Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.22.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 noiembrie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal. Nu vor depăşi 3 minute.

Iar algoritmul de prezentare: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, câte unul de la AUR, UDMR, minorităţi naţionale şi neafiliaţi.

Începem cu colegii care sunt prezenţi în sală.

De la Grupul PSD, domnul Virgil Alin Chirilă.

Bine aţi venit, domnule deputat, aveţi cuvântul!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi parlamentari,

Astăzi aş vrea să mă refer la un succes remarcabil al României, obţinut la Ministerul Transporturilor, condus de ministrul Sorin Grindeanu. Nu îmi propun să îl ridic în slăvi pe colegul nostru de la PSD. Vreau doar să subliniez succesul României.

Este pentru prima dată când într-un an, investiţiile finanţate din bani europeni sunt mai mari decât cele finanţate de la bugetul naţional. De la începutul anului până în prezent, avem investiţii în infrastructură de 6,1 miliarde de euro din fonduri europene şi 4,7 miliarde de euro de la bugetul naţional.

Este cu adevărat remarcabil, pentru că acest rezultat ne arată că România a ieşit din cercul vicios al unor reglementări legislative pe care noi înşine ni le impuneam şi care se întorceau împotriva noastră, împiedicându-ne să absorbim banii europeni pe care îi aveam la dispoziţie pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale.

În primele 9 luni ale anului, peste 57% din investiţiile în infrastructura din România sunt finanţate din fonduri europene şi doar puţin peste 42% sunt din bugetul naţional. Iar la acest rezultat, cea mai importantă contribuţie a avut-o Ministerul Transporturilor, care a reuşit să accelereze investiţiile din Programul Operaţional Infrastructură Mare. Şi să nu uităm că pentru prima dată, în prima jumătate a anului, Ministerul Transporturilor a epuizat toţi banii pe care îi avea în buget la acest capitol, iar acum este deja la a doua solicitare de suplimentare a fondurilor. A fost o primă suplimentare de o jumătate de miliard de euro, iar acum urmează încă o suplimentare, de aproximativ 400-500 de milioane de euro.

Din această performanţă decurge un alt succes al României, pe care aş vrea să-l subliniez aici. În primele 8 luni ale acestui an România s-a clasat pe locul întâi în Uniunea Europeană în privinţa creşterii volumului construcţiilor, cu peste 19% un surplus, în condiţiile în care în Uniunea Europeană avem un spor negativ de -0,7%. Locul întâi al României în privinţa creşterii volumului construcţiilor s-a realizat pe baza investiţiilor publice, în care lucrările de infrastructură au cea mai mare pondere.

De ce mi se pare important? Pentru că sectorul construcţiilor reprezintă unul din motoarele principale ale creşterii economice în România. Deci putem spune că România creşte acum pe investiţii, nu doar pe consum. Pentru prima dată, creşte într-o măsură mai mare pe baza investiţiilor realizate din bani europeni, în comparaţie cu cele finanţate de la bugetul de stat.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Christine Thellmann nu..., Cozmanciuc...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această dimineaţă se intitulează "Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană".

Consider că această decizie a Comisiei Europene, care astăzi, 8 noiembrie, devine publică, în baza unui raport asumat de Comisie, este una dintre cele mai importante decizii pe care Executivul european le-a luat în ultima perioadă, deopotrivă cu privire la ceea ce reprezintă extinderea sa în Est, şi, nu în ultimul rând, sub ceea ce reprezintă apărarea intereselor legitime ale culturii şi civilizaţiei europene în faţa agresiunii criminale a regimului dictatorial de la Kremlin.

Aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană reprezintă un pas înainte pentru noi toţi, iar deschiderea capitolelor de negociere, în baza unui raport în care Republica Moldova, spre exemplu, a îndeplinit cu succes deja 6 din 9 condiţionalităţi, într-un context deosebit de grav, fiind victima unor agresiuni hibride din partea Rusiei şi totodată aflându-se la hotarele unui război de agresiune pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei, reprezintă o performanţă reală pe care noi toţi, români de pe ambele maluri ale Prutului, nu putem decât să o salutăm şi să o susţinem cu toată puterea noastră, pentru că Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, iar viitorul nostru nu poate fi decât unul singur - împreună.

Cred cu tărie că Republica Moldova va avea capacitatea de a îndeplini toate condiţionalităţile Uniunii Europene.

Cred că doar prin susţinerea deschisă a României şi, de asemenea, cu implicarea directă şi intensă a autorităţilor publice locale din Republica Moldova în procesul de negociere a capitolelor de aderare, acest obiectiv poate fi adus la îndeplinire într-un termen rapid de timp.

De asemenea, sper că această recomandare a Comisiei Europene nu va rămâne doar o recomandare, iar la Summitul Consiliului European din decembrie, anul acesta, toate statele europene vor înţelege cât de important este în acest moment ca Republica Moldova să fie parte din Uniunea Europeană.

Cred că nu mai este timpul de jocuri subterane cu Rusia.

Cred că nu mai este timpul de aranjamente pe sub masă.

Şi cred că niciun Guvern responsabil din Uniunea Europeană, al oricărui stat, oricum s-ar numi el, nu mai este în măsură să încerce să negocieze tot felul de interese mărunte pe seama vieţilor oamenilor, pe seama libertăţii, siguranţei, securităţii continentului european.

Cred în unitatea naţională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului şi susţinem cu tărie şi fermitate procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care este un proces de unitate naţională românească şi unul din factorii care vor permite cu adevărat protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, aici, în estul Europei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Vă rog, doamnă.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Începând cu luna august, preţurile alimentelor au scăzut cu aproximativ 2%. Cele 14 alimente de bază pentru care Partidul Social Democrat a plafonat adaosul comercial au înregistrat ieftiniri de până la 49%, ne arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, în special acum, în prag de iarnă, Guvernul a decis limitarea adaosului comercial pentru alimentele de bază cu încă trei luni, dar şi extinderea măsurii la alte noi şapte categorii de produse. Printre acestea se numără: lactate, orez şi carne.

Luna aceasta, Partidul Social Democrat a lansat o campanie naţională de promovare a produselor româneşti. Aşa cum a spus şi premierul Marcel Ciolacu, "A cumpăra româneşte este cel mai autentic gest de patriotism economic". Înseamnă a preţui munca românilor, a-i ajuta să îşi crească afacerile, să păstreze şi să creeze locuri de muncă. În acelaşi timp, înseamnă a contribui la păstrarea tradiţiilor noastre din zone precum cea gastronomică, arte, meşteşuguri şi multe altele.

Produsele autohtone au o calitate cel puţin la fel de bună precum cele de import şi, de multe ori, chiar preţuri mai mici. Le găsim peste tot în jur, de la piaţă, la magazinele mici sau mari, la fiecare târg din sate sau oraşe. Ele merită să fie apreciate, valorizate şi făcute cunoscute, atât în ţară, cât şi în străinătate. Brandul de ţară se construieşte nu cu un slogan pompos sau cu o "frunză" desenată. El are la bază oameni deştepţi, creativi şi harnici, produse şi servicii competitive care ies în afara graniţelor. Acestea vorbesc despre valoarea românilor şi potenţialul nostru mai mult decât orice artificiu de comunicare.

Mă bucur că, într-o perioadă relativ scurtă, un număr mare de companii româneşti s-au alăturat iniţiativei Partidului Social Democrat şi s-au înscris, cu produsele lor, pe site-ul dedicat campaniei. Demersul a fost extrem de bine primit de către mediul privat şi mulţi alţi antreprenori vor veni alături de noi.

Aşadar, vă îndemn şi pe dumneavoastră, dragi colegi - haideţi să cumpărăm româneşte! Să mâncăm, să construim, să călătorim româneşte!

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Parcul Industrial Buzău - o necesitate pentru dezvoltarea economică".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Într-o lume în care dezvoltarea economică este esenţială şi se caută de către fiecare entitate publică soluţii, municipiul Buzău pare să rămână în urmă. În ciuda numeroaselor apeluri şi propuneri făcute de PNL Buzău, primarul Constantin Toma refuză să realizeze Parcul Industrial Buzău, un proiect care ar putea aduce numeroase beneficii oraşului şi locuitorilor săi.

Buzăul este unul dintre municipiile din România care nu este luat în calcul de investitori, dintr-o serie de motive care se ţin în lanţ. Lipsa infrastructurii adecvate, a unui mediu de afaceri prietenos şi a unui parc industrial sunt doar câteva dintre motivele pentru care investitorii aleg să îşi deschidă afacerile în alte oraşe.

Parcul Industrial Buzău ar putea fi soluţia la aceste probleme. Acesta ar putea atrage investitori, creând astfel noi locuri de muncă şi stimulând economia locală. În plus, un parc industrial ar putea aduce şi alte beneficii, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii oraşului.

PNL Buzău a atras atenţia în mai multe rânduri asupra necesităţii realizării acestui parc industrial. În ciuda acestui fapt, primarul Constantin Toma a ales să ignore aceste apeluri, punând astfel în pericol dezvoltarea oraşului şi viitorul acestuia.

Este esenţial ca liderii locali să înţeleagă importanţa unui parc industrial pentru dezvoltarea unui oraş. Un parc industrial nu este doar un loc unde se desfăşoară activităţi economice, ci şi un motor de dezvoltare a oraşului, un loc unde se creează locuri de muncă şi se stimulează inovaţia.

PNL Buzău va continua să propună şi să facă demersuri pentru realizarea Parcului Industrial Buzău. Este timpul ca primarul Toma să îşi asume responsabilitatea şi să acţioneze în interesul oraşului şi al locuitorilor săi.

Realizarea acestui parc este o necesitate, nu doar o opţiune. Este timpul ca Buzăul să se alăture celorlalte oraşe din România care au înţeles importanţa dezvoltării economice şi a mediului de afaceri local.

Vă mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Al treilea vorbitor de la Grupul PNL, domnul Onuţ Valeriu Atanasiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mă aflu în faţa dumneavoastră pentru a vă cere să reparăm o nedreptate.

În urma aplicării O.U.G. nr. 57/2023, a fost creată o discrepanţă între salarizarea personalului care ocupă funcţii de conducere - şi aici mă refer la inspector, director, director adjunct - şi personalul didactic care beneficiază de sporuri specifice, cum ar fi gradul didactic sau dirigenţia.

Dintr-o scăpare legislativă, majorările salariale din educaţie nu au vizat, aşadar, şi conducătorii unităţilor de învăţământ preuniversitar. Drept urmare, s-a ajuns la situaţia bizară ca un director cu vechime să câştige mai bine dacă ar sta la catedră, cu mai puţin stres. Are mai puţine responsabilităţi, lucrează mai puţin şi e mai bine plătit.

În consecinţă, mulţi au decis să renunţe la funcţii şi avem acum şcoli pe care nu le mai conduce nimeni.

În septembrie anul acesta, am propus, alături de colegul parlamentar, Szabó Ödön, de la UDMR, ca din octombrie salariile de bază pentru personalul care ocupă funcţii de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar să crească cu 1.500 de lei lunar.

Propunerea de modificare legislativă a fost deja avizată în cadrul Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, al cărei vicepreşedinte sunt.

În prezent, actul aşteaptă de mai bine de o lună să fie introdus pe ordinea de zi a Comisiei pentru muncă. Este necesară urgentarea acestei acţiuni, pentru că au trecut deja două luni de la începerea noului an şcolar, iar lucrurile se agravează.

Trebuie să înţelegem că un director, fie el de grădiniţă, ciclu primar, gimnazial sau liceu, nu este un moft.

Fără conducere, educaţia se transformă în haos - nu are cine plăti salarii sau operaţiuni simple de întreţinere ori complexe, de investiţii. Riscăm blocarea întregului sistem.

Acesta este motivul pentru care vă cer să reparăm această nedreptate legislativă. Pentru a nu ne trezi în faţa unui rău greu de reparat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul USR.

Radu Tudor Ciornei.

Urmează domnul Alin Apostol.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Radiografiile unui stat eşuat, partea a XII-a - Reîntoarcerea Godeilor".

În ultimele zile ale unui an preelectoral, marcate pe plan internaţional de războaie lipsite de sens, acte de violenţă diabolice, de o cruzime nemaiîntâlnită de la mijlocul secolului trecut, România se confruntă cu rezultatele unei guvernări inepte, lipsite de viziune managerială, ce vrea să contrazică vechea zicală ce ne spune că nu se poate să fii şi cu slănina în pod şi cu buzele unse.

Dorind să amăgească Uniunea Europeană, pentru a nu pierde banii din PNRR, Guvernarea lui Marcel şi Nicu a orchestrat o şuşanea pseudoparlamentară prin care a aruncat o mână de praf în ochi opiniei publice şi, speră ei, Bruxelles-ului. Am asistat oripilat la neruşinarea cu care alianţa împotriva firii a votat nonşalant ca pensiile speciale să fie impozitate cu un procent modic, iar echitatea socială a vârstei de pensionare să se instaureze începând cu 2062. Pe lângă această mascaradă de bâlci, mărirea pensiilor de la 1 ianuarie va da înapoi specialilor gen Ciucă tot ce au pierdut prin microimpozitarea prevăzută de legea prin care au făcut ce fac de mai bine de 30 de ani - înşală, mint şi fură, cu o totală nepăsare faţă de adevăratele probleme economice şi sociale. În fapt, se pregăteşte o nouă categorie de speciali - slujitorii de nădejde ce bat din poartă în poartă în ziua alegerilor - primarii. Legea e votată, urmează doar a nu mai fi prorogată când o nouă criză va deturna atenţia opiniei publice. În plus, mimarea jalnică, cu accente de bâlci rural, a reducerii aparatului supradimensionat al statului eşuat frizează din nou ridicolul. Întâi au creat posturi, ocupate imediat, pentru a desfiinţa posturi ce erau şi până acum neocupate. Clanurile, rudele şi amantele bravilor apărători ai moralei creştine şi ai famigliei tradiţionale au rămas neclintite.

În zarva mediatică a ultimelor zile, partidul cu doi prim-miniştri ajunşi în puşcărie şi-a dat din nou în petic, repunând-o în funcţii şi drepturi pe mama Godeilor, modelul lor suprem de evlavie şi bunătate creştină - Gabriela Pandele Firea. Trasă pe linie moartă doar cât a fost necesar să mimeze Marcel intransigenţa cu care, aşa cum titrează presa ticăloşită, taie în carne vie, Firea a fost reşapată, vulcanizată şi readusă în prima linie a partidului care deja nu ne mai surprinde cu nimic, în planul minciunii, venalităţii şi ticăloşiei. După ce locotenentul ei de nădejde, Godei, a fost împroprietărit cu azilele groazei, Firea usturoi nu mâncase, iar de ipochimenul respectiv - mai-mai că se jura că nu l-a văzut în viaţa ei.

În încheiere, mă întreb - oare ce credinţă în Dumnezeu poate avea un om care dă, cu bună ştiinţă, pe mâna unui vechil nemilos, precum Godei, zeci de bătrâni care au trăit, după o viaţă de muncă, un adevărat infern? Ce credinţă are liderul de partid care e dispus ca, pentru promisiunea unui scor electoral mai bun, să repună în drepturi un asemenea om?

Ce credinţă au cei care ar învesti cu încrederea lor şi cu votul lor o asemenea persoană?

Vă mulţumesc.

Radu Tudor Ciornei, deputat al USR în Circumscripţia nr. 35 Suceava.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.

Se pregăteşte domnul Dan Tanasă.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Rechinii imobiliari încearcă să păcălească cetăţenii"

Dezvoltatorii încearcă pe toate căile să trimită mesajul că dreptul de proprietate al spaţiilor verzi private este încălcat. Este o direcţie de tip AUR, manipulatoare.

Codul urbanismului specifică clar că nu toate terenurile private sunt declarate "spaţiu verde", ci doar cele de utilitate publică şi de interes public general, normal într-o ţară europeană, şi nu bananieră.

Trebuie să înţelegem că această prevedere este utilă mai ales când în 30 de ani de administraţie PSD şi PNL, în Bucureşti s-au pierdut peste jumătate din spaţiile verzi. Şi, mai mult, când Bucureştiul are de 5 ori mai puţin spaţiu verde decât recomandarea europeană. De multe ori, acest spaţiu verde a fost pierdut prin retrocedări ilegale.

PSD şi PNL au preluat observaţiile dezvoltatorilor şi duc un atac concertat asupra spaţiilor verzi pe mai multe paliere - lasă în afara reglementării spaţiile verzi private, ca să se poată construi cartiere în parcuri, ca, de exemplu, în IOR. Dezincriminează schimbarea destinaţiei terenurilor şi obligă administraţia publică să răscumpere terenurile private în termen de 12 luni, la preţuri de peste 10 ori mai mari decât cele din piaţă.

Mai mult, aceştia vizează şi spaţiile publice verzi. Vor ca terenurile să fie considerate spaţii verzi, doar cele care au în realitate iarbă şi copaci pe ele, şi nu cele care sunt declarate în PUG ca spaţii verzi. Spre exemplu, dacă avem un teren public amenajat ca o parcare, dar care este prevăzut în PUG ca spaţiu verde, PSD şi PNL vor să "planteze" pe el un bloc.

Uite cash-ul, nu e cash-ul.

Guvernul Tăntălău şi Gogoman. La nici două săptămâni după ce CCR a arătat încă o dată că este o marionetă a PSD-ului şi a PNL-ului, validând ordonanţa creşterii de taxe, Ciolacu a renunţat la o parte din prevederile acesteia.

Ciolacu şi Ciucă dau din colţ în colţ, zicând că ei nu au ştiut nimic de această limitare a numerarului, fiecare dând vina pe celălalt.

Acest lucru arată cât de incapabil este acest guvern de habarnişti.

PSD calcă pe cadavre. La propriu. La nici 5 luni după Azilele Groazei, PSD o spală pe Firea şi o reînscăunează ca preşedinte PSD Bucureşti şi prim-vicepreşedinte PSD naţional.

Penitenţa "sfintei" Firea a durat 4 luni. Atât consideră dumneaei şi PSD-ul că merită zecile de bătrâni torturaţi în azilele apropiaţilor doamnei Firea. Atât de lungă consideră că este memoria românilor.

Nu! De data asta ulciorul nu mai merge la apă. De data asta, românii nu se mai lasă păcăliţi de făţărnicia doamnei Firea şi a PSD-ului, în general.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul AUR.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Urmează, de la UDMR, domnul József Kulcsár-Terza.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

"Salutăm redeschiderea Fabricii de Zahăr de la Luduş"

Doamnelor si domnilor deputaţi,

Unul dintre investitorii români care au achiziţionat Fabrica de Zahăr de la Luduş a anunţat, recent, că, după reînceperea producţiei de către această companie, primele cantităţi de zahăr produse în oraşul mureşean au ajuns deja în magazine, sub brandul "Bod".

După îndelungi eforturi, Fabrica de Zahăr de la Luduş a fost salvată de la distrugere şi, datorită unor antreprenori români, producţia de zahăr din România va continua. Chiar şi noul proprietar afirmă că la Luduş tehnologia este foarte bună, fabrica este complet automatizată şi în ultimele luni s-a reuşit aducerea înapoi a personalului tânăr.

La momentul deciziei companiei franceze de a vinde fabrica, erau realizate contracte cu aproximativ 350 de fermieri români care se pregăteau să livreze anual sfeclă către procesator. Tereos prelua sfecla de pe o suprafaţă de aproximativ 7.000 de hectare din cele 20.000-22.000, cât se cultivă anual în România. Închiderea acestei fabrici ar fi însemnat ca producţia naţională să se rezume la o singură fabrică ce procesează sfecla de zahăr, respectiv fabrica de la Roman, deţinută de Compania austriacă "Agrana".

Încă de când am aflat despre problemele de la Luduş, de la fermierii mureşeni, care erau îngrijoraţi, am luat atitudine şi am depus numeroase eforturi pentru ca fabrica să fie salvată. Pe parcursul mai multor luni, am adresat numeroase întrebări şi interpelări miniştrilor agriculturii, prim-ministrului şi autorităţilor locale. Am fost chiar şi la faţa locului şi am comunicat presei pericolul major de a pierde una din singurele fabrici de zahăr din România.

Mă bucur că în ceasul al doisprezecelea, datorită forţei economice a unor antreprenori români, şi nu datorită implicării guvernanţilor de la PSD şi PNL, această fabrică din judeţul Mureş a putut fi salvată. Românii au salvat Fabrica de Zahăr de la Luduş, însă au nevoie în continuare de ajutor pentru a menţine producţia de zahăr la Luduş.

În încheiere, ţin să subliniez faptul că, din cele 33 de fabrici de prelucrare a sfeclei de zahăr, care funcţionau în 1989, în prezent mai funcţionează doar două, cea de la Luduş fiind singura cu capital românesc. 30 de fabrici de zahăr au fost culcate la pământ în ultimii 30 de ani, sub privirile politrucilor de la PSD, PNL şi UDMR. Distrugerea sistematică a tot ceea ce este românesc, acesta a fost singurul plan de guvernare al PSD şi PNL.

Le urez mult succes antreprenorilor şi agricultorilor români din acest domeniu şi îi asigurăm că se pot baza pe Alianţa pentru Unirea Românilor, pe întregul nostru suport, pentru a continua producţia de zahăr din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul UDMR.

Domnul Kulcsár-Terza.

Urmează domnul Manea, de la minorităţile naţionale.

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Mulţumesc frumos.

Bună dimineaţa!

"29 octombrie a fost ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc, când în peste 100 de localităţi din această regiune s-a aprins «flacăra autonomiei»"

Citez din Manifestul Consiliului Naţional Secuiesc: "Autonomia Ţinutului Secuiesc ar fi garanţia securităţii, a păcii şi a bunăstării şi un cadru juridic care garantează egalitatea deplină a tuturor cetăţenilor regiunii".

În data de 28 septembrie, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a declarat în faţa reprezentanţilor aleşi ai Insulei Corsica că această regiune trebuie să primească autonomie teritorială. Autonomia teritorială funcţionează şi în alte ţări din Europa, ca, de exemplu, în Italia, Finlanda, Spania şi inclusiv în Republica Moldova, unde Găgăuzia are autonomie teritorială.

Oare România nu face parte din Europa?

Este revoltător faptul că autorităţile române sprijină afirmaţiile "Afară cu ungurii din ţară!" sau "Plecaţi în Mongolia!", să nu mai vorbim de barbarismul de la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului.

Domnule preşedinte Iohannis, domnule ministru Predoiu, opriţi genocidul împotriva maghiarilor şi secuilor!

De peste o sută de ani se încearcă alungarea noastră de pe aceste teritorii, dar vă spun, nu o să reuşiţi niciodată.

Şi să nu uitaţi, se apropie ziua dreptăţii. Dumnezeu va face dreptate!

Ţinutul Secuiesc a fost, este şi va fi! Székelyföld volt, van és lesz!

Autonómiát Székelyföldnek! Szabadságot a székely népnek!

Deputat Kulcsár-Terza József.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Urmează Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Zilele trecute, Partida Romilor, organizaţia reprezentativă a minorităţii rome, a lansat poate cel mai ambiţios program social, cultural, politic, intitulat "Romi pentru România". Spuneam, cel mai ambiţios program din ultimii 30 de ani.

Acest program este construit pe 6 piloni şi are la bază accesul comunităţii rome la educaţie, la sănătate, dezvoltarea comunitară şi infrastructura din comunităţile de romi, este axat pe cultură şi identitate şi, nu în cele din urmă, pe asumarea unor măsuri, atât în plan legislativ, cât şi la nivelul Guvernului României.

Ce înseamnă totuşi acest program intitulat "Romi pentru România"?

În primul rând, înseamnă componenta istorică, culturală şi identitară a noastră, a romilor.

Înseamnă contribuţia romilor în România, pentru că romii au fost prezenţi în toate momentele importante de construcţie şi de făurire a statului român.

Înseamnă respect pentru înaintaşii noştri, pentru bunicii noştri, care au luptat alături de români pentru întregirea acestei ţări.

Ce înseamnă "Romi pentru România"? "Romi pentru România" înseamnă datoria noastră, a tuturor, de a păstra vie memoria victimelor, celor care au fost deportaţi în Transnistria în timpul Regimului Antonescu.

"Romi pentru România" înseamnă respect şi recunoştinţă pentru toate personalităţile pe care etnia noastră le-a dat acestei ţări.

"Romi pentru România" înseamnă iubirea, respectul şi loialitatea noastră, a romilor, faţă de România şi faţă de toţi cetăţenii săi.

Nu în cele din urmă, Programul "Romi pentru România" înseamnă voinţă politică din partea partidelor politice aflate în Coaliţia de guvernare, chiar şi din partea partidelor aflate în opoziţie, pentru a pune în aplicare o serie de soluţii care să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale romilor din România.

În calitate de reprezentant din partea minorităţii rome în Parlamentul României, am datoria şi responsabilitatea ca vocea romilor să fie auzită atât aici, în plenul Parlamentului, cât şi în alte instituţii publice.

De aceea, vă spun că copiii noştri au nevoie de educaţie în această zonă şi trebuie făcute eforturi pentru a-i păstra pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp în sistemul educaţional.

Romii au nevoie de acces la energie electrică, au nevoie de dezvoltarea comunităţilor de romi.

Segregarea şi discriminarea trebuie să înceteze.

Închei prin a vă spune că "Romi pentru România" înseamnă regândirea strategiei Guvernului pentru romi, o nouă viziune şi o nouă paradigmă în ceea ce priveşte politicile publice pentru romi şi măsurile care trebuie luate, atât aici, în plan legislativ, cât mai cu seamă şi la nivelul Guvernului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem la neafiliaţi.

Domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Sistemul românesc de sănătate este în criză din cauza managementului guvernamental deficitar".

Sănătatea unui popor este fundamentală pentru o evoluţie europeană modernă şi coerentă. Într-o Românie extrem de divizată între mediul urban şi rural, între bogaţi şi săraci, între privilegiaţi şi restul, deciziile din sănătate ar trebui să echilibreze bunul mers al societăţii. Însă, sistemul românesc este condus cu aroganţă, cu lipsă de transparenţă şi este dominat constant de incertitudini. Faptul că românii se află pe ultimele locuri în Europa, atât în ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale curente, dar şi viitoare, este rezultatul unor experienţe negative repetate.

Pandemia de COVID-19 a evidenţiat vulnerabilităţi critice în sistemul nostru de sănătate. Însă, oportunitatea implementării PNRR ar trebui să reprezinte o ancoră fermă pentru decidenţii guvernamentali. Dar, într-un sistem bolnav, în care abundă incompetenţa şi politicianismul, obiective esenţiale din reforma planificată şi asumată prin PNRR sunt fie în mare întârziere, fie complet abandonate.

Într-un sondaj ISOP realizat în 2022 despre starea sistemului de sănătate la nivel european, România se află pe penultimul loc în clasamentul încrederii faţă de sistem, iar 46% din concetăţenii noştri consideră că nu primesc cel mai bun tratament. Principalele provocări sunt legate de costul mare şi accesul dificil la tratamente, birocraţia inutilă şi excesivă, urmate de personalul insuficient şi timpul de aşteptare. Nimic nu s-a schimbat în ultimul an, dovadă sunt multitudinea de situaţii problematice semnalate în spaţiul public de pacienţii români.

Performanţa sistemului de sănătate este strâns legată de capacitatea administrativă, care este extrem de redusă. Unul din motivele principale sau principalul motiv este faptul că avem schimbări pe criterii politice în zona administrativă la spitalele din ţară, la Institutul Public de Sănătate, la Casa de Asigurări de Sănătate. Este imposibil să faci o planificare pe termen mediu şi lung, este imposibil să te specializezi ca manager dacă depinzi în totalitate de voinţa unui grup dintr-un partid.

România investeşte foarte puţin în prevenţie, iar enorm de multe programe naţionale de prevenţie, de screening şi de depistare precoce a unor boli fie sunt abandonate, fie nu au norme de aplicare sau depind de proceduri birocratice mult prea complicate pentru a ajunge la timp la pacienţi. Sistemul înghite enorm de mulţi bani, care sunt gestionaţi ineficient şi absolut deloc în folosul pacientului.

Sistemul de sănătate românesc are nevoie de implicare responsabilă, de reformă integrată şi mai ales de un management guvernamental mai pregătit şi dedicat pentru grija faţă de români. Responsabilitatea Ministerului Sănătăţii ar trebui să fie exclusiv politicile de sănătate şi supervizarea implementării acestora, în niciun caz consolidarea puterii Coaliţiei de guvernare.

Mulţumesc.

Deputat Cristian-Paul Ichim, Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD. Văd că a mai venit un coleg.

Domnul Claudiu Neaga?

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Urmează doamna Christine Thellmann.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Încă din primele zile ale mandatului de deputat am susţinut faptul că cea mai importantă componentă a sistemului de sănătate din ţara noastră este resursa umană, cadrele medicale şi personalul auxiliar reprezentând o componentă strategică în dezvoltarea întregului sistem la nivelul de performanţă pe care cetăţenii îl aşteaptă de mai bine de 30 de ani.

Am susţinut constant faptul că reforma sistemului medical nu va fi niciodată completă fără o analiza amplă a resurselor umane active în sistem, şi nu mă refer doar la media de vârstă a cadrelor medicale şi a personalului auxiliar ce deserveşte unităţile medicale sau la numărul acestora, comparativ cu alte state europene.

Performanţa actului medical şi în definitoriu a întregului sistem de sănătate este direct proporţională cu calitatea managementului resurselor umane şi capacitatea de a planifica, forma, gestiona, şi, nu în ultimul rând, de a motiva cadrele medicale şi personalul auxiliar.

Sistemul de sănătate din România traversează de o perioadă de timp o criză acută a resurselor umane. Fie că ne referim la numărul scăzut de medici ATI din timpul pandemiei, la medicii de familie care au ajuns să deservească şi peste 3.000 de pacienţi la un singur cabinet, la numărul scăzut de medici radiologi, astăzi sub 2.000 de specialişti la peste 500 de unităţi medicale, sau la numărul scăzut de asistenţi medicali şi personal auxiliar, tot acest deficit este rezultatul prioritizării improprii a managementului resurselor umane în cadrul strategiilor naţionale multianuale, elaborate anterior.

O problemă importantă este reprezentată de modul de pregătire în rezidenţiat, activitate organizată acum de universităţile de medicină. Şcoala românească de medicină este recunoscută la nivel internaţional ca fiind una dintre cele mai performante, generatoare de forţă de muncă în sănătate la standarde înalte. Ceea ce este mai puţin cunoscut este faptul că România, cu cele 6 universităţi de medicină şi alte 7 facultăţi de medicină, în alte oraşe, ocupă, în prezent, unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi de medicină din Europa.

Cu toate acestea, problema stringentă care apare în prezent o constituie încadrarea tinerilor specialişti în sistemul de sănătate, încadrare care ar trebui să se realizeze cu precădere în judeţele şi regiunile slab deservite, prin prioritizarea rezidenţiatului pe post, în detrimentul celui pe loc, pentru o perioadă de timp.

De asemenea, curricula de pregătire în rezidenţiat pentru un număr însemnat de specialităţi a rămas în continuare neactualizată, în ultimii ani.

Strategia multianuală pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022-2030, care se bazează pe patru arii majore, respectiv generarea, gestionarea, gestionarea motivării şi guvernanţa resurselor umane în sănătate, şi mai ales Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, recent aprobată de Guvern, cuprind măsurile necesare, dar care trebuie implementate pentru realizarea obiectivului strategic al asigurării necesarului de specialişti în sistemul sanitar din România, în beneficiul tuturor cetăţenilor.

Deputat al PSD, Florian Neaga.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul PNL.

Doamna Christine Thellmann.

Se pregăteşte domnul Cozmanciuc.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România va avea mai multe păduri".

Stimaţi colegi,

Am primit cu mare bucurie proiectul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin care păşunile reintră în programul de împăduriri, prin PNRR. Dacă vrem cu adevărat să încetinim efectele negative ale încălzirii globale şi ale schimbărilor climatice trebuie să creştem, începând de astăzi, suprafeţele de păduri din toată ţara.

Avem deja peste 2.300 de hectare de păşune care au fost declarate eligibilele pentru împăduriri. Întregul program are o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, iar Guvernul, pe lângă plantarea şi întreţinerea puieţilor, va oferi suportul financiar necesar pentru a compensa şi pierderile temporare de venit agricol.

Proprietarii trebuie să ştie că timp de 20 de ani vor beneficia de o primă de sechestrare de carbon, în valoare de 456 de euro/ha/an.

Pe lângă beneficiile pentru climă, împădurirea va aduce şi avantaje directe pentru comunităţile locale. Pădurile sunt surse vitale de hrană, apă curată şi medicamente, oferind resurse esenţiale pentru comunităţile noastre. De asemenea, ele oferă locuri de recreere şi turism, stimulând economiile locale şi creând locuri de muncă pentru comunităţi întregi. În plus, pădurile funcţionează ca barieră naturală împotriva dezastrelor naturale, precum inundaţiile şi alunecările de teren, protejând astfel vieţile şi proprietăţile comunităţilor.

Prin eforturile noastre comune de împădurire putem face o diferenţă semnificativă. Plantarea şi protejarea pădurilor nu sunt doar investiţii într-un mediu mai sănătos şi într-un climat stabil, ci şi într-un viitor mai sigur şi mai prosper pentru toţi.

Îmi doresc ca tot mai mulţi proprietari de astfel de terenuri să folosească aceşti bani din PNRR, în acest scop.

Prin aceste fonduri vom putea reîmpăduri România. Este un pas important pentru viitorul ţării noastre.

Christine Thellmann, deputat al PNL de Sibiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea de astăzi este intitulată "Necesitatea unei strategii de combatere a terorismului".

Dragi colegi,

Cu toţii ne aducem aminte despre momentele şi şocul pe care l-am trăit în momentul în care, pe 11 septembrie 2001, a avut loc acel atentat sângeros. Imediat s-a format o coaliţie internaţională împotriva terorismului şi mai ales împotriva factorilor care au determinat apariţia acestui fenomen.

Războiul împotriva terorismului a început atunci, însă el trebuie continuat şi acum, şi în viitor. Fiecare stat democratic are datoria de a susţine această luptă, al cărei exemplu perfect este barbarismul, pe care îl vedem cu toţii în momentele acestor zile în zona Israel şi Fâşia Gaza.

Fiecare ştire difuzată lasă un impact puternic asupra privitorilor. Trăim momente grele, în care sute de familii se întreabă dacă rudele lor trăiesc şi cu teamă aşteaptă fiecare clipă, cu o speranţă a unui anunţ pozitiv. Acţiunile teroriste dăunează tuturor, fiecărei populaţii, fiecărei naţiuni, fiecărui om care îşi doreşte o conduită şi o viaţă liniştită.

De la începutul secolului şi până în prezent, organizaţiile teroriste au evoluat concomitent cu societatea şi s-au adaptat prin mijloace de infiltrare, prin persuasiune şi mai ales prin recrutarea şi adaptarea la contextul actual. Mediul online le uşurează munca şi a adăugat un strat important eforturilor pentru "cauza" lor, devenind o masă şi o zonă în care manipularea poate fi utilizată foarte uşor. De aceea, terorismul a ajuns o ameninţare la adresa securităţii globale ce necesită, implicit, un răspuns global. În acest punct putem admite că un lucru nu s-a schimbat de la începutul secolului şi până acum: discuţiile şi iniţiativele de pace sunt cheia pentru a neutraliza un conflict. Aceste demersuri trebuie făcute în regim de urgenţă şi acum, astfel încât factorul şi tot ce se întâmplă în momentul de faţă în Orientul Mijlociu să înceteze.

În această situaţie, România trebuie să susţină în continuare eforturile internaţionale prin care ne dorim o rezoluţie pentru a ne întoarce la pace. De aceea, demersul de promulgare a unei ratificări, prin care tot ce înseamnă combaterea terorismului, trebuie susţinut.

Trebuie identificate orice acte de susţinere prin care aceste organizaţii teroriste trebuie scoase în afara legii şi mai ales prin care trebuie încetată orice formă de barbarism împotriva populaţiei şi împotriva civililor.

Sperăm că în curând vom fi martorii unei rezoluţii în care acest conflict să fie încetat definitiv.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit deputat al PNL Neamţ, Mugur Cozmanciuc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Aveţi cuvântul, doamnă.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Noua lege care va guverna pensiile, un obiectiv primordial pentru PSD".

Partidul Social Democrat are între obiectivele primordiale ale actualei guvernări definitivarea şi punerea în aplicare a noii legi a pensiilor, proiectul constituind şi un important jalon din implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Revizuirea Legii pensiilor urmăreşte atingerea a trei ţine majore. În primul rând, vor fi eliminate toate inechităţile existente în sistemul de pensii publice, conform principiului "pensii egale pentru muncă şi contribuţii egale". Recalcularea tuturor pensiilor românilor va însemna, de asemenea, anularea acelor situaţii discriminatorii apărute în trecut, conform cărora oameni care au muncit în acelaşi domeniu şi aceeaşi perioadă aveau pensii diferenţiate de câteva sute de lei. Aceste nemulţumiri justificate au survenit din cauza modalităţilor de calcul a pensiilor, în baza unor dispoziţii legale diferite şi neuniforme, determinate de anumite incoerenţe legislative.

În al doilea rând, redimensionarea pensiilor va conduce la consolidarea principiului contributivităţii, prin limitarea pensionărilor anticipate şi uniformizarea condiţiilor de vechime necesar a fi îndeplinite.

Nu în ultimul rând, actul normativ va asigura stabilitatea veniturilor pentru sistemul naţional de pensii, urmărind inclusiv stimularea prelungirii activităţii profesionale doar după împlinirea vârstei de pensionare.

Modificarea legii pensiilor va ţine cont şi de menţinerea puterii de cumpărare a beneficiarilor, noul act normativ stipulând majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie a fiecărui an, în conformitate cu rata inflaţiei şi creşterea reală a salariului mediu brut.

Deputat al PSD Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem la Grupul USR acum.

Iulian Lőrincz? Nu este.

Adrian Giurgiu?

Vă rog, domnule deputat.

Urmează domnul Lazăr.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"PSD şi PNL au decis să omoare motorul economiei româneşti - microîntreprinderile"

PSD şi PNL s-au gândit mai bine de jumătate de an cum să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat. Nu, nu pentru investiţii, nu vă faceţi iluzii! Aveau nevoie de bani pentru pensii speciale mărite şi pentru salariile zecilor de mii de prieteni de partid angajaţi la stat în 2022 şi 2023.

Una dintre ideile principale a fost majorarea impozitelor pentru microîntreprinderi. Astfel, la încasări de peste 60.000 euro, impozitul pe venit se va tripla.

Dacă raportul dintre profitul net şi veniturile totale ale firmei depăşea 30%, atunci PSD şi PNL voiau 16% din profit. Ştiţi ce făcea statul prin această măsură? Aplica companiilor mici acelaşi tip de impozitare pe care îl au firmele medii, mari şi foarte mari. Asta ar fi însemnat moartea microîntreprinderilor.

USR s-a opus acestor măsuri care ar fi omorât economia românească.

Microîntreprinderile sunt motorul economiei româneşti. Luate individual, sumele pe care le plătesc la stat sunt mai mici decât cele ale marilor corporaţii, însă suma totală virată la bugetul de stat este una foarte mare.

În microîntreprinderi lucrează 1,4 milioane de români. Pe lângă aceştia, măsurile fiscale ale actualei guvernări vor afecta şi cele 430.000 de PFA-uri, precum şi cei peste 1,1 milioane de angajaţi din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară. Toţi vor rămâne cu mai puţini bani lunar.

Haideţi să facem un calcul simplu: rezultă că aproape 3 milioane de români vor avea de suferit de pe urma "revoluţiei fiscale", cum o declară PSD şi PNL.

În realitate nu este nicio revoluţie, nu este nicio reformă. Este strict un jaf marca Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă şi Klaus Iohannis. Trei borfaşi, ajunşi mari politicieni, care vor să transforme România într-o ţară săracă, în care doar clasa politică şi acoliţii acesteia o duc bine.

România are 5,4 milioane de angajaţi, din care aproape 1,3 milioane lucrează la stat.

Deci, putem spune că toţi românii din mediul privat vor fi sărăciţi de măsurile impuse de PSD şi PNL. Probabil Marcel Ciolacu crede că aceştia pot să trăiască cu apă, pâine şi cartofi. Asta în timp ce ei fură milioane cu portbagajul.

PSD şi PNL au deja antecedente în ceea ce priveşte orchestrarea dezastrelor economice.

PSD şi PNL au crescut şi în 2022 taxele şi efectele au fost negative.

Să luăm doar cazul supraimpozitării contractelor part-time: peste 280.000 de contracte încheiate şi doar unul din 10 contracte cu normă parţială a fost transformat într-unul cu normă întreagă.

Până la finele anului 2022 am avut 76.000 de contracte încetate cu normă parţială în învăţământ, 38.000 în comerţ, 26.000 în domeniul transporturilor, alte 26.000 în domeniul administraţiei şi peste 21.000 în domeniul HoReCa.

Efectele anti-măsurilor fiscale din 2022 se văd şi anul acesta: peste 19.000 de firme închise doar în primele 6 luni, cifră care nu a mai fost văzută de la criza din 2008 încoace.

Aşa arată începutul unui dezastru economic.

Nu putem lăsa România să intre în picaj economic doar pentru ca actuala guvernare să-şi umple buzunarele şi să-şi plătească poliţele.

USR va continua să atace aceste măsuri fiscale pe toate fronturile. În Parlament vom veni cu propuneri legislative care să modifice aceste inepţii fiscale propuse de PNL şi PSD.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Urmează domnul Grădinaru, de la Grupul AUR.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România educată din spatele gardului revopsit".

Stimaţi colegi,

Deşi iniţial îmi propusesem ca astăzi să discut despre un alt subiect din actualitatea noastră mioritică, un răspuns primit recent de la Ministerul Educaţiei mi-a atras atenţia într-un mod neplăcut.

Astfel, am fost informat, printre alte aspecte, că în anul şcolar 2023-2024 numărul unităţilor de învăţământ preuniversitar arondate a fost diminuat cu 184 de unităţi, de la 10.656 la 10.472, ca urmare a avizelor conforme emise de inspectoratele şcolare judeţene.

De asemenea, se menţionează că "În anul 2023, inspectoratele şcolare judeţene, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, au identificat un număr de 251 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat care funcţionează cu grupuri sanitare neconforme".

Totodată, se precizează faptul că, la data de 1 septembrie 2023, datele din Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România indică faptul că la nivelul unităţilor de stat avem următoarele situaţii ale acestor clădiri:

• 25 de clădiri au fost închise;
• 358 de clădiri nu au utilităţi complete;
• 2.688 de clădiri au grupuri sanitare în exterior;
• 8.217 clădiri nu sunt branşate la sistemul de canalizare;
• 8.250 de clădiri au doar fosă septică;
• 3.126 de clădiri nu au autorizaţie sanitară;
• 3.089 de clădiri nu sunt branşate la sistemul de furnizare a apei potabile;
• 3.609 de clădiri nu au încheiate contracte de salubritate;
• 8.301 de clădiri nu au supraveghere video;
• 6.328 de clădiri nu au obţinut autorizaţie ISU;
• 3.536 de clădiri nu deţin o conexiune la internet;
• 15.078 de clădiri nu sunt branşate la reţeaua de termoficare.

În final, dragi români, fără a face o analiză exhaustivă a informaţiilor furnizate de ministerul de resort, mă rezum doar să menţionez faptul că situaţia expusă mai sus atestă, fără niciun dubiu, existenţa unor condiţii precare de desfăşurare a actului educaţional, ce se regăsesc în spatele gardului revopsit de actualii guvernanţi, pe care atârnă în vânt un slogan denumit pompos "România Educată".

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul AUR.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi: "Urgenţa nu este chiar o urgenţă!".

La UPU Botoşani, pacienţii nu sunt chiar o urgenţă! Să te prezinţi la spital dimineaţa şi să pleci acasă seara, asta, da, urgenţă! Asta în cazul în care ai trimitere, dacă nu, rişti să-ţi petreci sfârşitul anului la urgenţe!

Să suni la 112, aflându-te deja la urgenţe, nu e un paradox?

Aşa s-a întâmplat la UPU Botoşani, zilele trecute, cu un bătrân de 80 de ani. Medicii din urgenţe l-au consultat, dar i-au spus că nu reprezintă o urgenţă şi ar trebui consultat de un alt medic. A doua zi, femeia şi-a dus tatăl în ambulatoriu, însă nu a luat trimitere de la medicul de familie, aşa că bătrânul nu a putut fi consultat. Chiar şi cu trimitere, programările pentru ce avea nevoie bătrânul au fost deja epuizate până în luna ianuarie. Simţindu-se rău de la atâta aşteptare, bătrânul a încercat din nou la urgenţe, dar, din nou, urgenţa nu e o urgenţă la Botoşani.

Fiind în imposibilitate de a se deplasa, de la atâta aşteptare şi boală, bătrânul a solicitat ajutor pentru transport. A bătut la uşi, răspunsul fiind sec: "Nu e treaba lor, au şi ei pacienţi de transportat!".

Nici de la urgenţe nu s-a putut obţine un cărucior pentru deplasare. Motivul? Nu se împrumută persoanelor străine.

Singura soluţie, să suni la 112! Să apelezi la directorul medical pentru a primi ajutor, după atâta chin şi aşteptare. A fi în spital şi să suni la 112 pentru a primi ajutor, se pare că este o modă la Botoşani.

Să nu o uitam pe Alexandra Ivanov, tânăra de 25 de ani care a sunat de pe un pat de spital la 112 şi a strigat "Nu am aer"!

Degeaba, a fost prea târziu pentru Alexandra!

Serviciul medical din România este în comă!

Să sunăm la 112, poate mai avem vreo speranţă?! E singura soluţie.

Fără medicamente, fără doctori, fără grija faţă de aproapele tău!

Alo, 112, ne aude cineva?

Doamne ajută!

Deputat AUR de Botoşani, Grădinaru Radu-Vicenţiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Diversitatea lingvistică este un element fundamental al culturii noastre europene şi, implicit, al societăţii româneşti în ansamblul său, care nu doar îmbogăţeşte moştenirea noastră culturală, ci contribuie, în egală măsură, la un climat de convieţuire armonioasă şi respect reciproc.

Comunitatea ucraineană din România, cu o îndelungată istorie în cultura noastră naţională, este a treia cea mai numeroasă minoritate etnică din ţara noastră, contribuind semnificativ atât la îmbogăţirea spaţiului multicultural şi multietnic al României, cât şi la dezvoltarea socială şi economică a societăţii româneşti, păstrând şi transmiţând din generaţie în generaţie limba maternă şi valorile sale culturale.

Ziua Limbii Ucrainene, sărbătorită anual la 9 noiembrie, instituită prin Legea nr. 213/2018, ne oferă oportunitatea de a reflecta asupra importanţei diversităţii lingvistice şi promovării limbii materne în procesul conturării identităţii etnice şi culturale.

Statul român este un model de bune practici în materia promovării şi conservării drepturilor minorităţilor naţionale, însă, din păcate, încă mai avem cazuri în care autorităţile locale acţionează în contradicţie cu spiritul diversităţii şi al dialogului intercultural promovat la nivel central. Un astfel de exemplu l-am putut regăsi în luna august, în Sighetu Marmaţiei, unde fondurile alocate de Consiliul Judeţean Maramureş pentru reabilitarea Liceului Pedagogic "Taras Şevcenko", singurul din ţară cu predare integrală în limba ucraineană, aflat într-un stadiu avansat de degradare, au fost cheltuite de Consiliul Local pentru organizarea unui festival de muzică folk.

Doamnelor şi domnilor,

În imediata apropiere a României, de peste 620 de zile asistăm la un război pe scară largă, declanşat de Federaţia Rusă nu doar împotriva Ucrainei şi dreptului poporului ucrainean de a-şi decide viitorul, împotriva limbii şi culturii ucrainene, ci şi împotriva valorilor comunităţii democratice europene, pe care le împărtăşim cu toţii.

Mai mult, am putut remarca intensificarea eforturilor regimului de la Kremlin de a distruge viitorul Ucrainei, iar în unele cazuri chiar de a şterge identitatea ucraineană atât în rândul populaţiei Ucrainei, cât şi în rândul diasporei ucrainene, inclusiv prin amplificarea discursului de instigare la ură şi dezbinare, precum şi prin campanii de subminare a tradiţiilor şi de dezbinare a comunităţilor de ucraineni.

Cu toate acestea, limba ucraineană a devenit un simbol al rezistenţei şi unităţii, care ne îndeamnă să fim în continuare solidari şi uniţi în angajamentul nostru ferm de a păstra, promova şi apăra democraţia şi valorile noastre europene, iar într-o lume aflată în continuă schimbare, în care diversitatea este o sursă de prosperitate şi înţelegere, conservarea limbilor materne devine un pilon esenţial în menţinerea bunei convieţuiri, înţelegerii interetnice şi continuării progresului societăţii, oferindu-ne, totodată, oportunitatea de a consolida legăturile între comunităţi.

Înţelegând importanţa conservării identităţii lingvistice şi culturale a comunităţii ucrainene din România, alături de susţinerea toleranţei, diversităţii şi respectului reciproc, care, fără echivoc, stau la baza unei societăţi democratice şi prospere, Uniunea Ucrainenilor din România îşi continuă demersurile privind menţinerea şi perpetuarea limbii materne ucrainene, organizând evenimente dedicate conservării şi promovării limbii materne, educaţiei în limba maternă, religiei în limba maternă, inclusiv consolidării dialogului şi a relaţiilor bilaterale în diferite domenii, precum şi cooperării transfrontaliere dintre regiunile de frontieră ale României şi Ucrainei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la grupul colegilor neafiliaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă?

Domnul Lasca?

Domnul Focşa? Parcă v-am văzut!

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Autoritatea de Supraveghere Financiară - o instituţie care sfidează România!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe scurt, ASF, este o instituţie bugetofagă, plină de sinecurişti şi incompetenţi, şi vă spun asta cât se poate de clar. În această castă nu intră nimeni fără recomandarea partidului, iar despre competenţă, să fim serioşi, nu poate fi vorba, instituţia nu a fost în stare să gestioneze patru falimente ale unor mari firme de asigurări şi tot ceea ce a reuşit să facă a fost să transfere costurile incompetenţei ei pe spinarea românilor, căci vedem cu toţii ce preţuri avem la asigurări!

În tot acest timp, angajaţii ASF se bucură de privilegii la care majoritatea românilor nici nu visează, poate doar altă castă, aceea a magistraţilor, să îi depăşească, desigur, în aceste privilegii, că sunt din bani publici, adică România se împrumută în continuare ca să plătim aceste sinecuri şi pensii speciale. Dar acest lucru nu contează pentru aceste personaje total insalubre! Şi-au secretizat contractul de muncă, pentru ca noi, cei care le plătim salariile şi care avem salariile publice, să nu ştim dimensiunea reală a jafului din bugetul României!

Dar, dragi români, vă spun eu ce privilegii au toţi aceşti sinecurişti incompetenţi, mai mult decât atât: 16 salarii anuale, chiar dacă au deja unele din cele mai mari salarii din sectorul public! Restul românilor pot lucra pe 12 salarii, mulţi dintre ei chiar pe salarii minime, cei de la ASF un pot lenevi pe 12 salarii, au nevoie de 16!

Deci, ca să înţelegeţi, celor 12 salarii legale, li se adaugă încă un salariu de Crăciun, o primă de performanţă, plus încă alte două salarii, pentru vacanţa mare şi pentru Ziua ASF!

Nu vă e ruşine, stimaţi colegi care giraţi asemenea specimene în peisajul bugetar românesc?

Şi nu este doar atât, celor 16 salarii li se adaugă un pachet gratuit de servicii medicale, 300 lei pe lună pentru abonamente de fitness şi wellness, fonduri de pensii facultative, asigurări de viaţă/sănătate, 8.775 de lei pentru "situaţii medicale deosebite", 8.500 de lei în cazul decesului unei rude de gradul I, cadouri pentru copii cu ocazia zilei de 1 iunie şi a sărbătorii Crăciunului, vouchere de vacanţă, tichete de masă! Toate astea, dragi români, noi le plătim!

Oare câţi dintre angajaţii din România se mai bucură de asemenea privilegii? Câţi sunt plătiţi să stea degeaba cu aceste sume colosale?

Asta este România distrusă pas cu pas de preşedintele Iohannis! Asta este România jefuită zilnic de PSD şi PNL!

Cu deosebită desconsideraţie pentru cei menţionaţi mai sus, Dumitru-Viorel Focşa, deputat de Constanţa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Reîncepem lista.

De la Grupul PSD au depus declaraţii în scris: Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Vulpescu, Ioan Mang, Dan-Constantin Şlincu, Romulus-Marius Damian, Nicu Niţă, Mirela Furtună, Elena Stoica, Georgeta-Carmen Holban, Daniel-Florin Ghiţă, Alexandra Huţu şi Vasilică Toma.

De la Grupul PNL, Alexandru Popa văd că nu a ajuns.

Declaraţii depuse în scris: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Elena Hărătău, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Cruşoveanu, Bogdan-Iulian Huţucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Olivia-Diana Morar, Vetuţa Stănescu, Cristina-Agnes Vecerdi, Valentin-Ilie Făgărăşian şi Florin Alexe.

Grupul USR. Brian Cristian nu a ajuns.

O invit la microfon pe doamna deputat Diana-Anda Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Marii patrioţi în declaraţii, de aici, din Parlament, sunt cei care săptămâna trecută au votat să mai dea o mână de ajutor mafiei lemnului. Parlamentarii de la PSD, PNL, UDMR, AUR, toţi au votat săptămâna trecută aici, în Camera Deputaţilor, la comisia pentru raport, un raport negativ împotriva DNA-ului pădurilor.

Păi, ce aţi făcut, domnilor? Nu sunteţi voi cei care vă lăudaţi, când vă duceţi la TV, în studiouri, când vă duceţi în judeţele voastre, nu sunteţi voi cei care vă lăudaţi cu mafia lemnului, că luptaţi împotriva tăierilor ilegale, că luptaţi pentru pădurile din ţara asta? Şi apoi veniţi în Parlament şi cu singurul instrument real pe care-l aveţi, cu votul vostru, decideţi să ajutaţi în continuare mafioţii din cadrul mafiei lemnului.

Cu ce vă deranja să existe un DNA al pădurilor? Cu ce vă deranjează o structură specializată, procurori specializaţi, bugete reale alocate pentru lupta împotriva mafiei lemnului? Poate pentru că ştiţi că în sfârşit acest instrument ar fi unul folositor care ar putea, în sfârşit, să oprească mafia lemnului, care de cele mai multe ori este mufată, da, la baronii locali numiţi politic tot de către dumneavoastră.

20 de milioane de metri cubi anual dispar din pădurile din România fără acte în regulă.

România pierde miliarde de lei, în fiecare an, din cauza tăierilor ilegale. Noi pierdem pădurile noastre şi odată cu ele dreptul la un aer curat. Ca să ce?! Ca şmecherii din mafia lemnului să continue să-şi facă munţi de bani ilegali. Pentru că trebuie să ne fie clar tuturor: miliardele astea pe care România le pierde nu dispar aşa, în neant. Se duc toate în buzunarul mafioţilor care mai apoi dau aceşti bani în parte şi baronilor locali.

În 2023, în primele 6 luni ale anului, doar 10 români au fost şi condamnaţi şi au făcut măcar o singură zi de închisoare, în dosare care aveau ca obiect principal infracţiuni silvice. Este o cifră ruşinoasă, în contextul în care ştim că ne dispar pădurile!

Şi tot în acest context PSD, PNL, UDMR şi AUR, toţi au votat la un loc împotriva DNA-ului pădurilor! Să mai dea o mână de ajutor mafiei lemnului.

Cum puteţi să ieşiţi pe stradă, să le spuneţi românilor că luptaţi pentru drepturile lor, să veniţi aici, în Parlament, vă schimbaţi sacourile şi să votaţi fix cu mafioţii?!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Dănuţ Aelenei?

Vă rog, domnule deputat.

Până ajungeţi, o să citesc şi numele colegilor care au depus declaraţii în scris: Silviu-Titus Păunescu, Boris Volosatîi, Sebastian-Ilie Suciu, Lilian Scripnic, Darius Pop şi Raisa Enachi.

Vă rog, domnule Aelenei, aveţi cuvântul.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând aş vrea să urez un sincer la mulţi ani tuturor celor ce poartă numele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.

Declaraţia mea politică se intitulează "Politica energetică bazată pe slugărnicie".

În anul 1960, David Latimer a introdus într-o sticlă mai multe plante. A sigilat vasul. După 12 ani, l-a redeschis pentru a adăuga apă. Microorganismele au reacţionat cu oxigenul şi au format dioxid de carbon, esenţial pentru fotosinteză. Microclimatul a revenit la viaţă.

Cum este cu decarbonizarea planetei?

Am întrebat zeci de politicieni cum e posibilă viaţa plantelor fără dioxidul de carbon. În zadar. Nu am primit nici un răspuns. Ei continuă lupta pentru decarbonarea României, prin închiderea capacităţilor de producere a energiei electrice bazate pe cărbune.

Da, poluarea există şi nu poate fi negată. Există poluare a aerului, a apei, solului şi subsolului, poluare cu substanţe, altele decât dioxidul de carbon, poluare despre care nu se discută, ba, din contră este permisă, tolerată, neglijată prin legislaţia de mediu, foarte permisivă la noi şi pe tot globul.

Stimaţi colegi,

România are nevoie de energie electrică şi avem oportunităţi mari pentru producerea ei din cărbune, apă, surse nucleare, vânt şi soare.

Nu are importanţă ce combustibil folosim pentru a genera energie, importante sunt emisiile şi, dacă vom reduce mult emisiile prin folosirea de tehnologii noi de filtrare, vom elimina acel certificat de carbon pe Megawattul de energie produs.

În concluzie, închiderea capacităţilor de producere a energiei bazate pe cărbune este o decizie greşită, decizie luată de către cei ce ne-au condus, la presiunea organizaţiilor economice de mediu şi a Uniunii Europene, o decizie ce a dus la o creştere a preţurilor nu numai a energiei furnizate spre persoanele fizice şi juridice, ci şi la creşterea preţurilor bunurilor materiale şi o scădere a nivelului de trai al românilor.

Lupta nu este pierdută atât timp cât la Paroşeni, Rovinari, Turceni se mai produc Megawaţi, chiar şi de la o singură unitate.

Stă în puterea noastră să fim verticali şi să nu mai adoptăm acea atitudine slugarnică de preş în faţa intereselor altor state şi ale Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

De la Grupul minorităţilor naţionale a mai depus declaraţie în scris domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

De la neafiliaţi mai verific o dată dacă au mai venit doamna Gavrilă, domnul Lasca sau domnul Ciubuc. Nu.

De la neafiliaţi au depus declaraţii în scris: Nicolae Roman, Vasile Nagy, Bogdan-Alexandru Bola şi Dragoş-Cătălin Teniţă.

Vă mulţumesc.

S-a epuizat lista colegilor prezenţi.

Încheiem această primă parte a şedinţei.

Revenim la ora 10.00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Legea arendei va revoluţiona în bine fondul funciar"

Legea arendei este un act normativ ce va avea consecinţe pe decenii asupra pieţei terenurilor agricole. Este adevărat că mă înscriu printre cosemnatarii acestui proiect de lege, însă mă declar susţinătorul ei, în special, pentru că aceasta poate avea o importanţă similară pentru fondul funciar, cât şi pentru toţi investitorii în agricultură, mai mici sau mai mari, la fel ca şi legislaţia retrocedării terenurilor agricole din anii ’90.

Noua viziune a PSD pentru terenurile agricole va conferi predictibilitate reală investiţiilor, finanţare mai bună agricultorilor, dar şi produse alimentare mai gustoase şi mai sănătoase. Proiectul nostru de act normativ, cu care ne prezentăm în faţa românilor, nu va împiedica vânzarea în număr din ce în ce mai mare a fermelor, ci le va oferi agricultorilor, care se află în imposibilitatea de a-şi lucra terenurile din diverse motive personale, să le cedeze spre arendare pentru o perioadă de minim 7 ani. Aşadar, cine susţine că România, cu ale sale cel puţin două milioane de microferme, ar fi în vreun pericol, din pricina unor potenţiale efecte ale noii Legi a arendei, doar dezinformează şi dovedeşte rea-credinţă!

Prin intermediul acestui act normativ, agricultorii vizaţi vor ieşi oricum pe profit şi vor putea accesa şi atrage şi alte tipuri de fonduri europene, ce le vor garanta mai multă siguranţă pentru dezvoltarea lucrărilor agrotehnice obişnuite, precum şi pentru acele tipuri de culturi specifice care presupun derularea lor pe o perioadă mai lungă şi stabilă de timp.

Mai mult, pe lângă statuarea mai fermă a acestei opţiuni, vor fi antrenaţi şi alţi români să se implice în acest domeniu. În paralel, noua lege va interzice subarendarea totală sau parţială sub sancţiunea nulităţii, cu excepţia schimbului de utilizare a terenului între arendaşi. Astfel, încă o mare problemă va fi rezolvată, respectiv cea a transferurilor de terenuri care nu era reglementată.

Un alt neajuns, cel legat de valabilitatea contractelor după decesul proprietarului, va fi şi el în sfârşit rezolvat! În cazul morţii arendatorului, moştenitorii sunt obligaţi să menţină contractul de arendare pe durata încheiată.

De asemenea, în varianta vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să continue contractul de exploatare până la expirarea termenului său de valabilitate.

Însă, în ciuda tuturor acestor îmbunătăţiri funciare, concretizate prin actualizări foarte necesare, aduse legislaţiei referitoare la arendă, admit că nu m-ar surprinde deloc ca să apară o nouă tentativă, total ilegitimă a opoziţiei, de blocare sau tergiversare a efectelor ei, printr-o nouă contestaţie la CCR. Cu o astfel de stratagemă contestabilă, se va ajunge dor la suspendarea cu rea-voinţă şi doar pe moment a finanţării vitale pentru majoritatea fermierilor, precum şi a stabilităţii de care aceştia au avut parte ori de câte ori PSD a fost la guvernare şi a condus Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În concluzie, lansez un apel către colegii din opoziţie să facă dovada că pot fi şi raţionali şi cumpătaţi, şi că sunt preocupaţi cu adevărat să le apere interesele românilor, să asigure o agricultură cât mai sustenabilă şi mai variată, care să fie reflectată prin produsele alimentare de calitate superioară care vor ajunge să fie consumate de toate segmentele de populaţie. Închei, îndemnându-i să ne susţină demersul legislativ, nu să îi pună piedici absurde doar din spirit de frondă!

Domnul Alexandru Popa:

"Zonele rurale din România se vor dezvolta cu ajutorul fondurilor europene"

Partidul Naţional Liberal rămâne consecvent şi va milita pentru un sprijin financiar susţinut pe care statul să îl acorde fermelor mici şi mijlocii, adevăratul motor al sectorului agricol românesc. Consider că doar prin evitarea abandonului activităţilor agricole şi prin asigurarea şi crearea de noi locuri de muncă vom putea preveni migraţia din mediul rural şi depopularea satelor, şi vom putea contribui direct la securitatea şi siguranţa alimentară a României.

În acest context, este important de ştiut că fondurile europene de care dispunem, prin intermediul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună, vor putea ajuta inclusiv la dezvoltarea zonelor rurale din România. Astfel, localităţile cu activitate economică majoritar agricolă vor putea accesa bani pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi pentru atragerea de tineri antreprenori care vor să îşi facă o fermă. Proiectele pot fi depuse de unităţile administrativ-teritoriale şi de asociaţiile acestora până în februarie 2024.

Aceşti bani sunt destinaţi sprijinirii fermierilor şi modernizării infrastructurii agricole, astfel: aproximativ 250 de milioane de euro sunt destinate proiectelor care vizează sprijinirea instalării tinerilor fermieri, 200 de milioane de euro pentru proiectele destinate construirii, extinderii sau modernizării de drumuri de interes local şi alte 100 de milioane de euro pentru lucrări de modernizare a drumurilor agricole care facilitează accesul către ferme.

Suntem conştienţi că se impun măsuri de sprijin pentru evitarea abandonului activităţilor agricole, pentru asigurarea accesului pe piaţă şi realizarea de investiţii, şi că trebuie să lucrăm în continuare pentru asigurarea unui sistem alimentar durabil, de la producător până la consumator.

Tocmai de aceea, îi îndemn pe reprezentanţii autorităţilor locale să depună în timp util aceste proiecte, pentru a putea beneficia de fondurile europene care ne sunt destinate şi pentru a contribui la consolidarea fermelor româneşti, prin dezvoltarea şi integrarea acestor ferme pe piaţa agricolă!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Forţa Dreptei şi USR înving USL 2.0. la CCR"

O victorie importantă pentru români!

Curtea Constituţională a României a admis sesizarea deputaţilor Forţa Dreptei şi USR cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, lege care permitea anumitor medici să ocupe funcţii de conducere până la vârsta de 70 de ani. Sesizarea noastră a plecat de la încălcarea grosolană de către PSD şi PNL a principiului bicameralismului, deoarece Senatul a discutat asigurarea accesului nediscriminatoriu la serviciile conexe actului medical pentru persoanele diagnosticate în spectrul autist.

Practic, legea respectivă era despre cu totul altceva şi nu avea nicio legătură cu numiri sau funcţii în sistemul medical. În Camera Deputaţilor, însă, deputaţii noului USL 2.0 au adus amendamente care au schimbat esenţa actului normativ, amendamente ce priveau ocuparea funcţiilor de conducere în unităţile sanitare. Da, ceva de genul "noaptea ca hoţii", în speranţa că nu va observa asta de nimeni.

Dincolo de aspectele tehnice ale sesizării admise de CCR, considerăm că trebuie să facem toate eforturile de a păstra tinerii medici în România, de a-i atrage pe tinerii profesionişti din domeniu, care cunosc ultimele tehnologii medicale, să practice medicina în spitalele din România.

Iar pentru acest lucru trebuie să ne luptăm cu o "mafie" care a pus stăpânire pe sistemul de sănătate de la noi, o "mafie" care se alimentează mereu doar cu oamenii lor, din sistem, indiferent dacă sunt sau nu competenţi, oameni care mereu rămân la butoane, cu consecinţe grave pentru sănătatea pacienţilor.

Este timpul unei noi generaţii de specialişti în medicină, este timpul unui reviriment în acest domeniu, iar pentru asta avem nevoie ca tinerii specialişti să-şi găsească şi să-şi poată ocupa locurile pe care le merită în spitalele din România.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Viitorul buget trebuie elaborat pe baza unor principii ferme!"

Se apropie sfârşitul anului, iar discutarea bugetului de stat va deveni tema principală în România. Este foarte important ca viitorul buget să fie bazat pe nişte principii clare şi solide. De aceea, la nivelul coaliţiei, au fost convenite cinci principii în jurul cărora va fi structurat bugetul pentru 2024, principii ce reflectă poziţia fermă a Partidului Naţional Liberal pe acest subiect. Acestea sunt:

- Buget axat pe investiţii, cu accent pe proiectele finanţate pe fondurile europene. PNL a demonstrat şi atunci când a avut funcţia de prim-ministru, şi prin intermediul aleşilor săi locali că ştie cum să atragă fonduri europene. De altfel, anul 2022 a însemnat un record în materie de fonduri europene atrase;

- Buget axat pe cheltuieli responsabile pentru funcţionarea statului. PNL s-a pronunţat, în mai multe rânduri, în favoarea reducerii cheltuielilor statului, în special a celor nenecesare. O astfel de poziţie a fost o linie roşie şi în cadrul discuţiilor pe tema pachetului de măsuri fiscal-bugetare, unde am insistat ca reducerea deficitului să se realizeze şi prin reducerea cheltuielilor statului.

- Buget centrat pe dezvoltarea marilor servicii publice, respectiv pe sănătate/educaţie. Avem nevoie de servicii publice de calitate, şi mai cu seamă în Educaţie şi Sănătate, pentru că acest lucru înseamnă, în final, o investiţie în viitorul României. Putem performa ca ţară doar dacă investim în educaţie. Pe de altă parte, creşterea calităţii vieţii nu poate fi imaginată fără servicii medicale de calitate;

- Buget axat pe combaterea evaziunii fiscale şi mai buna colectare a veniturilor. Am insistat ca pachetul de măsuri fiscal-bugetare să conţină măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Totodată, am sprijinit mereu necesitatea digitalizării ANAF şi creşterea gradului de colectare a veniturilor la buget;

- Buget cu alocări consistente pentru drepturile de asistenţă socială. PNL a susţinut mereu că măsurile sociale trebuie să fie susţinute ţintit, iar ele să vizeze grupurile sociale vulnerabile, respectiv persoanele care chiar au nevoie de ajutorul statului.

Aceste principii, considerăm noi, sunt esenţiale pentru funcţionarea optimă şi echilibrată a statului român şi a economiei româneşti. Bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale de stat trebuie să fie bine construite, pe estimări realiste, iar nu pe fabulaţii şi promisiuni electorale.

Domnul Boris Volosatîi:

"Chişinăul sabotează restituirea unei clădiri a Mitropoliei Basarabiei, nu reglementează regimul proprietăţilor parohiale şi refuză să-l invite oficial pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Chişinău"

Avem în Basarabia atâta desovietizare, câtă Mitropolie a Basarabiei am reuşit să refacem. Cu aproape 8 luni în urmă, mai exact pe 14 martie, salutam de la tribuna Camerei Deputaţilor, cu deplină satisfacţie, introducerea, în Parlamentul de la Chişinău, a iniţiativei legislative nr. 57 privind transmiterea cu titlu gratuit către Mitropolia Basarabiei a unui imobil aflat abuziv în proprietatea statului. Proiectul are ca obiect transmiterea către Mitropolia Basarabiei a unei clădiri care înaintea ocupaţiei sovietice i-a aparţinut de drept Arhiepiscopiei Chişinăului (Patriarhia Română) şi în care a funcţionat, începând cu anul 1926, Facultatea de Teologie din Chişinău, extensiune a Universităţii din Iaşi.

La scurgerea a 8 luni de la momentul introducerii formale a acestei iniţiative în Parlamentul local de la Chişinău, constatăm cu nedumerire şi revoltă legitimă lipsa oricărui progres în soluţionarea chestiunii.

Trebuie să reamintesc că această iniţiativă legislativă a apărut ca urmare a promisiunilor făcute de preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale întreprinse la Bucureşti şi a întâlnirii avute de domnia-sa cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa prim-ministrului României Nicolae Ciucă şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor din acel moment, Marcel Ciolacu. Presa românească, de pe ambele maluri ale Prutului, a relatat pe larg angajamentul asumat de Chişinău.

Reţinem că, potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, termenul maxim pentru examinarea proiectului de lege în comisiile parlamentare şi de către factorii guvernamentali, în vederea avizării, este de maximum 30 de zile, termen care a expirat în acest caz concret la 6 aprilie 2023. Totodată, potrivit aceluiaşi Regulament, termenul maxim pentru întocmirea, aprobarea şi depunerea unui raport de către comisiile parlamentare sesizate în fond şi de Guvern este de 60 de zile, ceea ce arată că, în acest caz concret, termenul a fost cu mult depăşit (6 mai 2023). Astfel, procedura legislativă este practic blocată.

Constatăm că, în condiţiile diferendului jurisdicţional-canonic româno-rus din Republica Moldova, Guvernul de la Chişinău, condus de prim-ministrul Dorin Recean, el însuşi un supus credincios al subdiviziunii Patriarhiei Moscovei implantate la răsărit de Prut, nu a binevoit să prezinte un aviz în legătură cu Proiectul de Lege nr. 57 din 6 martie. Acest fapt denotă o complicitate făţişă cu interesele Bisericii Ruse şi constituie un act de ostilitate nedisimulată la adresa Bisericii Ortodoxe Române.

Încălcând orice norme şi proceduri, Parlamentul de la Chişinău nu a purces la examinarea proiectului de lege în lipsa avizelor, confirmând astfel că iniţiativa legislativă a fost doar un pumn de praf aruncat în ochii Bucureştiului. În timp ce Chişinăul beneficiază, pentru a doua oară consecutiv, de ajutoare nerambursabile acordate de România, în valoare de 100 de milioane de euro, iată că nu este capabil şi nici nu doreşte să schiţeze măcar un mic gest de reciprocitate în raport cu noi şi Biserica Ortodoxă Română.

Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse s-a dedat vara aceasta unor atacuri împotriva Mitropoliei Basarabiei şi a Bisericii Ortodoxe Române. Într-o declaraţie oficială, Marina Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE de la Moscova, a invocat în mod perfid, la 12 iulie, cum că autorităţile de la Chişinău ar fi favorabile Mitropoliei Basarabiei şi că ar sprijini-o în detrimentul structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse. Nimic mai fals! Chişinăul - Preşedinţie, Parlament, Guvern - nu a întreprins nimic concret, dar absolut nimic pentru a sprijini Mitropolia Basarabiei şi pentru a o repune în drepturile ei istorice, cum s-ar fi cuvenit.

În această situaţie, considerăm că Guvernul României trebuie să intensifice dialogul politic cu guvernul şi celelalte autorităţi de la Chişinău nu doar pentru a adopta cât de curând Proiectul de Lege nr. 57 din 6 martie, ci şi în vederea identificării, aprobării şi implementării unor soluţii juste şi cuprinzătoare privind restituirea către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) a imensului ei patrimoniu imobiliar confiscat abuziv de regimul sovietic comunist de ocupaţie şi deţinut în prezent, pe nedrept, de către Republica Moldova, succesorul local şi în parte al fostei URSS.

Folosesc acest prilej pentru a reaminti că, în primăvara acestui an, Curtea de Apel Chişinău a anulat Hotărârea nr. 740/2002 cu privire la edificiile şi locaşurile de cult, prin care toate bisericile din Republica Moldova, construite înainte de 27 august 1991, sunt transmise în folosinţă exclusivă structurii locale de ocupaţie canonică, aşa-zisa mitropolie a Chişinăului şi a întregii Moldova, subdiviziune a Patriarhiei Moscovei.

În aceste condiţii, Guvernul Dorin Recean nu a urnit un deget şi menţine situaţia anterioară, ca şi cum Hotărârea nr. 740 nici nu ar fi fost anulată. Din vina guvernului de la Chişinău, toate bisericile parohiale rămân legate în continuare de structura locală a Patriarhiei Moscovei.

Fiţi de acord că nu putem tolera această poziţie de complicitate a Guvernului Dorin Recean cu interesele bisericeşti moscovite. Guvernul Recean perpetuează ocupaţia bisericească rusă din Basarabia. Dacă acest Cabinet nu este capabil sau nu doreşte să intervină reparator şi să soluţioneze corect, în spirit european, chestiunea restituţiei proprietăţilor istorice ale Mitropoliei Basarabiei confiscate abuziv de sovietici, el va trebui înlocuit cu un alt Cabinet.

Amintesc şi faptul că nici doamna preşedinte Maia Sandu nu şi-a onorat promisiunea de a-i adresa Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, potrivit cutumei, invitaţia oficială de a vizita Republica Moldova.

Simulând stângaci o neutralitate sterilă în chestiunea bisericească, Chişinăul dovedeşte, o dată în plus, că rămâne în siajul centrului de putere religioasă de la Moscova.

În concluzie, Mitropolia Basarabiei a fost şi rămâne un adevărat test de orientare geospirituală şi geopolitică a statului de dincolo de Prut. Chişinăul oferă tot mai multe dovezi că nu este un partener credibil pentru Bucureşti, întrucât nu are capacitatea sau voinţa politică elementară de a-şi onora promisiunile asumate în raport cu noi şi Biserica Ortodoxă Română.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"Riscurile folosirii tehnologiilor avansate de către statele totalitare"

Participarea mea, săptămâna trecută, la International Uyghur Forum, eveniment interparlamentar găzduit de Dieta din Tokyo, Parlamentul celei mai puternice democraţii din Asia-Pacific, a fost o ocazie de a aduce în discuţie un subiect de maximă importanţă - utilizarea tehnologiilor de către regimurile autoritare pentru a suprima minorităţile şi disidenţii.

În această adunare, unde Japonia a arătat încă o dată că este un far al democraţiei în regiunea Asia-Pacific, am avut oportunitatea de a vorbi despre cum puteri precum Republica Populară Chineză pot folosi IA şi ingineria genetică ca instrumente de control şi opresiune.

Am propus câteva scenarii pentru anul 2041, care, departe de a răspândi un tehnopotimism nejustificat, evidenţiază posibilele întunecimi ale unei lumi dominate de tehnologie. Iată unele dintre acestea:

- Codul Ascuns: O lume dominată de IA, unde un nou algoritm de editare genetică, cuplat cu nanotehnologia, promite îmbunătăţiri ale sănătăţii şi longevităţii, dar este folosit neetic pentru a şterge caracteristicile genetice unice ale unei minorităţi etnice.

- Inferenţa Rasială: O IA avansată, alimentată de big data, dezvoltată pentru a face inferenţe genetice pe baza aspectului oamenilor, este folosită pentru a discrimina o minoritate etnică.

- Eugenia Digitală: O societate futuristă, unde IA şi nanotehnologia sunt utilizate pentru a implementa un program de eugenie digitală, încercând să "îmbunătăţească" rasa umană prin eliminarea trăsăturilor genetice ale minorităţilor etnice.

- Oraşul AI: Un oraş complet automatizat de IA şi alimentat de big data exclude minorităţile etnice de la infrastructura digitală a oraşului.

- Super Banca Genomică: O mega-corporaţie biotehnologică controlată de stat colectează şi stochează datele genetice ale tuturor locuitorilor planetei, discriminând anumite grupuri etnice.

- IA Părtinitoare: O IA de recunoaştere facială, instruită cu date părtinitoare, este folosită în sistemul de justiţie penală, având tendinţa de a identifica greşit membrii unei anumite minorităţi etnice ca suspecţi.

Am ales să descriu un tablou sumbru, dar realist al lumii în care trăim, bazat pe informaţii care arată că astfel de lucruri deja se întâmplă în stadii incipiente, cum ar fi programele de social scoring din China sau cele prin care minoritatea uigură este supravegheată prin sisteme video şi algoritmi de big-data, în mod continuu.

În faţa acestor scenarii, soluţia pe care am prezentat-o, ancorată în valorile drepturilor omului, a fost dezvoltarea şi implementarea unui cadru etic solid, cum ar fi Digital Democracy Shield. Acesta ar trebui să fie un bastion împotriva utilizării necorespunzătoare a IA şi a tehnologiilor genetice, oferind reglementări stricte pentru confidenţialitatea datelor şi transparenţă în algoritmii de IA.

În contextul discuţiilor europene actuale, această iniţiativă ar putea servi drept model, punând drepturile omului şi democraţia în centrul dezvoltării tehnologice. Este imperativ să ne asigurăm că IA este folosită pentru a sprijini o societate deschisă, incluzivă şi echitabilă, unde fiecare individ are posibilitatea să contribuie şi să beneficieze de pe urma progresului tehnologic, nu să fie victimizat de acesta.

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Efectele negative pe care le vor provoca reformele din domeniul fiscal pe piaţa românească"

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, la promovarea actului normativ de implementare a măsurilor menite să reducă deficitul bugetar, a afirmat că "România nu îşi mai permite facilităţi şi evaziune fiscală la nivelurile actuale". Tot premierul a afirmat că: "România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB".

De părere contrară este mediul de afaceri, care a transmis că măsurile lovesc tocmai în partea sănătoasă a economiei. Ne referim, în principal, la dispoziţiile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, care au intrat în vigoare la sfârşitul lunii octombrie, dar şi la acte normative adoptate de Guvern. Menţionez că pachetul de legi fiscale, adoptat de guvern, a primit aviz negativ al Consiliul Economic şi Social.

În cadrul avizului se aduce un avertisment conform căruia măsurile fiscale ale guvernului vor lovi puternic în firmele mici şi vor duce la încetinire economică. De asemenea, a identificat disproporţia evidentă între efortul impus sectorului privat şi măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

Lupta cu evaziunea fiscală nu există în cadrul măsurilor pe care guvernul le aplică pentru reducerea deficitului bugetar, cu excepţia impunerii cu 70% a oricăror venituri realizate de persoanele fizice a căror sursă nu a fost identificată. Este o afirmaţie pe care mi-o asum.

Antreprenorii din domeniul construcţiilor au afirmat că vor pierde lucrători. Companiile mari, în urma analizării proiectului normativ, devenit Legea nr. 296/2023 înainte de legiferare, au considerat că prin aplicarea măsurilor economia va încetini şi nu va fi combătută evaziunea fiscală.

Cele mai importante măsuri fiscale au în vedere aspecte precum: plata de către microîntreprinderi a 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri de până la 60.000 euro pe an şi 3% dacă veniturile depăşesc 60.000 euro pe an; băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri; scutirea de impozit în IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară se menţine pentru veniturile sub 10.000 lei; plata de CASS de către angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară; creşterea de TVA pentru anumite produse: plata unui impozit special de către persoanele fizice care au clădiri mai scumpe de 500.000 euro şi maşini mai scumpe de 75.000 euro; cresc accizele la ţigări şi alcool; instituirea Sistemului Naţional RO e-Sigiliu, în vederea asigurării respectării trasabilităţii transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României; impozitarea cu 70% a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită etc.

Mediul de afaceri a respins categoric măsurile guvernului şi a atras atenţia că antreprenorii nu au fost consultaţi în mod real, în ceea ce priveşte majorarea taxelor. Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), Cristian Pârvan, a afirmat că sunt ameninţate sectoare întregi din economia românească, dar cele mai periculoase din seria de măsuri sunt cele care vizează sectorul construcţiilor, unde au fost angajate lucrări în baza unor devize, care au luat în calcul facilităţile acordate de guvern. În aceste situaţii, asupra multor lucrări antamate planează pericolul de a fi stopate lucrările de către firmele care şi-au luat angajamente contractuale.

În aceste noi condiţii se vor pierde multe dintre contractele demarate în construcţii şi nici piaţa muncii în domeniu nu va mai rămâne aceeaşi, întrucât există posibilitatea migrării angajaţilor către alte ţări europene, deşi piaţa imobiliară din Europa se află într-o profundă criză.

În concluzie, încotro ne îndreptăm cu coaliţia PSD - PNL la putere prin aceste măsuri fiscal-bugetare, care în mod cert vor aduce multe prejudicii mediului privat, care în realitate susţine ceea ce a mai rămas din economia României de azi?!

Care va fi preţul plătit de români, prin implementarea acestor măsuri, şi câte firme mici vor fi radiate pentru că nu vor suporta poverile impuse prin aceste măsuri?

Oare cine are de câştigat în această formulă guvernamentală, în condiţiile în care se legiferează acte normative cu un asemenea impact prin asumare, în loc să fie trecute prin Parlament?

Tor românii vor avea de suferit consecinţele unor măsuri luate fără consultarea mediului privat, dar date la comandă de cei care nu slujesc interesele ţării.

Doamna Cristina Burciu:

"Măsuri pragmatice ale PNL pentru administrarea productivă a proprietăţilor statului"

La propunerea conducerii PNL a Ministerului Finanţelor, Executivul a adoptat un proiect de act normativ care prevede implementarea unor măsuri edificatoare pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea statului român.

Administrarea sustenabilă a proprietăţilor statului constituie un proiect considerabil, aprobat de conducerea finanţelor naţionale, în condiţiile actuale, care presupune majorarea procentului de colectare la bugetul de stat.

Potrivit propunerii, bunurile de natura clădirilor şi a terenurilor aferente, indiferent de destinaţia acestora, echipamentele încorporate, clădirile speciale, precum şi orice alte bunuri imobile, intrate în proprietatea privată a statului român prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive, aflate în gestionarea ANAF, pot fi transferate în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află, fără niciun cost suplimentar.

Hotărârea privind transferul bunurilor din domeniul public/privat al statului, în domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea de transmitere a bunurilor confiscate, va avea drept consecinţă imediată posibilitatea consiliilor judeţene şi primăriilor de a iniţia şi dezvolta noi proiecte investiţionale. Obiectivele vor fi derulate prin politica de coeziune, PNRR, în vederea realizării investiţiilor din programe naţionale finanţate de la bugetul de stat sau investiţii din surse proprii ale autorităţilor publice locale/judeţene.

Actul normativ mai stipulează, de asemenea, noi reglementări ale plăţii redevenţelor pentru terenurile concesionate, potrivit legii, de către Agenţia Domeniilor Statului, în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a statului. Cuantumul acestor redevenţe va fi indexat cu indicele preţului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii, în conformitate cu contractele de concesiune aferente.

Modificarea legislaţiei, în sensul ca autorităţile publice locale şi judeţene să poată dispune de terenurile degradate sau nevalorificate în favoarea comunităţilor, era imperios necesară, în condiţiile în care o serie de proiecte finanţate din fonduri externe sunt în prezent blocate din cauza lipsei resurselor financiare aferente cofinanţării.

Sunt încrezătoare că administraţiile locale vor utiliza în mod pragmatic şi judicios terenurile primite, astfel încât să demareze noi programe investiţionale, în vederea modernizării serviciilor publice indispensabile populaţiei, a dezvoltării infrastructurii şi a creării de noi locuri de muncă.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

"Infrastructura medicală se dezvoltă, în timp ce resursa umană se reduce!"

Consider că în perioada imediat următoare avem nevoie de o dezbatere aşezată la care să participe factori de decizie de prim rang din Parlament, Guvern, dar şi din societatea civilă şi din Colegiul Medicilor din România. Mă refer la faptul că, graţie fondurilor externe nerambursabile, infrastructura spitalicească din România se îmbogăţeşte cu noi spitale regionale, unele secţii ale spitalelor judeţene se extind, cabinetele de medicină şcolară trebuie reînfiinţate, iar medicina de familie trebuie relansată.

Dacă pentru infrastructura fizică propriu-zisă, care implică dotări, construcţii şi aparatură s-au identificat şi se vor identificat soluţii, ceea ce pare să fie tratată marginal este componenta care priveşte personalul medical de specialitate. Cum asigurăm medici şi personal auxiliar pentru un spital regional de mare capacitate, cu aproape 1.000 de paturi, pare că nu şi-a pus nimeni întrebarea. Cum acoperim suplimentarea schemelor de personal pentru secţiile care se extind sau pentru noile reţele de spitale oncologice sau pediatrice? Sunt întrebări la care trebuie să formulăm răspunsuri încă de pe acum, căci formarea unui medic specialist în universitate şi rezidenţiat durează şi peste un deceniu, ceea ce înseamnă că deja am pierdut startul în această chestiune.

Ca medic şi absolvent al învăţământului medical românesc pot să spun fără reţinere că universităţile noastre de medicină sunt la cele mai înalte standarde educaţionale. Dacă cineva poate se mai îndoieşte de acest lucru, atunci cererea enormă de medici români şcoliţi în România, care vine dinspre sistemele medicale ale unor ţări dezvoltate, precum Franţa, Marea Britanie, Germania, Elveţia, reprezintă cea mai clară confirmare - avem un învăţământ medical de calitate şi medici profesionişti. Or, în contextul acesta, este important să valorificăm universităţile de medicină şi în interesul sistemului medical românesc şi să identificăm cele mai bune soluţii, astfel încât cifra de şcolarizare să răspundă nevoilor interne, iar sistemul medical din noile unităţi sanitare să fie suficient de atractiv pentru tinerii rezidenţi români.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Majorarea pensiilor, o prioritate pentru PSD"

Guvernul Ciolacu are ca prioritate în acest moment Legea pensiilor, întrucât dorim să fie adoptată în Parlament până pe data de 20 noiembrie. Este o lege importantă pentru români, iar calculele arată că va exista o creştere medie a pensiilor, cu 40%.

Legea presupune creşterea de două ori a pensiilor în anul 2024, şi anume pe 1 ianuarie, prin indexare cu 13,8 %, şi pe 1 septembrie, atunci când se va pune în aplicare de către casele teritoriale de pensii şi se termină procesul de recalculare în baza noii legi. Valoarea punctului de pensii va creşte astfel de la 1.785 lei, cât este astăzi, la 2.032 de lei, de la 1 ianuarie.

Cea de-a 2-a parte presupune recalcularea pensiilor şi punerea în aplicare, începând cu 1 septembrie 2024. Beneficiarii vor primi noile taloane de pensie şi vor vedea exact punctele de contributivitate, punctele necontributive şi punctele de stabilitate pe care le are fiecare. Noul algoritm va încuraja două elemente: contributivitatea şi munca. Dacă ai o perioadă contributivă de 25 de ani, pentru perioada de la 25 la 30 de ani vei obţine 0,5 puncte pe an în plus, de la perioada 31 la 35 de ani - 0,75 şi de la perioada peste 35 de ani vei obţine un punct în plus pe an.

PSD a sprijinit mereu persoanele vârstnice, iar acest lucru îl facem şi acum, prin noua lege care se află în transparenţă la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, condus de ministrul PSD, Simona Bucura Oprescu, apoi, după ce va fi aprobată de Executiv, va ajunge în Parlament, în procedură de urgenţă, pentru adoptare. Nici un român nu va avea pensia mai mică, iar 3 milioane de români vor avea pensiile crescute, fiindcă, după o viaţă de muncă, merită tot sprijinul şi respectul nostru!

Domnul Darius Pop:

"«România Educată» a primit bursă de merit!"

Proiectul de suflet al preşedintelui României şi al fostei sale consiliere, actualmente ministru al educaţiei, doamna Ligia Deca, "România Educată" a atins deja limitele penibilului.

Un proiect în care milioane de români şi-au pus speranţele, atunci când a fost pus în dezbatere, a ajuns, la final, o simplă sesiune foto şi un album cu cei doi protagonişti. Zâmbesc şi mimează fericirea!

Realitatea este cu totul alta şi o ştim cu toţii - învăţământul românesc este departe de a fi gratuit, mafia manualelor hotărăşte destinele copiilor noştri, inspectoratele şi funcţiile de director sunt politizate la maximum şi pline de personaje care nu au nicio treabă cu educaţia, încă există şcoli neautorizate ISU şi cu toalete neconforme, şi, colac peste pupăză, doamna Deca s-a declarat fericită şi mulţumită, după adoptarea bugetului de anul trecut, cu alocarea celei mai mici sume din istoria postdecembristă a învăţământului românesc!

Iar acum se văd roadele. Nu mai sunt bani pentru salarii, pentru burse, pentru utilităţi, pentru decontarea navetei elevilor!

Şi, pentru că tot am amintit de burse, iată cu ce medie se ia bursă de merit într-o Românie educată - 1,97! "Performanţa" a fost obţinută de un elev din Prahova!

Nimic însă despre prorogarea la infinit a legii care impune alocarea a 6% din PIB educaţiei!

Asta ar salva învăţământul românesc, respectarea legii, şi nu mita electorală prin burse de merit pentru medii sub 2!

Demisia doamnei Deca este mai mult decât o chestiune de onoare, ar fi chiar un act de deratizare într-un minister şi un sistem copleşit de incompetenţă şi sinecurişti!

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Limitarea plăţilor cash îngrădeşte şi încalcă drepturi fundamentale cetăţeneşti"

Măsura de limitare a plăţilor cash, nedezbătută public şi nici cu partenerii de guvernare, ci doar impusă de premierul Ciolacu, este în contradicţie cu politicile publice europene de protejare a numerarului, susţinute de Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, prin recomandările valabile încă din 2010. Mai mult, Elveţia a lansat o consultare pentru protejarea numerarului prin Constituţiei.

Dorinţa de reformă şi de combatere a evaziunii nu trebuie să se materializeze prin măsuri abuzive, care să limiteze dreptul oamenilor de a alege cum fac plăţile din banii ce îi câştigă muncind. Asta nu înseamnă că nu putem continua să încurajăm plăţile cu cardul sau cele online, ci din contră. Sunt metode de încurajare a plăţilor cu cardul aplicate cu succes de ţări dezvoltate şi pe care le putem adapta. În niciun caz nu poate fi o soluţie să îi pedepsim pe toţi românii cinstiţi doar pentru că o persoană, fie ea şi premier, îi suspectează pe toţi ca fiind lipsiţi de onestitate.

Drepturile constituţionale garantează oricărui cetăţean român să dispună de banii săi munciţi în funcţie de alegerea proprie, atât fizic (numerar), cât şi digital (card). Astfel, în fluxul economic local, micii contribuabili reuşesc să asigure funcţionarea afacerilor bazându-se pe plăţile zilnice efectuate în numerar.

Eu sper că premierul României este conştient de faptul că nu toţi românii trăiesc la oraş, iar la ţară avem zone întregi unde nu există semnal la telefon sau la internet ca să poţi face plăţi online. Şi, dacă nu este atât de conectat la realităţile României profunde sau dacă argumentele cu încălcarea drepturilor nu sunt suficient de puternice pentru el, sunt şi diverse statistici care arată că o astfel de măsură este greşită din toate punctele de vedere.

De exemplu, nivelul de bancarizare în România este mult sub media europeană, arată Barometrul Romanian Business Leaders, un studiu realizat la nivelul anului 2022, care ne mai spune că doar 8% din populaţia României are cunoştinţe financiare elementare. Avem cel mai slab grad de bancarizare din organizaţia europeană, cu o pondere a activelor bancare de aproximativ 50% în PIB (în comparaţie cu o medie a UE de aproximativ 250%).

Mai mult, ţările dezvoltate, precum Germania, Austria, Olanda, Norvegia, Finlanda, Suedia, Belgia, Irlanda sau Marea Britanie, nu au astfel de limitări. Deşi au niveluri de bancarizare şi incluziune financiară mult mai ridicate.

Logica ar trebui să fie una simplă. Înainte să limitezi sau să interzici orice, trebuie să te asiguri că alternativele sunt posibile, altfel, singurul rezultat va fi haosul. Aviz amatorilor!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Plăţile în numerar trebuie să rămână mereu o opţiune pentru români!"

Am fost unul dintre primii liberali care nu au susţinut limitarea cash-ului, atât timp cât bancomatele şi POS-urile lipsesc din satul românesc şi cât timp doar banca câştigă. Acum e şi o decizie a PNL! În următoarea şedinţă a coaliţiei, PNL va propune o serie de modificări, astfel încât noul cadru normativ care limitează circulaţia banilor cash să fie util şi aplicabil. Vrem ca românii să aibă libertatea de a alege, iar una dintre soluţii ar putea fi modificarea acelui prag referitor la circulaţia banilor cash, 10.000 lei pentru persoane fizice/5.000-10.000 lei pentru persoane juridice.

De asemenea, PNL va propune un sistem bazat pe echitate. Nu trebuie ca doar angajatorul să aleagă modul în care angajatul îşi va primi banii. Angajatul trebuie să aibă dreptul de a alege modalitatea în care îşi va încasa remuneraţia, în funcţie de necesităţile sale. În plus, dacă va alege modalitatea plăţii într-un cont bancar, accesibil printr-un card, să nu plătească băncii comisioane pentru utilizarea banilor săi. Considerăm că cetăţenii trebuie să aibă dreptul de a folosi orice mijloace de plată, dar fără a se simţi discriminaţi dacă fac parte dintr-o categorie vulnerabilă, pentru care comisioanele bancare pot fi prohibitive în utilizarea unor modalităţi moderne de gestionare a banilor. De asemenea, dacă în mediul în care ei îşi cheltuie banii cash-ul este preferat, atunci să poată să practice acest mod de plată încă de la încasarea venitului.

Am adresat, acum câteva săptămâni, o interpelare oficială Guvernului şi am aflat, oarecum cu stupoare, că nici unul din cele 15 scanere din dotarea Vămii nu funcţionează, din cauza lipsei contractului de mentenanţă! Consider că aici putem vorbi despre o adevărată gaură neagră fiscală care ar putea fi remediată dacă se vrea, prin măsuri simple şi care să nu afecteze cetăţeanul şi mediul de afaceri.

Aşadar, ştiu că nu duceţi lipsă de curaj, domnule Ciolacu! Puteţi începe lupta adevărată împotriva evaziunii de la vamă!

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Cea de-a X-a ediţie a Festivalului Interetnic «Alfabetul convieţuirii», Ploieşti 2023"

În perioada 29 septembrie-1 octombrie 2023 s-au derulat la Ploieşti, sub egida Administraţiei Prezidenţiale, manifestările prilejuite de cea de-a X-a ediţie a festivalului interetnic cu titlul "Alfabetul convieţuirii", proiect iniţiat de Uniunea Elenă din România, desfăşurat în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploieşti, Filarmonica "Paul Constantinescu" din aceeaşi localitate, Consiliul Judeţean Prahova, Guvernul României - Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Ministerul Culturii.

Menit să încurajeze dialogul intercultural, respectul pentru moştenirea şi obiceiurile fiecărei rase, religii şi credinţe, festivalul interetnic a debutat vineri, 29 septembrie 2023, la ora 16.00, în Sala Coloanelor a Palatului Culturii din Ploieşti, cu ceremonia deschiderii oficiale. Au fost prezente distinse oficialităţi din zona culturală şi politică: domnul consul Georgios Papanikolau - Ambasada Republicii Elene la Bucureşti, doamna secretar de comunicare Eleni Konstoula - Ambasada Republicii Elene la Bucureşti, domnul deputat Zamfir Manea - Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa", domnul deputat Amet Varol - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, domnul subsecretar de stat Dincer Geafer - Departamentul pentru Relaţii Interetnice, doamna subsecretar de stat Irina Maria Cajal - Ministerul Culturii, domnul rector conf. univ. dr. ing. Alin Diniţă - Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, domnul vicepreşedinte Mihai Traistă - Uniunea Ucrainenilor din România, doamna inspector general şcolar Illona Rizea - ISJ Prahova.

Programul primei zile a cuprins sesiunea dedicată alocuţiunilor şi discursurilor, vernisajul expoziţiei de pictură "Retrospectivă" a domnului Gabriel Grama, parada costumelor tradiţionale, defilarea ansamblurilor participante şi prima parte a festivalului. În cele trei zile ale manifestării culturale au evoluat pe scena festivalului peste 900 de persoane. Cele peste 25 de ore alocate dansului şi muzicii, în interpretarea a peste 50 de ansambluri şi solişti consacraţi din România şi Grecia, au marcat ediţia aniversară. Pe lângă spectacole, au atras atenţia standurile de prezentare ale minorităţilor participante la proiect.

Festivalul "Alfabetul convieţuirii" promovează, an de an, respectul şi preţuirea patrimoniului cultural şi a rădăcinilor identitare ale minorităţilor naţionale în scopul consolidării relaţiilor interetnice.

Bucuria de a fi împreună, de a împărtăşi frumuseţea diversităţii şi bogăţia tradiţiilor moştenite sunt motivele care ne aduc în fiecare an la festivalul "Alfabetul convieţuirii" de la Ploieşti.

În acest context, în numele conducerii Uniunii Elene din România, le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la succesul proiectului şi urez un cordial la mulţi ani festivalului interetnic "Alfabetul convieţuirii"!

Domnul Dumitru Rujan:

"Capacitatea turistică de cazare este sub potenţialul staţiunilor româneşti!"

Grecia, Italia, Spania sau Franţa au ajuns în situaţia de a elabora măsuri şi politici pentru a limita sau organiza fluxul uriaş de turişti care ajung anual în zonele turistice din aceste state şi care contribuie la produsul intern brut cu cifre impresionante. Numărul turiştilor se ridică la nivelul zecilor de milioane anual, iar veniturile operatorilor economici şi ale bugetelor naţionale se majorează de la un an la altul. Mai mult decât atât, veniturile uriaşe obţinute din turism sunt întoarse către operatorii de turism prin investiţii, dotări şi alte elemente care le dau competitivitate prin preţuri şi prin calitate.

Uitându-ne la evoluţiile acestor state europene, care "trăiesc" din turism şi din banii aduşi de turişti, şi comparându-le cu cele mai recente date prezentate de Institutul Naţional de Statistică al României, înţelegem de ce în România turismul este încă o parte nesemnificativă a PIB-ului anual, de ce tot mai mulţi operatori economici din turism abandonează afacerile şi se reprofilează, şi de ce românii, când caută un loc pentru petrecerea vacanţei, nu găsesc disponibilitate în ţară şi se reorientează către un concediu petrecut în străinătate.

Datele INS ne arată că evoluţiile din România sunt pozitive, însă ele sunt concentrate doar în zona litoralului Mării Negre şi în cea mai dezvoltată regiune de dezvoltare, Bucureşti - Ilfov. Cele mai slabe evoluţii, determinate de cel mai slab ritm al investiţiilor, sunt cele din zona staţiunilor balneare, exact cea mai puternică resursă turistică a României. Şi noi, la Caraş-Severin, unul dintre cele mai frumoase şi mai bogate judeţe din România, constatăm că nu avem o capacitate de cazare pe măsura cererii turiştilor români.

Aşadar, pentru că trecem prin cea mai favorabilă perioadă de dezvoltare economică, susţinută de fondurile externe nerambursabile, ar fi de dorit ca guvernul, prin ministerul care se ocupă de dezvoltarea sectorului turistic, să pună în practică măsuri consistente de dezvoltare a industriei ospitalităţii în întreaga ţară.

Orice investiţie în turism se întoarce înzecit şi la bugetele locale, şi la bugetul de stat, fiind una dintre cele mai bune investiţii pe care le poate face guvernul. Dacă, în schimb, vom continua să aşteptăm ca tot mediul privat să poarte greul, ca şi până acum, am convingerea că vom pierde competiţia cu celelalte state europene care investesc în turism şi care au devenit adevăraţi magneţi pentru turiştii din lumea întreagă, inclusiv pentru turiştii români.

Domnul Ervin Molnar:

"UAT-urile vor avea parte de noi fonduri pentru investiţiile în energie verde"

Investiţiile în infrastructura energetică a ţării sunt esenţiale independenţei şi prosperităţii noastre. Pentru atingerea scopurilor statului român în domeniul energetic este nevoie ca investiţiile să fie constante şi consistente. În această chestiune, Ministerul Energiei anunţă lansarea unui nou apel de proiecte finanţate prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul Programului-cheie 1 - Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei. Bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 500.000.000 euro, iar valoarea grantului care poate fi acordat este de maximum 10 milioane euro pe beneficiar. Sprijinul financiar se acordă pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, aşadar pentru energie curată şi sigură.

Sprijinul financiar sub formă de grant - în cadrul apelului de proiecte - are la bază principiul "primul venit, primul evaluat şi contractat, cu respectarea condiţiilor din ghid". Acesta este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNIESC, la obiectivele Pactului verde european, ca strategie de creştere sustenabilă a Europei şi de combatere a schimbărilor climatice, în concordanţă cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei şi în cadrul PNIESC. Lansarea apelului de proiecte se va derula în urma publicării pe site-ul Ministerului Energiei a unui anunţ dedicat, care va cuprinde toate detaliile aferente derulării apelului. Cererile de finanţare, împreună cu toate anexele solicitate prin ghid, se vor depune prin platforma electronică dedicată.

Autorităţile locale au un rol determinant în atingerea obiectivelor noastre ca ţară. Mai mult, prin aceste investiţii, ele au oportunitatea de a-şi reduce propriile cheltuieli cu energia, precum şi de a reduce cheltuielile instituţiilor pe care le au în grijă, cum ar fi şcoli sau spitale.

Aceste fonduri sunt o reală şansă pentru administraţia noastră locală. Îmi doresc ca banii alocaţi să fie folosiţi la potenţialul lor maxim, pentru a face o schimbare în comunităţile locale şi, implicit, în toată ţara.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Apărăm drepturile elevilor!"

Miercuri, 1 noiembrie, o delegaţie de copii din Ucraina şi România, participanţi la Tabăra de vară de la Podină din judeţul Maramureş, tabără organizată de Confederaţia Caritas România, prin delegaţii aleşi prin vot democratic, s-au adresat Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, din cadrul Camerei Deputaţilor, şi vicepreşedintelui comisiei.

În timpul taberei, cei 30 de copii români şi ucraineni au comunicat unii cu alţii, chiar dacă le-a fost greu să găsească o limbă comună, s-au jucat împreună, adică, au dovedit că integrarea este posibilă dacă este dorită de toată lumea.

În discuţiile şi activităţile lor, copiii au abordat două subiecte importante: solidaritatea şi drepturile copiilor. Solidaritatea, pentru ei, înseamnă să fie uniţi printr-o responsabilitate şi un interes comun. Solidaritatea îi determină să îşi acorde un ajutor reciproc. Ei consideră că merită să fie înconjuraţi de oameni buni, uniţi şi responsabili care se ajută unii pe alţii.

Împreună, copiii au ajuns la concluzia că "Solidaritatea trebuie să reprezinte drepturile copiilor, iar drepturile copiilor trebuie să fie solidare".

Războiul din Ucraina a făcut ca drepturile multor copii să fie încălcate în mod foarte grav. "Unii au fost răniţi şi chiar au murit. Alţii au fost nevoiţi să plece din ţara lor şi sunt acum aici, între noi", au adăugat copiii.

De aceea, s-au prezentat miercuri, 1 noiembrie, la Palatul Parlamentului, să ceară sprijinul pentru ca drepturile copiilor, ale celor veniţi din Ucraina, dar şi al celor din România, să fie respectate.

Pentru ei, copiii, este important să meargă la şcoală şi să îşi continue educaţia. Pentru copiii veniţi din Ucraina educaţia a devenit o provocare mare - indiferent dacă continuă educaţia în sistem online, dacă merg la şcoală în România sau dacă combină ambele forme. Mulţi copii din Ucraina au încercat să se înscrie şi să frecventeze şcoala în România. Fără sprijin să se integreze, să înveţe limba şi să recupereze materiile, mulţi dintre ei nu vor reuşi, aşa cum din păcate şi mulţi copii din România nu reuşesc fără un sprijin adiţional.

Pentru copii este important să crească într-o familie. Cei mai mulţi copii din Ucraina au venit în România numai cu mamele lor. Dar, de multe ori, mamele sunt forţate să accepte locuri de muncă cu un program de lucru în schimburi şi să lase copiii, chiar şi pe cei mici, singuri. Dacă mamele nu acceptă aceste locuri de muncă, familia lor nu mai primeşte nici un sprijin din partea statului român.

De asemenea, pentru copii este important să aibă un loc sigur în care să locuiască, fără teama că trebuie să plece în orice clipă. Mulţi copii din Ucraina au trăit astfel de momente de nesiguranţă în ultimele luni, când mamele lor nu au mai avut din ce se plătească chiria pentru că ajutorul promis a întârziat cu luni de zile.

Pentru copii, viitorul depinde foarte mult de solidaritatea în care cresc şi de respectarea drepturilor lor.

Ei au încredere că politicienilor le pasă de copii şi vor face tot posibilul ca toţi copiii care trăiesc acum în România, copii români, ucraineni şi alţi copii, să aibă parte de o solidaritate care reprezintă drepturile copiilor.

Doamna Mirela Furtună:

"Echitate şi dreptate în noua Lege a pensiilor"

Seniorii noştri aşteaptă, pe bună dreptate, o nouă lege care să elimine inechităţile dintre pensii. Sunt prea multe cazuri în care persoane care au desfăşurat aceeaşi activitate, dar au ieşit în ani diferiţi la pensie, au pensii calculate diferit.

Partidul Social Democrat promovează, în sfârşit, o lege a pensiilor corectă şi echitabilă. Este o lege care va pune, în sfârşit, ordine în sistemul public de pensii şi va înlătura inechităţile dintre pensionari. Totodată, este o lege care aduce multe beneficii pensionarilor, dar care se adresează în egală măsură salariaţilor: stimulează munca, natalitatea şi continuarea studiilor.

În următorul an, pensiile vor creşte de două ori, o dată când pensiile vor fi majorate la 1 ianuarie, prin indexarea punctului de pensie (cu 13,8%), iar apoi la 1 septembrie, când foarte multe pensii vor creşte în urma recalculării.

Doresc să subliniez că pensiile care au un coeficient de corecţie mic vor creşte consistent de la 1 septembrie, dar vor exista şi pensii care nu vor creşte. Scopul principal al recalculării este de a elimina inechităţile dintre pensionarii care au muncit şi au contribuit la fel, dar care au pensii diferite. Vor creşte mai mult pensiile celor care au fost dezavantajaţi de cadrul legal existent în momentul pensionării. La cei avantajaţi, creşterile vor fi mai mici sau nu vor fi deloc.

De asemenea, vor creşte mai consistent pensiile celor cu stagii mari de cotizare. Se recompensează suplimentar munca şi contributivitatea. La cei cu stagii mici de cotizare, creşterile nu vor fi mari sau nu vor fi deloc.

De reţinut că, în urma recalculării, nu va scădea nicio pensie. Sunt pensionari care deja au pensia mai mare decât valoarea rezultată în urma recalculării, dar pensia lor nu va scădea - se va aplica principiul pensiei mai favorabile!

Noua lege avantajează persoanele care au muncit mai mult. Pensionarii cu perioade mai lungi de contributivitate vor avea creşteri mai mari la recalculare. Salariaţii care muncesc şi contribuie peste 25 de ani primesc puncte suplimentare pentru stabilitate, care vor mări valoarea pensiei astfel: a) +0,5 puncte/an pentru intervalul 26-30 de ani; b) +0,75 puncte/an pentru intervalul 31-35 de ani; c) un punct/an, începând de la 36 de ani de contributivitate.

Mai mult, vor fi luate în calcul veniturile salariale suplimentare (prime, premii, acord global, al 13-lea salariu etc) pentru care s-au plătit contribuţii la sistemul de pensii.

Se menţine posibilitatea ieşirii anticipate la pensie pentru cei care au contribuit 40 de ani.

Un alt element de noutate, adus de noua lege a pensiilor, este aceea de stimulare a natalităţii. Astfel, vârsta de pensionare a femeilor care au copii scade cu câte 6 luni pentru fiecare copil, dar nu mai mult de 3 ani şi 6 luni. Beneficiul se acordă pentru copiii născuţi şi crescuţi până la vârsta de 16 ani cel puţin. Concediul pentru creşterea copilului se consideră perioadă contributivă.

PSD face dreptate cu noua Lege a pensiilor!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Cum cinsteşte un primar al UDMR Ungaria cu proprietăţi şi afaceri mari din România"

Primarul municipiului Satu Mare, Gẚbor Kereskényi, UDMR, poreclit Cash&Carry, a favorizat o firmă acoperită a serviciului de spionaj ungar, precum şi firma unui milionar maghiar aflat în anturajul premierului Viktor Orban, în achiziţionarea hotelului emblemă al Sătmarului, Dacia, (fost şi viitor Panonnia), prin neexercitarea dreptului de preemţiune.

Totodată, acest primar venal şi penal a neglijat sau a defavorizat ştrandul termal din Satu Mare, care se află în proprietatea municipiului, pentru a favoriza ştrandul privat Aquastar, construit şi inaugurat de un deceniu, aflat sub auspiciile bisericii Romano-Catolice şi în administrarea firmei Solarex, care are patronat maghiar.

Mai recent, edilul Cash&Carry din Satu Mare a favorizat o firmă locală de construcţii şi asfaltări, cu patronat maghiar, este vorba despre Tarr Const din Livada, care a prosperat rapid şi a dobândit monopol municipal, după care a fost sprijinită să fie preluată de către o firmă de apartament din Budapesta, în conturile căreia se vor scurge banii sătmărenilor, precum şi fondurile primite de la Guvernul României sau de la Uniunea Europeană.

După ce a devenit primar, Gẚbor Kereskényi a favorizat, în mod vădit, firme cu patroni localnici de etnie maghiară şi firme din Ungaria în domeniul lucrărilor şi serviciilor publice. Aproape toate lucrările de asfaltări şi de modernizare sau construire de clădiri au fost atribuite grupului de firme TARR din Livada (Tarr Beton Minerale, Tarr Const ş.a.), al cărui patron este sau, mai bine-zis, a fost omul de afaceri Attila Csongor Tarr, un apropiat şi un sponsor al conducerii locale a UDMR şi al Episcopiei Romano-Catolice din Satu Mare.

Printre altele, Csongor-ur administrează un hotel şi un restaurant, cu denumirea DOM, care a fost construit de Episcopia Romano-Catolică din Satu Mare, ale cărei oi rătăcite sunt păstorite cu aplomb antreprenorial de eminenţa sa Eugen (Jenő) Schönberger din Turulung. Episcopia Romano-Catolică mai deţine în Satu Mare, sub auspiciile Fundaţiei Caritas şi în administrarea firmei Solarex, un hotel ultracentral (Astoria) şi staţiunea termală Aquastar, construită şi inaugurată cu un deceniu în urmă.

Favorizarea substanţială a grupului de firme TARR de către Primăria Satu Mare a generat încetarea activităţii şi intrarea în faliment a firmelor de asfaltări şi de construcţii cu patroni români (Samcif, Alfarom, Construcţii Drumuri). Cireaşa de pe tort oferită de municipalitatea sătmăreană grupului TARR este lucrarea de reabilitare şi de modernizare a Pieţei Libertăţii din centrul oraşului, care va deveni zonă pietonală, lucrare care a fost atribuită la o valoare de 19.045.444 lei (aproape 4 milioane de euro). Primarul şi consilierii UDMR nu au avut niciun scrupul în a elimina firmele româneşti dintr-un oraş în care românii au o pondere de aproximativ 66 %.

Într-o discreţie aproape totală, grupul TARR a fost achiziţionat de Fondul de investiţii Hodler Capital din Ungaria, care a pus stăpânire pe multe afaceri şi pe suprafeţe mari de teren în România. Hodler Capital este un fond de investiţii cu creştere rapidă în industria agricolă şi alimentară, cu poziţii de acţionari în peste 25 de companii din Europa. Fondul este condus de către Kerezsi Miklós, un oligarh apropiat de partidul guvernamental Fidesz şi de premierul ungar Viktor Orban. Holder Capital apare ca proprietar a peste 120.000 hectare de teren agricol în ţara noastră. În portofoliul grupului se află, printre altele, UBM Feed Romania, cu sediul în Sânpaul, judeţul Mureş, cu o cifră de afaceri de 291.395.179 lei şi un profit de 7.958.798 lei pe anul 2022, şi Crush Distribution, cu sediul în Satu Mare, strada Avram Iancu nr 56, şi punct de lucru în satul Petin din judeţul Satu Mare, care se ocupă de distribuţia de băuturi alcoolice şi a avut în 2022 o cifră de afaceri de 45.716.174 lei şi un profit de 1.538.461 lei. Printr-o companie de apartament din Budapesta, fondul budapestan a pus stăpânire pe cea mai importantă firmă de construcţii din judeţul Satu Mare, Tarr Const SRL, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 135.234.071 lei ( peste 27 milioane de euro) şi un profit de 5.876.492 lei (1.187.170 euro).

Majoritatea sătmărenilor cred că Csongor Tarr este şi acum patronul/proprietarul SC Tarr Const, dar afaceristul din Livada mai deţine doar 1% din firmă, deoarece, anul 2022, a vândut 99% din aceasta companiei Karfotte Capital Zártkörűen Működő Részvénytársaság. din Ungaria.

Conform surselor noastre de la poalele dealului Gellert, suma de tranzacţionare a părţilor sociale ar fi fost de 10 milioane de euro. Csongor-ur a mai primit funcţia de director al Tarr Const pe judeţul Satu Mare. Reprezentantul legal al firmei cumpărătoare din Ungaria este Kiss Alpar, CFO partener la Hodler Capital Hodler Asset Management, absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca. Alpar este membru al consiliului de coordonare al GTK, actualmente, la Tarr Const SRL apare administrator Pakai Zoltán Béla, personaj care figurează administrator şi la Tarr Beton Minerale SRL.

Compania cumpărătoare din ţara vecină are sediul în Budapesta, strada Podmaniczky nr. 35, et.3, ap. 20. Are o cifră de afaceri de aproape 30 milioane de euro pe an, cu ultimul profit de 1.187.17 de euro, şi deţine active de 7.354.153 euro.

Astfel, pe lângă Hotelul Dacia, clădirea emblemă a oraşului, prin fondul de investiţii Hodler Capital, statul maghiar a pus stăpânire şi pe firma de construcţii emblemă a judeţului Satu Mare. O firmă abonată la contractele cu statul român, cunoscută şi ca firmă de casă a primarului Gabor Cash&Carry. Potrivit unor surse din cadrul primăriei, edilul şef ar obţine un beneficiu de 10 % din profit. Edificator şi important de reţinut că, prin cele trei firme deţinute în România, Fondul Hodler realizează o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane euro pe an şi un profit extrem de atrăgător.

Idem, primarul Kereskenyi a urmărit să înlăture firma sătmăreană Florisal, cu acţionari români şi maghiari, care deţine salubritatea municipiului Satu Mare de peste două decenii. În acest scop, cu trei ani în urmă, a fost organizată o licitaţie cu dedicaţie, în urma căreia serviciul local de salubritate a fost atribuit firmei AVE Bihor, care era asociată cu o firmă din Miercurea Ciuc judeţul Harghita, ambele cu patronat integral maghiar. Florisal a contestat rezultatul licitaţiei în justiţie şi a avut câştig de cauză, rămânând deocamdată operator de salubritate în Satu Mare. Probabil până când primarul şi hoarda sa vor găsi o găselniţă pentru încetarea contractului cu Florisal, care n-a fost o firmă prea curată şi a beneficiat ani buni de favoritisme din partea primarilor şi a consilierilor UDMR.

Acum aceştia au primit alte ordine de favorizare de la Budapesta. AVE Bihor a fost cumpărată recent de firma Keviep din Budapesta, care este cel mai mare operator de salubritate din Ungaria. Keviep administrează de mai mulţi ani depozitul ecologic ECO Bihor. Printre asociaţii AVE Bihor se regăsesc şi următorii cetăţeni maghiari: Miklóssy Ferenc László, Miklossy Mate şi Zoltán Attila Pásztai. Ultimul este şi administratorul ECO Bihor. Keviep a pus deja mâna pe salubritatea din judeţele Bihor şi Harghita, şi stă în continuare la pândă la Satu Mare.

Doamna Elena Hărătău:

"PNL susţine eficientizarea administraţiei publice locale"

Viziunea PNL în ceea ce priveşte procesul de descentralizare administrativ-teritorială a României este bazată pe obţinerea autonomiei financiare, în condiţiile în care foarte multe localităţi sunt la limita supravieţuirii din punct de vedere bugetar.

În prezent, autorităţile locale, care gestionează 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune din ţară, au nevoie imperioasă de fonduri de la bugetul naţional pentru a face faţă costurilor de funcţionare. Această situaţie delicată, survenită din cauza veniturilor locale insuficiente în raport cu cheltuielile curente, impune adoptarea unor soluţii precise şi adaptabile, mai ales pe termen mediu şi lung.

Localităţile respective ar fi în ipostaze fără ieşire dacă nu ar primi bani de la stat pentru a supravieţui, în condiţiile în care cheltuiesc mai mult decât încasează la bugetul local, îngreunând astfel funcţionarea optimă a administraţiei centrale. În plus, în peste jumătate din administraţiile locale, veniturile nu reuşesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile.

Aceste realităţi demonstrează că România trebuie să redimensioneze modul în care sunt utilizaţi banii de către administraţiile publice locale, din perspectiva menţinerii lor pe linia de plutire, care să le permită existenţa şi continuitatea.

Circumstanţele sunt dificile şi pentru mediul urban, nu doar pentru zona rurală, în condiţiile în care 56 din cele 62 de municipii care nu sunt reşedinţă de judeţ se confruntă cu aceeaşi instabilitate financiară. Nici în cazul municipiilor care sunt capitale judeţene postura nu este una predictibilă, deoarece nouă din cele 40 primesc ajutor de la bugetul de stat pentru a se descurca.

Pentru a face faţă gravităţii acestor probleme, PNL susţine gândirea şi iniţierea unui proces sustenabil privind reorganizarea administrativ-teritorială, obiectivele fiind atât eficientizarea administraţiei publice locale, cât şi consolidarea capacităţii administrative la nivel local, din punct de vedere economico-financiar.

În concluzie, România are nevoie de promovarea unor politici publice adaptate evoluţiilor actuale, astfel încât reorganizarea să confere supleţe şi eficienţă administraţiilor locale, inclusiv prin reducerea numărului unităţilor administrativ-teritoriale.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Digitalizarea sistemului de raportare al stocurilor de medicamente va conduce la corectitudinea conduitei din domeniul farmaceutic"

Conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii a iniţiat demersurile necesare în vederea implementării procedurii de digitalizare a sistemului de raportare al stocurilor de medicamente. Acest proces complex, finanţat cu peste 200.000 de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, va avea consecinţe pozitive pentru domeniul farmaceutic autohton, constituind baza aplicării unei reforme majore.

Proiectul vizează înfiinţarea unei baze de date integrate, care va conţine totalitatea informaţiilor referitoare la medicamentele comercializate în România, de la autorizarea acestora până la eliberarea efectivă către pacienţi.

Digitalizarea sistemului de raportare al stocurilor de medicamente mai presupune, de asemenea, crearea unui sistem integrat de management al medicamentelor autorizate pentru piaţa farmaceutică din România. Noul sistem va fi realizat prin interoperabilitatea tuturor sistemelor informatice de la nivel naţional într-o soluţie unică, "e-Sănătate".

Punerea în practică a acestui program complex urmăreşte atingerea unor obiective specifice, indiscutabil necesare procesului de autorizare, verificare şi comercializare a medicamentelor. Se va porni de la identificarea nevoilor reale de medicamente ale pacienţilor, astfel încât să fie evitate situaţii delicate, care pot surveni din neatenţie şi neştiinţă, cu privire la anumite prescripţii.

Digitalizarea raportării stocurilor de medicamente va contribui esenţial la elaborarea unor politici şi strategii sustenabile în domeniul farmaceutic, la interoperabilitarea bazelor de date ale produselor, precum şi la dezvoltarea unor noi proceduri referitoare la derularea procesului de aprobare/corecţie anuală a preţurilor medicamentelor.

Nu în ultimul rând, investiţia reprezintă un pas important în definitivarea digitalizării procesului de autorizare a unităţilor farmaceutice de către Ministerul Sănătăţii.

Îmi exprim încrederea că introducerea noului program de digitalizare a raportării stocurilor de medicamente va uşura exponenţial procedurile de autorizare şi vânzare a produselor farmaceutice şi va contribui la eliminarea evaziunii fiscale din domeniu.

Doamna Alexandra Huţu:

Am luat cunoştinţă cu toţii despre decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa acţiunii euro-deputatului Eugen Tomac, care contestase refuzul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne în privinţa candidaturii României la spaţiul Schengen. Aş spune că este un rezultat care nu trebuie să ne surprindă. Acţiunea domnului Tomac a fost destul de superficială, ca să nu spun doar populistă, pentru că era evident din capul locului că nu avea cum să fie admisă de CJUE. În câteva cuvinte, domnul Tomac cerea CJUE ceva imposibil, pentru că CJUE nu are competenţa de a invalida un vot exprimat în JAI şi nici nu poate dispune admiterea României împotriva unui vot de respingere exprimat în această structură europeană.

Evident că România merită să fie spaţiul Schengen şi evident că trebuie să folosim toate mijloacele legale posibile, inclusiv acţiunea la CJUE, pentru a ne atinge acest obiectiv.

Dar, dacă mergem la instanţa europeană, ar fi bine să fim serioşi şi să venim cu argumente juridice bine fundamentate, nu cu acţiuni populiste, al cărui eşec este uşor de anticipat.

Spun acest lucru pentru că este important să nu ne lăsăm descurajaţi de această decizie a CJUE. Faptul că un europarlamentar român gafează în stil mare la CJUE nu trebuie să ne determine să renunţăm să ne apărăm drepturile la instanţa europeană.

Şi premierul Marcel Ciolacu a afirmat că trebuie să luăm în considerare o acţiune la CJUE, însă abordarea propusă este cu totul diferită de calea pe care a mers Eugen Tomac.

Era evident inutil să contestăm la Curtea Europeană un vot care a fost exprimat după procedura şi în termenii specificaţi în tratatele europene, unde scrie negru pe alb că votul se dă cu unanimitate.

Este însă cu totul altceva să soliciţi despăgubiri din partea unui stat, precum Austria, pentru faptul că şi-a exercitat în mod abuziv dreptul de veto împotriva candidaturii României.

Dreptul de veto, în acest caz, este întemeiat, dacă este exercitat în interesul şi în favoarea spaţiului Schengen, nu doar din motivaţii subiective, care ţin exclusiv de interesele politice şi electorale ale unui guvern al unui stat european.

Cred că România poate demonstra cu uşurinţă în faţa instanţei Europene caracterul arbitrar şi vădit subiectiv pe care l-a avut votul Austriei în privinţa candidaturii României. Este uşor de arătat că, în aceeaşi şedinţă, Austria s-a pronunţat în favoarea candidaturii Croaţiei, care, din multe puncte de vedere este mult mai expusă în problema migraţiei, decât este România.

Apoi cred că se poate face o evaluare economică foarte riguroasă care să stabilească prejudiciile economice pe care le-a suferit România, ca urmare a acestei abordări arbitrare a Austriei.

Consider, deci, că nu trebuie să dăm la o parte această cale de atac la CJUE, din cauza unui eşec previzibil al unui demers populist.

În acelaşi timp, consider că acţiunea la CJUE trebuie să fie un demers de ultimă instanţă. Cred că înainte de a ajunge în acest punct România ar trebui să facă toate eforturile posibile pentru a progresa în această chestiune. Poate că este mai înţelept să abordăm problema Schengen în paşi mai mici, care să înlăture treptat obiecţiile unor state şi care să creeze precedente în favoarea noastră.

Poate că ar fi mai înţelept să ne propunem ca obiectiv pentru întrunirea din decembrie a Consiliului JAI să obţinem o admitere parţială în Schengen, cu aeroporturile, de pildă, unde în mod clar nu există o problemă de migraţie. Şi mai putem solicita un calendar clar pentru celelalte componente de transport, respectiv pentru cel naval, feroviar şi rutier.

Avem cred mai multe opţiuni de abordare a acestei probleme şi cred că, orice progres, oricât de mic, pentru a sparge acest blocaj nedrept al Austriei, merită tot efortul nostru.

De aceea, fac apel să fim uniţi în problema Schengen, nu doar aici în Parlament, ca deputaţi şi senatori, ci în general vorbind, ca cetăţeni români, aşa cum am fost la aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană.

Domnul Ioan Balan:

"Absolvenţii trebuie sprijiniţi să se integreze pe piaţa muncii!"

"Ce ştii să faci sau unde ai mai lucrat?" - este întrebarea pe care un angajator i-o adresează frecvent unui tânăr absolvent de 19-20 de ani, de parcă angajatorul nu ar cunoaşte deja răspunsul la întrebare.

Din nefericire, şomajul în rândul tinerilor nu este doar o problemă greu de eliminat la nivelul României, ci este un fenomen generalizat la nivelul Uniunii Europene. Unul din cinci tineri nu are loc de muncă şi nici perspective să se angajeze foarte repede.

Mă bucur foarte mult că, la insistenţele parlamentarilor liberali, învăţământul profesional şi cel profesional-dual au fost relansate, după o decizie mai veche, prin care se desfiinţaseră şcolile de arte şi meserii. Mă bucur, de asemenea, că pe lângă facilităţile fiscale pe care noi, parlamentarii liberali, le-am creat pentru angajatorii implicaţi în susţinerea învăţământului profesional-dual, Ministerul Educaţiei a reuşit să obţină, din fonduri PNRR, realizarea mai mult campusuri de învăţământ profesional-dual în întreaga ţară. Sunt măsuri benefice pentru viitorul profesional al tinerilor care, până mai ieri, se gândeau doar la cum să plece din ţară.

Echipa liberală de la Suceava, condusă de preşedintele Gheorghe Flutur, a reuşit în numai câţiva ani să schimbe cu totul înfăţişarea judeţului, să promoveze proiecte, de infrastructură, de dezvoltare economică şi să creeze un climat atractiv pentru operatorii economici. Astăzi avem la Suceava aproape tot ceea ce are nevoie un investitor: avem aeroport la standarde internaţionale, avem utilităţi de cea mai bună calitate, drumuri judeţene reabilitate, servicii publice superioare şi, în curând, vom avea şi autostrăzile mult aşteptate.

Alături de Parcul industrial de la Suceava, Consiliul Judeţean Suceava a creat la Siret, împreună cu Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, un parc ştiinţific şi tehnologic care aşteaptă atât investitori, cât şi tineri care să fie calificaţi şi integraţi rapid în câmpul muncii.

Salut iniţiativa preşedintelui Gheorghe Flutur care, împreună cu directorii de unităţi de învăţământ şi Inspectoratul şcolar judeţean, a demarat discuţii în vederea identificării celor mai bune mecanisme pentru implicarea elevilor şi absolvenţilor în învăţământul profesional-dual care se dezvoltă în parcurile industriale din judeţul Suceava. Este un pas deosebit de important pentru a sprijini tinerii să aibă un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor şi de a susţine angajatorii să aibă forţa de muncă bine calificată, de care au atâta nevoie.

Domnul Lilian Scripnic:

"AUR - pentru sănătatea românilor!"

Alianţa pentru Unirea Românilor a promis în campania electorală să nu folosească banii românilor pentru interese de partid, iar banii alocaţi să fie utilizaţi în folosul comunităţii. Încă de la începutul prezenţei noastre pe scena politică şi în Parlament, am afirmat dorinţa noastră ca din banii alocaţi de la bugetul de stat, greu munciţi de cei care plătesc taxe şi impozite, să construim un spital care să fie donat sistemul public de sănătate greu încercat de-a lungul celor 33 de ani şi neglijat din punctul de vedere al investiţiilor în infrastructură. Cadrul legal nu ne-a permis acest lucru.

De aceea, parlamentarii AUR au iniţiat 3 propuneri legislative care să permită utilizarea banilor alocaţi de la buget în acest sens. Două dintre ele sunt respinse definitiv de Parlament, iar una a rămas uitată în sertarele comisiilor parlamentare, încă din noiembrie 2022.

Nefiind posibilă construirea unui spital, în luna iulie a fost demarat Proiectul "Spitalul Mobil AUR", organizat în parteneriat cu Asociaţia "Medici pentru satele ţării", cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare şi cu toate avizele necesare pentru desfăşurare. În cele patru luni de desfăşurare, Caravana AUR a ajuns în 17 judeţe, iar prin cabinetele medicale s-au efectuat peste 25.000 de consultaţii (7.317 seturi de analize medicale complete, 6.312 consultaţii cardiologice, 6.548 de consultaţii oftalmologice, 4.850 de ecografii şi 713 consultaţii stomatologice) unui număr de 8.500 de pacienţi. Cât despre resursa umană, este una de-a dreptul impresionantă. Le mulţumim pentru munca şi dedicarea lor, tuturor celor 189 de medici, 270 de asistenţi medicali, 39 de specialişti în optometrie şi 27 studenţi la medicină sau cursanţi la şcoala de asistenţi, precum şi celor care au făcut parte din echipele de organizare şi logistică.

Spitalul Mobil AUR a ajuns în nenumărate zone defavorizate din ţară, locuri cu oameni amărâţi care nu au fost în viaţa lor la un control ORL sau care nu şi-au luat niciodată tensiunea ori nu au mai văzut un stomatolog de ani de zile, fie din cauza lipsei banilor, fie din cauza faptului că nu există infrastructură medicală în localităţile unde trăiesc. Acum nu putem salva întreg sistemul de sănătate, dar prin Spitalul Mobil reuşim să arătăm oamenilor că ne ţinem de cuvânt şi că nu le folosim banii pentru a îmbogăţi firme de partid sau pentru a plăti mass media să ne promoveze.

Demersul nostru este o formă de a atrage atenţia asupra unei realităţi crunte din această ţară, aceea că mulţi oameni nu beneficiază îngrijirea medicală adecvată, aşa cum scrie în Constituţie, şi asta nu din vina lor, ci din neglijenţa statului român.

Singurul post de televiziune, Realitatea Plus, care a ales să difuzeze clipul prin care prezentăm turul nostru medical prin ţară şi părerea sinceră a oamenilor pe care îi întâlnim, a intrat în cel mai scurt timp sub lupa autorităţilor. Într-un mod aberant şi demn de comparaţie cu cenzura comunistă, Consiliul Naţional al Audiovizualului consideră că acest clip este o formă de promovare politică şi nu o mediatizare a unei acţiuni în folosul românilor, cum de fapt şi este, şi a decis să includă pe ordinea de zi decizia de amendare a postului de televiziune şi interzicerea lui.

Ce nu înţelege CNA este faptul că noi ne dorim ca despre Spitalul Mobil să afle cât mai multă lume, nu prin prisma beneficiilor politice, ci pentru faptul că prin acest proiect dorim să facem bine cât mai multor români. Şi acest lucru l-a înţeles şi Realitatea Plus. Intenţia CNA de a amenda nu doar postul de televiziuni, ci şi Spitalul Mobil în sine este de-a dreptul revoltătoare şi în afara legii. Cum este posibil ca ceva care se doreşte a fi un beneficiu pentru români este analizat prin prisma încălcării regulilor audiovizuale?

În cinismul lor, aceşti funcţionari plătiţi din banii publici nu pot înţelege dorinţa de a face un bine pentru românii care trăiesc în locuri efectiv uitate de guvernanţi şi care poate niciodată nu au fost la medic.

Domnul Ioan Mang:

"Stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa economică în Uniunea Europeană"

La sfârşitul lunii octombrie, am avut onoarea să particip din partea Comisiei pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor la "Conferinţa Interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa economică în Uniunea Europeană", organizată la Madrid, în Spania.

Temele care au fost dezbătute în cadrul evenimentului au vizat provocările guvernanţei şi redresarea economică a UE în context internaţional; arhitectura noii guvernanţe - planurile bugetar-structurale pe termen mediu şi traiectoria cheltuielilor nete specifică fiecărei ţări; integrarea dimensiunii sociale în guvernanţa economică; şi autonomia strategică deschisă.

Împreună cu colegii mei din Grupul S&D, care cuprinde membrii partidelor social-democrate şi socialiste din UE, am discutat despre necesitatea unor măsuri adaptabile precum chestiunea privind deficitul bugetar sub 3% şi gradul de îndatorare publică sub 60% pentru ţările membre ale Uniunii.

Din dezbateri a reieşit necesitatea ca aceste ţinte fiscale să poată fi depăşite dacă se impune rezolvarea unor probleme importante pentru nivelul de trai şi securitatea cetăţenilor din statele membre, cum sunt educaţia, sănătatea şi transportul verde sau, în cazul României, cum este cazul autostrăzilor. Este nevoie de această flexibilitate pentru ca economiile statelor membre să se poată adapta la noile realităţi geopolitice, dar mai ales la cele interne, pentru a putea susţine o dezvoltare economică durabilă, incluzivă, dar şi competitivă. Desigur, totul trebuie să fie pe baza unor bugete transparente care să arate eforturile de reducere a cheltuielilor administrative şi care, în câţiva ani, să conducă la încadrarea în deficitul stabilit.

De asemenea, am încercat să identificăm posibile soluţii atât pentru acoperirea nevoii uriaşe de investiţii în domeniile prioritare la nivelul UE - decarbonizarea, digitalizarea, apărarea -, cât şi pentru consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice.

Vă reamintesc faptul că, în acest semestru, iulie-decembrie 2023, Spania deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, având următoarele patru priorităţi: promovarea reindustrializării Europei, progresul în tranziţia ecologică, consolidarea pilonului social şi a unităţii europene.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Plăţile în numerar nu trebuie limitate!"

De la promulgarea Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, societatea românească este frământată de normele care limitează plăţile în numerar la un prag suficient de îngrijorător, am putea spune.

Astfel, limitarea plăţilor cash este o măsură care, în urma unei analize mai atente, a proiectat mai multe deficienţe, cum ar fi lipsa unei reţele extinse de bancomate sau timpul pe care l-ar pierde comercianţii prin predarea către bănci a sumelor în numerar care depăşesc un anumit plafon. Ca atare, soluţia este de a reanaliza măsura şi de a o revizui în aşa fel încât să evităm vulnerabilităţile din prezent ale acesteia. Dacă o măsură, la o analiză mai atentă, se dovedeşte contraproductivă sau nocivă societăţii româneşti - şi care ar putea genera dificultăţi de aplicare-, nu e nimic greşit în a o corecta. Dimpotrivă. Mai grav ar fi dacă, ştiind acum despre limitele măsurilor, nu am încerca să-i aducem corecţiile necesare.

Prin aceste corecţii nu renunţăm la combaterea evaziunii fiscale. Marea evaziune nu este la nivelul magazinelor mici de la sate, ci în vămi. În acele zone trebuie să se îndrepte atenţia ANAF. Măsurile pe care noi le luăm trebuie să vină în sprijinul oamenilor, nu să le provoace mai multe greutăţi.

De aceea, este nevoie de o analiză mai atentă a acestor măsuri, astfel încât micii întreprinzători, cei din mediul rural etc. să nu fie afectaţi de măsura limitării plăţilor cash. Partidul Naţional Liberal este deschis discuţiilor pe această temă.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mă adresez dumneavoastră astăzi cu o convingere fermă în privinţa direcţiei pe care România trebuie să o urmeze în contextul crizei energetice actuale. Este imperativ să ne concentrăm pe dezvoltarea şi finalizarea proiectelor care pot asigura independenţa energetică şi tranziţia către o energie curată.

Recent, Guvernul a recunoscut importanţa a 10 proiecte de interes public major, care vor fi finanţate prin planul REPowerEU. Aceasta este o măsură lăudabilă, având în vedere că aportul de energie verde regenerabilă la producţia anuală din România va fi de aproape 2 TWh. Este un pas înainte semnificativ în direcţia corectă.

Unul dintre aceste proiecte, "Acumularea Hidroenergetică Paşcani", reprezintă nu doar o promisiune a PNL Paşcani şi PNL Iaşi, ci şi o speranţă pentru dezvoltarea judeţului Iaşi şi a României în ansamblu. Beneficiile acestui proiect sunt multiple, de la valorificarea potenţialului hidroenergetic şi asigurarea rezervelor de apă până la protecţia împotriva inundaţiilor şi dezvoltarea infrastructurii regionale.

În calitate de parlamentari, avem datoria de a monitoriza şi a asigura că aceste proiecte sunt finalizate în termenele stabilite, cu toate resursele şi atenţia necesară. Este esenţial să ne asigurăm că legislaţia şi fondurile alocate sunt utilizate în mod eficient şi transparent.

Fac apel către toţi colegii mei, indiferent de afilierea politică, să sprijine aceste iniţiative şi să colaboreze pentru a asigura finalizarea cu succes a proiectelor care pot transforma România într-un lider energetic în regiune. Aceasta nu este doar o chestiune de politici interne, ci şi una de securitate naţională şi de dezvoltare durabilă.

În încheiere, doresc să subliniez că, în timp ce ne concentrăm pe proiecte specifice precum "Acumularea Hidroenergetică Paşcani", nu trebuie să pierdem din vedere imaginea de ansamblu. Trebuie să ne angajăm într-o strategie energetică pe termen lung, care să protejeze interesele cetăţenilor şi să asigure un viitor durabil pentru România.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"România avea nevoie de o nouă reflectare externă, iar PSD o implementează deja"

În secolul trecut, România a avut, de mult prea puţine ori, şansa să-şi aleagă taberele diplomatice. Nici perioada Evului Mediu nu i-a fost deloc propice să dezvolte o diplomaţie de tradiţie. Primele premise reale s-au conturat în acest sens abia după Revoluţia din 1989. Până atunci, în perioada comunistă, istoricii au convenit să vorbească mai mult despre relaţii de dezvoltare a cooperării pe linie economică, decât despre o diplomaţie reală, aşa cum putea fi identificată în ţările vest europene. Însă, în ciuda eforturilor diplomatice postdecembriste, traseul României pe acest nivel deosebit de important nu a fost mereu unul lin. Din aceste considerente, în ultimii ani, pe fondul aderării statului român la NATO şi la UE, mai multe studii academice au ajuns să clasifice România drept o putere mijlocie/middle power. Acest lucru vine şi confirmă că au existat o serie de realizări importante, mai mici sau mai mari, dar, cu toate acestea, nu toate obiectivele noastre de ţară au fost îndeplinite.

Intrarea în spaţiul Schengen este unul dintre aceste impasuri care se dovedesc greu de escaladat, în ciuda demersurilor pe toate liniile pe care PSD, prin europarlamentarii şi parlamentarii săi, le-a iniţiat constant. Şi orice român conştientizează că nu depinde doar de PSD accederea în acest spaţiu de liberă circulaţie, ci de o serie de factori externi decizionali şi de orientările şi interese lor politice radicale.

Dincolo de tot acest cumul amplu de factori, trebuie să admitem cu toţii că, prin guvernarea PSD actuală, România dovedeşte în plan extern că are potenţial şi că nu ezită să îşi promoveze interesele şi să-şi îmbunătăţească imaginea atât la nivel european, precum şi la cel mondial. Nici resursele diplomatice valoroase nu ne lipsesc. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România are în prezent 94 de ambasade, 143 de consulate şi 56 de oficii consulare de carieră ce coordonează activitatea diplomatică de peste hotare. Îmbucurător este şi faptul că misiunile diplomatice româneşti se află şi ele în curs de extindere.

Nu vă voi vorbi în date şi statistici, ci ţin să le reamintesc acelor contestatari de serviciu ai oricăror demersuri diplomatice româneşti că trebuie să aibă în vedere şi că apar din ce în ce mai multe piedici pe plan politic internaţional nu doar pentru ţara noastră, ci pentru toate celelalte state ale lumii, deci pentru formulele lor agreate de politică externă. Este adevărat şi că aceste interese diverse, oarecum legitime din perspectiva unora, ajung şi dau curs euroscepticismului şi chiar riscă să arunce în aer progresul şi relaţiile apropiate dintre statele Uniunii Europene, cât şi europene. Cheia acestor tipuri de provocări o reprezintă capacitatea şi viteza de pliere, precum şi calitatea reacţiei fiecărei ţări în parte.

În acest sens, voi aprecia seria de semnale diplomatice ferme, transmise de către premierul Marcel Ciolacu în intervalul recent de timp. Toate vizitele sale externe denotă preocuparea activă a PSD pentru configurarea unei noi reprezentări mai potrivite ţării noastre în noile contexte externe, mereu aflate într-o dinamică foarte accelerată şi imprevizibilă. Altfel spus, remarc că noi ca stat nu doar că nu ne-am descurajat sub nicio formă din cauza acestor obstacole, ci lucrăm la expansiunea noastră diplomatică.

Pe de o parte continuăm să ne întreţinem relaţiile şi cu statele de pe continentul african, dar şi să coordonăm cât mai bine activitatea misiunilor diplomatice româneşti de peste tot şi, în special, din ţările aflate în conflict. Vizitele internaţionale ale prim-ministrului Marcel Ciolacu ne-au profilat drept o ţară demnă de respect, iar manifestarea preocupării noastre faţă de apărarea intereselor românilor chiar şi în complicatul context geopolitic actual a completat această imagine autentică şi incontestabilă, specifică românismului.

Oricine poate remarca că deplasările premierului în Israel şi în Ucraina nu s-au repercutat pozitiv strict asupra dimensiunii diplomaţiei româneşti, ci au scos în evidenţă şi sprijinul pe care statul îl oferă conaţionalilor noştri, astfel încât aceştia să îşi recapete unele drepturi în Ucraina, iar în zona de război din Israel să se bucure de mai multă atenţie din partea autorităţilor statului respectiv, pe lângă asistenţa oferită de către ambasada noastră. Întrevederea dintre premierul Ciolacu şi premierul Netanyahu cu reprezentanţii comunităţii româneşti s-a concentrat, cu prioritate, pe subiectul garanţiilor considerabile în ceea ce priveşte sprijinul Guvernului israelian, necesar pentru a-i repatria pe românii de acolo, în stare de siguranţă, susţinere de care ne-am bucurat şi pentru trimiterea în România a miilor de pelerini aflaţi în dificultate după izbucnirea rebeliunii organizaţiei teroriste Hamas.

Iar vizita efectuată la Kiev s-a soldat tot cu rezultate remarcabile. În urma şedinţei comune de guvern şi a discuţiilor purtate de premierul Marcel Ciolacu cu preşedintele Zelenski, România a obţinut acceptarea de către Ucraina a existenţei exclusive a limbii române ca limbă oficială a minorităţii noastre din statul vecin. Aşadar, românii din Ucraina se bucură în sfârşit de recunoaşterea meritată şi de legitimitatea exercitării drepturilor, tradiţiilor şi obiceiurilor noastre.

Ceea ce niciun alt guvern românesc nu a reuşit în peste 33 de ani de relaţii diplomatice, PSD a realizat prin intermediul premierului Marcel Ciolacu, adică am scris din nou o filă frumoasă şi importantă de istorie! Iar la aceasta se vor adăuga şi multe altele care vor consemna că preluarea conducerii Guvernului de către PSD înseamnă nu doar revitalizarea calităţii vieţii românilor prin măsurile de plafonare a preţurilor produselor alimentare indispensabile, ci şi promovarea mesajelor celor mai indicate la nivelul politicii externe a României care să ne transforme într-o voce mai puternică şi mai percutantă.

Domnul Nicolae Giugea:

"Problemele demografice ale României necesită măsuri urgente!"

Unul dintre rapoartele recente ale Băncii Mondiale asupra evoluţiei demografice a României relevă o degradare şi mai puternică a structurii populaţiei, o îmbătrânire accentuată şi un declin al natalităţii. Aceste informaţii ar trebui să ne înspăimânte, pentru că nu vorbim despre un fenomen care va începe cândva, ci despre o problemă care se adânceşte de la o zi la alta. Chiar la începutul acestui an, Institutul Naţional de Statistică ne spunea că numai la nivelul judeţului Dolj, populaţia a scăzut de la 762.142 în anul 1992, la 599.442 în anul 2021. O operaţie aritmetică simplă ne spune că Doljul a înregistrat o scădere de aproape 163 de mii de persoane, în special din populaţia tânără.

Aşadar, să nu ne mirăm că, anual, şcoli primari şi gimnaziale din judeţ sunt supuse restructurării sau chiar închiderii pentru că numărul copiilor este alarmant de mic! Să nu ne mirăm că investitorii străini care au ales să vină în Oltenia nu găsesc forţă de muncă, pentru că numărul tinerilor este mic şi afectat de migraţie. Să nu ne mirăm că veniturile administraţiilor publice locale rămân încremenite la valori scăzute sau că viaţa socială pare ancorată în trecut.

România nu are politici eficace pentru a combate problemele demografice. Politicile pronataliste sunt nestimulative pentru tinerii care întemeiază o familie, fac credite pentru o casă şi depind de locul de muncă pentru a-şi plăti ratele bancare. Alocaţiile statului pentru creşterea şi îngrijirea copilului, chiar dacă au fost dublate în două rânduri de PNL, tot printre cele mai mici din Uniunea Europeană rămân. Protecţia locului de muncă pentru mamele cu doi sau mai mulţi copii este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Serviciile publice pentru creşterea copiilor - creşe, grădiniţe, şcoală după şcoală - abia acum încep să fie edificate, după ce ani de zile PNL a insistat să fie realizate şi să sprijine tinerele familii.

Pentru fiecare dintre noi, care ne bucurăm că astăzi construim şcoli, spitale, autostrăzi sau căi ferate, o întrebare de bază ar fi - cui lăsăm toate acestea? Cine duce totul mai departe? Cum ajungem să însănătoşim structura demografică a ţării şi să vedem din nou oraşe şi sate clocotind de zgomotul copiilor?

Am toată convingerea că soluţii există, iar Parlamentul şi Guvernul României se pot inspira din politici eficiente şi eficace adoptate de state dezvoltate ale lumii, care încurajează cu măsuri concrete şi susţin tinerele familii să aibă cel puţin doi copii. Cred cu putere că aceasta este una dintre marile probleme ale societăţii româneşti şi investiţia într-o populaţie tânără, care să ducă România mai departe, va fi una dintre cele mai bune investiţii pe care le putem face.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Apărarea utilizării banilor lichizi în societatea noastră!»"

Astăzi, venim în faţa dumneavoastră pentru a aduce în atenţie o problemă deosebit de importantă care afectează libertatea individuală şi protecţia datelor personale ale fiecărui cetăţean al ţării noastre. Această problemă se referă la tendinţa tot mai accentuată de înlocuire a banilor lichizi cu tranzacţiile pe card, o schimbare care are implicaţii profunde asupra vieţii noastre cotidiene şi a principiilor noastre fundamentale.

În primul rând, banii cash reprezintă un simbol al libertăţii şi anonimatului financiar. Fiecare cetăţean are dreptul să îşi gestioneze finanţele în mod discret, fără ca statul sau instituţiile financiare să aibă acces nelimitat la informaţiile personale. Înlocuirea banilor cash cu tranzacţiile electronice pe card creează o vulnerabilitate în privinţa protecţiei datelor personale, permiţând unor terţe părţi să colecteze şi să analizeze detaliile tranzacţiilor noastre financiare, încălcând astfel dreptul nostru la intimitate.

În al doilea rând, există îngrijorări legate de exclusiunea digitală. Nu toţi cetăţenii au acces la tehnologie sau încredere în aceasta. Statistica arată că peste 40% dintre români nu utilizează mijloace electronice de plată. Forţarea tranzacţiilor electronice poate crea diviziuni în societate şi poate lăsa în urmă pe cei care nu sunt familiarizaţi cu acest mijloc. Banii cash rămân accesibili tuturor, indiferent de vârstă, educaţie sau statut socio-economic.

În plus, banii cash sunt o modalitate importantă de a contracara posibile crize financiare şi instabilitate economică. În situaţii de criză, cum ar fi întreruperi de energie sau instabilitate în sistemele electronice, banii cash rămân un mijloc de plată funcţional şi universal.

În concluzie, noi credem în importanţa menţinerii opţiunii de a utiliza bani cash în societatea noastră. Aceasta nu înseamnă că respingem tehnologia sau progresul, ci că susţinem dreptul fiecărui cetăţean de a alege şi de a avea control asupra propriilor sale finanţe. Vom continua să luptăm pentru păstrarea echilibrului între modernizare şi protecţia drepturilor individuale.

Vă îndemnăm să vă alăturaţi nouă în această luptă pentru protejarea libertăţii şi a datelor personale în era digitală!

Domnul Nicu Niţă:

"Salariul minim brut în construcţii, sectorul agricol şi industria alimentară"

Declaraţia mea politică se referă la decizia Guvernului privind stabilirea noului salariu minim brut în domeniile construcţiei, sectorului agricol şi industriei alimentare.

Guvernul Ciolacu şi-a onorat angajamentul ca niciun salariu net din Construcţii şi Agricultură să nu scadă sub nivelul minim care exista anterior eliminării scutirii de la plata CASS.

Salariul minim brut din Construcţii creşte de la 4.000 de lei la 4.582 de lei. Astfel, salariul minim net rămâne la acelaşi nivel de 3.150 de lei, care există înainte de eliminarea facilităţii de scutire de la plata CASS.

Salariul minim brut din Agricultură şi Industria Alimentară creşte de la 3.000 de lei la 3.436 lei. Astfel, salariul minim net rămâne la acelaşi nivel de 2.362 de lei, care exista înainte de eliminarea facilităţii de scutire de la plata CASS.

Aceste valori au fost stabilite de Guvern, prin consultări cu sindicatele şi patronatele, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit şi pentru Dialog Social.

Având în vedere că aceste două sectoare sunt esenţiale pentru creşterea economic, s-au menţinut unele facilităţi care să permită angajatorilor să-şi păstreze forţa de muncă: scutirea de la plata impozitului pe venit de 10% pentru cei care au salarii sub 10.000 de lei. Cota de CASS este diminuată cu 3,75 puncte procentuale.

De majorarea salariului minim brut în domeniul construcţiilor vor beneficia 423.110 salariaţi, iar în sectorul agricol şi industria alimentară 168.000 de salariaţi, potrivit estimărilor.

Astfel, în continuare, salariaţii din construcţii şi agricultură vor avea venituri nete mai mari faţă de angajaţii din alte sectoare cu acelaşi salariu brut.

Partidul Social Democrat şi Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu îşi respectă angajamentele asumate!

Doamna Raisa Enachi:

"Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar"

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ciolacu, privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între firme şi persoane fizice (ordonanţa anti-cash), va intra în vigoare de la 11 noiembrie. Ce presupune asta? Suntem condiţionaţi să plătim cash o sumă de maximum 5.000 de lei pe zi. Această măsură are ca scop principal reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane, precum şi sporirea transparenţei în tranzacţiile financiare între firme şi persoane fizice.

Unii dintre noi preferă, în continuare, tranzacţiile în numerar pentru diferite motive, iar cu această limitare impusă de stat, libertatea noastră de a decide cum gestionăm banii noştri este restrânsă. De asemenea, pentru mulţi dintre noi, plătind în numerar ne simţim mai în siguranţă, evitând posibilele riscuri legate de securitatea tranzacţiilor electronice. Cu toate acestea, introducerea plafonului poate să ne oblige să folosim mijloace electronice de plată pe care nu le dorim sau în care nu avem încredere deplină.

Întrebarea legitimă care se pune este de ce ar trebui să alegem varianta plăţii cu cardul sau a altor mijloace electronice de plată, când aceasta poate implica expunerea la diverse riscuri, cum ar fi fraudele cibernetice, furtul de identitate sau pierderea datelor personale.

Dar cu bătrânii noştri cum rămâne? Ei cum se vor descurca? Aceştia sunt adesea mai conservatori în ceea ce priveşte modalităţile de plată şi pot avea dificultăţi în a se adapta la schimbările tehnologice. Este necesar să se ofere sprijin şi asistenţă adecvată acestui segment al populaţiei, pentru a se asigura că aceşti cetăţeni nu sunt dezavantajaţi de noile reguli.

Este important ca guvernul să fie conştient de preocupările cetăţenilor şi să găsească un echilibru între atingerea obiectivelor de combatere a evaziunii fiscale şi protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor noştri.

Actualul guvern nu este de partea micilor antreprenori, ba, mai mult, este pornit pe a "măcelari" orice doar că să-şi atingă scopul până anul viitor. În 2009, Boc închidea, într-o iarnă, peste 300.000 de firme, vom vedea şi Boloş câte firme va închide.

Nu putem să ne mai lăsăm controlaţi! Trebuie să spunem ce gândim, dacă vrem să fim luaţi în serios!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Oraşul lucrului bine făcut - oraşul păcatelor"

Aş dori să atrag atenţia asupra situaţiei cu totul deosebite din municipiul Sibiu, fostă capitală culturală şi, în acelaşi timp, posibilă viitoare capitală criminală europeană.

Sibiul excelează şi îşi câştigă notorietate tot mai mare prin blaturi, aranjamente şi nepotismele din administraţia locală. Nobilimea din vechea cetate săsească se descompune moral sub povara bunăstării şi protecţiei de la Cotroceni.

Mare minune că nu a luat foc, până acum, vechiul şi unicul spital judeţean Sibiu, pentru că noul spital promis de PNL a fost bun doar pentru reclame electorale, iar actualul abia mai face faţă uzurii şi suprasolicitării.

La Sibiu se mai întâmplă şi explozii de gaze unde oamenii ard de vii în apartamentele lor.

Drogurile, armele şi jafurile devin subiecte din ce în ce mai dese în presa locală, iar acest fapt încetează să mai surprindă pe sibianul de rând, devenind elemente cotidiene prozaice.

La Sibiu, DNA face percheziţii în biroul comisarului de poliţie, iar turistul de la Cotroceni este preocupat de craterele de pe Lună probabil, că de Sibiu în nici un caz.

În ritmul acesta, Sibiul are toate şansele să devină un adevărat oraş al păcatelor şi o adevărată capitală criminală europeană sub patronatul turistului de la Cotroceni.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Protejarea consumatorilor şi a puterii de cumpărare a românilor reprezintă o prioritate a PSD"

Producem româneşte, cumpărăm româneşte, consumăm româneşte! PSD îndeamnă cetăţenii să "cumpere româneşte" alimentele produse în ţară, nu surogatele sintetice venite din import! Şi nu e doar un îndemn, ci şi o acţiune concretă a PSD în plan legislativ.

Totodată, PSD ia măsuri pentru protejarea produselor româneşti. Dincolo de interdicţia comercializării cărnii sintetice şi a produselor care conţin carne sintetică, proiectul de lege iniţiat de parlamentari ai PSD şi aprobat deja de Senat, vine şi cu alte prevederi importante, benefice consumatorilor români industriei alimentare naţionale.

Astfel, eticheta produselor de carne şi a celor procesate pe bază de carne va expune şi preţul de achiziţie. Astfel, cumpărătorii vor putea să vadă cât de mare este diferenţa între preţul de vânzare şi cel de achiziţie şi vor putea să se orienteze către comercianţii cu adaosurile cele mai scăzute.

În acelaşi timp, va fi interzisă inscripţionarea pe eticheta cărnii şi a produselor din carne a sintagmei "Produs românesc" şi a steagului românesc, dacă acestea nu provin 100% de la fermele din România. De asemenea, produsele de carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu şi procentul de carne din compoziţie, iar produsele din carne care conţin şi alte ingrediente trebuie să se vândă separat faţă de cele din carne autentice.

Aşa cum acţionează acum pentru protejarea sănătăţii românilor în ceea ce priveşte produsele din carne, PSD a luat măsuri care au favorizat producţia internă de lapte. Campania naţională iniţiată de Ministerul Agriculturii pentru fermieri şi îndemnul PSD "Cumpără româneşte!" au favorizat consumul de lapte din producţia internă, în dauna laptelui importat. S-a ajuns aici în urma creşterii subvenţiilor pentru crescătorii de vaci, dar şi în urma limitării adaosului comercial la procesatori şi comercianţi, fără a-i afecta pe producători. Astfel, laptele din producţia internă a devenit mai competitiv în raport cu cel adus din import.

De aceea, îi îndemn pe toţi cetăţenii să cumpere cât mai multe produse româneşti, pentru a descuraja importurile, pentru a favoriza producţia internă şi locurile de muncă şi pentru a asigura independenţa alimentară a României.

Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată că în primele opt luni ale anului, cantitatea de lapte colectată din producţia internă a crescut cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi interval, cantitatea de lapte din import a scăzut cu 31,7%.

Este important de precizat că în anul 2023, crescătorii de vaci de lapte primesc mai multe forme de sprijin din partea guvernului: ajutor naţional tranzitoriu, cu fonduri de la bugetul de stat, schema cuplată în zootehnie, din fonduri europene, eco-schema bunăstarea vacilor de lapte, ajutor de stat pentru protejarea fermierilor români faţă de exporturile de lapte din Ucraina, introducerea registrului genealogic, controlul producţiei de lapte, subvenţii pentru motorina în zootehnie, pe suprafaţa de păşune şi sprijin pe suprafaţa de păşune aferentă unei taurine.

Odată cu toate programele şi măsurile prezentate, Guvernul a propus o nouă ordonanţă de urgenţă privind extinderea măsurii limitării adaosului la alimentele de bază. Măsura PSD privind limitarea adaosului comercial la alimentele de bază şi-a dovedit pe deplin eficienţa. A oprit creşterea preţurilor la alimente, a coborât inflaţia la o singură cifră şi astfel a protejat puterea de cumpărare pentru cei cu venituri mici şi medii.

Spre deosebire de alte state ale UE, care au încercat să oprească majorările de preţuri la alimente, măsura PSD nu i-a afectat pe producători şi nu a generat penurie la produsele ieftinite. Din aceste motive, Guvernul va extinde măsura, atât în privinţa perioadei de aplicare, cât şi referitor la lista alimentelor pentru care adaosul va fi limitat.

Doamna Maria Stoian:

"Programe concrete ale PNL pentru gestionarea eficientă a managementului deşeurilor"

Gestionarea eficientă a deşeurilor este în atenţia conducerii PNL a Ministerului Mediului, care a propus Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens.

Administrarea corespunzătoare a managementului deşeurilor reprezintă un obiectiv important al sectorului de mediu din România, în condiţiile în care avem în desfăşurare investiţii semnificative, prin proiectele finanţate din Programul Operaţional Infrastructură Mare, POIM, până în anul 2026. Cele mai semnificative dintre acestea vizează înfiinţarea unor insule ecologice, precum şi centre pentru aport voluntar de deşeuri. De asemenea, sunt în fază avansată de implementare a programelor de reducere a eroziunii costiere la Marea Neagră şi finanţarea unei reţele integrate de monitorizare a calităţii aerului. Este vorba despre proiecte de anvergură, care nu afectează decât într-o măsură foarte mică bugetul statului român, fiind finanţate majoritar din fonduri externe.

România gestionează şi produce anual o cantitate de şase milioane de tone de deşeuri, fiind o ţară atractivă pentru fenomenele de crimă organizată, derulate prin intermediul importurilor ilegale de deşeuri. Presiunea foarte mare pusă pe ţara noastră, din acest punct de vedere, este determinată de faptul că depozitarea deşeurilor costă, la noi, în medie, 50 de euro/tonă, faţă de alte state din Uniunea Europeană, unde depozitarea deşeurilor costă cel puţin 500 de euro/tonă.

Acest fapt generează oportunităţi pentru grupările de crimă organizată, care aduc din statele vestice deşeuri mascate sub diferite alte categorii, respectiv bunuri second-hand, textile second-hand, deşeuri din vehicule scoase din uz, din echipamente electrice şi electronice sau deşeuri de materiale reciclabile, depozitându-le şi abandonându-le pe câmpurile noastre.

Pentru a reduce amploarea fenomenului, Ministerul Mediului lucrează la elaborarea unui act normativ care să definitiveze cu claritate noţiunile de second-hand, astfel încât să nu mai fim ţara în care europenii îşi aruncă, pur şi simplu, deşeurile.

Nu în ultimul rând, pentru a stopa traficul cu deşeuri spre România, ministrul liberal al mediului a decis majorarea taxei de depozitare de la 1 ianuarie 2024.

Doamna Elena Stoica:

"Sustenabilitatea bugetului, accesarea banilor europeni şi dezvoltarea ţării, în centrul preocupărilor Guvernului PSD"

Moţiunea simplă îndreptată împotriva ministrului finanţelor a eşuat lamentabil, din motive obiective. Demersul a constituit nimic mai mult decât un gest politic făţarnic şi, în mod evident, populist, fiind din start sortit nulităţii.

În realitate, pe semnatarii moţiunii nu îi preocupă în niciun fel soarta românilor, ci doar să poată apăra şi susţine în continuare interesele marilor corporaţii şi bănci, care îşi majorează zilnic cifra de afaceri pe spatele oamenilor.

Această realitate a fost evidentă încă din primele zile de mandat ale lui Orban ca premier şi până la sesizarea făcută la CCR de USR şi Forţa Dreptei, pe marginea Legii măsurilor fiscal bugetare.

PSD consideră jenant că preocupările primordiale ale celor două formaţiuni care susţin că reprezintă opoziţia parlamentară au fost cele referitoare la plata taxei de solidaritate de către bănci şi stabilirea impozitului pe profit al marilor societăţi internaţionale la 1% din cifra de afaceri.

Cele două partide au demonstrat astfel, odată în plus, că nu au nicio grijă legată de sustenabilitatea bugetului naţional, de încadrarea într-un deficit bugetar care să permită accesarea banilor europeni şi dezvoltarea ţării, precum şi de asigurarea unor venituri suficiente pentru viaţa oamenilor.

Ceea ce îi interesează cu adevărat pe reprezentanţii USR şi Forţa Dreptei este cum şi ce să mai facă pentru a menţine neatinse profiturile uriaşe ale marilor corporaţii şi bănci.

În acest context, reamintim că prima îndeletnicire a Guvernului Orban după instalare a fost de a elimina taxa pe cifra de afaceri pentru companiile din domeniul energiei şi telecomunicaţiilor, adică alte favoruri pentru corporaţii. Mai mult, simultan cu reducerea iresponsabilă a surselor veniturilor bugetare, în perioada respectivă au crescut halucinant împrumuturile, ceea ce a condus la ajungerea la un deficit bugetar catastrofal, de 9,6% în 2020.

În concluzie, în lipsă de ocupaţii constructive, în plan politic şi parlamentar, opoziţia se face că lucrează prin elaborarea unor moţiuni simple lipsite de noimă şi conţinut, care nu au nicio şansă din simplul motiv că exced realitatea.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Pensiile speciale - o povară pentru toţi românii"

Pas cu pas, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pensiilor speciale. Desigur, noua versiune, după criticile Curţii Constituţionale, este mult mai blândă fix cu cei mai mari beneficiari ai privilegiilor, cu magistraţii şi nu numai. Practic, impozitarea specialilor creşte la 20%, dar judecătorii şi procurorii vor avea pensiile calculate în funcţie de veniturile avute în vârful carierei, iar vârsta lor de pensionare va ajunge la 60 de ani abia în 2063! În rest, românii sunt liberi să muncească şi mai mult, eventual până la 70 de ani, pentru a-i întreţine pe aceşti "speciali" care nu s-au remarcat decât prin tergiversări de procese, legi în favoarea lor şi mari infractori făcuţi scăpaţi!

Această reformă ar fi trebuit să fie un jalon crucial pentru ca România să nu piardă bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, dacă legea nu ar fi fost adoptată până la 1 noiembrie, România risca să piardă 1,4 miliarde de euro. Dar, cumulat, oare cât pierdem noi, românii, plătind la nesfârşit aceste pensii speciale?

Dar costul total al pensiilor speciale a crescut cu 15 milioane de lei in septembrie 2023, faţă de septembrie 2022, dintre care 6,4 milioane de lei sunt pe contribuţie, iar 8,6 milioane de lei sunt pe partea de necontributivitate!

Şi, tot în septembrie 2023, au fost cu 478 mai mulţi pensionari speciali, fără a lua în calcul pensionarii militari, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022! În 2022, faţă de anul 2021, au fost doar 167 de pensionari speciali în plus. În total, în România sunt 10.368 de pensionari speciali, excepţie făcând pensionarii din armată, MAI şi serviciile speciale...

Aceasta este dimensiunea colosală a jafului din banii noştri!

Din 2024, însă, AUR va reglementa toată această situaţie nedreaptă, prin care sunt umiliţi toţi românii. Pensiile speciale şi privilegiile acestor caste vor fi desfiinţate!

Domnul Vasilică Toma:

"Ameninţările hibride şi războiul informaţional"

Aceste ameninţări nu au graniţe clare, iar impactul lor poate fi devastator asupra societăţilor noastre, a democraţiei şi a securităţii noastre colective.

Ameninţările hibride se referă la utilizarea combinaţiei de tactici, care pot include manipularea informaţiilor, dezinformarea, provocările hibride şi atacurile cibernetice, pentru a submina instituţiile şi valorile noastre. Războiul informaţional, pe de altă parte, implică folosirea puterii media pentru a influenţa opinia publică, a întărâta tensiunile sociale şi a submina încrederea în instituţiile noastre.

Aceste ameninţări pot avea consecinţe grave asupra unei societăţi democratice precum a noastră. Ele pot submina alegerile noastre, pot alimenta diviziunile interne şi pot crea confuzie şi neîncredere în instituţiile noastre. Însă nu suntem neputincioşi în faţa acestor provocări. Avem instrumentele şi resursele pentru a face faţă ameninţărilor hibride şi războiului informaţional.

În primul rând, educaţia şi conştientizarea sunt cruciale. Cetăţenii noştri trebuie să fie bine informaţi şi să dezvolte gândirea critică pentru a recunoaşte dezinformarea şi manipularea. Promovarea educaţiei civice şi digitale este esenţială pentru a contracara influenţa acestor tactici.

În al doilea rând, colaborarea internaţională este esenţială. Ameninţările hibride şi războiul informaţional nu cunosc graniţe naţionale. Prin colaborarea cu partenerii noştri internaţionali, putem partaja informaţii şi experienţă pentru a contracara aceste ameninţări într-un mod mai eficient.

În al treilea rând, investiţia în securitatea cibernetică şi tehnologiile de detecţie este vitală. Trebuie să protejăm infrastructura digitală a naţiunii noastre şi să fim pregătiţi să răspundem la eventualele atacuri cibernetice.

În sfârşit, trebuie să promovăm transparenţa şi reglementarea în domeniul comunicării online. Asta nu înseamnă limitarea libertăţii de exprimare, ci asigurarea că platformele online respectă reguli clare şi transparente care combat dezinformarea şi manipularea.

Suntem în faţa unei provocări care poate submina temeliile societăţii noastre democratice. Cu educaţie, colaborare, investiţii în securitate şi reglementare, suntem în măsură să facem faţă acestei ameninţări. Acesta este un efort colectiv, care necesită implicarea noastră ca cetăţeni şi sprijinul autorităţilor noastre. Împreună, putem proteja valorile noastre şi democraţia noastră. Răspunsul la ameninţările hibride şi războiul informaţional implică o abordare cuprinzătoare şi adaptabilă, care combină elemente din diferite domenii, cum ar fi securitatea cibernetică, contrainformaţia şi diplomaţia.

În acest context, este necesar să punem accent pe îmbunătăţirea conştientizării şi educaţiei. Oamenii sunt primul nivel de apărare împotriva dezinformării şi atacurilor cibernetice. Promovaţi educaţia şi formarea continuă pentru a ajuta cetăţenii şi profesioniştii să recunoască şi să răspundă corect la ameninţări.

De asemenea, este important să utilizăm tehnologii avansate pentru a monitoriza sursele de dezinformare şi a identifica tendinţele în răspândirea informaţiilor false.

Trebuie să înţelegem noile tehnologii, cum ar fi deepfake-uri, să dezvoltăm tehnici şi instrumente pentru a le detecta şi a le contracara şi să echipăm instituţiile şi media cu personal pregătit şi cu planuri de răspuns în caz de atacuri informaţionale.

Este necesar ca specialiştii să ştie să răspundă rapid la dezinformare cu informaţii corecte şi relevante. Comunicarea eficientă poate contracara impactul negativ al manipulării informaţionale.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"România trebuie să adopte măsuri de sprijin pentru transportatorii români de marfă!"

Sectorul transporturilor din România a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai puternice şi mai competitive la nivel european, fiind unul dintre domeniile economice cu o contribuţie semnificativă la formarea produsului intern brut al României. Din momentul aderării la Uniune, transportatorii români au reuşit prin propriile forţe să îşi dezvolte flotele, să îşi crească numărul de clienţi şi cifra de afaceri. Cu toate acestea, Pachetul Mobilitate 1, adoptat la nivelul Uniunii Europene, a generat mari dificultăţi la nivelul transportatorilor români. De asemenea, nu trebuie să uităm că sectorul transporturilor din România înregistrează anual pierderi de miliarde de lei din cauza faptului că ţara noastră nu a fost admisă în spaţiul Schengen, iar camioanele de marfă aşteaptă cu zilele să traverseze vămile din punctele de trece a frontierei de stat. Mai mult decât atât, şoferii români, profesionişti desăvârşiţi, sunt ademeniţi de firmele de transport din statele dezvoltate, cu pachete salariale mult mai atractive decât cele pe care le pot oferi firmele de transport din România.

România are nevoie de un sector al transporturilor puternic, însă, câtă vreme suntem ţinuţi, nejustificat, în afara spaţiului Schengen, transportatorii români vor fi într-o poziţie concurenţială inferioară faţă de celelalte state ale Uniunii Europene. Zeci de mii de români contribuie la exporturile româneşti, străbat Europa în lung şi lat şi contribuie la prosperitatea întregii Uniuni. Pentru acest motiv, acest sector trebuie susţinut atât la nivel comunitar, cât şi prin măsuri interne.

Cred că la nivel naţional, facilităţile fiscale privind drepturile de care dispun şoferii profesionişti, cum ar fi diurna sau indemnizaţia de deplasare, pot fi majorate, pentru a păstra aceşti lucrători mobili în economia naţională.

Domnul Vasile Nagy:

"Viitorul pensiei în România, fără a creşte vârsta de pensionare"

Sistemul de pensii din România se confruntă cu provocări semnificative şi este imperativ să găsim soluţii pentru a asigura stabilitatea şi sustenabilitatea acestuia fără a creşte vârsta de pensionare. Există numeroase argumente în favoarea unei astfel de abordări.

În primul rând, creşterea vârstei de pensionare poate avea consecinţe sociale şi economice negative. Unii oameni pot fi nevoiţi să continue să lucreze până la vârste înaintate, din cauza presiunii financiare, dar pot să nu fie în măsură să facă acest lucru din punct de vedere fizic sau din cauza problemelor de sănătate. Aceasta poate duce la o creştere a sărăciei în rândul pensionarilor şi la o creştere a cheltuielilor pentru îngrijirea lor de sănătate, punând o presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate.

În al doilea rând, o abordare mai flexibilă a vârstei de pensionare ar permite oamenilor să aleagă momentul optim pentru pensionare, luând în considerare circumstanţele lor individuale. Acest lucru ar promova autonomia şi responsabilitatea personală în luarea deciziilor legate de viitorul financiar. De asemenea, ar putea reduce riscul de epuizare a forţei de muncă în anumite sectoare sau profesii, în timp ce alţii ar putea alege să se pensioneze mai devreme pentru a face loc noilor generaţii.

În al treilea rând, investiţia în educaţia financiară şi promovarea unei culturi a economisirii pot contribui la creşterea resurselor disponibile pentru pensii. Oamenii pot fi mai motivaţi să contribuie la fondurile de pensii private atunci când înţeleg mai bine beneficiile economisirii pe termen lung. Astfel, ar fi posibilă reducerea dependenţei de pensiile de stat şi creşterea veniturilor la pensionare.

În concluzie, există multiple argumente şi modalităţi prin care viitorul pensiei în România poate fi asigurat fără a creşte vârsta de pensionare. Această abordare ar putea aduce beneficii semnificative pentru societate şi economie:

Respectarea opţiunilor individuale - permiţând oamenilor să aleagă momentul potrivit pentru pensionare, se respectă autonomia şi nevoile lor personale. Unii pot dori să se pensioneze mai devreme pentru a se bucura de timpul liber, în timp ce alţii pot prefera să continue să lucreze pentru a-şi îmbunătăţi securitatea financiară.

Eficienţa administrării fondurilor de pensii - prin eliminarea birocraţiei inutile şi creşterea transparenţei în gestionarea fondurilor de pensii, se pot reduce cheltuielile administrative şi se pot canaliza mai multe resurse către plata pensiilor.

Educaţia financiară - promovarea unei culturi a economisirii şi educaţia financiară pot conduce la o mai mare conştientizare a importanţei economisirii pentru pensie. Acest lucru poate încuraja oamenii să contribuie mai generos la fondurile de pensii private, asigurându-şi astfel un venit mai bun la pensionare.

Investiţia în forţa de muncă - prin promovarea accesului la educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii, oamenii pot rămâne activi pe piaţa muncii mai mult timp. Acest lucru poate contribui la menţinerea sustenabilităţii sistemului de pensii.

Prevenirea sărăciei în rândul pensionarilor - creşterea vârstei de pensionare poate duce la riscul ca unii oameni să nu poată continua să lucreze din cauza problemelor de sănătate sau presiunii financiare. O abordare flexibilă ar putea ajuta la evitarea situaţiilor de sărăcie şi a cheltuielilor suplimentare pentru îngrijirea sănătăţii pensionarilor.

În final, viitorul pensiei în România ar trebui să se bazeze pe o abordare holistică, adaptată la nevoile individuale şi la realităţile economice şi sociale actuale. Prin promovarea eficienţei administrative, educaţiei financiare şi investiţiei în forţa de muncă, putem asigura un sistem de pensii echitabil şi sustenabil, care să ofere oamenilor o perspectivă sigură pentru bătrâneţe.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Modificări importante în sistemul public de pensii"

Noua Lege a pensiilor din sistemul public va veni să elimine inechităţile din sistem acumulate de-a lungul timpului. Aceasta se va baza pe patru principii, patru piloni de bază, şi anume: contributivitate, stabilitate, solidaritate şi egalitate. Prin această nouă lege, garantăm faptul că nicio pensie nu va scădea din cele aproximativ 5 milioane plătite din sistemul public. Mai mult, estimările sunt că, în urma recalculărilor, aproximativ 3 milioane de pensii vor creşte. De asemenea, corectăm problemele şi sporuri care acum nu sunt în baza de calcul a pensiei - exemplu: acord global, al treisprezecelea salariu etc. vor fi luate în calcul.

Se vor acorda puncte suplimentare pentru vechimea în activitate, bonusuri pentru cei care muncesc şi contribuie mai mult: calculul pensiei va avea în vedere atât venitul la care s-a plătit CAS - contribuţia de asigurări sociale - cât şi vechimea realizată efectiv în muncă pe teritoriul României. La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 ani - este o măsură stimulativă pentru cei care doresc să rămână în câmpul muncii şi încurajează prelungirea vieţii active. Se va aplica mecanismul indexării: majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie, în baza unor indicatori definitivi, predictibili, comunicaţi de INS. Mecanismul trebuie să cuprindă obligatoriu rata anuală a inflaţiei la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigul salarial mediu brut realizat pe economie, după modelul elveţian.

Foarte important, se vor acorda beneficii pentru mame - femeile care au născut şi crescut mai mulţi copii până la vârsta de 16 ani pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu maximum 3 ani şi 6 luni. Reducerea se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 14 ani. Indemnizaţia socială minimă se va acorda în continuare, fiind o măsură liberală, iniţiată de guvernul liberal în anul 2009. La momentul acesta, indemnizaţia socială minimă are valoarea de 1.125 lei, dar va fi indexată anual cu acelaşi mecanism de indexare a pensiilor publice. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile importante pe care noua Lege a pensiilor din sistemul public le va introduce

Domnul Ioan Vulpescu:

Astăzi, îmi asum rolul de purtător de cuvânt al culturii, în acest For legislativ, pentru a vă atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător care afectează societatea românească în întregul său - declinul consumului de cultură.

Conform ultimelor date publicate în Barometrul de Consum Cultural 2022, realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, suntem martorii unei scăderi semnificative în ceea ce priveşte participarea cetăţenilor români la evenimente culturale. Numărul de vizitatori la muzee, expoziţii şi galerii de artă a scăzut la 30% în 2022, comparativ cu 38% în 2019. Acest declin este şi mai evident în cazul teatrului, unde doar 20% dintre respondenţi au declarat că frecventează astfel de spectacole, în scădere faţă de 29% în 2019.

Aceste cifre nu sunt doar simple statistici; ele reflectă o realitate îngrijorătoare şi pun în lumină efectele devastatoare pe care pandemia COVID-19 şi gestionarea deficitară a domeniului culturii în această perioadă le-au avut asupra consumului de cultură în România.

Societatea românească se confruntă cu o criză culturală fără precedent, o criză care ameninţă să erodeze fundamentele culturale ale naţiunii noastre şi să afecteze grav dezvoltarea intelectuală şi spirituală a cetăţenilor. Cultura nu este un lux, ci un necesar. Ea reprezintă sursa noastră de inspiraţie, forţa care ne uneşte şi ne defineşte ca naţiune.

În acest context, este imperios necesar să acţionăm cu responsabilitate şi să implementăm măsuri concrete pentru revitalizarea domeniului cultural. Este esenţial să investim în infrastructura culturală, să sprijinim artiştii şi creatorii de cultură şi să facilităm accesul cetăţenilor la evenimente culturale de calitate.

Trebuie să recunoaştem, totodată, şi schimbările care au avut loc în modul în care consumul cultural se manifestă. Vizionarea de filme sau programe TV pe platforme dedicate a crescut la 51%, faţă de 37% în 2019, iar utilizarea internetului a urcat la 85%, cu 15 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu 4 ani. Acest lucru ne arată că spaţiul virtual a devenit un teren fertil pentru cultura şi arta contemporană, şi nu trebuie să neglijăm acest aspect în strategiile noastre de dezvoltare culturală. Cu toate acestea, nu putem neglija importanţa experienţei directe, a contactului cu arta şi cultura în spaţiile dedicate lor. Virtualul nu poate înlocui trăirea unei piese de teatru, emoţia unei expoziţii sau vibraţia unui concert live.

Festivalurile de muzică se bucură de o participare ridicată, 15% dintre participanţii la studiu declarând că merg la un astfel de eveniment cel puţin o dată pe an. Cu toate acestea, festivalurile de teatru sau film se confruntă cu procente mult mai scăzute de participare, de 6 şi respectiv 4%.

Declinul consumului de cultură este o problemă gravă, care necesită o abordare serioasă şi o implicare activă din partea noastră, a celor care avem responsabilitatea de a legifera şi de a contribui la dezvoltarea armonioasă a societăţii româneşti. Nu putem să rămânem indiferenţi în faţa acestei crize culturale. Cultura este sufletul unei naţiuni, iar o naţiune fără cultură este o naţiune fără identitate, fără memorie, fără viitor.

Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, să protejăm şi să promovăm valorile şi tradiţiile noastre, pentru noi şi pentru generaţiile care vor veni!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Limitarea plăţilor cu numerar în România îşi arată efectele negative asupra comercianţilor şi populaţiei!"

Decizia de a limita tranzacţiile cu numerar a început să aibă un impact semnificativ în România, băncile anunţând creşteri de comisioane pentru operaţiunile cu bani cash şi magazinele informându-şi clienţii despre schimbări semnificative.

Această decizie, atunci când a fost prezentată, ni s-a spus că are drept scop reducerea evaziunii fiscale şi promovarea utilizării plăţilor electronice, dar a generat îngrijorare şi discuţii aprinse în rândul comercianţilor şi populaţiei. Asumarea răspunderii asupra unor măsuri nu întotdeauna este cea mai indicată soluţie.

Dezbaterile ar trebui să aibă loc, deoarece aşa se pot evita efectele nocive.

O parte semnificativă a noii reguli se referă la limitele de cumpărături cu numerar impuse atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice. Astfel, persoanele fizice pot cheltui în numerar doar până la suma de cinci mii de lei, în timp ce persoanele juridice au fost limitate la două mii de lei pe zi.

Totuşi, impactul asupra comercianţilor, în special a celor mici din zonele rurale, a fost semnificativ. În multe astfel de zone, plăţile în numerar au fost predominant folosite, iar limitarea acestora a generat dificultăţi semnificative pentru aceşti comercianţi.

De asemenea, costurile de gestionare a plăţilor electronice pot fi mai ridicate pentru aceşti comercianţi mici, ceea ce îi pune într-o poziţie vulnerabilă.

O altă problemă derivată din această schimbare este impactul asupra persoanelor care nu au carduri bancare sau care nu le utilizează frecvent. În special în mediul rural, unde accesul la serviciile bancare este limitat sau inexistent, mulţi oameni depind în continuare de tranzacţiile cu numerar. Limitarea acestora poate duce la dificultăţi în efectuarea unor plăţi esenţiale. Românii nu cumpără doar Ferrari cu bani cash, ci au nevoie să cumpere cele necesare traiului zilnic.

În contextul acestei schimbări, ar fi fost util ca guvernul şi instituţiile financiare să ofere alternative accesibile şi educaţie financiară pentru a facilita tranziţia către plăţile electronice.

De asemenea, este crucial să se găsească soluţii pentru a proteja interesele comercianţilor mici, astfel încât aceştia să poată face faţă noilor cerinţe fără a suferi pierderi semnificative.

Dacă nu putem găsi soluţii pentru a implementa anumite măsuri fără afectarea mediului privat şi a românilor, atunci poate este mai bine ca unele măsuri să fie reconsiderate.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 107.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; vot final la încheierea dezbaterilor; iar după aceea cele două şedinţe, a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o rugăminte, anume punctul 22 din ordinea de zi, PL-x 780/2022, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 245/2020 privind efectuarea unui test de proporţionalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii, să devină punctul 75 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi consens?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

N-am apucat, aşa că supunem la vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Poziţia 22 de pe ordinea de zi, şi anume PL-x 780/2022 să fie mutat pe poziţia 75.

Vot, vă rog.

Cu 57 de voturi pentru, 14 contra şi 21 de abţineri, propunerea dumneavoastră a fost aprobată.

Înainte de a-i da cuvântul doamnei Alexandra Huţu pe procedură, daţi-mi voie, pentru că aşa este omeneşte şi normal, să vă urez tuturor celor care, astăzi, purtaţi nume de Sfânt, Mihail şi Gavril, multă sănătate, la mulţi ani şi tot ce vă doriţi.

Doamna Huţu, vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă fac cunoştinţă cu un grup de elevi din judeţul Botoşani, care, în primăvară, au participat la un concurs pe care l-am organizat împreună cu Asociaţia "Cultul Eroilor" şi Asociaţia Veteranilor de Război din judeţul Botoşani, un concurs de eseuri, destinat veteranilor de război.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să-i salut, sunt în partea stângă a sălii, în dreapta dumneavoastră, şi să le urăm bun venit în Parlament.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine aţi venit, dragi copii! Ştiu că aţi făcut un drum foarte, foarte lung. Sunteţi bineveniţi oricând în Palatul Parlamentului!

Intrăm în ordinea de zi.

17. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală COM(2023) 298; PHCD 63/2023.

Dau cuvântul domnului Georgescu, din partea Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate şi familie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut comunicarea privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală, a recomandat o dezbatere largă pe plan european, cu participarea societăţii civile, pentru a identifica potenţialul de îmbunătăţire a legislaţiei relevante pentru menţinerea sănătăţii mintale, a recomandat măsuri de reducere a riscurilor pentru sănătatea mintală, apărute ca urmare a schimbărilor demografice, din comunităţile locale izolate sau marginalizate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, din data de 31... 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Coleşa, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, avem un proiect de hotărâre a Camerei Deputaţilor privind o altă comunicare a Comisiei Europene, în privinţa bolilor mintale. Această comunicare începe cu un aspect extrem de important, faptul că în timpul pandemiei de COVID-19 numărul persoanelor din Uniune afectate de singurătate a crescut de două sau chiar de trei ori, iar în timpul aceleiaşi crize medicale majoritatea copiilor au lipsit de la şcoală şi au fost privaţi de interacţiunea socială şi de activitatea fizică, ca atare depresia şi în rândul lor a crescut de două şi de trei ori.

Menţionăm că această pandemie de anxietate a fost cauzată de acele politici dictatoriale.

Am propus o serie de amendamente foarte clare către comisia de fond, însă au fost respinse. Menţionez doar două, trei dintre ele. Faptul că respingem existenţa acelei aşa-numite discriminări pe motive de orientare sexuală. Nu există în România şi, evident, nu este cauzatoare de boli psihice, şi condamnăm utilizarea identităţii de gen, a conceptului de gen, în locul termenului de "sex", deoarece prin identitatea de gen se înţelege şi se promovează un aşa-zis rol, comportament, set de norme sociale specifice genului masculin, feminin, dar şi non-binar, intersex, rol şi comportament pe care fiecare ar fi liber să şi-l aleagă cum vrea şi să-l schimbe când vrea, fără nicio legătură cu sexul biologic. Acest tip de politici duce la creşterea bolilor psihice; din contră, nu le scade. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, al doilea vorbitor din partea Grupului AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vreau să denunţ public campania de linşaj mediatic la care este supusă doamna Lasconi din partea membrilor şi simpatizanţilor USR. (Vociferări.) Mi se pare inacceptabil ca o femeie care susţine familia naturală să fie supusă unui oprobriu public...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă...

Domnul Dan Tanasă:

... şi acest linşaj...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă...

Domnul Dan Tanasă:

... public să continue la adresa unei femei!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Domnule Suciu, nu vorbeşte la subiect. Opriţi-i microfonul acum!

Domnul Dan Tanasă:

Celor de la USR, vă rog frumos să încetaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă,...

Domnul Dan Tanasă:

... acest linşaj la adresa doamnei Lasconi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este foarte simpatic preşedintele dumneavoastră, tocmai mi-a cerut să vă opresc microfonul!

Mulţumesc. (Vociferări.)

Mulţumesc.

Domnul Andi Cristea, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PSD va vota în favoare, fiindcă Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene asigură dreptul fiecărui cetăţean la asistenţă medicală preventivă, de prevenţie, şi tratament medical, conform legilor naţionale.

Eforturile actuale pentru sănătatea mintală solicită colaborarea tuturor părţilor interesate, de la guvernele statelor membre, la societatea civilă, pentru a facilita prevenţia timpurie şi pentru a combate stigmatizarea legată de sănătatea mintală.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună?

A, domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Recomandările Comisiei Europene intră în contradicţie cu toate măsurile care au fost adoptate pe linie de sănătate, în ceea ce priveşte măsurile ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea lit. c) a alin. (6) al art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 163/2023; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Adrian-George Foghiş (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Vă mulţumesc.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea art. 41 alin. (6) lit. c) pct. i) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, prin revizuirea masei totale care poate fi autorizată pentru circulaţia vehiculelor care transportă mărfuri ce nu sunt indivizibile, pentru a proteja infrastructura rutieră, cu respectarea angajamentelor internaţionale la care România este parte.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură, raportul?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu-i niciun membru prezent!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Avem.

Tessék!

Sau n-avem?

Avem!

Domnul Florin Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea lit. c) a alin. (6) al art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în temeiul art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României, republicată, în şedinţa din data de 13 martie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2023, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor doreşte cineva să ia cuvântul? Doreşte.

Domnul Benedek Zacharie.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi acest mod de a limita transportul agabaritic putem spune că este o protecţie, să zicem o protecţie pentru drumurile naţionale, autostrăzi şi drumuri expres care există la noi în ţară, dar ar trebui ţinut cont şi de preţul autorizaţiei pentru transportul agabaritic, care la noi în ţară, pe aceeaşi distanţă, este undeva de 10 ori mai scump decât în Germania, de 4 ori mai scump decât în Austria sau Italia. Şi sunt deja firme care produc prefabricate mari, cum ar fi grinzi pentru poduri, care şi-au retras activitatea de la noi din ţară sau există o investiţie la Porţile de Fier II, care în loc să fie câştigată de o firmă din România, a fost câştigată de o firmă din Austria, care, aducând elementele metalice, agabaritice, din Luxemburg, i-a costat mai ieftin decât dacă ar fi adus această firmă de la Sibiu la Porţile de Fier II.

Deci ar trebui revizuite şi aceste taxe.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ichim Cristian-Paul, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Măsurile sunt binevenite, dar aş vrea să trag un semnal de alarmă că fără implicarea autorităţilor şi controale mai dese nu vom scoate niciun rezultat. Altfel, realitatea de pe teren şi nu se va schimba. Şi vă dau aici un singur exemplu, podul de la Brăila, o investiţie uriaşă făcută de statul român, unde avem probleme, şi vina se dă pe transporturile care vin din Ucraina.

Deci fără implicaţia autorităţilor locale, autorităţilor centrale şi verificările şi controalele mai dese, nu vom schimba cu nimic realitatea de pe drumurile publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

Domnule Grosaru, un singur vorbitor. Din partea neafiliaţilor a vorbit... De la neafiliaţi.

Vă rog, domnule Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Este un mic pansament ce facem cu această reglementare. Vreau însă să vă aduc la cunoştinţă realitatea din teren şi vreau să vă spun aşa: că instituţia numită ISCTR şi aflată în subordinea ministrului transporturilor, domnul Grindeanu, de la PSD, are program doar de luni până vineri, între 8.00 şi 16.00. Doar foarte rar fac acţiuni de control, în weekend sau pe timpul nopţii. Astfel... şi cred că aveţi foarte mulţi colegi cu companii de transport şi, intraţi într-un tir, veţi auzi pe staţie, sau vă luaţi o staţie - am văzut că mulţi dintre dumneavoastră aveţi...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

De unde ştii?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

... şi veţi asculta cum comunică transportatorii între ei şi ştiu foarte bine că undeva după ora 17.00 este liber la a se circula cu supratonaj.

Aproape 95% din camioanele cu lemn pe care le-am identificat în trafic, le-am oprit anunţând autorităţile, s-au dovedit a fi cu mult peste masa totală admisă pentru a circula pe drumurile publice.

Avem o gravă problemă şi, pe această cale, dragi guvernanţi, poate aud şi cei de la PNL, şi poate îi vor transmite ministrului PSD, Grindeanu, să modifice orarul de funcţionare al acestei instituţii importante, numită ISCTR, mai ales că de acolo controalele, ştiţi foarte bine, sunt doar cu dedicaţie şi doar pentru a obţine foloase necuvenite pentru activitatea de partid.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, procedură, domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect este o dovadă clară a faptului ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedura, domnule Grosaru!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da. Procedură... (Vociferări.)

Este o dovadă a faptului că un funcţionar public dintr-un minister are drept de iniţiativă legislativă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2023 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei financiare anuale în vederea participării Poliţiei Române, prin intermediul Poliţiei Rutiere, la Reţeaua Europeană a Poliţiilor Rutiere - ROADPOL, precum şi pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 203/2023.

Vă rog, iniţiatorul.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 1/2023 se propun următoarele:

- aprobarea plăţii cotizaţiei financiare anuale pentru anii 2019-2022, constând în echivalentul în lei a sumei de 5.000 de euro pe an, în vederea participării Poliţiei Române, prin intermediul Poliţiei Rutiere, la Reţeaua Poliţiilor Rutiere din Europa, şi anume ROADPOL;

- începând cu anul 2023, aprobarea plăţii cotizaţiei în limita echivalentului în lei, conform statutului organizaţiei, în vederea participării Poliţiei Române, prin intermediul Poliţiei Rutiere, la Reţeaua Poliţiilor Rutiere din Europa.

Vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma propusă de Comisia pentru buget, finanţe a Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu-i nimeni!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte Huţucă, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2023 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei financiare anuale în vederea participării Poliţiei Române, prin intermediul Poliţiei Rutiere, la Reţeaua Europeană a Poliţiilor Rutiere - ROADPOL, precum şi pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii cotizaţiei financiare anuale pentru participarea Poliţiei Române, prin intermediul Poliţiei Rutiere, la Reţeaua Europeană a Poliţiilor Rutiere.

De asemenea, proiectul vizează aprobarea plăţii cotizaţiilor financiare restante.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Salan Viorel.

Vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum am menţionat şi în cadrul şedinţei Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, este absolut evident că participarea Poliţiei Române, prin intermediul Poliţiei Rutiere, la Reţeaua Europeană a Poliţiilor Rutiere este un lucru bun şi este, zic eu, suficient să evidenţiem aici necesitatea de a participa la o serie de acţiuni intensive de control care vizează vehiculele grele, în anul 2023.

În cadrul acestor activităţi poliţiştii europeni verifică, printre altele, starea tehnică a vehiculelor, respectarea limitelor de greutate, dar şi dacă încărcătura este asigurată în mod corespunzător, precum şi respectarea timpului de condus şi celui de odihnă.

Dimensiunea transfrontalieră a acestor acţiuni coordonate este impresionantă, ele au loc în 29 de ţări europene, iar onorarea obligaţiilor financiare ale României este primul pas obligatoriu pentru a putea să fie parte a acestor politici europene ce vizează securitatea traficului rutier.

Fapt pentru care, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Ciprian-Titi Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Şi noi vom vota, cei din Alianţa pentru Unirea Românilor, acest proiect de lege, însă sunt nevoit, din nou, să trag câteva semnale de alarmă.

Primul este faptul că la această sumă derizorie avem de plătit restanţe. E trist, dragi colegi, să nu putem acoperi aceste sume mici la timpul lor.

În al doilea rând, trag un semnal de alarmă şi vă spun că Poliţia Rutieră nu are bani de combustibil. Se trezesc poliţiştii de la Rutieră că merg în staţiile de alimentare şi nu sunt bani pe cardurile de combustibil, trebuie să sune la şeful de coloană şi să deblocheze astfel plata.

Vă daţi seama ce se poate întâmpla, dacă se întâmplă acest lucru, când un poliţist ar trebui să plece într-o misiune de urgenţă şi poate să fie nevoit să salveze viaţa cetăţenilor în slujba cărora este.

Deci vă rog mult, mare atenţie, aveţi grijă de poliţiştii rutieri şi de toţi poliţiştii. Oferiţi-le condiţiile necesare pentru a-şi putea face meseria aşa cum trebuie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Grupul AUR va susţine acest proiect de lege.

În egală măsură, înţelegem să folosim acest prilej pentru a atrage din nou atenţia partidelor parlamentare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... să asigure salarizarea poliţiştilor, pentru că în continuare există probleme cu salarizarea poliţiştilor şi aceştia reclamă probleme...

Şi vă rugăm, aşadar, îi rugăm pe colegii de la PSD şi PNL să rezolve problema salarizării poliţiştilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am zis un "mulţumesc" preventiv.

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale; PL-x 465/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, raportul comun.

Doamna preşedinte Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 79/2022 pentru completarea O.U.G. nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 şi urmăreşte modificarea legislaţiei pentru reglementarea posibilităţii de instituire a unui set eficient de garanţii care să asigure că regimul sancţionatoriu al Uniunii Europene nu este prejudiciat, în cazul acordării unor derogări.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă şi membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege menţionat, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu avem înscrieri la cuvânt, nu avem nici amendamente. (Vociferări.)

Proiectul de lege rămâne la...

Ba da, avem un amendament respins.

Se susţine?

Domnul Victor Ilie (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ilie Victor, amendamentul respins sau dezbateri generale?

Domnul Victor Ilie (din sală):

Amendamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamentul respins. OK!

Domnul Victor Ilie:

Motivaţia amendamentului este că există posibilitatea derogării punctuale şi de dorit ar fi ca această nouă procedură să fie folosită doar când drogarea punctuală nu este suficientă.

Concret, textul amendamentului este următorul: "Condiţiile pentru instituirea supravegherii prevăzute la alin. (1) sunt:

a) aplicarea măsurii restrictive a blocării fondurilor şi a resurselor economice ale persoanei juridice să fie de natură a avea un impact economic semnificativ;

b) impactul economic semnificativ să nu poată fi evitat prin procedura derogării de la art. 8".

Vă rog, un vot pozitiv.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog, pregătiţi-vă cartelele.

Vot pentru amendamentul respins.

Vot, vă rog.

Cu 49 de voturi pentru, 82 contra, două abţineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Grosaru, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Aceste măsuri din ordonanţa de urgenţă se suprapun cu atribuţiile Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a Intelligence Financial Units. Drept urmare, nu... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii...

(Domnul Mihai Iulian Dodu, secretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, vine la tribună.)

Numai o secundă, stimate coleg, măcar să termin titlul.

...eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004; PL-x 239/2015; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Mihai Iulian Dodu (secretar de stat, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Mihai Dodu sunt, secretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

Mă aflu într-o poziţie ingrată; sunt fiu de erou-martir, Dodu Daniel; susţin Ordonanţa nr. 95 aşa cum a fost ea adoptată în decembrie.

Şi de ce sunt într-o poziţie ingrată? Pentru că în atâţia ani s-au creat inechităţi între categorii. O mamă de erou-martir primeşte 918 lei, iar un luptător cu rol determinant - 2.020 de lei.

Fac apel la dumneavoastră în prag de decembrie - există pe fluxul Camerei Deputaţilor un proiect pentru mărirea indemnizaţiei cu 25%, haideţi să facem din această lege cu adevărat o lege a recunoştinţei faţă de eroi şi gratitudinii.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Haideţi puţin până la mine, sus!

(Discuţii la prezidiu cu domnul Mihai Iulian Dodu.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Domnule preşedinte, aveţi secrete?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, raportul suplimentar.

Şi, la final, vă rog, să şi faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere - două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

130 de voturi pentru, două contra, 3 abţineri. Aprobat.

Dezbateri generale, domnul Iulian Bulai, Grupul USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Folosesc această ocazie pentru a vă reaminti faptul că avem în România o instituţie care gestionează istoria momentelor Revoluţiei din 1989 şi care este fără folos în arhitectura statului român, fără niciun rezultat de cercetare coerentă, utilă, cu rezultate, pentru a arăta cine au fost torţionarii sau a avea o descriere istorică coerentă a ce s-a întâmplat în ʹ89.

Este un proiect legislativ aflat în dezbatere, blocat la Comisia pentru cultură, care vizează fix acest lucru - desfiinţarea pe vecie a acestui institut, pentru a îngropa cel puţin rămăşiţele neocomuniste ale influenţei celor care au condus România după ʹ89.

Mereu se blochează toată dezbaterea la comisie, atunci când este pusă pe ordinea de zi această propunere legislativă.

De exemplu, săptămâna trecută a fost pusă pentru a zecea oară. Atunci când se ajunge la dezbatere, pleacă deputaţii, deputatele din Cameră.

Fac apel la buna-credinţă a colegilor din sală şi la curajul de care are nevoie fiecare om, pentru a avea o dezbatere în care Parlamentul îşi asumă, la 33 de ani de la Revoluţie, comasarea acestei instituţii care oricum nu a făcut nimic în 30 de ani şi care trebuie să dispară dacă nu poate să fie eficientă.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Antonio Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Nu mă miră atitudinea unora de a-i incrimina exact pe cei care au adus libertate în această ţară, mă miră însă că, de-a lungul timpului, indemnizaţiile care au fost plătite pentru această categorie de eroi ai României, dintre care unii nu mai sunt în viaţă, şi urmaşi ai lor, au fost taxate ba ca pensii şi impozitate, ba ca indemnizaţii şi niciodată mărite, nu?

Deci, când a fost în folosul celor care, slavă PSD-ului, au tipărit certificate de revoluţionar fără număr, ca să nu fie nicio problemă, au fost considerate pensii, ca să le puteţi taxa; când v-aţi dat seama că pensiile trebuie indexate, le-aţi transformat în indemnizaţii.

Rugămintea mea este să ne purtăm cu respect, nu doar în decembrie, o dată pe an, faţă de aceşti oameni, şi să facem dreptate şi pentru ei, aşa cum s-a făcut, în mai multe rânduri, pentru deportaţi, pentru tot felul de categorii sociale şi de etnii care au suferit de-a lungul timpului.

Noi vom vota în mod clar pentru acest proiect şi pentru îndreptarea pe care o propune.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului PSD, domnul Marian Rasaliu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vreau să-i felicit pe toţi cei care au contribuit la această lege, legat de reglementarea lucrurilor vizavi de participanţii la revolta muncitorească din 1987.

Este un act de reparaţie. Este un moment în care prin actul legislativ îi onorăm pe cei care au avut curajul şi determinarea de a aduce în atenţia opiniei publice ororile comuniste şi greutăţile prin care am trecut la acel moment din 1987.

Cinste eroilor!

Cinste muncitorilor braşoveni care au avut curajul de a lua iniţiativa schimbării regimului!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă reamintesc că raportul comisiilor conţine 219 amendamente respinse.

În intervalul celor două minute, întreb colegii, dacă se susţin amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, procedură!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem astăzi invitaţi un grup de studenţi care ne privesc, de sus, de la balcon.

Aş vrea doar să le transmit salutări şi să le fac o urare, ca la un moment dat să ne ia locul aici, în plenul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa să fie, să ne ia locul!

Bine aţi venit, dragi studenţi!

Mergem mai departe.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 690/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Prunean?

Da, este iniţiator.

Vă rog.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În 2010, România era condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru nerespectarea art. 1 din Protocolul 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Încălcarea prevederii amintite a fost constatată ca urmare a ineficienţei sistemului de restituire a proprietăţilor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist.

În consecinţă, în 2013 apare Legea nr. 165 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Legea astfel adoptată urmărea să asigure un cadru eficient şi o procedură urgentă şi simplificată în vederea finalizării procesului de restituire a proprietăţilor preluate abuziv.

Cu toate acestea, practica recentă demonstrează faptul că acest scop nu este atins în totalitate, iar prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 suferă din acest punct de vedere.

În cuprinsul art. 31 legiuitorul a reglementat că termenul de valorificare a punctelor stabilite prin deciziile de compensare este de 3 ani, calculat din momentul emiterii deciziei de compensare, însă această prevedere prezintă o serie de neajunsuri, atât din punct de vedere constituţional, cât şi din punctul de vedere al principiilor impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Proiectul în discuţie vine să repare acest neajuns şi stabileşte că termenul de valorificare a punctelor stabilite prin deciziile de compensare este de 3 ani, dar calculat din momentul comunicării deciziei de compensare.

În calitate de iniţiator, vreau să mulţumesc colegilor din comisiile raportoare şi de avizare pentru votul favorabil.

Şi sper că şi dumneavoastră veţi da un vot favorabil acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

V-aţi încadrat la fix.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

În conformitate cu dispoziţiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Iniţiativa are ca obiect de reglementare modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, în sensul ca deţinătorul de puncte să poată solicita valorificarea acestora în numerar în termen de 3 ani de la comunicarea deciziei de compensare.

În urma examinării iniţiativei şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Cambera Oana-Alexandra.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Vă mulţumesc.

Tot din partea iniţiatorilor.

Mulţumesc colegilor care au lucrat pe acest proiect şi care au dat un vot favorabil.

Este un mic pas pe care îl facem în repararea unor nedreptăţi.

Şi venim în beneficiul cetăţenilor ce au dreptul la aceste restituiri în echivalent, respectiv termene care nu erau cunoscute de beneficiari, întrucât nu se comunicau aceste decizii de compensare, iar termenul curgea de la momentul la care era emisă această decizie de compensare şi nu de la momentul la care era comunicată, aşa cum este corect, conform unor principii de drept.

Prin urmare, facem această mică corectare şi sperăm astfel să venim în sprijinul beneficiarilor acestor restituiri.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Antonio Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

E foarte bine că de 33 de ani restituim încontinuu şi parcă nu se mai termină cererile de restituire.

Vom vota, bineînţeles, în favoarea proprietăţii, pentru că aşa este normal, doar că restituirea în natură ar fi trebuit, ca în alte ţări care s-au aflat în acest spaţiu ex-comunist, să se desfăşoare probabil şi după modele pe care le vedeam în Polonia. Pentru că, da, e necesar să restitui proprietatea, dar nu este la fel de necesar să distrugi vieţile a zeci de mii, sute de mii de oameni care n-au fost vinovaţi că avea unul cincizeci şi nu ştiu cât de apartamente. Dă-i unul, două apartamente şi restul restituie-i prin echivalent, ca să nu distrugi viaţa a mii de oameni.

Înseamnă şi asta un fel de îndreptare, ceea ce facem azi.

Şi mă bucur că vă aplecaţi asupra proprietăţii şi că v-aţi revenit şi în ceea ce înseamnă folosirea unei alte forme de proprietate, asupra banilor noştri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Raportul conţine un amendament respins.

Se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor şi grăsimilor, a produselor lactate şi a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă; PL-x 747/2022; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Dragoş-Costin Telehuz (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Actul normativ a instituit în anul 2022 o schemă având ca obiectiv acordarea unui grant financiar care să compenseze creşterile de preţuri la materia primă şi costuri logistice pentru industriile enumerate în titlu.

Granturile per beneficiar au fost de maximum 500.000 de euro şi schema a fost plătită până la suma de 229.000.000 de lei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură, raportul comun.

Şi, doamnă Sandu, vă rog, şi timpii de dezbatere să ni-i propuneţi la final.

Doamna Viorica Sandu:

De acord.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor şi grăsimilor, a produselor lactate şi a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor şi grăsimilor, a produselor lactate şi a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă, transmis cu adresa PL-x 747/2022 din 5 decembrie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 noiembrie 2022, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme având ca obiectiv acordarea unui grant financiar operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor şi grăsimilor, a produselor lactate, a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă, prin compensarea parţială a creşterii costurilor suportate legate de constituirea stocurilor de materie primă şi a costurilor legate de transport, depozitare şi procesare, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care propun adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Există şi o notă la acest PL-x.

În raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2022... s-a depus... Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în plenul Camerei Deputaţilor, în data de 27.04.2023, ca urmare a sesizării unor erori materiale, propunem îndreptarea acestora, în vederea aplicării şi respectării normelor de tehnică legislativă, după cum urmează:

La nr. crt. 16, dispoziţia de modificare se înlocuieşte cu:

"La art. 12 alin. (1) lit. a), d) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Pentru corelare cu modificările aduse la art. 11 alin. (3) din raportul comun, la lit. b) din Anexa nr. 1 pct. II. Stocuri constituite şi suma solicitată, precum şi la nota explicativă de la Anexa nr. 2 pct. VI. Cod CAEN 1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă, valoarea de 15.600 tone se va înlocui cu valoarea de 10.600 tone»".

Propun două minute ca timp de dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Pregătiţi-vă cartelele.

Vot pentru două minute - timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

Cu 148 de voturi pentru, 3 contra, 3 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale, domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege anacronic. Suntem la sfârşitul anului 2023, indicatorii macroeconomici s-au modificat substanţial, începând de la rata inflaţiei, în ultimii 2 ani şi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta. (Vociferări.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Pentru aşa excepţie, am să fiu extrem de scurtă.

Am un comentariu de făcut în legătură cu modul în care ni se cere votul pe asemenea proiecte care se referă la ajutoare de stat.

În raportul prezentat de comisie, aş face o sugestie - nu critic, fac o sugestie - pentru seriozitatea votului nostru, să ni se precizeze şi în ce măsură Comisia a fost nu doar notificată, ci a comunicat un răspuns cu privire la aprobarea acestor ajutoare de stat care au o procedură aparte.

Deci am această sugestie, că nu am unde să o fac în altă parte, ca în ceea ce prezintă comisiile din rezultatul activităţii lor să se spună cu subiect şi predicat în ce măsură s-a făcut şi mai ales dacă s-a primit aprobarea Comisiei pentru acordarea ajutoarelor de stat.

Sigur, Guvernul poate să facă ce vrea, îşi asumă, dar noi, Parlamentul, trebuie să votăm ceva ce n-aş vrea să fie ulterior invalidat de comunicările la nivelul Comisiei Europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năsui, Grupul USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Economia are nevoie să fie ajutată, dar ajutoarele de stat nu sunt soluţia. Ajutoarele de stat sunt doar taxarea unora şi subvenţionarea altora cu acei bani.

Banii aceştia pe care îi dăm în ajutoare de stat nu vin de la oamenii din această sală, nu vin de la clasa politică, nu vin din banii Guvernului, vin din banii contribuabililor care sunt taxaţi la sânge cu cele mai mari taxe pe muncă din absolut toată Europa, ca apoi să fie daţi doar câtorva.

Este o redistribuire - de la săraci la bogaţi.

Nu aşa ajuţi economia. Aşa faci numai o iluzie că ajuţi economia, de fapt ajutând câteva grupuri de interese care au făcut probabil lobby pentru această schemă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii?

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 26? Nu. Adoptate.

Anexa nr. 1? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2? Nu. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Ne revedem la ora 11.30, la sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea la dumneavoastră să vă pregătiţi pentru sesiunea de vot final.

Până vom face votul pentru verificarea cvorumului, o intervenţie pe procedură, a domnului deputat Mircea Roşca.

Vă rog.

Domnul Mircea Roşca:

Bună ziua, dragi colegi!

În numele Grupului de Rugăciune, vreau să mulţumesc tuturor parlamentarilor care aţi participat şi aţi fost efectiv implicaţi la Conferinţa Naţională a Grupului de Rugăciune.

Vreau să mulţumesc Camerei Deputaţilor, conducerii Camerei Deputaţilor, dar în special Secretariatului General, pentru tot suportul pe care ni l-au dat.

Mulţumesc tuturor celor care aţi fost implicaţi într-un număr atât de mare, istoric chiar - peste 178 de parlamentari au participat la Grupul de Rugăciune, la această Conferinţă anuală care încununează activitatea din fiecare săptămână a colegilor dumneavoastră din toate partidele politice.

Închei prin a spune că valorile creştine ce stau la baza Actului constitutiv al Uniunii Europene, al Constituţiei americane - care avea să fie un model de democraţie -, prin prezenţa şi implicarea dumneavoastră, am garanţia că se vor regăsi în actele şi în deciziile pe care le vom lua în Parlament.

Dumnezeu să binecuvânteze Parlamentul României!

Dumnezeu să binecuvânteze România! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Haideţi să facem un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

223, suntem în cvorum, putem începe.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind un cadru revizuit de monitorizare pentru economia circulară COM (2023) 306; PHCD 62/2023.

Vot, vă rog.

215 voturi pentru, 26 de abţineri. Adoptat.

Domnul Coleşa, explicarea votului.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Explicarea votului

Motivul nostru de abţinere, deşi tuturor, teoretic, ne pasă de planetă, de mediu, de reducerea poluării, de reducerea consumului de materii neregenerabile, de un punct de echilibru între consum şi timpul de refacere, totuşi, între indicatorii principali privind economia circulară, se regăsesc aceia care n-au ce căuta acolo - emisiile de gaze cu efect de seră, în principal, dioxid de carbon, generate de activitatea umană, acele kilograme de dioxid de carbon per cap de om care se traduc - chiar în prezent - în taxe, impozite, restricţii şi interdicţii în piaţa de energie, în generarea căldurii, taxarea cărbunelui, petrolului, lemnului, în transport - taxe şi interdicţii pentru motoare pe benzină şi motorină -, şi chiar în agricultură - pentru creşterea animalelor mari: vite, porci, oi.

În plus, în România, în prezent, nu avem funcţional niciun element esenţial al economiei circulare, niciun sistem de garanţie şi returnare a recipientelor, niciun sistem funcţional de facturare a gunoiului conform principiului "Plăteşte pentru cât arunci", niciun sistem funcţional de încurajare a descompunerii gunoiului biodegradabil şi niciun sistem real, funcţional, de colectare selectivă.

Aceasta este situaţia în România actuală.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală COM (2023) 298; PHCD 63/2023.

Vot, vă rog.

Cu 220 de voturi pentru, unul contra, 25 de abţineri, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; PL-x 202/2023.

Vot, vă rog.

Cu 247 de voturi pentru, 2 colegi care nu votează, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 11 Iulie ca "Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii"; PL-x 62/2023.

Vot, vă rog.

Cu 246 de voturi pentru şi 3 abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Muraru, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi şi colege,

Ne aflăm aici, nu pentru a marca o dată în calendar, ziua de 11 iulie, ci pentru a celebra un legământ care transcende timpul, cel dintre Statele Unite ale Americii şi România. Este un legământ care îşi are rădăcinile în valorile comune şi în aspiraţiile dintre cele două state.

Această lege pe care am votat-o astăzi nu este doar un simbol al prieteniei noastre, ci o reafirmare a angajamentului nostru pentru securitatea euroatlantică şi pentru valorile democratice.

România şi Statele Unite împărtăşesc mai mult decât un potenţial şi un parteneriat politico-militar, împărtăşim o legătură culturală şi umană profundă.

Parteneriatul Strategic care stă la baza instituirii acestei Zile de 11 Iulie, a Prieteniei româno-americane, în cifre, arată astfel:

- 3.000 de militari staţionează astăzi în România şi apără frontierele României;

- 1.000 de companii americane activează în România, cu 102.000 de angajaţi;

- 5 miliarde de dolari sunt schimburi anuale între România şi Statele Unite, cu un excedent favorabil României;

- 1.000.000 de români locuiesc, trăiesc şi muncesc astăzi în Statele Unite ale Americii.

Vă îndemn, aşadar, să priviţi, dragi colegi, acest Parteneriat Strategic nu ca pe un element central al politicii noastre externe, ci ca pe o sursă de inspiraţie şi un martor al schimbării pozitive.

În acest context, să onorăm această moştenire a relaţiei dintre Statele Unite şi România, care a pus temelia ultimilor 25 de ani şi să ne inspirăm din viziunea aceasta.

Vă îndemn totodată să ne gândim şi la militarii români...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Timpul!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

...care au pierit în teatrele de operaţiuni, luptând cot la cot pentru libertate şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

...democraţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Muraru.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

...cu soldaţii americani.

La mulţi ani prieteniei strânse şi colaborării dintre România şi Statele Unite ale Americii!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Înainte de a trece la votul pentru poziţia 5, îl invit pe domnul preşedinte Bende Sándor, pentru a citi îndreptarea unei erori materiale.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eroare materială.

La PL-x 115/2023, ca urmare a eliminării lit. b) de la marginal 5 din anexa cu amendamente admise, dispoziţia de modificare cuprinsă la art. II din forma Senatului este eliminată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Deci 5, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local; PL-x 115/2023; cu îndreptarea erorii materiale citită mai devreme.

Vot, vă rog.

Cu 184 de voturi pentru, 60 contra, 10 abţineri, adoptat.

Domnul Apostol, vă rog, explicarea votului.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Actuala conducere a PNL-ului PSD-izează complet PNL-ul. (Râsete. Vociferări.)

Şi explic de ce.

Pe lângă faptul că elimină competiţia de pe piaţa liberă, pe lângă faptul că se ocoleşte licitaţia publică, trebuie să ne gândim la ce au făcut Gabriela Firea şi Robert Negoiţă în Bucureşti. Au înfiinţat zeci de companii municipale, zeci, în care erau angajaţi până la 50.000 de oameni. Aceste companii, practic, erau falimentare, multe au intrat în faliment şi după... a fost nevoie de aproape 3 ani ca să desfiinţăm cea mai mare parte dintre ele.

Acest lucru este de neacceptat.

Şi nu pot să înţeleg de ce PNL-ul a votat pentru această propunere legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Colegul meu, Alin Apostol, nu poate înţelege de ce PNL-ul a votat acest proiect legislativ.

Ei au votat şi pachetul de măsuri legislative fiscal-bugetare care au limitat numerarul. Ei au votat şi acum şi-au dat seama că nu e bine şi au revenit.

Poate revin şi la taxarea de 3% la IMM-uri, că şi aceea este o măsură care îngroapă firmele româneşti.

Până atunci, îndemn, de la tribuna Parlamentului, fiecare antreprenor român şi fiecare contribuabil român să-şi amâne, să-şi eşaloneze, să le plătească la anul, taxele acestea pe care hulpavii de la guvernare le vor de la ei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eram la PL-x 115. (Vociferări.)

Domnul Budăi Marius, din partea Grupului PSD.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sunt sigur că o să prezinte şi colegul meu, Florin Roman, l-am văzut înscris la cuvânt.

Am dezbătut şi ieri, în comisie, această lege.

Ne place tuturor să vorbim de a da administraţiei locale putere mai mare şi decizie mai mare în ceea ce se întâmplă cu serviciile publice.

Cam asta s-a întâmplat acum.

Şi cred că s-a înţeles că, de fapt, aşa cum s-a spus şi ieri în comisie, discutăm despre un raport calitate-preţ şi despre lucruri pe care autoritatea publică locală să le poată decide aşa cum doreşte.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Roman Florin, din partea Grupului PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

E foarte simplu - întreba cineva de ce a votat PNL. Îi recomand să meargă oriunde e administraţie liberală şi se lucrează cu serviciu în cadrul primăriei şi la ce preţuri, şi îi recomand să facă o comparaţie cu administraţiile Coliban, Sectorul 1, Sectorul 2 şi cu alte părţi, unde vor vedea şi mormanele de gunoi şi preţuri foarte mari.

Deci, dacă vor să afle răspunsul la această întrebare, doar să facă o comparaţie, de exemplu, între cum arată Blajul şi la ce bani face serviciul de salubritate şi cum e în sectorul 1 şi la ce bani se face curăţenie în sectorul 1 şi cum arată sectorul 1. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

(Domnul deputat Antonio Andruşceac solicită să ia cuvântul.)

La explicarea votului, domnule Andruşceac, un singur vorbitor de grup; a vorbit domnul Simion.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Nu există nicio scuză, putem să ne uităm, comparăm un preţ, e o chestiune de principiu aici.

Acolo unde privatul poate să pună o ofertă pe masă, mai mulţi, ca să existe competiţie liberă, nu are de ce să facă statul, azi, aparent, servicii publice, mâine, alte cheltuieli, ca să-şi ia utilaje de ultimă generaţie şi aşa mai departe.

Este un drum care duce la pierzania conceptului de liberă concurenţă şi de calitate sporită, prin faptul că mai mulţi ofertanţi din piaţa privată pun o ofertă pe masă, şi e rolul primăriei să ajungă la cel mai bun preţ şi să ştie să gestioneze un contract cu mediul privat.

Nu există nuanţe aici. Ori doriţi ca totul să revină la stat, ca pe vremea comunismului, azi, cu firma mea de la primărie, unde, să fim serioşi, se fac angajări şi una spuneţi despre reforma statului şi simplificare şi alta o s-o faceţi, o să-i trimiteţi la aceste firme, să fie preluaţi acolo.

Deci, hai să fim corecţi cu noi, ori facem curăţenie şi lăsăm lucrurile normale în orice ţară democratică, civilizată, să funcţioneze conform regulilor pieţei, iar tu, primar, consiliu, ţii în mână un contract şi, dacă eşti nemulţumit, schimbi, modifici, eşti activ în această direcţie, ori facem totul la stat - acum dăm cu măturica, mâine, cum am mai spus, evident, exagerat, dar ca să prindeţi ideea, mâine facem rochii la stat, pe principiul că au nevoie oamenii din localitate de nişte rochiţe la preţ mic.

Este anormal şi n-ar trebui să încurajaţi acest mers al lucrurilor.

Şi, repet, nu favorizez pe nimeni, nu vreau nici să sugerez ca cineva să primească un contract; spun doar că doar competiţia liberă, mă scuzaţi de repetiţie, doar competiţia şi o primărie şi un consiliu care ştiu să-şi gestioneze relaţia cu cei cărora le-au concesionat, respectiv le-au dat serviciul în gestiune, doar aşa vor merge lucrurile eficient şi sănătos...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...în această ţară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, precum şi a Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor; PL-x 746/2022.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, adoptat.

7...

(Vociferări. Doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru solicită să ia cuvântul.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru (din sală):

Nu vă supăraţi, eu aici voiam să vorbesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, dacă aţi vorbit data trecută, săriţi peste asta.

Vă rog.

Dar scoatem stenograma şi o mai punem o dată.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bun.

Am votat, alături de colegii din Forţa Dreptei, pentru acest proiect care se referă la digitalizare în domeniul înmatriculării auto, permise. Cine nu este de acord? Suntem de acord.

Ce mi se pare ridicol însă este că în procesul de digitalizare îl ridicăm pe dom' director. Deci nu mai este director simplu, este director general.

Sigur, întrebarea, pentru cine nu vrea să fie populist şi e corect şi ştie cum funcţionează structura MAI, este - cum de-o fi rămas? Cred că era ultimul care conducea acest gen de instituţie, care să fi rămas director simplu, dar, repet, am ţinut să punctez cum se fac lucrurile de neserios.

Ce legătură are să-l urci de la director, adică îi transformi structura din direcţie simplă la director general şi cu 2 adjuncţi - are acum, mai nou?

Ce legătură are un proiect care ar trebui să curgă cap-coadă şi să fie despre digitalizare, cu ridicarea unui domn la un alt rang şi cu 2 adjuncţi, repet, care apar dintr-o dată?

Deci, am votat, că suntem de acord cu digitalizarea, dar e o neseriozitate, sinceră să fiu.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea lit. c) a alin. (6) al art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 163/2023.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru şi acelaşi coleg care nu votează, adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2023 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei financiare anuale în vederea participării Poliţiei Române, prin intermediul Poliţiei Rutiere, la Reţeaua Europeană a Poliţiilor Rutiere - ROADPOL, precum şi pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 203/2023.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale; PL-x 465/2022.

Vot, vă rog.

Cu 257 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004; PL-x 239/2015.

Vot, vă rog.

Cu 255 de voturi pentru, o abţinere şi 2 colegi care nu votează, adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 690/2022.

Vot, vă rog.

Cu 261 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

Domnul Prunean, explicarea votului.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc dumneavoastră, tuturor, pentru votul favorabil.

Cred nu este niciodată prea târziu pentru a îndrepta abuzurile făcute de regimul comunist.

Cu toate că au trecut ani buni în care aceste erori puteau fi îndreptate, repet, niciodată nu e prea târziu să îndreptăm aceste erori.

Mulţumesc încă o dată.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

13... (Vociferări.)

Scuzaţi-mă, 12, înapoi!

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor şi grăsimilor, a produselor lactate şi a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă; PL-x 747/2022.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, un vot contra, un coleg care nu votează, adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social şi a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 436/2023.

Vot, vă rog.

Cu 216 voturi pentru, 28 contra şi 13 abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Seidler, Grupul USR.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Noua Lege a dialogului social a fost dezbătută în Comisia pentru muncă, stimaţi colegi, 4 ani de zile. Cred că este una dintre cele mai intens dezbătute legi în Comisia pentru muncă, dar la 5 luni după ce a fost adoptată, Guvernul vostru a venit cu o ordonanţă de urgenţă care nu i-a adus "decât" 80 de modificări.

Asta e modalitatea prin care Guvernul vostru înţelege să calce în picioare Parlamentul.

Iar voi, prin votul pe care l-aţi dat, tocmai aţi aplaudat acest tip de a face politică, acest tip de a legifera.

Noi, nu! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am înţeles, nu prea vă place vouă dialogul social. Nu v-a plăcut nici în timpul guvernării, când miniştrii voştri ne sfidau, nu veneau, nu să discute cu sindicatele şi patronatele, nu veneau aici, în faţa parlamentarilor, singurii aleşi direct de către români.

Vă acuz de atitudini dictatoriale, dacă nu vă place nici dialogul social, nici alte opinii din partea reprezentanţilor voştri - de exemplu, doamna Elena Lasconi, care a votat, a făcut marea greşeală, din punctul dumneavoastră de vedere, şi a votat la referendumul pentru familie, în 2018.

Aveţi apucături extremiste, aveţi atitudini totalitare şi e nevoie de mai multă democraţie, la dumneavoastră, acolo, în USR.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

14. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană; PL-x 558/2023.

Vot, vă rog.

Cu 259 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptat.

Stimaţi colegi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 8 noiembrie 2023, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

- Legea pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A7 România - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2023 şi la Luxemburg la 14 iunie 2023; PL-x 473/2023; adoptată în procedură de urgenţă;

şi

- Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ; Pl-x 36/2023; adoptată în procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, adică astăzi, 8 noiembrie 2023.

Declar şedinţa închisă.

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.00.