Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Gianina Şerban şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ (înlocuit de doamna deputat Alexandra Presură), secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Gianina Şerban şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 5 martie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului pe care deja îl cunoaşteţi.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan-Cristian Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În contextul actual internaţional este esenţial să evidenţiem şi să condamnăm practicile autoritare ce subminează principiile democraţiei şi drepturile fundamentale ale omului. Una dintre cele mai alarmante tendinţe, observate atât în Federaţia Rusă, cât şi în Republica Islamică Iran, este lichidarea sistematică a opoziţiei politice, prin metode ce variază de la intimidare şi arestare la acte de violenţă şi eliminare fizică.

În ambele ţări, guvernele au implementat legi şi practici care limitează sever libertatea de exprimare şi dreptul de asociere. Activiştii, jurnaliştii şi membrii opoziţiei politice sunt frecvent ţinta hărţuirii, arestărilor arbitrare şi a proceselor judiciare motivate politic.

Atât în Rusia, cât şi în Iran, guvernele au recurs la violenţă pentru a suprima protestele şi mişcările de opoziţie. Utilizarea forţei excesive de către poliţie, detenţiile ilegale şi tortura reprezintă încălcări grave ale drepturilor omului.

Există numeroase cazuri în care lideri ai opoziţiei au fost ţinte ale unor acte de violenţă, demonstrând o politică de stat orientată spre reprimarea oricărei opoziţii.

Cazul lui Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei ruse, oferă o ilustrare clară şi recentă a măsurilor la care Guvernul rus este dispus să recurgă pentru a suprima vocile disidente.

Reacţia internaţională la cazul lui Navalnîi, incluzând sancţiuni din partea mai multor guverne occidentale, evidenţiază preocuparea globală faţă de practicile autoritare ale Rusiei şi nevoia de a sprijini principiile democraţiei şi drepturile omului. Eforturile internaţionale concertate şi solidaritatea cu cei care luptă pentru drepturile lor fundamentale în Rusia, Iran şi în alte regimuri autoritare sunt esenţiale pentru promovarea libertăţii şi justiţiei la nivel global.

Un alt exemplu îngrijorător care reflectă modul în care guvernele autoritare îşi urmăresc şi încearcă să elimine opoziţia este tentativa de asasinat îndreptată împotriva lui Alejo Vidal-Quadras, un politician european cunoscut pentru criticile sale la adresa Republicii Islamice Iran. Această acţiune, de care Iranul este acuzat, demonstrează nu doar încălcarea suveranităţii naţionale a altor state, dar şi dispreţul flagrant faţă de normele de drept internaţional.

Aceste incidente subliniază pericolul pe care îl reprezintă regimurile autoritare, nu doar pentru cetăţenii proprii, dar şi pentru comunitatea internaţională, atunci când încearcă să-şi extindă tactica represivă dincolo de graniţele lor naţionale. Tentativa de asasinat împotriva unui politician european pentru poziţiile sale politice este un act de agresiune care necesită o condamnare fermă şi o reacţie colectivă.

În contrast cu încercările Guvernului iranian de a suprima orice formă de disidenţă internă, există şi o opoziţie puternică şi bine organizată, în exil, demonstrând rezilienţa şi dorinţa de schimbare democratică în Iran. Consiliul Naţional al Rezistenţei Iraniene este un exemplu proeminent, reprezentând o largă coaliţie de grupuri ale opoziţiei iraniene care militează pentru o republică democratică, seculară şi non-nucleară în Iran. Consiliul Naţional al Rezistenţei Iraniene joacă un rol crucial în dezvăluirea abuzurilor regimului iranian, inclusiv încălcările drepturilor omului, programul nuclear şi activităţile de destabilizare regională. Din exil, Consiliul Naţional al Rezistenţei Iraniene a reuşit să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra situaţiei din Iran, oferind o alternativă viabilă la regimul actual.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Bucureşti, Dan-Cristian Popescu.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm.

Domnul Mihai Weber este înscris. Nu este prezent.

Domnul Virgil Alin Chirilă? Nu este prezent.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

(Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ solicită să ia cuvântul.)

OK. Radu-Marcel Tuhuţ.

Dar nu ne vom mai întoarce la colegii dumneavoastră, în condiţiile în care vor reveni. Chiar aşa.

Vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Moţii din Munţii Apuseni merită mai mult!"

Încă din prima zi de mandat mi-am propus să dau voce moţilor din Munţii Apuseni, să îi sprijin în demersurile lor, nu doar pentru faptul că mi-au acordat încrederea să îi reprezint în Parlamentul României, ci pentru că a fi mereu aproape de ei pentru mine înseamnă să fiu acasă.

Astăzi vin în faţa dumneavoastră cu o nouă problemă, pe care o întâlnim cu precădere în oraşele din zona Munţilor Apuseni şi cu siguranţă şi în multe alte oraşe de dimensiuni mai mici din ţară, şi anume lipsa investiţiilor în reabilitarea şi eficientizarea energetică a blocurilor.

Problema este atât de stringentă în Apuseni în mod special pentru faptul că în această zonă iernile nu ţin doar 3 luni, sezonul rece începând din octombrie şi terminându-se abia în luna mai. În lipsa izolării blocurilor, căldura se pierde cu uşurinţă, casele sunt greu de încălzit, iar familiile consumă cantităţi masive de lemn pentru a se încălzi, având în vedere că extinderea reţelei de gaze naturale a rămas doar o promisiune fluturată în fiecare an de Consiliul Judeţean.

Reabilitarea energetică a blocurilor din Munţii Apuseni trebuie să se realizeze cât mai rapid, iar finanţarea acestui obiectiv de investiţii ar trebui să fie asigurată integral cu finanţare din fonduri europene, de la bugetul de stat şi cel local, fără contribuţie din partea asociaţiilor de proprietari, având în vedere că zona este una defavorizată şi a fost întotdeauna privată de investiţii care să asigure un minim nivel de trai la standarde europene.

Vorbind pentru judeţul meu, proprietarii de apartamente din Abrud, Câmpeni şi Baia de Arieş ar trebui să fie scutiţi de contribuţia financiară pentru proiectele de creştere a performanţei energetice a locuinţelor. Dacă aceste localităţi sunt considerate, inclusiv prin lege, oraşe defavorizate, de ce să punem oamenii la plată?

În acest sens, voi depune un proiect de lege care prevede mai mult sprijin pentru moţi. Reabilitarea blocurilor este una dintre cele mai eficiente metode de creştere a eficienţei energetice a clădirilor. În contextul iernilor lungi şi friguroase din Munţii Apuseni, este important ca locuinţele să fie bine izolate pentru a păstra căldura şi a reduce costurile de încălzire.

Reabilitarea energetică a blocurilor din Munţii Apuseni nu reprezintă doar o investiţie în infrastructură, ci şi o investiţie în viitorul şi bunăstarea comunităţilor locale. În oraşele Abrud, Câmpeni, Baia de Arieş, Zlatna nu a fost introdus gazul metan, iar creşterea performanţei energetice, având în vedere că aceste locuinţe sunt încălzite cu lemne, reprezintă o necesitate cu atât mai mare, pentru a menţine căldura cât mai mult în interiorul lor.

Dragi colegi, am speranţa că veţi înţelege necesitatea acordării de finanţări suplimentare, atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, pentru reabilitarea energetică a blocurilor din zonele defavorizate de munte, şi veţi susţine această iniţiativă legislativă!

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Colegii noştri, Alexandru Popa, Andrei Daniel Gheorghe, Radu-Marin Moisin, Corneliu Cozmanciuc, Valentin-Ilie Făgărăşian, nu sunt prezenţi.

Ia uite-l!

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cum să privim noi «Imperiul Răului»".

Cu toţii cunoaştem această metaforă a lui Ronald Reagan cu privire la Uniunea Sovietică. Erau timpuri în care lumea mergea către democraţie şi libertate, în care părea că regimurile totalitare aparţin exclusiv unui trecut de mult apus. Iată că, din păcate, iluzia sfârşitului de secol XX, în care mulţi gânditori, filosofi şi oameni politici credeau că istoria se apropie de sfârşit, iar războaiele şi marile confruntări violente aparţin doar unor epoci din care poate omenirea a tras învăţămintele necesare cu privire la răul pe care să-l facă, toate aceste lucruri au fost contrazise de ceea ce trăim în ultimii ani, cu privire la acţiunile Rusiei la adresa Ucrainei, războiul de agresiune pe care l-a declanşat şi tot acest climat de insecuritate, de presiune şi de teroare pe care regimul dictatorial de la Moscova îl cultivă, în întreaga lume, pot spune.

Dar ceea ce este important de spus este - oare de ce vedem adesea cum această propagandă mincinoasă, perfidă a Rusiei, care se foloseşte inclusiv de nemulţumiri personale ale oamenilor pentru a propaga idei împotriva lumii libere, împotriva NATO, a Uniunii Europene, împotriva statelor democratice, reuşeşte să prindă rădăcini? De ce noi tolerăm acest tip de propagandă totalitară, care nu este cu nimic străină de propaganda comunistă şi de propaganda cu care Uniunea Sovietică ne-a obişnuit sau ne obişnuise înainte de binevenita sa prăbuşire?

Ceea ce este poate esenţial de spus este faptul că mulţi nu înţeleg ce înseamnă Rusia de astăzi. Rusia de astăzi reprezintă un regim KGB-ist, şovin, represiv şi un regim care îşi trage seva din stalinism mai degrabă decât din orice altceva. Un regim în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale oamenilor sunt încălcate, în care nu există drepturi, să spunem, esenţialmente protejate de stat, în care minorităţile sunt discriminate, în care opozanţii politici sunt oprimaţi şi în care disidenţii sunt ucişi unul câte unul.

Sub nicio formă nu cred că putem vreodată lua drept model un astfel de regim. Un regim care este împotriva vieţii, împotriva umanităţii şi care încalcă valorile fundamentale ale lumii noastre. Cu atât mai puţin acest regim poate fi considerat creştin, dat fiind faptul că sunt unii care se lasă manipulaţi inclusiv de tot felul de...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...inepţii, precum "Rusia, apărătoare a ortodoxiei". Nimic mai fals. Toată această propagandă nu ne duce decât pe un singur drum - drumul servituţii, drumul terorii şi drumul totalitarismului. Iar acest drum nu-l putem accepta sub nicio formă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Christine Thellmann.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi vine în contextul găzduirii Congresului PPE în România.

"Săptămâna aceasta, importanţi lideri populari europeni vor fi la Bucureşti!"

Stimaţi colegi,

România este pe harta europeană a PPE. Zilele acestea viitorul Europei se decide la Bucureşti, în cadrul Congresului PPE.

Acest congres este cel mai important eveniment politic al Europei înainte de alegerile europarlamentare. Organizarea acestui eveniment la Bucureşti demonstrează că suntem puternici în Europa.

În acest moment, Partidul Popular European este cel mai mare partid din Parlamentul European, care a asigurat stabilitatea şi dezvoltarea Europei. După alegerile din acest an, speranţa noastră este că va obţine şi mai multe mandate în Parlamentul European.

Partidul Naţional Liberal va fi gazdă pentru 13 şefi de stat şi de guvern, peste 1.500 de delegaţi din 44 de ţări, 3 zile în care vor avea loc dezbateri despre viitorul Uniunii Europene.

Să nu uităm că în acest moment cel mai mare pericol intern în Europa îl reprezintă extremismul, cea mai mare ameninţare vine dinspre Rusia. Dacă vom ţine cont de aceste ameninţări, vom putea construi împreună o Românie stabilă, sigură şi modernă.

Să nu uităm că absorbţia fondurilor europene este la cel mai înalt nivel din ultimii ani - 94%!

Astfel, avem cifre care ne arată că fondurile europene dezvoltă cu adevărat România:

32,13 miliarde euro - sunt bani europeni care au intrat în România prin programele finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii şi Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, pentru perioada de programare 2014-2020;

cei aproximativ 40,52 miliarde euro - valoarea totală a contractelor de finanţare semnate, iar rata de contractare este de 164,9% din alocare.

În cei 17 ani de când suntem membri ai Uniunii Europene, România a primit fonduri europene de peste 60 de miliarde de euro net.

Pe 9 iunie alegem între democraţie şi extremism, între a fi puternici în Europa şi a fi izolaţi, între a continua să construim şi a ne întoarce în trecut, între seriozitate şi aventuri politice riscante.

Securitatea Europei este pe buletinul de vot.

Christine Thellmann, deputat al PNL de Sibiu.

Mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre - "Primele beneficii ale aderării la Schengen vor fi resimţite de români la finalul acestei luni!".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aderarea României la spaţiul Schengen, chiar dacă şi numai într-o primă etapă pe cale aeriană şi maritimă, este un succes incontestabil pentru România, precedat de ani de eforturi politice, diplomatice şi financiare pe care Partidul Naţional Liberal şi Preşedintele României le-au făcut. Nu puţine au fost vocile care au vrut să minimalizeze acest succes şi să spună că nu ar fi trebuit să acceptăm decât o aderare completă. Dacă am fi mers după această logică eronată, într-o Uniune Europeană marcată de migraţie masivă, de încetinire economică, de război la graniţă şi multe alte probleme, astăzi nu am fi discutat nici măcar despre aderarea la Schengen în etape.

Stimaţi colegi,

Am primit asigurări de la ministrul transporturilor că până la finalul acestei luni toate aeroporturile internaţionale din România vor fi pregătite la cele mai înalte standarde pentru a opera zboruri Schengen şi non-Schengen în cele mai bune condiţii. Am încredere că acest lucru se va şi întâmpla, iar modul în care vom demonstra că suntem în stare să corespundem oricăror standarde va fi un argument în plus pentru ca, poate chiar până la sfârşitul acestui an, să avem o dată certă pentru aderarea la Schengen cu frontierele terestre. Am convingerea că românii care călătoresc în şi dinspre state Schengen vor vedea cât de benefic este să nu mai existe controale, cât timp se va economisi.

De asemenea, am convingerea că săptămâna aceasta, când Partidul Naţional Liberal organizează la Bucureşti Congresul celei mai puternice familii europene, când cea mai mare parte din conducerea Uniunii Europene se află în România, va fi dezbătut şi dreptul legitim al ţării noastre de a adera total la Schengen. Cred cu toată puterea că Partidul Naţional Liberal va reuşi ca la finalul acestei reuniuni chiar să anticipeze o dată fermă la care România va fi membru cu drepturi depline în Schengen.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumim, domnule deputat.

Continuăm cu intervenţiile colegilor din Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Radu Tudor Ciornei? Nu este.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi mi-am propus să aduc în discuţie apariţia unei situaţii extrem de periculoase la nivelul CFR Călători S.A.

Astfel, am fost informat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii că, pe lângă cazurile de alcoolemie depistate la mecanicii de locomotivă în perioada 2020-2023, începând cu anul trecut, categoriile de nereguli constatate la mecanicii de locomotivă s-au diversificat.

Conform informaţiilor furnizate, la CFR Călători S.A., în urma testării cu aparatul drug-test, s-a identificat la un mecanic de locomotivă care efectua serviciul în depou, prezenţa în salivă a canabisului. Într-o altă situaţie, un mecanic a refuzat testarea cu aparatul drug-test şi a acceptat deplasarea la o unitate sanitară în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea prezenţei în organism a substanţelor psihoactive, halucinogene sau stupefiante, fără să se fi emis un buletin de analiză toxicologică. Totodată, s-au mai constatat alte două cazuri în care mecanicii de locomotivă au respins atât testarea cu aparatul drug-test, cât şi deplasarea la o unitate sanitară pentru recoltarea probelor biologice în scopul identificării prezenţei în organism a substanţelor psihoactive/halucinogene sau stupefiante.

De asemenea, am aflat pe această cale că în scopul prevenirii cazurilor în care mecanicii de locomotivă se prezintă la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive/ halucinogene, CFR Călători S.A. are în vedere, printre alte măsuri, intensificarea acţiunilor de control inopinat ale personalului cu sarcini de instruire şi control.

Totuşi, noi, cei de la USR, ne întrebăm, cât de inopinat se vor realiza controalele, atâta timp cât CFR Călători nu deţine aparate drug-test proprii, controalele realizându-se cu sprijinul organelor competente ale Poliţiei Române?

Evident, aceasta este o întrebare deschisă pe care o adresăm domnului ministru Grindeanu.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm.

Grupul parlamentar AUR, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Ciocoii de ieri, baronii de azi!".

Cine sunt aceştia?

Ca mentalitate, aceeaşi poftă nemăsurată de îmbogăţire îi domină şi azi, ca şi ieri, pe cei ajunşi, vremelnic, într-o funcţie - politică, mai ales. Cu deosebirea că ciocoii de azi - transformaţi în baroni - nu mai fură "cloşca de pe ouă", ci au devenit adevăraţi specialişti în capitalismul de cumetrie, în afaceri mult mai bănoase, unii îmbogăţindu-se, în câţiva ani, cât un occidental în două-trei generaţii! Desigur, unii au mai şi păţit-o, după ce DNA-ul a început să-şi facă datoria. Dar sunt mulţi şi trebuie stârpiţi din rădăcină.

Baronii locali au confiscat România şi se declară stăpânii absoluţi.

Cine sunt aceşti baroni locali? Sunt oameni de încredere ai liderilor politici din fiecare judeţ, ocupă funcţii-cheie, au conturile pline de bani nejustificaţi, fac parte din reţele de influenţă în stil mafiot.

Un exemplu de baron local, un veritabil traseist politic, este Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla, din Botoşani, care a pus stăpânire pe întreaga comună, administrând patrimoniul acestei localităţi după bunul plac. Chelariu este primarul comunei Pomârla încă din anul 2004 şi tot de atunci acesta a pus pe primul loc interesul personal şi a făcut eforturi pentru a-şi creşte veniturile, şi nu pentru a îndeplini misiunea pe care o are un primar, după cum susţin chiar localnicii.

Au băgat frica în oamenii simpli şi oneşti, cărora li se confiscă drepturile şi li se dau înapoi sub formă de privilegii.

Despre ce vorbim, oameni buni?

Câtă vreme mentalitatea celor care vremelnic ne conduc nu se va schimba, ciocoii de ieri, baronii de azi, îi vom simţi mereu printre noi, cu toate consecinţele ce decurg de aici.

Dar nu vă fie frică, va sosi şi amurgul zeilor, al baronilor locali, pe 9 iunie!

Trebuie să ne recuperăm România!

Doamne ajută!

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR de Botoşani.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Continuăm cu intervenţiile colegilor din grupul neafiliaţilor.

Domnule deputat Nicolae Roman, vă invit acum.

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din ciclul "Român pentru România", declaraţia mea politică se intitulează "Stupefacţie".

În urmă cu o lună, mai precis pe 2 februarie 2024, în presa online s-a difuzat de către Ukrinform ştirea că România este cel mai mare importator de grâu din Ucraina.

Pentru 13% din exportul cerealelor de grâu ale Ucrainei, anul trecut România a plătit 2.875 de milioane de dolari, fiind urmată de China, care a achitat 2.220 de milioane de dolari, şi de Turcia, care a cumpărat grâu de 1.994 de milioane de dolari, adică 9% din exportul agricol al vecinilor noştri.

România a produs 10 milioane tone de grâu, cu 32% mai puţin decât în 2022, şi a exportat 588.756 de tone, adică 15% din totalul exporturilor europene, urmată de Bulgaria cu 538.787 de tone şi de Polonia cu 479.984 de tone.

Fiind o naţiune tolerantă şi bine intenţionată, România a importat peste 2.200 de milioane de tone de porumb în 2023, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Fermierii români, afectaţi de importurile din Ucraina, vor fi despăgubiţi cu 29,7 de milioane de euro de către Uniunea Europeană. Acest conflict din proximitatea ţării a adus fermierilor români pierderi de miliarde de euro şi compensaţii minime din partea Uniunii Europene, de numai 10% din pagube.

Deşi reglementările Uniunii Europene interzic importul de cereale produse în Ucraina, transportatorii străini tranzitează Republica Moldova şi eludează astfel vama, prin acest artificiu care face ca importul să apară ca din Republica Moldova.

În plus, cele mai afectate state de măsurile comunitare de protecţie a exporturilor agricole ucrainene sunt România şi Bulgaria, iar sprijinul financiar primit de fermieri nu acoperă decât 0,5% din pierderi.

Un alt mare importator din Ucraina este Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, filială a Companiei Naţionale "Romarm" S.A.

Stupefiant este că se persistă în gesturi caritabile, fără a se ţine cont de faptul că în ţara vecină se descoperă fraude financiare. Astfel, Poliţia din Odesa a descoperit recent o fraudă de 8 milioane de grivne, adică 200.000 de euro, reprezentând granturi acordate de România pentru servicii de management într-un proiect comun de reconstrucţie a reţelelor de canal în oraşul Ismail.

Banii furaţi de cetăţeanul ucrainean puteau fi folosiţi pentru ajutorarea cetăţenilor români defavorizaţi. Pentru stoparea unor astfel de gesturi trebuie ca problemele României să fie gestionate numai de români pentru România.

Deputat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule deputat.

Reluăm seria intervenţiilor cu Grupul parlamentar al PSD.

Dacă vreunul dintre colegi se află în sală? Nu.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este una scurtă şi se doreşte a fi un semnal de alarmă pentru un eveniment care a fost mediatizat în ultimele zile, în ultimele 48 de ore sau puţin mai mult.

Cred că am văzut cu toţii că la un liceu, la o şcoală din municipiul Bucureşti, am avut o mediatizare asupra unui abuz care s-a întâmplat asupra unui elev minor. Cred că astfel de momente, astfel de situaţii ar trebui să fie un semnal de alarmă nu doar pentru clasa politică, dar cu precădere pentru noi, ci pentru toată societatea civilă şi pentru toată societatea românească.

Este luna martie, este luna mărţişorului. În mod normal ar trebui să vorbim despre lucruri frumoase, primăvară şi despre tot ce înseamnă simbolistica unui astfel de moment.

Însă, dacă am avut o astfel de situaţie, un astfel de moment, cred că Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar şi toţi ar trebui să aibă o atenţie profundă asupra unor astfel de fenomene, pentru ca ele să nu mai existe nici în şcoli, nici în societate. Cred că, la fel ca creşterea fenomenului privind consumul de droguri, astfel de aspecte ar trebui să ne dea cu precădere o atenţie sporită asupra tuturor modurilor şi modalităţilor în care se face educaţie în şcoli. De aceea, astăzi, depăşind latura politică pe care fiecare dintre noi o avem în declaraţiile politice, cred că trebuie să ne axăm cu mai multă atenţie asupra responsabilităţii şi educaţiei pe care o acordăm către cei mai mici.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Domnul Radu Tudor Ciornei.

Domnul deputat nu este.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz. Nici.

Atunci...

(Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol vine la tribună.)

Domnule deputat, nu aţi fost înregistrat, dar dacă doriţi şi v-aţi trezit de dimineaţă, vă invit la cuvânt.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"PNL Traseist"

Conducerea PNL este compusă din oameni laşi şi meschini. Acest lucru a devenit o axiomă şi ne-o arată şi mai mult ultima şedinţă a Biroului Executiv al PNL.

Pe de o parte, PNL încearcă să dea vina pentru traseism pe PSD.

Citez: "Subiectul s-a rostogolit. Va trebui să facem ceea ce trebuie, să spunem că asta a fost decizia Guvernului Ciolacu".

Pe de altă parte, recunosc cu jumătate de gură că este vina şi a PNL-ului, prin cei doi miniştri PNL care au iniţiat această ordonanţă de urgenţă, a traseismului.

Citez: "Iniţiator e Guvernul României, doi miniştri PNL, interne şi dezvoltare".

Ca, la final, să recunoască complet că PSD este identic cu PNL, doar culoarea este diferită.

Citez: "Şi noi, de la PNL, am mai luat unii primari".

Nu-i lăsa să-ţi fure viitorul! În ultimii trei ani de zile ţi-au furat bani prin taxe mărite, prin dobânzi record, prin preţuri mari şi mai mari. Vreme de trei ani ţi-au luat banii ca să-şi plătească ei pensiile speciale, contractele pentru oamenii de partid, salariile nesimţite din administraţie.

Ne-am unit ca să îi oprim. Misiunea noastră este să oprim jaful din banii publici, să tăiem taxele şi să lăsăm banii în mâinile oamenilor care muncesc cinstit şi respectă legile.

Cerem organizarea unui referendum privind eliminarea pensiilor speciale, simultan cu alegerile locale şi europarlamentare din 9 iunie.

Susţinem reducerea numărului de parlamentari din Parlamentul României la 300, în conformitate cu dorinţa românilor exprimată în 2009. Aproape 8 milioane de români au votat "Da" pentru 300 de parlamentari.

Sprijinim reintroducerea sistemului de vot în două tururi pentru alegerea primarilor, pentru a genera primari mai buni, mai bine reprezentaţi în comunitate.

Ne vom lupta pentru dreptul copiilor români să înveţe în limba naţională în orice şcoală din Uniunea Europeană.

Susţinem integrarea reală a României în spaţiul Schengen, sprijinind astfel libertatea de călătorie a cetăţenilor şi creşterea competitivităţii firmelor româneşti.

Aşa că, vă invit să votaţi Alianţa Dreapta Unită USR-PMP- Forţa Dreptei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Continuăm.

Din partea Grupului neafiliaţilor, o invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Revigorarea educaţiei în România".

Stimaţi colegi,

Totul pleacă de la educaţie.

Rezultatele îngrijorătoare obţinute la simularea Evaluării Naţionale din acest an aduc în prim-plan o problemă urgentă, starea sistemului educaţional românesc. Faptul că doar 42% dintre elevi au reuşit să obţină note peste 5 la proba de matematică reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga societate. Este evident că există o problemă profundă în felul în care gestionăm astăzi educaţia copiilor noştri.

În loc să ne implicăm activ în educaţia lor, preferăm să-i lăsăm în grija şcolii sau să-i certăm pe profesori când lucrurile nu merg aşa cum ne-am dori noi. Implicarea activă a părinţilor în educaţia copiilor noştri este esenţială pentru succesul lor academic şi personal.

Este uşor să arătăm cu degetul către sistemul de învăţământ sau către profesorii noştri.

Probabil că a sosit momentul să recunoaştem că am pierdut controlul, că ne-am lăsat copiii luaţi de valul tehnologiei şi că nu mai acordăm atenţia şi sprijinul necesar copiilor noştri. Lipsa de resurse, infrastructura învechită, precum şi insuficienţa pregătirii şi sprijinului acordat cadrelor didactice sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă sistemul nostru educaţional de astăzi, din România.

Este nevoie de un efort comun din partea tuturor în procesul educaţional - părinţi, profesori, autorităţi locale şi centrale - pentru a găsi soluţii durabile şi eficiente pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional. Investiţia în educaţie trebuie să devină o prioritate naţională şi să beneficieze de sprijinul şi implicarea tuturor sectoarelor societăţii. Este timpul să acţionăm împreună pentru a asigura un viitor mai bun pentru generaţiile viitoare.

Trebuie să înţelegem că educaţia este o responsabilitate comună, care implică atât şcoala, cât şi familia.

Dacă nu acordăm atenţia cuvenită educaţiei tinerilor, ne putem aştepta la consecinţe serioase pentru viitorul ţării. Este posibil să vedem o scădere a competitivităţii, o creştere a sărăciei, precum şi o stagnare în ceea ce priveşte inovaţia şi progresul economic şi social.

Investiţia în educaţie este esenţială pentru asigurarea unei societăţi prospere şi echitabile în viitor. Copiii de astăzi sunt viitorul de mâine. Haideţi să investim corect astăzi în educaţie, aici, acasă, în România!

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Reluăm intervenţiile colegilor din Grupul parlamentar al PSD. Nu sunt prezenţi.

Grupul parlamentar al PNL? Au încheiat intervenţiile.

Grupul parlamentar al USR?

Radu Tudor Ciornei, Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu.

Grupul parlamentar al colegilor neafiliaţi?

Dumitru Coarnă? Nu este prezent.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În cea mai mare ţară ortodoxă din Uniunea Europeană, un ministru, care este şi preot, pune arme în mâna unor funcţionari publici.

Sfinţii închisorilor comuniste, mulţi care au ajuns acolo pentru că au refuzat să pună mâna pe arme, au fost sacrificaţi fără ca ministrul Boloş, care este şi preot, să fi învăţat măcar o lecţie.

Este absolut şocant ca ministrul de finanţe, domnul Boloş, să vină şi să ne spună că va pune arme în mâna unor inspectori ANAF, pentru ca să le fie frică oamenilor de ei. În an electoral! Ce veţi face, domnule Boloş, după 2025? Ne veţi închide pe toţi în închisoare şi ne veţi tortura pentru adevăr?

Cum adică să ne fie frică, domnule Boloş? Acesta e statul pentru dumneavoastră? Un călău pentru cetăţean?

Statul trebuie să fie un protector, un sprijin şi un mijlocitor pentru cetăţean. De aceea POT - Partidul Oamenilor Tineri a înaintat o lege în Parlament, care obligă reprezentanţii care vin în control să poarte o cameră corporală de supraveghere, pentru a înregistra întreaga acţiune. Aceasta este, domnule Boloş, o soluţie normală, o soluţie corectă atât pentru antreprenori, pentru cetăţeni şi pentru inspectorii ANAF.

Statul trebuie să se oprească să mai propună asemenea lucruri aberante pentru cetăţeni.

Noi am depus deja o lege în acest sens, domnule Boloş, şi vom lupta pe toate căile pentru ca propuneri aberante, precum a dumneavoastră, de a pune arme în mâna inspectorilor ANAF, să nu fie vreodată aprobate în Parlament şi nici în România.

Propunerea dumneavoastră este groaznică, este şocantă şi este umilitoare la adresa cetăţenilor români.

Ministrul Boloş trebuie să plece din funcţie. A insultat o ţară întreagă, ne ameninţă cu arma şi nu ne reprezintă.

Mulţumesc mult.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să prezint lista colegilor deputaţi care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Nicu Niţă, Ioan Mang, Dan-Constantin Şlincu, Georgeta-Carmen Holban, Oana Bulai, Silviu Nicu Macovei, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Romulus Damian, Elena Stoica, Florin-Claudiu Neaga, Alexandra Huţu şi Ioan Vulpescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris colegii parlamentari: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Marian Cruşoveanu, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Elena Hărătău, Bogdan-Iulian Huţucă, Ervin Molnar, George Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru şi Vetuţa Stănescu.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris: Darius Pop şi Silviu-Titus Păunescu.

Din partea grupului parlamentar al colegilor neafiliaţi a depus declaraţie în înscris domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 5 martie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă mulţumesc.

Vă doresc o zi bună!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Neajunsurile agricultorilor şi ale transportatorilor, provocate de dreapta europeană"

Deşi premierul Marcel Ciolacu, ministrul agriculturii, Florin Barbu, şi ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, au ajuns rapid la un acord cu agricultorii şi transportatorii români, acceptându-le majoritatea revendicărilor, nu acelaşi lucru se întâmplă la nivel european. Protestatarii din mai multe ţări europene îşi doresc şi clamează transformarea radicală a Legii restaurării naturii.

Majoritatea prevederilor restrictive, care i-ar fi afectat şi mai mult pe agricultorii din România şi din Europa, cei care şi aşa decontează direct şi pe nedrept consecinţele războiului dus de Rusia în Ucraina, au fost eliminate graţie intervenţiei punctuale a ministrului român al agriculturii, sprijinit de europarlamentarii PSD. Însă, deşi a fost mult ameliorată această lege, precum şi multe dintre exigenţele sale deosebit de costisitoare pentru investitorii în domeniul agrar, ea continuă să prezinte o serie de neajunsuri ce riscă să crească povara birocratică pentru fermierii din România şi din Europa.

Concret, în forma sa finală, proiectul legislativ încurajează statele membre să includă alte noi sarcini de raportare pentru fermieri. Cu alte cuvinte, aceştia ar putea fi obligaţi să-şi piardă timpul completând noi formulare, în loc să se ocupe de culturile lor şi de lucrările aferente. Iar acest impediment contravine atât politicii de până acum a Uniunii Europene privind diminuarea birocraţiei, cât şi a Cabinetului Ciolacu.

PSD a susţinut dintotdeauna simplificarea tuturor procedurilor în favoarea oamenilor şi a şi iniţiat o serie de reforme în acest sens. În completare vin şi deciziile şi planurile pe care ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Bogdan Ivan, le implementează privind digitalizarea instituţională, vitală pentru toate domeniile de activitate.

Cu toţii ne-am dorit şi am facilitat reducerea numărului de hârtii, aprobări şi avize pentru fermieri, pentru beneficiarii de fonduri europene, pentru mediul privat sau pentru autorităţile locale. Însă această strategie este anulată prin proiectul Legii privind restaurarea naturii, propusă de către Comisia Europeană, fără să fie consultaţi în prealabil şi fermierii, în fapt, destinatarii principali ai acestor prevederi. Din nefericire, această strategie de lucru nu este una singulară! Ba chiar, în termeni aparent duri, dar extrem de realişti, ar trebui să o caracterizez drept tipul de procedură specifică dreptei europene, mult prea puţin interesată de domeniul agrar. Sau, poate, preocupată mai mult de formă, respectiv de etichetele "bio" şi "eco", decât de etapele ce trebuie parcurse până la obţinerea şi punerea pe mesele tuturor cetăţenilor comunitari a unor alimente cât mai sănătoase şi suficiente.

O altă strategie legislativă complexă a Comisiei Europene, care conţine multe neajunsuri şi care va afecta şi ea agricultura, este cea privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040. Stabilirea acestui obiectiv climatic deosebit de ambiţios pentru 2040 trebuie să se fundamenteze pe politici şi sprijin adecvate sectorului agricol, astfel încât acesta să asigure în acelaşi timp o producţie alimentară suficientă în Europa, venituri echitabile pentru fermieri, cât şi consolidarea capacităţii solurilor şi a pădurilor de a stoca mai mult carbon. Şi în acest caz deschiderea către un dialog global cu industria alimentară, şi mai ales dincolo de porţile fermelor, este esenţială pentru generarea de rezultate cât mai optime în acest domeniu şi pentru dezvoltarea unor practici şi modele de afaceri durabile.

Numai că eu vă vorbesc despre o viziune eminamente social democrată şi fezabilă şi trebuie să avem în vedere că actuala conducere a Comisiei Europene este asigurată de către o exponentă a dreptei europene. Dar acest aspect poate fi schimbat în viitor prin reorientarea a şi mai multor voturi ale dumneavoastră către candidaţii social-democraţi pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.

Familia social democrată europeană şi-a desemnat candidatul pentru şefia Comisiei Europene, în persoana lui Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, la finalul săptămânii trecute, la Roma, în cadrul unui congres la care au participat şi premierul Marcel Ciolacu, precum şi mai mulţi europarlamentari şi parlamentari PSD. Aşadar, cu un preşedinte de stânga al Comisiei ar creşte şansele ca, pe viitor, deciziile Executivului comunitar să fie croite pe măsura aşteptărilor şi doleanţelor agricultorilor, şi mai puţin pe baza unor statistici fade, din care rezultă doar măsuri inaplicabile unitar.

Tocmai în baza acestui considerent de factură politică ar trebui ca, până atunci, orice nouă decizie luată la Bruxelles şi care vizează sectorul agricol să aibă ca punct obligatoriu de plecare şi o consultare prealabilă a fermierilor. Este şi practic, dar şi mult mai productiv! Şi nu este doar opinia mea, ci realitatea din teren. Şi vă dau ca exemplu atingerea ţintelor de mediu. Acestea trebuie făcute cu ajutorul fermierilor, şi nu împotriva lor! Putem dezvolta o economie verde, sustenabilă nu prin restricţii, ci prin inovare stabilită pe o cercetare anterioară exhaustivă.

Iar când fac aceste afirmaţii, dragi fermieri, mă bizui pe faptul că atât din experienţa dumneavoastră privind implementarea directivelor europene, care au ca fundament filosofia politică de dreapta, deloc rentabilă pentru domeniul dumneavoastră de activitate, precum şi din expozeul meu rezultă clar că politicile de stânga sunt cele mai indicate pentru creşterea predictibilităţii agrare şi pentru dezvoltarea unor practici şi modele de afaceri durabile. Iar pentru impunerea acestora la nivelul Uniunii Europene, cât şi în România sunt necesare voturile dumneavoastră pentru candidaţii social-democraţi!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Simbolurile Constanţei sunt inamicul administraţiei Chiţac"

Aşa cum v-am obişnuit până acum, cam la un interval cu frecvenţă săptămânală, din păcate, aduc în atenţia dumneavoastră şi a românilor "realizările" administraţiei locale din municipiul Constanţa, în speranţa că toate aceste contraperformanţe vor servi drept exemplu de "aşa nu" pentru alte administraţii. De data aceasta vă aduc la cunoştinţă cum domnul Chiţac & Co vrea să distrugă un loc care, pentru constănţeni, are o valoare simbolică, în primul rând. Astfel, Primăria Constanţa, prin Administraţia Fondului Imobiliar SRL, vrea să desfiinţeze Piaţa Gorbaciov - de asemenea, cunoscută şi ca "La ruşi" -, bazarul de pe strada Eliberării, un loc despre care putem spune că este un reper în viaţa oraşului nostru.

Chiar cred că, de leneşi şi indolenţi ce sunt, în loc să-şi bată capul să o reamenajeze, să o modernizeze, ei se pregătesc să bage buldozerele şi să distrugă totul. Municipiul are nevoie de un astfel de bazar, amenajat în condiţii optime şi decente atât pentru comercianţi, cât şi pentru constănţeni. Sunt mulţi oameni care preferă acest loc pentru cumpărături diverse şi sunt destui mici întreprinzători care şi-au făcut o afacere la Gorbaciov. Sunt constănţeni care câştigă o pâine muncită acolo, iar bazarul nu a fost niciodată lipsit de clienţi. Nu e o soluţie să distrugi înainte de a încerca să salvezi. Nu-mi amintesc ca primăria să fi făcut ceva notabil, în ultimul deceniu, pentru modernizarea bazarului de pe Eliberării. Acum îl vor distruge şi ce vor face în loc? Un spaţiu de relaxare între două străzi - aşa cum se aude - cu trafic peste tot în jur? Să nu uităm cum alţi deştepţi au distrus şi Galeriile Soveja, şi de aproape trei ani nu sunt în stare să facă un mic parc. Vă daţi seama ce va fi la Piaţa Gorbaciov cu incompetenţii din echipa Chiţac?

Da, bazarul trebuie salvat, la fel cum trebuie salvat şi un alt reper al oraşului - zona Pescărie. Este specificul local care în toată lumea atrage inclusiv turişti, dacă administraţia locală ştie să amenajeze şi să potenţeze astfel de îndeletniciri. Şi pe pescarii de la Pescărie, Primăria Constanţa a vrut să-i alunge, punând Poliţia Locală să-i ameninţe şi să-i someze.

De ce nu se poate face acolo un mic sat pescăresc, care vara să fie o atracţie pentru turişti? Când eşti puturos şi nu ai pic de viziune, distrugi totul. Este uşor să trimiţi buldozerele, dar este mai greu să gândeşti şi să construieşti ceva. Iar Vergil Chiţac ne-a demonstrat tuturor că doar atâta poate.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"România rămâne o economie stabilă şi bună pentru investiţii"

La sfârşitul săptămânii trecute, Agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Conform agenţiei, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută de statutul de membru al Uniunii Europene şi de fluxurile de capital ale Uniunii Europene care susţin convergenţa reală, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB").

De asemenea, agenţia mai face referire atât la rezilienţa economică, de care a dat dovadă România în perioada recentă, cât şi la stabilitatea politică de care s-a bucurat ţara noastră începând cu finalul anului 2021, lucru ce demonstrează că, în ciuda criticilor, actuala coaliţie de guvernare are rezultate benefice pentru români şi România. În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 3% în anii 2024 şi 2025, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante, atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Principalii factori care ar putea conduce, individual sau colectiv, la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar, care ar susţine şi o scădere fermă a datoriei publice, exprimată ca procent din produsul intern brut pe termen mediu, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent, prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă, deci o finanţare responsabilă a activităţilor guvernamentale.

De când a preluat guvernarea Partidul Naţional Liberal, România a mers pe un trend ascendent în ceea ce priveşte perspectivele economice şi potenţialul nostru, lucru confirmat de cele mai cunoscute şi relevante companii care se ocupă cu analiza situaţiei politice şi economice a unui stat.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"O realitate cruntă - tinerii români sunt cei mai săraci din Uniunea Europeană!"

Într-o Uniune Europeană care îşi propune să fie un bastion al prosperităţii şi egalităţii, există o realitate îngrijorătoare care se desfăşoară în România, una dintre statele membre. Cifrele recente arată că tinerii români se confruntă cu o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte nivelul de sărăcie şi deprivare materială şi socială.

România avea, în 2022, cea mai ridicată rată de deprivare materială şi socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) din rândul statelor membre UE, de 25,4%, în condiţiile în care media la nivelul blocului comunitar era de 6%, arată datele publicate de Eurostat.

Asta înseamnă că unul din patru tineri români suferă din cauza unui nivel insuficient de trai, incapabil să îşi satisfacă nevoile zilnice sau să participe la activităţi sociale, considerate normale pentru vârsta lor. Acest procent este de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, o diferenţă uriaşă care subliniază adâncimea problemelor cu care se confruntă ţara noastră în ceea ce priveşte bunăstarea tinerilor.

Această statistică nu este doar o cifră rece pe o pagină, ci reprezintă realitatea dificilă a mii de tineri români care se luptă zilnic să depăşească obstacolele materiale şi sociale. Această deprivare severă se traduce într-o serie de consecinţe negative pe termen lung, atât pentru indivizi, cât şi pentru societate în ansamblu.

Factorii care contribuie la această deprivare materială şi socială severă sunt mulţi şi diversificaţi, pornind de la şomajul în rândul tinerilor, inegalitatea de oportunităţi. În plus, tranziţia dificilă de la educaţie la piaţa muncii exacerbează această problemă, lăsând mulţi tineri fără un venit stabil sau perspective concrete de angajare.

În ciuda acestui context sumbru, soluţii pentru ameliorarea situaţiei tinerilor există, însă necesită o acţiune concertată şi angajament pe termen lung din partea Guvernului, instituţiilor educaţionale, organizaţiilor nonguvernamentale şi sectorului privat.

Este vital să se pună accentul pe educaţie şi formare profesională, care să răspundă nevoilor reale ale pieţei muncii, pentru a asigura tinerilor competenţele necesare care să le crească şansele de angajare. De asemenea, trebuie încurajate iniţiativele şi programele care promovează antreprenoriatul în rândul tinerilor, oferindu-le acestora resursele şi suportul necesar pentru a-şi putea deschide propria afacere.

Investiţiile în infrastructură socială şi în programe destinate tinerilor, cum ar fi centrele de tineret sau programele de consiliere şi orientare profesională, sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea situaţiei.

De asemenea, este crucial să se asigure că toţi tinerii au acces egal la oportunităţi, indiferent de mediul lor socio-economic de origine. Trebuie eliminate barierele care împiedică accesul la educaţie de calitate şi la piaţa muncii, inclusiv prin acordarea de burse şi programe de sprijin pentru tinerii proveniţi din medii defavorizate.

Politica socială ar trebui să pună un accent puternic pe incluziune şi egalitate de şanse, asigurându-se că nicio categorie de tineri nu este lăsată în urmă. Strategiile integrate, care să aducă împreună educaţia, piaţa muncii şi serviciile sociale, sunt esenţiale pentru a oferi o reţea de siguranţă solidă pentru tineri.

Este momentul ca societatea, Guvernul şi toţi actorii relevanţi să recunoască gravitatea situaţiei şi să acţioneze în mod decisiv pentru a asigura un viitor mai bun pentru tineretul României. Aceasta nu este doar o investiţie în indivizi, ci în viitorul şi prosperitatea întregii ţări.

Combaterea sărăciei şi a deprivării materiale şi sociale a tinerilor este o responsabilitate, pe care o avem cu toţii, şi un pas esenţial către crearea unei societăţi echitabile, incluzive şi sustenabile.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Guvernul Ciolacu şi parlamentarii PSD s-au ţinut de cuvânt şi au adoptat toate măsurile solicitate pentru susţinerea fermierilor români"

Am văzut, la finalul săptămânii trecute, o ştire, că fermierii s-ar pregăti să reia protestele pentru că Guvernul nu s-ar fi ţinut de cuvânt în aplicarea măsurilor negociate. Nu ştiu dacă a fost un fake news al postului TV sau dacă a fost o dezinformare plecată de la un grup de fermieri nemulţumiţi, nu am reuşit să determin cine a lansat această ştire, pentru că nu era citată niciuna dintre marile organizaţii ale fermierilor.

Pentru a pune capăt acestei dezinformări, aş vrea să subliniez că Guvernul şi-a respectat toate promisiunile făcute fermierilor. De fapt, sunt atât de multe facilităţi care urmează să fie acordate, pe diverse programe de sprijin, încât funcţionarii de la APIA au fost nevoiţi să prioritizeze acordarea lor, astfel încât toţi banii europeni să ajungă la fermierii români.

Mai mult decât atât, trebuie remarcat, aici, succesul ministrului agriculturii, domnul Florin Barbu, care a reuşit să obţină de la Bruxelles aprobarea amendamentului făcut de România cu privire la pârloagă şi la rotaţia culturilor, astfel încât fermierii români să nu fie afectaţi. Astfel, România, care are la nivel naţional o suprafaţă de peste 4% pârloagă, va fi exceptată de la prevederile care îi obligau pe fermieri să renunţe la cultura de 4% din suprafaţa lor. De asemenea, rotaţia culturilor nu se va aplica acolo unde nu este necesară, din perspectivă agrotehnică.

Revenind la promisiunile făcute fermierilor, aş vrea să prezint aici lista completă a măsurilor îndeplinite:

• Amânarea ratelor fermierilor aflaţi în dificultate din cauza secetei;
• Fermierii nu mai sunt obligaţi să lase pârloagă 4% din suprafaţa lor agricolă;
• Amânarea ratelor fermierilor aflaţi în dificultate din cauza secetei;
• Aprobarea "Creditul fermierului", prin care fiecare fermier poate obţine până la 280.000 de euro pentru acoperirea ROBOR pe 5 ani, cu o dobândă fixă de doar 1,95%. Guvernul a alocat aproape 165 de milioane de euro pentru această măsură;
• Subvenţionarea cu 50% energiei electrice pentru irigaţii! Guvernul acoperă 50% din facturile pentru energia electrică utilizată la pompele pentru irigaţiile agricole. Acest sprijin, alături de asigurarea apei gratuite pe canalele principale de irigaţii, stimulează folosirea sistemelor de irigaţii pentru obţinerea unor producţii mai bune;
• Acordarea a 100 euro/ha pentru culturile din toamna anului 2022 şi 100 de euro/animal pentru crescătorii de vaci de carne. Sprijinul se acordă proporţional şi crescătorilor de porci şi păsări, pe baza unei formule de calcul;
• Actualizarea subvenţiei la motorină. Fermierii vor primi pentru anul 2024 subvenţie la motorină, la valoarea maxim posibilă, respectiv 2 lei/litru! Asta înseamnă carburant mai ieftin cu 25% pentru agricultură!;
• Echivalarea permisului de conducere categoria B cu TR1, precum şi înmatricularea utilajelor doar pe baza înregistrării la primărie, fără obligativitatea CIV şi ITP.

Nu în ultimul rând, aş menţiona aici oprirea importurilor de cereale din Ucraina. După finalizarea contractelor încheiate înainte de introducerea restricţiilor europene, nu s-au mai importat cereale din Ucraina. Nu s-a solicitat nicio licenţă de la Ministerul Agriculturii în acest sens. Dacă au mai ajuns în România unele cantităţi, acestea s-au făcut prin încălcarea legii şi, oricum, dacă într-adevăr au existat, ele au valoare cu totul marginală şi nu perturbă piaţa din România.

Prin urmare, consider că Guvernul si-a onorat promisiunile. Fermierii încep noul an agricol în cele mai bune condiţii, care le oferă şanse egale în competiţia cu fermierii europeni.

Doamna Cristina Burciu:

"Protejăm sănătatea copiilor prin interzicerea comercializării băuturilor energizante către minori"

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat un proiect de lege benefic pentru sănătatea copiilor şi tinerilor noştri, care reglementează interzicerea comercializării sau oferirii cu titlu gratuit a băuturilor energizante către minori.

Noul act normativ prevede modificarea şi completarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, stabilind drept contravenţie comercializarea sau oferirea cu titlu gratuit, inclusiv prin automate comerciale, a băuturilor energizante către minori de către unităţile autorizate în acest sens.

Conform interpretării acestui proiect legislativ, băuturile energizante sunt băuturile care conţin combinaţii variate de carbohidraţi, vitamine, minerale, cu două sau mai multe substanţe, precum: cafeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactona şi alţi compuşi cu efect de stimulare a sistemului nervos central.

Propunerea legislativă, pe care am votat-o alături de majoritatea absolută a colegilor deputaţi, era imperios necesară, în contextul consumului în creştere a băuturilor energizante în rândul minorilor, acestea constituind un pericol major la adresa sănătăţii copiilor şi tinerilor. Astfel, potrivit unui studiu de specialitate al statisticienilor, 74% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani au consumat băuturi energizante.

Nerespectarea prevederilor privind vânzarea acestor sucuri energizante va fi sancţionată cu amendă drastică, cuprinsă între 5.000 şi 20.000 lei, proporţională cu gradul de pericol social al faptelor. Impunerea acestei sancţiuni a fost propusă de iniţiatori în scop preventiv, pentru a asigura un spor de protecţie minorilor şi persoanelor vulnerabile.

Totodată, actul normativ mai prevede că săvârşirea acestor fapte contravenţionale în incinta unei instituţii de învăţământ, a unei instituţii de sănătate ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, se va pedepsi cu amenzi descurajante, de la 1.000 lei la 3.000 lei.

Un alt argument substanţial care a stat la baza acestei iniţiative legislative este realitatea potrivit căreia vânzarea băuturilor energizante către minori nu este reglementată în niciun fel, astfel încât copiii le pot cumpăra de oriunde. Comercializarea fără restricţii a acestor băuturi reprezintă una dintre tentaţiile principale ale copiilor şi adolescenţilor, astfel încât limitarea vânzării reprezintă o măsură perfect justificată.

De asemenea, legea ia în considerare şi pericolele folosirii acestor lichide pentru sănătatea copiilor, cu atât mai mult cu cât au fost înregistrate cazuri extreme, în care minorii au decedat din cauza consumului produselor respective. Nu în ultimul rând, beneficiarii direcţi ai acestei legi vor fi părinţii şi cadrele didactice, care au susţinut eliminarea vânzării către minori a sucurilor energizante.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Programul naţional «Masă sănătoasă»"

Lista unităţilor de învăţământ preuniversitar incluse, în anul 2024, în Programul naţional "Masă sănătoasă" a fost publicată în Monitorul Oficial.

Guvernul, condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu, a alocat suma de 1.019.223 mii lei pentru acest program, pentru anul curent, iar 458.833 de elevi din peste 1.223 de unităţi şcolare se vor bucura de suportul alimentar susţinut de Programul naţional "Masă caldă".

În judeţul Caraş-Severin, 32 de unităţi de învăţământ au fost incluse în program, după cum urmează: 3 în oraşele Moldova Nouă, Băile Herculane şi Bocşa, iar celelalte 29 de unităţi de învăţământ care vor beneficia sunt din comunele: Bozovici, Eftimie Murgu, Sasca Montană, Turnu Ruieni, Marga, Armeniş, Ciclova Română, Dognecea, Gârnic, Bucoşniţa, Ramna, Vrani, Prigor, Fârliug, Coronini, Ezeriş, Dalboşeţ, Vermeş, Slatina-Timiş, Măureni, Ciuchici, Grădinari, Băuţar, Domaşnea, Doclin, Ciudanoviţa, Cărbunari, Târnova şi Buchin. Elevii din toace aceste localităţi vor primi, aşadar, un suport alimentar, constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar.

Astfel de obiective sunt importante pentru promovarea accesului la educaţie şi egalitate în societate, contribuind la diminuarea disparităţilor dintre mediile urban şi rural, oferind suport social pentru copiii expuşi riscului de excluziune socială.

În calitate de deputat de Caraş-Severin am susţinut mereu astfel de programe care vin în sprijinul elevilor. Odată cu implementarea lor, sperăm să contribuim la scăderea abandonului şcolar.

Domnul Darius Pop:

"Situaţie discriminatorie între lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră"

Trăim într-o Românie în care, din păcate, politicienii ştiu doar să îşi acorde numeroase privilegii de castă şi sinecuri bine plătite din bani publici, în care discrepanţele salariale majore şi inechităţile sistemice antagonizează categorii socioprofesionale prin situaţiile discriminatorii existente.

În cadrul audienţelor parlamentare pe care le susţin, la solicitarea lucrătorilor vamali de la biroul vamal Sighetu Marmaţiei, m-am deplasat în teren, la punctul de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene din Sighetu Marmaţiei, pentru a afla nemulţumirile acestora legate de gradul de salarizare şi pentru a constata condiţiile improprii de muncă în care îşi desfăşoară activitatea.

Trebuie să ştiţi că sarcinile de serviciu ale lucrătorilor vamali sunt cu aproape 60% mai mari decât ale poliţiştilor de frontieră - responsabilitatea acestora privind permiterea sau nepermiterea intrării în ţară a unor bunuri sau valori, ce pot afecta siguranţa şi securitatea naţională a României, revine lucrătorilor vamali, ci nu poliţiştilor de frontieră. În plus, Sighetu Marmaţiei fiind o vamă externă a Uniunii Europene, permiterea intrării în ţară şi, ulterior, în Europa a unor bunuri interzise pe teritoriul UE şi care ar putea afecta în mod iremediabil siguranţa şi securitatea alimentară este, de asemenea, atributul exclusiv al lucrătorilor vamali.

Principala problemă constatată este că, lucrătorii vamali, deşi lucrează în aceleaşi condiţii vătămătoare de muncă precum poliţiştii de frontieră, au grupa de muncă, vârsta de pensionare şi veniturile salariale diferite.

Prin urmare, am solicitat atât Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cât şi Ministerului Finanţelor să demareze de urgenţă procedurile de armonizare a legislaţiei în ceea ce îi priveşte pe lucrătorii vamali cu aceea a poliţiştilor de frontieră, prin acordarea aceloraşi condiţii de salarizare, având în vedere condiţiile vătămătoare şi improprii de muncă.

Domnul Dumitru Rujan:

"Programul PNL «Masă sănătoasă» va ajunge în 1.223 de şcoli!"

În urmă cu mai bine de 10 ani, deputaţii Partidului Naţional Liberal au propus instituirea Programului naţional "Masă la şcoală", de care să beneficieze elevii din medii mai puţin favorizate şi care să constituie un instrument puternic pentru a aduce toţi copiii la şcoală şi a combate fenomenul nedorit al abandonului şcolar timpuriu.

Astăzi, mulţi dintre cei care au constatat cât de bun a fost proiectul şi îl apreciază, chiar şi în faza de pilotare pe un număr mic de şcoli, atunci s-au opus propunerii PNL. Mă bucur că, în ciuda vremurilor pe care le-am trăit, programul a mers mai departe.

Reformele din sistemul de educaţie românesc avansează puternic. După ce s-a adoptat un cadru normativ nou, modern, care să genereze performanţă în sistem, încă din vara anului trecut, Partidul Naţional Liberal s-a luptat şi a reuşit să obţină majorări etapizate şi substanţiale pentru salariile din învăţământ. Mai mult decât atât, următoarea majorare se va realiza la începutul acestei veri.

Numai aşa vom putea atrage mult mai mulţi tineri bine pregătiţi la catedră şi nu va mai trebui să avem şcoli în care predau suplinitori nepregătiţi sau personal chemat de la pensie. De asemenea, ministrul liberal al educaţiei a reuşit, săptămâna trecută, să aloce peste 1,1 miliarde lei pentru Programul "Masă sănătoasă", program care va ajunge în 1.223 de şcoli şi de care vor beneficia peste 459.000 de copii. Am certitudinea că triplarea numărului de unităţi de învăţământ se va produce şi în judeţul Caraş-Severin, unde mii de copii din mediul rural şi din oraşele mai puţin dezvoltate trebuie să se bucure de beneficiile acestui program şi să meargă zi de zi la şcoală!

Domnul Ervin Molnar:

"1,5 miliarde de lei investiţi de Ministerul Mediului, condus de PNL, pentru protejarea cetăţenilor şi a mediului înconjurător"

Angajamentul Partidului Naţional Liberal la guvernare a fost şi va fi modernizarea României pe toate palierele. De această dată, ministrul liberal al mediului a anunţat publicarea ghidului de finanţare pentru programul vizând sisteme de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate, cu un buget alocat de 1,5 miliarde de lei, la care pot aplica unităţile administrativ-teritoriale la nivel de comună, oraş, municipiu, judeţ; subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti; asocierile fără personalitate juridică, încheiate între solicitanţii din cadrul aceleiaşi regiuni.

Scopul acestui program, derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, este acela de a proteja şi îmbunătăţi calitatea mediului înconjurător, precum şi protejarea populaţiei de efectele negative ale apelor uzate asupra sănătăţii omului, prin asigurarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare, şi asigurarea alimentării cu apă potabilă şi creşterea numărului de persoane racordate/branşate la o reţea de canalizare/alimentare cu apă. Programul se va desfăşura pe mai mulţi ani, aplicarea lui fiind naţională, cu o structură regională, judeţul Mureş fiind încadrat în Regiunea C - Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Modul de alocare a fondurilor este după următoarea schemă: 12 milioane de lei cu TVA, pentru UAT cu o populaţie mai mică de 5.000 de locuitori; 20 de milioane de lei cu TVA, pentru UAT cu o populaţie cuprinsă între 5.001 - 10.000 de locuitori; 30 de milioane de lei cu TVA, pentru UAT cu o populaţie mai mare de 10.000 de locuitori. Prin implementarea acestui program, România va realiza obligaţiile pe care şi le-a asumat în ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, transpuse în legislaţia naţională, prin H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare.

Este o investiţie serioasă, care va contribui substanţial la atingerea dezideratelor acestei guvernări liberale. PNL la guvernare înseamnă măsuri, fapte şi acţiuni concrete, lucru pe care îl dovedim în fiecare zi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL este singura garanţie pentru ca România să nu deraieze economic"

Cu fiecare ocazie pe care am avut-o, am spus că PNL la guvernare este un garant pentru stabilitatea economică a României. Acţionând pe baza unor principii clare, precum predictibilitatea în legiferare, protejarea mediului de afaceri şi a capitalului românesc, încurajarea investiţiilor, care să aducă creştere economică şi o calitate mai bună a vieţii pentru cetăţeni, Partidul Naţional Liberal, prin reprezentanţii săi de la nivel central şi local, nu va abdica de la liniile roşii trasate acestei guvernări.

În ceea ce mă priveşte, pentru că s-ar putea să existe voci interogative, voi spune că am reuşit blocarea introducerii de noi taxe în 2024 şi dorinţa PSD de a umbla la cota unică şi Pilonul 2. Amendamentul pe care l-am depus la Legea bugetului de stat, în luna decembrie a anului trecut, blochează orice intenţie a Guvernului Ciolacu de a introduce noi taxe, cu excepţia celor majorate deja la finele anului trecut.

De asemenea, noi, liberalii, am oprit şi orice posibilitate de modificare a cotei unice, întrucât am blocat şi bazele de impozitare. Mai mult, tot prin acel amendament am protejat Pilonul 2 de pensii private, pe care Marcel Ciolacu îl dorea naţionalizat, la momentul angajării răspunderii, fiind o linie roşie peste care noi vom ţine să nu se treacă.

Din păcate, Marcel Ciolacu a eliminat textul referitor la impozitarea, în România, a celebrelor multinaţionale din industria farmaceutică, petrolieră, bancară şi alimentară, care, deşi fac bani frumoşi în ţară, scot apoi profiturile în afara României, prin intermediul contractelor de consultanţă. Este şi motivul pentru care PNL a depus imediat un proiect de lege care reglementează impozitarea la sursă a multinaţionalelor, aşa cum se întâmplă cu capitalul românesc.

Noi, membrii Partidului Naţional Liberal, rămânem consecvenţi în protejarea mediului privat şi al capitalului românesc. Este unul dintre motivele importante pentru care am intrat în această coaliţie de guvernare cu stânga social-democrată, care s-a dovedit interesată mai mult de acordarea ajutoarelor sociale, decât de modernizarea României şi ridicarea nivelului de trai, pe baze sustenabile şi sănătoase.

Următorul pas este ca tot noi, liberalii, să punem în dezbaterea Parlamentului un proiect de lege pentru reducerea birurilor pe muncă, pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care muncesc în mediul privat. PNL îşi va respecta angajamentele!

Doamna Mirela Furtună:

"Pensii şi salarii mai mari!

Menţionam într-o declaraţie anterioară că salariul mediu net în România a depăşit pragul psihologic de 1.000 de euro în luna decembrie a anului trecut. Desigur, vizăm consolidarea acestui trend şi creşterea salariilor şi în anul 2024.

De asemenea, pentru prima dată în istoria României, pensia medie pentru limită de vârstă a depăşit 500 de euro.

Există o legătură între aceşti doi indicatori care evoluează în tandem. Creşterea cu peste 15% a salariilor, de anul trecut, a permis creşterea pensiei medii peste pragul de 500 de euro. În acelaşi timp, punctul de pensie a depăşit pragul de 40% din salariul mediu net.

Aceste date ne arată că dezvoltarea economiei prin investiţii, care determină creşterea salariilor şi, implicit, a contribuţiilor pentru bugetul de pensii reprezintă calea sănătoasă pentru creşterea pensiilor şi pentru sustenabilitatea sistemului pe termen lung. Ca atare, proiectul PSD, de a introduce salariul minim european în România, va aduce o creştere a nivelului de trai şi pentru pensionari, nu doar pentru cei care muncesc.

Creşterea salariilor a condus, în ianuarie 2024, la creşterea veniturilor bugetare din contribuţii sociale, cu 25,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform execuţiei bugetare prezentate de Ministerul Finanţelor Publice.

Am observat că se discută în spaţiul public despre un proiect de introducere a contribuţiilor pentru sănătate la pensiile de peste 4.000 de lei, de parcă părinţii şi bunicii noştri nu au contribuit toată viaţa la sistemul de sănătate.

Acest proiect a fost iniţiat de câţiva senatori liberali care, în general, au avut o viziune antipensionari, pe care şi-au manifestat-o atunci când au fost la guvernare, şi au îngheţat punctul de pensie. Acum, în acelaşi spirit, încearcă din nou să pună taxe pe pensii.

PSD se va opune acestui proiect care nici măcar nu a fost discutat în coaliţie. Chiar dacă unii liberali consideră că pensionarii nu sunt în electoratul PNL, asta nu înseamnă că trebuie pedepsiţi.

Pensionarii trebuie să aibă pensii decente, iar PSD va face toate demersurile pentru creşterea nivelului de trai al părinţilor şi al bunicilor noştri.

Doamna Elena Hărătău:

"Necesitatea elaborării unei politici publice în domeniul managementului pacientului cu obezitate"

Forumul Român pentru Obezitate (FORO) a atras atenţia factorilor decizionali ai statului în legătură cu necesitatea elaborării unei politici publice în domeniul managementului pacientului cu obezitate în România.

Concret, FORO a înaintat propuneri ce vizează introducerea obezităţii între bolile netransmisibile, cu impact negativ major în sănătatea publică, menţionate în Strategia Naţională de Sănătate.

Practic, specialiştii din sănătate doresc cooptarea obezităţii în cadrul afecţiunilor metabolice, alături de diabetul zaharat. Motivaţia acestui demers ţine de impactul major pe care îl are obezitatea, atât la nivel individual, cât şi la nivelul sistemului de sănătate publică.

În plus, introducerea obezităţii în strategie, ca o prioritate de sănătate publică, încadrând-o între bolile netransmisibile cu impact major în sănătatea publică, este în acord cu direcţiile strategice de intervenţie propuse de Comisia Europeană, OMS, Federaţia Mondială a Obezităţii, Federaţia Internaţională de Diabet şi va reprezenta o oportunitate în plus de a dezvolta şi implementa un Plan naţional de prevenţie şi control al obezităţii.

Argumentele prezentate în susţinerea obiectivului sus-menţionat au vizat următoarele componente: date de impact al obezităţii; componenta clinică bolii - obezitatea este o boală cronică şi multifactorială care este asociată cu alte boli cronice, printre care diabetul zaharat tip 2, boli cardiovasculare şi anumite tipuri de cancer, existând peste 200 de complicaţii asociate obezităţii; măsuri de politică publică - introducerea obezităţii în strategie, ca o prioritate de sănătate publică, încadrând-o între bolile netransmisibile cu impact major în sănătatea publică, va permite recunoaşterea ei ca boală cronică, care necesită o abordare sistemică şi implementarea unui Program naţional pentru controlul obezităţii, care va determina reducerea costurilor asociate tratamentului complicaţiilor acesteia.

Obezitatea nu este doar o chestiune de aspect fizic sau de control al greutăţii, obezitatea reprezintă o afecţiune medicală ce poate avea multiple repercusiuni asupra sănătăţii. Obezitatea poate fi asociată cu o serie de alte afecţiuni, cum ar fi bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat, afecţiuni articulare sau anumite tipuri de cancer.

De asemenea, obezitatea are un impact semnificativ asupra calităţii vieţii, putând provoca stigmatizare socială, scăderea încrederii în sine şi probleme de ordin psihologic.

Cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva Obezităţii, celebrată în 4 martie, consider că este extrem de importantă introducerea obezităţii în cadrul afecţiunilor metabolice, între bolile netransmisibile cu impact major în sănătatea publică, în viitoarea Strategie Naţională de Sănătate.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"PSD pregăteşte un nou cadru legislativ de susţinere a familiilor pentru creşterea natalităţii"

România se confruntă cu cea mai accentuată scădere a ratei natalităţii din ultimul secol, în condiţiile în care realitatea datelor statistice indică un regres major al copiilor născuţi în ultimii ani. Astfel, conform datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, în anul 2022 s-au născut 171.132 de copii, faţă de 196.858 în 2021 şi faţă de 219.483 în anul 2006.

Potrivit unui studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite, rata natalităţii va înregistra în continuare scăderi importante la nivel mondial. În aceste condiţii, este absolut necesar să gândim mai multe programe sociale şi să redimensionăm cadrul legal al susţinerii familiilor şi al stimulării acestora de a fi părinţi.

În acest context, remarcăm rezultatele înregistrate în urma măsurilor de stimulare a creşterii natalităţii aplicate la nivel local, în diferite localităţi din ţară, unde primarii au decis să sprijine financiar atât întemeierea noilor familii, cât şi naşterea şi susţinerea copiilor.

Spre exemplu, mai multe consilii locale din ţară au votat hotărâri prin care recompensează financiar dorinţa mamelor de a avea copii, o decizie tot mai dificilă în prezent, în condiţiile crizelor succesive din ultimii ani şi al nivelului de trai destul de anevoios din zonele rurale.

Alte primării din ţară au decis, tot în baza unor hotărâri ale consiliilor locale, să acorde stimulente financiare pentru tinerii care decid să se căsătorească, în ideea încurajării creşterii natalităţii şi a încetinirii procesului extrem de periculos al îmbătrânirii populaţiei cu care se confruntă multe zone din ţară. Există posibilitatea acordării aşa-numitului sprijin financiar pentru întemeierea unei familii, beneficiu acordat tot prin decizii ale executivelor locale. Motivaţia este aceeaşi - impulsionarea natalităţii şi diminuarea depopulării drastice ale satelor româneşti.

În consecinţă, conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse lucrează la conturarea unui cadru legislativ unitar şi complex, care să acorde noi facilităţi şi stimulente financiare tinerilor, atât pentru a-şi oficializa relaţiile prin căsătorii, cât şi pentru a avea copii.

Nu în ultimul rând, consider că sunt necesare modificări şi în ceea ce priveşte impunerea unui control riguros referitor la cheltuirea banilor distribuiţi de stat copiilor, pentru a fi diminuate cazurile de cheltuire a acestora de către părinţi, pentru băutură şi alte lucruri personale, în niciun caz pentru cele trebuincioase copiilor.

Doamna Alexandra Huţu:

Declaraţia mea politică se referă la creşterile de pensii din acest an şi reprezintă un răspuns pentru colegii noştri care, la finalul anului trecut, după adoptarea în Guvern a noii Legi a pensiilor, spuneau că nu o vor vota în Parlament pentru că nu ar fi existat sursele de finanţare pentru cele două majorări din 2024, respectiv pentru creşterea punctului de pensie cu 13,8% de la 1 ianuarie şi majorarea rezultată din recalculare, de la 1 septembrie.

Săptămâna trecută am văzut execuţia bugetară pe prima lună a anului curent. "Surpriza cea mare", dacă pot spune aşa, cel puţin pentru unii dintre colegi, s-a văzut la veniturile din contribuţii, care sunt destinate pensiilor şi serviciilor de sănătate. Aici s-a înregistrat o creştere de 25,7% faţă de aceeaşi lună din anul trecut. Avem, deci, o creştere a veniturilor la pensii mai mare decât majorarea de 13,8%, care a fost acordată în luna ianuarie. Iar acest lucru ne va permite să avem, la 1 septembrie, banii disponibili pentru acordarea celei de-a doua majorări pentru cele mai multe dintre pensii, în urma recalculării.

Vă întrebaţi probabil de unde a venit acest surplus? Cum a fost posibilă o astfel de "magie", cum spunea un ilustru contemporan? Ei bine, nu e nicio magie, nu e nimic ciudat. Este rezultatul unor politici sănătoase care au fost implementate anul trecut.

Am avut cel mai mare volum al investiţiilor publice, unde am adus şi foarte multe fonduri europene din PNRR şi din exerciţiul financiar obişnuit al Uniunii Europene. După cum ştiţi, investiţiile sunt trecute în buget la cheltuieli, la fel cum sunt trecut şi scheme de ajutor de stat care s-au acordat investitorilor privaţi.

Este însă vorba de cheltuieli care produc efecte benefice în economie. Acest volum uriaş de investiţii publice şi private a angrenat o amplă mişcare pozitivă în economie. Firmele care au executat proiectele de investiţii au avut nevoie de personal suplimentar. Au început să facă angajări. La fel s-a întâmplat şi cu furnizorii acestora, care au trebuit să sporească producţia de piese, de materiale de construcţii etc. Deci şi ei au trebuit să facă angajări pentru a-şi putea onora comenzile. În plus, firmele care au primit ajutoarele de stat au avut condiţie de a crea locuri de muncă plătite la un nivel decent.

Aşadar, investiţiile au determinat o creştere substanţială a cererii de forţă de muncă. Aşa se face că anul trecut România a atins un record absolut în privinţa numărului de angajaţi şi de contracte de muncă. Peste un milion de contracte de muncă în plus şi peste 600.000 de angajaţi în plus în 2023, faţă de anul 2022.

Toţi aceşti angajaţi şi toate aceste contracte de muncă suplimentare au însemnat mai multe contribuţii plătite către bugetul de stat. Iar creşterea salariului minim din octombrie şi cererea din ce în ce mai mare pentru angajaţi a determinat multe firme să majoreze salariile propriilor salariaţi, pentru a-şi păstra forţa de muncă existentă sau pentru a atrage noi angajaţi de pe piaţa de muncă. Aşa am ajuns ca, în luna decembrie 2023, salariul mediu net să fie mai mare cu peste 15% faţă de luna decembrie 2022, cu o creştere reală, peste rata inflaţiei de circa 8%.

Deci, investiţiile şi creşterea salariului minim sunt două măsuri ale Guvernului Marcel Ciolacu, care au determinat majorări ale salariilor din economie. Iar, după cum bine ştiţi, salarii mai mari înseamnă şi contribuţii sociale mai mari plătite la buget.

Sintetizând, investiţiile au determinat creşterea numărului de angajaţi şi a contractelor de muncă, iar creşterea salariului minim şi cererea mare de forţă de muncă au condus la o creştere a salariilor din economie. Toate acestea au determinat acea creştere de +25,7% a contribuţiilor sociale pentru pensii şi pentru sănătate.

Prin urmare, nu e nicio magie. Este o viziune sănătoasă asupra economiei, în care cheltuielile cu investiţiile nu trebuie privite ca un minus la buget, ci ca un factor determinat pentru creşterile viitoare de venituri, pentru buget şi pentru pensii.

Salut cu această ocazie decizia Guvernului de a aloca 7% pentru investiţiile din acest an, care, cu siguranţă, vor genera efectele de multiplicare pe care le-am văzut acum şi care vor asigura creşterea şi sustenabilitate sănătoasă a pensiilor pe termen lung.

Domnul Ioan Balan:

"PNL Suceava racordează mai mult de jumătate dintre gospodăriile din judeţ la reţelele de gaze naturale!"

Când noi, liberalii, vorbim despre dezvoltare prin investiţii, în fapt, noi vorbim despre realizarea acelor proiecte care să facă viaţa oamenilor mai uşoară şi de o calitate superioară. Investiţii pentru PNL înseamnă şcoli curate şi dotate pentru copii, spitale la standarde europene, drumuri rapide, apă şi canalizare în mediul rural, trotuare şi reabilitări de clădiri şi multe altele. De asemenea, un obiectiv major, pe care ni l-am asumat în faţa sucevenilor, a fost acela de a racorda la reţelele de gaze naturale cât mai multe gospodării din judeţ, pentru că la noi anotimpul rece durează mai mult, vremea e mai aspră şi temperaturile sunt mai scăzute, iar lemnul de foc s-a scumpit foarte mult în ultimii ani.

Diferenţa dintre a promite şi a face ceva pentru comunitate îi cerne pe politicieni în faţa oamenilor. Echipa PNL Suceava, în frunte cu Gheorghe Flutur, s-a angajat în urmă cu mai bine de trei ani să crească accesul gospodăriilor la încălzirea pe gaz. Şi noi am pornit la drum cu obiective mai mici, pentru că este o investiţie dificilă, greu de realizat.

Pentru că ne-am dorit şi am crezut că putem să aducem un spor de bunăstare pentru suceveni, am reuşit! Astăzi avem 59 de primării sucevene care au proiecte pentru aducţiunea de gaze naturale, cu o finanţare de circa 260 de milioane de euro. Dacă cifra pare impresionantă pentru oricine, trebuie să ştiţi că nu ne oprim aici şi că sprijinim şi alte primării din judeţ să finalizeze proiectele şi să ajungem un grad cât mai mare de acoperire cu reţele de gaze la nivelul judeţului.

Graţie măsurilor adoptate de PNL, în ultimii ani, cât am fost la guvernare, România nu mai depinde de gazul de la Est. Mai mult decât atât, vom avea gaz din Marea Neagră în numai câţiva ani, astfel încât să nu ne facem griji că astăzi construim reţele şi mâine nu avem suficient gaz.

De asemenea, sunt oameni care m-au întrebat dacă nu cumva preţul la gaze va creşte la fel de tare cum a crescut cel pentru lemnul de foc. Tot graţie măsurilor impuse de PNL, am reuşit să stăvilim, prin plafonare, preţurile la gazele naturale şi la energia electrică, iar oamenii au trecut mai uşor peste criza energetică declanşată de războiul rusesc.

Ca liberal, cred că piaţa liberă este cea mai bună. Este singura care ne va aduce preţuri mult mai mici, aşa cum s-a întâmplat şi în alte domenii de care ne temeam ca ele să fie într-o piaţă liberă: telefonia fixă sau mobilă, internetul, cablul de televiziune, transporturi de persoane şi altele, iar astăzi vedem beneficiile - preţ mai mic şi calitate mai mare.

Însă, ca liberalizarea pieţei să fie un succes, Guvernul României trebuie să ia măsuri de astăzi, încât anul viitor să avem preţuri la gaze naturale şi mai mici decât anul acesta şi poate mai mici decât înainte de criza energetică.

Este o mare responsabilitate pentru Guvern, însă sper că îi va face faţă.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Stimularea economiei de război în UE nu poate fi o măsură în sine. Este nevoie de regândirea politicilor energetice şi de mediu!"

Aduc în atenţia dumneavoastră un subiect din ce în ce mai des abordat de către factorii importanţi de decizie din ţările NATO şi ai UE: pregătirea Europei pentru un conflict militar extins.

Am menţionat acest subiect şi în alte declaraţii politice susţinute în Parlamentul României, şi, de fiecare dată, am ţinut să precizez creşterea intensităţii avertismentelor venite din partea aliaţilor Occidentali ai României.

Conflictul militar din Ucraina, rezultat în urma invaziei neprovocate a Federaţiei Ruse, a determinat o serie importantă de ameninţări de securitate regională şi, prin prisma taberelor antagoniste de aliaţi, chiar mondială. Violenţa agresiunii militare a Rusiei, coroborată cu forma despotică de imperialism teritorial şi militar a regimului dictatorial de la Kremlin, a ridicat foarte rapid nivelul de alarmare în rândul statelor NATO, şi nu numai. Este edificator exemplul Danemarcei şi Suediei, care au cerut cu celeritate accederea în NATO, conştiente fiind de agresivitatea Federaţiei Ruse. Zeci de mii de soldaţi ai ţărilor aliate NATO au fost detaşaţi în ţările de pe flancul Estic, de la Ţările Baltice şi până pe litoralul bulgăresc.

Acestea sunt semnale indirecte ale seriozităţii cu care NATO ia în considerare potenţialitatea ca Rusia să atace în anii următori ţări de la graniţa estică a alianţei. Chiar dacă cei mai mulţi analişti militari considerau acest scenariu puţin plauzibil, având în vedere blocajul pe frontul ucrainean, în ultima perioadă, tonul s-a schimbat. Comandanţi militari de rang înalt ai NATO şi politicieni de vârf ai ţărilor Occidentale au dat greutate tot mai mare acestor avertismente ipotetice, ducându-le chiar în zona ameninţării concrete. Europa trebuie să se pregătească foarte serios pentru un posibil conflict militar îndelungat cu Rusia.

Aceste declaraţii nu au avut doar un impact mediatic, ci chiar unul concret şi imediat în direcţionarea eforturilor economice ale UE către securitatea militară. Dacă iniţial acest efort era destinat creşterii producţiei de muniţie pentru a sprijini lupta ucrainenilor cu Rusia, prin prisma avertismentelor tot mai alarmante, UE începe să vorbească deschis de orientarea industriei europene de armament la "modul economiei de război".

Acesta a fost anunţul reprezentanţilor Comisiei Europene, prin vocea lui Thierry Breton, comisarul european pentru industrie, care prezenta propuneri pentru a încuraja ţările UE să cumpere împreună mai multe arme de la companii europene, pentru a ajuta aceste firme să îşi mărească capacitatea de producţie.

Analiştii spun că războiul a evidenţiat faptul că industria europeană nu a fost pregătită corespunzător pentru unele provocări majore, cum ar fi creşterea bruscă a cererii pentru cantităţi mari de muniţie de artilerie.

Printre propunerile lui Breton se numără crearea unei versiuni europene a Programului american Foreign Military Sales, în cadrul căruia Statele Unite ajută alte guverne să cumpere de la companiile de armament americane. O altă propunere ar permite UE să oblige firmele europene de armament să acorde prioritate comenzilor europene în perioade de criză.

Toate aceste măsuri nu sunt însă suficiente dacă nu le dublăm de o schimbare a paradigmei economice a Uniunii Europene.

Odată cu declanşarea războiului din Ucraina, putem spune că s-a încheiat perioada de pace de zeci de ani pe care a trăit-o Europa şi care i-a permis dobândirea unei prosperităţi fără precedent în istorie. Invazia Ucrainei de către Rusia nu a produs doar indignare diplomatică şi reacţii militare de ajutorare a ţării agresate, ci şi o serie de sancţiuni economice care au avut un impact profund şi asupra economiei Uniunii Europene. Este suficient să luăm în considerare refuzul UE de a mai achiziţiona hidrocarburi ruseşti - pentru a nu mai finanţa războiul Federaţiei Ruse! - şi să punem această măsură în contextul industriei grele, în special din Germania, care era dependentă de aceste resurse. Dacă adăugăm şi afectarea lanţurilor de transport a materiilor prime şi a produselor, în special din China, tabloul economic global capătă tuşe din ce în ce mai aspre.

Prin urmare, industria europeană are nevoie de un suflu nou din punct de vedere energetic, iar presiunile "Green Deal" nu se răsfrâng doar asupra agricultorilor din UE, ci şi asupra competitivităţii industriale. Este greu să vorbim despre o "economie de război" cu producţia de cărbune aproape stopată la nivel UE, cu preţuri prohibitive la producţia de energie electrică, din cauza închiderii multor unităţi nucleare, şi cu limitarea folosirii gazului în favoarea energiei alternative - solare sau eoliene. O adevărată industrie pregătită de război are nevoie de mobilizarea tuturor resurselor energetice, cu rapiditate şi predictibilitate.

Aici, îmi permit să menţionez şi importanţa României, care, prin varietatea de surse de energie (hidro, nucleară, depozite de cărbune şi hidrocarburi) va deveni în anii următori unul dintre cei mai puternici jucători europeni în această nouă paradigmă a "economiei de război". Ţara noastră trebuie să îşi joace cu foarte multă înţelepciune şi rezilienţă "cartea" importanţei economice în Europa, mai ales în domeniile strategice ale producţiei de energie.

Domnul Ioan Mang:

"Guvernarea PSD aduce stabilitate şi bunăstare"

Măsurile economice şi de ocupare, gândite şi puse în aplicare după revenirea PSD la guvernare, încep să îşi arate rezultatele pozitive. Iată, astăzi, există un număr record de salariaţi şi un salariu mediu net care a depăşit 1.000 de euro! Mai mult, Guvernul de coaliţie a reuşit să ţină inflaţia sub control, dar ceea ce este cel mai important de subliniat este că toate aceste lucruri bune se reflectă nu doar în cifre, dar mai ales în viaţa de zi cu zi a românilor.

Creşterea salariilor şi a numărului de salariaţi - peste 5,7 milioane de angajaţi şi 6,8 milioane de contracte de muncă - conduc, pe de o parte, la o creştere economică sănătoasă, reflectată inclusiv în nivelul de trai, pe de altă parte, la consolidarea din ce în ce mai bună a sistemului de pensii din România. Salariile mai mari şi creşterea numărului contractor de muncă înseamnă o viaţă mai bună pentru toţi angajaţii, dar şi mai multe contribuţii sociale şi mai multă siguranţă pentru pensionarii României.

Nu am uitat însă nici de tinerii din România. Numai pentru aceştia au fost înfiinţate 55.000 de noi joburi, graţie programelor de sprijin guvernamental. Este un pas important pentru a-i determina pe tineri să rămână în ţară şi să-şi întemeieze o familie în România. De altfel, creşterea investiţiilor publice şi ajutoarele de stat acordate de Guvern au creat noi locuri de muncă şi au garantat salarii decente. Aceasta este calea spre un viitor sustenabil!

Un aspect foarte important de menţionat este că valoarea totală a investiţiilor publice, anul trecut, atestată prin execuţia bugetară - deci bani efectiv cheltuiţi -, a fost cu 11 miliarde de lei mai mare decât deficitul bugetar, ceea ce înseamnă că România nu s-a împrumutat pentru consum, ci pentru investiţii! Este pentru prima dată când România se împrumută pentru investiţii, şi nu pentru consum!

Iată, aşadar, modelul de dezvoltare economică a României s-a schimbat în guvernarea PSD şi se bazează preponderent pe investiţii atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene, devenind astfel un model sustenabil de dezvoltare, cu efect de multiplicare în economie.

Totodată, să nu uităm nici efectul măsurilor de plafonare a preţurilor susţinute de PSD - economii substanţiale în buzunarele românilor! Intervenţia Guvernului Ciolacu a fost un scut real împotriva scumpirilor speculative. Imaginaţi-vă facturi la gaze şi la energia electrică duble sau chiar triple! Mulţumită măsurilor PSD, familiile din România au economisit în medie 1.118 de lei în fiecare lună. Este o sumă care face diferenţa!

BNR a comunicat că inflaţia ar fi fost cu aproape 10 puncte mai mare, dacă nu s-ar fi plafonat preţurile la energie şi dacă nu s-ar fi limitat adaosul la alimente. Adică, în loc de 7,4%, inflaţia ar fi ajuns la 17%! Practic, la fiecare 100 de lei cheltuiţi la cumpărături, românii ar fi plătit încă 10 lei, dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri promovate de PSD. Desigur, că vor mai fi variaţii ale preţurilor, în funcţie de sezon, de magazin şi de producător, dar important este că am stabilizat preţurile şi s-a oprit specula, iar astfel am reuşit să protejăm puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii. Pentru că măsurile de plafonare şi limitare a adaosului comercial au avut un impact pozitiv, mai ales pentru familiile cu venituri mici, unde fiecare leu contează enorm.

În concluzie, aş dori să mai subliniez un singur aspect: nimeni nu pretinde că guvernarea merge perfect şi că nu ar mai fi lucruri de corectat sau care să se facă mai bine, în schimb, cu toţii trebuie să recunoaşteam că formula actuală de coaliţie a reuşit să asigure României stabilitatea de care avea nevoie în aceste vremuri tulburi.

Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat fără măsurile PSD şi fără această stabilitate la nivel politic! Cum ar fi fost să continue, la nesfârşit, scandalurile şi certurile dintre USR şi PNL?! Ce măsuri de protejare a veniturilor românilor ar fi luat "progresiştii de dreapta"? Cum ar fi oprit specula la energie şi la alimente inconştienţii neoliberali care au liberalizat şi dereglementat pieţele? Cum ar fi asigurat creşterea pensiilor "reformatorii" care au strecurat în PNRR limitarea de 9,4% din PIB privind cheltuiala cu pensiile? Fără nicio exagerare, ar fi fost un dezastru, pe toate liniile, iar nivelul de trai al românilor s-ar fi înrăutăţit dramatic.

Sunt aspecte deseori neglijate de toţi cei care critică actuala coaliţie de guvernare, însă realitatea ne arată că doar guvernarea PSD poate aduce stabilitate politică şi socială, precum şi progresul economic de care România şi românii au nevoie. Într-un an electoral atât de important, precum 2024, sunt convins că românii nu vor uita acest lucru!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Capitala Uniunii Europene se mută săptămâna aceasta la Bucureşti"

Congresul Partidului Popular European de la Bucureşti, desfăşurat în perioada 6 - 7 martie 2024 la Romexpo, reprezintă un eveniment extrem de important pentru România. Săptămâna aceasta, Bucureştiul va deveni capitala politică a Uniunii Europene, bucurându-se de prezenţa principalilor lideri ai UE, precum preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Lyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, alături de alţi 13 şefi de state şi de guverne.

Partidul Popularilor Europeni este cel mai important şi influent grup politic de la nivelul UE, iar principalul partid al PPE din România este Partidul Naţional Liberal, care este şi organizatorul congresului. Faptul că acest eveniment se ţine la Bucureşti este o recunoaştere a influenţei de care se bucură PNL şi România la nivelul PPE şi al principalelor structuri de decizie europene.

De asemenea, acest congres are o importanţă deosebită prin prisma temelor care vor fi în discuţie şi vor face subiectul discursurilor şi dezbaterilor, printre care conturarea strategiei electorale a PPE pentru alegerile europarlamentare, cât şi alegerea candidatului pentru preşedinţia Comisiei Europene, dar şi discuţii privind politici din diferite domenii, ca agricultura sau mediul, care vor marca viitorul Uniunii Europene, dar şi sprijinul pentru Ucraina, aflată la această oră într-un moment foarte dificil.

Europarlamentarii PNL, împreună cu colegii din PPE, au apărat interesele fermierilor din România şi Europa în chestiunea nelucrării unei cote din terenul deţinut, dar şi în cea a reducerii nerealiste de pesticide; au apărat statul de drept şi s-au opus devierilor nedemocratice din unele state; au jucat un rol cheie în privinţa alocării fondurilor prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă către România şi au sprijinit, cu toate forţele, ambiţiile europene ale Republicii Moldova.

Toate acestea arată că evenimentul organizat de liberali la Bucureşti va fi unul de referinţă pentru Uniunea Europeană şi pentru România.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Obezitatea - o problema majoră de sănătate publică"

Obezitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică din cauza riscului ridicat pentru dezvoltarea altor afecţiuni, precum cele cardiovasculare, metabolice sau anumite tipuri de cancer. Obezitatea este atât de prevalentă, încât a devenit mai frecventă decât subponderabilitatea, în majoritatea ţărilor, inclusiv în cele cu venituri mici şi medii, care în trecut s-au confruntat cu problema subnutriţiei.

Studii recente, publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, relevă faptul că, la nivelul anului 2022, peste un miliard de persoane, la nivel global, suferă de obezitate, ceea ce înseamnă aproximativ o persoană din opt. În ultimii 30 de ani, rata obezităţii în rândul adulţilor a crescut de peste două ori în intervalul 1999 - 2022 şi de peste patru ori în rândul copiilor şi adolescenţilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani.

Obezitatea este o boală cronică complexă, iar cauzele sale sunt bine-cunoscute, la fel şi intervenţiile necesare pentru a o gestiona, şi, totuşi, aceste intervenţii nu sunt puse în practică în timp util şi într-un cadru eficient.

În acest sens, cu prilejul Adunării OMS din anul 2022, statele membre au adoptat planul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru a preveni şi stopa obezitatea. La ora actuală, 31 de state au implementat deja acest plan.

Printre principalele măsuri cuprinse în cadrul acestui plan se numără cele care vizează introducerea practicilor sănătoase, precum promovarea alăptării şi sprijinirea mamelor în acest sens, reglementarea practicilor nocive de marketing al alimentelor şi băuturilor, care i-ar putea afecta pe copii, politici privind alimentaţia şi nutriţia în şcoli, inclusiv iniţiative care reglementează vânzarea, în vecinătatea şcolilor, a produselor bogate în materii grase, zaharuri şi sare, politici fiscale şi tarifare care promovează o alimentaţie sănătoasă, politici în materie de etichetare nutriţională, campanii de educaţie şi sensibilizare în favoarea unei alimentaţii sănătoase şi a exerciţiului fizic, norme privind activitatea fizică în şcoli, precum şi integrarea serviciilor de prevenţie şi de gestionare a obezităţii în sistemul de îngrijiri medicale primare.

În România, rata de obezitate este de aproximativ 11%, iar, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, aproximativ 40% dintre copii au probleme cu greutatea. Cu toate acestea, în raport cu celelalte state europene, România a reuşit până în momentul de faţă să gestioneze acest fenomen, prin promovarea unui stil de viaţă sănătos, prin implicarea instituţiilor statului, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale.

Domnul Nicolae Giugea:

"Nici vara asta nu va fi ca iarna!"

"Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri", spunea poetul nostru naţional, şi tot aş spune şi eu, dacă mă gândesc la anii mulţi care s-au scurs de când a fost aprobat oficial Programul naţional de reabilitare şi/sau înfiinţare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj.

La aproape un deceniu şi jumătate, ministerul de resort nu poate contabiliza în dreptul acestui program major decât eşecuri, întârzieri şi pierderi de oportunităţi financiare. Dacă ar fi să facă un raport, actualul ministru ar scrie în el că s-au făcut nişte investiţii, puţine, că majoritatea instalaţiilor au fost defecte din fabrică şi sunt funcţionale doar când plouă afară, şi că obiectivul milioanelor de hectare irigate nu a ajuns nici la 20%, în realitate. Poate, pe hârtiile cu antet care circulă prin Guvern figurează mai mult, dar realitatea e cu totul alta, şi nu se poate constata decât mergând la capătul plantaţiilor.

Specialiştii în meteorologie au început să ne confirme cele mai sumbre temeri pentru anul agricol 2024. După o iarnă slabă în precipitaţii, cu zăpadă de o şchioapă şi numai pentru câteva zile, solul se află în gravă suferinţă de apă. Mai mult decât atât, luna februarie 2024 e deja intrată în istoria meteorologică pentru temperaturile foarte ridicate, martie pare să fie la fel, şi prognozele pentru această vară ne anunţă că vom avea iarăşi ploi puţine, temperaturi ridicate şi probleme deosebit de grave pentru fermierii de la sud de Carpaţi, care au înfiinţat sau urmează să pună bazele noilor culturi agricole în Câmpia Română.

Personal, nu am cunoştinţă să existe vreo frământare reală la nivelul Ministerului Agriculturii în această chestiune, deşi soluţii sunt, bani se găsesc şi pagubele provocate de seceta iminentă pot fi evitate, măcar în parte. Nici nu ar trebui să mai aşteptăm soluţii de la actualul ministru, ci ar trebui ca la nivelul Camerei Deputaţilor să se ia decizia aprobării proiectului legislativ depus de mine în urmă cu mai mulţi ani, care conţine soluţii tehnice verificate şi soluţii financiare sigure pentru a aduce apă la capătul tarlalei pentru cei mai mulţi fermieri din Oltenia şi Muntenia.

Domnul Nicu Niţă:

"Măsurile impuse de PSD la guvernare, privind plafonarea preţurilor, sprijin semnificativ pentru români!"

Partidul Social Democrat şi-a asumat guvernarea într-un moment dificil din punct de vedere economic şi social, însă continuă să susţină şi să promoveze măsuri pentru populaţie, pentru familiile cu venituri mici şi medii, pentru ca acestea să poată achiziţiona mai multe produse, în special româneşti, la preţuri corecte.

Efectul benefic al măsurilor de plafonare a preţurilor, implementate de PSD, a fost deosebit de semnificativ pentru economiile românilor.

Prin intervenţia Guvernului şi susţinerea PSD, creşterile excesive de preţuri au fost temperate, asigurându-se un nivel acceptabil al costurilor pentru gaze şi energie electrică.

Această acţiune a permis familiilor din România să economisească lunar în medie 1.118 lei, o sumă care a avut un impact real asupra bugetelor acestora.

Plafonarea şi limitarea adaosului comercial au avut un impact pozitiv, în special pentru familiile cu venituri reduse, contribuind la protejarea puterii lor de cumpărare. Aceste măsuri au reuşit să tempereze inflaţia şi să reducă speculaţia pe piaţa de energie şi alimente, asigurând o stabilitate economică necesară.

În lista priorităţilor PSD şi a premierului Marcel Ciolacu s-au numărat protejarea puterii de cumpărare şi salvarea economiei naţionale prin plafonarea preţurilor la energie, precum şi sprijinirea veniturilor mici şi medii prin limitarea adaosului la alimente, fără a afecta fermierii români sau a crea penurii. Aceste măsuri au subliniat angajamentul partidului faţă de binele cetăţenilor şi stabilitatea economică a ţării.

Partidul Social Democrat guvernează pentru România şi pentru români!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Încă un pas spre realizarea spitalelor regionale de urgenţă de la Cluj şi Iaşi"

Săptămâna trecută a avut loc un moment istoric în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii medicale din România, mai exact au fost semnate, la nivelul Guvernului, contractele de execuţie pentru construcţia spitalelor regionale de urgenţă din Cluj şi Iaşi.

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va avea o structură modernă, la standarde europene, iar clădirea principală a spitalului va avea 8 nivele: subsol, parter, 5 etaje şi etaj parţial compus din spaţii tehnice şi heliport. Va dispune de 1.400 locuri de parcare, respectiv o staţie pentru autobuz.

Spitalul va avea 22 de săli de operaţie, 849 de paturi pentru pacienţi şi o gamă variată de facilităţi şi servicii. Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie şi obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă, din care 10 vor fi pentru terapie intensivă pediatrică, acest spital va constitui centrul principal pentru îngrijirea pacienţilor critici şi a cazurilor complexe din regiunea de Nord-Vest a ţării. Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanţarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu două miliarde de lei, precum şi printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

De altfel, Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi va fi o altă instituţie medicală de importanţă majoră, care va avea o capacitate de 850 de paturi şi 20 de săli de operaţie. Acesta va deveni principalul furnizor de servicii medicale în regiunea de Nord-Est a ţării şi se va concentra pe îngrijirea pacienţilor critici şi pe cazurile ce necesită expertiză la nivel înalt. Valoarea totală a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanţarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu două miliarde de lei, precum şi printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Astfel, investiţiile pentru construirea celor două spitale regionale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei, iar în următorii ani, noile spitale vor salva nenumărate vieţi şi vor juca un rol esenţial în îmbunătăţirea stării generale de sănătate a oamenilor. Mai mult, atât Spitalul Regional de Urgenţă de la Cluj, cât şi cel de la Iaşi vor reprezenta, pentru cadrele medicale, oportunităţi de a performa. Conform ministrului sănătăţii, Alexandru Rafila: "În 2021 toate cele trei proiecte - Iaşi, Cluj şi Craiova - aveau doar studii de fezabilitate. Acum suntem în punctul în care facem ireversibilă construcţia acestora".

Astăzi, investiţiile în sistemul de sănătate sunt o necesitate, acestea au rolul de a oferi personalului specializat resursele tehnologice de ultimă generaţie, care nu doar tratează, ci şi previn. Toate investiţiile în domeniul sănătăţii vor creşte calitatea şi accesul la servicii medicale, atât de mult timp aşteptate de către români.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"România este pregătită să introducă salariul minim european"

Creşterea veniturilor românilor, indiferent dacă este vorba de salariaţi sau pensionari, a fost unul dintre obiectivele prioritare ale PSD, în momentul în care a intrat la guvernare în anul 2021. De atunci, angajaţii, dar şi seniorii şi-au recâştigat demnitatea, veniturile lor crescând în mod constant, ca urmare a măsurilor ferme şi realiste asumate de Guvernul PSD - PNL. Treptat, salariul minim şi, implicit, celelalte salarii au crescut. La fel s-a întâmplat şi cu pensiile. Iar toate aceste majorări nu au aruncat România într-un haos economic, ci au contribuit la creşterea economiei ţării noastre.

Salariile şi pensiile au atins anul trecut recorduri la care nimeni nu avea curajul să se gândească la începutul anului 2021. Miniştrii din acea perioadă nu erau dispuşi să treacă de clişeul: "Dacă vom creşte pensiile şi salariile, economia va intra în colaps". Cetăţenii nici nu se mai gândeau, pentru că nu mai aveau încredere în clasa politică. Dar iată că ceea ce era imposibil la începutul anului 2021 a devenit realitate în anul 2023. Au fost atinse două recorduri, cu cifre rotunde, înregistrate în guvernarea PSD. Pensia medie pentru limită de vârstă a depăşit 500 de euro, în timp ce salariul mediu net a depăşit 1.000 de euro. Şi, mai mult, cele două talere, pensiile şi salariile, nu au dezechilibrat balanţa. Creşterea de peste 15% a salariilor, de anul trecut, a permis creşterea pensiei medii. Totodată, creşterea salariilor a condus, în ianuarie 2024, la creşterea veniturilor bugetare din contribuţii sociale, cu 25,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Nu în ultimul rând, balanţa la care m-am referit anterior a rămas în echilibru şi ca urmare a creşterii numărului de salariaţi. Anul trecut, în luna decembrie, România avea 565.2740 de salariaţi, cu 74.633 mai mulţi decât în în luna decembrie a anului 2020.

Această tendinţă s-a manifestat în cele mai multe regiuni ale ţării, ceea ce înseamnă că a fost vorba de dezvoltare omogenă, nu doar a unor "insule". De exemplu, în Regiunea Centru, în luna decembrie a anului trecut, numărul salariaţilor a ajuns la 714.209, pe când în luna decembrie a anului 2022 era de 705.673. În judeţul Braşov, numărul de salariaţi a crescut de la 196.940, la finalul anului 2022, la 199.153, în luna decembrie a anului 2023.

Altfel spus, pe lângă creşterea veniturilor salariale, bugetul necesar plăţii pensiilor a fost suplimentat şi ca urmare a creşterii numărului de salariaţi.

Apoi, trebuie să amintim şi de un alt prag atins în timpul guvernării PSD: punctul de pensie a depăşit pragul de 40% din salariul mediu net. Este un procent pe care România a încercat să îl atingă zeci de ani. Aceste date ne arată că dezvoltarea economiei prin investiţii, care determină creşterea salariilor şi, implicit, a contribuţiilor pentru bugetul de pensii reprezintă calea sănătoasă pentru creşterea pensiilor şi pentru sustenabilitatea sistemului pe termen lung.

În aceste condiţii, cred că este timpul ca România să îşi asume introducerea salariului minim european. Cred că ceea ce trebuie să facem în cazul acestei măsuri este să depăşim temerea iniţială că România va intra în colaps. Este un proiect susţinut cu fermitate de PSD şi va aduce o creştere a nivelului de trai şi pentru pensionari, nu doar celor care muncesc.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Bani pentru nomenclatura de partid există, dar nu şi pentru bunăstarea românilor"

Precum întreaga societate civilă, şi eu sunt siderat de ceea ce face Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA APPS), care investeşte în mod total netransparent aproximativ 7 milioane de euro, bani publici, în transformarea unui fost sediu de partid din Bucureşti într-o reşedinţă de lux, de protocol!

Practic, prin explicaţiile Regiei, conform cărora nu există nicio solicitare din partea preşedintelui Klaus Iohannis pentru atribuirea unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, ambele cu destinaţia de reşedinţă, după încetarea mandatului, dar şi prin bâlbele prim-ministrului şi ale partenerului său, noi, românii simpli, suntem luaţi de proşti!

S-a ajuns în situaţia penibilă în care, în loc să investească în spitale, în drumuri, şcoli, locuri de muncă, Guvernul investeşte bani publici pentru nomenclatura de partid şi de stat, asta în condiţiile în care avem un deficit ridicat, nu suntem în stare să colectăm bani la buget, în condiţiile în care avem sărăcie în ţară şi în care inflaţia ne mănâncă viitorul!

Avem, din nefericire sau, mai bine spus, din prea mult ghinion, un preşedinte care ne-a înşelat total aşteptările, care nu a fost în stare să ne reprezinte cu demnitate, care girează o monstruoasă coaliţie şi pe care, de anul acesta, va trebui şi să-l întreţinem pe banii noştri restul vieţii!

Aceste privilegii nemeritate trebuie să dispară dintr-o Românie normală!

Bani pentru spitale, de asta avem nevoie, ci nu de recompense pentru lene!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"PSD nu este doar partidul care apără pensionarii şi salariaţii, ci şi partidul dedicat sprijinirii tinerilor"

Guvernarea PSD a promovat şi va continua să susţină măsura subvenţionării, timp de un an, a salariului pe care firmele îl plătesc tinerilor angajaţi, respectiv 2250 lei/lună. Este un sprijin important, cu atât mai semnificativ cu cât angajamentul asumat de premierul Marcel Ciolacu este ca numărul tinerilor pregătiţi pentru o meserie, în învăţământul dual, să crească de 5 ori, până la 50.000, în următorii ani.

Aşadar, operatorii economici sunt încurajaţi să angajeze tineri. Pe lângă faptul că Guvernul le asigură banii pentru plata salariilor tinerilor pe care-i angajează, timp de un an de zile pentru absolvenţii de învăţământ sau cei cu vârsta de până la 30 de ani, acordă aceiaşi sumă şi pentru ucenicie la locul de muncă. Totodată, se subvenţionează cu suma de 2.250 lei/lună pe durata contractului de stagiu de 6 luni şi angajarea absolvenţilor de învăţământ superior. De asemenea se acordă 2.392 lei/lună, timp de minim un an şi maximum trei pentru tinerii cu risc de marginalizare socială, 50% din valoarea indicatorului social de referinţă sprijin pentru angajatorii care angajează elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor.

În acelaşi timp, tinerii care se angajează beneficiază de prima de activare în valoare de 1.000 lei, minim 3 luni, pentru şomerii neindemnizaţi care îşi găsesc un loc de muncă. Apoi este vorba de prima de inserţie în valoare de 1.794 de lei pentru absolvenţii din evidenţele ANOFM care îşi găsesc un loc de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire. De asemenea, se acordă jumătate din primă la angajare, jumătate după 12 luni, prima de încadrare de maximum 55 lei/zi, timp de 12 luni, pentru tinerii care se încadrează în muncă la o distanţă mai mare de 15 km. de domiciliu. Mai este şi prima de instalare în valoare de 12.500 de lei pentru tinerii care îşi schimbă domiciliul pentru că şi-au găsit un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 km. de domiciliu şi prima de relocare de 900 lei/lună, timp de 36 luni pentru acoperirea a 75% din cheltuielile de locuire, dar nu mai mult de 900 de lei, pentru tinerii care îşi schimbă domiciliul pentru că şi-au găsit un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 km. de domiciliu.

Concluzia este că, odată cu venirea PSD la guvernare, s-a adus stabilitate economică şi siguranţa locului de muncă pentru angajaţi. În această perioadă, cu Ministerul Muncii, condus de PSD, România a înregistrat o cifră record atât în privinţa numărului de angajaţi, cât şi al contractelor de muncă active. Cea mai mare parte a acestor noi angajaţi sunt din rândul tinerilor, ca urmare a măsurilor active de ocupare derulate de Ministerul Muncii. Este un pas important pentru a-i determina pe tineri să rămână în ţară şi să-şi întemeieze o familie în România.

Anul 2023, cu un prim-ministru PSD la conducerea Guvernului s-a încheiat cu cifre record pentru piaţa muncii: 5,7 milioane de angajaţi, 6,8 milioane de contracte de muncă. Numai pentru tineri au fost înfiinţate 55.000 de noi joburi, graţie programelor de sprijin guvernamental.

La nivelul întregii economii naţionale, a crescut cu peste 63.000 numărul mediu de contracte de muncă active în 2023, faţă de 2022. Comparativ cu 2013, creşterea este semnificativă, de peste 600.000 de contracte de muncă.

Doamna Elena Stoica:

"Învăţământul românesc trebuie să se armonizeze evoluţiilor dinamice de pe piaţa muncii"

Adaptarea evoluţiei învăţământului românesc la transformările rapide de pe piaţa muncii trebuie să constituie o preocupare primordială a decidenţilor educaţiei naţionale, în contextul implementării noilor legi care reglementează sistemul, ce îşi propun, în primul rând, creşterea gradului calităţii pregătirii tinerei generaţii.

Situaţia nu este deloc simplă, în contextul în care un studiu recent de specialitate a relevat că două treimi dintre elevii aflaţi acum pe băncile şcolii primare vor presta, la maturitate, meserii care nu există în prezent.

În aceste condiţii, specialiştii în resurse umane atrag atenţia asupra faptului că sistemul nostru de învăţământ se va confrunta cu mari dificultăţi în ceea ce priveşte pregătirea viitorilor angajaţi, în conformitate cu locurile de muncă pe care le vor avea nu peste mult timp. Astfel, perioada de transformare rapidă şi radicală a pieţei muncii, care se prefigurează pentru următorii ani, va determina supravieţuirea a doar 35% dintre slujbele existente în acest moment.

Studiul respectiv a mai evidenţiat că, pe măsura dezvoltării inteligenţei artificiale şi ieftinirii automatizării, roboţii industriali vor lua masiv locul oamenilor, mai ales în activităţile repetitive din unităţile industriale. De asemenea, se mai avertizează că angajaţii născuţi înainte de anul 1980 vor avea cel mai mult de suferit de pe urma acestor schimbări, deoarece sunt adepţii unor cariere tradiţionale.

Având în vedere noile provocări, este de urmărit strategia Ministerului Educaţiei în vederea adaptării curriculei şcolare la apariţia unor noi şi inovative meserii, în situaţia în care, la nivel naţional, există în continuare probleme majore legate de reducerea fenomenului abandonului şcolar şi a numărului de elevi care nu trec de stadiul analfabetismului funcţional.

Este cât se poate de evident că sistemul educaţional are nevoie de o rearanjare complexă şi sustenabilă, pentru a face faţă transformărilor rapide şi dinamice de pe piaţa muncii.

Domnul Vasilică Toma:

"Drogul elevului"

Săptămâna trecută am fost surprins să aflu din mass-media despre drogul elevului. Este imperativ ca autorităţile să intervină urgent pentru a opri răspândirea fenomenului drogurilor şi altor substanţe etnobotanice, în special a acestui nou drog periculos denumit "Drogul elevului". Este alarmant faptul că această substanţă este accesibilă cu uşurinţă şi se vinde chiar şi ziua, în amiaza mare, pe străzile din centrul capitalei, la un preţ redus de doar 10 lei.

Efectele devastatoare ale acestui drog sintetic pot pune în pericol viaţa şi sănătatea tinerilor din Bucureşti. Mai mult decât atât, comportamentul violent al consumatorilor creează un mediu nesigur şi afectează comunitatea în ansamblul său.

Ce fac instituţiile statului, care sunt măsurile luate după asemenea articole? Reporterii au descoperit că traficul de droguri are loc în proximitatea unor instituţii cu competenţe în acest domeniu, fapt extrem de îngrijorător. Deşi există patrule de poliţie în zonă, măsurile luate până acum nu au dus la rezultate semnificative.

Este necesară o acţiune rapidă şi eficientă din partea autorităţilor pentru a contracara această problemă urgentă. Patrulele de poliţie trebuie întărite, iar investigaţiile şi acţiunile de combatere a traficului de droguri trebuie intensificate.

În plus, este esenţial să existe campanii de conştientizare şi educaţie în şcoli şi în comunitate pentru a informa tinerii despre pericolele consumului de droguri şi despre resursele disponibile pentru ajutor şi sprijin.

În absenţa unei intervenţii eficiente din partea statului, riscul este ca fenomenul să se extindă şi să pună în pericol un număr şi mai mare de vieţi, şi sănătatea publică. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să ne mobilizăm şi să cerem acţiuni concrete pentru a proteja tinerii şi pentru a menţine siguranţa şi bunăstarea comunităţii noastre.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Peste 300 de milioane de lei pentru cea de-a zecea etapă de finanţare a lucrărilor de cadastrare"

Operaţiunea de cadastrare este una dintre cele mai importante acţiuni ce trebuie îndeplinite în timp cât mai rapid, ea aducând un număr consistent de beneficii societăţii şi economiei.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a alocat peste 300 de milioane de lei pentru cea de-a zecea etapă de finanţare a lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăţilor pe sectoare cadastrale, fapt pentru care peste 2.000 de unităţi administrativ-teritoriale şi-au exprimat intenţia de a începe sau de a continua cadastrarea proprietăţilor. Lucrările sunt gratuite pentru cetăţeni şi se desfăşoară în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară, ce are ca scop înregistrarea, gratuită pentru cetăţeni, a tuturor imobilelor (terenuri şi clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Finanţarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI.

În concret, fiecare UAT eligibil poate primi până la 160.000 de lei. Până în prezent, 2.003 primării, din cele 2.355 eligibile, şi-au exprimat intenţia de a începe sau de a continua lucrările de cadastru pe sectoare cadastrale. Acestea pot încheia contracte de finanţare cu oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară (OCPI). Termenul este de 60 de zile de la primirea înştiinţărilor transmise de OCPI-uri, iar durata contractelor de finanţare este de 28 de luni. După semnarea contractelor de finanţare, primăriile au la dispoziţie alte 60 de zile pentru a încheia contracte de prestări servicii de înregistrare sistematică a imobilelor.

ANCPI va deconta între 109,00 lei +TVA/imobil şi 473,06 lei +TVA/imobil, în funcţie de gradul de dificultate a terenului, zonele de aplicare a Decretului nr. 115/1938 (carte funciară veche) şi de gradul de acoperire cu construcţii.

Până în prezent, ANCPI a înregistrat în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin PNCCF, peste 6,7 milioane de proprietăţi. Demersul acesta trebuie continuat într-un ritm susţinut, astfel încât, în cel mai scurt timp, să avem o imagine cât mai amplă asupra imobilelor şi înscrierilor referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Avangarda (ne)ştiută a lui Răzvan Theodorescu"

Într-o lume profund marcată de schimbări şi provocări, avem datoria de a privi înainte cu înţelepciune şi curaj, inspiraţi de figuri emblematice precum cea a regretatului Acad. Răzvan Theodorescu. Exemplul său ne învaţă că autenticitatea, inovaţia şi o perspectivă îndrăzneaţă asupra viitorului nu sunt doar posibile, ci esenţiale pentru progresul şi dezvoltarea societăţii noastre.

Răzvan Theodorescu este omul imposibil de descris la trecut, un istoric care a scris despre modernitatea românilor şi a visat la o Europă unită prin cultură şi diversitate. Opera sa, ancorată în trecut, dar scrisă pentru viitor, explorează dinamica Europei, provocând cititorul să gândească la posibile scenarii continentale. A adus contribuţii semnificative în educaţia artistică, construindu-şi cursurile pe baza propriilor cercetări şi revoluţionând astfel domeniul istoriei artei. Prin opera sa remarcabilă şi prin implicarea sa în domeniul culturii, a arătat că este posibil să onorăm trecutul, să înţelegem prezentul şi, mai ales, să anticipăm viitorul. A fost un vizionar, un erudit care a depăşit graniţele convenţionale ale istoriei, politicilor şi culturilor, pentru a ne îndruma spre o nouă modernitate, una în care Europa se reinventează, înţelegându-şi diversitatea şi complexitatea.

Prin dedicarea sa faţă de educaţie şi prin lucrările sale, prof. Theodorescu ne-a lăsat moştenire un model de gândire avangardistă, care pune accent pe dialogul între culturi şi pe înţelegerea profunzimii tradiţiilor noastre. A fost un promotor al ideii că autenticitatea nu rezidă în izolare, ci în capacitatea de a rămâne fideli rădăcinilor noastre, în timp ce ne deschidem spre noile curente de gândire şi inovaţie.

Astăzi, stăm la răscruce de drumuri, iar deciziile noastre pot defini cursul viitor al naţiunii şi al Europei. Este momentul să ne inspirăm din Avangarda celui pe care am avut privilegiul a-l numi "prietenul meu mai înţelept" şi să valorizăm bogăţia culturală, istorică şi spirituală a României.

Răzvan Theodorescu rămâne în memorie ca un pionier al avangardei intelectuale, care a văzut în tradiţie nu un obstacol, ci o sursă de inspiraţie pentru inovare şi progres. Prin lucrările şi viaţa sa, a demonstrat că autenticitatea, curajul gândirii şi respectul pentru diversitate sunt valori esenţiale pentru înţelegerea profundă a lumii în care trăim. A lăsat în urmă un model de integritate intelectuală şi o provocare pentru generaţiile viitoare de a construi o societate mai bună, învăţând din lecţiile trecutului şi visând cu curaj la viitor.

Avangarda lui Răzvan Theodorescu nu este doar o moştenire a trecutului, ci un far călăuzitor pentru viitor. Ne invită să privim dincolo de momentul prezent, să visăm la o lume mai bună şi să lucrăm împreună pentru a o realiza.

Domnul Mihai Weber:

"Plafonarea preţurilor în sprijinul bunei stări a societăţii, pentru o economie durabilă"

În contextul actual al schimbărilor economice şi al necesităţii de a construi o societate mai echitabilă, PSD a susţinut ferm implementarea măsurii de plafonare a preţurilor la energie şi la alimentele de bază, ca o măsură crucială pentru promovarea dezvoltării durabile şi a bunăstării românilor.

Plafonarea preţurilor reprezintă o barieră împotriva exploatării consumatorilor şi elimină riscul ca aceştia să fie supuşi creşterilor nejustificate ale costurilor bunurilor şi serviciilor esenţiale.

Prin eliminarea acestor riscuri, companiile sunt încurajate să investească în inovaţie şi eficienţă, mai degrabă decât să se bazeze pe majorări de preţuri pentru a-şi maximiza profiturile.

Plafonarea preţurilor este o componentă esenţială în construirea unei economii sociale şi ecologice. Acest lucru poate încuraja producţia şi consumul responsabil, având un impact benefic asupra societăţii în ansamblu.

Implementarea plafonării preţurilor poate aduce un beneficiu adiţional, prin restabilirea încrederii în sistemul economic. Cetăţenii vor avea încredere că există măsuri eficiente pentru a preveni abuzurile şi exploatarea în detrimentul bunăstării lor.

Aceasta nu este doar o măsură necesară în circumstanţe economice dificile, ci şi un instrument puternic pentru a promova un mediu de afaceri sănătos şi pentru a asigura bunăstarea tuturor cetăţenilor noştri.

Aşadar, Partidul Social-Democrat rămâne aproape de oameni şi de nevoile lor, aşa cum a făcut-o de fiecare dată, iar menţinerea preţurilor scăzute este un obiectiv asumat pe termen lung!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Familia şi valorile creştine trebuie să rămână de bază în orice cultură europeană"

În lumea contemporană, discuţiile privind conceptul de familie au devenit din ce în ce mai complexe şi sensibile. Observăm că sensul tradiţional al familiei, definit ca o unitate formată dintr-un bărbat şi o femeie, este în schimbare, iar această evoluţie este privită cu îngrijorare de către cei care susţin valorile creştine. În acest context, ne confruntăm cu o redefinire continuă a noţiunii de familie, iar aceasta ridică întrebări profunde despre identitatea şi tradiţiile noastre.

Nu mai putem utiliza simplu termenul familie, fără a adjectiva şi a specifica că ne referim la familia naturală, compusă din bărbat şi femeie. Această necesitate de clarificare este un semn al schimbărilor semnificative în percepţia societăţii faţă de structurile familiale. Într-un discurs mai larg, se constată că noţiunea de familie poate să includă şi alte tipuri de relaţii, iar aceasta poate fi percepută de unii ca o ameninţare la adresa conceptului tradiţional.

Cu toate acestea, este esenţial să ne întrebăm de ce aceste schimbări sunt percepute ca atât de catastrofale de către cei care apără valorile creştine. Argumentul central este că familia este fundamentul prin care se transmit valorile, educaţia şi credinţa. Ea este percepută ca matca în care se dezvoltă şi se transmit principiile care definesc o comunitate sau chiar un întreg popor.

Conceptul de familie tradiţională este văzut de către apărătorii valorilor creştine nu doar ca o structură socială, ci şi ca o instituţie divină, o expresie a voinţei lui Dumnezeu. Tocmai de aceea modificările aduse conceptului de familie pot submina aceste valori fundamentale, destabilizând astfel întregul edificiu social şi cultural.

Deşi discuţia în jurul acestor teme este adesea tensionată, este important să nu uităm elementele fundamentale care au stat la baza comunităţilor noastre de-a lungul istoriei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Sfidarea românilor, sfidarea României!"

În declaraţia mea politică de astăzi, în consonanţă cu înteţirea paradoxală a acestui fenomen, în ciuda multiplelor alegeri de anul acesta, voi vorbi despre modul sfruntat, nesimţit de-a dreptul, prin care oamenii puterii sfidează nu doar minima morală, decenţa, bunul-simţ şi legile.

Definiţia din dicţionar a acestui verb este, vă reamintesc, a înfrunta pe cineva cu dispreţ, cu ostentaţie; a desfide.

Ce altceva decât ostentaţie şi dispreţ se poate citi din gestul coroborat al guvernanţilor şi al preşedinţiei, de a cheltui 7 milioane de euro, din bani publici, pentru renovarea faraonică a ceea ce va fi locuinţa de protocol a turistului de la Cotroceni?

După 10 ani de chiul, lux, nepăsare cronică şi nesimţire crasă, va primi un ultim cadou, precum naşul de la fini, din partea coaliţiei al cărei artizan este şi sub care România a devenit tot mai săracă şi resemnată?

Ce altceva decât dispreţ faţă de orice discuţie politică prealabilă este decizia de a permite, din nou, în an electoral, primarilor traseişti să îşi schimbe iar partidul, consfinţind interşanjabilitatea membrilor PNL şi PSD, ce nu au doctrine, ci doar negocieri pentru posturi cu sinecuri grase, pentru rude, cumetri şi amante?

Ce altceva decât dispreţ imperial, de patron de covrigărie ciocoizat, poate fi faptul că Marcel Ciolacu ignoră în mod repetat solicitarea legală de a se prezenta la întâlnirea cu senatorii, la ora prim-ministrului?

În judeţul din care vin, la fel ca peste tot, se anunţă cu fast semnări de proiecte, nu darea obiectivelor în folosinţă, se taie panglici pe dosare de mediu şi studii de fezabilitate ale unor obiective pentru care se cer şi se aprobă, cu neruşinare, preţuri aberante.

Aşa e, bunăoară, proiectul centurii ocolitoare a oraşului Gura Humorului, ce va fi mai scumpă de câteva ori decât segmente de autostradă ce sparg munţii.

Cum de rezistă aceşti ciocoi, de peste 30 de ani? Prin ridicarea idiocraţiei la rang de virtute, prin legiuni întregi de oameni prost pregătiţi, dar înrolaţi politic, care, la momentul oportun, din primării, ministere, şcoli sau alte instituţii hrănite din banii jupuiţi din suprataxarea micilor antreprenori, îşi recompensează binefăcătorii cu voturi, contracte de lucrări făcute prost şi trecute cu vederea. Într-un cuvânt, ticăloşia îngropării oricărei forme de promovare meritocratică e răsplătită, prin perpetuarea ei, de către pătura de idiocraţi vicleni, mufaţi la funcţii.

Din păcate, singurul mod de a-i sfida noi, oamenii cinstiţi, pe aceşti cleptocraţi încremeniţi în rele şi minciună, este votul pentru forţele care pot schimba cu adevărat România, nu pentru vuvuzelele şi darabanele goale, aducătoare de ură pseudopatriotică.

Doamne, luminează-i pe români!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Recent, am fost martorii unei situaţii care a generat un profund dezacord în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, mai precis între România şi Austria, referitoare la procesul de aderare a României la spaţiul Schengen. Această chestiune este de o importanţă crucială nu doar pentru România, ci şi pentru întregul proiect european, întrucât spaţiul Schengen reprezintă unul dintre cele mai tangibile simboluri ale unităţii şi liberei circulaţii în cadrul Uniunii Europene.

În acest context, declaraţiile ministrului austriac de interne, care sugerează o abordare graduală şi precaută în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen prin includerea României şi Bulgariei, necesită o reacţie fermă şi coordonată din partea României. Este esenţial să ne apărăm drepturile şi să promovăm interesele naţionale în cadrul dialogului european, având în vedere eforturile considerabile depuse de România pentru a îndeplini toate criteriile tehnice şi de securitate necesare aderării la spaţiul Schengen.

România a demonstrat în repetate rânduri angajamentul său faţă de valorile europene, gestionând eficient şi responsabil frontierele externe ale Uniunii Europene. Este, deci, un moment propice să reiterăm că aderarea deplină la spaţiul Schengen nu este doar un drept al României ca stat membru al UE, ci şi o recunoaştere a contribuţiei noastre la securitatea şi stabilitatea continentului european.

În aceste vremuri tulburi, când Europa se confruntă cu multiple provocări - de la crize migratorii la ameninţări teroriste şi tensiuni geopolitice în vecinătatea sa imediată - este imperativ necesar să consolidăm unitatea europeană şi să acţionăm împreună pentru a garanta securitatea şi prosperitatea cetăţenilor noştri. Blocarea nejustificată a aderării României la spaţiul Schengen contravine acestor principii fundamentale.

În consecinţă, solicit Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe să intensifice demersurile diplomatice şi să folosească toate canalele de comunicare pentru a asigura o înţelegere corectă a poziţiei României în acest dosar. Este esenţial să colaborăm strâns cu partenerii noştri europeni, inclusiv cu Austria, pentru a depăşi acest impas şi a avansa spre o decizie pozitivă, care să reflecte angajamentul nostru comun faţă de valorile şi obiectivele Uniunii Europene.

Aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă nu doar un pas esenţial în consolidarea integrării europene a ţării noastre, dar şi un factor de stabilizare şi securitate la nivel regional şi continental. Este timpul să transformăm acest obiectiv în realitate, pentru binele cetăţenilor noştri şi al întregii Uniuni Europene.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, asistat de doamna deputat Gianina Şerban şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ (înlocuit de doamna deputat Alexandra Presură), secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 181.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Câţi?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

181. (Vociferări.)

Mai doriţi să vă mai...? (Vociferări.)

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - între orele 10.00 şi 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 - votul final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Întreb liderii de grup, dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Domnul Popa Ştefan-Ovidiu, viceliderul Grupului PSD, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să retrimitem la comisie, pentru o săptămână, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 68/2023.

Este consens, am discutat cu toţi liderii de grup.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aveţi consens, da?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Liderii grupurilor, suntem OK? OK. Am retrimis la comisie PHCD-ul 68/2023.

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Gabriel Andronache, de la PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă adresez rugămintea de a aduce mai în faţă două proiecte care sunt înscrise pe ordinea de zi; ele sunt legate ca obiect de reglementare.

Vorbim despre:

- Punctul 48 din ordinea de zi, PL-x 373/2019 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice - rugămintea noastră este să devină punctul 10 în ordinea de zi;

- Şi punctul 49 din ordinea de zi, PL-x 408/2020 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2020 pentru modificarea şi completarea art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice - să devină punctul 11 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Întreb liderii grupurilor, dacă avem consens? Suntem OK? Deci punctul 48 devine punctul 10 şi punctul 49 devine punctul 11 pe ordinea de zi.

Având consens, nu mai trebuie să supun votului aceste propuneri.

Alte intervenţii cu privire la ordinea de zi? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnul Moşteanu.

Puţin mai atent!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

O să vă rog să fiţi de acord să retrimitem la comisie Proiectul pentru modificarea regulilor alegerii preşedintelui României, pentru două săptămâni.

O să-i rog pe colegi să mă ajute cu... PL-x 101/2024.

Deci retrimitere la comisie, două săptămâni.

Este un proiect foarte important. Alegerea preşedintelui e un lucru foarte important în democraţie.

Nu este acceptabil ca acest proiect să stea două zile în Camera Deputaţilor, e nevoie de o dezbatere serioasă.

Vă rog să retrimitem la comisie...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...pentru două săptămâni.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului retrimiterea, pentru două săptămâni, a PL-x-ului 101/2024, la comisii.

Vot, vă rog.

51 de voturi pentru, 95 contra. Respinsă.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Vă propun să intrăm în ordinea de zi şi la dezbaterea iniţiativelor legislative şi a proiectelor de hotărâre.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 15/2024.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Nu e cel retrimis la comisie, e altul, da?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Erau două.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

PHCD 24/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Din partea Comisiei pentru regulament, pentru prezentarea raportului, domnule preşedinte Gheorghe Şimon, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor

În data de 19.12.2023, membrii Comisiei pentru regulament au examinat şi dezbătut Proiectul de Hotărâre nr. 24/2023 privind modificarea Regulamentului, iniţiat de 48 de deputaţi ai Grupului PNL, proiect cu care comisia a fost sesizată prin adresa 369 a Biroului permanent, în 10.05.2023.

Prin proiectul de hotărâre se propune ca la fiecare deschidere a şedinţelor Camerei Deputaţilor să se intoneze Imnul naţional al României.

Regulamentul Camerei are reglementat la art. 84 alin. (2) dispoziţia potrivit căreia - "La deschiderea sesiunii ordinare, se intonează Imnul naţional al României", dispoziţie în acord cu prevederile art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora: "Imnul naţional al României se intonează la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului".

Proiectul a fost examinat şi dezbătut în şedinţa din 19 decembrie 2023. Au participat deputaţi, membri ai Comisiei pentru regulament.

În concretizarea celor expuse, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei aprobarea proiectului de hotărâre cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul Mircia Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa - am căutat să o pricep, să-i prind cluul, de ce s-a simţit nevoia ca la deschiderea fiecărei şedinţe - şi mă bucur că ulterior s-a revenit - să se intoneze Imnul naţional.

Fie, probabil, dintr-o sesizare a stării de depreciere a simbolismului acestui extraordinar profil de identitate naţională; sau - îmi permit să speculez cumva - dintr-o nevoie de a reaminti celor care sunt în această sală pe cine servesc şi în numele cui sunt aici.

Mă bucură, de asemenea, că s-a renunţat la acest lucru, pentru că o supraexpunere ar fi creat, de asemenea, prejudiciu inclusiv Imnului în sine.

Şi, nu în ultimul rând, probabil că s-ar fi întâmplat ca la fiecare şedinţă un segment din această sală să lipsească tocmai pe acest moment.

Cu rugămintea, domnule preşedinte, eventual, în aplicarea normelor, Imnul să se intoneze la deschiderea... aşa cum se spune inclusiv în raport, în forma sa orchestrată.

Imnul orchestrat este ceea ce înseamnă sobrietate, înseamnă măreţie, înseamnă, în acelaşi timp, valoare de expunere emoţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Chelaru.

Domnul deputat Andi Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc.

Observ că este un proiect bun.

În primul rând, este de apreciat că se intonează Imnul României în deschiderea şedinţelor Camerei Deputaţilor, dar proiectul are o problemă tehnică, pentru că şedinţă a Camerei Deputaţilor poate fi interpretat ca fiind şi o şedinţă a comisiei.

Drept urmare, ar fi trebuit să fie menţionat, este vorba despre deschiderea şedinţelor plenului, ca să fie, în primul rând din punct de vedere juridic, să fie exact acest proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 5? Nu.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; PL-x 101/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Domnul preşedinte Marius Budăi, vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 şi 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe separate, în data de 4 martie 2024.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu un amendament admis şi un amendament respins, prevăzute în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere - 3 minute.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu supuneţi la vot timpul pentru dezbatere?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului timpul propus pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Freddy, dacă nu ştii, lasă-l pe altul! Lasă-l pe Suciu, că el ştie!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Timpul a fost aprobat.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt...?

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Păi, întreb dacă sunt dezbateri, şi toată lumea doarme?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

E blocat sistemul.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ei, şi s-a deblocat instantaneu! (Vociferări.)

Domnul deputat Ionuţ Moşteanu.

Rog, toţi cei care doresc să intervină să ceară cuvântul, să apese, cu... consola.

Domnul Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

PSD roşu şi PSD galben, v-aţi dat mâna să călcaţi în picioare democraţia! Modificaţi legile electorale în an electoral. Avem - aproape 3 luni mai sunt până pe 9 iunie şi nimeni nu ştie ce vreţi să faceţi cu legea şi cu comasarea.

Aţi dat declaraţii, n-avem nicio lege în vigoare.

Vă bateţi joc de dreptul oamenilor de a alege şi de a fi aleşi, doar pentru nişte mici avantaje politice şi electorale. Faceţi asta pe 9 iunie.

Din nou, aşteptăm cu toţii, toată ţara, să vedem ce vreţi să faceţi şi voi n-aveţi nici candidaţi la Primărie, îi căutaţi prin vestiare, pe colo, pe colo, doar să găsiţi unul.

Nicuşor Dan va fi în continuare primarul Bucureştiului. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Acum... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) ...vreţi să... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Moşteanu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...vreţi să faceţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...nu vreţi să...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...o manevră cu...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...lăsăm bucureştenii să hotărască...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...prezidenţialele...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...cine e viitorul primar?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...şi să faceţi campania în august, când toată lumea e la munte, la mare şi oamenii se odihnesc după un an de muncă. Şi vreţi să mutaţi campania pentru prezidenţiale în august, ca să-l faceţi pe Ciolacu preşedintele României.

Cătălin Drulă va fi preşedintele României... (Aplauze, Rumoare.) ...indiferent ce combinaţii faceţi voi! (Aplauze, Vociferări. Gălăgie.)

Şi singura... singurul lucru bun din această devansare a prezidenţialelor este că România va scăpa cu două luni înainte de cel mai leneş preşedinte pe care l-a avut vreodată, Klaus Iohannis... (Aplauze.) ...cel mai mare turist... (Aplauze.) ...întâiul turist al ţării, omul care şi-a bătut joc de aşteptările şi speranţele a milioane de români, omul pentru care milioane de români au ieşit în stradă, să-i scape de PSD, omul care a dat România pe mâna PSD-ului.

Ăsta este singurul avantaj, în septembrie vom scăpa de Klaus Iohannis. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Moşteanu, citiţi legea, domnule, că mandatul merge până la final, al actualului preşedinte! Citiţi legea, că nu despre aia e în lege!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Poate ştie el ceva şi nu ne spune.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Georgel Badiu, de la AUR.

Domnul Georgel Badiu:

Domnilor de la PSD, PNL, UDMR, trişaţi!

Aşa cum v-aţi obişnuit de atâta amar de vreme, trişaţi din punct de vedere politic. Căutaţi să folosiţi atât Parlamentul, cât şi Guvernul şi CCR-ul în interesul propriei camarile.

Este inadmisibil să modificaţi regulile în timpul jocului.

Mă întreb, de ce n-aţi avut curaj să mergeţi până la capăt şi să puneţi aceste alegeri prezidenţiale în luna august, când sunt milioanele de români din străinătate, din diaspora, când sunt acasă? Milioanele de români de care v-aţi bătut joc şi pe care i-aţi trimis în lumea largă să-şi câştige o bucată de pâine, pentru că nu mai au loc să se angajeze în România, de neamurile voastre. Nu mai au loc de nepotismele, de amantlâcurile voastre.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ludovic Orban. (Vociferări.)

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor şi domnilor,

Nu înţeleg de ce dezbatem un proiect de lege care nici măcar nu e asumat de PSD şi de PNL.

Nu înţeleg cum UDMR, alungat cu surle şi trâmbiţe de la guvernare, vine să facă jocul PSD şi PNL, astfel încât să mascheze intenţia clară a PSD şi PNL, de fraudare a alegerilor din acest an.

Eu nu m-aş mira dacă mâine ne vom trezi cu un proiect de lege în care în septembrie să facem alegerile prezidenţiale pentru mandatul 2024-2029, în octombrie să facem alegerile prezidenţiale pentru mandatul 2029-2034 şi, eventual, în noiembrie să facem alegerile prezidenţiale pentru mandatul 2034-2039. N-ar fi niciun fel de mirare la lipsa de democraţie şi de respect faţă de cetăţean a acestei Coaliţii de guvernare.

Ţara este în criză, aţi alungat investitorii străini. Sunteţi campioni la inflaţie, la creşterea preţurilor, adică la sărăcirea populaţiei. Producţia industrială este într-o scădere continuă. Investiţiile private, de asemenea. Capitalul românesc este călcat în picioare. Birocratizaţi, angajaţi în sectorul public şi distrugeţi iniţiativa privată. Dar singura voastră preocupare este cum să aranjaţi alegerile. Veniţi cu o ordonanţă de urgenţă, cu 3 luni de zile înainte de alegerile locale, ca să stabiliţi data alegerilor locale simultan cu alegerile pentru Parlamentul European.

Este absolut scandalos, la 34 de ani...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...de la Revoluţie - şi cu asta închei - la 34 de ani de la Revoluţie să ajungem în această penibilă situaţie în care democraţia, drepturile fundamentale ale cetăţenilor să fie călcate în picioare!

Închei prin a le cere parlamentarilor care fac parte din PNL să nu facă greşeala să voteze...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ludovic Orban:

...acest proiect.

Dacă veţi vota acest proiect...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Domnul Ludovic Orban:

...veţi decide împotriva voinţei voastre că veţi sprijini...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule... domnule preşedinte...

Domnul Ludovic Orban:

...un candidat...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...nu mă faceţi...

Domnul Ludovic Orban:

...la preşedinţie...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...să opresc microfonul!

Domnul Ludovic Orban:

...din partea PSD...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...şi veţi dispărea practic de pe scena...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte...

Domnul Ludovic Orban:

...politică, ca partid major.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Două vorbe vreau să spun, că s-au spus multe neadevăruri. (Vociferări.)

Recomand "Dreptei Uimite", că uimită o să rămână când o să vadă rezultatul alegerilor, să citească Ordonanţa de urgenţă a Guvernului cu privire la comasare, este pusă în dezbatere publică, şi apoi să vină la microfon să vorbească prostii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 3, amendamente admise, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Avem un amendament respins. Nu se susţine.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Se susţine!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, cine îmi cere ca să susţină?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Am apăsat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu vă supăraţi pe mine, încercaţi să vă treziţi, oameni buni!

Am întrebat frumos, vrea cineva să susţină? Nu.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final. (Vociferări. Gălăgie.)

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2023... (Vociferări. Gălăgie.) ...pentru completarea art. 21... (Vociferări. Gălăgie.) ...din Legea nr. 156/2023 privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie; PL-x 6/2024; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Doamna ministru Natalia Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero (ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea nr. 156/2023, în forma adoptată de Parlament, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 484 din 31 mai 2023.

În urma controlului din partea Autorităţii de Audit, în raportul întocmit ca urmare a misiunii privind îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor incluse în a treia cerere de plată pentru PNRR, în vederea asigurării respectării obligaţiilor României prevăzute la art. 22 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a mecanismului de redresare şi rezilienţă, se menţionează - "amendarea proiectului de act normativ prin transpunerea în conţinutul acestuia a prevederii referitoare la condiţionarea mecanismului de plată de realizarea indicatorilor-cheie de performanţă asociaţi obiectivelor de politică", fapt ce a condus la realizarea Ordonanţei de urgenţă nr. 102/2023, ce modifică art. 21 din legea menţionată, Legea nr. 156/2023, prin introducerea alineatului votat de comisiile de specialitate.

Vă mulţumesc foarte mult pentru susţinere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate.

Domnul deputat Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2023 pentru completarea art. 21 din Legea nr. 156/2023 privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate prin adresa PL-x 6/2024.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raportul comun.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Haideţi, domnule Coarnă, haideţi, că avem de muncit azi!

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că suntem singura ţară în care într-un domeniu avem două legi organice - avem Legea nr. 272/2004 şi Legea nr. 156/2023.

Practic, imaginaţi-vă o ţară cu două Coduri penale, aşa reglementăm noi astăzi în România.

Eu voi vota împotriva acestei iniţiative de modificare a Legii nr. 156.

Ca să înţeleagă oamenii despre ce e vorba - e vorba de PL-x 145, prin care dumneavoastră aţi instituit... (Vociferări.) ...posibilitatea separării copiilor de părinţi.

Suntem o ţară cu două legi organice care reglementează acelaşi domeniu de activitate.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Georgel Badiu.

Domnul Georgel Badiu:

Aş vrea să atrag atenţia cu privire la faptul că între întrebarea pusă de preşedintele de şedinţă şi răspuns - necesită totuşi un timp, de două, 3, 4, 5 secunde, nicidecum un sfert de secundă, cum s-a întâmplat la PL-x 101.

Îi atrag atenţia domnului preşedinte ca pe viitor să nu mai priveze opoziţia de dreptul de a-şi susţine amendamentele respinse. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest subiect a generat foarte multă emoţie în spaţiul public. S-a făcut o adevărată campanie pe furtul copiilor românilor de acasă şi din diaspora. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

"Înger, Îngeraşul meu, scapă-mă de PSD-eu!".

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aşa a înţeles un partid de opoziţie să-şi facă campanie în diaspora.

Prin urmare, ca să-i verificăm pe aceşti colegi, am făcut o interpelare către Ministerul de Interne şi - mă refeream la domnul George Simion, el a fost promotorul acestei campanii, că PNL şi PSD fură copii.

Şi am făcut o interpelare către ministrul de interne, să vedem, de la intrarea în vigoare a legii, câţi copii au fost furaţi în România?

A doua întrebare a fost - câţi copii a furat PSD?

Şi a treia întrebare a fost - câţi copii a furat PNL?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Foarte inteligente întrebările!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Ei, ce să spun, nu s-au furat copii, domnule Simion. Şi va trebui să vă cereţi scuze românilor din diaspora care s-au temut, ca urmare a anunţului alarmist făcut de dumneavoastră, că cineva le fură copiii.

Dacă asta este politica dumneavoastră, să faceţi familiile să se teamă că prin Parlament se fură copii, va trebui de-acum înainte să veniţi să vă cereţi scuze...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...pentru orice campanie de fake news pe care o faceţi.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi, de acum înainte, vă spun, pe toate temele pe care le-aţi inventat şi în care i-aţi speriat pe români, va trebui să daţi socoteală.

O să fiţi şi dumneavoastră părinte...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...nu amestecaţi copiii în porcăriile pe care le proferaţi de la această tribună!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Aveţi răbdare, domnule Simion, că simpla referire la dumneavoastră, ca fiind iniţiatorul unei campanii, nu atrage de la sine dreptul la replică! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mi-a rostit numele de două ori!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

A spus doar că domnul Simion a iniţiat o campanie. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Are dreptul la cuvânt, pentru dezbateri generale!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În al doilea rând, avem 2 vorbitori de la USR, şi unul singur, având procedură de urgenţă, să alegeţi unul singur.

Şi îl invit la tribună pe domnul deputat... (Vociferări. Gălăgie.) ...Victor Ilie, de la USR. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dar ce drept la replică, pentru ce, domnule Simion? Că a spus că sunteţi iniţiatorul unei... (Vociferări. Gălăgie.)

Păi, şi dacă spunea că sunteţi deştept şi frumos, aveaţi dreptul la replică? (Vociferări.)

Domnule Victor Ilie, aveţi cuvântul. Urmează domnul Simion.

Domnule Victor Ilie, aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Crezi că poţi face orice, PSD-ist mic?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Eu stabilesc ordinea.

Na, tocmai aţi pierdut dreptul la replică, să ştiţi.

Domnul Victor Ilie:

Mulţumesc, domnule...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Să vă arăt că fac ce vreau.

Domnul Victor Ilie:

...preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că e foarte important să nu ne rupem de adevăr. Nu putem să spunem că în România nu se fură copii, când avem zeci de dosare de trafic de persoane. Nu putem să ignorăm această stare de fapt şi nu putem aici, unde facem legile care ar trebui să protejeze copiii noştri, să ignorăm această stare de fapt.

Există zeci de dosare de trafic de persoane în care copiii sunt duşi la cerşit sau, mai rău, pentru prostituţie, în ţările din Vest.

Trebuie să plecăm de la adevăr atunci când facem legi. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Florin Buicu, de la PSD.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Am cerut să-mi daţi cuvântul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

După ce ai spus, nu mai primeşti cuvântul! Îmi pare rău!

(Discuţii la prezidiu, cu microfonul pornit, cu domnul deputat George-Nicolae Simion.)

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Aş vrea să vă prezint tehnic despre ce discutăm.

Discutăm despre o modificare a Legii nr. 156, care prevedea modalitatea de finanţare a centrelor de zi pentru copii, în funcţie de nişte indicatori pe care îi desfăşoară aceste instituţii.

Nu fură nimeni...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Buicu, numai o secundă, să nu mai spună domnul Simion că spun ce nu spun!

Drept la replică trebuie să primiţi atunci când sunteţi jignit sau acuzat de ceva care are nişte conotaţii negative.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

A fost acuzat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Simpla pronunţare a numelui, într-un context în care vi se spune că sunteţi deştept şi frumos, ceea ce nu-i cazul, nu înseamnă că aveţi drept la replică! (Râsete. Aplauze.)

Prin urmare, atunci când veţi fi jignit, vi se va acorda dreptul la replică.

Deocamdată vi s-a spus un singur lucru, că sunteţi iniţiatorul unei campanii. Campanii facem toţi, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, nu, nu! Campanii negative!

Vă rog să-mi daţi cuvântul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Campanie de fake news!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnule Buicu, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să îi rog pe toţi cei care vin să facă declaraţii politice să pună mâna pe carte înainte, şi pe carte însemnând pentru ce ne-au trimis oamenii aici, în Parlament.

Pentru că veniţi şi susţineţi în faţa televiziunilor nişte subiecte care nu au legătură cu ceea ce dezbatem noi.

Legea nr. 156, dacă aţi fi pus mâna pe carte, este modificată prin această ordonanţă, astfel încât finanţarea să fie în funcţie de nişte indicatori. Despre asta vorbim.

Nu vorbim nici de furatul copiilor, nici de vândutul copiilor, nici de absolut nimic! (Vociferări.)

Puneţi mâna şi citiţi!

Faptul că aţi iniţiat o campanie pornind de la un proiect, de asemenea, de lege şi veniţi şi spuneţi că se fură copiii, nu are legătură furatul copiilor cu acest proiect de lege.

Nu mai minţiţi, pentru că, până la urmă, românii îşi vor da seama...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule Buciu!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

... că sunteţi nişte mincinoşi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

N-a vorbit nimeni de la AUR!

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Avem dreptul la dezbateri generale!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu.

Adoptat.

Domnul Badiu a vorbit.

La articole, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, pentru modificarea Legii nr. 194/2011...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Domnule Simonis, nu e Camera dumneavoastră!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... privind combaterea operaţiunilor cu produse...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Domnule Simonis, nu e Camera dumneavoastră!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, precum şi pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 738/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Comisia pentru sănătate, Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului.

Doamna preşedinte Laura Vicol, aveţi cuvântul.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 143/2000.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 143/2000, precum şi modificarea Legii nr. 194/2011, în sensul majorării cuantumului pedepselor, precum şi al eliminării posibilităţii executării pedepsei sub supraveghere, în cazul traficului de droguri de mare risc şi traficului internaţional de droguri de mare risc.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 143/2000, pentru modificarea Legii nr. 194/2011, precum şi pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Andi Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Consumul de droguri este un fenomen care, din păcate, a ajuns şi la noi. Ne distruge societatea, distruge, în primul rând, generaţia tânără, având în vedere că fenomenul a ajuns, în primul rând, să influenţeze generaţia tânără.

Cum am mai spus, este un fenomen împotriva căruia trebuie să manifestăm toleranţă zero. Şi vreau să atrag atenţia, cum am spus în mai multe rânduri de la acest microfon, despre ceea ce înseamnă pericolul următor, şi anume apariţia unui nou tip de drog, Fentanilul.

În altă ordine de idei, în primul rând, când ne gândim la nerespectarea regulamentelor, la nerespectarea legii, nerespectarea, în primul rând, a colegilor, a nouă personal, întreb: cei care au încălcat Regulamentul şi îl încalcă în mod flagrant, în mod continuu, şi în primul rând legislaţia, vă întreb ce fumează, ce au în ţigările pe care ei le fumează, pentru că nu se explică altfel că, în continuare, persistă în nerespectarea regulamentelor şi a legii.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Stimaţi colegi,

Desigur că este bine să înăsprim pedepsele la acest fenomen neplăcut care s-a extins nepermis în ţara noastră - consumul de droguri.

Aşa cum spuneam şi într-o intervenţie anterioară, ştiţi că a ajuns în zona rurală şi, practic, în fiecare sat din România tinerii au acces uşor de tot la droguri de sinteză foarte periculoase care le "prăjesc" creierii, de la primele consumuri, fără să facă un efort prea mare.

Nu cred că este suficient doar acest pas bun pe care îl facem astăzi. Sper ca de la anul, după ce trece acest an electoral, să devină o prioritate măsurile pe care le vom lua, ca să putem opri, cu desăvârşire, intrarea drogurilor în ţară şi ajungerea lor pe piaţă. Sunt ţări care au reuşit acest lucru. Chiar şi România, acum 30 de ani, reuşea să-şi protejeze graniţele.

Sunt convins că, cu voinţă politică şi conştientizând importanţa restricţionării consumului pe scară largă a drogurilor, vom reuşi să punem la punct o legislaţie care să permită tinerilor noştri să crească într-un mod plăcut şi asumat.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Gianina Şerban, de la AUR. (Vociferări.)

Doamna Gianina Şerban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Se pare că deranjăm. Nu e procedură de urgenţă, avem dreptul să vorbim de la aceeaşi tribună toţi.

Da. Eu am o întrebare. Subiectul drogurilor este un subiect foarte important în România, abordat chiar de domnul preşedinte Iohannis, în CSAT. Dacă vrem cu adevărat..., pe lângă înăsprirea pedepselor, cu care, evident, suntem de acord, mă întreb şi vă întreb, stimaţi colegi, când se montează scanere în frontiere, pentru că, aşa cum ştim cu toţii, România, din ţară de tranzit, a devenit o ţară de consum. Avem nevoie de scanere în frontiere. Avem nevoie de centre de dezintoxicare pentru tinerii care consumă.

Ştim că dependenţii pot ajunge în spitalele de specialitate, sunt ţinuţi 7 zile, 9 zile sub tratament, după care sunt trimişi înapoi în mediul unde ei devin din nou consumatori.

Avem nevoie de centre de dezintoxicare, avem nevoie de centre de prevenţie, dacă vrem cu adevărat să-i ajutăm pe aceşti tineri dependenţi.

Mulţumesc.

AUR va susţine acest proiect.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Roman.

Îi rog pe domnii Dumitru Coarnă şi Ciprian Ciubuc să retragă înscrierea la cuvânt. Domnul Grosaru a vorbit din partea neafiliaţilor deja.

Vă rog, domnule Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal s-a angajat, la începutul acestei sesiuni, că va veni cu un pachet legislativ complet pentru a combate consumul şi traficul de droguri.

Am trecut prin Parlament Legea privind instituirea Registrului traficanţilor de droguri, pentru că nu poate exista consum fără trafic şi, prin această lege, statul român are instrumentele legale prin care îi poate depista foarte repede pe cei care se ocupă de traficul de droguri.

Astăzi ajunge la votul final Legea 2 Mai, care, în esenţă, spune că nu se mai pot da decizii de închisoare cu suspendare pentru traficanţii de droguri.

Un alt proiect de lege al Partidului Naţional Liberal se apropie de votul final şi prevede instituirea a opt centre regionale de dezintoxicare pentru victimele consumului de droguri.

Deci toate chestiunile invocate de cei care au luat cuvântul înainte sunt rezolvate de Partidul Naţional Liberal şi le mulţumim că susţin proiectele Partidului Naţional Liberal.

Cealaltă alternativă este cea propusă de colegii de la USR şi de la REPER - legalizarea consumului de canabis.

Fac un apel încă o dată către dumneavoastră. Retrageţi acest proiect, dacă nu-l susţineţi! (Vociferări.)

Da, domnule Ilie, văd că zâmbiţi foarte plăcut, de acolo, din spate! (Vociferări.)

Colegii dumneavoastră spun că nu susţineţi acest proiect.

Vă rog frumos, aveţi procedură parlamentară, retrageţi-vă semnătura, nu ne ucideţi copiii, încurajându-i, prin proiectul dumneavoastră, să consume droguri.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Natalia Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD va susţine acest proiect de lege.

Şi pentru că s-a făcut referire, de aici, de la această tribună, la acel grup de lucru decis prin CSAT, să ştiţi că funcţionează, şi funcţionează foarte bine. Aici am un calendar începând de la 1 aprilie, (Arată documentul.) până la sfârşitul acestei luni.

Stimaţi colegi parlamentari, toţi cei care doriţi, în centrele universitare, cele 20 din România, vă aşteptăm să fim împreună pentru o campanie cum nu s-a mai făcut până acum pentru combaterea consumului de droguri, şi nu numai. Şi a violenţei domestice, şi a bullyingului, şi a traficului de persoane, şi vă aşteptăm să fiţi parteneri.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Daniel Suciu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E adevărat, toate partidele sănătoase la cap au depus proiecte vizavi de acest flagel nenorocit.

Acum un an şi jumătate spuneam, la o conferinţă la Bistriţa, că problema drogurilor şi a consumului de droguri trebuie să fie pe agenda CSAT şi mă bucur că s-a întâmplat acest lucru.

Prea multă vreme am ignorat sau am preferat să ascundem sub preş acest fenomen care a generat şi generează chiar şi astăzi extrem de multe drame. Este o problemă pe care trebuie să o tratăm, indiferent de ce culoare politică aparţinem, pentru că, stimaţi colegi, în şcolile noastre se consumă droguri, în cluburile în care tinerii merg se consumă droguri. Tineri sunt trimişi "săgeţi" în licee ca să nenorocească alţi copii.

Şi, da, astăzi vom vota un proiect de lege ca să nu mai dăm posibilitatea - şi iertaţi-mi cuvântul - nenorociţilor să primească condamnări cu suspendare, când ei nenorocesc alţi oameni. Nu e suficient şi va trebui să mergem şi mai departe.

Şi, da, orice proiect care încurajează, stimaţi colegi, orice tip de consum este prost şi rău venit în zilele acestea.

Cu adevărat, mi-aş dori să lucrăm împreună pentru înăsprirea pedepselor pentru traficul de droguri.

Şi, da, este absolut necesar ca poate opt centre regionale, dar în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ să fie un centru pentru a trata această adicţie. Consumatorii, mulţi dintre ei, sunt victime şi trebuie trataţi ca atare.

Aşadar, vom vota cu două mâini, dacă vreţi, acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Da, domnule Roman, PSD şi PNL au hotărât: USR e de vină că domnul Predoiu a pierdut lupta cu drogurile.

USR e de vină că în Portul Constanţa, portul de intrare al tuturor drogurilor, s-a făcut o singură captură în ultimii 10 ani.

USR e de vină că domnul senator Zamfir nu ştie diferenţa între canabis şi cocaină.

USR e de vină că Germania a legalizat consumul de canabis şi a introdus nişte mecanisme pentru educaţie şi pentru control, pentru protecţia populaţiei.

Sunteţi gata să discutăm despre această problemă? Eu nu cred. (Aplauze.)

Nici măcar nu ştiţi despre ce vorbiţi!

Şi la fel ca la evaziunea fiscală, singurul lucru pe care ştiţi să-l faceţi este să creşteţi pedepsele, când nici măcar legislaţia actuală nu face o diferenţă clară între consum şi trafic!

Dacă ai oferit droguri unei persoane intri la trafic. Ai oferit!

Aveţi idee despre ce vorbiţi?

Bineînţeles că nu USR e de vină!

Bineînţeles că Ministerul de Interne a pierdut lupta cu drogurile şi nu mai ştiţi cum să scoateţi cămaşa!

Băgaţi-vă minţile în cap! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această problemă este într-adevăr una serioasă, cu atât mai mult cu cât, dacă vedem studiile sau ne uităm pe studiile de specialitate, o să vedem că cei care consumă droguri, în ultimii 10 ani vârsta acestora a scăzut drastic. Avem copii care începând de la vârsta de 13, 14, 15 ani ajung să consume droguri şi este un lucru extrem, extrem de important ca să existe un sprijin pentru familii şi pentru aceşti copii.

Cu atât mai mult, în ceea ce ne priveşte, este important şi faptul că acea consiliere care se realizează şi care este una - haideţi să nu jignesc -, dar nu este întotdeauna de cea mai bună calitate, să se realizeze şi în limba maternă a persoanei respective, pentru că este vorba de o posibilitate de a discuta şi de a intra în intimităţile personale ale persoanei, respectiv a copilului sau a persoanei adulte.

Eu cred că trebuie cu toţii să sprijinim orice iniţiativă care vine să stopeze acest flagel, mai ales în rândul copiilor.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Au vorbit câte doi de la fiecare grup, de la neafiliaţi de asemenea.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Andronache, vă rog, pe procedură.

Domnul Flucuş şi doamna Şerban au vorbit din partea Grupului AUR.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Am vrut să iau cuvântul pe procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Să încheiem dezbaterile şi vorbim procedură după ce facem dezbaterea la proiect.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea să supuneţi votului plenului prelungirea programului de lucru până la punctul 11 inclusiv din ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci mai avem PL-x 759/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 92¹ alin. (2) lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991), PL-x 489/2023 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2023 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene), PL-x 795/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal), PL-x 373/2019 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice) şi PL-x 408/2020 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2020 pentru modificarea şi completarea art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice). Acestea mai sunt de dezbătut.

Supun votului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterii pe cele cinci proiecte pe care le-am menţionat anterior.

Vot, vă rog.

Programul de lucru a fost aprobat.

Mergem mai departe.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 92¹ alin. (2) lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 759/2023.

Iniţiatorii, dacă sunt intervenţii?

Comisia pentru agricultură sau Comisia juridică.

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Staţi un pic, avem o procedură înainte, domnul Tanasă!

Domnule Dan Tanasă, vă rog, să aibă legătură cu subiectul, să fie o procedură. Dacă nu, vă opresc microfonul.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Procedura are legătură cu Regulamentul, nu cu subiectul dezbaterii!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă supunem la vot ceva...

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Voiam doar să semnalez că, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi am adresat Biroului permanent rugămintea ca astăzi să adresez un cuvânt cu ocazia Zilei de 8 Martie, iar Biroul permanent mi-a refuzat acest lucru, pe motiv că nu am depus draftul declaraţiei la Biroul permanent.

Vreau doar să semnalez până unde merge cenzura.

Nu voi face acest lucru.

Deci, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi nu a putut să adreseze un cuvânt cu ocazia Zilei de 8 Martie, pentru că PSD şi PNL nu l-au lăsat.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aşa e Regulamentul, domnule Tanasă.

Comisia pentru agricultură sau Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Doar cu mine procedaţi aşa, pentru că sunt de la AUR!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Având în vedere că în trecut anumite declaraţii care erau extrem de pozitive s-au transformat în tot felul de mesaje dubioase, ...

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Nu puteţi să mă cenzuraţi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... am prevăzut în Regulament să vedem textul mesajului pe care vreţi să-l citiţi.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Da. Singurul lucru dubios de aici sunteţi dumneavoastră, domnule preşedinte!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Bîrcă, vă rog, raportul.

Domnul Constantin Bîrcă:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul ...

Domnul Dan Tanasă:

Singurul lucru dubios de aici sunteţi dumneavoastră, domnule preşedinte!

Domnul Constantin Bîrcă:

... din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 92¹ alin. (2) lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, de asemenea şi Consiliul Economic şi Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în sensul eliminării tarifului datorat la Fondul de ameliorare a fondului funciar, calculat conform Anexei nr. 1 din acelaşi act normativ, pentru introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale a terenurilor agricole situate în extravilan.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a aprobat proiectul de lege; de asemenea şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, acest proiect de lege a fost aprobat şi este propus plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2023 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene; PL-x 489/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru buget sau Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii sau Comisia pentru mediu, pentru raport!

Domnule preşedinte Bende Sándor, aveţi cuvântul.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2023 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 489/2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Radu Miruţă, USR.

Vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Dacă nedreptatea asta ar trebui să poarte un nume, acel nume ar fi PSD şi PNL.

Aţi ajuns să coloraţi politic, cu roşu şi cu galben, mai mult cu roşu, că galbenul a cam dispărut, până şi gazele cu efect de seră.

În timp ce câteva judeţe din România sunt cele care contribuie cu bani la coşul acesta comun, dumneavoastră, de la Guvern, acelor judeţe nu le întoarceţi absolut nimic. Şi nu le întoarceţi absolut nimic, pentru că pe dumneavoastră, în Guvern, nu vă interesează nici de Gorj, nici de Dolj, nici de Hunedoara, nici de Mehedinţi. De aceste judeţe nu vă interesează nici pe dumneavoastră, nici pe parlamentarii acestor judeţe.

O situaţie echitabilă pe care am propus-o printr-o iniţiativă legislativă, în acest Parlament, este ca 15% din banii care se plătesc de pe raza judeţului respectiv să se întoarcă în judeţul din care au fost plătiţi, pentru a se investi în nişte spitale.

Ţineţi acest proiect la sertar pentru că vreţi să folosiţi pixul politic în campanie electorală şi să arătaţi pisica câte unui baron de-al dumneavoastră, căruia alegeţi să-i daţi sau să nu-i daţi banii.

Nedreptatea are o singură formă şi, oricât aţi încerca dumneavoastră să trageţi de ea, oamenii din judeţele respective se simt nedreptăţiţi, pentru că ştiu că acolo le luaţi aerul, ei plătesc aceste sume de bani, pe care dumneavoastră le daţi în altă parte a ţării. (Aplauze.)

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai există intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau observaţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 795/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, raportul.

Un onorabil membru al Comisiei pentru buget, finanţe!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, a fost sesizată Comisia pentru buget, finanţe.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, suntem Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea posibilităţii acordării, de către consiliile locale, a unei reduceri procentuale a impozitelor pe clădiri şi pe teren datorate de persoanele fizice care fac dovada a minimum 3 donări de sânge pe parcursul unui an calendaristic, pentru o singură clădire şi teren. Reducerea astfel aplicată poate fi cumulată cu bonificaţia de 10%, acordată pentru plata cu anticipaţie, până la data de 31 martie, inclusiv a anului de referinţă, a întregului impozit pe clădiri şi pe teren datorat la nivelul unui an calendaristic.

În urma dezbaterilor prezentului proiect de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; PL-x 373/2019; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu, vă rog, raportul.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre examinare pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, transmis cu adresa PL-x 373/2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, în scopul evitării declanşării de către Comisia Europeană a procedurii de infringement pentru transpunerea incompletă a acquis-ului comunitar.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2020 pentru modificarea şi completarea art. 38 din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; PL-x 408/2020; procedură de urgenţă.

Vă rog, domnule Popescu, Comisia pentru mediu, raportul.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile şi echipamentele electrice şi electronice

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect legislativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Intervenţii? Nu sunt.

Nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi, ne revedem la ora11.30 la sesiunea de vot final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Gianina Şerban şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Şi am să vă rog să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Aşa că vă invit să luaţi loc şi să introduceţi cartelele din nou în console, pentru că sistemul a fost resetat şi nu mai e valabilă...

Încă o dată, vă rog să pregătiţi cartelele de vot şi să facem un vot de control.

Vot, vă rog.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 15/2024.

Vot, vă rog.

251 de voturi pentru, 10 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea art. 84 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor; PHCD 24/2023.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

3.

Domnul Simion George-Nicolae, explicarea votului.

Vă rog.

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu nu-mi dau seama cum vreţi să conduceţi dumneavoastră această Cameră a Deputaţilor nedând dreptul la replică celor care îl cer. Creaţi precedente. (Vociferări.)

Da, domnul Florin Roman a cerut ca eu să am drept la replică.

Creaţi precedente şi sunt periculoase precedentele acestea.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Tocmai aţi luat cuvântul, domnule Simion.

Atunci când o faceţi regulamentar, cu plăcere vă acord cuvântul.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 92¹ alin. (2) lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 759/2023.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 20 contra, 5 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2023 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene; PL-x 489/2023.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, 23 contra, 3 abţineri. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 795/2023.

Vot, vă rog.

267 de voturi pentru, două împotrivă. Adoptat.

Domnul Florin Roman, explicarea votului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În calitate de iniţiator, vreau să mulţumesc tuturor colegilor pentru votul pe acest proiect de lege.

Îi mulţumesc doctorului Tuzeş, de la secţia de ATI a Spitalului Judeţean Alba, care a venit cu această propunere.

Concret, fiecare dintre noi, dacă ne achităm birurile locale până la 31 martie, beneficiem de acea bonificaţie de 10% la plata impozitului pe clădiri sau pe terenuri.

Urmare a adoptării acestui proiect de lege, dăm posibilitatea Consiliilor Locale să suplimenteze această bonificaţie, astfel încât să-i stimulăm pe donatorii de sânge. Toţi cei care vor dona sânge de minimum 3 ori în cursul unui an calendaristic, în baza unei hotărâri de Consiliu Local şi a acestei legi, vor putea beneficia de facilităţi suplimentare.

Era nevoie de acest proiect de lege, pentru că vechile prevederi nu mai stimulau suficient donatorii.

Acum am creat cadrul legal pentru a stimula donatorii şi, practic, prin această lege dăm posibilitatea spitalelor să aibă rezervele de sânge suficiente.

Încă o dată, în numele meu, ca iniţiator, şi al Partidului Naţional Liberal, mulţumesc tuturor colegilor pentru votul pe acest proiect de lege.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; PL-x 373/2019.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2020 pentru modificarea şi completarea art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; PL-x 408/2020.

Vot, vă rog.

273 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

Legi organice. Adoptări

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; PL-x 101/2024.

Vot, vă rog.

183 de voturi pentru, 84 contra, o abţinere. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ce mic eşti, împărate, foarte mic eşti, împărate! Ţi-au construit ăştia palate, nu mai vor să recunoască. Ţi-au dat o funcţie de comisar pentru vecinătate, te pun şi pe tine să ai grijă de Ucraina. După ce ai distrus România 10 ani, e locul cel mai potrivit!

Sunteţi dispuşi să faceţi orice ca să vă menţineţi în fotoliile astea moi.

Jumate dintre voi nu o să mai fie aici, jumate dintre voi nu o să mai fie deloc.

Mă bucur foarte mult că disperarea voastră, transformată în alegeri comasate, are forma cea mai hidoasă a clasei noastre politice, şi numele acesteia este UDMR. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Victor Ilie, USR.

Domnul Victor Ilie:

Alegerile prezidenţiale sunt cele mai importante alegeri de anul acesta. Şi, în contextul acesta, în care ştiţi că peste 70% dintre români cred că România merge într-o direcţie greşită, peste 60% dintre români se aşteaptă s-o ducă mai rău în următoarea perioadă, asta spune un singur lucru - PNL şi PSD scad în sondaje... (Vociferări.) ...n-o să fie nici pe departe de ţinta de 50% pe care şi-o doresc şi trebuie să se grăbească... (Vociferări.) ...să scape de aceste alegeri foarte importante cât mai repede, până nu cad jos, jos de tot în sondaje, până când românii nu-i vor trimite la groapa istoriei politice din România, acolo unde-şi merită locul. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Unii cer respect în acest Parlament şi după 5 minute vin să jignească. (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Trompeta Rusiei, Csoma Botond!

Csoma Botond, trompeta Rusiei!

Domnul Csoma Botond:

Eu doresc să transmit tovarăşilor din Epoca de Aur - nu mai aveţi mult timp, şovinilor, nu mai aveţi mult timp!

Eu vă spun, oamenii îşi vor da seama foarte repede că n-aveţi niciun proiect pentru această ţară şi veţi dispărea din acest Parlament! (Aplauze.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Pleacă acasă, Csoma Botond! Acasă, în Ungaria!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2023 pentru completarea art. 21 din Legea nr. 156/2023 privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie; PL-x 6/2024.

Vot, vă rog.

236 de voturi pentru, 27 contra, 7 abţineri, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Domnul George Simion, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am avut ocazia unui drept la replică, aşa a considerat preşedintele de şedinţă.

Ne-a acuzat domnul Florin Roman că alertăm noi oamenii.

Cu ce alertăm?

Colegul dumneavoastră, Robert Sighiartău, de asemenea, s-a opus acelei iniţiative, PL-x 145.

Este şi meritul domnului Ben-Oni Ardelean că unele prevederi care făceau referire la diaspora şi la familiile sărace au fost eliminate din textul acelei legi.

Nu a spus nimeni că veniţi dumneavoastră să furaţi copiii. Aveţi un preşedinte de ţară care făcea... se ocupa cu genul ăsta de activităţi.

Aşa că felicit toţi colegii din Partidul Naţional Liberal, foşti sau actuali, care au luat atunci poziţie faţă de reglementările foarte ciudate care ne-ar fi dus în situaţia din Norvegia, situaţia din Germania sau situaţia din Spania.

Asta voiaţi să creaţi prin acel Observator Naţional al Copiilor.

Nu regret niciun moment acel vot şi acele acţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Stabilirea unor indicatori de performanţă pentru activităţile de prevenire a separării copilului de familie este unul din jaloanele din PNRR şi e un jalon foarte important.

Această lege însă, prima dată când a ajuns, ca ordonanţă de urgenţă, în Comisia pentru muncă şi în Parlament a venit greşit, pentru că presupunea scăderea cu 25% a finanţării pentru serviciile de zi de la nivelul comunelor şi de la nivelul municipiilor, dacă oricare dintre copiii care erau în acele servicii de zi ar fi ajuns să fie separat de familie. Asta ar fi generat un risc uriaş, ca serviciile respective să nu mai primească copiii care sunt în situaţia cea mai dificilă, ca să nu rişte să-şi diminueze finanţarea pentru toţi ceilalţi copii. Şi am reuşit să reparăm asta împreună, şi în Comisia pentru muncă, şi aici, în plen.

Guvernul s-a încăpăţânat şi a dat a doua oară o ordonanţă de urgenţă, cu exact aceeaşi greşeală. Am reparat-o iar, împreună, în Comisia pentru muncă şi aici, în plen.

Aşa că acum sunt nişte indicatori un pic mai buni, care vorbesc şi de participarea familiei la şedinţele de consiliere, vorbesc şi de păstrarea copilului în familie, vorbesc şi de implicarea comunităţii.

E foarte importantă această lege şi e foarte important ca activităţile de prevenire să aibă indicatori de performanţă. Însă, pentru că am văzut aceste greşeli venind de două ori prin ordonanţe de urgenţă în Parlament - şi vreau să felicit primarii şi viceprimarii care au alertat faţă de aceste probleme - e un pic îngrijorător acum că indicatorii şi formula nu există în lege, ci vor fi stabiliţi la nivelul ministerului.

Sper ca invitaţia către experţi şi primari să rămână valabilă şi în elaborarea acelei metodologii.

Dar cel mai important lucru pe care vreau să-l spun - noi votăm pentru legea asta, dar e un risc foarte mare, la care aş vrea să fim toţi atenţi, şi în special Guvernul, şi anume că sunt în acest moment copii care nu sunt în evidenţa niciunui serviciu de prevenire a separării copilului de familie şi nu există monitorizare, sancţiuni sau instrumente care să se asigure că asistenţa socială îi ia şi pe aceia în grijă, şi asta e foarte, foarte important. Sperăm să apară în metodologie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Roman, PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că George Simion şi-a nuanţat punctul de vedere. Ceea ce a spus dânsul anterior la microfon e o nuanţare a unei declaraţii şi a unei campanii de presă pe care a făcut-o ulterior şi îl felicit pentru treaba asta!

Cum corect este şi că ai noştri colegi, Robert Sighiartău şi Ben-Oni Ardelean, au lucrat pe lege, pentru că asta este treaba unui deputat.

Ceea ce v-am spus dumneavoastră că este imoral este acea campanie mizerabilă dusă în ţară şi în diaspora, în care i-aţi făcut pe părinţi să se teamă că PSD şi PNL le vor fura copiii.

Eu, ca şi un coleg de Parlament, v-am crezut şi, atunci, am zis să şi verific. Şi am făcut o interpelare către Ministerul de Interne, să văd câţi copii a furat PSD şi câţi copii au furat cei de la PNL, de la intrarea în vigoare a legii.

Rugămintea mea este să terminaţi cu astfel de lucruri, pentru că orice părinte, mai ales din comunităţi vulnerabile, s-a simţit într-o situaţie că îşi va pierde copiii. Foarte mulţi ne-au scris, ne-au întrebat, ne furaţi copiii? Şi am zis: dar voi de unde ştiţi asta? Păi, uitaţi ce ne spune domnul Simion.

Deci, vă rog, încetaţi această politică a fake-ului atunci când e vorba de copii. Avem suficiente subiecte pe care ne putem certa, lăsaţi familiile în pace!

Aşa să ne ajute Dumnezeu la fiecare! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Scapă-mă de PSD-eu, aşa să ne ajute Dumnezeu! (Râsete.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Natalia Intotero, din partea Grupului PSD, doamna ministru.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc pentru acest vot care face posibilă realizarea celor 150 de centre de zi pentru susţinerea copiilor care provin din familii vulnerabile, copii cu dizabilităţi, cât şi a părinţilor acestora, pe partea de consiliere şi nu numai.

Şi vreau să vă asigur că, aşa cum s-a muncit şi până acum, printr-un dialog şi transparenţă, primarii fac parte din această echipă.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Cătălin Manea, din partea minorităţilor naţionale.

S-a răzgândit.

Sau nu v-aţi răzgândit, vă rog.

Nu vă vedeam, domnule Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să fiu foarte scurt.

Îmi amintesc şi eu de acea campanie mizerabilă. Cel puţin la nivelul comunităţilor de romi din România s-a creat o isterie, au fost sute şi mii de romi care au protestat. Frici alimentate, cum că statul şi instituţiile statului le vor lua copiii.

Ruşine să le fie acelor colegi care au dat dovadă şi de ipocrizie şi şi-au bătut joc de nişte oameni care şi aşa sunt lăsaţi la mila autorităţilor, de atâţia ani!

Aţi profitat în acea perioadă de sărăcia şi de necazurile acelor oameni pentru a le transmite mesaje false şi pentru a instiga la ură şi violenţă.

Ipocrizie!

Aşadar, cu tot respectul vă spun, celor care aţi iniţiat atunci campania, să vă fie ruşine!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, primul înscris la cuvânt, domnul deputat Dumitru Coarnă, un singur vorbitor.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat contra, dintr-un simplu motiv - avem o dublă reglementare, avem un domeniu de activitate reglementat de două legi organice.

Legea nr. 272/2004, care vorbeşte despre protecţia şi promovarea drepturilor copilului - dacă aveam o problemă, o discuţie, puteam oricând să lucrăm pe această lege.

Noi acum suntem în situaţia în care avem un domeniu de activitate cu o dublă reglementare.

Doi. L-am văzut pe domnul Simion spunând că s-a opus.

Nu, nu s-a opus, un fals suveranism. Pe mine a încercat să mă convingă domnul Simion că PL-x 143, PL-x 144 şi PL-x 145 sunt înscrise în PNRR şi trebuie să le votăm. Eu fiind neafiliat; a încercat să mă convingă. Martor îl am pe Daniel Ghiţă. I-am spus: nu, eu nu renunţ. Imediat a schimbat toată poziţia dumnealui şi a făcut ceea ce a făcut.

Deci, repet, vorbim de falsuri pe care încearcă să le transmită în spaţiul public.

Mulţumesc mult. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

10. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, precum şi pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 738/2023.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 21 împotrivă. Adoptat.

Domnul deputat Gabriel Andonache, PNL.

Stimaţi colegi,

Urmează votul pe moţiunea simplă.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am venit la microfon pentru a mulţumi, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, tuturor grupurilor parlamentare, pentru susţinerea acestui proiect.

Poate esenţa acestui proiect, dedusă din evenimentul din zona staţiunii 2 Mai, este faptul că niciun traficant de droguri nu va mai putea primi pedeapsă cu suspendare, ci doar pedeapsă cu închisoare cu executare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Urmează votul pe moţiunea simplă.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

- Moţiunea simplă iniţiată de 54 de deputaţi; MS 1/2024.

Vot, vă rog.

Cu 82 de voturi pentru, 172 contra, două abţineri, 2 colegi care nu votează, moţiunea a fost respinsă.

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 5 martie 2024, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

- Legea pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; PL-x 101/2024; adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, adică de astăzi, 5 martie 2024.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Şi invit membrii Biroului per... (I se întrerupe microfonul.)

Şi invit membrii Biroului permanent la sala de şedinţe.

Vă rog să nu mai îmi tăiaţi microfonul!

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.56.