Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.24.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 9 aprilie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Cunoaşteţi dispoziţiile regulamentare şi ordinea - 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 de la USR şi câte unul de la AUR, UDMR, minorităţi naţionale şi neafiliaţi, după care reluăm acest ritm, fiecare având 3 minute pentru intervenţie.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu este? Nu.

Virgil Alin Chirilă?

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ?

Vă invit, domnule deputat, la microfon.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

"Autorităţile nu pot rămâne indiferente la atacurile lupilor din Munţii Apuseni"

Astăzi doresc să lansez un semnal de alarmă asupra unui fenomen tot mai întâlnit la nivelul comunităţilor din Munţii Apuseni, chiar şi la nivelul oraşului Abrud, din păcate, şi anume incursiuni tot mai dese ale lupilor în căutare de hrană, care atacă fără teamă animalele din gospodării, animalele de companie şi doar un miracol a făcut până acum să nu înregistrăm victime omeneşti, ţinând cont de faptul că în Munţii Apuseni sunt foarte multe localităţi încă izolate, iar copiii merg kilometri pe jos în fiecare zi doar pentru a ajunge la şcoală, în lipsa unor microbuze şcolare care să îi preia şi să îi ferească de astfel de pericole.

Având în vedere faptul că actuala conducere a Consiliului Judeţean nu asigură transportul tuturor elevilor din judeţ şi nu găseşte soluţii pentru susţinerea dreptului fundamental la educaţie, mă văd nevoit să trag un semnal de alarmă către toate celelalte autorităţi competente care pot acţiona în această speţă privind reproducerea necontrolată a animalelor de pradă.

Nu vă ascund faptul că problema mi-a fost semnalată cu precădere de crescătorii de animale care au fost prăduiţi, atât în Abrud, cât şi în comunele învecinate, precum Bucium, Roşia Montană, Mogoş şi Sohodol. Aceştia mi-au relatat agresivitatea cu care haitele de lupi atacă gospodăriile şi animalele.

În ultima perioadă atacurile s-au intensificat şi au avut loc chiar şi în prezenţa fermierilor, care au reuşit să îi îndepărteze cu mari dificultăţi. Astfel de situaţii au avut loc în oraşul Abrud, pe strada Gura Cornei, Cristea, pe strada Pădurea Popii sau Soharu. Pagubele se ridică la zeci de mii de lei, iar autorităţile locale ridică din umeri la solicitările cetăţenilor privind luarea măsurilor care se impun.

În acest sens, fac un apel către ministrul mediului, apelor şi pădurilor să intervină şi să adopte măsurile indicate de acţiune pentru stoparea acestor atacuri, pentru despăgubirea oamenilor şi pentru asigurarea siguranţei publice, astfel încât nicio viaţă să nu fie pusă în pericol de atacurile lupilor.

În încheiere, le transmit tuturor celor afectaţi de această situaţie că uşa cabinetului meu parlamentar va rămâne întotdeauna deschisă, atât pentru dialog, cât şi pentru identificarea celor mai bune soluţii la problemele comunităţii noastre.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Domnul Florian-Claudiu Neaga? Presupun că nu.

Elena Stoica? Nu.

De la Grupul PNL.

Christine Thellmann, Cozmanciuc, Hărătău, Şişcu, Făgărăşian nu.

Mergem la Grupul USR.

Domnul Ion-Marian Lazăr.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Se întâmplă pe la noi prin Vâlcea".

Dragi vâlceni, în cadrul acestei declaraţii politice mă voi referi succint asupra unor aspecte din judeţ care vin să sublinieze încă o dată nivelul redus al managementului administraţiei publice vâlcene.

De data aceasta mă voi referi la o situaţie survenită pe data de 2 aprilie 2024, când angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "General Magheru" al Judeţului Vâlcea au fost nevoiţi din nou să intervină, inclusiv în municipiul Râmnicu Vâlcea, pentru soluţionarea unor probleme periculoase generate de apariţia unor rafale puternice de vânt.

Astfel, conform informaţiilor furnizate de presa locală, "...pompierii au fost solicitaţi să intervină în cartierul Ostroveni, pe strada Marin Sorescu. De asemenea, tot în municipiul Râmnicu Vâlcea, în centrul oraşului, un banner montat pe clădirea Socom s-a desprins din cauza vântului puternic şi putea cădea pe trecători. Pompierii din cadrul ISU Vâlcea au intervenit rapid şi l-au dat jos".

Totodată, conform unei investigaţii jurnalistice, "autorităţile vâlcene nu au actualizat hărţile de risc ţinând seama de situaţia reală din teren, chiar dacă judeţul Vâlcea se află de peste 10 ani în fruntea listei judeţelor cu alunecări de teren din România. Astfel, dacă în 2011 erau 7 localităţi cu probleme, în 2020 numărul lor a trecut de 50". De asemenea, se precizează că: "judeţul are întocmite hărţi de risc doar pentru 7 localităţi, hărţi care datează din 2011". Mai mult decât atât, se reţine faptul că: "de la ultima alunecare de teren din 2018 din localitatea Goleşti, autorităţile nu au finalizat lucrările necesare stabilizării terenului, iar multor localnici li s-a recomandat să părăsească zona". Nu în ultimul rând, se menţionează că: "În judeţul Vâlcea, între anii 2019 şi 2021 au survenit alunecări de teren în 52 de localităţi".

Dragi vâlceni, situaţiile mai sus prezentate sunt semne evidente ale neputinţei autorităţilor locale vâlcene de a adopta măsuri sustenabile de prevenţie a apariţiei unor situaţii cu potenţial periculos pentru populaţie. Din nefericire pentru vâlceni, vremelnicii conducători ai judeţului manifestă frecvent un comportament managerial reactiv, şi nu unul proactiv.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mai departe.

Buzoianu? Nu.

Domnul Ciornei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Dreptate pentru comuna Forăşti! Momentul adevărului".

De-a lungul anilor de mandat am ridicat de mai multe ori problemele cu care se confruntă oamenii din comuna Forăşti, locul natal al celui mai longeviv politician al judeţului - domnul Ioan Stan. Dacă prin alte locuri politicienii plecaţi din ţărâna natală au încercat să ridice locul din care au plecat, la Forăşti, în anii de domnie a perenului politician, prin largul concurs al acolitului său înscăunat de peste două decenii primar, acum este o adevărată vale a plângerii. În discuţiile cu oamenii de acolo, un bătrân resemnat mi-a spus un lucru cutremurător - nu poţi ridica o piatră din comună fără să găseşti o ilegalitate, o neregulă ori o escrocherie a actualului primar.

Comuna Forăşti a fost tratată precum o moşie medievală, exploatată nemilos, cu consecinţe ireparabile asupra oamenilor şi naturii. Printr-un paradox trist şi cutremurător, comuna Forăşti, amplasată pe malul râului Moldova, suferă cronic de lipsă de apă. Exploatarea haotică, sălbatică, necontrolată a agregatelor minerale din balastiere care nu au respectat nicio normă, asigurându-şi concursul autorităţilor cu ochi închişi şi buzunare largi, făcută de firmele de casă ale primarului, nu numai că a distrus ecosistemul din râul Moldova, dar a afectat pânza freatică. E demonstrată practica abuzivă, nereglementată de a pretinde înfiinţarea unor exploatări piscicole doar pentru a săpa gropi adânci din care se scoate în neştire balast, care apoi va fi vândut la negru, iar o parte din bani va intra în puşculiţa electorală a monstrului politic ce ne distruge viitorul - "Partidul Comasat Român". A fost demonstrat că în 95% din aceste pretinse ferme piscicole ori complexe de agrement nu intră şi nu iese niciodată nici măcar o coadă de peşte, iar aceasta se datorează unei legislaţii permisive care favorizează infractorii ce distrug mediul.

Am invitat-o la Bucureşti, la Comisia pentru mediu, pe doamna Mihaiela Ivlev din Asociaţia "Mie Îmi Pasă", care luptă de ani de zile împotriva abuzurilor din Forăşti, pentru a putea găsi soluţii la acest vid legislativ deliberat care permite distrugerea mediului şi a pânzei freatice. Am pus întrebări Guvernului, am făcut interpelări. La unele nu am primit răspuns; alteori, şi nu am timp să detaliez acum, motivele invocate au fost halucinante.

Voi rămâne alături de oamenii aceştia care sunt forţaţi să ducă o viaţă amară, într-un loc binecuvântat, dar distrus de nemerniciile administraţiei. Nu mai e mult până la momentul adevărului şi oamenii din Forăşti şi din întreaga ţară trebuie să înţeleagă şi faptul că nu putem cere alte rezultate votând la fel. Că dacă îşi vor mai vinde viitorul, pe o mizerabilă mită electorală din partea celor care îi jefuiesc de decenii, se autocondamnă la mizerie, nemulţumire şi înapoiere.

În final, am un singur îndemn pentru cei nemulţumiţi de hoţiile şi ticăloşiile celor lipiţi de scaune: Votaţi cu sete, oameni buni! Votaţi!

Radu Tudor Ciornei, deputat, Circumscripţia nr. 35 Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu o majoritate covârşitoare, Senatul a votat în favoarea proiectului de lege pe care l-am iniţiat, vizând modernizarea cadrului legal pentru funcţionarea bibliotecilor. Acest sprijin solid din partea senatorilor marchează un pas semnificativ în direcţia potenţării bibliotecilor ca centre de excelenţă în educaţia digitală şi promovarea accesului liber şi egal la cultură şi informaţie. În contextul unei societăţi în tranziţie accelerată către digitalizare, redefinirea bibliotecilor ca sanctuare ale cunoaşterii devine imperativă.

Este esenţial ca bibliotecile să se transforme în poli de inovaţie şi învăţare continuă, facilitând accesul tinerilor şi al adulţilor la vasta lume a informaţiei digitale. Rolul lor ca incubatoare ale cunoaşterii digitale şi ale competenţelor secolului XXI este crucial în garantarea respectării drepturilor constituţionale la educaţie şi acces la cultură.

Prin modificarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, urmărim să consolidăm poziţia bibliotecii publice ca serviciu esenţial comunitar, asigurând resursele necesare pentru a face faţă provocărilor erei digitale. Clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor, stabilirea condiţiilor de finanţare şi achiziţii de resurse digitale, precum şi implementarea sancţiunilor pentru nerespectarea standardelor de calitate şi accesibilitate, reprezintă paşi critici în acest demers.

În această nouă eră, rolul bibliotecarului evoluează, devenind un facilitator esenţial al accesului la informaţie şi un promotor activ al literaţiei digitale. Este imperativ să asigurăm o formare continuă a bibliotecarilor, care să sublinieze importanţa şi complexitatea rolului lor în comunitate.

Extind un apel către dumneavoastră, colegi şi colege deputaţi, să susţineţi această iniţiativă legislativă, pentru a construi o Românie în care educaţia şi cultura sunt universal accesibile. Aceasta reprezintă o etapă esenţială în promovarea egalităţii de şanse şi în consolidarea democraţiei în societatea noastră. Împreună, putem crea cadrul legal care să redeschidă porţile cunoaşterii şi să arate calea către un viitor în care fiecare copil are acces la resursele necesare pentru a excela.

Încă o dată le mulţumesc colegilor din Senat pentru votul lor.

Să nu uităm că investiţiile în educaţie şi acces la cunoaştere sunt elemente vitale pentru viitorul naţiunii noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Chirilă, Neaga sau Stoica? Văd că nu sunt.

Mergem la Grupul PNL.

Doamna Christine Thellmann.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Bună dimineaţa!

"PNL vine cu un nou proiect pentru a impulsiona reîntoarcerea tinerilor din diaspora în ţară!"

Românii din diaspora vor să vină în ţară. Indiferent dacă au muncit câţiva ani în străinătate sau dacă au fost doar la studii.

Aceştia pot aduce un nou suflu în comunităţile în care s-au născut. Dacă vor să-şi deschidă o afacere, statul le va acorda o finanţare, iar celor care vor să intre în sistemul de învăţământ, statul le va putea oferi 3.000 de euro pe lună, timp de 5 ani.

Avem nevoie de profesori bine pregătiţi şi motivaţi, la fel şi de firme care să creeze noi locuri de muncă în România şi să fie orientate către profit şi investiţii locale.

Astfel, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a pregătit 3 subprograme de investiţii prin Programul de finanţare "Investim în studenţii români din diaspora - STUD-IN-VEST":

1. Subprogramul "STUD-VEST". Acesta prevede finanţarea unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea activităţilor acesteia, în domeniul în care beneficiarii au absolvit studiile universitare, prin acordarea anuală a 2.024 de granturi, în valoare de 100.000 de euro/grant;

2. Subprogramul "STUD-ACOMOD". Acesta are ca obiectiv înfiinţarea unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea activităţilor acesteia, prin acordarea a 2.024 de granturi de acomodare în valoare de 2.000 de euro lunar/grant, pentru acomodarea şi integrarea în oricare dintre parcurile de afaceri, industriale, inovative şi tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România, sume dedicate exclusiv pentru plata chiriei şi/sau a utilităţilor societăţii comerciale nou înfiinţate timp de 3 ani.

Iar ultimul, al treilea - Subprogramul "STUD-ERA". Acesta are ca obiectiv încadrarea beneficiarilor, conform procedurilor prevăzute de lege, în unităţile de învăţământ de stat gimnazial, liceal şi universitar din România, cu cele mai bune rezultate în ultimii 3 ani. Se acordă tot 2.024 de granturi de repatriere în valoare de 3.000 de euro lunar/grant, pentru o perioadă de 5 ani de zile.

Am încredere că acest proiect iniţiat de Partidul Naţional Liberal va fi votat în cel mai scurt timp şi românii valoroşi din diaspora se vor putea întoarce şi vor putea contribui la bunăstarea ţării noastre.

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL de Sibiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu Grupul PNL.

Domnul Cozmanciuc? Nu.

Doamna Elena Hărătău?

George Şişcu?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Urmează domnul Făgărăşian.

Domnul George Şişcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Drumurile expres ale Dobrogei trebuie să intre în lucru în acest an!"

Dobrogea devine un punct central al strategiei de securitate a NATO şi a României în regiune. 2,5 miliarde de euro vor fi investiţi în baza de la Mihail Kogălniceanu, pe care o vor transforma astfel în cea mai mare bază militară din Europa a Alianţei Nord-Atlantice. În contextul geopolitic extrem de complicat în care ne aflăm, dezvoltarea bazei consolidează Flancul Estic al NATO şi, nu în ultimul rând, aduce investiţii consistente în zona noastră.

Războiul de la graniţele noastre dă semne de escaladare, iar judeţul Tulcea şi regiunea Dobrogea, pe care le reprezint în Parlamentul României, cunosc transformări extraordinar de mari în ultimii ani şi în ultima perioadă.

Suntem, prin Dunăre şi mare, un punct crucial de tranzit al mărfurilor şi persoanelor. Infrastructura noastră, însă, cea rutieră şi feroviară, este una care, să o recunoaştem, nu mai este potrivită nici pentru noi, locuitorii săi, cu atât mai puţin pentru o situaţie excepţională precum cea pe care o traversăm.

În acest context, investiţiile în cele două drumuri expres, Brăila-Tulcea şi Tulcea-Constanţa, devin o prioritate de grad zero. După patru ani de la momentul semnării contractelor pentru studiile de fezabilitate, acestea nu au fost duse la îndeplinire. Războiul din Ucraina ne-a prins cu ele nefinalizate, în mijlocul unor proceduri birocratice interminabile. Totul pe fondul unor drumuri tot mai aglomerate şi cu un nou pod care este menit să lege Moldova şi Dobrogea pe la Măcin. Dar fără drumurile expres şi legăturile necesare, toate acestea au complicat şi mai mult situaţia, în loc să o uşureze.

Suntem în ceasul al doisprezecelea în privinţa măsurilor pe care Ministerul Transporturilor trebuie să le ia pentru ca proiectele noastre de infrastructură să avanseze într-un ritm accelerat. Vrem să vedem utilajele la lucru deja în acest an pe cele două drumuri expres, pe autostrada spre sudul Litoralului, care are deja toate avizele, şi să vedem începută investiţia în calea ferată Tulcea-Constanţa.

Fără toate aceste proiecte în implementare, cu termene precise privind darea în folosinţă, ne vom bloca şi mai tare. Pentru că deja suntem într-un mare impas.

Este esenţial să subliniem importanţa finalizării acestor proiecte de infrastructură pentru Dobrogea, nu doar ca o necesitate strategică, ci ca un angajament faţă de îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor noştri. Realizarea lor trebuie văzută ca un efort comun spre modernizare şi adaptare la nevoile actuale.

Acest demers nu este unul de ambiţii ale unei regiuni, nu este unul politicianist, ci pentru nevoia unei întregi ţări şi a unei întregi regiuni, pentru a răspunde cu pragmatism şi eficienţă la aşteptările reale ale oamenilor.

George Şişcu, deputat de Tulcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mai departe, domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Repatrierea românilor din diaspora este o misiune grea, dar nu imposibilă!".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit celor mai recente evaluări, aproape de un sfert din populaţia României trăieşte şi munceşte în afara ţării, adică peste 5 milioane de cetăţeni. Vorbim despre oameni care au sfinţit locul, indiferent de ţara în care au migrat. Vorbim despre tineri care au impresionat colectivele de profesori din licee şi facultăţi, despre medici brilianţi şi cercetători de succes, despre ingineri, despre oameni calificaţi în toate domeniile.

Personal, după ce am trăit şi am muncit mai mult de jumătate din viaţă în străinătate şi m-am întors în România, mă străduiesc să înţeleg ce oare i-ar determina pe români să se întoarcă acasă, ştiind că toţi, fără excepţie, îşi doresc acest lucru. Ceea ce am constatat în ultimul timp este faptul că majoritatea statelor, în care avem mari comunităţi româneşti, au declanşat o adevărată competiţie pentru români, pentru a-i păstra acolo, pentru a menţine câştigul enorm pe care fiecare român îl aduce statelor respective.

Stimaţi colegi,

Nimeni nu poate să conteste faptul că, după venirea PNL la guvernare, economia naţională a mers foarte bine, iar multe dintre decalajele de dezvoltare dintre ţara noastră şi celelalte state membre UE s-au atenuat. Veniturile angajaţilor şi pensionarilor sunt net superioare faţă de anul 2019, sistemul de asistenţă socială este mult mai bine aşezat, investiţiile publice trec de 120 de miliarde lei anul acesta, iar România este un adevărat magnet pentru investitorii străini.

În condiţiile în care situaţia economică arată destul de bine, iar perspectivele sunt foarte bune, cred că trebuie să avem tot mai multe iniţiative orientate către românii din diaspora, pentru aducerea lor în ţară, aşa cum a propus şi PNL, prin Programul de finanţare "Investim în studenţii români din diaspora - STUD-IN-VEST". Este un început foarte bun, pe care îl putem extinde, de la studenţi, la medici, cercetători, ingineri, arhitecţi, angajaţi bine calificaţi. Fără asemenea programe stimulative, ne va fi foarte greu să-i aducem acasă pe români, mai ales că, în tot spaţiul din Uniunea Europeană, există o competiţie pentru angajaţii români.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Colegii de la USR au fost.

Mergem mai departe.

De la Grupul AUR nu avem intervenţii.

UDMR - Biró, Csép? Nu.

Minorităţile naţionale, domnul Miroslav Petreţchi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

În urmă cu exact două luni salutam adoptarea, de către Guvernul României, a Hotărârii privind clarificarea situaţiei juridice a Liceului Pedagogic "Taras Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, singurul liceu din România cu predare integrală în limba ucraineană.

Hotărârea menţionată reprezintă un răspuns iniţial încurajator, clar şi coerent, la numeroasele demersuri efectuate de subsemnatul, atât ca parlamentar, cât şi ca preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, precum şi de colegii mei din Uniune, pentru rezolvarea problemelor multiple şi grave cu care se confruntă acest liceu, emblematic pentru învăţământul cu predare în limba ucraineană din România. Acest răspuns iniţial trebuie confirmat, continuat şi consolidat.

Am identificat cel puţin trei direcţii prioritare de acţiune pentru continuarea eforturilor, la nivel central şi local, de rezolvare integrată a problemelor menţionate.

Prima dintre ele o reprezintă demararea şi implementarea unor noi proiecte masive de investiţii.

Mai multe proiecte locale de investiţii au eşuat în ultimii ani. Am vorbit în dese rânduri, de la înalta tribună a Parlamentului României, despre eşecul acestora, şi o fac şi acum. Unul dintre ele fiind deturnarea, în toamna anului trecut, a sumei alocate pentru lucrările de reabilitare planificate, sumele respective fiind utilizate, în final, dintr-o regretabilă şi toxică eroare, pentru organizarea festivalului folk.

Liceul Pedagogic "Taras Şevcenko" are nevoie vitală şi urgentă de investiţii pentru finalizarea construirii clădirii bibliotecii şi pentru renovarea holurilor şi faţadei interioare ale clădirii, care nu au fost reabilitate în ultimele două decenii.

Soluţiile în acest sens sunt numeroase, de la repararea erorii administraţiei locale, prin acordarea altei finanţări, până la intervenţii directe ale autorităţilor centrale, pentru asigurarea finanţării necesare finalizării lucrărilor de reabilitare.

O a doua direcţie de acţiune prioritară o reprezintă crearea premiselor pentru performanţă educaţională. Conducerea acestuia, tolerantă şi protejantă pe plan intern, desfăşoară adevărate diversiuni educaţionale pentru sprijinirea colegilor de partid, inclusiv pentru a substitui limba ucraineană. Numeroase abateri de la regulamentele şcolare şi de la standardele de excelenţă educaţională se produc în mod repetat, iar fără intervenţia promptă a organelor abilitate, vor fi afectate grav performanţelor instituţionale, colective şi individuale ale liceului şi elevilor săi.

Am informat în mod repetat conducerea Ministerului Educaţiei şi cea a Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, de la care aşteptăm de mult răspunsuri, măsuri obiective şi concrete, precum şi verificări minuţioase, care să depăşească colegialitatea de partid, jumătăţile de măsură, pretextele birocratice, drumul greoi şi lent de la promisiune la acţiune.

O a treia direcţie o reprezintă crearea unui parteneriat pentru excelenţă între autorităţile şi instituţiile centrale şi locale, pentru transformarea Liceului Pedagogic "Taras Şevcenko" într-o instituţie preuniversitară de excelenţă în domeniul învăţământului cu predare în limbile minorităţilor naţionale din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la colegii neafiliaţi.

Are cuvântul domnul Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

În ciclul "Români pentru România", astăzi voi vorbi despre primari.

Pas cu pas a apărut, s-a consolidat şi îşi impune punctul de vedere, la fiecare început de ciclu electoral, o nouă categorie de speciali, primarii.

Administratori ai unor comunităţi mai mari sau mai mici, aceştia sunt sprijinul partidelor din care fac parte la etapele procesului electoral.

Cu puteri discreţionare, îşi măresc, după bunul-plac, salariile, conduc obşti în care au fost aleşi şi dezvoltă, în unele cazuri, reţele de tip mafiot în comunităţile pe care le reprezintă.

Iar unii, cu bună-ştiinţă, eludează legile votate de reprezentanţii lor în Parlament şi continuă să arboreze steagurile ungureşti şi secuieşti pe clădirile administraţiei locale. Alţii îşi permit să distrugă monumente ale înaintaşilor noştri.

Sunt şi oameni de nădejde, indiferent de etnie, care, prin corectitudine şi dăruire, au înflorit localităţile pe care le conduc. Din păcate, ei sunt din ce în ce mai puţini.

Pentru ca activităţile primarilor să fie eficiente, se impun unele măsuri socio-administrative.

Primarii, pentru diferite interese, se străduiesc, pe diverse căi, să obţină mai multe mandate succesive.

Partidul Români pentru România susţine limitarea numărului de mandate la două, succesive.

Solicitarea unui singur mandat, peste numărul maxim de două mandate, se poate face doar prin consultarea voinţei cetăţenilor localităţii, prin referendum.

Salariile primarilor vor fi în funcţie de mărimea UAT-ului, plus un bonus de 10% din veniturile localităţii, la bugetul de stat.

În felul acesta, în concepţia PRR, destinele localităţilor vor fi influenţate doar de români pentru România!

Deputat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Reluăm lista, să vedem dacă au mai venit colegi.

De la PSD: Chirilă, Neaga sau Stoica? Nu.

De la PNL: Cozmanciuc, Hărătău? Nu.

De la USR: Buzoianu, Lőrincz sau Apostol? Nu.

De la UDMR: Biró, Csép? Nu.

Revenim la neafiliaţi.

Anamaria Gavrilă? Nu.

Raluca-Maria Borta? Nu.

Mihai Lasca?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

"Moldova este atrasă în război"

De câteva zile, cetăţenii Republicii Moldova sunt chemaţi la încorporare, deoarece războiul se mută şi pe teritoriul lor.

A doua ţintă, România. Se încearcă a fi târâtă în război, indirect şi mişeleşte, prin intermediul acestui proiect de lege al apărării naţionale.

Sub pretextul apărării românilor din afara ţării, România este împinsă în război, folosindu-se Moldova pe post de cârlig.

În prezent, NATO nu are cadrul legal pentru a intra oficial în conflictul din Ucraina, motiv pentru care se creează această pârghie legislativă pentru atingerea scopului, şi anume extinderea războiului asupra unei ţări membre a Alianţei Nord-Atlantice.

Noua Lege a apărării naţionale cuprinde o reală ameninţare la adresa siguranţei naţionale, deoarece comanda armatei române poate fi transferată oricui, iar, în caz de agresiune armată, sunt angajate în luptă toate resursele umane, respectiv întreaga populaţie aptă de efort pentru apărarea aşa-zisei naţionale.

În concluzie, România poate fi transformată într-un pion de sacrificiu pe marea tablă de şah a războiului, în spatele unui scop aparent nobil, dar înşelător, cel al apărării românilor desprinşi de Patria-mamă.

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român, reala opoziţie din acest Parlament.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Deocamdată nu mai sunt colegi dintre cei înscrişi. Mai aşteptăm câteva minute, înainte de a închide şedinţa.

După o scurtă pauză

Domnul Ilie Dan Barna:

Grupul USR, colegul Alin Apostol.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Şedinţa e deschisă, aşteptăm colegii care au mai întârziat.

Vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

530.000 de semnături. 500.000 de mulţumiri vă adresăm dumneavoastră, celor care au semnat, celor care ne-au încurajat, celor care ne-au criticat constructiv.

Vă mulţumim.

Fiecare dintre aceste semnături este luată pe bune, în stradă, de la oameni.

Fiecare dintre aceste semnături reprezintă o speranţă, o speranţă de modernizare şi schimbare.

Am auzit multe poveşti, în această perioadă de 3 săptămâni, în care am strâns aceste semnături. Multe poveşti pozitive, multe poveşti de speranţă. Au fost şi câţiva oameni care nu mai au speranţă, care nu mai cred în democraţie, care nu mai cred că au cu cine să voteze.

Într-adevăr, Iohannis a distrus multe speranţe. Atunci când a decis, în loc de o guvernare care să modernizeze România, a ales o guvernare care să fure România. A pus interesele lui mai presus de interesele românilor. Pentru vacanţe de lux, pentru palate de împărat, a ales o grupare mafiotă care spoliază toată bogăţia României.

Vă mulţumim încă o dată pentru încrederea dumneavoastră şi vă promitem că vom face tot ce ţine de noi ca să oprim această mafie care a acaparat România.

Există o televiziune în România care, zi de zi, 24 din 24, are burtiere în care USR a făcut nenorocirile cele mai văzute şi nevăzute, în care USR a făcut aia, nu a făcut aia. Ai impresia că USR a fost la guvernare 34 de ani şi că partidul unic PSD-PNL a guvernat doar opt luni de zile.

Din păcate, acest venin, scurs zi de zi în urechile telespectatorilor, funcţionează pentru unii. Din fericire, sunt mulţi alţi oameni care nu urmăresc această televiziune sau care înţeleg interesul acestei televiziuni. Pentru că înţeleg că PSD şi PNL folosesc banii publici să cumpere această televiziune şi să folosească banii publici pentru a disimula, pentru a distribui astfel de minciuni odioase.

Le este frică de Alianţa Dreapta Unită şi de USR, pentru că suntem singurii care stăm în calea acaparării complete a statului român, a instituţiilor publice independente. Noi vom lupta până la capăt cu astfel de minciuni odioase.

Democraţia din România este pe muchie de cuţit. Chiar şi CNSAS îşi schimbă politica.

Zilele acestea, CNSAS a decis să nu mai ancheteze un dosar de securitate al unei personalităţi, pentru că şi-a dat demisia, chiar dacă în momentul respectiv, când s-a făcut sesizarea la CNSAS, el era în funcţie, după ANI, care nu mai anchetează averea lui Hellvig - ştiţi bine, casa de 600.000 euro -, fără nicio justificare asupra acelor venituri.

După ce DNA, sub mandatul lui Voineag, îl spală pe Ciucă de plagiat şi pe Bode de dosarul cu BMW-uri, după ce CCR dă o decizie complet contradictorie faţă de practica generală, în care decide că este constituţională o asumare în Guvern pentru 22 de acte normative, deşi anterior decisese că este neconstituţională o asumare guvernamentală pentru 21 de acte normative, instituţie după instituţie, independentă, pică că sub controlul partidului unic. Dar împreună cu dumneavoastră vom opri această practică şi vom spune "Nu" acestui tip de a face politică şi de acapara instituţiile de stat şi vom spune "Da" pentru o Românie modernă şi prosperă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trec în revistă acum numele celor care au depus declaraţii în scris.

De la Grupul PSD: Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Florin Piper-Savu, Silviu Nicu Macovei, Vasilică Toma, Dan-Constantin Şlincu, Alexandra Huţu, Marian Mina, Romulus-Marius Damian, Marian-Iulian Rasaliu, Mirela Furtună, Daniel Ghiţă şi Daniela Oteşanu.

De la Grupul PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Marian Cruşoveanu, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Liviu-Ioan Balint, Bogdan-Iulian Huţucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Vetuţa Stănescu, Ştefan-Bucur Stoica.

De la Grupul AUR: Darius Pop, Silviu-Titus Păunescu, Dănuţa Aelenei, Dorel-Gheorghe Acatrinei, Mircia Chelaru şi Lilian Scripnic.

Iar de la neafiliaţi: Raisa Enachi, Bogdan-Alexandru Bola.

Mai verific o dată dacă au mai venit colegi în sală.

De la PSD: Alin Chirilă, Claudiu Neaga sau Elena Stoica? Cred că nu.

De la PNL: Mugurel Cozmanciuc, Elena Hărătău? Înţeleg că nu.

De la USR: Diana Buzoianu, Iulian Lőrincz?

De la UDMR: doamna Rozália Biró, Éva-Andrea Csép?

De la neafiliaţi: Anamaria Gavrilă, Raluca-Maria Borta?

Mai aşteptăm câteva minute.

Mulţumesc.

De la Grupul UDMR a venit colega noastră, Éva-Andrea Csép, pe care o invit la microfon.

Doamna Éva-Andrea Csép:

Stimaţi colegi,

Este profund regretabil că Guvernul abordează problema demografică în mod superficial. Se limitează la declaraţii, fără să ia măsuri concrete şi sustenabile pe termen lung, concentrându-se doar asupra anumitor categorii sociale şi luând în considerare doar soluţii pe termen scurt. Printre acestea se enumeră şi extinderea perioadei de acordare, până în 2027, a sprijinului financiar de 2.000 de lei, adoptat recent de către Guvern şi destinat mamelor defavorizate, respectiv mamelor minore. Acesta este doar un pas mic în direcţia corectă.

Cu toate acestea, UDMR consideră că este necesară o abordare mai amplă şi mai profundă, care urmăreşte sprijinirea tuturor mamelor. Fiecare mamă trebuie să fie inclusă în programele şi politicile de sprijin ale statului.

Şi aici aş dori să atrag atenţia asupra unor proiecte de legi iniţiate de UDMR şi depuse în Parlament, care aşteaptă de ani de zile în sertare să le dezbatem, propuneri legislative care sunt un răspuns real la nevoile mamelor şi a mai multor familii cu care am colaborat pentru a le elabora. Aceste propuneri vizează introducerea tichetului "Trusou", în valoare de 1.500 de lei pentru fiecare mamă, după fiecare copil născut, urmată de un alt program, Tichet "Junior", care ar sprijini familiile în achitarea costurilor educaţiei şi a taberelor pentru copiii lor.

Din păcate, până acum, aceste iniţiative nu au primit sprijinul dumneavoastră şi nu am reuşit nici măcar să le dezbatem.

Statisticile evidenţiază că România se confruntă cu una dintre cele mai grave scăderi demografice, înregistrând cel mai mic număr de naşteri în ultimii ani. Este esenţial ca Guvernul să adopte strategii şi politici eficiente pentru a inversa această tendinţă şi pentru a încuraja creşterea populaţiei în mod durabil.

Pentru UDMR, prioritatea a fost şi va fi familia. Trebuie să oferim soluţii pe termen mediu şi lung, dar şi perspective pentru tineri şi familii, să le creăm condiţii pentru a rămâne acasă şi pentru a întemeia o familie aici.

Este esenţial ca Guvernul să dezvolte strategii şi politici care să abordeze această problemă în mod amplu şi sustenabil, luând în considerare toate segmentele sociale şi punând accentul pe soluţii pe termen lung, nu doar să se concentreze pe intervenţii de urgenţă.

Deşi intenţia de a avea copii rămâne puternică, multe cupluri tinere nu pot sau nu îndrăznesc să-şi îndeplinească visul de a avea o familie, deoarece nu se simt în siguranţă - trăiesc cu teama lipsei resurselor financiare, iar opţiunile lor sunt limitate.

Toate ţările din Uniunea Europeană implementează, într-un fel sau altul, politici privind natalitatea, fie că acestea sunt sub formă de alocaţii, programe de ajutor pentru noii părinţi sau furnizarea altor tipuri de beneficii parentale. Trist este că Guvernul tratează problema demografică extrem de superficial, limitându-se la declaraţii şi intervenţii de urgenţă, în timp ce familiile aşteaptă ani de zile pentru adoptarea măsurilor care ar putea rezolva parţial aceste probleme.

UDMR consideră că măsurile bine concepute, de sprijinire a familiilor, oferind tinerilor şi familiilor condiţii de viaţă adecvate, pot contribui la reducerea emigraţiei, la stabilizarea pieţei muncii şi la dezvoltarea ţării. Nu trebuie să uităm că viitorul ţării sunt copiii noştri.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

De la Grupul colegilor neafiliaţi, domnul deputat Grosaru.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Derapajele de la democraţie şi pericolul fraudării alegerilor".

În urma alegerilor din 2020, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a fost format prin organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au participat la alegeri, printre care inclusiv reprezentantul şi organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, Asociaţia Italienilor din România, al cărui reprezentant sunt.

Ulterior, prin comunicarea liderului Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, s-a procedat la excluderea reprezentantului Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din acest grup. Calitatea astfel câştigată în urma sufragiului universal nu poate fi retrasă prin acordul de voinţă al unui deputat sau unui număr mare de deputaţi, pentru că în primul rând încalcă ordinea publică şi creează o impresie greşită populaţiei, nedistingându-se astfel între procesul electoral şi procedura de numire în funcţie publică, care poate fi retrasă în alte condiţii decât cea electivă.

Dar ceea ce este mai grav este că s-a creat prezumţia precum că membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi funcţiile pe care aceştia le deţin sau le-au dobândit, ca urmare a negocierilor în baza ponderii numerice în Camera Deputaţilor, sunt la discreţia liderului de grup. De altfel, deputaţi membri ai grupului au şi afirmat, în nenumărate rânduri, precum că apartenenţa la acest grup parlamentar al minorităţilor naţionale conferă unora dintre membrii acestuia mai multe drepturi decât alţii, ceea ce reprezintă declaraţii şovine şi sunt îngrijorătoare.

Deci, prin acest demers, un grup de deputaţi au încălcat nu numai art. 64 alin. (3) din Constituţia României, republicată, dar şi drepturile câştigate de către Asociaţia Italienilor din România, în cei peste 30 de ani de activitate, respectiv drepturile identitare ale întregii minorităţi italiene, potrivit principiilor interesului naţional al egalităţii şi bunei-credinţe, statuate de art. 10 şi art. 11 din statutul deputaţilor şi senatorilor, drepturi parlamentare prin care se realizează nu numai conţinutul politic al mandatului parlamentar, dar şi întreaga protecţie a reprezentantului minorităţii naţionale în Parlamentul României.

Toate aceste aspecte se circumscriu prevederilor art. 4 alin. (2) şi art. 6 alin. (2) din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată de România, la Paris, în anul 1995.

Drept urmare, prin introducerea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale în procesul electoral, grup care nu este un competitor electoral şi care nu are personalitate juridică distinctă, şi practic se introduce Camera Deputaţilor, se viciază un întreg proces electoral, drept pentru care chestiunile care reies din această situaţie trebuie să înceteze.

Pe lângă acest aspect, în ceea ce priveşte Legea nr. 334/2006, referitoare la finanţarea campaniilor politice şi a campaniilor electorale, este interzisă orice fel de ingerinţă a instituţiilor publice în procesul electoral.

Prin excluderea reprezentantului comunităţii italiene din acest grup parlamentar, Grupul minorităţilor naţionale a fost, din punct de vedere juridic, desfiinţat, drept urmare, nu este îndreptăţit, din două puncte de vedere, să participe la acest scrutin electoral, pentru că se încalcă, în primul rând, principiul democraţiei reprezentative şi se viciază un întreg ciclu electoral.

Pentru aceste considerente, este necesar ca autorităţile statului să intervină pentru a bloca aceste derapaje de la democraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul USR.

O invit la microfon pe doamna deputat Diana-Anda Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Vă mulţumesc.

Pădurile din România dispar, de la an la an, chiar sub ochii noştri, iar PSD şi PNL nu ştiu cum să facă mai rapid un cadou şi mafiei imobiliare, şi mafiei lemnului, prin noul Cod silvic.

Dacă ar fi să-i ascultăm pe cei de la PSD şi PNL, lucrurile ar fi simple: nu mai există nici tăieri ilegale, nu mai există nici mafia lemnului, nici mafie imobiliară. Singura care îi încurcă este Comisia Europeană, care stabileşte şi ne anunţă că în fiecare an România pierde undeva la 5 miliarde de euro numai din tăierile ilegale.

Aceştia sunt bani care nu dispar pur şi simplu în neant, sunt bani care ajung în buzunarele mafioţilor care astăzi ne distrug pădurile cu drujbele, sunt bani care ajung în buzunarele celor care astăzi ameninţă, hărţuiesc, bat, omoară, la propriu, pădurari sau persoane care se luptă încă pentru a mai proteja pădurile din România.

Ai crede că, în acest context, faptul că USR a trecut ca jalon în PNRR, să reformăm Codul silvic, este o veste de bun augur.

Ei, bine, zilele acestea a venit în Parlament proiectul de Cod silvic propus de către Guvern, şi de unde acest proiect ar fi trebuit să fie o reformă, el a ajuns, de fapt, să fie un atentat pentru pădurile din România.

Singurele care sunt astăzi fericite de acest proiect sunt fie mafia lemnului, fie mafia imobiliară.

Şi o să vă spun câteva dintre măsurile absolut aberante prevăzute în acest proiect. Pe de o parte, nu mai există confiscarea vehiculelor care transportă ilegal lemnul tăiat ilegal. Nu de alta, dar era una dintre puţinele măsuri de directă aplicare care speriau infractorii şi care îi mai făceau cumva să se gândească de două ori înainte să taie ilegal lemnul respectiv.

Singurii, repet, care sunt mulţumiţi de asta sunt cei care reprezintă mafia lemnului.

S-a ajuns să poată să se construiască, pe suprafeţe duble, vile de vacanţă în pădure. Asta este ceea ce ne propun PSD şi PNL, pentru că, nu de alta, dar ştim cu toţii că asta este ceea ce ne lipseşte din pădurile din România - mai multe vile de vacanţă.

Am ajuns în punctul în care distrugerea vegetaţiei forestiere şi tăierile ilegale de arbori din afara fondului forestier, în continuare să nu fie sancţionate ca infracţiuni. Drept urmare, cazuri precum cel din Parcul IOR, în care au fost distruse hectare întregi şi nu a existat niciun fel de consecinţă pentru asta, vor putea să se întâmple liniştit şi pe viitor, pentru că Guvernul s-a asigurat că face acest cadou reprezentanţilor mafiei imobiliare, spunându-le că sigur nu va exista nici în continuare o sancţiune pentru ei.

Nu mai vorbim de faptul că nu mai există niciun obiectiv de plantare în acest Cod silvic pentru autorităţile din România, că accesul în păduri este limitat, că nu există niciun mecanism de verificare independentă a îndeplinirii strategiilor pe care frumos şi le asumă Ministerul Mediului, dar apoi nu ştim dacă sunt şi puse în aplicare.

Pe scurt, PSD şi PNL au scris un Cod silvic care este, practic, făcut cadou pentru infractori, mulţumeşte doar infractorii.

Noi, cei de la USR, am depus amendamente pentru a întoarce parte din aceste aberaţii. Mai rămâne doar să fie şi votul final al PSD şi al PNL, pentru că vrem, în sfârşit, să luptăm pentru o pădure, pentru plămânii verzi ai României, să luptăm, în sfârşit, pentru a putea să protejăm aceste păduri, nu să ne dăm votul în Parlament ca să mulţumim mafia imobiliară şi mafia lemnului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mai trec în revistă colegii care erau înscrişi şi nu au ajuns încă.

De la PSD: Chirilă, Neaga, Stoica?

De la PNL: Cozmanciuc, Hărătău?

De la USR: Iulian Lőrincz?

De la UDMR, doamna Rozália Biró?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele este "România, 20 de ani în Alianţa Nord-Atlantică".

În urmă cu 75 de ani, 12 state puneau bazele Alianţei Atlanticului de Nord, iar obiectivul principal era crearea unui sistem comun de apărare împotriva oricăror atacuri venite din exterior. Primul pas însă, după căderea comunismului în Europa de Est, a fost desfiinţarea Pactului de la Varşovia, alianţa politico-militară a fostelor state comuniste, din care România a făcut parte, de la înfiinţarea acestei structuri, până în 1955.

Numărul membrilor a crescut pe parcursul anilor, state precum Finlanda şi Suedia au decis să renunţe la tradiţionala neutralitate militară şi s-au alăturat Alianţei, care numără acum 32 de state.

Extinderea NATO vine în contextul în care Alianţa trece prin cea mai mare transformare strategică, de la încheierea Războiului Rece. Conflictul din Ucraina a impulsionat NATO să-şi reseteze doctrina şi planurile de acţiune şi să ia măsuri şi decizii fără precedent.

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută s-au împlinit 20 de ani de când România a intrat oficial în Alianţa Nord-Atlantică. Momentul, mult aşteptat de toţi cetăţenii ţării noastre, marca desprinderea de trecutul comunist, în care Bucureştiul se afla în sfera de influenţă a Moscovei. Integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană au fost principalele obiective de politică externă post-decembriste, care au întrunit consensul clasei politice şi al întregii societăţii.

Aderarea efectivă a avut loc pe 29 martie 2004, doi ani după invitaţia de la Summitul de la Praga. Atunci au fost depuse documentele într-o ceremonie specială, care a avut loc la Casa Albă, în prezenţa premierilor statelor vizate.

La două decenii distanţă, România este unul dintre pilonii Flancului Estic, în contextul complicat al războiului Rusiei în Ucraina.

Statutul de membru al NATO la graniţa estică a blocului militar a transformat România într-un aliat important pentru ceilalţi membri.

NATO a ales România pentru găzduirea a patru dintre structurile sale importante, dintre care trei de comandă.

După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, NATO a creat imediat şi în România un grup de luptă, care acum este format din aproximativ 1.500 de militari şi civili din mai multe armate aliate.

S-a anunţat că, în 2025, cel puţin pentru câteva zile, grupul de luptă din România va fi mărit cu 2.500 de alţi soldaţi, pentru un exerciţiu major. Structura va atinge astfel nivelul de brigadă.

Stimaţi colegi,

Încă de când România a decis să păşească pe drumul spre Alianţa Nord-Atlantică, UDMR a susţinut îndeaproape acest parcurs, alături de toate forţele politice din ţară.

Valorile democratice, dialogul permanent la masa tratativelor, respectarea drepturilor omului, păstrarea identităţii naţionale, a limbii materne, acceptarea şi protejarea patrimoniului cultural propriu, şi, nu în ultimul rând, pacea sunt principiile care, de mai bine de 30 de ani, constituie baza pe care s-a clădit UDMR.

Condamnăm ferm orice formă de violenţă, de încălcare a libertăţilor şi a drepturilor fundamentale şi suntem convinşi de faptul că subjugarea unei comunităţi, violarea suveranităţii unui stat, distrugerea integrităţii teritoriului unei ţări provoacă răni adânci, care nu se vindecă niciodată şi, mai mult, duc la amplificarea tensiunilor.

Afirm cu convingere că nimeni nu are dreptul legitim de a distruge valorile, de a distruge zilele oamenilor, de a distruge familiile.

Vă mulţumesc mult.

Rozália Biró, deputat al UDMR Bihor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

După o scurtă pauză

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm şedinţa.

O invit la microfon pe doamna Elena Hărătău, de la Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea parcurilor industriale, o şansă pentru evoluţia predictibilă a României".

România are nevoie de transferarea unităţilor economice de la stat către autorităţile locale, fapt ce presupune modificarea legislaţiei actuale a parcurilor industriale, depăşită în prezent.

Noua legislaţie trebuie să se adreseze tuturor structurilor de afaceri existente în România, respectiv parcurile industriale, parcurile ştiinţifice, incubatoarele de afaceri şi clusterele industriale.

În logica predictibilităţii, incubatoarele de afaceri trebuie să funcţioneze în parcurile industriale, pentru a ajuta societăţile să iniţieze noi investiţii, ceea ce însă nu se întâmplă decât rareori în ţara noastră.

Pe de altă parte, reprezentanţii structurilor economice, care activează în parcurile industriale, sunt vitregiţi, momentan, de ceea ce înseamnă accesul la fondurile structurale, în sensul eligibilităţii. În realitate, parcurile industriale sunt considerate societăţi mari, deoarece acţionariatul este al primăriilor sau al consiliilor judeţene, iar cota de cofinanţare pentru accesarea fondurilor europene în ceea ce priveşte reabilitarea siturilor economice este de 50%.

De asemenea, parcurile industriale care funcţionează pe suprafeţe mai mici de 10 hectare nu dispun de mecanismele optime de dezvoltare, în sensul în care din veniturile pe care le colectează abia îşi plătesc angajaţii, neavând practic niciun aport la dezvoltarea parcului industrial. Specialiştii susţin că mărimea optimă a unui parc industrial trebuie să fie de cel puţin 20 de hectare.

Consider necesar ca autorităţile publice locale şi judeţene să înţeleagă importanţa acestor structuri de afaceri, iar societăţile administratoare să adopte atitudini proactive şi progresiste, pentru a încuraja dezvoltarea şi evoluţia parcurilor industriale.

În concluzie, susţin că Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, emisă în baza realităţilor de atunci din România, respectiv în vederea transferării unităţilor economice de la stat către autorităţile locale, nu mai este de actualitate şi trebuie modificată.

Mulţumesc.

Elena Hărătău, PNL Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mai fac o ultimă trecere în revistă a colegilor care erau programaţi pentru astăzi.

De la Grupul PSD: Virgil Alin Chirilă, Florian-Claudiu Neaga şi Elena Stoica?

De la Grupul PNL: Corneliu-Mugurel Cozmanciuc?

De la Grupul USR, Iulian Lőrincz?

De la neafiliaţi, Anamaria Gavrilă, Raluca-Maria Borta?

În regulă!

În acest moment, lista colegilor a fost epuizată.

Vă mulţumesc.

Încheiem prima parte a şedinţei.

Revenim la ora 10.00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

"Derapajul baronului local Gheorghe Flutur pune România sub monitorizare europeană"

La data de 3 aprilie 2024, Partidul AUR a câştigat procesul împotriva lui Gheorghe Flutur, prin care acesta a cerut "suspendarea actelor denigratoare şi înlăturarea mesajelor distribuite în locurile publice şi private sau în mediul online făcute de diverşi cetăţeni cu ocazia mitingului din data de 28 ianuarie 2024 de la Suceava". Spre exemplu, afirmaţia domnului Aristide Maxim din Pojorâta, prezent la mitingul AUR, fără a fi membru: "Gheorghe Flutur a afectat zona Pojorâta prin amplasarea unei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniş" are strictă referire la activitatea politică a acestuia, ci nu la viaţa privată. Reclamantul a urmărit, prin modul în care a redactat cererea, să îşi înlăture adversarii politici şi să se aleagă preşedinte al consiliului judeţean, fără a fi deranjat de criticile opoziţiei. Acesta doreşte să pună pumnul în gura opoziţiei prin intermediul unei alte puteri în stat, Justiţia.

Partidul AUR Suceava a fost chemat în judecată de Gheorghe Flutur, după mitingul organizat de George Simion, în data de 28 ianuarie 2024 la Suceava. Pentru a chema lumea la miting a fost pus un banner cu chipul lui Flutur, cu sloganul: "pleacă". Participanţii la miting, care au luat cuvântul, au precizat în esenţă că Gheorghe Flutur trebuie să plece pentru corupţia endemică care a împânzit judeţul, pentru lipsa locurilor de muncă şi plecarea în masă a sucevenilor în diaspora, pentru construirea unei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniş şi construirea zidului morţii.

De asemenea, pentru că judeţul Suceava are cei mai mulţi morţi pe şosele şi infrastructura judeţeană este praf, pentru jaful din pădurile Bucovinei, pentru blocarea Spitalului Judeţean şi a oraşului pe timpul pandemiei COVID-19 şi pentru că sucevenii şi-au luat părinţii morţi în saci de plastic, pentru că minte că drumul DN 2H - Siret va fi autostradă, pentru plecarea operatorilor aerieni de pe aeroportul Suceava, pentru că li s-au cerut bani, pentru umilinţa publică generată de strigătura electorală "OA_KAKA, OA_KAKA" şi pentru că a bătut palma cu PSD, împărţind prada în urma şantajului reciproc, funcţia de primar al Sucevei fiind programată să ajungă la PSD, iar cea de preşedinte al consiliului judeţean la PDL (PNL).

Gheorghe Flutur a depus o acţiune în justiţie, în răspundere civilă delictuală, prin care a solicitat 40.000 euro, la pag. 12 din acţiune, (ciudat, aceeaşi sumă pe care a pretins-o şi vicele Cristian Creţu, probabil că asta este suma minimă în discuţie la PNL Suceava). Pe cale de ordonanţă preşedinţială, Gheorghe Flutur a solicitat "suspendarea actelor denigratoare şi înlăturarea mesajelor distribuite în locurile publice şi private sau în mediul online", "dar şi o acţiune de fond prin care a solicitat constatarea caracterului ilicit al faptelor săvârşite, fapte constând în susţinerea de afirmaţii şi acuzaţii nesusţinute prin intermediul materialelor denigratoare (...) înregistrări video/audio publicate pe reţelele de socializare, dar şi pe site-urile a numeroaselor ziare locale sau a canalelor de ştiri, la adresa reclamantului".

La pagina 5 din acţiunea de fond se precizează: "Termenii (...) explodează în ochii cititorului care este hipnotizat, sedus şi convins de adevărul celor rostite de protestatari şi presa justiţiară care salvează eroic ante factum poporul de la greşeala fatală"; sensul din spatele cuvintelor este "Gheorghe Flutur este un impostor care nu trebuie votat". "A înţelege care este intenţia reală din spatele unor cuvinte ale vorbitorilor este un demers dificil, pentru unii imposibil. Totuşi, pentru a cita din jurnalistul analizat, analiza literară şi lingvistică, psihologia există, iar instrumentele lor ne oferă calea spre care aspiră omul (...). Intenţia făptuitorului trebuie descoperită, iar uneori probele sunt gesturile (...). Având în vedere influenţa exercitată de mass-media (...) nu numai că informează, dar sugerează (...) maniera în care informaţia trebuie să fie evaluată de destinatar".

Rezultă că lupta nu mai este cu partidul AUR, ci cu "vorbitorii" şi cu "presa".

Partidul AUR îi va oferi asistenţă juridică gratuită lui Artide Maxim şi celor care au luat cuvântul la mitingul AUR, nefiind membrii de partid. De asemenea, reprezentanţii presei care au scris despre mitingul AUR vor avea sprijin în urma solicitării exprese.

Acest derapaj nu s-a mai întâmplat în România de pe vremea dictatorului Ceauşescu.

S-a născut un Ceauşescu local, căruia sucevenii îi spun simplu: Baronul Flutur.

Strategia prin care Gheorghe Flutur doreşte să îşi oprească vorbitorii critici, care participă la mitinguri şi presa care scrie despre asta, a fost devoalată recent.

A atras o judecătoare a Curţii de Apel Suceava, al cărei soţ va fi plasat pe listele electorale pentru o carieră politică, judecător care redactează actele către instanţe şi foloseşte sintagma "rezultă fără putinţă de tăgadă", care se foloseşte de regulă de judecătorii Curţii de Apel în motivări şi reprezintă un semnal către foştii colegi că acţiunea trebuie admisă, şi Gheorghe Flutur este susţinut şi de Justiţie. Faţă de această situaţie, Partidul AUR va sesiza CSM şi va strămuta procesele cu baronul Flutur.

Alianţa pentru Unirea Românilor a arătat la procesul câştigat că dreptul la libera exprimare este prevăzut în Constituţia României şi garantat de CEDO, şi nu se poate susţine cu eficienţă juridică că a fost încălcat dreptul la viaţă privată al politicianului Gheorghe Flutur, câtă vreme suntem în prezenţa unui interes public general şi este în discuţie activitatea publică (politică) a acestuia.

Avocatul Alianţei pentru Unirea Românilor a precizat la pronunţarea sentinţei câştigătoare că instanţa a apreciat că aparenţa dreptului este în favoarea AUR, respingând pretenţiile exagerate ale reclamantului. Astfel de acţiuni sunt făcute cu intenţia de a descuraja opoziţia să-şi afirme rolul într-o societate democratică şi să fie "câinele de pază" al interesului public: "Termenul de opoziţie politică a fost utilizat pentru prima oară de lordul John Cam Hobhouse, în 1826. Expresia "Opoziţia Majestăţii Sale" întruchipează cea mai mare contribuţie a secolului al XIX-lea la arta guvernării. Mai mult, Walter Bagehot, autorul unei lucrări de referinţă pentru analiza sistemului constituţional englez, dezvoltă funcţia principală a opoziţiei şi precizează că "dreptul opoziţiei de a critica administraţia este un drept tot atât de necesar ca însăşi administraţia".

Partidul AUR va sesiza Comisarul pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, şi Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, pentru derapajul făcut de Gheorghe Flutur la adresa libertăţii de exprimare a cetăţenilor prezenţi la mitingul AUR şi la adresa libertăţii şi independenţei presei, România riscând să intre din nou sub monitorizare europeană.

În condiţii normale, România va fi sancţionată pentru derapaj la adresa Statului de Drept.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Adevărul despre pensiile militare!"

Există o grupare care doreşte să salveze existenţa pensiilor magistraţilor, şi atunci le asociază pe acestea cu pensiile militare, în speranţa că la pachet lucrurile se vor rezolva mai uşor.

Realitatea însă este altfel.

Din soldele lunare brute ale militarilor se reţin şi se virează la bugetul de stat exact aceleaşi contribuţii ca în cazul oricărui alt salariat din ţara noastră.

Nu din 2017 sau 2018, aşa cum în mod eronat declară diverse persoane publice, ci cu mult timp înainte.

Militarilor li s-a reţinut contribuţia pentru pensia suplimentară exact de la aceeaşi dată de la care s-au reţinut şi angajaţilor civili, respectiv 1 ianuarie 1967.

Actul normativ care a instituit această reţinere este Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară.

Astfel art. 58 din acest decret stipula:

"Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie în afara pensiei militare de stat, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualităţii între militari".

Iar la art. 59 - "Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuţia tuturor militarilor din cadrele permanente".

Exact ca în cazul civililor, contribuţia a fost tot 2% şi se vărsa într-un cont la Banca Naţională, care plătea pentru banii depuşi o dobândă anuală de 1,5%.

La data de 1 iulie 1977, Decretul nr. 141/1967 a fost abrogat de către Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.

Contribuţia militarilor a continuat să fie reţinută, întrucât art. 60 din acest decret prevedea că "Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualităţii între militarii din cadrele permanente, care contribuie în acest scop cu 2% din retribuţia lor tarifară lunară".

Decretul nr. 214 a fost abrogat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

În această lege, contribuţia individuală a militarilor a fost reglementată în articolul 78.

Astfel, la art. 78 alin. (2) se stipula că "De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia pentru pensia suplimentară va deveni contribuţia individuală la bugetul de stat", iar la alin. (3) - "cota de contribuţie individuală este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda lunară brută".

La 1 ianuarie 2011, Legea nr 164/2001 a fost abrogată de Legea nr 263/2010 privind sistemul militar de pensii publice, în care au fost incluşi şi militarii. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015, conform art. 6 alin. (1), punctul 1, litera c), au fost asiguraţi obligatoriu în sistemul public de pensii "cadrele militare în activitate, soldaţi şi gradaţi voluntari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale".

Prin urmare, inclusiv militarilor le-au fost reţinute şi virate contribuţiile în această perioadă, în baza aceluiaşi articol ca şi în cazul celorlalţi contribuabili, respectiv art. 27.

La 1 ianuarie 2016 a întrat în vigoare Legea nr 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Contribuţiile pe care le plătesc militarii, inclusiv în acest moment, sunt reglementate de art. 31 alin. (1) care prevede: "Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută, salariul lunar brut".

Prin urmare, militarii au plătit şi plătesc contribuţii, singura diferenţă este că, începând cu anul 1 ianuarie 2016, acestea se virează direct la bugetul de stat, şi nu la bugetul asigurărilor sociale.

Tot la fel au fost virate şi în perioada 1 aprilie 2001 - 31 decembrie 2010.

Vă rog să analizaţi cele de mai sus şi să trageţi singuri concluziile.

Domnul Adrian Alda:

"România a acordat, în ultimii doi ani, cele mai mari subvenţii fermierilor"

Fermierii români sunt susţinuţi activ de către conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Iar această preocupare a PSD se reflectă până şi în deciziile Uniunii Europene, pe care am reuşit, recent, să le schimbăm în favoarea tuturor agricultorilor comunitari! Nu o afirm doar eu, ci o confirmă atât realitatea din teren, cât şi datele statistice ale organismelor europene. Concret, România a ajuns în topul ţărilor UE care îşi susţin puternic investitorii în agricultură. Iar efectele sprijinului financiar nu au întârziat nici ele să apară. De aceea, putem vorbi de mai multă predictibilitate în acest domeniu ocupaţional de bază, de extinderea prosperităţii fermierilor, precum şi de cea a investiţiilor acestora. În puţine cuvinte, efectele benefice ale deciziilor noastre vin şi amortizează din disparităţile, încă existente, privind acordarea subvenţiilor între statele comunitare. Dar noi, parlamentarii şi candidaţii PSD pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, ne propunem să corijăm rapid şi aceste aspecte, în viitoarele noastre mandate. Nu sunt promisiuni fără fond, ci este însăşi strategia politică social democrată românească şi europeană, anunţată atât la Roma, cât şi la reuniunea din weekendul trecut, de la Bucureşti, a elitelor stângii europene.

Aşadar, ca să ajungem să defilăm ca prim stat al Uniunii Europene, beneficiar al celor mai consistente subvenţii oferite agricultorilor, trebuie să giraţi prin voturile voastre social democraţia. Este singura doctrină autentică, 100% socială, umană şi, mai ales, democratică! Şi asta am demonstrat ori de câte ori ne-am aflat la guvernare sau când doar am gestionat portofoliul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Vă spun deschis că apreciez beneficiarii direcţi ai acestor tipuri multiple de scheme de susţinere financiară, faptul că România se află pe locul patru în clasamentul ţărilor UE care au acordat ajutor de stat fermierilor, după Polonia, Italia şi Franţa. În perioada martie 2022 - martie 2024, România a alocat 770 milioane de euro pentru agricultură. Sectorul care a beneficiat de cel mai mare ajutor a fost cel al producţiei de fructe şi legume, potrivit datelor făcute publice de către Euractiv, instituţie de presă independentă şi prestigioasă, axată pe politicile Uniunii Europene.

Trebuie să apreciem cu toţii că şi pe fondul protestelor fermierilor, conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a continuat să distribuie sume considerabile ca să ajute sectorul agricol. De aceşti bani au beneficiat, în principal, crescătorii de animale, apicultorii şi producătorii de fructe şi legume. Iar dincolo de retorica parţial reală privind faptul că unele măsuri comunitare sunt perfectibile ori că unele state membre primesc mai mulţi bani, deşi au o agricultură performantă, Comisia Europeană a aprobat României şase scheme diferite de ajutor, în valoare totală de 526 milioane de euro, în februarie şi martie 2024, ca urmare a tensiunilor sociale declanşate pe 10 ianuarie. Iar aceste fonduri au fost distribuite către producţia de fructe şi legume într-un procent de 36,17%, către procesatorii alimentari - 25,95%, în timp ce crescătorii de animale au luat 15,05% din totalul sumelor alocate, iar sectorul apicol - 1,56%. Restul banilor au fost alocaţi pentru multiple alte ramuri complementare, într-o proporţie de 21,27%.

Aşadar, faptul că statele membre ale UE au cheltuit miliarde de euro ca să susţină sectorul agroalimentar în ultimii doi ani, la care s-a adăugat o relaxare temporară a condiţiilor de acordare a sprijinului destinat ca aceste afaceri din domeniu să facă faţă efectelor războiului din Ucraina, demonstrează clar că avem parte de măsuri bune, venite de la parteneri de nădejde, respectiv Uniunea Europeană, pe plan extern, şi pe plan intern, conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Şi mai concret, eu vă prezint fapte verosimile, cu efecte resimţite de fiecare dintre dumneavoastră, dragi fermieri, şi care se vor repeta şi pe viitor tot în favoarea dumneavoastră, a tuturor investitorilor în agricultură, indiferent de anvergura dimensiunilor afacerilor derulate. Iar ca să beneficiaţi de noi avantaje, oportunităţi şi mai multă predictibilitate, este nevoie să faceţi diferenţa între vorbele goale ale populiştilor şi ale extremiştilor, care pur şi simplu doar dezbină, şi să votaţi în consecinţă în folosul dumneavoastră!

Populiştii şi extremiştii nu au putut să depăşească, la nivel european sau autohton, niciodată nivelul vorbelor! Nu au întreprins nimic şi nu au demonstrat niciodată nimic! Şi asta chiar dacă nimeni nu i-a oprit! Şi-au dat singuri arama pe faţă! Iar din toate aceste raţionamente şi fapte demonstrate, pe care vi le-am menţionat în această declaraţie politică, vă rog să cumpăniţi şi mai bine înainte să acordaţi votul dumneavoastră la alegerile locale şi europarlamentare din 9 iunie. Prin aceste scrutine şi prin opţiunile de vot, dumneavoastră vă decideţi propriul viitor, dar şi pe cel al ponderii puterii decizionale a României în Uniunea Europeană. Mizez pe înţelepciunea dumneavoastră, dar şi pe toate performanţele gestionării agriculturii de către toţi miniştrii PSD, care v-au generat câştiguri ani la rând!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Introducerea trenurilor moderne şi eficiente în Iaşi şi întreaga regiune a Moldovei aduce o îmbunătăţire semnificativă a vieţii cetăţenilor, stimulează investiţiile şi turismul şi consolidează conexiunile cu restul României şi Europa"

Voi aborda o problemă de maximă importanţă pentru viitorul transportului feroviar în România. Recent, am asistat la un eşec major în cadrul Ministerului Transporturilor, referitor la anularea contractului semnat cu PESA pentru achiziţia a 62 de trenuri de scurt parcurs - un pas esenţial în modernizarea flotei feroviare naţionale.

Această situaţie nu doar că pune în pericol progresul semnificativ planificat pentru infrastructura noastră feroviară, dar ridică şi serioase întrebări privind capacitatea instituţiilor statului de a gestiona proiecte de o asemenea anvergură. Eforturile de modernizare a transportului feroviar sunt vitale pentru asigurarea unui trai decent cetăţenilor noştri şi pentru promovarea unei mobilităţi sustenabile în întreaga ţară.

Este de neînţeles cum, în ciuda aprobării iniţiale a CNSC şi în urma unei investiţii estimate la peste 3 miliarde lei, ne găsim în situaţia de a pierde acest contract crucial din cauza contestaţiilor şi deciziilor judecătoreşti. Mai mult, acest caz nu este izolat, având în vedere că o situaţie similară s-a întâmplat şi cu contractul pentru alte 20 de trenuri de lung parcurs.

În lumina acestor evenimente, am adresat o interpelare domnului ministru al transporturilor, Sorin Mihai Grindeanu, solicitând clarificări şi acţiuni concrete pentru depăşirea acestei crize. Este imperativ să înţelegem strategiile de reevaluare, planurile de rezervă şi, cel mai important, cum intenţionează Ministerul Transporturilor să asigure continuitatea şi eficienţa modernizării transportului feroviar în România.

Mai mult, trebuie să ne asigurăm că finanţările alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în special pentru proiectele inovatoare precum introducerea trenurilor pe hidrogen, nu sunt compromise. Aceste proiecte reprezintă o şansă unică de a plasa România pe harta europeană a sustenabilităţii şi inovaţiei în transportul feroviar.

În încheiere, doresc să subliniez că această situaţie nu este doar o problemă administrativă sau contractuală, este o problemă care afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor noştri şi viitorul sustenabilităţii în România. Avem datoria să monitorizăm şi să intervenim atunci când proiectele esenţiale naţionale sunt în impas.

În plus, doresc să evidenţiez importanţa crucială a acestei investiţii pentru regiunea Moldovei şi, în special, pentru oraşul Iaşi. Modernizarea transportului feroviar este o necesitate la nivel naţional şi un imperativ regional, care poate transforma în mod fundamental accesibilitatea, mobilitatea şi dezvoltarea economică în această zonă a ţării. Pentru Iaşi şi întreaga regiune a Moldovei, introducerea unor trenuri moderne, eficiente şi sustenabile ar însemna o îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor şi un impuls semnificativ pentru atragerea investiţiilor, turism şi, în ultimă instanţă, pentru conectivitatea cu restul României şi Europa. Acest proiect de modernizare feroviară reprezintă o piatră de temelie pentru viitorul prosper pe care îl dorim pentru Moldova, un viitor în care mobilitatea nu mai reprezintă un obstacol, ci un vector de creştere şi oportunitate.

Prin urmare, este esenţial să acţionăm cu rapiditate şi determinare pentru a depăşi impasul actual şi a relua cu succes drumul pentru modernizarea transportului feroviar.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Rafila îşi bate joc de cetăţenii români şi de societatea civilă"

Ministrul Rafila a devenit un adevărat cancer pentru sistemul de sănătate din România. De o incompetenţă şi o răutate incredibile, Alexandru Rafila încearcă cu toate mijloacele, pe care le are la îndemână, să tergiverseze unul dintre cele mai minunate proiecte pe care românii le-au realizat în ultimii 35 de ani: Spitalul pentru copii bolnavi de cancer, construit de Asociaţia Dăruieşte Viaţă. Spitalul a fost ridicat de la zero din donaţiile noastre, a peste 350.000 de români, dar nu poate funcţiona pentru că Rafila şi Ministerul Sănătăţii găsesc fel de fel de motive. Da, când nu ai licitaţii trucate, când nu e vorba de şpagă, comisioane şi bani de la buget, clasa politică reacţionează cu răutate la binele public.

Am văzut postarea, plină de amărăciune, a doamnei Oana Gheorghiu care, alături de Carmen Uscatu, a fondat Asociaţia Dăruieşte Viaţă şi a făcut ceea ce statul român nu a reuşit: a construit un spital de la zero. Doamna Gheorghiu arată cum ministrul Rafila spune că spitalul nu poate funcţiona deoarece ar avea un statut incert sau nu s-ar şti valoarea acestuia. Minciuni peste minciuni. Spitalul nou construit ţine de Spitalul Marie Curie, iar valoarea construcţiei a fost declarată înainte de recepţia finală (lucru obligatoriu, de altfel). Rafila se leagă şi de intabularea clădirii, când este ştiut că aceasta poate funcţiona liniştită, în timp ce birocraţii se ocupă şi de acest aspect. În România sunt sute de clădiri -instituţii publice care funcţionează fără intabulare, dar Rafila o vede doar pe acesta. Oare de ce? Ministrul Sănătăţii preferă să viziteze spitale în care mor oameni din cauza incendiilor, din cauza lipsei dotărilor şi proastei administraţii. Rafila preferă să vadă copii suferinzi doar pentru a-şi satisface orgoliul politic de PSD-ist obişnuit doar cu bani de la stat şi cu tăieri de panglici.

Să nu uităm faptul că Rafila a venit la Constanţa pentru a trece în revistă 7 morţi la Spitalul de Boli Infecţioase, după ce în secţia ATI a fost o explozie urmată de un incendiu. Să nu uităm că Rafila este cel care a tăiat Constanţa de pe lista spitalelor regionale şi tot el este cel care şi-a bătut joc de medicii de familie, neonorându-le la timp plăţile.

Da, un spital făcut de români le stă ca un nod în gât celor de la PSD şi PNL, deoarece este o dovadă că oamenii pot schimba lumea în bine dacă se unesc şi au voinţă. Spitalul construit de "Dăruieşte Viaţă" poate fi, dincolo de utilitatea lui absolut de necontestat, un simbol al mobilizării şi forţei pe care societatea civilă o poate avea în faţa politicienilor de factura domnului Rafila.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"La mulţi ani tuturor eroilor de zi cu zi din spitalele româneşti!"

Ziua de 7 aprilie este importantă pentru întreaga umanitate. Ziua mondială a sănătăţii este marcată, anual, la 7 aprilie, data la care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un tratat între naţiunile lumii, care recunoştea că sănătatea nu este doar un drept fundamental al omului, ci şi un drept fundamental pentru pace şi securitate. Alături de Convenţia OMS din 1948, sănătatea a fost recunoscută ca drept fundamental al omului şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948 - sau în alte tratate internaţionale şi regionale privind drepturile omului -, precum şi de articolul 34 din Constituţia noastră.

Anul acesta, Ziua Mondială a Sănătăţii are ca temă "Sănătatea mea, dreptul meu", iar cu această ocazie doresc să transmit cele mai sincere urări de bine tuturor angajaţilor din sistemul de sănătate din judeţul Constanţa. Îmi exprim recunoştinţa pentru eforturile şi devotamentul pe care le depuneţi în fiecare zi pentru a avea grijă de sănătatea comunităţii noastre.

Doresc să reiterez angajamentul ferm al PNL de a continua investiţiile în modernizarea, dotarea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate din judeţul Constanţa. Suntem conştienţi de importanţa vitală a unei infrastructuri medicale bine pregătite şi eficiente pentru bunăstarea şi siguranţa tuturor locuitorilor. Pentru noi, liberalii, un sistem de sănătate solid este pilonul care oferă oportunitatea întregii societăţi de a se dezvolta şi de a progresa. Perioada pandemiei a demonstrat că România are o resursă umană formidabilă în sistemul medical, care şi-a făcut datoria chiar cu sacrificiul suprem.

Vă mulţumim pentru devotamentul şi sacrificiul vostru şi vă asigurăm că suntem alături de voi în eforturile de a oferi îngrijire medicală de calitate şi accesibilă pentru fiecare persoană din comunitatea noastră.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"PSD este partidul care a sprijinit cel mai mult intrarea în NATO, UE, Schengen şi va realiza aderarea la OCDE"

Astăzi, după 74 de ani de la constituire, putem spune că NATO şi-a îndeplinit misiunea şi a realizat pe deplin toate obiectivele. Democraţia şi valorile multinaţionale s-au consolidat pe întreg continentul european, iar Uniunea Europeană şi-a creat un destin propriu şi s-a extins până în graniţele ei naturale. La finalul lunii martie, România a marcat 20 de ani de la aderarea la structurile NATO.

Astăzi, NATO îndeplineşte o funcţie mult mai importantă, care depăşeşte cu mult chiar cele trei obiective propuse iniţial. NATO a devenit un factor mondial de stabilitate, care asigură un echilibru politic important. Astăzi e foarte greu să ne imaginăm cum ar arăta Europa şi întreaga lume în afara Tratatului Nord-Atlantic.

Intrarea în NATO, aderarea la Uniunea Europeană şi admiterea în Schengen sunt cele trei mari obiective strategice fundamentale ale ţării noastre după căderea comunismului, pentru îndeplinirea cărora PSD a avut un rol decisiv. A iniţiat fiecare proces, l-a susţinut cu fermitate şi perseverenţă, şi s-a luptat pentru el până la capăt! Acesta este adevărul şi orice social-democrat, orice român, îl poate rosti cu mândrie.

Suntem în Schengen aerian şi maritim şi vom fi şi terestru! E doar o chestiune de timp, procesul este deja declanşat şi cu siguranţă va fi şi îndeplinit.

Dacă din 31 martie românii care călătoresc cu avionul sau maritim se vor simţi cetăţeni europeni deplini, este mai ales graţie insistenţelor PSD, ale premierului Marcel Ciolacu, care au obţinut sprijinul total al liderilor politici din familia social-democrat europeană pentru România.

E de notorietate că exponenţi ai popularilor europeni, premierul Olandei, o lungă perioadă de timp, şi acum cancelarul Austriei, s-au opus şi a fost nevoie de multe demersuri şi compromisuri ca să se ajungă la situaţia actuală.

Stabilitatea politică a ţării, rezultat al intrării PSD la guvernare şi al coaliţiei cu PNL, a contribuit mult la deblocarea procesului Schengen şi va continua să aibă o importanţă vitală.

După 20 de ani de NATO, România este mai sigură şi mai prosperă ca niciodată în istoria sa!

Aniversăm 20 de ani de când am intrat în NATO şi suntem sub umbrela de siguranţă a celei mai puternice alianţe militare a lumii. Sunt 17 ani de când suntem în Uniunea Europeană şi, graţie fondurilor europene de zeci de miliarde de euro, am intrat într-un proces accelerat de dezvoltare şi modernizare. Iar intrarea noastră în Schengen şi OCDE va consolida apartenenţa noastră ireversibilă la spaţiul de civilizaţie şi dezvoltare europeană.

Doamna Cristina Burciu:

"Paşi importanţi în digitizarea patrimoniului cultural naţional"

Conducerea liberală a Ministerului Culturii susţine digitalizarea patrimoniului cultural naţional, precum şi investiţiile în restaurarea monumentelor istorice aflate în stare de degradare.

Un prim pas în acest sens este sistemul de digitalizare implementat de către Muzeul Naţional Brukenthal, care conferă disponibilitatea consultării online a peste 50.000 de volume vechi din colecţiile Bibliotecii Brukenthal.

Acest proiect de calibru, de o însemnătate specială pentru patrimoniul cultural naţional, va permite valorificarea superioară şi protecţia sustenabilă a unei părţi considerabile a fondului de carte veche şi rară al bibliotecii, prin accesibilitatea generală pentru toţi cei interesaţi.

Demersul constituie un adevărat balon de oxigen pentru comunitatea de cercetători ştiinţifici şi specialişti în istorie, patrimoniu şi cultură, prin noile oportunităţi de studiu şi cercetare deschise odată cu aplicarea sistemului digital.

Nu în ultimul rând, publicul din toată lumea are acum posibilitatea de a pătrunde în fascinanta lume a manuscriselor vechi şi valoroase a Muzeului Naţional Brukenthal, care puteau fi studiate până acum doar la sediul bibliotecii, prin căutarea în fişele de hârtie.

Cele 50.000 de volume de carte veche incluse în prezent în catalogul online al Bibliotecii Brukenthal vor fi completate etapizat în perioada următoare, prin includerea volumelor noi şi periodice, precum şi a incunabulelor şi a colecţiei muzeului, astfel încât, în scurt timp, majoritatea celor 280.000 de volume să fie disponibile în format electronic.

Proiectul investiţional reprezintă un element definitoriu al strategiei conducerii PNL a Ministerului Culturii de a sprijini promovarea patrimoniului cultural românesc, inclusiv prin realizarea accesului publicului larg la resursele documentare preţioase aflate în custodia instituţiilor culturale şi istorice.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Elevi reşiţeni la şedinţa Comisiei pentru învăţământ"

În această săptămână, în cadrul şedinţei Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, am avut plăcerea de a avea ca şi participanţi la dezbaterile comisiei un grup de elevi de la mai multe licee din Reşiţa, în cadrul Proiectului intitulat "Tinerii, cetăţenii activi ai zilei de mâine", implementat de Asociaţia Nevo Parudimos din Reşiţa, Caraş-Severin. Având ca scop diminuarea discrepanţelor de ordin economic, social şi educaţional existente în societate, având ca grup ţintă în special comunităţile de romi din judeţul Caraş-Severin, această asociaţie ajută copiii să creadă în visele lor şi luptă pentru respectarea unor drepturi fundamentale precum egalitatea de şanse şi dreptul de a nu fi discriminat.

Discriminarea este un fenomen cu care tinerii se confruntă din păcate şi în prezent. Atitudinea noastră faţă de acest fenomen nu trebuie să fie indiferentă, întrucât această indiferenţă duce din păcate la creşterea abandonului şcolar. Etnia, religia, sau statutul social nu trebuie să facă un copil să creadă că nu este bun şi să se simtă vulnerabil sau să renunţe la visurile lui, dar pentru asta, fiecare dintre noi trebuie să luăm atitudine şi să fim mai implicaţi din punct de vedere social, şi nu numai.

Aş dori să le mulţumesc pe această cale tuturor elevilor care au venit de la Reşiţa să discute cu membrii comisiei. Doresc să mulţumesc, desigur, şi personalului, şi voluntarilor asociaţiei, pentru implicare, organizare şi desfăşurarea unor astfel de proiecte şi acţiuni atât de necesare pentru împuternicirea societăţii civile tinere.

Doamna preşedinte Gliga Dumitriţa le-a explicat elevilor activitatea Comisiei pentru învăţământ, şi apoi a urmat o dezbatere deschisă pe teme de educaţie. M-am bucurat să avem discuţii libere cu elevii despre bacalaureat, despre preocupările lor referitoare la curricula din timpul liceului, despre nemulţumirile lor referitoare la sistemul de învăţământ, dar şi discuţii cu directorul executiv al asociaţiei, domnul Daniel Grebeldinger, care ne-a explicat despre proiectele din educaţie desfăşurate de Nevo Parudimos.

Le-am urat tuturor mult succes la examene şi în activitate, şi mi-am exprimat sprijinul astfel încât tot mai mulţi elevi din Caraş-Severin să vină în astfel de vizite educaţionale, prin care pot înţelege activitatea parlamentară şi îşi pot exprima părerile pe teme de interes.

Educaţia este calea de a combate sărăcia, iar o societate deschisă, conştientă de valorile sale, este o societate câştigată.

Domnul Darius Pop:

"România ajută necondiţionat Ucraina, dar cu ce preţuri?"

Încă de la începutul conflictului, ţara noastră s-a situat în prima linie în ceea ce priveşte sprijinul acordat cetăţenilor şi statului ucrainean - de la mobilizarea extraordinară de la punctele de frontieră, la ajutorul financiar şi militar acordat.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, România a început şi încă lucrează la mai multe investiţii menite, iniţial, să favorizeze exporturile ucrainene. Pe de altă parte, lucrările erau necesare oricum şi ţării noastre, dar, în buna tradiţie a guvernărilor post-decembriste, au fost amânate sau ignorate până ne-a ajuns cuţitul la os, cum se spune.

Aceste investiţii, suportate parţial sau integral din bani europeni, modernizează şi dezvoltă, în sfârşit, porturile româneşti.

Dar, cum ştim că, de 30 de ani, guvernanţii preferă să fure, mai de grabă, decât să lucreze în folosul ţării, printr-o întrebare parlamentară, i-am cerut ministrului transporturilor, domnul Grindeanu, să îmi transmită care este totalul sumelor cheltuite de ţara noastră, în anii 2022 şi 2023, defalcat, pentru fiecare an şi tip de investiţie în parte, pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, rutiere şi portuare pentru a facilita tranzitul exporturilor ucrainene, precum şi cât din totalul acestor sume a provenit din fonduri nerambursabile, cât din împrumuturi şi cât de la bugetul de stat.

Pentru că transparenţa cheltuirii fondurilor publice ar trebui să fie literă de lege în România, ci nu doar o chestie facultativă!

Domnul Dumitru Rujan:

"Tinerii pot moderniza administraţia publică din România!"

Deşi tinerii sunt priviţi în mare parte dintre situaţii cu o relativă neîncredere, spunându-se adesea, pe nedrept, că "nu au suficientă experienţă", eu cred cu putere că administraţia publică din România se poate moderniza şi debirocratiza tocmai cu ajutorul tinerilor foarte bine pregătiţi, care să fie ghidaţi de cele mai bune intenţii şi care să propună proiecte de viitor pentru comunităţile în care trăiesc.

Când spun acest lucru, mă refer la faptul că actul administrativ de astăzi nu mai seamănă cu cel din urmă cu câteva decenii, că astăzi digitalizarea ne ajută să scădem costuri şi să facem viaţa oamenilor mai uşoară, că sfera serviciilor publice s-a modificat şi diversificat, iar tinerii furnizează răspunsuri foarte bune la noile provocări.

De asemenea, la nivelul societăţii noastre, cetăţenii îşi doresc alte lucruri de la primăria şi primarul lor din localitatea lor, pentru că ei sunt cei care plătesc impozitele şi taxele locale.

O administraţie publică locală performantă generează nu numai şcoli dotate, spitale moderne, străzi sigure şi curate, şi cetăţeni mulţumiţi, ci şi un climat investiţional atractiv, unde apar fabrici, se dezvoltă servicii şi oportunităţi noi, inclusiv locuri de muncă foarte bine plătite. Aceste lucruri mi le doresc cu toată forţa pentru municipiul Caransebeş, un municipiu cu un potenţial economic şi social uriaş, dar cu o administraţie publică învechită, prăfuită, care a blocat dezvoltarea oraşului şi a economiei locale.

Cu o echipă puternică de specialişti, bine calificaţi în arhitectură, urbanism, transporturi, sănătate, educaţie, cultură, turism, economie, cred că în numai 4 ani aş putea să schimb traiectoria de dezvoltare a unui oraş care, pe nedrept, a rămas în urmă. Aşadar, cred cu putere că cine investeşte astăzi încredere în tineri, va câştiga pe termen lung.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Liberalii din Alba aduc dezvoltarea în comunităţile lor"

În judeţul Alba se face treabă, şi se face treabă pentru că Partidul Naţional Liberal este cea mai capabilă forţă politică să aducă dezvoltare şi modernizare. Pentru alţii, acestea sunt doar cuvinte lipsite de conţinut, cu care să defileze prin campanii. Pentru noi, sunt cuvinte care definesc realizări concrete ale administraţiilor locale liberale.

În comuna Valea Lungă, primarul Vasile Puşcă a demonstrat că, prin muncă şi competenţă, poţi realiza lucruri bune pentru comunitatea pe care o serveşti. Performanţa edilului liberal este vizibilă prin drumuri asfaltate şi moderne, introducerea reţelei de apă şi canalizare, modernizarea şcolilor şi grădiniţelor, reabilitarea căminelor culturale, o nouă sală de sport, dar şi un sediu nou pentru primărie. În municipiul Sebeş, Dorin Nistor, primarul municipiului Sebeş, şi Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, au fost prezenţi la inaugurarea lucrărilor de modernizare a Secţiei de Pompieri din oraş. Proiectul a reprezentat o investiţie în valoare de 1.4 milioane lei, sumă alocată din bugetul local, pentru reparaţia acoperişului, asfaltarea şi sistematizarea platformei, inclusiv un sistem de drenaj al apelor pluviale pe aproximativ 1.400 mp, demolarea şi refacerea integrală a gardului, amenajarea spaţiilor interioare, înlocuirea uşilor de acces la garaje, compartimentări şi dotări.

De asemenea, împreună cu Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, am vizitat comuna Jidvei, condusă de liberalul Alin Trif. Aici am putut vedea lucrurile bine făcute prin programele de finanţare pentru care eu şi tot Partidul Naţional Liberal ne-am bătut în ultimii ani. În satul Căpâlna de Jos, printr-un proiect finanţat în cadrul Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", este modernizată infrastructura rutieră: asfaltarea a 4,3 km. de drumuri, construirea a 3,48 km. de rigole şi modernizarea a 4,3 km. de trotuare. Prin programul iniţiat de către guvernul liberal se construieşte reţeaua de apă uzată şi o staţie de epurare în satul Veseuş, reţeaua de canalizare, în lungime de 7,78 km., urmând a deservi în totalitate localitatea.

Cu riscul de a mă repeta, voi vorbi de fiecare dată despre realizările PNL la Alba, pentru că ele reprezintă un model de administraţie pentru întreaga ţară. Dacă am putea replica treaba pe care o facem noi în Alba la întreaga ţară, România ar fi mult mai departe.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"La un an după ofensarea românilor la Carei, Katalin Novák a devenit un deşeu politic"

În data de 12 aprilie 2024 se împlineşte un an de când, în plină Săptămână Mare, preşedinta Ungariei, Katalin Novák, s-a pretat la o acţiune ofensatoare şi provocatoare la adresa românilor în municipiul Carei, judeţul Satu Mare, unde a participat la inaugurarea unei statui a poetului şi politicianului Ferenc Kölcsey, cunoscut ca autor al imnului actual al Ungariei.

Ca şi în cazul escapadelor făcute în primăvara anului 2022 la Cluj Napoca şi la Alba Iulia, preşedinta Ungariei a efectuat o vizită declarativ privată, fără să înştiinţeze şi să solicite agreementul autorităţilor române, conform uzanţelor internaţionale. Reamintim că în primăvara anului 2022, Novák s-a pretat la o serie de acte provocatoare la Cluj Napoca. Şi-a asumat, printr-o postare pe Facebook, calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul graniţelor Ungariei; a făcut jogging în parcul central pentru a induce subliminal opiniei publice că se simte acasă în Transilvania, şi la Alba Iulia a inaugurat statuia fostului principe al Transilvaniei, Gabriei Bethlen; s-a pozat lângă o bornă kilometrică vopsită în culorile drapelului naţional ungar.

Înainte şi după inaugurarea statuii lui Ferenc Kölcsey, am prezentat în Camera Deputaţilor două declaraţii politice intitulate "Preşedinta Ungariei pune iar paie pe foc", respectiv "Preşedinta Ungariei a primit o lecţie meritată la Carei". Totodată, am adresat ministrului culturii, Lucian Romaşcanu, o interpelare având ca obiect "Legalitatea amplasării statuii poetului Ferenc Kölcsey în municipiul Carei", în care am invocat mai multe argumente conform cărora amplasarea acestei statui nu este nici legală, nici oportună. Sub aspectul legalităţii, am semnalat şi că, potrivit unor surse locale, primarul municipiului Carei, Eugen Kovács, a fost amendat pentru că a amplasat statuia lui Kölcsey, încălcând legislaţia în vigoare referitoare la avizul ministrului culturii şi la autorizaţia de construire. Sub aspectul oportunităţii, am arătat, în primul rând, că Ferenc Kölcsey nu a avut nicio legătura cu oraşul Carei, fiindcă s-a născut în localitatea Săuca, situată la aproximativ 50 de kilometri, a făcut studiile liceale la Satu Mare, unde există o statuie şi un liceu cu numele său, iar studiile universitare le-a făcut la Budapesta. În al doilea rând, nu a existat nicio legătură nici între data dezvelirii statuii şi data naşterii sau morţii autorului imnului Ungariei. În al treilea rând, a existat o statuie a lui Kölcsey în parcul castelului nobiliar din Carei, alături de statuile altor personalităţi ale istoriei şi culturii maghiare.

Primarul Eugen Kovács este un lider important al UDMR şi a devenit cunoscut printr-o serie de acte şovine şi separatiste faţă de români. Groful UDMR-ist a motivat că această statuie s-ar fi deteriorat, dar, în acest caz, ar fi trebuit să amplaseze statuia nouă în locul în care s-a aflat iniţial. Primarul Kovács a ţinut să o amplaseze însă în faţa primăriei, la strada mare, ca să dea de înţeles lumii că s-ar afla într-un oraş maghiar, deşi circa 40% dintre locuitori sunt de naţionalitate română. Este vorba deci de o ambiţie personală a edilului UDMR, care a fost alimentată de la Budapesta, inclusiv financiar, fondurile necesare realizării şi amenajării statuii fiind asigurate de Guvernul Ungariei, condus de premierul ultranaţionalist şi revizionist Viktor Orban.

La interpelarea formulată am primit un răspuns din care rezultă că, potrivit Direcţiei Judeţene pentru Cultură Satu Mare, statuia poetului şi politicianului Ferenc Kölcsey nu este conformă cu avizul Ministerului Culturii nr. 2/MFP/2023, pentru următoarele motive: 1. Primăria UATM Carei (beneficiarul documentaţiei) nu a eliminat soclurile de piatră de sub cele două elemente (statuie şi coloană); 2. Statuia poetului şi politicianului Ferenc Kölcsey amplasată conţine inscripţii, deşi în cuprinsul documentaţiei nu este prevăzută/tratată nicio inscripţie.

În consecinţă, prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. 7204/11.04.2023, primarul municipiului Carei a fost sancţionat cu o amendă de 10.000 lei şi s-a dispus ca sancţiune complementară "desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului la starea iniţială".

Rezultă că preşedinta Ungariei s-a pretat la Carei, localitate intrată în mentalul românilor drept "ultima brazdă de pământ românesc eliberată de sub ocupaţia horthisto-fascistă", la un nou act provocator şi ofensator, participând la o acţiune nelegală şi inoportună pe teritoriul României, vajnicul primar UDMR-ist al Careiului este bun de plată, iar statuia autorului imnului Ungariei poate fi şi trebuie să fie demolată.

Primarul Kovács a formulat contestaţie prin care a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie, care a fost înregistrată la Judecătoria Carei, dar, la solicitarea Ministerului Culturii, procesul s-a strămutat la Judecătoria Oradea. Îngâmfatul edil şi avocatul său încearcă să tergiverseze soluţionarea cauzei.

Între timp Katalin Novák a ieşit din istorie în mod ruşinos, devenind un deşeu politic la o vârstă tânără şi promiţătoare. La cererea premierului Viktor Orban, care a fost tăticul său politic, Novák a demisionat în 10 februarie a.c., după nici doi ani de mandat, din funcţia de preşedinte al Ungariei, din cauza scandalului declanşat de faptul că a graţiat un condamnat pentru pedofilie. Pentru acelaşi motiv a mai demisionat o apropiată a premierului Orban, ministrul justiţiei, Judit Varga, care a făcut propunerea de graţiere.

În septembrie 2020, pretinsul conservator Viktor Orban l-a obligat să demisioneze pe un alt apropiat de-al său, József Szájer, care, în timp ce era europarlamentar la Bruxelles, a fost prins de poliţia belgiană la o orgie cu 26 de homosexuali, de la care a încercat să fugă pe hornul clădirii.

Szájer a fost un colaborator vechi al lui Orban, deţinând mult timp funcţiile de vicepreşedinte al FIDESZ şi de lider al deputaţilor partidului de guvernământ. Jurist de profesie, acesta a condus procesul de revizuire constituţională în 2010 şi este cel care a introdus în Constituţia Ungariei articolul conform căruia familia este constituită dintr-un bărbat şi o femeie. În 2019, Orban l-a trimis în Parlamentul European, unde a fost convertit rapid la homosexualism, după ce la Budapesta avusese notorietatea unui familist convins, cu cinci copii. Soţia lui Szájer a fost mulţi ani preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii din Ungaria.

Se pare că în ţara vecină s-a prăbuşit nu numai economia, inflaţia atingând cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, iar nivelul de trai al maghiarilor scăzând sub cel al românilor, ci au decăzut şi moravurile (pedofilie, homosexualism). Epoca Orban dă semne de apunere.

Doamna Alexandra Huţu:

"Guvernul Ciolacu este primul executiv care şi-a asumat Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea Garanţiei pentru copii, cel mai mare program de reducere a numărului de copii expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială"

După ce, la finalul anului trecut, actualul Guvern a aprobat Memorandumul privind Planul Naţional de acţiune pentru implementarea Garanţiei pentru copii, luna trecută a reuşit să transmită Comisiei Europene Raportul Bienal pentru realizarea acestui program care conţine toate măsurile şi politicile publice elaborate pentru asigurarea drepturilor fundamentale ale copiilor în ceea ce priveşte combaterea sărăciei şi excluziunii sociale în rândul acestei categorii vulnerabile. A fost primul Executiv din Uniunea Europeană care a reuşit să finalizeze acest document înainte de termen şi să-l comunice partenerilor europeni.

Cel mai important obiectiv din acest plan este cel al reducerii inegalităţilor, prin reducerea numărului de copii afectaţi de sărăcie şi excluziune socială, cu cel puţin 500.000 până în 2030, contribuind astfel la obiectivul european de a reduce numărul copiilor afectaţi de acest fenomen, cu 5 milioane.

În urma realizării acestui program, în toată ţara se vor construi şi dota 110 de creşe noi, care au ca termen de finalizare şi deschidere data de 31 decembrie 2025. Programul este realizat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii. În acelaşi timp, este vorba de finanţarea, de către Ministerul Familiei, prin fonduri PNRR, a construcţiei şi funcţionării a 150 centre de zi.

La nivel legislativ este vorba de creşterea alocaţiei de plasament de la 630 la 950 lei/lunar pentru copilul fără dizabilităţi şi de la 945 la 1.425 lei/lunar pentru copilul cu dizabilităţi.

Totodată, prin acest plan se derulează, începând cu acest an şcolar, de către Ministerul Educaţiei în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Programul naţional "Masă sănătoasă", care cuprinde aproximativ 460.000 de elevi din 1.223 de scoli.

În acelaşi timp, sunt prevăzute fonduri pentru acordarea de burse sociale în valoare de 300 de lei pe lună pentru 410.000 de elevi din grupuri vulnerabile, acordarea unei burse de 700 de lei pe lună pentru mamele minore care îşi continuă studiile şi, nu în ultimul rând, transport public gratuit 100% pentru elevi şi decontat în proporţie de 90% pentru studenţi, începând cu anul şcolar 2023 - 2024.

Un alt pilon esenţial al Planului Naţional de Acţiune pentru implementarea Garanţiei pentru copii îl reprezintă reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 3.000 de cabinete medicale şi şcolare, cu fonduri din PNRR, ceea ce va însemna readucerea prevenţiei medicale în mediul preuniversitar.

În vederea susţinerii copiilor din mediul rural este prevăzută şi alocarea de fonduri pentru construcţia, reabilitarea şi dotarea a 200 de centre comunitare integrate.

Aşadar, în urma implementării acestor programe de sprijin, toate cele 5 servicii cheie, care trebuie garantate, respectiv nutriţia sănătoasă, servicii de îngrijire medicală gratuite, educaţia gratuită, educaţia şi îngrijirea timpurie gratuită, condiţii de locuire adecvate, vor fi asigurate, iar toţi copiii care vor beneficia de ele vor putea să-şi continue studiile şi dezvoltarea normală pentru integrarea socioeconomică la nivelul fiecărui judeţ din ţară.

România are mai mult ca oricând nevoie de copii sănătoşi şi educaţi, copii de care să fim mândri, pentru că ei reprezintă viitorul societăţii noastre.

Domnul Ioan Balan:

"Realizăm investiţii de calitate în Suceava, pentru că le facem la timpul lor şi le supraveghem constant!"

Pentru că vremea caldă a venit şi permite accelerarea investiţiilor, în judeţul Suceava, preşedintele consiliului judeţean, Gheorghe Flutur, a dat startul modernizării drumurilor judeţene într-un ritm accelerat. Poate că ar fi bine să amintesc faptul că, până la momentul în care PNL a preluat conducerea administraţiei publice judeţene, mass-media prezenta constant imagini cu starea proastă a drumurilor, cu unele impracticabile pentru că erau încă pământ amestecat cu pietriş, iar cele asfaltate nu mai fuseseră modernizate de ani de zile.

De asemenea, nu puţine au fost ocaziile în care, unii aleşi care n-au realizat nimic într-un mandat de 4 ani, înainte de alegeri, îşi băteau joc de banii publici, turnând asfaltul pe ploaie sau chiar pe vreme de viscol.

Noi, echipa PNL, realizăm numai investiţii de calitate în Suceava, pentru că le facem la timpul lor şi îi supraveghem permanent pe constructori, ca să facă treabă bună, nu lucruri de mântuială. De exemplu, mă bucur foarte mult că până la jumătatea acestei veri va fi finalizat drumul axial Suceava - Iaşi, un drum cu adevărat important şi bine modernizat, cu un carosabil lărgit şi cu terasamente laterale.

Nu ne-am lăudat niciodată cu ceea ce am reuşit şi ceea ce avem de gând să facem pentru Suceava şi pentru suceveni, pentru că, personal, cred că aceasta este misiunea noastră şi pentru asta sucevenii ne-au acordat de fiecare dată încrederea lor, votându-ne. Niciodată nu am venit în faţa oamenilor cu promisiuni deşarte, ci cu proiecte concrete şi utile de care oamenii au absolută nevoie.

Avem nevoie de spitale moderne, ne-au spus oamenii! Şi am reuşit să facem investiţii în infrastructura spitalicească cât nu s-a făcut în decenii întregi.

Vrem autostrăzi, ni s-a cerut! Şi în curând o să avem şi autostrăzi şi centuri ocolitoare.

Vrem şcoli curate şi moderne! Cu ajutorul lui Gheorghe Flutur, al banilor veniţi de la Guvernul din care PNL face parte şi cu sprijinul primarilor harnici avem şi şcoli renovate!

Vrem aeroport internaţional, drumuri bune, gaze, apă şi canalizare! Şi toate acestea au devenit realitate sau sunt pe cale să devină.

Ştiu că mai avem multe de făcut, dar mai ştiu şi că le vom realiza! Tocmai de aceea am toată încrederea că sucevenii vor alege echipa PNL pentru Suceava, singura garanţie că viaţa noastră în judeţ se va schimba în bine.

Domnul Lilian Scripnic:

"Românii sunt în continuare discriminaţi în Europa!"

Anunţată ca pe una dintre cele mai răsunătoare victorii de politică externă din ultimii ani, ba chiar comparată ca anvergură cu aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, aderarea noastră la spaţiul Schengen s-a întâmplat, şi nu prea. Încă de la începutul anului am fost constant anunţaţi din fotoliile de la Bruxelles şi din birourile marii coaliţii cum că diplomaţia românească, în sfârşit, a înregistrat o mare victorie: din 31 martie suntem în Schengen, aerian şi maritim!

Este incredibil cum cred aceşti guvernanţi că îi pot vrăji pe români şi cum au cosmetizat un mare eşec să pară o mare victorie. România îndeplineşte de ani de zile condiţiile de aderare la acest spaţiu pe deplin, nu pe jumătate, iar refuzul unor ţări, manifestat de-a lungul anilor pe rând de Franţa, Olanda şi Austria, nu a avut nicio justificare tehnică. A fost mai mult expresia incompetenţei celor care gestionează politica externă şi care nu au reuşit să stabilească un dialog pe linie diplomatică şi instituţională cu statele membre.

Repet, jumătatea de Schengen care ni se serveşte este o mare amăgire şi reflectă atitudinea de dispreţ a guvernanţilor care cred că ne pot păcăli uşor. Mai mult decât atât, la două zile după aşa-zisa aderare, românii erau în continuare controlaţi în aeroporturi, chiar dacă verificarea paşapoartelor nu mai era necesară. Discriminarea românilor continuă! Controalele nu sunt deloc prin sondaj, ci sunt integrale şi se fac numai la aeronavele în care sunt români!

Solicit reprezentanţilor statului român cu atribuţii în politica externă să îşi îndeplinească atribuţiile conferite de lege şi să transmită omologilor lor din statele Schengen că din 31 martie ţara noastră este parte din spaţiul unic de circulaţie european pe cale aeriană şi maritimă şi să trateze cetăţenii acestei ţări cu respect!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Sănătatea mea, dreptul meu"

Pe 7 aprilie celebrăm Ziua Mondială a Sănătăţii, dată care marchează şi aniversarea fondării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Tema de anul acesta este "Sănătatea mea, dreptul meu", ca răspuns la provocările reprezentate de conflicte, criza climatică şi consecinţele negative ale acestora asupra stării de sănătate.

Ca toate statele membre OMS, România recunoaşte dreptul la sănătate, stipulat în Constituţia ţării: "art. 34 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii". Însă decidenţii politici trebuie să emită şi să aplice constant legi care să asigure tuturor cetăţenilor dreptul fundamental de a avea acces la servicii de sănătate.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, aş dori să profit de această ocazie pentru a le ura la mulţi ani tuturor celor care activează în sănătate, să le mulţumesc tuturor pentru eforturile depuse în acest domeniu care nu este deloc unul uşor, ci plin de responsabilităţi, şi le doresc multă sănătate şi mult succes în activitate.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a ales tema din acest an pentru a susţine dreptul tuturor oamenilor de pretutindeni de a avea acces la servicii de sănătate de calitate, educaţie şi informare, precum şi la apă potabilă sigură, aer curat, alimentaţie corespunzătoare, locuinţe de calitate, condiţii decente de muncă şi de mediu, precum şi dreptul de a nu fi discriminaţi.

Închei prin a le ura din nou la mulţi ani tuturor din domeniul sănătăţii.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Guvernul Ciolacu, cel mai eficient guvern în relaţia cu Uniunea Europeană!"

Este momentul să recunoaştem, fără ezitare, că România se află pe drumul corect de consolidare a statutului şi poziţiei în Uniunea Europeană! Prea mulţi ani după aderarea oficială din 2007, România a fost considerată un fel de "rudă de mâna a III-a" în Uniunea Europeană, deşi, conform tuturor tratatelor semnate de ţara noastră, ar fi trebuit să fim membri cu drepturi depline.

Cu toţii cunoaştem cazurile de discriminare din trecut la adresa muncitorilor români sezonieri sau care chiar s-au mutat definitiv în străinătate, constituind diaspora. Ne aducem aminte, din nefericire, de diferenţele majore de subvenţionare a fermierilor şi agricultorilor din România, comparativ cu sumele alocate altor ţări - cum ar fi Polonia! Evident, celebrul caz al aderării la Schengen, care până recent a fost marea pată a ruşinii pe fruntea României, o discriminare crasă şi o încălcare a tratatelor europene.

Toate aceste cazuri majore de poziţionare a României pe un nivel inferior în Europa au provocat şi încă provoacă foarte multă frustrare în rândul românilor. Dacă în momentul aderării la UE, în 2007, România era fruntaşă în ceea ce priveşte filoeuropenismul (71% dintre români aveau o atitudine pozitivă faţă de UE), ultimul Eurobarometru din 2023 a arătat că susţinerea românilor pentru UE a atins un nivel foarte jos, de aproape 46% (sub media europeană de 62%)! Această scădere abruptă este una foarte îngrijorătoare deoarece în locul încrederii în instituţiile şi viitorul european al României se instaurează neîncrederea şi extremismul.

Cauzele, după cum menţionam anterior, ţin foarte mult de două aspecte majore. Aici exceptăm unele situaţii, precum a fost pandemia COVID-19 care, la rândul ei, a afectat încrederea în UE:

1. Percepţia românilor faţă de evoluţia nivelului de trai - este evident că în România nivelul de trai a crescut spectaculos. Din păcate, pentru prea mulţi români, acest nivel de trai rămâne unul abstract, în cifre oficiale, şi nu resimţit în realitatea cotidiană. Mai mult, inflaţia galopantă din ultima perioadă, în întreg spaţiul european, a afectat şi mai mult veniturile românilor. În acest sens, cercetătorii în economie şi sociologie au observat o corelaţie directă între scăderea nivelului de trai şi creşterea euroscepticismului, nu doar în România, dar şi în alte ţări UE.

2. Demnitatea şi imaginea nedreptăţirii în UE - aici am menţionat cazurile cele mai evidente de discriminare care, pe lângă dificultăţile economice sau de transport, creează foarte multă frustrare: "Ori suntem, ori nu suntem cetăţeni europeni cu drepturi depline?".

Iată că, după ani de zile de bâlbâieli ale guvernelor de dreapta din România, odată cu primul an de mandat al Cabinetului Ciolacu, multe dintre aceste probleme în aşteptare au devenit priorităţi. Trebuie să recunoaştem cu toţii că ori de câte ori au fost ridicate probleme mai vechi sau mai noi, premierul Marcel Ciolacu nu a ezitat să le adreseze direct, fără ezitare.

În planul politicii externe, actualul premier român a făcut paşi semnificativi: aderarea României la spaţiul Schengen, chiar dacă doar aerian şi maritim, reprezintă o victorie fără precedent a politicii externe din interiorul guvernului. Apoi, protejarea agricultorilor şi fermierilor români de afluxul de mărfuri din Ucraina a fost o prioritate esenţială a Guvernului condus de Marcel Ciolacu. În această direcţie, eforturile premierului în discuţiile cu Bruxelles au dus la o nouă serie de fonduri substanţiale, destinate protejării companiilor româneşti în contextul războiului din Ucraina. Comisia Europeană a aprobat reintroducerea unei scheme româneşti de aproximativ 2,5 miliarde de euro (12,5 miliarde de lei) pentru sprijinirea companiilor în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat al instituţiei. Schema reintrodusă a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de ajutor de stat pentru criză şi tranziţie, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 şi modificat la 20 noiembrie 2023.

Sprijinul vine atât sub formă de granturi, cât şi de garanţie pentru credite, iar valorile maxime ale ajutoarelor acordate companiilor au fost majorate faţă de versiunea iniţială a schemei de ajutor. Comisia a constatat că schema românească, aşa cum a fost reintrodusă, continuă să fie în conformitate cu condiţiile stabilite în cadrul temporar de criză şi tranziţie. În special, ajutorul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere activă în sectorul agricol, 335.000 de euro pentru fiecare întreprindere activă în sectorul pescuitului şi acvaculturii, şi 2,25 milioane de euro pentru fiecare întreprindere activă în toate celelalte sectoare, şi va fi acordat cel târziu până la 30 iunie 2024.

Aceste fonduri, care vin în România, sunt consecinţa directă a muncii deosebit de intense pe care Guvernul condus de Marcel Ciolacu o face în raport cu instituţiile Europene în favoarea şi pentru protejarea companiilor româneşti!

Domnul Ioan Mang:

"Trebuie să ajutăm cât mai rapid producătorii români din industria alimentară şi pe angajaţii lor!"

Probabil că una dintre cele mai bune, mai utile şi mai aşteptate iniţiative legislative, pe care le avem în dezbatere în această perioadă, este cea promovată de Ministerul Agriculturii, pentru susţinerea produselor alimentare autohtone.

Aşa cum ştiţi, proiectul propune limitarea adaosului comercial la 20% pentru alimentele produse în România şi amenzi pentru retalierii care nu vor respecta această regulă.

Vom avea astfel acces la mai multe produse româneşti, la preţuri competitive şi, mai ales, mai ieftine decât cele din import.

Desigur, pentru a avea acces la ele în condiţiile precizate, va fi nevoie ca produsele autohtone să fie prezente în supermarketuri şi să fie cât mai bine evidenţiate. Consider că va trebui să ne concentrăm pe acest aspect.

La fel, în modul cel mai corect posibil, cred că va trebui să fim atenţi şi la preţul cu care aceste produse pleacă spre supermarketuri, astfel încât producătorii să fie sprijiniţi, iar cumpărătorii să fie şi ei încurajaţi în a alege produse româneşti.

La rândul lor, pentru că întreaga schemă de sprijin să funcţioneze corect pentru toţi cei implicaţi, inclusiv clientul final, producătorii vor trebui să includă în preţ nu doar profitul la care speră, ci şi diversele forme de sprijin, mai ales subvenţii, de care beneficiază de la buget, adică inclusiv ajutorul primit din taxele şi impozite plătite de cumpărătorii lor.

Sunt, desigur, o mulţime de detalii pe care trebuie să le avem în vedere, însă apelul meu către dumneavoastră este să dezbatem şi să adoptăm acest proiect cât mai repede posibil!

Cred că avem datoria urgentă de a consolida poziţia producătorilor români în faţa unei competiţii externe de multe ori neloiale, de a-i sprijini să le ofere propriilor angajaţi condiţii de muncă tot mai bune, şi mai ales de a crea acest obicei, regăsit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, de a cumpăra local. În cazul nostru, de a cumpăra româneşte!

Haideţi să luăm aceste decizii, care ajută economia locală, producătorii locali şi angajaţii români, cât mai repede posibil.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"7 aprilie este ziua în care adresăm un mulţumesc recunoscător tuturor celor din sistemul românesc de sănătate"

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, doresc să transmit tuturor cadrelor medicale cele mai calde gânduri de mulţumire şi de încurajare. Sănătate şi putere să aveţi în continuarea acestei activităţi nobile pe care o desfăşuraţi! Munca voastră este mai mult decât un simplu act de îngrijire medicală, rămâneţi fără ezitare în linia întâi a bătăliei împotriva bolilor şi suferinţei, demonstrând curaj, compasiune şi profesionalism exemplar. Cu fiecare pacient vindecat, cu fiecare zâmbet readus pe chipurile celor suferinzi, voi transformaţi lumea într-un loc plin de speranţă. Vă mulţumim pentru dedicarea şi abnegaţia voastră, sunteţi oamenii care ne luminează cele mai întunecate momente!

Membrii Partidului Naţional Liberal, ca partid ce a avut de administrat România în timpul celei mai mari crize din ultimul secol, criza de COVID-19, înţeleg perfect tot efortul şi sacrificiul pe care trebuie să-l facă eroii în halate albe. Într-o stare generalizată de confuzie, nesiguranţă şi pericol la cele mai înalte cote, medicii, asistenţii, brancardierii, şoferii de ambulanţă şi toţi cei implicaţi în procesul de gestionare a pandemiei au dat dovadă de cele mai înalte calităţi ale fiinţei umane. Efort fizic şi mental supranatural în condiţiile unui stres cronic, compasiune pentru victime şi familiile acestora, dorinţa de a-şi respecta jurământul şi profesia, chiar cu riscul propriilor vieţi, aşa cum din păcate a fost cazul multor lucrători din spitale în timpul pandemiei.

Partidul Naţional Liberal şi liberalii constănţeni rămân hotărâţi să continue investiţiile în domeniul medical din judeţul Constanţa, ancorat ferm în angajamentul faţă de îmbunătăţirea sistemului de sănătate şi asigurarea accesului la îngrijiri medicale de calitate pentru toţi locuitorii noştri.

Domnul Marian Mina:

"PSD dezvoltă sistemele de irigare cu fonduri naţionale"

Sistemele de irigare sunt o componentă esenţială a managementului fermei moderne, care optimizează calitatea şi randamentul culturilor. Terenurile agricole irigate reprezintă 20% din totalul terenurilor cultivate în lume, dar contribuie cu 40% la producţia de alimente la nivel mondial.

În România, aproximativ 10% din suprafaţa arabilă este irigată, iar acolo unde se întâmplă, randamentul este, de asemenea, dublu faţă de suprafeţele de teren care nu beneficiază de irigaţii. Avem, aşadar, prea puţine irigaţii faţă de necesarul de produse şi faţă de potenţialul de producţie al ţării.

La acest capitol, din păcate, nu pot să nu remarc două întâmplări nefericite care au avut loc în acest domeniu în ultimii treizeci de ani. Primul se referă la faptul că, după revoluţie, sistemele de irigaţii nu au mai fost întreţinute şi s-au deteriorat masiv după ce au trecut din grija statului în domeniu privat. Iar al doilea este despre nişte nefericiţi progresişti care au elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un program de proiecte esenţiale finanţat de Uniunea Europeană, şi au omis în mod intenţionat finanţarea extinderii sistemelor de irigaţii.

Noi însă nu puteam renunţa să venim în sprijinul agricultorilor, totuşi. Abordarea noastră este constructivă şi continuă investiţiile necesare din fonduri naţionale pentru a transforma terenurile agricole uscate în terenuri irigate şi productive.

Anul trecut au fost finalizate patru obiective de investiţii ce deservesc o suprafaţă totală de 51.300 de hectare, în Bacău, Galaţi şi Brăila, a căror valoare s-a ridicat la 71 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. Totodată, una dintre cele mai vechi amenajări de irigaţii din România, Pietroiu - Ştefan cel Mare, este în plin proces de reabilitare, termenul de finalizare estimate fiind 2025, conform ministrului agriculturii, Florin Barbu.

În judeţul Giurgiu, unde m-am implicat personal, se lucrează la reabilitarea canalelor şi a staţiilor de pompare apă de la Amenajarea de Irigaţii Giurgiu Răsmireşti, unde sunt investiţi 485 de milioane de lei. Un proiect extrem de important, prin care vom aduce apă din Dunăre pentru a iriga circa 76.000 de hectare, fără costuri pentru fermieri.

Partidul Social Democrat, prin programul de guvernare, şi-a propus creşterea suprafeţei agricole irigate, prin continuarea investiţiilor prevăzute în "Programul naţional de reabilitare şi/sau înfiinţarea infrastructurii principale de irigaţii şi infrastructurii de desecare şi drenaj", şi sunt convins că în următorii patru ani, cât timp vom guverna, România îşi va creşte substanţial producţia de cereale şi legume.

Domnul Mircia Chelaru:

"Despre conceptul identităţii şi continuităţii etnice şi religioase al neamului românesc"

A venit vremea să vorbim simplu.

Scurt, elevat, nepretenţios, dar înţelept.

Simplitatea expresiei înţeleasă ca formă curată a esenţializării adevărurilor, cu greu smulse complicităţilor şi ereziilor.

Pentru aceasta este nevoie de credinţă şi jertfă de sine. Multora va trebui să le cerem să se lepede de fantasme şi să vină la Slujba de Înviere a adevărului crucificat de răutatea impostorilor. Contorsionistă şi frivolă, istoria ne-a retezat adâncurile, apoi ne-a aşchiat trunchiul mileniilor pentru ca, în cele din urmă, să ne sluţească chipul ultimei epoci. Aşa am ajuns a fi aruncaţi, din vorbe năimite şi prin ticluiri de scrisuri, în întunericul şi ascunsul unui întreg mileniu!

Am intrat într-un nou timp precesional.

Suntem în timpul curgerii ştiute, cu sens şi cunoaştere.

Pentru cei de aici a început reconectarea la timpul revelat pentru care tot nebinele făcut se arată în goliciunea ultimului adevăr.

Cunoaşterea ne mântuie de minciună.

Credinţa ne vindecă de spaime.

Amândouă au nevoie de jertfă.

A şti cine eşti şi de ce eşti astfel înseamnă şi cunoaştere şi credinţă. Identitatea, în toate formele sale de exprimare, îţi legitimează existenţa şi conjugarea verbului "a fi". Atunci, acum, şi în tot ce va fi de aici încolo!

Diferenţa sau neasemănarea nu înseamnă respingere, ci motivarea căutării înţelegerii. Căci înţelegerea este calea spre alegerea cea bună. Alegerea cea bună înseamnă renunţarea smulsă de la ispita devastatoare de dumnezeire.

Veţi găsi, aşa cum am făcut şi eu, definiţii diferite în diverse dicţionare. Nu le fac trecerea titlurilor şi a şcolilor, pentru că sunt multe. Şi apoi nici nu contează. În fond, identitatea este un principiu fundamental al gândirii care impune logica sensurilor. Dar ce este gândirea? Este continua creaţie a minţii. Dar mintea? Mintea ce este? Mintea este marea taină. În ea stă ascunsă unicitatea fiecăruia dintre noi şi a fiinţei colective în care ne mântuim. Identitatea noastră vine din supunerea faţa de mintea supremă. Căci El, Tatăl, nu îşi zăvorăşte focul său transcendent - focul prim, puterea Sa - în materie prin mijlocirea lucrărilor, ci prin energia minţii. Căci mintea minţii este arhitectul acestei învăpăiate lumi" (Kroll, G. De Oraculis Chaldaicis, Breslau 1894, pag. 13). Şi pentru a întări cele adevărate, pentru că ne este ştiut Trismegistul: "Suflet al Sufletului Meu şi Minte Sfântă a Minţii Mele". Iată cum, prin învăţătura sacră sacerdotală a skito-captobatailor, am pecetluit un marker genotipal inconfundabil.

Iată-ne, aşadar, în apropierea sensului.

Unicitatea identitară. Repetabilă sau nu, ea trebuie regenerată.

Am dezvoltat anterior conceptele gnostice ale infogenezei. Este o aplicare a tainelor în câmpul noetic al prezentului. Nu voi mai reveni.

Şi ne întoarcem iarăşi la simplitate.

În atingerea ei stă puterea înţelegerii. "Sunt un fir de iarbă. Ce aş putea fi mai simplu" - Grigore Vieru - este definiţia indivizibilului în conştiinţa identităţii. Simplitatea indivizibilă este revelaţia absolută. Este momentul prin care mintea particulară se conectează la mintea supremă şi dintr-o dată omul devine holograma lui Dumnezeu. Dar care om? Doar cel reconectat la înalta spiritualitate care îi dă şansa mântuirii. Românii de azi ştiu asta de 40 de milenii. Doar că unii încă nu-şi dau seama cât de mult ştiu...

Da, suntem unici!

Nici o altă secvenţă a creaţiei sau zămislire a omului nu-şi asociază înţelegerea nemuriri după cum au făcut-o strămoşii.

Da, suntem unici!

La noi legile naturale (Nata Lex), cât şi cele primite (Scripta Lex) aparţin Civilizaţiei Memoriei. Ele s-au rostit prin cuvânt neorbit până s-au făcut aievea lucrurilor pipăite, văzute şi auzite. Ele s-au repetat de tot atâtea ori cât ne spune Calendarul Cerului descifrat de preoţii solomonari, până când nicio ursită nu le-a mai putut desface. Cântecul şi descântecul nostru este tocmai îmbrăţişarea vibraţiei Sferelor celor Cinci elemente ale Creaţiei.

Identitatea noastră nu este asemenea unui sediment al trecerii timpului perceput. Ea este un instantaneu cosmic al eternului prin Nemurirea Dumnezeului din noi şi Mântuirea Omului Îndumnezeit!

Calea şi menirea nu sunt sortite.

Ele sunt alegeri ale armoniei.

Contrar acestui soi de alegere este rătăcirea şi deşertăciunea! Ne-o spune Baciul Moldovean... Religia noastră este calea vieţii, iar menirea noastră este împlinirea vieţii.

Pentru noi, Dumnezeu a fost dintotdeauna Tăcerea Hrănitoare cu care am îngrijit Creaţia Sa. Noi, cei de astăzi, trebuie să redevenim îmbolditorii mersului pe această cale...

În studiile mele pitagoreice am găsit o lege comună cu poruncile schivnice: "nu-ţi răstigni sufletul pe trup" (L. 616), ceea ce reprezintă suprema înţelegere a diofizitismului fiinţei umane, ce avea să capete mai târziu numele Cristos, Dumnezeu-Fiul. A nu-ţi răstigni sufletul pe trup înseamnă a fi liber în orice clipă pentru Marea Trecere, eliberat de orice constrângere a materiei învivate! Înseamnă a înţelege continuitatea prin Ciclicitatea Eternă. Înseamnă a şti şi a te supune celei de a cincea Legi Divine a Creaţiei.

Rostul meu este unul la fel de simplu ca şi gândul fiecăruia dintre voi. Acela de a ne recupera sensul în care stă ascuns de milenii, identul nostru.

Identitatea colectivă nu este o variabilă.

Nu este un obiect sau subiect de negociere.

Este neajustabilă şi fără diminutiv.

Este codul numeric personal al naţiunii.

Raţiunea identitară stă chezaşă marilor aspiraţii care fac din naţiune şi individ, creatori de civilizaţie superioară. Românii sunt descendenţi din băştinaşa seminţie a dacogeţilor ad montem inherent. Măreţia lor este încrustată în memoria de piatră a statuilor ce împânzesc atât Occidentul cât şi Orientul Marelui Imperiu. Gloria străbunilor ancestrali nu a fost una pământeană. Ea s-a transferat prin cele 7 virtuţi în Credinţa cea Dreaptă către Dumnezeu-Unul, din care ne-a rămas incantaţia ultimă:

"El este Primul, indestructibil, veşnic, nenăscut. Neîmpărţit, complet neasemănător cu altceva, cel ce are toată frumuseţea, incoruptibil, din tot ce e bun cel mai bun, din tot ce e înţelept cel mai înţelept. El este tatăl bunei-rânduieli şi al dreptăţii, cel ce poartă toată învăţătura în sine şi este natural, perfect şi înţelept, unicul Destăinuitor al înţelepciunii sacre a naturii". (idem. Oracole...)

Continuitatea acestei credinţe extrasă din mitosul şi etosul românilor, decriptată prin oralitatea nealterată a obiceiului pământean, se revendică de la conştiinţa apartenenţei la această filosofie religioasă. Faptul că este o stare de existenţă inconfundabilă la români explică pe deplin trăirea mistică a tainelor. Mistica trăită nu este neapărat misticism şi habotnicie obscură. Vor unii să trimită aceste virtuţi înspre o asemenea siluire, dar nu pot explica miracolul supravieţuirii acestui popor. Acest miracol vine din credinţa nestrămutată în El-Unul, îmbrăcat în mantia împărătească a lui Cristos, şi, după cum afirma public panslavistul Alexandru Dughin, a făcut să izbească imperiile şi să apere Cetatea Credinţei cu Inima în Carpaţi. Tardivă recunoaştere, bine-venită trezire! Tocmai, şi numai de aceea l-am citat.

Neglijenţa identitară este cauza degradării numelui nostru.

Făceam scriere la început despre Minte. Omul "Cu Minte" se sărbătoreşte în fiecare clipă. Mereu este viu, cu Lumina Credinţei, pentru că este un terminal deschis şi racordat la Mintea Supremă. Ce te faci atunci când Omul se scrie cu "o" mic şi are mintea complet ocupată? Când mentalul său este plin de sterilitatea civilizaţiei materiale şi îşi conjugă ţipat doar verbul "a avea"?! Cu orice preţ, şi cât mai mult. Atunci începe decăderea ireversibilă. Nu mai există comparaţie fericită între cei buni, ci numai diferenţele ruinătoare între cei răi.

Iar când şi mentalul colectiv este copleşit în cele din urmă de preaplinul de sine şi uitarea de celălalt spunem: devenim nimicul din care a pierit raţiunea Mântuirii prin Sobor, adică, a fi împreună!

Există însă forţă de ridicare.

Existenţa Veghetorilor Rugători ai Bisericii şi a Caracterelor Fierbinţi ale Neamului apărătoare de Cetate Sufletească ne ţin în Taina Milei Celui Veşnic. Întoarcerea la Datină, cultivarea armoniei şi trăirea după legile străbune înseamnă recuperarea de sine. Acel "I-O" inconfundabil, ce te reclădeşte din rărunchii genetici până la ultimul ungher al conştiinţei de neam!

Acest parcurs al conceptului de Identitate este adesea blamat şi batjocorit de Zeii sluţi ai zilelor prezente. Zilele negre ale Umanităţii. Ei ne propun alternativa altei Kreaţii. Kreaţia omului-standardizat, cel singur şi fără de El-Unul! Adică,... Omul Nimic!

Pentru aceasta, aceşti Sluţitori ai Creaţiei au nevoie de singularizare şi însingurare prin uciderea identitarului colectiv şi falsificarea memoriei profunde. Adică, istoria adevărului. Pentru ca mai apoi să-l substituie pe Dumnezeu cu Arbitrariul Sinelui, cu cel ce nu a primit trup!

Suntem sau nu într-o asemenea situaţie, oameni buni?

Este societatea românilor pregătită pentru a se sustrage acestei epoci ale primitivismului ultimei şi celei mai devastatoare civilizaţii tehnologice?

Răspunsurile vor veni cât de curând. Timpul nu face concesii nimănui. Este singurul căruia nu i se poate spune "la loc comanda".

Calea?

De la prezumţie, la voinţă. De la intenţie, la faptă!

Este calea prin care Mentalul nostru poate produce o altă realitate. Contemplaţia şi aşteptarea trebuie înlocuite cu riposta inteligentă, dar necruţătoare. Improvizaţiile să fie făcute dispărute, locul lor fiind luat de concepte sănătoase, pline de rigoare, coerenţă, pe deplin aplicabile.

Toleranţa la rău, să fie zero! Iar atingerea identităţii, să fie crimă!

Radicalul identităţii noastre este însăşi fiinţa noastră.

Cine este dispus să se joace cu propria-i viaţă?

Dar cu existenţa naţiunii?

Răspundeţi-mi, oameni buni, răspundeţi-mi...

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România aniversează 20 de ani ca membru NATO"

Luna aceasta ne bucurăm de o dublă sărbătoare dedicată democraţiei, spiritului european şi euroatlantic: Ziua NATO şi Ziua României în NATO.

Ieri am celebrat o zi deosebit de importantă pentru rolul ţării noastre pe scena internaţională, dar şi ca pol de securitate regional: s-au împlinit 20 de ani de când România este membru al Alianţei Nord-Atlantice. Simbol al cooperării în vederea menţinerii echilibrului geopolitic, NATO continuă să reprezinte "scutul" cu ajutorul căruia sunt zilnic respinse ameninţări la adresa siguranţei noastre, a statelor şi graniţelor.

Înfiinţată la data de 4 aprilie 1949, NATO a constituit motorul de apărare a lumii libere în faţa tendinţelor agresive ale URSS-ului în timpul Războiului Rece. Astăzi, 75 de ani mai târziu, acelaşi motor constituie epicentrul contraofensivei în faţa Federaţiei Ruse, care, cu toate că Războiul Rece s-a încheiat, nu a încetat să îşi manifeste tendinţele expansioniste şi revizioniste. Ambiţia Moscovei de a-şi lărgi sfera de influenţă, prin încălcarea principiilor dreptului internaţional şi praxisul cuceririi teritoriale, a stat la baza declanşării Războiului din Ucraina, iar existenţa NATO, respectiv a Articolului 5 din Tratatul Alianţei, constituie un obstacol important în faţa avântului Federaţiei Ruse.

Din momentul înfiinţării şi până în prezent, NATO a menţinut o poziţie de descurajare şi apărare puternică, iar acest fapt se datorează şi întăririi capacităţii militare a Flancului Estic, conform prevederilor Conceptului Strategic al NATO adoptat la Madrid în 2022. România a ajuns treptat un punct de referinţă al securităţii din Europa Centrală şi de Est, ca şi gardian şi promotor al securităţii în Marea Neagră, şi stat-tampon ce desparte în prezent Rusia şi Ucraina, şi a atenuat şocul demografic generat de criza refugiaţilor de război. Investiţiile în apărare, achiziţionarea de armament nou, schimburi de expertiză în cadrul forumurilor internaţionale de securitate, mitigarea riscurilor şi ameninţărilor în materie de securitate cibernetică şi poziţia centrală pe care o are ţara noastră în cadrul Alianţei, prin ocuparea funcţiei de Secretar general adjunct, sunt dovezi clare ale dedicării noastre şi indici de performanţă în domeniul apărării.

După cum a menţionat şi Preşedintele României, Klaus Iohannis, într-un comunicat de presă, "astăzi, când aniversăm 75 de ani de la înfiinţarea NATO, războiul s-a întors în Europa din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, iar provocările actuale de securitate sunt dintre cele mai diverse şi complexe, de la cele convenţionale, la cele hibride, cibernetice şi până la cele neconvenţionale".

Vă invit să ne gândim cu toţii, mai ales în prag de alegeri, la beneficiile pe care protecţia NATO ni le-a adus în decursul anilor. Vedem la vecinii noştri cum au fost distruse complet case, oraşe întregi, şi vieţi omeneşti au fost pierdute fără o urmă de ezitare. Întocmai pentru că nu se poate negocia cu un agresor, este nevoie de mecanisme de apărare cât mai eficiente.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"UE are nevoie de mai multe politici sociale şi de umanizare"

După cum ştiţi cu toţii, elitele social democrate europene s-au reunit la Bucureşti, weekendul trecut. Rând pe rând, liderii Partidului Socialiştilor Europeni şi-au declarat aprecierea faţă de deciziile de stânga, aplicate de la vârful guvernului de către premierul Marcel Ciolacu şi echipa sa de miniştri PSD, confirmate în practică şi de rezultatele creşterii economice.

Efectele pozitive ale măsurilor social democrate, resimţite de mai multe categorii de cetăţeni, vin şi susţin puternic toate politicile noastre, implementate în România până acum. Iar această evoluţie spre progres a ţării noastre se va putea contura şi mai bine adoptând cât mai multe măsuri de stânga. La fel şi în Uniunea Europeană, pentru că acest proiect politic continental stă de 20 de ani sub auspiciile conducerii de dreapta. Probabil că şi din acest motiv, multe dintre deciziile Uniunii Europene sunt contestate prin proteste, iar flexibilitatea decizională auxiliară, necesară aplicării directivelor în fiecare stat membru, întârzie şi ea să se producă.

Din toate aceste premise, confirmate în acest interval de timp larg, rezultă că este nevoie de o schimbare majoră. Uniunea Europeană are nevoie de social democraţie cât mai repede! Uniunea Europeană are nevoie de înnoire doctrinară! Şi acest lucru se poate realiza începând din ziua alegerilor locale şi europarlamentare, respectiv din 9 iunie. Graţie voturilor fiecăruia dintre dumneavoastră, dragi români, în favoarea programului politic social democrat european, anunţat la Congresul de la Roma şi prezentat şi weekendul trecut la Bucureşti, în cadrul reuniunii PES activists, putem configura un drum de viitor mult mai uşor şi mai frumos pentru Uniunea Europeană!

Noi toţi, eurodeputaţii şi parlamentarii social-democraţi, ne-am propus şi vom construi, graţie sprijinului şi voturilor dumneavoastră, o Uniune Europeană socială, democratică şi durabilă, pentru că este evident că Europa are nevoie stringentă de mai multe politici sociale şi de umanizare. Însă trebuie să subliniez şi faptul că dreapta europeană nu reprezintă altceva decât o altă filosofie politică, deci sub nicio formă vreun atentat la existenţa şi integritatea Uniunii Europene, aşa cum se întâmplă cu populiştii şi extremiştii. Aceştia sunt adevăratele ameninţări la adresa democraţiei, a păcii, a prosperităţii, într-un cuvânt a normalităţii acestui proiect politic continental.

Orice vot îndreptat către populişti şi extremişti înseamnă pur şi simplu un atentat pe care alegătorii îl acceptă conştient la adresa destinelor lor. Alegând extremiştii şi populiştii, care n-au demonstrat niciodată nimic, deşi au avut şi posibilitatea asta, nu înseamnă doar irosirea voturilor, a timpului şi a energiilor individuale şi colective, ci concretizarea declinului Uniunii Europene. După cum a apreciat, în repetate rânduri, şi premierul şi preşedintele Marcel Ciolacu, extremiştii vor să impună, odată ce ar câştiga mai multe voturi şi li s-ar spori forţa de decizie, stoparea acordării banilor europeni pentru fiecare stat comunitar. Tot aceştia vor să ne interzică să mai circulăm liber în Europa, închizându-ne din nou frontierele.

Îşi doresc şi urmăresc abil să ne urâm unii cu ceilalţi, pentru că noi vom continua să girăm progresul, iar alţii îşi vor fixa privirile către Federaţia Rusă.

De aceea, la fel ca şi majoritatea românilor, nici eu nu vreau să mă gândesc la alte "exit-uri" şi sub nicio formă la sfârşitul Uniunii, atât de mult clamat, indirect, de unele regimuri totalitare sau de către grupările teroriste transfrontaliere.

Aşadar, dreapta este o opţiune strict pentru alte segmente ale societăţii, motiv pentru care, aici, pe plan intern, am decis să mergem împreună în această alianţă electorală tocmai ca să venim cu răspunsuri exhaustive, aşa cum am procedat şi cu guvernarea actuală, pe fondul ameninţărilor geopolitice şi geostrategice. Dar repet că, dacă situaţia generală din România şi războiul de la graniţă clamează astfel de formule politice salutare pentru economie şi pentru siguranţa populaţiei, Uniunea Europeană are nevoie de o schimbare promptă de paradigmă.

Legat de proiectele politice social democrate de anvergură, cancelarul german, Olaf Scholz, candidatul comun la şefia Comisiei Europene, comisarul european, Nicolas Schmit, preşedintele PES, fostul premier Stefan Löfven şi Iratxe Garcia Perez, şefa delegaţiei Socialiştilor şi Democraţilor în Parlamentul European, şi alţi liderii PES, prezenţi la Palatul Parlamentului, alături de preşedintele Marcel Ciolacu, şi-au enunţat succint priorităţile decizionale.

Programul nostru politic este structurat în aşa fel încât să răspundem adecvat la cele mai mari provocări cu care ne confruntăm, atât din Parlamentul European, cât şi din legislativele fiecărui stat membru.

Noi, social-democraţii români şi europeni, ne angajăm să promovăm pacea şi să asigurăm stabilitatea în UE, să ne protejăm conform cetăţenii în vremuri de criză, să transformăm Uniunea într-una egalitară, echitabilă, să scoatem minimum 5 milioane de copii din sărăcie în această decadă, printr-o alocare şi mai mare de fonduri, să îmbunătăţim calitatea serviciilor publice şi accesul la ele, să sprijinim lucrătorii şi fermierii, industrializarea, dar şi să creştem protecţia mediului, deci a sănătăţii fiecărui cetăţean comunitar.

Noi vom câştiga alegerile europarlamentare pentru că protejăm ceea ce s-a construit până acum şi vom continua să modernizăm întreaga Uniune Europeană, impunând standarde reale şi sustenabile de viaţă! Împreună cu toţi colegii mei social-democraţi români şi străini mizăm pe o prezenţă importantă a dumneavoastră la votul din 9 iunie, care să legitimeze reprezentanţii PSD în Legislativul european, şi astfel să revalideze o Uniune Europeană aproape de cetăţeni.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Dreptul la sănătate, prioritate a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii"

În fiecare an, la 7 aprilie, comunitatea internaţională marchează Ziua Mondială a Sănătăţii. Un bun prilej pentru reafirmarea dreptului fundamental al fiecărei persoane la sănătate, la servicii medicale de calitate, dar şi o nouă ocazie pentru promovarea informării corecte a pacienţilor, despre importanţa implicării lor în procesul de diagnostic şi tratament, şi mai ales în profilaxia bolilor.

În prezent, după o activitate de peste şapte decenii a OMS, putem afirma că s-au înregistrat progrese notabile în sănătatea publică, prin eradicarea variolei, reducerea incidenţei poliomielitei, programe de imunizare a copiilor împotriva bolilor infecţioase, scăderea mortalităţii infantile şi materne, modalităţi de intervenţie în situaţii de dezastre sau războaie, asigurând îmbunătăţirea stării de sănătate a milioane de oameni din întreaga lume.

Astfel, OMS a promovat sănătatea ca drept fundamental al omului, fiecare stat membru ratificând de-a lungul timpului cel puţin un tratat care recunoaşte dreptul la sănătate fizică şi mintală.

De asemenea, atunci când vorbim de dreptul la sănătate, este important să asigurăm o informare corectă şi completă a pacienţilor cu privire la drepturile acestora şi serviciile medicale de care pot beneficia.

În egală măsură, rolul furnizorilor de servicii medicale în procesul de informare a pacienţilor este important, în vederea asigurării accesului facil şi rapid la servicii medicale adaptate gravităţii şi stadiului bolii pacientului.

Totodată, OMS menţionează rolul statului în organizarea şi finanţarea serviciilor publice de sănătate, prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, promovarea educaţiei medicale, aplicarea formelor de tratament personalizat.

Pentru a întări această paradigmă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a ales ca tema de promovare a Zilei Mondiale a Sănătăţii din acest an să fie centrată pe dreptul nediscriminatoriu al cetăţenilor la servicii de sănătate de calitate, la educaţie şi informare, la un mediu de viaţă sănătos.

Domnul Nicolae Giugea:

"Astăzi, Craiova nu poate să fie confundată cu Cracovia!"

În urmă cu doi ani, doi turişti italieni au ajuns din pură întâmplare la Craiova, deşi aceştia cumpăraseră bilete de călătorie pentru o destinaţie din Polonia, respectiv Cracovia. Ne-am bucurat cu toţii că turiştii nu au regretat eroarea companiei aeriene care i-a adus în capitala Olteniei, ci, dimpotrivă, au rămas profund încântaţi de frumuseţea, potenţialul şi, mai ales, de istoria vechii aşezări. Cu toate acestea, oricât de mult ne-am strădui, nu putem să facem comparaţii şi nici confuzii între Craiova şi Cracovia, pentru că diferenţele de dezvoltare sunt în favoarea vechiului oraş polonez.

În Cracovia, cu siguranţă, nu găseşti străzi neasfaltate ca în Craiova, trotuare desfundate şi salubrizare precară, canalizări care refulează la orice ploaie, amenajări urbanistice de prost gust, clădiri monument abandonate şi nereabilitate, care stau să se prăbuşească, şi oameni profund nemulţumiţi de activitatea administraţiei publice locale.

Municipiul Craiova ar fi avut şansa să fie mai dezvoltat decât Cracovia, dacă ar fi fost condus de o administraţie publică locală liberală, aşa cum au avut noroc Cluj-Napoca, Oradea, Aradul, Suceava şi multe alte oraşe cu primari PNL.

Municipiul Craiova a ratat constant, voit sau din incompetenţa celor care l-au administrat în ultimele decenii, şansa de a se dezvolta şi moderniza, de a îmbunătăţi calitatea vieţii tuturor craiovenilor. Municipiul Craiova a evitat să fructifice investiţii pe bani nerambursabili europeni, pentru că aceşti bani nu se pot drena în buzunare personale. Municipiul Craiova a ratat şansa de a aduce, alături de Ford, şi alţi mari investitori internaţionali care să genereze locuri de muncă bine plătite şi venituri publice superioare.

Până când municipiul Craiova nu va avea o conducere liberală, bazată pe proiecte de dezvoltare, nu va avea nicio şansă să prindă din urmă oraşe europene care sunt foarte bine administrate la nivel local.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Guvernul Ciolacu a aprobat cel mai amplu program naţional de sprijin pentru femeile vulnerabile care devin mame"

În pofida contextului economic dificil, premierul şi miniştrii social-democraţi îşi respectă angajamentele luate odată cu intrarea la guvernare în urmă cu doi ani şi jumătate şi promovează soluţii concrete pentru creşterea natalităţii şi pentru susţinerea familiilor vulnerabile care decid să aibă copii. Această măsură completează programele care se derulează deja de anul trecut, respectiv "Programul social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii" şi "Programele guvernamentale de creditare Student Invest şi Family Start".

Cel mai important pas în derularea acestui program l-a reprezentat identificarea instrumentului financiar european pentru finanţarea măsurii de sprijinire a femeilor vulnerabile care devin mame, prin acordarea unui ajutor de 2.000 de lei pentru achiziţionarea de produse sanitare şi de îngrijire necesare nou-născuţilor care vor fi acordate sub forma tichetelor sociale pe suport electronic.

Implementarea acestui program va avea loc în perioada 2024 - 2027, fiind alocată o sumă de 24 de milioane de euro la nivel naţional.

Programul se înscrie în viziunea de guvernare a PSD de susţinere a tinerelor familii cu copii, cu scopul creşterii natalităţii din România.

Această măsură a fost adoptată printr-un act normativ de Guvernul Ciolacu la finalul săptămânii trecute. De acest sprijin vor beneficia toate mamele şi nou-născuţii aflaţi în situaţii defavorizate. Ajutorul se acordă tuturor mamelor din această categorie, care au născut sau vor naşte în perioada cuprinsă de la începutul anului şi în următorii patru ani, cu posibilitatea de prelungire. Ajutorul provine exclusiv din fonduri europene pentru tot intervalul de patru ani. De această susţinere vor beneficia mamele care se încadrează în categoria "venitului minim garantat", mamele care beneficiază de alocaţia pentru susţinerea familiei cu venituri mici, mamele cu dizabilităţi, mamele aflate în situaţii critice, victime ale calamităţilor, ale violenţei domestice, persoane dependente, mamele care nu pot beneficia de drepturile civile pentru că nu deţin acte de identitate, mamele minore, dar şi mamele care provin din afara ţării, din zonele de conflict.

Odată cu venirea PSD la guvernare se implementează o serie de măsuri pentru creşterea natalităţii şi pentru sprijinirea familiilor cu copii. România îmbătrâneşte pe zi ce trece. Trebuie să acţionăm prin programe concrete. 2020 a fost anul în care s-au născut cei mai puţini copii în România, din ultimii 100 de ani. Depopularea este în plină expansiune, cu implicaţii şi consecinţe pe termen lung, greu de evaluat.

Domnul Florin Piper-Savu:

"Salariul minim european, o promisiune PSD pentru un trai mai bun în România"

PSD îşi asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024. Salariul minim european devine obligatoriu pentru toate ţările din Uniunea Europeană.

Din data de 1 iulie, salariul minim în România va creşte de la 3.300 lei brut la 3.700 lei brut. În prezent, două milioane de români câştigă salariul minim pe economie.

Iniţiativa reprezintă un pas important pentru atingerea obiectivului european, care prevede ca angajaţii cu venituri mai mici să fie plătiţi cu cel puţin jumătate din salariul mediu pe economie.

Implementarea salariului minim european va asigura creşterea veniturilor salariale în mod constant, în concordanţă cu salariul mediu brut pe ţară. Această măsură va aduce beneficii deosebite angajaţilor din sectorul privat, unde se găseşte cel mai mare număr de salariaţi la nivel minim.

Salariul minim european va aduce şi un alt avantaj major: asigurarea unor salarii mai bune chiar şi pentru cei fără calificare, începând cu prima zi de muncă. Astfel, se va elimina perspectiva unor pensii reduse pentru viitorii pensionari, oferindu-le un nivel de trai mai bun după ieşirea de pe piaţa muncii.

În acest sens, în PSD s-a constituit un grup de lucru pentru elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislaţia naţională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Până la finalul anului 2024, PSD se angajează să asigure un mecanism predictibil de majorare a salariilor, respectând prevederile Directivei europene.

PSD consideră că trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creşterea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare pentru toţi salariaţii din România.

Creşterea salariului minim la 3.700 de lei va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană.

PSD consideră că orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte şi în veniturile salariale ale cetăţenilor.

Este timpul ca fiecare efort şi progres din economia noastră să se reflecte în veniturile tuturor.

Doamna Raisa Enachi:

"Legea evaziunii - când injustiţia devine constituţională"

Legile sunt ca nişte cărţi deschise ale societăţii noastre, iar ultima pagină pe care o întoarcem ne arată o poveste îngrijorătoare despre modul în care justiţia şi politica se împletesc în detrimentul cetăţenilor cinstiţi.

În timp ce PSD şi Curtea Constituţională a României domină scena politică şi juridică, o nouă realitate se conturează: hoţia devine legalizată, iar obţinerea privilegiilor politice distorsionează echilibrul precar al justiţiei.

"Nu mă întreba cum am făcut primul milion", o expresie care pare să devină normă în contextul noii legi din România, generând controverse ample.

Legislaţia, care tratează cu o anumită indulgenţă evaziunea fiscală sub pragul de un milion de euro, ridică semne de întrebare serioase despre direcţia în care se îndreaptă justiţia şi etica în ţară. Prin indulgenţa sa faţă de evaziunea fiscală, această legislaţie nu numai că subminează temeliile justiţiei, dar ne transformă ţara într-un paradis al infractorilor, unde "a fura inteligent" devine o cale de succes. Este inacceptabil!

Ce mesaj transmitem noi, legiuitorii, dacă tolerăm astfel de practici? Că furtul şi corupţia sunt rute acceptabile, atât timp cât eşti suficient de abil să te joci cu sistemul? Aceasta nu este România pe care noi dorim să o construim. Nu în numele meu!

Acest act legislativ nu este doar un eşec al justiţiei, este un eşec al moralei şi al valorilor fundamentale pe care ar trebui să le promovăm. Când legile protejează infractorii şi îi pedepsesc pe cei oneşti, când furtul devine o metodă "investiţională" profitabilă şi când corupţia este încurajată prin laxitate, atunci suntem pe un drum greşit. Nu putem sta pasivi, în timp ce structurile de corupţie se întăresc, subminând ţesătura socială şi economică a ţării noastre.

Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai poporului, să luptăm împotriva acestor nedreptăţi şi să aducem schimbări semnificative care să refacă încrederea în sistemul de justiţie.

Fac un apel la toţi colegii, indiferent de afilierea politică, să acţionăm împreună pentru revocarea acestei legi nefaste. Să punem capăt privilegiilor politice care fac posibilă o astfel de injustiţie şi să implementăm măsuri ferme împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale.

Este timpul să reconstruim România pe principii de integritate, justiţie şi onestitate. Să ne reamintim că suntem aici pentru a servi poporul, nu pentru a ne servi de el. Justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, fără excepţii.

A venit momentul să schimbăm cursul, să punem binele comun deasupra intereselor individuale şi să construim o ţară în care fiecare cetăţean poate avea încredere că legea îl protejează şi îi serveşte interesele.

Astăzi, este constituţional să furi, dar este neconstituţional tot ce ţine de bunul-simţ politic!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Odată cu intrarea PSD la guvernare, în urmă cu doi ani şi jumătate, este pentru prima oară când, cu certitudine, putem spune că Moldova va avea autostradă. Vom avea autostrada Moldovei - A7, vorbim de o promisiune care începe să se concretizeze, nu mai este doar un proiect pe hârtie. A7 este finanţată integral din fonduri europene prin PNRR, iar acest lucru arată cât de mult înseamnă apartenenţa României la Uniunea Europeană şi faptul că, prin intrarea PSD la guvernare, avem stabilitate politică, care înseamnă şi investiţii pentru dezvoltare. Când am hotărât să intrăm la guvernare şi să facem această coaliţie de guvernare, nu exista niciun metru de autostradă pe autostrada Moldovei, şi acum vorbim de aproximativ 150 de kilometri care se vor finaliza anul viitor.

Autostrada "Moldovei" - A7 reprezintă pentru noi, cei din regiunea de nord-est, coloana vertebrală de infrastructură rutieră care ar urma să străbată ţara de la nord la sud şi să lege Moldova de Muntenia. Toate porţiunile se află în lucru din apropiere de Ploieşti, de la intersecţia cu A3, până la Paşcani, aproape 320 de kilometri. În acest an vor fi deja finalizate mai multe tronsoane. E vorba de 65 de kilometri de autostradă care vor fi deschişi traficului până la finalul lui 2024.

Aşa cum au putut să vadă toţi românii, Guvernul Ciolacu rămâne consecvent şi continuă să angajeze investiţii de mare anvergură în autostrăzi, care, fără îndoială, vor aduce dezvoltare economică, mai multă bunăstare şi vor contribui la reducerea deficitului bugetar.

Începe să devină regulă ceea ce era de neînchipuit cu câţiva ani în urmă! Autostrăzi şi mari lucrări de infrastructură se execută mai rapid decât în termenul prevăzut, efect atât al îmbunătăţirii legislaţiei în materie de către parlamentarii PSD, dar şi al ritmului şi exigenţelor impuse de actuala echipă de la Ministerul Transporturilor.

Doamna Elena Stoica:

"Preocupare activă a PSD pentru asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate"

Conducerea social democrată a Ministerului Sănătăţii este preocupată activ de restructurarea sistemului de sănătate, astfel încât să reuşim în cel mai scurt timp posibil reducerea decalajelor existente faţă de ţările europene.

În acest sens, intervenţiile domnului ministru, Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la întâlnirile şi dezbaterile la nivel înalt din cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, desfăşurată la New York, s-au concentrat în mod deosebit pe eforturile factorilor de decizie din domeniul sănătăţii privind accesul universal al pacienţilor la servicii de sănătate echitabile şi de calitate, precum şi pe pregătirile necesare abordării crizelor sanitare. În cadrul întâlnirilor, ministrul PSD al sănătăţii a condus panelul Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei, având în vedere iniţiativa organizaţiei mondiale privind eliminarea acestei afecţiuni până în anul 2030.

În alocuţiunile domniei-sale, Alexandru Rafila a reiterat acţiunile energice ale statelor membre ale ONU în ceea ce înseamnă asigurarea accesului universal la servicii de sănătate, ca fiind o datorie de onoare a tuturor guvernelor ţărilor lumii, necesar a fi îndeplinită până în anul 2030.

În scopul realizării acestui deziderat, s-a pus accentul pe îndeplinirea obiectivelor conturate în strategia naţională de dezvoltare a asistenţei medicale primare şi a serviciilor specializate ambulatorii. Implementarea acestor politici publice esenţiale este cheia succesului îmbunătăţirii şi modernizării asistenţei medicale din România.

Mai mult, a fost subliniată importanţa diversităţii în investiţiile în domeniul sănătăţii, care se extinde dincolo de simpla dezvoltare a infrastructurii medicale, până la asigurarea de resurse umane calificate, care nu pot fi înlocuite de progresele tehnologice sau inteligenţa artificială. Îngrijirea persoanelor bolnave necesită comunicare, empatie, grijă şi compasiune mai presus de toate, calităţi care pot fi furnizate doar de fiinţe umane, nu de roboţi, iar profesioniştii din domeniul sănătăţii pot face cu adevărat diferenţa în acest sens.

În aceste circumstanţe, este vital ca statul să încurajeze tinerii să aleagă profesiunile medicale şi să-i sprijine să profeseze în domeniu, mai ales în zonele mai puţin atractive, izolate şi lipsite de asistenţa medicală primară, unde oamenii au realmente nevoie de îngrijire de specialitate.

În ţara noastră, dezvoltarea sănătăţii este un aspect crucial pentru bunăstarea populaţiei, iar oferirea accesului la servicii medicale de calitate este un obiectiv important al conducerii PSD a Ministerului Sănătăţii. Pentru a ne asigura că toţi cetăţenii beneficiază de îngrijire medicală adecvată, avem nevoie de o abordare cuprinzătoare, iar sprijinul guvernamental este esenţial pentru implementarea unor politici eficiente. Îmbunătăţirea infrastructurii medicale este crucială pentru a oferi servicii de calitate, alături de multiplicarea investiţiilor în echipamente moderne şi tehnologii avansate.

În acelaşi timp, educaţia şi formarea continuă a personalului medical sunt vitale pentru asigurarea unei îngrijiri de înaltă calitate a pacienţilor. În plus, colaborarea decidenţilor sănătăţii cu instituţiile de învăţământ şi centrele de cercetare poate aduce beneficii semnificative sistemului. Promovarea unui stil de viaţă sănătos şi prevenirea bolilor sunt alte aspecte esenţiale ale îngrijirii medicale, care sunt la îndemâna tuturor. Nu în ultimul rând, campaniile de conştientizare şi programele de screening pot contribui esenţial la reducerea îmbolnăvirilor şi la creşterea speranţei de viaţă a populaţiei.

Prin implementarea unor strategii bine gândite şi prin investiţii adecvate, România poate asigura accesul la servicii medicale de calitate pentru toţi cetăţenii săi.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România îşi amanetează viitorul prin împrumuturi!"

Guvernarea PSD-PNL a adus numai nenorociri românilor! Iar una dintre acestea, ce va avea efecte nocive îndelungate, este rata imensă a împrumuturilor total aiuristice făcute atât de Guvernul Ciucă, cât şi de Guvernul Ciolacu!

Zeci de miliare de euro au fost împrumutate, amanetând astfel viitorul acestei ţări! Niciun euro, în schimb, nu a mers în investiţii, ci numai pentru a rostogoli datorii mai vechi şi pentru a finanţa aparatul de partid!

Principala problemă este că, da, se pot accesa fonduri gratuite de la Uniunea Europeană, dar banii din aceste fonduri trebuie cheltuiţi transparent, ei sunt monitorizaţi, ceea ce, clar, nu convine găştilor politice transpartinice, obişnuite să nu dea niciun fel de explicaţie pentru cheltuirea banilor! Pe când, atunci când se împrumută în numele nostru, creditorul nu este interesat de cum se cheltuiesc banii, ci de rambursarea lor, cu dobândă, conform graficului!

Şi aşa am ajuns să nu se construiască în România un spital regional nou în 30 de ani, dar să devenim dintr-o ţară cu zero datorii, o ţară extrem de îndatorată!

Anul acesta este unul crucial: avem şansa să scăpăm de o clasă politică vetustă şi să recalibrăm destinul României! Să facem asta împreună! Pentru noi şi pentru urmaşii noştri!

Domnul Vasilică Toma:

"Promovarea unei justiţii mai echitabile"

Doresc să vă prezint o propunere pentru îmbunătăţirea sistemului nostru juridic şi pentru promovarea unei justiţii mai echitabile în România. Propunerea este aceea de a modifica Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi a Codului penal, pentru a indexa cuantumul minim al sancţiunilor contravenţionale în funcţie de inflaţie.

În România, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi a Codului penal reglementează amenda penală, adică suma de bani pe care un condamnat este obligat să o plătească statului, poate fi o sumă cuprinsă între 10 şi 500 RON, şi amenda contravenţională care are caracter administrativ, iar limita minimă a amenzii contravenţionale este de 25 RON, limita maximă fiind reglementată diferenţiat, în funcţie de prevederile din legislaţia în vigoare.

Având în vedere acest context, se pune problema dacă nu ar trebui să avem o echitate din punct de vedere juridic al egalizării cuantumului minim al sancţiunilor, iar acestea să fie indexate anual, în funcţie de gradul de inflaţie al anului financiar.

Astfel, vă propun să reflectăm un moment la importanţa unei amenzi contravenţionale. Rolul său nu se rezumă doar la impunerea unei pedepse financiare, ci şi ca instrument de avertisment şi descurajare împotriva comportamentului înşelător, periculos sau ilegal. Chiar dacă iniţial o amendă poate părea insignifiantă, este important să recunoaştem că aceasta poate avea un impact mai profund decât pare la prima vedere.

Prin modificarea propusă, dorim să menţinem echilibrul în societatea noastră şi să asigurăm că sancţiunile contravenţionale rămân proporţionale şi eficiente în descurajarea comportamentului ilegal sau contravenţional. Indexarea cuantumului minim al sancţiunilor contravenţionale în funcţie de inflaţie ar asigura că acestea rămân actualizate în raport cu evoluţiile economice şi sociale. Este esenţial să ţinem pasul cu schimbările din societate şi să ne asigurăm că justiţia noastră este în concordanţă cu realităţile din jurul nostru.

Prin această modificare legislativă, nu doar că vom contribui la menţinerea unei corectitudini în raport cu evoluţiile economice, dar vom promova şi o justiţie mai echitabilă. Cu toţii suntem responsabili pentru respectarea legilor şi pentru menţinerea ordinii în societatea noastră. Majorarea amenzilor contravenţionale poate servi drept descurajare mai eficientă împotriva comportamentului ilegal sau antisocial şi poate contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii.

De asemenea, nu trebuie să uităm că veniturile suplimentare generate din amenzi mai mari ar putea fi direcţionate către finanţarea serviciilor publice esenţiale, cum ar fi îmbunătăţirea infrastructurii, asistenţa socială sau programele de educaţie şi sănătate. Această măsură ar putea avea un impact pozitiv asupra întregii societăţi, contribuind la dezvoltarea şi îmbunătăţirea vieţii tuturor cetăţenilor.

Prin urmare, vă îndemn să sprijiniţi această propunere şi să adoptăm modificarea normelor actuale pentru a indexa cuantumul minim al sancţiunilor contravenţionale în funcţie de inflaţie. Aceasta ar reprezenta un pas important către o justiţie mai echitabilă şi eficientă în România, şi ar contribui la menţinerea ordinii şi respectului pentru lege în societatea noastră.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Sănătatea hunedorenilor este o prioritate pentru administraţiile liberale din Hunedoara!"

Toţi oamenii au dreptul la condiţii de viaţă decente, la îngrijiri de sănătate care să vină în întâmpinarea nevoilor lor şi la tratament demn atunci când accesează serviciile de sănătate. De foarte multe ori, din păcate, aceste deziderate rămân doar pe hârtie, dar există şi exemple de bune practici, de administraţii locale care fac o prioritate din infrastructura medicală şi modernizarea acesteia, precum şi de medici care dovedesc zi de zi altruism, empatie şi profesionalism.

În judeţul Hunedoara, comuna Buceş este un astfel de exemplu. În comuna Buceş, în preajma Zilei Mondiale a Sănătăţii, oamenii au beneficiat de consultaţii medicale de bază gratuite, graţie unei acţiuni organizate de Primăria Comunei Buceş - primar Traian Achim Mărcuş, în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara - director Delia Băda şi Spitalul Clinic Municipal Timişoara - dr. Oprea Maria-Olimpia.

Oamenii din judeţul Hunedoara au dreptul la servicii medicale de sănătate accesibile tuturor, au dreptul la şanse egale, indiferent că locuiesc în zona urbană sau în zona rurală, şi tocmai din acest motiv astfel de caravane medicale mă bucură şi îmi dau speranţa că, prin implicare, putem netezi toate aceste asperităţi. Sănătatea şi educaţia sunt cele mai importante domenii de care depinde societatea noastră. Faptul că administraţiile liberale din Hunedoara demonstrează zi de zi caracterul prioritar al acestor două ramuri esenţiale, nu face decât să mă bucure şi să îmi demonstreze că doar PNL le poate administra, la nivel local, aşa cum trebuie.

Le mulţumesc primarului Traian Achim Mărcuş, doamnei director Delia Băda şi echipei de medici condusă de doamna dr. Olimpia Oprea, împreună cu dr. Ovidiu Adam, personalului medical care a luat parte la această acţiune şi îi asigur pe locuitorii judeţului Hunedoara de întreaga mea implicare. PNL Hunedoara este un partener loial pe care te poţi baza.

Domnul Mihai Weber:

"PSD a votat plafonarea dobânzilor la instituţiile de credit"

Recent, am fost martori la un moment important în politica românească, unde siguranţa socială a românilor a prevalat în faţa intereselor stricte economice. Vorbesc despre adoptarea Legii privind plafonarea dobânzilor pentru creditele acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN-uri), o lege care marchează un punct de cotitură în relaţia dintre cetăţean şi sistemul financiar.

Iniţiativa legislativă, promovată de colegul nostru, senatorul PSD Daniel Zamfir, şi susţinută cu fermitate de grupurile noastre parlamentare, atât de la Senat, cât şi de la Cameră, constituie un răspuns direct la excesele manifestate în piaţa creditării persoanelor fizice. Aceste excese, materializate prin aplicarea unor dobânzi care, în unele cazuri, au atins praguri absurde, au generat o vulnerabilitate accentuată pentru cetăţenii noştri, în special pentru cei cu venituri reduse.

Prin acest act normativ, îndrăznim să ne asumăm responsabilitatea de a pune capăt unui ciclu vicios de exploatare financiară, asigurându-ne că niciun român nu va mai fi subiectul unor abuzuri inacceptabile. Suntem martorii instaurării unei ere noi, în care protecţia consumatorului devine un pilon central al politicii economice, iar relaţia dintre instituţiile de credit şi cetăţeni se redefineşte pe principii de echitate şi sustenabilitate.

Cu toate acestea, este de neînţeles rezistenţa şi obiecţiile venite din partea unor partide de opoziţie, precum USR şi AUR. Această opoziţie nu doar că evidenţiază o lipsă de aliniere la nevoile reale ale cetăţenilor, dar ridică şi serioase semne de întrebare privind priorităţile acestor formaţiuni politice. Trebuie să ne întrebăm, astfel: până unde poate merge lupta politică, când aceasta se desfăşoară în defavoarea intereselor cetăţenilor pe care pretindem că îi servim?

Adoptarea acestei legi reprezintă un pas major în direcţia corectă, marcând angajamentul Partidului Social Democrat de a proteja cetăţenii împotriva oricăror forme de exploatare financiară şi de a construi o societate în care dreptatea şi echitatea nu sunt doar ideale, ci realităţi palpabile.

În încheiere, invit toate partidele politice să privească dincolo de divergenţele politice şi să ni se alăture prin a sprijini măsurile care promovează bunăstarea socială şi economică a tuturor românilor. Să nu uităm că, în calitate de reprezentanţi ai poporului, suntem aici pentru a servi şi a proteja interesele cetăţenilor, nu pentru a ne alimenta disputele politice.

Este timpul să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor celor care ne-au încredinţat destinul lor şi să lucrăm împreună pentru un viitor mai bun pentru toţi românii.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 203.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi - orele 10.00-11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30 - votul final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Şi, cu permisiunea dumneavoastră, vreau să vă fac eu o propunere.

(Coboară la tribună.)

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vreau să cer acordul plenului Camerei Deputaţilor pentru ca cele patru comisii raportoare la PL-x 700/2023 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009), respectiv Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii, Comisia pentru politică economică şi Comisia juridică, să lucreze în paralel cu plenul pentru a adopta astăzi raportul la prima lege de adoptare a unei ordonanţe împotriva păcănelelor, împotriva industriei păcănelelor.

Această industrie care face extrem de mult rău, care nenoroceşte familii şi distruge destine trebuie astăzi să sufere prima înfrângere în Parlamentul României. (Aplauze.)

Este un prim pas din multe altele care trebuie să urmeze.

Va trebui să reglementăm legea depusă de colegii de la PNL, care operează cu privire la publicitatea în această industrie şi după ce vom da această lovitură, care presupune închiderea sălilor de păcănele în toate localităţile sub 15.000 de locuitori, adică peste 90% din localităţile din România, şi după ce vom vedea cum industria reacţionează, vom putea face şi legea prin care vom scoate complet în afara oraşelor - şi a celor mari - aceste săli de jocuri de noroc.

Fac apel la toţi liderii grupurilor parlamentare, să avem consens pe această temă, să ne ducem la cele patru comisii şi să ne întoarcem în cel mai scurt timp cu un raport favorabil, pentru a adopta astăzi această lege.

Orice altă dispută, orice altă controversă pe această temă nu înseamnă altceva decât că încercaţi să tărăgănaţi şi să blocaţi adoptarea acestei legi, fiind complici cu industria. (Aplauze. Vociferări.)

(Revine la prezidiu.)

Rog liderii grupurilor parlamentare să-i roage pe colegi să se aşeze, să ia loc în bănci, şi să introducă în console cartelele de vot, pentru a putea supune la vot propunerea făcută de mine, şi anume cele patru comisii raportoare la PL-x 700 să fie convocate în paralel cu plenul, iar până la finalul şedinţei, în cel mai scurt timp, să avem un raport de adoptare, aşa cum vă spuneam, la prima lege împotriva acestei industrii.

Supun votului propunerea făcută anterior.

Vot, vă rog.

152 de voturi pentru şi o abţinere, 2 colegi care nu votează.

Cele patru comisii au acceptul plenului de a lucra în paralel cu plenul.

Rog preşedinţii celor patru comisii, dacă sunt prezenţi, dacă nu, vicepreşedinţii, să convoace colegii la sala de plen a Comisiei juridice, şi să discutaţi şi cu grupurile parlamentare, pentru eventuale înlocuiri, în cazul în care e nevoie.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Este admirabilă ipocrizia PSD, care de un an de zile ţine blocate nişte proiecte la sertar.

În fiecare săptămână cer proiectele anti-păcănele în Comitetul liderilor, şi PSD şi PNL resping acest lucru.

Astăzi am auzit cel mai straniu lucru. Mai devreme, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor spunea că va trece un proiect, va aştepta să vadă cum reacţionează industria păcănelilor şi după aia va decide dacă mergem mai departe. Asta înseamnă să te aibă la mână patronii păcănelelor şi să nu-ţi pese de români. (Aplauze.)

De un an de zile, mai bine de un an de zile, trageţi... (Aplauze.) ...de timp şi blocaţi nişte proiecte şi acum.... dacă v-a venit în ceasul al treisprezecelea mintea la cap. Noi ştim că nu v-a venit, dar e campanie şi, în mişelia voastră, faceţi asta doar să încercaţi să păcăliţi nişte oameni.

Dar hai să le facem pe toate, pentru că au acelaşi obiect de reglementare, sunt lucruri mai stricte, care se duc dincolo de localităţile mici. Că şi în localităţile mari sunt copii cu probleme; şi în localităţile mari sunt oameni care ajung în stradă pentru că îşi vând casele ca să joace la păcănele; drame sociale în fiecare zi şi în localităţile mari, nu numai în localităţile mici. Şi haideţi să trecem toate proiectele.

Şi vă rog să supuneţi la vot, pentru că tot se strâng cele patru comisii, să punem şi pe ordinea de zi a plenului şi pe ordinea de zi a comisiilor următoarele proiecte - PL-x 166/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) - are acelaşi obiect de reglementare - păcănele.

Vă rog să dăm un vot.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Continuaţi, terminaţi şi după aceea supunem votului.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Păi, haideţi să dăm un vot, să vedem ce votează Parlamentul.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Moşteanu, mergeţi... mergeţi până la final cu propunerile şi supun eu după aceea la vot.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Deci, am o propunere acum. O să văd dacă mai am alte propuneri, mă gândesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Moşteanu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Asta este propunerea mea, ca lider grup.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Eu care credeam că vă bucuraţi văzând votul, că dăm o lovitură astăzi industriei!

Pare că sunteţi cam supărat dumneavoastră şi vorbiţi de...

Dumneavoastră, cu circul, şi eu, cu colegii mei... împreună cu colegii mei... (Vociferări.) ...închidem păcănelele, domnule Moşteanu. (Aplauze. Vociferări.)

Sunteţi cam supărat. (Vociferări.)

N-am ce supune la vot, introducerea pe ordinea de zi fără consens. Domnule Moşteanu, n-aveţi consens.

Vă mulţumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Fără consens, nu se supune la vot. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Gabriel Grosaru, vă rog.

Domnule Grosaru!

Bun. Nu mai ia nimeni cuvântul, intrăm în ordinea de zi. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Moşteanu, Regulamentul stipulează foarte clar... (Vociferări. Gălăgie.) ...cu excepţia... (Vociferări. Gălăgie.)

Nu aveţi consens, vă spun eu, (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Moşteanu, eu conduc şedinţa. Luaţi loc în bancă!

Luaţi loc în bancă, vă rog frumos.

Bun. Mergem mai departe. Din cauza domnului Moşteanu nu mai putem avea intervenţii.

Proiectul de Lege privind energia eoliană offshore; PL-x 119/2024.

Potrivit... (Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi... (Vociferări. Gălăgie.)

În lipsa consensului, nu se supune la vot, înţelegeţi! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Grosaru, aveţi cuvântul. (Vociferări. Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu rămâne la tribună.)

Sunteţi cam nervos, domnule Moşteanu, pentru ziua în care... în care închidem păcănelele, sunteţi cam nervos. V-au sunat oamenii ăia să încercaţi să blocaţi? Nu-i problemă, nu-i problemă, nu o blocaţi, vă zic eu. (Vociferări.)

Domnule Grosaru, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, înainte de a supune la vot ordinea de zi, domnule preşedinte, vă atrag atenţia asupra faptului că, la momentul actual, Camera Deputaţilor funcţionează în mod neregulamentar, având în vedere participarea Camerei Deputaţilor la alegerea privind autorităţile publice locale.

În primul rând, este vorba despre implicarea funcţională, prin participarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, care nu este un competitor electoral. Drept urmare, nici Camera Deputaţilor nu este un competitor electoral. Şi, drept urmare, nu are ce să caute în procesul ele... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule Grosaru.

Dacă la ordinea de zi aveaţi ceva de adăugat... (Vociferări.)

Lăsaţi-mă cu procedura, că vorbiţi despre orice altceva.

Domnule Alin-Ilie Coleşa, de la Grupul AUR, aveţi cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Drept la replică! (Vociferări.)

Drept la replică, vă rog frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Luaţi loc în bancă, domnule Grosaru!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Drept la replică! (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Grosaru, dacă nu vă lăsaţi colegii să intervină, va trebui să intrăm în ordinea de zi şi nu mai aveţi treabă cu... (Vociferări.)

Haideţi să facem o dezbatere. (Vociferări.)

Dumneavoastră ridicaţi o problemă personală a dumneavoastră în fiecare şedinţă a Camerei Deputaţilor.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Este o problemă funcţională, nu este o problemă personală.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Iertaţi-mă, că nu suntem toată ziua aici 400 de colegi ca să vă ascultăm problemele dumneavoastră personale... (Aplauze.) ...în fiecare şedinţă. (Aplauze. Vociferări.)

Domnule Coleşa, aveţi cuvântul.

Domnul Coleşa...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Drept la replică, vă rog frumos!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La final, dreptul la replică.

Domnule Coleşa, aveţi cuvântul.

Domnule Grosaru, vă rog, luaţi loc în bancă.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Un teatru prost şi o ipocrizie mai mare nu cred că există. Nu doar în acest Parlament, ci în întreaga lume.

Aţi creat o problemă timp de zeci de ani în societatea românească, în special în marile oraşe, în care sunt o mulţime de oameni dependenţi de jocurile de noroc, care îşi distrug vieţile, îşi vând ultimii... ultimul avut. Şi tocmai acum, la începutul unei obişnuite şedinţe de plen, într-o marţi, după ce săptămâni de-a rândul aţi tăiat o zi sau două din programul de lucru, după ce aţi refuzat zeci, zeci, deci, 20, 30, 40, 50 de propuneri ale opoziţiei - AUR -, de a introduce pe ordinea de zi a comisiilor raportoare toate proiectele legislative prin care se scoteau jocurile de noroc din afara tuturor localităţilor şi, în special, din localităţile mari, prin care se reglementa în mod foarte strict reclama la aceste jocuri de noroc, după ce aţi făcut... după ce aţi refuzat, după ce aţi făcut jocul industriei, veniţi şi... într-o banală zi, propuneţi ca patru comisii să facă şedinţă în paralel cu plenul, pentru a vă discuta propria dumneavoastră lege. O ipocrizie mai mare nici că se poate.

Şi, mai mult, arătaţi că sunteţi în mod clar controlaţi de industria de jocuri de noroc, spunând că veţi scoate jocurile doar din localităţile sub 15.000 de locuitori, iar după reacţia industriei, veţi vedea dacă mergeţi mai departe sau nu.

Mulţumesc.

(Doamna deputat Dumitrina Mitrea solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna...

Numai un pic, ca să facem un pic de ordine aici.

Doamnă Dumitrina Mitrea, sunteţi al doilea vorbitor AUR.

Suntem... totuşi într-un moment de dezbatere a unei propuneri de a introduce pe ordinea de zi, haideţi să nu vorbim toţi. (Vociferări.)

Facem o excepţie. Doamna Mitrea Dumitrina, al doilea vorbitor de la AUR, ca să aibă şi domnul Moşteanu a doua intervenţie, dar...

Doamna Dumitrina Mitrea:

Îmi amintesc că pe 9 noiembrie am avut la Comisia pentru industrii şapte propuneri legislative, de la toate partidele, iniţiate de toate partidele din Parlament. La acea comisie, în acea zi, dumneavoastră, domnule Simonis, aţi fost prezent şi pur şi simplu aţi spus că vom ajunge la un consens politic, să putem să aprobăm absolut toate acele propuneri legislative.

Ar fi cazul, pentru că fiecare propunere legislativă este bună, şi nu doar cea de la PSD, ar fi bine, dacă tot ne reunim astăzi în toate cele patru comisii, să vorbim de toate propunerile legislative şi să le punem pe toate pe ordinea de zi, pentru că toate sunt foarte importante, nu doar...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...scoaterea acestor jocuri de noroc.

Atunci îmi amintesc că v-aţi rupt cămaşa de pe dumneavoastră, domnule Simonis, şi aţi avut un discurs foarte puternic. Însă, după patru luni, cam mult timp a trecut, în timp ce industria jocurilor de noroc a câştigat foarte, foarte mulţi bani şi, în acelaşi timp, susţinuţi de dumneavoastră, cei din Parlament.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Moşteanu Ionuţ.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Eu mai fac o încercare. Apelez la etică, la bun-simţ, la grija pentru viitorul copiilor, şi vă rog să punem... să cerem comisiilor reunite să meargă la vot şi celelalte proiecte. Şi vi le spun acum din nou. Sunt mai multe proiecte.

Şi, dacă spuneţi că nu am consens, eu o să-l rog pe liderul de grup de la PNL să-mi spună dacă e de acord să băgăm toate proiectele cu păcănele pe ordinea de zi.

Sunteţi de acord, domnule Andronache?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Am dat un vot.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Nu, n-aţi dat un vot.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Moşteanu...

Domnule Moşteanu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule lider de la PSD, sunteţi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Moşteanu, am o rugăminte. (Vociferări.)

Domnule Moşteanu... (Vociferări.)

Domnule Moşteanu, ştiu... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Moşteanu,... (Vociferări.) ...ştiu că v-ar plăcea să conduceţi şedinţa asta, dar încă n-aţi ajuns în punctul acela.

Încă sunt eu cel care conduce şedinţa şi încă sunt eu cel care întreabă dacă e consens sau nu; eu sunt cel care se consultă şi eu sunt cel care pune întrebările. (Vociferări.)

Am întrebat înainte şi nu este consens.

Vă mulţumesc.

Dacă mai aveţi ceva de adăugat?

Dacă nu, voi mai avea eu o intervenţie.

(Coboară la tribună.)

Dragi colegi,

Am votat în unanimitate sau cu un vot de abţinere ca cele patru comisii să se reunească şi să dea prima lovitură industriei păcănelelor. Colegii nu se pot ridica din sală, să plece la comisii, pentru că dumneavoastră nu sunteţi mulţumiţi, după ce aţi votat ca cele patru comisii să se reunească în paralel cu plenul.

Cine vă mai înţelege? Ce vă supără că în peste 90% din localităţile din România, în 10-15 zile de astăzi, pentru că mai durează 5-6 zile cu promulgarea, deci, în 10 zile, după ce intră în vigoare, se publică în Monitorul Oficial legea, vor dispărea în acele peste 90% din localităţi sălile de jocuri din România?

Oameni buni, în satele României nu există altă distracţie, nu există mall-uri, nu există bazine, nu există săli de distracţie, nu există nici parcuri în multe dintre ele; există aceste blestemate de păcănele, care sunt singura distracţie a acestor copii. Acolo trebuie să începem.

Oameni buni, vă mai spun ceva - ne batem cu o industrie care are cifră de afaceri de 7, 8, 10, 12 miliarde de euro. Au cei mai buni avocaţi şi cei mai bine plătiţi avocaţi din România sau din lume.

De aceea trebuie să operăm cu atenţie legile, nu la grămadă, să facem un talmeş-balmeş, să nu iasă nimic din ele şi să nu poată fi aplicabilă niciuna.

Vă cer să avem o logică, o coerenţă, o strategie, să adoptăm act normativ după act normativ, să vedem cum se adaptează şi, eventual, dacă am făcut greşeli, ce speculează industria, şi să le corectăm în legea următoare.

Dacă facem totul de-a gata, ce Dumnezeu mai facem după aia, dacă s-a întâmplat o greşeală şi un amendament a fost eronat? (Vociferări.)

Vă propun să avem această logică, să avem etapă cu etapă, săptămână cu săptămână, să intervenim şi să operăm până vom pune la pământ această industrie a jocurilor de noroc.

Nu vreau să fac acuzaţii, dar este foarte suspectă agresivitatea dumneavoastră într-o zi în care, după 34 de ani, Parlamentul are şansa să adopte prima lege dură împotriva industriei păcănelilor.

Mai fac un apel.

Vă rog, mergeţi în comisii şi votaţi legea asta. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Dacă la ordinea de zi sunt intervenţii?

Doamna... la ordinea de zi? (Se adresează doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună.) Nu aveţi.

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Lege privind energia eoliană offshore; PL-x 119/2024; procedură de urgenţă.

Guvernul României? (Vociferări.)

Domnul ministru Burduja e prezent în sală şi vrea să intervină din partea Guvernului României.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja (ministrul energiei):

Stimaţi colegi,

Este cel mai important proiect pe care Ministerul Energiei l-a iniţiat în ultimii 6-7 ani de zile, după Legea care a reglementat gazele în offshore. Un proiect de o complexitate deosebită, care ne va permite, pe calendarul impus de lege, ca în 2032 să avem primii megawaţi de energie electrică produşi în Marea Neagră.

De altfel, România este prima ţară de la Marea Neagră care avansează într-un asemenea ritm, în ceea ce priveşte energia eoliană offshore.

Vă pot spune că proiectul de lege a avut 32 de avize şi puncte de vedere până să ajungă pe masa Guvernului, la care s-au adăugat peste 100 de puncte de vedere primite în perioada de consultare.

Este şi jalon în PNRR şi este o declaraţie îndrăzneaţă pe care România o face cu privire la securitatea energetică a ţării noastre, cu privire la viitorul energiei verzi şi cu privire la rolul de lider pe care România şi l-a asumat în sectorul energetic regional.

Vă mulţumesc pentru modul în care aţi susţinut acest proiect în comisii şi îmi doresc astăzi să avem votul final pentru acest proiect, pentru a putea merge la promulgare, să ne îndeplinim jalonul din PNRR şi să dăm lumii semnalul că România înţelege şi îşi asumă rolul de lider în sectorul energetic.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru industrii şi servicii, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ioan Mang:

Raport asupra Proiectului de Lege privind energia eoliană offshore

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind energia eoliană offshore, transmis cu adresa PL-x 119/2024, înregistrat la Comisia pentru industrii şi servicii sub nr. 4c-3/102 din 11 martie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru dezvoltarea investiţiilor din domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră, contribuind la îndeplinirea Jalonului 116, aferent Reformei 1 - Reforma pieţei de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic şi susţinerea unui cadru legislativ de reglementare stimulativ pentru investiţii private în producţia de electricitate din surse regenerabile, din cadrul Componentei 6 - Energie a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 8 aprilie 2024 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind energia eoliană offshore, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

La lucrările comisiei au fost prezenţi deputaţi conform listei de prezenţă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Muncaciu Sorin-Titus.

Doamna... doamna Cristina Prună, îmi cer scuze, era înaintea dumneavoastră.

Lăsaţi-o pe doamna înainte, domnule Muncaciu!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este despre România. Este despre dezvoltarea economică a ţării noastre, despre proiecte energetice mari la Marea Neagră. Şi este un proiect la care am lucrat transpartinic, aici, în Parlament, de 3 ani de zile. Am făcut consultări cu instituţiile statului, cu potenţiali investitori, cu societatea civilă, am fost în vizite de studii în Marea Britanie, ne-am uitat la legislaţia de acolo, şi spun eu că a ieşit un proiect în Parlament foarte bun. Un proiect care să permită dezvoltarea acestor investiţii la Marea Neagră.

Însă, de partea cealaltă, a lucrat şi Guvernul la un proiect; şi este cel pe care îl avem pe ordinea de zi.

Mi-aş fi dorit, domnule ministru Burduja, nu vă mai văd în sală, să fiţi prezent ieri la dezbaterile de la Comisia pentru industrii şi servicii, şi să ne asigurăm că, până la urmă, acest proiect chiar va permite dezvoltarea unor investiţii la Marea Neagră, unor investiţii extrem de mari, dezvoltarea unei industrii pe orizontală, noi locuri de muncă, inclusiv în zona Constanţei; dar nu aţi fost prezent; au fost prezenţi colegii dumneavoastră.

Am depus şi amendamente, să ne asigurăm că nu câştigă concesiunea nişte firme de apartament care blochează aceste proiecte şi să ne trezim că nu o să avem niciodată eoliene pe mare. Şi, din păcate, acele amendamente, deşi, în teorie, erau acceptate ca fiind ceva bun, de către colegi, votul politic a primat până la urmă.

Chiar şi aşa, sper să avem aceste eoliene la Marea Neagră. Sper ca ţara noastră să îşi pecetluiască acest viitor energetic.

Şi evident că noi vom vota pentru acest proiect de lege la care am muncit foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Muncaciu, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Se pare că aceste proiecte care vin de la Bruxelles nu se mai opresc.

Această industrie a energiei verzi nu este făcută ca să reuşească, ci ca să nu reuşească şi să consume resurse. Pentru că nu v-aţi întrebat niciodată cât costă această energie, nu? Acest mod de producere a curentului electric trebuie să aibă un backup. Asta ce înseamnă? Tot energie bazată pe clasice.

Mai mult decât atât, haideţi să ne uităm la experienţe recente. Să ne uităm la Germania, care a avut foarte multe ferme din acestea de eoliene, la Marea Nordului, unde vântul este mult mai puternic. Şi care a fost situaţia? La un moment dat nu a fost vânt şi au trebuit să deschidă minele şi au început să folosească din nou cărbunii.

Asta este ce se va întâmpla.

Aşa că toţi cei care lăudaţi această energie verde nu aveţi nici măcar bunul-simţ să spuneţi cât costă. Timp în care biomasa, de exemplu - nu faceţi nimic cu ea.

Unde e domnul ministru de la Energie? Ce s-a întâmplat cu proiectele de biomasă? Nimic.

Ne batem de muscă cu eolienele, care o să ne coste de-o să... şi nici măcar nu produc o energie continuă.

Asta este ce faceţi.

Dar o să plătiţi lucrul ăsta. Nu acum, peste 5 ani, când or să fie gata. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Giurgea Nicolae.

Sau Virgil Popescu?

Doar un vorbitor. Hotărâţi-vă, cine vorbeşte? (Vociferări.)

(Domnul deputat Nicolae Roman solicită să ia cuvântul.)

Neafiliaţii, la final, domnule Roman, îmi cer scuze!

Deci...?

Domnule Giugea, vă rog.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Apreciez ca fiecare să vorbească de lucrurile la care se pricepe.

De cei care vin şi dau cu mingea prin tribune pe aici - m-am săturat.

Craiova şi judeţul Dolj sunt pe locul întâi la TBC, bolnavi de TBC. Dar ştiţi care e cauza? Una dintre cauze sau principalele cauze - Craiova are... în oraş sunt două termocentrale pe cărbune, în Craiova; groapa de gunoi a judeţului Dolj este în intravilanul Craiovei, pe malul Jiului. Şi acum aud că... de ce să facem energie verde?

De-asta trebuie să facem energie verde, ca să nu mai moară oamenii din cauza poluării.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Roman Nicolae, de la neafiliaţi.

Urmează domnul Virgil Popescu.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi şi distinse colege,

Vreau să vă supun atenţiei următorul aspect. Ştiu că este o perioadă agitată, în care sunt interese foarte mari, dar vă rog să vă gândiţi la interesele ţării.

Nu suntem împotriva tehnologiilor noi. Problema este - închipuiţi-vă Marea Neagră ca un teritoriu pe care se pun nişte beţe. Întrebarea mea este - Comisia pentru apărare a văzut această lege? Fiindcă... sunt stabilite trasele de comunicaţii? Sunt stabilite problemele care ţin de apărarea ţării?

V-aş ruga, fiţi foarte atenţi la astfel de proiecte de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Virgil Popescu.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, în sfârşit, suntem astăzi chemaţi să votăm un proiect de lege, un proiect de importanţă vitală pentru sistemul energetic naţional, să putem în sfârşit să folosim potenţialul energetic uriaş eolian al Mării Negre.

S-a lucrat foarte mult la acest proiect de lege. Este proiectul Guvernului, este început în mandatul meu şi continuat. Şi mă bucur că domnul ministru Burduja a venit să-l susţină astăzi aici.

Este un proiect de lege care va permite independenţa energetică a României spre finalul anilor 2030-2032.

Da, energia eoliană poate fi viitorul energetic al României.

Evident, decarbonare fără energie nucleară o să susţin în continuare că nu se poate, iar România, din fericire, are în mixul energetic şi energie nucleară, vom folosi şi gazul ca şi combustibil de tranziţie şi, evident, şi energia regenerabilă.

Şi, ca să-i răspund şi colegului meu, domnului Roman - da, în planul de amenajare a spaţiului marin se regăseşte, evident, şi energia eoliană. Şi, împreună cu Ministerul Dezvoltării, Ministerul Apărării, se lucrează în aşa fel încât concesiunile care se vor da pentru aceste energii eoliene să nu interfereze cu alte sisteme ale securităţii naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dacă la articolele admise, la amendamentele admise, sunt comentarii? Nu.

La cele respinse, avem 6 amendamente respinse. Dacă se susţine vreunul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la vot...

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Păi, apăsaţi pe buton, doamnă, ca să pot să-mi dau seama că doriţi să vorbiţi.

Avem 6 amendamente respinse.

Să-mi indicaţi, vă rog, numărul curent.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De la amendamente respinse, nr. crt. 4.

Este vorba de un amendament care repară exact ceea ce spuneam mai devreme, ca cei care primesc această concesiune să demonstreze capacitate tehnică şi financiară în domeniul energiei regenerabile. Şi am pus acolo o condiţie, ca potenţialul investitor să fi dezvoltat în trecut capacitate de minim 100 de megawaţi; asta ar putea însemna undeva la 100 de milioane de euro. Vorbim de proiecte în Marea Neagră, de miliarde de euro.

Deci cred că este o condiţie minimă să nu ne trezim că primeşte concesiunea o firmă de apartament, care ulterior o poate cesiona sau poate cesiona chiar şi părţi din ea şi să nu avem la final aceste proiecte, să fie doar un joc de a cesiona aceste perimetre.

Sper să-l votaţi!

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, avem marginal...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

4, de la amendamente respinse.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Marginal 4. Este vorba de: "Se introduce o nouă lideră, litera i), la art. 9", da?

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Suntem la secţiunea "Amendamente respinse" şi vă supun votului solicitarea făcută.

Vot, vă rog.

30 de voturi pentru, 70 contra, 15 abţineri.

Amendamentul rămâne respins.

Mai departe, doamnă, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Încă un amendament, domnule preşedinte.

Vorbim de pensiile românilor. Acestea ar trebui să fie unele decente.

Dar ştim că avem o mare problemă cu sistemul de pensii, în România. Aţi văzut cu toţii rezultatul recensământului, acea piramidă inversată şi faptul că în 2035 un angajat o să susţină pensia a 2,5 pensionari. Deci România va fi într-o situaţie foarte dificilă.

Şi atunci trebuie să ne uităm la resursele naturale pe care România le are. Şi avem un model, cel norvegian, unde ştiţi foarte bine, din resursele naturale, din redevenţe, din impozitele pe profit, statul norvegian asigură cetăţenilor săi o pensie suplimentară.

Şi pe acel model am propus şi eu un amendament, ca 80% dintre veniturile care practic ajung la statul român, din redevenţe, să se ducă, prin fondurile de pensii administrate privat, către fiecare român din această ţară, aceşti bani să fie investiţi, astfel încât, la final, şi oamenii, cetăţenii acestei ţări să beneficieze de pe urma acestor resurse naturale, în cazul acesta resursa de vânt.

E un proiect foarte bun. Vă rog să îl susţineţi.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bănuiesc că e vorba de marginal 6, da? Că nu mi-aţi indicat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, domnule preşedinte, marginal 6 de la amendamente respinse.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să vă pregătiţi cartele de vot.

Suntem, de asemenea, la secţiunea de amendamente respinse.

Vot, vă rog.

28 de voturi pentru, 69 contra, 17 abţineri.

Amendamentul rămâne respins.

Nemaifiind amendamente susţinute, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Explicarea cărui vot, că n-am dat niciun vot!

Nu se explică votul la amendamente!

15. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi pentru modificarea art. 451 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 788/2023.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 30 din Legea nr. 51/1995 şi art. 451 din Legea nr. 134/2010.

Modificările propuse vizează instituirea posibilităţii atacării cu recurs sau apel, după caz, în situaţia reducerii prin hotărâre judecătorească a onorariului contractat între avocat şi client.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege dă posibilitatea avocaţilor, într-adevăr, să-şi evalueze... şi dă posibilitatea avocaţilor, prin intermediul onorariilor, să aibă o posibilitate de câştig şi un trai decent.

Este adevărat că, de-a lungul timpului, s-a instituit, aşa, o procedură de negociere şi de stabilire a unor orarii care erau stabilite într-un mod arbitrariu, drept urmare era necesară intervenţia instanţei pentru a diminua aceste onorarii la nivelul şi la un minimal acceptabil.

Dar, în ceea ce priveşte complexitatea, şi aici este important, pentru că toate onorariile pe care avocaţii le stabilesc, le stabilesc în funcţie de complexitatea lucrării şi în funcţie de modalitatea de exercitare şi de îndeplinire a mandatului obţinut de la client.

Şi atunci, dat fiind faptul că şi legislaţia de avocat s-a schimbat în ceea ce priveşte instituirea modalităţii de specializare a avocatului pe domenii de activitate, atunci, în întâmpinarea acestei modalităţi, a venit şi proiectul de lege cu privire la instituirea unui cadru de onorarii care să îndeplinească exigenţele îndeplinirii şi ducerii la îndeplinire a mandatului.

Drept urmare, acest proiect de lege vine, cum spuneam, în întâmpinarea asigurării dreptului de apărare - este un drept constituţional - pentru a îndeplini exigenţele clientului.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2023 privind prorogarea unor termene în domeniul urbanismului şi al construcţiilor; PL-x 648/2023.

Comisia pentru administraţie publică sau Comisia pentru industrii, pentru raport.

Vă rog, doamna Goleac.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2023 privind prorogarea unor termene în domeniul urbanismului şi al construcţiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, domnul deputat Axinia Adrian.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa nr. 33/2023 este o ruşine colosală a Guvernului Ciolacu, PSD-PNL. De aceea, parlamentarii AUR vor vota împotriva legii de adoptare.

Sunt trei elemente esenţiale pe care vreau să le aduc în vedere.

În primul rând, PSD şi PNL doresc să protejeze firmele de partid, încât se încalcă angajamentul asumat prin PNRR privind reformarea cadrului normativ din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, de care depinde a patra cerere de finanţare. Practic, ca să păstraţi firmele căpuşă, renunţaţi la aproximativ 3 miliarde de euro, bani pe care i-ar putea folosi România în infrastructură.

În al doilea rând, din 2016 există legislaţie care vă obligă la certificarea firmelor care se ocupă de construcţii, proiectare şi consultanţă în construcţii.

Prelungiţi din nou termenul şi se va ajunge la 10 ani de când statul român îşi fură singur căciula. Nu-i plac nici standardele de calitate, nici competiţia firească într-o economie de piaţă.

Şi, în al treilea rând, faceţi jocul companiilor străine care primesc contracte colosale şi nu prestează conform banilor plătiţi. Aşa ne luăm ţepe de la turci, italieni şi francezi, în condiţiile în care avem firme româneşti care pot presta aceste lucrări, cu specialişti bine instruiţi, cu utilaje şi cu dorinţă de a lucra.

Ţipă Marcel Ciolacu că vrea patriotism economic şi apoi emite o ordonanţă prin care face jocurile companiilor din străinătate.

Ca inginer constructor, vă spun că această lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 33/2023 este o crimă pentru sectorul construcţiilor edilitare din România, este prima sursă a unei corupţii generalizate care împiedică dezvoltarea infrastructurii din ţara noastră.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Numai o secundă!

Procedură, domnul Gabriel Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La finalul dezbaterii acestei propuneri legislative am rugămintea să suspendăm şedinţa plenului, să desfăşurăm şedinţa Biroului permanent, să reluăm dezbaterile, şi ulterior votul final, în momentul în care primim raportul din partea celor patru comisii raportare pe proiectul pentru care aţi solicitat, şi plenul a aprobat, întrunirea în regim de urgenţă a comisiilor pe proiectul acela de ordonanţă de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă supun votului propunerea domnului Andronache. Deci, prelungirea programului de lucru până ce vine raportul de la cele patru comisii, iar în această perioadă vom intra în pauză şi când vine raportul ne reunim în plen, facem dezbaterea şi începem votul final. Am înţeles corect, da?

Supun votului...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Grosaru, sunt în procedură de vot, domnule! (Vociferări.)

Vot, vă rog.

Avem treabă!

78 de voturi pentru, 29 contra, 6 abţineri.

Propunerea domnului Andronache a fost aprobată.

La dezbateri generale suntem, domnule Grosaru.

Ultimul vorbitor al primei părţi a şedinţei noastre.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Este o chestiune tehnică.

Este încă o dovadă de act normativ care nu îşi justifică urgenţa.

Prin intermediul acestei ordonanţe de urgenţă, pe de o parte se prorogă nişte termene, până în 2026. Pe de altă parte, se abrogă un act normativ. Şi, pe de altă parte, tot aşa, se prorogă un termen până la sfârşitul acestui an.

Drept urmare, aceste ordonanţe de urgenţă care ne vin şi intoxică efectiv ordinea de zi şi lucrările Camerei Deputaţilor trebuie să înceteze, pentru că această modalitate nu înseamnă altceva decât subminarea autorităţii Camerei Deputaţilor şi a Parlamentului României.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Intrăm în pauză până ce revine raportul la PL-x 700, proiectul care interzice păcănelele.

Mulţumesc.

Membrii Biroului permanent sunt rugaţi să vină la sala de şedinţe; şi Comitetul liderilor, de asemenea.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun să continuăm şedinţa noastră de astăzi.

Mai avem un singur proiect pe ordinea de zi.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pe procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Procedură la ce, domnule Moşteanu?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La ordinea de zi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi nu avem ordine zi, continuăm proiectele!

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

O să vă rog să cereţi acordul liderilor de grup, aşa cum şi noi ne-am dat acordul mai devreme, să convocăm cele patru comisii de raport şi să băgăm în comisii pentru raport celelalte proiecte care au ca obiect de reglementare jocurile de noroc.

Şi încep cu proiectul dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, PL-x 495/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru completarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă), proiectul care ar urma să scoată de tot păcănelele din localităţi.

O idee bună, haideţi să dăm raport şi pe acest proiect şi să închidem această discuţie astăzi!

Vă rog să cereţi acordul liderilor de grup!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Vă rog să luaţi loc!

Mulţumesc.

Aţi avut intervenţia, ajung aici.

Domnule Moşteanu, convocarea comisiilor... (Vociferări.)

Vă rog, vă rog, vă rog!

Convocarea comisiilor parlamentare necesită acceptul preşedinţilor comisiilor parlamentare.

Domnul Drulă, care astăzi este absent, este preşedintele Comisiei pentru transporturi.

Vi s-ar părea normal că eu o să convoc Comisia pentru transporturi, când domnia-sa este plecat şi nu este la serviciu? (Aplauze.)

Am stabilit, cu alte ocazii, că acolo unde preşedinţii comisiilor acceptă convocarea comisiilor, o facem, unde nu, nu!

Consens nu aveţi, că am discutat deja cu liderii grupurilor parlamentare.

Mergem mai departe.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009; PL-x 700/2023; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnule preşedinte Mang, vă rog.

Domnul Ioan Mang:

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocului de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, transmis cu adresa PL-x 700 din 6 noiembrie 2023.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenţei de organizare şi de exploatare a jocurilor de noroc, interzicerea băuturilor alcoolice în locaţii, înfiinţarea unui registru al companiilor şi sediilor, precum şi majorarea garanţiilor depuse de companii, obligaţia operatorilor de a avea sediul social în România.

Potrivit prevederilor art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completări ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege în şedinţă comună.

În urma dezbaterilor, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Tot pe procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Suntem la dezbateri generale, nu mai avem procedură, domnule Moşteanu!

Nu am făcut niciun abuz, nu suntem în procedură.

Domnul Dan Tanasă, de la Grupul AUR, dezbateri generale.

A fost introdus prin vot, în unanimitate, domnule Moşteanu. (Vociferări.)

Domnule Moşteanu, atunci când s-a cerut convocarea comisiilor, s-a cerut şi introducerea pe ordinea de zi. (Vociferări.)

A fost unanimitate, cu vot, pentru că toată lumea era de acord.

Domnul Dan Tanasă, vă rog.

Domnule Dan Tanasă, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Tanasă:

Da, mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Acesta e un nou caz, un nou exemplu al modului dictatorial specific Coreei de Nord şi Rusiei, în care PSD, PNL şi UDMR înţeleg să ţină şedinţele Camerei Deputaţilor.

În mod evident, dacă dăm banda înapoi, că aceste şedinţe se înregistrează, niciodată nu a fost solicitată introducerea pe ordinea de zi a acestui PL-x.

S-a solicitat, într-adevăr, ca comisiile să întocmească raportul, dar proiectul nu a fost introdus pe ordinea de zi.

Acum susţineţi că a fost introdus pe ordinea de zi, o chestiune care, în mod evident, nu corespunde realităţii.

Adevărul este - da, şi să spunem, că tot se înregistrează aici - că în comisii nu aţi luat niciun amendament, aţi interzis pur şi simplu deputaţilor opoziţiei să ia cuvântul. Aţi ţinut şedinţa pentru întocmirea raportului, şedinţa comisiilor, aţi ţinut-o, repet, aşa cum se ţin şedinţele în Coreea de Nord şi la Moscova, în Rusia.

Adevărul este că cei care se află în spatele păcănelelor sunt cei care finanţează campaniile electorale ale PSD, ale PNL. Ăsta este şi motivul pentru care nu vreţi să-i deranjaţi, la fel cum nu vreţi să deranjaţi nici firma austriacă, care are peste 6.000 de video-loterii, în incinta Loteriei Române,

da, Novomatic... Şi, sub conducerea PSD şi PNL, la Loteria Română aţi făcut o pagubă de nu mai puţin de un miliard de euro, prin nişte păcănele pe care le-aţi ţinut în depozit, în timp ce aţi chemat o firmă austriacă să pună terminale de păcănele în incinta Loteriei Române.

Iar cum, mimaţi, aţi creat o problemă care în mod evident afectează viaţa a zeci de mii de români, iar acum mimaţi interesul şi nu rezolvaţi deloc problema, pentru că nu vreţi să deranjaţi, nu vreţi să-i deranjaţi pe cei care vă finanţează campaniile electorale, "băieţii deştepţi" din industria păcănelelor din România. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Focşa...

Domnul deputat Moşteanu Liviu-Ionuţ, dezbateri generale.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă reamintesc că faceţi un abuz. Aveaţi nevoie de unanimitatea liderilor pentru introducerea pe ordinea de zi.

USR este de acord să fie introdus acest proiect pe ordinea de zi doar dacă convocaţi comisii. Sunt aici în sală oamenii şi băgăm toate proiectele cu păcănele pe ordinea de zi, inclusiv proiectul dumneavoastră, domnule Simonis.

Este o ipocrizie fără margini să vă prefaceţi că vreţi să opriţi acest flagel, însă să puneţi la vot şi în dezbatere doar un proiect, care oricum e o ordonanţă de urgenţă care este în vigoare, la care aţi modificat câteva lucruri, multe dintre ele cerute chiar de industria păcănelelor.

Industria păcănelelor a venit la voi, PSD-iştilor şi PNL-iştilor, şi v-a zis că vor să cheltuiască mai puţin pe outdoor şi să-i obligaţi prin lege să nu mai facă o cursă a înarmărilor cu zeci de metri pătraţi, sute de metri pătraţi de mash-uri de outdoor prin oraşe... Şi aşa s-au trezit băieţii că le rămân nişte milioane în buzunar, pentru că dumneavoastră, azi, PSD şi PNL, aţi zis că outdoorul pentru păcănele trebuie să fie maximum 35 de metri pătraţi.

Cât din milioane alea vi se întorc, domnule Ciolacu şi domnule Ciucă?

Sunteţi părtaşi la distrugerea a sute de mii de familii din România!

Dacă interziceţi păcănelele doar în localităţile cu mai puţin de 15.000 de locuitori, e praf în ochi şi ştiţi foarte bine asta!

V-aţi bătut joc de Parlamentul ăsta, aşa cum nici Dragnea nu a făcut-o!

N-am văzut în comisia aia nici pe vremea lui Ciordache aşa ceva. Bătaie de joc în care să nu permiţi opoziţiei să dezbată amendamentele, amendamente trimise de preşedinta Comisiei juridice, de la PNL, cu 9 minute înainte! De la PSD! PNL, PSD, oricum aceeaşi mizerie, ştim foarte bine! (Aplauze.)

PNL, aţi devenit brelocul PSD, şi astăzi aţi dovedit asta încă o dată, după ce aţi pus la păcănele frizerul ăla săptămâna trecută!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi, domnule Moşteanu!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Să vă fie ruşine! Asta este concluzia. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Vă bateţi joc de o ţară!

Credeţi că dacă vă luaţi pantofi de 1.500 euro deveniţi nişte PSD-işti...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...mai "spălaţi" decât ai lui Dragnea, dar nu sunteţi! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Moşteanu.

Domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ştim bine, Statele Unite, partener strategic pe care noi îl avem, au păcănelele, casele de pariuri, cazinourile, la 40-50 de kilometri distanţă de marile localităţi.

Eu nu înţeleg ce e atâta de complicat, că până la urmă nu e vorba de politică, de culoarea politică, este vorba de siguranţa tineretului nostru, şi sunt şi oameni adulţi. Eu am cunoscut, la Constanţa, un caz, în 2008, un inconştient - că nu pot să-l numesc, Dumnezeu să-l ierte! -, după ce a cheltuit la păcănele, la cazinou, în Constanţa, vizavi de McDonaldʾs, lângă Delfinariu, şi-a tras un glonţ în cap, după ce şi-a vândut casa.

Vă daţi seama, noi suntem în situaţia de a ne certa aici, între noi, doar pentru că nu vrem să scoatem mizeriile astea?

În comune vedeţi Bet, Magnum peste tot. Astea sunt, multe dintre ele, firme străine, că nu sunt ale noastre. De ce nu vreţi să le scoatem afară?

Copiii sunt crescuţi de părinţi, apoi ajung de n-au locuri de muncă, ajung pe social. Banii pe care îi primesc şi îi mai primesc şi de la părinţi se duc şi îi cheltuiesc la case de pariuri, la păcănele.

E atât de simplu! Facem ceva pentru tineretul nostru!

Ce atâta ceartă şi necaz între noi?! Râde un popor întreg de noi! Sunteţi în campanie!

Domnilor de la PSD şi domnilor de la PNL,

Nu mai fiţi ipocriţi, vă rog frumos! Până la urmă, o propunere nu contează de unde vine! Că-i de la AUR, că-i de la USR, că-i de la UDMR, dacă e bună, trebuie să o votăm şi cu asta punct.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimaţi colegi,

Cred că este evident pentru oricine, dar dincolo de orice îndoială, după intervenţia preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, că industria v-a pus la pământ.

Explicaţia cum că reglementaţi acum o bucată şi în funcţie de cum reacţionează mai vedeţi mai departe, pentru mine înseamnă un singur lucru: sunteţi laşi! Ori vreţi să reglementaţi un domeniu cap-coadă, i-aţi văzut toate vulnerabilităţile, de la publicitate până la localizarea acestor spaţii, de la jocurile de noroc în spaţii fizice până la tot ce înseamnă aplicaţii online, ori vreţi să faceţi ceva cu adevărat clar, curajos, asumat, cap-coadă, ori recunoaşteţi că v-aţi aşezat în genunchi şi nu faceţi decât să transmiteţi - credeţi dumneavoastră - opiniei publice că rezolvaţi o problemă.

Vi s-a dat o comandă. Este foarte clar pentru oricine urmăreşte intervenţiile dumneavoastră, modul heirupist în care aţi reglementat, modul în care aţi venit la tribună să vă cereţi scuze faţă de industrie că faceţi acum puţin - probabil aşa aţi negociat - şi dacă e bine treaba, mai vedeţi mai departe, dacă nu, lăsăm aşa, să se aştearnă tăcerea.

Asta este guvernarea PSD-PNL!

Îmi aduc aminte de proiectul PNL, propus de un coleg, care a fost "ciuntit" în Senat, ca urmare a lobby-ului industriei.

Asta este România în acest moment, căpuşată de grupuri de interese care sunt conectate la cele două mari partide, care câştigă şi financiar, şi ca influenţă, din această relaţie bolnăvicioasă cu mediul care generează fonduri, în cazul de faţă jocurile de noroc.

Deci, terminaţi cu lozincile triumfaliste că aţi rezolvat problema!

Este evident că aţi fost puşi în genunchi, faceţi o cârpeală, ca să nu zică lumea că n-aţi făcut nimic...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... când, în realitate, nu aveţi nicio viziune şi nici voinţă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Asta nu este politică făcută cu asumare!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Voi avea şi eu o intervenţie.

(Coboară la tribună.)

Am auzit multe chestiuni care suferă de fractură logică în aceste zile. Un ministru în Guvernul Orban, guvern care a amnistiat industria păcănelelor, în ultima zi de mandat, cu 800 de milioane de euro, ne ţine nouă lecţii despre ce şi cum ar trebui să facem cu păcănelele.

Un alt vorbitor, din partea stângă a sălii, ne spunea că industria a comandat să închidem săli de jocuri.

Oameni buni, după ce această lege intră în vigoare, adică în 10-20 de zile, peste 90% din localităţile din România nu vor mai avea nicio sală de jocuri cu păcănele în incinta lor! (Aplauze.)

Cum Dumnezeu poate cineva să sufere de asemenea fractură logică încât să scoată asemenea aberaţii?! Să spui că reglementarea care restricţionează publicitatea nu face altceva decât să economisească firmele, societăţile de păcănele din bani, e altă fractură logică, pentru că colegii..., pentru că cei de la USR au câteva legi prin care încearcă să diminueze publicitatea pentru această industrie. Or, aţi făcut-o la comanda industriei?! Mă întreb dacă aţi făcut-o la comanda industriei, pentru că liderul dumneavoastră a spus că industria rămâne cu bani dacă limităm publicitatea.

Mă întreb de ce astăzi sunteţi atât de supăraţi? Există două explicaţii, două potenţiale explicaţii.

Una. Că vă sponsorizează şi că v-au cerut să blocaţi legea astăzi în Parlament... (Aplauze.) ... sau cea care ... a doua explicaţie, anume aceea că vă deranjează foarte tare faptul că amendamente depuse de actuala majoritate fac, în sfârşit, prima lege împotriva industriei păcănelelor. Este prima victorie împotriva unei industrii care pare că vă finanţează, de sunteţi atât de supăraţi! Este prima victorie împotriva unei industrii care are zeci de miliarde.

Şi, da, am ţinut secretul, nu v-am spus cu o săptămână înainte că vrem să facem legea asta, că v-aţi fi dat foc prin Parlament ca să ne blocaţi, şi nu v-am permis asta! (Aplauze.) V-am lăsat doar cu scandalul de astăzi. (Aplauze.)

În final, vă spun atât. Da, am avut o strategie, oameni buni. Închidem în 90% din localităţi, în primă fază, vedem care sunt eventualele breşe, pentru că atunci când te lupţi cu o industrie care are 10, 20, 15 miliarde de euro cifră de afaceri însumată, te aştepţi să fii atacat. Vrem să vedem dacă e aplicabilă, dacă în 20 de zile se închid aceste săli şi, dacă nu, să mai avem o altă lege, prin care să corectăm eventualele breşe. E vorba de logică, inteligenţă şi strategie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Am încheiat dezbaterile.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dacă la articole? Nu.

La amendamente admise? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, care se va desfăşura în câteva minute, după ce se resetează sistemul - două, trei minute.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să introduceţi cartelele în console; ne pregătim de sesiunea de vot final.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului "Europa în mişcare" - oportunităţi de mobilitate în scopul învăţării pentru toţi COM (2023) 719; PHCD 20/2024.

Vot, vă rog.

244 de voturi pentru, unul împotrivă, o abţinere, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2023 privind politica de extindere a UE COM (2023) 690; PHCD 24/2024.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 4 abţineri. Adoptat.

Domnul Albişteanu Mihail, din partea Grupului AUR, explicarea votului.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

Grupul AUR a votat pentru, evident, dar atenţia acordată Balcanilor de Vest nu trebuie să ne facă să neglijăm integrarea Republicii Moldova.

Pe de altă parte, să nu uităm că România a intrat în Uniunea Europeană în 2007, iar Croaţia în 2013. Acum, Croaţia se află în spaţiul Schengen; România nu.

Sperăm să nu vedem Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Serbia intrate în spaţiul Schengen înaintea României.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un nou plan de creştere pentru Balcanii de Vest COM (2023) 691; PHCD 25/2024.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru, 4 abţineri. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru introducerea, modificarea sau completarea menţiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene în cuprinsul unor acte normative, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 106/2024.

Vot, vă rog.

251 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, explicarea votului.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Alianţa pentru Unirea Românilor a votat pentru acest proiect de lege, însă suntem nevoiţi din nou să facem apel la ministrul justiţiei, la domniile-voastre, cei din PSD şi PNL, să vă aduceţi foştii colegi acasă, de prin Italia, de prin Grecia şi, mai nou, din Franţa. Recentul caz, de acum câteva zile, este al Prinţului Paul, pe care nu reuşiţi să-l aduceţi acasă din Franţa, stat care face parte din Uniunea Europeană. Fostul vostru coleg şi primar de Bucureşti este şi el bine-mersi, în Grecia. Iar în Italia, ştiţi foarte bine, sunt mai mulţi dintre foştii dumneavoastră colegi, care aşteaptă să revină acasă.

Faceţi-vă datoria şi aduceţi toţi fugarii români acasă!

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

5. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi pentru modificarea art. 451 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 788/2023.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru şi unul împotrivă. Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Olivia-Diana Morar.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Vă mulţumesc.

Judecătorii nu vor mai putea reduce din oficiu onorariile avocaţilor.

Acest proiect de lege, iniţiat de avocaţi şi jurişti din Partidul Naţional Liberal, vine în întâmpinarea unei problematici mai vechi, cu care se confruntă profesia de avocat, legată de posibilitatea instanţei de a interveni în cenzurarea onorariilor avocaţiale.

Prin adoptarea acestui proiect de lege, doar părţile pot cere reducerea onorariului avocaţial, în baza unor criterii clar stabilite.

Este un proiect de lege care vine în apărarea profesiei de avocat, a redării demnităţii şi profesionalismului avocaţilor.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim şi noi.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2023 privind prorogarea unor termene în domeniul urbanismului şi al construcţiilor; PL-x 648/2023.

Vot, vă rog.

208 voturi pentru, 26 contra, 12 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009; PL-x 700/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

243... (Aplauze.) ...de voturi pentru, 4 abţineri şi doi colegi care nu votează. (Aplauze.) Adoptat. (Aplauze.)

Explicarea votului, doamna deputat Diana Stoica, de la USR.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E foarte interesant cum PNL nu a avut nicio părere la dezbaterile pe acest proiect de lege, după ce acum mai puţin de o săptămână a pus un hairstylist în fruntea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, doamnă, dacă aveţi la legea asta ceva de spus.

Doamna Diana Stoica:

Sigur că am, da. (Aplauze. Vociferări.)

Ştiţi foarte bine că eu şi colegii din USR am iniţiat acum aproape 2 ani această luptă.

Dependenţa de jocuri de noroc este dependenţa cu cea mai mare rată de suicid. Psihiatrii ne spun că una din 5 persoane care este dependentă vrea să se omoare.

Flagelul jocurilor de noroc nu există doar în localităţile care au 15.000 de locuitori. Păcănelele distrug milioane de familii din toată ţara.

Noi am votat pentru această lege, dar până nu vom adopta soluţiile corecte, noi lăsăm neprotejaţi mai mult de jumătate dintre români. 11.163.000 de oameni nu au niciun fel de protecţie, în momentul de faţă, din partea legii.

Şi soluţiile corecte există în legislaţie, atât în legile USR, cât şi în legile PSD. Adică - să le scoatem din drumul copiilor spre şcoală şi din drumul oamenilor spre muncă, ceea ce face şi legea noastră şi legea dumneavoastră; să eliminăm toată publicitatea din spaţiile publice, de pe stadioane, din aeroport, din gară, de pe tricourile fotbaliştilor, de pe blocuri, că ne-au împânzit efectiv toate oraşele; şi să nu le mai dăm tot felul de excepţii, pentru că ştiţi foarte bine că şi astăzi sunt exceptaţi, spre exemplu, de la obţinerea avizului din partea primăriei, pentru a exista.

Până nu vom adopta toate aceste legi, nu vom putea spune că ne-am făcut treaba şi că am rezolvat cumva responsabilitatea morală pe care Guvernul şi Parlamentul o au în această ţară, în care flagelul jocurilor de noroc a ajuns la un nivel de necontrolat în momentul de faţă. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat George Simion, de la AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

"A fost nevoie de inteligenţă, de strategie, de viziune ca să trecem acest proiect de lege!"

Aveţi pantofi de 1.500 de euro şi sunteţi sponsorizaţi din banii de pe jocuri de noroc, să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Explicaţi ce faceţi cu Novomatic-ul!

Explicaţi de ce ajungem în comunităţile defavorizate să avem familii despărţite!

Pentru că voi nu vreţi să treceţi celelalte proiecte de lege care protejează aceste comunităţi de oameni săraci. Voi, guvernare socialistă!

Explicaţi-le oamenilor, cu pantofii voştri de 1.500 de euro, cum îi protejaţi pe săraci!

Cu farmacii, cu bănci şi cu cazinouri. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Miklós Zoltán, de la UDMR.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR a votat pentru adoptarea acestei iniţiative. Considerăm că este nevoie de adoptarea unor măsuri asemănătoare pentru a stopa acest fenomen extraordinar de nociv pentru întreaga societate.

Considerăm însă că nu este suficient ceea ce am făcut astăzi.

Vă învederez faptul că şi astăzi, de exemplu, în cazul veniturilor din jocurile de noroc - sunt impozitate sumele peste 10.000 de lei cu 3% şi sumele care sunt între 10.000 şi 67.750 de lei cu 20%.

În aceste condiţii, nu cred că este normal ca veniturile din păcănele să fie impozitate la o cotă mult mai redusă decât munca cinstită.

Avem, aşadar, încă multe lucruri de făcut.

Şi în cazul aglomerărilor urbane de peste 15.000 de locuitori, am putea face ceea ce a spus colega de la USR - să introducem obligativitatea de a obţine autorizaţia de funcţionare de la primărie.

În concluzie, este un pas binevenit, dar insuficient. Motiv pentru care vă invit să continuăm împreună cu adoptarea unor noi iniţiative de acest gen.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Cozma, PNL.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Mulţumesc tuturor celor care au votat acest proiect până la urmă.

Grupul PNL a fost pentru.

Şi Grupul PNL va vota orice proiect care vine să stârpească acest fenomen. Acest fenomen care lasă multă suferinţă în urmă, multe lacrimi şi destramă familii.

Sigur că nu e suficient, dar orice pas este binevenit.

PNL a fost primul partid care a făcut o lege, un proiect de lege pentru lista celor indezirabili, cei care nu mai pot intra în sălile de jocuri de noroc dacă sunt dependenţi şi au anumite probleme. Asta a făcut PNL.

Dar, săptămâna viitoare, vă solicit, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să punem pe ordinea de zi proiectul care vine să interzică publicitatea la jocurile de noroc din orice... (Vociferări.) ...punct de vedere.

Şi acesta este un pas înainte.

Şi vom face şi alţi paşi înainte, stimaţi colegi, nu vă agitaţi.

Şi aceste proiecte nu trebuie neapărat cuantificate politic. O facem pentru mamele şi soţiile care plâng din cauza acestei dependenţe, acestui fenomen care ia amploare, din păcate.

Şi nu există nicio diferenţă între dependenţa de jocurile de noroc şi dependenţa de droguri sau alcool.

Cu Dumnezeu înainte! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, de la neafiliaţi.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Este un proiect de lege într-adevăr bun.

Jocul de-a hazardul trebuie să dispară din societate, pentru că nu face altceva decât să distrugă familii.

Dar ceea ce vreau eu să spun este că inclusiv nerespectarea drepturilor cetăţenilor şi nerespectarea regulamentelor înseamnă tot un joc de-a hazardul. Înseamnă să te joci cu drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Şi toate lucrurile astea trebuie să înceteze. Pentru că văd că toate chestiunile astea, chiar dacă am făcut apel de atâtea ori, de la această tribună, de a înceta aceste practici, totuşi sunt împământenite şi se află şi pornesc chiar de aici, din Grupul minorităţilor naţionale, care asta face, joc de-a hazardul. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Voi avea şi eu o intervenţie.

(Coboară la tribună.)

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

E o lege care totuşi a trecut cu o largă majoritate, cu doar 4 voturi rătăcite, cu abţinere, şi niciun vot împotrivă, lucru pentru care vreau să vă mulţumesc tuturor celor care aţi votat. (Aplauze.)

Nu vreau... (Aplauze.) ...nu mai vreau să creez o polemică, sunt mulţumit de consecinţă, de final, de votul pe care l-aţi dat cu toţii.

A spus reprezentantul UDMR că nu e suficient. Şi e adevărat. Nu e suficient, am spus-o şi eu.

Este un prim pas, este o primă victorie împotriva industriei păcănelelor, care, în următoarele zile, va trebui să închidă, aşa cum vă spuneam, în peste 90% din localităţile, din comunele şi oraşele României, sălile de jocuri care astăzi sunt deschise.

Dacă asta nu e o victorie, mă întreb ce înseamnă o victorie.

Vreau să vă mai spun că, deşi nu e suficient, deşi mai avem multe de făcut împreună, totuşi, după ce această lege intră în vigoare, va fi mai bine decât este astăzi.

Astăzi este un no man's land, fiecare poate să facă ce vrea, poate deschide oriunde, oricâte. După ce această lege intră în vigoare, lucrurile se vor schimba.

Şi vă promit, vă garantez şi mă angajez, în numele partidului pe care îl reprezint, că în perioada următoare veţi vedea alte noi acte normative, alte legi, care pe unii poate îi deranjează, dar pe români îi ajută foarte mult.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Legi organice. Adoptări

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 12/2024.

Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, 60 de voturi contra, 18 abţineri.

Legea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. (Aplauze. Vociferări.)

Mergem mai departe.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Păi, a picat. Ce să explici? A picat. (Vociferări.)

Vă rog.

Nu, am crezut că vreţi să dezbateţi... să spuneţi... legea care a fost aprobată. Aceea a picat.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, am vrut să-mi explic votul. Asta facem noi la explicarea votului, domnule preşedinte de şedinţă.

E bine, aveţi un specialist la Agricultură, care aşa v-a zis vouă că trebuie votat. După cum îl aveaţi şi pe frizerul/hairstylistul de la Jocurile de Noroc.

Felicitări, puneţi oameni potriviţi la locurile potrivite!

Cine vă sfătuieşte şi pe agricultură, unde odată eraţi cumva în domeniu, vă sfătuieşte prost. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat Victor Ilie, vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Nu aţi reuşit să limitaţi dreptul de proprietate.

Felicitări celor care au votat împotrivă! (Aplauze.)

Alianţa Dreapta Unită oricum era pregătită să atace la Curtea Constituţională acest proiect. Nu vă permitem să călcaţi în picioare drepturile fundamentale. Cum aţi făcut, de altfel, astăzi, în Comisia juridică reunită cu celelalte comisii - nu aţi dat voie opoziţiei nici măcar să propună amendamente.

"Partidul Comasat Român", am un mesaj pentru voi... Comasare plăcută!

Va dura până în 9 iunie, când vă vor trimite cetăţenii la plimbare. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Adrian Chesnoiu, PSD.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Bună ziua, dragi colegi!

E un moment trist pentru agricultura României.

Şi o să vă dau câteva explicaţii, în ciuda bucuriei pe care o resimt unii care nici măcar n-au înţeles legea şi au înţeles că a face opoziţie în Parlamentul României nu înseamnă să vii cu o activitate proactivă, benefică celor pentru care legiferezi, ci pur şi simplu să te opui în orb unor iniţiative legislative benefice.

Explic şi pentru cei care n-au înţeles ce au votat astăzi.

În primul rând, modificarea Codului civil, prin aducerea unor noi obiective în ceea ce priveşte încheierea contractului de arendă, le oferea fermierilor români stabilitate, predictibilitate şi încredere. Încredere că în cei 7 ani în care se aflau sub protecţia unui contract de arendă încheiat cu proprietarul de drept al terenului, ţinând cont de faptul că propunerea legislativă nu afecta niciunul dintre cele 3 elemente caracteristice ale dreptului de proprietate, deci un contract de arendă nu putea fi încheiat cu cineva care n-avea calitatea de proprietar, aflându-se sub protecţia unui astfel de contract de arendă, ar fi putut face investiţii pe terenul pe care îl lucra.

De ce 7 ani? Pentru că, stimaţi colegi parlamentari care votaţi fără să gândiţi, atunci când investeşti într-un teren două-trei milioane de euro, într-o solă de 200 de hectare, pentru a face un sistem de irigaţii - vedeţi bine că în ultimii 5 ani de zile plătim despăgubiri din bugetul statului, pentru faptul că schimbările climatice ne afectează pe toţi şi mai ales pe fermierii români - când investeşti două-trei milioane de euro şi în mijlocul acelei sole de 200 de hectare este un proprietar, poate un fond de investiţii străin, care a cumpărat un hectar mai pe nimic în perioada în care aţi liberalizat vânzarea terenurilor agricole, o să ne trezim că o aripă de irigat nu mai poate să funcţioneze pentru că vine acel proprietar de teren şi-ţi interzice să mai lucrezi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să...

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

...şi să utilizezi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...concluzionaţi.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

...acel sistem de irigaţii.

Este doar una dintre explicaţiile pe care voiam să vi le aduc în atenţie.

Vine campania electorală şi o să mergeţi toţi în teritoriu, să daţi ochii cu fermierii români, cu cei care fac cu profesionalism această activitate, şi să le explicaţi toţi cei care aţi votat împotrivă sau v-aţi abţinut de ce aţi votat aşa. E datoria dumneavoastră să le spuneţi. Noi ştim de ce am făcut această iniţiativă benefică pentru fermierii români.

Şi staţi liniştiţi, că o s-o reluăm.

Numai bine!

Şi marota aceasta, cu faptul că este neconstituţională - stimate coleg, când veniţi la această tribună - aţi depus un jurământ cu mâna pe Biblie - să nu minţiţi.

Să nu minţiţi înseamnă să...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule Chesnoiu.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

...să spuneţi că decizia Curţii Constituţionale...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc...

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

...a dat...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...domnule Chesnoiu.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

...a dat neconstituţional acest articol pentru modalitatea în care a fost adoptat, nu altfel.

La revedere! (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2023 pentru modificarea şi/sau completarea unor acte normative din domeniul pensiilor publice; PL-x 563/2023.

Vot, vă rog.

172 de voturi pentru, 3 împotrivă, 68 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 698/2022.

Vot, vă rog.

235 de voturi pentru, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră; PL-x 523/2023.

Vot, vă rog.

208 voturi pentru, 26 contra, 4 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Sorin-Titus Muncaciu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Continuaţi să daţi apă la moară aberaţiilor venite de la Uniunea Europeană.

Nu există nicio bază ştiinţifică pentru ce aţi votat acum. E vorba de o moleculă la 1.000.000.000 de molecule în atmosfera superioară. Despre asta este vorba.

Cum puteţi să votaţi aberaţiile astea?

De ce nu... de ce nu vă angajaţi nişte oameni de ştiinţă, care să vă spună lucrurile astea?

Votaţi numai aiureli, aşa cum aţi făcut-o şi cu decarbonizarea. De ce aţi votat asta? S-a schimbat dioxidul de carbon în atmosferă?

Aţi închis minele, aţi închis grupuri electrogene.

De ce faceţi lucrurile astea? De ce nu vă duceţi la ştiinţă? N-aveţi oameni de ştiinţă în interiorul partidului dumneavoastră, care să vă spună că astea sunt aberaţii? (Vociferări.)

Dar o să plătiţi asta, la vot. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

12. Proiectul de Lege privind energia eoliană offshore; PL-x 119/2024.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, două împotrivă, două abţineri. Adoptat.

Doamnelor şi domnilor,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, republicată, astăzi, 9 aprilie 2024, s-a depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 - PL-x 700/2023, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, adică astăzi, 9 aprilie 2024.

Vă mulţumesc pentru participare.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.50.