintre aceste venituri care se înfrăţesc şi merg în acelaşi buzunar sunt justificate în mod ridicol. Sunt directori şi preşedinţi care sunt plătiţi o dată ca să conducă instituţia şi să propună proiecte pentru activitatea ei şi mai sunt plătiţi încă o dată, în calitate de membri ai Consiliului de administraţie al aceleiaşi instituţii, ca să citească într-o şedinţă proiectele pe care ei înşişi le-au elaborat.

Un român obişnuit iese la pensie la 65 de ani, când colegul lui de clasă, cu pensie de serviciu, se bucură deja de 20 de ani de ea. Nici asta nu s-a schimbat săptămâna trecută, deşi nu exista vreo obiecţie a CCR ca specialii să muncească la fel ca toţi românii.

Privilegii. Sinecuri. Derogări. PeSeDe.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul AUR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dumitru Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Urmăresc de ceva vreme, cu mare interes, podcasturile postate de maestrul Ion Cristoiu, unul dintre cei mai mari analişti, jurnalişti şi publicişti din ţara noastră.

Sâmbătă, 21 octombrie 2023, am constatat că YouTube a decis interzicerea filmuleţelor pe care domnul Cristoiu le posta zilnic. Mai precis, YouTube România a sesizat YouTube principal că într-unul din filmuleţele sale, numit "Lumii de azi îi lipseşte un Nicolae Ceauşescu", postat cu o săptămână în urmă, jurnalistul ar fi incitat la ură.

Eu am vizionat acest filmuleţ şi nu am observat nicăieri vreo incitare la ură.

În general, maestrul Cristoiu are o poziţie echilibrată şi documentată.

Având o personalitate puternică, o experienţă de o viaţă în jurnalism, precum şi o capacitate de sinteză remarcabilă, domnul Cristoiu analizează principalele evenimente ale zilei şi le prezintă în fiecare seară într-un filmuleţ de 35-45 de minute.

Este unul dintre puţinii jurnalişti care nu este manipulat, nu se duce după fentă şi nu prezintă vreo ştire la ordin.

De cele mai multe ori, opiniile dumnealui şi interpretarea pe care o dă evenimentelor diferă fundamental de poziţia prezentată de majoritatea jurnaliştilor, a televiziunilor sau a site-urilor de ştiri.

De asemenea, şi Cozmin Guşă a anunţat că postul de radio Gold FM a fost blocat pe YouTube.

În prezent, "Statul ticăloşit" a ajuns să controleze o parte foarte mare a mijloacelor de informare în masă.

În mod organizat şi planificat, cei care conduc acest stat se folosesc de o mare parte a televiziunilor, a jurnaliştilor şi a site-urilor de ştiri pentru a crea emoţie în anumite momente şi a manipula populaţia.

Cunoscând cât de greu o duc cetăţenii de rând, putem trage concluzia că această mare manipulare făcută profesionist dă roadele scontate de cei care ne conduc.

Eu am trăit în comunism momentele în care toată presa vorbea la unison, însă lumea ştia şi atunci că nu e aşa realitatea. Oamenii se informau cum puteau, vorbeau între ei, făceau propriile analize şi trăgeau concluziile.

Dar atunci era comunism şi cineva îşi asuma deschis dictatura.

Acum ni se spune că suntem în lumea liberă, în tabăra corectă, în democraţie.

Atitudinea actualilor conducători este aceeaşi ca şi cea a comuniştilor. Interzic analiştii care nu se supun ordinelor şi nu prezintă ştirile în forma manipulatoare.

Actualii conducători însă nu îşi asumă decizia deschis, o fac cu viclenie, ascunşi în spatele unor instituţii putrede.

Interzicerea unor formatori de opinie, profesionişti şi oameni corecţi cu poporul lor arată că societatea în care trăim nu este deloc liberă.

Sunt alături de Ion Cristoiu, de Cozmin Guşă şi de fiecare român care gândeşte cu propriul lui cap.

Vă mulţumesc.

Dumitru Flucuş, deputat al AUR de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi o să ridic o problemă extrem de gravă care se petrece la nivelul comunităţilor de romi din România, şi în mod special la nivelul acelor comunităţi din mediul rural, şi anume abandonul şcolar, care creşte îngrijorător de la o zi la alta.

Potrivit dispoziţiilor din noua Lege a învăţământului preuniversitar, Legea nr. 198/2023, care a intrat în vigoare în luna septembrie, avem în cuprinsul acestei legi o serie de articole care vizează sprijinirea copiilor aflaţi în risc de abandon şcolar sau aflaţi în risc de excluziune socială.

Tot spunem de ceva timp, de câţiva ani buni de zile, că aceşti copii romi trebuie să meargă la şcoală, pentru a nu ajunge adulţii României de mâine, dependenţi de ajutoare sociale şi de intervenţia statului intervenţionist, asistenţial.

Păi, cum facem lucrul acesta? Pentru că ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este, pe de o parte, accesul acestor copii în învăţământul general obligatoriu, dar, în egală măsură, ce ar trebui să facem pentru a-i menţine pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp în sistemul educaţional românesc.

Şi una dintre măsurile prevăzute de noua Lege a învăţământului preuniversitar se referă la mediatorii şcolari, care sunt o resursă umană indispensabilă combaterii fenomenului numit abandon şcolar.

Rolul mediatorului şcolar este acela de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii.

De asemenea, mediatorul şcolar este cel care facilitează colaborarea dintre familie, comunitate şi şcoală.

Şi, nu în cele din urmă, tot mediatorul şcolar reprezintă comunitatea în şcoală şi şcoala în comunitate.

De aceea, fac un apel către Ministerul Educaţiei, către doamna ministru Ligia Deca, să aibă în vedere noile prevederi din Legea învăţământului preuniversitar şi să ne sprijine în demersul nostru de a încadra aproximativ 150 de noi mediatori şcolari în tot atâtea comunităţi din mediul rural, unde, repet, este nevoie de aceşti oameni, pentru a creşte participarea şcolară a copiilor care sunt supuşi riscului de abandon şcolar şi riscului de excluziune socială.

Nu este un efort prea mare pentru ţara noastră şi cred că educaţia este cea mai bună investiţie, şi pe termen mediu, dar mai ales pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Urmează domnul Constantin Şovăială, de la neafiliaţi.

Vă rog.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice este "25 octombrie - Ziua Armatei Române".

Stimaţi colegi,

Mâine, 25 octombrie, sărbătorim cu mândrie şi recunoştinţă Ziua Armatei Române.

În calitatea mea de militar în rezervă şi fost preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, doresc să adresez un mesaj de apreciere şi respect tuturor celor care au servit şi servesc cu devotament în Armata Română.

Armata Română reprezintă un simbol al demnităţii, curajului şi unităţii naţionale.

Cu tradiţii care ne duc înapoi în timp, forţa armată a ţării noastre a demonstrat de-a lungul istoriei că poate face faţă cu demnitate oricăror provocări şi ameninţări. Fie că ne referim la misiuni de apărare naţională sau la participarea noastră la misiuni de menţinere a păcii în teatrele de operaţii internaţionale, militarii români au arătat întotdeauna dedicare şi sacrificiu.

În această zi specială, să nu uităm de eroii noştri, de cei care şi-au pus viaţa în pericol pentru a proteja valorile noastre şi a apăra ţara. Trebuie să ne amintim de sacrificiul lor şi să-i onorăm prin recunoaşterea şi respectul nostru.

În calitate de deputat, mă angajez să continui să sprijin eforturile de consolidare a capacităţii de apărare a României şi de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale militarilor noştri.

Este responsabilitatea noastră, ca societate, să ne asigurăm că armata română este bine echipată şi pregătită pentru a face faţă provocărilor actuale şi viitoare.

În actualul context geopolitic, avem obligaţia să nu uităm că pacea nu este veşnică. Ea se câştigă zi de zi, prin muncă, investiţii şi sacrificii.

Închei acest mesaj cu gândul ca Ziua Armatei Române să ne aducă împreună, ca naţiune, să ne dea încredere în viitor şi să ne amintească că suntem cu toţii parte a unei ţări cu istorie bogată şi oameni curajoşi care au apărat-o.

La mulţi ani Armatei Române!

La mulţi ani, România!

Constantin Şovăială, deputat neafiliat.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul AUR.

Domnul deputat Mihail Albişteanu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Albişteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Soluţia la criză a Guvernului Nicu şi Marcel sunt împrumuturile fără sfârşit".

Stimaţi colegi,

Împrumuturile luate de Guvernul României au trecut de 164 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, după ce, în septembrie, Executivul a împrumutat 25 de miliarde de lei - prin emisiuni de obligaţiuni. Nivelul împrumuturilor în primele nouă luni a depăşit nivelul prognozat pentru întregul an 2023.

Ministerul Finanţelor a anunţat că are nevoie de împrumuturi de 160 de miliarde de lei, adică 32,3 miliarde de euro, 68,3 miliarde de lei fiind pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadenţă. Acest nivel de 160 de miliarde de lei nu este, însă, de actualitate după rectificarea bugetară, iar ţinta de deficit este revizuită la un nivel mai ridicat, de la 4,4% în prezent la 5,5%. Dacă dăm la o parte cele 13 miliarde de lei împrumutate, dar cu termen de plată tot în acest an, împrumuturile luate de Finanţe se situează la suma de 151 de miliarde de lei. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, această cifră ar putea să crească şi mai mult.

Într-o perioadă în care economia României se confruntă cu provocări serioase, Guvernul actual pare să fi adoptat o abordare bazată în principal pe împrumuturi masive. Cu o creştere economică incertă, inflaţie în creştere şi costuri de viaţă tot mai mari pentru cetăţeni, strategia actuală a Guvernului pare să fie una simplă - împrumuturi peste împrumuturi, pentru a acoperi incompetenţa guvernamentală. Politica economică şi fiscală a Guvernului este plină de incoerenţă, totul fiind parcă făcut intenţionat şi după un scenariu macabru, în scop de distrugere a economiei ţării. Guvernul PSD-PNL ţine în viaţă economia României doar prin împrumuturi uriaşe. Prin această politică, guvernarea nu face decât să îndatoreze România pentru generaţii de acum înainte. Doar în ultimii trei ani s-au împrumutat sute de miliarde de lei! Aceşti bani, din păcate, nu merg în investiţii şi nu merg în crearea de locuri de muncă, ci doar în consum! Vedem că şi în acest an Guvernul continuă cu aceeaşi politică pe care o considerăm nefastă.

Vă mulţumesc.

Deputat Albişteanu Mihail, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la colegii neafiliaţi.

Domnul Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi, din ciclul "Puterea noastră ca români", voi vorbi în faţa dumneavoastră - "Despre situaţii de neînţeles".

"Nu există zboruri umanitare. Nu putem transforma România şi companiile româneşti în Crucea Roşie" - Marcel Ciolacu, prim-ministrul României.

Pentru repatrierea din Israel a cetăţenilor de origine română, aceştia plătesc o taxă consulară de 350 de euro.

La solicitarea Ambasadei Ucrainei din Israel, statul român, într-o logică de neînţeles, repatriază toţi cetăţenii ucraineni din Israel, aceştia primind asistenţă consulară gratuită, fiindcă, nu?, România are bani pentru astfel de situaţii.

Apare întrebarea: de ce România nu procedează cu propriii cetăţeni la fel ca alte state - Ungaria, Polonia, Portugalia, Danemarca sau Islanda -, care îşi repatriază cetăţenii în regim prioritar şi gratuit?

O altă situaţie de neînţeles este referitoare la gama largă de facilităţi oferite agricultorilor şi transportatorilor ucraineni pe teritoriul ţării noastre şi care lovesc direct în agricultura şi infrastructura de transport românească.

Fermierii români, cu un strigăt de disperare întreabă: de ce nu ne apără statul român interesele?

De la începerea războiului din Ucraina, refugiaţii ucraineni, mulţi dintre ei deloc lipsiţi de forţă fizică şi posibilităţi financiare, primesc multiple forme de ajutor, inclusiv canal TV în limba maternă. În acelaşi timp, cronologic, etnicilor români din Ucraina li s-a interzis dreptul la asistenţă religioasă în limba română şi, în mod constant, se diminuează legislativ şi administrativ dreptul copiilor acestora de a învăţa în limba română; de televiziune nu mai vorbim.

Este firească întrebarea: de ce măsurile aplicate etnicilor şi refugiaţilor ucraineni din România nu sunt ajustate în mod reciproc cu ale etnicilor români din Ucraina? Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti nu este capabil să solicite aceasta?

Politicienii români trebuie să fie profesionişti care să nu conceapă legi atacabile, de ale căror efecte nu le pasă.

Pensia militară este un drept rezultat din veniturile muncii, care a fost una de risc maxim. Ulterior, fără logică, a fost supusă altor bareme de impozitare sau neactualizare.

Ce fel de specialişti care "respectă" legile au stabilit aceste criterii?

Beneficiarii acestor pensii se întreabă: Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării nu are voie să se autosesizeze în această problemă? Oare nu mai avem români care să se gândească la România?

Având în vedere că mâine este Ziua Armatei, mă alătur şi eu distinsului meu coleg şi urez tuturor militarilor, indiferent de grad, oriunde s-ar afla, lor şi familiilor lor, multă sănătate şi multe bucurii!

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae Roman.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Întrucât de la celelalte grupuri nu mai sunt colegi, rămânem la neafiliaţi.

Anamaria Gavrilă? Nu a venit.

Daniel Toda?

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte domnul Focşa.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Parlamentarii au dreptul să adreseze întrebări şi interpelări Executivului. Iar Guvernul sau ministerele cărora le sunt adresate au obligaţia corelativă de a le răspunde. Între puterile din stat trebuie să existe un echilibru şi o comunicare eficientă.

Din păcate, deşi am adresat întotdeauna întrebări punctuale şi concrete, termenele în care li s-a răspuns au fost mai mereu depăşite. În unele situaţii, ministerele nu s-au sinchisit deloc să-mi răspundă.

Cel mai leneş şi dezinteresat minister este Ministerul Culturii. Funcţionarii şi miniştrii care s-au perindat la conducerea sa nu au binevoit să răspundă în vreun fel solicitării mele de modificare a procedurii de utilizare a fondurilor strânse din aplicarea timbrului monumentelor istorice. Prin interpelarea din 8.02.2022, am comunicat problemele privitoare la Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 691/2019 şi am propus modificarea acestui act normativ, pentru remedierea lipsurilor şi accesarea mai facilă a fondurilor obţinute din aplicarea timbrului. Ulterior, am făcut reveniri şi solicitări de răspuns. Efectul? Tăcere absolută a mai-marilor Culturii noastre.

Cu mare greutate şi după reveniri, răspund şi Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne.

Repet, toate solicitările mele privesc informaţii publice, sunt concrete şi răspunsurile lor sunt necesare activităţii de elaborare a legilor.

Solicit premierului Ciolacu, pe această cale, să acţioneze în spiritul şi litera obligaţiilor impuse în sarcina Executivului prin Constituţie şi celelalte acte normative subsecvente. România este o republică parlamentară, iar Guvernul trebuie să răspundă corect şi în timp util solicitărilor instituţionale ale senatorilor şi deputaţilor. În caz contrar, nu putem vorbi de comunicare instituţională şi colaborare între puterile din stat.

Haideţi să dăm dovadă de maturitate, onestitate şi să respectăm legile ţării! Avem destule excese autoritariste peste tot în lume, şi chiar în jurul nostru, pentru a ne permite să ne alăturăm lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Dumitru-Viorel Focşa.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la "Clarificări asupra Ordinului nr. 3.327/28.09.2023 al ministrului sănătăţii".

Stimate colege,

Stimaţi colegi

Situaţia medicilor din România reflectă ultimele spasme ale unui sistem incapabil să asigure resursele necesare pentru protejarea cetăţenilor din ai căror bani, până la urmă, este subvenţionat. În afară de câteva centre universitare, aflate pe o linie instabilă de plutire, în restul ţării lipsa cadrelor medicale specializate este critică.

Vă aduc la cunoştinţă, pe această cale, un fapt extrem de grav, pentru care, de altfel, i-am şi cerut explicaţii, printr-o întrebare parlamentară, domnului ministru al sănătăţii, Rafila. Concret, stimaţi colegi, Ordinul nr. 3.327 din 28 septembrie 2023 al ministrului sănătăţii modifică pragul de admitere la 65% din punctajul maxim, de la 60%. Iar aceasta nu este singura problemă - în data de 9.10.2023, Ordinul s-a publicat în Monitorul Oficial şi reiese că a fost semnat de ministrul sănătăţii în data de 28 septembrie 2023, cu o zi înainte de publicarea lui pe site-ul ministerului în procedura de transparenţă decizională, după cum se poate vedea şi online.

Prin urmare, domnule ministru Rafila, vă rog şi de aici, de la tribuna Parlamentului, să îmi clarificaţi următoarele aspecte.

Având în vedere că s-a propus mărirea pragului de admitere la 65% din punctajul maxim, de la 60%, ceea ce înseamnă că peste 850 de candidaţi vor dispărea, cum au fost motivate aceste decizii care au stat la baza propunerii dumneavoastră şi cum veţi suplini personalul medical care nu se va mai regăsi în sistem?

Cum explicaţi faptul că, în data de 9.10.2023, Ordinul s-a publicat în Monitorul Oficial şi reiese că a fost semnat de ministrul sănătăţii în data de 28 septembrie 2023, cu o zi înainte de publicarea lui pe site-ul Ministerului, în procedura de transparenţă decizională?

Câte sesizări a primit Ministerul după publicarea Ordinului în transparenţă decizională? Au fost toate consemnate în registrul de intrări, primind şi număr de înregistrare?

Pentru că, stimaţi colegi, e timpul să terminăm cu matrapazlâcurile din sistemul medical românesc! Şi ştim cu toţii că ne-am săturat să murim aiurea prin spitale, să vedem naşteri pe trotuare şi să rămânem cu sechele pe viaţă de la infecţiile nosocomiale, doar pentru ca toţi incompetenţii să-şi păstreze sinecurile!

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Au venit şi colegi de la PNL.

Domnul Dan Leoreanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Pentru Partidul Naţional Liberal, pensionarii României au fost mereu o prioritate. Şi am dovedit acest lucru nu prin vorbe, ci prin fapte. Trebuie remarcat că Partidul Naţional Liberal a creat contextul economic necesar acestor majorări sustenabile chiar şi în crizele care s-au succedat, chiar şi cu un război la graniţă.

Astfel, punctul de pensie a crescut cu 10% începând cu 1 ianuarie 2022, iar pensia minimă de 800 de lei a fost majorată cu 25%. În plus, cei cu pensii mici au primit un ajutor social unic, între 600 şi 1.200 de lei, în funcţie de nivelul pensiei.

Din ianuarie 2023, punctul de pensie a fost majorat din nou, pensiile au crescut pentru toţi pensionarii cu 12,5%, iar cei cu pensii de până în 3.000 de lei beneficiază anul acesta de un sprijin social în plus, aflat între 600 şi 1.000 de lei, în funcţie de valoarea pensiei.

De altfel, Partidul Naţional Liberal a majorat pensiile cu 14% în septembrie 2020, în plină pandemie. Cumulat, în ultimii ani, guvernările liberale au crescut pensiile în trei rânduri, cu un total de 41% - de la o valoare a punctului de pensie de 1.265 de lei, la începutul anului 2020, la o valoare de 1.785 de lei, începând cu acest an. Mai mult decât atât, ultimii 20 de ani arată că guvernările de dreapta au mărit pensiile mai mult decât celelalte guvernări, un fapt demonstrat prin aceea că politicile liberale încurajează creşterea economică bazată pe investiţii, care, la rândul lor produc bani, nu pe consum, care duce la o creştere economică iluzorie.

Prin urmare, Partidul Naţional Liberal susţine, de principiu, majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2024.

Draftul noii legi a pensiilor urmează să fie prezentat Comisiei Europene de către Ministerul Muncii, iar după ce vor veni observaţiile Comisiei, draftul legii va fi adus la zi şi supus dezbaterii în Coaliţie. În paralel, Partidul Naţional Liberal va face propria analiză şi va veni cu observaţii sau completări, după caz. Vrem ca această reformă să fie una reală şi să aşeze sistemul de pensii pe fundamente sustenabile şi echitabile. De aceea, noua lege a pensiilor se va baza pe următoarele principii - contributivitate, solidaritate, egalitate.

Partidul Naţional Liberal susţine reformele asumate prin PNRR, dar nu o face în orb, ci într-un mod activ. Atunci când e cazul, aşa cum a fost şi pachetul de măsuri fiscal-bugetare, intervenim pentru a corecta sau a aduce îmbunătăţiri. Reforma sistemului de pensii este jalon în PNRR, ea trebuie să se aplice începând cu 1 ianuarie 2024. Ca atare, Ministerul Muncii trebuie să se mişte repede pentru a putea trece la timp această reformă importantă.

Cu toţii susţinem pentru părinţii şi bunicii noştri.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin.

Aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Comisia Europeană a prezentat progresele României în aplicarea proiectelor-pilot legate de procedurile de azil şi returnare".

În luna iunie 2023, Comisia Europeană a alocat, pentru Bulgaria şi România, o finanţare de 45 de milioane de euro, respectiv 10,8 milioane de euro, destinată creşterii măsurilor de protecţie a graniţelor.

Conform comunicatului recent al Comisiei Europene, în ceea ce priveşte România, modificările aduse legislaţiei în materie de azil permit emiterea de decizii negative privind protecţia internaţională, împreună cu o decizie de returnare. Astfel, procedura de returnare a devenit mai eficientă şi a avut loc consolidarea cooperării cu Agenţia Uniunii Europene pentru Azil, precum şi o prelucrare mai rapidă a cererilor de azil. De asemenea, experţii Agenţiei europene pot participa de acum, în totalitate, la înregistrarea şi evaluarea cererilor de azil din România.

Privitor la frontiere şi cooperare pe plan internaţional, a continuat gestionarea eficace a frontierelor externe cu Serbia. Prin activităţile de prevenire a migraţiei neregulamentare desfăşurate împreună cu autorităţile sârbe, au fost efectuate până acum 400 de misiuni comune de patrulare şi patrulări ad-hoc. Corpul permanent al Frontex este prezent cu ajutorul vehiculelor mobile de supraveghere pe partea de frontieră dintre România şi Serbia, din zona operaţională Terra 2023.

Mai mult, România a reuşit să menţină contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul reţelei la nivel înalt privind returnările şi cu Frontex, în ceea ce priveşte bunele practici în materie de returnare. Totodată, ţara noastră participă la platforma europeană multidisciplinară împotriva ameninţărilor infracţionale şi la grupurile de lucru operaţionale realizate în scopul combaterii reţelelor infracţionale implicate în introducerea ilegală de migranţi.

Comisia Europeană a identificat, atât în cazul României, cât şi în cel al Bulgariei, bune practici în domeniul procedurilor accelerate de azil şi al returnărilor eficace, al gestionării frontierelor şi al cooperării consolidate cu ţările vecine.

Prin urmare, pentru a valorifica eforturile de până acum, dar şi pentru a obţine o eficienţă a noilor măsuri, conform Comisiei Europene, va avea loc continuarea cooperării periodice în cadrul proiectelor-pilot pentru ambele ţări.

Rezultatele pozitive ale României şi ale Bulgariei au fost prezentate şi în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne - JAI, prescurtat - al Uniunii Europene care a avut loc pe data de 19 octombrie 2023, tema principală fiind situaţia generală a spaţiului Schengen şi combaterea criminalităţii transfrontaliere, în special cea a traficului de migranţi. Cu această ocazie, Comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene, doamna Ylva Johansson, a reiterat faptul că România şi Bulgaria "demonstrează că sunt într-adevăr angajate în protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene".

Radu Moisin, deputat de Cluj.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultima intervenţie din această primă parte a şedinţei, doamna deputat Anamaria Gavrilă, de la Grupul neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La mulţi ani Armatei Române!

Ne-a ferit Dumnezeu de un război armat. Însă, România este într-un război continuu de 34 de ani.

Într-un raport recent al Băncii Mondiale ni se spune că România a pierdut 20% din forţa de muncă doar în ultimii 15 ani şi că exodul creierelor ne-a lăsat fără posibilitatea de a inova şi de a creşte ca ţară. Natalitatea scade, România îmbătrâneşte. În 2100 este preconizat că România ar putea ajunge la o populaţie de doar 8 milioane de români. Dacă asta nu este suficient să te facă să îţi curgă o lacrimă pe obraz, află că noi nu am făcut nimic ca să ne apărăm în faţa acestor pierderi.

Sistemul de sănătate şubred, educaţia eşuată, tinerii plecaţi. Ne place sau nu, toate aceste pierderi sunt provocate de lipsa unor oameni politici puternici şi cu o viziune mare.

Ne pierdem oamenii şi asta este un război. Un război care ne face vulnerabili ca ţară.

Dumnezeu să ne protejeze de un război armat, pentru că asta ar putea fi o lovitură capitală pentru noi!

În lipsa unui război armat, dar în prezenţa unui război continuu care ne provoacă pierderi greu de recuperat e timpul ca noi, civilii, să fim armata care ne implicăm politic. Ca să ne salvăm ţara, trebuie să luăm cu asalt scena politică. Trebuie să înţelegem că noi trebuie să ne implicăm politic, să ne luăm parte din viaţa noastră şi din timpul nostru personal pentru ca să ne salvăm ţara, pentru ca să mai avem un viitor aici. Trebuie să ne asumăm o luptă politică, ca să nu trebuiască să ne apărăm într-un război armat.

Implicarea în politică nu este un moft. Implicarea în politică înseamnă să îţi aperi ţara de la distrugerea unor politicieni incapabili. A sta pe margine, a nu te implica, a nu merge la vot înseamnă că nu faci nimic ca să îţi salvezi ţara de la dezastru.

A te implica în politică e datoria fiecărui cetăţean. Asumarea rolului nostru în societate este preţul pentru ca să asigurăm un viitor copiilor noştri, pentru ca să ne asigurăm democraţia adevărată şi pentru ca să ne asigurăm un viitor la noi în ţară.

Mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

De la Grupul PSD au mai depus declaraţii în scris - Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Cristina-Elena Dinu, Mirela Furtună, Ioan Vulpescu, Vasile Cîtea, Nicu Niţă, Vasilică Toma, Elena Stoica, Oana-Gianina Bulai, Georgeta-Carmen Holban, Marian Mina, Dan-Constantin Şlincu, Florian-Claudiu Neaga, Daniela Oteşanu, Silviu Nicu Macovei, Romulus-Marius Damian, Marian-Iulian Rasaliu.

De la Grupul PNL - Florin Roman, Nicolae Giugea, Elena Hărătău, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Cruşoveanu, Bogdan Huţucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Alexandru Popa, Florin Alexe, Cristina-Agnes Vecerdi, Valentin-Ilie Făgărăşian, Mircea Roşca şi Onuţ Valeriu Atanasiu.

De la Grupul USR - Brian Cristian, Andrei Drancă, Filip Havârneanu şi Beniamin Todosiu.

De la Grupul AUR - Dumitru Coarnă, Silviu-Titus Păunescu, Darius Pop, Dănuţ Aelenei, Adrian Axinia, Sebastian-Ilie Suciu.

De la Grupul UDMR - doamna Biró Rozália-Ibolya.

Iar de la neafiliaţi - domnul Vasile Nagy şi Oana-Alexandra Cambera.

Vă mulţumesc pentru această primă parte a şedinţei.

Reluăm, în câteva minute, cu plenul.

O zi bună tuturor!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Eroismul şi gloriile din trecut sunt continuate cu bravură de soldaţii de astăzi!"

Ziua Armatei Române reprezintă un omagiu adus peste timp eroilor care şi-au jertfit viaţa pentru ţară. Însă, sărbătorirea anuală a acestei zile este şi un prilej ca să le mulţumim tuturor celor care se dedică, în prezent, obiectivului de apărare a ţării.

De asemenea, ţin să îi salut şi pe rezerviştii militari. Ei sunt cei care au slujit ţara în ultimii zeci de ani, cu responsabilitate, profesionalism şi spirit de sacrificiu. Din aceste motive, sunt convins că ne putem baza, în continuare, pe toate aceste asociaţii ale militarilor în rezervă, pentru că au legitimitate morală, cunoştinţe şi experienţă, şi pot oricând face uz de ele în eventualitatea vreunui efort de securizare şi mai concentrată a graniţelor unicei, frumoasei şi scumpei noastre patrii.

Aşadar, eroismul şi gloriile istorice ale armatelor noastre sunt continuate cu bravură de soldaţii de ieri şi de astăzi. Şi, din aceste motive, trebuie să apreciem cu toţii, de la politicieni şi până la românii din ţară, dar şi din afara frontierelor României, că am avut şi continuăm să avem militari care îşi dovedesc eroismul în teatrele de operaţie externe, în care statul se implică prin parteneriatele strategice. În acest fel suntem, la rândul nostru, beneficiarii unei siguranţe sporite, graţie acestor acorduri asociative între state. Mai mult, numele de România este făcut demn de laudă, peste tot în lume, de către soldaţii noştri care şi-au dedicat viaţa acestei cariere, pe cât de riscantă, pe atât de vrednică de vitejie, respect, glorie şi recunoştinţă generală.

Şi, la acest ceas aniversar, vă felicit, dragi militari activi sau retraşi din activitate, pentru modul în care aţi îndeplinit toate misiunile încredinţate dumneavoastră până în prezent!

Vă urez multă sănătate şi împliniri în plan personal şi profesional!

Dumnezeu să binecuvânteze armata României!

Veşnica pomenire şi eterna noastră gratitudine şi faţă de toţi soldaţii deveniţi eroi pentru integritatea şi unitatea României, dar şi pentru membrii trupelor româneşti, răniţi sau căzuţi în misiuni internaţionale!

Curajul şi sacrificiile dumneavoastră trebuie omagiate de fiecare dintre noi!

Reuşitele dumneavoastră de pe toate câmpurile de luptă trebuie să ne servească drept exemple de perseverenţă, cutezanţă şi succes!

La mulţi ani plini de victorii!

Domnul Adrian-George Axinia:

"România riscă să piardă 10 miliarde de euro din exerciţiul bugetar 2014 - 2020 al Uniunii Europene"

În presa românească au curs râuri de cerneală referitoare la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe zi ce trece, devine tot mai evident că acest PNRR este folosit ca o perdea de fum pentru a nu se vedea incapacitatea cronică a guvernelor României de a face proiecte pe fonduri structurale şi de a absorbi aceşti bani. Aşa se face că stadiul absorbţiei fondurilor europene aferente exerciţiului bugetar 2014-2020 al UE reprezintă un fiasco de proporţii.

Conform cifrelor oficiale ale Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la data de 29 septembrie 2023 (ultima actualizare), gradul de absorbţie efectivă - adică rambursările venite de la Comisia Europeană - era de 69,81%, reprezentând 16,8 miliarde de euro din cele 24,07 miliarde de euro din politica de coeziune. În ceea ce priveşte totalul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), absorbţia efectivă era de 72,1%, adică 25,3 miliarde de euro, dintr-un total posibil de 35,2 miliarde de euro.

Concluzia este simplă. Deşi Guvernele succesive ale PSD şi PNL au avut zece ani la dispoziţie, perioada 2014-2023, pentru a face proiecte şi a cheltui aceşti bani, suntem la două luni distanţă de a pierde 10 miliarde de euro. Deci, vorbim despre o absorbţie efectivă de 2,5 miliarde de euro anual.

În opinia Alianţei pentru Unirea Românilor sunt trei factori majori care contribuie la acest eşec de proporţii, ţinut ascuns de guvernanţi, dar şi de presa plătită cu bani grei de actuala Putere:

- Nu avem funcţionari care să se priceapă la atragerea acestor bani. Este o birocraţie înfiorătoare, al cărei scop este autoperpetuarea, nicidecum atragerea fondurilor;

- De la nivelul Comisiei Europene ni se pun beţe în roate, pentru că toate aceste fonduri necheltuite sunt apoi redistribuite. PSD şi PNL, preşedintele Iohannis şi premierul Ciolacu nu au curajul de a apăra interesele României şi de a vorbi despre piedicile puse de funcţionarii bruxellezi;

- Multe proiecte au fost blocate de evoluţiile economice ale ultimilor ani, în special pandemia şi valul inflaţionist. Guvernanţii ar fi trebuit să găsească surse de finanţare pentru proiectele importante - spre exemplu, autostrăzi sau extinderi ale reţelelor de apă şi canalizare -, dar nu a existat viziune în acest sens.

Problema este că nu ne aşteaptă nimic bun nici pe exerciţiul bugetar 2021-2027 al UE. Există autorităţi de management care nu sunt funcţionale, nu s-au lansat apeluri de programe şi se tot modifică ghiduri după bunul-plac al unora sau altora. Suntem deja în întârziere cu trei ani şi nimeni din zona Puterii nu scoate un cuvânt pe acest subiect.

Decidenţii politici de la Bucureşti faultează România nu doar prin incompetenţă şi corupţie, ci şi prin lipsa lor de demnitate şi incapacitatea de dialog de pe poziţii de egalitate cu Bruxelles-ul.

Domnul Alexandru Popa:

"Podul de la Brăila - puntea suspinelor lui Grindeanu"

Visul brăilenilor şi al gălăţenilor de a avea o infrastructură de transport adecvată, care să le faciliteze circulaţia spre Dobrogea, legând economic aceste două regiuni importante ale României, pare a se nărui la nici 3 luni de la inaugurarea podului suspendat de la Brăila!

Am constatat cu tristeţe că, după ce domnul Grindeanu a inaugurat cu atâta fast şi cu tăieri de panglică podul de la Brăila, au început să apară treptat probleme mai mici sau chiar mai mari. Întâi s-a descoperit că şuruburile de la parapetul lateral de protecţie al podului nu erau strânse conform normelor, ulterior, la nicio lună, că asfaltul de pe întreaga lungime a podului s-a umplut de denivelări, iar acum că există infiltraţii masive la structura de rezistenţă! Concret podul are infiltraţii la structura de susţinere de sub apă de pe partea brăileană a Dunării. Şi mai grav este că, potrivit informaţiilor furnizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, lucrările de reparaţii sunt foarte dificile şi ar putea pune în pericol toată structura construcţiei!

Să fie oare brăilenii urmăriţi de ghinion, pur şi simplu, sau să fie aceasta dovada clară a neseriozităţii şi lipsei de profesionalism a autorităţilor care au recepţionat acest uriaş proiect de infrastructură?! Nu pot să cred că aceste vicii de construcţie nu puteau fi observate la momentul efectuării verificărilor finale necesare pentru recepţionarea podului şi pentru darea sa în folosinţa românilor. Acum, viaţa românilor, care au ales să circule pe acest pod, este constant pusă în pericol, iar autorităţile se pare că nu dau doi bani pe viaţa propriilor cetăţeni!

Este regretabil că siguranţa unui proiect de o asemenea anvergură a fost lăsată în plan secund atât de către constructor, cât şi de către autorităţile responsabile!

Pe această cale, le solicit ministrului transporturilor, cât şi directorului general al CNAIR să demareze o expertiză tehnică serioasă şi să comunice public rezultatele acesteia, precum şi care sunt consecinţele imediate ale afectării structurii de rezistenţă a podului de la Brăila.

Le spun răspicat că trebuie să renunţe odată pentru totdeauna la principiul "merge şi aşa", pentru a evita o tragedie ale cărei consecinţe sunt greu de imaginat şi pentru care vor fi nevoiţi să răspundă penal.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Ziua Internaţională a Fetelor"

Organizaţia Naţiunilor Unite marchează în fiecare an, la 11 octombrie, Ziua Internaţională a Fetelor, instituită prin adoptarea Rezoluţiei nr. 66/170, la data de 19 decembrie 2011, zi care are ca scop recunoaşterea drepturilor şi a problemelor cu care se confruntă fetele din întreaga lume, subliniind inegalităţile de gen şi diversele forme de discriminare şi abuz suferite de tinere.

Mobilul acestei decizii a fost convingerea că, beneficiind de o viaţă în condiţii de siguranţă şi educaţie, fetele pot dobândi abilităţi capabile să schimbe lumea atât în perioada adolescenţei, cât şi în cea a maturităţii, ca viitoare mame, mentori sau lideri politici, potsă-şi realizeze drepturile şi să-şi atingă întregul potenţial.

În mesajul său de celebrare a acestei zi internaţionale, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază faptul că "Femeile şi fetele ne pot conduce către un viitor mai echitabil... să amplificăm vocile fetelor şi să ne angajăm, din nou, să lucrăm împreună pentru a construi o lume în care fiecare fată să poată conduce şi să prospere".

Ne aflăm într-o perioadă în care, din păcate, asistăm la o serie de mişcări şi acţiuni pentru a reduce drepturile fetelor şi femeilor, de a reduce progresul în materie de egalitate de gen, şi constatăm impactul deosebit de dur asupra fetelor, de la îngrijirea sănătăţii materne şi sprijinul parental pentru mamele adolescente, la formarea digitală şi a abilităţilor de viaţă; de la educaţie sexuală la servicii de sprijin pentru supravieţuitori şi programe de prevenire a violenţei.

În prezent, aproape una din cinci fete nu termină şcoala secundară inferioară şi aproape 4 din 10 fete nu termină şcoala secundară superioară. Aproximativ 90% dintre fetele adolescente şi femeile tinere nu utilizează Internetul în ţările cu venituri mici, în timp ce colegii lor de sex masculin au de două ori mai multe şanse de a fi online. La nivel mondial, fetele cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani petrec zilnic cu 160 de milioane de ore mai mult decât băieţii de aceeaşi vârstă în activităţi neplătite de îngrijire şi muncă domestică. Fetele adolescente continuă să reprezinte 3 din 4 cazuri noi de infectare cu HIV în rândul adolescenţilor. Aproape una din patru adolescente căsătorite, cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, au fost victime ale violenţei fizice sau sexuale din partea unui partener, cel puţin o dată în viaţă.

Cu toate acestea, cele peste 1,1 miliarde de fete de astăzi sunt pregătite să abordeze viitorul, depăşind, în fiecare zi, limite şi bariere, abordând probleme precum căsătoria copiilor, inegalitatea în educaţie, violenţa, justiţia climatică şi accesul inechitabil la asistenţă medicală.

Adolescentele au dreptul la siguranţă, educaţie, sănătate, în timpul anilor de formare, dar şi în etapa următoare, cea a maturizării, pentru că ele reprezintă un capital uman foarte valoros, devenind viitoarele mame, antreprenori, mentori sau lideri politici.

Este nevoie urgentă de o atenţie sporită şi de resurse pentru domeniile-cheie, care să le permită fetelor să-şi realizeze drepturile şi să-şi atingă întregul potenţial. O astfel de "investiţie" promite un viitor mai bun, unul în care jumătatea feminină este un partener egal în rezolvarea problemelor legate de schimbările climatice, conflictele politice, creşterea economică, prevenirea bolilor etc.

Tema anului 2023 este "Investeşte în drepturile fetelor: liderele noastre, bunăstarea noastră", iar apelul nostru urmăreşte implicarea tuturor partenerilor guvernamentali şi ai actorilor relevanţi din societatea civilă pentru a acţiona în vederea prioritizării drepturilor fetelor, în sensul protejării şi promovării acestora, prin elaborarea unei politici naţionale şi finanţarea corespunzătoare a acesteia, pentru recunoaşterea şi susţinerea leadership-ului fetelor, creând spaţiu şi platforme pentru ca fetele să-şi facă auzite vocile la fiecare nivel, finanţarea directă a mişcărilor şi reţelelor de fete şi punerea în centrul programelor a vocilor, agenţiei şi leadership-ului fetelor, pentru introducerea şi extinderea programelor multisectoriale, care să sprijine bunăstarea fetelor adolescente.

UDMR îşi doreşte o lume în care fetele au spaţiu, pentru a modela politicile guvernamentale şi cheltuielile aferente, pentru fundamentarea şi implementarea legislaţiei şi a normelor după care ar trebui să funcţioneze societatea, în deplină egalitate şi oportunităţi.

Am iniţiat activităţi care au menirea de a asigura suport pentru fetele aflate între 16-21 de ani, pentru a-şi exprima părerile, opiniile, propunerile proprii cu privire la provocările comunităţilor în care trăiesc.

#Girl2Leader este iniţiativa europeană la care ne-am alăturat încă din 2018.

Prin evenimentele organizate la nivel local, am susţinut şi facilitat participarea elevelor din clasele 9-12 la dialog cu cercetătorii specialişti în STEM, IT, AI, cu scopul de a trezi interesul elevelor pentru domeniile amintite.

Vom continua înmulţirea iniţiativelor de acest gen, pentru că singura modalitate de a dezvolta o lume cu şanse egale între femei şi bărbaţi depinde de noi toţi.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Consolidarea rezilienţei energetice a statului este esenţială pentru poziţia noastră în regiune"

De la momentul invaziei ruseşti în Ucraina, importanţa unui sistem energetic rezilient, divers şi mai ales independent faţă de state cu comportamente nepredictibile sau revizioniste, prin natura lor, s-a dovedit a fi vital pentru democraţiile europene.

La acest capitol putem spune că România este una dintre cele mai bine pregătite ţări din Uniunea Europeană. O veste recentă îmbucurătoare a fost că importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada ianuarie - august 2023, la 5,198 milioane tep, fiind cu 434.500 tep (-7,7%) sub cele consemnate în primele opt luni din 2022, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În felul acesta, cu paşi mici, dar siguri, România devine din ce în ce mai independentă energetic, sprijinindu-se pe ceea ce poate produce intern, fiind protejate în felul acesta şi populaţia, dar şi interesele economice şi politice ale statului român.

Consolidarea rezilienţei noastre energetice este importantă din mai multe motive. Evenimentele din ultima perioadă au demonstrat faptul că România nu mai este doar o ţară uitată într-un colţ de Europă, ci este pe cale să devină un actor vital în regiune şi pe continent, atât ca furnizor de securitate şi pol de stabilitate NATO, cât şi ca furnizor şi pol de stabilitate energetică, în special pentru ţările care se bazau pe ceea ce venea prin conductele ruseşti, cum ar fi Republica Moldova. România are o datorie istorică şi morală faţă de vecinul de peste Prut, de aceea suntem obligaţi să performăm ca stat în cât mai multe domenii posibile, nu doar pentru noi şi bunăstarea noastră, ci şi pentru securitatea, dezvoltarea şi prosperitatea celor din jurul nostru, cum este cazul Republicii Moldova.

De asemenea, în ecuaţia aceasta trebuie luat în calcul şi procesul de reconstrucţie post-război al Ucrainei, unde România, ca stat vecin şi prieten, susţinător al efortului de război ucrainean, încă din prima zi de conflict, trebuie să joace un rol de frunte.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

"Prevenţia trebuie să fie prioritatea politicilor de sănătate din România!"

Tot mai frecvent auzim în spaţiul public afirmaţii de tipul - "România are legi bune, însă cu punerea lor în aplicare stăm mai rău".

Această afirmaţie mi-a amintit faptul că, încă din anul 2020, la propunerea unui grup de parlamentari ai Partidului Naţional Liberal, a fost adoptată Legea privind organizarea şi finanţarea serviciilor de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor.

Oricine deschide această lege constată cât de utile sunt principiile enunţate în aceasta, activităţile de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor în rândul populaţiei din România, fiind definite ca un ansamblu de acţiuni intersectoriale şi coordonate, asigurate de către Guvern şi instituţiile abilitate, împreună cu cetăţenii, familia, societatea în ansamblul ei, pentru creşterea speranţei de viaţă, reducerea deceselor evitabile, precum şi îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea calităţii vieţii. S-a prevăzut, de asemenea, ca instrument principal de promovare a sănătăţii şi de prevenire a îmbolnăvirilor un mecanism prin care Ministerul Sănătăţii să realizeze un program multianual, care să cuprindă subprograme anuale, finanţate şi orientate către obiective precise.

Au trecut mai bine de trei ani de când această lege a intrat în vigoare, şi punerea ei în aplicare încă lasă de dorit. Avem o lege generoasă şi utilă care, din păcate, rămâne la stadiul de principiu onorabil.

Accentul politicilor de sănătate trebuie să se mute cât mai curând către politicile de prevenţie! Prevenţia înseamnă evitarea îmbolnăvirii, înseamnă evitarea suferinţei pentru persoanele de orice vârstă, înseamnă eliminarea deceselor evitabile. Prevenţia înseamnă o calitate a vieţii mai ridicată pentru oameni şi tot mai puţin apel la medicaţie şi intervenţii chirurgicale. Prevenţia înseamnă că tot mai puţini pacienţi ajung în suferinţă şi cu şanse reduse de recuperare la unităţile de primiri urgenţe sau sunt nevoiţi să-şi trateze afecţiunile prin internări lungi, sau chiar prin recuperări pe tot parcursul vieţii.

Prevenţia în sănătate este cel mai bun lucru pe care ar trebui să îl facem la nivel naţional. Este un proces amplu, care trebuie să înceapă din şcoală, cu o educaţie reală pentru o viaţă sănătoasă, şi trebuie să continue cu o finanţare reală şi cuprinzătoare a programelor de monitorizare a stării de sănătate şi a programelor de depistare precoce a bolilor.

Câtă vreme nu vom acorda atenţia cuvenită prevenirii îmbolnăvirilor şi depistării timpurii a bolilor, vom continua să avem spitale aglomerate, medici epuizaţi şi un sistem de sănătate căruia nu-i ajunge niciodată finanţarea.

Doamna Cristina Burciu:

"Legea PNL pentru acordarea împrumuturilor fără dobândă autorităţilor locale care derulează proiecte cu finanţare nerambursabilă"

La iniţiativa parlamentarilor Partidului Naţional Liberal, Camera Deputaţilor, în calitate de For decizional, a votat, cu largă majoritate de voturi, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea art. 72 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Actul normativ reglementează posibilitatea ca împrumuturile fără dobândă din bugetul local să poată fi acordate de către autorităţile deliberative şi în cazul implementării unor proiecte cu finanţare nerambursabilă de către instituţiile subordonate.

Noua lege, iniţiată de parlamentarii liberali, stipulează că autorităţile deliberative pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenţie şi pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, conform iniţiativei legislative, împrumuturile acordate se rambursează integral în termen de un an de la data acordării, cu excepţia celor pentru care termenul de rambursare este data restituirii tranşei finale din partea finanţatorului, caz în care termenul de rambursare este de 5 zile lucrătoare de la primirea tranşei finale.

Iniţiativa promovată de PNL elimină astfel vidul legislativ existent în ceea ce priveşte acordarea de împrumuturi temporare pentru unele activităţi sau instituţii publice.

Fondurile externe nerambursabile constituie un mecanism important de dezvoltare, modernizare şi racordare la standardele europene a comunităţilor locale. Pentru a reuşi însă susţinerea şi implementarea acestor programe investiţionale, instituţiile administraţiei publice trebuie să dispună de resurse financiare din venituri proprii, în vederea achitării contravalorii lucrărilor executate sau a serviciilor prestate, urmând ca, ulterior, să poată recupera aceste sume din partea finanţatorului proiectelor.

Realitatea arată însă că, în marea majoritate a situaţiilor, instituţiile beneficiare nu dispun de resursele băneşti pentru a achita, în primă fază, costurile proiectelor aflate în derulare. Acest fapt este în măsură să impieteze desfăşurarea optimă a proiectelor sau chiar să blocheze finalizarea acestora şi, implicit, previziunile bugetare ale instituţiilor, în ansamblul lor.

În concluzie, operaţionalizarea modificărilor Legii finanţelor publice locale, în sensul ca autorităţile publice să poată beneficia de împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, reprezintă o măsură pozitivă, bine-venită, absolut necesară pentru dezvoltarea şi evoluţia comunităţilor locale, mai ales a celor din mediul rural.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"PSD îşi menţine angajamentul de susţinere a industriei alimentare locale şi de protejare a puterii de cumpărare a populaţiei, prin prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază"

Guvernul Ciolacu a anunţat, săptămâna trecută, lansarea "INVESTALIM", program de sprijin al industriei alimentare. În cadrul acestui program vor fi alocate 590 de milioane de euro, în următorii 3 ani, pentru susţinerea investiţiilor în noi unităţi de producţie şi în modernizarea şi dezvoltarea celor existente. Obiectivele strategice vizate sunt întărirea siguranţei alimentare şi reducerea deficitului comercial. Producem româneşte, cumpărăm produse româneşti, şi astfel vom consuma alimente şi produse agroalimentare din România, şi nu din import!

Ministerul Agriculturii a publicat condiţiile accesării fondurilor disponibile pentru procesatori. Startul depunerii de proiecte este planificat la finalul acestei săptămâni, pe 27 octombrie. 148 de milioane de euro se alocă în fiecare an, până în 2026! Sprijinul statului constă în acordarea garanţiilor de stat de până la 80% din valoarea creditelor angajate de investitor şi dobândă subvenţionată. Totodată, Guvernul plăteşte componenta ROBOR a dobânzii şi investitorul doar o marjă de 2%.

PSD şi Guvernul Ciolacu îndeplinesc astfel promisiunea privind sprijinirea fermierilor şi procesatorilor, pentru modernizarea sau înfiinţarea de unităţi de procesare, în domenii deficitare precum industria de prelucrarea şi conservare a cărnii, a peştelui, a cartofilor, fructelor şi legumelor, sucurilor din fructe, fabricarea brânzeturilor, a uleiurilor, produselor de morărit, a pâinii sau a zahărului.

Sunt prevăzute două forme de sprijin - schemă de ajutor de stat pentru înfiinţarea sau dezvoltarea capacităţilor de producţie din industria alimentară - şi se acordă credit de către bănci comerciale, dar nu mai mult de 50 de milioane de lei/beneficiar, pe o durată maximă de 10 ani; a doua formă de susţinere se referă la facilitarea accesului la finanţare, pentru asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor făcute de beneficiarii eligibili, şi se acordă credit bancar de maximum 30 milioane de lei, pe maximum 5 ani.

Aşadar, companiile care aplică la acest program trebuie să facă o investiţie de cel puţin 500.000 de euro, să contribuie cu cel puţin 25% din valoarea totală a investiţiei şi să menţină activitatea rezultată din investiţie cel puţin 5 ani de la data finalizării.

În acelaşi timp, o veste bună pentru toată populaţia, dar în special pentru persoanele vulnerabile, se referă la prelungirea măsurii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, cu 3 luni, până la 31 ianuarie 2024. De asemenea, lista alimentelor care vor beneficia de adaos comercial limitat va fi extinsă cu următoarele categorii de produse: orez, bulion, margarină, drojdie, varză murată, usturoi, cozonac şi smântână. Sunt alimente pe care românii le folosesc în prepararea mâncărurilor de sărbători şi pe care le consumă cu predilecţie în această perioadă. Decizia a fost luată în urma discuţiilor purtate de ministrul social democrat al agriculturii cu reprezentanţii procesatorilor şi comercianţilor, având în vedere că se văd deja efectele benefice ale acestei măsuri a Guvernului Ciolacu: preţurile alimentelor nu au mai crescut, iar la cele de bază se înregistrează ieftiniri semnificative.

Atât eu, cât şi colegii mei ne dorim ca preţurile alimentelor să fie cât mai uşor de suportat pentru români şi facem tot ce ne stă în putere să îi ajutăm în această perioadă dificilă, în special pe românii cu venituri mici şi medii.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

"Limba română trebuie să fie cunoscută de către toţi cetăţenii români!"

Atrag atenţia asupra necesităţii modificării art. 13 din Constituţia României, care stipulează că "În România, limba oficială este limba română". Consider că este o formulare seacă, care nu-i absolvă pe unii dintre conaţionalii noştri să cunoască, cu adevărat, limba română.

Pentru a obţine cetăţenia română, legea prevede solicitantului îndeplinirea a două criterii fundamentale - să dovedească, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi să declare că nu întreprinde sau sprijină, şi nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit, acţiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranţei naţionale; şi să cunoască limba română şi să posede noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.

Din această perspectivă, cred că şi România trebuie să se înscrie în cerinţele obligatorii a oricărui stat membru al Uniunii Europene, a cărei condiţie de bază în obţinerea cetăţeniei este cea de cunoaştere adecvată a limbii, vorbită şi scrisă, a respectivului stat. Acest fapt se evaluează printr-un examen complex, care necesită o bună stăpânire a limbii materne, fapt ce ar trebui aplicat şi de ţara noastră.

Metamorfozarea Legii fundamentale, în sensul obligativităţii cunoaşterii limbii române de către toţi cetăţenii ţării, este un demers absolut firesc, fără conotaţii politice, dar mai ales un semn de normalitate, de care avem nevoie pentru viitor.

În prezent, Constituţia României nu constrânge în niciun fel cetăţenii români să cunoască limba română.

Pe de altă parte, în situaţia în care Comisia Europeană insistă în propunerile făcute României asupra cunoaşterii unei limbi străine încă din grădiniţă, mi se pare absolut normal ca limba ţării în care trăim cu toţii să nu fie ignorată.

Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre multilingvism, iar România este un exemplu de bune practici în Europa, atât în acest sens, cât şi în ceea ce înseamnă multiculturalismul. Cred însă că a cunoaşte cât mai multe limbi de circulaţie internaţională trebuie să implice, în primul şi în primul rând, cunoaşterea limbii statului ai cărui cetăţeni suntem.

În actualul context european şi internaţional, dominat de terorism, conflicte şi războaie, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene luptă să-şi păstreze şi să-şi promoveze limba maternă.

În consecinţă, introducerea în Constituţie a obligativităţii cunoaşterii limbii române de către toţi cetăţenii României este un demers corect şi motivat. Punerea lui în practică ar avea drept consecinţe însănătoşirea societăţii româneşti, imperios necesară atât românilor, cât şi minorităţilor naţionale.

Doamna Daniela Oteşanu:

Constat cu dezamăgire, că apropierea anului electoral a început să treacă toată dezbaterea politică într-un registru populist, cu foarte multă manipulare şi cu multe enunţuri false, menite să-i ducă în eroare pe cetăţeni.

Unul dintre subiectele preferate în aceste zile este aşa-zisa măsură de limitare a sumelor pentru plăţile cash. Spun aşa-zisa măsură de limitare, pentru că, în realitate, nu s-a luat nicio decizie de limitare a plăţilor cash. Această decizie s-a luat cu mult timp în urmă. Plăţile cash sunt limitate încă din 2015, când tot acest Parlament a votat Legea nr. 70/2015. Unii dintre cei care sunt azi isterizaţi că se limitează cash-ul au votat atunci pentru limitarea lui. Cât de mare poate fi ipocrizia acestor politicieni!

Văd că se anunţă referendumuri pentru garantarea plăţilor cash şi chiar unii colegi liberali, care au votat pentru adoptarea măsurilor fiscale în forurile de conducere ale partidului lor, vin acum să spună că nu sunt de acord cu limitarea plăţilor cash până nu vor fi bancomate şi POS-uri în toate satele.

Ceea ce mă îngrozeşte este populismul fără margini al acestor politicieni.

Stimaţi colegi, care vreţi să faceţi referendumuri şi să instalaţi bancomate şi POS-uri în toate satele, unde eraţi când s-au introdus pentru prima oară plafoane la plăţile cash? Cum puteţi veni acum să ţipaţi că se limitează cash-ul care, de fapt, e limitat de aproape 9 ani de zile?!

Mai spuneţi şi diverse grozăvii, cum ar fi aceea să fie POS-uri în toate satele. Poate nu ştiaţi, dar această obligaţie există deja de la 1 ianuarie 2023, când premier era chiar preşedintele PNL. Obligaţia exista pentru magazinele sau firmele care aveau încasări mai mari de 50.000 de lei. Iar, de la 1 ianuarie 2024, toate magazinele nu vor putea încasa cash mai mult de 5.000 de lei de la aceeaşi persoană fizică. Deci, existau şi până acum POS-uri acolo unde erau încasări mai mari, cum ar fi, de pildă, depozitele de materiale de construcţii, şi vor exista în continuare. Iar la magazinul universal din colţul satului, unde nu există acum POS, se vor putea face în continuare plăţi cash, fără nicio problemă. Şi, sincer, nu am văzut ca la magazinele din sat să se vândă combine frigorifice de lux sau smart TV-uri de peste 1.000 de euro.

Dar este incorect faţă de cetăţeni să le spuneţi "Vai! Vai! Se limitează cash-ul", când, în realitate, cash-ul a fost limitat încă din 2015, când la conducere era Guvernul Cioloş, din care au făcut parte şi unii membri ai USR, care astăzi critică măsura. Atunci era corect, pentru că erau ei la guvernare. Azi nu mai este corect, pentru că ei sunt în opoziţie. Aşa se aplică principiile la USR - doar la alţii este rău. La ei este tot timpul bine! Doar la alţii sunt "penali" acei membri de partid împotriva cărora s-a început urmărirea penală. La USR, "penalii" sunt "persecutaţi politici"! La ei nu se aplică principiul "fără penali în funcţii publice"!

Dragi colegi de la PNL, care aveţi acum obiecţii privind limitarea cash-ului, de ce nu v-aţi enervat atunci când s-a votat în Parlament Legea nr. 70 din 2015? Că atunci s-a limitat cash-ul, nu acum!

Este adevărat că AUR nu exista la acea dată. Dar, până acum, în oferta politică a acestui partid nu am văzut nicio frământare că aveam cash-ul limitat în România de mai bine de 8 ani!

Ca să nu mai vorbim că există o limită a plăţilor în numerar la nivelul Uniunii Europene, reglementată printr-o directivă obligatorie pentru toate statele membre, deci şi pentru România. Iar Comisia recomandă ca această limită să fie stabilită cât mai jos, pentru că, spun experţii europeni, la plăţile cash există cea mai mare vulnerabilitate în privinţa spălării banilor. Nu o spun eu, o spune Uniunea Europeană din care ne-am dorit atât de mult să facem şi noi parte.

Vorbiţi despre pragul de 5.000 de lei, că ar fi prea mic.

Haideţi totuşi să fim corecţi! Nu am văzut pe nimeni în magazinele de la ţară să scoată atâţia bani din buzunar pentru a-şi face cumpărăturile săptămânale.

Francezii şi spaniolii, care au venituri mai mari decât în România, s-au descurcat fără probleme cu un prag identic, deşi la ei preţurile sunt ceva mai mari.

Şi repet, nimeni, absolut nimeni, nici Guvernul, nici cei de la BNR, nici cei de la Comisia Europeană, nici cei de la Fondul Monetar Internaţional nu au spus vreodată că trebuie desfiinţate plăţile în numerar. Nici nu ar fi posibil aşa ceva. Sunt multe aspecte tehnice care fac imposibilă desfiinţarea plăţilor cash. Este, deci, o minciună uriaşă să susţineţi că cineva ar urmări aşa ceva.

Eu, personal, sunt împotriva desfiinţării plăţilor în numerar. Dar sunt şi împotriva minciunii şi manipulării. Cei care criticaţi măsura, fiţi corecţi faţă de cei care v-au votat! Spuneţi-le că nimeni nu a limitat cash-ul acum, pentru că era deja limitat.

Fiţi corecţi şi spuneţi-le că plăţile în numerar sunt plafonate la nivel european, nu doar în România! Fiţi corecţi şi arătaţi-le că acest prag de 1.000 de euro există şi în alte state membre ale Uniunii Europene! Fiţi cinstiţi şi corecţi! Nu mai manipulaţi!

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Patriotismul în politică"

Programul politic al Partidului AUR are în vedere soluţii care să responsabilizeze individul, să îi confere libertate de acţiune si să creeze cadrul necesar pentru ca iniţiativa individuală să ocupe locul principal în mecanica socio-economică a pieţei libere, principalul factor de acumulare al bunăstării.

În acest cadru, moralitatea actului economic devine însă primordială. Divorţul dintre spaţiul politic şi morală, pe de o parte, şi dintre spaţiul economic şi aceeaşi morală, pe de alta, cred că reprezintă inamicul public nr.1 al AUR. Şi nu numai!

Reamintesc faptul că, în testamentul său politic, Corneliu Coposu sublinia cu o acurateţe etică, pe care nici un alt politician de la el încoace nu şi-a mai asumat-o, că "politica este o activitate morală, şi ea nu poate fi delimitată de etică şi de onestitate".

Marele senior a explicat mai departe că a preţuit întotdeauna oamenii cinstiţi şi loiali, şi că a avut o strângere de inimă atunci când, prin forţa împrejurărilor, a fost obligat să lucreze sau numai să fie în preajma lichelelor şi a oamenilor fără caracter.

"I-am detestat pe cei care negociază principiile, deoarece cred că nu este îngăduit să faci compromisuri care schimbă esenţa obiectivelor pentru care militezi", concluziona magistral sacerdotul conservatorismului românesc.

În esenţă, tot Seniorul a rezumat aceste superbe gânduri, care i-au călăuzit întreaga carieră politică, prin formularea care a devenit deja celebră - "Negociem orice, dar nu negociem principii!".

Patriotismul duce cu gândul la iubire devotată de patrie, la mândrie şi la loialitate faţă de ea, la apărarea ţării. Sentimentul de patriotism este similar cu cel de iubire de familie. Ocrotirea, afecţiunea, bucuria şi pacea sufletească sunt devotate acestui sentiment profund şi înălţător.

Patriotismul poate lua multe forme explicite în viaţa de zi cu zi, având temelii programatice. Îl promovăm în armată, în diplomaţie, în învăţământ, în viaţa comunităţilor, în economie şi finanţe, în domeniul ocrotirii familiei naturale şi al inocenţei copiilor, în afaceri, în cultură, în sport. De fapt, îl promovăm şi îl aplaudăm peste tot.

Patriotismul admiră şi înţelege bunele, dar mai puţin bunele patriei. De aceea, el conştientizează ce anume trebuie să îmbunătăţească în corpul patriei şi în fiinţa poporului român, ce anume merită să cultive, ce anume să aplaude, dar şi ce anume să elimine şi ce să îndepărteze cu brutalitate. Recunoaşte atât calităţile, cât şi defectele.

Patriotismul este, aşadar, lucid şi smerit, competent, moral, atent la realitate, natural, firesc, nicidecum idolatru, îngâmfat, autoritarist, suficient, isteric.

Domnul Darius Pop:

"Epopeea spitalelor regionale din România - un eşec previzibil"

Primele promisiuni, adică, primele minciuni referitoare la spitalele regionale au apărut în anul 2005, în timpul Guvernului Tăriceanu, într-un pachet de reforme în domeniul sănătăţii, când ministrul sănătăţii de la acea vreme, Eugen Nicolăescu, anunţa opt spitale, la Iaşi, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Galaţi şi Târgu-Mureş.

Desigur, în bunul spirit al demagogiei româneşti, lucrurile au rămas însă la nivel de intenţie, după care au fost reluate periodic de diverşi premieri, de la Emil Boc la Victor Ponta, dar şi de aleşii locali sau judeţeni, pentru că toţi aveau nevoie de voturi, nu pentru că i-ar fi preocupat o clipă sănătatea românilor! Şi, oricum, când aveau probleme, se tratau în străinătate, după cum a făcut domnul Ponta, spre exemplu.

Când au văzut că nu mai ţine minciuna, politicienii i-au mai tăiat din picioare, aruncând pe piaţă varianta a doar trei spitale regionale, în 2016, în timpul guvernării PSD, coordonarea fiind preluată de Ministerul Sănătăţii.

În caz că nu vă daţi seama, niciun guvern, de 17 ani încoace, nu a reuşit să pună nici măcar o cărămidă la temelia vreunui spital regional, deşi Uniunea Europeană a alocat un miliard de euro României! Acum, jumătate din această sumă s-a pierdut!

Comisia Europeană a alocat, încă din 2016, peste un miliard de euro pentru realizarea a trei spitale intitulate "regionale", finanţarea urmând să fie acordată pe exerciţiul financiar european ce se va termina în 2027. Jumătate din sumă ar fi trebuit cheltuită până în 2021, însă autorităţile române nu au finalizat nici măcar proiectele tehnice!

Iar astăzi, când Alianţa pentru Unirea Românilor a demarat proiectul Caravanei Medicale, prin care facem ceea ce voi un aţi fost în stare, îndrăzniţi să ne acuzaţi că ne facem campanie electorală? Pe noi, care ajutăm mii şi mii de români?!

Preferaţi ca, între timp, românii să stea în spitale care funcţionează în clădiri insalubre, unele vechi de câteva decenii, care pun în pericol viaţa pacienţilor şi fac din sistemul sanitar o sperietoare pentru bolnavi?

Niciun politician din România, din PSD, PNL, UDMR, PMP, USR, n-are dreptul moral să mai vorbească despre sistemul sanitar!

Din 2024, AUR va demonstra românilor că lucrează, cu adevărat, pentru ei!

Domnul Dumitru Coarnă:

"A început controlul total?"

Subiectul declaraţiei politice abordează controlul total pe care guvernarea PSD-PNL îl pregăteşte pentru români, un control total, realizat prin limitarea şi, ulterior, eliminarea plăţilor cu numerar.

Pentru început, au decis că românii pot plăti cu numerar maximum 2.000 de lei, restul doar prin card, aşa cum au făcut şi în alte cazuri, inclusiv infama Lege "Firea", prin care se atentează la copiii românilor, motivul invocat este reducerea evaziunii fiscale. În realitate, PSD şi PNL urmăresc controlul total al românilor şi noi surse de venit pentru multinaţionale.

Această prevedere legislativă înseamnă că micii comercianţi români vor plăti comisioane mai mari către băncile străine la fiecare plată cu cardul, adică, în jur de 3%. Cu alte cuvinte, Guvernul PSD-PNL ajută multinaţionalele în detrimentul românilor.

Ce se va întâmpla cu micii comercianţi din zonele rurale? Vor falimenta, dar băncile străine vor prospera!

În al doilea rând, industria transportului şi gestionării valorilor monetare va fi grav afectată, în sensul în care angajaţii îşi vor pierde locurile de muncă, adică, creşterea şomajului şi probleme sociale ce vor fi suportate de la bugetul ţării, de fiecare român în parte, la fel cum au păţit şi alte industrii care au fost falimentate de acelaşi Guvern condus de PSD-PNL.

În al treilea rând, românii devin cobai sau ţinte de marketing ale multinaţionalelor care vor şti, cu precizie, ce cumperi, când cumperi, de unde cumperi.

În al patrulea rând, plata cu cardul înseamnă controlul total al românilor. Când sistemul decide că nu te-ai conformat sau că opinia ta este contrară deciziei politice, contul se închide şi nu mai ai acces la propriii bani. Vrei să cumperi o pâine sau un medicament? Nu se poate! Sistemul îţi controlează total banii. Chiar dacă sunt ai tăi şi, conform Constituţiei, ai dreptul să îi foloseşti când vrei, cum vrei şi unde vrei.

Aceste aspecte nu sunt poveşti sau dezinformări, aşa cum PSD şi PNL susţin, sunt realităţi ce conduc spre controlul total. El a început. De exemplu, în municipiul Călăraşi, în zilele de sâmbătă şi duminică, bancomatele nu sunt alimentate cu numerar. Deci, fie îţi faci calculul la cheltuielile de peste weekend şi retragi suma necesară, dar şi aceasta cu limită, fie plăteşti exclusiv cu cardul.

În numele combaterii evaziunii fiscale, Guvernul PSD-PNL urmăreşte controlul total al românilor şi bunăstarea multinaţionalelor!

Domnul Dumitru Rujan:

"Mediul de afaceri trebuie sprijinit să stea mai aproape de şcoală şi de viitorii absolvenţi!"

Am greşi dacă am spune că doar România se confruntă cu probleme pe piaţa muncii sau că doar în România există încă un decalaj între sistemul de învăţământ şi nevoile angajatorilor. Chiar şi în state cu economii puternice şi cu sisteme de învăţământ performante există această provocare, pentru că economia evoluează tehnologic mult mai repede, în timp ce şcoala ţine mai greu pasul cu aceste evoluţii.

În România, după desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, graţie demersurilor Partidului Naţional Liberal, a fost revitalizat învăţământul profesional şi cel profesional-dual. Angajatorii au primit facilităţi fiscale pentru a participa la acest sistem de calificări, iar prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se vor realiza în ţara noastră mai multe campusuri special dedicate învăţământului profesional.

O vorbă înţeleaptă spune că numai după ce recunoşti că ai o problemă, abia atunci ai început să o rezolvi. Or, dacă şomajul general în România este foarte mic, în multe zone fiind chiar deficit de forţă de muncă, şomajul în rândul tinerilor absolvenţi rămâne la cote alarmante, de peste 21%, adică unul din patru tineri nu găseşte un loc de muncă adaptat pregătirii lor şcolare. Mă bucur nespus că la finalul acestei luni va avea loc la Caransebeş o bursă a locurilor de muncă pentru tineri, pentru absolvenţii promoţiei 2023, eveniment organizat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Îi felicit pe organizatori pentru această iniţiativă!

Cu toate acestea, îmi exprim speranţa că evenimentul nu se va rezuma doar la un contact între tinerii absolvenţi fără experienţă în muncă şi angajatori grăbiţi, care nu au timp şi nici interes să califice un angajat tânăr. Vreau să cred că va fi o bursă a locurilor de muncă prin care angajatorii să analizeze potenţialul tinerilor absolvenţi, să investească în calificarea lor şi să ia măsuri pentru fidelizarea lor ca angajaţi, pe termen lung.

De asemenea, mi-aş dori ca angajatorii să vină către noi, către parlamentarii din Caraş-Severin, şi să ne spună dacă legislaţia ar putea fi îmbunătăţită, astfel încât orice tânăr din Caraş-Severin care vrea să muncească să poată să o facă imediat şi pe un salariu competitiv.

Doamna Elena Hărătău:

"Evoluţia pozitivă a educaţiei timpurii, un proces esenţial în dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri"

Educaţia copiilor încă de la cele mai mici vârste constituie un moment fundamental pentru parcursul dezvoltării lor ulterioare. Conceptul de educaţie timpurie reprezintă un proces complex, esenţial în buna desfăşurare a parcursului educaţional, evoluţia acestuia fiind susţinută corespunzător de către conducerea PNL a Ministerului Educaţiei.

Consider că societatea românească are imperioasă nevoie de educarea copiilor încă de când sunt foarte mici, deoarece deprinderile acumulate la aceste vârste vor reprezenta pilonii de bază ai devenirii lor la vârsta adolescenţei şi maturităţii.

Din această perspectivă, gestionarea eficientă a învăţământului preşcolar şi antepreşcolar este un element-cheie în progresul procesului educaţional. Reuşita acestui deziderat depinde, în mod covârşitor, de creşterea participării copiilor în creşe şi grădiniţe, fapt ce presupune, implicit, îmbunătăţirea constantă a calităţii educaţiei timpurii, precum şi specializarea adecvată a cadrelor didactice.

Scopurile principale ale educării copiilor de la vârste foarte fragede sunt indisolubil legate de promovarea unor activităţi progresiste de învăţare, remedierea timpurie a eventualelor întârzieri în dezvoltare, şi, nu în ultimul rând, de valorificarea în cadrul familial al celor asimilate de cei mici în creşe şi grădiniţe. Parcurgerea conştiincioasă a acestor etape va da roadele mult aşteptate, atât de cadrele didactice, cât şi de părinţi, conducând, în final, la creşterea calităţii proceselor de învăţare şi la obţinerea unor însuşiri valoroase de către copiii noştri.

Aceste argumente se înscriu în preocupările ministrului educaţiei, doamna Ligia Deca, fiind materializate prin eforturile depuse în vederea asigurării resurselor umane indispensabile pentru transformarea creşelor şi grădiniţelor în spaţii propice educării şi dezvoltării armonioase a celor mici.

În acest context, investiţiile necesare formării şi instruirii celor care lucrează direct cu copiii sunt vitale în reuşita implementării conceptului de educaţie timpurie, o atenţie deosebită acordându-se personalului responsabil cu îngrijirea din creşe şi grădiniţe.

Sunt convinsă că, odată cu intrarea în vigoare a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, reformele derulate în ultimii doi ani în ceea ce înseamnă dezvoltarea educaţiei timpurii vor continua, astfel încât copiii noştri să ajungă pe băncile şcolilor la un nivel educativ optim, care să le permită realizarea unor performanţe deosebite în anii de şcoală şi liceu.

Doamna Elena Stoica:

"Noua abordare diplomatică, promovată de premierul PSD, transformă România într-o voce puternică pe plan internaţional"

Preluarea conducerii Guvernului de către PSD a însemnat nu doar o revitalizare a calităţii vieţii românilor, prin măsurile de plafonare a preţurilor produselor alimentare indispensabile, ci şi o revigorare la nivelul politicii externe a României.

Vizitele internaţionale întreprinse în acest sens de către prim-ministrul Marcel Ciolacu au condus la îmbunătăţirea imaginii României în străinătate, poziţionându-ne ca un stat proactiv, respectat, care se situează la un nivel de apărare considerabilă a cetăţenilor şi a intereselor naţionale, în complicatul context geopolitic actual.

Astfel, deplasările premierului, din ultimele zile, în cele două zone de conflict care ţin capul de afiş al realităţii internaţionale, respectiv în Israel şi Ucraina, au conferit sporirea gradului de siguranţă al conaţionalilor noştri, care au realmente nevoie de sprijinul statului român.

În Israel, întâlnirile lui Marcel Ciolacu cu premierul Netanyahu şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti au vizat împărtăşirea unui puternic mesaj de susţinere pentru repatrierea celor afectaţi de războiul din Fâşia Gaza. De altfel, întrevederea dintre premierii celor două ţări s-a concentrat, cu prioritate, pe acest subiect. Prim-ministrul Ciolacu a primit garanţii considerabile în ceea ce priveşte sprijinul acordat de Guvernul Israelian pentru a-i aduce acasă pe românii de acolo, în stare de siguranţă, susţinere pe care am avut-o, de altfel, şi în repatrierea miilor de pelerini aflaţi în dificultate după izbucnirea conflictelor cu organizaţia teroristă Hamas.

Vizita efectuată la Kiev s-a soldat, de asemenea, cu rezultate fructuoase. În urma şedinţei comune de guvern şi a discuţiilor purtate de premierul Marcel Ciolacu cu preşedintele Zelenski, România a obţinut acceptarea de către Ucraina a existenţei exclusive a limbii române ca limbă oficială a minorităţii noastre de acolo, un demers aşteptat de 33 de ani.

Acest fapt reprezintă, fără îndoială, un succes remarcabil al premierului Ciolacu şi al României, care va reinstaura normalitatea pentru viaţa conaţionalilor noştri din Ucraina şi va spori dimensiunea minorităţii româneşti, aceasta nemaifiind astfel separată în vorbitori de română şi vorbitori de limbă moldovenească.

Recunoaşterea oficială de către Ucraina a inexistenţei limbii moldoveneşti înseamnă că limba română va fi unica limbă pentru minoritatea românească din Ucraina. Nu vorbim aici doar de o problemă simbolică, ci realmente de o consolidare intrinsecă a identităţii şi drepturilor comunităţii româneşti, precum şi facilitarea unui acces mai consistent la politicile publice destinate minorităţilor naţionale din Ucraina.

Odată cu eliminarea limbii moldoveneşti, invenţie de altfel de sorginte sovietică, limba română rămâne singura limbă oficial recunoscută de autorităţile ucrainene pentru toată minoritatea română din Ucraina. Practic, nu vor mai exista oficial două minorităţi, una moldovenească şi alta română, ca până acum, ci doar una singură, română, care foloseşte o singură limbă, cea română. Astfel, va creşte nu doar numărul membrilor comunităţii româneşti din Ucraina, ci şi reprezentativitatea acesteia, mai exact modul în care îşi apără şi exercită drepturile, tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.

Vorbim aici despre apărarea identităţii româneşti, cu atât mai mult cu cât, după şedinţa de guvern comună de la Kiev, autorităţile ucrainene au convenit să nu mai restricţioneze orele de curs şi slujbele religioase în şcoli şi biserici în limba română.

Noua abordare diplomatică promovată de prim-ministrul Marcel Ciolacu este apreciabilă şi salutară în actualul context internaţional zbuciumat, mai ales după activitatea moderată, fără rezultate reale, de până acum a ţării noastre în plan extern.

Domnul Ervin Molnar:

"România este pregătită să treacă cu bine această iarnă"

România nu va avea probleme iarna aceasta cu rezerva de gaze. Statul român îşi va atinge obiectivul de a aproviziona populaţia şi sectorul industrial cu necesarul de energie. Încrederea pe care o avem se bazează pe calculele privind înmagazinările de la acest moment şi ceea ce se va produce iarna aceasta.

Obiectivul UE, convenit anul trecut, a fost de a umple instalaţiile subterane de stocare a gazelor la 80% din capacitate, până la 1 noiembrie 2022. Lucrând împreună, ţările UE au depăşit acest nivel, ajungând, în schimb, la un procent de 95%. Este foarte important de ştiut că, în acest fel, ţara noastră a depăşit ţinta fixată de Uniunea Europeană de 90% până la 1 noiembrie 2023.

Prin Planul REPowerEU, iniţiat de către Comisia Europeană, ca răspuns la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să îşi asigure o cât mai mare independenţă energetică, iar mixul de surse energetice de care beneficiază România ne avantajează în această privinţă.

Astfel, gradul de umplere este astăzi de 100,6% din rezerva tehnică disponibilă la nivelul capacităţilor de stocare, ceea ce se traduce în 417 milioane metri cubi, mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Aceste cantităţi de gaze vor fi suficiente ca această iarnă să fie una stabilă pentru statul român şi societatea românească. Un aspect important de reţinut este şi faptul că, în cazul unui eveniment perturbator sau inopinat, România are la dispoziţie opţiunea de a achiziţiona gaze din Azerbaidjan de până la un miliard de metri cubi, dar aceasta este doar o opţiune de avarie.

De când a preluat guvernarea, Partidul Naţional Liberal s-a asigurat mereu ca românii să nu sufere în timpul sezonului rece, nici de frig, nici din cauza facturilor.

Prin urmare, am asigurat rezervele de energie necesare şi, de asemenea, suntem în continuare pentru menţinerea schemei de plafonare a preţurilor la energie, totul pentru a ne proteja populaţia.

Domnul Eugen Bejinariu:

Veştile oribile, care curg în cascadă, ne arată că străbatem vremuri tulburi şi că răul ia forme din ce în ce mai violente şi mai intolerabile. Atacul împotriva populaţiei civile este un act brutal şi josnic de terorism. Nu există explicaţii sau justificări de vreun fel pentru atacuri care duc la pierderi de vieţi omeneşti. Lansarea rachetelor morţii asupra populaţiei civile, luarea de ostatici, printre care femei şi copii, sunt acţiuni şocante, tulburătoare şi de neiertat. Efectele acestor acţiuni se vor face simţite vreme îndelungată de acum încolo, ele au distrus speranţa unei soluţii paşnice a conflictului în regiune.

Îmi exprim solidaritatea cu poporul israelian, condamn cu fermitate agresiunea barbară asupra civililor nevinovaţi, adaug speranţa că violenţa nejustificată va înceta şi certitudinea că teroarea nu învinge niciodată.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030 a fost adoptată"

Guvernul României, condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu, a aprobat Strategia Naţională pentru Sănătate, gândită să răspundă provocărilor sistemului sanitar din ţara noastră, dar mai ales cerinţelor şi nevoilor pacienţilor şi cadrelor medicale.

Această reuşită se datorează specialiştilor din domeniul sănătăţii care au realizat o radiografie cuprinzătoare a întregului sistem şi care au poziţionat pacientul în centrul viziunii acestei strategii, asigurarea asistenţei medicale profilactice şi curative. În definitiv, misiunea acestei strategii este de a oferi servicii medicale de o înaltă calitate cetăţenilor şi o motivaţie adecvată profesioniştilor, atât prin recunoaşterea muncii depuse, cât şi prin investiţiile în modernizarea condiţiilor de muncă.

Strategia Naţională de Sănătate îşi propune să promoveze etica transparentă, responsabilitatea activităţii medicale, precum şi dezvoltarea unor servicii medicale eficiente, în timp util, astfel încât în România să avem o populaţie sănătoasă, iar rata mortalităţii evitabile să ajungă să se încadreze sub media înregistrată la nivelul statelor Uniunii Europene.

Noile măsuri directoare, stabilite în strategie, vizează dezvoltarea unor programe naţionale care să pună accentul pe măsuri preventive, stabilirea unui rol mai important pentru serviciile ambulatorii şi, nu în ultimul rând, creşterea colectărilor la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.

Un aspect foarte important pe care îl regăsim în noua strategie este un subiect asupra căruia am atras de multe ori atenţia în trecut, şi anume adoptarea măsurilor necesare acordării asistenţei medicale primare, prin creşterea numărului medicilor de familie şi prin diversificarea serviciilor medicale acordate de aceştia. Numărul mare de cabinete de medicină de familie, fără medic, mai ales din mediul rural, face ca peste jumătate de milion de pacienţi să nu beneficieze de servicii de medicină primară, lucru de neacceptat în timpurile actuale.

De asemenea, Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030 este corelată cu strategii sectoriale, precum Planul Naţional de control al cancerului, Strategia pentru boli cardiovasculare şi cerebrovasculare, Strategia Naţională de vaccinare pentru perioada 2023-2030, dar şi Strategia Naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Astfel, rezultatele aşteptate, din punct de vedere al ariilor strategice de intervenţie în sănătatea publică, prevăd creşterea capacităţii instituţionale, adoptarea unei abordări integrate, eliminarea inechităţilor din rândul comunităţilor locale, consolidarea prevenţiei, prin screening şi diagnostic precoce, prevenirea bolilor pe parcursul vieţii şi controlul progresiei acestora.

Pentru a eficientiza serviciile medicale şi accesul populaţiei la acestea, se are în vedere implementarea unui sistem care să îmbunătăţească capacitatea de îngrijire în ambulatoriu, precum şi extinderea şi diversificarea serviciilor oferite în acest regim. De asemenea, anumite servicii medicale sunt prevăzute a fi disponibile pe viitor chiar în cadrul farmaciilor comunitare.

În încheiere, doresc să îmi exprim încrederea că, pe lângă modernizarea sistemului medical, vom asista şi la o schimbare a mentalităţii colective, referitoare la sănătatea publică, orientată către un stil de viaţă sănătos, echilibrat şi orientat către prevenţie şi, implicit, creşterea calităţii vieţii românilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Protejăm spaţiile verzi şi eliminăm amendamentele nocive depuse la Codul urbanismului!"

În perioada următoare, Camera Deputaţilor urmează să adopte un proiect de lege foarte important pentru dezvoltarea armonioasă a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a României în ansamblu. Este vorba despre Proiectul de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, o lege aşteptată de foarte mulţi ani de către toate autorităţile locale şi investitorii privaţi din domeniu, jalon în PNRR, ce vizează sistematizarea legislaţiei existente, fundamentarea unor noi concepte, reformularea unor principii şi adaptarea unor procese, în scopul îmbunătăţirii calităţii mediului construit, al asigurării dreptului constituţional la un mediu sănătos, al echilibrării interesului general cu cel individual, al dezvoltării echilibrate şi sustenabile, al asigurării stabilităţii şi predictibilităţii mediului investiţional şi, implicit, al competitivităţii economice.

Cu toate acestea, ocazia dezbaterii şi adoptării unui proiect de lege de o asemenea importanţă lasă şi calea deschisă pentru norme contrare interesului general sau particular, vigilenţa în astfel de situaţii fiind vitală. Astfel, am solicitat, din partea grupului PNL, eliminarea amendamentelor nocive depuse la Senat, care însemnau eliminarea spaţiilor verzi dintre blocuri şi o reducere a procentului obligatoriu în special în marile oraşe şi, mai ales, în Bucureşti.

Propunerea PNL a fost acceptată de toate grupurile parlamentare. Mai mult, vom propune şi o mai bună reglementare pentru protecţia monumentelor istorice, astfel încât, atunci când se comit infracţiuni, primarul să poată opri imediat lucrările, prin emiterea ordinului de suspendare.

Totodată, parlamentarii PNL au solicitat implementarea digitalizării pentru eliberarea autorizaţiilor de construire şi a certificatelor de urbanism, prin Platforma Acordului Unic. Reamintesc că Partidul Naţional Liberal este cel care a reuşit, pentru prima dată în ultimii 33 de ani, reducerea numărului de avize necesare pentru o autorizaţie de construire.

Prin munca pe care o depunem, zi de zi, în comisiile parlamentare şi în plenul Camerei, ne asigurăm că luăm cele mai bune decizii pentru cetăţeanul român, iar de multe ori această muncă se traduce prin corectarea unor erori cu potenţial nociv pentru societatea românească.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Realizarea vaccinării antigripale în farmacii, un demers concret al PSD pentru îmbunătăţirea sănătăţii românilor"

Conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii a adoptat modificările legislative necesare în vederea simplificării procedurilor înscrierii unui număr cât mai mare de români în campania de vaccinare antigripală.

Este important ca oamenii să conştientizeze din timp pericolele provocate de gripă şi să fie informaţi corespunzător despre gravitatea complicaţiilor acestei boli, manifestate mai acut în cazul categoriilor vulnerabile - persoane vârstnice, copii, bolnavi cronici. Aceste simptomatologii pot deveni, cu uşurinţă, factori declanşatori ai agravării altor afecţiuni, care pot provoca apariţia unor situaţii complicate şi mult mai dificil de tratat.

Cea mai importantă măsură se referă la compensarea, în procent de 100%, a vaccinurilor pentru persoanele aflate în categorii vulnerabile - bolnavii cronici, persoanele de peste 65 de ani, copiii, femeile însărcinate, precum şi, în procent de 50%, pentru celelalte categorii ale populaţiei, cu vârste între 45 şi 64 de ani.

Consider că este vital ca populaţia să cunoască faptul că vaccinarea antigripală se poate realiza inclusiv în farmacii, acest tip de imunizare fiind la îndemâna oricui. Noua metodologie a intrat deja în vigoare, vaccinarea în unităţile farmaceutice, în baza prescripţiei din partea medicilor de familie, fiind o operaţiune simplă, accesibilă la scară largă, mai ales că este decontată integral de stat pentru categoriile de risc.

În acest fel, s-au eliminat obstacolele birocratice existente până acum, când vaccinul antigripal ajungea mai greu în posesia oamenilor, deoarece avea un circuit complicat, pe traseul Ministerul Sănătăţii - Direcţiile de sănătate publică - medicii de familie - persoane imunizate. Dispariţia acestuia favorizează în mod evident persoanele care doresc să primească vaccinul antigripal şi, de asemenea, va conduce la majorarea substanţială a numărului românilor imunizaţi antigripal.

Un alt beneficiu al demersurilor PSD în acest sens este reducerea consistentă a pierderilor înregistrate anii trecuţi, în urma neutilizării dozelor de vaccin antigripal comandate pentru populaţie. Spre exemplu, în anul 2021 au rămas nefolosite 600.000 de doze de vaccin, pierderea economică aferentă fiind considerabilă. De această dată, rambursarea vaccinurilor va conduce la funcţionarea exemplară a programului de vaccinare, precum şi la creşterea acoperirii vaccinale în România.

Sunt încrezătoare că, prin implicarea factorilor decidenţi, respectiv autorităţile, medicii şi farmaciştii, vom avea o campanie de vaccinare antigripală reuşită, ceea ce înseamnă, implicit, creşterea gradului de sănătate a populaţiei.

Domnul Ioan Balan:

"Limba română este limba oficială a minorităţii române din Ucraina!"

Diplomaţia rămâne cel mai puternic instrument pentru a atinge cele mai importante obiective. Vă spun acest lucru din experienţa eforturilor diplomatice pe care le-am întreprins în ultimii ani, atât ca deputat bucovinean, cât şi ca preşedinte al Grupului de prietenie cu Ucraina din Parlamentul României.

În nenumăratele întâlniri pe care le-am avut cu reprezentaţii Parlamentului ucrainean, cu reprezentanţii guvernamentali din statul vecin, cu ambasadorii şi miniştrii, respectarea drepturilor minorităţii de români din Ucraina a fost mereu pe agenda discuţiilor. Respectarea dreptului românilor de la Cernăuţi, de a vorbi limba română şi de a permite copiilor români să vorbească limba lor maternă, a fost unul dintre obiectivele diplomatice majore pe care le-am urmărit alături de colegii mei din Grupul de prietenie cu Ucraina.

Evident că am fost deosebit de bucuros când am luat act de decizia Guvernului de la Kiev, prin care s-a decretat ca limba română să fie limba oficială a minorităţii române din Ucraina. Am primit această veste ca pe o răsplată pentru eforturile diplomatice intense din ultimii ani şi ca pe o confirmare a faptului că Ucraina se apropie tot mai mult de valorile şi principiile europene. Mă bucur, de asemenea, că Guvernul de la Kiev a recunoscut şi faptul că România a fost ţara care a demonstrat cea mai puternică prietenie după ce poporul ucrainean a fost supus unei agresiuni barbare şi ilegale a Rusiei.

Îmi exprim speranţa ca acest succes diplomatic să fie doar începutul normalizării condiţiilor pentru românii din Ucraina, pentru asigurarea accesului la învăţământul în limba română şi pentru o colaborare strânsă între cele două ţări.

Vă pot da asigurări că, aşa cum am întreprins până acum eforturi diplomatice, la fel voi proceda şi în continuare, cu toate instrumentele diplomatice pe care mi le conferă funcţia de deputat.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Voi prezenta o declaraţie politică cu privire la recenta vizită oficială în Statele Unite ale Americii, pe care am avut-o împreună cu colegii din cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii, unde am reprezentat România într-o serie de întâlniri de mare importanţă, desfăşurate cu scopul consolidării securităţii naţionale şi a promovării cooperării cu una dintre cele mai apropiate şi puternice aliate ale noastre.

La Center for European Policy Analysis, am avut o discuţie amplă şi detaliată despre funcţionarea comisiilor pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii, unde am schimbat experienţe şi cunoştinţe cu omologii americani. Această întâlnire a avut un rol esenţial în acumularea de know-how pentru gestionarea situaţiei în regiunea Mării Negre, în special în contracararea propagandei şi ameninţărilor de ordin informaţional care afectează România.

În cadrul întâlnirii noastre cu Matthew Boyse, senior fellow la Hudson Institute, responsabil pe zona Europei Centrale, am avut prilejul să discutăm detaliat despre situaţia geopolitică a regiunii, cu accent pe securitatea Mării Negre. Am reiterat importanţa cooperării regionale cu SUA în această zonă şi am subliniat necesitatea creării unei conexiuni sigure între Europa şi Asia Centrală, care să nu depindă de aprobarea Federaţiei Ruse sau de influenţa Chinei.

Întâlnirea cu preşedintele Comisiei permanente pentru informaţii, Michael Turner, şi cu ranking member al Comisiei, Jim Himes, a reprezentat o oportunitate unică pentru a înţelege mai bine modalităţile în care Congresul American abordează problemele de securitate şi control al activităţii serviciilor de informaţii. Am discutat cu membrii Congresului şi modul în care putem sprijini consolidarea securităţii Republicii Moldova şi am reafirmat angajamentul nostru pentru valorile comune şi sprijinul acordat Ucrainei în aceste vremuri dificile.

În cadrul întâlnirii cu congressman John Garamendi, am discutat detaliat despre modul în care România sprijină Ucraina, atât din punct de vedere umanitar, cât şi prin pregătirea militară. Am subliniat importanţa cooperării economice şi comerciale dintre cele două ţări, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea energetică şi proiectele în curs.

La întâlnirea cu congressman Pat Fallon, membru al Comitetului Camerei Reprezentanţilor pentru Servicii Armate, am subliniat sprijinul României pentru Ucraina şi am reiterat importanţa menţinerii unui avantaj competitiv faţă de China, în contextul utilizării tuturor elementelor de putere naţională. Cooperarea noastră în domeniul energetic a devenit un pilon al Parteneriatului Strategic.

În discuţia cu Donald Norcross, membru al Camerei Reprezentanţilor SUA, am abordat teme legate de securitatea internaţională şi situaţia geopolitică din Flancul Estic, şi am discutat modul în care putem contracara efectele conflictelor din Orientul Mijlociu şi din Ucraina.

În această vizită, am reiterat sprijinul României pentru valorile democratice şi pentru parteneriatul nostru cu Statele Unite ale Americii, subliniind necesitatea menţinerii unui avantaj competitiv în faţa provocărilor globale. Aşa cum am menţionat în numeroasele noastre discuţii, România este hotărâtă să continue să fie un pilon al stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre şi să contribuie la consolidarea parteneriatului transatlantic.

Doamna Maria Stoian:

"România îşi va consolida securitatea energetică, prin valorificarea energiei eoliene offshore"

Proiectul de lege, elaborat de conducerea PNL a Ministerului Energiei, referitor la implementarea acţiunilor necesare în vederea exploatării energiei eoliene offshore a trecut de faza consultării publice, fiind transmis în procedura de avizare ministerială.

Timp de două luni, acest act normativ, deosebit de important pentru viitorul economiei şi a definitivării independenţei energetice a României, a parcurs etapele procedurale prevăzute de legislaţia în vigoare. Forma finală a documentului cuprinde observaţiile pertinente formulate pe acest subiect de către instituţii publice responsabile, mediul de afaceri şi societatea civilă, astfel încât a rezultat un proiect de lege consolidat şi sustenabil.

Iniţierea şi punerea în practică a unei legi concrete de reglementare a cadrului juridic, adecvat valorificării energiei eoliene offshore în Marea Neagră, se înscrie în asigurările asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În acelaşi timp, actul normativ reprezintă o decizie competitivă în vederea realizării ţintei decarbonării sectorului energetic autohton, prin utilizarea potenţialului de energie eoliană offshore al ţării noastre, estimat la 76GW de către Banca Mondială.

Programul promovat de Ministerul Energiei stipulează aprobarea de către Guvern, într-un termen de doi ani, a perimetrelor eoliene offshore care vor fi concesionate în Marea Neagră. În acest timp, va fi efectuat un studiu privitor la condiţiile restrictive impuse de normele din domeniul protejării mediului înconjurător, astfel încât viitoarele zone de exploatare să fie sigure din toate punctele de vedere.

Demn de remarcat este faptul că, în paralel cu finalizarea aspectelor procedurale privind concesiunea perimetrelor şi stabilirea cuantumului redevenţelor, Executivul va lansa şi o schemă de ajutor de stat, prin intermediul căreia vor fi sprijinite investiţiile în energia eoliană offshore.

Sunt încrezătoare că definirea cadrului legal pentru punerea în valoare a acestui tip de energie va asigura, pe termen mediu şi lung, cantitatea de energie necesară, verde, curată şi la un preţ corect pentru români.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Registrul Electronic Naţional al Disciplinei în Autorizarea Construcţiilor - o iniţiativă a parlamentarilor liberali"

Săptămâna trecută, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, al cărei membru sunt, a dat aviz pozitiv pentru PL-x 468/2023 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative pentru întărirea disciplinei autorizării construcţiilor, care prevede înfiinţarea Registrului Electronic Naţional al Disciplinei în Autorizarea Construcţiilor.

Proiectul legislativ se înscrie în linia promovată de parlamentarii Partidului Naţional Liberal, în ceea ce priveşte creşterea gradului de digitalizare a administraţiei publice, şi este unul care va facilita comunicarea rapidă între cetăţeni şi instituţiile statului din domeniul construcţiilor. Acest registru va fi gestionat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii, instituţia specializată a statului român în acest domeniu, şi va cuprinde informaţii detaliate despre clădirile construite. Astfel, prin acest sistem digital, cetăţenii vor putea accesa informaţii utile legate de certificatele de urbanism, autorizaţiile de construire, recepţia la terminarea lucrărilor, rezistenţa mecanică şi stabilitatea clădirii, securitatea la incendiu, economie de energie şi izolarea termică, protecţia împotriva zgomotului, igienă, sănătate şi mediu înconjurător, utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

Rolul va fi de a oferi cetăţenilor informaţii esenţiale, utile şi rapide atunci când au nevoie să afle mai multe date despre calitatea unei construcţii. De aceea, din punct de vedere social, se preconizează că această propunere legislativă, când va deveni lege, va facilita gradul de conectare a cetăţenilor cu instituţiile statului, digitalizarea acestui registru contribuind la o mai mare mobilitate socială şi la o creştere a nivelului de acces la informaţie.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar în momentul de faţă se află pentru avize şi raport la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. În paralel cu dezbaterea privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, astfel de proiecte vin să racordeze România la cele mai înalte norme de calitate privind construcţiile şi urbanismul.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Nu avem voie să tratăm cu superficialitate legi de care depinde viaţa a milioane de români!"

Măsurile propuse de PSD, începând cu anul 2021, pentru reducerea efectelor crizei economice asupra populaţie şi-au dovedit pe deplin eficienţa şi trebuie continuate. Vorbim, printre altele, despre plafonarea preţurilor la energie sau de reducerea preţurilor la alimentele de bază, prin limitarea adaosului comercial.

Dacă Guvernul nu lua măsuri ferme pentru plafonarea preţurilor la energie, iarna trecută am fi asistat la adevărate drame, pentru că mulţi români nu şi-ar fi permis să achite facturile la gaze sau energie.

Dacă Guvernul nu se implica în politica de stabilire a preţurilor la raft, în cazul alimentelor de bază, aceiaşi oameni, cu venituri mici, erau puşi în situaţia de a plăti tot mai mult pentru pâine, cartofi sau lapte, chiar dacă anul 2023 a fost unul bun din punct de vedere agricol.

Cele două măsuri vor fi aplicate şi în cursul iernii care ne bate la uşă. Aşa cum vor face multe state europene, România va menţine preţurile plafonate la energie.

De asemenea, în cazul produselor alimentare, printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul va extinde lista alimentelor de bază pentru care se va aplica măsura adaosului limitat, fiind incluse ingrediente folosite de români pentru preparatele specifice sărbătorilor de iarnă. După ce va fi aprobată de Guvern, această ordonanţă va ajunge şi în Parlament, pentru a fi aprobată printr-o lege. Rugămintea mea este, în cazul acestui act normativ, să lăsăm la o parte orgoliile politice şi să votăm în interesul cetăţenilor.

Urmează o iarnă grea, sunt două conflicte militare care afectează economia europeană şi nu ne putem permite luxul de a trata cu superficialitate legi de care depinde viaţa a milioane de români.

Dacă mai sunt sceptici care spun că astfel de decizii afectează economia de piaţă, le reamintesc că astfel de măsuri au fost aplicate şi la nivel european, Comisia Europeană validând indirect politicile PSD de combatere a principalelor surse de creştere a preţurilor: energia, combustibilii şi alimentele.

Domnul Marian Mina:

"Guvernul Ciolacu a trecut cu bine borna celor 100 de zile"

Cu patru luni în urmă, când societatea românească era într-o situaţie tensionată, cu sistemul naţional de învăţământ blocat, cu banii din PNRR îngheţaţi şi cu alte probleme complicate amânate, PSD a preluat frâiele guvernării. Misiunea guvernului era din cele mai delicate.

Şeful PSD, respectându-şi cuvântul dat faţă de români, îşi asumase întreaga răspundere a situaţiei. El era prin urmare obiectivul criticilor care, din toate taberele, se iscau cu fiecare prilej.

Marcel Ciolacu, împreună cu echipa pe care a constituit-o, a trecut însă cu bine borna celor 100 de zile, confruntându-se cu o problemă după alta, iar în cazul marilor decizii, fără şovăieli în rezolvarea lor.

Printre primele lucruri pe care le-a gestionat a fost cel al preţurilor la alimentele de bază, acestea fiind scăzute cu până la 50%. Totodată, executivul a reuşit să închidă negocierile pe cererea de plată numărul doi din PNRR şi să primească o nouă tranşă de bani. 2,76 miliarde euro a plătit Comisia Europeană statului român. Astfel, investiţiile mari, serioase, aducătoare de valoare adăugată economiei naţionale şi poporului român au continuat. Guvernul Ciolacu a tranşat reforma pensiilor speciale, ca să poată depune cererea numărul trei la comisie, şi a reuşit să calmeze situaţia pe speţa cerealelor ucrainene.

PSD şi-a reconfirmat abordarea generală de a-i proteja pe cei cu venituri mici, a continuat sprijinul pentru agricultorii români şi procesatorii din ţara noastră, la fel cum nu a încetat să susţină ca pensionarii cu venituri mici să obţină bani în plus pentru a face faţă contextului economic dificil.

Aceasta a fost, de la început, geneza şi programul Partidului Social Democrat, şi era natural ca el să provoace intervenţia statului pentru sprijinirea românilor cu salariul minim pe economie, care muncesc cinstit, şi să înceapă să taxeze acolo unde veniturile sunt colosale.

Continuarea guvernării, pe cât de contestată va fi de colegii din opoziţie sau chiar din coaliţie, va reflecta viziunea PSD pe care majoritatea românilor au votat-o în 2020 şi o vor vota în 2024.

Domnul Mircea Roşca:

"«Skimpflation» - fenomenul ascuns care afectează consumatorii, în contextul creşterii preţurilor la alimente"

În contextul în care preţurile la produsele alimentare sunt în creştere, pe fondul majorării costurilor de producţie, consumatorii se confruntă cu un nou fenomen, numit "skimpflation". Acesta reprezintă o practică prin care producătorii reduc dimensiunile ambalajelor sau calitatea produselor, fără a modifica preţul, pentru a compensa creşterea costurilor.

Guvernele din întreaga lume solicită producătorilor şi comercianţilor să menţină preţuri plafonate pentru a proteja populaţia vulnerabilă. Însă, în încercarea de a menţine profitabilitatea, unii producători recurg la metode mai puţin etice. În loc să crească preţurile, aceştia aleg să reducă dimensiunile ambalajelor sau să înrăutăţească reţeta produselor.

Fenomenul "Skimpflation" este deosebit de periculos, pentru că este greu de detectat de către consumatori. De multe ori, modificările sunt subtile şi nu sunt evidente la prima vedere. De exemplu, o cutie de ciocolată sau de îngheţată ar putea părea la fel ca întotdeauna, dar conţinutul său ar putea fi mai mic sau calitatea ingredientelor să fie inferioară.

Susţinătorii drepturilor consumatorilor avertizează asupra acestui fenomen şi îndeamnă la vigilenţă. Este important ca consumatorii să fie conştienţi de această practică şi să verifice cu atenţie produsele pe care le cumpără. În plus, este esenţial ca autorităţile de reglementare să monitorizeze această situaţie şi să ia măsuri pentru a proteja consumatorii. Tocmai de aceea fac o solicitare publică autorităţilor româneşti, Ministerului Agriculturii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, să se asigure că acest fenomen nu va afecta şi piaţa din România. Românii au dreptul la produse de calitate la preţuri decente.

"Skimpflation" reprezintă un pericol real în contextul economic actual. Este esenţial ca toţi actorii implicaţi - guverne, producători, comercianţi şi consumatori - să fie conştienţi de acest fenomen şi să lucreze împreună pentru a asigura un mediu de consum echitabil şi transparent.

Domnul Nicolae Giugea:

"Micul şi berea nu au dispărut din obiceiurile unor administraţii publice, ci doar s-au transformat în alte căi de risipă!"

Ani la rând, bugetele administraţiilor publice locale, deşi modeste ca venituri, erau risipite pe evenimente câmpeneşti cu mici şi bere gratis, având un singur scop - atragerea simpatiei pentru primarul în funcţie. Ce nu face omul pentru a fi reales? Treptat, electoratul din România s-a maturizat şi a înţeles că micul şi berea nu au fost niciodată gratuite, ci plătite din taxele şi impozitele locale pe care contribuabilul le datorează în fiecare an şi le plăteşte la bugetul local.

Mai mult decât atât, micul şi berea, ca denumire generică pentru tot felul de evenimente costisitoare inutile, au stat la baza degradării infrastructurii locale, fiind cauza lipsei de investiţii în reţeaua şcolară sau sanitară, sau în reabilitarea drumurilor. Românii au înţeles din nou, şi astfel de evenimente au devenit deja o raritate în peisajul public din România.

Din păcate, chiar dacă micul şi berea pare că au dispărut, în realitate, politicienii locali, ingenioşi din fire, au transformat acest obicei păgubos în alte tipuri de practici: concerte scumpe gratuite, beculeţe de Crăciun, care încep să lumineze oraşele chiar şi când temperaturile sunt de 25 de grade, târguri inutile sau multe alte forme.

Trebuie să atragem atenţia oamenilor că asemenea tipuri de evenimente scumpe şi inutile tot pe banii lor se fac şi tot în detrimentul acelor investiţii care ar putea aduce un spor de calitate în viaţa cetăţenilor.

Dacă vrem ca România să evolueze, dacă vrem ca dezvoltarea economică şi socială să devină realitate, cred că partidele politice vor avea în anul 2024 o mare responsabilitate în desemnarea candidaţilor pentru alegerile care vor veni.

Cred că cea mai utilă competiţie electorală, care poate aduce beneficii în viaţa românilor, este aceea bazată pe proiecte şi soluţii la problemele comunităţilor locale. Dacă reuşim să ajungem în această fază a competiţiei politice, vă garantez că administraţia din România se va moderniza în mod real şi va livra acele politici şi proiecte necesare oamenilor.

Domnul Nicu Niţă:

"Plafonarea adaosurilor comerciale va fi prelungită de Guvernul condus de prim-ministrul PSD, Marcel Ciolacu!"

Declaraţia mea politică se referă la ordonanţa de urgenţă pe care ministrul PSD al agriculturii o pregăteşte pentru a fi adoptată de către Guvern şi care priveşte lista alimentelor de bază la care adaosul comercial va fi plafonat.

Ministrul PSD al agriculturii, Florin Barbu, a anunţat că a convenit cu procesatorii şi comercianţii prelungirea măsurii pentru o perioadă de trei luni, până la sfârşitul lunii ianuarie 2024.

Partidul Social Democrat îşi doreşte, în continuare, prelungirea acestei măsuri care a avut efectele aşteptate, anume de stopare a creşterii preţurilor alimentelor.

Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică au confirmat reducerea preţurilor la alimente şi stabilizarea inflaţiei la o singură cifră, după aplicarea măsurii PSD privind limitarea adaosurilor la alimentele de bază.

Ministrul PSD al agriculturii, Florin Barbu, a anunţat, în urma discuţiilor cu procesatorii şi comercianţii, că s-a luat decizia, de comun acord, ca lista produselor care vor beneficia de adaos comercial limitat să fie extinsă.

Alimentele care se doresc să fie incluse pe lista extinsă sunt: orezul, bulionul, margarina, smântâna, drojdia, cozonacul, varza murată sau usturoiul, având în vedere că aceste alimente sunt folosite de români în prepararea produselor pentru masa de sărbători, şi nu numai.

Propunerile ministrului PSD al agriculturii au fost agreate de procesatori şi comercianţi, urmând ca acestea să facă obiectul unui proiect de act normativ, care va urma circuitul de legiferare, respectiv punerea în transparenţă, avizare şi adoptare.

Această măsură a plafonării adaosului comercial a intrat în vigoare începând de la 1 august şi se aplică la o listă de alimente de bază, până la sfârşitul lunii octombrie 2023.

Cel mai important lucru este că această măsură, promovată de PSD şi premierul Marcel Ciolacu, protejează puterea de cumpărare a milioanelor de oameni din categoria celor cu venituri mici şi medii, pentru care alimentele de bază constituie o parte semnificativă din cheltuielile curente.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România are nevoie de forţa sa de muncă acasă!"

România, o ţară cu un potenţial uman extraordinar, s-a confruntat, în ultimii ani, cu o migraţie masivă a forţei de muncă către străinătate. Mulţi dintre românii care au ales să plece au fost din judeţele Moldovei. Motivele acestei migraţii sunt complexe, dar în mare parte se datorează dorinţei de a avea un trai mai bun, un câştig mai mare.

Milioane de români au părăsit ţara în căutarea unor oportunităţi mai bune în străinătate, iar această migraţie a lăsat România cu o criză a forţei de muncă care afectează profund economia şi societatea.

Una dintre problemele majore este aceea că plecarea românilor în străinătate a dus la o pierdere semnificativă de resursă umană calificată. Mii de medici, ingineri, tehnicieni şi alte categorii profesionale au ales să îşi desfăşoare activitatea în afara graniţelor ţării, lăsând în urmă locuri vacante, dar mai ales familii destrămate.

Un alt aspect important este legat de forţa de muncă adusă din alte ţări pentru a suplini locurile vacante. Zeci de mii de lucrători din Asia şi Africa au fost aduşi în ţară pentru a acoperi aceste deficienţe. Deşi este important să facilităm migraţia legală, este crucial să ne întrebăm de ce românii pleacă în străinătate, în timp ce locurile de muncă sunt ocupate de forţă de muncă străină.

Soluţia pentru această problemă trebuie să includă mai multe componente. În primul rând, este esenţial să se creeze condiţii de muncă şi de viaţă mai bune în România. Aceasta este o prioritate a Guvernului condus de premierul Marcel Ciolacu. Acest lucru înseamnă salarii decente, pachete de beneficii competitive şi un climat general favorabil pentru afaceri şi investiţii. Românii trebuie să aibă motive puternice pentru a alege să rămână sau să se întoarcă acasă.

De asemenea, este important să se faciliteze procesul de întoarcere al românilor care lucrează în străinătate. Întoarcerea acasă poate oferi sprijin financiar şi logistic celor care doresc să revină în ţară.

România trebuie să facă eforturi semnificative pentru a-şi recâştiga forţa de muncă şi pentru a crea un mediu atractiv pentru românii plecaţi în străinătate.

Prin asigurarea de salarii decente, condiţii de muncă favorabile şi facilităţi pentru întoarcere, putem spera la o redresare economică şi socială, în care toţi românii să aibă şansa de a-şi construi un viitor mai bun în ţara lor.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

În vreme ce în toată ţara se vorbeşte despre austeritate şi despre reforma aparatului bugetar, există în realitate o zonă în care efectul este cel contrar. Sunt instituţii locale în care nu doar că nu se micşorează numărul angajaţilor, ci se măreşte.

Este cazul Primăriei Galaţi, de exemplu, care a decis, săptămâna trecută, să-şi crească cu 20% aparatul bugetar. Mai exact, de la 504 funcţii din aparatul de specialitate al primarului municipiului Galaţi şi al Serviciului Evidenţa Persoanelor, câte avea, organigrama va ajunge la 605 posturi.

Conform expunerii de motive, primăria susţine că majorarea se impune datorită unui "amplu proces de dezvoltare al municipiului Galaţi în toate domeniile - infrastructură, energie verde, mobilitate urbană, reabilitare şi eficientizare energetică clădiri rezidenţiale/instituţii, dotări pentru instituţiile de învăţământ, digitalizare, asistenţă socială, instruire personal".

Din aceste motive spune că ar fi necesară majorarea aparatului de specialitate al primarului cu 101 angajaţi.

Din păcate, "amplul proces de dezvoltare", despre care vorbeşte municipalitatea, nu se regăseşte şi la nivelul bunăstării populaţiei sau la cel al investiţiilor în economia locală - în ultimii 10 ani nu există investiţie externă care să fi generat o sută de locuri de muncă.

Se ajunge astfel ca jumătate din Top 10 cei mai mari angajatori din Galaţi să fie companii de stat, Primăria Galaţi intrând şi ea în clasament.

Cer să înceteze această practică, a angajărilor deşănţate, fără un suport şi un rezultat real în viaţa comunităţii. Reforma aparatului bugetar trebuie să vizeze toate sectoarele, nu să renunţăm la câteva posturi, la nivel central, pentru a le umfla la nivel local.

Dacă în fiecare din cele 319 oraşe din România s-ar aduce suplimentar, după modelul Galaţiului, doar zece noi angajaţi, am avea peste 3.000 de noi angajaţi care ar pune o presiune considerabilă pe buget, lucru pe care România nu şi-l permite.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Un nou program de sprijinire a românilor"

De la 1 ianuarie 2024, va începe un nou program dedicat eficienţei energetice a locuinţelor, sub coordonarea Ministerului Proiectelor şi Fondurilor Europene.

Astfel, cetăţenii români, atât cei din mediul urban, cât şi cei din mediul rural vor putea încasa până la 50.000 de lei sub formă de vouchere, suma fiind împărţită în două vouchere, fiecare valorând 25.000 lei. Unul va putea finanţa achiziţia de panouri solare, iar al doilea va finanţa stocarea energiei produse de către panourile fotovoltaice instalate. În plus, vor fi acordate 76.500 lei per familie pentru anveloparea sau schimbarea ferestrelor locuinţelor.

Bugetul total destinat programului este de 1,1 miliarde de euro, în cadrul campaniei RePowerEU, care îşi propune, printre altele, să economisească energie şi producerea de energie curată.

PSD a sprijinit, încă de la începutul guvernării, românii la capitolul energetic, prin măsuri concrete ce vizează scăderea costurilor la energie. Aş dori să mai adaug că şi în această iarnă preţurile la energie şi gaze vor rămâne plafonate, o măsură impusă de PSD, ce s-a dovedit corectă, necesară şi benefică pentru toţi.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Susţinerea investiţiilor private în sănătate"

AUR a iniţiat un proiect de lege pentru susţinerea investiţiilor private în sănătate sub denumirea "Alexandru Pesamosca".

Acest proiect îşi propune realizarea următoarelor obiective:

• Să aducă o serie de îmbunătăţiri în sistemul de sănătate, printre care asigurarea sănătăţii populaţiei şi medicina preventivă, diagnosticul precoce şi managementul integrat al bolilor cronice, tratamentul şi recuperarea rapidă pentru bolile acute, atât în spital, cât şi în afara lui, creşterea calităţii serviciilor medicale şi educaţia personalului;
• Susţinerea financiară a investiţiilor private în extinderea, construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de unităţi sanitare constituite şi organizate conform legii.

Susţinerea financiară constă atât într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cât şi în garantarea de către stat a unei părţi din creditul utilizat de către investitor pentru extinderea, construcţia, şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de unităţi sanitare.

Acestea se vor repartiza astfel:

• Ajutor nerambursabil de până la 5.000.000 euro din cheltuielile eligibile, pentru extinderea, construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de unităţi sanitare, plătit investitorului după terminarea lucrărilor şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie de la Ministerul Sănătăţii, în baza documentelor justificative;
• Garanţie în numele şi contul statului, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi prin Fondul Român de Contragarantare, de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile şi comisioanele aferente, cu condiţia ca aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanţarea integrală sau parţială a acestor cheltuieli prin creditare.

Îndemn toţi colegii de bună-credinţă să ne susţină în vederea realizării acestui proiect, menit să sprijine sfera medicală românească!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România abia acum începe să devină un jucător important în plan internaţional!"

În acest context geopolitic atât de complicat, cu război în Ucraina şi, mai nou, în Israel, lumea se află într-o nouă fază de reaşezare a raporturilor de forţe. România, ca mai tot timpul de-a lungul istoriei sale, se află în mijlocul acestor schimbări, iar acest lucru poate fi o şansă sau un moment de decădere pentru noi. Totul depinde de cum ne jucăm cărţile.

În ultima perioadă, ţara noastră pare că a ieşit din lentoarea şi confortul unei politici externe pasive, care doar reacţionează la evenimente, aşa cum a fost în ultimii ani. Chiar dacă, conform Constituţiei României, atribuţiile politicii externe aparţin preşedinţiei ţării, importanţa prim-ministrului a crescut exponenţial în gestionarea traseului extern al României. Astfel, premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat o poziţie activă şi dinamică în repoziţionarea ţării noastre ca un jucător regional şi internaţional de anvergură.

În acest sens, vă atrag atenţia asupra importanţei acestei schimbări de dinamică externă a României! Cred că este deja evident că premierul Marcel Ciolacu a impus un nou ritm în politica externă a ţării! Este suficient să vedem cum teme de importanţă strategică pentru România, care au stat la sertar ani de zile, sunt tratate rapid şi eficient de actualul cabinet. În primul rând, România este practic cel mai stabil partener strategic al NATO şi UE în sprijinirea Ucrainei invadată de Federaţia Rusă. Negocierea tranzitului de grâne din Ucraina, cu sistemul de licenţe şi sigilare al transporturilor pentru protejarea producătorilor autohtoni, a fost făcută de Marcel Ciolacu, atât la Bruxelles, cât şi la Kiev.

Mai mult, România a asigurat un sprijin constant şi fără surprize alături de partenerii externi. Acest lucru contează enorm ca imagine şi încredere în soliditatea unui parteneriat cu noi! Această ţinută morală externă ne va permite să jucăm un rol serios în reconstrucţia Ucrainei. Şi apropo de Kiev, tot Marcel Ciolacu a obţinut recunoaşterea limbii române, în locul celei moldoveneşti, în privinţa etnicilor români din Ucraina, iar acest lucru va ajuta enorm la restituirea drepturilor românilor din ţara vecină!

Mai ţineţi minte cum se lăudau unii că vor da cu pumnul în masă la Bruxelles, atunci când se negocia PNRR? Nu vreau să critic, dar actualul Guvern trage ponoasele unei foarte slabe negocieri când a fost constituit PNRR pentru România. Premierul Marcel Ciolacu a reuşit, prin vizite, discuţii şi negocieri intense la Bruxelles, nu doar să corecteze unele repere asumate prost de România, dar chiar să şi obţină sprijinul instituţiilor Europene în ajustarea indicatorilor economici. Astfel, inflaţia a început să scadă, investitorii aduc din nou capital în ţară, iar deficitele bugetare, antamate în anii anteriori, sunt ţinute sub control pentru a nu pierde banii PNRR.

Să nu vă imaginaţi că asta este o treabă uşor de negociat cu Bruxelles-ul!

Tot în legătură cu relaţiile europene, vă reamintesc de rezultatele obţinute de cabinetul Ciolacu în privinţa dosarului Schengen, gestionat atât de modest până acum. Când alţi factori de decizie din ţară spuneau că trebuie să ne purtăm cu mănuşi cu Austria, care refuza absurd un drept al ţării noastre, singurul demnitar care a avut curajul să anunţe că este momentul să dăm Austria în judecată la CJUE, a fost tot Marcel Ciolacu.

Mai mult, după acest anunţ, Comisia Europeană a anunţat oficial care sunt despăgubirile calculate pentru pierderile ţării noastre prin acest refuz ilogic austriac. Apoi, toată lumea a sărit că Marcel Ciolacu l-a primit pe Viktor Orbán. Însă, de atunci, Ungaria sprijină activ şi face lobby pentru aducerea României în spaţiul Schengen. Asta demonstrează o politică externă activă, în care nu aşteptăm să ne dea nimeni nimic, ci mergem şi ne luptăm pentru drepturile noastre!

Totuşi, cea mai apreciată schimbare în politica internaţională, nu doar regională, este asumarea unui rol concret în urma atacului terorist fără precedent a Hamas contra Statului Israel! Premierul Marcel Ciolacu a fost primul prim-ministru din lume care s-a deplasat în Israel, alături de ministrul afacerilor externe şi al apărării, pentru a susţine Israelul şi a discuta personal cu premierul Benjamin Netanyahu. Personal, consider acest gest al premierului nostru, de a merge primul în Israel, drept cea mai curajoasă acţiune de politică externă care ne-a pus cu adevărat pe harta jucătorilor internaţionali. Iar premierul nu s-a dus doar să strângă mâna oficialităţilor, ci i-a luat pe miniştrii relevanţi în domeniu, al afacerilor externe şi al apărării, pentru a oferi un suport real şi concret Israelului.

Însă, pentru a conta cu adevărat în acest conflict, Marcel Ciolacu a anunţat că România trimite ajutoare şi poporului palestinian, ţinut captiv de teroriştii Hamas şi prinşi în schimbul de focuri.

Să ajuţi deschis populaţia civilă de ambele părţi ale unui conflict sângeros, asta înseamnă să fii strateg de politică externă!

Iar după toate aceste reuşite pot să spun că, deşi unora nu le place, România abia acum începe să devină un jucător important în plan internaţional!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Români condamnaţi la moarte de incompetenţa ministrului sănătăţii!"

În caz că nu ştiţi, 153 de români mor zilnic de cancer. Lor li se alătură, aşteptând să moară, alţi oameni bolnavi de aceeaşi necruţătoare maladie, care au parte de tratamente insuficiente, de acte medicale condiţionate de celebrele plicuri, de condiţii deplorabile în secţiile de oncologie, de medicamente care se găsesc greu sau de loc!

Aceasta este realitatea pe care o evitaţi, domnule ministru Rafila!

Şi, în caz că aţi uitat, domnule ministru, Planul Naţional de Combatere a Cancerului a fost lansat pe 19 ianuarie 2022, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni, iar pe 3 noiembrie 2022, legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, iar în decembrie, anul trecut, după promulgarea legii de aprobare a planului, la nivelul Ministerului Sănătăţii s-a constituit un grup de lucru ce urma să lucreze la elaborarea normelor de aplicare pentru Planul Naţional de Combatere a Cancerului, normele urmând să fie gata înaintea datei de 1 iulie 2023, când Planul de Combatere a Cancerului trebuia să intre în vigoare - acestea sunt datele seci care ar fi trebuit, acum, să le ofere bolnavilor de cancer din România un circuit clar pentru salvarea vieţii!

Dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă pentru că, dintr-un orgoliu prostesc, pe 30 iunie, cu o zi înaintea datei de 1 iulie, când ar fi trebuit să intre în vigoare Legea privind Planul Naţional de Combatere a Cancerului, aţi ieşit într-o conferinţă de presă în care aţi prezentat norme de aplicare pentru plan, despre care aţi afirmat că "vor intra în vigoare de la 1 iulie".

Iată, domnule ministru, suntem în luna octombrie, repet, 153 de oameni mor zilnic, aşa că poate ne explicaţi şi nouă această întârziere criminală!

Nu vă mai bateţi joc de vieţile românilor!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Când vorbeşti despre armata română, defineşti, de fapt, eroismul, patriotismul, devotamentul şi profesionalismul!"

Ziua Armatei, la fel ca şi toate celelalte sărbători dedicate şi categoriilor complementare de ostaşi, deveniţi eroi sau prezenţi alături de noi în această etapă contemporană a cronologiei umanităţii, precum şi cele consacrate României în totalitatea lor, ne reamintesc că avem o datorie de onoare faţă de ei.

În primul rând, să vorbim mai mult despre vitejia acestora, şi nu doar să o elogiem cu cuvinte frumoase, atent alese, pe care eroii le merită din plin. Apoi, în funcţie de puterile fiecăruia dintre noi, să le urmăm exemplul personal şi să ne poziţionăm alături de unitate, adevăr şi dreptate, acele valori care definesc acest neam, graţie căruia a rezultat, după numeroase şi foarte grele bătălii, un singur popor român într-o singură ţară.

Scriitorul american Bernard Malamud aprecia că "Fără eroi suntem toţi nişte oameni simpli, fără să avem habar până unde putem ajunge". Iar istoria greu încercată a neamului românesc ne-a făcut să ajungem unde suntem şi să fim cine suntem datorită tuturor martirilor, de la Decebal, Mihai Viteazul şi până la cei răniţi sau căzuţi astăzi în teatrele de operaţie externe. Aceştia şi-au găsit drumul spre nemurire în condiţiile cerute acum de structurile de securitate mondiale din care facem parte. Aşadar, când spunem eroi, mereu vom spune, de fapt, armată.

Iar dacă despre alte categorii socio-profesionale auzim, tot timpul, de tot felul de ştiri reprobabile, militarii şi întregul personal din structurile Ministerului Apărării ne fac cinste prin modul ireproşabil în care îşi îndeplinesc jurământul de credinţă faţă de România. Curajul, profesionalismul, responsabilitatea şi dăruirea sunt calităţile prin care aceşti oameni se remarcă în fiecare dintre misiunile la care participă, fie că este vorba de asigurarea capacităţii de apărare a ţării, reprezentarea României în teatre de operaţii sau misiuni desfăşurate în sprijinul populaţiei, atunci când situaţia o cere.

Graţie acestor repere morale deosebite şi scopului său nobil intrinsec de funcţionare, această instituţie fundamentală a statului român continuă să se bucure de cea mai mare încredere în societatea românească, alături de Biserică. În concret, vorbim despre două instituţii aflate mereu la datorie şi consacrate slujbei patriei şi poporului nostru, răspunzând întotdeauna "Prezent!", oriunde şi ori de câte ori au fost chemate şi, mai ales, indiferent de misiunile pe care le-au avut de îndeplinit.

Mai mult, acestea s-au străduit permanent să se ridice deasupra cerinţelor şi aşteptărilor şi să demonstreze profesionalism şi dăruire. În plus, armata a fost permanent un punct de referinţă atât pentru celelalte categorii de forţe ale statului, dar şi pentru întreaga naţiune. Şi îmi doresc şi îi şi urez să rămână aşa pentru eternitate!

Iar acum, în această perioadă agitată, în care mediul de securitate are nevoie de noi măsuri de protecţie, România dovedeşte, graţie trupelor sale, că este un important furnizor de siguranţă în regiunea Mării Negre şi în cadrul euroatlantic. De asemenea, onorarea drapelului românesc în teatrele de operaţii, în diverse misiuni internaţionale şi în cele desfăşurate pe teritoriul naţional, precum şi numele soldaţilor noştri, care se regăsesc în registrul de bravură pe toate câmpurile externe de luptă, perpetuează creşterea prestigiului României în rândul partenerilor internaţionali.

Având în vedere că tocmai am invocat exemplul de conduită pe care pregătirea militară şi reacţiile sale le generează în plan intern şi extern, trebuie să subliniez, privind în perspectiva traiectului nostru ca stat, şi faptul că este necesară sporirea capacităţii de apărare a cetăţenilor şi a ţării, care implică şi promovarea mai fermă a spiritului civic, a respectului faţă de valorile şi simbolurile naţionale, şi educarea tinerei generaţii în acest sens. Sub nicio formă nu trebuie ca generaţiile viitoare să ajungă să treacă nepăsătoare sau să respingă opţiunea de a-şi consacra viaţa apărării statului, la fel ca toţi cei care, anterior lor, au pus această ţară mai presus de propria existenţă.

Cariera de militar este una deosebit de nobilă, pentru că implică dedicare, spirit civic şi dorinţa puternică de a-ţi ajuta semenii, fie că eşti sau nu activ în serviciul public.

De aceea, Ziua Armatei Române reprezintă nu doar un omagiu adus celor care şi-au sacrificat destinul pentru acest stat, ci şi o ocazie ca să le mulţumim tuturor celor care se dedică, în prezent, obiectivului de apărare a ţării.

Elogiindu-ne eroii de ieri şi de azi, trecuţi în nefiinţă sau aflaţi încă printre noi, ne apărăm identitatea naţională şi ne menţinem uniţi în credinţa celor al căror sânge ne curge prin vene, potrivit căreia sacrificiile lor nu au fost în zadar, după cum s-a şi demonstrat.

La mulţi ani Armatei Române, la mulţi ani tuturor militarilor şi civililor care servesc România! Vă doresc sănătate şi viaţă lungă!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Migraţia şi conflictele pun din nou presiune pe Uniunea Europeană!"

Agresiunea barbară a Rusiei asupra poporului ucrainean a generat deja costuri imense pentru Uniunea Europeană, România fiind unul dintre statele care a dus greul acestei crize. De parcă nu ar fi fost îndeajuns un conflict la graniţele Uniunii Europene, evenimentele sângeroase produse în Statul Israel au generat un nou val de riscuri pentru Europa, ameninţări teroriste şi chiar incidente înregistrate în Belgia sau Franţa.

De teama propagării valului de ură şi din dorinţa de a proteja populaţia în faţa oricărui risc, unele state europene, membre ale spaţiului Schengen, au început să solicite suspendarea tratatului şi instituirea de controale la frontiere.

Germania a reintrodus deja controalele staţionare la frontiera cu Polonia, Cehia şi Elveţia, iar Italia introduce controalele la frontiera cu Slovenia.

Cel mai probabil, şi alte state se vor alătura acestui demers temporar, pentru că Uniunea Europeană se află iarăşi sub presiunea unor mari valuri de migraţie din afara spaţiului comunitar.

Uniunea Europeană va depăşi, fără urmă de îndoială, şi aceste momente grele, în care parcă ne antrenăm să trăim cu o multitudine de crize care se suprapun de la o zi la alta. Uniunea Europeană a rezistat şi la provocări mult mai mari, şi astăzi continuă să reprezinte cel mai de succes proiect de pace, care a adus cea mai multă bunăstare din istorie pentru aproape 500 de milioane de europeni.

Aşadar, chiar dacă unii ar spune că nu mai este de mare actualitate aderarea României la Schengen, în aceste vremuri de cumpănă, eu, un eurooptimist neclintit, cred cu putere că după 12 ani în care am fost ţinuţi pe nedrept în afara spaţiului Schengen, România merită şi trebuie să fie admisă chiar din acest an, pentru că poate contribui la reformarea şi la consolidarea spaţiului Schengen.

Domnul Vasile Cîtea:

"«Stânga» în România"

În urma afirmaţiilor recente ale unui politician de dreapta, care în timpul unei emisiuni de televiziune a afirmat că România nu poate avea un preşedinte de stânga în acest moment, simt nevoia să aduc în prim-plan contribuţia crucială a valorilor şi principiilor stângii la prosperitatea naţiunii noastre din ultima vreme. Măsurile sociale şi reformele de stânga nu au dus la un colaps financiar, ci dimpotrivă, au fost acel balon de oxigen necesar, care a menţinut economia noastră pe linia de plutire şi au aliniat-o la parametrii de dezvoltare setaţi.

Într-o Românie aflată într-un proces de dezvoltare continuă, este absolut necesar să acordăm o atenţie deosebită bunăstării cetăţenilor cu venituri mici şi mijlocii. Aceşti oameni sunt cei care, adesea în linişte, susţin întreaga societate, iar stânga aduce cu ea un angajament real faţă de nevoile şi aspiraţiile lor. Sunt de părere că trebuie să construim un sistem social echitabil, care să ofere oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii, indiferent de venitul lor.

Stânga nu este doar o formulă de cuvinte, ci o realitate palpabilă a echităţii sociale. Politica noastră este ancorată în solidaritate şi în promovarea unui trai demn pentru fiecare român. Acest lucru implică asigurarea accesului la servicii de sănătate şi educaţie de calitate, locuri de muncă bine plătite şi un nivel de securitate socială care să îi protejeze pe toţi membrii societăţii noastre.

Partidul Social Democrat dispune de experienţa şi capacităţile necesare pentru a propune reprezentanţi competenţi şi responsabili la orice nivel al administraţiei. Suntem dedicaţi unei guvernări eficiente şi transparente, orientată către binele cetăţenilor noştri.

Cifrele sunt, fără doar şi poate, un indicator obiectiv al realităţii. Inflaţia a scăzut, puterea de cumpărare a românilor a crescut, deficitele bugetare s-au redus, şi suntem mândri să afirmăm că am atins jaloane semnificative stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Un alt reper este că România se află pe primul loc în topul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte volumul construcţiilor în desfăşurare. Acest lucru se datorează creşterii investiţiilor din surse europene şi implementării programelor PSD, menite să sprijine industria construcţiilor, exemplu fiind schema de ajutor de stat pentru promovarea producţiei de materiale de construcţii.

În concluzie, valorile şi principiile stângii au reprezentat temelia care a menţinut România într-un climat economic şi social favorabil. Acestea au contribuit la creşterea puterii financiare a românilor şi au permis ţării noastre să se alinieze standardelor europene de trai şi dezvoltare. România are nevoie de o viziune echilibrată, care să se bazeze pe valori umane autentice, iar stânga este gata să continue această misiune în beneficiul întregii societăţi.

Domnul Vasile Nagy:

"Redefinirea şi consolidarea Poliţiei Locale"

Poliţia Locală a fost instituită conform Legii nr. 155/2010, cu scopul de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale ale individului, securitatea proprietăţii, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, acoperind o varietate de domenii, cum ar fi: menţinerea ordinii şi liniştii publice, securitatea proprietăţilor, gestionarea traficului pe drumurile publice, supravegherea disciplinei în construcţii şi afişajul stradal, protecţia mediului, controlul activităţilor comerciale, administrarea evidenţei persoanelor şi alte domenii stipulate de legislaţie.

O problemă centrală este suprapunerea atribuţiilor cu Poliţia Naţională şi Jandarmeria în anumite domenii, generând astfel o fragmentare a responsabilităţilor. De exemplu, în ceea ce priveşte menţinerea ordinii publice, în România există cel puţin trei instituţii care se ocupă de acest aspect: Poliţia Naţională are responsabilitatea de a menţine ordinea publică, Jandarmeria intervine pentru restabilirea ordinii publice, iar Poliţia Locală are şi ea atribuţii în ceea ce priveşte menţinerea ordinii publice.

Fragmentarea responsabilităţilor între diverse entităţi creează probleme. Prin urmare, este esenţială reevaluarea şi separarea competenţelor Poliţiei Locale pentru a evita confuziile. Se poate lua în considerare restrângerea atribuţiilor Poliţiei Locale şi transferul acestora, împreună cu resursele aferente, către instituţiile naţionale, cum ar fi atribuirea controlului circulaţiei către Poliţia Rutieră, gestionarea disciplinei în construcţii către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi responsabilitatea pentru menţinerea ordinii publice către Poliţie. Poliţia Locală ar trebui să funcţioneze pe principii de management, cu evaluări de performanţă pentru fiecare angajat şi departament.

Pentru a rezolva problemele legate de Poliţia Locală şi pentru a aduce îmbunătăţiri semnificative, se pot lua în considerare următoarele recomandări:

• Clarificarea şi simplificarea competenţelor - este vital să se efectueze o analiză detaliată a competenţelor Poliţiei Locale şi să se identifice domeniile care pot fi restrânse sau clarificate. Evitarea suprapunerii sau a contradicţiilor în atribuţii va contribui la o mai bună eficienţă şi responsabilitate;
• Coordonarea şi colaborarea între instituţii - este important să se dezvolte protocoale clare de colaborare între Poliţia Locală, Poliţia Naţională şi Jandarmerie pentru a asigura o coordonare eficientă a acţiunilor în situaţii care implică menţinerea ordinii publice. Acest lucru va evita dublarea eforturilor şi va promova sinergia în soluţionarea problemelor;
• Instruire şi pregătire - asigurarea unei pregătiri corespunzătoare pentru poliţiştii locali, cu accent pe cunoştinţele legale şi proceduri profesionale, va creşte calitatea serviciilor oferite şi va consolida încrederea cetăţenilor în această instituţie;
• Responsabilitate şi transparenţă - introducerea unui sistem de raportare şi urmărire a acţiunilor Poliţiei Locale, precum şi asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte activităţile lor, vor creşte responsabilitatea şi vor îmbunătăţi relaţia cu cetăţenii;
• Reorganizare administrativă - este important să se analizeze şi să se revizuiască structura administrativă şi ierarhia în cadrul Poliţiei Locale, pentru a eficientiza funcţionarea acesteia şi pentru a evita situaţii în care relaţiile de colaborare sunt insuficiente;
• Auditare financiară - o auditare a cheltuielilor şi resurselor alocate pentru activitatea Poliţiei Locale poate ajuta la identificarea şi eliminarea cheltuielilor inutile sau nesustenabile;
• Educaţie şi conştientizare - campanii de educaţie şi conştientizare la nivel local pot informa cetăţenii despre rolul şi atribuţiile Poliţiei Locale, promovând astfel încrederea şi cooperarea cu această instituţie;
• Monitorizare şi evaluare - implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a performanţei Poliţiei Locale poate oferi date obiective pentru a identifica probleme şi pentru a lua măsuri corective în timp util;
• Aderarea la standarde europene - Poliţia Locală ar trebui să adere la standardele europene, în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite, şi să se alinieze la cele mai bune practici din Uniunea Europeană în domeniul poliţiei locale.

Reformarea şi consolidarea Poliţiei Locale sunt esenţiale pentru a asigura un sistem de ordine şi securitate publică mai eficient, responsabil şi transparent. Prin clarificarea competenţelor, îmbunătăţirea colaborării cu alte instituţii, evaluarea personalului şi investiţii în pregătirea profesională, Poliţia Locală poate să îşi recâştige încrederea cetăţenilor şi să furnizeze servicii de calitate superioară. Prin aceste eforturi, se poate crea un mediu mai sigur şi mai armonios pentru comunităţile locale, reducând în acelaşi timp cheltuielile inutile şi suprapunerile de competenţe.

Domnul Vasilică Toma:

"Egalitate de şanse pentru educaţie şi servicii medicale"

Cu prilejul Săptămânii Europene a Egalităţii de Şanse, este un moment important pentru a sublinia angajamentul nostru faţă de valorile fundamentale ale egalităţii şi dreptăţii, dar şi pentru a discuta despre una dintre cele mai urgente probleme cu care ne confruntăm - accesul egal la educaţie şi servicii medicale pentru locuitorii din mediul rural, la fel ca pentru cei din mediul urban.

În Europa noastră diversă există diferenţe semnificative în calitatea vieţii şi accesul la resurse esenţiale între comunităţile rurale şi cele urbane. Această disparitate nu ar trebui să existe şi, ca societate, trebuie să ne unim pentru a elimina aceste inegalităţi şi pentru a asigura că toţi cetăţenii noştri au şanse egale de a-şi construi un viitor mai bun.

Educaţia este piatra de temelie a oricărei societăţi prospere şi a unei economii durabile. Cu toate acestea, în multe zone rurale, accesul la educaţie de calitate poate fi limitat. Şcoli învechite, lipsa profesorilor bine pregătiţi şi a resurselor educaţionale moderne pot afecta negativ viitorul copiilor noştri din mediul rural. Este imperativ să investim în infrastructura şcolară din zonele rurale, să atragem profesori calificaţi şi să oferim resurse educaţionale la fel de bune ca cele din mediul urban. Fiecare copil, indiferent de locul de naştere, merită o educaţie de cea mai înaltă calitate.

Pe lângă educaţie, accesul la servicii medicale de calitate este un drept fundamental. Totuşi, în multe comunităţi rurale din Europa, accesul la asistenţă medicală poate fi dificil. Centrele medicale sunt deseori depăşite, personalul medical este insuficient, iar pacienţii trebuie să călătorească distanţe mari pentru a primi îngrijire medicală adecvată. Această situaţie nu poate continua. Trebuie să investim în infrastructura medicală rurală, să atragem profesionişti medicali calificaţi şi să asigurăm că serviciile medicale de calitate sunt la dispoziţia tuturor cetăţenilor, indiferent de locul în care trăiesc.

Nu putem să trecem cu vederea realitatea că, în prezent, există o mare discrepanţă între posibilităţile şi resursele disponibile în zonele rurale şi cele urbane din ţara noastră. Acest dezechilibru afectează direct viaţa şi bunăstarea concetăţenilor noştri din mediul rural şi subminează în mod semnificativ şansele lor de dezvoltare şi succes.

În ceea ce priveşte educaţia, trebuie să recunoaştem că fiecare copil, indiferent de mediul în care se află, are dreptul la o educaţie de calitate. Cu toate acestea, în multe comunităţi rurale, resursele limitate, lipsa infrastructurii adecvate şi absenţa cadrelor didactice bine pregătite pot afecta calitatea educaţiei oferite. Este esenţial să investim în şcoli rurale, să atragem profesori competenţi şi să oferim acces la materiale educaţionale moderne pentru a asigura că fiecare copil are o şansă echitabilă de a-şi dezvolta potenţialul.

Pe lângă educaţie, accesul la servicii medicale de calitate este un drept fundamental pe care fiecare cetăţean ar trebui să-l aibă. Din păcate, multe comunităţi rurale se confruntă cu lipsuri semnificative în ceea ce priveşte asistenţa medicală, în timp ce centrele medicale şi spitalele moderne sunt concentrate în oraşe. Această situaţie poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii locuitorilor din mediul rural. Este imperativ să extindem şi să îmbunătăţim infrastructura medicală în zonele rurale, să atragem personal medical calificat şi să facilităm accesul la servicii de sănătate preventive şi de urgenţă.

Închei prin a sublinia importanţa acestei chestiuni pentru toate ţările europene. Egalitatea de şanse nu este doar un principiu fundamental, ci şi un motor pentru dezvoltare economică şi coeziune socială. Haideţi să acţionăm împreună pentru a crea o Europă în care fiecare cetăţean are acces egal la educaţie şi servicii medicale de calitate. Acesta este angajamentul nostru faţă de un viitor mai bun şi mai echitabil pentru toţi.

Domnul Ioan Vulpescu:

Într-o lume globalizată, diaspora românească se extinde şi evoluează constant. Un fapt semnificativ este că, potrivit statisticilor, în ultimii 20 de ani, peste un milion de copii români s-au născut în afara graniţelor ţării noastre. Aceasta nu este doar o statistică, ci un semnal clar al responsabilităţii pe care o avem faţă de această nouă generaţie care creşte departe de leagănul cultural al României.

În lumina acestei realităţi, cultura şi limba română devin esenţiale, repere ale identităţii noastre naţionale pentru aceste noi generaţii. Este de datoria noastră, ca reprezentanţi ai României, să ne asigurăm că aceste valori sunt nu doar păstrate, dar şi promovate şi îmbogăţite în inimile românilor de pretutindeni.

Luând exemplu din "Prezenţe Culturale Româneşti" de Virgil Cândea, o mică enciclopedie de creaţii româneşti şi de izvoare despre români în colecţii din străinătate, observăm că impactul cultural al românilor în lume este vast şi semnificativ. De la artişti până la savanţi, contribuţia diasporei româneşti la cultura globală este una remarcabilă. Pentru a asigura continuitatea acestei moşteniri, avem nevoie de o strategie clară şi concretă.

Primul pas este consolidarea şi extinderea programelor educaţionale pentru românii din diaspora, în special pentru tinerii şi copiii născuţi în străinătate. Cursurile de limbă, programele de schimb pentru studenţi şi modulele educative online trebuie să fie adaptate nevoilor acestor generaţii.

În al doilea rând, trebuie să sprijinim şi să încurajăm parteneriatele dintre comunităţile româneşti din diaspora şi instituţiile culturale din România. Acestea pot forma baza unei educaţii culturale solide pentru tinerii din diaspora.

În final, susţinerea iniţiativelor şi proiectelor românilor din diaspora, care vizează promovarea culturii şi limbii române, este esenţială. Acest lucru poate fi realizat prin mecanisme de finanţare, consultanţă şi promovare internaţională.

Concluzionând, având în vedere creşterea demografică a comunităţii româneşti din diaspora, protejarea şi promovarea culturii şi limbii române devine mai importantă ca niciodată. Prin eforturi unite, putem asigura că identitatea românească va fi păstrată şi celebrată de generaţiile viitoare, indiferent unde se nasc şi cresc.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"PNL rămâne un garant al stabilităţii şi dezvoltării României"

Partidul Naţional Liberal a demonstrat de-a lungul timpului că este un pilon de stabilitate şi dezvoltare pentru România, chiar şi în contexte economice şi geopolitice dificile. Într-o perioadă în care incertitudinea şi provocările sunt la ordinea zilei, PNL rămâne un garant al progresului şi al investiţiilor strategice, esenţiale pentru viitorul ţării.

PNL a intrat în actuala coaliţie guvernamentală într-un moment deosebit de dificil pentru România, asumându-şi responsabilitatea de a conduce ţara într-o perioadă de criză. Acest gest a demonstrat nu doar maturitate politică, ci şi un angajament ferm faţă de binele României. În ciuda dificultăţilor, PNL a ales să facă sacrificii şi să îşi asume responsabilitatea de a conduce ţara spre un viitor mai bun.

În astfel de perioade complicate este esenţial ca un construct politic să fie bazat pe proiecte de ţară solide şi pe o viziune clară pentru viitor. PNL a demonstrat că are capacitatea de a elabora şi implementa astfel de proiecte, care vizează dezvoltarea durabilă a României şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.

Fiecare partid din coaliţie are rolul său şi este în măsură să îşi stabilească propriile obiective. Însă, în acest context, PNL a reuşit să se distingă prin capacitatea sa de a convinge românii că merită încrederea lor. Acest lucru se datorează nu doar proiectelor ambiţioase, ci şi angajamentului constant faţă de valorile democratice şi faţă de principiile care stau la baza unei societăţi libere şi prospere.

PNL rămâne un garant al stabilităţii şi dezvoltării României, chiar şi în cele mai dificile contexte. Prin investiţiile strategice pe care le promovează şi prin angajamentul său constant faţă de binele ţării, PNL demonstrează că este un partid pe care românii se pot baza în orice moment.

Doamna Mirela Furtună:

"Cetatea Histria va putea fi reabilitată"

Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat cu majoritate confortabilă, 212 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 52 de abţineri, una dintre iniţiativele legislative la care sunt iniţiatoare.

Mă refer la modificarea art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

În fapt, este vorba despre a acorda posibilitatea restaurării şi punerii în valoare a Cetăţii Histria, un monument cu o valoare istorică deosebită pentru Dobrogea.

Deşi au existat proiecte şi inclusiv fonduri nerambursabile pentru reabilitarea cetăţii, acestea nu au putut fi operaţionalizate, deoarece se află într-o zonă strict protejată din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

Prin modificarea art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice se va reglementa ca aceste activităţi de restaurare, de punere în valoare a acestor zone strict protejate, să se desfăşoare conform prevederilor legale în vigoare.

Am decis să promovez, alături de mai mulţi colegi, această iniţiativă, mai ales după ce a venit confirmarea, la finalul anului 2022, că proiectul de restaurare şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria a fost pierdut din cauza faptului că nu s-a reuşit obţinerea avizului de mediu. Mi-am dat seama atunci că singura ieşire din această situaţie poate fi reprezentată de modificarea Legii privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, întrucât, ştim foarte bine, obiectivul se află într-o zonă strict protejată.

Soluţia legislativă a avut la bază două principii - faptul că o lege trebuie să aibă caracter general, deci nu se putea referi expres doar la Cetatea Histria, însă, odată cu promulgarea ei, toate obiectivele de genul acesta din zone strict protejate vor putea fi puse în valoare; iar al doilea principiu a fost cel al menţinerii situaţiei juridice, respectiv să rămână o zonă strict protejată.

În sfârşit, Cetatea Histria va putea fi reabilitată şi integrată în circuitul turistic dobrogean!

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Despre valori şi repere care nu se perimează"

Săptămâna trecută, la un eveniment în Oradea, Ilie Bolojan a oferit liberalilor din audienţă un subiect serios de gândit. Într-un discurs similar cu exemplul de administraţie pe care ni-l oferă de mulţi ani, la obiect şi eficient, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor ne-a transmis că nu trebuie să uităm de litera N din PNL.

Din cauza fantomelor trecutului, care încă ne bântuie conştiinţa generală, şi a ascensiunii extremismului, care abuzează concepte patriotice, pare că ne-am îndepărtat de la aceste valori puternice, care pulsează totuşi în ADN-ul Partidului Naţional Liberal, lăsate moştenire de înaintaşii noştri.

Însă, chiar dacă la nivel de discurs suntem mai reticenţi în a folosi aceste nuanţe, din cauza abuzurilor celor care folosesc valorile naţionale doar ca armă sentimentală, România este esenţa oricărui sistem de valori al PNL, al oricărui obiectiv electoral sau program de guvernare.

Naţional înseamnă România pe primul loc, România în care românii se simt acasă, mândri că aparţin locului, locul în care respirăm şi simţim vital româneşte, România în care statul este în slujba oamenilor.

Naţional înseamnă păstrarea identităţii şi valorilor românilor, prin politici centrate pe calitatea vieţii oamenilor, respect pentru nevoile lor, respect pentru tradiţie, cultură, istoria şi moştenirea de secole a neamului nostru.

Sunt liberală, din familia şi din valorile cu care am crescut şi care m-au format ca adult. Cred în fiecare dintre aceste afirmaţii şi, mai mult decât atât, le păstrez ca busolă şi ca temelie pentru toată activitatea mea politică.

Am rezonat cu cele transmise de Ilie Bolojan şi cred că trebuie să păstrăm acest gând de readucere aminte a ceea ce suntem, în fiecare zi. Cu atât mai mult în aceste vremuri complicate, cu războaie care schimbă lumea aşa cum o ştim noi, cu ameninţări despre care speram că au rămas doar pagini de istorie, cu reaşezări de paradigme în Europa şi în lume.

Iar pentru cei tentaţi să intre într-o dezbatere ideologică profundă, până la nuanţe şi interpretări, răspunsul la întrebarea ce înseamnă litera N din PNL e atât de simplu. Este prima definiţie din dicţionarul explicativ al limbii române: naţional - care este propriu sau aparţine unei naţiuni, unui stat, care caracterizează o naţiune sau un stat; care se referă la o naţiune, la un stat sau le reprezintă.

De-abia de aici începe adevărata dezbatere. Ce ne caracterizează naţiunea? Care dintre valorile promovate pe scena politică aparţin, cu adevărat, naţiunii noastre? Cum deosebim originalul de fals? Realitatea de ficţiune politică? Adevărul de minciună? Capcanele sunt la tot pasul, ofertele par irezistibile. Falşii purtători de steag sunt tot mai vocali. Unde se trage linie între istoria nuanţată şi adevărata construcţie a României de astăzi? Ce rămâne în urmă atunci când bula se sparge şi adevărul iese la iveală? Irosim sau construim?

Istoria Partidului Naţional Liberal se confundă adesea cu istoria României în momentele sale de glorie. Aceasta este o moştenire pe care nimeni nu o poate schimba. Este unică, iar PNL stă mărturie astăzi, prin propria istorie de 148 de ani. Oricât de tulburi ar fi apele şi oricât de populiste ar fi sloganurile propagandistice ale unor efemeri, aceasta este temelia pe care niciun cutremur nu o va putea slăbi.

Aceasta este credinţa noastră!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună ziua!

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să îşi invite colegii în sală, începem în 30 de secunde.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 130.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi - de la 10.00 la 11.00 - dezbateri; la ora 11.00 - până la finalizare - şedinţa secretă a Camerei Deputaţilor consacrată soluţionării contestaţiei depuse de domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru împotriva sancţiunii aplicate de Biroul permanent; la 11.30 - votul final; iar la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă au observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Nu sunt.

Mulţumesc.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Mircia Chelaru, pentru o scurtă intervenţie. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, nu se aprobă în BP, pe Regulament? N-aţi făcut voi regulament nou?

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorată Cameră,

Distinşi colegi şi doamnelor colege,

Prezenţa mea aici este motivată de celebrarea zilei de mâine - pentru că nu avem plen - ziua de 25 octombrie, cunoscută fiind poporului român ca Ziua Armatei Române.

Nu voi intra în elemente de istoricism subtil sau ieftin. Ştiu doar că noi trebuie de fiecare dată să ne întoarcem la semnificaţia istorică şi simbolică a acestei zile.

Pentru unii, există o anumită formă de trăire, chiar profundă; pentru alţii, în schimb, îi vedem cum rămân în acelaşi indiferentism.

Pentru noi, militarii, este o zi a celebrării demnităţii.

Pentru noi, militarii, şi pentru naţiunea română este Ziua rezidirii patriei înspre Apus.

Dragii mei,

Folosesc aceste cuvinte pentru că, pentru cei care ştiu şi vor să accepte, istoria Armatei Române este însăşi istoria acestui neam şi ele sunt într-o simbioză indestructibilă.

Revin cu această idee şi am să o reamintesc ori de câte ori pot - că armata în sine nu este instituţie; armata în sine este trup viu din trupul viu al naţiunii române. (Vociferări.)

Armata... (Vociferări. Gălăgie.)

Dacă nu interesează, rugăm, măcar aveţi respectul să nu mă întrerupeţi.

Armata este esenţa conştiinţei, a datoriei împlinite... (Vociferări. Gălăgie.) ...este ceea ce produce prin misiunile sale asumarea acestui sacrificiu pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi şi asupra căruia nu insist.

Armata Română este depozitara triplei noastre semnificaţii de identitate şi de suveranitate - este depozitara Drapelului, a Imnului şi a uniformei.

Ca o metaforă, armata este uriaşul soldat de veghe pregătit să se jertfească pentru naţiune, pentru familia sa, pentru libertatea sa, pentru credinţa sa strămoşească.

Vă reamintesc de la această tribună, făcând trimitere la istoria recentă, că armata, prin asumarea misiunilor care i-au fost puse în faţă, a fost forţa motrice, reţineţi, forţa motrice care a făcut posibilă accederea României în NATO şi, ulterior, în Uniunea Europeană.

Unii se vor lăuda, bineînţeles, că s-au alocat Armatei, în ziua de astăzi, 2,5% din PIB.

Vreau să vă reamintesc aici, domnilor, că oricât de multă tehnică ai avea, oricât de sofisticată şi digitalizată ar fi această tehnică, pe câmpul de luptă nu luptă banii, luptă oamenii. De aceea, trebuie să ne adresăm lor şi niciodată să nu uităm de ei.

Să nu ne amintim de cei care luptă doar atunci când apar nenorocirile!

Ţinerea de minte este scurtă la unii dintre români.

Iată de ce, întorcându-mă la semnificaţia zilei de 25 octombrie - este o zi a rememorării, o zi a pioşeniei, o zi a recunoştinţei.

Poporul ştie să o facă, dar trebuie să o facă şi ceilalţi.

De la această tribună, tuturor celor care slujesc Armatei Române, respect şi recunoştinţă!

Mulţumesc.

Am terminat. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de lege...

Mulţumim, domnule Chelaru.

Gheorghe Daniel Andrei, de la PNL.

Pe ce subiect? (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

O simplă remarcă.

Da, 25 octombrie este Ziua Armatei, zi dedicată eliberării ultimei palme de pământ românesc, la Carei, în cinstea Majestăţii Sale Regele Mihai I al României.

Deci să nu-l uităm pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, de la a cărui naştere, mâine, pe 25 octombrie, se împlinesc 102 ani şi în cinstea căruia a fost dedicată această zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

2. Proiectul de Lege privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române; PL-x 604/2023; procedură de urgenţă.

Pentru prezentarea raportului comun, vă rog, doamna Sandu Viorica.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate, prin adresa PL-x 604 din 18 octombrie 2023, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea, de către statul român, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, a unui sprijin financiar Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române. Suma alocată va fi echivalentul în lei a două milioane de euro, anual. Totodată, este vizată alocarea echivalentului în lei a două milioane de euro, anual, ca sprijin financiar pentru Schitul românesc "Prodromu", de la Muntele Athos, Grecia.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi cei ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Andrei Gheorghe, la acest proiect?

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ce vorbăreţ eşti azi, Daniel!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Acest proiect este profund binevenit.

Ţin minte, chiar în luna februarie a acestui an, îi dădeam această idee Înaltpreasfinţitului Petru, Mitropolitul Basarabiei - mitropolie martiră, o mitropolie care a suportat atât represiunea comunistă, sovietică, dar şi persecuţiile de după - 1991, 1992 -, când oamenii ruşilor şi comuniştii încă s-au aflat la putere, vremelnic, în Republica Moldova.

Pentru noi, Partidul Naţional Liberal, Republica Moldova şi Mitropolia Basarabiei vor beneficia întotdeauna de susţinere necondiţionată.

Considerăm acest proiect profund binevenit şi necesar, atât din perspectiva identităţii naţionale, cât şi din perspectiva salvgardării valorilor democratice, valorilor europene şi valorilor creştine, pentru că nu se contrazic deloc, în Republica Moldova, ameninţată atât de agresiv de războiul hibrid al Moscovei, de dezinformare şi de propagandă.

De aceea, credem că această măsură este una care vine fix în direcţia păstrării şi salvării valorilor noastre spirituale, perene, în Basarabia.

Salutăm, de asemenea, adoptarea amendamentului propus de Grupul PNL, care vizează investirea unei sume din această contribuţie către unităţile şcolare şi de învăţământ din subordinea Mitropoliei Basarabiei, cât şi susţinerea proiectelor educaţionale ale acesteia, un lucru absolut fundamental, dacă ne gândim la suferinţele Basarabiei, care, iată, nu se încheie nici astăzi, pentru că Basarabia este parte din sufletul nostru românesc.

De asemenea, ţin să amintesc un lucru - ar trebui să nu ne fie teamă să vorbim de credinţa noastră românească, să vorbim despre unire.

Eu cred în complementaritatea şi convergenţa celor două proiecte - parcursul european al Republicii Moldova şi unirea cu Ţara mamă, România. Suntem cu toţii români şi avem un singur destin.

Şi vreau să evoc, înainte de a închide, 3 mari personalităţi care sunt pentru mine simbol a ceea ce reprezintă unionism sănătos, unionism autentic, unionism care nu face paradă, nu dezbină şi nu face zgomot. Mă refer la martirul Gheorghe Brătianu, cel care în 1953 a murit la Sighet, fix pentru faptul că a refuzat să accepte Dictatul sovietic, să declare că Basarabia aparţine Uniunii Sovietice; mă refer la Regele Mihai I al României, care după 1989 a fost un mare prieten şi un rege autentic şi al Moldovei, al Republicii Moldova, pe care a susţinut-o deplin şi care ne-a transmis această misiune a ceea ce reprezintă viitorul nostru unionist; şi, nu în ultimul rând, la marele Corneliu Coposu. Testamentul lui Corneliu Coposu vorbeşte fix despre acest lucru - reîntregirea şi revenirea...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...Republicii Moldova într-o singură entitate naţională, împreună cu România.

Cred că întotdeauna trebuie să fim alături de fraţii noştri de peste Prut.

Iar Partidul Naţional Liberal va susţine această iniţiativă legislativă şi va susţine toate iniţiativele legislative legate de susţinerea Republicii Moldova.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, de la Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bineînţeles că şi Grupul AUR susţine aceste alocări de fonduri către Mitropolia Basarabiei şi către Aşezământul românesc "Prodromu", de la Muntele Athos.

Grupul AUR a fost primul care a avut iniţiativa unor alocări de fonduri, în Legea bugetului, acum 2 ani, şi ne păstrăm poziţia, bineînţeles, fiind singurul partid unionist, însă trebuie spus că prin această lege nu se alocă sau probabil că nu se vor aloca fonduri în plus către biserică, ci doar se prevăd distinct în Legea bugetului aceste alocări.

În al doilea rând, aceste alocări nu înseamnă că se creează un raport de îndatorare a bisericii faţă de Parlament. Parlamentul României - România este datoare bisericii, pentru că fără biserică nu existam ca naţiune şi ca stat modern.

Mai mult, au fost confiscate proprietăţi ale bisericii, datoria statului fiind să întreţină clerul şi proiectele bisericii.

În plus, aceşti bani se întorc către societate, prin proiectele sociale, culturale şi de credinţă.

Văzând pe cei 3 - îmi permit o glumă. Văzând pe cei 3 iniţiatori ai acestei iniţiative, ai acestei legi, mi-am adus aminte de Cei Trei Crai de la Răsărit care spre Stea au călătorit.

Sper ca drumul celor 3 iniţiatori către nişte proiecte cu adevărat reale, de sprijinire a credinţei...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...creştine în România să fie real şi să nu se rezume doar la nişte alocări de arginţi, ci la sprijinirea unor iniţiative legislative care într-adevăr să sprijine creştinismul în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Ludovic Orban, de la neafiliaţi.

Domnul Ludovic Orban:

O să vă pară rău că mi-aţi dat cuvântul, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Niciodată, domnule preşedinte.

Domnul Ludovic Orban:

Parlamentarii formaţiunii Forţa Dreptei vor vota acest proiect de lege, dar sigur că îl votăm cu inima strânsă, din două motive.

În primul rând, din cauza iniţiatorului, şi anume... (Vociferări.)

...iniţiatorii, sunt 3 iniţiatori, dar principalul iniţiator e preşedintele PSD.

Vă readuc aminte, domnilor de la PSD şi domnule Ciolacu, că sunteţi născuţi din coasta principalului trădător al idealului unirii, şi anume Ion Iliescu, care a fost primul şef de stat care a recunoscut statalitatea unei părţi a teritoriului românesc, respectiv Republica Moldova.

Poate cu proiectul acesta de lege încercaţi să vă spălaţi păcatele faţă de politica dusă de regimurile şi guvernările PSD faţă de fraţii noştri de peste Prut.

Poate credeţi că o să uite lumea de afacerile foarte bune pe care le-aţi făcut cu Plahotniuc, care este dat în urmărire generală şi care a fost şeful celei mai mârşave şi uriaşe spălătorii de bani negri produşi de mafioţii ruşi.

Poate că o să renunţe în sfârşit domnul Ciolacu şi PSD la girul politic acordat către primarul Ceban, ales din partea partidului pro-rus şi care acum este în mod perfid principalul contracandidat al Maiei Sandu la preşedinţia Republicii Moldova.

Şi sper că Ciolacu şi PSD n-o să-i mai dea sprijin acestui filorus îmbrăcat în haine de român, care n-are nicio legătură cu românismul şi cu idealul unionist.

Sper că această lege este doar începutul.

Iar obiectivul unirii este un obiectiv care nu trebuie realizat prin astfel de meschinării şi de legi care arată că, de fapt, dragostea de neam nu se poate cumpăra cu arginţi şi că unirea nu se poate cumpăra numai cu...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...minimum două milioane de euro acordaţi către Mitropolia Basarabiei, care este călcată în picioare... (Vociferări.) ...după 1990, în primul rând de guvernările româneşti, braţ la braţ cu toate guvernările pro-ruse care au fost în Basarabia.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Iulian Bulai, de la USR.

Domnul Iulian Bulai:

E bine să existe coerenţă. Lipsa de coerenţă în acest proiect, pe care nu-l comentez, o să-l susţin personal, este că PSD a pus la şefia ICR, la Chişinău, pe succesoarea lui Plahotniuc. Când a fugit din ţară, a lăsat un om în urma lui, să conducă un partid care submina interesele republicii spre UE, spre România, spre orice valoare vest-europeană, spre o unire cu ţara. Omul ăsta şi-a lăsat o persoană în ţară, să-i conducă partidul mai departe.

PSD, girat de PNL, a pus-o pe doamna asta să conducă ICR-ul, cel mai important instrument de diplomaţie culturală a ţării în Moldova.

Dacă aceasta se numeşte coerenţă, spuneţi-ne pe ce lume trăim.

Dacă este o ipocrizie, atunci, recunoaşteţi greşeala!

Susţinem toţi aceste iniţiative de ajutorare a celor care poartă interese şi credinţe comune cu noi, dar fiţi coerenţi!

Mergeţi acasă, la domnul Ciolacu, la domnul Ciucă, şi spuneţi, demiteţi-o pe doamna Babuc!

Nu se poate ca ICR-ul să fie condus de un urmaş al unui oligarh care a subminat constant interesele Moldovei!

Mergeţi acasă, fiţi coerenţi, daţi-i curaj domnilor Ciolacu şi Ciucă, şi spuneţi-le s-o elimine pe această doamnă şi să susţinem toţi românismul, Moldova, parcursul european, dar nu cu infiltraţi ai lui Putin la conducerea instituţiilor culturale române, acum, prezenţi la Chişinău!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Proiectul era despre biserică, domnule Bulai, să ştiţi, şi domnule Orban!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

La articole? Nu sunt.

Avem un amendament respins.

Domnul Andruşceac.

Înţeleg că doriţi susţinerea amendamentului respins.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

3 amendamente.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E un amendament care conţine 3 articole.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Au fost 3 amendamente distincte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Este un amendament la art. 5 care conţine 3 modificări.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar fi trebuit în mod normal şi regulamentar să existe 3 articole separate. Sunt cuprinse toate propunerile într-un singur articol...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Le supunem votului pe rând.

Domnul Antonio Andruşceac:

...şi o să le dau citire, fără a intra în alte polemici.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dar le pot supune pe rând votului, dacă doriţi!

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu e nicio problemă.

Domnul Antonio Andruşceac:

Da.

Deci...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Luaţi pe alineate, alin. (1), (2) şi (3).

Domnul Antonio Andruşceac:

Alin. (1).

După art. 4 se adaugă un nou articol, art. 5 alin. (1), cu următorul cuprins:

"(1) Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, o sumă în lei, echivalentă cu 100.000 de euro, pentru Chilia cu hramul «Sfântul Ierarh şi Mucenic Ipatie", Mănăstirea Vartopedu de la Muntele Athos».

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Staţi numai... uşor, domnule... domnilor colegi, având în vedere că aţi adăugat un articol, aţi propus adăugarea unui articol la lege este un amendament. (Vociferări.)

Este un amendament, nu sunt 3 amendamente.

Domnul Antonio Andruşceac:

Daţi-mi voie, domnule preşedinte...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supuneţi-le...

Domnul Antonio Andruşceac:

...să continui...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Citiţi-le şi pe celelalte două...

Domnul Antonio Andruşceac:

...şi puteţi vorbi separat, la Comitetul liderilor, cu domnul Coleşa.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Citiţi şi celelalte două alineate, după care voi supune votului amendamentul de adăugare a unui articol.

Domnul Antonio Andruşceac:

După art. 4 se adaugă un nou articol, art. 5 alin. (2), cu următorul cuprins:

"(2) Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, o sumă în lei, echivalentă cu 100.000 de euro, pentru Chilia cu hramul «Sfântul Nicolae din Kapsala», Mănăstirea Pantokrator de la Muntele Athos".

Şi ultimul.

Se adaugă un nou articol, art. 5 alin. (3), cu următorul cuprins:

"(3) Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, o sumă în lei, echivalentă cu 100.000 de euro, pentru Chilia cu hramul «Sfânta Treime», Schitul Lacu de la Muntele Athos".

Vă mulţumesc.

Şi, ca să înţelegeţi cum funcţionează aceste lăcaşuri de cult şi de păstrare a identităţii noastre creştin-ortodoxe, atât în teritoriul românesc de peste Prut, cât şi în sfântul Munte Athos, ar trebui să ştiţi că pe lângă mănăstiri îşi desfăşoară activitatea, în foarte multe locaţii, în aceste chilii, călugări care slujesc şi fac parte din mănăstirile principale, dar care nu primesc bani şi, aşa cum aţi învăţat în anii ăştia şi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Andruşeac.

Domnul Antonio Andruşceac:

...bine aţi făcut că aţi învăţat credinţa creştin-ortodoxă şi acum sunteţi şi patrioţi şi ortodocşi cu toţii...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ne bucurăm că votaţi legile noastre...

Domnul Antonio Andruşceac:

...vă rog frumos să înţelegeţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...domnule Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

...şi această necesitate.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi,

De la amendamente respinse, numărul curent 1, adăugarea art. 5 în textul legii.

Repet, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

32 de voturi pentru, 11 împotrivă, 129 de abţineri şi un coleg care nu votează, amendamentul respins rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mulţumim. (Vociferări.)

Voci de la USR:

Explicarea votului!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Domnule preşedinte,

Dintr-o regretabilă eroare materială... (Vociferări. Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ciprian-Titi Stoica.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete COM (2023) 62; PHCD 60/2023.

Comisia pentru afaceri europene.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Christine Thellmann:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete;

- A subliniat necesitatea unui cadru de reglementare adaptat organizării la scară redusă, care să asigure o participare a tuturor forţelor creatoare, capabile să răspundă rapid la schimbările pieţei şi la nevoile locale;

- A recomandat dezvoltarea spaţiului european al educaţiei pentru a aplica soluţii comune pentru pregătirea personalului calificat.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 octombrie 2023 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Coleşa?

Nu puteţi apăsa butonul ăla mai din timp? Că după aia vă supăraţi că nu vă dau cuvântul, că am început să trec peste articole.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, sunteţi foarte binevoitor, apreciez.

Deci avem iarăşi un proiect de hotărâre al Comisiei Europene, Parlamentului şi aşa mai departe, în care se prevede un Plan industrial al Pactului verde pentru emisii nete zero. Ce înseamnă ştim cu toţii - decarbonizarea economiilor naţionale europene, adică renunţarea la combustibilii fosili pe care îi ştim - petrol, gaze, cărbuni, lemn.

Emisii nete zero înseamnă, per total, teoretic, lipsa emisiilor de dioxid de carbon, o balanţă în care nu vom avea mai mult dioxid de carbon datorat activităţii umane, în cazul de faţă, industriale.

Denumirile politice sub care se ascund aceste programe sunt: Neutralitatea climatică până în 2050, Fit for 55 până în 2030, Pactul verde climatic şi aşa mai departe.

Se vorbeşte foarte mult despre competitivitate şi despre faptul că modelul economic al Europei, bazat pe piaţa sa unică, a creat o prosperitate.

Este adevărat, dar, prin aceste programe, această prosperitate va deveni criză. Şi deja a devenit criză şi suferinţă, deoarece tranziţia verde nu consolidează în niciun caz competitivitatea, concurenţa şi randamentul, ci, din contră, exact opusul lor; avem, până la urmă, o distrugere a întregii industrii bazate pe combustibili fosili - de la industria grea, la motoare termice şi la maşinile pe care le folosim, şi până la anumite tipuri de ferme, până la fermele industriale.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Va crea o piaţă speculativă, o speculă şi nişte profituri speculative.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Cristina Prună, de la USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Această tranziţie verde se întâmplă. Şi ar trebui, în loc să venim aici să spunem tot felul de minunăţii, să ne apărăm interesele la Bruxelles, şi să vedem cum arată industria românească şi cum putem, inclusiv de aici, din România, sau de la Bruxelles, să susţinem această industrie pe viitor. Că vorbim de industria auto, că vorbim de industria exploatării gazelor naturale - mai ales că gazul natural este combustibil de tranziţie în acest drum către emisii scăzute de carbon.

Asta ar trebui să fie atitudinea.

Şi, de aceea, v-am spus de fiecare dată, de la această tribună -haideţi, de pildă, să ne uităm şi noi, în Gorj, unde avem resurse de grafit, să putem să le exploatăm şi să producem baterii, de pildă, în România, să nu mai fim dependenţi de importurile din China; hai să ne uităm cum putem să producem panouri fotovoltaice în România!

Şi nu mă refer la stat, mă refer la companii care să aibă un interes şi să vină să facă treabă aici, în România.

Dacă doar puneţi taxe peste taxe, dacă doar creaţi această instabilitate fiscală în care modificaţi Codul fiscal şi de două ori într-un an, e clar că o să goniţi investitorii, nu o să creaţi un mediu unde toate aceste investiţii în industria românească să se întâmple.

Altfel, sunt poveşti.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Varujan Pambuccian, de la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că după ani întregi în care realitatea a dovedit că foarte multe din ideile care au fost acum 10-15 ani au fost greşite, când realitatea mă face să suspectez că este şi o problemă economică - nu prea mai poţi doar cu facelift-uri şi cu electronizare să vinzi maşini şi, atunci, trebuie să schimbi motorizarea complet; cel puţin la asta mă duce gândul; după ani întregi în care am văzut că energia obţinută prin resurse care nu permit o generare continuă de energie şi necesită o stocare extrem de scumpă şi de poluantă a ei, cred că a venit timpul să discutăm serios despre ce ar trebui să facem - sigur, noi suntem o ţară mică în jocul ăsta, e complicat jocul - ce ar trebui să facem şi ce ar trebui să susţinem pentru modernizarea industriei, pentru modernizarea modului în care extragem şi utilizăm energia.

Energia obţinută din resursă nucleară s-a dovedit a fi o energie curată şi din ce în ce mai sigură.

Energia obţinută din resursă geotermală, acolo unde se poate - dar o să râdeţi, Bucureştiul este un oraş care stă pe o resursă geotermală uriaşă; trebuie folosită, pentru că este o resursă extrem de ieftină şi continuă.

În schimb, noi continuăm să umplem câmpurile de panouri solare, să umplem câmpurile de elice, care sunt ceva mai eficiente decât panourile solare, dar care tot acolo sunt, ca tip de energie, să spunem, impredictibil obţinută.

Şi, slavă Domnului, am luat decizia cu SMR-urile - asta a fost o decizie foarte bună! Ar trebui să mergem mai tare în direcţia aceasta şi ar trebui să facem ceva ca energia geotermală de care dispunem în cantităţi foarte mari sub câteva din centrele urbane importante ale României, să o folosim.

Oradea deja a început să facă lucrul acesta şi mi se pare absolut lăudabil pasul pe care l-a făcut.

Dar putem şi încălzi casele oamenilor şi oferi energie electrică extrem de ieftină din resursa aceasta.

Şi cred că aici ar trebui să ne concentrăm eforturile, şi nu în a continua nebunia asta cu eolian, solar, care nu va duce nicăieri. Va duce doar la punerea în genunchi a populaţiei europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

O voce de la USR:

Ce, se termină Soarele?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Sorin Muncaciu, de la AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Dacă ne uităm la experienţele unor state, cum este Germania, de exemplu, care a introdus aceste eoliene în Marea Nordului şi care la un moment dat a avut surpriza să vadă că nu a fost vânt suficient pentru a produce energie. (Vociferări.)

Mai mult decât atât, noi avem o ipocrizie, la Guvernul României, atât în prima alianţă din această legislatură, cât şi într-a doua.

Nu aţi făcut absolut nimic cu biomasa!

Deci noi avem patente, sunt invenţii care se referă la folosirea biomasei, nu facem absolut nimic; în schimb, batem câmpii aici şi apa în piuă, că vrem energie verde.

Asta este situaţia la Guvernul României. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Miruţă Radu, de la USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Da, vrem energie verde, însă Guvernul României şi Ministerul Energiei în special, trebuie să răspundă la o altă problemă, în paralel cu această dorinţă de energie verde.

Energia, deocamdată, din surse curate, nu este suficientă, iar planul acesta de trecere la o energie curată, pe care trebuie să-l susţinem cu toţii, este un plan rezonabil şi este un plan cu ceva şanse de a ajunge la un rezultat, doar dacă, în paralel, sincronizat cu acest plan, Guvernul României are capacitatea de a pune ceva în schimb. Pentru că ceea ce se întâmplă, deocamdată, la Ministerul Energiei, este să închideţi capacităţi funcţionale şi să ne spuneţi că veţi pune ceva în schimb altă dată. Un astfel de film România l-a văzut de vreo 30 de ani şi capacitatea de producţie de energie electrică, în România, a scăzut în permanenţă, în special pe mandatul celor de la PNL.

Aşadar, dacă vreţi să vorbim despre energie şi despre energie curată, haideţi ca, în paralel cu închiderea de capacităţi, care nu sunt din energie curată, să punem ceva în schimb, pentru că acolo sunteţi repetenţi. În schimb nu puteţi nimic, dar faceţi planuri ca România să importe din ce în ce mai multă energie, în condiţiile în care, cu ce se produce şi închideţi, producem la jumătate din preţul pe care România îl plăteşte pentru import.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana Özmen, de la Grupul PNL.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Stimaţi colegi,

Dacă vorbim de zero emisii trebuie, în primul rând, să vorbim de eficienţă energetică. Şi ştim clar că la ora actuală România are disponibile 2,2 miliarde de euro destinate clădirilor pentru a fi eficientizate energetic.

Să nu uităm că Europa îşi propune ca, până în 2030, 11,7% dintre clădirile rezidenţiale şi clădirile publice să fie renovate. Acest lucru se întâmplă la ora actuală. Ministerul Dezvoltării a epuizat toate aceste fonduri. Iar dacă vorbim de energie verde, să nu uităm că am trecut de curând prin Parlament Legea hidrogenului, care vizează utilizarea - inclusiv că vorbim de hydrogen low carbon - utilizarea energiei nucleare, un proiect strategic pe care România îl are în vedere.

Este important să construim, în continuare, un dialog atât cu coaliţia, dar şi cu opoziţia, în ceea ce înseamnă pregătirea legislaţiei în domeniul energiei verzi.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nemaifiind intervenţii, trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărârea rămâne la votul final.

Doamna deputat Violeta Alexandru, înţeleg, pe procedură, da?

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Da, pe procedură.

Mulţumesc, domnule preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Care e procedura?

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am de făcut un anunţ cu privire la depunerea de către USR şi Forţa Dreptei a moţiunii simple împotriva ministrului finanţelor publice, Marcel Boloş.

O să vă rog să-mi permiteţi, în primul rând, să respect procedura parlamentară şi să vă precizez faptul că acest demers este în conformitate cu prevederile art. 112 din Constituţia României şi cu prevederile art. 189 din Regulamentul Camerei.

Moţiunea simplă denumită "Marcel Boloş, un ministru care creşte taxele cu zâmbetul pe buze", spuneam - şi se vede din titlu - că este împotriva ministrului finanţelor publice.

În primul rând, mulţumesc USR pentru eleganţa de a mă lăsa să fac acest anunţ.

Şi în al doilea rând spun aşa: unde vreţi să duceţi această ţară? Ce este...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat,...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... în capul dumneavoastră, ...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

.... făcând o asumare de răspundere,...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... o ordonanţă, noi şi noi....

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... măsuri şi decizii, pentru a tăia...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...toate sursele de venituri ale celor din mediul privat?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc şi eu. (Aplauze.)

Voci de la USR:

Bravo! Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aţi făcut anunţul moţiunii. E suficient!

Vă rog să-mi prezentaţi textul moţiunii şi cu semnăturile alăturate.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare; PL-x 521/2020; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Reprezentantul comisiilor, pentru prezentarea raportului.

Domnul preşedinte Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În urma analizării raportului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, se constată că dintr-o eroare materială, la art. 2² alin. (1) lit. a), text modificat faţă de textul adoptat de Senat, lipseşte sintagma "vederea începerii".

În consecinţă, pentru îndreptarea erorii materiale, lit. a) are următorul cuprins: "ocupă sau urmează să ocupe o funcţie prevăzută cu atribuţii specializate în activităţile de constatare a infracţiunilor de strângere a datelor, în vederea începerii urmăririi penale şi de urmărire penală".

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul nefavorabil al Comisiei pentru administraţie publică; punctul de vedere al Guvernului, conform căruia Parlamentul va decide asupra oportunităţii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi un raport preliminar de adoptare.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe raportul preliminar aprobat de Comisia pentru apărare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a analizei documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Gabriel Andronache.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Horia Ţuţuianu, de la PSD.

Domnul deputat Horia Ţuţuianu, de la PSD!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Păi, da, n-a apăsat! A vorbit el vreodată?!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aţi cerut cuvântul, domnule Ţuţuianu!

Mai verificaţi o dată!

Domnul deputat Dumitru Coarnă, de la AUR.

Era apăsat, domnule Ţuţuianu!

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E o problemă de procedură. Mai avem pe flux un PL-x 161, cu acelaşi conţinut, un PL-x care vrea să reglementeze Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20 din februarie 2020, care practic punea în acord Decizia CCR nr. 2.017 din 2019 în raport cu Legea poliţiei judiciare nr. 364/2004.

Discuţia ar fi doar pe acest aspect de procedură şi sigur că ambele iniţiative legislative vor să pună în acord această decizie a CCR din 2019, nr. 317, pentru că este decizia... Discuţia este aici: mai avem în urmă încă un PL-x care are acelaşi conţinut şi vorbim de o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Orban, care a produs efecte din februarie 2020. Asta ar fi singura discuţie pe care o ridic eu acum, să ne punem în acord cele două PL-x-uri. Eventual - ştiu că n-am dreptul acesta - să retrimitem la comisie, ca să vină cu o singură formă.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Un singur vorbitor de grup, pentru că e procedură de urgenţă.

O voce din sală:

S-a cerut retrimiterea!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Poftim?

O voce din sală:

Retrimiterea la comisie!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, cum, am început, ce să mai retrimitem? Am citit raportul! Trebuia la început să cereţi retrimiterea. Când ceri, după ce facem dezbaterile cerem retrimiterea?! (Vociferări.)

Păi, domnul Coarnă de ce n-a cerut retrimiterea, în loc să ne certe pe aici?!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

A cerut, a cerut!

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

A expus motivaţia.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 37? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă propun să prelungim programul de lucru până când parcurgem şi punctul 16 inclusiv, deoarece am stabilit în Comitetul liderilor că astăzi discutăm legile organice aflate pe ordinea de zi a plenului. Până la punctul 16 inclusiv avem aceste proiecte de legi cu caracter organic.

Mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la punctul 16 inclusiv, da?

Vot, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Explicarea votului la prelungirea programului de lucru? (Râsete.)

Poate pe procedură doriţi, domnule Simion!

Pe explicarea votului nu vă dau cuvântul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Pe procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Procedură?

Pe procedură, domnul George-Nicolae Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Am votat pentru această propunere.

Cred că în sfârşit am reuşit să vă aduc pe brazdă, în sfârşit a început să vă placă să lucraţi şi voi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dar de ce n-aţi propus dumneavoastră prelungirea programului, că n-am înţeles?! (Râsete.)

12. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 528/2023.

Pentru prezentarea raportului, din partea Comisiei juridice.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Doamna preşedinte Vicol, o secundă!

În calitate de iniţiator, domnul Florin Roman, de la PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 378 din Codul penal, în conformitate şi în acord cu dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 221 din 20 aprilie 2022 şi, practic, introducem incriminarea neplăţii, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere stabilită prin act notarial. Avem această prevedere doar în cazul deciziilor din instanţă. Acum practic punem în acord cu decizia Curţii şi aplicăm un tratament nediscriminatoriu şi în cazul actului notarial.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea Comisiei juridice, doamna preşedinte Vicol, cu raportul.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea articolului 378, în sensul incriminării neplăţii, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite prin act notarial, în vederea punerii actului normativ în acord cu dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 221 din 2023.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, AUR.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

E vorba de punerea în acord a Codului penal cu Codul civil. Avem aici infracţiunea de abandon de familie, art. 378 Cod penal, alin. (1) lit. c), care practic nu incriminează şi neplata cu rea-credinţă atunci când acest lucru se face în faţa unui notar public. Este corectă această abordare juridică, pentru că în jurisprudenţa penală nu puteai să dezvolţi o acţiune penală în momentul în care aveai o plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, prevăzută şi pedepsită de art. 378 Cod penal, atunci când se stabileau în faţa unui notar acele elemente pe care unul dintre soţi le avea ca obligaţie legală, respectiv de plată a pensiei alimentare.

O să votăm pentru.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (7) şi art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; Pl-x 118/2023.

Iniţiator?

În calitate de iniţiator, doamna deputat Oana Murariu, de la USR.

Doamna Oana Murariu:

Pandemia ne-a ajutat puţin în ceea ce priveşte natalitatea, dar a avut un efect devastator în ceea ce priveşte mediul de business. A trecut şi pandemia şi lucrurile nu stau bine.

În primul semestru al anului 2023 avem record negativ de naşteri, din ultimii 145 de ani. Tot în primele şase luni ale anului 2023 s-au închis aproximativ 20.000 de firme.

Acest proiect vizează o îmbinare între dezideratul de stimulare a creşterii natalităţii, pe de o parte, şi, pe de altă parte, încurajarea antreprenoriatului. De ce? Pentru că în prezent, dacă eşti salariat, beneficiezi de o sumă de drepturi pentru a fi încurajat să faci un copil. În schimb, atunci când femeile au curaj şi încep un business, iau calea unei meserii liberale, ajută mediul economic, ajută ţara aceasta, dar dacă vor să facă un copil îşi dau seama că nu au aceleaşi drepturi ca şi atunci când erau salariate.

Prin acest proiect, practic, punem o mică piesă de puzzle, astfel încât să le încurajăm şi pe doamnele care nu sunt salariate, sunt antreprenor, exercită o profesie liberală, să facă un copil, respectiv le dăm dreptul la concediul de risc maternal, un drept pe care acum nu-l au, în timpul sarcinii, şi, drept urmare, pentru că nu au o sumă de drepturi, multe dintre aceste doamne amână momentul creării unui copil sau pur şi simplu nu mai fac niciodată copii.

Drept urmare, vă rog să votăm acest proiect de lege, să stimulăm natalitatea şi, în acelaşi timp, şi antreprenoriatul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate.

Vă rog, domnule deputat Balint.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 10 alin. (7) şi art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, prin adresa Pl-x 118/2023 din 27 februarie 2023, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea art. 10 alin. (7) şi art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, în sensul acordării dreptului la concediu de risc maternal şi persoanelor asigurate facultativ, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ;...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

... avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Concluziile, domnule deputat! Concluziile!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

... şi bărbaţi; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Da.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut propunerea legislativă...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Concluziile, domnule Balint! Concluziile!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

OK!

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor Constituţiei României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii ... (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Hai odată!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

... au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de aprobare a propunerii legislative, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Balint.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Doamne ajută!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Coleşa Alin-Ilie, de la Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Foarte pe scurt. Ne bucurăm. Comisiile raportoare au avut în vedere avizul negativ al Guvernului şi toate celelalte avize negative, inclusiv al Consiliului Legislativ, şi au făcut acest mic, mic, din păcate mult prea mic pas în acest puzzle al măsurilor privind sprijinirea natalităţii.

Am dori să se facă mai mult decât această lărgire a bazei de..., a posibilităţii pentru femeile care lucrează în profesiile liberale, de a primi concediul de risc maternal şi ... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ce s-a întâmplat?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog!

Ce s-a întâmplat?

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... şi să ofere cu adevărat soluţii. Şi soluţia corectă o reprezintă deducerile fiscale pe care cei care muncesc, atât ca salariaţi, cât şi în profesiile liberale, să le primească pentru copiii pe care-i cresc.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2021 pentru modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru acordarea unei indemnizaţii compensatorii pentru persoanele cu handicap; PL-x 43/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor, domnilor,

Bună ziua!

Florin Dobrescu, de la Ministerul Muncii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2021 pentru modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru acordarea unei indemnizaţii compensatorii pentru persoanele cu handicap are ca obiect modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se, printre altele, extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de această alocaţie, prin includerea tinerilor cu dizabilităţi, care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Acordarea, din oficiu, a unei indemnizaţii compensatorii, în luna ianuarie 2022, pentru persoanele cu handicap, pentru care s-au acordat în luna decembrie 2021 prestaţiile sociale prevăzute de art. 58 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale susţine raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru muncă.

Vă rog, scurt, domnule Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 43/2022.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, în sensul eliminării textului adoptat de Senat şi aprobării ordonanţei de urgenţă, în forma prezentată de Guvern.

Amendamentele sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Axinia Adrian, de la AUR.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca de obicei, Guvernul acţionează cu ordonanţe de urgenţă, însă se pare că matematica nu este punctul forte al celor ce fac calcule.

Dacă de creşterea sumelor propuse prin această ordonanţă de urgenţă era nevoie, mai trebuie să punem aplicarea legii în concordanţă cu realitatea, având în vedere că rata inflaţiei nu e luată în calcul cu adevărat în acordarea acestor alocaţii. În condiţiile în care, anul 2022 s-a încheiat cu o inflaţie de 16,4%, în luna decembrie, iar astăzi avem o rată a inflaţiei de 9,4%, aceste alocaţii au crescut cu mai puţin de 4%, adică de la 243 de lei, la 252 de lei.

Noi vom vota pentru adoptarea legii, pentru stabilirea acestor sume pentru alocaţii, însă solicităm punerea în aplicare întocmai, conform realităţilor zilei de astăzi, când pentru creşterea unui copil aceste sume sunt derizorii.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Doamna deputat Simina Tulbure, de la neafiliaţi.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţin acest proiect şi această măsură clarifică o problemă solidă pe care mulţi tineri cu dizabilităţi o întâmpină şi le împiedică viitoare demersuri şi iniţiative academice şi profesionale.

În marja acestei iniţiative cred că ar trebui să direcţionăm - atenţie! - şi către tinerii NEETs, mai ales către cei vulnerabili din rândul acestei categorii. Şi vin cu câteva propuneri concrete: crearea unor servicii locale specializate pentru aceşti tineri, în vederea definirii unor planuri pertinente de carieră; definirea unei strategii de intervenţie pentru formarea competenţelor esenţiale, în vederea accesării oportunităţilor profesionale pentru tinerii NEETs, lansarea unei platforme naţionale de oportunităţi pentru aceşti tineri, crearea unor hub-uri locale şi burse speciale pentru formarea competenţelor şi dezvoltarea unor proiecte economice şi abilitarea centrelor de tineret pentru a sprijini, prin servicii, aceşti tineri.

Vă propun să lucrăm împreună pe aceste măsuri.

Şi, da, putem să perfecţionăm legea tinerilor.

Votăm acest proiect şi felicitări pentru iniţiativă!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 8? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 298/2021.

Pentru raport, Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru muncă.

Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru muncă?

Domnule Balint, vă rog.

Puţin mai lung, vă rog, să nu fie chiar prea scurt!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Am înţeles, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, prin adresa PL-x 298/2021 din 30 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; punctul de vedere negativ al Guvernului; punctul de vedere...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Balint! Concluziile, domnule deputat! Concluziile!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 28 iunie...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Concluziile de la Cameră!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

...2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, de adoptare a...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

... proiectului de lege...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

... cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Adrian Axinia, de la AUR.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am întâlnit oameni care periodic trebuie să demonstreze că nu au o mână sau un picior, sau alte boli, ca de exemplu persoane cu afecţiuni renale severe care nu vor scăpa de acest handicap decât printr-un transplant. Este adevărat, legea trebuie impusă de DGASPC, să nu mai apară cazuri ca şi cel de la Perieni, judeţul Iaşi, unde majoritatea populaţiei e declarată nevăzătoare, dar îşi desfăşoară vieţile normal, unii chiar conducându-şi autoturismele.

AUR va vota acest proiect de lege, pentru că e nevoie de o asemenea lege care să nu mai pună pe drumuri oamenii care au un handicap clar iremediabil sau până la realizarea de transplant, după caz.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat Dan Tanasă, iar aţi apăsat în ultima clipă şi iar vă supăraţi dacă... De la AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Timp de 33 de ani PSD, PNL şi UDMR şi-au bătut joc, în mod sistematic, de aceste persoane cu handicap. N-aţi făcut absolut nimic ca să le ajutaţi!

Slavă lui Dumnezeu că nu v-a luat decât 33 de ani ca să vă daţi seama că ceea ce faceţi cu aceste persoane este o batjocură; tratamente absolut inumane, să-i plimbaţi peste tot, ca să constataţi... ce? Că sunt persoane care au nevoie de ajutor şi că situaţia lor, din păcate, nu se va schimba.

AUR va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul proiect al zilei de astăzi.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului; PL-x 232/2022.

Păi, nu aşteptaţi să vă dau cuvântul? (Se adresează domnului secretar de stat Florin-Sergiu Dobrescu.)

Acum, dacă aţi mers, ce să fac?

Din partea Guvernului, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale susţine raportul comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat, raport întocmit de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, respectiv Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pentru raport, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget.

Raportul, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget!

Domnul Dan Şlincu.

Succint.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, prin PL-x 232/2022.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Victor Ilie, de la USR.

Domnul Victor Ilie:

Aşa cum reiese şi din titlul ordonanţei, statul român acordă, prin această ordonanţă, ajutor de stat către două categorii de firme.

Dacă prima este acceptabilă şi putem discuta despre acest lucru, şi anume ajutor către firmele care nu mai pot face afaceri cu cele din Ucraina, cea de-a doua este inacceptabilă.

Nu putem să dăm ajutor de stat firmelor sancţionate internaţional pentru războiul Rusiei, nelegitim, împotriva Ucrainei.

Nu putem cu o mână să pretindem că sancţionăm aceste entităţi şi îi lovim pe ruşi acolo unde îi doare şi cu cealaltă mână să le dăm ajutor de stat. (Vociferări.)

ANOFM nu a vrut să dea lista firmelor care au beneficiat de acest ajutor de stat, în anii 2022 şi 2023,...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

De ce? De ce nu a vrut?

Domnul Victor Ilie:

...neglijând astfel rolul Parlamentului cu privire la cenzura activităţii Guvernului.

USR nu va putea vota pentru acest proiect, pentru că se neglijează rolul Parlamentului şi se ajută indirect firme care ar trebui să fie sancţionate şi care ajută regimul criminal al lui Putin. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bravo!

Voci de la USR:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nici Ceauşescu nu primea aşa aplauze!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Nicolae-George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sunteţi nişte canalii, pentru că daţi bani ucrainenilor, bani pe care îi luaţi de la gura copiilor români!

Îi abandonaţi pe români în Israel şi exact ca nemernicii, care sunteţi, spuneţi că România nu este Crucea Roşie...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat!

Domnul George-Nicolae Simion:

România este Crucea Roşie pentru alţii!

A avut ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat,

Dacă nu vă controlaţi limbajul vă voi tăia microfonul.

Nu se poate!

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Moşteanu ne-a făcut criminali şi nu l-aţi observat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat,

Am rugămintea să vă controlaţi limbajul atunci când vă aflaţi în plenul Parlamentului. (Vociferări.)

"Canalii" şi "nemernici" nu se spune de la tribună! (Vociferări.)

Deci, dacă vă controlaţi limbajul, pornesc microfonul.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

A avut dreptate colegul care a vorbit mai devreme. Nu daţi dovadă de transparenţă în aplicarea acestei ordonanţe de urgenţă! Vrem să ştim ce firme mai primesc ajutor de stat. Subvenţionaţi nişte companii cu interese ruseşti, în loc să fi luat în proprietatea statului Combinatul Siderurgic de la Reşiţa, în loc să fi luat în proprietatea statului sau să ajutaţi la COS Târgovişte, unde ruşii au tăiat tot şi au dus aparatura de la Târgovişte la Celeabinsk. Trebuia să interveniţi atunci, nu să vă purtaţi de parcă firmele care activează în România au nevoie de subvenţii şi de ajutoare de stat. Trebuia să interveniţi!

Dacă vorbim de actualul conflict şi războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, să opriţi distrugerea industriei celulozei şi hârtiei, pentru că presa din România, atâta cât mai este ea, cumpără hârtie din Belarus.

Nu daţi dovadă de transparenţă! Aţi mărit bugetul Ministerului Apărării Naţionale şi nu vreţi să recunoaşteţi că trimitem armament pe front, nu doar cum era normal, pentru ajutoare umanitare.

În loc să tot staţi cu slava în gură,...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul George-Nicolae Simion:

... mai bine făceaţi ceva pentru industria românească şi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să vă opriţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

... la Petrobrazi, şi la Petrotel ...

Păi, mă refer la proiectul acesta de lege, domnule preşedinte, şi lăsaţi-mă să vorbesc!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

A expirat timpul!

Domnul George-Nicolae Simion:

Lukoil e o rafinărie...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

A expirat timpul, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Sprijiniţi şi Lukoil?

Lukoil are rafinăria Petrotel.

OMV, care tot acţionariat rusesc are...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Simion,...

Domnul George-Nicolae Simion:

Petrobrazi, la Ploieşti...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... vă rog să finalizaţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, lăsaţi-mă să vorbesc, pentru că... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Timpul a fost epuizat.

Domnul deputat Claudiu Năsui, de la USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi luat cuvântul dacă nu s-ar fi spus de la această tribună despre COS Târgovişte, care n-a fost ajutat.

COS Târgovişte a fost ajutat, şi a fost ajutat în cel mai bun mod şi liberal posibil, adică nu printr-o naţionalizare care se voia, şi pe care o voiaţi şi dumneavoastră, domnule Simion, când făceaţi proteste acolo, ca să iertăm ruşii de 40 de milioane de euro, datorii pe care le aveau la bugetul de stat, ci prin a găsi investitori privaţi care să vină şi chiar să facă autentic investiţii acolo, şi exact asta s-a întâmplat. Pentru că în scurta aceea guvernare a USR chiar au fost găsiţi investitori privaţi care să vină şi care au investit deja 480 de milioane de euro. (Aplauze.) Zero bani de la stat, fără nicio schemă de ajutor de stat, aşa cum e firesc şi normal.

Acest proiect este încă o schemă de ajutor de stat, în schimb. Nu aşa ajutaţi economia, nici măcar firmele ucrainene, ruseşti, româneşti, nici nu contează.

Dacă vrei să ajuţi economia României pentru absolut orice investitor, de oriunde s-ar afla el, nu o faci prin a lua bani de la toată populaţia şi a-i redistribui din pix către vreo câţiva prieteni politici.

Singurul mod de a ajuta economia cu adevărat este prin reducerea taxării şi a poverii administrative de toate reglementările şi birocraţia la care îi supuneţi pe antreprenorii români.

Acesta ar fi singurul mod în care chiar puteţi să-i ajutaţi pe români!

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

(Domnul deputat Adrian Wiener solicită să ia cuvântul.)

Iniţiativa are procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii?

Domnul Dan Tanasă (din sală):

La titlul legii!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La articole?

Amendamentul respins, dacă se susţine? (Vociferări.)

Amendamentul respins?

Nefiind amendamente, nu se dezbate titlul legii.

La amendamentul respins, dacă doriţi?

Domnul Dan Tanasă (din sală):

La titlul legii! Dacă avem de obiectat la titlul legii...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Năsui, de la USR.

Dacă amendamentul respins doriţi să-l susţineţi? (Vociferări.)

Nu se dezbate titlul, că nu-s amendamente!

Nu sunt amendamente la iniţiativă şi nu se dezbate titlul!

Am revenit.

La amendamente respinse, dacă doriţi? (Vociferări.)

Nu se dezbate titlul legii, asta vă spun!

Vă mulţumesc.

Nesusţinându-se amendamentul respins, proiectul de lege rămâne la votul final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 24 octombrie 2023, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a CCR, Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023"; PL-x 559/2023, adoptată în procedură de drept comun de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legea adoptată în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 24 octombrie 2023.

Vă mulţumesc.

Ne revedem în două minute pentru dezbaterea contestaţiei domnului deputat Andi Grosaru.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să introduceţi cartelele în console, pentru un vot de control.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Procedură? La votul final? (Vociferări.)

E votul final, domnule Grosaru. Nu e procedură la votul final.

Vot de control.

Vă rog, pregătiţi cartelele, iniţiem un vot de control.

Suntem pregătiţi?

Vot, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Vezi că nu aveţi un secretar!

(Domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locul la prezidiu.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Suntem în cvorum.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnule Grosaru, dacă vreţi, explicaţi votul la un proiect. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La votul final nu avem procedură.

Dacă doriţi, explicaţi votul la punctul 1 şi spuneţi ce vreţi, dar nu pot să dau procedură la votul final. E ca aia, să explicăm votul secret.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Conform Regulamentului, este procedură!

Problemă personală, este procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete COM (2023) 62; PHCD 60/2023.

Vot, vă rog.

236 de voturi pentru, 21 împotrivă, două abţineri, 2 colegi care nu votează.

Explicarea votului, domnul George-Nicolae Simion, de la AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Emisii de carbon zero - asta e o ţintă care poate fi doar în capul sec al unora de pe la Bruxelles, care au apologeţi şi pe aici, prin Parlamentul României, din păcate.

Nu ştiţi ce votaţi, nu ştiţi ce ţinte vă asumaţi.

Din păcate, o faceţi pe seama copiilor şi nepoţilor noştri.

Fiţi mai atenţi când votaţi şi luaţi pe nemestecate orice vine de la Comisia Europeană!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Coarnă, tocmai a explicat votul Grupului domnul Simion.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru, explicarea votului la punctul pe care l-am votat.

În cazul în care vă referiţi la alt subiect, va trebui să vă opresc microfonul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să se explice exact ziua şi ora când am jignit şi toate lucrurile pe care le-am spus în ceea ce făceau referire domnul Varujan Pambuccian şi domnul Vexler.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Drept urmare... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; PL-x 502/2023.

Vot, vă rog.

212 voturi pentru, 52 de abţineri. Adoptat.

Domnul deputat Antonio Andruşceac, explicarea votului, din partea Grupului AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a văzut prin exprimarea acestui vot, suntem pentru protejarea naturii, suntem pentru respectarea tuturor condiţiilor impuse de Uniunea Europeană, chiar şi în ceea ce priveşte Planul de mobilitate urbană durabilă.

Poate vorbiţi cu colegii dumneavoastră care sunt edili în mari oraşe şi unde găsesc o bucăţică de iarbă trântesc un bloc cu o autorizaţie dată prin derogare de la Planul Urbanistic General.

Nu putem fi însă de acord cu folosirea legislaţiei în ceea ce priveşte mediul pentru a şantaja, pentru a şantaja dezvoltatori imobiliari şi apoi a te duce şi a cădea la înţelegere, la masa verde.

Nu putem să fim de acord cu acele organizaţii care sunt pur şi simplu folosite pentru oprirea unor investiţii.

Uite, avem, de exemplu, o investiţie la un pod peste Siret, care e oprită de nişte asociaţii de mediu, că încurcă nu ştiu ce melc şi alt gândac.

Hai să fim rezonabili în chestiunile acestea - apărăm mediul, pe de o parte, dar trebuie să susţinem dezvoltarea economică şi dezvoltarea României, pe de altă parte!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bravo!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Andi Grosaru, de la neafiliaţi. (Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cel care este jignit şi sancţionat pe nedrept eu sunt. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020; PL-x 434/2023.

Vot, vă rog.

269 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române, precum şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu" de la Muntele Athos, Grecia; PL-x 604/2023.

Vot, vă rog.

234 de voturi pentru, un vot împotrivă, 29 de abţineri. Adoptat.

Domnul deputat Iulian Bulai, de la USR.

Votul cui îl explicaţi? Că dumneavoastră aţi spus că susţineţi, Grupul a votat...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am votat acest proiect legislativ, aşa cum am promis, dar reiterez apelul pe care l-am avut la intervenţia pentru dezbaterea pe fond - nu puteţi face diplomaţie culturală cu sovietici la conducerea ICR Chişinău! (Vociferări.)

Pe data de 7 octombrie a fost organizat un concert de aniversare a 13 ani de prezenţă ICR şi 20 de ani de ICR la Chişinău; sala, goală. Pentru că nu poţi fi credibil, ca român, în faţa fraţilor moldoveni, punând oamenii lui Putin, ai lui Plahotniuc... (Vociferări.) ...sovieticii, postsovieticii, la conducerea ICR.

Să vă fie ruşine pentru că... (Vociferări.) ...nu aţi acţionat până acum!

Mergeţi la domnul Ciolacu, la domnul Ciucă şi reparaţi această greşeală şi apoi veniţi în faţa românilor şi a fraţilor moldoveni şi cereţi-vă scuze!

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica, de la AUR, explicarea votului din partea Grupului.

Domnule Andruşceac, un singur... un singur coleg explică votul Grupului.

La fel şi domnii Gheorghe Daniel şi Banias Mircea, decideţi.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Cred că am demonstrat, Alianţa pentru Unirea Românilor este un partid consecvent. Încă din primul an de legislatură, alături de colegii mei, am depus amendamente la buget şi am reuşit, 2 ani consecutivi, să trecem sumele necesare pentru Mitropolia Basarabiei.

Acum, chiar dacă, cu o tentă electorală evidentă, şi mai-marii PSD, urmaşul lui FSN, s-au gândit la acest lucru, este un lucru bun.

Însă vreau să rămână consemnat faptul că ieri, la un proiect de lege, au fost permise amendamente necuprinse într-un raport, iar astăzi, când am încercat să facem acelaşi lucru, la acest proiect de lege, şi anume ca din cei două milioane aprobaţi, câte 100.000 de euro să fie trimişi distinct către cele 3 schituri mai mici, acest lucru nu a fost permis.

Este o dublă măsură, inacceptabilă.

Dacă vreţi să avem reguli şi proceduri clare, vă rog să le respectaţi întocmai.

Şi, în primul rând, să daţi dumneavoastră un bun exemplu, şi să nu ne mai întrerupeţi, să nu ne mai cenzuraţi, să nu mai faceţi mişto şi abuzuri.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

PNL salută adoptarea acestei iniţiative legislative deosebit de importante pentru ceea ce reprezintă legătura frăţească dintre cele două maluri româneşti ale Prutului.

Mitropolia Basarabiei, o mitropolie-martir în timpul perioadei comuniste, reprezintă unul din principalii stâlpi ai valorilor româneşti, ai adevărului şi ai credinţei noastre creştine, la Prut şi Nistru.

De aceea cred că, cu toţii, indiferent de opţiunile noastre politice, suntem datori să susţinem Republica Moldova şi să nu uităm niciodată că Basarabia este parte din ceea ce reprezintă marele spaţiu de cultură şi civilizaţie românească, iar România şi Republica Moldova sunt o singură naţiune care este destinată să fie împreună.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, de la neafiliaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Am votat "pentru" la acest proiect.

Biserica Ortodoxă trebuie sprijinită financiar de statul român.

Însă trebuie şi respectată şi protejată, în acelaşi timp.

Asta nu s-a întâmplat toată vara, când timp de 3 luni am avut expoziţia Art Safari - "Love Edition", unde... unde au fost batjocorite cele mai preţioase simboluri creştineşti - Răstignirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi Icoana Fecioarei Maria cu Pruncul în braţe.

Ministerul Culturii a finanţat această expoziţie, iar doamna ministru Raluca Turcan a fost la deschidere şi a făcut poze şi le-a pus pe internet.

Printr-un răspuns la o interpelare adresată Ministerului Culturii, mi s-a spus că aceasta este artă, este libera exprimare.

Ei bine, această liberă exprimare merge până la lezarea simbolurilor creştineşti şi călcarea pe faţă a identităţii creştine a unei întregi naţiuni.

Felicitări, PNL!

Ministerul Culturii trebuie să-şi ceară scuze pentru această expoziţie, doamna ministru Raluca Turcan trebuie demisă şi aceşti artişti batjocoritori trebuie interzişi şi în niciun caz finanţaţi de Ministerul Culturii!

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Legi organice. Adoptări.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă; PL-x 421/2022.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice; PL-x 133/2023.

Vot, vă rog.

264 de voturi pentru, 11 abţineri. Adoptat.

Domnul Andi Grosaru, explicarea votului.

E ultima dată când mai interveniţi, dacă nu vorbiţi la obiect.

Vă voi da cuvântul la finalul şedinţei, conform Regulamentului, pentru neafiliaţi.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt în mod injust acuzat de negarea Holocaustului. (Vociferări.)

Trebuie să mi se spună... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 506/2016.

Vot, vă rog.

234 de voturi pentru, 32 contra, o abţinere. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare; PL-x 521/2020.

Vot, vă rog.

267 de voturi pentru, 5 abţineri. Adoptat.

9. Proiectul...

Domnul deputat Toader Bogdan, de la PSD. (Vociferări.)

Domnul deputat Dumitru Coarnă, de la AUR.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Am votat pentru adoptare, dar am discutat cu domnul preşedinte Leoreanu - cu prioritate...

Voci din sală:

Mai tare!

Domnul Dumitru Coarnă:

...cu prioritate trebuie respins PL-x 161, care, practic, vine să reglementeze Ordonanţa nr. 20/2020.

Astăzi avem în vigoare Ordonanţa nr. 20/2020, care produce efecte juridice; dacă acest PL-x o să producă efecte juridice, o să avem o dublă reglementare.

Doamna de la Comisia juridică trebuia să vadă lucrul ăsta şi să procedeze în consecinţă.

Deci, repet, avem reglementare, Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2020, care modifică şi completează, în conformitate cu Decizia CCR nr. 317/2019.

Asta înseamnă, cu prioritate, săptămâna viitoare - am vorbit cu domnul preşedinte Leoreanu şi am încredere în dumnealui că o să vină la respingere cu acel PL-x 161/2020.

Dar Comisia juridică e plătită să fie atentă la lucrul ăsta, nu la decizii politice de sancţionare; la ceea ce-i obligă fişa postului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

9. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 528/2023.

Vot, vă rog.

271 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; Pl-x 118/2023.

Vot, vă rog.

272 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptată. (Aplauze.)

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2021 pentru modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru acordarea unei indemnizaţii compensatorii pentru persoanele cu handicap; PL-x 43/2022.

Vot, vă rog.

263 de voturi pentru şi 9 abţineri. Adoptat.

Doamna deputat Victoria Alexandru. (Vociferări.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Îmi pare rău să aud oftat, dar adevărul este că este dreptul fiecărui parlamentar să-şi justifice votul.

Votul nostru a fost de abţinere.

Şi sunt datoare faţă de colegii mei din Forţa Dreptei, mulţumindu-le, să le explic de ce am recomandat acest lucru.

Proiectul are o bucată care se referă la anularea calendarului de creştere a alocaţiilor - ceea ce aţi făcut, alocaţiile rămânând mici, pentru că aţi anulat calendarul de creştere pe care îl stabilisem în 2020.

Şi, pe de altă parte, are nişte prevederi despre indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi, cu care, în mod evident, suntem de acord, dar câtă vreme le amestecaţi nefiresc în nişte proiecte de lege, e foarte greu să te poziţionezi şi într-un fel şi într-altul şi a trebuit să avem o opţiune.

Aş vrea să spun, în schimb, câteva cuvinte, în speranţa că nu-mi tăiaţi microfonul.

Diferenţa...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mai aveţi un minut.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...între un om de dreapta şi un om de stânga care joacă teatru şi nu face ce este corect este enormă, să ştiţi.

Un om de dreapta poate fi sever, dar este drept şi explică de ce ia nişte măsuri care au susţinere financiară.

Un om de stânga este tot timpul tentat să fie populist - cu scuze faţă de colegii care sunt oameni serioşi! -, asta este de fapt ce vă defineşte.

În 2020 am stabilit un calendar clar, prin care, dacă se respecta acest calendar, alocaţiile erau mult mai mari decât sunt astăzi.

Astăzi ţineţi alocaţiile jos, deşi v-aţi bătut cu cărămida în piept - mă uit la PSD - că sunteţi pentru creşterea pensiilor, alocaţiilor, toată ziua eraţi cu aceste cuvinte în gură.

M-aţi dat în judecată - este un anume tovarăş, Vasilcoiu parcă se numeşte, care e acum în Ministerul Muncii, de 2 ani de zile, că n-am crescut alocaţiile.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Vedeţi cum e viaţa? Voi, care făceaţi circ, teatru, că nu creştem alocaţiile, deşi, repet, făcusem un calendar clar, care dacă era respectat, şi astăzi l-aţi anulat...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, doamnă Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...alocaţiile erau mai mari.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Voi sunteţi cei care le ţineţi mici şi nu creşteţi alocaţiile, ca să ştie toţi cei care ne privesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat George Simion, de la AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ca să fiu sincer, eu n-am venit pentru explicarea votului, eu am venit doar să-i zic doamnei deputat Alexandru că îi mulţumim.

Şi voi, de la Forţa Dreptei, sunteţi nişte oameni serioşi.

Mulţumim mult. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 298/2021.

Vot, vă rog.

265 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

13.

Domnul Radu Panait, de la USR.

Domnul Radu Panait:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul USR a votat pentru acest proiect de lege.

În calitate de iniţiator, vă mulţumesc frumos pentru votul dumneavoastră.

Din păcate, au trecut mai bine de doi ani şi jumătate de la momentul la care am depus această iniţiativă legislativă şi ziua de astăzi, când am votat-o efectiv, dar, ce să zic, mai bine mai târziu decât niciodată.

Mi-aş dori ca pe viitor să putem da cu toţii dovadă de umanitate şi astfel de proiecte legislative să treacă mai cu spor prin tot procesul, pentru că oamenii cu handicap nu au ales ei să fie cu handicap.

În încheiere, sper că domnul preşedinte are disponibilitatea necesară ca să promulge cât de repede proiectul de lege şi să-i ajutăm pe aceşti oameni să nu mai fie târâţi pe la comisiile de stabilire a gradului de handicap.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Simion George-Nicolae (din sală):

Unde e preşedintele de şedinţă?

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

(Domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locul la prezidiu.)

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog, domnule deputat Andruşceac, aveţi cuvântul.

Domnul Antonio Andruşceac:

Ca de fiecare dată când este vorba despre îmbunătăţirea vieţii persoanelor cu dizabilităţi, când este vorba despre lucruri care să îndrepte situaţii care au trenat prea multă vreme în această zonă - şi vă amintesc perioada în care oameni cu dizabilităţi ireversibile erau chemaţi la evaluare an de an şi umiliţi - facem lucrul acesta. Şi e bine, repet, că legiferăm.

Ar trebui însă să facem un pas dinspre vorbe, vorbele acestea scrise pe hârtie şi care sunt lege, către fapte, prima dată, la noi, în casa asta, în care făurim aceste legi.

Vedeţi că nu este funcţională rampa de acces pentru persoane cu dizabilităţi, montată de-abia anul trecut!

Vedeţi că pe listele de angajaţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului nu există numărul suficient de angajaţi - persoane cu dizabilităţi -, şi noi, cei care legiferăm, plătim către statul român compensaţii pentru neangajarea persoanelor cu dizabilităţi!

Haideţi să începem să punem în aplicare legea, pornind de la noi şi de la faptele noastre! (Aplauze.)

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Marius Budăi, din partea Grupului PSD.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

N-aş fi intervenit, domnule preşedinte, decât... doar vreau doar să clarific anumite aspecte.

Şi aici e o confuzie făcută de domnul Andruşceac - cu tot respectul.

Ceea ce ne face pe noi să credem că acei oameni care, spuneţi dumneavoastră, au fost chemaţi la comisii în mod repetat - tot timpul facem confuzie între Comisia de încadrare în grad de handicap şi Comisia de expertizare a capacităţii muncii.

Sunt persoane cu dizabilităţi, persoane în scaun cu rotile, persoane care sunt imobilizate, care pictează, care lucrează pe calculator, care fac lucruri minunate.

Or, alea se întâmplă în Comisia de expertizare a capacităţii muncii.

Dacă vorbim de persoane, de exemplu, care au amputaţii, acest lucru nu se face prin lege.

Nu am venit aici să mă laud, dar am făcut, prin două ordine consecutive de ministru, astfel încât în 2019, în primul mandat când am avut onoarea să fiu ministru, persoanele cu dublă amputaţie nu mai sunt chemate la comisie, decât la comisia iniţială, unde sunt încadrate; ulterior li se dă un plan de recuperare, după care certificatul rămâne valabil toată viaţa, indiferent dacă se protezează sau nu.

Iar în 2021, când am revenit la minister, am continuat cu a doua parte a ordinului, astfel încât şi persoanele care au o singură amputaţie, nici acele persoane nu mai sunt chemate pentru reevaluare.

Mai mult de atât, pentru că am trecut printr-o pandemie în anii 2020-2021, în acel ordin de ministru au fost introduşi şi oxigenodependenţii.

Am venit aici doar să clarific, pentru că sunt două comisii şi poate părea şi vom vedea o persoană cu o amputaţie la Comisia de expertizare a capacităţii muncii şi să nu credem că este chemată acolo pentru a fi încadrată într-un grad de handicap.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mergem mai departe.

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi la votul final de astăzi.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului; PL-x 232/2022; lege organică; procedură de urgenţă.

Vot, vă rog.

Vă mulţumesc.

Cu 189 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 67 de abţineri, legea a fost adoptată.

Are cuvântul domnul deputat Simion.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mi-aţi tăiat mai devreme microfonul pentru că am spus lucrurilor pe nume şi pentru că am spus canaliilor - canalii şi nemernicilor - nemernici.

Spuneţi-ne pentru cine este această lege!

Spuneţi-ne dacă OMV-ul este despăgubit!

Pentru că datele de la ANOFM nu sunt date.

Ce companii susţinem?

Pentru că OMV-ul are acţionariat rusesc; pentru că la Petrobrazi şi la Petrotel sunt bani din Rusia.

Acolo vreţi voi să ajungeţi?

2,5% din PIB pentru Apărare unde merg?

Dăm bani pentru înarmare pe front, luăm de la gura copiilor români, da sau nu?

Recunoaşteţi, canaliilor! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnul deputat Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Va trebui să se explice unde, când şi cum am negat Holocaustul!

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Invit membrii Biroului permanent la şedinţa care va avea loc în câteva minute.

Mulţumesc.

O zi frumoasă tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.36.