Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi, într-o minunată zi de 20 şi...cât? 27 februarie. Mâine este ziua soţiei mele, aşa că o să ţin minte.

Ştiţi procedura.

Începem cu domnul Viorel Salan, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul Manta.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de azi am intitulat-o "Securitatea României şi a Europei sunt interdependente".

Lumea de astăzi nu mai este ceea ce era acum un deceniu. Putem constata direct că de fapt există din ce în ce mai multă confruntare şi mai puţină cooperare. Un loc din ce în ce mai periculos. Războaiele care fac ravagii în Ucraina şi Orientul Mijlociu şi ascensiunea extremei drepte sunt un indiciu clar că realitatea este din ce în ce mai primejdioasă şi imprevizibilă.

Războiul din Ucraina rămâne o provocare majoră pentru securitatea României, a Europei, a păcii globale. Săptămână trecută s-au împlinit doi ani de la declanşarea lui şi situaţia se menţine în continuare dificilă, fără un final apropiat.

Priorităţile României sunt aceleaşi: consolidarea propriei capacităţi de apărare, promovarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre şi dezvoltarea relaţiilor transatlantice şi europene.

Toate aceste priorităţi au făcut parte din agenda recentei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. De asemenea, la această întrunire a mai fost evaluat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, Directiva de planificare a apărării 2023 şi Programul Armata României 2040. Consiliul a dezbătut stadiul în care se află programele de înzestrare ale Armatei, vizând în primul rând achiziţionarea tancurilor americane Abrams, achiziţionarea dronelor comandate de Ministerul Apărării, precum şi dotarea, începând cu anul 2030, cu avioane F35 a Forţelor Aeriene Române.

Membrii Consiliului au decis consolidarea apărării naţionale, prin măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context.

Această abordare a fost cu totul obligatorie şi, prin decizia membrilor Consiliului, Ministerul Apărării Naţionale este în măsură să iniţieze în Parlament demersurile necesare pentru modificarea legislaţiei în domeniul apărării naţionale.

Aşteptăm la Parlament iniţiativele legislative urgente care sunt în sprijinul apărării naţionale a ţării noastre şi trebuie adoptate cu celeritate.

Războiul din Ucraina continuă să aibă un impact semnificativ asupra securităţii Europei, inclusiv a României. Mai mult decât atât, acum, România, aflată în prima linie în cadrul Flancului Estic al NATO, este pavăză a Europei.

Securitatea Europei şi a României sunt interconectate şi interdependente.

În acest context, România rămâne un actor important în asigurarea securităţii Europei, iar prin consolidarea propriei capacităţi de apărare şi promovare a stabilităţii regionale, România contribuie la un mediu de securitate mai stabil şi mai prosper pentru toţi.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Manta Claudiu.

Domnul Claudiu Manta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Producătorii agricoli şi fermierii sunt şi trebuie trataţi ca şi categorii strategice".

Istoria pe care o trăim în prezent ne-a demonstrat, în ultimii ani, cât de importantă este hrana şi siguranţa asigurării ei. Am avut o pandemie, apoi războiul din Ucraina, care ne-au arătat că hrana este unul dintre elementele vitale existenţei, pentru care este bine să ai o strategie bine pusă la punct.

Producătorii agricoli şi crescătorii de animale au nevoie de sprijin, atât pentru a face faţă costurilor ridicate, generate de explozia preţurilor la combustibili, cât şi pentru a-şi vinde produsele în piaţa internă, unde ajunge o prea mică proporţie din producţia autohtonă.

Guvernul Ciolacu a acordat, constant, măsuri financiare de sprijin, iar săptămâna trecută a fost aprobat un tip de credit în domeniul agricol, prin care rata dobânzii ROBOR este asigurată de stat.

De asemenea, s-a aprobat şi acoperirea din fonduri bugetare a 50% din facturile pentru energia electrică folosită la irigarea culturilor agricole.

Uniunea Europeană a admis, la rândul ei, noile scheme de ajutor de stat pentru agricultori şi fermieri, principalul argument fiind criza produsă în regiune de războiul din Ucraina, care a creat dificultăţi majore pe piaţa agricolă, cu implicaţii în economie.

Ani de zile, în perioada postcomunistă, agricultura a fost lăsată la urmă, fără să fie luată în calcul deprecierea sau, în mare parte din ţară, distrugerea în totalitate a sistemelor care asigurau susţinerea acestui sector.

Trebuie să admitem că aceşti oameni, care ne asigură hrana, au nevoie de noi, în aceeaşi măsură în care şi noi avem nevoie de ei. Nu spun cuvinte mari, dar aceste categorii pot fi definite ca unele strategice. Un nivel de trai decent al populaţiei oricărui stat este raportat, în primul rând, la nivelul alimentar, calculat în coşul zilnic.

Prin diverse acte normative, Executivul a stabilit constant măsuri de sprijin cu caracter temporar, atunci când situaţiile au impus, pentru producătorii agricoli, în scopul fie al gestionării efectelor fenomenelor meteorologice, ca seceta, inundaţiile, grindina, fie al limitării impactului unor creşteri explozive de preţuri, precum cel al motorinei sau îngrăşămintelor.

Guvernul PSD a fost pus, recent, în situaţia de a răspunde fermierilor nemulţumiţi de măsurile luate în timp de guvernele anterioare, care au acumulat o serie de dificultăţi în desfăşurarea activităţilor din care aceşti oameni îşi asigurau existenţa.

Aceste nemulţumiri, care au escaladat în ianuarie, au fost rezolvate, într-o foarte mare măsură, de Guvernul Ciolacu.

Problemele celor două categorii nu se rezolvă, însă, doar prin măsuri de sprijin financiar.

Agricultorii şi fermierii au fost şi trebuie ajutaţi în continuare să-şi desfacă produsele,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Claudiu Manta:

... marfa fiind, practic, cea care le aduce venituri.

Aşadar, ca să concluzionez, atenţia pentru agricultorii şi fermierii României trebuie menţinută, iar sprijinul din partea statului nu trebuie văzut ca un favor, el nefiind decât o aliniere la legislaţia comunitară în domeniu.

Vă mulţumesc.

Claudiu Manta, deputat al PSD de Gorj.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alexandru Popa?

Domnul Făgărăşian.

Se pregăteşte domnul Blaga.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Stabilitatea politică aduce beneficii economiei şi dezvoltării ţării".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Coaliţia de guvernare dintre cele două partide mari din România a fost făcută exclusiv pentru a asigura stabilitate politică şi guvernamentală, în una dintre cele mai dificile perioade pe care le-a traversat ţara noastră în ultimele decenii: crize succesive, inflaţie, război la frontieră şi ameninţări la adresa securităţii statului român.

Mulţi au privit cu mare neîncredere atât angajamentul celor două partide de a partaja mandatul de prim-ministru, cât şi rezultatele pe care coaliţia le va obţine la guvernare.

Spre surprinderea tuturor contestatarilor, cele două partide au demonstrat maturitate şi că pot să respecte un proiect politic până la capăt, adică exact ceea ce a lipsit scenei politice româneşti după căderea comunismului.

Din punct de vedere economic şi social, realizările sunt consistente şi multiple, motiv pentru care aş descrie succint numai câteva: pensii majorate, o creştere substanţială a câştigurilor salariale, creştere economică solidă, mii de şantiere pe care se lucrează, autostrăzi finalizate sau în curs de finalizare şi o rată de utilizare a fondurilor europene de peste 95%.

Aşadar, beneficiile stabilităţii guvernamentale şi a faptului că noii miniştri nu au dărâmat tot ceea ce au realizat predecesorii lor, ci au dus mai departe, sunt în avantajul ţării şi al fiecărui român.

Ca să concluzionez, cine ar vrea să conteste cele spuse de mine ar trebui să facă o analiză a celorlalte state membre ale Uniunii Europene în aceeaşi perioadă şi va constata că Guvernul de la Bucureşti s-a descurcat mai bine decât majoritatea executivelor europene.

Stimaţi colegi,

Deciziile adoptate de către cele două partide privind organizarea alegerilor, în anul 2024, reprezintă două decizii corecte şi salutare, atât pentru democraţia din ţara noastră, cât şi pentru stabilitatea politică în acest an.

Am convingerea că românii, atât cei din ţară, cât şi cei din străinătate, au înţeles că stabilitatea ţării noastre este mai presus de interese politice de moment şi că singurele partide care vor veni în faţa alegătorilor cu un proiect de ţară sunt cele două partide care au adus dezvoltare în România în ultimii ani.

De asemenea, îmi doresc ca populiştii extremişti care se străduiesc să ne îndepărteze de Uniunea Europeană şi de NATO să primească o lecţie dură la viitoarele alegeri. România este şi trebuie să rămână o democraţie cu o economie puternică şi competitivă.

Vă mulţumesc.

Valentin Făgărăşian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Blaga, vă rog.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă propun atenţiei un subiect delicat, despre care se vorbeşte foarte puţin, deşi este de o mare importanţă - problema aparatelor care sunt folosite pentru testele de droguri.

Ce spun specialiştii care lucrează cu aceste aparate? În cazul fericit, unde există, că sunt insuficiente, foarte vechi, uzate moral şi fizic.

Ce este şi mai grav, aparatele folosite acum de autorităţile din ţara noastră nu pot depista toate tipurile de droguri, mai ales cele apărute în ultimii ani pe piaţa neagră.

Ce înseamnă asta? Că multe dintre testele venite de la poliţie nu sunt confirmate de laboratoarele autorizate, iar posibilii consumatori, unii şoferi, pot scăpa astfel de răspundere şi se pot întoarce în trafic, riscând să provoace tragedii la volan.

Sunt deputat al USR de Dâmboviţa; locuiesc în Târgovişte.

Ce am aflat de la Spitalul Judeţean din Târgovişte? Unul dintre aparatele importante, folosite pentru testele de droguri, este la pământ, de ani de zile stă tras pe dreapta.

Din motive care îmi scapă, nimeni nu s-a implicat pentru rezolvarea acestei probleme. De ce? Mi-e greu să cred că există interese ascunse. Nepăsare? Poate. Surse de finanţare insuficiente? Cu siguranţă!

Urmăream cu interes declaraţia dată în mass-media centrală de către domnul doctor Gabriel Gorun, din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", din Capitală, care preciza răspicat că: "Aparatele care există în instituţie şi cu care se fac testele de laborator de certitudine în cazul celor prinşi în trafic sub influenţa drogurilor sunt vechi de aproape 17 ani".

"Sistemul medico-legal", afirmă medicul, "este singurul în măsură să ofere sistemului de justiţie probe judiciare, iar buletinele de analize emise de laborator sunt probele judiciare pe baza cărora se va continua sau nu urmărirea penală legată de prezenţa drogurilor şi consecinţele acesteia".

În plus, faţă de acum 10 ani, numărul analizelor toxicologice a crescut enorm, astfel încât aparatele existente nu mai pot face faţă volumului imens", conform agenţiei de ştiri news.ro.

Specialistul INML spune că dotarea laboratorului INML, dar şi a celorlalte servicii judeţene de medicină legală din ţară este insuficientă şi depăşită, sau nu funcţionează, cum este cazul Spitalului Judeţean din Târgovişte.

Medicii se plâng că aparatura se strică des şi trebuie reparată de multe ori, în condiţiile în care volumul de muncă a crescut de 10 ori, în ultimii 15-17 ani.

Trebuie făcut ceva urgent, până când sistemul toxicologic medico-legal nu va ajunge în colaps. Şi nu mai e mult până acolo, ne avertizează specialiştii în domeniu.

Poate reuşim să tăiem din banii pentru pensiile speciale, de la angajările inutile din multe instituţii publice, să facem mai puţină risipă din banul public şi să reuşim, măcar în ceasul al 12-lea, să dotăm laboratoarele de medicină legală cu aparatele de care au atâta nevoie.

Mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmboviţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Staţi o secundă! Nu!

Domnul Lőrincz?

Scuze!

După, domnule Dan Tanasă.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte şedinţă.

Este a nu ştiu câta oară când vin la tribuna Parlamentului să vorbesc despre acelaşi subiect: alegerile din afara graniţelor ţării, cele din 9 iunie.

Este 27 februarie. Mai sunt în jur de 100-110 zile până la alegerile din 9 iunie, iar Guvernul PSD şi PNL nu este în stare să dea un răspuns privind legislaţia electorală pentru românii din afara graniţelor ţării.

La momentul actual ne aflăm într-o situaţie în care funcţionăm pe o lege din anul 2012, unde în secţiile de votare revenim la hârtie şi pix.

Mai mult decât atât, se pare că în România sunt mult mai preocupaţi de a-i face o casă "împăratului" acestei ţări, marele trădător Klaus Iohannis, de 9 milioane de euro. O mansiune cu care poţi construi patru-cinci creşe de la zero.

Proiectul de lege al USR care facilitează votul pentru românii din afara graniţelor ţării este blocat la Senat şi se pare că va fi respins de către PSD şi PNL, având în vedere punctul de vedere al Autorităţii Electorale Permanente, pe care o să vi-l citesc acum: "Arătăm că Biroul Electoral Central, faţă de această propunere, subliniază că implementarea unei astfel de măsuri pentru alegerile europarlamentare din anul 2024 este imposibilă, din punct de vedere tehnic". Vorbim de nişte propuneri care s-au folosit deja atât la alegerile prezidenţiale din 2019, cât şi la alegerile parlamentare din 2020.

Deci n-am inventat noi roata peste noapte. Sunt chestiuni de bun-simţ. Vorbim de bun-simţ, vorbim despre sistem SIMPV cu tablete pentru toţi delegaţii în secţiile de votare, două zile de vot pentru diaspora, generarea electronică a listei suplimentare electorale, vot prin corespondenţă.

La momentul actual se pare că nici măcar misiunile diplomatice nu ştiu care va fi structura secţiilor de votare, nu ştiu câţi membri vor avea secţiile de votare în diaspora, nu ştiu dacă propunerile pentru a deschide mai multe secţii de votare vor fi aprobate sau nu de către Ministerul Afacerilor Externe, iar românii din afara graniţelor ţării nu ştiu dacă pot vota.

Dar vreau să ne aducem aminte şi de declaraţiile domnului Ponta, în 2014, când a spus că: "românii se aşezau de patru ori la rând ca să dea bine la televizor".

De fiecare dată când Guvernul, când PSD şi PNL au încercat să blocheze votul în diaspora, vreau să vă aduceţi aminte că atât în 2014, cât şi în 2019, emoţia diasporei a schimbat soarta alegerilor din ţară.

Şi o va face încă o dată pe 9 iunie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După ce timp de 34 de ani a creat o legislaţie întreagă care favorizează Uniunea Democrată Maghiară din România, o organizaţie xenofobă, anti-românească, care acţionează în România în coordonarea serviciilor secrete ungureşti şi ruseşti pentru a altera ordinea constituţională din România, PSD îi propune infamului Kelemen Hunor, prin gura slugoiului Marcel Ciolacu, să pună pe lista UDMR de parlamentare şi un membru de la partidele româneşti, iar la schimb PSD va include pe lista proprie un membru UDMR.

Propunerea lui Ciolacu a venit în contextul în care a explicat că nu va accepta legi care să aducă favoruri unor membri ai comunităţilor etnice din România.

Citez, din Marcel Ciolacu: "Nu accept niciodată exagerările. Nu voi accepta niciodată ca România să aibă legi care favorizează anumiţi etnici. Cu toţii suntem egali, ar trebui să ne respectăm", a afirmat trădătorul de ţară din fruntea PSD.

Oare a uitat Ciolacu de faptul că PSD este artizanul Legii nr. 215/2001 sau al Legii nr. 188/1999, care conţin prevederi folosite abuziv de UDMR pentru epurarea etnică a românilor din instituţiile publice controlate de UDMR, unde nu te poţi angaja nici măcar ca femeie de serviciu, dacă nu cunoşti limba maghiară?

Oare a uitat Ciolacu că PSD a făcut posibilă editarea în limba maghiară a Monitorului Oficial al României, publicaţia oficială a statului român, în care singura limbă oficială de stat este limba română, iar limba maghiară nu are niciun statut oficial? Această situaţie, care dovedeşte cu vârf şi îndesat ce partid de slugi este PSD, este unică în lume!

Oare a uitat Ciolacu cum PSD a numit prefecţi UDMR în Covasna şi Harghita, care refuză să aplice legea şi Constituţia, sau prefecţi PSD care au fost, cu mici excepţii, slugile perfecte ale UDMR?

Oare a uitat Ciolacu că guvernul pe care îl conduce a alocat UDMR pentru anul acesta suma halucinantă de 58,5 milioane de lei, după ce PNL a dat 35 de milioane de lei UDMR în 2021?

Nu, Ciolacu nu a uitat toate aceste acte pe care PSD le-a făcut şi continuă să le facă, în interesul evident al unei organizaţii ghidonate de serviciile secrete ale Ungariei şi Rusiei pentru a destabiliza România.

În timp ce acţionează slugarnic la adresa UDMR, sfertodoctul Marcel Ciolacu face spume la gură de frica singurilor patrioţi din Parlamentul României, a patrioţilor din AUR.

Noi, patrioţii din AUR, suntem aici ca să-i reamintim lui Ciolacu că a fost, este şi va rămâne un trădător de ţară care acţionează flagrant în interesul organizaţiei xenofobe şi antiromâneşti UDMR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Kulcsár-Terza József.

Aşa s-a nimerit!

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

"Ciolacu, mai rău ca Ceauşescu!"

Săptămâna trecută, Ciolacu, în Ţinutul Secuiesc, a afirmat: "Suntem în România. Şi ei sunt români..."

Domnule Ciolacu, eu nu sunt român. Noi, maghiarii şi secuii din România nu suntem români, noi suntem cetăţeni români, că aşa a vrut istoria.

Este alarmant şi ruşinos ca un prim-ministru să nu poată face diferenţa dintre român şi cetăţean român. Am auzit că mai demult aţi avut greutăţi să faceţi diferenţa dintre benzină şi motorină.

Domnule Ciolacu,

Ţinutul Secuiesc va exista şi când dumneavoastră o să fiţi uitat, de mult, ca politician.

Europa sprijină autonomia!

Spuneţi că autonomia este o prostie, dar, de fapt, dumneavoastră vorbiţi prostii. Poate mai mergeţi în Europa să învăţaţi democraţie şi, dacă vă vedeţi cu Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, aveţi grijă să nu vă "toxicaţi".

Noi, în Ţinutul Secuiesc şi în Ardeal, suntem acasă. Nu o să plecăm niciodată! Istoria nu s-a terminat! Dumnezeu va face dreptate!

Ţinutul Secuiesc a fost, este şi va fi!

Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru secui!

Székelyföld volt, van és lesz!

Autonómiát Székelyföldnek, szabadságot a székely népnek!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai aveţi careva vreo declaraţie vizavi de acest subiect? Ca să vă rânduiesc. (Vociferări.)

Am înţeles.

Foarte periculos ce aţi spus, domnule deputat!

Domnul Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Ce fel de garanţii de securitate oferă România Ucrainei, stat aflat în stare de război?

Care mai este rolul Parlamentului dacă noi, aleşii poporului, nu suntem consultaţi în decizii atât de importante privind siguranţa naţională?

Dragi români,

Încă de la începutul intervenţiei militare a Rusiei în Ucraina, România s-a pus la dispoziţia Guvernului de la Kiev, cu orice preţ, cu orice risc, chiar cu cel al atragerii în conflict.

Ne-am golit bugetul, ne-am sărăcit populaţia şi am amanetat viitorul copiilor noştri, acumulând datorii cu dobânzi imense, pentru a susţine un război care nu este al nostru.

Preşedintele României, Iohannis, a fost preocupat în ultimii ani doar de găsirea unui post în structurile nord-atlantice. Interesele românilor nu au fost niciodată o preocupare pentru el.

Din slugărnicia acestui preşedinte, care este interesat doar să se pună bine cu stăpânii de la Bruxelles, aflăm acum că se negociază statutul de garant de securitate al Ucrainei.

Dar nu am aflat de la conducerea României. Am aflat de la purtătorii de cuvânt ai Kievului.

Tot de la Kiev am aflat în ce domenii ar urma să funcţioneze respectivele garanţii: sprijin specific pentru apărare, dezvoltarea complexului militaro-industrial, formarea de unităţi militare ucrainene în străinătate, adică în România, schimb de informaţii, sprijin pentru stabilitatea financiară, sprijin pentru dezvoltarea şi pentru refacerea economiei ucrainene - atenţie, nu a României, a Ucrainei!

Românii nu îşi mai pot permite, în 2024, an electoral, să voteze aceeaşi alianţă PNL-PSD. Românii nu mai pot să îşi permită să voteze partidele USR-UDMR, care sunt dictatorii medicali din pandemie, care au şantajat românii să se vaccineze cu seruri declarate de însuşi producătorul lor ca fiind experimentale şi care provoacă grave efecte.

Românii nu mai trebuie să voteze o alianţă politică PNL-PSD, care în anul 2023 a plătit 25 de milioane de euro pentru a li se face propagandă şi pentru a fi puşi într-o lumină cât mai bună în faţa electoratului deja dezorientat.

În 2024, an decisiv, românii trebuie să iasă masiv la vot şi să voteze partide cu adevărat patriotice şi naţionaliste.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Orice vot acordat partidelor care au fost la cârma ţării, în 34 de ani, este un vot împotriva României.

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Chirilă nu este.

De la PNL nu este.

Domnul Havârneanu.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"PNL şi PSD, din greşeală în greşeală pentru o educaţie catastrofală"

Dacă aţi fost şocaţi de faptul că jumătate dintre elevi nu au reuşit să ia nota 5 la simulările evaluării naţionale, ei bine, să ştiţi că este opera dumneavoastră, a guvernării prin rotaţie dintre PNL şi PSD, care a mers din eşec în eşec în domeniul educaţiei.

La 34 de ani de la Revoluţie, învăţământul este îngropat la propriu, iar notele slabe la evaluări, la simulări, sunt, de fapt, oglinda clasei politice, care este total dezinteresată de calitatea sistemului educaţional. Singura problemă e că, de data aceasta, nu mai puteţi ascunde ciferele, aşa cum a făcut-o doamna ministru Ligia Deca la testele PISA, când "a tuns", să spunem, drăguţ, discret, toate rateurile ministerului.

Evaluarea Naţională din anul 2024 a înregistrat un record negativ la simulare. Învăţământul românesc a cunoscut cel mai mic procent de note peste 5 pe care le-a avut în ultimii 4 ani.

Ligia Deca ar trebui să îşi asume incompetenţa şi să demisioneze, pentru că este un alt ministru care a făcut doar act de prezenţă, fără a aduce îmbunătăţiri, aşa cum a promis.

Tolerăm un guvern corigent care stă liniştit la simulările naţionale, pentru că nota 5 este în top. Însă jumătate dintre elevi nu au luat nici măcar această notă de 5 la matematică, iar un alt sfert nu a luat nici măcar la limba română.

Educaţia a atins cel mai jos nivel, din cauza unor legi făcute pe genunchi, care, în loc să aducă reformă, au îngropat toate obiectivele urgente. Aţi încropit Legile educaţiei pentru plagiatori, pentru guvernanţii care nu pot fi deranjaţi, pentru toţi acei "pesedei şi penelei" care nu vor generaţii care să-i contrazică.

PNL şi PSD fac experimente pe atâtea generaţii, tratând la suprafaţă problemele educaţionale reale. Nu avem un sistem modern, nu avem nicio relaţie solidă a elevului cu şcoala, nu avem niciun plan concret şi corect de a evalua sistemul actual.

Aţi lăsat educaţia să se prăbuşească, cu o regie care s-a tot repetat, iar acum vă bucuraţi pe la colţuri de incultură şi de absenţa educaţiei în şcoli, fiindcă persoanele fără cunoştinţe şi fără opinii solide sunt mult mai uşor de manipulat de dumneavoastră.

Trăim într-o ţară în care 42% dintre adolescenţi nu înţeleg ceea ce citesc, adică ei sunt analfabeţi funcţional. Şi 11,3 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimii ani.

Cel mai trist este că 93%, la întrebarea ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Filip Havârneanu:

Sigur, domnule preşedinte!

93% dintre români nu sunt interesaţi sau nu au timp să citească.

În concluzie, pe scurt, aţi primit cadou nişte ministere la cheie şi, după ce v-aţi trecut funcţiile în CV, aţi dat eroare, pentru că şmecheria de partid pare că, în continuare,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Filip Havârneanu:

... e cea mai bună propagandă în educaţie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Miftode?

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Ichim.

A, nu! Domnul Volosatîi se pregăteşte.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

1.200 de metri pătraţi va avea locuinţa personală a Împăratului Specialilor. Vă imaginaţi cât înseamnă 1.200 de metri pătraţi? Cât 25 de apartamente cu două camere. 9 milioane de euro costă renovarea acestei proprietăţi, din banii dumneavoastră. 45 de milioane de lei. Cât 4 grădiniţe sau creşe construite de la zero.

Împăratul a mimat că-şi doreşte modernizarea României, când de fapt îşi dorea modernizarea propriei case.

Împăratul ne-a păcălit. M-a păcălit la primul mandat. Chiar am ieşit în stradă, să-i apăr votul din diaspora, atunci când Ponta voia să i-l fure. Împăratul ne-a păcălit când zicea că vrea reforme, când de fapt el dorea doar întărirea statutului specialilor. Şi şi l-a obţinut, acum 2 ani şi jumătate, când a înfiinţat Partidul Unic, PSD şi PNL.

Acum poate să meargă în vacanţe exotice pe banii dumneavoastră, plătiţi de la bugetul dc stat de către Ciolacu, poate să-şi cumpere mobilă de 3 milioane de euro, plătită tot din banii dumneavoastră, de către PSD şi PNL.

Oare mai păcăleşte pe cineva acest patron al Partidului Unic, PSD şi PNL? Vom vedea doar în 3 luni de zile dacă acest lucru se va mai întâmpla şi dacă statutul specialilor continuă să existe sau nu.

Dreapta Unită cere referendum, pe 9 iunie, pentru desfiinţarea pensiilor speciale. 135.000 de români au semnat pentru acest lucru.

De aceea, Dreapta Unită - USR, PMP, Forţa Dreptei - îi cer lui Klaus Iohannis să declanşeze referendumul pentru desfiinţarea pensiilor speciale, aşa cum a făcut acum 5 ani de zile cu referendumul pentru justiţie.

Privilegiaţii şi-au construit sub patronajul lui Klaus Iohannis o Românie paralelă, unde privilegiul a devenit regulă. În România lor, cea mai mare pensie specială este de 58.000 de lei lunar, peste 10.000 de euro. Asta în timp ce peste un milion de oameni trăiesc cu o pensie de sub 1.100 de lei.

Vă imaginaţi acest lucru, această discrepanţă, această cangrenă socială pe care o generează pensiile speciale?

Singura cale pentru a închide subiectul pensiilor speciale este acest referendum. De aceea, am făcut toate diligenţele pentru a declanşa acest referendum.

Ne-am unit să-i oprim. E timpul să oprim şi pensiile speciale.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Volosatîi.

Se pregăteşte domnul Ichim.

Domnul Boris Volosatîi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acum doi ani, la 24 februarie 2022, Rusia putinistă a declanşat un război de agresiune împotriva Ucrainei, după ce în 2014 ocupase ilegal Peninsula Crimeea. Războiul a făcut sute de mii de victime omeneşti de ambele părţi, inclusiv în rândul populaţiei civile. Milioane de persoane, în special femei şi copii, s-au refugiat în ţările vecine. România nu este o excepţie.

Ţara noastră a manifestat o solidaritate exemplară cu refugiaţii din Ucraina şi le-a acordat autorităţilor de la Kiev un sprijin substanţial. Au existat şi probleme. De multe ori, autorităţile române au acţionat împotriva interesului naţional şi au susţinut exporturile ucrainene de grâne, în detrimentul producătorilor români împinşi spre faliment, în loc să se fi limitat la facilitarea exporturilor de grâne către alte state.

În acelaşi timp, observăm că autorităţile din România nu au urmat exemplul Poloniei, Greciei, Israelului şi Slovaciei şi nu au organizat o misiune umanitară de evacuare din zona de conflict militar a membrilor minorităţii sale naţionale înrudite, arătând o indiferenţă vinovată în această chestiune.

Observăm, de asemenea, că, în pofida războiului, autorităţile de la Kiev nu au renunţat la politica şi practicile lor asimilaţioniste. În 2022 şi 2023, Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia au adus critici drastice legislaţiei ucrainene în domeniul educaţiei şi al drepturilor minorităţilor naţionale. Singurul progres înregistrat de autorităţile de la Kiev a fost renunţarea declarativă la conceptul ruso-ucrainean privind aşa-zisa limbă moldovenească.

Războiul actual din Ucraina a fost anticipat în istoria recentă de războaiele purtate de Rusia împotriva Georgiei, în 2008, şi împotriva Republicii Moldova, în 1992.

La 2 martie se vor împlini 32 de ani de la declanşarea războiului de pe Nistru, când, alături de Armata a 14-a Rusă, au luptat împotriva noastră şi două batalioane ucrainene.

Cu toate acestea, fără a avea vreun resentiment, suntem alături de Ucraina agresată şi împotriva Rusiei agresoare.

Sperăm că anul 2024 este ultimul an de război şi că Ucraina va ieşi victorioasă. Vrem lângă noi o Ucraină paşnică, stabilă, previzibilă, autentic democratică, în care drepturile omului sunt garantate şi respectate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Boris Volosatîi:

Şi pentru că am amintit de data de 2 martie, să aducem un omagiu eroilor căzuţi sub tricolor în războiul de pe Nistru!

Vă mulţumesc.

Boris Volosatîi, deputat, Circumscripţia nr. 43, circumscripţia electorală pentru cetăţenii români din afara ţării.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ichim.

Se pregăteşte domnul Focşa.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi români,

"Comasarea alegerilor din 9 iunie este un evident abuz de putere"

Săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă extrem de ceremonioasă, liderii celor două partide politice de la guvernare au anunţat decizia lor de a comasa alegerile europarlamentare cu cele locale. O decizie profund neconstituţională, care va perturba competiţia firească între partide. Demersul democratic ar fi impus o consultare, însă ne-am ales cu o decizie care ne arată că organizatorul este şi arbitru şi jucător în cursa politică.

Pretextul invocat de PSD şi PNL este nevoia de stabilitate şi confruntarea cu extremismul. Că există partide extremiste în România ştim deja, dar nimeni nu crede că singura alternativă este comuniunea politică dintre PSD şi PNL. Cât despre stabilitate, aceasta reprezintă o valoare în sine, care într-o democraţie stabilă este posibilă tocmai prin confruntare politică deschisă şi mai ales prin schimbare. Neschimbarea promovată de cele două partide de la guvernare este mai degrabă un argument pentru a păstra anumite aranjamente politice, pe care orice altă alternativă le-ar pune în pericol. Alegerile nu sunt cu adevărat democratice dacă ele nu presupun eventualitatea unei schimbări politice.

Într-o ţară cu o îndelungată tradiţie în privinţa absenteismului la vot, decizia Coaliţiei cu siguranţă va bulversa cetăţenii cu drept de vot. În primul rând, pentru că la alegerile europarlamentare cetăţenii pot vota oriunde în ţară, iar la cele locale doar în localitatea unde au domiciliul sau reşedinţa. Dacă nu vor exista spaţii distincte pentru vot, se creează premisele fraudării alegerilor prin înmânarea buletinelor de vot locale unor cetăţeni care ar avea dreptul să voteze doar la europarlamentare.

Democraţia este o valoare fundamentală într-un stat de drept, iar România a sacrificat prea multe ca să ajungem astăzi să aparţinem unui context european, ca aliaţi şi parteneri strategici de încredere. Nu ne permitem să periclităm nimic din ceea ce avem acum pentru nişte orgolii politice venite din disperare electorală şi din dorinţa de a asigura cuiva un viitor stabil la conducerea ţării.

România are nevoie de viziune, de strategie de ţară, de reformă şi mai ales de asumarea responsabilităţii faţă de cetăţeni. 9 iunie 2024 poate fi un moment decisiv pentru ţara noastră, dacă fiecare dintre noi înţelege că avem puterea de a schimba şi dreptul de a alege pe cine considerăm că ne reprezintă cu responsabilitate.

Cristian-Paul Ichim, deputat REPER de Bacău.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Focşa.

Se pregăteşte domnul Roman.

Şi o rog pe doamna Gavrilă să vină mai aproape.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Stimate colege,

Constatăm că Guvernul României continuă discriminarea propriilor cetăţeni.

Cele două dictaturi prin care a trecut România, antonesciană şi cea comunistă, au lăsat răni adânci nu numai în trupul unei ţări care abia îşi cunoscuse deplina unire, ci şi în vieţile a numeroşi cetăţeni.

Extrem de târziu, abia în anul 2021, prin Legea nr. 154 s-au conturat primele măsuri reparatorii pentru puţinii supravieţuitori ai acelor vremuri şi pentru urmaşii lor. Însă, ca un blestem, măsurile discriminatorii continuă să existe şi sunt susţinute tocmai de un regim democratic, parlamentar, precum cel din zilele noastre!

Şi, punctual, stimaţi colegi, o să vi le explic - în timp ce plăţile către etnicii români sunt constant prorogate, conform O.U.G. nr. 130/2021, O.U.G. nr. 168/2022 şi O.U.G. nr. 115/2023, mai nou, până la 1 ianuarie 2025, plăţile către celelalte categorii etnice din lege, precum etnicii evrei, spre exemplu, se achită conform graficului!

În plus, stimaţi colegi, există şi diferenţă de cuantum în ceea ce priveşte indemnizaţiile acordate - etnicii evrei primesc 700 de lei/an pentru detenţie/deportare/muncă, în timp ce restul, în principal etnici români, ar trebui să primească 350 lei/an pentru deportare/strămutare. Şi spun "ar trebui" pentru că plata acestora din urmă este repetat amânată pe mai mulţi ani, fără a ni se oferi o decentă explicaţie!

De când este contabilizată suferinţa în acest mod discriminatoriu, care au fost fundamentele acestor decizii, desigur, Guvernul n-a catadicsit să menţioneze!

Dar, desigur, altfel s-ar fi pus problema dacă s-ar fi prorogat pensiile speciale ale parlamentarilor ori cele 14 salarii ale sinecuriştilor de la ASF!

Stimaţi colegi, această măsură discriminatorie la adresa unor oameni care au suferit pentru ca noi să fim astăzi liberi trebuie să înceteze!

Prin urmare, am adresat o întrebare parlamentară ministrului muncii, doamna Simona Bucura-Oprescu, prin care îi cer să clarifice urgent următoarele situaţii nedrepte - de ce există o diferenţă de cuantum între indemnizaţiile acordate etnicilor evrei şi celorlalţi beneficiari, faţă de cele ale etnicilor români, care este motivul pentru care plata drepturilor către beneficiarii etnici români este, repetat, amânată, dar şi să ne comunice care este numărul total de pensii în plată pentru fiecare literă şi categorie de minorităţi, conform prevederilor Legii nr. 154/2021, şi care este cuantumul acestora - pentru a vedea ce mare "povară", cu ghilimelele de rigoare, reprezintă aceste sume minimum reparatorii pentru un buget atât de darnic cu partidele politice...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

...dar atât de zgârcit cu cei care, prin suferinţa lor, ne îndatorează moral.

Mulţumesc.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat de Constanţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

Se pregăteşte doamna Gavrilă.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Atitudine de neînţeles" - acesta este titlul declaraţiei mele politice de azi, din ciclul "Români pentru România".

Suportând vicisitudinile vremurilor, unele popoare şi-au pierdut tradiţiile şi identitatea naţională şi au dispărut din istorie.

Există însă exemplul unui popor care, după mii de ani de oprimări, a reuşit să se reunească şi să devină important în istorie.

În România, sub permanenta asistenţă a unor instituţii ale statului, asistăm la acţiuni greu calificabile ca fiind normale.

Simbolurile naţionale, eroii jertfiţi pe altarul patriei sunt maculaţi sau, cel puţin cu indiferenţă, aruncaţi în uitare, ştergându-se şi pătându-se amintirea lor din memoria colectivă, prin acţiunile cel puţin neglijente ale autorităţilor publice ale administraţiei locale.

Acest curent este pregnant în Transilvania, unde avem exemple dureroase - Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Oradea a fost demolată, Grupul statuar al aceluiaşi voievod a fost obturat cu plantarea unor arbori în centrul municipiului Sf. Gheorghe, în Cetatea lui Menumorut din Biharia, judeţul Bihor, este amenajat un teren de fotbal, iar în Cetatea lui Gelu din Dăbâca, judeţul Cluj, se ară şi se cultivă porumb.

Ruinele Cetăţii de la Pelendava se pierd sub fierul plugului, iar sub presiunea indiferenţei administraţiei locale, un zid al Cetăţii Şoimoş din judeţul Arad s-a prăbuşit recent.

Exemplele pot continua cu conacele din Moldova şi cu faimoasele cule din Oltenia, cărora nu li se atribuie suficient şi constant fonduri pentru restaurare, aşa cum se întâmplă cu palatele grofilor unguri din Transilvania, restaurate constant.

Acest atac permanent la identitatea naţională nu poate fi oprit decât de români care, pentru România, sunt preocupaţi de prezervarea identităţii naţionale!

Deputat de Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Judecătoarea din cazul 2 Mai a întrebat dacă victima decedată este în sală. Este clar că dânsa nu a citit dosarul înainte să intre în sală. Acum este cercetată disciplinar şi se va decide dacă va fi sancţionată sau nu.

În România, ca în niciun alt stat din Uniunea Europeană, rămâne la latitudinea CSM-ului dacă un magistrat este sancţionat sau nu, sau cât de gravă sau cât de mai puţin gravă este o faptă, pentru că în lege nu este alocat clar ce fel de sancţiuni se aplică, pentru ce fel de abateri, în cazul magistraţilor, în cazul judecătorilor şi al procurorilor. Este la grămadă. Adică există o listă lungă de abateri şi o listă lungă de sancţiuni, însă nu este clar ce şi cum se aplică pentru fiecare, în funcţie de gravitatea faptei.

De aceea, în decembrie 2023 am iniţiat, împreună cu doamna avocat Monica Ionescu, un proiect de lege care alocă clar ce fel de sancţiuni trebuie aplicate pentru ce fel de abateri, într-un număr limitat, pentru ca să nu ne mai trezim cu cazuri uşoare care sunt sancţionate cu excluderea din magistratură şi cu cazuri grave care sunt sancţionate doar cu un avertisment.

Această incertitudine asupra magistraţilor cu privire la ce sancţiuni se aplică pentru ce fel de abatere atârnă ca o secure deasupra capului lor şi nu este corect ca să rămână la dezbaterea şi la latitudinea CSM cum pot fi ei sancţionaţi, pentru că în România legiuitorul este Parlamentul, şi nu CSM-ul.

Ieri, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii - CSM - a declarat că "tentaţia exercitării discreţionare a puterii" trebuie să fie de domeniul trecutului.

Ei bine, exact asta cerem şi noi în cazul sancţionării magistraţilor. Cerem ca pentru fiecare abatere să fie clar alocat un număr limitat de sancţiuni şi, aşadar, CSM-ul trebuie să accepte şi să respecte acelaşi principiu pe care îl propovăduieşte şi în cazul lor. Cerem, aşadar, ca această claritate să fie făcută de Parlament, prin lege.

Aşadar, cer parlamentarilor să voteze în Parlament acest proiect de lege. Este nevoie, este nevoie ca curăţenia în justiţie să înceapă cu corectitudinea la adresa magistraţilor.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Apostol? Nu.

Atunci, domnul Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aeroportul Internaţional Timişoara are planuri mari. În aprilie, ministrul Grindeanu a anunţat că va fi prezent la inaugurarea noului terminal pentru plecări externe. Este în curs licitaţia pentru realizarea liniei de tren care să facă legătura între Gara de Est şi aeroport.

Extindem, modernizăm, sporim confortul şi accesibilitatea aerogării. În sfârşit, reuşim să atragem fonduri europene pentru asemenea lucrări necesare. Probabil se îmbogăţesc unele firme de casă, dar asta este.

Dacă Uniunea Europeană ne dă bani pentru a dezvolta infrastructura, din păcate, nu ne poate da şi manageri. De fapt, chiar dacă ne-ar da manageri, ar fi schimbaţi de vreun PSD-ist sau PNL-ist cu influenţă, fiindcă nu atribuie contractele băieţilor de la partid sau nu îi angajează prietenii.

Problema Aeroportului Timişoara este conducerea. Mereu schimbată, conform dorinţelor vreunui ministru al transporturilor sau a vreunui lider local al Coaliţiei de guvernare. Degeaba accesăm fonduri europene dacă nu avem zboruri.

Marea dramă a Aeroportului "Traian Vuia" este numărul redus de zboruri. Dacă, la un moment dat, era al doilea din ţară, acum suntem doar pe locul al patrulea. Diverşi directori ne tot informează că mari companii vor organiza zboruri de la noi. Auzim de Turkish Airlines. Ni se spune că se întoarce Ryanair-ul. Se aştepta un aflux de vizitatori pentru "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii", care nu au mai venit.

Dar cum să vină, când Timişoara este legată pe calea aerului de tot mai puţine destinaţii?

Îmi veţi spune că Iaşiul adună pasageri din toată Moldova. Eu îmi amintesc doar că aeroportul din Iaşi era acum 14 ani precum o staţie CFR, în comparaţie cu al nostru, deşi românii erau plecaţi şi atunci la muncă în străinătate şi trebuiau să se mai întoarcă pe acasă.

Avem nevoie de un management profesionist care să poată negocia cu marile companii aeriene. Un manager bun nu ştie doar să construiască terminale goale, trebuie să înţeleagă ce înseamnă sectorul acesta de activitate. Nu cred că timişorenii şi bănăţenii merită să fie puşi pe drumuri 3 ore şi jumătate pentru a lua avionul de la Budapesta.

Haideţi să nu ne mai fălim cu aeroporturi noi, dar goale! Haideţi să facem ceea ce trebuie pentru a revitaliza un aeroport care, până nu demult, era mai mic, dar mai plin de viaţă. Haideţi să numim profesionişti, nu prieteni de familie, în funcţiile importante!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai este cineva prezent care... (Vociferări. Domnul deputat Marius-Andrei Miftode solicită să ia cuvântul.)

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Anul 2024 este anul comasării. Se comasează nu atât alegerile europarlamentare cu cele locale, cât se comasează PSD cu PNL. Pentru că, ne lămureşte DEX-ul, comasarea înseamnă în primul rând reunirea unor entităţi din aceeaşi categorie.

Or, alegerile pentru Parlamentul European şi alegerile locale sunt cât se poate de diferite. Unele au circumscripţie naţională, celelalte au cele mai mici circumscripţii posibile. Unele trimit oameni să decidă destinul continentului, celelalte stabilesc viitorul unui cătun. E clar că nu putem vorbi de comasare în cazul acesta, ci de concomitenţă. Se desfăşoară simultan, fără vreo legătură una cu alta.

Cu totul altfel stau lucrurile în cazul celor două partide, PSD şi PNL, care se comasează armonios. În acest caz, definiţia din dicţionar este respectată, ironia sorţii, impecabil - PSD şi PNL se reunesc. Mai precis, gazda PNL se întoarce, posedată, la tartorul FSN-ist.

Că PSD este continuatorul FSN este clar, uşor de urmărit prin acronime - FSN - FDSN - PDSR - PSDR. Adică PCR metamorfozat.

Că PNL este aşchie desprinsă din acelaşi trunchi e mai puţin vizibil. Aşa-zişii liberali provin din fuziunea a două partide - PNL şi PDL. PDL este, peste ani, urmaşul Partidului Democrat al lui Petre Roman, rupt din FSN. PNL însuşi este compus din oamenii care au îmbrăţişat de două ori alianţa cu odrasla FSN-ului. Cei care s-au opus, şi în 2011 şi acum, adevăraţii liberali, sunt colegii din Forţa Dreptei.

Nu e comasare de alegeri, ele doar au loc simultan. În schimb, este clar o tentativă de refacere a partidului unic, PCR, după 35 de ani.

Şi, totuşi, dacă tot s-a început, vă rog, să continue comasările!

Comune cu câteva sute sau chiar zeci de locuitori aşteaptă să fie adunate împreună ca să-şi eficientizeze cheltuielile.

Judeţe menţinute artificial sunt gata de reunirea în regiuni, ca să se mai scuture baronii de pe ele.

Şcoli care au câte trei clase la simultan se cer comasate ca să facă şi copiii puţină carte, nu doar să fie supravegheaţi câteva ore.

Agenţii lăbărţate, care se calcă una pe cealaltă pe atribuţii, merită concentrate şi ce de sinecuri ar dispărea!

Servicii câte mai sunt?!

Aflăm totuşi că, în febra aceasta a comasării, în FSN nu s-au înţeles cine să fie candidat la prezidenţiale, Ciucă sau Ciolacu. Soluţia există! Să se comaseze! Să candideze Ciucolacu!

Stima noastră şi mândria, Ciucolacu, România!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Întrucât nu mai sunt colegi prezenţi, declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Creşterea calităţii vieţii populaţiei rămâne prioritatea Cabinetului Ciolacu"

Toate strategiile guvernamentale, politicile publice, iniţiate de PSD, precum şi toate acţiunile Cabinetului Ciolacu din ultima perioadă confirmă că principala preocupare a noastră este să creştem susţinut calitatea vieţii întregii populaţii. Aceste efecte benefice ale deciziilor PSD se regăsesc în toate domeniile de activitate. Fie că vorbim de agricultură, fie că vorbim de economie, de întregul spectru al muncii şi de cel al protecţiei sociale sau de sănătate, putem identifica bani disponibili pentru investiţiile necesare. Aceste fonduri trebuie doar accesate, aplicând pentru gama extinsă de programe naţionale şi europene, puse la dispoziţia nu doar a operatorilor privaţi, ci şi a fiecărui român cu iniţiativă.

V-am vorbit, în repetate rânduri, despre înlesnirile şi granturile care sunt disponibile pentru agricultură. Însă bani accesibili regăsim pentru toate segmentele ocupaţionale, după cum o recunosc chiar reprezentanţii mediului privat. Aşadar, retorica îndreptată împotriva PSD şi a aplicabilităţii măsurilor adoptate este falsă! Este menită doar să prejudicieze o guvernare solidă care oferă şi auspicii favorabile, dar şi cel mai mare grad de predictibilitate pentru orice nou demers de investiţii! Pe acest fond actual de manipulări şi intoxicări ale opoziţiei, cu care au invadat opinia publică, trebuie să subliniez că toate angajamentele luate de PSD, odată cu accederea la guvernare, au fost respectate ad litteram până acum. Tocmai de aceea, invit orice român care are un mic dubiu, strecurat în gânduri prin atacurile concertate ale opoziţiei, să verifice pur şi simplu prin comparaţie declaraţiile liderilor social-democraţi cu hotărârile şi ordonanţele date de Guvern, precum şi cu legile adoptate de Parlament. În acest fel facil se va convinge singur că este tras pe sfoară de AUR, SOS, USR sau alte partiduleţe de dreapta, apărute de nicăieri!

De asemenea, îi asigur pe părinţii şi pe bunicii noştri, care au muncit o viaţă întreagă, că nu au niciun motiv de îngrijorare privind adoptarea calendarului de creştere a pensiilor lor. Sumele necesare următoarei etape de majorări a pensiilor sunt cuprinse în buget încă de anul trecut. Procesul de recalculare continuă, iar noile cuantumuri ale pensiilor vor intra în vigoare începând cu luna septembrie.

Aşadar, indiferent de părerile FMI sau de cele venite din partea altor organisme financiare ori exprimate public de diverşi oponenţi ai puterii actuale, în funcţie de propria agendă de partid, termenul rămâne ferm şi va fi respectat, aşa cum PSD s-a angajat. Aprecierile FMI care se doresc, de fapt, nişte indicaţii privind creşterea impozitării salariilor şi privind plata în tranşe a majorării pensiilor, în urma recalculării, rămân doar nişte simple recomandări. Punctul de vedere al acestui organism nu-şi poate pune amprenta absolut deloc asupra politicii fiscal-bugetare a Guvernului Ciolacu. Concret, PSD nu va renunţa la niciuna dintre măsurile anunţate privind îmbunătăţirea vieţii românilor. Şi nu din raţionamente de ordin electoral, ci în baza promisiunilor făcute odată ce am acceptat să guvernăm alături de opozanţii noştri tradiţionali, PNL, tocmai în beneficiul României!

În completarea afirmaţiilor mele, vă mai ofer un al motiv de mulţumire, pe care l-am constatat la populaţie, şi care constituie menţinerea la acelaşi nivel a taxelor şi a impozitelor şi în acest an. Aşadar, falsă se dovedeşte, de fapt, doar retorica adversarilor noştri politici şi ai bunăstării românilor privind aşa-zisa majorare a impozitului pe salariu.

Vă reamintesc, stimaţi colegi din băncile opoziţiei, că premierul Marcel Ciolacu a dat repetate asigurări şi în acest sens, iar faptul că dumneavoastră continuaţi să deformaţi realitatea şi să păcăliţi oamenii, vă face de râs! Nu doar că nu vor fi introduse noi taxe, ci Executivul a anunţat că va identifica cele mai potrivite soluţii ca să reducă şi mai mult impozitarea muncii. Creşterea impozitului pe salariu ar afecta, preponderent, salariaţii cu venituri mici. Iar viziunea social-democrată mizează pe cel mai corect model de impozitare, respectiv cel progresiv. Acesta presupune o scădere a impozitelor pe muncă la cei cu venituri mici şi o impozitare pe măsură a celor cu venituri mai mari. Acest mod de lucru va fi implementat după digitalizarea ANAF. De asemenea, prin miniştrii noştri, vom intensifica şi procesul privind combaterea evaziunii fiscale printr-o mai bună colectare, prin digitalizare, cât şi prin îmbunătăţirea managementului ANAF şi pe cel al vămilor.

Cu alte cuvinte, Partidul Social Democrat continuă procedurile necesare aplicării dreptăţii sociale pentru toţi cetăţenii, pe cele ale promovării solidarităţii, armoniei, egalităţii şi dezvoltării demnităţii. În acest fel, Cabinetul Ciolacu va înregistra noi performanţe ale căror efecte pozitive se vor repercuta asupra vieţii tuturor românilor.

Domnul Alexandru Popa:

"Oraşul Făurei are nevoie de o nouă viziune administrativă"

Sub administraţia PSD, oraşul Făurei pare a fi unul uitat, părăsit şi condamnat la subdezvoltare! Din păcate, PSD şi-a arătat în toţi aceşti ani, de când administrează acest oraş, incapacitatea de a gestiona şi rezolva problemele cu care se confruntă comunitatea locală. Rezultatul este unul dureros şi îl vedem cu toţii: o depopulare masivă a oraşului, pentru că, în lipsa posibilităţii de a-şi construi un viitor, tinerii au ales să migreze şi să-şi facă un rost în alte oraşe mult mai dezvoltate sau chiar în afara ţării!

Mă doare să văd cum arată în prezent acest oraş de suflet, în care mi-am terminat liceul şi unde o bună parte a familiei mele locuieşte, tocmai de aceea vreau să mă implic cu toată puterea pentru a realiza schimbarea în bine a Făureiului.

Pot spune că sunt soluţii de dezvoltare, însă comunitatea locală a avut neşansa de a-şi amaneta viitorul în mâinile unui primar care a demonstrat că nu iubeşte oraşul, un primar total dezinteresat şi a cărei principale responsabilităţi a fost să-şi încaseze salariul plătit din banii cetăţenilor, ignorând total gradul ridicat de sărăcie, rata crescută a şomajului şi fenomenul îngrijorător al migraţiei populaţiei!

Făurei are nevoie, aşadar, de un nou început, de o administraţie nouă, capabilă să genereze proiecte de investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate sau dezvoltare locală, cu beneficii concrete pentru locuitori! Reiterez cu această ocazie faptul că PNL Brăila se află în competiţie cu PSD la nivel local, tocmai pentru a putea să producem schimbarea de care au nevoie localităţile brăilene subjugate administrativ de edilii PSD!

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Eugen Bejinariu:

Jocul democratic şi evoluţiile politice au făcut astfel încât partide cu istorie comună complicată, angajate tradiţional în confruntare - atât ideologic, cât şi practic -, partide mereu adverse în desfăşurătorul electoral, PSD şi PNL, să guverneze acum eficient împreună, să demonstreze electoratului că animozităţile personale se pun în paranteză atunci când oameni responsabili au o misiune comună, să demonstreze celor mai sceptici dintre membri sau susţinători că oamenii politici maturi îşi respectă cuvântul, îşi predau şi preiau ştafeta puterii în chip armonios, eficient, profesionist.

Susţinătorii mai înflăcăraţi ai fiecăruia dintre cele doua partide au încă nostalgia confruntării între PSD şi PNL, membrii mai pătimaşi au încă vie memoria atacurilor sau injuriilor proferate în public de foştii adversari, dar oamenii echilibraţi văd dincolo de ascuţimea emoţiilor şi simt mai înalt decât miza "loviturii la glezne". Cei mai mulţi dintre oameni îşi doresc un climat politic aşezat, context predictibil şi lideri competenţi care să conducă ţara şi destinele lor. Oamenii au experimentat speranţa aşezată în mâinile unor politicieni tineri, care s-au afirmat prin atacuri, prin contestarea a tot ceea ce fusese înaintea lor, care s-au impus prin zgomot asurzitor, prin hărţuirea politicienilor experimentaţi, prin invective, lozinci şi minciuni. Au lăsat în urmă "zero rezultate".

Scandalul, ca formă de a obţine consacrarea publică, oricât ar suscita de mult interesul public, nu poate ţine loc de rezultate, nu funcţionează în locul atributelor de valoare. Acuzaţiile deşănţate, ameninţările, promisiunile populiste, furia şi agresivitatea, ca forme de manifestare, nu mai ţin loc de competenţă, nu mai păcălesc electoratul. Oamenii se confruntă cu crize suprapuse, inflaţia globală afectează traiul lor de zi cu zi, criza energetică, războiul care se vede de la ferestrele românilor, criza economică şi spaimele recente ale pandemiei au produs mutaţii ireversibile - românii vor linişte, partenerii internaţionali vor stabilitate. Românii vor certitudini, partenerii internaţionali vor competenţă. Românii vor rezultate ale unei guvernări eficiente, partenerii internaţionali vor interlocutori maturi şi responsabili la conducerea României. Pentru toate acestea s-a născut, există, funcţionează şi va funcţiona în continuare soluţia matură şi echilibrată politic: coaliţia PSD-PNL.

Nu mai conving şi nu mai convin prestaţiile bazate pe zgomot şi agresivitate ale stângii extreme, USR (acum deghizată în Dreapta Unită, la umbra unor partide firave care au doar meritul de a oferi această aşezare pe harta politică) sau ale dreptei extreme, AUR. Nu mai e timp şi loc de demagogie, de experimente şi de amatorism.

Deciziile responsabile ale coaliţiei PSD - PNL, cele legate de comasarea unor alegeri, de liste comune şi candidaţi comuni în unele cazuri, au rolul de a oferi acea linişte pe care o cer românii şi stabilitatea pe care se aşteaptă partenerii internaţionali să o păstrăm. S-ar putea să pierdem voturile unor susţinători prea intransigenţi, care aşază patima mai presus de raţiune, s-ar putea ca ura faţă de foştii adversari să-i îndemne pe unii dintre susţinători să nu iasă la vot. Nu pot fi foarte mulţi oameni responsabili care gândesc aşa, dar ne-am asumat, căci obiectivul comun este mai important decât mizele separate.

În plus, noi, profesioniştii maturi ai serviciului public în slujba oamenilor am învăţat că deciziile pătimaşe nu conduc niciodată la rezultate pozitive şi că adversarii pot colabora împletindu-şi ideologiile. Iar politica poate să însemne competiţie constructivă în cadrul aceleiaşi echipe.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Constanţa - perla României - distrusă de Chiţac & Co"

Situaţia în municipiul Constanţa se înrăutăţeşte constant cu primarul PNL, Vergil Chiţac, şi a sa clică la conducere. Viaţa unui întreg cartier este propriu-zis distrusă de incompetenţii din Primăria Constanţa. Da, în cartierul Tomis Nord va începe nebunia după "măsurile de fluidizare" ale traficului anunţate de administraţia locală. Invocând aşa-zise consultări cu cetăţenii, domnul Vergil Chiţac - primarul online al Constanţei - a găsit soluţia pentru traficul din zonă: sensuri unice pe str. Sucevei şi pe str. Adamclisi. Ba mai mult, se vor institui sensuri unice şi pe străzile interioare din perimetrul cuprins între bulevardul Tomis, str. Soveja, bulevardul Alexandru Lăpuşneanu şi str. Sucevei. Asta va însemna, ca şi acum, mai mult timp pierdut în trafic, mai mult haos, mai multe noxe eliberate în aer, mai mulţi nervi întinşi la maximum. Dar cui să îi pese? Doar domnul primar nu locuieşte în Constanţa, deci nu e afectat de măsurile nocive pe care le ia.

Forţa Dreptei Constanţa a atras de anul trecut atenţia că propunerile de fluidizare a traficului sunt aberante, deoarece oamenii din Tomis Nord nu au cerut niciodată aşa ceva. Dar, din turnul de fildeş în care a stat ascuns tot mandatul, amiralul - aşa cum este persiflat, deoarece dumnealui deţine un grad de contraamiral de flotilă, adică o stea în comparaţie cu patru, câte are un amiral -, nu are cum să ştie ce vor constănţenii. Şi oricine care trece prin zonă poate observa cum traficul este tot mai greoi. Noi am fost pe stradă, am discutat cu oamenii şi am strâns peste 2.000 de semnături de la locuitorii cartierului, pentru soluţii reale de fluidizare a traficului. Da, domnule Chiţac, 2.000 de cetăţeni din Tomis Nord v-au spus care este soluţia reală pentru traficul din cartierul lor, dar dumneavoastră aţi ales, ca de obicei, să-i ignoraţi pentru că nu vă pasă de acest oraş şi de doleanţele locuitorilor.

Pentru Chiţac, Constanţa este doar un job la care vine din Eforie, semnează acte, prin care îşi îmbogăţeşte clientela, şi pleacă. "Fluidizarea" primăriei înseamnă şi dispariţia mai multor locuri de parcare din zonă, iar despre asta tace mâlc administraţia locală. Şi uite aşa, toată zona a devenit o transpunere a Coloanei Infinitului în traficul constănţean. Anul acesta, constănţenii au şansa să aleagă pe cineva care trăieşte printre ei zi de zi şi căruia chiar îi pasă de Constanţa.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Sprijinul acordat de PNL pentru afacerile româneşti continuă"

Motorul unei societăţi, fie ea organizată după standardele statului modern sau ale unei comunităţi de mici dimensiuni, este activitatea economică. Antreprenorul, aşa cum a ajuns să fie recunoscută această activitate profesională, este cel care pune în mişcare acest mecanism producător de dezvoltare, progres şi o mai bună calitate a vieţii. Pentru realizarea misiunii sale, antreprenorul are nevoie de sprijin din partea comunităţii ca întreg, pentru că de pe urma succesului şi a prosperităţii sale are toată lumea de câştigat.

De aceea, Ministerul Finanţelor, condus de ministrul liberal, Marcel Boloş, continuă măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri din România şi propune un act normativ pentru instituirea Programului IMM PLUS. Proiectul asigură, până la 30 iunie 2024, accesul la finanţare a firmelor care nu dispun de sumele necesare pentru proiectele de investiţii şi pentru continuarea activităţii. Bugetul propus este de maximum 12,5 miliarde lei şi se pot acorda garanţii în limita unui plafon de 11,1 miliarde lei pentru 11.500 beneficiari. Valorile maxime ale ajutoarelor de stat au fost majorate de la 2.000.000 euro la 2.250.000 euro per întreprindere/UAT, respectiv de la 250.000 euro la 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agriculturii primare şi de la 300.000 euro la 335.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii.

Programul IMM PLUS are şase componente: IMM ROMÂNIA PLUS, AGRO PLUS, care este dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar. IMM PROD PLUS are ca obiectiv asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor de către IMM-uri, CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilităţi pentru creditele de investiţii şi creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor şi INNOVATION PLUS, menită să acorde garanţii guvernamentale pentru companiile care promovează produsele şi serviciile destinate exportului.

Partidul Naţional Liberal sprijină capitalul autohton de aproape două secole şi va continua să fie în continuare un pol de stabilitate pentru antreprenorii români.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Rolul femeii în societatea actuală"

Ne apropiem de perioada de început de martie, în care celebrăm femeia. Societatea românească se confruntă adesea cu dezbaterea privind locul şi rolul femeii în lumea modernă. Este important să recunoaştem că această dezbatere nu are o soluţie unică sau simplă. Cu toate acestea, este esenţial să explorăm diverse perspective pentru a înţelege complexitatea acestei probleme.

Într-o lume în continuă schimbare, unde valorile tradiţionale sunt adesea puse sub semnul întrebării, este important să ne reamintim de rolul esenţial pe care îl joacă femeia în cadrul familiei. Femeia este coloana vertebrală a familiei, o figură centrală care asigură stabilitatea şi coeziunea.

Femeia, în calitate de mamă, este cea care dă viaţă şi care, prin grija şi iubirea sa, formează caracterul şi personalitatea copiilor. Ea este cea care îi învaţă pe aceştia valorile morale şi spirituale, care îi îndrumă şi îi susţine în fiecare etapă a vieţii lor.

Dincolo de aceste roluri, femeia este cea care se ocupă de bunăstarea familiei, asigurând un mediu curat şi confortabil în care membrii acesteia să se simtă bine şi să se dezvolte armonios.

Toate aceste roluri pe care le îndeplineşte femeia în cadrul familiei nu sunt doar o datorie, ci şi o vocaţie, o chemare la care ea răspunde cu dragoste şi dăruire. Femeia nu este doar o simplă figurantă în viaţa familiei, ci este sufletul acesteia, motorul care o pune în mişcare şi care o menţine unită.

Femeile din istoria României au demonstrat forţă şi putere, iar acest spirit trebuie să continue să ne inspire. Femeile pot atinge succesul prin eforturile lor personale, motivare, educaţie şi încredere în propriile puteri. Participarea activă în viaţa publică şi comunitate poate să contribuie la o societate mai echilibrată şi mai împlinită.

Este crucial să recunoaştem că femeile au un rol special în societate, un rol care le defineşte natura şi valoarea. Femeile sunt menite să dăruiască viaţă, dragoste, mângâiere, educaţie, timp şi energie. Acest rol trebuie să fie apreciat, iar femeile nu trebuie să simtă presiunea de a se conforma modelelor masculine sau de a-şi neglija autenticitatea.

Femeile pot să-şi găsească locul în societate prin puterea lor intrinsecă, fără să simtă nevoia să se confrunte cu bărbaţii sau să renunţe la natura lor autentică.

Consider că a venit momentul să terminăm cu demagogia politică şi să spunem lucrurilor pe nume: noi femeile suntem puternice pentru că aşa ne-a creat Dumnezeu. Suntem şi femei, şi mame, şi profesioniste la locul de muncă.

Aşadar, dragelor, să continuăm să muncim cu pasiune şi dedicare. Să rămânem unite şi motivate, pentru că putem face o diferenţă. Să ne implicăm în politica noastră şi să fim voci puternice pentru drepturile tuturor femeilor din România.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Despre proiectul USR privind posibilitatea de a vira 50% din CASS către firmele de asigurări private de sănătate"

Săptămâna trecută, colegii noştri de la USR au anunţat, cu surle şi trâmbiţe, că au depus la Senat o propunere legislativă cu titlul "Legea privind dreptul românilor de a alege asiguratorul de sănătate". Titlul sună bine. Carevasăzică, e vorba de drepturi şi de libertatea de a alege. Dar când intrăm în conţinut, constatăm că lucrurile stau exact pe dos. Dreptul la sănătate devine un produs comercial care se tranzacţionează contra cost. Cine are bani, să-l cumpere, cine nu are, rămâne la stat, cu mai puţini bani şi cu mai puţine servicii.

În proiect se prevede că, din CASS-ul plătit, contribuabilul va putea direcţiona 165 de lei - adică 50% din CASS-ul aferent salariului minim - către orice firmă privată de asigurări. La prima vedere sună bine, pentru că te gândeşti că firmele private vor asigura servicii mai bune şi mai multe. Dar nu e deloc aşa! Când citim legea vedem că, pentru aceşti 165 de lei, firma privată va trebui să ofere o "asigurare privată de sănătate de bază", care va acoperi strict pachetul de servicii medicale de bază, reglementat de Legea nr. 95/2006. Adică asiguratul, contribuabilul nu va primi niciun beneficiu în plus! Niciunul! Va primi fix aceleaşi servici ca şi până acum. Iar dacă va dori servicii mai multe, va trebui să plătească în plus. Dacă nu are niciun beneficiu, atunci care e rostul acestei legi?

Păi e cât se poate de clar! O bună parte din banii din sistemul social de sănătate se vor duce la nişte firme, care, desigur, îşi vor opri propriul lor profit. Ştim bine că firmele private vor profit. Ele nu fac acte de caritate. Deci, dacă firmele nu pot obţine profit, atunci această lege nu poate funcţiona. Societăţile comerciale vor obţine profit, iar statul le va colecta banii din contribuţii şi le va pune pe tavă o clientelă pe care altfel n-ar fi accesat-o. Companiile de asigurări sunt singurii beneficiari ai acestei legi.

Iar, dacă o parte din banii de sănătate se vor duce în profitul companiilor, atunci e limpede că suma respectivă nu va mai ajunge la contribuabili, nici măcar la cei care vor opta să direcţioneze acei 165 de lei către sectorul privat. Deci mai mult profit pentru companiile private, mai puţini bani pentru asiguraţi!

Este un joc cu sumă nulă: ce intră în profitul companiilor, nu mai este în sistem pentru serviciile medicale. E foarte simplu.

Explicaţiile celor de la USR, despre cum vor face profit firmele de asigurări din această afacere, pur şi simplu m-au şocat. Ei au dat exemplul lor personal. Cei din USR ne spun că, dacă ei nu folosesc într-un an din CASS-ul pe care îl plătesc din indemnizaţia de parlamentar, atunci acei bani "nefolosiţi" vor reprezenta profitul pentru companiile private de asigurări.

Dar, dragii mei colegi de la USR, faptul că nu aţi folosit voi CASS-ul vostru într-un an, nu înseamnă că banii au rămas nefolosiţi! Aici este eroarea din raţionamentul vostru. Din acei bani au fost trataţi pacienţi cu afecţiuni grave, s-au asigurat tratamente scumpe pe care cei mai mulţi cetăţeni din ţara asta nu şi le-ar permite. Din acei bani, pe care voi nu i-aţi folosit, este posibil să se fi salvat vieţi. Acesta e principiul solidarităţii, pe care îl detestaţi atât de mult. Acum, când sunteţi tineri, contribuiţi şi îi ajutaţi pe cei mai puţin în putere şi mai vulnerabili, iar când veţi ajunge dumneavoastră în situaţia lor, veţi fi de asemenea ajutaţi. Asta înseamnă social, din sintagma constituţională de "stat social". Asta înseamnă solidaritate!

Voi ne spuneţi însă că, dacă nu aţi folosit voi banii din CASS-ul vostru, atunci banii să meargă în profitul firmelor. Adică să nu-i mai dăm la alţi pacienţi, să nu-i mai dăm la cei vulnerabili, să nu-i mai folosim la a salva vieţi! Să-i dăm pur şi simplu la profitul unor companii private!

Veţi spune că v-aţi gândit şi la cei vulnerabili. Că aţi prevăzut în lege "asiguratul cu risc ridicat"! Adică asiguratul indezirabil, care nu e atractiv pentru asiguratorii privaţi pentru că el nu aduce profit, ci reprezintă o povară, un balast! Aşa îi împărţiţi pe cetăţeni în proiectul vostru de lege: unii tineri şi sănătoşi, care reprezintă o sursă de profit pentru companii private, alţii prea tineri sau prea în vârstă, prea bolnavi şi prea slabi, care reprezintă o povară, un balast!

Dar aţi găsit soluţia! Pe aceşti asiguraţi indezirabili să vină statul să îi plaseze cu forţa la unele firme de asigurări private. Dar cum vine asta? Nu spuneaţi voi că legea e despre "dreptul de a-ţi alege asiguratorul privat"? La cei vulnerabili nu se mai aplică acest drept? La ei alegerea este forţată, adică acolo unde va considera CNAS, în funcţie de cota de piaţă a asiguratorilor privaţi. Deci nu mai e nici libertate de alegere pentru contribuabili, nici competiţie pentru firme. Un singur lucru este cert: profitul companiilor private, pentru că fără acest profit, nimic din proiectul vostru nu mai are sens.

Dar ce veţi face cu copiii, cu elevii, cu studenţii, cu pensionarii sau cu cei aflaţi temporar în şomaj? Toţi aceştia au în prezent calitatea de asigurat, chiar dacă nu plătesc CASS. Ei nu au cei 165 de lei pe care să-i direcţioneze. Deci nici ei nu-şi vor putea alege liber asiguratorul privat.

Ajungem la concluzia că această aşa-zisă libertate şi drept de a alege, pe care îl invocaţi în titlul legii, va fi exercitat doar de cei tineri, sănătoşi, cu riscuri minime de sănătate! Iar pentru aceşti beneficiari, voi vreţi să luaţi o bună parte din banii din sistemul public de asigurări de sănătate, pentru a o muta în profitul firmelor private, adică mai puţini pentru serviciile de sănătate oferite tuturor.

O spuneţi fără să vă mai ascundeţi. Tot profitul să fie la privat şi tot greul să rămână la stat! Ne spuneţi verde în faţă că statul va continua să finanţeze cele mai scumpe tratamente, pentru cancer, pentru HIV-SIDA, pentru alte afecţiuni complexe din programele de sănătate publică. Statul va finanţa ambulanţele, urgenţele şi cazurile de afecţiuni multiple. Iar pentru toate astea statul va avea un buget diminuat! Căci diferenţa va deveni profit la firmele private.

Este ruşinos şi scandalos ce vreţi să faceţi! Vreţi să luaţi banii de la pacienţi, de la persoane vulnerabile, de la "indezirabilii firmelor de asigurări" pentru a umple buzunarele unor companii private, care vor primi totul de-a gata.

Este o ticăloşie! Nu vă e de ajuns gaura de un miliard de euro pe care aţi dat-o bugetului sănătăţii prin acele achiziţii supradimensionate de vaccinuri de COVID-19! În loc să oferim mai multe servicii bolnavilor de cancer sau cu alte afecţiuni grele, am aruncat banii pe vaccinuri expirate!

Şi, după toate astea, veniţi acum cu acest proiect care să umfle buzunarele unor companii private, în dauna bolnavilor, a bătrânilor şi a copiilor? Este incalificabil!

Mă opresc aici!

Domnul Darius Pop:

"Coaliţia de guvernare PSD-PNL a lăsat elevii fără transport la şcoală, a politizat sistemul judiciar şi a pierdut fonduri europene importante"

Astăzi vă prezint ultima parte a analizei care reflectă cât se poate de clar cum această monstruoasă coaliţie PSD-PNL a distrus destinele a milioane de români doar pentru a putea să îşi conserve puterea şi accesul la fondurile publice, de unde să fure în voie, în deplină complicitate cu o justiţie tributară, şi ea, mai mult a lumii politice, decât independenţei. Este perfect adevărat!

În România Educată a preşedintelui Iohannis, anul şcolar 2024 a debutat cu elevii din 19 judeţe lăsaţi să ajungă la şcoală pe jos sau plătindu-şi transportul din buzunarul propriu! De la 1 februarie, elevii care şi-au plătit singuri transportul ar urma să primească sume forfetare, dar sumele anunţate, evident, nu vor acoperi în toate judeţele valoarea abonamentelor. Desigur, subvenţiile politice pentru partidele politice nu au întârziat o singură zi!

Dragnea a fost mic copil, pe lângă actuala coaliţie, în ceea ce priveşte subjugarea justiţiei - celebrele legi ale justiţiei s-au adoptat rapid, fără a se aştepta avizul Comisiei de la Veneţia, accentuând politizarea din sistemul judiciar şi afectând, astfel, independenţa şi eficienţa lui! Politicienii hoţi au ajuns să numească în funcţii-cheie din DNA şi Parchetul General procurori care nu au primit avizul CSM! Cu mâna judecătorilor, pe care tot ei i-au numit la CCR, au avut grijă ca mii de dosare de corupţie să se închidă, transformând ţara noastră într-un adevărat paradis infracţional!

În monstruoasa guvernare PSD-PNL, România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar mare, de 5,68% din PIB, cu mult peste cei 4,4%, pe cât s-a construit bugetul pe 2023! Asta în condiţiile în care suntem deja în procedură de deficit excesiv şi există pericolul stopării de către Comisia Europeană a fondurilor destinate ţării noastre! Aceştia sunt specialiştii PSD-PNL, specialişti în jonglerii financiare, ci nu în decizii care să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor!

În acest hal aţi adus românii, stimaţi colegi din coaliţia de guvernare! La limita supravieţuirii, în timp ce voi nu mai ştiţi cum să vă conservaţi privilegiile!

Aceasta este realitatea!

Domnul Dumitru Rujan:

"Fondurile europene trebuie orientate cu toată forţa către regiunile mai puţin dezvoltate!"

Asumarea de către Partidul Naţional Liberal a responsabilităţii guvernării, la finalul anului 2019, a schimbat radical cursul de dezvoltare şi modernizare a României. Dacă astăzi avem mii de şantiere în derulare, am depăşit borna de 1.000 de km. de autostrăzi sau vedem şcoli şi spitale care se modernizează şi dotează, este evident că toate aceste lucruri au fost posibile graţie faptului că PNL şi-a asumat să modernizeze şi să reformeze România printr-un ritm istoric al investiţiilor publice.

De unde am luat banii necesari pentru a face toate aceste lucruri? Simplu! Din fondurile europene care zăceau nefolosite, pe care riscam să le pierdem şi despre care un fost prim-ministru spunea că n-are rost să le utilizăm, că "din ele nu se poate fura". Partidul Naţional Liberal şi-a propus, atunci când a preluat guvernarea, să folosească şi ultimul euro pe care ni-l pune la dispoziţie Uniunea Europeană pentru a ne dezvolta. În aceste condiţii, când PNL a venit la guvernare, România utilizase puţin peste 30% din fondurile europene, iar în numai 4 ani am reuşit să atragem încă 65%, ducând rata totală de absorbţie a fondurilor europene pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 la peste 95%. Cred cu putere că acesta este unul dintre indicatorii care spune dacă ai guvernat sau nu în interesul naţional şi pentru bunăstarea românilor.

Ca deputat de Caraş-Severin, mă bucur enorm de această performanţă naţională, însă nu pot să nu constat că unele judeţe au fructificat mai bine oportunitatea dezvoltării cu ajutorul fondurilor europene. Deşi puţini vor să recunoască, judeţele şi oraşele care au ştiut să folosească fondurile gratuite în interesul comunităţilor locale sunt conduse de primari sau preşedinţi de consilii judeţene liberali. Aşadar, performanţa liberală din administraţia publică, demonstrată la Cluj Napoca, Oradea, Suceava şi în multe localităţi conduse de primari PNL, trebuie multiplicată şi la nivelul judeţului Caraş-Severin, la Caransebeş, la Reşiţa şi în comunele noastră.

De asemenea, îmi exprim speranţa că viitoarele fonduri europene, disponibile în exerciţiul financiar european 2021-2027, vor fi orientate cu precădere către regiunile şi judeţele care au rămas mai în urmă, pentru că numai o Românie dezvoltată echilibrat aduce bunăstare pentru toţi cetăţenii.

Domnul Ervin Molnar:

"România trebuie să devină cea mai atractivă destinaţie de producţie din estul Europei"

Deşi adesea considerată o Cenuşăreasă, cultura şi promovarea elementelor specifice sunt o componentă vitală a societăţii, precum şi a statului român. O formă de organizare a cetăţii - cum este statul modern - nu poate, literalmente, supravieţui în absenţa unei identităţi pe care majoritatea celor care populează teritoriul asupra căruia îşi exercită autoritatea statul să o împărtăşească. Deşi pentru mulţi compatrioţi cultura reprezintă un domeniu prea abstract, în faţa căruia pot fi prioritizate alte nevoi, mai concrete, cotidiene, neglijarea perpetuă prin subfinanţare poate pune în pericol fundamentele societăţii noastre. De aceea, sunt bucuros când aflu despre programe menite să susţină cultura românească, aşa cum este extinderea programului de atragere a investiţiilor în producţia de opere audiovizuale pe teritoriul României şi deschiderea unui nou apel de proiecte în aprilie 2024, anunţate de Ministerul Culturii, condus de ministrul liberal, doamna Raluca Turcan. Astfel, prin extinderea perioadei de aplicare a acestui program şi prin modernizarea structurii de finanţare, România să devină cea mai atractivă destinaţie de producţie din estul Europei şi să atragem, în perioada 2024 - 2026, investiţii directe estimate a depăşi 380 de milioane de euro.

Din luna septembrie a anului trecut, când au preluat administrarea acestui program aflat într-un blocaj administrativ istoric, Ministerul Culturii şi Oficiul de Film şi Investiţii Culturale au făcut progrese semnificative în analiza proiectelor depuse în sesiunile 2018 - 2020. Au fost achitate primele restanţe, în baza unor sentinţe judecătoreşti definitive, a fost demarată etapa analizei administrative a celor mai vechi cereri de plată, precum şi a cererilor de finanţare depuse în sesiunea 2019, iar Comisia de Film în România urmează a se pronunţa asupra acestor proiecte de îndată ce va fi depusă documentaţia completă. A fost dezvoltat, în timp record, un sistem digital ce permite solicitanţilor să transmită documentaţia către Oficiu şi facilitează soluţionarea cu celeritate şi trasabilitate a proiectelor de către membrii Comisiei de Film în România.

Producţia cinematografică românească trebuie sprijinită, deoarece este o parte componentă extrem de importantă a patrimoniului nostru cultural, care, de foarte multe ori, face România să fie prezentă în cele mai înalte forumuri internaţionale de specialitate, consolidându-ne imaginea externă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Interesul naţional al României este deasupra oricăror fricţiuni politice"

De ceva vreme, pe toate posturile de televiziune, reţele de socializare principale, în spaţiul public se discută despre ideea comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale şi cum această chestiune ştirbeşte democraţia românească. Vreau să fiu foarte clar că toate aceste opinii sunt total nefondate, chiar, aş putea spune, total absurde.

Organizarea simultană a alegerilor europarlamentare şi locale reprezintă decizia corectă pentru România, având în vedere contextul politic şi de securitate internaţional, precum şi situaţia economică în care ne aflăm, care, deşi stabilă, poate fi afectată negativ de costul imens al organizării alegerilor de anul acesta - aproape un miliard de dolari. De aceea este în beneficiul tuturor. Şi al statului, dar mai ales al cetăţeanului, care nu va fi plimbat toată ziua pe la urnele de votare.

Mai mult, alegerile simultane încurajează participarea la vot a românilor şi dă mai multă legitimitate tuturor celor care vor fi aleşi pe 9 iunie: primari, preşedinţi de consilii judeţene, europarlamentari, consilieri locali. Decizia pe care am luat-o este asemănătoare deciziilor din alte ţări europene. În iunie, în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare, vor fi alegeri locale sau regionale şi în ţări precum Germania, Italia, Belgia sau Irlanda. Oare şi în aceste state, cu un exerciţiu democratic mult mai îndelungat decât al nostru, este democraţia pe muchia prăpastiei, aşa cum alarmează foarte mult aşa-zişii formatori de opinie?

Alianţa aceasta electorală este una strict în interesul României, care va fi mult mai bine reprezentată astfel la nivel european, prin efortul conjugat al celor mai mari partide româneşti. Vom trimite mai mulţi europarlamentari români la Bruxelles, exact în grupurile politice care contează cel mai mult acolo - popularii europeni şi socialiştii europeni. Nu trebuie uitat că PNL şi PSD sunt membre în Partidul Popular European şi Partidul Socialiştilor Europeni, cele mai mari partide din UE. Deci primele două forţe politice româneşti şi-au dat mâna pentru interesul României şi al românilor la Bruxelles.

Alegătorii noştri ştiu că prezenţa PNL la guvernare rămâne esenţială pentru susţinerea antreprenorilor, susţinerea familiilor şi orientarea euroatlantică a României. Toţi alegătorii liberali trebuie să aibă încredere că PNL va reprezenta în continuare valorile şi principiile liberale, moştenirea istorică liberală.

Doamna Mirela Furtună:

"Mai multe locuri de muncă pentru tineri"

Voi prezenta câteva dintre realizările Guvernului condus de PSD în privinţa creşterii numărului de locuri de muncă şi a integrării tinerilor în câmpul muncii. Ştim că una dintre principalele probleme ale statelor, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene, este rata mare de tineri care nu sunt integraţi în câmpul muncii după finalizarea studiilor.

Astfel, de la venirea PSD la guvernare s-a creat o stabilitate economică şi o siguranţa mai mare a locului de muncă pentru angajaţi. În această perioadă, cu Ministerul Muncii condus de PSD, România a înregistrat cifre record atât în privinţa numărului de angajaţi, cât şi al contractelor de muncă active. Cea mai mare parte a acestor noi angajaţi sunt din rândul tinerilor, ca urmare a măsurilor active de ocupare derulate de Ministerul Muncii. Este un pas important pentru a-i determina pe tineri să rămână în ţară şi să-şi întemeieze o familie în România.

Anul 2023, cu un prim-ministru PSD la conducerea Guvernului, s-a încheiat cu cifre record pentru piaţa muncii: 5,7 milioane de angajaţi, 6,8 milioane de contracte de muncă. Numai pentru tineri au fost înfiinţate 55.000 de noi joburi, graţie programelor de sprijin guvernamental.

La nivelul întregii economii naţionale a crescut cu peste 63.000 numărul mediu de contracte de muncă active în 2023, faţă de 2022. Comparativ cu 2013, creşterea este uriaşă, de peste 600.000 contracte de muncă.

Pentru atingerea acestor rezultate, firmele sunt încurajate să angajeze tineri. Guvernul asigură banii pentru plata salariilor tinerilor pe care-i angajează, timp de un an de zile:

- 2.250 de lei/lună pentru tinerii absolvenţi de învăţământ sau cei cu vârsta de până la 30 de ani; aceeaşi sumă se acordă şi pentru ucenicie la locul de muncă;

- 2.250 lei/lună, pe durata contractului de stagiu de 6 luni, pentru absolvenţii de învăţământ superior;

- 2392 lei/lună, timp de minim un an şi maximum trei, pentru tinerii cu risc de marginalizare socială;

- 50% din valoarea indicatorului social de referinţă (care acum e 598 de lei) sprijin pentru angajatorii care angajează elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor.

De asemenea, şi tinerii sunt încurajaţi să se integreze în câmpul muncii prin diferite forme de sprijin acordate de Guvern, iar astfel aceştia primesc:

• Prima de activare - 1.000 lei pentru angajare, minim 3 luni, pentru şomerii neindemnizaţi care îşi găsesc un loc de muncă;
• Prima de inserţie - 1.794 de lei pentru absolvenţii din evidenţele ANOFM care îşi găsesc un loc de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire. Se acordă jumătate din primă la angajare, jumătate după 12 luni;
• Prima de încadrare - maximum 55 lei/zi, timp de 12 luni, pentru tinerii care se încadrează în muncă la o distanţă mai mare de 15 km. de domiciliu;
• Prima de instalare - 12.500 lei pentru tinerii care îşi schimbă domiciliul pentru că şi-au găsit un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 km. de domiciliu;

- Prima de relocare - 900 lei/lună, timp de 36 luni, pentru acoperirea a 75% din cheltuielile de locuire, dar nu mai mult de 900 de lei, pentru tinerii care îşi schimbă domiciliul pentru că şi-au găsit un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 km. de domiciliu.

Guvernul PSD a demonstrat că poate face performanţă şi că are drept prioritate menţinerea tinerilor în ţară, prin crearea de noi locuri de muncă şi acordarea de facilităţi pentru încadrarea acestora.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Programul «Noua Casă», continuat de Guvernul PSD pentru susţinerea tinerilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire din România"

Programul "Noua Casă" reprezintă soluţia optimă pentru foarte mulţi români, îndeosebi tineri, fiind cea mai bună alternativă în contextul lipsei locuinţelor cu care se confruntă populaţia. Pe fondul regresului din ultima perioadă a împrumuturilor bancare, familiile tinere au astfel oportunitatea potrivită pentru a obţine o locuinţă, în condiţiile facilităţilor acordate de stat.

Viabilitatea acestui obiectiv investiţional este reliefat de datele statistice oficiale, care indică faptul că, de la lansarea Programului "Prima casă", în anul 2009, şi până la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanţii şi promisiuni de garantare în valoare totală de 31,57 miliarde lei, prin intermediul cărora s-au susţinut credite în valoare de 63,8 miliarde lei.

Spre exemplu, anul trecut au fost acordate 1.940 garanţii, în valoare totală de 245,7 milioane lei, nivelul creditelor fiind de aproximativ 485,5 milioane lei. Programul "Noua Casă" a fost accesat în 2023, în principal, de tineri cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 ani, majoritatea finanţărilor fiind destinate achiziţionării unor apartamente cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 100 mp şi cu preţuri între 50.000 şi 100.000 euro.

Elementul de noutate al Programului guvernamental "Noua Casă" din acest an este aprobarea unui plafon de garanţii în valoare de un miliard de lei, astfel încât să crească predictibilitatea creditelor care pot fi contractate şi acordate efectiv. De asemenea, pot fi modificate/revizuite atât condiţiile financiare aferente creditelor acordate în cadrul programului, cât şi nivelul plafoanelor, precum şi alte detalii tehnice, legate de evoluţiile pieţei imobiliare/ipotecare şi a creditului imobiliar/ipotecar, precum şi de cererea şi oferta existente.

Obiectivul primordial al Programului "Noua Casă" este multiplicarea accesului la proprietate a românilor, în special a familiilor tinere, cu venituri medii, contribuind astfel în mod determinant la stabilitatea locativă şi la creşterea calităţii vieţii acestora.

O altă ţintă vizată este stimularea îmbunătăţirii stocului locativ din România, precum şi a creşterii calitative a condiţiilor de locuire, având în vedere riscul de credit al statului, prin garantarea creditelor pentru locuinţe în cadrul programului, cât şi efectul multiplicator al acestuia. Procentul de garantare a creditului de către stat este corelat cu vechimea şi rezistenţa imobilului, diferenţiindu-se în funcţie de vechimea imobilului achiziţionat şi/sau de calitatea acestuia, în urma consolidării măsurate prin rezistenţa la seisme.

Programul "Noua Casă 2024" prevede acordarea unui credit în lei pentru achiziţia unei singure locuinţe, valoarea maximă fiind de 66.500 euro pentru locuinţele care costă maxim 70.000 euro, cu un avans de 5%, precum şi de 119.000 euro, pentru imobilele cu preţul de maximum 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat fiind de 15%. Dobânda este variabilă, fiind calculată în funcţie de indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugă o marjă fixă de circa 2%.

Prin continuarea acestui program, Guvernul condus de PSD îşi propune stimularea achiziţiei de locuinţe noi sau consolidate, care să conducă atât la creşterea confortului locativ al tinerilor, cât şi la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire din România.

Doamna Alexandra Huţu:

În ultimele zile, în presă au apărut date privind deficitul bugetar, în creştere faţă de anul precedent, iar criticii coaliţiei de guvernare au sărit imediat să atace, că România trăieşte pe împrumut şi că ne îndatorăm excesiv de mult.

Înainte de a intra în subiect, aş vrea să reamintesc că cele mai mari împrumuturi realizate vreodată în România au fost în perioada în care senatorul Vasile Cîţu a fost fie ministru al finanţelor, fie premierul României. A luat un nivel al datoriei publice de la 35% din PIB pe care a dus-o la aproape 50% din PIB. Asta ca să restabilim adevărul istoric al datoriei publice.

Revenind acum la deficitul bugetar din luna ianuarie 2024, avem o valoare dublă faţă de aceeaşi lună a anului trecut. 8,58 miliarde lei luna trecută, faţă de 4 miliarde lei în ianuarie, anul trecut. Ca procent din PIB, deficitul a fost în ianuarie 2024 de 0,49% din PIB, în timp ce anul trecut, în aceeaşi lună, a fost de 0,25% din PIB.

De unde vine această creştere? Criticii guvernării susţin că împrumuturile au fost făcute pentru a acoperi cheltuielile de personal şi că ne împrumutăm pentru a plăti pensii şi salarii.

Există o creştere aici, în principial pentru că Guvernul şi-a onorat promisiunea făcută anul trecut profesorilor, iar circa o treime din creşterea cheltuielilor de personal provine din aceste majorări la salariile profesorilor. La asta se adaugă acea creştere de 5% pentru celelalte categorii de bugetari. Însă aici creşterea a fost de doar două miliarde de lei. Deci nu se susţine discursul opoziţiei, că România se împrumută pentru a plăti salarii.

Dacă ne uităm însă la investiţii, vedem cu adevărat ceva spectaculos. Anul trecut am avut investiţii de 655 milioane de lei, la care se mai adăugau încă 2,2 milioane de lei pe componenta de împrumuturi din PNRR. În total, investiţiile din ianuarie 2023 erau undeva sub 660 de milioane lei. În acest an, situaţia s-a schimbat semnificativ. Investiţiile în luna ianuarie 2024 au crescut de peste 7 ori faţă de anul trecut. În acest an am ajuns la 4,8 miliarde lei în prima lună a anului, la care mai putem adăuga încă un miliard de lei din componenta de împrumut din PNRR. Dacă adăugăm şi investiţiile făcute pe fondurile de coeziune ale Uniunii Europene, pe exerciţiul financiar 2014-2020, dar şi pe 2021-2027, ajungem la un total de 8 miliarde de lei investiţii în luna ianuarie.

Aşadar, împrumuturile suplimentare făcute în acest an au fost pentru a susţine investiţiile. Nu ne mai împrumutăm ca să acoperim consumul, ne împrumutăm pentru a investi, pentru a ne dezvolta. Investiţiile sunt mai mari decât deficitul.

Din momentul intrării PSD la guvernare, avem investiţii publice totale de circa 300 de miliarde lei, adică peste 60 de miliarde de euro, este un record istoric pentru România. Iar partea cea mai bună e că 60% din aceste investiţii au fost finanţate din fonduri europene.

Dacă ne uităm la ultima evaluare a investiţiilor făcută de EUROSTAT, în noiembrie 2023, vom vedea că România are cea mai mare pondere din PIB pentru investiţii.

Aşadar, acest deficit este o investiţie pentru dezvoltare, la fel cum s-a întâmplat în toate statele cu economii puternice din Uniunea Europeană, care s-au dezvoltat pe deficite de peste 3%.

Iar investiţiile din această perioadă vor avea un efect de multiplicare care va asigura venituri mai mari la buget, pentru achitarea împrumuturilor făcute azi, dar şi pentru creşterea nivelului de trai din România.

Este poate pentru prima oară după Revoluţie, când România creşte sănătos, pe investiţii şi dezvoltare, nu doar pe consum şi cheltuieli.

Domnul Ioan Balan:

"Autostrada Moldovei merge până la Siret!"

Am primit cu deosebită satisfacţie vestea că la nivelul Consiliului tehnico-economic din cadrul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a fost avizat studiul de fezabilitate pentru tronsonul Paşcani - Suceava din Autostrada Moldovei.

Mai mult decât atât, acum avem certitudinea că secţiunea Paşcani - Suceava va începe din nord-vestul municipiului Paşcani şi va merge până în estul municipiului Suceava, unde se va conecta cu viitorul drum de mare viteză Suceava - Siret. Aşadar, nu mai este niciun dubiu că Autostrada Moldovei va lega Bucureştiul de Punctul de trecere a frontierei de stat de la Siret.

Haideţi să ne punem întrebarea legitimă. De ce astăzi, când Suceava are o administraţie publică liberală, condusă de Gheorghe Flutur şi susţinută de noi, parlamentarii PNL, se poate? De ce astăzi PNL poate, iar în trecut, cu alte administraţii, nu s-a putut face mai nimic bun pentru suceveni? De ce ajunsesem să fim arătaţi cu degetul, ca polul sărăciei şi subdezvoltării din România?

De ce astăzi judeţul Suceava este pe traseul a două autostrăzi, are drumuri modernizate, spitale la standarde europene şi şcoli tot mai dotate şi mai atrăgătoare pentru copii? De ce Suceava a devenit model de administraţie judeţeană? De ce mulţi primari PNL sunt daţi ca exemplu pentru proiectele lor? De ce tot mai mulţi suceveni plecaţi în străinătate se gândesc să se întoarcă acasă?

Este simplu!

PNL, la Suceava, a redat speranţa în inimile oamenilor! PNL, la Suceava, lucrează în interesul comunităţii! PNL a reuşit să aducă în Suceava investiţii de miliarde de euro, care au îmbunătăţit substanţial standardul de viaţă al oamenilor.

Chiar dacă am reuşit atâtea pentru suceveni, PNL Suceava are în continuare un amplu pachet de proiecte de dezvoltare pentru judeţ, pentru că ne dorim ca în Suceava oamenii să trăiască la fel de bine ca în zonele dezvoltate din Uniunea Europeană. Acesta este obiectivul nostru şi, împreună cu sucevenii, PNL Suceava îşi va atinge toate obiectivele!

Domnul Lilian Scripnic:

"Mai sunt necesare testele RT-PCR?"

La 11 martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat COVID-19 pandemie mondială, iar din acel moment întreaga lume a intrat într-o cursă acerbă pentru a face faţă noului coronavirus despre care nu se ştia prea multe, nici cum a apărut, nici de unde, a fost un accident de laborator sau a fost lansat intenţionat, nici cum te aperi de el, nici cum te vindeci şi ce tratament să iei.

Odată cu eforturile medicilor din întreaga lume de a salva vieţi s-a declanşat şi un întreg mecanism economic, pentru că toată lumea avea nevoie de izolete, măşti, mănuşi, echipamente medicale speciale, dezinfectanţi, teste PCR, în prima etapă, şi teste rapide, ulterior, s-au reorganizat spitale, s-au creat circuite speciale pentru COVID 19 şi s-au produs vaccinuri pentru care guvernele au cheltuit miliarde de euro. A apărut deodată o adevărată industrie a pandemiei, utilă în lupta cu virusul, dar care, pentru unele companii, a fost o ocazie bună de a face profit din banii publici.

După 3 ani de criză sanitară, în 5 mai 2023, OMS a declarat încetarea pandemiei de COVID-19 ca urgenţă de sănătate publică, iar de atunci încoace au început să apară dosarele penale. A fost o perioadă profitabilă pentru că s-a achiziţionat mult şi scump şi s-au cheltuit banii publici fără cumpătare. Potrivit datelor publice comunicate de DNA, foşti primari sau actuali parlamentari, medici de familie sau simpli funcţionari au devenit părţi în aproximativ 100 de dosare penale, cel mai cunoscut fiind cel al contractării a 120 milioane de doze de vaccin.

Desigur, isteria naţională a făcut parte dintr-o isterie globală. Achiziţiile şi autorizarea unor medicamente, vaccinuri sau a unor aparate şi dispozitive medicale, cum este testul RT-PCR, au fost făcute pe repede înainte. Datele publice de pe site-ul oficial al Food & Drug Administration din Statele Unite arată că testele RT-PCR au început să obţină autorizaţii începând cu aprilie 2020, însă au fost revocate pe rând, în anii 2022 şi 2023.

În prezent, în SUA, aceste teste nu mai au autorizaţii care să ateste statutul lor de dispozitiv medical de urgenţă. De aici apare şi întrebarea noastră: mai sunt necesare testele RT-PCR în prezent? Având în vedere faptul că ele au dobândit un statut special, de dispozitiv medical de urgenţă, ce rost mai are menţinerea lor în cadrul procedurilor medicale?

Având în vedere faptul că pandemia s-a încheiat şi deci şi starea de criză sanitară, consider că autorităţile trebuie să vină cu clarificări dacă aceste teste mai sunt cu adevărat utile sau sunt menţinute din raţiuni economice, doar în interesul îmbogăţirii unor companii care încă mai speră la profituri mari pe seama banilor publici.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Protejarea viitorului prin interzicerea ţigărilor electronice către minori - un angajament pentru sănătatea României"

În contextul actual, marcat de provocări semnificative în domeniul sănătăţii publice şi de necesitatea protejării sănătăţii şi bunăstării minorilor noştri, colegul meu Alfred Simonis a iniţiat un proiect legislativ esenţial pentru viitorul sănătos al României. Această iniţiativă legislativă, dedicată interzicerii vânzării ţigărilor electronice către minori, constituie una dintre deciziile esenţiale ale politicii noastre de sănătate publică, având ca obiectiv principal protejarea noilor generaţii împotriva efectelor nocive ale nicotinei şi dependenţei.

Ţigările electronice, deşi promovate frecvent ca alternative mai sigure la fumatul tradiţional, ascund riscuri foarte mari pentru sănătate, în special în rândul copiilor. Aceste produse, cu aromele lor atrăgătoare şi marketingul agresiv, vizează în mod direct minorii, expunându-i la riscuri de sănătate pe termen lung, inclusiv dependenţa de nicotină, afectarea dezvoltării cerebrale şi predispoziţia către fumatul tradiţional.

Organizaţia Salvaţi Copiii România a atras în repetate rânduri atenţia asupra faptului că mulţi copii români încep să experimenteze produsele din tutun încă de la vârste fragede, uneori, chiar înainte de a împlini 10 ani. Această expunere timpurie la nicotină are consecinţe negative semnificative asupra dezvoltării cognitive şi comportamentale, afectând capacitatea de învăţare şi controlul atenţiei, şi creşte riscul comportamentelor adictive în rândul adolescenţilor.

Pentru a fi şi mai clar cu privire la amploarea negativă a fenomenului, conform ultimelor studii realizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi CDC Atlanta, procentul elevilor de 13 - 15 ani care fumau curent ţigări electronice era aproape egal cu cel al elevilor care fumau ţigări obişnuite. Mai alarmant este faptul că, dintre copiii care au încercat ţigaretele electronice, procentul celor care au ajuns să le folosească în mod curent a crescut semnificativ, ajungând la 53%. Aceasta sugerează, fără echivoc, o tendinţă de creştere a consumului de nicotină prin ţigări electronice şi produse din tutun încălzit.

Proiectul de lege, pe care îl susţinem cu tărie, reprezintă o măsură proactivă şi necesară pentru a contracara această tendinţă alarmantă. Prin interzicerea categorică a vânzării ţigărilor electronice către minori şi prin stabilirea unor sancţiuni drastice pentru cei care încalcă această interdicţie, ne asumăm responsabilitatea de a proteja sănătatea şi siguranţa tinerilor noştri. Este esenţial să recunoaştem că protejarea minorilor de efectele nocive ale ţigărilor electronice nu este doar o chestiune de sănătate publică, ci şi una de responsabilitate socială şi morală.

Implementarea efectivă a acestei legi va necesita eforturi susţinute şi o colaborare între autorităţile statului, societatea civilă şi comunităţile locale. Este esenţial să asigurăm că informaţiile despre riscurile asociate cu ţigările electronice şi despre noile reglementări sunt larg răspândite, astfel încât comercianţii şi publicul larg să fie conştienţi de aceste schimbări şi să le respecte.

Prin adoptarea şi punerea în aplicare a acestei legi, ne asumăm rolul de lideri responsabili, angajaţi în protejarea sănătăţii şi a viitorului tinerilor noştri. Această iniţiativă reprezintă un pas important în construirea unei Românii mai sănătoase şi mai sigure, o Românie care îşi valorizează cea mai preţioasă resursă - copiii săi.

Domnul Ioan Mang:

"Cum poate beneficia România de lista comună PSD - PNL pentru Parlamentul European"

Printre preocupările importante ale Camerei Deputaţilor în această legislatură s-au numărat şi iniţiativele cu privire la promovarea unor surse mai curate de energie, sustenabile, dar care, în acelaşi timp, să nu pună în pericol securitatea energetică a României.

În climatul legislativ actual de la nivel european, consider că abordarea noastră a fost şi este una constructivă, dar şi echilibrată, şi înţeleaptă.

Măsurile necesare de protecţie a mediului nu pot fi impuse din pix şi din birou, ci trebuie luate prin dialog cu cei direct afectaţi de ele.

Am văzut acest lucru şi cu ocazia protestelor recente şi motivate ale agricultorilor, finalizate într-un mod fericit, în urma discuţiilor dintre reprezentanţii acestora şi prim-ministrul Marcel Ciolacu, care au dus la soluţii şi măsuri benefice pentru noi toţi. Pentru noi toţi, pentru că a proteja agricultorii nu înseamnă doar a sprijini antreprenorii în perioade de criză, ci înseamnă şi a apăra sectoare întregi şi interconectate, care contribuie la securitatea alimentară a României.

În acest context, zilele trecute, agricultorii europeni au organizat un nou protest la Bruxelles.

Desigur, Comisia Europeană a cedat deja în anumite privinţe şi cu anumite măsuri, precum retragerea unor cote aberante de utilizare a unor pesticide, măsuri care, în primul rând, nu trebuiau luate. Vom vedea ce se întâmplă şi cu iniţiativele, născocite prin birouri la Bruxelles, privind impunerea unor cote anuale de terenuri pe care fermierii vor trebui să le lase nelucrate.

Este puţin probabil, cred eu, să se mai întâmple lucruri esenţiale în actualul mandat de la Bruxelles, însă pachetul legislativ denumit Green Deal va fi iarăşi promovat la finalul acestei veri, iar riscurile pentru multe sectoare ale economiei, pentru angajaţi şi, iarăşi, pentru noi toţi, se vor multiplica!

De aceea, eu cred şi sper că o listă comună de europarlamentari români de centru stânga şi de centru dreapta va asuma nu lupta împotriva măsurilor bune pentru mediu, de care avem nevoie, ci lupta pentru măsuri echilibrate, atent programate, şi nu grăbite, dar mai ales luate numai prin dialog cu cei afectaţi.

Eu am dat astăzi exemplul fermierilor, dar mai există şi alte sectoare, precum transporturile, construcţiile şi, desigur, industria, pe care dacă nu suntem atenţi, le vom sacrifica pe altarul unor ideologii aşa-zise verzi, iar apoi, nu doar la Bruxelles, ci peste tot în Europa, ne vom plânge de competiţia neloială a altor state, de neputinţa noastră economică, de faptul că alte ţări nu joacă după reguli, deşi aceste reguli par dictate, cum spuneam, de ideologie, şi nu de realitate sau de nevoi. Nimic făcut sub imperiul urgenţei, al isteriei şi al dogmatismului nu poate fi cu adevărat folositor.

Din acest motiv, cred că viitorii noştri europarlamentari vor trebui să promoveze împreună şi cu multă energie - dând cu această ocazie şi un bun exemplu de cooperare transpartinică, mai rar găsit în Europa - măsuri care să nu afecteze sau chiar să distrugă sectoare economice întregi, ci, dimpotrivă, măsuri de care România să beneficieze.

Este o şansă pe care îmi doresc mult să nu o ratăm şi pe care, împreună, cred că o putem fructifica.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Economia judeţului Constanţa se dezvoltă şi prin contribuţia Ministerului Mediului condus de PNL"

O veste excelentă pentru dobrogeni venită de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: lucrările pentru Lotul 4 - Agigea şi Lotul 5 - Eforie, din cadrul proiectului de reducere a eroziunii costiere şi extinderea plajelor din sudul litoralului românesc, au fost finalizate. În zona Eforie nu se putea vorbi despre o plajă, deoarece marea ajungea până în buza digului. Acum, datorită acestui program demarat de ministrul liberal al Mediului, Mircea Fechet, aproximativ 23 de hectare vor fi date în folosinţă, ceea ce reprezintă un boost atât pentru mediul înconjurător şi viaţa marină, cât şi pentru activitatea economică şi prosperitatea localnicilor şi a localităţilor constănţene din proximitate (Agigea, spre exemplu).

După ce se va finaliza complet această etapă de refacere a plajelor, vor fi date în folosinţă, închiriate şi exploatate atât de localnici, cât şi de turiştii veniţi pe litoralul nostru. Licitaţiile vor avea loc de îndată ce va fi gata documentaţia cadastrală necesară. Proiectul "Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020)" are o valoare totală de 3.805.641.721,67 lei, din care 2.722.170.915,77 lei reprezintă finanţare europeană nerambursabilă prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020. Restul de 15% este cofinanţat de la bugetul de stat.

Scopul proiectului este să asigure adaptarea la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscului prin protecţia la eroziune a liniei ţărmului, revigorarea ecosistemului marin; dezvoltarea unor specii pierdute în timp din ecosistem, protejarea biodiversităţii marine şi a zonei litorale, dezvoltarea durabilă a întregului litoral românesc.

Consider salutare toate eforturile depuse de ministrul liberal al mediului. Judeţul Constanţa a fost mereu pe lista de priorităţi a Partidului Naţional Liberal, fiind un judeţ cu importanţă deosebită pentru ţara noastră, atât din punct de vedere economic, strategic, tehnologic, cât şi cultural şi educaţional.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Despre tentativa USR de privatizare mascată a sistemului public de sănătate din România"

Ne aflăm în faţa unei noi ameninţări grave la adresa unui drept fundamental al fiecăruia dintre noi: sănătatea. USR, prin aşa-zisul "Pilon II pentru Sănătate", nu propune altceva decât o schemă vicleană de privatizare mascată, menită să distrugă sistemul public de sănătate şi să umple buzunarele clientelei lor de partid.

După ce au cheltuit ineficient un miliard de euro din bugetul sănătăţii, pe vaccinuri inutile, USR vrea să dea din nou o lovitură prin această propunere legislativă periculoasă. Dar nu trebuie să le permitem!

De ce este periculos "Pilonul II" al USR?

- Ar fi lovitura de graţie pentru spitalele de stat: Această pseudoreformă va duce la o subfinanţare cronică a spitalelor publice, care se vor lupta să supravieţuiască, lăsând pacienţii cu venituri mici fără acces la servicii medicale decente;

- Un cerc vicios pentru cazurile grave: Cazurile care necesită tratamente costisitoare vor fi direcţionate către spitalele de stat, care, lipsite de fonduri, vor intra într-un cerc vicios, devenind şi mai slăbite;

- Sănătatea, un lux pentru unii? Libertatea de a alege o firmă privată de asigurări, promovată de USR, este o iluzie pentru marea majoritate a românilor. Cei cu venituri mici vor fi nevoiţi să suporte costuri suplimentare, inaccesibile pentru mulţi, lăsându-i fără asistenţă medicală de calitate;

- Scăderea calităţii serviciilor pentru toţi: defalcarea sistemului public va duce la o diminuare generală a standardelor medicale, afectând calitatea serviciilor pe care le primesc toţi românii.

Cred cu tărie că sănătatea nu este o marfă, ci un drept fundamental garantat de Constituţie.

Statul are obligaţia să asigure accesul universal la servicii medicale de calitate, indiferent de venituri sau alte criterii.

Partidul Social Democrat trebuie să lupte cu toate forţele pentru a apăra sistemul public de sănătate şi pentru a garanta accesul tuturor românilor la servicii medicale de calitate!

Nu trebuie permis ca USR să îşi bată joc de vieţile românilor prin scheme politice egoiste!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Doi ani de război, doi ani de coşmar"

Data de 24 februarie a căpătat o cu totul altă semnificaţie începând cu anul 2022. În momentul de faţă, este data în care vieţile a mii de familii au fost aşezate sub semnul groazei şi al fricii, este data la care munca asiduă a statelor membre ale UE, de a consolida o Europă a păcii şi consensului, a fost contestată şi este data la care soldaţii au fost nevoiţi din nou să îşi ia la revedere de la cei dragi pentru a-şi apăra ţara.

La 24 februarie a început cel mai important războiul al secolului, marcat prin invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, eveniment trigger al unei tendinţe geopolitice îngrijorătoare: cea expansionistă şi revizionistă. Dacă Guvernul de la Moscova era de temut până acum, din considerente de încălcare a drepturilor omului, cenzură şi violare a libertăţilor individuale, de acum este considerat un stat cu adevărat agresiv, ce reprezintă principala ameninţare a securităţii regionale.

Suntem în pragul unor alegeri pe toate "fronturile", în care soarta principalelor formate internaţionale, precum UE şi NATO - şi ar trebui să includem şi Statele Unite, întrucât o potenţială revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar însemna în fapt slăbirea NATO şi a ajutorului redirecţionat Ucrainei -, dar şi soarta ţării noastre, ca pol de securitate în Marea Neagră, sunt puse sub semnul întrebării. Direcţia în care se vor îndrepta depinde de voturile cetăţenilor şi de încrederea lor în instituţii, dar şi în convingerea că scenariul diminuării ajutorului economic şi militar al Ucrainei are impact direct asupra viitorului nostru. Trăim în mijlocul unei reţele de state, în care evenimentele, mai ales de asemenea magnitudine, nu rămân izolate.

"Situaţia pe câmpul de luptă rămâne extrem de dificilă. Obiectivul preşedintelui Putin, de a domina Ucraina, nu s-a schimbat. Nimic nu arată că se pregăteşte de pace", "Însă nu trebuie să ne pierdem speranţa. Ucraina a dat dovadă, în multe rânduri, de capacităţi remarcabile şi şi-a demonstrat hotărârea dură", a afirmat Jens Stoltenberg, actualul Secretar general al NATO. Trupele ucrainene, subechipate, au dat dovadă de un curaj exemplar, iar cei care zilnic îşi riscă viaţa, de doi ani, neîntrerupt, ar trebui să reprezinte un model pentru noi.

Continuarea acestui război ilegitim înseamnă persistenţa unei crize economice la nivel mondial. Nu doar cele două state combatante au fost impactate, ci şi toate ţările, prin afectarea fluidităţii comerţului internaţional. Este în momentul de faţă categorisit drept cel mai costisitor război din istoria omenirii, costul total ajungând la două mii cinci sute de miliarde. Economiile din toată lumea au fost afectate de inflaţie, de fluctuaţii incontrolabile la preţurile alimentelor de bază, la carburanţi, materiale de construcţii şi energie. Experţii au comparat actualul război cu cel de-al Doilea Război Mondial, considerat până acum cel mai devastator conflict. Costurile războiului din Ucraina au ajuns, în doi ani, la peste jumătate din cele ale unui război care a durat 6 ani, aproximează Institutul Economic German. Dacă luăm în considerare cantităţile de muniţie consumate, dar şi vieţile omeneşti pierdute, concluzia este aceeaşi.

Forţele armatei ucrainene au depus eforturi supraomeneşti pentru a recuceri mai mult de jumătate din teritoriul revendicat ilegal de către Federaţia Rusă. Imaginile de la finalul anului trecut, când armata rusă bombarda masiv oraşe importante din Ucraina, inclusiv Kievul, ne dau de înţeles că acest război nu este aproape de final şi va trebui să ne adaptăm rapid strategia de ajutor.

Ucraina este un exemplu de ce s-ar putea întâmpla cu oricare stat care stă în calea obiectivelor lui Vladimir Putin. Recenta veste a morţii principalului opozant al liderului rus, Alexei Navalnîi, este dovada clară a ambiţiei fără limite a Kremlinului.

Avem nevoie să transmitem un mesaj la fel de clar şi puternic, faptul că suntem uniţi, că nu renunţăm şi că suntem pregătiţi de respingerea atacurilor, de orice fel, din partea Federaţiei Ruse.

Alegerile care urmează constituie un prim canal de transmitere a acestui mesaj, este calea directă prin care cetăţenii români şi europeni demonstrează solidaritate şi spun cu voce tare "nu!" agresiunii şi încălcărilor drepturilor omului. Trebuie să profităm de această şansă.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Unde ar fi fost România azi fără Uniunea Europeană?"

Manipulările şi dezinformările constante ale populiştilor-extremişti privind necesitatea unui Roexit au ajuns să îi obosească foarte tare pe toţi românii de bună-credinţă. Aproape toţi oamenii, cu care m-am întâlnit în ultimul timp, spun că nu îşi pot imagina o Românie în afara Uniunii Europene, pentru că ceea ce constată, singuri sau văd la vecinii sârbi, la moldovenii de peste Prut, la bieloruşi, nu este decât o imagine a României de acum 17 ani, de dinainte de aderarea noastră la această structură politică. Adică o stagnare la orice nivel de dezvoltare.

În schimb, este foarte uşor de constatat, în această antiteză cu statele care aspiră la intrarea în UE, că, în ţara noastră absolut totul s-a schimbat de atunci. Şi s-a schimbat în bine şi continuă să se îmbunătăţească mereu orice domeniu de activitate, dar şi calitatea vieţii întregului popor.

Majoritatea acestor schimbări benefice, progresiste, de care am început să ne bucurăm de la 1 ianuarie 2007 şi de care vom beneficia în continuare, pur şi simplu acordând voturile noastre în mod raţional candidaţilor social democraţi, au fost decise în Parlamentul European. Iar la aceste hotărâri am contribuit cu toţii, direct sau indirect, toţi europarlamentarii şi parlamentarii români. Şi este necesar să mergem mai departe cu îndeplinirea scopurilor noastre de ţară, făcând lobby puternic în faţa Bruxelles-ului. Şi fac aceste afirmaţii cu toată responsabilitatea mea de politician conştient că una dintre principalele mele datorii este să spun adevărul fără să-l cosmetizez inutil, tocmai ca să îmbunătăţim lucrurile.

De aceea, în mod clar, nu pot afirma că toate deciziile europene sunt perfecte! Şi nici nu cred ca aşa ceva va fi posibil vreodată, la noi sau în Franţa ori Danemarca, sau oriunde în altă ţară comunitară, pentru că viaţa decurge diferenţiat. Însă trebuie să admitem că statutul de membri ai UE a generat foarte multe investiţii străine în ţara noastră, o creştere economică exponenţială, locuri de muncă, salarii tot mai bune. Iar cumulul acestor factori pozitivi ne-a propulsat, în sfârşit, peste ţări precum Grecia, Ungaria sau Cehia, din punct de vedere al PIB-ului.

Trebuie subliniat, pentru eliminarea oricăror idei de scepticism resimţit faţă de Uniunea Europeană, că am trecut, de la aderare şi până în prezent, prin trei cicluri de finanţare comunitară. Iar aceste trei etape ne-au adus în ţară peste 62 de miliarde de euro, conform bilanţului Comisiei Europene. Întreaga sumă reprezintă cât a încasat România ca membru al Uniunii Europene, în plus faţă de cotizaţia noastră statală! Iar fără aceste fonduri nu puteam extinde actuala infrastructură, care este perfectibilă, însă net superioară faţă de ce aveam înainte de 2007, nu ne puteam dota spitalele sau şcolile, nu puteam da subvenţii pentru agricultură şi nu ne puteam moderniza oraşele şi satele.

Tot acest progres statal a fost remarcat, săptămâna trecută, şi de către câteva figuri proeminente din familia social-democrată europeană, precum preşedinta Grupului Socialiştilor din Parlamentul European, Iratxe García Pérez, sau vicepreşedinta acestui grup politic, Gabriele Bischoff, prezente la evenimentul "Trăim mai bine împreună cu Europa", alături de preşedintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, de organizatorul acestei acţiuni, eurodeputatul Victor Negrescu, chestor al Parlamentului European, precum şi de alţi europarlamentari şi parlamentari social-democraţi străini şi români, şi de colegii mei de la PES activists România.

Ţin să le reamintesc tuturor românilor că PSD a luptat alături de social-democraţii europeni, încă din debutul anului 2000, pentru acest parcurs european al ţării noastre şi pentru această Românie puternică de astăzi, din Uniunea Europeană.

De aceea, vă dau asigurări că PSD are şi de data asta cele mai bune soluţii pentru ţara noastră, dar şi cei mai experimentaţi candidaţi care să le pună în practică, imediat după alegerile europarlamentare din 9 iunie!

Împreună cu Grupul Socialist, PSD va reuşi să ghideze Europa în direcţia corectă, de construcţie a unui trai mai bun pentru toţi cetăţenii comunitari şi, în mod special, pentru toţi românii!

Din aceste raţionamente, la fel ca şi toţi românii care îşi dau seama ce ar însemna să ne întoarcem acum în timp, prin susţinerea extremismului şi a ideilor sale de fragmentare a Uniunii Europene, mizez pe înţelepciunea populaţiei privind continuarea acestui traseu european.

Nu este un parcurs anterior trasat, iar configurarea lui de viitor depinde de fiecare dintre noi! De implicarea fiecăruia, printr-un vot corect care să demonstreze că îi pasă şi apără tot ceea ce am câştigat ca naţiune europeană până acum! Scrutinul din 9 iunie este foarte important pentru viitorul României. Şi alegerile europarlamentare şi cele locale sunt interconectate. De primele depind multe generaţii viitoare şi progresul nostru ca naţiune. Iar celelalte vor dicta modul cum alegem să ne proiectăm traiul în comunităţile în care vieţuim.

Din toate aceste premise invocate sper că va rezulta clar ca milioanele de români să fie interesate să continue să trăiască în pace şi bunăstare în Uniunea Europeană. Trebuie să ieşim la vot şi să alegem forţe politice responsabile, europene, şi nu orientate spre abuzivul popor de la Răsărit, cel cu care s-au războit bunicii noştri. Mulţi dintre ei pierzându-şi viaţa în luptele sângeroase date împotriva ruşilor.

Domnul Nicu Niţă:

"Plata subvenţiei de 73 euro/ha a început!"

Joi, 22 februarie, Florin Barbu, ministrul agriculturii a semnat un ordin prin care a deblocat mai multe subvenţii, astfel ca beneficiarii să îşi primească cât mai curând banii.

Printre cele mai aşteptate subvenţii aşteptate de fermieri este PD - 04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, pentru care a fost stabilit un cuantum de 73,00 euro/ha.

Sistemul informatic este pregătit, iar de astăzi, 22 februarie, se va autoriza la plată înverzirea PD - 04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, ANT9 ovine/caprine şi PD - 25 Sprijin cuplat pentru venit pentru viermii de mătase.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cât şi Partidul Social Democrat dovedesc, ca de fiecare dată, că sunt alături de fermierii români, prin găsirea soluţiilor pentru a le oferi la timp sprijinul necesar.

Doamna Oana Murariu:

"Portretul României la cel mai înalt nivel: PIB scade, urmează recesiunea, inflaţia urcă din nou, investiţiile străine se prăbuşesc, datoria externă explodează, iar PSD - PNL fac jocuri politice"

Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,4%, comparativ cu trimestrul III 2023. Aşa începe ultimul comunicat oficial al Institutului Naţional de Statistică (INS) pe tema PIB. Tot oficial, aceasta înseamnă contracţie economică şi este primul pas spre recesiune. Dacă şi în primele trei luni din 2024 vom avea tot o scădere economică, România ar intra în recesiune tehnică. Se întâmplă deja la case mai mari. Japonia a plecat de pe podiumul economiilor globale după două trimestre de scădere economică, Germania a evitat, la limită, aceeaşi soartă, iar miniştrii economiei şi finanţelor din zona euro (Eurogrupul) tocmai au încheiat o întâlnire la care au trecut în revistă situaţia economiei zonei euro, care este în pragul recesiunii.

Încetinirea creşterii economice din 2023 vine pe fondul temperării creşterii consumului domestic, a activităţii reduse de pe piaţa imobiliară, dar şi a cererii externe în scădere. Dacă cercetăm mai în amănunt, vom mai afla şi că, în luna decembrie 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 16,4%, din cauza scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-21%) şi industria extractivă (-6,5%), iar pe întreg anul 2023 a scăzut cu 4,9%, comparativ cu 2022.

Coroborat, rata anuală a inflaţiei a intrat din nou pe un trend de creştere la începutul acestui an. În luna ianuarie 2024 rata anuală a inflaţiei a fost de 7,4%, faţă de decembrie 2023, când a fost 6,6%. Aceasta se datorează creşterii recente de taxe şi impozite de către Guvern şi afectează direct nivelul de trai al populaţiei care plăteşte mai mult pentru cheltuielile lunare.

Continuând mica, dar relevanta noastră analiză economică, m-am uitat pe rapoartele BNR privind balanţa de plăţi şi datoria externă şi am aflat că, în 2023, investiţiile străine s-au prăbuşit pur şi simplu, iar, la pachet, datoria externă a explodat.

Anul trecut, investiţiile străine în România s-au prăbuşit, coborând la 6,587 miliarde de euro faţă de 10,039 miliarde de euro în 2022, deci avem un minus de 3,452 miliarde de euro. În procente, e o scădere de 34%. Se pare că multe companii multinaţionale şi investitori străini au decis că este mai bine să-şi pună investiţiile în aşteptare din cauza schimbărilor fiscale adoptate pe repede înainte de Guvernul Ciolacu anul trecut şi ale căror efecte încep să se vadă.

Tot în 2023, datoria externă - deţinută de stat şi de sectorul privat - a explodat, în special din cauza datoriilor în valută făcute de Guvern. Aceasta s-a majorat cu nu mai puţin de 24,9 miliarde de euro, de la 143,8 miliarde de euro, în 2022, la 168,8 miliarde de euro, în 2023. Asemenea creşteri nu au fost vizibile nici măcar în perioada ultimei crize financiare din România, care a culminat cu tăierea salariilor bugetarilor, în 2009, şi celebrul împrumut de la FMI.

Politicienii vremelnici ai PSD - PNL, care se pare că s-au aşezat confortabil cu totul peste această ţară, şi îşi fac planuri cum să păcălească şi de această dată electoratul, opinia publică, opoziţia, comasând alegerile într-un alt gest de sfidare a cetăţenilor şi a democraţiei, se ceartă pe comasarea alegerilor, arătând, încă o dată şi fără ruşine, adevărata lor agendă şi preocupări.

În Europa şi în lumea occidentală serioasă, politica e despre economie şi cetăţean, despre cum să faci să-i fie bine poporului tău. La noi, mizele politicienilor de la putere sunt mici şi ţin de portofelul propriu şi al grupului din care fac parte, nefiind legate nicicum de agenda oamenilor. În acest an, atât de important electoral, ţine de fiecare cetăţean să creadă că schimbarea în bine este posibilă, iar gestul de a merge la vot rămâne cel mai important motor al schimbării pe care îl putem face fiecare dintre noi.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"Alba-neagra. Cu Freddy şi Marcelică!"

"Comasări şi modificări electorale în avantajul unui singur partid (PNL) ţin de ţări bananiere, nu democratice, aşa cum îmi place mie să cred că este in Romania.

În iunie 2024 vom avea alegeri europarlamentare şi Comisia europeană nu permite comasarea alegerilor europarlamentare cu nici un tip de alt scrutin, pentru că e bine ca fiecare alegeri să se desfăşoare în parte. Am văzut că dinspre PNL se doreşte această comasare a localelor cu parlamentarele, dar nu se poate constituţional. În această perioadă România are alte priorităţi..."

Declaraţia de mai sus aparţine lui Alfred Simonis, zis şi Arogantul SRL, a fost susţinută anul trecut, via Agerpres/Otilia Halunga, editor.

Ce face acum Comisia Europeană, s-o fi sucit sau a primit şpagă?

E incredibil, ăştia joacă alba-neagră cu noi, românii!

Ne iau de proşti!

"Părerea mea că alegerile locale nu pot fi comasate, constituţional, cu alegerile generale. Vom avea discuţii în interiorul fiecărui partid...

Nu susţineţi comasarea?

Nu, nu se poate, constituţional!".

Declaraţia aparţine lui Marcel Ciolacul şi a fost susţinută, de asemenea, anul trecut!

Alina Gorghiu a zis că se poate, că e constituţional!

Păi atunci să le comaseze dumneaei!

E stand-up comedy, sau ce e?

Doamne!

Marcelică spune vreodată adevărul?

În ce ţara trăim, oameni buni?!

Mai crede cineva ceva din ce spun ăştia doi?

Doamne, iartă-i că nu ştiu ce fac!

Domnul Radu Panait:

"România, ţara cu cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană"

România se află din nou în topul european, de data aceasta în ceea ce priveşte numărul de mame minore. Mai grav, o treime din mamele minore din întreaga Uniune Europeană sunt în România - 7.120 de tinere.

Aceste tinere sunt dovada nepăsării statului pentru cetăţenii săi. Sunt dovada că Ministerul Familiei nu se ocupă de ce ar trebui. Ne aducem aminte de fosta ministră a familiei, cum împărţea diferite tipuri de ajutoare şi subvenţii de pe un flipchart. Asta e cel mai uşor, de împărţit bani de la buget. Dar aceasta este o soluţie pe termen scurt, nu va produce o schimbare esenţială în viaţa nimănui.

Dar nu despre asta este vorba aici. Este vorba despre mii de tinere care se trezesc mame la vârste fragede. Este vorba despre lipsa de educaţie. Chiar dacă ministrul sănătăţii a admis că este nevoie de o formă de educaţie în acest sens în şcoală, nu au fost făcuţi paşi concreţi. Pentru că nu vrem să vorbim despre asta sau să auzim despre astfel de cazuri, atâta timp cât pe noi nu ne afectează. Pe lângă faptul că educaţia lipseşte din şcoală, mediul în care trăiesc aceste tinere este un alt factor.

Din păcate, realitatea e că 8 din 10 mame minore nu merg la şcoală. Sunt tinere care au abandonat şcoala, iar aici ar trebui să intervină asistenţa socială. Există legislaţia care prevede obligativitatea ca fiecare primărie să aibă angajat un asistent social cu studii în domeniu. Acest asistent social ar trebui să fie prima persoană care află despre aceste cazuri. Există iniţiative ale ONG-urilor pentru a educa tinerii, pentru a oferi asistenţă medicală tinerelor mame, cu toate acestea, prevenţia ar trebui să fie principala preocupare. Faptul că tinere care nu îşi termină şcoala aduc pe lume copii, le condamnă la o viaţă dificilă. Veniturile pe care le pot obţine sunt în general mici, conform nivelului de calificare, iar copiii nu vor avea şansa să îşi atingă întregul potenţial.

Intrăm în curând în luna martie, lună tradiţional dedicată femeilor. Ar trebui să vedem măsuri hotărâte şi echitabile pentru toate tinerele şi femeile din România, în special pentru cele aflate în situaţii vulnerabile!

Doamna Raisa Enachi:

"Abuzul birocratic - Guvernul ignoră nevoile populaţiei"

Birocraţia poate crea o serie de proceduri şi reguli care încetinesc procesul de luare a deciziilor şi pot face dificilă implementarea schimbărilor sau a politicii care să răspundă rapid nevoilor cetăţenilor. Secretarii de stat, ca membri cheie ai administraţiei guvernamentale, pot juca un rol important în gestionarea birocraţiei şi în facilitarea procesului de luare a deciziilor.

Această tendinţă crescătoare, în ceea ce priveşte numărul de secretari de stat, în cadrul Guvernului este absolut inacceptabilă şi contraproductivă.

În loc să ia măsuri pentru a reduce birocraţia şi a face administraţia publică mai eficientă, Guvernul pare să se îndepărteze tot mai mult de interesele reale ale românilor. Este o manifestare clară a lipsei de viziune şi responsabilitate în ceea ce priveşte gestionarea resurselor publice şi a priorităţilor naţionale.

Cu toate promisiunile anterioare despre reforme şi măsuri de reducere a numărului de demnitari, vedem acum că situaţia s-a deteriorat, ajungând la un record de 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulţi decât acum 13 ani. Această proliferare a demnitarilor este o insultă la adresa românilor, care se confruntă cu provocări reale, precum sărăcia, lipsurile din sistemul de sănătate şi educaţie, şi infrastructura deficitară.

În loc să investim în nevoile prioritare ale populaţiei, Guvernul se concentrează pe menţinerea unui aparat birocratic costisitor şi ineficient.

Numirea secretarilor de stat pare să fie mai mult o recompensă politică decât o necesitate administrativă. Lipsa de specializare în domenii relevante şi lipsa de transparenţă în procesul de selecţie ridică semne de întrebare asupra legitimităţii acestor demnitari şi a capacităţii lor de a servi interesele publice. Este evident că această creştere a demnitarilor este strâns legată de presiunea exercitată de organizaţiile locale ale partidelor politice. Prin alocarea unui număr mare de posturi, guvernanţii încearcă să-şi consolideze suportul politic şi să câştige voturi în vederea alegerilor viitoare.

Această suprapolitizare a administraţiei publice subminează principiile democratice şi eficienţa guvernării. Ne confruntăm cu o situaţie în care partidele politice îşi impun propriile interese asupra intereselor naţionale, punând în pericol buna guvernare şi dezvoltarea durabilă a ţării. Este esenţial ca cetăţenii să fie conştienţi de această realitate şi să îşi exprime nemulţumirea faţă de modul în care sunt gestionate resursele publice şi faţă de lipsa de responsabilitate a guvernanţilor.

În final, abordarea birocraţiei şi a eficienţei guvernamentale necesită un efort concertat la nivelul întregii administraţii, implicând atât lideri politici, cât şi membri ai administraţiei şi alte părţi interesate. Este un proces complex şi continuu, care necesită angajament şi perseverenţă pentru a îmbunătăţi modul în care Guvernul îşi îndeplineşte responsabilităţile şi răspund nevoilor cetăţenilor.

Este timpul pentru o schimbare reală şi pentru o guvernare centrată pe nevoile şi aspiraţiile poporului. Românii merită un Guvern care să îi reprezinte cu adevărat şi să acţioneze în interesul lor, nu în interesul propriilor partide politice şi al clientelismului politic.

Doamna Raluca-Maria Borta:

"Unde se duc banii românilor?"

În ultima perioadă am primit multe întrebări din partea oamenilor, dar cea mai des verbalizată a fost: "Unde se duc banii pe care îi dau la stat?". Este clar faptul că nivelul ridicat al taxelor a devenit o problemă majoră în societatea românească. Şi pe bună dreptate! Este de neconceput unde s-a ajuns, practic, din cinci zile pe care le lucrează un om normal, două dintre ele sunt pentru a plăti CAS, contribuţia la sănătate şi impozitul pe salariu. Aproape jumătate din munca pe care o face un român se duce la stat, de aici şi întrebarea apăsătoare de mai sus.

Statul încasează banii, dar ce face cu ei? Auzim în fiecare an că se alocă câteva procente bune din PIB pentru investiţii, dar care investiţii? Investiţii în firmele de casă ale actualilor guvernanţi? Românii nu au o infrastructură rutieră adecvată, nu au spitale moderne, grădiniţe noi, şcoli întreţinute. Din păcate nu au parte mai de nimic.

Având în vedere incompetenţa guvernelor care au condus România de 34 de ani, şi mai ales a Guvernului de acum, cum poate un om de bună-credinţă să aibă speranţa că aceste taxe şi impozite vor scădea vreodată, sau dacă nu, măcar să se vadă ceva în localităţile din care fac parte. Să vadă că nu au muncit degeaba şi că statul le oferă ceva.

Colegi parlamentari, cum puteţi să mergeţi şi să vorbiţi cu oamenii din circumscripţii şi să le explicaţi că taxele şi impozitele pe care le plătesc sunt insuficiente pentru ca România să funcţioneze?

25% din salariu se duce la CAS şi mulţi români trăiesc cu speranţa că se vor retrage din activitate şi se vor bucura de pensia pe care o merită, dar nimeni nu le spune că s-ar putea să primească mult mai puţin decât au contribuit.

Fraţi români, anul acesta aveţi posibilitatea de a taxa dur actuala clasă politică, prezentându-vă în număr cât mai mare la vot.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Afacerea Roşia Montana, cu miză de miliarde de dolari"

Incompetenţa celor care au guvernat România de 34 de ani a dus la pierderi uriaşe pentru statul român. Sunt pierderi pe care fiecare român a trebuit să le plătească din propriul buzunar. Distrugerea economiei româneşti, a industriei, a agriculturii, toate au fost decontate de români.

Numai că, pe lângă deciziile proaste care au fost luate, acum românii trebuie să plătească şi daunele pe care le-au cauzat aceşti politruci de la PSD şi PNL.

La început de ianuarie aflam că Pfizer vrea să plătim milioane de doze de vaccin pe care nu noi le-am cerut, ci ni s-au băgat pe gât de către oficialii europeni şi de guvernele de marionete care s-au aflat la putere.

Acum, vine şocul cel mare al începutului de an: pierderea procesului cu Gold Corporation pentru Roşia Montană. Iar vinovaţii pentru acest lucru sunt tocmai cei de la PSD şi PNL, politrucii care trebuie să deconteze miliardele pe care, cel mai probabil, va trebui să le plătim către Gold Corporation.

La Ministerul de Finanţe e panică şi se fac deja scenarii privind plata: sumele sunt uriaşe, de ordinul miliardelor de dolari. Bani care vor trebui acoperiţi din bugetul naţional, adică din banii românilor. Dacă pierdem, ştim clar cine sunt vinovaţii: PSD, PNL, USR, guvernările Ponta, Dragnea, Cioloş, Dăncilă, Ciucă, iar acum Ciolacu.

De ce Guvernul condus de Ciolacu, Ciucă şi Iohannis? Pentru că nu şi-au luat nicio măsură de precauţie, nu au făcut nimic pentru a se asigura că vom obţine o altă decizie. Ei ne-au adus în situaţia asta, ei cu toţii.

Dacă nu vor fi bani pentru pensii, pentru salarii să ştiţi de ce! Pentru că noi, românii, va trebui să suportăm costuri de miliarde de dolari pentru inconştienţa şi incompetenţa lor, a PSD, a PNL, a USR, a tuturor celor care au condus România în cei 34 de ani.

Avem nevoie de o schimbare, ca o gură de aer. Iar schimbarea trebuie să vină anul acesta, cât mai este timp. Dacă ratăm şi acest moment, atunci riscăm ca PSD şi PNL să vândă tot ce mai este românesc, să creeze pagube şi mai mari, doar pentru a-şi satisface propriile orgolii politice.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Am văzut în presa ultimelor zile dezbaterea unui proiect de lege care ar fi fost depus recent în Parlament, în legătură cu reducerea programului sau chiar închiderea supermarketurilor în zilele de sâmbătă şi duminică. M-a interesat subiectul şi am încercat să găsesc proiectul. Nu e nimic recent. A fost o iniţiativă mai veche a PNL, în 2015, dar care a fost schimbată în totalitate şi nu a mai rămas decât titlul, şi au fost adăugate alte amendamente, adoptate sub forma unei legi care nu mai are nicio legătură cu iniţiativa iniţială.

Apoi, mai este un proiect de la AUR, depus în 2022, respins la Senat şi care se află la Comisia de agricultură de la noi, din Cameră.

Nu voi intra pe analiza de text a celor două iniţiative. Dar, dacă această idee tot animă mai mulţi colegi parlamentari, cred că ar trebui să fim atenţi cum vom decide în această privinţă.

Principiul care stă la bază e corect, şi nu e o invenţie românească. Există în Germania, Austria, Franţa şi probabil în multe alte state. Scopul e nobil, în sensul că se mizează pe faptul că, dacă închidem supermarketurile mari, atunci vom determina cetăţenii să meargă la piaţă şi în magazinele mai mici, unde vor găsi mai multe produse locale.

Sunt de acord cu asta, dar, în acelaşi timp, fac apel să fim atenţi, pentru că lucrurile au evoluat mult de când au apărut aceste hipermarketuri. O bună parte dintre magazinele de cartier au dat faliment şi s-au închis. Apoi, în aceste spaţii lăsate libere, au intrat reţele mai puternice de magazine de cartier, care în principiu au aceeaşi marfă pe care o vedem şi în supermarketuri, doar că la preţuri mai mari.

Apoi avem un comerţ online, care de asemenea aduce produsele din supermarketuri la uşa clientului, tot la un preţ mai mare, desigur, pentru că apare şi serviciul celui care face livrarea. Poate vom stimula această formă de comerţ, tot în dauna alimentelor locale.

Deci efectul ar putea fi contrar scopului vizat. Nici nu încurajăm produsele locale, dar îi mai punem şi pe oameni să cumpere produse mai scumpe din reţelele de cartier.

Aşadar, dacă oprim ceva, trebuie să vedem dacă avem ce pune în loc. Veţi spune că lumea va merge în pieţe. Dar şi acolo regăsim multe tarabe pe care găsim banalele şi portocalele din supermarketuri, care sigur nu sunt din producţia locală.

Eu sunt printre primii susţinători ai produselor româneşti, mai ales când vine vorba de produsele agroalimentare. Nu resping intenţia care a fost în aceste proiecte de lege. Dar trebuie să ne asigurăm că, dacă închidem ceva, avem ce pune în loc.

Ar trebui în orice caz să avem o consultare şi cu cetăţenii, pentru că ei vor fi afectaţi direct de astfel de măsuri. Sunt unii salariaţi, cu un program foarte intens de lucru, care nu ajung la cumpărături decât în weekend. Pentru ei, dacă nu vor avea o alternativă, va fi foarte dificil să înţeleagă această măsură, mai ales că nu toate produsele pe care le găseşti în supermarket se află şi în piaţă la tarabă. Detergentul, cosmeticele şi alte produse de uz curent nu se vând sau nu ar trebui să se vândă printre zarzavaturi. Până la urmă, aceşti salariaţi, mai ales din zonele urbane, de unde îşi vor lua produsele dacă nu mai ajung la supermarket? Le vor lua ori online, ori de la reţelele de cartier, care le vând mai scump.

De aceea, cred că trebuie să cântărim cu multă atenţie o astfel de decizie, astfel încât rezultatul să fie bun atât pentru producătorii români, cât şi pentru cetăţeni, pentru consumatori.

Doamna Elena Stoica:

"România trebuie să consolideze participarea femeilor în cercetare, ştiinţă şi tehnologie"

Cu toate că femeile au jucat un rol important în dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii de-a lungul timpului, a fost nevoie de un lung proces evolutiv şi eforturi susţinute pentru ca acestea să poată fi vizibile în domenii precum IT&C, Matematică, Ştiinţe Naturale sau Inginerie.

Astfel, în ciuda progreselor realizate până în prezent de către diferite foruri internaţionale, pe plan mondial în continuare sunt foarte puţine femei prezente în conducerile sectoarelor amintite, la nivel de cercetare şi reprezentare academică.

Una dintre preocupările de bază ale Organizaţiei Naţiunilor Unite este susţinerea egalităţii dintre sexe şi promovarea femeilor, astfel încât numărul lor să se egalizeze în aceste domenii, considerate a fi apanajul bărbaţilor. Mai mult, se consideră că dezvoltarea economiei pe termen lung este direct proporţională cu incluziunea femeilor în ştiinţă şi în tehnică.

În aceste condiţii, încă din 2011, Comisia Privind Statutul Femeilor a ONU a iniţiat o serie de proiecte, în sensul dinamizării accesului femeilor în sfera cercetării. În prezent, s-a decis continuarea eforturilor pentru eliminarea prejudecăţilor, atât la nivel naţional, cât şi în România, deoarece numărul femeilor prezente în cercetare ştiinţifică se situează sub procentul de 30% la nivel mondial.

Una dintre măsurile luate a fost instituirea Zilei Internaţionale a Femeilor şi Fetelor în Ştiinţă, în luna februarie, zi menită să atragă atenţia tuturor statelor asupra acestei situaţii îngrijorătoare şi a adoptării celor mai optime decizii în vederea creşterii vizibilităţii femeilor şi a simplificării accesului lor în cercetare, ştiinţă şi tehnologie, la nivel de top.

Între numele remarcabile din domeniul ştiinţei şi tehnicii din România o amintesc pe Sofia Ionescu Ogrezeanu (1920 - 2008), acreditată drept prima femeie neurochirurg din lume. Aceasta a realizat prima operaţie pe creier, în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unui copil rănit într-un bombardament.

Un alt nume de răsunet al cercetării româneşti este Ana Aslan (1897 - 1988), medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie (1958 - 1988). Ana Aslan a subliniat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă şi a inventat produsul geriatric Gerovital. A aplicat descoperirea, pe scară largă, în clinica de geriatrie, numeroase personalităţi internaţionale urmând tratamentul cu Gerovital: Iosip Broz Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.

Sunt convinsă că România are capacitatea de a consolida participarea femeilor în comunităţile ştiinţifice şi tehnologice, prin stoparea discriminării faţă de doamnele şi domnişoarele care activează în domeniul ştiinţei, şi nu numai, prin favorizarea accesului egal al tuturor femeilor la o educaţie accesibilă şi de calitate tehnico-ştiinţifică, profesională şi terţiară, inclusiv la nivel de universitate, precum şi prin majorarea concludentă a numărului româncelor de toate vârstele, cu competenţe relevante în domeniul ocupării forţei de muncă şi a antreprenoriatului.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Apărarea României, lăsată pe mâna amatorilor"

Cu un conflict deosebit de agresiv la graniţele României, cu implicaţii politice care, cu siguranţă, vor afecta nu numai zona aceasta de Europă, ci întreaga ordine mondială, ţara noastră riscă să repete istoria, jucând aceleaşi cărţi, precum în perioada interbelică - acelea ale corupţiei instituţionalizate, ale lipsei de anticipaţie politică, dublate de personaje decidente care, de cele mai multe ori, chiar dacă ocupă funcţii extrem de importante în ceea ce priveşte arhitectura de securitate a ţării, nu sunt calificate, altcumva decât politic, pentru acest lucru. Iar cum la noi, capacitatea politică este sinonimă nu cu competenţa, ci cu hoţia, cu neseriozitatea, reţeta pentru un eşec de proporţii în cazul angrenării într-un conflict este perfectă.

Programele de înzestrare au fost demarate târziu, cu multiple întârzieri, evitându-se cu obstinaţie contractele G2G, astfel că, la nivel de flotă suntem insignifianţi, cu 2 fregate trimise la casat de către britanici, dar valorificate pentru comisioane grase de lumea politică de la noi, cu un submarin nefuncţional, câteva NPR-uri din anii ‘80, un "Mărăşeşti" care încă nu şi-a definit statutul şi, recent, două nave de deminare. Rachetele antinavă ale bateriilor de coastă sunt din anii 60-70 şi prezintă nesiguranţă în exploatare, de artilerie, nu cred că e cazul să reamintesc. La fel, pentru Delta Dunării, cele câteva monitoare dotate cu turele de tancuri T-34 nu vor face diferenţa într-un eventual conflict în care va trebui să rezistăm minim o săptămână, până când birocraţia NATO va fi depăşită, iar angrenajul articolului 5 va începe să se mişte. Desigur, întârzieri vor fi produse şi de infrastructura rutieră. De apărarea antiaeriană, nu mai amintesc, deoarece pare a fi o glumă proastă - dronele zboară libere acum, pe timp de pace, pe cerul României...

Infrastructura spitalicească, infrastructura pentru protejarea populaţiei, la fel, glume sinistre, acum, pe timp de pace, darămite pe timp de război?!

Ştim cu toţii cum s-a ajuns aici - printr-o incompetenţă susţinută timp de 30 de ani!

Este timpul să reconstruim România într-o ţară sigură pentru români!

Domnul Ilie Toma:

"PSD guvernează prin fapte şi pentru fiecare român"

Tinerii sunt forţa unei naţiuni, de aceea, prin toate acţiunile noastre, trebuie să le oferim resursele şi suportul necesare pentru a-şi atinge potenţialul maxim.

PSD încurajează implicarea activă a tinerilor în viaţa societăţii.

Accesul facil pe piaţa muncii este un aspect important, şi PSD susţine tinerii în acest demers, mai ales că aceştia se confruntă cu multe provocări. Cea mai mare provocare este găsirea unui loc de muncă potrivit, unde să dobândească abilităţi şi experienţă pentru a face faţă competitivităţii din acest domeniu.

În timp ce unele partide promovează un sistem politic extremist, împotriva căruia românii au luptat în 1989, PSD vine cu măsuri clare pentru tineri şi angajatori.

Firmele pot beneficia de subvenţii dacă angajează tineri absolvenţi de învăţământ, tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau tineri cu risc de marginalizare socială cu care s-au încheiat contracte de solidaritate. Pentru ucenicia la locul de muncă, angajatorii primesc bani pe durata contractului de ucenicie în funcţie de nivelul de calificare. În cazul stagiilor profesionale, angajatorii primesc bani pe durata contractului de stagiu de 6 luni pentru absolvenţii de învăţământ superior. Se acordă sprijin pentru angajatori şi pentru stimularea încadrării elevilor şi studenţilor pe perioada vacanţelor.

Aflat la guvernare, PSD a majorat pensiile pentru 5 milioane de pensionari din sistemul public de pensii, şi în acest an vor fi recalculate după o nouă formulă, mai avantajoasă pentru pensionari.

PSD aduce în România cei mai buni cercetători din lume, prin fondurile din PNRR. Se finanţează proiecte de cercetare, implementate în România de savanţi români şi internaţionali de top.

Limitarea adaosului la alimentele de bază s-a dovedit a fi o măsură eficientă, care a oprit creşterile speculative de preţuri la alimentele de bază şi a eliminat una dintre sursele principale ale inflaţiei.

Sprijiniţi de Guvernul PSD, fermierii au posibilitatea de a produce hrană sănătoasă mai ieftină pentru români şi de a fi mai competitivi pe piaţa europeană.

PSD răspunde punctual la provocări. Nevoile românilor şi ale ţării sunt multiple, de aceea investiţiile în energia verde, infrastructura rutieră, sănătate, educaţie, economie sunt într-o ascensiune constantă.

Este cert că:

• România a trecut pragul psihologic de 100 de miliarde de lei la investiţiile publice;
• România este pe locul al II-lea în UE la absorbţia fondurilor europene;
• Se investesc peste 20 de miliarde de euro, până în 2030, în infrastructura de transport, 13 miliarde în zona rutieră şi 7 miliarde în cea feroviară.

Exemplele pot continua.

Toate acţiunile şi deciziile PSD au ca scop o guvernare stabilă a României, controlul inflaţiei, reducerea deficitului bugetar, stabilitatea economică şi obţinerea respectului pentru România la nivelul Uniunii Europene.

PSD guvernează prin fapte şi pentru fiecare român, promovează şi susţine abilităţile antreprenorilor români, protejează pensionarii şi este alături de tineri. Este un gest firesc, făcut de cei care îşi iubesc ţara, şi vor ca românii să fie uniţi pentru a le oferi tinerilor un viitor în ţara lor.

Domnul Vasilică Toma:

"Combaterea urmăririi şi hărţuirii cibernetice"

Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă urgentă şi presantă, care afectează tot mai mult societatea noastră modernă: urmărirea şi hărţuirea cibernetică. În era digitală în care trăim, tehnologia avansată aduce cu sine atât oportunităţi extraordinare, cât şi riscuri semnificative pentru intimitatea şi securitatea noastră personală.

Hărţuirea şi urmărirea cibernetică nu sunt doar infracţiuni virtuale, ci au repercusiuni grave în viaţa reală a persoanelor afectate. Aceste acţiuni pot provoca traume psihologice, pot afecta negativ reputaţia şi pot ameninţa siguranţa fizică a victimelor. Din păcate, în multe cazuri, legislaţia actuală nu este suficient de robustă pentru a face faţă acestor provocări din domeniul digital.

Este necesară adoptarea unor reglementări clare şi eficiente pentru combaterea urmăririi şi hărţuirii cibernetice. Aceste reglementări trebuie să asigure o protecţie adecvată pentru toţi cetăţenii, să promoveze respectarea intimităţii şi a drepturilor individuale în mediul online şi să ofere instrumente eficiente pentru aplicarea legii împotriva celor care comit astfel de infracţiuni.

Având în vedere că acum două săptămâni s-a adoptat o nouă directivă, ar trebui să ne unim eforturile de a identifica cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte:

- Definirea clară a urmăririi şi hărţuirii cibernetice, pentru a asigura înţelegerea comună a acestor infracţiuni şi pentru a facilita aplicarea legii în cazurile de abuz;

- Introducerea unor pedepse proporţionale şi adecvate pentru cei găsiţi vinovaţi de urmărire sau hărţuire cibernetică, inclusiv sancţiuni penale şi civile, în funcţie de gravitatea faptelor comise;

- Dezvoltarea şi implementarea unor programe de educaţie şi conştientizare publică, care să informeze cetăţenii despre riscurile şi pericolele urmăririi şi hărţuirii cibernetice, şi să promoveze comportamente responsabile în mediul online;

- Sprijinirea eforturilor de cooperare internaţională pentru combaterea urmăririi şi hărţuirii cibernetice, prin schimbul de informaţii şi bune practici între statele membre şi organizaţiile internaţionale relevante.

Este responsabilitatea noastră, în calitate de reprezentanţi aleşi, să ne asigurăm că cetăţenii noştri sunt protejaţi şi că justiţia este asigurată în faţa noilor provocări aduse de tehnologia digitală.

Adoptarea acestor reglementări este un prim pas crucial în direcţia asigurării unui mediu online sigur şi responsabil pentru toţi membrii societăţii noastre.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Nivel record al investiţiilor publice în guvernarea Partidului Social Democrat"

În momentul în care Partidul Social Democrat a decis să intre la guvernare, strict pentru interesul cetăţenilor, au fost nenumărate voci şi poziţii din partea vectorilor de imagina, atât din presă cât şi din societatea civilă, care au pus sub semnul întrebării viziunea curajoasă anunţată de preşedintele Marcel Ciolacu, care promitea investiţii record în economia românească, deşi, în acelaşi timp, au fost acordate subvenţii la plata facturilor la energie electrică pentru milioane de români, subvenţionarea carburanţilor sau reducerea preţurilor la alimentele de bază.

Faptele vorbesc însă de la sine. Peste 100 de miliarde de lei, 20 de miliarde de euro, a fost valoarea record a investiţiilor publice înregistrate anul trecut. S-au îndeplinit astfel angajamentele din programul de guvernare de a face din investiţii, un motor esenţial al creşterii economice. Este o performanţă remarcabilă, cu atât mai mult cu cât a fost realizată în condiţii extrem de dificile, precum război la graniţe, crize multiple, succesive şi suprapuse, tensiune şi revendicări sociale.

Cu toate acestea, premierul Ciolacu are meritul incontestabil de a fi reuşit să mobilizeze şi să aloce resursele necesare, de altfel credinţa sa în necesitatea investiţiilor publice masive a fost atât de puternică, încât, cu o lună înainte de preluarea mandatului, a exprimat public viziunea sa de a forţa finanţări anuale de 10% din PIB, o revoluţie economică centrată pe antreprenorii români.

Un aspect foarte important este faptul că valoarea totală a investiţiilor publice de anul trecut, atestată prin execuţia bugetară, adică bani efectiv cheltuiţi, a fost cu 11 miliarde de lei mai mare decât deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, România nu s-a împrumutat pentru consum, aşa cum afirmau aceiaşi cârcotaşi la începutul guvernării conduse de PSD, ci a împrumutat pentru a investi şi pentru a crea noi locuri de muncă şi oportunităţi antreprenoriale.

Cheia reuşitei a fost saltul masiv în absorbţia fondurilor europene. Odată cu venirea ministrului Adrian Câciu la conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene s-a recuperat puternic din finanţarea aferentă exerciţiului financiar 2014 - 2020, absorbţia ajungând de la 76%, în iunie 2023, la 96%, în prezent, şi existând perspectiva unei rate de absorbţie de 98% - 100%, până iulie 2024.

Banii europeni au finanţat şi vor continua să finanţeze puternic investiţiile publice. De exemplu, la Ministerul Transporturilor toate tronsoanele de autostradă, finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au contracte semnate, fapt ce poate fi validat de fiecare român în parte, contorizând evoluţiile vizibile de pe marile şantiere din toată ţara.

Domnul Vasile Nagy:

"Siguranţa rutieră în România"

Poliţia Rutieră are responsabilitatea de a se asigura că regulile de circulaţie rutieră sunt respectate, desfăşurând acţiuni menite să prevină şi să combată încălcările normelor legislative privind traficul rutier. Există diverse soluţii şi măsuri pentru a asigura siguranţa rutieră, iar organizarea instituţională a acesteia implică o varietate de acţiuni.

Poliţia Rutieră desfăşoară activităţi pentru conştientizarea conducătorilor asupra pericolelor asociate nerespectării normelor, viteza excesivă reprezintă o problemă majoră, fiind asociată cu aproximativ 30% din accidentele mortale. Soluţiile nu sunt unice şi implică acţiuni precum îmbunătăţirea semnalizării rutiere, ajustarea limitelor de viteză şi educaţia conducătorilor auto. Implementarea dispozitivelor de limitare a vitezei, controalele poliţiei şi utilizarea radarelor contribuie la descurajarea vitezei excesive.

Întrucât siguranţa rutieră este o problemă complexă, soluţiile trebuie să abordeze aspecte legate de infrastructură, educaţie, aplicare a legii şi conştientizare comunitară. Prin abordarea acestor aspecte în mod integrat, ţara ar putea realiza progrese semnificative în reducerea numărului de accidente şi îmbunătăţirea siguranţei rutiere în ansamblu.

Într-adevăr, pentru a aborda complexitatea problemei şi a îmbunătăţi siguranţa rutieră în România, trebuie să se adopte un set integrat de soluţii. Iată câteva propuneri:

Educaţie rutieră intensificată

Dezvoltarea unor programe educaţionale extinse pentru conducătorii auto şi tineri, înainte de a-şi lua permisul de conducere;

Campanii de conştientizare publică despre riscurile asociate vitezei excesive şi importanţa respectării regulilor de circulaţie.

Tehnologie şi inovaţie

Implementarea sistemelor de monitorizare a vitezei şi a tehnologiilor inteligente în infrastructură, pentru a detecta şi preveni depăşirile de viteză;

Utilizarea aplicaţiilor mobile pentru a informa şoferii cu privire la condiţiile de trafic, limitele de viteză şi prezenţa poliţiei rutiere.

Infrastructură sigură

Investiţii semnificative în îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, inclusiv repararea şi întreţinerea regulată a drumurilor, semnalizării şi marcajelor rutiere;

Integrarea tehnologiilor avansate pentru a asigura o infrastructură rutieră mai sigură, cum ar fi iluminatul inteligent şi sistemele avansate de semaforizare.

Reglementări şi amenzi mai aspre

Revizuirea legislaţiei rutiere, pentru a impune amenzi mai mari pentru încălcările grave ale regulilor de circulaţie;

Introducerea unor măsuri punitive specifice, cum ar fi suspendarea permisului de conducere pentru viteza excesivă recurentă sau încălcări grave ale regulilor.

Cooperare internaţională

Schimb de bune practici cu alte ţări care au reuşit să îmbunătăţească semnificativ siguranţa rutieră;

Colaborarea cu organizaţii internaţionale pentru accesarea de fonduri şi resurse suplimentare destinate îmbunătăţirii siguranţei rutiere.

Monitorizarea permanentă a eficienţei măsurilor

Instituirea unui sistem eficient de monitorizare şi raportare pentru a evalua periodic impactul măsurilor luate;

Adaptarea continuă a strategiilor şi măsurilor în funcţie de rezultatele obţinute şi evoluţia situaţiei.

Este esenţial ca aceste soluţii să fie implementate într-un mod coordonat şi sustenabil, implicând atât autorităţile guvernamentale, cât şi societatea civilă şi sectorul privat pentru a asigura o abordare comprehensivă şi eficientă în combaterea problemelor legate de siguranţa rutieră.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Biblioteca, pilon al educaţiei în era digitală"

În lumina datelor recente de la simularea Evaluării Naţionale 2024, ne confruntăm cu o realitate îngrijorătoare. Rezultatele sunt, fără îndoială, un semnal de alarmă asupra stării educaţiei elevilor români. O privire asupra procentelor de promovabilitate arată că majoritatea elevilor noştri obţin note sub pragul mediei de 5, un procent covârşitor de 57.63% dintre aceştia situându-se între notele 1 şi 4.99 la matematică şi 26.02% la limba şi literatura română. Este un apel la acţiune pentru noi toţi.

În acest context, proiectul de lege pe care l-am iniţiat, modernizarea cadrului legal pentru funcţionarea bibliotecilor, poate juca un rol vital în abordarea acestei probleme. Trebuie să recunoaştem că bibliotecile pot servi drept centre de excelenţă în educaţia digitală şi promovarea accesului liber şi egal la cultură şi informaţie. Într-un peisaj dominat de evoluţia accelerată a tehnologiei şi de tranziţia spre o societate profund digitalizată, reconfigurarea bibliotecilor, ca veritabile sanctuare ale cunoaşterii, este imperativă.

Bibliotecile trebuie să devină poli de inovaţie şi învăţare continuă, unde tinerii şi adulţii sunt îndrumaţi să navigheze vastele informaţii digitale. Este esenţial să le transformăm în incubatoare ale cunoaşterii digitale şi ale competenţelor secolului al XXI-lea, garantând respectarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor la educaţie şi acces la cultură.

Prin actualizarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, intenţionăm să consolidăm biblioteca publică ca un serviciu esenţial în comunitate, asigurând resursele necesare pentru a răspunde provocărilor erei digitale. Definirea clară a rolurilor şi responsabilităţilor bibliotecilor, condiţiile precise pentru finanţare şi achiziţii de resurse digitale, precum şi implementarea de sancţiuni pentru nerespectarea standardelor de calitate şi accesibilitate sunt paşii esenţiali în acest proces.

În era digitală, rolul bibliotecarului, ca facilitator al accesului la informaţie şi promotor al literaţiei digitale, este mai important ca niciodată. Prin urmare, este necesar să le oferim un cadru de formare continuă, care să reflecte importanţa şi complexitatea rolului lor în societate.

Vă invit să susţineţi această iniţiativă legislativă, pentru a construi o Românie în care educaţia şi cultura sunt accesibile pentru toţi, fără excepţie. Este un demers esenţial pentru asigurarea egalităţii de şanse în societatea românească şi un pas vital către consolidarea democraţiei. Vom redeschide porţile cunoaşterii şi vom lumina drumul către un viitor în care fiecare copil are la dispoziţie resursele necesare pentru a excela în domeniul său.

Faţă de aceste rezultate nu putem rămâne impasibili. Este timpul să acţionăm decisiv şi să investim în viitorul naţiunii noastre, prin educaţie şi acces la cunoaştere.

Domnul Mihai Weber:

"Comasarea şi un parcurs electoral comun în alegeri pentru partidele din coaliţie, o garanţie a stabilităţii României!"

În calitate de deputat al Partidului Social Democrat, voi sublinia o decizie de o importanţă strategică pentru anul electoral pe care îl traversăm, o decizie care confirmă devotamentul nostru faţă de interesul cel mai înalt al românilor şi al României.

Aşa cum bine ştiţi, am hotărât, în spiritul responsabilităţii şi al maturităţii politice, comasarea alegerilor, în acest an electoral unic în istoria României. Această decizie nu a fost una uşoară, însă a fost dictată de convingerea fermă că interesul cetăţenilor trebuie să prevaleze în faţa oricăror alte considerente.

Este bine-cunoscut faptul că perioadele electorale, prin natura lor, aduc o oarecare perturbare în actul de guvernare, un hiatus care, în condiţii normale, este acceptabil ca parte a procesului democratic. Cu toate acestea, anul acesta, în faţa unui calendar electoral fără precedent, ne-am confruntat cu perspectiva unui impas guvernamental prelungit, cu consecinţe potenţial devastatoare pentru economia naţională şi pentru bunăstarea cetăţenilor noştri.

Suntem conştienţi că decizia noastră de a forma un parteneriat politic cu Partidul Naţional Liberal şi de a opta pentru un parcurs electoral comun a fost esenţială pentru a preveni fragmentarea eforturilor de guvernare şi a asigura stabilitatea şi continuitatea necesare pentru a răspunde eficient provocărilor cu care se confruntă România. De la gestionarea impactului economic global, până la securitatea naţională în contextul tensiunilor geopolitice din proximitatea noastră.

Mai mult, această decizie reflectă o maturitate politică şi o viziune strategică care depăşesc rivalităţile tradiţionale, înţelegând că, în faţa unor provocări de amploare, unitatea şi cooperarea sunt esenţiale. Am ales să punem capăt conflictelor politice, nu ca un scop în sine, ci ca mijloc de a ne îndeplini datoria sacrosanctă faţă de cetăţenii care ne-au încredinţat guvernarea ţării.

Suntem conştienţi că ceea ce am hotărât poate genera nemulţumiri în rândurile partidelor noastre. Competiţia este, în fond, o componentă naturală a democraţiei. Totuşi, suntem încredinţaţi că, în timp, toţi colegii noştri vor recunoaşte că alegerea făcută este în interesul suprem al României. Blocarea ţării în mecanismele sterile ale unui conflict electoral prelungit ar fi avut efecte nefaste, întorcându-se împotriva noastră în mod direct, prin pierderea încrederii cetăţenilor.

În final, doresc să reiterez că această decizie nu a fost motivată de un calcul politic, ci de o evaluare onestă a realităţilor cu care ne confruntăm. Este un act de curaj şi de înţelepciune, un compromis în favoarea bunăstării românilor şi a stabilităţii României. În acest spirit, apelăm la toţi colegii noştri să susţină această direcţie, înţelegând că dincolo de orice, interesul naţional trebuie să primeze.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"De la cine suntem, la cine putem să fim!"

Într-o lume care se schimbă cu o viteză ameţitoare, ne regăsim adesea într-un proces de reflecţie asupra identităţii noastre ca români. Ce ne caracterizează? Ce ne (mai) defineşte în contextul actual, globalizat şi plin de provocări? Aceste întrebări, deşi par simple la prima vedere, dezvăluie un tărâm complex de explorare a sinelui şi a comunităţii din care facem parte.

Ca români, suntem moştenitorii unor tradiţii profund înrădăcinate, ai unui trecut istoric bogat în eroisme, dar şi în tragedii. Suntem descendenţii unui neam care a luptat neîncetat pentru păstrarea identităţii şi suveranităţii.

O parte din noi poate încă resimte rezonanţa acelei voci care strigă din adâncuri spre unitate şi măreţie, cealaltă parte se poate simţi rătăcită, ca o tulpină alergată de vânt în căutarea unui loc prielnic pentru înrădăcinare. Suntem un popor la răscruce, care oscilează între mândria moştenirii sale şi confuzia adusă de întrebarea "cine suntem?".

Este evident că, în acest context, ne confruntăm cu provocări care, de multe ori, ne fac să ne pierdem direcţia. Să ne unim, pare o sarcină tot mai grea, cu toate că, profund, simţi că exact aceasta este soluţia. Unitatea - noi cu noi, noi pentru noi - reprezintă piatra de temelie care poate construi punţi peste divergenţele şi fragmentările care ne împiedică să progresăm aşa cum ne dorim.

În această lume globalizată, ce adesea nu pare să lucreze în favoarea tuturor, ne întrebăm de ce părem să ne pierdem vocea şi forţa. De ce acceptăm criticile şi minimalizarea cu generozitate, în loc să ne afirmăm şi să ne recunoaştem propriile valori şi merite? Este oare dintr-o frică paralizantă de eşec, care ne împiedică să acţionăm, toţi aceşti factori contribuind la un fel de dezrădăcinare emoţională şi spirituală?

Trebuie să ne scuturăm de acest lanţ al fricii şi să începem să ne apreciem la justa valoare. Modestia excesivă şi înclinaţia de a pune pe altul pe un piedestal în defavoarea talentelor autohtone nu fac decât să adâncească această fisură în încrederea de sine a naţiunii. Este timpul să ne redescoperim mândria naţională, să celebrăm fiecare "mărgică" românească cu aceeaşi efervescenţă cu care privim spre străinătăţi.

A venit momentul să ne reîntoarcem la rădăcini - nu doar pentru a le venera într-un mod pasiv, ci pentru a le înţelege şi aprecia valoarea şi puterea pe care ne-o conferă.

Trebuie să ne reapropiem de istoria, cultura şi tradiţiile care ne definesc, să le împărtăşim cu generaţiile mai tinere, nu într-o manieră stagnantă, ci ca pe un fundament viu şi inspiraţional pentru inovaţie şi progres.

Dar, ceea ce este poate şi mai important, este să ne reformulăm întrebările.

În loc să ne întrebăm mereu cine suntem, să ne întrebăm cine vrem să fim.

Această perspectivă proactivă ne poate ghida spre a transforma frica de eşec în curajul de a încerca, de a inova, şi de a construi pe temeliile solide ale unei identităţi conştiente şi asumate.

Identitatea noastră, ca români, trebuie să fie definită nu doar de glorie sau eroismul strămoşesc, ci şi de felul în care ne raportăm la prezent şi viitor. Cum ne adaptăm la schimbările globale, cum îmbinăm tradiţionalul cu modernul, cum reprezentăm România pe scena lumii, toate acestea sunt aspecte care ne definesc în mod constant şi dinamic.

Este esenţial, în această căutare a identităţii şi a unităţii, să încurajăm dialogul, deschiderea şi acceptarea diversităţii de opinii şi experienţe. Trebuie să creăm un spaţiu în care fiecare voce să fie auzită, iar diferenţele să fie văzute ca oportunităţi de îmbogăţire a colectivităţii, nu ca motive de diviziune. Într-o lume încărcată de tensiuni şi polarizare, capacitatea de a menţine un dialog constructiv şi respectuos este mai valoroasă ca oricând.

Pentru a ne uni şi a ne mobiliza resursele în direcţii constructive, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce ne uneşte, nu pe ceea ce ne desparte. Să celebrăm realizările individuale ca fiind victorii colective şi să recunoaştem că fiecare contribuţie, indiferent de cât de mică, este un pas înainte pentru întreaga comunitate.

Puterea de a acţiona împreună, concentrându-ne pe obiective comune, poate transforma potenţialul neexploatat în realizări concrete. Acest lucru necesită o schimbare de perspectivă: de la a vedea problemele ca pe nişte obstacole insurmontabile, la a le percepe ca pe nişte provocări care pot fi depăşite prin efort comun.

Avem nevoie, mai mult ca oricând, să recunoaştem şi să valorificăm bogăţia culturală care ne defineşte ca naţiune. Este timpul să învăţăm să trăim în prezent cu înţelepciunea trecutului şi cu ochii aţintiţi spre viitor, să îngrijim şi să cultivăm acele "rădăcini" care ne fac unici, dar să rămânem deschişi şi receptivi la "vânturile" globale care aduc noi seminţe de creştere şi evoluţie.

În final, unitatea şi identitatea noastră, ca români în lumea globalizată de astăzi, ar trebui să fie pilonii pe care să construim o societate mai puternică, mai justă şi mai prosperă. Prin reafirmarea valorilor autentice şi prin celebrarea diversităţii şi inovaţiei, ne putem asigura că România marchează nu doar pe harta geografică, ci şi pe cea a progresului uman.

Acceptându-ne trecutul, înţelegându-ne prezentul şi lucrând împreună pentru o viziune comună, putem defini cine suntem şi, mai important, cine vrem să fim.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Atrag atenţia asupra unei probleme de maximă importanţă pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale şi pentru asigurarea unei legături eficiente între regiunile istorice ale României: Moldova şi Transilvania.

Este vorba despre necesitatea imperativă şi urgentă a eliberării ordinului de începere a lucrărilor pentru Lotul Târgu Mureş - Miercurea Nirajului al Autostrăzii A8.

În calitate de reprezentant al judeţului Iaşi în Parlamentul României, am o responsabilitate profundă faţă de electoratul meu şi faţă de toţi cetăţenii acestei ţări, de a susţine proiecte care contribuie la dezvoltarea economică a regiunii de nord-est. Autostrada A8, cunoscută şi sub denumirea de "Autostrada Unirii", este nu doar o arteră de transport, ci un simbol al unităţii şi al dezvoltării sustenabile a României.

Importanţa strategică a acestui proiect nu poate fi subestimată. Legătura dintre Moldova şi Transilvania, prin Autostrada A8, este esenţială pentru stimularea economiei regionale şi naţionale, pentru creşterea mobilităţii şi siguranţei rutiere, şi pentru îmbunătăţirea conexiunilor cu reţeaua de transport europeană, TEN-T.

Estimat la peste 37 miliarde de lei, acesta reprezintă cel mai scump proiect de autostradă din istoria României. Acest lucru subliniază amploarea şi complexitatea acestuia, precum şi necesitatea sprijinului consistent din partea statului român şi a partenerilor europeni.

În pofida relevanţei sale critice şi a beneficiilor evidente pe termen lung, constatăm cu regret întârzieri inexplicabile în demararea efectivă a lucrărilor pentru Lotul Târgu Mureş - Miercurea Nirajului.

Această situaţie generează nu doar frustrări şi întrebări legitime din partea comunităţii, dar şi riscuri semnificative legate de pierderea finanţărilor europene şi de întârzierea realizării obiectivelor de dezvoltare naţionale.

Prin urmare, fac un apel ferm către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi către Guvernul României să acţioneze cu celeritate şi responsabilitate pentru eliberarea ordinului de începere a lucrărilor pentru acest segment crucial al Autostrăzii A8. Este imperativ să depăşim obstacolele birocratice şi să acţionăm în interesul suprem al României şi al cetăţenilor săi.

În încheiere, doresc să reafirm angajamentul meu neclintit, de a susţine şi promova proiecte vitale pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru prosperitatea regiunii Moldovei şi a întregii ţări.

Construirea Autostrăzii A8 este o prioritate naţională şi voi continua să mă implic activ pentru realizarea acesteia.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, putem începe?

În regulă!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 104.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.30 sesiunea de vot final, iar la încheierea acesteia cele două şedinţe, a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Aceasta este o premieră. Nu avem.

Aşadar, intrăm în ordinea de zi.

3. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ; PL-x 36/2023/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, doamna Tănăsescu, raportul.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 141 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, modificată parţial în sensul cerut de preşedinte în cererea de reexaminare, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse din Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Doamna Dumitrescu.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult.

Prezenta propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată, cu completările ulterioare, este o iniţiativă a Partidului Social Democrat şi are ca obiect limitarea numărului de mandate pentru conducerea Consiliului Legislativ, dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, prin asigurarea accesului la funcţia de consilier, restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului, abrogarea unor prevederi legale devenite caduce, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia-cadru aplicabilă şi cu deciziile recente ale Curţii Constituţionale.

Prin prezentul proiect de act normativ ne propunem stabilirea unui termen de 5 ani pentru mandatele de preşedinte al Consiliului Legislativ, respectiv de preşedinte de secţie, cu posibilitatea reînnoirii acestuia o singură dată.

Totodată, se precizează, în acord cu dispoziţiile Constituţiei României, că preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Având în vedere calitatea Consiliului Legislativ, de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, ne propunem ca acesta să-şi poată stabili propriile normative de cheltuieli de protocol şi pentru dotarea cu autoturisme în limitele bugetului propriu aprobat cu această destinaţie.

Având în vedere motivele arătate, Partidul Social Democrat susţine Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată, cu completările ulterioare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Alte intervenţii?

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la 24 există obiecţii sau comentarii? Nu.

În raportul comisiei există 5 amendamente respinse. Dacă se susţin?

Doamna Oana Murariu, vă rog. (Vociferări.)

Patru...

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Să se limiteze mandatele, dar nu de acum.

Amendamentul 4, de la amendamente respinse, propune eliminarea următoarei sintagme: "Mandatele preşedintelui Consiliului Legislativ şi ale preşedinţilor de secţii aflate în curs încetează la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pot fi reînnoite o singură dată".

Adică 10 ani de mandat pentru Iordache - "altă întrebare?". Adică în următorii 5 ani nu se mai poate interveni pe legea privind Consiliul Legislativ şi din nou să devină nelimitate?!

Să fim serioşi! Dacă chiar limităm mandatele, ar trebui să eliminăm această prevedere. Asta înseamnă să admiteţi acest amendament.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa "amendamente respinse", marginal 4.

Vot, vă rog.

Cu 48 de voturi pentru, un vot contra şi 76 de abţineri, amendamentul a fost respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2022 pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi a altor acte normative; PL-x 73/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Vă rog.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2022 pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi a altor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2022 pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi a altor acte normative, transmis cu adresa PL-x 73/2023, respectiv înregistrată sub nr. 4c-1/77 din 20 februarie 2023, respectiv nr. 4c-3/78 şi nr. 4c-13/132 din 15 februarie 2023.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 13 februarie 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2022 pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi a altor acte normative, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Grosaru? Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Ministerul Economiei, la aproape 10 ani de la înfiinţarea Companiei Hidroelectrica, a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei, fără să fie îndeplinite la acel moment condiţiile deschiderii acestei proceduri.

Drept urmare, a fost deschisă o procedură frauduloasă, în urma căreia bugetul statului a fost spoliat practic de banii pe care această companie îi aducea. Ba, mai mult, a pauperizat această companie, vânzând foarte multe microhidrocentrale din patrimoniu, şi nu numai. Ba, mai mult, certificatele verzi pe care trebuia să le emită această companie au intrat într-o procedură destul de dubioasă, de emitere şi de vânzare.

Înainte să votăm acest proiect de lege trebuie să ne gândim că toate aspectele şi toate tunurile astea pe care statul român şi le-a dat, şi nu în ultimul rând anumiţi "băieţi deştepţi", dacă putem să îi numim... - şi eu nici nu ştiu dacă este un semn de deşteptăciune această modalitate de a contribui la economia României, da? - înainte să votăm acest proiect de lege trebuie să vedem exact care este toată situaţia în ceea ce priveşte această insolvenţă şi această companie care, aşa cum spuneam, a intrat în mod fraudulos în insolvenţă, la nici 10 ani de la înfiinţarea acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind alte luări de cuvânt şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România; PL-x 439/2023; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, vă rog.

Guvernul României.

Domnul Gheorghe Sorescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 38/2023 se are în vederea facilitarea accesului cetăţenilor la serviciile publice privind înmatricularea, transcrierea, transmiterea dreptului de proprietate asupra unui vehicul, emiterea unui nou certificat de înmatriculare, radierea, precum şi depunerea declaraţiilor fiscale în vederea înregistrării radierii în şi din evidenţele organelor fiscale locale, dar şi prin intensificarea colaborării între instituţiile statului, prin interoperabilitatea bazelor de date şi optimizarea fluxului de date între autorităţile publice.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în scopul finalizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, pentru industrii, pentru apărare şi pentru transporturi, vă rog, raportul comun.

Domnule Mang, vă rog.

Domnul Ioan Mang:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România, trimis cu adresa PL-x 439 din 26 iunie 2023.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru administraţie şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au avizat favorabil proiectul de lege, în şedinţe separate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru conceperea, operaţionalizarea şi gestionarea unei aplicaţii prin care cetăţenii care doresc să înmatriculeze un vehicul, să transcrie dreptul de proprietate sau să radieze un vehicul, să poată face acest lucru fără a mai fi nevoie să se deplaseze la un sediu al serviciilor de înmatriculare. Aplicaţia va fi gestionată de Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări din Ministerul Afacerilor Interne şi va permite cetăţenilor să introducă un set minim de date necesare identificării vehiculului.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 12 septembrie 2023.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 20 septembrie 2023.

Comisia pentru industrii şi servicii a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 3 octombrie 2023.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege în şedinţa din 16 octombrie 2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog, dezbateri generale.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Doamnelor, domnilor colegi,

O scurtă intervenţie, ca să vedeţi cum funcţionează lucrurile în România.

Deci, noi ne-am strâns aici sute de deputaţi ca să aprobăm să facă Direcţia Generală de Evidenţă a Autovehiculelor o platformă, un site.

M-am uitat cu atenţie la modificările legislative şi întreb iniţiatorii: dacă nu aveaţi aceşti parlamentari, să se adune într-o sală de plen, să stea într-o dimineaţă să voteze acest proiect de lege era ilegal să faceţi o aplicaţie prin care să le faceţi oamenilor viaţa mai simplă? Consideraţi că făceaţi ceva penal dacă vă asumaţi, prin ordin de ministru sau prin legislaţie secundară, crearea unei aplicaţii prin care oamenii să introducă nişte documente şi apoi să vă fie mai uşor în relaţia cu ei? Vă consideraţi într-o situaţie penală sau care este problema dumneavoastră, de nu gestionaţi cu rapiditate asemenea instrumente prin care oamenii să aibă într-adevăr posibilitatea să primească documentele de înmatriculare cât mai repede cu putinţă?

Deci, haideţi să nu ne facem că muncim aruncând cu proiecte de lege pe chestiuni care ţin de Executiv şi de rapiditatea cu care acesta trebuie să se mişte în toate aceste iniţiative care să facă viaţa oamenilor mai simplă!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; Pl-x 525/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină, vă rog, raportul.

Doamna Tănăsescu? Vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 8 octombrie 2018.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013, în sensul înfiinţării unui centru educativ pentru minori şi a unui centru de detenţie pentru minori în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la 6 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 445/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget, vă rog.

Doamna Sandu, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, prin adresa PL-x 445/2023 din 26 iunie 2023, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014, în sensul eliminării căii de atac a recursului în cauzele având ca obiect contestarea modalităţii de aplicare a prevederilor Legii nr. 164/2014. Astfel, se uniformizează regimul căilor de atac în materia legilor reparatorii, reducerea duratei de soluţionare a cauzelor, care este în favoarea justiţiabililor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998, precum şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri.

Începem cu domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Cred că e un bun prilej să remarc faptul că, în 2003, adică când nici nu exista Alianţa pentru Unirea Românilor, iar domnul preşedinte Simion nu era vreun membru în Parlamentul României, trebuie să remarcăm faptul că, în 2003, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia.

Uite cum Parlamentul României vorbeşte de Basarabia, în 2003. Nu vorbeşte despre Republica Moldova, vorbeşte despre Basarabia.

Aşadar, chiar şi Parlamentul României recunoaşte faptul că Republica Moldova este un stat artificial, creat de doi criminali ai istoriei - de Stalin şi de Hitler.

Iar atunci când AUR şi George Simion susţin că Basarabia este pământ românesc, nu fac niciun fel propaganda Kremlinului, aşa cum suntem acuzaţi de către PSD şi de către PNL... şi chiar şi de către USR.

Nu, spunem adevărul aşa cum este el istoric şi cum - ce să vezi? - este cuprins chiar şi în legile adoptate de către Parlamentul României.

Şi continui, da, denumirea acestui act normativ, a Legii nr. 290/2003, vorbeşte de Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

Şi din nou trebuie să facem apel la istorie şi la geografie, ca să vedem că Ţinutul Herţa a fost reocupat de către URSS, în aprilie 1944, şi este în prezent componenta RSS Ucraina.

Aşadar, iată că atunci când AUR şi Alianţa pentru Unirea Românilor şi domnul preşedinte Simion vorbim de cei 500.000 de etnici români din Ucraina, care sunt supuşi unui proces violent de epurare etnică de către regimul Zelenski, noi nu facem nimic altceva decât să afirmăm adevărul istoric şi adevărul de la faţa locului, de acum, adevăr pe care - ce să vezi?...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

... l-a afirmat chiar şi Parlamentul României, într-o lege. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Oricât de bine ar arăta acest proiect pe hârtie, trebuie să luăm în considerare faptul că, din 2007, prin ratificarea Tratatului de la Lisabona, România a aderat la Uniunea Europeană.

Acest proiect nu face altceva decât să încalce principiile subsidiarităţii şi al proporţionalităţii, instituite prin acest tratat.

Drept urmare, acest proiect, cum vă spuneam, chiar dacă este îmbrăcat într-o formă pozitivă, are probleme de legalitate.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, aceasta este o problemă foarte dureroasă, dacă vorbim de Basarabia şi Bucovina.

De un an de zile este o propunere în Parlamentul Republicii Moldova despre restituirea unei singure clădiri a Mitropoliei Basarabiei, din cele 500 care au fost abuziv luate de biserica moscovită. De un an de zile acest proiect, propus de preşedintele Parlamentului de la Chişinău..., şi clădirea nu a fost retrocedată Mitropoliei Basarabiei; nemaivorbind de cetăţeni, de oameni de rând, care au lăsat hectarele, pădurile, apele, toate în Basarabia şi Bucovina şi nici cei care astăzi sunt urmaşii Uniunii Sovietice, nici statul român, nu fac nimic pentru retrocedarea acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

S-au spus aici câteva lucruri cu privire la Basarabia, respectiv Republica Moldova. Este foarte important ca astăzi să nu creăm un antagonism între ceea ce înseamnă statul Republica Moldova, care a fost creat fix de cei care cred în identitatea românească a Republicii Moldova, în anul 1991, prin ruptura de Uniunea Sovietică. Deci statul Republica Moldova nu a fost creat împotriva României, ci a fost creat împotriva politicii de expansiune a Rusiei, aceeaşi Rusie criminală care a jefuit, care a distrus şi care a împilat Basarabia.

Este foarte important ca noi astăzi să înţelegem această complementaritate între ceea ce înseamnă direcţia unionistă, legitimă - fac parte din Partidul Naţional Liberal, partidul Marii Uniri, iar pentru noi unitatea naţională a celor două state româneşti este un lucru în care credem - şi ceea ce înseamnă parcursul european al Republicii Moldova; sunt două chestiuni complementare, două chestiuni care nu se exclud.

Iar a vorbi de Republica Moldova drept un stat succesor al URSS, care a fost creat ca un fel de alternativă la unitatea naţională, este un lucru fals. Iar acest lucru poate fi dovedit de toate declaraţiile, de toate afirmaţiile şi de tot ceea ce a însemnat politica de emancipare şi renaştere naţională a românilor din Republica Moldova, încă din 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, culminând cu independenţa din 1991, care a fost gândită inclusiv în perspectiva reîntregirii naţionale şi în perspectiva revenirii Republicii Moldova la ţara-mamă, România.

În ce priveşte chestiunea privind bunurile Mitropoliei Basarabiei şi retrocedarea respectivă, darea cu titlu gratuit în folosinţă a imobilelor respective, despre care a vorbit domnul deputat anterior, este un lucru în derulare.

Ca preşedinte al Comisiei comune pentru integrare europeană...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...dintre cele două parlamente, mă voi ocupa personal ca acest lucru să se întâmple cât mai curând, aşa cum însuşi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...preşedintele Parlamentului de la Chişinău şi-a asumat acest lucru.

Deci, Republica Moldova şi România sunt o singură naţiune...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...o singură ţară şi avem un singur viitor, în unitate naţională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Gheorghe...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...Daniel.

Domnule Coarnă, deşi a vorbit domnul Grosaru şi e voie doar un singur neafiliat, de data aceasta...

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

O să fiu foarte scurt.

Este bună reglementarea, dar problema de fond este în aplicarea legii. Astăzi, în aplicarea legii, avem drepturi pe care statul român ar trebui să le acorde celor îndreptăţiţi şi nu se aplică, pentru că an de an sunt prorogate prin Legea bugetului.

Este în regulă că reglementăm, oamenii au fost vitregiţi, au fost clar abuzaţi, dar, în aplicarea legii, nu sunt finanţate aceste domenii.

Şi vă dau exemplu municipiul Olteniţa, judeţul Călăraşi, din Cadrilater, unde sunt foarte mulţi oameni care au decizii privind despăgubirea unor sume băneşti - am eu foarte multe decizii, sute de decizii în acest sens -, dar nu sunt finanţate, ele sunt prorogate prin Legea bugetului.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2023 privind aprobarea Programului naţional de investiţii pentru consolidarea spitalelor "Mihail Cantacuzino" şi a Programului naţional de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate şi de învăţământ; PL-x 417/2023; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul?

Comisia pentru industrii, Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2023 privind aprobarea Programului naţional de investiţii pentru consolidarea spitalelor "Mihail Cantacuzino" şi a Programului naţional de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate şi de învăţământ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 12 iunie 2023, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Programului naţional de investiţii pentru consolidarea spitalelor "Mihail Cantacuzino" şi a Programului naţional de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate şi de învăţământ, ce urmează a fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cred că avem doi înscrişi de la neafiliaţi.

Vom da cuvântul... (Vociferări.)

No, voiam, doamnă Violeta Alexandru, să vă dau cuvântul, dar, atunci, sunt nevoit, domnule Grosaru, vă rog.

Voiam să fiu gentilom.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Din nou avem o ordonanţă de urgenţă care nu justifică urgenţa, având în vedere faptul că se reglementează aspecte ce şi-au produs efectele.

Din lecturarea ordonanţei, o să vedem că sunt prevederi care sunt cuprinse în PNRR şi, de altfel, este aşa, un mix de prevederi din PNRR şi aspecte ce ţin de contractele comerciale.

Pentru acest tip de investiţii, cum spuneam de mai mult timp, aceste chestiuni ar trebui să fie reglementate prin încheierea de către autoritatea contractantă sau instituţia publică a unor contracte comerciale cu dezvoltatorii sau cu prestatorii de servicii.

Drept urmare, această ordonanţă, cum spuneam, nu justifică urgenţa şi nu văd o modalitate coerentă de a fi aplicată.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aş fi putut avea nişte consideraţii tehnice, dar mă abţin.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege privind instituirea premiului naţional "Ambasador Mihnea Constantinescu" pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură; PL-x 531/2023.

Iniţiatorul.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Janina-Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În contextul provocărilor actuale care vizează proliferarea discursului instigator la ură, a antisemitismului şi a intoleranţei, acordarea premiului "Ambasador Mihnea Constantinescu" reprezintă reafirmarea angajamentului ferm al României pentru promovarea asumării trecutului şi contracararea antisemitismului şi a negării, distorsionării şi trivializării Holocaustului. Acţiunea are ca scop de a premia contribuţia unor reprezentanţi ai mediului academic şi societăţii civile din România sau din străinătate pentru activitatea lor în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.

Personalitatea ambasadorului Mihnea Constantinescu a marcat o întreagă generaţie de diplomaţi, fiind un adevărat mentor pentru aceştia. Ambasadorul Constantinescu şi-a adus o contribuţie substanţială în domenii prioritare ale politicii externe româneşti, fiind implicat în majoritatea reuşitelor majore ale diplomaţiei române din ultimii 30 de ani, precum campaniile de aderare la NATO, la Uniunea Europeană, dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, precum şi în combaterea antisemitismului.

Pentru toate aceste considerente, Ministerul Afacerilor Externe a iniţiat Proiectul de Lege privind instituirea premiului naţional "Ambasador Mihnea Constantinescu" pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, pe care vă rugăm în mod respectuos să îl aprobaţi.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Ganţ, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Tulbure este la neafiliaţi şi vorbeşte la final.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am luat cuvântul pentru a saluta iniţiativa Ministerului de Externe de a propune instituirea acestui premiu. E un demers important pentru că promovează valori esenţiale pentru societatea românească, cea europeană şi cea globală.

E extrem de important să ne aplecăm asupra acestei problematici, pentru că contextul actual este absolut defavorabil. Asistăm la o recrudescenţă a antisemitismului şi xenofobiei, din nefericire, mai ales în Europa şi în lume, dar, din păcate, şi în România.

Vă rog să observaţi, în luări de poziţii publice, chiar şi în mediul politic, în opinia publică, în social media, demersuri de reabilitare a unor criminali de război, de... ştiu şi eu, revalorizare a unor mişcări fasciste care au reprezentat pentru România o tragedie. Acelaşi lucru este valabil şi în Europa, din păcate, şi, de aceea, demersul Ministerului de Externe este un lucru foarte bun.

În plus, vreau să spun că e un lucru important că acest premiu se leagă de personalitatea ambasadorului Mihnea Constantinescu. Am avut privilegiul să îl cunosc, să colaborăm punctual în chestiuni legate de Uniunea Europeană. A fost un diplomat desăvârşit, un om deosebit şi memoria lui merită să fie onorată prin instituirea acestui premiu.

Am convingerea că astăzi, în Camera Deputaţilor, vom adopta în unanimitate acest proiect.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Tulbure Simina-Geanina-Daniela, vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc.

Mă bucură foarte mult prezenţa acestui proiect pe ordinea de zi.

Desigur că nu l-am cunoscut pe Mihnea Constantinescu, însă sunt convinsă că mulţi dintre dumneavoastră, dragi colegi cu experienţă în spectrul politic şi nu numai, l-aţi întâlnit. Nimeni nu-i poate contesta meritul monumental de a fi cea mai fidelă reflecţie a serviciului public şi autorul unor reuşite strategice pentru România postdecembristă. Acest om a muncit neîncetat pentru un traseu euroatlantic pentru România. Silenţios, fără să solicite credite publice, a dus o muncă impecabilă şi a fost un mentor pentru generaţii de diplomaţi, funcţionari publici şi oameni politici care astăzi ţin România pe aceeaşi traiectorie. Am fi avut nevoie acum de domnia-sa, în timpurile acestea marcate de polarizare, discurs al urii, antisemitism, xenofobie şi radicalizare. Avem totuşi patrimoniul pe care l-a lăsat în urmă. Cred că suntem mandataţi să-l materializăm.

Felicit iniţiatorii acestui proiect şi aş vrea să fim din ce în ce mai mulţi cei care îşi asumă să continue aceeaşi traiectorie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Cristea Andi-Lucian, vă rog, din partea Grupului PSD.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Instituirea premiului naţional "Ambasador Mihnea Constantinescu" reprezintă un pas esenţial în recunoaşterea şi valorificarea eforturilor individuale şi colective care contribuie la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, reflectând angajamentul nostru naţional faţă de promovarea toleranţei şi a diversităţii.

Prin onorarea memoriei ambasadorului Mihnea Constantinescu, un diplomat remarcabil, dedicat luptei împotriva discriminării şi intoleranţei, acest premiu simbolizează angajamentul nostru neclintit faţă de valorile de respect reciproc, înţelegere şi coexistenţă paşnică, esenţiale pentru o societate democratică şi incluzivă.

Stimaţi colegi,

Acest premiu va funcţiona nu doar ca un omagiu adus celor care s-au distins prin acţiunile lor împotriva urii şi intoleranţei, dar va servi şi ca un puternic instrument de sensibilizare şi educare, încurajând mai multe iniţiative şi eforturi în această direcţie esenţială pentru sănătatea şi armonia societăţii noastre.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Chelaru Mircia, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Luarea mea de cuvânt a fost impulsionată de intervenţia domnului Ganţ şi a celorlalţi dinaintea mea.

Este minunat şi chiar lăudabil de a pune pe masa publicului, în general, un asemenea premiu care să aducă aminte de cei care au fost atleţi şi apărători ai umanismului, ai frumuseţii vieţii şi ai bucuriei de a trăi. Este excelent.

Şi, din acest punct de vedere, sugerez doamnei secretar de stat, poate se gândeşte, pentru că avem suficiente exemple din istoria noastră, să se instituie şi un premiu cu numele unei mari personalităţi care a promovat în lume românismul, românitatea, dragostea între popoare, filosofia şi mai ales modelul de viaţă al românilor.

Mă întrebam, oare de ce se face mereu trimitere la aceste aspecte urâte, de recrudescenţă a antisemitismului, a multor altor anti, anti, într-o lume care este tot mai perfidă, mai grăbită spre propria-i distrugere?

Apariţia acestor formaţiuni, acestor voci... - în opinia mea, sunt sporadice, sunt neconcludente, nu reprezintă profilul comportamental al societăţii româneşti şi nici al politicianului român.

Aşadar, nu trebuie să plecăm de la premisa că facem un premiu şi prin premiu să contracarăm asemenea atitudini. Ele vor pieri de la sine, pentru că sensul societăţii româneşti este unul al toleranţei, al bunătăţii şi al bunei-cuviinţe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am desfăşurat, înainte să-mi iau mandatul de deputat, am desfăşurat o activitate în zona societăţii civile de peste 15 ani, şi am semnalat în permanenţă existenţa la nivelul societăţii româneşti a unor atitudini deplasate, pe care eu le-am catalogat, şi mulţi alţi conaţionali de-ai mei le-au catalogat drept antiromânism.

Şi nu pot să nu reclam acum necesitatea elaborării şi combaterii... elaborării unui proiect de lege şi a unei legislaţii care să combată în ţara asta şi antiromânismul. Pentru că dacă nişte români nu pot intra pe un stadion de fotbal cu un banner pe care scrie "Transilvania, pământ românesc", ăla este antiromânism. Dacă nişte personaje hidoase din spaţiul public îşi bat joc de figuri ale istoriei noastre, ăla este antiromânism. Dacă nişte trompete triste şi obosite atacă Biserica Ortodoxă Română, ăla este antiromânism.

Aşadar, cred că este imperios necesar, sigur că da, să combatem extremismul, naţionalismul, să combatem ce vă doriţi dumneavoastră, dar în ţara asta este imperios necesar să combatem în primul şi în primul rând antiromânismul. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare; PL-x 816/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, doamna Tănăsescu, vă rog, raportul acestui proiect.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu proiectul de lege, spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mi-ar fi plăcut să lucrez şi eu asupra acestui proiect de lege, dar asta este, am să-mi acord un vot.

Proiectul de lege este bun, pentru că, aşa cum spuneam de la acest microfon, cu ceva timp în urmă, România se confruntă, din păcate, cu o serie de aspecte, printre care traficul de droguri, care a explodat în ultimul timp, a explodat în ultimii ani. Asistăm la o degenerare a generaţiei tinere, din păcate, care este din ce în ce mai expusă la aceste fenomene.

Am atras atenţia asupra următorului pericol, ceea ce înseamnă apariţia unui nou tip de drog, Fentanilul, care produce zeci de mii de victime anual în Statele Unite şi a început să producă victime şi în Europa.

Aceste fenomene nu fac altceva decât să... aşa cum spuneam, să distrugă din rădăcini societatea românească. Este o societate care se schimbă, se schimbă de la an la an, evoluează, iar învăţămintele pe care noi trebuie să le transmitem generaţiei tinere trebuie să ne conducă şi să o conducă în direcţii în care să putem să dezvoltăm o societate pe nişte evaluări şi cu nişte valori solide, nu cele la care, din păcate, şi aici, în Parlamentul României, asistăm, şi unele dintre ele pleacă exact de aici, din rândurile acestea. Şi, atunci, lucrurile, cum spuneam, trebuie să vină într-o formă în care generaţiile tinere să poată să ducă mai departe ceea ce noi transmitem.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Murariu Oana, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

USR va vota acest proiect de lege, însă vreau să atrag atenţia cu privire la un aspect - se vor crea noi posturi pentru a fi gestionat acest Registru. Deci, practic, noi posturi pentru a gestiona situaţia post-factum, când avem deja persoane condamnate care trebuie înscrise în Registru.

Ar trebui să creăm noi posturi pentru a gestiona situaţia înainte. Practic, pentru prevenţie. În acest sens, a fost amendament la bugetul de stat pentru suplimentarea schemei de personal la DIICOT cu încă 25 de procurori, amendament respins; a fost amendament la bugetul de stat pentru noi posturi în poliţie, amendament respins; pentru noi posturi în cadru ANA, amendament respins.

La Cluj sunt 5 oameni care gestionează componenta de prevenţie pentru un întreg judeţ. Poate, dacă acum avem noi posturi pentru a se gestiona Registrul, ne gândim totuşi să punem accent şi pe componenta de prevenţie, să nu ajungem să avem mai mulţi tineri consumatori de droguri.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Tulbure, vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Pe acest subiect trebuie să avem mult mai multe dezbateri şi trebuie să luăm în calcul mult mai multe lucruri şi în special tot ce înseamnă partea de argumentare din partea ONU, partea de argumentare din partea bunelor practici din alte ţări. Şi tocmai că, potrivit CSM, nu înăsprirea exagerată a pedepselor este soluţia pentru combaterea drogurilor. Asta patologizează toţi consumatorii şi se folosesc de procurori pentru a-i împinge spre evaluare şi tratament, când, în majoritatea miilor de cazuri anuale, nu este nevoie în fond de justiţia terapeutică, care este de fapt pedeapsă şi constrângere, nu tratament. Înăspreşte din nou, în decurs de câteva luni, regimul sancţionatoriu pentru trafic, regim care a mai fost înăsprit şi anterior înăspririi anterioare, acum un an şi ceva, să nu uităm asta, şi nu se stabileşte o limită şi o definiţie clară a aflării sub influenţă pentru tot ce înseamnă consumul de trafic.

Să nu uităm că avem foarte mulţi consumatori de care nu se îngrijeşte absolut nimeni, nu avem centre de reabilitare şi mulţi dintre aceşti consumatori sunt tineri şi trebuie să discutăm mult mai mult despre acest subiect şi să avem grijă atunci când îi judecăm pe aceşti oameni care sunt într-o poziţie foarte vulnerabilă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Colega noastră cred că a confundat proiectele. Prin acest proiect nu mărim pedepsele, ci vizăm instituirea unui registru automatizat de înscriere a traficanţilor de droguri, astfel încât organele statului să poată cunoaşte informaţii despre aceşti traficanţi în mod real.

Este un proiect construit pe sistemul Registrului automatizat contra agresorilor sexuali şi, din perspectiva aceasta, în mod evident, devine un instrument util pentru toate organele statului care sunt chemate prin lege să intervină în combaterea acestui flagel.

Mulţumim pentru colaborare.

Spun asta în numele iniţiatorilor din Grupul parlamentar al PNL, este un proiect liberal.

Mulţumim pentru colaborare tuturor grupurilor parlamentare.

De asemenea, celor două ministere care s-au implicat activ în dezbaterea şi construirea proiectului, respectiv Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.

Şi vă adresăm invitaţia, rugămintea de a vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Şerban Gianina, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, şi AUR va susţine acest proiect, o să votăm "pentru", însă nu putem trece cu vederea peste faptul că au trecut mai bine de 6 luni de la accidentul din 2 Mai, unde un şofer drogat a ucis tineri nevinovaţi, un caz care ne-a şocat pe toţi, şi vedem acel minunat proiect legislativ, "2 Mai", care stă în sertare.

Dacă cu adevărat vreţi să facem ceva, trebuie să facem prevenţie. Nu avem scanere în frontiere, nu avem centre de dezintoxicare pentru consumatori şi totuşi vedem zilnic un subiect în presă sau la TV despre consumul de droguri - droguri în şcoli, droguri în universităţi, şoferi care se urcă la volan fiind consumatori de droguri, vedem oameni nevinovaţi ucişi de acest flagel.

Haideţi să facem ceva real pentru aceşti oameni!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul...

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Drept la replică.

Domnul Gabriel Andronache:

O simplă precizare, domnule preşedinte, şi anume că nu stă la sertar Proiectul "2 Mai". El a primit rapoarte de aprobare din partea tuturor comisiilor sesizate şi săptămâna viitoare îl vom avea la plen.

Vă mulţumesc oricum, pentru că aţi adus în discuţie această chestiune.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Flucuş, vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, deja au vorbit 2 colegi de-ai dumneavoastră. Eventual, îl înlocuiţi pe domnul Flucuş?

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Desigur că este o iniţiativă bună, este un pas înainte, dar să ştiţi că este un pas mic, pentru că acum consumul de droguri a ajuns la o scară atât de largă, încât este des întâlnit în mediul rural. Practic, în orice sat din România a pătruns acest viciu şi ne aflăm într-o situaţie foarte, foarte neplăcută, tinerii având acces în mod facil la droguri care le pot arde repede creierele, droguri de sinteză, şi care sunt răspândite peste tot.

Eu îmi pun întrebarea dacă acest lucru este posibil fără implicarea unor persoane importante din anumite instituţii ale statului?

Şi fenomenul este atât de grav, încât nu putem să ne oprim la înfiinţarea unor registre sau a unor centre de tratament, pentru că nu vom putea ţine pasul, să tratăm zeci de mii sau sute de mii sau chiar milioane de consumatori. Trebuie să gândim o legislaţie severă care să descurajeze comercializarea, intrarea în ţară a drogurilor şi pe oricine desfăşoară activităţi în acest domeniu.

Cred că este chiar un element de securitate naţională. Mă gândesc că CSAT-ul ar putea să ia în dezbatere acest lucru, deoarece după depopularea masivă a ţării, ştiţi că acum, la fiecare mie de locuitori, într-un an, 15 locuitori mor, 5 pleacă din ţară şi doar 8 se nasc.

Or, dintre aceşti 8 care se nasc, toţi pot să aibă acces foarte uşor la moartea albă. Şi, pentru a ne asigura viitorul ţării noastre, trebuie să luăm nişte măsuri mai profunde decât înfiinţarea acestui Registru naţional.

Oricum, AUR, aşa cum a menţionat şi colega mea anterior, va vota, ca pas pregătitor, acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 26 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem la 11.30.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 27 februarie 2024, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a CCR, următoarele legi adoptate de ambele camere ale Parlamentului:

Legea pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A3 România - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2023 şi la Luxemburg la 20 noiembrie 2023; PL-x 1/2024; adoptată în procedură de urgenţă;

de asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale şi de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic; PL-x 803/2023; adoptată în procedură de urgenţă.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 27 februarie 2024.

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

Suntem în cvorum.

Proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaţilor

La primul punct, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 13/2024.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, un vot împotrivă, 10 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

Pentru îndreptarea erorii materiale, vă rog.

Domnule Buicu, vă rog.

Să explicaţi foarte clar!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Aş vrea să mulţumesc Departamentului Legislativ şi să vă semnalez că la PL-x 765/2023, la nr. crt. 1, din cadrul amendamentelor respinse şi care au fost adoptate în plenul Camerei Deputaţilor,...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mai tare, domnule Buicu, puţin!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

... s-a strecurat o eroare materială, prin omiterea de la litera p³) a unei sintagme - "care conţine sau nu conţine nicotină", definiţia fiind incompletă.

Astfel, litera p³) trebuie să aibă următorul conţinut:

"p³) «flacon de reumplere» înseamnă un recipient cu un lichid care conţine sau nu conţine nicotină şi care poate fi folosit pentru reumplerea unei ţigarete electronice".

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun; PL-x 765/2023, împreună cu această completare, îndreptare a erorii materiale, susţinută la tribună de domnul Florin Buicu.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru şi un coleg care nu e de acord cu legea.

Adoptat, împreună cu eroarea materială îndreptată.

Explicarea votului, domnul Emanuel Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Acesta este un festival al ipocriziei şi al cinismului PSD şi PNL.

În data de 3 septembrie 2023, domnul Ciolacu, liderul acestui partid unic, a mers să spună vorbe dulci la o fabrică de tutun în Otopeni. De acolo, lăudând industria morţii, a spus că România trebuie să fie o ţară fără fum. Ceva mai cinic şi mai ticălos decât aşa ceva aţi văzut în viaţa voastră? (Vociferări.)

Da! Vă spun eu. În iunie 2023, o colegă de-a dumneavoastră, doamna Pauliuc, de la PNL, a adus 50 de copii de la un liceu din Nehoiu, din judeţul Buzău, ca să-i înveţe că politicile de vapat sunt mai sănătoase ca tutunul clasic. În Parlamentul României, o PNL-istă a adus copii să-i înveţe că vapatul este bun.

Vă spun că ipocrizie mai mare decât să susţii interzicerea comercializării în mall-ul Băneasa..., să văd eu, după ce aţi băgat în mall-uri dispozitivele de vapat, cine verifică buletinul unui copil de 15 ani, dacă este major sau nu. Vă spun sigur că n-o face nimeni.

Deci, cheia este să interziceţi reclama la tutun.

Dar cum să faceţi asta, când premierul Ciolacu merge şi laudă industria tutunului din poziţia de premier? Ipocrizie ca asta nu există în Europa, nu există nicăieri în lume.

Şi este o senatoare care aduce copii în Parlament să-i înveţe, cu industria tutunului la masă,...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... că vapatul este bun.

Criminali! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Oare nu ipocrizie se numeşte să critici o lege pe care ai votat-o?!

Domnul Gabriel Andronache, din partea Grupului PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Nu are sens să dau o replică la ceea ce s-a afirmat mai înainte, pentru că nu are, în mod evident, niciun temei afirmaţia colegului nostru.

Dar explicaţia votului este următoarea: Grupul parlamentar al PNL a susţinut şi a votat acest proiect de lege; îl considerăm un proiect de lege bun. În mod evident constituie un instrument important pe care îl vor avea la dispoziţie cei chemaţi să aplice legea şi reprezintă şi un mijloc de prevenţie, în scopul îmbunătăţirii sănătăţii generaţiei tinere.

Totodată, credem că acest demers legislativ, după intrarea în vigoare, va fi întreg atunci când şi proiectul Partidului Naţional Liberal, referitor la interzicerea publicităţii pentru aceste tipuri, instrumente de utilizare a tutunului, va fi aprobat.

De aceea, vă solicităm sprijinul pentru acest proiect care astăzi este la Comisia pentru cultură.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea AUR, doamna Ana Predescu.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vin în completare cu remarca conform căreia Grupul AUR a votat acest proiect, însă trebuie într-adevăr atrasă atenţia asupra interzicerii publicităţii acestor dispozitive, deoarece este un mod pervers al acestei industrii de a atrage tinerii, având în vedere faptul că sunt dispozitive colorate, cu diferite arome, expuse la vedere, care atrag atenţia.

Recent, premierul Marii Britanii a tras un semnal de alarmă vizavi de aceste aspecte şi a propus Parlamentului interzicerea aromelor, aspectului atrăgător, expunerii şi prezentării la vedere a acestor dispozitive.

Şi, având în vedere că ai noştri colegi de la PNL au un proiect în acest sens, am rugămintea şi vom contribui şi noi ca aceste aspecte să se regăsească în proiectul nou.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Florin Buicu.

Neafiliaţii la final, domnule Grosaru.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect al PSD şi vă mulţumesc pentru voturi.

Dar, ipocrizie, numele tău este USR. Partidul care plăteşte pe vaccinuri un miliard de euro, (Vociferări.) pentru vaccinuri de care România nu are nevoie, (Aplauze.) vine să dea lecţii de ipocrizie?

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel, ultimul vorbitor.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Ca şi pe pachetul de ţigări avem o serie, un pachet, aşa, de măsuri, care nu au făcut altceva decât să încalce Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi nu ultimul rând legea.

Celor care au încălcat acest regulament şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, în ceea ce mă priveşte, ca şi pe pachetul de ţigări, am să le pun, aşa, o etichetă şi am să spun: "Nici nu gândeşti cât de mic deja tu eşti!". (Rumoare.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 15 iulie ca "Ziua Mărcii Poştale Româneşti"; PL-x 630/2023.

Vot, vă rog.

188 de voturi pentru, două împotrivă, 62 de abţineri. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aderarea Inspecţiei Judiciare la Reţeaua Europeană a Serviciilor de Inspecţie Judiciară (RESIJ) şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale la aceasta, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 750/2023.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 123/2021.

Vot, vă rog.

215 voturi pentru, 27 contra, 10 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2023 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziţiei de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional; PL-x 459/2023.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România; PL-x 439/2023.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Grupul USR a votat pentru această iniţiativă legislativă, pentru că este important să dai credit digitalizării şi atunci când vine vorba de domeniul transporturilor.

Dar, stimaţi colegi, vă atrag atenţia că gara din Baia Mare a fost închisă doar zilele trecute de Protecţia Consumatorului. Poate cea mai insalubră clădire deţinută de statul român, care reprezintă un pericol real atât pentru angajaţi, cât şi pentru călători, a fost pusă sub lacăt. Igrasie în exces, condiţii insalubre, tavanul care stă să cadă, de grupurile sanitare nici nu mai vorbim.

Doar în urmă cu câteva săptămâni Guvernul României a declarat Baia Mare staţiune turistică de interes naţional, iar acum, o poartă de intrare spre judeţul Maramureş, gara din Baia Mare, administrată tot de Guvernul României, este închisă.

Mă uit în sală după domnul deputat, ministru Grindeanu, care ar trebui să intre sub o piatră de ruşine pentru această situaţie, dar nu-l văd.

Absenteism, nepăsare şi proiecte doar pe hârtie. Asta a însemnat PSD şi PNL pentru România, în ultimii 34 de ani. Asta vor să propună şi în următorii 10 ani. Acesta este noul PCR, "Partidul Comasat Român". (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 445/2023.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2023 privind aprobarea Programului naţional de investiţii pentru consolidarea spitalelor "Mihail Cantacuzino" şi a Programului naţional de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate şi de învăţământ; PL-x 417/2023.

Înţeleg că avem o problemă tehnică. Aşteptăm confirmarea momentului în care putem da votul.

Merge? Deci vorbim de punctul 9. Tocmai am citit obiectul de reglementare şi titlul acestuia. PL-x 417/2023.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Victoria Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Se cuvine să mulţumesc pentru acordarea votului.

Ştiu că exista o altă procedură în care neafiliaţii vorbeau la final, dar cum la momentul la care se dezbătea proiectul apăsase colegul meu mai devreme, n-am mai intervenit, şi deci mulţumesc pentru oportunitate.

Ce vreau să spun pe acest subiect? Ne puneţi într-o situaţie absolut delicată. Noi suntem, parlamentarii Forţa Dreptei, pentru consolidarea spitalelor, pentru reabilitarea celor cu grad ridicat de risc seismic. Dar întrebarea mea pentru dumneavoastră, cei de la guvernare, este următoarea: putem să avem şi noi o gândire raţională şi eficientă în investiţia banilor publici în obiective de acest gen?

Cu alte cuvinte, de ce nu folosim bani europeni pentru consolidarea spitalelor? E mai greu, nu e aşa de uşor să se facă anumite combinaţii pentru cheltuielile respective sau n-avem capacitatea să gestionăm banii europeni? Este absurd!

Deci noi facem un program naţional din banii publici, care şi aşa nu sunt suficienţi, pentru a investi în spitale, când avem bani europeni care ne aşteaptă în PNRR. Mă rog, acolo s-au negociat nişte obiective, aş putea să înţeleg, dar nu vă împiedică nimeni să mergeţi la Bruxelles şi să spuneţi: "Pe măsură ce se economisesc bani, tot la spitale vrem să-i investim şi pe aceia, din fonduri europene", ca să lăsăm banii din bugetul public pentru alte investiţii, în care nu avem posibilitatea să folosim sursele externe nerambursabile.

Deci este o varză în capul celor care gestionează aceste lucruri şi nu facem decât să ne irosim şansele de a folosi bani europeni, inventând un program naţional pentru spitale, când avem atâtea oportunităţi pe care, dacă am fi deştepţi şi puşi pe treabă, am putea să le folosim ca să-i lăsăm pe aceştia în cu totul alte obiective.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Emanuel Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Aproape săptămânal, când vedeţi buletinele de ştiri, pe final de săptămână, măcar o ştire este cu un cutremur în zona Buzău, Vrancea.

Domnul Ciolacu este din Buzău. Acolo există un centru de transfuzii care are fisuri în structura de rezistenţă, încă de la cutremurul din ʾ77. Atenţie, încă din ʾ77! Acolo este şi Divizia a doua de infanterie "Gemina", unde a fost general domnul Ciucă.

Atenţie, în caz de seism, blocurile de lângă centrul de transfuzii din Buzău pică primele pe centrul de transfuzii, care pică primul. (Vociferări.)

Deci este o catastrofă infrastructura medicală critică, în caz de cutremur, pe aliniamentul Buzău-Focşani şi - atenţie! - până la Suceava, unde am fost şi am văzut cu ochii mei centrul de transfuzii care stă să cadă.

Deci investiţiile pe care trebuie să le faceţi - şi spun acum pentru domnul Ciolacu - centrul de transfuzii din Buzău, care a avut finanţare anul trecut, a rămas fără ea.

Deci, în caz de cutremur, în caz de catastrofă, atunci când avem nevoie de sânge, voi, cei de la PSD şi PNL, nu aţi investit niciun leu în centrele de unde trebuie să luăm sânge ca să salvăm vieţi. Asta înseamnă neglijenţă criminală şi trădare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Să ne explicaţi cum se întâmplă ca blocurile care pică primele, peste centrul care pică primul, că aceea n-am înţeles-o?!

Din partea AUR, domnul Mircia Chelaru.

Din partea AUR, doamna Dumitrina Mitrea.

Un gentleman, ca de fiecare dată!

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vorbim de reabilitarea instituţiilor de sănătate, iar la Piatra Neamţ Spitalul de Oncologie este închis de mai mult de 6 luni. Nu se investeşte nimic acolo, deşi există 7,5 milioane de lei bani pentru reabilitarea Spitalului de Oncologie.

Slavă cerului că la Piatra Neamţ, pe data de 24 februarie, doi medici din Cluj au deschis o secţie de oncologie.

Evident că îi felicit, dar dumneavoastră aţi renunţat la un program care se numeşte Alexandru Pesamosca, pe care AUR l-a adus în Parlament, în comisiile parlamentare, iar majoritatea colegilor l-au respins. Este un program prin care ajutăm, dăm sprijin acestor instituţii, nu publice, ci private, să facă, să reabiliteze spitale, ceea ce dumneavoastră, Guvernul, nu ştiţi să faceţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Florin Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi mulţumesc celor care au votat acest proiect.

N-aş fi venit în faţa dumneavoastră dacă nu vedeam, din nou, ipocrizie.

Cred că la Buzău, domnului de la USR îi e frică de domnul Ciolacu. De aceea, la fiecare explicaţie, vine să vorbească de domnul Ciolacu.

Este vorba de ipocrizie, pentru că acest partid, USR, care a avut miniştri ai sănătăţii, în loc să bage banii în infrastructura spitalelor, au băgat banii în vaccinuri - un miliard de euro. (Aplauze. Vociferări.)

Cei care vin să atace acum că nu este bun programul au avut prim-ministrul României. De ce n-au făcut un program de reabilitare al spitalelor? (Aplauze.)

Veniţi acum să atacaţi şi să spuneţi că nu aţi fost în stare cât aţi fost la guvernare. (Vociferări.)

Vă mulţumesc celor care aţi votat.

Iar celor care sunteţi ipocriţi, toţi, să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10. Proiectul de Lege privind instituirea premiului naţional "Ambasador Mihnea Constantinescu" pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură; PL-x 531/2023.

Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 3 împotrivă, o abţinere. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă bucură larga majoritate cu care a fost adoptat acest proiect.

Nu mă surprinde lipsa unanimităţii. E o chestiune de consecvenţă, însă consecvenţa majorităţii mă bucură, şi anume faptul că atunci când se vorbeşte despre contribuţia României la acest demers, şi anume combaterea antisemitismului, e important să detaliem puţin ce înseamnă că România a făcut ceva în acest sens, şi în primul rând a făcut Parlamentul României. E foarte important să subliniem acest lucru. Parlamentul exprimă suveranitatea naţiunii române şi mă refer la Parlament, adică şi la Senat, şi la Camera Deputaţilor, care cu largi majorităţi au adoptat iniţiative importante ale deputatului Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, domnul Silviu Vexler, căruia i s-au asociat şi alţi colegi şi care, de unul singur, n-ar fi reuşit să treacă prin Parlament aceste iniţiative, dacă nu o largă majoritate de senatori şi deputaţi nu s-ar fi asociat acestora.

Ce vreau să spun este că, atunci când se vorbeşte despre România şi succese în materie, e important să subliniem rolul Parlamentului.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Legi organice. Adoptări

11. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi a Autorităţii pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 - Transformare digitală din Planul naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi alte categorii de măsuri, reexaminată, la cererea Preşedintelui României; PL-x 226/2022/2023.

Vot, vă rog.

212 voturi pentru, 28 împotrivă, 13 abţineri. Adoptată.

Legea privind modificarea şi completarea Legii...

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Dacă puteţi în timp util, vă rog!

Explicarea votului, domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Eu îi cer domnului Ciolacu să ne explice cu ce îl are la mână Iohannis, de bagă 7 milioane de euro din banii publici în palatul dânsului. (Aplauze. Vociferări.)

Nu este nicio explicaţie normală pentru care poţi să bagi 7 milioane de euro publici, banii pe care îi strânge în două săptămâni din impozitul pe care Boloş îi ia de la oamenii care merg în concedii medicale, ca să-i facă palat lui Iohannis.

Vrem să ştim cu toţii...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

... de ce domnul Ciolacu bagă banii ăştia prin RAPPS, care e în subordinea lui? (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Totuşi, vorbeam de digitalizarea României.

Domnul George Simion, de la AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dacă tot sunteţi acolo, domnule Moşteanu, întrebaţi-i şi pe colegii de la PNL ce fac cu banii din subvenţie, că tot în RAPPS au băgat acei bani.

În aceeaşi ordine de idei, la ora 17.30, în faţa Palatului "împăratului", o să organizăm un protest.

Ne vedem acolo!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

12. Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, reexaminată, la cererea Preşedintelui României; PL-x 36/2023/2024.

Vot, vă rog.

174 de voturi pentru, 71 împotrivă, 10 abţineri. Adoptată.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2022 pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi a altor acte normative; PL-x 73/2023.

Vot, vă rog.

185 de voturi pentru, 69 de abţineri. Adoptat.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; Pl-x 525/2018; lege organică.

Vot, vă rog.

Aşteptăm, da!

Să-mi spuneţi când dăm drumul, ca să mai zic o dată "vot".

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Nu se înţelege.

250 de voturi pentru, două împotrivă, o abţinere. Adoptat.

Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Stimaţi colegi,

În primul rând vreau să vă mulţumesc pentru votul dat pentru adoptarea acestei propuneri legislative, pentru că răspunderea penală a minorilor prevede două măsuri educative.

În primul rând, o măsură educativă neprivativă de libertate şi, evident, măsuri educative privative de libertate. Acestea sunt internarea într-un centru educativ, respectiv într-un centru de detenţie în care minorii urmează programe şcolare, formare de aptitudini, de deprinderi, dar şi reintegrarea socială.

La ora actuală, în România avem doar două centre educative - unul în judeţul Bacău şi unul în judeţul Timiş, şi două centre de detenţie - unul în judeţul Brăila şi unul la Craiova.

Sigur că în ultimii ani se sesizează o creştere a delincvenţei juvenile. În fiecare zi, şapte minori sunt trimişi în judecată pentru furt sau tâlhărie. În fiecare zi, un minor este trimis în judecată pentru lovire sau vătămare corporală. La 3 zile, un minor este trimis în faţa judecătorului pentru viol sau crimă.

Aşadar, cu toate că noul Cod penal a redus simţitor trimiterea în judecată a minorilor care comit infracţiuni, numărul de infracţiuni a crescut semnificativ în rândul minorilor.

Pe cale de consecinţă, această propunere legislativă vine şi modifică Legea nr. 254/2013, în sensul în care propune înfiinţarea unui centru educativ şi a unui centru de detenţie în fiecare regiune de dezvoltare a României. Iar elementul de noutate, ţinând cont şi de contextul european, contextul naţional, în aceste centre, înfiinţarea şi a unei secţii specializate pentru tratarea, recuperarea, reabilitarea şi reintegrarea socială a minorilor condamnaţi care sunt dependenţi de consumul de substanţe psihoactive, urmând ca medicul fiecărui centru să urmărească schema de tratament pentru ei.

Dacă spunem că minorii de astăzi, tineretul de astăzi reprezintă viitorul de mâine şi ne preocupă viitorul României, iată că şi prin acest segment, pe care îl atingem astăzi, în sensul în care ne dorim să salvăm cât mai mulţi minori prinşi în ghearele infracţionalităţii...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...sau "muşcaţi" de flagelul consumului de substanţe psihoactive, astăzi, prin votul dumneavoastră, aţi făcut acest lucru şi vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

15. Proiectul de Lege privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare; PL-x 816/2023.

Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 4 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Macovei Silviu Nicu. (Vociferări.)

Domnul deputat Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumim, stimaţi colegi.

În numele Grupului PNL, vă mulţumim tuturor grupurilor parlamentare pentru că aţi contribuit la adoptarea acestui proiect extrem de important, un instrument la dispoziţia organelor de aplicare ale legii. Vor şti în fiecare moment unde sunt traficanţii de droguri şi vor putea acţiona.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Grosaru Andi-Gabriel.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Apropo de droguri, întreb oare ce conţin ţigările pe care le fumează cei care au încălcat, în primul rând, Regulamentul Camerei Deputaţilor şi legea şi hărţuiesc încontinuu minoritatea italiană.

Fac un apel din nou să opriţi hărţuirea comunităţii italiene!

Opriţi-vă să mai luaţi şi să influenţaţi oameni şi persoane...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... care fac parte din comunitatea italiană.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Nu are nicio legătură cu explicarea votului la proiectul pe care l-am votat.

Vă mulţumesc.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Membrii Biroului permanent sunt invitaţi la sala de şedinţe.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.09.