Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Ştiţi procedura.

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Alin Chirilă.

Se pregăteşte domnul Tuhuţ.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi aş vrea să vă vorbesc despre ancheta declanşată în privinţa achiziţiei de vaccinuri COVID.

Ceea ce m-a şocat în legătură cu acest dosar este prejudiciul uriaş care a fost stabilit. Este cu siguranţă cel mai mare prejudiciu înregistrat într-un dosar penal. Iar cel prejudiciat este statul român, mai exact noi toţi, cei care contribuim cu taxe şi impozite la constituirea bugetului de stat. Noi toţi am fost prejudiciaţi de aceste achiziţii iresponsabile care fac acum obiectul acestui dosar de cercetare.

Ca să vă faceţi o părere mai clară despre dimensiunea uriaşă a acestui prejudiciu, valoarea lui este de 4 ori mai mare decât toate prejudiciile înregistrate în dosarele de corupţie în cursul unui an. 1,2 miliarde de lei au fost anul trecut prejudiciile din dosarele de corupţie, conform raportului DNA. Iar aici, într-un singur dosar, avem un miliard de euro! De 4 ori mai mult decât toată corupţia pe un an de zile!

Putem face o comparaţie şi cu evaziunea. Prejudiciul din dosarul vaccinurilor COVID este de două ori mai mare decât evaziunea găsită de ANAF în cursul unui an de zile. Tot în anul 2022, în urma inspecţiilor fiscale ale ANAF au fost stabilite ca sume suplimentare datorate statului român un total de 2,8 miliarde, conform raportului anual al ANAF.

Avem, aşadar, un prejudiciu al vaccinurilor COVID de 4 ori mai mult decât toată corupţia pe un an şi dublu faţă de toată evaziunea identificată şi sancţionată de ANAF în cursul unui an.

Mie nu îmi place vânătoarea de vrăjitoare şi sunt împotriva justiţiei televizate. Cred cu toată sinceritatea în prezumţia de nevinovăţie. Nimeni nu trebuie condamnat înainte de a fi judecat!

În acelaşi timp, avem aici un prejudiciu uriaş. Nu pot accepta ideea că cineva a luat nişte decizii, care au dat o gaură de un miliard de euro bugetului de stat, şi nu răspunde pentru acest lucru. Nu ne putem face că nu vedem! Este o bătaie de joc nemaiîntâlnită faţă de banul public! Cineva trebuie să răspundă, nu pentru a ne răzbuna sau pentru a pedepsi pe cineva. Asta nu va aduce niciodată înapoi banii pe care i-am pierdut. Dar cineva trebuie să răspundă pentru ca astfel de nenorociri să nu se mai repete niciodată!

În acelaşi timp, aş vrea să adresez câteva cuvinte colegilor de la USR, care au doi membri de partid cercetaţi în acest dosar.

Cum spuneam, susţin cu toată convingerea prezumţia de nevinovăţie. Dar dacă astăzi colegii voştri din USR sunt arătaţi cu degetul la televizor şi sunt numiţi "penali", totul este din cauza discursului vostru populist şi ipocrit pe care l-aţi susţinut atâţia ani de zile. Voi i-aţi numit pe alţii "penali" înainte de a fi judecaţi. Voi aţi făcut propagandă la televizor împotriva unor politicieni care erau în situaţia lui Vlad Voiculescu sau a Ioanei Mihăilă! Iar voi sunteţi cei vinovaţi pentru ceea ce întâmplă astăzi. Acum culegeţi ceea ce aţi semănat mai mulţi ani de zile!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tuhuţ.

Se pregăteşte domnul Salan.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Cetăţenii din Apuseni au nevoie de protecţie adecvată în cazul situaţiilor de urgenţă"

Voi da şi astăzi citire unei noi solicitări din partea cetăţenilor din zona munţilor Apuseni, pe care am avut plăcerea să îi ascult în cadrul audienţelor de la cabinetul parlamentar din oraşul Câmpeni, acolo unde oamenii ştiu că vor găsi mereu o uşă deschisă şi un om care îi sprijină în demersurile de interes local.

Solicitările moţilor, ca de fiecare dată, sunt pertinente şi îndreptăţite, solicitând sprijin pentru extinderea detaşamentelor de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Unirea" - Alba, în două localităţi din munţii Apuseni, mai exact, la Arieşeni şi Baia de Arieş.

Pe cât de frumoasă este zona munţilor Apuseni, pe atât de greu accesibilă este, în special, pe timp de iarnă, atunci când, în situaţiile de urgenţă, fiecare secundă contează şi poate însemna diferenţa dintre viaţă şi moarte. Având în vedere faptul că în prezent singurul detaşament al ISU se află la Câmpeni, în cel mai bun scenariu, în cazul unei situaţii de urgenţă, intervenţia ISU poate ajunge mult prea târziu la un cetăţean din Baia de Arieş, care se află la 25 de kilometri distanţă, sau la Arieşeni, care se află la o distanţă şi mai mare, de aproximativ 40 de kilometri.

Având în vedere că vorbim de drumuri de munte, şi nu de drumuri expres sau autostrăzi, din acest punct de vedere, trebuie să înţelegem cu toţii că timpul curge în defavoarea cetăţenilor din Apuseni în astfel de situaţii, iar moţii sunt îndreptăţiţi să îşi ceară drepturile.

Oamenii au nevoie la Arieşeni şi Baia de Arieş de serviciile unor detaşamente cât mai complete, având în vedere regiunea vastă şi numărul ridicat de localităţi pe care acestea ar trebui să le deservească. Mă refer aici la necesitatea unor detaşamente cu suport operativ în componenţă, gardă de intervenţie şi echipe de căutare-salvare.

În această săptămână, aşa cum le-am promis cetăţenilor care mi-au trecut pragul la cabinetul parlamentar şi mi-au ridicat această problemă, voi transmite o interpelare pe acest subiect domnului ministru al afacerilor interne, cu solicitarea adoptării măsurilor care se impun pentru operaţionalizarea celor două detaşamente ISU necesare în munţii Apuseni, la Arieşeni şi Baia de Arieş.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Salan.

Se pregăteşte doamna Thellmann.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de azi am intitulat-o "Hunedorenii au nevoie de semnal GSM pe întregul teritoriu al judeţului".

Salvatorii montani din judeţul Hunedoara întâmpină mari dificultăţi în zona montană. La fel şi turiştii care se rătăcesc sau se rănesc pe munte, dar şi cetăţenii judeţului care trăiesc în zone izolate. Aceasta pentru că masive întregi nu au acoperire GSM, ceea ce face imposibilă chiar şi alertarea echipelor de salvare.

În prezent, comunicaţiile sunt cât se poate de importante pentru orice zonă a ţării, nu numai în ceea ce priveşte intervenţiile în situaţii de urgenţă. De calitatea conectivităţii depinde şi performanţa agenţilor economici, dar şi buna funcţionare a sistemului de învăţământ şi de sănătate.

Cunoscând foarte bine această situaţie şi cu dorinţa de a găsi soluţia corectă, am decis să aduc la aceeaşi masă factori de decizie, reglementatori, reprezentanţi ai autorităţilor publice, precum şi reprezentanţi ai operatorilor de telefonie mobilă din România.

La evenimentul pe care l-am organizat recent la Deva au participat reprezentanţii tuturor instituţiilor centrale şi locale cu atribuţii în domeniu.

În judeţul Hunedoara, regiunile muntoase ocupă circa 68%. Din această cauză există zone care nu au acoperire pentru comunicaţii. Şi am în vedere 4 localităţi, respectiv - Furcşoara, Luncani, Runcu Mare şi Văleni, care sunt "zone albe", complet izolate din punct de vedere al comunicării prin telefonie mobilă.

De asemenea, mai există 67 de localităţi, adică un procent de 20%, care sunt încadrate în categoria "zonelor gri", nivelul semnalului de voce fiind de până la 2, pe o scară cu 5 trepte. Alte peste 150 de localităţi sunt în categoria "zonelor gri" pentru reţeaua de furnizare de date.

Principalele concluzii ale întâlnirii de la Deva au fost două.

Prima a fost constatarea că, în timp ce tehnologia GSM oferă o gamă largă de beneficii, nu este lipsită de limitări.

Cea de a doua a fost înţelegerea necesităţii că hunedorenii au nevoie de servicii publice de calitate, pe care autorităţile pot să le asigure doar printr-o bună colaborare cu operatorii privaţi de reţele mobile din România.

Am, de asemenea, convingerea că experienţa aceasta poate fi utilă şi pentru alte judeţe care se confruntă cu situaţii similare.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Thellmann.

Şi se pregăteşte doamna Murariu.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Dacă vrem o Românie prosperă, avem nevoie de măsuri urgente pentru digitalizarea ANAF".

Salut ultimele demersuri ale ministrului de finanţe în direcţia digitalizării ANAF, iniţiativă ce vine după 30 de ani de încercări şi tatonări.

Ministrul de finanţe, Marcel Boloş, a pregătit şapte memorandumuri care vor fi aprobate de Guvern în cel mai scurt timp. Acestea cuprind măsuri concrete ce sunt prevăzute în planul de reformă al acestei instituţii vitale pentru economia naţională.

Cea mai importantă măsură este cea legată de realizarea şi implementarea Sistemului naţional RO e-Sigiliu.

Atât timp cât va exista contrabandă şi fraudă vamală sau fiscală vom discuta de pierderi financiare din buzunarul fiecărui român. Neachitarea taxelor vamale, precum şi a altor taxe datorate bugetului de stat, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi accize, înseamnă, în fond, mai puţine şcoli bine dotate, mai puţini kilometri de autostradă, servicii medicale precare şi mai puţini copii care vor beneficia de o masă caldă.

O soluţie pentru combaterea fenomenului este implementarea Sistemului naţional RO e-Sigiliu, care va asigura respectarea trasabilităţii transporturilor rutiere de bunuri cu risc vamal/fiscal pe teritoriul României şi va îmbunătăţi activitatea autorităţilor cu competenţe specifice din administraţia centrală, prin modernizarea şi adaptarea procedurilor/metodelor de supraveghere vamală/fiscală la realitatea actuală.

Pentru dezvoltarea şi operaţionalizarea Sistemului naţional RO e-Sigiliu sunt necesare următoarele activităţi:

- achiziţionarea unui număr de 2.000 de sigilii inteligente;

- dezvoltarea aplicaţiilor informatice.

Astfel, autorităţile vor putea localiza, prin sistem GPS, mijloacele de transport pe care au fost montate aceste dispozitive electronice.

Vor fi notificate în timp real asupra evenimentelor - ruperea sigiliului, semnalul slab, zonă cu risc de fraudă - zona geografică, posibilitate descărcare etc.

Am încredere că România va fi capabilă să aducă prin aceste măsuri mai mulţi bani la buget, ceea ce se va vedea şi în nivelul de trai al locuitorilor.

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat, al PNL de Sibiu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Murariu.

Domnul Lőrincz nu este? Nu. Atunci, domnul Ciornei.

Doamna Oana Murariu:

Când am auzit despre fuga din ţară a primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, după primul gând, de revoltă, al doilea gând a fost de construcţie. În această legislatură au fost înregistrate două proiecte de lege cu privire la fugari - un proiect USR, ţinut în sertarele Camerei Deputaţilor, Cameră decizională, şi un proiect de lege adoptat imediat după fuga primarului din Baia Mare, care incriminează ca evadare neprezentarea în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei.

Cazul Cherecheş mi-a inspirat o idee de iniţiativă legislativă care să trateze fugarii, a treia, practic, din această legislatură - instituirea de drept a interdicţiei de a părăsi ţara, odată cu rămânerea în pronunţare în apel, strict în cazurile în care prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate. Ar fi o restrângere de drepturi, însă, în cazuri excepţionale şi pentru motive de ordine publică, s-ar încadra în normele constituţionale.

Dar, înainte de a tasta primele cuvinte ale iniţiativei legislative, aflu că primarul Cherecheş avea instituită măsura preventivă a interdicţiei de a părăsi teritoriul României. Proiectul meu nu ar fi adus nimic în plus. Nu se poate reproşa lipsa instituirii vreunei măsuri ori absenţa vreunei proceduri. Nu. Ba, dimpotrivă, discutăm de o tentativă de mituire a judecătoarei de la Curtea de Apel Cluj şi denunţarea acestei tentative de către magistrat, urmată de pronunţarea unei hotărâri de menţinere a pedepsei închisorii cu executare.

Sistemul judiciar şi-a făcut treaba. Problema este că un om dat în consemn la frontieră a putut să părăsească liniştit ţara, cu concursul sau ignoranţa, superficialitatea autorităţilor. Au fost demiteri în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, inclusiv şeful Poliţiei de Frontieră. O nouă provocare pentru ministrul Predoiu, după cazul de la 2 Mai. Demiteri şi atunci, demiteri şi acum. Demiterile nu acoperă sentimentul de lipsă de încredere în autorităţi.

Credibilitatea vine din depolitizarea conducerilor instituţiilor, întărirea controalelor regulate, întărirea parchetelor specializate, iar legile în acest sens sunt respinse constant în Parlament.

Urmează discuţiile pe Legea bugetului de stat pentru anul 2024 şi urmează să vedem din nou amendamente, propuneri de întărire a acestor instituţii, respinse unul după altul. Cea mai mare parte a măsurilor, însă, ţin de Executiv, iar ministrul Predoiu trebuie să iasă din birou, să meargă pe teren şi să depăşească zona limitată la declaraţii de merit al României de a intra în Schengen. Declaraţiile şi demiterile nu ţin loc nevoii de siguranţă a cetăţenilor acestei ţări.

Oana Murariu, deputat al USR, Cluj.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciornei.

Se pregăteşte, de la AUR, domnul Grădinaru.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Patri(h)oţii României eşuate".

Ca de obicei, în această perioadă a anului, înainte de sărbătorile care ne fac invariabil mult mai buni, darnici şi toleranţi, dar numai pentru câteva zile, pline de sarmale şi caltaboşi, Ziua Naţională a României, printr-o magie pe care aş numi-o mai degrabă ieftină şi plină de ipocrizie, transformă cohorte întregi de politicieni în personaje caragialeşti, ce livrează discursuri sforăitoare, împănate din plin cu deşănţate laude de sine, înveliţi în tricolor şi îmbrăcaţi în costume naţionale. Aşa cred ei că se apropie de popor, mai ales când un an electoral cu cinci tururi de scrutin ne bate la uşă. Atingând mieros coarda naţionalistă a votanţilor lehămetiţi de promisiuni deşarte, încearcă să rezoneze electoral cu cei pe care îi cred mult mai creduli decât sunt de fapt.

Domnii aceştia, pe care costumul naţional e cel mult penibil, uneori cu accente de grotesc, cred că patriotismul este ceva care se declamă periodic, un soi de praf în ochii votanţilor care îi vor lăuda şi realege pentru prestaţiile lor de rumâni verzi.

Într-o Românie eşuată, în aceste vremi tulburi, patriotismul înseamnă recunoaşterea cinstită şi lipsită de echivoc a carenţelor de infrastructură, tăierea cheltuielilor inutile şi frivole, şi oprirea sifonării banilor publici către firme de casă şi rude devenite peste noapte afacerişti de succes. Atragerea de bani europeni, ce ne vor ajuta să construim ce nu ne-am învrednicit până acum să edificăm şi să reparăm ce deja e perimat sau caduc, e adevăratul patriotism. Din păcate, păstrarea clientelei politice prin reforme mimate, precum a fost cosmetizarea pensiilor speciale, ne taie banii atraşi atât de greu din PNRR.

700 de milioane de euro pentru construirea de noi spitale au fost pierduţi nonşalant de către cleptocraţii puterii, ce acum aruncă din nou petarde comunicaţionale menite să devieze atenţia publică spre teme derizorii.

A fi patriot, la fel ca a fi un bun creştin, ar însemna în primul rând o preocupare constantă pentru bunăstarea ţării, în schimb, ei, patri(h)oţii, care au prezidat înveşmântaţi în tricolor adunările festive de 1 Decembrie, sunt preocupaţi doar de tunuri, împărţirea parandărătului şi a banilor din portbagaje. În acest climat, în care jefuirea fără milă a banului public se traduce prin livrarea de lucrări de cea mai proastă calitate, se dezvoltă ca o pecingine falsul patriotism de faţadă, care nu oferă soluţii concrete, ci doar promite încătuşarea în bloc a celor care ne fură orbeşte de peste 30 de ani.

Din înfruntarea patri(ho)ţilor cu petardele naţionalisto-comunistoide, ce primesc lumina direct de la Moscova, nu există învingători sau învinşi. Speranţa într-un viitor în care oamenii cinstiţi vor conduce ţara prin legi juste e înlocuită de discursul urii mascat în patriotism de faţadă.

Am încredere, în final, totuşi că românii vor face diferenţa între patri(h)oţie şi reformele reale şi vom reuşi, împreună, să aruncăm...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...peste bord clica celor care declamă sus şi tare că România eşuată pluteşte genial, în bunăstare şi belşug, pe o mare calmă.

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grădinaru.

Se pregăteşte domnul Petreţchi.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi - "Ori mor de foame, ori mor de boală. De murit tot mor!".

Aşa sună strigătul de disperare al unor bătrâni din Adăşeni, judeţul Botoşani.

Este o adevărată dramă a bătrânilor care au rămas fără medici - "Nu am bani să merg la doctor, nu am pe nimeni".

Bătrânii sunt condamnaţi să se lupte cu boala şi cu singurătatea, pentru că medicii nu vor să ocupe un post în mediul rural. Aceştia sunt îngrijiţi doar de asistentul comunitar, care îi vizitează în fiecare zi.

În comuna Adăşeni, judeţul Botoşani, o singură femeie reprezintă speranţa pentru sute de bătrâni.

Un medic dintr-o comună învecinată vine în casele bătrânilor doar în cazuri urgente, iar de ambulanţă nici nu poate fi vorba, pentru că ajunge extrem de greu.

Oare nu s-ar putea încuraja angajarea tinerilor medici şi în mediul rural, oferindu-le avantaje, precum sporuri mai mari, pentru asumarea acestei responsabilităţi, sau chiar condiţii bune de desfăşurare a actului medical?

Cât poate costa construirea unor dispensare cu aparatură minimă, în care tinerii medici să lucreze pentru însănătoşirea celor mai amărâţi din mediul rural? Dar noi dăm milioane de euro pe vaccinuri nefolosite şi izolete.

Chiar credeţi că un tânăr medic, dacă i s-ar oferi oportunităţi mult mai mari, precum o locuinţă sau spor de mediu rural, s-ar feri de o astfel de ofertă?

Sunt sigur că mulţi dintre ei ar prefera astfel de variante decât să plece în străinătate, departe de cei dragi.

Să nu uităm că au explodat şi preţurile la medicamente.

Este extrem de greu pentru bătrânii ţării. Era greu şi înainte, abia se îndurau să cumpere medicamente. Acum ce să le mai spunem? Că s-a scumpit totul. Nu le mai ajung banii pentru traiul zilnic, darămite pentru tratamente. Mulţi pensionari îşi iau tratamentul pe sărite. O lună îşi iau medicamentele, alta nu! Atât îşi pot permite! Dacă vor mai fi scumpiri, nu-şi vor mai permite deloc.

"Ori mor de foame, ori mor de boală! De murit tot mor", spun bătrânii neajutoraţi.

Scumpirea medicamentelor înseamnă o adevărată tragedie pentru pensionarii din judeţele sărace.

Cum ar fi dacă statul ar oferi compensare de medicamente în raport invers proporţional cu venitul? Cu cât mai mic venitul, cu atât mai compensate medicamentele, şi viceversa.

Chiar este atât de greu să luăm decizii în favoarea celor încercaţi de soartă?

Trebuie să subliniez că Partidul AUR face tot posibilul să ajute, prin Caravana Medicală, care săptămâna aceasta se află în judeţul Timiş, făcând tot binele pe care îl poate face! Atât ni s-a dat voie să facem de către acest stat aflat în colaps moral. Dar, chiar şi aşa, ajutorul nostru este atât de bine primit şi ne bucurăm cu inima să putem face un bine, fie el şi cât de mic, pentru cei mai necăjiţi din ţară.

Să ne ajute Dumnezeu să facem dreptate pentru România!

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat de Botoşani.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petreţchi.

Se pregăteşte domnul Lasca.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu siguranţă, actuala situaţie geopolitică complicată, pe care o resimţim cu toţii, generată de războiul neprovocat şi ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi amplificată de atacurile teribile ale Hamas asupra Israelului, suprapusă peste consecinţele pandemiei de COVID-19, va rămâne în istorie drept cea mai complexă perioadă de la cel de-al Doilea Război Mondial, care a pus şi pune la încercare atât valorile europene, că şi securitatea şi stabilitatea Uniunii Europene.

Creşterea alarmantă a campaniilor de dezinformare şi a mesajelor instigatoare la ură, menite să dezbine societăţi şi să justifice poziţiile regimurilor autoritare, pot fi observate tot mai frecvent în Europa. Autorii acestor campanii, în eforturile lor disperate de a reduce presiunea sancţiunilor şi izolării, încearcă să profite de astfel de momente de criză pentru a distrage atenţia comunităţii internaţionale.

Ultimele rapoarte ale instituţiilor europene ne arată că aceste acţiuni manipulatoare reprezintă, fără cea mai mică îndoială, un abuz la adresa libertăţilor fundamentale de exprimare şi informare. Iar dacă nu o să fie identificate, analizate şi combătute în timp util, ele riscă să se răsfrângă şi asupra forurilor legislative, fapt care poate duce la periclitarea proceselor democratice, inclusiv prin decredibilizarea clasei politice, şi aşa destul de afectată de situaţia complicată din regiune.

Din păcate, asemenea încercări de dezinformare şi manipulare am putut observa inclusiv de la această tribună, cu diferite ocazii, în timpul unor dezbateri pe subiecte de importanţă crucială şi de mare actualitate, precum viitorul Europei, criza de securitate, criza refugiaţilor, criza energetică generată de războiul din Ucraina sau atacurile Hamasului asupra Israelului.

Cele mai recente le-am putut constata inclusiv în timpul dezbaterilor privind extinderea Uniunii Europene, în cadrul cărora a fost votată o rezoluţie privind respectarea europeană a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi a Balcanilor de Vest.

În timp ce Parlamentul României îşi exprima susţinerea pentru adoptarea unei decizii pozitive a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova şi Ucraina, ţinând cont de eforturile şi progresele clare şi substanţiale înregistrate de cele două state în implementarea recomandărilor Consiliului European, precum şi de angajamentul Uniunii Europene pentru sprijinirea acestor ţări în parcursul lor european, unii parlamentari au încercat să ducă în derizoriu această iniţiativă printr-un comportament nedemn de un membru al Parlamentului, umbrind importanţa dezbaterilor, atât pentru România, cât şi pentru stabilitatea şi securitatea Uniunii Europene.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În astfel de momente, chiar şi inacţiunea sau tăcerea pot avea consecinţe dramatice. Iar trecutul nu foarte îndepărtat ne-a demonstrat acest fapt, ceea ce ne obligă să intensificăm eforturile de monitorizare, identificare şi contracarare a dezinformării, inclusiv în Parlament, forul suprem al democraţiei.

Încercările de dezinformare şi manipulare, scandalurile, urletele, înjurăturile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

...nu au ce să caute în acest garant al democraţiei. Iar un prim pas în acest sens poate fi înăsprirea normelor de disciplinare a parlamentarilor care nu înţeleg de fapt rolul nostru în Parlament, împiedicându-ne astfel să utilizăm principalele noastre modalităţi de reprezentare a cetăţenilor României, afectând însuşi parlamentarismul şi democraţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

"USR - duşmanul României"

Stimaţi colegi,

Vreau să semnalez o intervenţie gravă a politicului în justiţie, o imixtiune în actul de justiţie, făcută de preşedintele USR, Cătălin Drulă, prin scrisoarea trimisă preşedintei Comisiei Europene, în care solicită acestei instituţii să intervină într-o anchetă în desfăşurare a procurorilor DNA, în care sunt anchetaţi doi membri USR şi foşti miniştri ai sănătăţii, respectiv Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă.

Ancheta nu doar că trebuie să continue, dar ea trebuie să se extindă până la Comisia Europeană, cea care a semnat, în numele statelor membre, contracte în valoare de 71 de miliarde de euro pentru 4,6 miliarde de doze la o populaţie totală a Uniunii Europene de 450 de milioane.

Ca o ironie a sorţii, chiar Ursula von der Leyen este cea care trebuie anchetată, iar domnul Cătălin Drulă trebuia să trimită o scrisoare în acest sens către Laura Codruţa Kövesi, pentru a începe această anchetă la Parchetul European.

Stimaţi colegi de la USR, aţi constrâns românii să se vaccineze, ca ulterior să avem parte de morţi subite, aţi făcut praf sistemul sanitar, sub conducerea marionetelor voastre, iar acum aveţi tupeul să faceţi apel la şefa găştii de jefuitori în achiziţia de vaccinuri, să intervină şi să intimideze procurorul DNA.

USR trebuie să dispară din viaţa politică românească şi din Parlamentul României.

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Floroiu.

Se pregăteşte doamna Huţu. Şi domnul Şlincu.

Domnul Ionel Floroiu:

În mare parte sunt şi eu de acord cu Patrioţii Români.

"USR-ul, acest eşec al politicii româneşti, care foloseşte dubla măsură şi ocaua mică"

"Fără penali în funcţii publice!", îi auzeam strigând în vechiul mandat. Asta ţipau haştagiştii noştri atunci când asupra vreunui politician de la alt partid planau suspiciuni că a făcut fapte de natură penală. Zilele trecute, procurorii Anticorupţie au cerut ridicarea imunităţii pentru fostul premier Florin Cîţu, de la PNL, şi pentru foştii miniştri USR-işti, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă. Din ce cauză? Aceştia au achiziţionat, în mod nejustificat, în plus faţă de cantitatea existentă şi necesară, aproximativ 52 de milioane de vaccinuri împotriva COVID şi au prejudiciat astfel bugetul României cu aproape un miliard de euro.

Acesta este, probabil, cel mai mare jaf produs în România, de după 1990, de la Revoluţie încoace, care trebuie investigat până la capăt, şi tocmai de aceea, pentru că nimeni nu este deasupra legii, nici aceşti foşti demnitari nu trebuie să se sustragă urmăririi penale.

De altă părere însă sunt Cătălin Drulă şi Cristian Ghinea, deoarece penalii lor sunt mai deosebiţi decât alţi penali. Am rămas stupefiat să văd modul iresponsabil în care Cătălin Drulă a atacat DNA şi Justiţia, în ansamblu, spunând că "dosarul deschis împotriva lui Vlad Voiculescu este un exemplu alarmant de folosire a instituţiilor statului împotriva opoziţiei politice". Poftim, domnule?

Ba mai mult, acelaşi lider USR, în actualul context, aruncă în spaţiul public cuvinte halucinante, afirmând că este încălcată democraţia.

Dacă sunt nevinovaţi, acest lucru trebuie să-l decidă justiţia, şi nu Drulă sau Ghinea, două erori ale politicii româneşti care au ajuns pe fotolii în mod accidental.

Declaraţiile iresponsabile ale liderilor USR, dacă îi putem numi lideri, ne arată că acest partid se află, cel mai probabil, pe ultima sută de metri înainte de disoluţie. Drulă şi Ghinea preferă, de dragul miniştrilor care au aruncat pe fereastră un miliard de euro din banii românilor, să sacrifice USR - ceea ce nu e foarte rău -, un partid care a apelat permanent la minciună şi delaţiune pentru a-şi face loc pe scena politică. Dubla măsură, dar şi incompetenţa politicienilor de la Uniunea Salvaţi România, care în perioada pandemiei au guvernat şi şi-au bătut joc de români, ne arată tuturor că trebuie să abordăm cu seriozitate şi cinste munca noastră, pentru a nu permite extremiştilor să revină la putere.

În contextul războiului...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Floroiu:

...din Ucraina, al crizei economice, doar o guvernare solidă şi responsabilă, aşa cum este guvernarea PSD-PNL, poate aduce progresul României! Iar cei care au aruncat peste un miliard de euro pe vaccinuri, care au expirat şi care nu erau necesare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Floroiu:

...trebuie traşi la răspundere!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Huţu.

Se pregăteşte domnul Şlincu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Problematica lemnului de foc a fost una recurentă pentru mine, încă de când am preluat mandatul de deputat, fie că a fost vorba de identificarea unor mecanisme pentru deblocarea pieţei, fie de asigurarea necesarului de lemne de foc din pădurea proprietate privată a moştenitorilor care încă nu au dezbătut succesiunea.

În prima situaţie, în urma solicitărilor pe care PSD le-a propus în cadrul coaliţiei de guvernare, s-a decis acordarea de carduri de energie pentru persoanele vulnerabile, prin care se pot achita inclusiv facturile de lemn de foc.

În a doua situaţie, după ce am explicat în mai multe rânduri Ministerului Mediului situaţia apărută în localităţile botoşănene, acesta a trimis clarificări către toate gărzile forestiere, iar oamenii au putut beneficia de lemnele de foc din pădurile pe care le au în posesie.

Subliniez şi faptul că am susţinut şi am votat, în luna iunie a acestui an, iniţiativa legislativă a PSD, prin care a fost redusă la 5% cota TVA pentru lemn de foc, rumeguş, pelete şi brichete din lemn, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială.

De asemenea, tot anul acesta, la începutul lunii noiembrie, am transmis oficial o întrebare Ministerului Mediului, pentru a-mi comunica dacă ministerul a propus Guvernului soluţii pentru a împiedica escaladarea problemei reclamate public de români, aceea că preţul de lemn de foc a început să crească fără justificare.

De asemenea, astăzi am adresat o întrebare Ministerului Mediului, prin care am solicitat urgentarea Programului "Rabla pentru sobe", întrucât este ştiut faptul că sobele vechi, convenţionale, au un randament de aproximativ 20%.

Este important să fie lansat cât mai repede acest program, pentru ca cetăţenii să-şi înlocuiască sobele cu unele cu o eficienţă crescută, prin care să se asigure un randament de minim 80%. Se vor reduce, aşadar, şi costurile pentru încălzire, deoarece astfel de sisteme de încălzire consumă mai puţin lemn.

În final, subliniez încă o dată faptul că România are nevoie de soluţii concrete şi eficiente pe termen lung pentru a reduce dependenţa încălzirii cu lemne de foc, iar eu voi susţine necondiţionat orice măsură menită să asigure confortul termic al populaţiei din mediul rural şi al comunităţilor vulnerabile.

Vă îndemn şi pe dumneavoastră, distinşi colegi, să procedaţi la fel, pentru că încălzirea populaţiei reprezintă o necesitate de viaţă, iar astfel de măsuri asigură garanţia respectării dreptului la viaţă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Şlincu.

Se pregăteşte domnul Lőrincz, dacă este, sau domnul Apostol, sau domnul Terente.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultima perioadă sunt multe discuţii cu privire la pensiile din Pilonul II, cum că acestea ar urma să fie impozitate progresiv, la fel ca pensiile speciale. Dar sunt discuţii nefondate.

Modificarea din Codul fiscal s-a realizat exclusiv pentru introducerea impozitării progresive pe partea necontributivă din pensiile speciale.

Deci, ca să fie clar, doar această parte necontributivă a pensiilor speciale se va impozita cu 10% pentru partea mai mică decât salariul minim mediu net, cu 15% partea cuprinsă între salariul mediu net şi salariul mediu brut şi cu 20% ceea ce depăşeşte salariul mediu brut.

În mod clar, partea contributivă va avea un regim fiscal mult mai avantajos, cu primii 2.000 de lei fără impozit şi cu 10% ceea ce depăşeşte această valoare.

Deci, nu se intenţionează să se supraimpoziteze sumele din Pilonul II. Acei bani sunt colectaţi la fel ca orice altă taxă. Doar administrarea este privată. Şi mai important decât orice, acei bani reprezintă contribuţia fiecărui salariat pentru propria sa pensie, pe care o va primi după ieşirea din activitate.

Contributivitatea nu va fi supraimpozitată. Deci, pensiile din Pilonul II nu pot avea acelaşi regim ca pensiile speciale.

De altfel, jalonul din PNRR privind pensiile speciale viza reducerea decalajelor dintre aceste pensii foarte mari şi celelalte pensii din sistemul contributiv. Din acest motiv se impozitează progresiv partea necontributivă din pensia specială, astfel încât valoarea netă a acestora să se apropie de valoarea medie a pensiilor contributive.

Aşadar, e clar că pensia primită din Pilonul II este stabilită pe baza contributivităţii şi nu poate avea regimul fiscal al pensiilor speciale, pentru că astfel decalajul dintre cele două categorii de pensii, speciale şi contributive, nu va mai fi redus.

În concluzie, nimeni nu vrea, nu a avut intenţia şi nu urmăreşte supraimpozitarea pensiilor din Pilonul II, după modelul pensiilor speciale.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu, PSD.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz? Nu.

Terente Eugen? Nu.

Domnul Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"George Simion aduce elogiu comunismului"

Când eşti populist şi extremist zici despre toate şi despre nimic. Încerci să păcăleşti oamenii cu orice subiect. Nu te interesează ceea ce zici şi faci, contează numai ca cetăţeanul să pună ştampila pe tine.

George avea, în 1989, 4 ani. Deci nu a trăit ceea ce a propovăduit. O fi citit după anii ʾ90 nişte ziare vechi, din "Scânteia", şi aşa şi-a format opinia. Sau doar minte şi manipulează, doar ca să agaţe nişte oameni care au fost ţinuţi în subdezvoltare de PSD şi PNL.

Îţi spun eu, George, cum a fost în comunismul anilor ʾ80, din propria experienţă.

Făceai coadă, atunci când băgau, din joi în Paşte, la alimentară ceva alimente: pulpe de pui sau portocale. Multe, multe ore de coadă, până şi pentru iaurt. Stăteai de la ora 5.00 dimineaţa, până la ora 8.00, când puteai să cumperi nişte sticluţe cu iaurt.

Stăteai în nişte apartamente în care nu aveai căldură, şi astfel făceau igrasie.

Învăţai la lumina opaiţului, pentru că la ora 20.00 se oprea curentul.

Mergeai la şcoală pe scara autobuzului, pentru că veneau rar, erau vechi şi pline ochi.

Era un singur canal TV, şi acela avea două ore de emisie, şi îl elogia pe Ceauşescu, aşa cum o faci tu.

Nu puteai să mergi deloc la Florenţa, cum ai fost în weekend.

Bine, tu poate că ai fi putut, că se ştie cine te susţine!

George, dacă te-ai teleporta puţin în timp, ai realiza că trebuie să găseşti un alt subiect cu care să păcăleşti cetăţenii.

USR a depus un proiect pentru reducerea pensiilor parlamentarilor la 280 de lei.

Prin decizia din 28 noiembrie, Curtea Constituţională - ai cărei judecători sunt beneficiari de diverse forme de pensii speciale - şi-a modificat din nou practica. Consideră, mai nou, că pensiile speciale în plată ale parlamentarilor sunt drepturi câştigate.

În acest context, USR a depus un proiect pentru reducerea pensiilor speciale în plată la un sfert din pensia minimă din România.

În acest moment, aceasta este de 1.125 lei, deci ar urma ca pensia specială a parlamentarilor să scadă la 282 de lei.

Pentru a beneficia de 1.125 de lei/lună, un cetăţean nespecial lucrează 15 ani, aşa că nu există un motiv pentru ca un mandat de parlamentar de 4 ani să primească o sumă mai mare de un sfert din pensia minimă.

În acest moment, pentru 4 ani de muncă, un parlamentar primeşte 5.000 de lei/lună pensie specială, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... pe lângă cea pe contributivitate.

USR susţine, în continuare, eliminarea totală a pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aţi făcut două declaraţii într-una!

Domnul Aelenei.

Se pregăteşte domnul Manea.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Ministrul «vagabond» al Guvernului Ciolacu!".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministrul Sorin-Mihai Grindeanu şi-a petrecut Ziua Naţională la Clubul de lux Nuba Chalet.

Fotografiile, prezentate de un jurnalist celebru, ni-l arată pe membrul Executivului cu o şapcă în cap şi cu un pahar în mână, înconjurat de mai mulţi oameni.

"Sorinel în toată splendoarea lui, cu ceva păhărele «la bord»! Băieţii ăia care l-au «ales» au luat sigur în calcul toate distracţiile lui?", a scris acelaşi jurnalist pe contul său de Facebook.

Grindeanu, ministrul "vagabond" al clubului lui Sebi Ghiţă! Prezenţi la masa lui Grindeanu erau şi Beinur Nuredin, "spaima litoralului", Mititelu junior şi alţi interlopi sau copii de interlopi celebri ai României!

În timp ce românii simpli mor de foame şi n-au bani de încălzire sau curent, ministrul "vagabond" petrece în lux şi opulenţă cu interlopi celebri ai României, de Ziua Naţională.

Domnule Ciolacu,

Domnilor parlamentari ai PSD,

Oare aşa trebuie să se comporte un membru al Cabinetului PSD-PNL?!

Când mulţi dintre noi sărbătoream smeriţi Ziua Naţională a României, domnul ministru al transporturilor mai punea de o afacere prin cluburi de interlopi.

De şase luni îl tot întreb pe domnul Sorin-Mihai Grindeanu de situaţia podului de la Brăila!

De şase luni îl tot întreb de situaţia podeţului de cale ferată din Târgu Ocna, ce are ca suport nişte grinzi improvizate din lemn!

Însă, până acum, nu am primit vreun răspuns concret din partea ministerului pe care-l conduce.

Ruşine, domnule Grindeanu! De 105 ori ruşine!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cătălin Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru că suntem în săptămâna în care celebrăm împlinirea a 105 ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, aş vrea să evoc câteva chestiuni importante din partea minorităţii rome, respectiv contribuţia minorităţii rome la actul Marii Uniri.

Romii au aderat la Rezoluţia Marii Adunării Naţionale, adoptată la data de 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, întrunindu-se la Ibaşfalău, localitate aflată în judeţul Sibiu, acolo unde au adoptat un memoriu pe care l-au înaintat statului român nou înfiinţat.

În cadrul acestui memoriu, romii şi-au manifestat loialitatea faţă de Casa Regală, faţă de cetăţenii României şi faţă de România Mare.

În cuprinsul acestui document este important să reţinem că romii solicitau atunci, la înfiinţarea statului modern român, să fie primiţi, în primul rând, în sânul marelui popor român, să fie consideraţi întru toate egali în drepturi şi în îndatoriri cu ceilalţi români, să fie primiţi în toate oficiile de stat şi în biserică, să fie şi ei împroprietăriţi cu pământ arător.

În linii mari, este extrem de important să reţinem că minorităţile naţionale au fost parte constitutivă la formarea României Mari şi au avut o contribuţie mai mult decât semnificativă.

Personalităţile pe care minorităţile naţionale le-au dat acestei ţări sunt mai mult decât evidente şi sunt de o importanţă naţională.

Important, în opinia mea, aşa cum am mai afirmat de la această tribună, este să ne gândim, şi în acelaşi timp să şi analizăm ce am reuşit să facem împreună în cei 105 ani, noi, minorităţile şi cetăţenii români, şi ce am putea face de acum înainte.

România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.

Noi respectăm România, îi respectăm pe români, iubim această ţară şi facem tot ceea ce depinde de noi să construim un viitor mai bun generaţiilor care vin după noi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Gavrilă.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propaganda PSD-PNL ne serveşte ideea că Termocentrala Paroşeni nu va fi închisă până în 2032.

Însă, în acelaşi timp, în presă, apar articole care ne spun încontinuu că Termocentrala Paroşeni nu a avut şi nu are niciodată suficient cărbune.

Este aceeaşi poveste ca la Termocentrala Mintia.

Ni se spune că nu va fi închisă, însă se foloseşte altă metodă. O lăsăm fără cărbune, o oprim, o închidem şi o vindem.

Pentru că, dacă laşi o termocentrală fără cărbune şi o închizi, nu mai contează ce spune legea.

Termocentrala Paroşeni va funcţiona până scurt după alegerile din 2024. De ce? Pentru că este aceeaşi poveste ca la Mintia. Şi Mintia a fost închisă în martie 2021, exact la 3 luni după alegerile din 2020, când exact aceeaşi promisiune era în toată presa - că Mintia nu va fi închisă.

Însă, nu mai conta ce spune legea, ce spun direcţiile de conservare, conta ce vor ei.

Au lăsat-o fără cărbune, au oprit-o, au închis-o, au vândut-o.

Anul trecut, în noiembrie 2022, ni se spunea că Termocentrala Paroşeni va funcţiona în continuare pe gaz.

Anul acesta s-au răzgândit. Nu va mai funcţiona pe gaz, va funcţiona pe biomasă. Şi nu, nu cu o firmă românească, Doamne fereşte, ci cu o firmă exact americană, cu toate că Germania este lider în arderea biomasei. Cu o firmă americană, care - parcă ne râd în faţă - ne spun că va veni şi va arde biomasă sustenabilă românească. Parcă ne râd în faţă!

Şi noi ştim că este o minciună. De ce? Pentru că nu ne spun nici când, nici cum, nici de unde bani.

Iar acest memorandum, încă o dată, este, bineînţeles, ţinut la secret.

Ceea ce se traduce, dragi români, cu: "Este doar o promisiune electorală, pentru ca să vă mai furăm nişte voturi în 2024", după care Termocentrala Paroşeni va fi închisă.

Oamenii din Valea Jiului trebuie să înţeleagă, odată pentru totdeauna, că soarta lor şi a copiilor lor este doar în mâna lor, că puterea este la ei, că ei au puterea să se adune, să îşi formeze echipe puternice, să se organizeze şi să îşi aleagă reprezentanţii. Să dea la o parte partidele actuale, partidele care i-au adus unde sunt acum şi partidele în care se află aceiaşi oameni care au fost în alte partide, care le promit lucruri noi.

Acolo, în Valea Jiului, este nevoie de fapte concrete, de planuri fezabile, de investiţii reale şi de oameni care reprezintă şi cărora le pasă cu adevărat de Valea Jiului, de soarta şi de viitorul copiilor lor.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Damian Romulus.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi: "Campania PSD împotriva violenţei domestice".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La fiecare 12 minute, o persoană este victimă a violenţei domestice, iar 66% dintre actele de violenţă sunt îndreptate împotriva femeilor, fiind, din păcate, un fenomen foarte răspândit în toate societăţile.

În Europa, între 12% şi 15% dintre femei sunt zilnic victime ale violenţei domestice.

În România, violenţa împotriva femeilor reprezintă o problemă serioasă.

Datele statistice arată că, în primele 6 luni ale anului 2022, 18.507 femei au fost victimele unor acte de violenţă, dintre care 18 cazuri de omor, 13 tentative de omor şi 12.801 acte de vătămare corporală.

Din păcate, numărul cazurilor de violenţă domestică a crescut, în 2023, ajungând la 80.000 de cazuri, în primele 9 luni ale anului, dintre care 30.716 victime sunt femei.

Din aceste motive, Partidul Social Democrat a demarat Campania "Stop violenţei împotriva femeilor", prin care persoanele abuzate şi traumatizate pot cere sprijin, îndrumare şi consiliere, sunând la telverde 0800.500.333.

Astăzi, există legislaţie şi modalităţi de combatere, iar accesul la justiţie este asigurat şi gratuit pentru victime. În plus, statul oferă sprijin psihologic, cazare, masă, asistenţă în găsirea unui loc de muncă.

Femeile trebuie să facă un prim pas esenţial şi curajos, acela de a cere ajutorul, deoarece de cele mai multe ori acestea se complac în situaţii în care drepturile fundamentale, precum dreptul la viaţa, dreptul la integritate fizică şi psihică le sunt încălcate, de frica ameninţării cu moartea, sau că nu îşi mai văd copiii, de opinia societăţii sau pur şi simplu fiindcă simt că nu există nicio cale de scăpare şi că nu sunt sprijinite de instituţiile statului.

Violenţa domestică împotriva femeilor este un fenomen ce trebuie combătut, iar acest lucru este cu putinţă doar dacă victimele sunt încurajate să ceară ajutor şi dacă apoi sunt sprijinite corespunzător, dar şi dacă persoanele care cunosc cazuri de violenţă domestică raportează agresorii şi nu rămân indiferente.

Numărul care poate salva vieţi şi care trebuie apelat atunci când eşti victimă sau cunoşti un caz este acelaşi - 0800.500.333.

Nu ezitaţi să apelaţi acest număr pentru a opri violenţa împotriva femeilor!

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Predescu.

Doamna Gavrilă, vă rog să o lăsaţi pe doamna Predescu să vină la microfon!

Doamna Predescu, vă rog.

Se pregăteşte domnul Ciubuc.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă prevalez de această oportunitate pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa unei situaţii cu care toţi ne confruntăm, fiecare dintre noi, în momentul în care ne deplasăm pe drumurile naţionale.

Este vorba de restricţiile traficului autovehiculelor de mare tonaj, TIR-uri, cum le definim cu toţii, deoarece acestea ori nu există, ori nu sunt respectate sau încălcate tot mai des.

Din păcate, ţara noastră înregistrează încă un record negativ.

Accidentele rutiere înregistrate în România la sfârşit de săptămână sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

În anul 2022 şi-au pierdut viaţa 561 de victime, iar 1.463 de participanţi la trafic au fost răniţi grav.

Conform Ordinului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, este interzisă în zilele de sâmbătă, duminică şi în zilele premergătoare zilelor de sărbătoare legală şi în zilele de sărbătoare legală, precum şi în zilele libere situate între zilele de sărbătoare legală şi zilele de sâmbătă şi duminică, dacă sunt declarate astfel, prin hotărâre a Guvernului, între orele 6:00 şi 22:00 circulaţia acestor autovehicule de mare tonaj.

Însă, aceste restricţii nu sunt luate, considerându-se insuficient de "motivante" morţile şi accidentele care să ducă la interzicerea circulaţiei TIR-urilor în weekend şi în zilele de sărbătoare naţională!

Numai în weekendul prelungit, acesta, de 1 decembrie, au avut loc cel puţin trei accidente rutiere, în care au fost implicate TIR-uri şi în care şi-au pierdut viaţa două femei, mamă şi fiică, în judeţul Mehedinţi, tragedie ce ar fi putut fi evitată dacă aceste restricţii ar fi fost introduse la nivel naţional, dacă cineva ar fi arătat că îi pasă de morţii din accidentele rutiere, care pentru noi toţi au devenit simple statistici.

În Ungaria, de exemplu, restricţiile de circulaţie pentru camioane sunt valabile sâmbăta, duminica, cu o seară înainte de fiecare sărbătoare legală şi în ziua sărbătorii.

În Germania, restricţia de circulaţie este valabilă pe toate reţelele rutiere pentru camioanele cu o greutate de peste 7,5 tone, sâmbăta, între orele 7.00 şi 20.00, de asemenea, duminica şi în zilele de sărbători legale, între orele 12.00 şi 22.00.

Cum în statele vecine şi în întreaga Europă există restricţii de circulaţie la sfârşit de săptămână, iar România trebuie să fie supusă presiunii traficului mare de mărfuri dinspre Peninsula Balcanică şi Turcia, spre centrul şi vestul Europei, se impune luarea unor măsuri pertinente pentru ca cetăţenii noştri să nu mai fie supuşi, de fiecare dată când circulă pe drumurile publice, riscului de a nu mai ajunge la destinaţie.

Stimaţi colegi,

Uniunea Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite au fixat un obiectiv ambiţios, până în anul 2030, pentru a se reduce la jumătate numărul accidentelor de pe drumurile naţionale şi europene.

După cum merg lucrurile în România, din păcate, mă tem că vom rata acest obiectiv de viaţă şi de moarte.

Vă mulţumesc.

Deputat Ana-Loredana Predescu, Braşov, Grupul AUR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ciubuc.

Şi, din binecuvântate pricini, ultimul, domnul Toda.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte şedinţă.

"Dezastrul din România din domeniul financiar, ilustrat de deficitul bugetar de peste 15 miliarde de lei din bugetul de stat pentru anul 2024 şi datoria externă"

Guvernul României a aprobat, în şedinţă extraordinară, Proiectul bugetului de stat pentru anul 2024, şi în data de 27 noiembrie a fost adoptat în Senat, înregistrându-se 55 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 13 abţineri.

Bugetul Senatului României pe anul 2024, finanţat din resurse de la bugetul de stat, se stabileşte la suma de 355.000.000 de lei credite de angajament şi 355.000.000 de lei credite bugetare, şi la venituri în sumă de 66 de miliarde de lei şi la cheltuieli în sumă de 82 de miliarde de lei.

Bugetul de stat pentru anul 2024 are un deficit în sumă de 15,590 de miliarde de lei.

Situaţia aceasta este cu atât mai gravă cu cât datoria externă a României a depăşit nivelul de 50% din PIB-ul României.

Banca Naţională a României a emis un raport, în data de 13 noiembrie 2023, privitor la datoria externă acumulată de la începutul anului 2022, conform căruia datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie - septembrie, cu 17,3 miliarde euro, la 161 de miliarde euro, de la 143 de miliarde euro, la 31 decembrie 2022.

Consumul final, care a crescut cu doar 2,1% în acest an, este văzut avansând cu 3,3% în 2024, şi 3,5% în 2025, ceea ce înseamnă că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR, la 30 septembrie 2023, a fost de 105%, comparativ cu 82% în decembrie 2022.

Se preconizează o inflaţie de 4,6%, cu toate că Banca Naţională spune că avem o inflaţie de 4,8%, cu un curs mediu de schimb estimat la euro de 5 lei.

BNR se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să crească în debutul anului viitor, din cauza impactului majorării şi introducerii unor noi taxe şi impozite de Guvernul Ciolacu.

BNR a subliniat faptul că incertitudinile şi riscurile notabile rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, ca urmare a demersurilor vizând limitarea cheltuielilor bugetare, în 2023, şi posibila mărire, în următorii ani, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar şi implicaţiile pe care le va avea noua legislaţie privind pensiile şi salariile din sectorul public.

TVA-ul rămâne cea mai importantă sursă de venit la bugetul de stat, iar încasările din această taxă se preconizează, pentru anul 2024, în sumă de 34 de miliarde de lei.

Pentru anul 2024 granturile conform acordurilor încheiate sau care urmează să fie semnate cu donatorii externi, intrările din granturi la bugetul de stat se prevăd în sumă de 2,3 miliarde de lei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Închei, domnule preşedinte!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Este foarte grea povara României, şi datoria externă va fi suportată de populaţie şi de românii, iar consecinţele ultimelor guverne care ne-au condus în pragul acestei datorii externe, lipsa consultării cu adevăraţii finanţişti şi economişti...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian Ciubuc:

... specializaţi în macroeconomie...

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am observat, cu ocazia manifestărilor Zilei Naţionale, mult politicianism.

Ne place să facem paradă cu puţina tehnică militară care încă funcţionează. Unii dintre noi, de regulă aceia care au făcut cel mai puţin pentru naţiune şi cel mai mult pentru buzunarul propriu, iubesc să primească onoruri militare.

Am tot repetat, de la acest microfon, că trebuie să fim cinstiţi cu românii. Şi, evident, trebuie să fim cinstiţi şi cu noi înşine. Consider că este o imensă ipocrizie să gâdilăm orgoliul naţional cu parade militare şi cu vorbe măreţe, dar goale.

Consider că trebuie să vorbim despre muncă, mai întâi. Muncă asiduă, pentru a recupera decalajele faţă de ţările occidentale. Pe urmă, să vorbim despre organizare, despre colectivitate. Şi să punem în practică ceea ce spunem. Excelăm în unele competiţii individuale, dar nu suntem în stare să avem campioni în sporturi de echipă. Trebuie să le explicăm onest cetăţenilor că, pentru a construi sănătos şi durabil, trebuie să o facem în echipe. Aşa cum trebuie să avem comunităţi, nu doar localităţi.

Ne lăudăm cu natura României, dar avem autorităţi care închid ochii la TIR-urile şi vapoarele cu deşeuri venite din străinătate, care otrăvesc apele şi munţii.

Înainte de a proclama dragostea de ţară, trebuie să respectăm România, să o menţinem curată, să nu mai numim politic indivizi pentru care cuvântul "naţiune" este echivalent cu "vacă de muls".

Armate de plagiatori politici îşi bat joc de învăţământ. Funcţionari incompetenţi îşi bat joc de cultura şi istoria noastră.

Când se împart portofoliile în Coaliţia PSD-PNL, Ministerul Culturii nu interesează pe nimeni. Clădiri cu o valoare istorică incredibilă se degradează sub ochii noştri. Iar când le renovăm... le transformăm din bojdeuci în vile high tech cu încălzire în pereţi.

Ar trebui ca de 1 Decembrie să participe la manifestările Zilei Naţionale doar cei care au dovedit că îşi iubesc ţara. Au dovedit, nu au pălăvrăgit! Ar fi, cu siguranţă, o sărbătoare cu bun-gust şi fără pic de înghesuială!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu aţi fost ultimul.

Domnul Cozmanciuc.

Dar, domnule Toda, trebuie să apreciez intonaţia! Aţi schimbat puţin tonalitatea acestei dimineţi.

Vă rog, domnule Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi este una scurtă şi se doreşte a fi, de fapt, o idee de a avea pregătirea necesară în situaţii de criză.

În ultimii ani, am văzut cu toţii că peste întreg universul, peste Mapamond, peste întreaga omenire şi în România au fost mai multe crize.

Vorbim de cele economice, care au fost în 2008, vorbim de cea sanitară, care a fost în 2019 - 2021, şi vorbim de faptul că, în acest sens, de la aceste crize au apărut tot felul de manifestări.

Şi perioada care va urma va fi una la fel de încercată.

Dacă ţara noastră va fi pregătită pentru tot ce înseamnă criză, ne va fi tuturor mult mai uşor.

De aceea, consider că, pe lângă achiziţiile pe care fiecare minister le face, pe lângă pregătirea pe care fiecare persoană o face, este foarte important să avem o strategie naţională, de a fi pregătiţi şi de a face faţă crizelor şi provocărilor pe care le vom avea în faţă.

Anul 2024 va fi un an în care, în România, vor fi mai multe cicluri electorale şi de aceea consider că, indiferent de forma de manifestare a electoratului la alegeri, ţara trebuie să meargă înainte şi să fie pregătită să facă faţă tuturor provocărilor, că vorbim de criză economică, sanitară sau orice altfel de criză care ar putea degenera. Vedem conflictele armate care sunt fie în Ucraina, fie în Israel, Fâşia Gaza.

Consider că acesta ar trebui să fie un deziderat pentru toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc tuturor pentru dimineaţa minunată petrecută împreună.

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem la ora 10.00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Minciunile populiste şi atitudinile extremiste adâncesc clivajul dintre societate şi partide"

Un fenomen deosebit de periculos a ajuns, în ultimii peste zece ani, să afecteze din ce în ce mai acut şi România. Populismul, acest curent de opinie care are ca ţintă accelerarea procesului de decimare a încrederii în politică şi în politicieni, a explodat în ultimele decenii, în Europa. În anul 2000, aproximativ 8,5% dintre europeni îşi exprimau opţiunea pentru acest tip de politicianism. În ciuda lipsei unor efecte palpabile ale acestor politici, astăzi, peste 25% dintre europeni ar vota un astfel de partid. Nu doar că populismul nu a generat nicio măsură concretă, în beneficiul oamenilor, nicăieri pe acest continent, dar mesajele lui au rămas şi aceleaşi, respectiv cele antisistem, antiglobalizare, combinate cu tot soiul de accente naţionaliste. În campaniile electorale şi în luptele pentru putere, purtate pe faţă sau în culise, politicienii de acest tip speculează cel mai mult setea de dreptate a electoratului dezamăgit. Numai că principalul vehicul de propagare al populismului, la aproape toate nivelurile societăţii, îl reprezintă minciunile, asezonate cu virulenţa cu care sunt transmise, precum şi cu elemente instigatoare la dezbinare. În contextul lipsei încrederii, mulţi români sunt atraşi de aceste "gogoşi umflate cu promisiuni nerealiste" şi de "atitudinile extremiste", manifestate de către AUR, în special, în Camera Deputaţilor şi în Senat, acompaniate de propaganda similară a USR, croită însă pentru neînţeleşii voit emancipaţi, rupţi din rândurile corporatiştilor vizionari şi performanţi în activităţile lor.

Se ştie că populismul politic este una dintre principalele ameninţări globale ale acestui secol pe care îl traversăm. Şi nu este o simplă estimare sociologică sau o previziune a economiştilor, ci un fenomen care a declanşat o serie de crize generale, pe care le tranzităm în continuare. Din nefericire, această capcană de tip plasă de păianjen poate fi extinsă, în continuare, atâta timp cât oamenii aleg să creadă ideile oricărui lider populist pe care, însă, acesta nu le va pune în practică niciodată când va prelua puterea.

Pentru succesul adeziunii cât mai multor cetăţeni la ideile populiste, aceste mesaje sunt adaptate în mod pragmatic la un set de idei caracteristice principalelor nevoi generale şi conjuncturale şi disipate de un lider cu carismă. De aici va rezulta, inevitabil, indiferent de numeroasele măsuri vitale, implementate de guvern, pentru economie şi pentru creşterea nivelului de trai al întregii populaţii, scăderea încrederii în autorităţi şi în liderii de tip clasic.

Trebuie să admitem cu toţii că este foarte facil pentru oricine să susţină un actor politic ce pare că dă voce propriilor lui nemulţumiri, decât să aştepte efectele unor politici cu aplicabilitate trainică, destinate să revoluţioneze România pe termen lung. Din considerente istorice, economice şi sociale, s-a probat că nerăbdarea şi plasarea responsabilităţii neîmplinirilor personale către clasa politică, aflată la putere, indiferent cum se numeşte aceasta, pot fi extrem de uşor prinse în mrejele populismului şi exploatate doar în scopuri electorale. AUR ne-a convins pe toţi doar de faptul că este întotdeauna gata să critice autorităţile statului român, fără să ofere vreodată soluţii democratice şi pertinente sau alternative la Uniunea Europeană şi NATO pe care le desfiinţează cu atâta abnegaţie, generând unele probleme imagologice României peste hotare. Tocmai şi din aceste motive, mulţi cetăţeni au ajuns să îşi piardă din entuziasmul iniţial faţă de acest partid, la fel cum s-a întâmplat şi cu PRM, PPDD şi alte formaţiuni cu discurs populist.

Concret, oamenii nu susţin acest partid pentru că îşi identifică propriile opinii cu ideile lipsite de originalitate ale AUR şi USR, ci din dorinţa de a se simţi împotriva oricăror conducători şi lideri de tip clasic. În timp ce AUR marşează puternic pe ideea obscură, cum că elitele s-ar fi depărtat de popor, că ele ar trăda poporul, că elitele ar exploata poporul, USR vine cu alt tip de discurs populist, ţintindu-şi adversarii politici cu acuzaţii de corupţie, incompetenţă decizională şi lipsă a reprezentativităţii, alegaţii pe placul segmentului lor propriu de electorat. La comun, ambele formaţiuni politice susţin, fiecare pe vocea sa şi către cei dispuşi încă să-i asculte ori suficient de naivi şi să-i crediteze cu încrederea şi susţinerea lor, că întreaga clasă politică este fie incapabilă, fie "putredă", fie amândouă.

În continuare, nici AUR şi nici USR nu au vreun plan concret de guvernare. USR s-a dovedit un real dezastru la guvernare în alianţa cu PNL. Iar urmările acestei urgii de dreapta trebuie noi, PSD, să le îndreptăm şi, din păcate, să continuăm să plătim cu toţii pentru gravele lor erori. În discursul său, şi AUR este setat, în principal, tot pe critica la adresa guvernării PSD-PNL. Şi totuşi nu a guvernat nicio clipă! S-a remarcat din băncile opoziţiei strict cu gafele numeroase de ordin legislativ, cu seria infinită de absurdităţi propuse şi cu împărţirea jignirilor şi îmbrâncelilor pe holurile Parlamentului. Până acum, a demonstrat că singurul său atribut îl reprezintă vulnerabilizarea oricărui proces democratic din România.

Subliniez pentru românii care vor să rămână lucizi că partidele antisistem nu au prezentat niciodată soluţii de guvernare, ci aşa-zişii vinovaţi, rezultaţi doar prin prisma lor. Partidele antisistem promit strict că vor răzbuna societatea până se văd cocoţate pe funcţii, nu şi că vor implementa rezolvări reale pentru neajunsurile societale. În schimb, aşa cum a anunţat şi preşedintele nostru, premierul Marcel Ciolacu, PSD şi-a impus să îndeplinească jaloanele din PNRR şi să ia, în paralel, o serie de noi decizii majore pentru România, obiective printre care se numără şi aderarea la OECD.

Mai concret, noi, social democraţii, ne facem, în continuare, auziţi prin argumente logice şi remarcaţi prin implementarea programului de guvernare, destinat creşterii nivelului de trai al tuturor românilor. Pentru noi este vital ca România să fie cât mai bine coordonată ca să fie eficient ordonată.

Să nu uităm lecţiile sângeroase şi dureroase ale trecutului recent, când s-a profilat clar că, într-o societate divizată, orice se poate întâmpla!

Domnul Alexandru Popa:

"PNL - victorie pentru fermierii români în Parlamentul European"

După o luptă intensă de un an şi jumătate, purtată de europarlamentarii PNL, Parlamentul European a respins prin vot Regulamentul privind Utilizarea Durabilă (SUR), care prevedea reducerea consumului de pesticide într-un mod cu totul disproporţionat la nivelul Uniunii Europene, lovind în mod direct în interesele agriculturii româneşti.

Sunt un susţinător ferm al reducerii utilizării pesticidelor în agricultură, însă trebuie cunoscut faptul că România se numără printre statele europene unde utilizarea acestor substanţe este sub procentul de 35% din media UE. Mai exact, în ţara noastră avem un consum mediu de aproximativ 640 grame de pesticide pe hectar, cu mult sub media europeană de 2200 grame la hectar, iar Regulamentul SUR prevedea pentru toate statele membre o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor chimice şi cu 65% a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030, ceea ce ne-ar fi dezavantajat faţă de ţări precum Olanda, care folosesc 8.000 de grame la hectar şi care, chiar dacă ar reduce cantitatea de pesticide la jumătate, ar folosi în continuare 4000 de grame la hectar, mult mai mult comparativ cu România.

PNL nu poate accepta adoptarea, fără dialog şi fără o evaluare reală a impactului, a unor decizii care i-ar afecta pe fermierii români! Securitatea alimentară a României poate fi asigurată doar prin măsuri de sprijin concrete pentru fermieri, care trebuie să fie parte a dezbaterilor atunci când se iau decizii care le-ar putea pune în pericol buna funcţionare.

Consider, de asemenea, că politicile care privesc mediul trebuie aplicate în mod rezonabil şi nu împotriva fermierilor sau a consumatorului final, cel care ar fi pus în situaţia de a achiziţiona produse alimentare la preţuri majorate sau din afara spaţiului comunitar, unde nu se aplică aceleaşi criterii privind siguranţa alimentară.

PNL susţine, aşadar, reducerea folosirii pesticidelor chimice în agricultură, însă această reducere trebuie să fie efectuată într-un mod echilibrat şi responsabil şi cu asigurarea unor alternative viabile pentru fermieri, prin care să garantăm un echilibru între protecţia mediului şi necesităţile producţiei agricole.

Este important, în acest context, ca factorii decizionali să înţeleagă că fermele româneşti au nevoie să fie susţinute financiar pentru a continua să îşi îmbunătăţească sustenabilitatea şi că au, totodată, nevoie de impunerea unor obiective realiste şi nu trasate pur birocratic!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Nu lăsăm pe nimeni în urmă! - Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi"

Marcată în fiecare an la 3 decembrie, Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU în 1992, prin Rezoluţia 47/3, pentru a marca încheierea Deceniului Naţiunilor Unite dedicat persoanelor cu dizabilităţi (1983-1992).

În semn de solidaritate cu persoanele cu dizabilităţi, prin celebrarea acestei zile se urmăreşte mobilizarea susţinerii demnităţii, drepturilor şi bunăstării persoanelor cu dizabilităţi şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la avantajele care ar rezulta din integrarea persoanelor cu dizabilităţi în fiecare aspect al vieţii politice, sociale, economice şi culturale.

Convenţia privind drepturile persoanelor cu handicap, adoptată în 2006 şi semnată de 180 de ţări, promovează drepturile şi bunăstarea persoanelor cu dizabilităţi în vederea implementării Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030 şi a altor formate internaţionale de dezvoltare, cum ar fi Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, Carta privind incluziunea persoanelor cu handicap în acţiunile umanitare, Noua Agendă Urbană şi Agenda de acţiune de la Addis Abeba privind finanţarea pentru dezvoltare.

Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi trebuie să se concentreze pe soluţii de accedere a acestor persoane la dezvoltarea incluzivă, echitabilă şi durabilă, aşa cum se prevede în Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, care se angajează "să nu lase pe nimeni în urmă" şi recunoaşte dizabilitatea ca fiind o problemă esenţială, care trebuie luată în considerare în implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Domeniile cu probleme specifice persoanelor cu dizabilităţi la care se face referire în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) privesc educaţia, creşterea şi ocuparea forţei de muncă, inegalitatea, accesibilitatea aşezărilor umane etc.

Tema Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi este: "Uniţi în acţiune pentru a salva şi atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru, cu şi de către persoanele cu dizabilităţi" şi cere tuturor să lucreze împreună pentru a face lumea mai bună şi mai echitabilă pentru persoanele cu dizabilităţi.

În România, în evidenţele ANPDCA, la sfârşitul lunii iunie 2023, figurau peste 80.000 de copii cu dizabilităţi, dintre care 50.000 încadraţi în grad de handicap grav.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că, în prezent, peste 1,3 miliarde de oameni, respectiv circa 16% din populaţia lumii, se confruntă cu anumite forme de dizabilitate, şi mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilităţi sunt copii, iar probabilitatea ca aceştia să se confrunte cu violenţa este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme. 80% dintre persoanele cu dizabilităţi trăiesc în ţări în curs de dezvoltare, conform Programului ONU pentru Dezvoltare. În 2022, OMS a lansat Raportul global privind echitatea în sănătate pentru persoanele cu dizabilităţi care prezintă abordările şi acţiunile pe care ţările le pot întreprinde pentru a aborda inechităţile în materie de sănătate pe care le experimentează persoanele cu dizabilităţi.

În România şi nu numai, numărul persoanelor care se confruntă cu dizabilităţi este în creştere din cauza creşterii afecţiunilor cronice de sănătate şi a îmbătrânirii populaţiei. Dizabilitatea este o problemă a drepturilor omului, persoanele cu dizabilităţi fiind supuse unor încălcări multiple ale drepturilor lor, inclusiv prin acte de violenţă, abuz, prejudecăţi şi lipsă de respect din cauza dizabilităţii lor, care se intersectează cu alte forme de discriminare, bazate pe vârstă şi sex, printre alţi factori. Persoanele cu dizabilităţi se confruntă, de asemenea, cu piedici, stigmatizare şi discriminare atunci când accesează servicii şi strategii legate de sănătate.

UDMR promovează politici sociale şi familiale care au menirea de a crea o bază legislativă care facilitează incluziunea, reduce şi înlătură barierele existente în viaţa de zi cu zi a persoanelor cu dizabilităţi.

Afirmăm conştientizarea faptului că, fără deschidere, suport şi parteneriat, pierdem valoarea umană, profesională a semenilor noştri care au dizabilităţi. Suntem convinşi că parteneriatele intergeneraţionale, pe de o parte, creşterea rolului familiei în societate, pe de altă parte, sunt direcţii care trebuie urmărite pentru a creşte capacitatea de incluziune a societăţii. Este necesară o acţiune concertată, amplă, perseverentă prin care să creăm cât mai multe posibilităţi pentru o viaţă activă, fără bariere pentru toţi membrii societăţii.

Ziua de 3 decembrie reprezintă un prilej pentru noi toţi de a condamna ferm toate formele de discriminare şi excluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi şi o şansă pentru a fi solidari cu cei vulnerabili, pentru a ne asumăm efortul de a construi o viaţă fără bariere în care promovarea înţelegerii dizabilităţii şi mobilizarea tuturor pentru asigurarea unei vieţi demne, egale din punct de vedere a drepturilor şi bunăstării persoanelor cu dizabilităţi să primeze.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"1918 - de la agonie la extaz"

"Pentru reîntoarcerea în Dobrogea sunt două căi: prima - calea sângelui! Pentru ca armatele noastre să treacă să ocupe Dobrogea, trebuie să curgă sânge. N-a curs însă, pân' acum destul sânge românesc?" spunea generalul Coandă în noiembrie 1918. Aşa se face că, pe când românii sărbătoreau Marea Unire la Alba-Iulia, Dobrogea era încă sub ocupaţie bulgară şi nu aveam multe motive de bucurie. Anul 1918 reprezintă drumul de la agonie la extaz pentru dobrogeni, care, după ce s-au trezit cu peste o treime din teritoriu dat bulgarilor drept recompensă de război, au trăit să vadă cu ochii lor Marea Unire şi dezrobirea acestui teritoriu. Acel an începe cât se poate de prost pentru ţara noastră: bolşevicii, conduşi de Lenin şi sprijiniţi de germani, preluând puterea în Rusia, îşi respectă angajamentul faţă de Germania şi îşi retrag toate trupele de pe front. Românii, abandonaţi şi de ultimul "aliat", având guvernul şi monarhia refugiate la Iaşi, cu trupele decimate de tifos şi de luptele crâncene, atât împotriva inamicului cât şi a bandelor bolşevice care jefuiau locuitorii, se văd siliţi să ceară pace şi să accepte solicitările inamicului.

Astfel, se va semna la Buftea, la 5 martie 1918, un tratat preliminar de pace care prevedea că România trebuia să retrocedeze Dobrogea de sud (Cadrilaterul) şi să cedeze o parte a Dobrogei de nord; restul Dobrogei, deşi rămânea în proprietatea nominală a României, urma să fie controlată şi ocupată de Germania şi Bulgaria, până la un tratat ulterior definitiv. De asemenea, se ceda Germaniei linia ferată Bucureşti - Cernavodă - Constanţa, împreună cu silozurile din portul maritim, iar România era obligată să concesioneze pe 90 de ani Germaniei toate exploatările petroliere, şantierele navale intrau şi ele în stăpânirea statului german, iar dreptul de control al navigaţiei pe Dunăre revenea exclusiv Germaniei şi al Austro-Ungariei.

Aşadar, 1918 este astăzi anul providenţial al istoriei noastre, dar evenimentele de la începutul său nu arătau deloc că acesta se va încheia cu o Românie dublată în teritoriu şi populaţie, iar pentru dobrogeni perspectivele erau cu atât mai sumbre.

Aşa că, transmit încă o dată la mulţi ani românilor!

Istoria poate da naştere unei naţiuni sau o poate şterge de pe hartă, ţine doar de noi să ne asigurăm viitorul şi locul în lume!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"România a aderat la International Solar Alliance, confirmând angajamentele privind utilizarea energiei solare"

La sfârşitul săptămânii trecute, România, prin Ministerul Energiei, în cadrul unui eveniment special organizat la Conferinţa COP-28, în Emiratele Arabe Unite, a semnat aderarea la International Solar Alliance (ISA), o dovadă a angajamentului puternic al Guvernului român de a sprijini şi promova energia solară ca sursă principală de energie curată şi durabilă. Prezenţa ţării noastre în acest forum global demonstrează angajamentul nostru ferm faţă de utilizarea energiei solare şi implicarea activă în acţiunile colective pentru combaterea schimbărilor climatice.

Astfel, România se alătură altor 122 de state membre ale ISA, cu scopul de a contribui activ la tranziţia verde globală. Semnarea aderării la ISA reprezintă un pas important în realizarea obiectivelor Naţiunilor Unite legate de energie curată şi sustenabilă până în 2030, obiective pe care ţara noastră şi le-a însuşit şi la îndeplinirea cărora aspiră.

Mai mult, prin aderarea la International Solar Alliance, România îşi asumă un rol de lider în promovarea energiei solare la nivel regional şi global. ISA reprezintă şi un mediu propice pentru colaborare şi transfer de cunoştinţe între statele membre, facilitând crearea de parteneriate şi investiţii în sectorul energetic. Astfel, România va putea beneficia de expertiză internaţională şi de resurse financiare pentru a accelera implementarea sistemelor de energie solară şi a altor tehnologii inovatoare.

Ţara noastră a făcut progrese semnificative în ultimii ani privind dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea sectorului energetic, accelerând pe zi ce trece tranziţia către surse sustenabile şi verzi, ceea ce ne plasează în regiune şi pe continent ca un pol de stabilitate şi influenţă din acest punct de vedere. Multe etape mai sunt de parcurs pentru a ne atinge obiectivele strategice în acest domeniu, însă suntem cu siguranţă pe drumul cel bun!

Domnul Vasile Cîtea:

"Săptămâna patimilor pentru USR"

În săptămâna anterioară, USR a atentat la siguranţa vârstnicilor din România, refuzând să susţină noua Lege a pensiilor. Cel mai puternic argument al reformei este că asigură sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, consolidând, totodată, stabilitatea politică necesară pentru implementarea reformei, iniţiată anterior şi blocată de guvernarea de dreapta din perioada 2020-2021. Dumnealor au neglijat fără scrupule acest argument. Ba mai mult, prin adoptarea legii în termenul convenit cu Comisia Europeană, PSD şi-a respectat angajamentul faţă de pensionari, eliminând plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, evitând astfel îngheţarea punctului de pensie până în 2070.

Trebuie să reamintim că acest plafon nedrept pentru pensionari a fost introdus în PNRR cu cinism de către USR, partidul care continuă să se opună reformei sistemului de pensii şi creşterii sustenabile a veniturilor pensionarilor. Pensionarii trebuie să ştie că USR este singurul partid care a votat împotriva noii Legi a pensiilor. Pensionarii trebuie să mai ştie şi că USR voia îngheţarea pensiilor până în, atenţie, 2070!

În aceeaşi săptămână, dezvăluirile din dosarul DNA privind vaccinurile COVID au adus la lumină cel mai mare prejudiciu înregistrat vreodată într-un dosar penal din România. Prejudiciul produs de Cîţu, Voiculescu şi Mihăilă este de patru ori mai mare decât întreaga corupţie cercetată de DNA într-un an şi de două ori mai mare decât evaziunea fiscală descoperită de ANAF într-un an.

USR se află într-o gravă contradicţie cu propriile principii în ceea ce priveşte dosarul DNA.

Indiferent de argumentele aduse în discuţie, este irelevant cine este procurorul sau conţinutul dosarului. USR trebuie să se delimiteze de membrii săi implicaţi, nu să îi promoveze în capul de listă al echipei europarlamentare, respectând principiile pe care le-a promovat ani de zile, chiar şi atunci când aceasta înseamnă să aplice aceleaşi standarde pe care le-a cerut altor partide.

Cum să mai creadă cineva în Uniunea Salvaţi România? Este evident că acest partid reformist a eşuat să se reformeze intern şi să respecte consecvent principiile pe care le propovăduieşte.

În încheiere, putem doar să ne întrebăm dacă această săptămână tumultoasă pentru USR reprezintă o tragicomedie politică sau doar o coincidenţă nefericită?! Poate că ar trebui să le acordăm credit pentru creativitatea lor în gestionarea crizelor autoinduse.

Domnule preşedinte Drulă, "Lupul schimbă părul, dar năravul ba".

În ciuda acestor episoade, le transmitem cu căldură membrilor USR şi simpatizanţilor săi un îndemn - să nu uite aceste evenimente atunci când vor merge la urnele de vot în 2024! Să aleagă cu înţelepciune şi să acorde atenţie detaliilor, pentru că, după cum am văzut, demagogia şi dublul standard se ascund adesea în acestea.

Doamna Cristina Burciu:

"Demersuri sustenabile ale PNL pentru înscrierea frontierelor Daciei în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO"

Conducerea liberală a Ministerul Culturii şi-a fixat printre obiective reluarea unor proiecte esenţiale pentru prezenţa culturală a României în plan internaţional, aflate în diferite stadii, sau chiar abandonate.

Unul dintre acestea este reprezentat de finalizarea evaluării dosarului privind nominalizarea Frontierelor Imperiului Roman - Dacia pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, cea mai complexă nominalizare iniţiată până acum de România. Dosarul conţine 285 de componente - castre legionare şi castre auxiliare, cu aşezări civile, castre de marş (temporare) şi turnuri, propuse individual sau în grupuri, care includ şi alte elemente de fortificaţie - distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri, în 123 de unităţi administrativ-teritoriale din 16 judeţe.

Nominalizarea Frontierelor Imperiului Roman - Dacia a fost iniţiată în contextul existenţei unei ample selecţii de situri din Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria, Slovacia, deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeaşi familie a fostului mare imperiu.

Misiunea tehnică de evaluare a Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor a constat în analiza judicioasă a situaţiei din teren a siturilor, atât din punctul de vedere al autenticităţii, integrităţii, al stării de conservare, cât şi al acţiunilor de protecţie şi gestiune a acestora. În cadrul misiunii, au fost organizate o serie de întâlniri ale instituţiilor şi autorităţilor abilitate, organizaţiilor non-guvernamentale şi profesioniştilor în conservarea patrimoniului cultural, în scopul determinării gradului de protecţie şi punere în valoare a siturilor vizate de înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.

Aspectele primordiale urmărite de experţii evaluatori internaţionali sunt legate de fundamentarea delimitării siturilor, istoricul conservării şi restaurărilor ruinelor, precum şi măsurile necesar a fi implementate pentru asigurarea stării optime de conservare în viitor.

Conservarea şi evidenţierea siturilor Daciei, de o valoare istorică şi culturală inestimabilă, reprezintă o provocare substanţială a României, în contextul în care acestea trebuie puse în valoare prin proiecte sustenabile, care să creeze plus valoare atât comunităţilor locale, cât şi autorităţilor implicate.

În consecinţă, ministrul liberal al culturii şi-a asumat adoptarea unor îmbunătăţiri legislative, referitoare la protejarea siturilor nominalizate şi crearea unor modalităţi pragmatice de administrare şi protecţie integrată a acestora, eficiente pe termen lung.

Domnul Darius Pop:

"România, ţara asistaţilor social"

Ţara noastră ocupă locul al doilea în Europa la numărul de persoane inactive în câmpul muncii. Dintre acestea, aproape un milion şi jumătate ar putea să-şi găsească de muncă, dar, pur şi simplu, nu vor! Or, după cum spun unii sociologi, ar vrea, dar aceşti oameni nu sunt încurajaţi de către autorităţi!

Astăzi, avem aproximativ 7,7 milioane de persoane inactive în câmpul muncii, iar aici intră copiii, studenţii, pensionarii şi persoanele cu vârste între 17 şi 65 de ani care nici nu învaţă, nici nu muncesc. În plus, în ultimii doi ani, numărul persoanelor inactive a crescut cu aproximativ 400.000 şi, prin urmare, România se află, la acest capitol, pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Italia.

De asemenea, este foarte îngrijorător şi faptul că, din acest total de aproape 8 milioane de cetăţeni inactivi, 1,4 milioane nu muncesc, deşi ar putea s-o facă, astfel că România a ajuns să înregistreze o a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din Uniunea Europeană, cu 67,1%, în condiţiile în care în Europa este de 73,1%!

Pe lângă faptul că ţara noastră nu are o infrastructură pentru mobilitate profesională, duce o lipsă acută de forţă de muncă - avem zone sărace şi de inactivitate profesională care, de obicei, se află în zonele dezavantajate economic. Românul nu are loc de muncă în proximitate şi trebuie să ajungă la oraş, iar pentru asta are nevoie de timp şi de investiţii în plus pentru a călători, ca să nu mai amintesc că infrastructura la noi este destul de proastă.

Şi mai există un aspect de luat în considerare. În România, există de mulţi ani un trend în rândul absolvenţilor de liceu care fug de şcolile de meserii. O şcoală de meserii îţi asigură un loc de muncă. De instalatori, de electricieni mecanici vom avea mereu nevoie. În România, însă, multora se pare că le este ruşine să urmeze astfel de studii. Oamenii ar trebui să înţeleagă că un muncitor bun este la fel de bine valorizat precum un arhitect sau un inginer!

Desigur, ar fi şi soluţii pentru această situaţie, dar în "România Educată" a preşedintelui turist şi a Ligiei Deca, cel mai slab ministru al educaţiei postdecembrist, nu este nevoie prea mare de sprijinirea învăţământului dual, ca să vă ofer un singur exemplu!

Alianţa pentru Unirea Românilor, din 2024, va începe un program amplu de revalorificare a învăţământului românesc, pentru că munca este brăţară de aur!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Introducerea a noi produse pe lista medicamentelor inovative, un demers substanţial al conducerii PSD a Ministerului Sănătăţii"

Conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii face toate demersurile necesare pentru introducerea a noi produse pe lista medicamentelor inovative distribuite în România, în contextul diversificării apariţiei acestora şi a solicitărilor existente din partea populaţiei. În acest context, doar anul trecut au fost lansate pe piaţa farmaceutică autohtonă 72 de molecule noi, ceea ce reprezintă dublul mediei din ultimii ani.

În condiţiile economice din prezent, nu este posibil însă ca bugetul oricărui minister, inclusiv al Sănătăţii, să se dubleze de la un an la altul. Din această cauză, nu există fundamentul indispensabil extinderii accelerate a listei medicamentelor inovative.

Pe de altă parte, preocuparea primordială a decidenţilor din domeniul sănătăţii este de a rezolva anumite disfuncţionalităţi manifestate de foarte mult timp. Spre exemplu, atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Comisiile parlamentare pentru sănătate au ca preocupări imediate adoptarea unor legi care trebuie să rezolve într-un timp extrem de scurt, în medie de un an de zile, probleme nerezolvate de câţiva ani.

În aceste condiţii, estimările bugetare trebuie să ţină cont de noile acte normative, care presupun, în unele cazuri, creşterea alocărilor financiare în raport cu prevederile legale. Dublarea bugetelor este imposibilă de la un an la altul, fapt ce conduce la nerealizarea imediată a unor elemente stipulate în legile emise de Guvern şi Parlament, din raţiuni strict legate de nefundamentarea economică.

În pofida acestor aspecte realiste, faptul că în România s-a manifestat un fenomen deficitar, respectiv intensificarea eforturilor statului de a asigura cele mai ieftine medicamente generice, a condus la dispariţia unor produse de pe piaţă. Pe de altă parte, aceste situaţii au determinat costuri mai mari pentru pacienţi, care au fost nevoiţi să plătească mai mult, în condiţiile în care, paradoxal, medicamentele generice au preţul cel mai redus de pe piaţă. Acest fapt este totuşi logic, deoarece preţurile cele mai mici duc la eliminarea produselor care nu mai sunt interesante din punct de vedere al distribuţiei şi desfacerii în farmacii.

În consecinţă, una dintre măsurile adoptate în acest an de către Ministerul Sănătăţii pentru rezolvarea acestor neconcordanţe a fost indexarea preţurilor la medicamentele de până la 50 de lei, cu procente cuprinse între 7%-14%. De asemenea, a fost uniformizată taxa clawback între medicamentele genericele din ţară şi cele din import, decizie care a scăpat România de potenţialul pericol de a intra în procedură de infringement din partea Comisiei Europene, pe fondul neclarităţilor existente din acest punct de vedere.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Proiectul cu titlul «Dialog cu timpul şi lumea», ediţia a XV-a, Brăila, 2023"

Uniunea Elenă din România, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, a organizat, la Brăila, în perioada 9-11 iunie 2023, cea de-a XV-a ediţie a Proiectului "Dialog cu timpul şi lumea".

Proiectul, desfăşurat sub genericul "Confluenţe româno-elene", a beneficiat de sprijinul Consiliului Judeţean Brăila, al Universităţii "Constantin Brâncoveanu" şi al Televiziunii Române.

Apărut la Turnu Severin în anul 2000, sub forma unui concurs desfăşurat în cadrul unui cerc şcolar de cultură şi civilizaţie greacă, programul a cunoscut pe parcursul timpului o frumoasă evoluţie: devenit interjudeţean, este inclus în 2016 în Proiectul Uniunii Elene din România cu titlul "Dialog cu Timpul şi Lumea", iar din 2023 este înscris în Calendarul concursurilor naţionale interdisciplinare finanţate de Ministerul Educaţiei, oferind posibilitatea participării nu doar copiilor şi tinerilor din comunităţile elene, ci tuturor celor interesaţi de Grecia şi valorile ei.

La ediţia din acest an au participat peste 100 de copii şi tineri din întreaga ţară. Elevi din 15 judeţe ale ţării s-au calificat la cele trei concursuri ale proiectului (istorie, creaţie literară şi desen): Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Brăila, Bucureşti, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Tulcea, Vaslui.

Programul manifestărilor a cuprins deschiderea oficială, etapa naţională a Concursului de istorie "Cei 7 înţelepţi" cu tema "Istoria şi tradiţiile grecilor din România", premierea câştigătorilor, dar şi vizitarea unor locuri care păstrează amprenta unor personalităţi elene asupra oraşului Brăila: Teatrul "Maria Filotti", Galeria de Artă, Casa Memorială "Panait Istrati", Biserica Greacă, Muzeul Embirikos.

Plecând de la importanţa păstrării identităţii fiecăruia, a înţelegerii identităţii naţionale în interacţiune cu identitatea culturală a Europei şi a lumii, Proiectul cu titlul "Dialog cu Timpul şi Lumea" promovează educaţia interculturală "prin dezvoltarea cunoaşterii celuilalt, a istoriei sale, a tradiţiilor şi a spiritualităţii sale".

În acest context, în numele conducerii Uniunii Elene din România, le mulţumesc tuturor celor care au adus valoare adăugată celei de a XV-a ediţii a Proiectului "Dialog cu Timpul şi Lumea"- Brăila, 2023, un adevărat mijloc de cunoaştere şi apropiere a istoriei grecilor şi românilor.

Domnul Dumitru Rujan:

"Investitorii vin către România. Este important să facilităm investiţiile care aduc valoare adăugată mare şi locuri de muncă!"

Este foarte bine că noi, românii, avem o atitudine critică ridicată asupra deciziilor care se iau la nivel guvernamental sau la nivelul autorităţilor locale. Acest lucru ţine de sănătatea democraţiei în orice stat. De asemenea, este bine că opinia publică susţine un regim de impozitare stimulativ şi necesitate înlăturării proceselor birocratice, adică cele mai importante argumente care stau la baza deciziei marilor investitori de a localiza investiţii semnificative în ţara noastră. Pe lângă aceste aspecte favorabile, eforturile Guvernelor PNL de a sprijini investiţiile în sectorul energetic naţional ne-au adus în situaţia favorabilă de a avea o ţară şi o economie competitivă prin prisma preţurilor energetice şi, mai ales, a independenţei energetice de aprovizionarea din surse externe. Gazul din iarna aceasta este exclusiv românesc, energia electrică produsă din surse regenerabile depăşeşte nevoile de consum şi merge la export, iar energia pe bază de cărbune primeşte bani de la buget pentru a putea să continue producţia.

România este o ţară atractivă economic. O demonstrează din plin volumul investiţiilor străine din ultimii ani, de când PNL şi-a asumat rolul de a guverna responsabil.

Cu toate acestea, investiţiile străine continuă să meargă tot către regiunile dezvoltate ale ţării, acolo unde găsesc şi infrastructură modernă de transport şi alte facilităţi necesare pentru a fi competitive. Acest lucru reprezintă o reală preocupare pentru mine, ca deputat de Caraş-Severin, pentru că şi judeţul meu are nevoie de fabrici şi uzine performante, care să genereze plus-valoare la nivel local. Numai dacă realizăm investiţii solide putem păstra tinerii în Caraş-Severin, căci investiţiile puternice aduc cu ele, atât transfer tehnologic, cât şi locuri de muncă de calitate, cu salarii competitive.

Să ştiţi că am încredere în deschiderea de care dau dovadă autorităţile publice locale din Caraş-Severin, ori de câte ori un investitori strategic european ne trece pragul! Însă este esenţial ca actualul guvern să promoveze politici mult mai deschise şi mai avantajoase pentru investitorii care vor să construiască afaceri în judeţele şi zonele mai puţin dezvoltate ale ţării.

Doamna Elena Hărătău:

"Sistemul de garanţie-returnare, cel mai important proiect liberal de economie circulară"

Graţie conducerii liberale a Ministerului Mediului, România a făcut un pas uriaş în tranziţia către un mediu mai curat şi mai verde, precum şi spre o procedură adevărată de definitivare a protejării habitatului înconjurător la standarde internaţionale. Ani de zile, natura ţării noastre a fost transformată, din nefericire, într-o monstruoasă haldă de gunoaie, care a estompat grav şi iremediabil frumuseţea şi pitorescul peisajelor şi creaţiilor noastre naturale inegalabile.

Odată cu lansarea Sistemului de garanţie-returnare (SGR), cel mai mare proiect de economie circulară al ţării, o iniţiativă liberală sută la sută, lansat de ministrul Mircea Fechet, vor fi scoase din circuit aproximativ şapte miliarde de ambalaje anual, ceea ce va conduce la ameliorarea considerabilă a calităţii mediului şi a aerului.

România era obligată să schimbe realitatea din prezent, care indică o rată de reciclare naţională de doar 12% din deşeurile de ambalaje, ocupând astfel ultimul loc din Europa. Reuşita acestui proiect ne va permite să ajungem la un procent de 90% deşeuri de ambalaje reciclate, în anul 2026.

Funcţionarea acestui sistem este simplă, românii urmând să cumpere în perioada următoare produsele cu ambalaj cu garanţie, cu însemnul SGR şi un cod specific de bare. Al doilea pas este returnarea ambalajelor, la orice punct de colectare din magazine, manual, direct la vânzător sau automat, la aparatele de preluare. Sunt acceptate ambalajele goale, neturtite, cu eticheta intactă. În final, fiecare cumpărător va primi înapoi garanţia de 50 de bani, pentru fiecare ambalaj returnat corespunzător.

Sunt convinsă că intrarea în vigoare a noului sistem naţional de garanţie-returnare va îmbunătăţi sensibil procentele de colectare şi reciclare ale României. Un alt avantaj substanţial este crearea de noi locuri de muncă în economia verde, dar şi apariţia unor premise avantajoase pentru investiţii substanţiale în domeniul mediului şi a energiei verzi din ţara noastră.

Domnul Ervin Molnar:

"480 de milioane de lei viraţi şi peste 1.500 de beneficiari plătiţi prin Programul «ElectricUP»"

Într-un comunicat de presă, Ministerul Energiei anunţă încheierea etapei de implementare a proiectelor finanţate prin Programul "ElectricUP", având peste 1.500 de beneficiari care şi-au primit deja banii - din totalul de 1.839 de contracte de finanţare -, cu o valoare a contractelor de aproape 480 de milioane de lei. A fost un efort susţinut al celor din Ministerul Energiei pentru a finaliza dosarele de decont cât mai repede cu putinţă, totul pentru ca oamenii să îşi poată primi banii în timp util.

Totuşi, ce este Programul "ElectricUp"? "ElectricUp" este un program de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a operatorilor din domeniul HoReCa, program ce asigură o finanţare de până la 100.000 de euro pentru investiţii în sisteme de panouri fotovoltaice şi instalaţii de reîncărcare pentru autovehiculele electrice sau hibride, mai concret se urmăreşte creşterea eficienţei energetice, reducerea gazelor cu efect de seră prin încurajarea producerii de energie electrică verde şi încurajarea utilizării autovehiculelor electrice sau hibride. O diferenţă considerabilă faţă de programele destinate persoanelor fizice este faptul că acest program oferă o finanţare de până la 100% din cheltuielile eligibile.

Foarte important de ştiut, următoarea etapă a proiectului este cea de monitorizare, ceea ce obligă toţi beneficiarii să se asigure de deplina funcţionalitate a echipamentelor achiziţionate, atingerea unor anumiţi parametri tehnici asumaţi prin proiect şi îndeplinirea tuturor obligaţiilor contractuale asumate, în caz contrar, autoritatea va aplica măsuri de recuperare a finanţării. De asemenea, deja se pregăteşte runda a doua de finanţare, prin operaţionalizarea Programului "ElectricUp 2", la începutul anului viitor.

De data aceasta, ambiţiile proiectului sunt unele mai îndrăzneţe, dorindu-se creşterea capabilităţilor instalate şi o îmbunătăţire a condiţiilor de finanţare, astfel ca operatorilor economici şi antreprenorilor să li se uşureze considerabil drumul pe care îl au de făcut pentru accesarea acestor fonduri de pe urma cărora vor beneficia atât IMM-urile, cât şi societatea în ansamblul său.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL nu susţine impozitarea progresivă a pensiilor private!"

Partidul Naţional Liberal va rămâne întotdeauna consecvent cu propriile sale principii. Astfel, pentru a fi foarte clari şi pentru a transmite românilor un mesaj simplu, spunem răspicat - PNL nu susţine impozitarea progresivă a pensiilor private de la Pilonul II. Am cerut în mod expres ministrului de finanţe să proroge prin ordonanţa "trenuleţ" intrarea în vigoare a acestor prevederi, în cazul în care iniţiatorul, adică Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, nu clarifică aspectele semnalate în spaţiul public şi care au creat rumoare.

Reamintesc tuturor românilor şi competitorilor noştri de pe terenul politic că PNL a oprit, în ultimul ceas al angajării răspunderii Guvernului, naţionalizarea Pilonului 2 de pensii de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu. Mai mult decât atât, PNL este singurul partid care, prin lege, a protejat cei 8 milioane de români de dublă impozitare. Prin această lege a PNL, se va impozita doar câştigul efectiv realizat în urma investirii banilor din cotizarea la fondurile private, din care se deduce plafonul neimpozabil de 2.000 lei. Practic, în urma adoptării Legii PNL din 2022, românii vor lua mai mulţi bani când ajung la vârsta de pensionare, iar cotizaţiile nu vor mai fi impozitate. PNL este garantul apărării Pilonului 2 de pensii.

Orice atac la acesta nu este susţinut de PNL în Parlament, iar eu, personal, voi face tot ceea ce îmi stă în putinţă pentru a mă asigura că banii românilor, care muncesc onest şi din greu, sunt în siguranţă în faţa tuturor celor care consideră acest pilon o "vacă de muls" la îndemână. Sunt atât de multe mijloace prin care bugetul de stat poate fi consolidat - şi am atras atenţia asupra acestui lucru în ceea ce priveşte controalele la vamă - încât nu este necesar ca tot ceea ce agonisesc cetăţenii noştri o viaţă întreagă să fie pus sub semnul întrebării.

Domnul Ioan Balan:

"Reforma administrativă a ţării este necesară şi trebuie făcută responsabil pentru obiective de dezvoltare!"

România are nevoie de o analiză serioasă şi de o reformă pe măsură a administraţiei publice locale, în scopul facilitării dezvoltării. De asemenea, viitoarea reformă, trebuie să ţină seama de specificul localităţilor şi de istoricul lor, de tradiţii şi de obiceiuri, de activităţile economice locale şi de obiective clare de dezvoltare. Atât populaţia, cât şi majoritatea partidelor politice susţin necesitatea demarării unui amplu proces de evaluare a modului în care administraţia publică poate funcţiona mai eficient, poate fi mai aproape de nevoile oamenilor şi poate aduce o creştere a calităţii vieţii în comunităţile locale.

Din păcate, au ajuns prin Parlament nişte fiţuici cu pretenţii de reformă administrativă, promovate demagogic de unele partide politice din opoziţie, care trâmbiţează şi pe la Suceava o reformă administrativă de faţadă.

Ce propuneau acele proiecte scrise cu totul neprofesionist şi doar pentru a păcăli populaţia? Autorii lor au luat harta ţării şi au împărţit-o, asemeni copiilor care se joacă adesea cu creioane colorate, fără să ţină seama că fiecare localitate care funcţionează astăzi are o istorie aparte, de sute de ani, că unele comunităţi sunt centrate pe tradiţii ancestrale şi o reformă trebuie să ţină seama de toate aceste aspecte. Aceste proiecte demagogice arată pericolul pe care îl reprezintă principalele două partide de opoziţie pentru dezvoltarea şi echilibrul României.

Personal, cred că viitoarea reformă administrativă trebuie să pornească de la obiectivul asigurării unei finanţări adecvate a administraţiilor publice locale. De exemplu, administraţiile publice locale din Suceava, angrenate în proiecte de dezvoltare locală, trebuie să fie încurajate şi să aibă garanţia că proiectele lor beneficiază de finanţare şi nu depind de decizii centrale discreţionare. Proiectele de dezvoltare promovate de Gheorghe Flutur şi de primarii din judeţ nu ar fi avut succes fără sutele de deplasări ale preşedintelui Flutur la Bucureşti, fără insistenţe şi negocieri pe lângă miniştri şi guverne, fără susţinerea parlamentarilor liberali. Aşadar, prin reformă şi descentralizare financiară, proiectele de dezvoltare nu trebuie să se mai lovească de niciun fel de piedici!

La fel de important este şi faptul că reforma administrativă a României, care va avea loc cel mai probabil după anul 2024, trebuie să ţină cont de istoria particulară a fiecărei localităţi! Fiecare localitate din Suceava are o istorie şi o poveste de spus generaţiilor, iar reforma administrativă trebuie să contribuie la prezervarea identităţii noastre naţionale, concomitent cu îmbunătăţirea actului administrativ.

Aşa cum actuala coaliţie de guvernare a reuşit să promoveze reforma educaţiei şi reforma pensiilor, cred că tot aşa va reuşi să ajungă la un proiect corect de reformă pentru administraţia publică din ţara noastră.

Domnul Lilian Scripnic:

"Raportul referitor la propunerile Parlamentului European de modificare a tratatelor, un atentat la suveranitatea României"

În cadrul sesiunii plenare din această toamnă, Parlamentul European şi-a propus să voteze o serie de amendamente de modificare a tratatelor Uniunii Europene prin care, spun liderii europeni, se doreşte o reformare a arhitecturii sale instituţionale.

Astfel, în 22 noiembrie a.c., Raportul referitor la propunerile Parlamentului European de modificare a tratatelor a fost adoptat cu un avantaj minor de 291 de voturi pentru, 274 de voturi împotrivă şi 44 abţineri.

Autorităţile de la Bruxelles s-au străduit să împacheteze frumos marile reforme pe care le propun prin formulări impresionante precum: întărirea rolului parlamentelor naţionale, consolidarea rolului Parlamentului European în procesul legislativ şi dobândirea calităţii de co-legiuitor în ceea ce priveşte cadrul financiar multianual, întărirea rolului partidelor politice europene, sporirea capacităţii Uniunii de a acţiona în condiţii de legitimitate democratică şi responsabilitate la provocările geopolitice actuale şi la perspectiva extinderii, sporirea participării cetăţenilor la procesul de decizie prin organizarea de referendumuri la nivelul Uniunii etc.

În realitate, toate aceste principii enunţate frumos sunt un atentat la suveranitatea naţiunilor. Unul din ele ar fi renunţarea la dreptul de veto al statelor membre în favoarea unei majorităţi calificate, ceea ce înseamnă practic eliminarea unei pârghii importante pe care un stat o are în cazul unei decizii abuzive. Eurodeputaţii au mai votat şi pentru competenţe mai multe acordate Uniunii pe problemele legate de mediu şi competenţe comune în domeniile unde, în prezent, statele membre au competenţe exclusive: sănătatea publică (în special privind ameninţările transfrontaliere), protecţia civilă, industria şi educaţia. Aceste domenii trebuie să rămână în sfera de acţiune naţională şi nicidecum în sarcina unei confederaţii de state, aşa cum se doreşte a fi Uniunea Europeană pe viitor.

Cât despre decizia celor de Bruxelles de a înlocui sintagma "egalitate între femeie şi bărbat" cu "egalitate de gen" nu putem decât constata absurditatea ei şi faptul că efectiv se depăşesc limitele respectului faţă de valorile umane, civice şi religioase care au călăuzit naţiunile europene secole de-a rândul.

Modificările aduse Tratatelor nu sunt prea mult mediatizate şi dezbătute în plan intern. Europarlamentarii celor două partide aflate la guvernare nu se străduiesc să informeze românii despre ceea ce li se pregăteşte în birourile de la Bruxelles. Nu ar avea niciun interes în acest sens, dat fiind faptul că unii dintre ei nici nu au îndrăznit să voteze împotrivă şi s-au abţinut la vot. Consider că cei care s-au abţinut de la vot şi nu au votat împotriva acestor reforme aberante datorează explicaţii opiniei publice.

În acest sens, solicit celor doi lideri ai partidelor din coaliţia de guvernare, domnului Marcel Ciolacu şi domnului Nicolae Ciucă, în calitatea lor de preşedinţi ai partidelor aflate la guvernare şi cu reprezentanţi în Parlamentul European, să explice public de ce aceştia nu şi-au exercitat dreptul de vot în cadrul mandatului conferit de poporul român, preferând să se abţină sau să nu voteze. Aceleaşi explicaţii le au de dat şi reprezentanţilor USR care au votat pentru adoptarea Raportului.

Sperăm ca aceste explicaţii să fie date mai devreme de alegerile din 2024, când electoratul român va avea ocazia de a-i sancţiona pentru politica lor în mod constant antiromânească.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Greşelile din dosarul aderării la Schengen trebuie reparate urgent!"

Fix în aceste zile, 4 şi 5 decembrie, are loc un nou Consiliu JAI, în care nu se va supune la vot acceptarea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. O parte dintre europarlamentarii români s-au grăbit deja să anunţe un eşec al guvernării în acest important dosar; alţi colegi din opoziţie folosesc această ocazie pentru a exagera şi a lansa mesaje anti-europene. Realitatea, însă, este mult mai complexă şi presupune, după cum veţi vedea, o mobilizare conştientă şi coordonată a tuturor forţelor politice democratice din ţara noastră.

În primul rând, de ce este importantă prezenţa pe agenda Consiliului JAI a acestui dosar, chiar dacă nu se va vota? Fiindcă discutarea în şedinţă a evoluţiei dosarului, recunoaşterea situaţiei de fapt, pozitive pentru România şi Bulgaria, şi reafirmarea susţinerii ţărilor noastre de către aproape toate ţările europene pune presiune pe Austria în a înceta cu blocajul acesta absurd şi antieuropean!

Sigur, cu toţii ne-am fi dorit ca în acest Consiliu JAI să se supună la vot şi să se şi aprobe intrarea României în Schengen! Din păcate, toate semnalele dinspre Viena arată că actualul cancelar Nehammer alege să facă din interior jocurile duşmanilor Europei Unite. De aceea, forţarea unui vot ar fi însemnat forţarea încă a unui eşec, iar aceasta ar fi dus la aproape îngroparea dosarului Schengen pentru România şi Bulgaria. Mai mult, o nouă respingere prin veto-ul Austriei ar fi făcut extrem de dificilă reintroducerea subiectului în agenda viitoarelor Consilii JAI.

Însă timpul nu este de partea noastră! Anul viitor sunt cele mai importante alegeri europarlamentare, considerate vitale pentru traseul Uniunii Europene, mai ales în contextul recrudescenţei euroscepticismului şi a naţionalismului exagerat. A se vedea cazul Ţărilor de Jos, unde formarea unui nou guvern este blocată tocmai de faptul că un partid extremist a câştigat alegerile cu un scor neaşteptat. Ca o paranteză, actualul premier Rutte dă semnale importante că ar renunţa la opoziţia contra Bulgariei, fiindcă numele său este vehiculat drept următorul Secretar General al NATO, iar pentru aceasta are nevoie de susţinerea României şi Bulgariei!

De aceea, este regretabil eşecul diplomatic al guvernelor noastre anterioare care au tratat cu superficialitate aderarea la Schengen, fie ca un "dat", ca o certitudine a includerii în spaţiul de liberă circulaţie, fie ca o "problemă ce se rezolvă uşor". Este un eşec al preşedintelui României, în primul rând care, atât prin declaraţii publice, dar şi prin inactivitate şi neimplicare pare că a acţionat în sprijinul Austriei, nu al restului Europei care ne doreşte în Schengen. Dar, totodată, este un eşec dur al Ministerelor de Externe şi de Interne ale României, din nefericire conduse continuu în ultimii ani de colegi liberali.

Însă, lăsând la o parte supărările şi atribuirea nominală a responsabilităţii, trebuie să ne concentrăm pe următorii paşi de după acest Consiliu JAI. Sunt vehiculate trei variante prin care România şi Bulgaria ar putea sparge "blocada" Austriei.

Prima variantă presupune forţarea politică a dosarului Schengen, în sensul implicării dezbaterii politice pentru impunerea în faţa Austriei. Concret, implică o discuţie şi un vot fie în Consiliul de Afaceri Externe din 11 decembrie, fie în Consiliul European. Există riscul ca în această variantă executivul din Austria să simtă nevoia de a-şi apăra insistent punctul de vedere, transformând tematica într-o miză electorală cu un puternic impact emoţional. Mai mult, subiectul Schengen este unul tehnic, şi nu politic!

A doua variantă, ar fi o soluţie de adoptare tacită a intrării României în Schengen, printr-un vot în cadrul reuniunii ambasadorilor statelor UE şi validarea în orice Consiliu UE de până la sfârşitul anului. Este o variantă propusă de europarlamentarii PSD şi ar fi cea mai puţin "contondentă" şi riscantă variantă, pentru că ar evita discuţiile politice radicale din partea Austriei.

A treia variantă care este luată în calcul foarte serios de forurile europene este convocarea unui nou Consiliu UE extraordinar care să aibă pe ordinea de zi aderarea României şi Bulgariei. Această variantă va fi evaluată în urma Consiliului JAI din aceste zile şi, în funcţie de semnalele şi concluziile acestuia, vom putea şti şi noi care va fi calea cea mai bună de urmat.

După cum bine ştiţi, am susţinut de la bun început trimiterea în judecată a Austriei la Curtea Europeană de Justiţie. Chiar dacă avem toate argumentele să câştigăm şi chiar să obţinem despăgubiri în instanţă, aderarea la Schengen trebuie să aibă unanimitate în Consiliul JAI. Da, susţin în continuare trimiterea Austriei la CJUE, însă trebuie să dublăm eforturile politice, diplomatice şi chiar economice de a opri Austria să pună în pericol unitatea UE! Apoi, va trebui să discutăm foarte serios în UE dacă este în interesul Europei unite ca deciziile esenţiale să poată fi blocate de un singur om (fie el şi Cancelar!) şi miza sa electorală minusculă şi vremelnică.

Eforturile deosebite pe care premierul Marcel Ciolacu le face acum, în al doisprezecelea ceas, de a menţine subiectul Schengen pe agenda europeană, trebuie susţinute de întreaga clasă politică, inclusiv de preşedinţia ţării! Mai mult, europarlamentarii PSD lucrează intens pe canalele diplomatice şi politice pentru a evita eşecul total al aderării la Schengen.

De aceea, stimaţi colegi parlamentari, vă invit să depuneţi un efort suplimentar de a susţine România în aceste zile esenţiale pentru viitorul ţării!

Domnul Ioan Mang:

"Patriotismul este o şansă pentru România europeană, nu un pericol!"

Anul acesta s-au împlinit 105 ani de la Marea Unire şi se vor împlini 34 de ani de la Revoluţia din 1989.

În toată această perioadă, românii au trăit 51 de ani în dictatură sau război, din 1938 până în 1989 şi 54 de ani într-un regim democratic deşi, să ne aducem aminte, femeile au primit drept limitat de vot abia în 1929 şi, pentru cele care împliniseră 30 de ani, drept general de vot în 1938. Doar că 1938 a însemnat şi începutul primei dictaturi, cea regală, astfel încât ele nu au putut vota liber decât din 1990. Este de gândit!

Avem în urma noastră, aşadar, jumătate de secol de totalitarism şi jumătate de secol de libertate în diverse forme, pentru că, aşa cum am văzut în vremea pandemiei, linia dintre libertatea de a alege şi opusul ei, în cadrul unui stat european şi democratic, poate deveni uneori extrem de subţire şi poate genera abuz şi hoţie, aşa cum a fost, se pare, cazul achiziţiei mamut de vaccinuri inutile.

Ei bine, în acest stat european şi democratic, vreau să semnalez un nou pericol la adresa libertăţii românilor, mai ales în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, de peste şase luni, alegeri foarte importante pentru viitorul României. Este vorba despre libertatea de a fi patriot, de a dori binele ţării tale şi al poporului tău!

Când PSD a venit cu ideea de a renegocia prevederi absurde din PNRR, care ar fi condamnat pensionarii la sărăcie vreme de decenii, o parte dintre politicienii de "dreapta", dar şi din media, le-a spus că nu e posibil. Şi iată că a fost posibil!

Când premierul Ciolacu a lansat ideea de patriotism economic, adică, aşa cum face orice ţară normal pentru susţinerea producătorilor români, i-au sărit în cap tot felul de dătători cu părerea.

Când am solicitat o linie mai dură faţă de abuzul austriecilor în cazul Schengen, iarăşi, românilor li s-a spus, de către unii politicieni, că nu este bine să stăm noi drepţi şi fermi, cu adevărul de partea noastră!

Acum, începem să auzim deja, tot mai des, de la aceiaşi politicieni, dar şi în media, că ar fi periculos să dezbatem teme legate de patriotism, de rolul şi locul României în UE, asta în vreme ce toţi ceilalţi parteneri europeni exact asta fac, îşi susţin şi îşi urmăresc cu ferocitate, uneori, interesele la Bruxelles.

Ei bine, eu cred că, dimpotrivă, cu atât mai mult cu cât purtăm pe umeri nedreptatea dosarului Schengen, avem mare nevoie în următoarele luni să dezbatem teme şi priorităţi naţionale pentru o Românie europeană.

Eu cred că, dacă, aşa cum vor unii, vom trimite în Parlamentul European oameni care nu se simt patrioţi, ataşaţi intereselor legitime ale ţării lor, vom comite un act de trădare. Acei oameni, dacă vor ajunge acolo, aşa cum s-a dovedit şi în trecut, vor servi oricui altcuiva, dar nu României!

Mă limitez acum la a semnala acest pericol, încercarea unora de a da patriotismului conotaţii negative, şi de a vă invita pe toţi, în următoarele săptămâni, să reflectaţi la rolul patrioţilor români, bărbaţi şi femei, în ultimul secol, la ce ar fi însemnat România fără ei şi fără ele.

Vă invit să decideţi, liberi, dacă viitorul României europene este cel al unei ţări şterse, fără personalitate, fără proiect, sau dacă, aşa cum îşi doreşte majoritatea românilor, iar cifrele confirmă acest lucru, vom promova o ţară ambiţioasă şi puternică, care vrea şi poate să se afirme în Europa, să îşi apere interesele şi să facă parte din procesul de decizie, nu din grupul fără onoare al simplilor executanţi, bucuroşi pentru că şi-a făcut doamna Ursula von der Leyen o poză cu noi.

Doamna Maria Stoian:

"Implicarea universităţilor de medicină şi farmacie, factor esenţial în realizarea primelor medicamente inovative din România"

România are nevoie de iniţierea procedurilor necesare fabricării de medicamente inovative, prin implicarea universităţilor de medicină şi farmacie în domeniul cercetare/dezvoltare.

Ţara noastră nu produce în prezent niciun medicament inovativ, fapt care generează dificultăţi în ceea ce înseamnă modalitatea de procurare şi comercializare a acestora pe piaţa farmaceutică.

În aceste condiţii, Guvernul susţinut de PNL evaluează posibilitatea dezvoltării unor noi modele economice, care să încurajeze investiţiile în capacităţi producătoare de medicamente inovative, prin elaborarea unor capacităţi de cercetare-dezvoltare performante.

Una dintre variantele agreate este cointeresarea universităţilor de medicină şi farmacie în crearea acestui tip de proiecte inovative. Prezenţa instituţiilor de învăţământ universitar în concretizarea medicamentelor inovative ar avea multiple avantaje. Pe de o parte, facultăţile de medicină pot oferi expertiza de specialitate indispensabilă, iar pe de altă parte, participaţia lor va conduce la apariţia de noi oportunităţi de dezvoltare a capacităţilor academice.

Este timpul ca şi ţara noastră să adere la conceptele de bune practici promovate în alte state, în care universităţile sunt implicate direct şi decizional în programe importante de cercetare-dezvoltare din industria farmaceutică. În susţinerea acestui demers, decidenţii guvernamentali sunt în plin proces de operaţionalizare a unui Fond pentru inovaţie, una dintre ţintele vizate de înfiinţarea acestuia fiind facilitarea accesului rapid la medicaţia inovativă.

Din această perspectivă, autorităţile responsabile doresc să promoveze menţinerea unui echilibru stabil între nevoia de medicamente inovative şi resursele financiare, astfel încât să nu fie afectată posibilitatea de utilizare a medicamentelor generice.

În prezent, pe piaţa farmaceutică autohtonă, 80% dintre medicamente, care reprezintă 20% din resursele financiare, sunt reprezentante de medicamentele generice, iar restul de 20%, cu valoare de 80%, de medicamentele inovative.

În aceste condiţii, este necesară o balanţă sustenabilă şi susţinută din punct de vedere bugetar între cele două tipuri de medicamente, astfel încât pacienţii să dispună, în continuare, de posibilitatea achiziţionării medicamentelor generice.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Peste 840 de milioane de lei, bani europeni, pentru mai mult de 660.000 de fermieri români"

Judeţul Constanţa are o tradiţie a muncii agricole bine împământenită, de aceea ultimele veşti comunicate de către APIA sunt foarte îmbucurătoare pentru toţi agricultorii. În concret, în perioada 16.10.2023 - 26.11.2023, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plata avansului aferent Campaniei 2023 suma de 843.935.993,45 euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) plus cofinanţare de la Bugetul National (BN1) şi Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), pentru un număr de 662.586 de fermieri.

În cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plăţile directe şi de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegate, maximul stabilit de reglementările europene în vigoare ce privesc sprijinul acordat în cadrul dezvoltării rurale. Plăţile pentru intervenţiile finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanţate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

De asemenea, APIA a autorizat la plată un ajutor în valoare de 274 milioane de lei pentru 199.241 de fermieri, sub formă de sprijin de urgenţă în sectorul cerealelor şi al seminţelor oleaginoase. Ajutorul este finanţat din fonduri UE, prin FEGA, şi de la bugetul de stat.

Iată încă o dovadă de necontestat a faptului că apartenenţa noastră la marea familie europeană este un lucru extraordinar.

Prin fondurile europene la care avem acces datorită apartenenţei noastre, agricultura românească şi fermierul român pot prospera şi se pot dezvolta. Ca popor a cărui activitate economică a fost întotdeauna preponderent agrară, sprijinul şi programele destinate investiţiilor în agricultură sunt necesare pentru economia şi bunăstarea românilor. Prin munca de zi cu zi a agricultorului român, avem întotdeauna ce pune pe masă, iar prin plasa de siguranţă oferită de UE avem mereu certitudinea că agricultorul român va avea mereu de muncă!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Astăzi stau în faţa dumneavoastră pentru a împărtăşi experienţele şi observaţiile mele din recenta vizită oficială în Statul Israel. În această misiune, alături de membri ai parlamentelor europene şi reprezentanţi civili, am avut ocazia să mă confrunt cu realităţile tulburătoare ale conflictului din regiune, marcat de acţiunile grupului terorist Hamas.

Prima şi cea mai profundă impresie pe care doresc să o împărtăşesc este impactul devastator al terorismului asupra vieţilor oamenilor nevinovaţi. În timpul conflictului care a început pe 7 octombrie 2023, am fost martor la urmările atacurilor brutale ale Hamas împotriva cetăţenilor israelieni. Am văzut cu ochii mei cum locurile obişnuite de întâlnire şi convieţuire au fost transformate în scene de crimă şi suferinţă.

Atacurile coordonate de Hamas, care au inclus un baraj de rachete şi invazia teroristă în sudul Israelului, au provocat moartea a sute de civili şi forţe de securitate israeliene, alături de răpirea a aproximativ 240 de persoane. Este esenţial să subliniem că aceste acţiuni nu sunt doar atacuri asupra unui stat suveran, ci reprezintă o agresiune împotriva umanităţii însăşi.

Vizita mea în Israel a inclus întâlniri cu o varietate de persoane - oficiali guvernamentali, membri ai forţelor de securitate, victime ale terorismului şi familiile acestora, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţilor afectate. Am fost profund mişcat de întâlnirea cu familia şi prietenii lui Inbar Haiman, o tânără curajoasă cu cetăţenie română, răpită de Hamas. Această întâlnire a subliniat eforturile intense, atât diplomatice, cât şi umanitare, necesare pentru a-i aduce pe cei răpiţi înapoi în sânul familiilor lor.

În această deplasare, am vizitat şi locuri semnificative ale conflictului, inclusiv Kfar Aza şi locul tragediei Nova Festival, unde comunităţile au fost afectate în mod direct de terorism. Aceste vizite au fost esenţiale pentru a înţelege impactul real al terorismului asupra vieţii de zi cu zi şi asupra comunităţilor.

Discuţiile cu membrii Knessetului, oficiali guvernamentali şi experţi în securitate, cum ar fi Superintendentul Miky Rosenfeld şi Lt. Col. (R) Peter Lerner, mi-au oferit o perspectivă aprofundată asupra provocărilor de securitate cu care se confruntă Israelul şi asupra răspunsurilor naţionale la aceste ameninţări. Vizita la Spitalul Ichilov şi la Centrul medical Sourasky din Tel Aviv mi-a permis să întâlnesc şi să vorbesc cu soldaţii răniţi, aducând un omagiu curajului şi sacrificiului lor.

În acest context, doresc să afirm cu fermitate că terorismul practicat de Hamas este inacceptabil. Este esenţial ca comunitatea internaţională, inclusiv România, să-şi consolideze eforturile pentru a combate terorismul şi a susţine dreptul inalienabil al Israelului de a-şi apăra cetăţenii şi teritoriul.

Solidaritatea noastră cu poporul evreu şi susţinerea fermă pentru anihilarea terorismului şi promovarea păcii sunt imperative. Trebuie să lucrăm împreună pentru a aduce stabilitatea şi securitatea în regiune, recunoscând că pacea şi justiţia sunt valori universale, esenţiale pentru prosperitatea şi bunăstarea tuturor naţiunilor.

În încheiere, doresc să subliniez necesitatea unei acţiuni concertate la nivel internaţional pentru a aduce la justiţie pe toţi cei implicaţi în acte teroriste şi a sprijini victimele acestor atrocităţi. Israelul, ca orice alt stat, merită să trăiască în pace şi securitate, iar noi, ca membri ai comunităţii internaţionale, avem datoria morală de a contribui la realizarea acestui obiectiv.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, un prilej pentru conştientizarea drepturilor şi necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă"

Începutul lunii decembrie este dedicată în fiecare an marcării Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi, prilej pentru instituţii, autorităţi şi societatea civilă în ansamblul ei de a atrage atenţia asupra drepturilor şi egalităţii de şanse de care aceste persoane ar trebui să se bucure în orice societate modernă.

Organizaţia Naţiunilor Unite încurajează fiecare stat să dezvolte şi să implementeze programe sociale destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi corelarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în raport cu strategiile de dezvoltare ale fiecărui stat în parte.

În acest sens, Convenţia privind drepturile persoanelor cu handicap, adoptată în 2006, şi semnată de 180 de ţări, promovează drepturile şi bunăstarea persoanelor cu dizabilităţi în vederea implementării Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030 şi a altor formate internaţionale de dezvoltare, precum Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, Carta privind incluziunea persoanelor cu handicap în acţiunile umanitare, Noua Agendă Urbană şi Agenda de acţiune de la Addis Abeba privind finanţarea pentru dezvoltare.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în prezent, peste un miliard de oameni, adică 15% din populaţia lumii, trăiesc cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre aceştia provenind din ţările în curs de dezvoltare, iar 50% neavând acces la sistemul de îngrijire medicală. O statistică îngrijorătoare este şi aceea care arată că mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilităţi sunt copii, iar probabilitatea ca aceştia să se confrunte cu violenţa este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme.

În ţara noastră, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse avea în evidenţă, la sfârşitul lunii iunie a.c., peste 80.000 de copii cu dizabilităţi, dintre care 50.000 de încadraţi în grad de handicap grav. Partidul Social Democrat acordă o importanţă deosebită egalităţii de şanse şi drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi susţine orice acţiune îndreptăţită pentru a reduce excluziunea socială şi orice formă de discriminare, tratând cu prioritate măsurile ce au obiectivul de a asigura un trai decent pentru fiecare cetăţean în parte.

Domnul Nicolae Giugea:

"O echipă liberală a dat startul construirii primei bariere verzi împotriva deşertificării judeţului Dolj!"

Au trecut mai bine de şapte ani de când am adresat, în calitate de deputat de Dolj, prima solicitare oficială către un ministru al mediului din Guvernul României, solicitând în mod imperativ să se identifice fonduri şi să se demareze o campanie de împădurire la nivelul sudului Olteniei. Am primit, de fiecare dată, asigurări şi promisiuni că se vor găsi resurse, că se vor începe lucrări şi că procesul de deşertificare va fi oprit. Noi, oltenii, ne-am bucurat de fiecare dată când am primit asemenea veşti care, din păcate, nu s-au concretizat niciodată. În acest timp care a trecut şi nu s-a făcut nimic concret, mii de hectare de teren agricol s-au transformat în ţărână, lăsând agricultorii din sudul judeţului fără pâmânt roditor pentru culturi şi fără principala sursă de venit.

Când există voinţă politică şi oameni care vor să mişte lucrurile, se poate! După atâţia ani pierduţi, în care am fi putut să salvăm mii de hectare de teren agricol, parlamentarii PNL de Dolj, alături de un ministru liberal tânăr, energic şi priceput care conduce politicile de mediu, am dat startul construirii primei bariere verzi împotriva deşertificării terenurilor din Dolj, o barieră de pădure de aproximativ 70 de hectare. La începutul săptămânii trecute, în comuna Apele Vii din Dolj, una dintre cele mai afectate comune, s-au plantat primii copaci dintre cei peste 350 de mii care urmează a se plata numai în această localitate. De asemenea, cu ajutorul fondurilor din PNRR, suprafaţa împădurită a judeţului Dolj ar trebui să crească cu aproximativ 12%, în următorii 3 ani, adică ceea ce nu s-a făcut în mai mult de trei decenii.

România are nevoie, cel puţin pentru următorii 4-5 ani, să susţină proiectele de investiţii demarate în această perioadă, fie că vorbim despre investiţii de infrastructură de transporturi, despre investiţii de mediu sau despre îmbunătăţiri funciare. Este singura modalitate prin care putem susţine creşterea economică şi asigura resursele pentru pensii decente şi salarii stimulative în educaţie, sănătate, ordine publică sau administraţie publică. De asemenea, nu ştiu când şi dacă vom mai traversa o perioadă atât de favorabilă pentru investiţii, în care zeci de miliarde de euro din PNRR, fonduri de coeziune şi alte axe financiare ne pot ajuta să modernizăm în mod real România.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - Simboluri"

Societatea românească actuală trebuie să trateze cetăţenii ca persoane, respectându-le demnitatea, şi nu să urmărească, după modelul globalist, reducerea omului la funcţie, resursă, obiect într-un mecanism trebuie construită pe relaţii de încredere, colaborare, solidaritate între membrii ei pentru dezvoltarea şi întărirea autonomiei, dar mai ales pentru realizarea unei perspective sociale specific româneşti în conglomeratul continental şi mondial de state.

În Transilvania este, se pare, o atitudine tot mai făţişă, regretabilă, a autorităţilor administraţiei locale.

În oraşele transilvănene se remarcă tendinţa ascunderii, mascării sau înlăturării simbolurilor româneşti într-o încercare de rupere de tradiţii, de negare a continuităţii românilor pe aceste meleaguri, mai ales în judeţele unde sunt atestate peste 200 de situri arheologice dacice.

La Oradea, statuia lui Mihai Viteazul a fost demolată, dar în oraş a apărat statuia unui rege ungur, sugerându-se astfel că acesta a fondat oraşul pe un teren nud. La 12 aprilie 2023 a fost inaugurată, în prezenţa oficialilor maghiari, statuia compozitorului imnului naţional al Ungariei.

La Cluj-Napoca au fost lăsate fără soclu statuile membrilor Şcolii Ardelene. Tot în "capitala" Transilvaniei, se reamplasează statuia lui Mihai Eminescu.

La Sfântu Gheorghe se încearcă mascarea cu vegetaţie a grupului statuar al lui Mihai Viteazul.

Aceste forme de manifestare a unui naţionalism xenofob sunt o înjosire a sentimentului naţional, nu o modalitate de recunoştinţă a unei minorităţi etnice faţă de atitudinea generoasă a majorităţii naţiunii care consideră că respectul pentru valorile naţionale proprii este compatibil cu respectul pentru valorile celorlalte naţiuni şi etnii!

Fiecare naţie, în statul său, cinsteşte valorile naţionale proprii, în armonie cu minorităţile naţionale conlocuitoare.

Astfel, şi România trebuie să-şi prezerve tradiţiile, valorile, prin unii dintre fiii ei, adevăraţi români pentru România.

Domnul Nicu Niţă:

"Cadrul temporar de criză a fost prelungit. Undă verde la noi ajutoare pentru fermieri"

Declaraţia mea politică se referă la faptul că fermierii vor putea obţine credite pe 10 sau 20 ani pentru achiziţia de terenuri şi dezvoltarea fermelor, garantate de stat în procent de 90%.

Anunţul a fost făcut de ministrul agriculturii, Florin Barbu, prin prelungirea Cadrului temporar de criză, document ce a fost aprobat de Comisie şi publicat în Jurnalul European de marţi, 21 noiembrie (C/2023/1188).

Ajutoarele totale nu vor depăşi în niciun moment 280.000 euro per întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, per stat membru şi 335.000 euro per întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, per stat membru.

Documentul prevede că acestea se acordă până la data de 30 iunie 2024.

Ajutoarele pot fi acordate sub formă de granturi directe, avantaje fiscale şi de plată ori sub alte forme, ca de exemplu, avansuri rambursabile, garanţii, împrumuturi şi titluri de capital, cu condiţia ca valoarea nominală totală a acestor măsuri să nu depăşească plafonul global relevant de 280.000 euro sau 335.000 euro per întreprindere per stat membru.

Partidul Social Democrat va continua să sprijine fermierii şi să vină în întâmpinarea nevoilor acestora prin diferite ajutoare.

Doamna Raisa Enachi:

"Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi - Solidari cu cei vulnerabili"

Duminică, 3 decembrie, a fost marcată Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi. În România, numărul persoanelor declarate oficial ca având dizabilităţi a crescut în ultimii ani. Cu toate acestea, integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii rămâne încă o provocare semnificativă. Desigur, există iniţiative şi programe care vizează îmbunătăţirea accesului acestor persoane la oportunităţi de angajare şi asigurarea unui mediu de lucru, însă nu sunt făcute suficiente demersuri pentru a fi puse şi în practică.

Una dintre problemele majore cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi în căutarea unui loc de muncă este discriminarea. De multe ori, angajatorii pot fi reticenţi să ofere oportunităţi persoanelor cu dizabilităţi, fie din lipsa de informare, fie din prejudecăţi. Educaţia şi conştientizarea în rândul angajatorilor şi a colegilor de muncă sunt esenţiale pentru a schimba această perspectivă, cu toţii pot fi la fel de eficienţi, dacă li se oferă ocazia.

O altă problemă întâlnită - persoanele nevăzătoare care se confruntă cu obstacole considerabile în accesul lor la locurile publice. Un exemplu elocvent este interdicţia de a intra cu animalele de asistenţă în magazine. Acest lucru nu doar limitează libertatea lor de mişcare, ci şi subliniază un nivel de neînţelegere a nevoilor acestor persoane în ceea ce priveşte asistenţa pe care o oferă animalele speciale.

Mai mult decât atât, lipsa marcajelor tactile şi a semnalelor sonore la semafoare reprezintă o altă provocare majoră pentru persoanele cu dizabilităţi vizuale. Absenţa acestor facilităţi în spaţiul public îi expune pe aceşti oameni la riscuri inutile şi poate contribui la izolarea lor într-o societate care ar trebui să promoveze incluziunea.

Guvernul are un rol crucial în promovarea legislaţiei şi a politicilor care să sprijine persoanele cu dizabilităţi în domeniul ocupării forţei de muncă. Aceste politici trebuie să includă facilităţi pentru accesibilitate, sprijin financiar pentru angajatori şi programe de formare şi adaptare a locurilor de muncă.

Comunitatea, în ansamblu, are, de asemenea, un rol vital în sprijinirea integrării persoanelor cu dizabilităţi. Este esenţial să se promoveze o cultură a incluziunii şi a respectului reciproc. Aceasta implică atât conştientizarea, cât şi acţiuni concrete în vederea eliminării barierelor sociale şi fizice.

O societate cu adevărat incluzivă este una care recunoaşte şi valorizează diversitatea, oferind şanse egale tuturor membrilor săi. Se acordă fonduri pentru firmele care angajează persoane cu dizabilităţi, dar care este, cu adevărat, situaţia angajărilor din sistem?

În România, persoanele cu dizabilităţi se confruntă, în continuare, cu discriminări semnificative, adesea doar din cauza faptului că nu sunt tratate la fel ca restul societăţii. Această nedreptate devine evidentă în numeroase aspecte ale vieţii de zi cu zi.

Este evident că este necesară o schimbare semnificativă în atitudinea şi practicile societăţii româneşti, pentru a asigura un tratament egal şi demn pentru toţi membrii săi, indiferent de abilităţi sau dizabilităţi.

Este esenţială conştientizarea, educarea şi implementarea unor politici şi facilităţi care să faciliteze integrarea şi să elimine discriminările pe care le întâmpină persoanele cu dizabilităţi în viaţa cotidiană.

Doamna Raluca-Maria Borta:

"Măsuri pe repede înainte"

Startul sărbătorilor de iarnă îl dă, Sfântul Nicolae, simbol al dărniciei şi protector al copiilor. Cred că majoritatea dintre noi avem copii acasă, pe care de abia aşteptăm să îi surprindem cu cadouri în ghetuţe.

Deşi este sărbătoarea bucuriei, mă întristează gândul că poate, undeva acolo într-un colţ de Românie, sunt părinţi care nu îşi permit cadouri pentru copii lor sau chiar mai mult, nu îşi permit să le ofere o masă decentă.

Din nefericire, o mulţime de români se confruntă cu provocări financiare în timpul sărbătorilor, din cauza veniturilor modeste.

În ciuda eforturilor lor, costurile ridicate ale produselor alimentare şi serviciilor specifice sărbătorilor pun o presiune semnificativă asupra bugetelor deja strânse.

Prin urmare, Guvernul este nevoit să propună cu celeritate măsuri de sprijin şi politici fiscale bine gândite, în loc să se rezume la ordonanţe care să plafoneze preţurile la alimente.

România pare să fie guvernată pe termen scurt, prin ordonanţe de urgenţă.

Deşi se doresc adoptate o serie de măsuri bugetar-fiscale, pentru anul 2024, majoritatea românilor sunt îngrijoraţi de lipsa resurselor, de rata inflaţiei, chestiuni pe care actuala guvernare le tratează ca pe nişte pretenţii puerile, în timp ce îşi conturează propria agenda pentru viitoarele alegeri.

Fie că vorbim despre un kilogram de carne de porc, cozonac, dulciuri sau lactate, preţurile sunt exorbitante în comparaţie cu salariile românilor.

De asemenea, scăderea preţurilor la o anumită categorie de alimente, cu valoare nutriţională scăzută, ar putea avea consecinţe asupra sănătăţii publice.

Deşi nu sunt împotriva acestor măsuri, ar trebui să avem în vedere faptul că va exista un impact asupra producătorilor şi comercianţilor ce va fi resimţit pe termen lung atât în buzunarele românilor, cât şi asupra sănătăţii lor.

Guvernarea de astăzi nu pare să fie conştientă de aceste realităţi; sunt complet deconectaţi de la viaţa cotidiană a românului de rând.

Încurajez colegii să facă o vizită la piaţă sau la orice magazin, lăsându-şi accesoriile opulente acasă, şi să observe atent modul în care oamenii gestionează preţurile alimentelor, poate atunci 100 lei nu o să li se mai pară suficient pentru un coş cu alimente de bază.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Nu avem voie să transformăm administraţia într-un ring politic!"

Conflictele dintre politicieni, oricât de mici ar fi, nu fac decât să afecteze comunităţile, pentru că deciziile menite să asigure bunăstarea oamenilor sunt înlocuite cu dispute sterile şi lipsite de sens sau cu acţiuni prin care unul sau altul dintre partide abuzează de puterea pe care o are. Vedem astfel de situaţii în Parlament, dar şi în consiliile locale sau judeţene.

O astfel de situaţie este şi în Consiliul Judeţean Braşov, unde, din păcate, Executivul are, în ultima perioadă, manifestări ce încalcă spiritul democraţiei, ajungând chiar la un comportament abuziv. De ce? Un răspuns logic este greu de găsit. Singura explicaţie pe care o găsesc posibilă este că, pur şi simplu, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, asigurată de partenerii noştri de Coaliţie, ţine neapărat să demonstreze că deţine puterea.

Concret, pentru data de 14 noiembrie, 14 consilieri judeţeni braşoveni - o treime dintre aleşi, aşa cum prevede legislaţia - au convocat o şedinţă de extraordinară. Pe ordinea de zi era un punct care viza componenţa comisiilor de specialitate, iar altul viza modificarea Regulamentului de funcţionare a Consiliului judeţean. Convocarea acestei şedinţe a fost contestată de persoana care ţine locul secretarului general al judeţului, care le-a transmis consilierilor judeţeni care au convocat plenul o adresă oficială în care se arată că nu vede "caracterul de urgenţă al şedinţei".

Practic, persoana respectivă şi-a depăşit atribuţiile, pentru că aleşii judeţeni sunt cei care stabilesc dacă o şedinţă este urgenţă sau nu. La şedinţa respectivă au venit consilierii judeţeni care au semnat convocatorul, dar şi alţi aleşi, însă nu au putut fi luate decizii valabile din lipsă de cvorum. De ce? Pentru că în timpul şedinţei, unui consilier judeţean a aflat că i-a încetat de drept mandatul, în urma unui ordin al Instituţiei Prefectului. De atunci, situaţia este tensionată în Consiliul Judeţean Braşov, iar acest lucru se întâmplă din cauza unor orgolii politice care nu îşi au locul într-un for deliberativ. Consilierii judeţeni braşoveni PSD au înţeles perfect acest lucru, iar acţiunile lor au avut ca scop interesul cetăţenilor şi se aşteaptă ca acelaşi lucru să îl facă şi aleşii partidului care, la nivel naţional, face parte din Coaliţie.

De aceea, fac apel către parlamentarii de Braşov să discute cu colegii lor din teritoriu, pentru a detensiona situaţia. Nu este o perioadă în care să ne permitem luxul de a transforma administraţia într-un ring politic. Astfel de situaţii pot fi depăşite numai prin dialog. O spun în calitate de fost prefect al judeţului, care a gestionat mai multe situaţii tensionate şi care a reuşit să deblocheze proiecte importante ale judeţului după ce a adus la aceeaşi masă reprezentanţii tuturor partidelor politice.

De asemenea, poate ar fi util ca noi, parlamentarii, să reanalizăm prevederile Codului administrativ, pentru a clarifica unele aspecte ce ţin de administraţiile locale şi pentru a face imposibile derapajele similare celui la care am făcut referire. Poate că prevederile legale privind atribuţiile secretarului general al judeţului nu sunt atât de clare şi este nevoie de o definire mai detaliată a acestora.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Caravana medicală AUR"

Congresul AUR a decis continuarea, pentru anul 2024, a activităţilor derulate în cadrul Caravanei Medicale în parteneriat cu Asociaţia Medici pentru Satele Ţării şi crearea unor noi programe de sprijinire a populaţiei pentru un stil de viaţă sănătos.

Strategia pentru anul 2024 se va concentra pe consolidarea şi extinderea acestei iniţiative, subliniind angajamentul continuu faţă de sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor.

Serviciile derulate în baza Strategiei de Propagandă se vor diversifica pentru acoperirea altor domenii deficitare şi pot cuprinde programe de sprijinire a populaţiei pentru acces la activităţi sportive sau facilitarea accesului la programe culturale sau educative.

Am pornit, în urmă cu 5 luni, caravana medicală, ca o concretizare a unei promisiuni făcute în campania electorală.

AUR a promis românilor în campania pentru alegerile parlamentare din 2020 că nu va folosi subvenţia publică acordată de la bugetul de stat decât pentru construcţia unui spital.

Acest proiect de anvergură subliniază angajamentul AUR de a ajuta comunităţile care se confruntă cu dificultăţi în accesarea serviciilor medicale.

Oamenii îşi pun speranţa în AUR şi în viziunea sa de a construi o Românie mai bună!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Creşterea suprafeţei împădurite a judeţului Dolj este una dintre priorităţile majore ale PNL"

Despre Sahara Olteniei se vorbeşte de mult timp, însă abia acum acţiunile concrete s-au materializat, graţie implicării echipei liberale. Creşterea suprafeţei împădurite a judeţului Dolj a fost şi rămâne o prioritate a noastră, a liberalilor. Este motivul pentru care am insistat ca în PNRR să fie introdus acest proiect, pentru că el va avea un rol important în protejarea unor suprafeţe considerabile, cu efecte economice semnificative.

Aşadar, am participat, în urmă cu o săptămână, în comuna Apele Vii, la evenimentul în care s-a dat startul campaniei de împădurire, în condiţiile în care această comună se află în epicentrul zonei care este cea mai expusă deşertificării din ţară. Doar în această toamnă şi în primăvara anului 2024 vor fi plantate în nisipurile din Oltenia păduri pe circa 2.400 de hectare, în valoare de 95 milioane de euro.

Împădurirea nu este doar o acţiune ecologică, ci are un important rol economic. Anual, în sudul ţării suprafaţa afectată de deşertificare creşte cu 1.000 de hectare. Dacă în urmă cu 10-15 ani vorbeam despre 80.000 de hectare afectate de acest fenomen, acum suprafaţa este de aproximativ 100.000 de hectare. Asta înseamnă o pierdere imensă pentru economia zonei. Mai trebui adăugat şi faptul că, prin acţiunea de împădurire, se creează un număr importat de locuri de muncă, iar terenurile degradate devin rentabile economic. Pentru liberali este esenţială componenta e dezvoltare economică din PNRR, dar o dezvoltare economică durabilă, care să ne asigure exploatarea cât mai eficientă a resurselor.

Prin acest plan, Oltenia va avea de câştigat în plan economic, dar şi social. O zonă care se deşertifică este o zonă care se depopulează, iar asta atrage după sine un declin economic şi mai accentuat. Este o spirală negativă care trebuie stopată. Alături de această acţiune de împădurire, noi, liberalii doljeni, am mai pregătit o serie întreagă de alte măsuri de încurajare a economiei din zonă, precum înfiinţarea unor pepiniere, care să aducă şi un important câştig economic şi care să sporească valoarea terenurilor care acum sunt degradate. Aşa cum am declarat de fiecare dată, doar prin investiţii susţinute România va continua să se modernizeze şi să se dezvolte, iar lucru acesta se vede şi se simte de când PNL şi-a asumat responsabilitatea guvernării.

Doamna Elena Stoica:

"Dinamizarea investiţiilor în tehnologiile cuantice, o şansă uriaşă pentru creşterea atractivităţii economice a României"

Un obiectiv important al conducerii PSD a Guvernului şi a Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este transformarea ţării noastre în lider regional al segmentului software pentru quantum, fiind adoptată deja o strategie concretă în scopul dezvoltării noilor tehnologii cuantice.

Este vorba despre cea mai nouă tehnologie în materie de calcul existentă în prezent pe piaţa mondială - quantumul.

Tehnologia quantum înseamnă că un asemenea calculator poate procesa în doar patru minute ceea ce procesează cel mai mare supercomputer din lume în 10.000 de zile. În ideea implementării acesteia, se lucrează la o strategie naţională pentru tehnologii cuantice, aflată în stadiul de dezbatere a decidenţilor guvernamentali cu mediul de afaceri, universităţile şi societatea civilă.

Acest plan face parte din acţiunile de reprofilare a ţării noastre pe domenii-cheie esenţiale, precum tehnologiile emergente. În acest sens, a fost lansată în dezbatere publică Strategia naţională de inteligenţă artificială, care urmează să fie adoptată de Guvern până la sfârşitul anului.

Pentru a reuşi atingerea acestor obiective ambiţioase, ţara noastră a aderat la reţeaua europeană de tehnologii Blockchain, care ne va permite o dezvoltare rapidă, accesarea tuturor informaţiilor europene de profil, precum şi colaborarea inter-instituţională aferentă.

Viziunea PSD este de a creşte exponenţial atractivitatea României la nivel global şi, implicit, de a atrage cât mai mulţi investitori din domeniul cercetării, inovării şi tehnologiilor avansate.

Punerea în aplicare a acestui deziderat va determina crearea unor motivaţii solide pentru ca tinerii noştri geniali să rămână şi să lucreze în ţară, respectiv să poată avea cadrul propice de dezvoltare a unor afaceri de succes, fără a mai pleca să se realizeze profesional în străinătate.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Vrem egalitate, dar nu şi pentru căţei!"

Cu o ţară în pragul colapsului economic, cu oameni ce lucrează pe salarii care abia le asigură un nivel minim de subzistenţă şi care nu au mai fost majorate de ani de zile - şi mă refer la specialiştii din cadrul Caselor de Pensii, Prefecturilor, Direcţiilor de Statistică ori ai Caselor Judeţene de Sănătate, adică toţi acei oameni care nu se văd, dar care, prin munca lor, ţin funcţional sistemul pentru ca românii să poată beneficia de serviciile pe care le plătesc, lună de lună, din taxele şi impozitele lor, dar şi cu categorii privilegiate de politruci, sinecurişti şi incompetenţi, preşedintele Senatului şi fost prim-ministru al coaliţiei de guvernare PSD-PNL, domnul Ciucă îşi dă cu părerea şi spune că nu mai sunt bani pentru creşteri salariale.

Şi vă şi citez, declaraţia fostului premier plagiator: "Acum, când discutăm, este foarte clar că nu există banii necesari pentru că până la finele anului să se întâmple o astfel de soluţionare a problemei prin soluţionarea revendicărilor salariale" - serios, domnule Ciucă? Dar cum se face, atunci, că se găsesc bani pentru plata tuturor eşecurilor justiţiei, şi vă dau un singur exemplu: doi judecători implicaţi în Dosarul retrocedării frauduloase a 43.000 de hectare din judeţul Bacău, trebuie reîncadraţi la instanţele unde au lucrat înainte de a fi urmăriţi penal şi vor primi de la stat salariile restante în valoare totală de două milioane de euro, pentru perioada în care au fost suspendaţi! Iar acest lucru este posibil pentru că a intervenit prescripţia faptelor! 2 milioane de euro pe care noi îi vom plăti!

Să nu uităm că CCR, care este profund politizată, tocmai a declarat neconstituţională Legea de abrogare a pensiilor speciale, consfinţind, astfel, cârdăşia dintre politicieni şi justiţie, două lumi care ar fi trebuit să fie total independenta una de alta!

Iată de ce nu mai sunt bani, dragi români! Bugetul ar intra in colaps, dacă ar trebui să plătim toate diferenţele şi restanţele salariale din sistemul judecătoresc, sume fulminante, nemeritate! Dar egalitatea, dreptatea nu sunt şi pentru căţei!

Din 2024, AUR va face dreptate pentru toţi românii!

Domnul Vasilică Toma:

"Societatea informaţională şi impactul digital asupra copiilor şi tinerilor"

Trăim într-o eră a informaţiei, unde lumea digitală este la îndemâna noastră printr-un simplu clic de mouse. Pentru copiii şi tinerii de astăzi, această societate informaţională oferă oportunităţi fără precedent de explorare, învăţare şi conectate cu oameni din toate colţurile lumii. Cu toate acestea, este esenţial să fim conştienţi de provocările şi responsabilităţile ce vin o dată cu această avalanşă de informaţii şi tehnologie.

Accesul rapid la servicii şi informaţii, prin intermediul calculatoarelor şi dispozitivelor mobile cu acces la internet, a transformat copiii şi tinerii în cetăţeni digitali. Această experienţă nu cunoaşte limite geografice, deschizând uşi către culturi şi experienţe noi. Într-adevăr, aceasta poate fi o experienţă pozitivă şi educativă, contribuind la înţelegerea diferenţelor şi similarităţilor dintre oamenii din întreaga lume.

Totuşi, odată cu aceste beneficii, apar şi riscuri. Copiii şi tinerii se pot confrunta cu provocări precum agresiunea online, furtul de identitate, sau expunerea la conţinut dăunător. Este important ca toate părţile implicate - părinţi, educatori, furnizori de servicii online şi, nu în ultimul rând, copiii înşişi - să conştientizeze aceste ameninţări şi să le abordeze în mod responsabil.

Deşi furnizorii de servicii online au o responsabilitate de a face internetul mai sigur pentru copii, prima şi cea mai eficientă formă de protecţie este conştientizarea personală. Părinţii şi educatoarele trebuie să fie implicaţi în educarea copiilor în privinţa pericolelor online şi să promoveze utilizarea responsabilă a tehnologiei.

Educaţia şi sensibilizarea sunt cheile în dezvoltarea copiilor şi tinerilor în această eră digitală. Trebuie să ofere lumea instrumentelor necesare pentru a naviga în online, învăţând-i să-şi gestioneze prezenţa şi comportamentul în mediul virtual. Doar prin colaborare şi comunicare deschisă putem asigura că tinerii noştri vor creşte într-un mediu online sigur şi înţelept.

În concluzie, societatea informaţională aduce cu sine toate oportunităţi uriaşe, cât şi responsabilităţi semnificative.

Avem datoria de a ghida şi a proteja copiii şi tinerii noştri în această călătorie digitală, astfel încât să poată beneficia de avantajele lumii digitale, timp ce rămâne în siguranţă şi conştientizarea impactului asupra vieţii lor. În acest sens, este necesar să adoptăm o legislaţie de protecţie a copiilor în mediul online.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Fiecare tânăr român trebuie să aibă un loc de muncă în România!"

Intervenţia statului este absolut necesară pentru a sprijini tinerii absolvenţi români să se integreze rapid pe piaţa muncii din ţara noastră. În timp ce antreprenorii români se plâng de faptul că nu găsesc forţă de muncă bine calificată la nivel naţional, mii de tineri care termină liceul sau facultatea pleacă din România în alte state mai dezvoltate din Uniunea Europeană. I-a întrebat vreodată cineva de ce aleg să-şi părăsească ţara şi familia pentru un loc de muncă situat la mii de kilometri de casa natală? I-a întrebat vreodată cineva de ce nu găsesc un loc de muncă în ţara lor, acolo unde angajatorii sunt nevoiţi să aducă forţă de muncă din Asia? Răspunsurile la aceste banale întrebări ar rezolva atât problema migraţiei româneşti, cât şi deficitul de angajaţi din economie.

Şomajul în rândul tinerilor este şi astăzi de peste 20%. Cu siguranţă ar fi fost şi mai mare, dacă Partidul Naţional Liberal nu s-ar fi luptat să revitalizeze învăţământul profesional sau profesional-dual, prin care mii de tineri au reuşit să capete o calificare şi să-şi găsească un loc de muncă. Cu toate acestea, consider că tinerii au nevoie de un sprijin mai puternic pentru a se integra rapid în economia naţională. Tot mai mulţi profesori reclamă faptul că tinerii abandonează clasele terminale ale liceului şi chiar facultatea şi pleacă în străinătate, unde sunt calificaţi rapid şi integraţi rapid în locuri de muncă mai bine plătite decât în România.

Aşadar, din cauza faptului că nu le înţelegem nevoile, ţara noastră pierde zilnic cea mai valoroasă resursă naţională - tinerii.

Cred că actuala coaliţie de guvernare trebuie să-şi orienteze eforturile către această problematică, pentru care există resurse financiare nerambursabile şi pentru care mai trebuie identificate doar măsuri adecvate!

Domnul Vasile Nagy:

"Reforma Poliţiei române"

În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt reglementate de Legea nr. 218/2002, care stabileşte că aceasta este "instituţia specializată a statului, exercitând atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii".

Desfăşurându-şi activitatea zi de zi, poliţistul se află în contact cu diverse categorii de cetăţeni, iar sprijinul din partea acestora este crucial. Este esenţial să conştientizăm importanţa Poliţiei în menţinerea ordinii publice, imaginându-ne cum ar arăta societatea fără această instituţie vitală. Detectarea eficientă a infracţiunilor reprezintă un obiectiv principal al poliţiei, iar intervievarea adecvată a victimelor, martorilor şi suspecţilor joacă un rol esenţial. Cu toate acestea, este important să recunoaştem că metodele pot fi de calitate variabilă, cu potenţiale abuzuri care afectează drepturile omului.

Consiliul Europei identifică protejarea drepturilor omului ca obiectiv esenţial al activităţii poliţiei. Este imperativ ca profesionalismul poliţienesc să meargă mână în mână cu respectarea drepturilor omului pentru a câştiga încrederea comunităţii şi a asigura un mediu sigur. Cu toate acestea, se constată că imaginea Poliţiei Române este afectată periodic de abuzuri comise de unii poliţişti.

Este esenţială o revizuire a procesului de selecţie şi instruire, asigurându-se că aceştia sunt pregătiţi adecvat pentru interacţiunea cu cetăţenii şi respectarea drepturilor acestora. Siguranţa populaţiei trebuie să fie o prioritate, iar măsurile pentru îmbunătăţirea dotării poliţiştilor, precum şi oferirea unor instrumente moderne şi training corespunzător, sunt cruciale. Abordarea problemelor legate de personal, inclusiv plecările din sistem şi lipsa de instruire a personalului nou, trebuie abordată pentru a asigura calitatea activităţii poliţieneşti.

Pentru a eficientiza acţiunea poliţiei, este necesară o redistribuire echitabilă a forţelor de poliţie, o instruire continuă şi o îmbunătăţire a condiţiilor de lucru. Sprijinul comunităţii şi transparentizarea proceselor vor contribui la construirea unei relaţii solide între poliţie şi cetăţeni. Pentru a îmbunătăţi eficienţa operaţională, este necesară creşterea cifrei de şcolarizare şi sprijinirea noilor poliţişti în integrarea în comunitate. De asemenea, elaborarea unor proceduri specifice pentru instruirea în domenii sensibile, cum ar fi violenţa domestică sau abuzul sexual, este imperativă.

În concluzie, este evident că Poliţia Română joacă un rol crucial în menţinerea ordinii publice şi protejarea drepturilor cetăţenilor. Cu toate acestea, există o serie de aspecte critice ce necesită atenţie şi acţiune imediată pentru a îmbunătăţi eficienţa şi imaginea instituţiei.

Conştientizarea şi sprijinul comunităţii sunt fundamentale, iar procesul de selecţie şi instruire a poliţiştilor trebuie revizuit pentru a evita abuzurile şi pentru a promova o interacţiune respectuoasă cu cetăţenii.

Protejarea drepturilor omului trebuie să reprezinte un pilon esenţial al activităţii poliţieneşti, iar profesionalismul trebuie să fie însoţit de respectarea acestor drepturi. Măsuri concrete, cum ar fi îmbunătăţirea dotării poliţiştilor cu echipamente moderne şi oferirea unor programe de instruire adecvate, vor contribui la o intervenţie mai eficientă şi etică.

Problemele legate de personal, inclusiv plecările din sistem şi instruirea inadecvată a noilor angajaţi, trebuie abordate pentru a menţine un standard înalt de calitate în activitatea poliţienească. Redistribuirea echitabilă a forţelor de poliţie şi creşterea transparenţei în acţiunile lor vor consolida relaţia cu comunitatea.

În perspectivă, este esenţială creşterea cifrei de şcolarizare şi sprijinirea noilor poliţişti în integrarea lor în comunitate, precum şi dezvoltarea de proceduri specifice pentru instruirea în domenii sensibile.

În final, evaluarea reală şi obiectivă a dotării logistice este necesară, iar investiţiile în echipamente moderne şi infrastructură adecvată vor contribui la transformarea Poliţiei Române într-o instituţie mai eficientă, responsabilă şi respectată în comunitate. Prin implementarea acestor măsuri, putem aspira la o Poliţie Română care să răspundă nevoilor societăţii moderne şi să inspire încredere şi respect.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Criza demografică din România reclamă o rezolvare urgentă!"

Datele şi perspectivele demografice privind România, aşa cum se prezintă la ora actuală, sunt o îngrijorare pentru toată lumea. Motivele pentru care se întemeiază din ce în ce mai puţine familii, în care să crească copii, ţin atât de considerente obiective, cât şi subiective. Pentru a da un boost sporului demografic, necesar pentru ca ţara să funcţioneze corespunzător şi să fie asigurate principalele funcţiuni ale guvernării şi administraţiei publice, precum şi pentru, în ultimă instanţă, a garanta supravieţuirea pe termen lung şi foarte lung a statului şi comunităţii, avem nevoie de un set de măsuri complexe şi diverse pentru a preîntâmpina această criză demografică care, din păcate, se conturează pe zi ce trece.

În calitate de partid tradiţional de guvernământ, Partidul Naţional Liberal va promova orice măsură consideră a fi eficientă pentru atingerea acestui obiectiv. Printre acestea, PNL va propune un pachet de măsuri destinat familiilor prin care să încurajăm întemeierea acestora, şi o cât mai mare autonomie de viaţă similară cu a celor din alte ţări dezvoltate, inclusiv printr-o fiscalitate adecvată. În concret, vom susţine reducerea impozitării muncii în cazul familiilor cu copii. Această impozitare, în special în cazurile familiilor cu venituri mici, este cea mai ridicată din toate ţările Uniunii Europene. Reducerea impozitării muncii trebuie abordată din perspectiva creşterii veniturilor familiilor din România. Noi am semnalat, nu doar o dată, că îndeosebi familiile cu copii din România sunt mult prea impozitate. Aceste măsuri vor face parte dintr-un program mai amplu gândit de PNL pentru familiile din ţara noastră.

Trebuie să acţionăm acum şi cât mai eficient cu putinţă, pentru a preîntâmpina materializarea acestei perspective sumbre pentru ţara noastră!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Mai puţină cultură pentru bucureşteni!"

Doresc să atrag atenţia asupra unei situaţii critice care afectează infrastructura culturală a capitalei, cu potenţiale repercusiuni pe întreg teritoriul naţional - iminenta închidere a unor teatre importante din Bucureşti.

Recent, Primăria Bucureşti a emis o circulară adresată Teatrului Mic, sala din strada Constantin Mille, Teatrelor Nottara şi Bulandra (sala Izvor), comunicând că aceste instituţii trebuie să-şi întrerupă activităţile în actualele spaţii, conform Legii nr. 243/2023, ce interzice desfăşurarea activităţilor comerciale în clădiri cu risc seismic I sau II, fără a oferi alternative sau soluţii de relocare. Teatrul Mic, de exemplu, a propus construirea unui spaţiu temporar, similar cu "Sala Teatru" din Iaşi, însă nu a primit un răspuns oficial până în prezent.

Această decizie pune în pericol existenţa a trei instituţii culturale de mare importanţă, care au contribuit semnificativ la patrimoniul cultural românesc în ultimii decenii.

Permiteţi-mi să vă reamintesc istoricul acestor teatre.

Teatrul Mic a fost fondat în 1914 şi a devenit instituţie de stat după al Doilea Război Mondial. Teatrul Nottara, fondat în 1947, şi Teatrul Municipal "Lucia Sturdza Bulandra", înfiinţat în acelaşi an, sunt de asemenea instituţii cu un rol crucial în peisajul cultural românesc.

În contextul actual, este esenţial să găsim soluţii pentru a preveni închiderea acestor spaţii culturale. Solicit Primarului General al Capitalei şi funcţionarilor din Comisia de Cultură a PMB să se implice activ în găsirea de soluţii viabile pentru această problemă.

Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, să asigurăm continuitatea şi dezvoltarea vieţii culturale. De asemenea, fac apel la ministrul culturii să colaboreze cu autorităţile locale pentru identificarea unor soluţii rapide şi eficiente. Este vital să avem o abordare proactivă în acest sens.

În încheiere, doresc să subliniez importanţa unităţii şi solidarităţii în acest demers. Cultura nu este doar un domeniu de interes pentru un anumit segment al societăţii, ci un element fundamental al identităţii şi progresului naţional.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 172.

Vă reamintesc programul de lucru - între orele 10.00 şi 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30 - votul final; iar la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Stimate colege şi colegi,

Continuăm cu dezbaterea PL-x-ului 580/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ), proiectul pe care am început să-l dezbatem ieri.

Dacă la amendamente respinse?

Domnul Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol (din sală):

Mai apăs?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu mai... gata, mi-am amintit de ieri.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Vă aduc aminte despre ce este PL-x 580. Este vorba de subconcesionarea unor bunuri imobile concesionate de regiile autonome sau de societăţile comerciale ale UAT-ului sau ale statului. Adică nişte societăţi comerciale construite de către o primărie şi pentru care primăria concesionează nişte bunuri imobile, terenuri sau clădiri. Pentru că acea societate nu le foloseşte, poate să le... prin această modificare, poate să le subconcesioneze către alţi terţi.

Problema este... problema este şi mai mare - pentru că am întrebat şi în cadrul comisiei dacă subconcesionarea urmează procedura de licitaţie publică. Reprezentanţii Guvernului n-au ştiut să-mi răspundă. Iar din formularea acestei propuneri nu reiese că se respectă procedura de licitaţie publică.

Am completat cu următorul amendament:

Marginal 6 - "Subconcesionarea prevăzută la alin. (6) se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice".

Cred eu că este foarte important ca această subconcesionare să nu se facă prin atribuire directă, pentru nişte... prieteni ai primarilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să pregătiţi consolele pentru un vot care urmează.

Suntem la secţiunea de amendamente respinse, număr curent 6.

Vot, vă rog.

38 de voturi pentru, unul împotrivă, 99 de abţineri.

Amendamentul rămâne respins.

Trecem la... nu, am trecut de dezbaterea pe articole, nu mai sunt amendamente respinse.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

- Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2024; PHCD 71/2023. (Vociferări.)

Da, domnule Şoldan, aţi întârziat.

Are cuvântul, pentru prezentarea raportului, unul dintre chestorii Camerei Deputaţilor.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Domnule preşedinte,

Proiectul de buget al Camerei Deputaţilor pe anul 2024, finanţat de la bugetul de stat, a fost întocmit pe baza propunerilor... (Vociferări. Aplauze.)

La mulţi ani!

...propunerilor compartimentelor de specialitate din structura Secretariatului General al Camerei Deputaţilor şi a consultărilor cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, fiind dimensionat la suma de 686.982 mii lei credite de angajament şi 638.024 mii lei credite bugetare.

Din volumul total de credite bugetare, sunt pentru activităţile proprii ale Camerei Deputaţilor - 635.085 mii lei şi 2.939 mii lei reprezintă cheltuieli pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii - în sumă de 103.290 mii lei, din care 102.733 mii lei pentru activităţi proprii - au fost stabilite pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii sediului Camerei Deputaţilor, pentru materiale necesare desfăşurării activităţii legislative.

La activităţile finanţate din venituri proprii, pentru anul 2023, se propune la venituri suma de 13.000 mii lei, iar la cheltuieli suma de 25.000 mii lei credite bugetare şi de angajament, diferenţa fiind acoperită din disponibilul din anul precedent, care este estimat la 12.031 mii lei.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să aprobăm, cu îngăduinţa plenului Camerei Deputaţilor, bugetul pe anul 2024 cuprins în proiectul de hotărâre anexat la ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, domnul deputat Cosmin Şandru, de la PNL. (Vociferări.)

Domnul deputat Claudiu Năsui, de la USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

După discursuri sforăitoare despre a strânge cureaua, despre economie, îngheţări de posturi şi aşa mai departe, reorganizări, vedem că singurii care strâng de fapt cureaua sunt cetăţenii României. Adică sunt contribuabilii, care o să aibă triplări sau dublări de taxe, de la 1 ianuarie.

În schimb, deputaţii ştiţi cu cât strâng cureaua? Cu 0,36%, adică o nimica toată. Nimic de la parlamentari, nimic de la nomenclatura politică, în schimb, tăieri masive din privat.

Acest buget este o ruşine, pentru că încă conţine pensiile speciale, pensiile nesimţite, pensiile nemeritate ale parlamentarilor.

Să vă fie ruşine! (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La art. 1? Nu. Adoptat.

La 2? Nu. La 3? Nu. La 4? Nu. Adoptate.

La Anexa nr. 1? Nu. Adoptată.

La Anexa nr. 2? Nu. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile pe articole.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru instituirea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil şi modificarea art. 51(3¹) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; PL-x 503/2023.

Din partea iniţiatorilor? Nu sunt intervenţii.

Comisia...

(Domnul senator Liviu Brătescu solicită să ia cuvântul.)

Ca... iniţiator, vă rog.

Domnul Liviu Brătescu (senator):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi.

Astăzi, în România, un număr de peste 800 de clădiri monument istoric sunt în prag de colaps şi precolaps. Acesta este rezultatul unei analize pe care Institutul Naţional al Patrimoniului, împreună cu structurile de specialitate ale Ministerului Culturii, l-a realizat, acest studiu, în urmă cu 2 ani de zile.

Întrebarea la care am încercat să răspundem prin această iniţiativă legislativă e legată de faptul dacă România îşi mai permite să privească fără să facă nimic la modul în care se degradează aceste clădiri monument istoric.

Cred, împreună cu iniţiatorii, cu ceilalţi colegi senatori şi deputaţi, alături de care am iniţiat acest proiect, faptul că trimiterea aceasta pe care o facem cei mai mulţi dintre noi, poate, la patriotism, la respectul faţă de trecutul acestei naţiuni, trebuie şi demonstrată.

Textul acesta de lege propune instituirea unui program naţional de salvare a acestor clădiri monument istoric, a unui număr de 100 de clădiri monument istoric la nivel naţional, prin care dăm o şansă, practic, fiecărui judeţ, să îşi salveze un număr de două, trei, patru clădiri monument istoric.

Sursa de finanţare a acestui proiect de lege o reprezintă un procent de 3% din profiturile societăţilor care desfăşoară activităţi în zona jocurilor de noroc.

Am convingerea că fiecare dintre dumneavoastră îşi doreşte ca şi peste câţiva ani, când vom organiza excursii, acţiuni de iniţiere culturală, să avem ce să arătăm copiilor şi tinerilor noştri.

Mulţumesc pentru susţinere tuturor colegilor senatori, deputaţi liberali şi fiecăruia dintre dumneavoastră, pentru că am această convingere, că la câteva zile de la Ziua Naţională a românilor, dorim cu toţii să marcăm printr-un gest simbolic, un vot pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul deputat Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru instituirea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil şi modificarea art. 51(3¹) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 503 din 18 septembrie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru instituirea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil şi modificarea art. 51(3¹) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 12 septembrie 2023.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei din 8 noiembrie.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbateri a participat, în calitate de invitat, domnul Costel-Cristian Lazăr, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

În urma examinării iniţiativei legislative, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Programul Naţional privind Scoaterea din Pericol a Patrimoniului Imobil vine ca o necesitate, după o perioadă foarte lungă în care patrimoniul cultural istoric imobil nu a fost doar neglijat în România, ci, dacă ne întoarcem un pic în timp, a fost ţinta unor experimente sociale. Şi aici vreau să amintesc dezastrul în ceea ce reprezintă sfera apărării, păstrării şi cultivării patrimoniului imobil, pe care România l-a trăit în timpul regimului comunist şi în timpul lui Ceauşescu, când o bună parte din Bucureşti a fost rasă, când monumente istorice de mare însemnătate, biserici, mănăstiri, case vechi de secole, palate au fost distruse de regimul comunist. Apoi, în aceşti 30 de ani, vedem cum adesea patrimoniul a fost lăsat la mâna samsarilor imobiliari. A fost, undeva, văzut într-un fel de nişă insignifiantă şi nereprezentativă a societăţii.

Nu! Patrimoniul cultural imobil este fundamental pentru ceea ce înseamnă reprezentarea noastră ca naţiune.

Eu cred că nu poate exista patriotism fără memorie şi memorie fără patrimoniu. Toate acestea sunt legate. Iar noi, dacă vrem să cultivăm valorile autentice în societatea românească, nu putem să nu facem permanent recurs la patrimoniu.

Protecţia patrimoniului, până la urmă, reprezintă o chestiune de siguranţă naţională, pentru că identitatea naţională, memoria istorică sunt chestiuni vitale pentru fiecare naţiune în parte. Iar apărarea şi protejarea patrimoniului şi acest program de protecţie a patrimoniului care vine astăzi prin această iniţiativă legislativă nu vin decât în întâmpinarea acestui principiu privind protejarea identităţii naţionale prin protejarea patrimoniului.

O societate care îşi protejează patrimoniul şi moştenirea sa istorică este întotdeauna o societate mai liberă, mai democratică şi care poate reprezenta un model pentru ceilalţi.

Partidul Naţional Liberal va vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Antonio Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Şi noi, cei de la Partidul AUR, vom vota acest proiect şi îi felicităm pe iniţiatori, în speranţa, însă, că nu au făcut o confuzie între ceea ce înseamnă patrimoniu cultural construit şi patrimoniu cultural imobil.

Patrimoniul cultural imobil cuprinde, pe lângă clădiri şi situri arheologice, grădini care...vedeţi, parcuri cărora li se dă foc, în vederea construirii, monumente de for public, ansambluri de arhitectură, ansambluri industriale sau peisaje culturale.

Vă felicităm dacă aţi lărgit aşa de mult aria de protecţie a acestor monumente!

Să ştiţi însă că pentru tot ceea ce este patrimoniu cultural construit, autorităţile publice locale aveau toate mecanismele pentru a le pune în siguranţă şi a adopta hotărâri de Consiliu Local sau Judeţean, de promovare şi de punere în ordine a acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 10? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor; PL-x 269/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii sau Comisia juridică, pentru prezentarea raportului?

Domnul deputat Toma Ilie, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raportul comun asupra Proiectului de Lege privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate cu Proiectul de Lege privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor, transmis cu adresa PL-x 269/2023.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează nefavorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind desfăşurarea acţiunilor în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie al acestora şi al unei bune funcţionări a pieţei interne a Uniunii Europene.

Proiectul de lege asigură practic transpunerea în legislaţia naţională a dispoziţiilor Directivei (UE) 2020/1828 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor şi de abrogare a Directivei 2009/22/CE.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt observaţii?

(Domnul deputat Victor Ilie solicită să ia cuvântul.)

La titlu? (Vociferări.)

Păi, aveţi răbdare.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 27? Nu sunt. Adoptate.

La amendamente respinse.

La ce număr curent aveţi?

Domnul Victor Ilie (din sală):

La 4 şi la 6.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La 4.

Mai e cineva care are amendament de susţinut până la 4? Nu.

Vă rog, domnule Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Marginal 4. Se adaugă o frază - "Suspendarea dispusă în condiţiile prezentului alineat este valabilă până la pronunţarea definitivă a autorităţilor din statul în care entitatea calificată a fost desemnată cu privire la informarea Ministerului Economiei".

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi,

Marginal 4.

Supun votului propunerea făcută de domnul deputat Victor Ilie.

Vot, vă rog.

176 de voturi pentru, 8 abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul respins în comisie a fost aprobat în plenul Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

Mai departe.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Ilie:

La marginal 6, se adaugă următoarea frază - "Acesta poate fi acordat până la închiderea dezbaterilor la fond, trebuie comunicat instanţei de judecată care va menţiona numele consumatorului în cadrul sentinţei".

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Marginal 6, avem un amendament pe care domnul Ilie Victor l-a susţinut. Îl supun votului.

Vot, vă rog.

181 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Marginalul 6, respins iniţial în comisie, a fost aprobat în plenul Camerei Deputaţilor.

Alte amendamente de la respinse se mai susţin? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2023 pentru stabilirea unor măsuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 437/2023; procedură de urgenţă.

Pentru prezentarea raportului, domnule Ilie Toma, vă rog.

Succint, aşa, cum ştiţi dumneavoastră.

Domnul Ilie Toma:

Succint, succint.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2023 pentru stabilirea unor măsuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 437/2023

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, adoptă proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au avizat favorabil proiectul de lege, cu un amendament admis.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au propus adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2023, cu raport favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor - Cameră decizională.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

La o întâlnire cu mediul de afaceri din România, am fost întrebaţi de ce nu simplificăm procedura de absorbţie a fondurilor europene. Şi a trebuit să-i contrazic, pentru că în fiecare săptămână votăm câte un proiect de simplificare a absorbţiei fondurilor europene.

Din păcate, proiectul de astăzi mai introduce un al doilea mecanism de ajustare a preţurilor pentru devizele pentru lucrările cu fonduri nerambursabile, de parcă nu era de ajuns. Sunt deja peste 3 ani de zile de când preţurile în construcţii au crescut. De acum înainte, cei care participă la licitaţii ar trebui să previzioneze aceste creşteri de preţ şi să nu mai aştepte apoi modificări anuale sau şi mai dese ale acestor preţuri, pentru că sunt astfel favorizaţi faţă de cei care au fost mai prudenţi când au participat la licitaţii şi nu au venit cu preţuri sub ceea ce pot să ofere efectiv.

Prin urmare, haideţi să ne oprim din această dădăcire a contractorilor cu bani publici. Trebuie ca aceştia să-şi previzioneze creşterile de preţ, pentru că economia este în schimbare şi pentru că toată lumea ştie că avem inflaţie.

Prin urmare, haideţi să nu-i mai dădăcim şi să nu le mai creăm mijloc peste mijloc de creştere a preţurilor, practic, de creştere a cheltuielilor bugetare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Loránd Magyar.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă amendată în urma dezbaterilor din comisii aduce o modificare importantă vizând fermierii, din nou la un pas de a pierde subvenţiile pentru păşuni.

Conform prevederilor în vigoare, aplicarea amenajamentelor pastorale ar fi fost obligatorie începând cu data de 1 ianuarie 2024, însă procedura de aprobare greoaie şi costurile ridicate de elaborare a lor au făcut imposibile întocmirea lor până la acest termen.

Ca o consecinţă, accesarea fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă pentru fermieri nu ar fi fost posibilă în anul următor.

În vederea rezolvării acestei probleme, am propus prorogarea termenului cu încă un an, astfel ridicând piedica din calea accesării subvenţiilor.

Considerăm că modificarea propusă de UDMR este deosebit de importantă şi, pe această cale, vă invităm să votaţi acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă la articole, de la 1 la 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 40? Nu. Adoptate.

De la 41 la 54? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

1. Propunerea legislativă privind desfiinţarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; Pl-x 475/2023.

Comisia juridică sau Comisia pentru administraţie, pentru prezentarea raportului.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 104 alin. (3), Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, prin adresa Pl-x 475/2023, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport, cu Propunerea legislativă privind desfiinţarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun suplimentar de respingere a Propunerii legislative privind desfiinţarea ministerului şi stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, inclusiv respingerea amendamentului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Kocsis-Cristea Alexandru.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Acest Minister al Familiei nu a existat absolut niciodată în istoria guvernelor României. A fost înfiinţat doar ca sinecură pentru un singur om, Gabriela Firea. Şi după ce Gabriela Firea nu a mai fost ministru, aveaţi ocazia să-l desfiinţaţi, mai ales că aţi spus că faceţi reduceri de cheltuieli bugetare.

În pachetul fiscal pe care şi l-a asumat Marcel Ciolacu aţi introdus creşteri de taxe şi impozite în cuantum aproximat de 16 miliarde de lei şi reduceri de cheltuieli în cuantum de doar 3 miliarde de lei.

Aveaţi ocazia să arătaţi că sunteţi serioşi şi să renunţaţi la acest minister-fantomă care nu are absolut nicio activitate.

Nimeni nu poate să spună ce face acest minister astăzi.

S-a spus că nu putem să desfiinţăm un minister în Parlament, deşi Constituţia României, la art. 117, spune clar că ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.

Asta rezultă clar de aici, că avem, ca şi Parlament, competenţă şi în înfiinţarea, şi în desfiinţarea ministerelor.

Faceţi ceea ce trebuie, arătaţi oamenilor că sunteţi serioşi şi desfiinţaţi acest minister-fantomă, această sinecură pe care aţi ales s-o păstraţi, deşi nu mai este acolo persoana pentru care l-aţi înfiinţat iniţial.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Cristina Prună, de la USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Ce faceţi voi, actuala Coaliţie de guvernare, când vreţi să vă faceţi că faceţi ceva?

Mai înfiinţaţi un minister, mai înfiinţaţi o agenţie, mai înfiinţaţi pe bandă rulantă sinecuri.

Fix aşa este şi cu Ministerul Familiei!

Familiile, în România, sunt extrem de importante. Dar nu înfiinţând un minister care toacă 700 de milioane de lei într-un an o să faceţi ca familiile din România să aibă mai multe oportunităţi, să ducă un trai decent aici. În niciun caz!

Asta aţi făcut de când aţi venit la guvernare.

Vreţi să înfiinţaţi un institut, prin lege, - atenţie! - pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aţi înfiinţat AMEPIP, la Secretariatul General al Guvernului, înfiinţaţi nu ştiu ce institut, pentru nu ştiu ce scheme de film... Institute şi agenţii pe bandă rulantă!

Ce înseamnă asta? Înseamnă bani din taxele şi impozitele oamenilor care muncesc şi mai bine de 8 ore pe zi, care sunt tocaţi în aceste agenţii, institute, ministere, care nu fac absolut nimic pentru familiile din România.

Dacă chiar voiaţi să faceţi ceva, atunci reduceaţi taxele, nu le creşteaţi. Reduceaţi taxele pe salarii, pentru că, până la urmă, avem cele mai mari taxe pe muncă din toată Uniunea Europeană, pe salariile mici, pe salariul minim.

Un om lucrează o jumătate de an doar să plătească taxe la stat, taxe care vor creşte din nou, de la 1 ianuarie 2024, după ce le-aţi crescut şi la începutul acestui an.

Cu astfel de măsuri n-o să faceţi decât să alungaţi familiile din România...,

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să sintetizaţi!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...în niciun caz să puneţi nişte lucruri bune pentru ele, pe masă, aici, în România.

Asta face actuala guvernare...,

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... alungă familiile din România! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul George Simion, AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

În continuarea celor spuse de colega mea, vreau să vă spun că asta este ţara lui Impozit Vodă, aici toţi perceptorii sunt la modă.

V-aţi făcut că desfiinţaţi ministere, că restructuraţi instituţii şi, în loc de 20 de ministere, am descoperit că avem 18.

Varianta optimă prezentată în programul nostru de guvernare este cu 12 ministere.

Nu avem neapărat nevoie de un minister al familiei pentru a avea politici direcţionate către creşterea demografiei, către natalitate.

Prin priorităţi guvernamentale se puteau face aceste lucruri, dar probabil e ca în proverbul ăla cu "Ce-i trebuie chelului? Tichie de mărgăritar!".

Avem nevoie de un aparat guvernamental suplu.

Ce nu apreciez la colegii care au vorbit mai devreme este că au fost la guvernare şi nu au redus numărul de ministere, substanţial, nu au redus numărul de instituţii.

Numărul de instituţii locale şi centrale din România trebuie redus cu două treimi.

Avem planul, se poate face acest lucru pentru a evita falimentul şi pentru a evita declinul demografic şi exilul.

Din ce în ce mai mulţi oameni pleacă în străinătate, iar atitudinea voastră este de a cere din ce în ce mai mulţi bani la creditorii externi, fie că vorbim de Comisia Europeană, de Banca Mondială sau, din nou, din păcate, de FMI.

Duceţi ţara asta spre dezastru!

Vrem un guvern format din 12 ministere.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Antonio Andruşceac, de la AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Sper să nu fie doar un exerciţiu politic această intenţie de reducere a numărului de ministere.

Şi mă întreb, oare n-ar fi bine să faceţi pace în partidele de la guvernare, că, fărâmiţându-vă intern atât de tare, mi-e frică să nu mai creaţi vreo două-trei ministere, ca să ajungă la toată lumea, sau alte instituţii.

În acest moment cred că ar trebui să dăm dovadă de consecvenţă în ceea ce spuneţi.

Vreţi economie, desfiinţaţi un minister care nu-şi are rostul!

Noi vom vota pentru desfiinţarea acestui minister care nu a fost altceva decât o sinecură pentru care luni de zile nu s-a găsit nici sediu, deci aveam un minister care n-avea sediu.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Cristian Brian, de la USR.

Domnul Brian Cristian:

În primul rând, aş dori să-i răspund colegului de mai devreme care spunea că USR nu a făcut nimic privind reorganizarea ministerelor atunci când a fost la guvernare.

Vreau să vă reamintesc că ministrul economiei USR din acea vreme, colegul meu Claudiu Năsui, a demarat cel mai mare proces de reorganizare a Ministerului Economiei, prin care a redus 40% din posturile de conducere din cadrul ministerului şi 30% din toate posturile.

Deci, da, colegi, iată că se poate!

Pe lângă acest aspect, nu puteam să iau cuvântul pe acest proiect de pe ordinea de zi fără să adresez problema sportului din România.

Practic, în momentul în care aţi înfiinţat Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, aţi desfiinţat Ministerul Sportului, l-aţi transformat în agenţie. Şi probabil că asta n-ar fi fost o problemă atât de mare, dacă nu l-aţi fi pus într-o situaţie financiară precară.

În momentul de faţă ştiţi că este subfinanţat, în momentul de faţă ştiţi că sunt probleme majore în tot ce înseamnă deconcentrate, practic direcţiile judeţene din teritoriu, unde în momentul de faţă nu se poate face separarea celor două direcţii, respectiv de tineret şi de sport. În momentul de faţă se încearcă o descentralizare, dar sperăm s-o vedem gata până la finalul anului, pentru că în condiţiile acestea angajaţii de acolo sunt în imposibilitatea de a-şi primi salariile, şi chiar şi patrimoniul este sub semnul întrebării.

Şi, pe lângă acest aspect privind situaţia juridică a activelor fostului minister al sportului, vreau să vă atrag atenţia că el se află într-o situaţie atât de proastă din punct de vedere financiar, încât a trebuit să îşi vândă maşinile, pentru a plăti datoriile.

Iar cel mai mare datornic, cea mai mare datorie pe care trebuia s-o plătească Agenţia Naţională pentru Sport a fost tocmai către o casă de pariuri, lucru pe care ni l-a relevat tocmai Agenţia Naţională pentru Sport, ca răspuns într-o interpelare.

Deci, stimaţi colegi, asta se întâmplă când încercaţi să faceţi reorganizări fără cap, creaţi un haos instituţional şi, din acest punct de vedere, nu are de câştigat nimeni. Doar de suferit au şi românii, şi instituţiile, iar în cazul de faţă sportivii din România. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Marius Budăi, de la PSD.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Mi-am notat aici câteva idei de la colegii noştri antevorbitori.

Sincer, cred că mai bine ar fi fost să rămân în bancă, să nu răspundem, dar totuşi problema este extrem de importantă.

Acum, să avem noi aşteptări de la Grupul USR, că înţelege cum este cu familia,... mai greu! (Vociferări. Aplauze.)

Asta e! Asta e! (Aplauze.)

Să avem aşteptări de la Grupul USR să ne spună cum e cu taxele...

Domnul Rareş Tudor Pop (din sală):

Mai daţi telefoane noaptea?

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Claudiu Năsui, cum e aia cu taxe zero pe salariul minim?

Ţi-am pronunţat numele exact ca să vii să-mi spui chestia asta! Cum ai desfiinţat aia cu salariul minim, taxele pe salariul minim, când aţi fost la guvernare? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Bun!

Ştiu că nu înţelegeţi cum e cu familia şi vă doare că vă spunem adevărul, dar asta e! (Vociferări.)

Mai departe.

Da, putem vorbi de orice fel de lucru, de administraţie suplă, de 10 ministere, de 5 ministere.

Haideţi să facem să nu avem niciun minister, pentru că aşa dă bine la microfon, în plenul Camerei Deputaţilor sau oriunde, să spunem că nu ar trebui să avem ministere! (Vociferări.)

Pentru noi, actuala guvernare, familia, şi mai ales egalitatea de şanse, sunt extrem de importante.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Claudiu Năsui, drept la replică.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, ştiţi mai bine cum stă treaba cu familia decât noi, mai ales că, din câte ştim, mai mulţi dintre voi aţi avut mai multe. Noi, la USR, am avut una singură.

Deci, în ceea ce priveşte familia, aşa stau lucrurile.

Iar în ceea ce priveşte taxarea, da, România are o imensă problemă cu taxarea.

România este principalul generator al sărăciei, printr-o taxare aberantă a muncii!

Să suprataxezi tocmai munca pe salariile mici, exact pe oamenii cei mai oropsiţi îi goneşte din România...

Şi, dacă ne uităm, în ultimii 10 ani exact asta s-a întâmplat. Avem cea mai mare impozitare a muncii pe salariile mici din toată Europa, în acelaşi timp, cea mai mare sărăcie în muncă din toată Europa, cel mai mare exod al forţei de muncă din toată Europa, şi numai la sărăcie generală ne bate Bulgaria.

Suntem pe locul doi în Europa.

Vai, ce bine!

Deci, avem o problemă. Haideţi să recunoaştem, de la orice partid suntem, de la PSD, PNL, oricine, AUR, oricine, haideţi să recunoaştem că avem o problemă cu această supraimpozitare a muncii, creăm şi generăm sărăcie. Şi pentru ce?! Ca să plătim pensii speciale şi noi agenţii de stat şi ministere inutile, cum este Ministerul Familiei?!

Faptul că familia este un lucru important nu justifică să existe o agenţie, un minister! Aţi făcut acea agenţie pentru IMM-uri, pentru AMEPIP, pardon, cu companiile de stat! Orice motiv e bun pentru a mai înfiinţa o sinecură.

La un moment dat, banii altora se termină. Asta e problema socialismului, că merge atâta timp cât mai sunt banii altora.

Problema este că, în România, deşi populaţia scade, avem din ce în ce mai mulţi angajaţi la stat - pile, sinecuri şi aşa mai departe -, din ce în ce mai multe scheme de afaceri pe banii statului, care - atenţie! - nu sunt antreprenoriat, alea sunt numai risipă şi numai bani pentru prieteni de acoliţi politici şi aşa mai departe.

Dacă aţi vrea să faceţi un lucru bun, aţi face ceea ce, da, este un scop pe care îl avem în politică - să reducem taxarea muncii în România, şi atunci vom genera...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... mai multă bogăţie, şi şi statul român, să ştiţi, va fi mai câştigat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Uitaţi-vă la experimentul cotei unice...

Atât mai spun şi închei, domnule preşedinte!

Uitaţi-vă la experimentul cotei unice în România.

Când au scăzut impozitele, de la 18 % la 42%, au scăzut la 16%.

Şi exact PSD-ul de pe vremea aceea spunea că o să scadă încasările,...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Năsui!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...va fi prăpăd.

Ce s-a întâmplat? N-au scăzut încasările, dimpotrivă, au crescut.

Mulţumesc frumos. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Năsui!

Al doilea vorbitor din partea Grupului PSD voi fi eu; voi avea o intervenţie.

(Coboară la tribună.)

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am ascultat intervenţiile antevorbitorilor şi complicat să înţeleg cum cineva poate să-şi imagineze că Parlamentul poate desfiinţa şi înfiinţa ministere, aşa cum consideră de cuviinţă.

Pe logica dumneavoastră, în fiecare săptămână am mai înfiinţa sau am mai desfiinţa câte un minister. Că aşa vrem noi... O prostie!

Un demers politicianist, dar nici măcar foarte inteligent. Pentru că ar fi existat, ca demers politic, posibilitatea de a propune desfiinţarea unor ministere care sunt mai puţin importante pentru Guvern şi, în orice caz, pentru societate.

Familia, alături de biserică, de armată şi de alte câteva foarte puţine instituţii, este unul din pilonii statului român.

Să te declari patriot, să te declari susţinător al familiei tradiţionale - şi aici mă refer la colegii de la AUR - şi să vrei desfiinţarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, înseamnă, ca să fiu elegant, că ai o fractură de logică clară.

Şi cum Dumnezeu poţi să te lupţi pentru familie în spaţiul public şi să vrei să desfiinţezi ministerul care se ocupă de familie, de creşterea natalităţii, de investiţii în tineret şi de susţinerea egalităţii de şanse?! (Vociferări. Aplauze.)

Dacă, aşa cum a spus şi colegul meu, dacă de la USR ne aşteptăm să vă doriţi altceva, orice altceva, mai puţin familii, de la AUR nu ne aşteptam. Mă rog, ne aşteptam, dar cred că societatea avea altă impresie despre dumneavoastră.

Să vedem cum explicaţi dumneavoastră că susţineţi familia, în timp ce desfiinţaţi un minister care arată contribuţia acestui Guvern şi intenţia de a susţine familia în România!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

(Revine la prezidiu.)

Voci de la USR:

Ura! Ura! Ura!

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Firea!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la...

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se va propune respingerea acestei propuneri legislative.

O voce din sală:

Mai sunt înscrieri la cuvânt!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Raportul conţine un amendament respins.

Nu se susţine.

Propunerea rămâne pentru şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din sală):

Mai sunt înscrieri la cuvânt!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, aţi avut intervenţie, domnule Kocsis! (Vociferări.)

Aţi avut o intervenţie! Câte intervenţii doriţi la un proiect?!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

A avut din partea iniţiatorului!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

19. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 102 din 19 mai 2016 privind incubatoarele de afaceri;...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Kocsis a vorbit ca iniţiator!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu e adevărat! A vorbit în calitate de... (Vociferări.)

A vorbit la dezbateri generale.

Dacă nu a cerut cuvântul ca iniţiator, să fie sănătos!

...Pl-x 786/2022.

Comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru tehnologia informaţiei sau Comisia pentru antreprenoriat.

Vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 102 din 19 mai 2016 privind incubatoarele de afaceri

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru antreprenoriat şi turism şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest act normativ.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 12 decembrie 2022.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, în sensul introducerii şi definirii centrelor de inovare digitală de afaceri în categoria tipurilor de incubatoare de afaceri ce pot fi înfiinţate, astfel încât centrele de inovare digitală să beneficieze de facilităţile de care beneficiază incubatoarele de afaceri.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie, precum şi avizele negative ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

În urma examinării actului normativ şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 102 din 19 mai 2016 privind incubatoarele de afaceri, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, doamna deputat Monica Berescu, de la USR...

Doamna Monica-Elena Berescu (din sală):

Dar apăsasem!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... în calitate iniţiator.

Am rugămintea, iniţiatorii să ceară cuvântul înainte de raport.

Doamna Monica-Elena Berescu:

S-a cerut...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

N-a cerut, aţi venit dumneavoastră la tribună!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

A cerut, a apăsat, dar nu sunteţi atent, domnule preşedinte!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Atrageţi-mi atenţia atunci, dar nu vă mai dau cuvântul după raport la iniţiatori! E o singură excepţie acum!

Vă rog.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Propunerea aceasta vizează introducerea Digital Innovations Hubs în Legea incubatoarelor de afaceri; şi e o mişcare esenţială, în contextul acesta de evoluţie rapidă a tehnologiei.

DIH-urile, aşa cum le numim prescurtat, au devenit veritabile catalizatoare tocmai pentru că implică trei factori. Implică comunitatea locală, implică universităţile şi implică mediul de afaceri.

Şi atunci, ce ne dorim?

Ne dorim să creştem comunităţile locale de business şi odată cu introducerea DIH-urilor în categoria incubatoarelor de afaceri reuşim să aducem mai aproape de antreprenorii locali mediul universitar şi mediul de cercetare. Doar aşa putem contribui la evoluţia economiei noastre şi la dezvoltarea domeniului Tech pe care îl avem.

Această lege reprezintă o oportunitate pentru noi, reprezintă o oportunitate de a aduce o legislaţie învechită pe zona aceasta de antreprenoriat, IT şi Tech, la nivelul secolului XXI.

Şi e extrem de important să mergem şi cu paşi mărunţi să aşezăm toate aceste lucruri, în aşa fel încât România să devină hub-ul acela regional pe Europa de Est, pe domeniu Tech şi IT pe care ni-l dorim cu toţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Adoptat.

Dacă la articole, de la 1 la 3? Nu.

Propunerea rămâne la votul final.

Revenim la punctul 9 al ordinii de zi.

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 36⁴ din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006; PL-x 539/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu sunt.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru administraţie.

Domnule preşedinte Bende Sándor, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 36⁴ din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, prin adresa PL-x 539/2023, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 36⁴ din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 36⁴ din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Adrian Miuţescu, de la neafiliaţi.

Domnule Miuţescu?

Aveţi cuvântul, domnule deputat! (Vociferări.)

Aşteptăm, aşteptăm...

La mulţi ani, domnule Miuţescu! Înţeleg că sunteţi astăzi sărbătorit.

La mulţi ani!

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acum aproape un an de zile, în decembrie 2022, de la această tribună spuneam că proiectul care aproba Ordonanţa nr. 144, care se referă la posibilitatea de majorare a preţurilor la apă şi canalizare, în toată ţara, era o greşeală, lucru care s-a şi constatat în toate localităţile din ţară, unde tarifele la apă şi la canalizare au crescut aberant.

Am dat posibilitatea, evident venind cu nişte argumente pentru investiţii, să crească un preţ pe care populaţia nu îl mai poate suporta.

Acest proiect - am discutat cu autorii - constată că nu este un proiect care să rezolve această problemă.

De ce?

Pentru că nu putem să punem pe spinarea operatorilor să suporte această majorare de tarif şi prin proiectul care se propune - reducerea preţului pentru cei care au probleme sociale - să fie un alt preţ.

Pe lângă faptul că este o măsură neeconomică, este o măsură nedreaptă. O să oblige, de fapt, operatorii să mărească preţurile la ceilalţi consumatori, la ceilalţi abonaţi, ceea ce nu este normal.

Eu cred şi înţeleg iniţiativa care justifică, de fapt, că noi - şi împreună cu colegii mei din Forţa Dreptei - am votat împotriva acestui proiect care aproba Ordonanţa Guvernului, dar constat acum că nu aceasta este soluţia.

Soluţia este, dacă vreţi să rezolvaţi această problemă, o puteţi face tot prin Guvernul României, care poate subvenţiona aceste tarife sociale, aşa cum o faceţi la termoficare, la primării şi la celelalte societăţi de furnizare a agentului termic, puteţi s-o faceţi!

Nu asta e soluţia, pentru că poate duce în faliment societăţile de furnizare de apă şi canalizare din România!

De aceea, noi vom vota împotrivă, pentru că nu asta este soluţia!

Guvernul trebuie să vină cu o soluţie, aşa cum a venit cu această ordonanţă aberantă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Szabó Ödön, de la UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru susţinerea acestei iniţiative legislative şi în calitate de iniţiator.

Această lege vine să reglementeze nişte situaţii speciale.

Nu este vorba de ceea ce spunea colegul nostru anterior, ci faptul că, în momentul de faţă, la ANRSC, când se realizează preţurile pentru apă şi canal, practic sunt mai multe componente care trebuie să fie luate în calcul. Printre altele, venitul mediu pentru aria de operare. Aşa spune reglementarea ANRSC.

Cu toate acestea, venitul mediu care se realizează nu se realizează... calculat în procentul respectiv, nu se realizează pe aria de operare, ci la nivel de judeţ.

În acest context, acei operatori care, să spunem, au... o administraţie publică locală are propriul operator este nevoită să lucreze pe venitul mediu net la nivel de judeţ, deşi pentru localitatea respectivă venitul mediu net este mai mic. Pentru că, în general, unităţile administrativ-teritoriale, media generală este distorsionată de veniturile superioare ale centrelor reşedinţă de judeţ.

În acest context, această iniţiativă legislativă vine şi pune în aplicare principiul de bază că aceste preţuri trebuie, pe de o parte, să suporte costurile de operare, pe de altă parte, să rezolve şi o problemă de amortizare, pe de altă parte şi profitul companiei, dar trebuie să fie în concordanţă şi cu posibilităţile şi cu puterea de cumpărare la nivel local.

Acest lucru este reglementat de această lege şi eu cred că este un lucru bun şi vă mulţumesc pentru susţinere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Alin Apostol, de la USR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Formularea actuală din această lege este foarte bizară. Că este un plan tarifar stabilit înainte de către ANRSC, pe baza unui plan de afaceri.

Şi l-am întrebat ieri seară, în cadrul comisiei, pe reprezentantul Guvernului: "Dar, cum se calculează efectiv acest tarif?".

Şi a început să-mi spună, aşa cum a precizat şi domnul Szabó Ödön, să-mi precizeze că se calculează în funcţie de veniturile din localităţile judeţului respectiv şi aşa mai departe.

A vorbit vreo două minute şi după aceea l-am întrebat: "Deci, în mod efectiv, dumneavoastră luaţi în calcul nişte venituri mai mari generate de oraşele mari, municipiile de reşedinţă, şi duceţi un tarif mai ridicat în localităţile urbane?".

A început să se bâlbâie, nu ştia ce să zică.

Deci, asta este realitatea!

În acest moment, pe actuala lege, avem tarife de suportabilitate mult mai mari decât pot să suporte cetăţenii din acele localităţi rurale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Florin Roman, de la PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Antevorbitorul meu ar fi trebuit să adreseze aceste întrebări, corecte de altfel, domnului Ghinea, pentru că noua metodologie de calcul a tarifelor de la ANRSC pe apă şi canal a fost cerută de domnul Ghinea, în PNRR, şi a făcut parte din Cererea de plată nr. 2.

Ce credeţi că i-a trecut prin cap domnului Ghinea şi ce a trecut acolo?

A trecut obligativitatea majorării tarifelor la apă şi canal, în mod abrupt, în medie cu 40, respectiv 8%. Asta a trecut domnul Ghinea în PNRR şi de asta ANRSC-ul a fost obligat să respecte ceea ce a trecut domnul Ghinea în PNRR.

Ce am făcut noi?

Am îndreptat această prostie a domnului Ghinea şi, împreună cu domnul Boloş, când era la Ministerul Fondurilor Europene, am venit cu prevederea prin care am prevăzut o creştere etapizată, şi nu bruscă, a prostiilor pe care le-a avut în cap domnul Ghinea.

Ceea ce a făcut UDMR acum, a făcut tot un lucru bun.

Acea formulă de calcul de care vorbeaţi dumneavoastră prevede un venit pe gospodărie.

Dacă dumneavoastră spuneţi că venitul pe gospodărie, în Bucureşti, este egal cu cel al unei gospodării dintr-un sat amărât de munte, înseamnă că nu ştiţi ce înseamnă România reală.

Votaţi cu toată încredere acest proiect de lege, pentru că el face dreptate tuturor şi îndreaptă prostiile lui Ghinea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Daţi-mi voie să citesc iniţiativele care au fost adoptate tacit de Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republice India privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a drepturilor de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, semnat la New Delhi, la 31 ianuarie 2023; PL-x 548/2023.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Programul de lucru a fost epuizat.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem la 11.30 la sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală şi să ia loc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să pregătiţi cartelele, pentru un vot de control.

Vă rog să pregătiţi cartelele, pentru un vot de control!

Vot, vă rog.

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Ludovic Orban, aveţi cuvântul.

Procedură, bănuiesc.

Domnul Ludovic Orban:

Fiţi liniştit, că nu cer introducerea pe ordinea de zi a punctului cu alegerea preşedintelui, o voi face săptămâna viitoare, acum e şedinţă de vot final.

Dar... (Vociferări.) ...în mod... din dorinţa de a coopera cu dumneavoastră, chiar dacă nu sunteţi preşedinte, ci doar preşedinte interimar, vă atrag atenţia asupra faptului că în privinţa Pl-x 475 nu respectaţi Regulamentul Camerei, respectiv art. 104 alin. (3).

Proiectul de Lege privind desfiinţarea Ministerului Familiei a fost supus votului plenului săptămâna trecută şi nu s-a întrunit majoritatea necesară, adică majoritatea absolută, pentru respingerea proiectului respectiv. Ca atare, dumneavoastră trebuia să aplicaţi art. 104 alin. (3), care spune următorul lucru - "În cazul în care Camera Deputaţilor nu este de acord cu propunerea de respingere - e cazul Pl-x 475 - dezbaterea pe articole se va face într-o şedinţă ulterioară - deci şedinţa dezbaterii pe articole, într-o şedinţă ulterioară - conform ordinii de zi, urmând să fie luate în considerare amendamentele depuse la comisia sesizată în fond şi care sunt înscrise în raport ca amendamente respinse, procedura finalizându-se - şi asta vă atrag atenţia - cu propunerea de adoptare a respectivei iniţiative ori hotărâri a Camerei Deputaţilor, sau preşedintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport".

Deci vă solicit scoaterea de pe ordinea de zi şi trimiterea pentru un nou raport, pentru că nu puteţi supune astăzi la vot proiectul de respingere, ci ar trebui să supuneţi un proiect de adoptare a proiectului de lege care nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru respingere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ludovic Orban:

Am fost clar, domnule preşedinte interimar?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Foarte clar.

Vă mulţumesc.

Ca de obicei, aţi fost foarte clar.

Acum, ultima frază, ultima propoziţie citită din Regulament - şi am să încerc să citez cu aproximaţie din dumneavoastră - ori - în situaţia de faţă - preşedintele retrimite proiectul la comisie, pentru a stabili un nou termen de raport.

Asta s-a întâmplat. Preşedintele a retrimis proiectul la comisie; proiectul a fost redezbătut în comisie; şi s-a emis, s-a eliberat, s-a adoptat un nou raport pentru respingerea acestei iniţiative.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Nu l-ai retrimis, a picat la vot şi apoi l-ai retrimis. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte Orban, vă rog, ultima intervenţie.

Domnul Ludovic Orban:

V-am cerut atenţie pentru întreg alineatul.

Nu puteaţi să retrimiteţi săptămâna trecută la comisie, deoarece în alin. (3) se spune foarte clar că dezbaterea pe articole se face într-o şedinţă ulterioară şedinţei în care Camera Deputaţilor nu a fost de acord cu respingerea proiectului. Adică şedinţa ulterioară e şedinţa de astăzi.

Deci dumneavoastră nu puteaţi să retrimiteţi la comisie, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor - interimar, evident -, săptămâna trecută, pentru că săptămâna trecută s-a dus la comisie ca urmare a votului...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...dat de plenul Camerei, prin care nu s-a întrunit majoritatea pentru a respinge proiectul.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ludovic Orban:

Ştiu că vreţi să menţineţi Ministerul Familiei - "Famigliei" ar fi trebuit să-l denumiţi, nu "Ministerul Familiei" -, dar sunteţi obligat să respectaţi Regulamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Absolut.

Să ştiţi că preşedinte interimar e mai bine decât fost preşedinte. Asta, ca să o luăm cu începutul.

Vă mulţumesc. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Regulamentul pe care dumneavoastră l-aţi invocat stipulează clar două posibilităţi de lucru - ori în şedinţă ulterioară se discută amendament cu amendament proiectul de lege, ori este retrimis la comisie şi se elaborează şi adoptă un nou raport.

Ne aflăm în al doilea scenariu. Comitetul liderilor a retrimis la comisie în unanimitate acest proiect, în urmă cu câteva zile; comisia s-a reunit, a adoptat un nou raport de respingere; şi ne aflăm în situaţia de faţă cu raport de respingere la plen.

Vă mulţumesc.

Rog liderii grupurilor parlamentare, poate se gândesc să introducă în grupul Comitetului şi un reprezentant al deputaţilor neafiliaţi, fără drept de vot, pentru a lua la cunoştinţă de modificările făcute în comitetul respectiv. Nu întotdeauna pe comitet sunt...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Lasca! Pe Lasca!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...se mai fac modificări şi pe comitet.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 72/2023.

Vot, vă rog.

226 de voturi pentru, 39 împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2024; PHCD 71/2023.

Vot, vă rog.

189 de voturi pentru, 81 împotrivă, o abţinere. Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea bazelor pentru îmbunătăţirea furnizării serviciilor judiciare) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iulie 2023; PL-x 693/2023.

Vot, vă rog.

223 de voturi pentru, 42 împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare; PL-x 555/2023.

Vot, vă rog.

214 voturi pentru, 48 contra, 8 abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Simion George, de la AUR.

Era şi domnul Scripnic, de aceea; un singur vorbitor, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Are dreptate domnul preşedinte din ultimul rând, de acolo, să vocifereze.

Noi am votat pentru, în ideea de a face teoretic bine populaţiei, dar, într-o piaţă liberă, dacă vrei antreprenoriat românesc, dacă vrei reducerea costurilor, trebuie să laşi antreprenorii şi piaţa să-şi facă treaba.

Or, reducerea, aşa, demonstrativă, la făină, la zahăr, la ulei, pentru 10 produse, n-a făcut decât să crească preţurile la alte produse. Ne-am făcut că facem.

Evitarea crizei energetice, unde hoţul Virgil a fost lăsat în 3 guverne succesive să se destrăbăleze, să-şi bată joc efectiv de banii românilor, normal că a crescut preţul la tot ce înseamnă produs alimentar.

Ţinerea noastră cu forţa în case şi oprirea economiei în timpul pandemiei, inclusiv după cele două luni în care a trebuit să ne dezmeticim, normal că au creat inflaţie.

Sunteţi vinovaţi pentru legile pe care le-aţi votat în legislatura trecută, începând cu vestita 55/2020.

Trebuie să vă asumaţi, începând cu domnul preşedinte din ultima bancă, faptul că aceste măsuri economice ne-au adus un premier socialist care acum îşi bate joc de mediul antreprenorial din România.

Trebuie să vă asumaţi că l-aţi creditat pe Klaus-Werner Iohannis, care numai un om de dreapta nu este, din păcate. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

5. (Vociferări.)

Doamna deputat Cristina Prună, de la USR.

Era domnul Năsui, şi l-aţi convins, de aceea nu... nu-mi era clar.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Noi, spre deosebire de alţii, care doar clamează liberalismul, am avut şi curajul să votăm împotriva acestui proiect de lege. Pentru că şi-a arătat limitele. Pentru că, de fapt, este o amăgire. Pentru că, de fapt, antreprenorii români nu sunt ajutaţi prin plafonări de adaosuri sau prin plafonări de orice preţuri.

Singura manieră de a ajuta antreprenoriatul în România şi de a avea preţuri mai bune pentru consumatori este concurenţa. Este concurenţa, pe de o parte, iar de cealaltă parte este limitarea drastică a cheltuielilor la stat. Este acoperirea, închiderea acelor găuri bugetare pe care le tot finanţaţi din taxele şi impozitele pe care le puneţi asupra românilor care muncesc cinstit în această ţară. Taxe pe care le creşteţi de două ori pe an.

Suntem singura ţară din Europa unde oamenii îşi văd taxele crescute de două ori pe an şi se uită în buzunar la final de lună şi văd că au mai puţini bani.

Dacă chiar voiaţi să luptaţi cu inflaţia, reduceaţi taxele oamenilor, să nu le rămână mai puţini bani în buzunar; nu creşteaţi taxele asupra antreprenorilor români care îşi rup spatele mai mult de 8, 10, 16 ore pe zi, cât nu ştiţi dumneavoastră aici să munciţi şi cât nu munciţi adunat într-o săptămână, ca să facă faţă acestor creşteri de taxe pe care voi le puneţi. Fără milă!

Sunteţi nemiloşi cu oamenii din această ţară şi după aia vă uitaţi că România îşi pierde forţa de muncă. Am pierdut 20% din forţa de muncă în ultimii 10 ani.

Spuneţi-mi şi mie, în ce ţară din Uniunea Europeană aţi mai văzut aşa ceva?

Şi, domnule preşedinte de şedinţă, ascultaţi şi dumneavoastră şi nu mai bateţi în microfonul ăla, pentru că astea sunt realităţile cu care se confruntă România şi românii. Şi asta este trist. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Atunci când bat în microfon, ca să citez din doamna Prună, încerc să vă explic să vă apropiaţi de final, fără să intervin peste dumneavoastră. Dacă nu vă place bătutul în microfon, pot să intervin, nu e problemă, tot aia e.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

La mine aţi intervenit.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă spuneam ca să vă apropiaţi de final; dumneavoastră aţi depăşit timpul. Doamnei Prună i-am făcut cu 10 secunde înainte de finalizarea timpului. E o chestiune, dacă vă uitaţi atent, veţi înţelege.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu mai dialogaţi cu sala!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Eugen Bejinariu, de la PSD.

Domnul Eugen Bejinariu:

Da, este foarte adevărat, stimată colegă, că voi aţi liberalizat şi preţul la energie la 1 ianuarie 2021...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Explicarea votului!

Eugen, explică votul!

Domnul Eugen Bejinariu:

...şi n-am ştiut ce să facem 2 ani ca să-i ajutăm pe milioane de români.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ionel Dancă.

Domnul Ionel Dancă:

Voi vorbi, domnule preşedinte interimar, în timpul acordat, pentru a nu vă da ocazia să vă mai jucaţi la microfon.

Probabil când eraţi mic nu aţi primit un microfon de jucărie şi vă... (Râsete. Vociferări.) ...vă găsiţi acum să vă jucaţi cu microfonul Camerei Deputaţilor. (Vociferări.)

În timpul acordat, domnule preşedinte interimar şi stimaţi colegi, am apucat să explic, la dezbaterea pe acest proiect de lege, de ce această măsură este nu numai antiliberală, dar şi antieconomică.

În realitate, plafonarea adaosurilor comerciale la unele alimente, trebuie să o spunem foarte clar, este gaura de la covrigii de Buzău ai domnului Ciolacu... (Vociferări.) ...nimic în buzunarul românilor din această guvernare. Toată această guvernare PSD-PNL, pentru buzunarele românilor, este o gaură din covrigii de Buzău ai domnului Ciolacu. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău, de la PNL.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că această ordonanţă de urgenţă este o ordonanţă bună pentru cei care nu şi-au făcut şcoala la timp.

Este o măsură antiliberală, antieconomică. Din păcate, preţurile au crescut şi asta n-a făcut decât să încerce domnul Ciolacu să-şi facă un pic de imagine, pentru că dânsul vrea să candideze la alegerile prezidenţiale.

Uitaţi-vă ce se întâmplă şi acum la nivelul diplomaţiei româneşti! O ruşine totală, o manea diplomatică exportată la Washington. Este inadmisibil, stimaţi colegi, inadmisibil. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

5. Proiectul de Lege privind instituirea Schemei de Certificare Voluntară "De Origine România - DOR"; PL-x 583/2023.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Staţi un pic, că avem aici mai mulţi colegi.

Avem... domnul Moşteanu Liviu-Ionuţ, vă rog.

De la PNL...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Aţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...de la PNL, un singur vorbitor, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Aţi văzut mai devreme cea mai mare ipocrizie din partea PNL. Au explicat ei, PSD galben, după ce au votat pentru un proiect, au explicat că e o măsură antiliberală. (Aplauze.)

Aici aţi ajuns, brelocul lui Ciolacu. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Emil Dumitru, de la PNL.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să le mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare pentru votul de astăzi.

Pentru România este prima schemă de certificare voluntară din cele 420 de scheme care sunt la nivel european.

Producătorii români pot fi competitivi dacă creăm un cadru legal prin care să se poată manifesta.

Plafonarea preţurilor este un moment de cotitură pentru industria alimentară din România.

Sigur că nu ne place lucrul ăsta, dar eu cred că este important să creştem competitivitatea fermierilor noştri, să procesăm materia primă în România şi să consumăm româneşte.

Vă mulţumesc foarte mult pentru votul pe care l-aţi acordat astăzi. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Lilian Scripnic, AUR.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat această marcă de origine România numită "DOR", pentru a veni în sprijinul, atât al consumatorului, cât şi al producătorului autohton.

Dacă această schemă într-adevăr ar garanta faptul că produsul alimentar achiziţionat pe teritoriul României este şi confecţionat din materia primă românească, ar fi un lucru extraordinar de bun pentru industria... pentru producătorul român.

Sperăm ca acest proiect de lege să nu rămână doar în stadiul de proiect votat, dar într-adevăr să fie pus şi în aplicare.

Şi ne dorim ca în viitorul apropiat să fie impuse şi nişte cote obligatorii pentru comercianţi, de a pune la raft toate produsele de origine românească, aşa cum o fac şi străinii la ei în ţară.

Vă mulţumesc.

Proiectul...

Domnul deputat Eugen Bejinariu, PSD.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnilor de la USR, nu mai înţeleg. I-aţi criticat pe cei de la PNL că au votat ordonanţa, aţi criticat ordonanţa, că nu e bună, dar în final aţi votat şi voi, 100%.

Deci când aţi minţit?

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

N-ai înţeles nimic!

N-ai înţeles nimic!

Domnul Eugen Bejinariu:

Cum nu?

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

E cealaltă ordonanţă!

Domnul Eugen Bejinariu:

Nu, aţi votat. Aţi votat. Şi nu mai înţeleg. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Bejinariu.

6. Proiectul de Lege pentru instituirea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil şi modificarea art. 51 alin. (3¹) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; PL-x 503/2023.

Vot, vă rog.

271 de voturi pentru, unanimitate. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Alexandru Muraru.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să mă refer la ceea ce s-a referit colegul meu, domnul Sighiartău, deşi a fost pentru prima dată în 33 de ani când un prim-ministru a exportat...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule...

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

...frustrări la Washington.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat, am rugămintea să vă referiţi...

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Sigur.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...la obiectul de reglementare.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Vreau să vorbesc despre acest proiect de lege iniţiat de Partidul Naţional Liberal şi votat de colegii mei şi de restul colegilor din plen.

Este un proiect istoric. Este un proiect de lege pentru instituirea unui program naţional de scoatere din pericol a patrimoniului cultural imobil. Un proiect care vizează aproape 800 de monumente istorice din România, care sunt în prag de dispariţie, şi, fără acţiunea noastră decisivă, cred că am fi fost generaţia care ar fi lăsat această voce să se stingă.

Proiectul de lege vizează un buget care porneşte de la 500.000 de lei/proiect şi care este finanţat într-un procent de 3% din impozitele colectate de la operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc. Înseamnă o redistribuire strategică a resurselor către conservarea patrimoniului nostru naţional.

Costurile sunt semnificative, dar şi beneficiile sunt majore, pentru că, repet, 800 de monumente şi altele care se vor adăuga în timp vor fi salvate prin această iniţiativă a Partidului Naţional Liberal şi a tuturor celor care au votat acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Pentru domnul deputat cu început de calviţie, care a vorbit înaintea mea...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Băi, nu jigni!

Domnul George-Nicolae Simion:

Staţi, domnule Toma, că nici dumneavoastră nu sunteţi departe. (Râsete. Vociferări.)

Nu e...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, la obiect, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

La obiect.

E foarte rău, oricâte fonduri s-ar aloca şi nu s-ar aloca, să folosim resurse administrative, diplomatice, pentru a face imagine unora şi altora.

Şi m-am uitat pe pagina de Facebook a Ambasadei României în Statele Unite şi am văzut prezenţa proeminentă a domnului deputat cu început de calviţie.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Seamănă, domnule, doar seamănă. (Râsete. Vociferări.)

Domnul deputat Iulian Bulai, de la USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Constat cu uimire că celor de la PNL Iaşi nu le lipseşte creativitatea. Dar nu cea legislativă. Cu mare tristeţe, cea prin care au distrus bojdeuca lui Creangă din Ţicău.

Voci din sală:

Aaaaa!

Domnul Iulian Bulai:

Unde este creativitatea voastră, responsabilitatea de a aplica legea aşa cum trebuie, stimaţi domni de la PNL Iaşi şi PNL în general, remorca PSD?

Nici măcar despre asta nu vreau să vorbesc.

Am votat şi noi legea, am susţinut-o în comisie, dar în momentul de faţă zeci de angajaţi din cadrul direcţiilor judeţene de cultură din toată ţara sunt în grevă japoneză, pentru că aţi dus mult haos, nu doar în economie, ci şi în cultură, amărâtă aşa cum e ea.

Deci cum puteţi dumneavoastră să spuneţi că pregătiţi un plan uriaş, mare, de protejare a monumentelor, când nu aveţi lângă dumneavoastră pe cei mai apropiaţi parteneri, care ar trebui să fie oamenii care să implementeze legea care protejează monumentele istorice în teritoriu?

Doamnă Turcan, pe unde umblaţi? Veniţi în Parlament şi explicaţi de ce acest haos, de ce votaţi - de fapt, de ce nu votaţi aceste legi -, de ce sunteţi pe la Paris când angajaţii direcţiilor judeţene au nevoie acum de ajutorul dumneavoastră şi de intervenţia rapidă a acestui Guvern?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru solicită să ia cuvântul.)

Domnule Muraru, nu v-a folosit numele, pentru ce să vă dau drept la replică? (Vociferări.)

Păi, vă rog, veniţi, dar...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Dar ce-i aici, domnule preşedinte, zicem ce vrem?

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Evident că domnul George Simion este ţinut la uşa ambasadelor, şi ale României şi ale statelor reprezentate în România la Bucureşti. Pentru că nu poţi să primeşti un extremist, unul care agresează colegii din Parlament, care invadează instituţiile publice şi să-l legitimezi, primindu-l...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

...în sediile ambasadelor.

Şi nu va fi primit în multe ambasade ale României în străinătate. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Asta cumva a părut o promisiune, dar la felul în care aţi făcut voi promisiuni până acum sunt convins că nu vă ţineţi nici de asta, pentru că... (Aplauze.) ...începeţi să contaţi din ce în ce mai puţin... (Aplauze.) ...mai ales cu atitudini din acestea revanşarde.

Avem legături bune cu toţii ambasadorii statelor străine delegaţi la Bucureşti, după cum bine aţi văzut, doar că e o mică diferenţă între noi. Noi nu suntem învăţaţi să stăm în genunchi. (Aplauze.)

O voce de la AUR:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, din partea minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am votat această iniţiativă, pentru că grupul nostru parlamentar consideră că e foarte importantă prezervarea patrimoniului cultural naţional.

De altfel, cu câţiva ani în urmă, vreo două legislaturi, vorbind la o moţiune simplă împotriva ministrului culturii, am avansat această idee a unui plan multianual pentru protejarea patrimoniului cultural, care să treacă de la un buget la altul, să fie preluat ca atare, şi mă bucur că s-a găsit o astfel de rezolvare.

Spuneam atunci şi vreau să o spun şi acum că trebuie să avem în vedere faptul că importante obiecte de patrimoniu se află în posesie privată, adică nu sunt nici în proprietatea, nici în administrarea statului. Spre exemplu, se află în proprietatea unor culte, inclusiv patrimoniul mondial UNESCO.

Deci, atunci când se va pune în aplicare un astfel de plan, trebuie avut în vedere şi acest aspect.

Şi am convingerea că, mă rog, viitoarele guverne care vor pune în aplicare acest plan vor ţine cont şi de acest aspect.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

7. Proiectul de Lege privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor; PL-x 269/2023.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, 15 abţineri. Adoptat.

8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri; Pl-x 786/2022.

Vot, vă rog.

275 de voturi pentru, două abţineri. Adoptată.

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 36⁴ din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006; PL-x 539/2023.

Vot.

218 voturi pentru, 15 contra, 42 de abţineri. Adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002; Pl-x 549/2023.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptată.

Domnul George Simion, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am votat pentru această iniţiativă, dar aş dori să denunţ felul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului este folosit pe post de bâtă politică.

Am numai două exemple în care eu, în calitate de preşedinte de partid, am participat la emisiuni de televiziune, iar respectivele televiziuni au fost sancţionate pentru că n-ar fi trebuit să mă cheme doar cu moderatorul.

Am exemple, inclusiv de lideri politici din opoziţie care au fost la astfel de emisiuni.

Nu o să încep, pentru că excedează cadrul discuţiei noastre şi al legii, să vorbesc despre monopolul existent în momentul ăsta, care tocmai se anunţă a fi extins, cum unii cablişti beneficiază şi dictează regulile pe piaţa de cablu TV din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

11.

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat Iulian Bulai...

Vă rog eu, apăsaţi din timp.

...USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Celor care nici nu citesc bine, nici nu aud bine, această lege este foarte importantă.

Şi îl felicit pe colegul nostru, Petreţchi, pentru că a iniţiat-o!

Şi vă mulţumesc foarte mult că aţi votat.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 580/2023.

Vot.

192 de voturi pentru, 74 contra, 10 abţineri. Adoptat.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2023 pentru stabilirea unor măsuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 437/2023.

Vot.

240 de voturi pentru, unul împotrivă, 35 de abţineri. Adoptat.

13. Propunerea legislativă privind desfiinţarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; Pl-x 475/2023.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vreau pe procedură, un pic, înainte!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Procedură în timpul votului final? Nu există.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Este.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vot, vă rog.

La explicarea votului puteţi spune ce doriţi.

193 de voturi pentru, 81 împotrivă, două abţineri.

Iniţiativa a fost respinsă. Propunerea de respingere a fost aprobată.

Explicarea votului, domnul deputat Ionuţ Moşteanu, de la USR.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Dincolo de problema de fond, care era despre desfiinţarea unui minister pe care PSD-ul, Ciolacu, i l-a făcut cadou doamnei Firea, domnul Orban v-a explicat ceva pe Regulament şi aţi ales să ignoraţi. Vă mai citesc o dată. La finalul art. 104, da, se spune că comisia poate să dea un nou raport - citesc doar finalul.

Şi apoi, la art. 97, vă citesc tot alin. (3) - "În situaţia prevăzută la art. 104 alin. (3) comisia va întocmi un raport care va cuprinde propunerea de adoptare ori adoptare cu modificări a proiectului sau a propunerii legislative".

Această... acest vot, această procedură a fost făcută de dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaţilor. Deşi vi s-a specificat acest lucru, aţi ales să ignoraţi documentul după care noi aici ne desfăşurăm activitatea. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Cuprinzător.

Domnul Alin Coleşa, de la AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat contra respingerii acestui proiect de lege.

Spunând... şi, ca să vă răspund dumneavoastră - aţi spus că cei patrioţi, cei care susţin familia nu pot vota pentru desfiinţarea unui asemenea minister al familiei.

Pentru a susţine familia, pentru a susţine tinerii, nu este nevoie de un minister.

Dacă ne uităm peste realizările acestui minister, găsim una singură - un număr de telefon împotriva violenţei domestice.

Un minister, un număr de telefon, atât.

Între reducerile de taxe şi impozite găsim zero, zero, zero realizări. Între măsurile fiscale de care poate beneficia un părinte care are un copil regăsim suma de 10 lei, care nu este realizarea acestui minister. Atât, 10 lei.

Acest minister nu a apărat niciodată, din contră, drepturile părinţilor şi ale copiilor, nu s-a implicat atunci când copiii români au fost luaţi în mod abuziv de instituţii române sau străine din familiile lor - cazurile Grosu, Smicală, Rotundu. Nici nu era necesară implicarea lor, până la urmă, având un Minister de Externe.

Mai mult, a încercat o vaccinare obligatorie atunci când a expus motivele pentru care un copil poate fi luat din familie.

Toate acestea arată că acest minister nu are ce căuta în Guvernul României.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ordinea de zi a fost epuizată.

Declar şedinţa închisă.

Şi rog membrii Biroului permanent, îi invit la sala de şedinţă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.08.