Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 15.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicolae-Ionel Ciucă, preşedintele Senatului, asistat de domnul senator Marius Humelnicu, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Bună ziua!

Rog liderii de grup să invite colegii să ia loc.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule preşedinte Emil Constantinescu,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Majestatea Voastră, Custode al Coroanei Regale, Alteţa Voastră,

Domnule general, Şeful Statului Major al Apărării,

Stimaţi membri ai cultelor religioase,

Stimaţi membri ai Corpului Diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Onorată asistenţă,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa solemnă comună consacrată aniversării Zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României.

Vă invit să ascultăm Imnul Naţional al României.

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!". Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Îl invit la tribună pe domnul senator Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului României.

(Domnul senator Nicolae-Ionel Ciucă, preşedintele Senatului, coboară la tribună.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule preşedinte Emil Constantinescu,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Majestatea Voastră, Custode al Coroanei Regale, Alteţa Voastră,

Domnule general, Şeful Statului Major al Apărării,

Stimaţi membri ai cultelor religioase,

Distinşi invitaţi,

Ziua Naţională este un prilej pentru noi toţi de a onora un moment de vârf al istoriei noastre. Pe 1 decembrie 1918, întreaga clasă politică s-a unit pentru a exprima voinţa românilor de a fi împreună, de a avea o ţară puternică şi unită. A fost un moment cu adevărat înălţător şi pilduitor, în care românii au putut să vadă că, atunci când sunt uniţi, niciun obiectiv nu este prea mare.

Noi, reprezentanţii clasei politice de azi, trebuie să învăţăm din această lecţie. Şi trebuie să îi urmăm învăţămintele. Prin deciziile pe care le luăm, să fim mereu conştienţi că istoria, aşa cum o cunoaştem, a fost clădită prin faptele de zi cu zi ale înaintaşilor noştri. Să nu uităm nicio clipă că deciziile noastre de azi vor deveni istoria de mâine a României. Avem nevoie de o astfel de înţelegere a lucrurilor, mai ales în actualul context internaţional.

Traversăm un moment complicat - ameninţărilor de securitate li se adaugă cele economice, iar la toate acestea se adaugă şi provocările competiţiei lumii moderne.

Trebuie să apărăm oamenii de creşterile de preţuri şi de inflaţie. Trebuie să asigurăm un nivel de trai din ce în ce mai ridicat cetăţenilor acestei ţări, prin creşterea veniturilor. Toate acestea nu se pot realiza fără o economie puternică şi funcţională. Iar o economie puternică şi funcţională se bazează pe investiţii crescute din trei surse - investiţii private străine, investiţii din fondurile europene şi investiţii de la bugetul ţării.

Dacă vrem o ţară bogată, atunci trebuie să investim în economia ţării. Dacă vrem o ţară liberă, trebuie să investim în democraţia ei. Dacă vrem o ţară sigură, trebuie să investim în apărarea ei. Avem nevoie de răspunsuri la toate aceste provocări. Dar, cel mai important, avem nevoie de multă responsabilitate.

În vremuri tulburi se nasc idei tulburi şi apar mişcări politice periculoase, care vor să schimbe buna funcţionare a societăţii. România are capacitatea să înfrunte toate greutăţile şi să-şi croiască un viitor prosper dacă întreaga clasă politică va înţelege să fie responsabilă.

Avem cele mai extinse garanţii de securitate, pentru că suntem stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. Avem la dispoziţie sume record pentru investiţii mari în toate domeniile, pentru că suntem stat membru al Uniunii Europene. Important este să fim înţelepţi, coerenţi şi responsabili în decizii. Să folosim din plin această fereastră de oportunitate pentru dezvoltarea accelerată a României. Această dezvoltare trebuie să însemne, în final, familii mai prospere, comunităţi mai unite, o ţară mai puternică şi respectată în Europa şi în lume.

Partidul Naţional Liberal este determinat să pună umărul la acest viitor pe care ni-l dorim cu toţii şi pe care noi, liberalii, îl vedem alături de partenerii noştri.

De aceea, de la această tribună a poporului român, vreau să afirm cât se poate de clar şi de ferm - viitorul nostru este în Uniunea Europeană şi în Alianţa Nord-Atlantică. Nimeni şi nimic nu trebuie să ne clatine această opţiune.

Pentru aceasta trebuie să ne unim ca societate şi să respingem toate încercările de a ne izola de Uniunea Europeană, de a ne îndepărta de partenerii noştri de dezvoltare.

Doamnelor şi domnilor,

Anul acesta s-au împlinit 105 ani de la Marea Unire. Este o istorie în care România a fost obligată să treacă prin multe greutăţi. De fiecare dată însă am găsit forţa pentru a ne ridica şi pentru a merge înainte, prin munca şi priceperea poporului român, prin dorinţa de a fi o ţară unită şi puternică. Asta mă face să cred că vom reuşi şi pe viitor.

Vreau să mulţumesc poporului român, pentru că a ştiut să fie puternic în momentele de cumpănă şi că niciodată nu a renunţat la idealurile sale.

Vreau să mulţumesc fiecărui român din ţară şi din străinătate, pentru că prin munca fiecăruia şi prin dorinţa de a se dezvolta, România devine o ţară mai bogată, o ţară în care ne dorim să trăim.

Şi, nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc, de asemenea, Casei Regale a României, pentru întreaga sa activitate dedicată României şi pentru acţiunile de promovare a identităţii noastre culturale.

Să fim conştienţi de toate aceste lucruri şi să muncim cu dedicaţie şi devotament pentru viitorul ţării noastre.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Dau cuvântul domnului deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele Camerei Deputaţilor.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele Camerei Deputaţilor, coboară la tribună.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimate domnule preşedinte al Senatului,

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule preşedinte Emil Constantinescu,

Majestatea Voastră,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Onoraţi reprezentanţi ai instituţiilor publice centrale,

Stimaţi membri ai cultelor religioase,

Stimaţi membri ai Corpului Diplomatic,

Onoraţi invitaţi,

Ziua Naţională a României este un eveniment cu totul special pentru toţi românii, este ziua în care ne întoarcem la istorie, ziua în care ne amintim despre cei care acum 105 ani au reuşit să facă ceea ce, din punct de vedere geografic, este România de astăzi. Ţara a căpătat un contur clar şi s-a pornit pe un drum nou, cu idealuri înalte despre cum ar trebui să evolueze.

Acum, la 105 ani de la Marea Unire, nu putem să nu ne întrebăm dacă noi, ca popor, am reuşit. Unii vor spune că da, alţii vor argumenta contrariul. E adevărat şi că, de zeci de ani, în Ziua Unirii, discursurile sunt despre dezbinare, nu despre unire, şi trebuie să recunoaştem că în societate s-au creat falii ce uneori par imposibil de adus împreună. Putem să căutăm vinovaţi mult timp de-acum înainte, să discutăm în continuare în contradictoriu, dar românii nu mai au nevoie de discuţii sterile şi interminabile. Vorbele aruncate în van trebuie înlocuite cu fapte concrete, cu măsuri pe care noi, vremelnicii oameni politici, trebuie să le luăm pentru România şi pentru români.

Au trecut 105 ani de la Marea Unire, perioadă în care istoria şi prezentul ne arată un popor care a avut puterea să treacă peste perioade dificile, o naţiune care a ştiut să sufere, dar şi să se bucure. Au existat momente în care românii s-au simţit abandonaţi, fără speranţă, iar atunci doar credinţa în Dumnezeu şi Biserică i-a ţinut aproape. Aceasta este o realitate pe care nu avem cum să o uităm. Trecutul ne-a încercat greu, dar parcă nici prezentul nu este cu mult mai blând - războaie la graniţă şi în depărtare, pandemii, crize sociale, uneori şi crize politice. Însă toate acestea par o poveste fără de sfârşit.

Am convingerea că putem depăşi împreună orice obstacol, pentru că, aşa cum spuneam, românii au puterea să depăşească momentele dificile. Însă, pentru a reuşi, e nevoie ca oamenii să vadă din partea noastră implicare, atitudine, empatie şi patriotism. Ne place sau nu să recunoaştem, suntem o clasă politică datoare României.

Cum stingem această datorie? Făcând ceea ce promitem, pentru că e singurul lucru pe care oamenii îl cer de la noi. Nimeni nu aşteaptă miracole, ci doar rezultate concrete, iar când acestea vor veni, faliile despre care aminteam mai devreme vor dispărea şi societatea în care cu toţii trăim va fi schimbată în bine. Abia atunci, stimate colege, stimaţi colegi, vom putea spune că misiunea noastră, ca politicieni, este îndeplinită. Până la acel moment, rămânem o clasă politică datoare României şi românilor.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români! (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul domnului Marian Neacşu, viceprim-ministru al Guvernului României.

Domnul Marian Neacşu (viceprim-ministru al Guvernului României):

Stimate domnule preşedinte al Senatului,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimate domnule preşedinte Emil Constantinescu,

Majestatea Voastră,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Onoraţi reprezentanţi ai instituţiilor publice centrale,

Distinşi reprezentanţi ai cultelor religioase,

Stimaţi membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti,

Onoraţi invitaţi,

Dragi români,

Sunt onorat să particip astăzi la şedinţa solemnă comună a celor două Camere ale Parlamentului dedicată Zilei Naţionale a României, pentru a transmite mesajul Guvernului României şi al prim-ministrului Marcel Ciolacu, un mesaj inspirat din dorinţa tuturor românilor, împlinită cu 105 ani în urmă - Marea Unire, pentru că Marea Unire este cel mai bun exemplu din istoria noastră că, atunci când toate eforturile merg către obiective în care credem, tot ceea ce ne uneşte se reflectă în reuşite, în paşi înainte pentru toţi. Aşa s-a ajuns la crearea statului naţional unitar român şi, tot aşa, prin voinţă comună, suntem astăzi parte a lumii democratice.

Doamnelor şi domnilor,

Istoria recentă a României a însemnat un şir continuu de provocări pentru fiecare român, dar şi pentru întreaga naţiune. Nouă, generaţiilor de astăzi, ne-a revenit misiunea de a consolida şi perpetua valori la care s-au raportat înaintaşii noştri şi, mai ales, de a înţelege lecţia valoroasă pe care istoria ne-a oferit-o. Şi anume că toate marile realizări au fost posibile doar atunci când clasa politică a fost alături de români, le-a ascultat dorinţele, le-a înţeles idealurile şi a acţionat, alături de întregul popor, pentru a le împlini. Iar lecţia oferită de istorie este cu atât mai importantă în prezent, când ne aflăm în faţa unor provocări extrem de complexe, care necesită o abordare responsabilă, corectă şi echitabilă din partea întregii clase politice.

De aceea cred că, ori de câte ori avem de luat o decizie din poziţia publică sau politică pe care o deţinem, fiecare dintre noi trebuie să ne punem această întrebare simplă - ce îşi doresc românii?

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

Românii şi-au dorit un stat naţional unitar; un vis împlinit în 1918, căruia îi dedicăm şedinţa solemnă de astăzi. Românii şi-au dorit libertate şi democraţie; un alt vis împlinit, în 1989, prin sacrificiul tinerilor care au ieşit în stradă în urmă cu 34 de ani. Curajul lor a fost elementul esenţial care a determinat răsturnarea regimului comunist.

Au urmat apoi alte obiective majore împlinite prin unitatea voinţei românilor - aderarea la NATO, garanţia de securitate a României şi a întregii regiuni; integrarea în Uniunea Europeană, cu siguranţa economică şi socială dată fiecărui cetăţean de statutul de membru al acesteia.

Ce îşi doresc românii astăzi? O viaţă mai bună, echitate, infrastructură, şcoli şi spitale, legi drepte. Îşi doresc să fie plătiţi corect pentru munca lor şi să primească o pensie decentă după o viaţă de muncă. Copiii lor să aibă parte de educaţie de calitate, iar persoanele în vârstă de spitale sigure şi servicii medicale corecte. Românii îşi doresc ca regiunile istorice ale României să fie legate de reţele de transport care să răspundă aşteptărilor sociale şi economice actuale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Problemele care îi preocupă astăzi pe români sunt cele care determină deciziile pe care le luăm la nivel de Guvern. Politicile guvernamentale sunt hotărâtoare pentru economia oricărei ţări, iar nivelul de trai al cetăţenilor depinde de dezvoltarea economică. O naţiune nu se dezvoltă şi nu progresează cu promisiuni, iar un popor nu se hrăneşte cu iluzii. De aceea, pentru acest Guvern, economia reprezintă motorul de care avem nevoie pentru a asigura resursele necesare investiţiilor, dar şi măsurilor sociale.

Susţinem investiţiile străine, dar şi companiile româneşti şi, nu întâmplător, pentru dezvoltarea celor din urmă am lansat, printre altele, Programul "Cumpără româneşte!". Totodată, în cele câteva luni de mandat, am pus accent şi pe nevoile imediate ale oamenilor, începând cu creşterea calităţii vieţii. Pentru că niciun român nu trebuie să se simtă lăsat în urmă!

Aşa cum am promis, am reuşit să finalizăm noua lege a pensiilor, pentru ca ea să fie aplicată de la 1 ianuarie 2024 şi să aducă pensionarilor recunoaşterea corectă a anilor în care au muncit.

Am venit cu soluţii de sprijin pentru categoriile sociale aflate în dificultate. Vom merge mai departe cu plafonarea preţurilor la energie şi cu limitarea creşterii preţurilor la alimentele de bază.

În acelaşi timp, vedeţi - chiar şi dumneavoastră, cei din opoziţie - ritmul susţinut al lucrărilor de infrastructură din întreaga ţară. Suntem guvernarea care a început execuţia lucrărilor la mult-aşteptata Autostradă a Moldovei, simbol al Unirii şi în termeni de infrastructură, între această veche provincie istorică şi restul ţării. Această investiţie, intrată în linie dreaptă odată cu semnarea contractului de execuţie pentru ultimul tronson, Pietroasele - Buzău, la numai un an de când a fost semnat contractul pentru primul lot al autostrăzii, va contribui cu siguranţă la dezvoltarea economică a comunităţilor locale din această parte a ţării.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

Ştim cu toţii că România se poate dezvolta doar conectată la obiectivele internaţionale. Parteneriatele cu Statele Unite ale Americii, cu statele europene si cu organizaţiile internaţionale ne aduc mai aproape de a îndeplini idealurile românilor pentru o viaţă mai bună.

Iar acum avem un obiectiv de ţară, pe care ne-am angajat să-l susţinem prin reformele necesare - aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. "Politici mai bune, pentru vieţi mai bune", motto-ul acestui for, sintetizează ceea ce, practic, ne-am propus şi noi, la nivelul guvernamental, pentru că o Românie puternică, orientată spre dezvoltare - care să se reflecte în plan economic, dar mai ales în viaţa de zi cu zi a românilor -, acesta este un obiectiv firesc, un obiectiv capabil să ne unească, indiferent de culoarea politică.

Doamnelor şi domnilor,

Închei cu un apel adresat de prim-ministrul Marcel Ciolacu către toţi românii, cu ocazia Zilei Naţionale a României:

"Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că suntem toţi români şi că avem un drum comun de parcurs ca naţiune, de care depind prezentul şi viitorul întregii societăţi şi al fiecărui cetăţean".

În final, le urez la mulţi ani tuturor românilor din ţară sau de dincolo de graniţe, care ştim că poartă în suflet dragostea şi dorul de ţară, precum şi mândria de a fi român.

La mulţi ani, România! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Potrivit celor convenite în şedinţa Birourilor permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului, în cadrul şedinţei solemne vom avea intervenţii din partea grupurilor parlamentare reunite, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, respectiv două minute alocate senatorilor şi deputaţilor neafiliaţi.

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, domnul senator Romaşcanu Lucian.

Domnul Lucian Romaşcanu:

Mulţumesc.

Bună ziua!

Domnilor preşedinţi ai Parlamentului,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Domnule preşedinte Constantinescu,

Alteţa Voastră,

Distinşi reprezentanţi ai cultelor,

Distinşi reprezentanţi ai Armatei,

Distinşi invitaţi,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Nu am scris un discurs astăzi, pentru că vreau să vă transmit doar câteva gânduri legate de ziua de astăzi.

S-a vorbit, se va mai vorbi despre ce a fost atunci. Aş vrea doar să punctez ce cred eu că a fost important, ce s-a întâmplat, cine a participat şi cam ce-am putea noi învăţa din toate acestea astăzi.

1918 a fost un an astral. A început acea campanie a Primului Război cu doi ani în care ne-am convins noi pe noi în ce direcţie e mai bine să mergem, am avut oameni de stat, am avut un prim-ministru, Marghiloman, care în martie a fost la Chişinău şi a reuşit Unirea Moldovei cu România, după care am avut Unirea Bucovinei, momentul absolut minunat al Unirii Transilvaniei şi al Zilei de 1 Decembrie - toate când nimic nu mai părea posibil.

Noi am făcut această Românie Mare din câteva judeţe din Moldova, în care se retrăsese toată conducerea României. Cum s-a făcut asta? S-a făcut cu oameni de stat. Cu oameni politici aleşi care şi-au ocupat pe rând locurile în Parlament sau în Guvern, dar pe care educaţia, patriotismul, simţămintele şi istoria i-au pus în situaţia de a fi cu adevărat oameni de stat.

Am avut şansa unor mari negocieri înţelepte la Conferinţa de Pace de la Paris, am avut un prim-ministru, Ionel Brătianu, poliţistul rău, care a cedat locul lui Vaida-Voevod, poliţistul bun.

Oare astăzi am mai putea face acest lucru?

Am avut, la finalul acestei Conferinţe, o ţară întregită cu toţi românii sau aproape toţi românii în interiorul graniţelor.

De fiecare dată când vorbim de 1 Decembrie uităm să spunem de anul infernal 1940. A fost Dictatul de la Viena, când am pierdut jumătate din Transilvania, recuperată ulterior, am avut Ultimatumul URSS-ului, când am pierdut Basarabia, Bucovina, nerecuperate încă. Spre opoziţie cu ceea ce a fost în 1918, anul 1940 ne-a prins cu o clasă politică slăbită, slabă, cu alianţe împotriva naturii şi inimii poporului român, iar lucrurile au făcut ca acea Mare Românie din 1918 să fie mare, dar nu acea "Românie dodoloaţă" împlinită la 1 Decembrie.

Ceea ce facem noi astăzi este să pomenim cu respect înaintaşii, dar de cele mai multe ori să nu ne punem în suflete lecţiile pe care ei ni le-au predat peste ani, peste zeci de ani, peste 105 ani.

Suntem oameni politici, câţi ne ridicăm la nivelul unor oameni de stat? Suntem într-un punct de cotitură al istoriei, cu războaie, cu situaţii complicate, nu numai în cele două teatre de conflict, ci chiar şi în Europa. Suntem pregătiţi pentru marile momente care vor fi să fie? Dacă ar fi să vină acum momentul de la 1918, probabil că l-am rata dacă am fi în anul de dinainte şi în anul cu campaniile electorale şi cu alegerile. Suntem mult prea mult duşi în mici mize, din păcate - şi nu e niciun fel de reproş, suntem toţi la fel.

Poate că e momentul ca astăzi, pentru anul care vine şi pentru anii care vin, să ne punem în minte şi în suflete nişte ţinte importante şi, cum spunea cineva, poate ne ajută Dumnezeu, respectând dreptul internaţional şi toate drepturile cuvenite, să luăm avionul pentru Chişinău de la curse interne. Dar pentru asta trebuie să fim uniţi în marile mize, iar ceea ce ţine de mesaje electorale să fie strict mesaje electorale şi acest Parlament să fie o tribună a dezbaterii, a ideilor, a sufletului românesc şi nu a certurilor, a filmărilor, a cuvintelor nelalocul lor.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat.

Dumnezeu să ne lumineze, Dumnezeu să lumineze conducătorii României şi Dumnezeu să binecuvânteze România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Ştirbu Gigel.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule vicepremier,

Majestatea Voastră Regală, Custode al Coroanei României,

Domnule preşedinte Constantinescu,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai cultelor religioase recunoscute în România,

Stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti,

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi este o zi extrem de importantă pentru toţi cei ce simt şi trăiesc româneşte. Este, pentru unii, o zi a bilanţului, pentru alţii, o zi a angajamentelor.

Ca reprezentant al Partidului Naţional Liberal, partid care de-a lungul existenţei sale de 148 de ani a avut angajamente duse de fiecare dată la bun sfârşit împreună cu Casa Regală, în folosul acestei naţiuni, astăzi am pus câteva cuvinte în pagină, pentru că nu vreau să sar vreun paragraf din angajamentul pe care Partidul Naţional Liberal şi-l reînnoieşte cu această naţiune.

Astăzi, în cinstea Zilei Naţionale a României, ne îndreptăm gândurile către trecutul nostru istoric şi aducem un omagiu profund memoriei strămoşilor noştri. Aceşti înaintaşi demni de respect au contribuit în mod semnificativ la fundamentarea unei naţiuni unite, căutând soluţii cu eforturi notabile, având totodată o viziune clară asupra viitorului acestei naţiuni.

Este necesar să ne amintim şi să ne onorăm liderii înaintaşi care au contribuit în mod semnificativ la conturarea destinelor României, nume precum Ionel Brătianu, Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga şi mulţi, mulţi, mulţi alţii. Nu trebuie să fie doar menţionaţi, ci ei trebuie să rămână exemple de devotament, competenţă şi sacrificiu pentru binele comun al tuturor românilor.

Aceşti lideri, doamnelor şi domnilor, au demonstrat o remarcabilă abilitate de a conduce şi au triumfat în realizarea aspiraţiei fundamentale a poporului român. În faţa unor responsabilităţi monumentale, au fost devotaţi intereselor ţării, luând decizii dificile, chiar şi în defavoarea propriilor interese politice.

Lecţia istoriei ne arată că solidaritatea, unitatea, convergenţa voinţelor au fost fundamentale în obţinerea victoriei şi în recunoaşterea triumfului pe plan internaţional.

Astăzi, într-o lume modernă, ne confruntăm cu întrebări despre existenţa unei solidarităţi similare, a corectitudinii şi imparţialităţii în acţiunile şi deciziile oamenilor politici contemporani.

Este esenţial să ne întrebăm dacă aceştia pun pe primul plan binele public şi interesul comun şi nu sunt prizonieri ai intereselor personale imediate.

Asemenea României de altădată, România de astăzi aspiră la atingerea unor înalte standarde în ceea ce priveşte progresul şi democraţia. În lumina moştenirii noastre istorice, suntem chemaţi să contribuim la construirea unei societăţi în care unitatea, solidaritatea şi devotamentul pentru binele comun să reprezinte valori fundamentale.

Să fim, aşadar, inspiraţi de lecţiile trecutului şi să ne angajăm într-un efort comun pentru o Românie mai puternică şi mai echitabilă pentru toţi concetăţenii noştri.

Doamnelor şi domnilor,

Exact acum un an, de la aceeaşi tribună, evocam cele trei crize internaţionale care au solicitat ca românii să se unească, iar clasa politică să găsească cele mai bune răspunsuri pentru a le depăşi. Coaliţia de guvernare dintre cel mai mare partid de dreapta şi cel mai mare partid de stânga a fost răspunsul politic care a permis traversarea acestora cu succes şi a furnizat stabilitate şi încredere. Asigurarea acestui răspuns a fost motivul fundamental pentru care a fost înfiinţată şi acceptată de noi această Coaliţie, nefirească şi nenaturală din punct de vedere politic pe timp de pace, dar necesară pe timp de război şi care îndeplineşte practic rolul unui Guvern de uniune naţională.

Astfel, în România, au mai avut loc guverne de uniune naţională, şi anume - în 1866, după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sporadic, în 1918, 1919, în 1932, la adâncirea crizei mondiale, în 1940..., de fapt, la începutul anului 1945.

Criza uriaşă declanşată de războiul neprovocat, nedrept, nelegal purtat de Rusia asupra Ucrainei persistă şi acum...

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Vă rog să vă apropiaţi...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

...în timp ce celelalte două...

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

...de final.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

...în timp ce celelalte două crize, respectiv COVID şi cea energetică, şi-au redus mult impactul.

Între timp a apărut atacul terorist Hamas asupra Statului Israel şi al cetăţenilor săi, agresiune care a abătut atenţia lumii civilizate de la războiul de lângă graniţa noastră, către Orientul Mijlociu, aflat în proximitatea noastră.

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Naţional Liberal - în încheiere spun aceste lucruri - Partidul Naţional Liberal îşi va asuma în continuare responsabilitatea guvernării în aceste vremuri tulburi şi vă va asigura că în anul următor România va participa la asigurarea securităţii litoralului şi a libertăţii de circulaţie pe canalele de navigaţie prin Marea Neagră, în special pentru grâne, la descurajarea eforturilor Rusiei de a distruge economia Ucrainei şi de a ameninţa întreaga regiune.

Această atmosferă de sărbătoare de acum, de comuniune şi de pace dintre noi, sper să se regăsească şi în anul 2024.

În încheiere, doamnelor şi domnilor, vreau să vă urez tuturor în această zi de comemorare, de sărbătoare, de mare impact naţional, ca fiecare dintre noi să trăiască ceea ce au trăit înaintaşii noştri pe Câmpia de la Blaj.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români, oriunde v-aţi afla!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvaţi România, domnul deputat Moşteanu Ionuţ.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Vă mulţumesc.

Bună ziua, stimaţi colegi!

Bună ziua, stimaţi invitaţi!

Eu o să vorbesc astăzi în numele colegilor mei despre o Românie care, de cele mai multe ori, este uitată. E vorba de România celor plecaţi afară din ţară. Pentru că, în timp ce ascultăm discursuri despre patriotism şi grija pentru ţară, la fiecare 3 minute, un român alege să-şi caute un viitor mai bun în altă parte. Peste 5,7 milioane de români au plecat, oficial, din ţara noastră. Şi aceasta este o cifră îngrozitoare, este o boală care macină naţiunea. În 2022 am avut cel mai mare număr de români plecaţi din ţară.

România noastră mare se face în fiecare zi din ce în ce mai mică. Şi vă dau un singur exemplu. În timpul acestei şedinţe, într-o oră, vor pleca din România 20 de români, definitiv, să-şi caute un viitor mai bun în altă parte.

Asta e România de azi şi trebuie să avem aceste cifre în faţa ochilor, pentru că avem împreună o mare responsabilitate. Că în timp ce îi aud pe unii vorbind de dragoste de ţară, deşi au avut frâiele acestei ţări 30 şi ceva de ani, peste 400.000 de copii români s-au născut în afara graniţelor României; un oraş mai mare decât Cluj-Napoca.

Cum am ajuns aici? Cum au ajuns românii să fie alungaţi din propria lor ţară?

Şi sunt multe care s-au întâmplat, dar aş vrea să mă refer numai la câteva, din ultimii doi ani, că sunt proaspete în memoria fiecăruia dintre noi. Şi vreau să-mi spuneţi voi cât patriotism e în asta - că auzeam mai devreme de stabilitate şi încredere.

Sub guvernarea actuală, profesorii au fost nevoiţi să iasă în stradă pentru drepturile lor fundamentale, spitalele şi farmaciile au fost lăsate fără bani, taxele au crescut, preţurile la alimente au atins niveluri record, sufocând familiile, profesioniştii au fost înlocuiţi de sinecuriştii de partid în structurile administraţiilor centrale şi locale, iar pensionarii speciali sunt bine mersi, în ciuda declaraţiilor sforăitoare pe care le auzim de la cei care conduc ţara.

Asta este realitatea pe care au văzut-o românii în ultimii doi ani de zile, asta e realitatea pe care aţi creat-o - o Românie divizată, unde privilegiile sunt rezervate pentru câţiva, iar majoritatea... marea majoritate a românilor sunt abandonaţi şi lăsaţi să se descurce cum pot.

Încă ceva - avem azi un mare absent de aici. E vorba de preşedintele Iohannis, care n-a mai fost în acest Parlament de când şi-a preluat mandatul..., (Aplauze.) ...din decembrie 2019. Aproape patru ani de zile în care preşedintele, care ar trebui să unească toţi românii, a ales safariuri şi piramide în locul acestui Parlament. (Vociferări.)

România, cum spuneam, avea nevoie de un preşedinte care să fie al tuturor românilor, care să fi învăţat ceva de la înaintaşii lui. Dar nu a fost aşa. Ne-a sfidat pe toţi şi a plecat într-o plimbare zi de zi. Un preşedinte care a manipulat o ţară, a divizat un popor după cum i-au dictat interesele electorale de moment, şi l-am văzut demonizându-i pe rând pe cei de la PSD, pe cei de la UDMR, pe noi, de la USR, pe cei de la AUR, pentru că aşa-i convenea dânsului, aşa le convenea protectorilor politici ai dânsului. Şi ăsta nu este un preşedinte.

Nu trebuie să mai fie aşa. Un preşedinte care s-a uitat absent cum democraţiei româneşti i-au crescut epoleţii pe sub cămaşă. Şi asta vom schimba. Pentru că în 2024 românii vor avea o alegere de făcut. Va fi anul în care vor răspunde la întrebarea - ce fel de ţară îşi doresc?

Şi eu vă spun ce fel de ţară ne dorim noi, eu şi colegii mei.

Noi credem într-o Românie în care fiecare cetăţean contează şi a cărui voce este ascultată. În care şcolile pregătesc copiii pentru viitor. În care sănătatea e accesibilă şi de calitate pentru toţi. Cu spitale moderne, în care intri să te vindeci, nu să pleci cu o nouă boală. În care pensionarii sunt respectaţi, nu amăgiţi şi umiliţi.

Într-o Românie dusă înainte de o mare majoritate de oameni cinstiţi, care muncesc zi de zi şi care merită o ţară cu instituţii şi cu politicieni care îi respectă.

Oameni care îşi fac datoria fără să ceară pensii speciale. Care sunt gata să ajute întotdeauna şi nu întorc privirea atunci când văd ceva care nu le convine. Oameni, români, care nu au abandonat şi care vor să construiască o schimbare.

Credem în potenţialul României şi sunt convins că, împreună, putem construi o ţară în care fiecare cetăţean să se simtă acasă, respectat şi protejat.

O Românie europeană şi prosperă. O Românie pe care trebuie să o apărăm in faţa valurilor de extremism intern şi extern. O Românie europeană, prosperă şi liberală - în adevăratul sens al cuvântului.

O Românie în care niciun român să nu fie discriminat pentru convingeri sau credinţe.

Şi închei aici, din nou, cu un gând la cei care sunt departe şi ar vrea să fie aici. Şi le spun că ne vom lupta în fiecare zi pentru ca niciun tânăr, niciun român să nu mai vrea să plece din această ţară.

La mulţi ani, România! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor, domnul deputat Chelaru Mircia. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Mircia Chelaru:

Distinse coleg, îmi permiteţi să încep?

Vă mulţumesc.

Nobilă şi distinsă Adunare Naţională,

Da, naţională, pentru că aşa consider că este, şi pe deasupra, şi românească.

Vă reamintesc că vorbesc din partea unei formaţiuni şi a unei credinţe pentru unirea românilor şi a unităţii acestora.

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Care aţi votat împotriva unirii românilor!

Domnul Mircia Chelaru:

Şi mai reamintesc altora că suntem într-o zi în care celebrăm şi omagiem această zi. (Vociferări.)

Îmi permit, în minutele pe care le am, aşa cum am spus-o şi la dezvelirea statuii lui Maniu, în începutul acestei activităţi, că naţiunile se dezvoltă şi se ridică prin marii titani ai acestora, care au avut simţul istoric şi au ştiut să îndrume fluxul istoriei în sensul aşteptat.

1 Decembrie este ziua marii voinţe manifeste a unui popor care şi-a cunoscut menirea. Este momentul astral al naţiunii române şi acest moment astral a făcut ca împlinirea istoriei să-i aparţină.

Noi am urcat o Golgotă a Timpului prin diferite epoci şi etape ale nefericirii noastre. Dar, spunea cineva că s-a întâmplat atunci într-o conjunctură, un fel de convergenţă istorică şi temporală.

Noi am spus că a fost într-adevăr un miracol să te poţi uni între trei capete hrăpăreţe ale imperiilor care pur şi simplu au nimicit acest neam în atâta amar de vreme.

Pe noi nu ne-a prins nimeni cu arcanul să ne adunăm sau să ne întrunim la Alba Iulia. Noi am venit acolo din spiritul şi simţul credinţei noastre, în Grădina Maicii Domnului.

Pe noi nu ne-au unit congregaţii cu pretenţii filantropice, cum încearcă unii să acrediteze.

Îmi aduc aminte, în decursul istoric, Mazzini, companionul lui Garibaldi, după ce a unificat Italia, avea să spună - "E, am făcut Italia, acum trebuie să facem şi italieni!".

Noi am avut românii şi noi trebuia să facem statul românilor, statul protector al acestui neam. Iată diferenţa fundamentală în dezvoltarea, dar mai ales în necesitatea conştientizării obiectivităţii existenţei noastre în acest loc.

Noi dintotdeauna am fost aici, şi nu statul românilor a generat naţiunea română, ci naţiunea română şi-a generat propriul stat naţional. E o accentuare a acestei, să spunem, sintagme, pentru a se imprima foarte atent în mintea unora care mai bântuie cu alte soluţii şi alte paradigme.

Pentru că, spunem şi de aici, am făcut atunci, şi a rămas în continuare, România cea bună şi dreaptă pentru toţi trăitorii ei, căci omenia este legea pământului nostru. Să se ştie şi o repetăm!

Aşadar, chiar dacă pentru unii, aşa cum se mai aude, este o zi, ca să-i spun cu delicateţe, incomodă sau deranjantă sau chiar tristă, le sugerez să respire adânc... şi să accepte eternitatea.

Pentru că, în pântecele mamei Europa, noi trebuie să ne regăsim pacea şi unitatea. Iar fotografia mamei România de atunci, noi dorim să devină chipul României de astăzi.

De la această tribună, onorată adunare naţională şi românească, mă adresez, în numele credinţei noastre, către poporul român:

Să trăieşti, popor român, oriunde te-ai afla!

La mulţi ani, patrie română! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul senator Turos Lóránd.

Domnul Turos Lóránd:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi invitaţi,

Ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, este un reper important pentru noi toţi, cetăţeni ai acestei ţări, un reper la care ne raportăm indiferent de apartenenţa noastră politică, socială, etnică sau religioasă. Totuşi, în această parte a Europei sunt posibile multiple interpretări ale istoriei. Există adesea interpretări diferite despre acelaşi eveniment istoric, ba, uneori, se întâmplă că, în epoci diferite, aceeaşi naţiune are o viziune diferită asupra unui moment important al propriului său trecut.

Momentul 1 Decembrie 1918 a fost un moment de cotitură pentru comunitatea maghiară din România, a fost momentul în care maghiarii din Transilvania au devenit dintr-o naţiune majoritară o comunitate minoritară.

Pentru noi, maghiarii din România... (Vociferări.)

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Ruşine să-ţi fie!

Trădătorilor!

Niciodată nu aţi fost majoritari, trădătorilor!

Domnul Turos Lóránd:

...această aniversare poartă o semnificaţie specifică şi am dori, bineînţeles...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Niciodată nu aţi fost majoritari, trădătorilor!

Niciodată! Ruşine să vă fie!

Domnul Turos Lóránd:

...ca acest mesaj să devină parte integrantă...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Niciodată nu aţi fost majoritari, trădătorilor!

Niciodată! Ruşine să vă fie!

Domnul Turos Lóránd:

...a acestei sărbători, fiindcă, de ani de zile... (Vociferări.)

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Niciodată! Ruşine să vă fie!

Domnul Turos Lóránd:

...de ani de zile... (Vociferări.) ...în mod firesc... (Vociferări.) ...noi suntem alături de dumneavoastră...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Bătaie de joc la adresa românilor!

Domnul Turos Lóránd:

...cu ocazia acestei aniversări. (Vociferări.) Trebuie să tindem ca istoria să aibă pentru noi toţi aceeaşi semnificaţie. (Vociferări.) Românii şi maghiarii trebuie să-şi vadă în acelaşi fel trecutul, şi nu să caute ceea ce ne dezbină..., (Vociferări.) ...ci să căutăm... (Vociferări.) ...ceea ce ne uneşte. (Vociferări.)

Chiar dacă găsim exemple care ne îndepărtează... (Vociferări.) ...trebuie să ne concentrăm doar pe acelea care ne apropie. (Vociferări.) Trebuie să arătăm... (Vociferări.) ...ceea ce ne uneşte, dar trebuie să ne atenţionăm reciproc...

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Doamnă senator, vă rog să luaţi loc, veţi avea cuvântul. (Se adresează doamnei senator Diana-Iovanovici Şoşoacă.)

Domnul Turos Lóránd:

...asupra a ceea ce... (Vociferări.) ...ne poate despărţi. (Vociferări.)

Cred că Ziua Naţională reprezintă un moment potrivit pentru a realiza un bilanţ al trecutului şi al prezentului, să privim cu atenţie de unde am pornit şi unde am ajuns.

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

I-auzi!

Domnul Turos Lóránd:

Ştim cu toţii faptul că secolul al XX-lea a fost unul foarte zbuciumat, plin de războaie, dictaturi şi suferinţe. (Vociferări.) Câteva decenii am trăit într-o relativă linişte...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Afară din Parlament!

Domnul Turos Lóránd:

...fără războaie, însă vedem... (Vociferări.) ...cât de fragilă este pacea... (Vociferări.) ...atunci când ideile care ne despart... (Vociferări.) ...capătă viaţă. (Vociferări.) Vedeţi exemple! (Vociferări.)

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Nu mă interesează exemplul...

Domnul Turos Lóránd:

Românii care au formulat Rezoluţia de la...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

...trădătorule care eşti!

Domnul Turos Lóránd:

...Alba Iulia... (Vociferări.) ...au ştiut cât de importante sunt drepturile...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Du-te şi vorbeşte în Parlamentul Ungariei, nu aici!

Domnul Turos Lóránd:

...naţionale, culturale şi educaţionale.... (Vociferări.) ...şi s-au angajat să ofere aceste drepturi celor care convieţuiesc... (Vociferări.) ...cu ei în Transilvania. (Vociferări.) Pentru noi este deosebit de importantă această Rezoluţie... (Vociferări.) ...şi acest angajament... (Vociferări.) ...şi iată de ce actul istoric de la Alba Iulia poartă pentru noi un mesaj specific.

Considerăm că cei care ar dori să uite... (Vociferări.) ...sau să şteargă din acea rezoluţie pasajul referitor la noi acţionează nu numai împotriva noastră..., (Vociferări.) ...ci împotriva intereselor reale ale României. Trebuie să facem tot ce se poate pentru ca, în sfârşit, dreptatea să fie de partea acelora... (Vociferări.) ...care vor să ne apropie pe noi, maghiari şi români, şi nu să ne îndepărteze... (Vociferări.) ...fiindcă ei sunt cei care interpretează... (Vociferări.) ...în mod corect mesajul de la Alba Iulia.

Deşi sunt unii care neagă acest fapt istoric, comunitatea maghiară a fost şi este şi astăzi un factor important în evoluţia acestei ţări, în procesul construirii... (Vociferări.) ...României moderne. 1 Decembrie trebuie să fie şi un moment important al respectului între majoritate şi minoritate. Noi credem în convieţuirea paşnică şi constructivă. (Vociferări.) Suntem convinşi că acest lucru se poate obţine doar prin respect reciproc.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Să respecţi România...

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

...trădătorule care eşti! (Vociferări.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Manea Cătălin.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Stimate domnule preşedinte al Senatului,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte Constantinescu,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimate domnule viceprim-ministru,

Majestatea Voastră, Custode al Coroanei Române,

Distinşi reprezentanţi ai cultelor religioase, ai Corpului Diplomatic,

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi celebrăm Ziua Naţională a României, aici, în forul legislativ. Rezoluţia de la Alba Iulia reprezintă un act constitutiv, nu doar al României moderne, ci al naţiunii române, în care minorităţile au fost privite ca părţi constitutive ale naţiunii române.

Doamnelor şi domnilor,

La Punctul III din Rezoluţia de la Alba Iulia s-a statuat un principiu fundamental în alcătuirea noului stat român, şi anume - deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare:

"Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

În virtutea acestor proiecte de edificare a statului naţional unitar român şi a garanţiilor conferite, germanii, de pildă, cu diversele lor ramuri, evreii, polonezii, slovacii, armenii, rutenii, secuii, romii şi alte minorităţi naţionale au subscris şi ei, prin declaraţii publice, la hotărârile de unire ale românilor.

O declaraţie de adeziune la hotărârile Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia au adoptat şi evreii, în ziua de 18 martie 1919, în care se arată - "...aderă din inimă şi cu multă satisfacţie la programul cuprins în acest act, având în vedere că cele prevăzute corespund întru totul principiilor liberale şi democratice ale vremurilor actuale".

Romii, întruniţi în data de 27 aprilie 1919 la Ibaşfalău -Dumbrăveni, localitatea Dumbrăveni de astăzi, şi-au manifestat loialitatea faţă de Casa Regală şi au adoptat un memoriu prin care solicitau să fie primiţi în biserică, să fie primiţi în instituţii de învăţământ, să fie cetăţeni egali în drepturi cu toţi ceilalţi cetăţeni români.

Toate acestea sunt mărturii edificatoare cu privire la modul democratic în care s-a înfăptuit Marea Unire din anul 1918, la faptul că aceasta a fost rezultatul voinţei şi conştiinţei libere a întregii populaţii, indiferent de apartenenţa naţională, din teritoriile care s-au unit cu România.

Altfel spus, acest act istoric s-a realizat şi cu adeziunea minorităţilor naţionale. Nu în toate timpurile şi în toate regimurile politice, relaţiile dintre români şi minorităţi au fost guvernate de înţelegere şi convieţuire paşnică.

Şi n-aş vrea să intru în detaliu, dar ar trebui să ne amintim cel puţin de atrocităţile comise în timpul regimurilor totalitare împotriva evreilor, împotriva romilor şi nu numai.

Civilizaţia românească contemporană este rezultatul interferenţelor istorice între români şi minorităţile naţionale care de-a lungul istoriei au convieţuit pe acelaşi pământ. O Românie modernă şi democratică, care se construieşte pe sine şi aspiră la o dezvoltare armonioasă, prosperitate şi emancipare pentru toţi cetăţenii săi, nu poate ignora minorităţile naţionale, cetăţeni, de altfel, diferiţi prin origine, limbă, istorie şi tradiţii, dar egali în demnitate şi în drepturi cu toţi ceilalţi cetăţeni împreună.

Una dintre întrebările la care ar trebui să răspundem este următoarea - ce am făcut împreună în ultimii 105 ani şi ce am putea face împreună de acum înainte?

Vă invit pe toţi să construim împreună.

Închei prin a vă reaminti, distinşi colegi, că este datoria noastră de a păstra vie memoria înaintaşilor noştri, a tuturor celor care au luptat şi s-au jertfit pentru întregirea şi unitatea României.

Art. 4 din Constituţie consfinţeşte faptul că "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi".

Bunul Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe cetăţenii săi!

La mulţi ani tuturor românilor!

La mulţi ani tuturor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale!

La mulţi ani, România! (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo!

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului senatorilor şi deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Ichim Paul.

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Nu ne reprezintă pe cei de la Senat!

Nu ne reprezintă pe cei de la Senat!

Ruşine să vă fie, că am fost înscrisă aici!

Sunteţi Parlamentul trădării naţionale, asta sunteţi! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte Emil Constantinescu,

Alteţa Voastră Regală,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Dragi colegi senatori şi deputaţi...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Este inacceptabil...

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Stimaţi invitaţi...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

...să ne reprezinte ăsta!

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Dragi români...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Nici nu ştim cine e! (Vociferări.)

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Am să încep prin a vă spune că nici momentul...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Ruşine să vă fie!

Domnul Cristian-Paul Ichim:

...1 Decembrie 1918 nu a fost un moment uşor...

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Trădare!

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Întotdeauna au existat elemente de dezbinare, dar românii au reuşit... au reuşit să treacă peste aceste momente şi să se unească. (Vociferări.) Suntem astăzi împreună pentru a sărbători un moment fundamental... (Vociferări.) ...în formarea României. 1 Decembrie 1918 este o zi de referinţă... (Vociferări.) ...pentru istoria poporului român şi pentru România. (Vociferări.) Convocarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia pentru 1 decembrie 1918... (Vociferări.) ... s-a făcut în numele libertăţii şi fraternităţii şi cu credinţa fermă că acest popor s-a sacrificat destul... (Vociferări.) ...şi merită un viitor mai bun.

Momentul 1 Decembrie 1918... (Vociferări.) ...ne învaţă ce înseamnă coeziunea sufletească... (Vociferări.) ...a unei naţiuni şi ce înseamnă să te pui în slujba intereselor majore ale ţării fără ezitare şi cu deplin devotament. (Vociferări.)

Nu putem să ne gândim la România Mare şi la actul Unirii fără să ne amintim cu smerenie şi recunoştinţă... (Vociferări.) ...de cei care şi-au dat viaţa pentru întregirea acestui neam. (Vociferări.)

Ca deputat de Bacău, sunt onorat să reprezint o regiune a ţării care prin sacrificiile militare şi financiare, materiale, a jucat un rol important şi determinant în odiseea militară şi civil-patriotică a României, a Marelui Război. Pe la noi a trecut linia frontului şi avem exemple nenumărate unde au căzut românii pe front - la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz. (Vociferări.)

Implicarea masivă a populaţiei... (Vociferări.) ...în susţinerea efortului general de război din interiorul şi exteriorul frontului este dovada indiscutabilă a dorinţei românilor pentru modernitate şi un viitor mai sigur. (Vociferări.)

Şi în acele momente dificile ale războiului... (Vociferări.) ...dar şi în momentele solemne de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia,. oamenii au dat dovadă că uniţi au o putere fără margini, care poate distruge orice obstacol în calea unităţii şi prosperităţii.

Astăzi, la 105 ani, România e departe de a fi perfectă, dar România poate fi mândră de alegerea sa de a fi parte a unei Europe democrate. (Vociferări.)

Noi suntem astăzi din nou de partea bună a istoriei...

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

...şi trebuie să fim mândri pentru decizia de a urma calea europeană.

Suntem astăzi aici, în Parlamentul României, forul legislativ al ţării, şi vreau să reamintesc responsabilitatea pe care o avem cu toţii faţă de cetăţenii pe care îi reprezentăm. Avem datoria să continuăm să credem în viitorul acestei naţiuni. (Vociferări.) Nu mai putem face lucrurile cu jumătăţi de măsură... (Vociferări.) ...şi compromisuri nerezonabile. Vreau ca generaţia copiilor noştri să fie mândră... (Vociferări.) ...de ceea ce am reuşit noi să facem... (Vociferări.) ...pentru ei şi să nu îşi mai dorească să plece din ţară.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla! (Vociferări.)

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Doamnelor şi domnilor,

Mulţumindu-vă pentru participare, vă rog să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Colegii deputaţi,

După o pauză de 5 minute, ne revedem la şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.11.