Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican (înlocuit de domnul deputat Ringo Dămureanu) şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa!

Am rugămintea la un secretar al Biroului permanent să mă însoţească pe parcursul acestei zile.

Haideţi, domnule Dămureanu, până ajunge domnul Buican.

(Domnul deputat Ringo Dămureanu, secretat al Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locul la prezidiu.)

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 126.

Ordinea de zi a fost distribuită.

La fel, şi programul de lucru.

Vă reamintesc că, până la ora 12.00, dezbatem iniţiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 15.00 avem şedinţa comună secretă a celor două Camere consacrată evoluţiilor recente şi situaţiei din statul Israel.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecţii sau observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Da. Cerem retrimiterea la comisie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, v-aţi exprimat?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Da, imediat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Care dintre dumneavoastră?

Doamna Buzoianu, vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc.

Dorim să reîntoarcem la comisie punctul 8, cu Pl-x 521/2023 (Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

Este o cerere pe care am mai făcut-o şi acum o săptămână.

Este vorba de înfiinţarea DNA-urilor pădurilor, o instituţie care era absolut vitală pentru România şi care a fost dezbătută sub 5 minute în comisia raportoare, pentru că PSD a minţit că urmează să treacă tacit şi pentru că nu au vrut să dea curs invitaţilor societăţii civile să participe şi ei la dezbatere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci - bănuiesc că nu există consens pe această propunere - mă gândeam că doriţi două săptămâni retrimitere la comisie. Nu?

Doamna Diana-Anda Buzoianu (din sală):

O săptămână.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O săptămână.

Bine.

Aşadar, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Punctul 8 al ordinii de zi, şi anume Pl-x 521/2023, retrimitere la comisie, termen - o săptămână.

Vă rog să votaţi.

Cu 40 de voturi pentru, 59 de abţineri şi două voturi contra, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Prin urmare, a fost respinsă.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În Comitetul liderilor, în ultimele luni, am făcut nenumărate propuneri, rugăminţi, cereri, pentru ca proiectele noastre legislative, cele care au raport de respingere, să fie puse pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor.

Am fost în mod repetat amânat, şi amânat, amânat, până mi s-a zis că se va face o marţi, nu ştiu când...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

A venit...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...faceţi o propunere?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...în care vor fi regăsite şi proiectele noastre.

Nu au fost... şi aş vrea să le... să fac... vreau să fac nişte propuneri de introducere pe ordinea de zi a noi proiecte legislative care au raport de respingere.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban (din sală):

Nu poţi să faci nişte propuneri fără acordul liderilor. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Este voie. Cum adică nu? (Vociferări.) Este conform Regulamentului.

Deci propun introducerea pe ordinea de zi a acestei şedinţe, a următorului Pl-x - pe poziţia 5 - deci Pl-x 260/2021 - Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai departe.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vă rog să supuneţi la vot această propunere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există vreun...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Şi voi face şi altele.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există vreun lider de grup care doreşte să menţioneze prevederile regulamentare?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vă ajut.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Haideţi, domnule preşedinte, că se întâmplă în mod curent, nu... nu dăm examen din Regulament, este conform Regulamentului şi punct.

Se face asta în mod curent, aproape...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...la fiecare şedinţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Brusc, nu se mai face, nu? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, nu se poate în aceeaşi zi.

Spun eu, dacă vrei. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vedeţi? Chiar şi eu greşesc, stimaţi colegi.

Îmi asum această greşeală.

Stimate coleg lider de grup, nu pot să susţin, nici măcar să supun la vot, propunerea dumneavoastră. Nu aveţi acordul liderilor pentru acest lucru şi în aceeaşi zi de plen nu se poate, regulamentar.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Mulţumesc, domnule Coleşa.

Urmează, pe procedură, doamna Predescu.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să-mi anunţ demisia din Grupul parlamentar al PSD şi afilierea ca parlamentar al Circumscripţiei nr. 8 Braşov în Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andronache?

Domnul Gabriel Andronache:

Deci - art. 70 din Regulament alin. (3) - "La propunerea motivată a Biroului permanent sau a unui lider de grup parlamentar, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, în unanimitate, poate aproba înscrierea în ordinea de zi a proiectelor de legi (...) care se vor supune dezbaterii şi adoptării, în ziua şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor".

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Asta e altă poveste!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect.

Domnule Tanasă, pe procedură?

Domnul Dan Tanasă:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Voiam să-l întreb pe domnul Andronache, ce părere are despre faptul că şeful de cabinet al domniei-sale s-a înscris în Alianţa pentru Unirea Românilor?

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Stimaţi colegi,

Mai citiţi, şi o să vedeţi că nu am, pe cabinetul parlamentar, şef de cabinet.

În al doilea rând, dacă aţi reuşit să luaţi un angajat care avea part-time, două ore, este strict treaba dumneavoastră.

Şi, mai departe, domnule Tanasă, ce părere aveţi dumneavoastră despre colegii dumneavoastră care sunt anchetaţi pentru viol la ora aceasta?

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înainte de a începe dezbaterile, pe ordinea de zi avem prezentarea unor discursuri festive, din partea reprezentanţilor grupurilor parlamentare, cu prilejul Zilei Bucovinei.

Vă adresez respectuos rugămintea să vă încadraţi în cele două minute.

Dacă din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat doreşte? (Vociferări.)

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa.)

La final.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul deputat Bogdan Gheorghiu.

Vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

28 noiembrie 2023 marchează 105 ani de la momentul istoric al Unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

Cu ocazia acestei sărbători pline de semnificaţie pentru poporul român, doresc să aduc un omagiu regiunii pe care o reprezint, Bucovina, şi să celebrez decizia istorică luată la 28 noiembrie 1918, atunci când Congresul General al Bucovinei a hotărât să unească această regiune cu Regatul României.

Astăzi, în această sală plină de reprezentanţi ai naţiunii noastre, ne amintim cu respect şi recunoştinţă de spiritul şi hotărârea manifestate în acea perioadă de românii din Bucovina, făcând pasul decisiv în desăvârşirea Marii Uniri.

Această decizie istorică a fost un act de unitate şi solidaritate care a contribuit în mod substanţial la formarea României aşa cum o cunoaştem astăzi.

Revenirea Bucovinei la ţara-mamă a permis recuperarea şi conservarea moştenirii culturale, administraţia judeţeană acţionând permanent împreună cu primăriile şi biserica pentru protejarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului.

Bucovina este o perlă a ţării noastre, o regiune bogată în istorie, cultură şi tradiţie.

Cu peisaje măreţe, cetăţi medievale, bisericile pictate cu artă naivă şi comunităţi pline de vitalitate, Bucovina rămâne un simbol al diversităţii şi bogăţiei noastre naţionale.

De-a lungul timpului, locuitorii acestei regiuni au adus contribuţii semnificative la dezvoltarea ţării noastre în domenii precum arta, literatura, ştiinţa sau agricultura.

În plus, Bucovina reprezintă un exemplu elocvent al valorilor noastre fundamentale, cum ar fi respectul pentru diversitatea culturală şi unitatea în diversitate. Această regiune a fost mereu o punte de legătură între diferitele comunităţi etnice şi religioase, demonstrând că dialogul şi colaborarea pot depăşi orice obstacol.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş ruga să...

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Astăzi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...încheiaţi.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

...când patriotismul şi tradiţiile reprezintă monedă electorală şi un deziderat, bucovinenii vă arată cât de frumos pot convieţui 11 etnii care, prin păstrarea spiritului autentic şi respect reciproc, au făcut ca regiunea să fie considerată un model de toleranţă etnică şi religioasă, un prototip al unei Europe unite.

Închei această declaraţie cu o invitaţie către toţi cei care ascultă: descoperiţi, simţiţi şi bucuraţi-vă de farmecul acestei regiuni excepţionale!

Hai în Bucovina! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Radu Ciornei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Anul acesta sărbătorim 105 ani de la actul istoric al Unirii Bucovinei cu patria-mamă. Pe data de 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a adoptat, în Cernăuţi, Moţiunea privind Unirea Bucovinei cu Regatul României.

Voi da citire cuvintelor memorabile care ne-au readus alături de România Mare, după un secol şi jumătate de incluziune forţată în Imperiul Austro-Ungar.

"Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind învestiţi singuri cu puteri legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României".

În contextul geopolitic efervescent al acelui an binecuvântat pentru soarta României şi a românilor, acest act a consfinţit Unirea fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

În pofida faptului că sintagma "pe vecie" poate părea arhaică şi pe alocuri perimată pentru standardele moderne, ne arată determinarea stoică, de neclintit, de a pecetlui fără putinţă de tăgadă sau întoarcere apartenenţa acestor oameni la neamul românesc.

Nu avem aici şi acum timpul necesar pentru a sublinia contribuţia inestimabilă a intelectualilor şi politicienilor vremii, dar le mulţumesc tuturor, în calitate de urmaş şi beneficiar peste vreme şi vremi al tenacităţii, credinţei şi devotamentului lor faţă de România.

Nu este un secret faptul că bucovinenii mei sunt oameni mândri, harnici şi curajoşi şi ţin foarte mult la apartenenţa lor la acest meleag mitic, chiar dacă unii nu pregetă să ne reamintească etimologia denumirii teritoriului românesc de care suntem atât de mândri.

Da, apartenenţa la Imperiul Austro-Ungar ne-a influenţat uneori pozitiv limba, cultura şi respectul faţă de muncă, dar inima făuritorilor Unirii Bucovinei cu Regatul României a bătut mereu alături de fraţii lor.

Chiar dacă aceasta este o alocuţiune festivă, nu pot să nu reamintesc guvernanţilor faptul că acum pe faţa mândră a Bucovinei supurează o rană deschisă - groapa de gunoi de la Pojorâta...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...din Pasul Mestecăniş...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizaţi.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...care, conform dorinţei cvasiunanime a sucevenilor, nu trebuie să primească nici măcar o maşină de gunoi.

Trăsătura principală a unui politician inteligent este să-şi recunoască erorile şi să le repare, nu să persiste...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...cu argumente şchioape, în greşeală.

Să ne trăieşti în pace, dulce Bucovină, şi să ai parte din nou de conducători luminaţi, harnici şi cu frică de Dumnezeu!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu am pregătit un speech în scris, dar am să vorbesc din inimă, pentru că sunt născut în afara hotarelor ţării, aşa cum se află şi astăzi Cernăuţiul pe care îl sărbătorim într-o săptămână. Se află în afara hotarelor ţării.

Peste o săptămână vom sărbători 105 ani de la Unirea Bucovinei cu ţara-mamă.

Din 2015, această zi este o zi de sărbătoare. Dar, în afară de patosul sărbătoririi acestei zile, de educaţia patriotică care trebuie să urmeze din acest eveniment, trebuie să pornim şi de la realităţile istorice care au fost, sunt în această zonă.

Dulcea Bucovină, după cum o numea Eminescu, marele Eminescu, în 1940, tot la 28, numai că iunie, a fost ruptă din corpul ţării şi a urmat o "teroare roşie" pentru românii din Bucovina. Mare parte dintre ei, astăzi, sunt în Kazahstan sau Siberia.

Ieri am primit un mesaj de la unul dintre compatrioţii noştri aflaţi şi astăzi încă acolo, reieşind din anumite condiţii istorice create.

Ocupaţia sovietică n-a fost doar "teroare roşie" şi exterminare fizică, dar şi ştergerea din memorie a apartenenţei acestei părţi a ţării noastre...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog şi pe dumneavoastră...

Domnul Boris Volosatîi:

...din conştiinţa...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să încheiaţi.

Domnul Boris Volosatîi:

...naţională.

În afară de sărbătorire, trebuie să ne gândim la ce se întâmplă astăzi acolo. Românii din Bucovina sunt împărţiţi în moldoveni şi români, pentru a nu fi jumătate de milion de români...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Boris Volosatîi:

...în Ucraina, pentru a nu fi recunoscuţi ca minoritate naţională.

Noi avem o mare datorie faţă de aceşti români. Ei nu au o şcoală privată, o universitate românească, o televiziune românească, nu aveau presă românească...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Boris Volosatîi:

Aceasta este ziua de astăzi a Bucovinei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să...

Domnul Boris Volosatîi:

Unde am fi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...finalizaţi.

Domnul Boris Volosatîi:

...noi, la Bucureşti, Chişinău sau Cernăuţi, prin fapte trebuie să marcăm această zi a Unirii Bucovinei cu Ţara.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că atunci când avem prilejul să vorbim despre istorie, se cuvine să vorbim despre cei care au făcut-o, şi nu despre noi.

Istoria recentă a Bucovinei a ţinut de desprinderea de Imperiul Habsburgic, pregătită cu înţelepciune de prim-ministrul liberal al acelor vremuri, care a negociat cu mare grijă cu Puterile Antantei, înainte de intrarea României în război, ca Bucovina să revină în teritoriul naţional.

În momentul în care un mare patriot român, despre care nu se mai vorbeşte astăzi, Iancu Flondor, în numele Mişcării de autodeterminare a poporului român din Bucovina, s-a dus şi i-a cerut guvernatorului Ducatului Bucovinei să predea Bucovina poporului român şi acesta a refuzat, Flondor a apelat la Regele Ferdinand I, care a luat decizia să trimită armata română în Bucovina. Conducătorul oştilor româneşti care au intrat în Bucovina şi cu ajutorul cărora poporul român al Bucovinei a reuşit să desprindă Bucovina din Imperiul Habsburgic s-a numit Iacob Zadik. Era de origine armeană, general de origine armeană, general român, care, din păcate, a trăit foarte mult, ca să apuce şi partea reversului medaliei, când, după ce Rusia acceptase faptul că Bucovina este pământ românesc, Uniunea Sovietică a crezut că totul trebuie să fie sovietic.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vreau să... închei - că mi-aţi cerut lucrul ăsta, nu că vreau eu - închei prin a rememora aceste patru nume - Ion Brătianu, Ferdinand I, Iancu Flondor şi Iacob Zadik -, oamenii datorită cărora Bucovina a revenit în spaţiul românesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În 28 noiembrie 1918, Bucovina, această bucată de pământ străbun, îşi regăsea locul în România Mare.

În fiecare an, bucovinenii, mândri şi nesupuşi, se strâng pentru a omagia pe toţi cei care s-au luptat pentru libertatea neamului românesc. Indiferent de contextul politic, spiritul şi identitatea românească au dăinuit pe întreg ţinutul bucovinean.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este important să ne amintim de fiecare dată de momentele decisive din istoria României, momente care ne-au definit ca stat şi ca naţiune.

Această hotărâre nu a fost doar un act formal, ci o expresie a voinţei unei populaţii care şi-a dorit cu ardoare să-şi unească destinul cu cel al fraţilor şi surorilor lor din Regatul României.

Astăzi, privim înapoi cu admiraţie şi respect la curajul şi încrederea celor care au făcut posibil acest moment de unitate şi solidaritate.

Astăzi, sărbătorim nu doar un act politic, ci şi o conştiinţă colectivă a unei naţiuni care şi-a unit forţele şi aspiraţiile pentru un viitor mai bun.

La mulţi ani, Bucovina!

Ziua Bucovinei nu este doar o sărbătoare locală, ci un simbol al unităţii noastre naţionale, al valorilor pe care le împărtăşim şi al drumului parcurs împreună pentru a ne întări identitatea şi a ne consolida ca popor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţiile pe această temă au fost finalizate şi intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 68/2021.

Iniţiatorul? Nu e.

Comisia pentru regulament, vă rog, raportul.

Domnule Şimon, vă rog.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor

În data de 13.10.2021, membrii comisiei au examinat şi dezbătut Proiectul de Hotărâre nr. 68/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de domnul deputat Grosaru, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, proiect cu care comisia a fost sesizată prin adresa 441 din 15.09.2021.

La nivelul Camerei Deputaţilor, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de relaţii externe cu caracter parlamentar se face doar cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent.

Biroul permanent aprobă înainte de începerea acţiunii participarea deputaţilor la acţiunile de relaţii externe.

Delegaţiile Camerei Deputaţilor participante la reuniuni interparlamentare sau la alte evenimente externe, deputaţii, în urma vizitelor parlamentare, la întoarcere, prezintă Biroului permanent o informare privind desfăşurarea acţiunilor externe, Biroul permanent ia act despre informare.

În urma examinării, membrii comisiei au stabilit să respingă proiectul de hotărâre, apreciind că aprobarea privind participarea deputaţilor la acţiuni cu caracter parlamentar de relaţii externe se face, de către Biroul permanent, înainte, şi nu la întoarcerea din deplasarea externă, când acţiunea s-a încheiat.

Deputatul prezintă, ca justificare a deplasării, o informare despre vizita externă, Biroul permanent luând act despre desfăşurarea acţiunii de relaţii externe terminate.

Raportul comisiei a fost aprobat cu 5 voturi împotriva proiectului de hotărâre şi o abţinere.

Comisia pentru regulament propune plenului respingerea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mai aveţi de stat; încă vreo două. (Se adresează domnului deputat Gheorghe Şimon.)

2. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 88/2022.

Nu doreşte din partea iniţiatorilor să ia nimeni cuvântul.

Vă rog, domnule Şimon, raportul.

Domnul Gheorghe Şimon:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru regulament a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de Hotărâre nr. 88/2022 privind completarea Regulamentului, iniţiat de 6 deputaţi neafiliaţi şi depus în numele iniţiatorilor de domnul deputat Cătălin Teniţă, înregistrat la comisie cu nr. 4c-18/03 din 1 februarie 2023.

Proiectul de hotărâre propune ca semnarea prezenţei deputaţilor la şedinţele comisiilor să se facă "doar dacă aceştia au participat la dezbateri şi vot pentru cel puţin jumătate din punctele aflate pe ordinea de zi sau, în cazul lipsei de cvorum, imediat după constatarea lipsei cvorumului de către preşedintele de comisie".

Cu privire la cerinţa de cvorum în cadrul comisiilor, Curtea Constituţională a statuat în numeroase decizii că potrivit art. 67 din Constituţie, cvorumul este obligatoriu numai în ceea ce priveşte adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor de către Camera Deputaţilor şi/sau Senat, nu şi în ceea ce priveşte adoptarea actelor din cadrul procedurilor desfăşurate de organele de lucru ale Camerelor, a căror activitate are caracter pregătitor, pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei.

Potrivit art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la şedinţele comisiilor, cvorumul de lucru este de cel puţin jumătate plus unu din membrii comisiei şi se hotărăşte cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

Proiectul de Hotărâre nr. 88/2022 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor a fost examinat şi dezbătut în şedinţa din 14.02.2023.

Au participat membrii comisiei.

Iar în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru regulament a hotărât, cu majoritate de voturi, 4 voturi pentru şi o abţinere, să propună plenului Camerei respingerea proiectului de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

O să vă rog, doar un metru, puţin, pentru că domnul Coleşa, din partea Grupului AUR, doreşte să intervină. (Se adresează domnului deputat Gheorghe Şimon.)

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR rămâne consecvent cu propriile principii şi susţine orice iniţiativă bună, indiferent din partea căruia vine. În acest caz, din partea unor deputaţi neafiliaţi, de care suntem departe din punct de vedere al principiilor, însă în acest punct ne întâlnim, pentru că aici nu este vorba de cvorum - partea cu cvorumul este una absolut secundară -, ci este vorba despre foaia de prezenţă, care nu poate fi semnată decât atunci când un deputat participă la cel puţin jumătate din punctele de pe ordinea de zi şi e prezent acolo, la sfârşitul şedinţei.

Ce se întâmplă în realitate este că numărul de semnături de prezenţă este mult mai mare decât numărul de voturi sau numărul de semnături pe prezenţă este complet sau aproape complet, iar şedinţa nu s-a ţinut din lipsă de cvorum. Dar deputaţii au încasat diurna şi cică au fost la muncă. Sau numărul de voturi este mult mai mare decât prezenţa fizică, reală, în condiţiile în care nu se desfăşoară şedinţa online, însă multe voturi se dau pe WhatsApp sau se transmit colegilor, astfel încât un deputat al majorităţii poate scoate din buzunar oricând nu doar votul lui, ci al încă "n" colegi, 10 colegi, dacă are 10 colegi din partid în comisie, influenţând în mod direct rezultatul votului.

Ca atare, susţinem această iniţiativă, chiar dacă nu este perfectă. Este un pas înainte şi considerăm că trebuie să fim serioşi, să fim prezenţi la şedinţe şi să ne implicăm în dezbateri, nu cum se întâmplă în realitate.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Muncaciu?

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă atrag atenţia asupra aspectului moral al acestei hotărâri, pentru că, dacă în ţara aceasta toţi cetăţenii se duc la serviciu, îşi văd de profesiunea lor şi prezenţa lor este obligatorie, noi nu putem să fim facultativi la modul la care nu participăm la şedinţele comisiilor în care suntem desemnaţi.

Iar faptul că hotărârile trebuie luate în cvorum arată, pentru acest popor, că noi suntem responsabili şi venim la serviciu şi stăm în comisii, şi discutăm ce avem de făcut.

Nu se poate să aprobaţi o derogare de la această regulă!

Dacă în ţara asta oamenii muncesc, aşa trebuie să facem şi noi! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 89/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă rog, domnul Şimon, raportul.

Domnul Gheorghe Şimon:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru regulament a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul 89/2022 privind completarea Regulamentului, iniţiat de un număr de 8 deputaţi neafiliaţi şi depus în numele iniţiatorilor de domnul deputat Teniţă, înregistrat la comisie în data de 1 februarie 2023.

Proiectul propune ca deputatul care absentează de la lucrările comisiei şi este înlocuit de un alt deputat, din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar, să poată fi înlocuit şi de un alt deputat neafiliat, în cazul deputaţilor neafiliaţi, pe baza împuternicirii deputatului care absentează.

Menţionăm că pentru respectarea unei conduite şi discipline parlamentare, un deputat al unui grup parlamentar nu poate fi înlocuit de un deputat neafiliat. De asemenea, un deputat neafiliat nu poate împuternici un alt deputat neafiliat să participe în locul lui la şedinţele comisiei în care este membru, fapt care ar perturba funcţionarea şi eficienţa activităţii comisiilor parlamentare, nemaiexistând o conduită şi o disciplină parlamentară specifice grupurilor parlamentare unde deputaţii sunt reuniţi cu scopul de a se mobiliza pentru o direcţie comună în domeniul legislativ şi politic.

Potrivit Regulamentului, deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit doar de un alt deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar.

Proiectul a fost examinat şi dezbătut în şedinţa din data de 14 februarie 2023. Au participat membrii comisiei.

Iar în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru regulament a hotărât, cu majoritate de voturi - 4 voturi pentru şi o abţinere - să propună plenului Camerei respingerea proiectului de hotărâre.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene; Pl-x 474/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru afaceri europene şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Comisia pentru afaceri europene şi Comisia juridică, vă rog, pentru prezentarea raportului comun!

Vă rog, domnule secretar.

(Domnul deputat Victor Ilie solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene; Pl-x 474/2023

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 373/2013 şi urmăreşte ca statele care blochează accesul României la spaţiul Schengen să nu mai beneficieze de voturi favorabile în Consiliu.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 42/2017.

Comisia juridică, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, vă rog, raportul comun.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, trimis cu adresa PL-x 42 din 1 februarie 2017 şi înregistrat cu nr. 11/176, nr. 2/369, respectiv cu nr. 7/151 din 2 februarie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu un nou alineat, respectiv alin. (11), preconizându-se ca personalul din cadrul unităţilor aflate în coordonarea şi subordinea Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare al căror management a fost transferat la autorităţile publice locale, inclusiv personalul prevăzut la art. 4 din actul de bază transferat la aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum de bază al sporurilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii/aceluiaşi tip de instituţie pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, să fie salarizat la nivel maxim, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor trei comisii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, întrucât iniţiativa legislativă a rămas fără obiect, prevederile prezentului proiect de lege fiind incluse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 68/2017.

Comisia pentru muncă şi Comisia juridică.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 117 din Legea nr. 272/2004. Prin intervenţiile legislative preconizate se doreşte reglementarea posibilităţii ca direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului să efectueze vizite şi controale la unităţile de învăţământ preşcolar.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii, domnule Mihail Albişteanu, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Grupul AUR va vota în favoarea respingerii, pentru că noi considerăm că nu avem nevoie de alte organisme de control, şi aşa sunt prea multe.

Vă spun, în calitate de profesor, suntem excedaţi de atâtea controale: şi inspectoratele, şi ministerele, şi ARACIP-ul şi aşa mai departe, şi cred că ar fi cazul, în sfârşit, după 30 de ani de la Revoluţie, să dăm profesorului încrederea de care ar trebui să se bucure, da? Profesorul are toate calităţile pentru a face control şi pentru a-şi îndeplini activitatea la catedră. Nu are nevoie de atâtea controale din partea statului.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 521/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Dar apăsaţi, vă rog.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Haideţi, domnule deputat!

Domnul Victor Ilie:

Raport asupra Propunerii legislative pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, trimisă cu adresa Pl-x 521 din 2023 şi înregistrată cu nr. 4c-13/973 din 17 octombrie 2023.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

De asemenea, Consiliul Economic şi Social a avizat negativ iniţiativa.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă, prin Hotărârea nr. 140 din 2023.

De asemenea, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică a avizat negativ aceeaşi propunere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de mediu.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

(Doamna deputat Diana-Anda Buzoianu solicită să ia cuvântul.)

A, doamna Buzoianu!

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

România are nevoie de un instrument real de luptă împotriva mafiei lemnului şi mafiei gunoaielor.

Proiectul de faţă face un lucru simplu: doreşte să înfiinţeze DNA-ul pădurilor, un DNA care practic să se ocupe, în sfârşit, să nu ne mai minţim unii pe alţii.

În România, faptul că pădurile sunt tăiate sistematic ilegal anual este un adevăr care nu mai poate să fie contestat şi nu mai trebuie să fie dezbătut.

Faptul că în România, lângă oraşele noastre, lângă satele noastre, lângă comunele noastre se aruncă munţi de deşeuri ilegal iar este un adevăr care nu poate să fie contestat.

Faptul că România pierde miliarde de lei de pe urma acţiunilor mafiei lemnului, mafiei gunoaielor, în fiecare an, iar noi pierdem ani din viaţă, iar adevăruri care nu pot să fie contestate.

Şi suntem aici pentru că de cele mai multe ori mafia lemnului şi mafia gunoaielor au sponsorizat direct politicienii şi a venit momentul, de fapt, să spunem stop acestei realităţi.

Avem nevoie de un instrument real de luptă împotriva mafiei lemnului, avem nevoie de bugete reale, de procurori specializaţi, de o instituţie specializată de luptă împotriva mafiei gunoaielor.

Singura întrebare la care voi trebuie să răspundeţi astăzi nu este dacă infracţionalitatea de mediu există, nu este dacă ne scurtează viaţa, nu este dacă ne face rău în fiecare din zilele pe care noi le trăim, ci dacă voi sunteţi în această luptă împotriva mafiei de partea mafioţilor sau de partea cetăţenilor.

Noi, cei de la USR, am iniţiat un proiect de lege care să spună clar că vrem, odată pentru totdeauna, ca aceşti şmecheri, aceşti mafioţi, aceşti interlopi care fac munţi de bani de pe urma sănătăţii noastre, oamenii ăştia trebuie să plătească.

Voi, astăzi, trebuie să spuneţi dacă sistemul care astăzi funcţionează pentru mafioţi vreţi în continuare să funcţioneze pentru mafioţi sau vreţi să funcţioneze pentru români. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Stoica, din partea Grupului AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Cred că nu este nimeni în această sală care să nu fie conştient că se taie din pădurile României, fără acte, cu largul concurs al autorităţilor locale.

Asta nu s-ar putea întâmpla dacă cei din autorităţile statului nu ar avea în spate sprijinul politicienilor. Ştiţi foarte bine şi la Suceava cine patronează industria asta a lemnului, şi la Bistriţa-Năsăud, şi la Mureş, şi la Maramureş şi aşa mai departe. În toate judeţele colegi de-ai dumneavoastră acoperă şi sprijină autorităţile din domeniul silviculturii şi pe cele care ar trebui să controleze acest fenomen.

Eu, personal, cred, şi în curând vom avea date de la Ministerul Mediului, că aproximativ 10 milioane de metri cubi se taie ilegal din pădurile României şi o să identificăm şi cauza - aceea a lemnului de foc, în principal pentru populaţie, care este de cele mai multe ori insuficient.

Şi acum, fără a înfiinţa o nouă structură, putem să dăm posibilitatea jandarmilor să oprească camioanele cu lemne. Ei o pot face doar pe drumurile forestiere, cred că o pot face şi pe drumurile publice, fiindcă poliţiştii ori nu sunt destui, ori nu ştiu ce să facă.

Am fost la Bistriţa-Năsăud în urmă cu o lună şi un pic şi am documentat video, alături de activişti de mediu, că Brigada specială pentru infracţiunile silvice din cadrul Poliţiei judeţene Bistriţa-Năsăud nu a fost în stare să aplice procedurile la un camion dovedit supraîncărcat şi având cel puţin 5 metri cubi în plus.

Trebuie să facem ceva de urgenţă şi vă rog - şi fac un apel la Ministerul Afacerilor Interne - să le scrie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

... proceduri clare de aplicare a legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu cred că e cineva în ţara asta care să nu constate importanţa acestor infracţiuni care se comit în zona mediului şi în mod special a defrişării pădurilor.

Dar, în acelaşi timp, eu cred că problema nu este din reglementare, ci este din aplicarea legii. Avem Parchet General, Parchet General care are în subordine instituţii care au competenţe diferite în toate zonele de activitate. Eu nu cred că trebuie să ajungem în situaţia în care pentru fiecare zonă economică să înfiinţăm o direcţie de investigaţii şi instrumentare a fraudelor.

Este greşit! Ce ar fi să facem o direcţie pentru zona de medicină, una pentru mediu, una pentru cercetare, una, ştiu eu, pentru transporturi şi aşa mai departe. Nu, avem un Cod penal care este foarte bine articulat.

Problema de fond este din aplicarea legii, nu din reglementare.

Problema de fond este că politicul, de cele mai multe ori, protejează aceste infracţiuni. Uitaţi-vă în munţii noştri, pe care îi păstoresc două, trei familii din Austria, care sunt protejate de la Palatul Cotroceni.

Deci discuţia de fond este din aplicarea legii.

Noi vom vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere; PL-x 551/2013.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Vă rog.

Vi-l dau eu? (Se adresează domnului deputat Benedek Zacharie.)

551.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 28 noiembrie 2011.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul modificării şi completării unor sancţiuni ce privesc transportatorii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Albişteanu, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Grupul AUR va vota în favoarea respingerii. Aici sunt două prevederi care sunt puse în mod intenţionat în relaţie, una se referă la introducerea sancţiunii cu amendă pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi de transport fără să aibă această calitate. Sigur că se întâmplă acest lucru şi trebuie sancţionat, dar să nu uităm că sunt încă zone din ţară în care nu prea poţi să ajungi la serviciu sau în anumite localităţi dacă nu mergi cu ocazia, cum se spune. Şi eu, la începutul activităţii mele ca profesor, am fost nevoit de multe ori să iau maşini la ocazie, pentru că altfel nu ştiu cum ajungeam la program.

Dar a doua prevedere ne interesează mai mult. Este vorba despre reducerea sancţiunilor transportatorilor care îşi desfăşoară activitatea fără autorizaţie şi este vorba despre reducerea valorii amenzii, de la 25.000-50.000 lei, până la 5.000 de lei, ca să coincidă cu cealaltă prevedere.

Aici ni se pare clar o intenţie de a favoriza infracţiunea, pentru că se doreşte, evident, să se favorizeze acei transportatori care transportă, ştiu eu, lemne sau altceva, în mod ilegal, şi practic este o activitate infracţională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Proiectul rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 487/2023.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru învăţământ, vă rog.

Domnul Damian.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul privind Pl-x 487/2023.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 487 din 9 octombrie 2023, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, în scopul de a preciza modul de aplicare al principiului predictibilităţii.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 31 octombrie 2023, comisia, cu 18 voturi pentru respingere, 3 voturi împotriva respingerii şi o abţinere, a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Ivănuţă, Grupul AUR.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 3... vreau să vă atrag atenţia că la art. 3 din noua lege a educaţiei sunt enumerate principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi printre acestea nu se regăseşte principiul predictibilităţii, invocat şi de acest proiect legislativ.

Guvernul îşi argumentează punctul de vedere prin faptul că acest principiu este sugerat implicit în conţinutul altor principii, însă pentru claritatea legii ar fi fost necesar ca acest principiu să fie definit în mod explicit, prin introducerea lui între celelalte principii de la art. 3.

Prin urmare, Grupul AUR va vota împotriva respingerii acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Miftode, Grupul USR.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa USR pe care o discutăm propune două lucruri simple:

1. În Legea învăţământului preuniversitar să fie menţionat clar un principiu al predictibilităţii prin care orice modificare a legii să nu afecteze parcursul educaţional al elevilor;

2. Prevederile legii, care vizează evaluarea naţională şi bacalaureatul, să nu se aplice elevilor care au început deja ciclul gimnazial, respectiv liceal, după alte reguli.

Şi mai clar, dacă ştii că poţi să dai bacalaureatul din horticultură urbană şi începi să te pregăteşti din clasa a IX-a, să nu te trezeşti în clasa a XI-a că această disciplină nu mai este o opţiune.

Propunerea a primit raport de respingere, cu pretextul că este deja prevăzut în lege, la dispoziţii tranzitorii, că abia peste 4 ani vor da elevii examene după regulile proaspăt introduse.

De fapt, dispoziţiile tranzitorii nu consacră un principiu. Ele protejează numai generaţiile care sunt astăzi în situaţia de a vedea examenele schimbate; nu oferă o garanţie că şi pe viitor nicio altă generaţie de elevi nu se va pomeni cu discipline şi texte schimbate de la un an la altul.

USR va vota împotriva respingerii.

Avem nevoie de predictibilitate şi în învăţământ.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere; PL-x 206/2011.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

(Domnul deputat Benedek Zacharie vine la prezidiu să ia raportul.)

Avem un proiect de aproape 13 ani.

Domnul Benedek Zacharie:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, transmis cu adresa PL-x 206/2011.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie în data de 26 februarie 2014.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a reexaminat proiectul de lege în data de 26 septembrie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi, din totalul de 19 membri ai comisiei.

La dezbaterile comisiei, au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea respingerii proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (4)...

Nu plecaţi, că tot Comisia pentru transporturi e. (Se adresează domnului deputat Benedek Zacharie.)

...alin. (4) al art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere; PL-x 339/2009.

Vă rog, raportul. (Îi înmânează raportul domnului deputat Benedek Zacharie.)

Domnul Benedek Zacharie:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (4) al art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (4) al art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 24 iunie 2009.

Proiectul de lege a fost retrimis spre dezbatere la comisie în data de 26 februarie 2014.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 38/2003.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea respingerii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 106/2016.

Comisia juridică, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun.

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 22 martie 2016.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare propunerea dispoziţiei potrivit căreia şi contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare aflate în derulare să se încheie pe o perioadă de 16 ani, cu acordul gestionarilor. De asemenea, se abrogă prevederile referitoare la valabilitatea contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare aflate în derulare.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Lilian Scripnic, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, acest proiect de lege încalcă principiul neretroactivităţii - art. 15 din Constituţie. Acesta se aplică unor contracte în derulare, cu încălcarea dreptului la negociere.

Expunerea de motive nu spune clar de ce anume se stabileşte perioada de 16 ani, care este extrem de îndelungată, şi de ce trebuie să renunţăm la contractele vechi.

Este o perioadă foarte îndelungată, iar CCR consideră că acest proiect de lege este lipsit de claritate, predictibilitate şi previziune.

Din punctul nostru de vedere, este un proiect dubios.

Noi nu susţinem acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; Pl-x 769/2015.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu.

Domnule Ilişanu, vă rog.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, trimisă cu adresa Pl-x 769 din 2 noiembrie 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect... interzicerea construirii instalaţiilor pentru valorificarea şi eliminarea deşeurilor periculoase şi/sau radioactive la o distanţă mai mică de 20 de kilometri faţă de linia de ţărm a Mării Negre, de ariile protejate şi de localităţile urbane.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Faţă de cele menţionate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, precum şi respingerea amendamentului prezentat în anexa raportului preliminar al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 14 şi art. 14² din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi regim de închiriere; Pl-x 201/2015.

Vă rog, raportul.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 14 şi art. 14² din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, în fond, pentru dezbatere şi avizare, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art.14 şi art.14² din Legea nr. 38/2003.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 4 martie 2015.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 şi art. 14² din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au examinat propunerea legislativă, după cum urmează - Comisia pentru industrii şi servicii în şedinţa din 17 februarie 2015, iar Comisia pentru transporturi şi infrastructură în şedinţa din 26 septembrie 2017.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheba, Grupul AUR, la un proiect depus în 2015, vă rog.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR respinge această propunere legislativă.

Iar creşterea numărului de taxiuri, de la 4 la mia de locuitori la 8 taxiuri la mia de locuitori, ar avea ca efect falimentarea firmelor de taxi şi aglomerarea nejustificată a infrastructurii din România.

Vreau să vă reamintesc că, în această lună, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a început anchetarea a 3 firme de ridesharing din Bucureşti şi Constanţa, care s-au sustras de la plata unor taxe, aducând prejudicii de peste 10 milioane de euro statului român.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; Pl-x 429/2016.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, domnul deputat Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 429/2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor prevederi din Codul muncii, în vederea asigurării stabilităţii locului de muncă, precum şi realizarea unor garanţii legale împotriva eventualelor acţiuni ale angajatorilor, de natură să împiedice exercitarea mandatului de către reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în şedinţa din 4 octombrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru muncă propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

17. Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic; Pl-x 277/2017.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, cu dezbatere şi avizare, pe fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, în vederea reabilitării drumurilor comunale din zonele în care se desfăşoară activitate de exploatare şi valorificare a masei lemnoase.

Potrivit prevederilor art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; Pl-x 290/2017.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, trimisă cu adresa Pl-x 290 din 18 septembrie 2017.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, întrucât iniţiativa legislativă creează premisele unor vicii de neconstituţionalitate prin raportare la principiul constituţional al legalităţii, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţia României.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu există intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege privind reglementarea experienţei profesionale; PL-x 872/2015.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru muncă.

Domnule Floroiu, vă rog, raportul comun.

Domnul Ionel Floroiu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind reglementarea experienţei profesionale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare; Pl-x 430/2016.

Comisia pentru buget sau transporturi, vă rog, raportul comun.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra propunerii legislative pentru instituirea taxei de poluare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere şi avizare, cu Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare, transmisă cu adresa Pl-x 430/2016 din 10 octombrie 2016 şi înregistrată la comisii sub nr. 672/2016, respectiv nr. 155/2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule şi instituirea taxei de poluare prin includerea în preţul carburanţilor a 0,05 lei pe litrul de carburant. Suma colectată se face venit la bugetul Fondului pentru Mediu, de unde se vor finanţa programele aflate în derulare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative pentru instituirea taxei de poluare, deoarece propunerea legislativă nu mai are obiect, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată la data de 1 februarie 2017.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator; Pl-x 144/2015.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Popa.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Pl-x 144/2015

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca din categoria persoanelor care pot efectua procedura de informare asupra avantajelor medierii să nu facă parte avocatul, iar mijlocul unic de evidenţă a mediatorilor să îl reprezinte doar Tabloul Mediatorilor Autorizaţi, întocmit şi reactualizat periodic de Consiliul de Mediere.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Pl-x 68/2022.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, prin adresa Pl-x 68/2022.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) şi abrogarea alin. (3) ale art. 37 din Legea nr. 202/2006, în sensul ca, pentru participarea la şedinţele consiliilor consultative ale agenţiilor teritoriale, membrii acestora să nu mai fie remuneraţi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 14 februarie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale, doamna Hangan Pollyanna-Hanellore, Grupul USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă cer să votaţi împotriva respingerii acestui proiect de lege, proiect care propune eliminarea remunerării consiliilor consultative ale AJOFM-urilor.

În fiecare judeţ aceste consilii consultative sunt formate din 15 persoane care sunt plătite lunar cu echivalentul a 10% din salariul directorului AJOFM din judeţul respectiv.

Practic, indiferent de competenţe, de performanţe ori de orice alt criteriu obiectiv, aceste persoane sunt plătite pentru simpla participare la o şedinţă lunară, fără a exista posibilitatea verificării dacă aceste persoane au avut activitate ori dacă activitatea acestora a adus o îmbunătăţire serviciilor publice acordate cetăţenilor români.

Este şi un vot moral acesta, pentru că, doamnelor şi domnilor deputaţi, ne aflăm într-o adevărată criză bugetară pe care dumneavoastră, cei din Coaliţia de guvernare, aţi recunoscut-o, de altfel, impunând cetăţenilor români şi mediului de afaceri noi creşteri de impozite şi taxe. Şi astăzi românii ies în stradă, săptămânal, pentru că nu sunt bani de medicamente, nu sunt bani în spitale, nu sunt bani pentru salarii. Or, astfel de tăieri ar reduce, practic, o povară fiscală inutilă asupra bugetului de stat.

Aşadar, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă solicit să faceţi un minim gest de solidaritate cu românii care trăiesc cu greu de la o zi la alta şi să susţineţi acest proiect de lege, pentru că nu mai avem nevoie de noi poveri asupra bugetului de stat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977; Pl-x 298/2018.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Domnul Popa.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai pe lung, aşa! Mai pe lung, aşa!

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Raport asupra Pl-x 298/2018

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 a transmis aviz favorabil, cu amendamente.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat, alin. (7), a art. (4) din Legea nr. 341/2004, în sensul recompensării luptătorilor remarcaţi pentru fapte deosebite, prin acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară în coeficient de 1.00, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; Pl-x 378/2022.

Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil iniţiativa legislativă.

La întocmirea prezentului raport, comisiile sesizate în fond au examinat avizul favorabil al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, avizul nefavorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, avizul nefavorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi avizul nefavorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Membrii celor două comisii au examinat propunerea legislativă, în şedinţe separate.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a transmis raportul preliminar de respingere al acesteia.

Comisia pentru politică externă a examinat propunerea legislativă în şedinţa din septembrie 2022.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă şi membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de respingere al propunerii legislative, având în vedere prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale Codului civil, care precizează faptul că instanţa judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunţe, luând în considerare interesul superior al copilului, cu privire la următoarele aspecte:

- modalităţile în care se exercită drepturile şi se îndeplinesc obligaţiile părinteşti;

- decăderea totală sau parţială din exerciţiul drepturilor părinteşti;

- persoana care exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile părinteşti în situaţia în care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor săi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Badiu Georgel, Grupul AUR.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt iniţiator al acestui proiect de lege.

Păcat că un proiect bun este respins tocmai pentru faptul că este făcut de cei de la AUR. Ca dovadă, am fost căutat de două persoane, dintr-un anume minister, şi mi-au spus că urmează, intenţionează să pună în practică ideea mea.

E ruşinos să ţi se respingă un proiect de lege, într-o comisie, pe ideea că şi aşa, ce rost are, că oricum intrăm în Schengen. Asta e discuţie de acum un an de zile.

Uite că n-am intrat în Schengen şi uite că oamenii care au probleme cu fostul partener nu pot pleca în străinătate, ci trebuie să-şi cheltuiască banii. În loc să cheltuiască banii cu copilul, într-o vacanţă, trebuie să-i cheltuiască pe avocaţi, să se chinuiască să obţină o ordonanţă prezidenţială.

Nu e nicio problemă. O să facem în aşa fel, peste un an de zile, probabil, când vom veni la guvernare, să implementăm această modificare în legislaţie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

25. Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 330/2018.

Comisia pentru sănătate şi familie.

Doamna Dinu, vă rog.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimisă cu adresa Pl-x 330 din 22 mai 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 16 mai 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, punctele de vedere negative ale Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii unor măsuri în vederea implementării mecanismului de feedback al pacientului. Astfel, se prevede că managerul spitalului răspunde de obţinerea de către personalul medical al unităţii sanitare a numărului de telefon mobil şi adresei de e-mail a tuturor pacienţilor externaţi şi de introducerea acestor date în foaia de observaţie clinică generală, cu excepţia refuzului expres al pacientului.

Membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 15 iunie 2021, iar raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât:

- responsabilitatea managerilor unităţilor sanitare poate fi stabilită prin modificarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1.384/2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management şi al listei indicatorilor de performanţă a activităţii managerului spitalului public, şi nu prin modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sanitar, iar mecanismul de feedback face parte dintre indicatorii de îndeplinit în cadrul procedurii de acreditare a spitalelor;

- de asemenea, nu reiese clar cum anume răspunde managerul de obţinerea informaţiilor necesare şi nici care sunt consecinţele încălcării acestei obligaţii, astfel încât norma este incompletă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale, domnul Pop Rareş Tudor.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Da, colegii din comisie au dreptate când spun că nu ar fi fost nevoie de un proiect de lege pentru a continua implementarea acestui chestionar de feedback al pacientului. Acest chestionar de feedback al pacientului a fost implementat în 2016, pentru a fi apoi retras treptat din spitalele din România, pentru că evident deranja, pentru că evident oferea pacienţilor şansa de a-şi spune părerea, de a împărtăşi cu alţi pacienţi experienţele pe care le au în spitalele din România. Acesta este practic motivul pentru care am apelat la acest proiect legislativ.

Da, e de bun-simţ ca acest mecanism de feedback să fie implementat prin ordin de ministru, dar, din păcate, el nu se respectă. Acest ordin de ministru există, există din 2016, dar managerii pur şi simplu se fac că se uită în altă parte. E adevărat, nu toţi managerii. Sunt manageri care respectă acest chestionar de feedback, pe care îl primesc pacienţii pe SMS, pe mobil, după ce părăsesc spitalul. Deci nu e aşa o mare filosofie să implementăm acest mecanism de feedback, el este deja implementat. Problema este că actualii manageri, o mare majoritate dintre ei, nu-şi doresc să implementeze acest mecanism de feedback.

De aici nevoia de această lege, de aici această discuţie pe care o avem de mai mulţi ani şi acest proiect de lege pe care-l plimbăm prin Parlament de 5 ani, ca să-l respingem acum, când cred că este destul de evident că avem cu toţii nevoie de o evaluare corectă a serviciilor spitaliceşti şi din partea pacienţilor.

În calitate de iniţiator, vă rog să nu respingem acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

26. Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; Pl-x 297/2021.

Numai o secundă!

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu sunt iniţiator. Mai uitaţi-vă şi dumneavoastră acolo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş contrazice. Sunteţi!

Dar dacă nu doriţi, vă rog, raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi al Comisiei pentru industrii.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri fiscale pentru anumite persoane juridice, constând în acordarea, din bugetul de stat, a unei subvenţii pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile cu salariile angajaţilor, precum şi exonerarea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor de asigurări restante, acumulate pe perioada stării de alertă.

Iniţiativa vizează societăţile care activează în domeniul HoReCa sau al organizării/desfăşurării de evenimente care nu depăşesc câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020, în sensul ca acestea să beneficieze, din bugetul de stat, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, de o subvenţie care să acopere 75% din salariile brute ale angajaţilor, precum şi de exonerarea de la plata impozitelor pentru munca vie a contribuţiilor de asigurări restante, acumulate până la data intrării în vigoare a legii.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion:

În sfârşitul de săptămână care a trecut am avut la Parlament o conferinţă internaţională cu epidemiologi şi mulţi alţi medici care sunt în domeniu, care în timpul pandemiei au îndrăznit să ridice vocea împotriva măsurilor de restricţii şi au fost cenzuraţi, au fost anchetaţi penal.

Şi ne trezim astăzi că un document oficial al Comisiei Europene, cerut de europarlamentarul Cristian Terheş, anunţă că oficial peste 10.000 de persoane, circa 12.000 de persoane au fost dovedite că au murit din cauza complicaţiilor survenite în urma vaccinării cu mARN.

Înainte de a trece la alte proiecte de lege, în care o să ne acuzaţi că promovăm teoria conspiraţiei, că suntem inconştienţi, că nu ştim despre ce vorbim, vă aduc aminte că aţi închis oamenii în casă. Poate era normal în prima lună, în primele luni ale pandemiei, când nimeni nu ştia cu ce ne confruntăm. Dar la un an, doi, după, să experimentezi seruri pe populaţie a fost o măsură cel puţin criminală, pentru care vinovaţii trebuie să plătească şi vor plăti.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Ca o premieră, ordinea de zi fiind epuizată, declar şedinţa închisă.

Ne revedem la ora 15.00 la plenul comun.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.51.