Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Începem şedinţa noastră dedicată declaraţiilor politice.

Şi începem cu domnul Radu Ciornei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Deranjăm, deci existăm!".

Aşa cum era de aşteptat, apropierea alegerilor din super anul electoral 2024 a activat idiocraţia de partid a comasaţilor, care doresc cu tot dinadinsul să îşi păstreze funcţiile obţinute prin rudenie, şpagă şi linguşeală, nicidecum prin competenţă şi morală.

Asist zilnic, pe toate canalele media şi sociale, la un spectacol elucubrant al celor care, în disperarea lor patologică, recurg la minciuni, dezinformări sau chiar la ameninţări şi insulte birjăreşti.

Vreau să transmit, de la această tribună, că mă bucur foarte mult că am deranjat idiocraţia locală prin sprijinul pe care îl dau, de mai bine de un an şi jumătate, oamenilor din Comuna Forăşti, conduşi de o administraţie indolentă şi delăsătoare, preocupată doar de adunarea banilor în puşculiţele electorale alimentate prin devastarea sistematică a mediului, prin exploatări necontrolate ale resurselor locale.

Ce nu mă bucură este faptul că într-o comună ce rămâne în fiecare vară fără apă, trăind ca în Evul Mediu, unii politicieni de mucava, ce se luptă cu cratimele şi gramatica, acuză ipocrit de vini imaginare oamenii care vor să aducă localitatea în secolul XXI. Pe când problemele reale ale multor localităţi din România sunt lipsa cronică a infrastructurii, glodul, mizeria, sărăcia, violenţa intrafamilială, abandonul şcolar, depopularea sau sarcinile mamelor minore, o serie de disperaţi politici pentru o sinecură dubioasă acuză vini himerice, precum legăturile noastre cu mefistofelicul Soros, ori atacul iminent al minorităţilor sexuale, etnice ori religioase asupra fibrei morale a poporului. Aceste aberaţii denotă o paucitate de idei, lipsa unor soluţii la probleme reale, creând un duşman imaginar de care ei, patrioţii verzi, îi vor proteja vitejeşte, călare pe calul alb al moralei lor neprihănite, pe toţi cei care le vor da votul.

Ştiam de multă vreme că o cultură reală a dezbaterilor politice civilizate este cvasi imposibil de implementat, pe termen scurt şi mediu în România zilelor de azi, dar în fiecare campanie mă oripilează gândirea reptiliană a celor care vandalizează corturile, care, aşa cum s-a întâmplat zilele trecute la Marginea şi Fălticeni, fură ori distrug panourile electorale. Însă, cred că pentru oamenii cuminţi, vandalismul, ura, încrâncenarea unora de a lupta prin orice mijloace împotriva celorlalte partide din spectrul electoral, aduce simpatie pentru victime şi lehamite faţă de pitecantropii politici care au ca arme ciomagul, cuţitul, înjurăturile şi scuipatul.

M-am bucurat că la lansarea candidaturii doamnei Mihaiela Ivlev la Forăşti, adversarii politici din comună au scos la stradă o faţă de masă de la vreun parastas, au vopsit-o cu sprayul şi au reiterat faptul că ei vor apăra comuna de asaltul hoardelor de minoritari care vor năvăli peste ei, ....

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...în cazul că doamna Ivlev va avea succes.

Refuz să comentez această aberaţie, m-aş afunda prea tare într-o noapte a minţii, proprie celor care acuză disperaţi asalturile unor adversari iluzorii. Gândire medievală, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

... metode medievale!

Închei imediat!

O administraţie nouă la Forăşti va aduce, în primul rând, respect faţă de oameni, apă curată şi o albie a Moldovei ce va renaşte cu timpul. Alegerea este întotdeauna a oamenilor, nu a politrucilor care ne aruncă de trei decenii praf în ochi.

Vă mulţumesc.

Radu Ciornei, deputat USR de Suceava.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz sau domnul Apostol?

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"PSD şi PNL au un dispreţ profund faţă de bucureşteni"

Nu au propus nimic pentru bucureşteni, niciun plan, nicio viziune. Au propus doar nişte candidaţi care să răspundă comenzilor politice de la centru.

La început l-au pus pe Cîrstoiu, acum îi propun pe Firea şi Burduja.

PNL a ajuns chiar jenant - să propună un "iepuraş" care să-l ajute pe Piedone. Un vot pentru Burduja înseamnă un vot pentru Piedone. Un vot pentru PNL înseamnă un vot pentru PSD.

PNL se PSD-izează zi de zi.

Îl mai ştiţi pe deputatul PSD de Argeş, cel care era acuzat de viol faţă de un băiat? Despre care preşedinta PNL Argeş, Alina Gorghiu, declara: "Ştirea despre fostul primar şi actual deputat PSD şochează. Nimeni nu îşi poate imagina că România are un parlamentar cercetat penal pentru viol şi, totuşi, aşa stau lucrurile. Vorbim de o infracţiune oribilă. Violul înseamnă dezumanizare. Nu avem voie să tăcem".

Iniţiase chiar şi o petiţie publică împotriva acestui deputat.

Ei bine, ministrul justiţiei, Alina Gorghiu, aceeaşi persoană, nu a tăcut, a trecut la fapte. L-a transferat pe deputatul PSD la PNL Argeş, chiar filiala condusă de ea. Mai mult, l-a pus candidat la Primăria Rociu chiar în prezenţa dumneaei, primărie condusă multe, multe mandate de către acelaşi personaj.

Partidul unic PSD şi PNL este chiulangiu chiar şi în Europa. Claudiu Manda, de la PSD, nu a participat la aproape jumătate din şedinţele Parlamentului European. Fapta lui a fost întrecută doar de un eurodeputat grec care era în puşcărie încă din 2021.

Staţi liniştiţi, nici PNL nu stă mai prejos! Rareş Bogdan, cel care a tăiat pensiile speciale în 30 de zile, este pe locul 5 pe lista chiulangiilor.

Pentru aceste fapte, PSD şi PNL i-au premiat, i-au pus încă o dată pe lista de eurodeputaţi de anul acesta.

Bravo, PSD! (Aplaudă.) Bravo, PNL! (Aplaudă.)

Fără sedii pentru partide fantomă

Am depus un nou proiect legislativ care îşi propune ca partidele care nu mai există de fapt, să nu mai aibă acces la sedii din partea statului român. Doar în Bucureşti avem câteva partide care de facto nu mai există şi au sedii de la stat, pe chirii modice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Partidul Noua Generaţie, a lui Gigi Becali, Partidul România Mare sau încă un partid...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... Partidul Liga Acţiunii Naţionale, de care eu nu am auzit niciodată, au sedii de la bugetul de stat.

Nu ar fi mai bine să recuperăm aceste clădiri şi să le dăm o folosinţă pentru cetăţeni,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum vă rog să finalizaţi!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... pentru comunitate sau pentru o creşă?

Asta înseamnă o administraţie modernă - să luptăm pentru cetăţeni, nu pentru sinecurişti!

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat USR de Bucureşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Sănătatea românilor, pe marginea prăpastiei"

O statistică sumbră a Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor locale ne arată că, după Revoluţia din 1989, construcţia de noi spitale este doar o promisiune electorală şi atât.

În campania care l-a scos victorios pe Dragnea, acesta promitea românilor 8 spitale regionale, iar la 8 ani distanţă românii au realizat că au înghiţit o nouă găluşcă electorală marca PSD, iar astăzi, după 34 de ani de democraţie, sistemul de sănătate se află în colaps.

Dacă ne raportăm la reuşitele clasei politice care a guvernat România timp de 34 de ani, enumerarea durează foarte puţin.

Primul spital de stat construit la Iaşi, spital de urgenţă început în 1996, finalizat după 10 ani, în 2006, şi-a deschis porţile după 6 ani, în 2012 fiind transformat în Institutul Regional de Oncologie. De reţinut este că a fost finanţat din bugetul Ministerului Sănătăţii, adică din buzunarul românilor, şi a costat peste 75 de milioane de euro.

Al doilea spital de stat este construit la Mioveni, cu o capacitate de 250 de paturi, început în 2016, finalizat în 2019, finanţat cu 58 de milioane de euro din bugetul oraşului Mioveni şi 19 milioane euro de la bugetul de stat, adică tot din buzunarul românilor.

De reţinut este faptul că administraţia de la Mioveni a demonstrat că un spital se poate construi în 3 ani la cele mai înalte standarde.

Dacă ar trebui să mă raportez la timpul în care a fost construit spitalul de la Mioveni, România ar fi trebuit să aibă astăzi 11 spitale noi construite, cu o capacitate de minimum 250 de paturi, adică un spital care să deservească 3-4 judeţe.

Construirea unor noi corpuri la Spitalul Filantropia din Craiova, dar şi alte două extinderi în Bucureşti, la Spitalul Foişor şi Spitalul de copii Victor Gomoiu, au fost singurele care au fost finanţate cu fonduri externe nerambursabile.

PNRR-ul ne promite 8 spitale regionale din fonduri nerambursabile externe. O altă minciună sfruntată, pentru că astăzi se votează împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii, să poată fi construite.

Şi cam aici se opreşte implicarea în dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti a celor care conduc România de 34 de ani.

Rezultatul neimplicării Guvernului în infrastructura spitalicească a dus la spitale care stau să cadă, secţii de specialitate închise, pentru că nu pot oferi servicii conforme pentru bolnavii cronici, spitale care iau foc din cauza infrastructurii precare, dar şi infecţii nosocomiale care pun în adevărat pericol sănătatea românilor.

Astăzi românii preferă să se trateze acasă, decât să meargă la spital pentru a-şi trata afecţiunile, de aceea nu ne miră că 60% dintre români nu mai au încredere în spitalele de stat şi nici în instituţia numită Ministerul Sănătăţii.

Şi cum poţi avea încredere, când în perioada pandemiei cele mai mari abuzuri la securitatea sănătăţii fizice şi mentale şi cel mai mare jaf s-a derulat sub nasul şi cu acordul celor care au condus Ministerul Sănătăţii, de la achiziţii aberante - gen izolete şi milioane de doze de ser experimental, până la construcţii inutile - gen spitale modulare.

Cei care au condus România, de la Revoluţie până acum, ne-au arătat, în aceşti 34 de ani, neputinţa, incompetenţa sau poate rea- voinţa de a crea stabilitate în sistemul de sănătate.

Parlamentarii AUR, în doi ani şi jumătate au susţinut şi au derulat, cu ajutorul Asociaţiei "Medici pentru satele ţării"...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

... un proiect important de sănătate, prin care peste 20.000 de români au primit servicii medicale gratuite, români care nu au avut posibilitatea unor investigaţii minimale, pentru că guvernanţilor şi instituţiilor statului nu le-a păsat de ei.

Şi te întrebi, ce rol au aceste instituţii? Ce nevoie mai avem de ele? De ce plătim cu mii de euro oameni care nu fac nimic real ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

... pentru dezvoltarea sistemului de sănătate? De ce vor să îngroape sistemul de sănătate de stat?

Întrebări la care nu ne răspunde nimeni.

În 9 iunie avem ocazia să schimbăm această situaţie în favoarea românilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Dragi români,

Parlamentul European a adoptat, săptămâna trecută, Pactul Migraţiei şi Azilului, care include cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre ale Uniunii Europene sau plata unei amenzi de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.

Niciunul dintre cei 33 de europarlamentari români nu a votat împotriva acestor legi. Majoritatea au votat pentru ca România să fie obligată să primească migranţi, iar o mică parte nu au votat deloc. Prin urmare, cei 33 de europarlamentari români se împart în două categorii: trădători şi laşi.

Scopul acestui pachet legislativ nu este salvarea refugiaţilor, ci distrugerea Europei, prin importarea unui milion de migranţi în fiecare an, modificarea fundamentului cultural al continentului, pierderea identităţii naţionale, reprimarea creştinismului şi suprimarea valorilor tradiţionale europene, printr-o migraţie provocată şi controlată.

România a pierdut, de la aderarea la Uniunea Europeană, între 5 şi 7 milioane de români activi, pentru care nu ne este îngăduit să facem programe de aducere acasă.

De ce? Pentru că statele Uniunii Europene nu îşi permit să piardă această forţă de muncă bine calificată şi ieftină, care nu poate vreodată să fie înlocuită de "migranţii lui Merkel", majoritatea fiind asistaţi social.

Vă întrebaţi de ce majoritatea refugiaţilor din Siria, Afghanistan, Irak sau nordul Africii sunt bărbaţi?

De ce România, care nu a avut niciodată colonii, ci este ea o colonie a vestului acum, este forţată să accepte refugiaţi, fie din coloniile africane ale statelor europene, fie din zonele destabilizate în ultimii 33 de ani de garantul securităţii globale, Statele Unite ale Americii?

Nu vrem ca România să devină un ghetou, la fel ca Europa occidentală, nu vrem criminalitate crescută, nu vrem diluare etnică, nu vrem cartiere în care nici poliţia nu are curaj să intre şi nu avem de ce să plătim amenzi pentru a evita aceste situaţii.

Niciunul din cei 33 de europarlamentari români nu reprezintă interesele poporului şi nu mai trebuie votaţi şi plătiţi din banii românilor.

Nu vom accepta niciodată metisarea neamului românesc!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grădinaru.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Un spital nou-nouţ, cu lacătul pe uşă de patru ani".

Spitalul de boli paliative din Botoşani, singura unitate spitalicească ridicată de la zero, în ultimele trei decenii în judeţ, pentru care s-au plătit 3,2 milioane de euro, zace încă nefolosit, fiindcă statul român nu l-a recepţionat nici la patru ani de la terminarea lucrărilor.

Care sunt motivele pentru care această construcţie modernă, cu dotări de top, la nivel european, nu a fost încă recepţionată de CNI sunt greu de înţeles.

În octombrie 2023 am adresat o interpelare Ministerului Dezvoltării, domnului ministru Ioan Veştea, pe acest subiect.

Răspunsul a fost următorul: "Lucrările sunt finalizate în proporţie de 95%, au mai rămas să se facă teste la instalaţiile de climatizare".

Suntem în aprilie 2024, lacătul este tot acolo, spitalul este în continuare închis.

În data de 15 aprilie 2024 am adresat o scrisoare Companiei de Investiţii pe acelaşi subiect.

Răspunsul a fost identic cu cel de la Ministerul Dezvoltării. În plus, cei de la CNI au venit cu menţiunea că, în urma întâlnirii avute anul acesta cu cei de la ISU, s-a precizat că acest edificiu nu beneficiază de perdele de apă pe cele două faţade ale clădirii.

În replică, cei de la ISU i-au contrazis pe cei de la CNI, afirmând că, de fapt, nu s-a respectat documentaţia avizată în 2017.

Dragi botoşăneni,

Este o vorbă în popor: "De la Ana la Caiafa..."

Doar vorbe, vorbe şi iar vorbe!

Cei care suferă suntem tot noi, românii, botoşănenii grav bolnavi.

Spitalul riscă să se degradeze dacă mai stă mult timp cu lacătul pe uşă.

Spuneţi-mi voi, dragi botoşăneni, ce să mai facem, să rezolvăm problema?

Se aşteaptă cumva o deschidere oficială în campania electorală?

Se lasă cu fanfară?

Astăzi, 23 aprilie 2024, vă rog, de aici, de la tribuna Parlamentului României, vă somez, deschideţi odată Spitalul de Boli Cronice şi Paliative din Botoşani!

Ajunge!

Deputat AUR, Botoşani, Grădinaru Radu-Vicenţiu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ciclul "Români pentru România", declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Amăgiri".

Citim presa scrisă, ascultăm şi vizionăm ştiri naţionale şi chiar internaţionale.

Presa, subvenţionată de arcul guvernamental cu bani publici, ne oferă zilnic informaţii "de mare interes", cum ar fi: pisici imobilizate în canale prin alte state sau "dramele" unor cupluri de peste mări şi ţări, destrămate de prea mult bine financiar.

Nicio ştire despre nivelul de trai tot mai scăzut al românilor, despre lipsurile şi nevoile care cuprind tot mai mulţi cetăţeni, mai ales din rândul celor care au muncit şi au răbdat din greu pentru plata datoriei acestei ţări şi faţă de care nu se manifestă recunoştinţa cuvenită şi grija faţă de ei.

Mă întreb, ce s-ar întâmpla dacă generozitatea guvernanţilor nu ar "amorţi" simţul realist şi critic care trebuie să caracterizeze deontologia oricărui om de presă?

Ce ar însemna să ştim real ce se întâmplă la fruntariile ţării şi, mai ales, care sunt pericolele şi riscurile care ne pândesc?

Riscurile extinderii unui conflict sunt majore, dar presa nu aminteşte nimic. Rar, din conferinţe de presă şi din scrisori către Parlament, mai aflăm că România a mai concesionat din suveranitatea sa, dar fără ca opinia publică să cunoască de ce, cum şi când.

În rest, presa, cu prea puţine excepţii, nu-şi merită nici pe departe calificativele de obiectivă şi realistă. Este doar o ultimă "întreprindere socialistă" aparent privatizată, care pare a răspunde aceloraşi comenzi propagandistice din trecut - "adevărurile crunte nu se publică", "o minciună repetată la nesfârşit devine adevăr", "poporul trebuie să aibă linişte".

Este datoria clasei politice viitoare să taie aceste subvenţii, pentru ca presa, prin eforturile proprii, să-şi câştige dreptul de a exista!

Partidul Români pentru România îşi propune să îndeplinească acest deziderat!

Deputat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Özmen.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este: "Eficienţa energetică - componentă principală a dezvoltării durabile prin adoptarea de practici sustenabile în domeniul construcţiilor".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ieri a avut loc în Parlamentul României cea de a VI-a ediţie a conferinţei pe care o dedic eficienţei energetice în sectorul clădirilor. Această conferinţă anuală dedicată eficienţei energetice în sectorul clădirilor subliniază angajamentul nostru continuu faţă de un viitor mai verde şi mai durabil.

Tema centrală a conferinţei de anul acesta, "Tranziţia de la standardele nZEB - Near Zero Energy Buildings - la ZEB - Zero Energy Buildings" -, reprezintă o prioritate strategică în contextul revizuirii Directivei EPBD - Energy Performance of Buildings Directive. Acest efort se aliniază cu planurile Uniunii Europene de a mobiliza peste 100 de miliarde de euro pentru renovarea clădirilor, între anii 2023 şi 2030, subliniind importanţa eficienţei energetice şi a utilizării responsabile a resurselor.

Pentru a transforma aceste viziuni în realitate, este esenţială conlucrarea instituţională între Guvern şi Parlament. E nevoie să nu uităm de iniţiativele care vizează eficienţa energetică a clădirilor şi de rolul experţilor şi al mediului academic în acest proces, pentru a actualiza şi perfecţiona legislaţia din domeniu. Inovarea este cheia realizării acestor obiective şi o putem stimula prin colaborarea dintre mediul academic şi industrie.

Propunerea legislativă pe care am iniţiat-o alături de colegi în Parlament introduce cerinţe minime de performanţă energetică, în acord cu necesitatea unui paşaport energetic al clădirii, care are la bază un registru al clădirilor actualizat. Acesta va permite o mai bună gestionare a resurselor şi a proiectelor de renovare, asigurând o transparenţă crescută şi o eficienţă sporită.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Energiei a anunţat alocarea a peste 300 de milioane de euro pentru crearea de noi capacităţi de producţie de energie de înaltă eficienţă. Programul va fi continuat prin Fondul de Modernizare, iar fondurile vor fi suplimentate, întrucât există noi solicitări de la municipalităţi. Tot prin Fondul de Modernizare sunt puse la dispoziţie, nu doar zona de producţie, ci şi zona de reabilitare a termiei urbane, fiind alocate în acest sens 590 de milioane de euro.

Nu putem uita de comunităţile locale, care se confruntă cu bugete şi acces la informaţii diferite. Este crucial să sprijinim comunităţile vulnerabile şi să îmbunătăţim capacitatea unităţilor administrative de a atrage şi utiliza fonduri.

În final, standardul nZEB necesită forţă de muncă calificată, acces la materiale de construcţie de înaltă calitate şi la cele mai noi tehnologii. Viitorul construcţiilor sustenabile depinde de angajamentul şi acţiunea noastră comună.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş fi avut nevoie de un report de timp de la colegii mei, dar îmi dau seama că sunt sub aceeaşi ghilotină inexorabilă.

Astăzi intervenţia mea are loc exact în ziua în care se celebrează Ziua Forţelor Terestre ale Armatei Române. Dar îmi pun întrebarea sau vin în faţa dumneavoastră cu această întrebare - "De cine şi de ce trebuie apărată Armata Română?".

Instituţia militară nu trebuie să fie în topul ştirilor! Cu cât se dă mai puţin în spectacol, cu atât este mai bine pentru ea şi pentru ţară. Calitatea ei se apreciază nu după cum se prezintă în faţa camerelor de luat vederi sau în paginile jurnalelor, ci după modul cum îşi face datoria. "Cea mai bună protecţie a unei armate este să fie lăsată să-şi facă treaba." - spunea un general englez.

Din păcate, starea reală a militarilor din România şi coordonatele Apărării Naţionale sunt încă precare.

Eu am în expus-o aici în 10 puncte; voi reduce din ele, pentru a mă încadra în timpul oferit de dumneavoastră.

O primă constatare este aceea că e un proces de marginalizare a militarilor. Un proces care se manifestă în primul rând prin excluderea lor completă din procesul elaborării deciziilor şi transformarea lor într-o masă mută şi surdă, care trebuie să suporte, în numele controlului civil asupra instituţiei militare, toate capriciile unor neavizaţi cuibăriţi în clasa politică şi ale altor factori obscuri din societate, fără să crâcnească şi fără să li se permită să aibă puncte de vedere, opinii şi, cu atât mai puţin, atitudini.

Excluderea militarilor din orice formă de dialog şi de angajare socială responsabilă, în afara celor de consilieri, funcţionăraşi de mâna a doua, în general slugi ai mai marilor sau mai micilor politicieni sau masă de lucru a truditorilor de rând - în care sunt angajaţi, de regulă, foşti militari. În unele ţări, foştilor militari care intră în politică sau marea administraţie li se încredinţează responsabilităţi mari în sistemul elaborării deciziilor şi conducerii domeniilor la care ei se pricep foarte bine şi nu sunt supuşi unor indivizi cu mult inferiori pregătirii şi competenţelor lor.

Profesia de militar în România este privită şi tratată de o parte a clasei politice ca un rău - ce-i drept, necesar -, iar militarii - ne referim îndeosebi la ofiţeri - nu sunt trataţi ca intelectuali, ca oameni de bază ai cetăţii, ci ca nişte prestatori de servicii de pază. Aşa se explică, de exemplu, faptul că domeniul cel mai accesibil ofiţerilor de rezervă este cel al agenţilor de poliţie locală sau al societăţilor private de securitate. O ţară care îşi tratează astfel ofiţerii este demnă de a fi umilită, la rându-i, în acelaşi mod.

Condiţia generalilor şi ofiţerilor români, ca şi percepţia socială şi politică a acesteia, este una de vătafi, caporali cu vipuşcă sau urmaşi ai lui Moş Teacă şi nimeni nu face niciun fel de gest pentru a ieşi dintr-o astfel de logică idioată, plină de dispreţ; nici dinspre clasa politică, nici dinspre componenta intelectuală, nici dinspre cea militară. Astfel, mai toate oficinele media - generalii sunt de carton, izmenari, găinari, iar rezerviştii nişte nesimţiţi cu pensii speciale, care, după spusele unui fost preşedinte, nu au făcut altceva decât să culeagă porumb în Balta Brăilei!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Mircia Chelaru:

Închei.

Diferenţele enorme care există între pensii fac din pensionarii militari nişte revoltaţi neputincioşi şi, în unele cazuri, chiar caraghioşi. Când pensia unui general, care a fost ani de zile comandant de mare unitate, este mai mică decât a fostului său şofer...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Mircia Chelaru:

...aceea nu mai e armată, ci o turmă speriată de o haită de lupi care sfârtecă ţara şi umileşte spiritul Oştii Române. Aceasta este cea mai mare agresiune împotriva instituţiei militare şi cea mai mare ameninţare la adresa ei, iar principalul vinovat este tocmai politicianismul pervers al celor pe care îi alegem tot mereu la 4 ani.

Domnilor şi doamnelor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule general.

Domnul Mircia Chelaru:

Refacerea prestigiului instituţiei militare, a calităţii de militar de profesie în principal, în urma unei campanii fără precedent de denigrare şi abuz mediatic defăimător tot mai accentuat, pe fondul unei propagande antiromâneşti directe, este o obligaţie morală de profundă responsabilitate a societăţii româneşti actuale.

Atacurile asupra Corpului...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Mircia Chelaru:

...Armatei Române...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

...indiferent prin ce mijloace şi sub ce formă se manifestă, trebuie tratate ca un act de agresiune şi subminare a securităţii naţionale, ca act ostil şi profund antiromânesc.

Aşa înţeleg eu să celebrez zilele de sărbătoare ale Oştirii Române - apărând-o!

General în rezervă doctor Mircia Chelaru, deputat din partea AUR, Circumscripţia nr. 3 Argeş.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Îl avem pe domnul Apjok Norbert în online?

Domnul Apjok Norbert (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ieri s-a sărbătorit Ziua Pământului. De Ziua Pământului, suntem martori la numeroase acţiuni de plantare de copaci, de curăţare a deşeurilor - iniţiative frumoase şi vizibile. Ele ne reamintesc de legătura noastră cu natura şi de responsabilitatea pe care o purtăm faţă de mediul înconjurător.

Cu toate acestea, adevărata provocare şi datoria noastră fundamentală, ca lideri politici, nu se limitează la aceste gesturi punctuale. Mâinile care iau lopata..., deşi sunt gesturi frumoase, nu sunt suficiente. Ziua Pământului nu trebuie să fie doar o zi a gesturilor simbolice. Responsabilitatea noastră, ca politicieni şi factori de decizie, este să mergem mult dincolo de aceste gesturi. Este datoria noastră să găsim soluţii pe termen lung, sustenabile şi să creăm cadrul legislativ care să protejeze cu adevărat mediul înconjurător. Gesturile simbolice pot arăta angajamentul nostru, dar, fără paşi concreţi, rămân doar unealta politicianului populist.

Schimbarea reală începe în interiorul pereţilor Parlamentului. Aici trebuie să adoptăm legile care reduc emisiile dăunătoare, protejează habitatele naturale şi încurajează utilizarea tehnologiilor sustenabile. Aici trebuie să creăm un sistem economic unde nu doar cei mari au acces la sustenabilitatea ecologică. Aici trebuie să creăm programe care să susţină casele eficiente energetic sau instituţiile cu funcţionare sustenabilă.

Rapoartele la nivel european arată că există o necesitate de îmbunătăţire semnificativă în domenii precum: biodiversitatea, calitatea apei, poluarea aerului şi economia circulară. Aceste rapoarte subliniază că implementarea legislaţiei de mediu este lentă şi neuniformă, cu consecinţe directe asupra calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei. Pentru a rezolva aceste probleme este esenţială o colaborare mai strânsă între instituţiile statului, sectorul privat şi organizaţiile civile, împreună cu o transparenţă şi o responsabilizare sporită în raportarea şi respectarea normelor de mediu.

Este datoria noastră să ne asigurăm că generaţiile viitoare se pot bucura de frumuseţile pământului, aşa cum am făcut-o şi noi. Aceasta nu este doar o chestiune de protecţie a mediului, este despre viitorul nostru, despre viitorul copiilor noştri. Astfel, în timp ce sărbătorim Ziua Pământului plantând copaci şi curăţând parcuri, să nu uităm că mâine şi în fiecare altă zi trebuie să acţionăm în legislativ pentru a realiza o schimbare reală şi durabilă.

Mulţumesc mult.

Apjok Norbert, deputat de Maramureş.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

"Domnul Adrian Alda:

"Veşti excelente pentru fermieri - Legea privind restaurarea naturii şi cea anti-defrişare vor fi revizuite"

Demersurile recente, încununate de succes ale ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, Florin Barbu, făcute la Bruxelles, prin care a reuşit să schimbe Regulamentul European şi să modifice Planul Strategic, încă din primul an al implementării sale, au generat beneficii tuturor agricultorilor europeni, dar au şi determinat plasarea sub analiză a Legii privind restaurarea naturii în Uniunea Europeană.

În acest sens, la presiunile agricultorilor comunitari s-au adăugat lobby-ul ministrului Florin Barbu, precum şi lipsa acordării unui sprijin suficient pentru acest act normativ de către miniştrii mediului din ţările membre.

Aşadar, este o veste la fel de importantă şi la fel de aşteptată de către toţi investitorii în agricultură din cele 27 de ţări membre ca şi modificarea întregului Plan Strategic, dedicat normării acestui domeniu principal ocupaţional. Iar acest anunţ privind nevoia de adaptare şi de particularizare pentru toate strategiile agricole de viitor a fost făcut de premierul Belgiei, ţară care se află, prin rotaţie, în prezent, la preşedinţia Consiliului UE. În opinia premierului belgian, Alexander De Croo, Legea privind restaurarea naturii Uniunii Europene este "problematică" şi trebuie revizuită după alegerile europene din iunie. Cu alte cuvinte, oficialul belgian arată că acest act normativ trebuie să se întoarcă în Parlamentul European, pentru reexaminare.

La fel ca şi majoritatea agricultorilor comunitari, şi la fel ca şi mine şi ca majoritatea dumneavoastră, prim-ministrul belgian a subliniat că nu se poziţionează împotriva acestei legi care ne protejează natura, ci doar împotriva oricărei legislaţii ineficiente în forma sa actuală şi care se dovedeşte perfectibilă.

Vă menţionez aceste afirmaţii pentru că această decizie, ce urmează să fie luată imediat după alegerile europarlamentare din 9 iunie şi după ce noua garnitură de euroaleşi îşi vor prelua mandatele, va oferi mai multă linişte în desfăşurarea activităţilor curente, dar şi mai multă siguranţă pentru viitorul afacerilor.

În toate discuţiile anterioare am adus ca argument principal faptul că aceste prevederi nu vor rămâne atât de rigide, pentru simplu motiv că ele nu se pot aplica unitar în Uniune din pricina unei game de factori, de la cei climatici şi până la cei geografici sau politici. Şi, spre fericirea noastră, a tuturor agricultorilor, am avut dreptate. Această lege se va întoarce în Parlamentul European şi va fi regândită astfel încât scopurile sale salutare, respectiv restaurarea arealelor distruse şi protejarea naturii, să poată fi combinate cu susţinerea fermă a agriculturii sustenabile, şi nu cu interdicţii radicale sau mult prea coercitive.

În forma sa actuală, Legea privind restaurarea naturii prevede că statele membre trebuie să restabilească cel puţin 30% din habitatele vizate, respectiv păduri, pajişti şi zone cu râuri, lacuri şi albii. Acestea trebuie să treacă de la o stare precară la una bună, până în 2030, conform standardelor UE, crescând la 60% până în 2040 şi la 90% până în 2050.

Tot în sprijinul fermierilor din Uniunea Europeană se înscrie şi solicitarea privind revizuirea urgentă a legii anti-defrişare, pentru că în forma sa actuală i-ar afecta pe investitorii din domeniu. După cum probabil ştiţi, această lege a Uniunii urmăreşte să elimine defrişările din lanţurile de aprovizionare pentru carnea de vită, soia şi alte produse agricole, vândute în ţările membre, astfel încât consumatorii europeni să nu contribuie la distrugerea pădurilor din Amazon şi din Asia de Sud-Est. Pe baza principiului reciprocităţii, aceste reguli se aplică în mod egal şi fermierilor europeni.

Concret, acestora li se va interzice să exporte produse cultivate pe terenuri provenite din păduri defrişate sau degradate. Numai că obiectivul general, convenit pentru combaterea despăduririi în ţările terţe, nu trebuie să ajungă să fie unul angajat în detrimentul economiei europene, în special al sectorului european al agriculturii şi silviculturii, ci în folosul ei.

Mai mult decât atât, conform legii, fermierii care trec de la metodele convenţionale la cele ecologice, de exemplu, ar putea avea nevoie să-şi extindă suprafeţele, dar ar fi descurajaţi să facă acest lucru în ţările Uniunii Europene bogate în păduri.

Ca şi concluzie, ambele legi vor intra într-un nou proces de amendare. Cel mai sigur după alegerile europarlamentare din iunie. Iar calitatea viitoarelor modificări legislative va depăşi graniţele interne ale statelor membre şi se va reflecta asupra întregii agriculturi comunitare, cel mai probabil mai multe decade la rând.

De aceste legi vor depinde şi afacerile, calitatea, cantitatea produselor alimentare şi preţurile pentru acestea, dar şi sănătatea, adică viitorul mai multor generaţii de cetăţeni europeni. În baza acestui cumul amplu de factori, din nou fac apel la dumneavoastră să votaţi în data de 9 iunie, data alegerilor locale şi europarlamentare, cei mai experimentaţi candidaţi, reprezentanţii PSD care şi-au dovedit întotdeauna capacitatea decizională şi performanţele manageriale.

Social democraţia trebuie susţinută prin voturi şi continuată atât la nivel european, cât şi la vârful fiecărei comunităţi din care fiecare dintre noi face parte, pentru că stânga este doctrina care impune egalitatea între oameni prin cele mai potrivite hotărâri şi prin ridicarea standardelor de viaţă ale tuturor românilor! Alegând candidaţii PSD, optăm pentru predictibilitatea agriculturii inclusiv la nivel european, nu doar naţional!

Noi am rescris istoria decizională a Bruxelles-ului şi noi vom continua să luptăm pentru agricultori! Doar împreună cu dumneavoastră, vom fi din nou mai puternici în UE, dar şi la noi acasă, în toată ţara!

Domnul Eugen Bejinariu:

Anul electoral pe care îl parcurgem obligă partidele şi populaţia, deopotrivă, să îşi gândească atent viitorul, să cumpănească la modelul de societate, de dezvoltare şi de resurse pe care le socotesc potrivite pentru progres.

Oamenii au timp să evalueze candidaţii pe care partidele îi etalează cu tot cu programele şi soluţiile pe care aceştia le propun. Alegătorii, mult mai rodaţi, mai experimentaţi şi mai scrupuloşi în a-şi alege reprezentanţii privesc atent, cântăresc cu grijă şi pare că nu mai sunt dispuşi să alegă strict emoţional sau să voteze bazat pe ura inoculată abil.

Oamenii sunt mai puţin seduşi de carisma sau arta oratorică a unor candidaţi; măsoară seriozitatea, performanţa sau simţul practic al celor care-i vor conduce. La candidaţii tineri, publicul evaluează profilul personal, realizările profesionale şi coeficientul de vitalitate. La veterani măsoară distanţa între ceea ce au promis şi ceea ce au realizat, palmaresul robust sau diferenţa între enunţuri şi fapte.

În judeţul pe care îl reprezint, PSD a câştigat totdeauna alegerile generale, dar n-a mai condus consiliul judeţean de multă vreme. Anul acesta ne-am aliniat la aşteptările oamenilor şi am pregătit un mix adecvat de candidaţi tineri, care aduc vigoare, prospeţime, dinamism, cu unii candidaţi maturi, seniori ai politicii sau administraţiei care aduc cu ei ştiinţa de a performa în locul în care îşi desfăşoară activitatea.

Felul în care PSD şi-a aliniat candidaţii la startul cursei electorale, atât în Suceava, în particular, cât şi în ţară în general, felul în care am aplicat criteriile etice şi am ţinut cont de aşteptările oamenilor, felul în care arătăm alegătorilor că am evoluat şi ştim să ţinem cont de dorinţele lor va aduce negreşit victoria pentru PSD la viitoarele alegeri. Pentru că a fost cel mai aspru judecat, pentru că a fost mereu evaluat cu duble măsuri, pentru că a fost ţinta manifestărilor ideologice agresive, a fost urât, a fost etichetat în limbaj indecent, a fost denigrat, blamat, hărţuit, PSD-ul a fost mereu obligat să îşi ridice standardele, să-şi îmbunătăţească performanţa. În mod paradoxal ura cronic manifestată a adversarilor noştri politici şi agresivitatea indecentă a celor care promiteau un alt fel de a face politică au condus PSD-ul la un progres remarcabil.

În fapt suntem singurul partid care a evoluat, s-a schimbat în concordanţă cu cerinţele alegătorilor; am devenit partid mai rafinat decât competitorii politici locali, mai european, mai eficient. Alegătorii ne spun aceste lucruri în sondajele de opinie, vor exprima aceste aprecieri şi la vot, negreşit. Poate că astfel rezultatele acestor alegeri vor deveni materie de studiu pentru partidele care au scăzut constant în preferinţele electorale şi care au pierdut procente, în ciuda superlativelor pe care le clamează şi mai ales în ciuda furiei cu care îşi construiesc campaniile - bazat doar pe critică, doar pe "luptă", doar pe "distrugerea adversarului".

Electoratul nu mai vrea "lupta" politică internă, că are război la graniţă şi preocupări de luptă autentică, dură şi periculoasă. Electoratul nu mai vrea crize induse, căci se confruntă cu probleme existenţiale majore, nu mai vrea zgomot asurzitor de acuzaţii, critici şi imprecaţii, a constatat că cei care pot aceste lucruri nu ştiu să construiască nimic când ajung la putere. Electoratul nu mai vrea populisme sclipicioase, căci oamenii au învăţat să se uite la fapte, la rezultate, la felul în care liderii politici contribuie efectiv la o viaţa mai bună pentru ei. PSD este singurul partid care a învăţat din propriul trecut, care este preocupat zilnic să evolueze şi care şi-a armonizat paşii politici cu evoluţia societăţii.

Pentru unele partide politice va fi din nou o surpriză să constate aceste lucruri la alegerile viitoare. Binevenită şi clarificatoare!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"8 aprilie - «Sărbătoarea etniei romilor din România»"

Data de 8 aprilie este consacrată "Zilei Internaţionale a Romilor", un prilej de sărbătorire a patrimoniului cultural al acestei comunităţi şi al contribuţiei lor la dezvoltarea societăţii. Prin adoptarea acestei date, cu ocazia Primului Congres Internaţional al Romilor, în 1971, la Londra, s-a dorit accentuarea importanţei culturii romilor şi creşterea conştientizării publicului în legătură cu provocările cu care se confruntă această etnie în întreaga lume. La nivel naţional, prin Legea nr. 66/2006, ziua de 8 aprilie este consacrată ca "Sărbătoarea etniei romilor din România".

Această zi reprezintă un moment de celebrare a identităţii culturale a romilor, evidenţiind diversitatea culturală şi contribuţia romilor la moştenirea culturală şi dezvoltarea societăţii. Limba romani, care transcende graniţele geografice şi facilitează comunicarea directă între membrii acestei comunităţi, este un exemplu clar al resurselor valoroase de care această etnie dispune pentru îmbogăţirea patrimoniului cultural, la nivel global. Este un moment de reflecţie şi celebrare a unei comunităţi care a adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea şi diversitatea societăţii noastre, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, o comunitate greu încercată de suferinţe, ale căror consecinţe, din păcate, le putem resimţi şi astăzi.

Romii sunt parte integrantă a istoriei şi culturii noastre de secole. Bogăţia lor culturală şi lingvistică este o comoară care aduce luminozitate în peisajul cultural global.

Cu toate acestea, în ciuda contribuţiei lor semnificative, romii au fost şi continuă să fie puşi în faţa unor provocări particulare. Încă ne confruntăm cu problemele discriminării, marginalizării şi lipsei de acces la resurse şi oportunităţi. Este esenţial să recunoaştem aceste probleme şi să luăm măsuri concrete pentru a le corecta.

Una dintre aceste măsuri cruciale este reconcilierea cu trecutul istoric şi recunoaşterea traumelor pe care comunitatea romilor le-a suferit de-a lungul timpului. Este vital să ne confruntăm cu adevărul despre sclavia şi Holocaustul romilor, precum şi cu încercările de asimilare forţată. Acestea nu sunt doar părţi ale istoriei noastre colective, ci şi traume generaţionale care continuă să afecteze comunitatea romilor în prezent.

Pentru a face acest lucru trebuie să ne angajăm să sprijinim instituţiile existente şi să construim mecanisme care să faciliteze dialogul interetnic şi să promoveze înţelegerea şi respectul reciproc. Un exemplu clar este necesitatea înfiinţării unui muzeu dedicat istoriei şi culturii romilor. Acest muzeu ar trebui să prezinte nu doar aspectele frumoase şi bogate ale patrimoniului acestei comunităţi, ci şi să exploreze deschis şi onest aceste traume pe care societatea, în ansamblul său, are nevoie să le cunoască şi recunoască.

Prin această acţiune putem educa şi sensibiliza publicul larg despre contribuţia şi suferinţa romilor de-a lungul timpului şi, în acelaşi timp, să combatem stereotipurile şi prejudecăţile care încă persistă în societatea noastră. Doar prin înţelegerea şi acceptarea trecutului nostru comun putem spera să construim un viitor mai luminos şi mai echitabil pentru toţi.

UDMR, reprezentând interesele minorităţii naţionale maghiare din România, înţelege, simte şi ştie ce înseamnă a trăi în minoritate. Suntem conştienţi de eforturile ce trebuie depuse de fiecare minoritate în parte pentru păstrarea limbii materne, a tradiţiilor şi a culturii comunităţii căreia aparţinem şi pentru crearea de oportunităţi ce sprijină tinerii să rămână acasă, pe meleagurile natale. Suntem conştienţi şi de faptul că împreună, noi, minorităţile naţionale care ne-am născut şi trăim în România, trebuie să ne sprijinim unii pe ceilalţi, să conlucrăm, trebuie să avem demersuri comune pentru atingerea obiectivelor noastre şi trebuie să oferim un exemplu nu doar pentru România, dar şi pentru spaţiul european asupra unei convieţuiri paşnice şi fructuoase.

În concluzie, Ziua Internaţională a Romilor ne oferă o oportunitate de a celebra şi onora moştenirea şi contribuţia acestui popor remarcabil, dar şi de a ne angaja într-un efort comun de reconciliere şi justiţie socială.

Îndemnul pe care vi-l adresez, pe această cale, este acela de a lucra împreună pentru a construi un viitor în care toţi cetăţenii României să convieţuiască în armonie, respectându-ne şi apreciindu-ne unii pe alţii pentru diversitatea şi bogăţia noastră culturală şi umană.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Forţa Dreptei are soluţia pentru pensiile speciale"

Marea reformă a pensiilor speciale, de anul trecut, s-a dovedit a fi, în final, o contrareformă. Nu s-a eliminat nicio pensie specială, trecerea la principiul contributivitaţii se va face peste 20 de ani, iar magistraţii vor ajunge să se pensioneze la 60 de ani abia din anul din 2062, adică peste 38 de ani. Cu o Curte Constituţională obstrucţionistă pe tema pensiilor speciale şi o putere politică protecţionistă, era imposibil să le elimini, să le treci pe contributivitate sau să creşti vârsta de pensionare pentru speciali.

Poate că astăzi nu suntem lăsaţi să le eliminăm, dar le putem "ataca", găsind breşe în argumentaţia judecătorilor CCR. În acest sens am depus un proiect legislativ în Parlament, prin care propun două lucruri clare şi de bun-simţ, care ocolesc blocajul total al CCR:

• Pensionarii speciali să plătească CASS pentru toată partea necontributivă din pensie. De ce? Pentru că au de unde şi se pensionează devreme, verzi ca brazii, au mulţi ani în faţă de trăit şi nu este normal ca toţi ceilalţi contribuabili să plătească pentru a le susţine lor gratuitatea în accesarea serviciilor medicale publice.
• Să se suspende partea necontributivă a pensiei speciale pe perioada exercitării unei funcţii de demnitate publică. De ce? Pentru că un argument des invocat de susţinătorii pensiilor speciale se referă la limitările sau interdicţiile pe care le au anumite categorii profesionale, inclusiv interdicţia de a face politică sau de a ocupa o funcţie de demnitate publică. Însă, practica ne-a arătat că foarte mulţi pensionari speciali înfloresc în politică şi în funcţii de demnitate publică după retragerea din activitatea profesională. În acest caz, măcar o suspendare a pensiei speciale, partea necontributivă, reprezintă o decizie de bun simţ.

Noi, deputaţii de la Forţa Dreptei, vom continua să "hărţuim" marea coaliţie FSN-istă de la guvernare cu proiecte bune pentru români, cu impact real şi reformiste.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Producţia industrială din România este pe trend ascendent"

Foarte multă lume trăieşte cu ideea preconcepută că, după 1989, industria din România a murit complet şi aici nu se mai produce nimic. Nimic mai eronat. România continuă să fie un jucător important pe palierul industrial, doar că, spre deosebire de regimul comunist, astăzi, producem mai puţin, dar mult mai calitativ şi competitiv pe pieţele internaţionale. Iar acest lucru este susţinut cu cifre şi date concrete.

Producţia industrială în UE şi zona euro a crescut în luna februarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2024, iar România se numără printre ţările membre cu cele mai importante creşteri ale producţiei industriale din blocul comunitar, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Potrivit datelor, producţia industrială a crescut cu 0,8% în zona euro şi cu 0,7% în UE, în luna februarie comparativ cu luna ianuarie. Statele membre cu cele mai importante creşteri ale producţiei industriale au fost: Irlanda (3,8%), Ungaria (3,5%), Slovenia (3,3%), Letonia (2,9%) şi România (cu un avans de 2,7%). Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că în România, în februarie 2024, producţia industrială a fost mai mare faţă de luna precedentă, atât ca serie brută (+10,8%), cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (+2,7%).

Aceste cifre trebuie să fie crescute, iar creşterea se poate realiza doar cu investiţii şi predictibilitate pentru antreprenorii care investesc sau vor să investească în România.

Doar cu politici economice liberale robuste şi consecvente România îşi poate creşte gradul de competitivitate cu alte state dezvoltate pe anumite sectoare de industrie. Cu PNL prezent la guvernare, avem asigurarea că mediul de afaceri şi investitorii vor avea mereu un partener de dialog care le înţelege nevoile.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Guvernul Ciolacu a adus PIB-ul ţării noastre la valoarea de 1.600 de miliarde de lei în 2023, cel mai înalt nivel din istoria României"

Produsul intern brut al României a ajuns la 1.600 de miliarde de lei în 2023, conform celor mai recente date statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică, depăşind astfel state cu economii dezvoltate, precum Finlanda, Cehia sau Portugalia.

Aceste date reflectă politica de investiţii susţinută de PSD după ce a intrat la guvernare în urmă cu doi ani şi jumătate. Toţi ştim că investiţiile cresc economia. Cele mai importante sunt investiţiile în infrastructură, pentru că acestea sunt principalul motor pentru dezvoltarea regiunilor mai sărace din România. În acest context, cel mai important rol l-a avut Ministerul Transporturilor, prin atragerea tuturor fondurilor europene disponibile şi prin alocarea de sume importante pentru proiectele ce au prevăzut dezvoltarea infrastructurii din zona de sud a ţării şi din regiunea Moldovei. Aceste investiţii vor reduce decalajele de dezvoltare din aceste regiuni ale ţării şi vor contribui la reducerea decalajului dintre România şi alte state europene, dar şi între regiunile din ţara noastră.

În ultimii 10 ani, PIB-ul României a crescut de peste 2,5 ori, respectiv cu aproape 1.000 de miliarde de lei, iar cele mai mari creşteri au avut loc în guvernările PSD.

În 2013 PIB-ul României era de 640 de miliarde de lei, iar în 2023 a ajuns la 1.600 de miliarde lei.

Ministerul Transporturilor are, în prezent, finanţare alocată pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în două zone strategice unde e nevoie de dezvoltare pentru reducerea decalajelor faţă de restul ţării. Aici vorbim de suma de 9,2 miliarde de lei care asigură construcţia Autostrăzii Paşcani - Suceava, parte a Autostrăzii Moldovei A7, care va traversa judeţele Iaşi, Botoşani şi Suceava. Apoi este suma de 20,1 de miliarde de lei care a fost alocată pentru reabilitarea liniei feroviare Craiova - Drobeta Turnu-Severin - Caransebeş, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteraneean pe o distanţă de 225 de km. de cale ferată.

România are, în anul 2024, un buget al dezvoltării şi al creşterii economice care a asigurat fondurile necesare pentru creşterea pensiilor, majorarea salariului minim, continuarea finanţării lucrărilor de infrastructură, prin alocarea a 7% din PIB, creşterea salariilor profesorilor, alocaţiilor pentru copii şi modernizarea unităţilor şcolare.

În acest an, România are cel mai mare buget pentru investiţii, în valoare de peste 25 de miliarde de euro, continuând finanţarea marilor lucrări de infrastructură, dar şi cele de la nivelul fiecărei comunităţi locale, prin Programul "Anghel Saligny", care are un plus 3,7 miliarde de lei faţă de anul 2023, şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală care a primit în plus 250 de milioane de lei.

Doamna Cristina Burciu:

"PNL susţine elevii care practică sporturi olimpice de performanţă"

Susţinerea elevilor care practică sporturi de performanţă este una dintre preocupările principale ale conducerii liberale a Ministerului Educaţiei.

În acest sens, sprijinul acordat de stat copiilor din învăţământul gimnazial şi liceal, care sunt înscrişi în cluburile sportive arondate disciplinelor olimpice, este esenţial pentru a le permite dezvoltarea şi creşterea potenţialului, atât în domeniul sportiv, cât şi în cel educaţional.

Pentru a realiza acest deziderat, elevii sportivi de performanţă trebuie să beneficieze de flexibilitate în ceea ce priveşte programul şcolar, pentru a se potrivi cu antrenamentele şi competiţiile lor. Aceasta poate include programe speciale de învăţare sau posibilitatea de a primi lecţii suplimentare, pentru a recupera materialul pierdut.

În acelaşi context, pentru a permite elevilor să-şi continue educaţia în timp, ce se concentrează pe sport, şcolile pot oferi programe de învăţare flexibile, precum învăţarea la distanţă sau cursuri online, care să se potrivească cu programul lor sportiv.

De asemenea, şcolile pot oferi acces la facilităţile sportive proprii de înaltă calitate, respectiv la sălile de antrenament, terenurile de sport şi echipamentele adecvate, pentru a le permite elevilor să-şi îmbunătăţească performanţele în sporturile lor.

Practicarea unui sport de performanţă poate fi solicitantă emoţional şi social pentru un elev. Din această perspectivă, mentoratul şi consilierea pot ajuta elevii să gestioneze presiunea şi să menţină un echilibru sănătos între viaţa sportivă şi cea academică.

Un alt element fundamental al susţinerii statului este reprezentat de latura financiară, în condiţiile în care participarea la sporturi de performanţă este costisitoare, fiind nevoie de resurse pentru achitarea echipamentelor, taxelor de concursuri şi deplasărilor. Asigurarea accesului la fonduri sau burse sportive poate ajuta elevii să-şi continue practica sportivă fără a fi împiedicaţi de constrângerile financiare.

Nu în ultimul rând, elevii sportivi de performanţă pot fi încurajaţi de decidenţii PNL din Guvern prin oferirea de recompense sau burse pentru elevii care reuşesc să menţină un echilibru între sport şi studii, fapt ce poate motiva elevii să îşi îndeplinească obiectivele din ambele domenii.

Având în vedere realitatea conform căreia susţinerea adecvată a copiilor şi adolescenţilor care practică sporturi de performanţă poate contribui la dezvoltarea lor într-un mod echilibrat şi sănătos, atât din punct de vedere sportiv, cât şi şcolar, Ministerul Educaţiei a decis acordarea unor burse de merit, de care vor beneficia peste 30.000 de elevi sportivi de gimnaziu şi liceu, începând cu anul şcolar viitor. Totodată, potrivit Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, elevii de gimnaziu şi liceu care au obţinut medalii de aur la campionatele naţionale organizate de federaţiile sportive naţionale în sporturi olimpice beneficiază deja burse de merit, din bugetul Ministerului Educaţiei.

Fiecare tânăr campion care obţine o bursă de merit nu doar îşi sărbătoreşte propriul succes, ci îi încurajează şi inspiră pe colegii săi să-şi urmeze visele şi să depună eforturile necesare pentru a le realiza. Aceşti copii sunt un model concludent al îndeplinirii unor valori precum perseverenţa, disciplina, curajul, dedicarea şi responsabilitatea, demonstrând că munca grea şi angajamentul pot conduce la realizări remarcabile.

Sunt încrezătoare că stimularea financiară a elevilor care participă şi câştigă campionatele naţionale la sporturile olimpice va reprezenta un impuls fundamental şi pentru alţi copii de a practica sporturi de performanţă, astfel încât România să poată reveni, în cel mai scurt timp, în elita sportului mondial.

Domnul Darius Pop:

"Ministrul educaţiei, gafă după gafă!"

După eşecul confirmat al "României Educate", dublat de eşecul simulării examenelor naţionale căruia îi putem adăuga, liniştiţi, şi nebunia burselor de merit pentru medii de 3 şi 4 - o adevărată mită electorală din bani publici, pseudoministrul educaţiei, doamna Ligia Deca, recidivează, considerând că examenul de bacalaureat trebuie să fie imparţial, ca tot românul, adică nici greu, nici uşor, uitând, desigur, că la un astfel de examen, subiectele nu trebuie să fie nici grele, nici uşoare, ci să verifice şi să valideze, acolo unde este cazul, cunoştinţele acumulate de-a lungul celor patru ani de liceu.

În plus, doamna ministru, Ligia Deca, aflată recent într-o vizită prin judeţul Argeş, a declarat că subiectele la examenul de bacalaureat nu vor fi adaptate pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale. Asta în contextul în care, chiar dacă au 4 ani programa adaptată, elevii cu CES vor avea doar măsuri de sprijin, "timp prelungit, măsuri şi materiale ajutătoare, tocmai în ideea în care diploma pe care ei o obţin să nu poată fi contestată de nimeni" - după cum a scos perla şoptită de cine ştie ce consilier sinecurist aceiaşi doamnă ministru.

Sincer, nu ştiu dacă este vorba, pur şi simplu, despre neştiinţă sau despre ipocrizie!

Să ne reamintim că, în an electoral, cu toate alegerile politice pe masă, doamna ministru a promovat asiduu ideea conform căreia subiectele de la examenele şcolare vor fi uşoare. Prima astfel de aluzie fiind făcută chiar printr-un comunicat al Ministerului Educaţiei pe care îl păstoreşte, emis pe 2 aprilie 2024, în care prezenta analiza detaliată a rezultatelor obţinute de elevii de clasa a XII-a la simularea bacalaureatului 2024 şi prin care anunţa că subiectele de la examenul propriu-zis de bacalaureat, din vară, vor fi dintre cele la care tinerii au ştiut să răspundă la simulare...

Aşa a ajuns învăţământul românesc, un loc unde se promovează mita electorală, înlesnirile de tot felul şi se face orice altceva decât ceea ce ar trebui făcut la şcoală, anume să se înveţe serios!

Iar această groaznică situaţie va trebui remediată imediat ce AUR va câştiga alegerile, pentru că viitorul copiilor noştri este mai important decât viitorul politic al doamnei ministru!

Domnul Dumitru Rujan:

"Natalitatea creşte acolo unde tinerii duc o viaţă prosperă!"

Dacă ne uităm cu atenţie la datele pe care le-a prezentat Institutul Naţional de Statistică al României, putem lesne observa că milionul de locuitori pe care l-a pierdut ţara noastră într-un deceniu provine, în principal, din judeţele şi localităţile unde nivelul de dezvoltare nu a înregistrat salturi spectaculoase. Aşadar, oraşe şi judeţe care s-au dezvoltat puternic, majoritatea conduse de primari şi preşedinţi de consilii judeţene liberali, nu au pierdut populaţie, ci au câştigat. Au câştigat tineri, în principal, pentru că în zonele mai dezvoltate se află locuri de muncă bine plătite, şcoli, spitale, creşe şi grădiniţe, utilităţi de bază. Şi nu este vorba doar despre mediul urban, ci avem în România comune de succes, bine administrate, care chiar şi-au dublat populaţia, pentru că nivelul de trai a crescut puternic.

Din păcate, judeţul meu, Caraş-Severin, se află printre multele judeţe ale ţării care au pierdut tineri, fie pentru că au plecat la studii şi nu s-au mai întors, fie pentru că şi-au găsit locul de muncă dorit în altă parte a ţării sau chiar în afara ţării. Îi înţeleg pe fiecare dintre ei şi ştiu că, dacă în localităţile din Caraş-Severin vor avea condiţii comparabile cu alte zone sau ţări, de mâine s-ar întoarce acasă.

Acesta este unul dintre motivele majore pentru care am decis să mă implic cu toată forţa în viaţa judeţului meu, şi chiar în administraţia publică a municipiului Caransebeş. Vreau şi ştiu că pot să schimb traiectoria de dezvoltare a acestui oraş, un oraş cu un potenţial peste multe alte aşezări, dar care, până acum, nu a avut şansa unei viziuni moderne, orientată către dezvoltare.

Iar, dacă aş fi întrebat cum aş putea să dezvolt acest municipiu în 4 ani, aş răspunde rapid şi fără ezitare - cu muncă multă, cu specialişti şi foarte multe fonduri europene, aşa cum au reuşit toţi primarii PNL din România. De aceea, administraţia locală liberală este sinonimă cu dezvoltarea!

Doamna Elena Hărătău:

"Concreteţe şi eficientizare în procesul de îmbunătăţire a sistemului educaţional"

Evaluarea şi sprijinul unităţilor de învăţământ, alocarea resurselor pentru educaţie, cariera didactică, precum şi sistemul de date şi monitorizarea acestora reprezintă cele patru domenii esenţiale ale dezvoltării politicilor educaţionale în viziunea conducerii PNL a Ministerului Educaţiei.

Aceste aspecte vitale ale viitorului sistemului educaţional sunt cuprinse într-un raport asupra situaţiei actuale a educaţiei naţionale, realizat de responsabilii învăţământului românesc, împreună cu specialiştii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi a altor organizaţii europene de specialitate.

Documentul prevede analizarea celor patru direcţii de acţiune, astfel încât să avem o abordare integrată în vederea îmbunătăţirii calităţii învăţământului şi aplicării eficiente a reformelor propuse, potrivit legilor învăţământului preuniversitar şi universitar.

La capitolul evaluare şi susţinere, educaţia naţională are nevoie de adoptarea unor sisteme robuste de evaluare a performanţei şcolare, care să includă atât rezultatele academice ale elevilor, cât şi feedback-ul părinţilor şi al comunităţii. De asemenea, furnizarea de resurse şi suport suplimentar pentru şcolile aflate în dificultate este indispensabilă, inclusiv programe de formare continuă pentru cadrele didactice şi accesul la materiale didactice de calitate. Nu în ultimul rând, evaluarea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ este direct proporţională cu dezvoltarea unor mecanisme eficiente de monitorizare şi raportare a progresului învăţământului, pentru a identifica rapid zonele care necesită îmbunătăţiri şi intervenţii.

Un alt capitol vital este alocarea resurselor pentru educaţie, respectiv asigurarea unei distribuiri echitabile a resurselor financiare către toate unităţile de învăţământ, luând în considerare nevoile specifice ale fiecărei şcoli şi ale elevilor. Totodată, trebuie dinamizate investiţiile în infrastructura şcolară, în tehnologie şi programe educaţionale inovatoare, pentru a susţine un mediu propice învăţării.

Conducerea liberală a Ministerului Educaţiei este conştientă de nevoia creşterii finanţării pentru programele de asistenţă socială şi educaţie specială, pentru a asigura accesul tuturor elevilor la o educaţie de calitate, indiferent de circumstanţele lor sociale şi medicale.

În ceea ce priveşte cariera didactică, se va urmări implementarea unor programe de formare iniţială şi continuă de înaltă calitate destinate cadrelor didactice, care să le ofere abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a-şi îmbunătăţi practica şi a răspunde nevoilor diverse şi diversificate ale elevilor. O altă decizie este dezvoltarea unor mecanisme de evaluare a performanţei şi de recunoaştere a meritelor dascălilor, pentru a încuraja excelenţa activităţilor desfăşurate. Va fi promovată activ colaborarea între cadrele didactice, precum şi facilitarea schimbului de bune practici, pentru a spori calitatea predării şi învăţării.

Sistemul de date şi monitorizare are nevoie de aplicarea unor concepte integrate de colectare şi analiză a datelor educaţionale, care să ofere informaţii relevante şi actualizate, fundamentale pentru luarea deciziilor în politicile educaţionale, dar şi în activitatea şcolară zilnică. Va fi procedurată asigurarea confidenţialităţii şi securităţii datelor elevilor şi a altor informaţii sensibile, conform regulamentelor şi standardelor de protecţie a datelor.

Cu certitudine, deciziile adoptate vor furniza rapoarte şi analize periodice bazate pe date relevante, pentru a evalua progresul învăţământului şi a identifica oportunităţi de îmbunătăţire.

Sunt convinsă că abordarea acestor aspecte, într-un mod integrat şi colaborativ, va conferi creşterea calităţii educaţiei şi asigurarea oportunităţilor echitabile de învăţare şi dezvoltare pentru toţii elevii.

Domnul Ervin Molnar:

"Avem o nouă lege a energiei eoliene offshore"

Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat unul dintre cele mai importante proiecte de lege în domeniul energiei din ultimii ani: Legea privind energia eoliană offshore, proiect de lege iniţiat de către Ministerul Energiei. România a făcut astfel un pas important în direcţia promovării energiei regenerabile în ţara noastră. Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenţei şi rezilienţei energetice a României, fiind, totodată, şi o asumare făcută de ţara noastră în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pentru operaţionalizarea investiţiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune şi activităţile de explorare, construcţie a centralelor electrice eoliene offshore şi exploatare a acestora. Printre altele, studiul va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ţinând cont de potenţialul eolian al acestora, posibilităţile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum şi de restricţiile impuse de Planul de amenajare a spaţiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversităţii şi mediului înconjurător. În baza studiului, până la data de 31 martie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore, iar până la 30 iunie 2025 actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând apoi ca Ministerul Energiei să iniţieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune.

Partidul Naţional Liberal, prin reprezentanţii săi la nivel guvernamental, a marşat tot timpul pe consolidarea rezilienţei energetice a ţării noastre, în special în lumina ultimilor ani, care ne-au demonstrat incertitudinea ce planează constant asupra regiunii noastre. Energia este cheia de succes a României, componenta atât a rezilienţei interne, cât şi a influenţei noastre externe.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL este singura soluţie pentru o Românie aşa cum ne-o dorim să fie!"

Prioritatea Partidului Naţional Liberal a fost întotdeauna dezvoltarea comunităţilor locale. Nu putem avea o Românie puternică dacă nu avem localităţi dezvoltate şi racordate la standardele de civilizaţie ale momentului prezent. De aceea, noi, liberalii, am creat Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" care are menirea de a moderniza comunităţile locale, prin realizarea de investiţii în infrastructura locală, drumuri judeţene şi locale, infrastructura de apă şi canalizare, staţii de epurare a apei, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale etc., astfel încât să se poată asigura accesul la servicii esenţiale ale întregii populaţii, creşterea calităţii vieţii şi evitarea riscului de depopulare în comunităţile subdezvoltate. Este un program pentru români şi România, transpartinic, orice conducător al unei comunităţi locale, indiferent de culoarea sa politică, putând accesa fonduri pe bază de proiecte serioase.

Recent, Adrian Veştea, ministrul liberal al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, a anunţat semnarea a 39 de noi contracte de finanţare prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", în valoare totală de 394.063.208,41 de lei. Contractele, semnate împreună cu o parte dintre beneficiarii proiectelor, vizează modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri, precum şi înfiinţarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a reţelelor de canalizare menajeră, a staţiilor de epurare şi a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale.

Acestea sunt dovezi ale eficienţei PNL la guvernare şi a determinării noastre de a dezvolta şi moderniza România. Acestea sunt lucrurile pe care le promitem românilor, lucruri care se bazează pe fapte şi realizări concrete ale Partidului Naţional Liberal la guvernare, dar şi în teritoriu.

Vom continua să fim acelaşi partid serios, care livrează, nu doar promite. PNL înseamnă dezvoltare, stabilitate şi modernizare, singura soluţie pentru o Românie aşa cum ne dorim să fie!

Doamna Mirela Furtună:

"Salariul minim va creşte de la 1 iulie"

Guvernul a luat decizia de a creşte salariul minim pe economie, de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, începând cu data de 1 iulie. Este o măsură absolut necesară pentru a creşte nivelul de trai al românilor.

Am observat că în spaţiul public politicienii din opoziţie încearcă să arunce fumigene şi să transmită mesajul că Guvernul dă cu o mână şi ia cu două, deoarece se va elimina facilitatea neimpozitării a 200 de lei pentru persoanele care câştigă salariul minim pe economie.

Nimic mai fals, există o certitudine cu privire la majorarea salariului minim de la 1 iulie: salariul net, în mână, va creşte chiar dacă se scoate facilitatea neimpozitării celor 200 de lei. Conform obligaţiilor asumate de USR în PNRR, România trebuie să scoată facilităţile fiscale care instituie un regim fiscal diferit faţă de norma generală.

Guvernul a luat în calcul această situaţie şi a stabilit ca, odată cu eliminarea facilităţii, să crească şi nivelul salariului minim, astfel încât salariaţii să obţină un plus de venituri reale, nu o scădere.

Din moment ce salariul minim net creşte, este falsă afirmaţia că ce dă statul cu o mână, ia cu cealaltă. Salariatul va avea o creştere reală de venituri.

Astfel, după majorarea salariului brut de la 3.300 la 3.700 de lei, concomitent cu eliminarea facilităţii de neimpozitare a 200 de lei, salariul minim net va creşte cu 159 de lei, de la 2.079 de lei în prezent, la 2.238 de lei.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Sistemul de Garanţie-Returnare, o iniţiativă cu rezultate concrete"

Începând cu implementarea sa, Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) a devenit rapid un element-cheie în demersurile ţării spre un viitor mai sustenabil. Prin eficientizarea colectării şi reciclării ambalajelor, acest sistem a dovedit că poate avea un impact semnificativ şi direct asupra mediului înconjurător. Datele recente transmise de RetuRO, compania care administrează sistemul, subliniază o creştere exponenţială în rata de reciclare, marcând o evoluţie spectaculoasă a acestui proces.

În primele două săptămâni din luna februarie, spre exemplu, aproape 5 milioane de ambalaje SGR au fost returnate de consumatori, o cifră ce, adăugată la raportările precedente din decembrie şi ianuarie, ridică totalul la aproximativ 7,3 milioane de ambalaje recuperate. Această ascensiune rapidă, de la 31.000 de ambalaje în decembrie, la 2,24 milioane în ianuarie, şi apoi la mai mult decât dublul acestei cifre în primele două săptămâni din februarie, indică o rată de reciclare, prin SGR, care a crescut de 162 ori în mai puţin de trei luni.

Această tendinţă nu numai că evidenţiază o adoptare entuziastă a sistemului de către populaţie, dar reflectă şi o cooperare exemplară din partea producătorilor. Sistemul de Garanţie-Returnare marchează o schimbare pozitivă în comportamentul consumatorilor şi o evoluţie în modul în care companiile abordează responsabilitatea ambientală.

Pe lângă beneficiul direct asupra mediului, prin reducerea deşeurilor şi stimularea reciclării, SGR introduce şi un nivel remarcabil de transparenţă. De acum înainte, informaţiile privind cantitatea de ambalaje puse pe piaţă şi cele returnate de consumatori sunt disponibile publicului larg, permiţând o evaluare şi o analiză riguroasă a progresului în această direcţie.

În decembrie, aproximativ 45 de milioane de ambalaje SGR au fost introduse pe piaţa românească, cifra crescând de patru ori în luna ianuarie, cu aproape 180 de milioane de ambalaje. Aceste numere demonstrează nu doar o creştere a conştientizării şi participării publicului, dar şi un angajament solid al producătorilor spre obiectivele de sustenabilitate prin adoptarea acestui sistem.

Implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare în România reprezintă un model de succes al angajamentului comun pentru protejarea mediului. Pe măsură ce implementarea sistemului creşte, devenim martori ai unei transformări semnificative spre un comportament responsabil, atât din partea consumatorilor, cât şi a companiilor.

Eficienţa şi beneficiile SGR sunt un argument puternic în faţa oricăror provocări, demonstrând că, prin încredere, cooperare şi transparenţă, putem face paşi uriaşi spre un viitor mai curat şi mai verde. Această iniţiativă marchează o etapă importantă în parcursul României spre sustenabilitate şi reprezintă un exemplu valoros de bune practici pentru alte ţări.

Doamna Alexandra Huţu:

Guvernul Ciolacu vine permanent cu soluţii şi măsuri pentru a stimula natalitatea şi a sprijini familiile tinere la început de drum. Despre acest lucru este vorba şi la ultimul program, prezentat public, pentru susţinerea familiilor cu doi şi mai mulţi copii.

PSD, indiferent că a fost în opoziţie sau la guvernare, a avut întotdeauna ca prioritate acordarea de beneficii familiilor tinere, pentru a încuraja creşterea natalităţii. Ne-am asumat programe şi măsuri consistente în acest sens, multe dintre ele au devenit realitate şi se aplică. Până la finalul acestui an vom avea un nou set de măsuri, promovate de Ministerul Muncii, privind creşterea natalităţii şi a calităţii vieţii familiilor cu copii.

În primul rând, mă refer la scăderea taxării muncii pentru familiile cu cel puţin doi copii, în funcţie de nivelul veniturilor şi în funcţie de numărul copiilor, cu scopul creşterii veniturilor nete ale familiilor. Deja măsura funcţionează, se aplică deduceri care scad baza impozabilă.

În al doilea rând, este vorba de facilitarea accesului familiilor tinere la locuinţe sociale ori cu chirii subvenţionate şi a accesului la credite cu dobânzi mici, garantate de stat. Deja funcţionează programele "Prima Casă", "Family Start" şi "Student Invest".

În al treilea rând, tichetele sociale acordate familiilor cu venituri mici şi medii pentru accesarea creşelor şi grădiniţelor, inclusiv a celor private

Apoi, vorbim de reducerea migraţiei interne, dinspre localităţile rurale şi oraşele mici din România către oraşele mari, prin reducerea decalajelor de dezvoltare socio-economică. Totodată, aici avem stimulente acordate tinerilor absolvenţi, pentru a putea profesa în şcolile din localităţile rurale şi acces la locuinţe construite pentru personalul din sănătate şi învăţământ, sporuri la salariu etc.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, sunt deja demarate programe pentru încurajarea şi dezvoltarea unor proiecte dedicate zonelor expuse riscului de depopulare, prin migraţie internă şi externă: dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apa curentă, în mediul rural şi urbanul mic, accesul la reţeaua de canalizare, dotarea locuinţelor cu baie în rural şi urbanul mic.

La nivelul sistemului educaţional, sunt programele din PNRR pentru construirea de creşe şi grădiniţe, în special, în oraşele cu deficit semnificativ de locuri pentru învăţământul preuniversitar.

Tot prin PNRR sunt deja la finanţare programe pentru creşterea accesului la servicii medicale în rural: reînfiinţarea dispensarelor comunale, construirea de centre comunitare integrate, construirea spitalelor regionale, dezvoltarea reţelei de medici de familie în rural

La nivelul resurselor umane, vorbim de creşterea atractivităţii exercitării profesiei de asistent social în mediul rural, prin creşterea salariilor şi acordarea unor sporuri şi a unor facilităţi.

Aşadar, creşterea condiţiilor de trai, creşterea accesului la educaţie şi sănătate a copiilor din familiile şi comunităţile vulnerabile sunt priorităţi ale Partidului Social Democrat, de la nivel local până la nivel central. Toate comunităţile locale au la dispoziţie fonduri europene pentru susţinerea familiilor cu copii aflaţi în situaţii de risc, prin acordarea de servicii de bază şi construcţia sau modernizarea de clădiri adecvate nevoilor de consiliere şi sprijin al minorilor şi al familiilor acestora.

Domnul Ioan Balan:

"Suceava îşi propune să devină pol de dezvoltare economică pentru întreaga regiune!"

Fiecare investiţie publică, realizată de consiliul judeţean condus de Gheorghe Flutur sau de primăriile liberale din judeţul Suceava, contribuie la dezvoltarea accelerată a fiecărei localităţi şi la bunăstarea fiecărei familii în parte. Dacă în urmă cu mai mulţi ani număram pe degete investiţiile făcute în judeţul Suceava, astăzi am pierdut şirul acestora şi este greu să le mai cuantificăm, chiar şi global, ca sume: proiecte de peste 900 milioane de lei prin PNDL, investiţii de peste 600 milioane de euro din Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", milioane de lei din bugetele locale date pentru investiţii utile, precum şi alte sute de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. Dacă am împărţi aceste sume la numărul de locuitori din Suceava, am vedea că, pentru fiecare sucevean în parte, PNL a adus investiţii de câteva mii de lei. Mai mult decât atât, investiţiile realizate de noi au încurajat investitorii să înfiinţeze afaceri în Suceava şi au determinat tot mai mulţi tineri să rămână în ţară şi să nu mai plece în străinătate.

Succesul administraţiei liberale din Suceava este important pentru întreaga regiune de nord-est a României. În ritmul în care noi am reuşit să aducem dezvoltare şi modernizare în judeţul nostru, în următorii 4 ani, Suceava poate să fie, fără îndoială, unul dintre cei mai puternici poli de dezvoltare din ţară, cu efecte benefice atât pentru suceveni, cât şi pentru judeţele din jur. Spun acest lucru pentru că este important ca proiectele demarate de preşedintele Gheorghe Flutur şi echipa liberală să nu şchioapăte niciun moment, ci să meargă mai departe cu acelaşi profesionalism şi cu aceeaşi determinare.

De asemenea, mai trebuie să subliniez un aspect. Noi, PNL Suceava, nu am fi avut rezultate aşa de bune dacă nu i-am fi avut de partea noastră pe suceveni, pe cei în slujba cărora muncim, cu care am reuşit să ierarhizăm priorităţile şi cărora am încercat să le înţelegem nevoile. De aceea, am convingerea că proiectele începute de PNL în Suceava vor continua, pentru că sucevenii le vor, le aşteaptă şi au încredere în oamenii care s-au ţinut de cuvânt şi le-au demarat sau finalizat.

Domnul Iusein Ibram:

"Despre 1915 - relaţia dintre Turcia şi poporul armean în contextul Primului Război Mondial"

Încep prin a pune întrebarea: de ce acum, la 100 de ani de la evenimentele de tristă amintire, s-a stabilit politic că a fost genocid?

Ce a avut loc în urmă cu o sută de ani poate fi evaluat doar în contextul unor contribuţii ale unor istorici imparţiali şi în principiul dreptului internaţional.

În numele unei abordări obiective, constructive şi echilibrate a celor întâmplate în 1915, trebuie luate în considerare pierderile şi suferinţele tuturor părţilor, inclusiv cele ale musulmanilor otomani. Istoria trebuie cercetată cu imparţialitate şi dezbătută cu credinţa în obiectivitate.

Din cercetările istoricilor reiese că: "În estul Anatoliei lucrurile se precipitau. Imperiul Ţarist a lovit în această zonă prima dată, mobilizând contigente mari de voluntari armeni din Caucaz, cu dorinţa de a anexa Anatolia de Est. Armenii, ce locuiau pe teritoriul aflat sub stăpânire otomană, erau bine înarmaţi şi pe deplin pregătiţi pentru a susţine armata rusească".

Pentru a grăbi avansarea forţelor ruseşti, rebelii armeni au comis o serie de crime în întreaga regiune. Gherilele armene au măcelărit civilii turci şi kurzi, în aceeaşi măsură.

Pentru societatea turcă, cât şi pentru clasa politică, termenul de genocid este ofensator. Astfel, în 2005, Recep Tayyip Erdoğan, atât în calitate de prim-ministru, cât ºi, astãzi, din postura de preşedinte al Turciei, a declarat în zeci de rânduri, chiar şi din state europene occidentale, că a deschis arhivele, că i-a invitat pe armeni de zeci de ori să vină în Turcia şi să cerceteze. Să se formeze o echipă de istorici comuni, să compare documentele din arhivele turceşti şi cu cele din alte state, iar apoi să tragă concluziile. Partea armeană, în schimb, a lăsat această ofertă fără răspuns.

De precizat că încă nu există un consens politic şi juridic cu privire la natura celor întâmplate în 1915 în timpul Primului Război Mondial.

Sprijinirea păcii şi a dialogului în regiune reprezintă cea mai bună abordare pentru ţările terţe care doresc să contribuie la soluţionarea conflictului menţionat între Turcia şi Armenia.

În direcţia găsirii unei soluţii din partea Turciei se află un proces de normalizare, aflat în curs între cele două ţări. Desfăşurarea constructivă a acestui proces va contribui la stabilitatea şi pacea nu doar a celor două ţări, ci şi a întregii regiuni.

În plus, considerăm necesar să se evite orice fel de acţiune şi discurs ce ar putea perturba cultura armoniei şi a bunei convieţuiri în Parlamentul României, care include reprezentanţi ai comunităţilor turce şi armene.

Considerăm că un viitor paşnic între turci şi armeni se poate realiza numai prin dialog şi empatie.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Consolidarea României - 20 de ani de transformare economică sub viziunea PSD"

În ultimele două decenii, România a experimentat o transformare economică profundă, marcată de o creştere economică impresionantă, în care produsul intern brut pe cap de locuitor s-a dublat, conform unei analize detaliate realizate de Erste Group Research. Această ascensiune remarcabilă, sub guvernările Partidului Social Democrat, a stabilit bazele unei creşteri economice durabile şi a consolidat poziţia României ca lider al creşterii economice în regiune şi printre primele locuri în UE ca rată de dezvoltare.

Analiza Erste Group Research evidenţiază nu doar dublarea PIB-ului per capita, ci şi creşterea rapidă a salariilor nominale, care au depăşit de două ori media creşterilor înregistrate în Uniunea Europeană. Această îmbunătăţire a nivelului de trai al cetăţenilor a fost însoţită de o reducere semnificativă a diferenţelor salariale între România şi restul statelor membre. În acest context, fondurile europene, gestionate eficient sub guvernările PSD, au jucat un rol crucial, contribuind semnificativ la modernizarea infrastructurii şi la creşterea eficienţei instituţionale. Acum, în perioada post-pandemică, acolo unde a fost posibil, Guvernul Ciolacu a (re)negociat prevederi absurde ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), introduse inconştient sau negociate submediocru de guvernele de dreapta din timpul şi imediat după pandemia COVID-19.

Mai mult, toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană au fost îndeplinite, iar infuzia în economie de fonduri suplimentare nu doar că a consolidat creşterea economică, dar a transformat vizibil şi radical infrastructura din România!

Este imperativ să recunoaştem că această perioadă de creştere trebuie privită ca un catalizator pentru reforme mai ample. Continuarea pe această traiectorie pozitivă, prin intensificarea eforturilor de modernizare a infrastructurii, îmbunătăţirea sistemului educaţional şi consolidarea capacităţii instituţionale de a gestiona eficient resursele şi investiţiile, este esenţială. Sectoarele inovative, cu potenţialul de a transforma România într-un hub tehnologic şi economic regional, necesită de asemenea o atenţie sporită.

Sub guvernarea cabinetului condus de Marcel Ciolacu, PSD demonstrează un angajament ferm faţă de principiile economice solide şi un cadru politic stabil, esenţiale pentru a menţine ritmul de creştere. Prin continuarea politicii de coeziune socială şi economică, ne asigurăm că România nu doar că îşi va menţine cursul ascendent, dar va deveni şi un model de urmat în Europa. Este crucial să menţinem un cadru politic stabil, care să favorizeze adoptarea de politici economice solide şi predictibile, esenţiale pentru a depăşi nivelul de dezvoltare al ţărilor cu economii mature.

Pe măsură ce ne pregătim să marcăm a 20-a aniversare a aderării la Uniunea Europeană, trebuie să reflectăm la succesul nostru şi să planificăm viitorul cu încredere şi determinare. Cu o viziune clară şi strategii bine fundamentate, suntem capabili să continuăm acest parcurs ascendent şi să ne asumăm rolul de lideri în promovarea creşterii economice şi stabilităţii în regiune.

Împreună putem construi o Românie mai bogată, mai justă şi mai puternică, care să continue să prospere, beneficiind de un statut consolidat pe scena internaţională, respectată pentru contribuţiile sale şi valorile pe care le promovează.

Domnul Ioan Mang:

"Despre «hora reciclării»"

De ceva vreme am început să observ tot mai mulţi oameni cu sacoşe pline de PET-uri, sticle şi doze de aluminiu goale. Mă bucură faptul că Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) începe deja, după patru luni de implementare, să-şi producă efectele benefice, pe lângă scumpirea cu 50 de bani a majorităţii produselor cu astfel de ambalaje.

De când am început şi eu să returnez aceste ambalaje, am observat mai multe situaţii, uneori amuzante, alteori puţin enervante. "Suflaţi în sticlă să se umfle, că nu o ia aparatul dacă e îndoită", m-a sfătuit deunăzi un paznic de supermarket care m-a asistat în "lupta" mea cu aparatul RetuRo ce-mi tot scuipa înapoi o sticlă de plastic care nu era în stare perfectă.

Dincolo de experienţa personală, conform cifrelor oficiale, în momentul de faţă, sistemul SGR funcţionează încă sub capacitate: din cei 80.000 de comercianţi care vând băuturi şi care sunt obligaţi să colecteze ambalaje şi să ofere garanţie, numai 30.000 au intrat în sistem, adică nici jumătate. Chiar şi aşa, sistemul pare că nu face faţă numărului de ambalaje din piaţă, iar faptul că încă mai sunt probleme a fost admis recent şi de către ministrul mediului, domnul Mircea Fechet.

Vestea proastă este că, până acum, doar trei centre RetuRo de sortare şi numărare funcţionează în ţară. Vestea bună este că urmează să se mai deschidă alte opt.

În ceea ce priveşte afacerile din domeniul HoReCa, intrarea acestora în "hora reciclării" pare un proces simplu în aparenţă, dar, în realitate, mai sunt nereguli şi birocraţie de depăşit. După înregistrarea în platforma RetuRo, cei din HoReCa trebuie să-şi achiziţioneze, prin magazinul online RetuRo, saci, sigilii cu cod de bare unic şi suporturi pentru saci. Nu-s chiar cele mai ieftine accesorii, având în vedere că 30 de bucăţi de saci costă 123 lei + TVA, după cum relatează managerii de restaurante. Mai e şi faptul că fiecare local trebuie să-şi facă spaţii speciale de depozitare, apoi să aştepte să vină maşina RetuRo să ridice sacii cu ambalajele cu sigla SGR, iar aşteptarea lor se prelungeşte şi în ceea ce priveşte decontarea banilor cheltuiţi în tot acest proces.

În ciuda tuturor acestor probleme rămase de rezolvat şi de îmbunătăţit, i-aş îndemna pe toţi cei care am intrat în "hora reciclării" să urmăm sfatul lui Nenea Iancu şi să avem "puţintică răbdare" înainte să evaluăm prea dur funcţionarea sistemului: este lipsit de realism să ne aşteptăm ca un sistem care în Europa s-a implementat pe termen lung, la noi să se întâmple doar în câteva luni. Probabil că vor mai trece câţiva ani, sperăm nu foarte mulţi, până când şi la noi sistemul să funcţioneze fără probleme. Sunt însă încrezător că, pe termen lung, "cel mai mare proiect de colectare selectivă a deşeurilor" va reuşi să-şi dovedească utilitatea şi va sprijini în mod semnificativ eforturile societăţii noastre spre "un viitor mai curat şi mai responsabil". Merită toată încrederea şi susţinerea noastră!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"PNL este partidul care susţine primarii în demersul lor de a-şi dezvolta comunităţile!"

Dezvoltarea UAT-urilor din România a fost un obiectiv principal al Partidului Naţional Liberal la guvernare. Ne-am asumat că vom ajuta comunităţile locale să recupereze decalajele pe care le au faţă de marile oraşe şi am respectat această promisiune, creând Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", precum şi diferite mecanisme care să permită ducerea la bun sfârşit a proiectelor finanţate prin PNDL 1 şi PNDL 2. Din păcate, dar fără să fie un lucru ieşit din comun, unele UAT-uri, care au demarat proiecte de modernizare şi dezvoltare, se confruntă cu dificultăţi în execuţia acestora, motivele fiind, de multe ori, unele obiective.

De aceea, Ministerul Finanţelor, condus de ministrul liberal Marcel Boloş, sprijină în continuare implementarea proiectelor decontate din fonduri europene şi a promovat, în cadrul Guvernului, aprobarea unui proiect de act normativ pentru ca unităţile administrativ-teritoriale să poată solicita, în cursul anului 2024, până cel târziu 30 septembrie, contractarea de împrumuturi de la Trezoreria Statului, în limita sumei de un miliard de lei. Prin contractarea acestor împrumuturi se asigură cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor şi sumele necesare implementării proiectelor finanţate prin PNRR, aflate în sarcina bugetului local, evidenţiate distinct în fiecare contract.

Perioada de rambursare este între 1 - 5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral, iar valoarea maximă ce poate fi autorizată este nelimitată în cazul comunelor şi oraşelor, 10 milioane lei pentru municipii şi 25 milioane lei pentru judeţe.

De asemenea, prin proiectul de act normativ se propune ca unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale să poată efectua trageri din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate în limita sumei de 4,5 miliarde lei, faţă de suma de 3 miliarde lei aprobată prin Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024.

PNL este partidul care susţine primarii în demersul lor de a-şi dezvolta comunităţile!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În această declaraţie politică voi realiza o sinteză a realizărilor PNL, un bilanţ al progresului naţional sub guvernările liberale, demonstrând cum Partidul Naţional Liberal a fost şi rămâne pilonul central în construcţia României de mâine.

PNL, fondat în 1875, este cel mai vechi şi mai influent partid din România, fiind un bastion al dreptei europene. Sub umbrela dreptei, PNL a reunit oameni curajoşi, creativi, determinaţi să împingă România pe drumul prosperităţii şi modernizării. În calitate de membri ai celei mai puternice familii politice europene, Popularii Europeni, am reuşit să susţinem cu fermitate interesele României la Bruxelles, asigurând o reprezentare demnă şi respectată în cadrul Uniunii Europene şi NATO.

La guvernare, PNL a adus stabilitate şi securitate într-o regiune tulburată de conflicte, demonstrând că România este un partener de încredere pe scena internaţională şi un susţinător ferm al valorilor occidentale. Politicile noastre au fost întotdeauna ghidate de principiile libertăţii, democraţiei şi dreptăţii, luptând împotriva extremismului şi urii.

Pe plan intern, administraţiile liberale au fost sinonime cu prosperitatea, dezvoltarea infrastructurii şi creşterea nivelului de trai. România anului 2024 nu mai este România anului 2006; astăzi, suntem comparabili cu Polonia, Portugalia sau Ungaria, datorită eforturilor şi măsurilor economice implementate de guvernările PNL. Puterea de cumpărare a crescut semnificativ, de la 34%, în 2006, la 76%, în 2024, în timp ce salariul mediu net a crescut de la 246 euro la peste 922 euro.

Nu trebuie să uităm nici de progresele semnificative în infrastructură, unde, sub guvernarea liberală, am inaugurat aproape 300 km. de autostrăzi şi drumuri expres, şi am investit în modernizarea aeroporturilor din Iaşi, Timişoara, Suceava, Oradea, Cluj-Napoca, Baia Mare, Arad şi Sibiu. Liberalii au gestionat eficient fondurile europene, atrăgând în 2024 nu mai puţin de 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea naţională.

În educaţie, am demarat cea mai ambiţioasă reformă din ultimele decenii, crescând salariile profesorilor cu 50% şi investind în eliminarea şcolilor cu toalete în curte. În sănătate, am finanţat construcţia celor trei mari spitale regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca, garantând accesul la servicii medicale de calitate pentru fiecare român.

Realizările PNL sunt mărturia clară a unui partid care îşi onorează promisiunile şi îşi respectă electoratul. Alegerea noastră pentru viitor este una de stabilitate, dezvoltare şi respect pentru valorile care ne unesc. Prin fiecare proiect, fiecare lege şi fiecare iniţiativă, PNL a demonstrat că este partidul seriozităţii şi dezvoltării, partidul care construieşte România puternică în Europa.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Social-democraţia naţională şi europeană promovează tinerii, iar ei ne confirmă că obiectivele dedicate lor sunt conforme"

Miniştrii UE subliniau, în urmă cu un an, în cadrul Consiliului Educaţie, Tineret, Cultură şi Sport, necesitatea de a lua în considerare dimensiunea socială a unei Europe durabile pentru tineri, cât şi rolul acestora ca actori-cheie în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru o dezvoltare stabilă şi predictibilă. Principala concluzie de la vremea respectivă, care a rămas la fel de valabilă şi astăzi, era că UE ar trebui să depună mai multe eforturi ca să implice tinerii în elaborarea politicii pentru un viitor viabil. Această deducţie logică a servit drept un argument în plus pentru proiectele existente deja ale social democraţiei europene şi ale celei naţionale, concepute special şi angajate în procesele de susţinere şi promovare ale tinerilor.

Desigur că nu acela a fost momentul în care Partidul Social Democrat a decis să sprijine şi mai puternic acest segment al populaţiei ţării noastre. Concluziile şi deciziile rezultate în urma Consiliului pentru Educaţie, Tineret, Cultură şi Sport ne-au angajat şi mai mult, atât la nivel naţional, cât şi european, să venim cu noi iniţiative care abordează interesele şi provocările cu care se confruntă tinerii. Pentru că ei reprezintă viitorul nostru, al tuturor! Investind şi mai mult în tineri, investim în propriul nostru viitor, atât ca naţiuni, cât şi individual.

Cu toate că unul dintre obiectivele noastre prioritare însumează exhaustiv politicile dedicate lor, noi, social-democraţii, am considerat că cele mai bune răspunsuri pentru provocările cu care se confruntă în evoluţia sa această categorie socială se obţin prin interacţiuni şi dialoguri constante cu cât mai mulţi reprezentanţi ai ei. Doar aşa le putem oferi şansa să se exprime şi să îi atragem în diverse activităţi, în cadrul cărora să reuşim împreună să gândim soluţiile pentru un viitor mai bun, atât pentru ei, cât şi pentru societăţile în care trăim.

La fel ca şi colegul meu, europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, cel care a declanşat dezbaterea din plenul Parlamentului European, prin care Comisia Europeană a fost interpelată cu privire la măsurile pe care le promovează pentru tinerii europeni, şi eu sunt unul dintre promotorii activi ai testului pentru tineret. Prin intermediul acestuia, instituţiile europene urmează să evalueze impactul politicilor comunitare în raport cu efectele pe care ele le generează pentru generaţiile viitoare.

Încă de acum aproape 4 ani, din momentul în care am fost desemnat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din această Cameră, mi-am propus şi am reuşit să ţin aproape reprezentanţii tinerei generaţii. Şi voi continua această bună practică. Până acum, în interiorul PSD, i-am motivat pe tineri să se implice în politică şi să îşi facă vocile cât mai bine auzite. Şi, mai departe, observaţiile lor să se concretizeze în politici adecvate şi trainice. La fel a procedat şi majoritatea colegilor mei social-democraţi, fie ei aleşi locali, europarlamentari sau senatori şi deputaţi, ori membri ai Guvernului. Faptele lor sunt reflectate de o serie de politici şi programe de sprijin accesibile, destinate noilor generaţii. În această direcţie, Partidul Social Democrat va crea noi oportunităţi, atât în ţară, dar şi de la Bruxelles, prin intermediul tuturor liderilor săi. Doar în această manieră vom proteja tinerii împotriva excluziunii sociale şi îi vom putea ajuta să-şi fructifice potenţialul de a acţiona ca agenţi ai schimbării pentru dezvoltarea durabilă naţională şi continentală.

Mai mult, cred că un viitor peren nu poate exista fără tineri angajaţi în politică. În baza acestui raţionament, mi-am propus să iniţiez noi demersuri politice prin care să mă asigur că generaţia următoare va putea juca un rol semnificativ, la toate nivelurile decizionale, privind aspectele legate de durabilitate.

Aşadar, acest crez, pe care l-am transformat, acum ceva vreme, într-unul dintre angajamentele mele politice ferme, voi continua să îl dezvolt şi în viitor, alături de alte noi răspunsuri pentru provocările cotidiene!

În paralel, la nivel de partid, prin activităţile noastre extinse şi graţie organizaţiilor de tineret atât de numeroase şi de dinamice, ne asumăm rolul de lider în crearea unor oportunităţi reale pentru ei, în toate domeniile de activitate, de la antreprenoriat, educaţie, sănătate, mediu şi până la agricultură sau profesiile viitorului. PSD şi-a confirmat deja grija pentru acest segment de populaţie, prin promovarea unei noi generaţii de lideri politici în funcţii-cheie sau pe listele de candidaturi pentru diverse poziţii în administraţiile locale, în cadrul Parlamentului României, în Guvern sau în forul european.

Deschiderea către tineri, pe care PSD a manifestat-o dintotdeauna, este reflectată prin succesul lor profesional, înregistrat de aceştia şi consfinţit prin recunoaşterea generală a competenţelor şi pasiunii lor, şi prin contribuţiile lor pozitive la modernizarea şi îmbunătăţirea întregii societăţii româneşti. La fel de clar este şi faptul că pentru PSD s-a transformat într-o incontestabilă datorie conservarea şi promovarea tuturor drepturilor şi libertăţilor de care beneficiază tinerii din ziua de astăzi. Iar alături de noi, cei de la PSD, tinerii vor putea construi o Românie mai bună şi o Uniunea Europeană pe măsura aşteptărilor lor.

Stă în puterea voastră să faceţi acest lucru, printr-un simplu vot acordat politicilor pertinente care vă vor creiona cel mai bine viitorul!

Domnul Nicolae Giugea:

"De ce astăzi localităţile se dezvoltă mai haotic decât în urmă cu un secol?"

Ne bucurăm că în România se construieşte intens, atât blocuri de locuinţe, case individuale, spaţii comerciale, instituţii publice sau se renovează clădirile mai vechi. Cu toate acestea, tot mai mulţi oameni sunt nemulţumiţi de haosul urbanistic, de dezvoltarea fără logică şi fără obiective. Aşadar, apar blocuri cu multe etaje între case cu un nivel, se construiesc instituţii în cele mai aglomerate puncte, fără acces şi fără locuri de parcare, se îngustează străzi şi dispar trotuare, spaţii verzi şi copaci.

Văzând aceste lucruri, te întrebi dacă lucrările sunt sau nu autorizate de vreo instituţie a statului român sau fiecare face ce doreşte. Ştim cu toţii că pentru a realiza o construcţie trebuie să te înarmezi cu răbdare, pentru că documentele şi ştampilele pe care trebuie să le iei sunt foarte multe. Avize, autorizaţii, verificări şi aprobări sunt cu zecile, chiar dacă trebuie să construieşti un gard. Şi, totuşi, de unde provine problema? Evident că dintr-o legislaţie voit confuză şi lacunară, precum şi din lipsa unor planuri de urbanism făcute de specialişti, cu scopul unei dezvoltări corecte a localităţilor. Dar să nu uităm că această problemă este amplificată şi de interesele aşa-zişilor rechini imobiliari, care ar face orice pentru a mai scoate un ban plus.

Îmi este greu să înţeleg de ce nici astăzi nu avem aprobat un cod modern al urbanismului, care să pună capăt tuturor acestor probleme. Chiar dacă stă prin sertarele Parlamentului şi nu este încă aprobat, doar proiectul acestuia a băgat spaima în actuala conducere a Primăriei Craiova, care s-a grăbit să încropească un plan de urbanism, plan care pare că nu urmăreşte obiective de dezvoltare pentru municipiu, ci cum să umple şi mai tare buzunarele unora.

Trebuie să înţelegem faptul că orice greşeală în amenajarea teritoriului şi urbanismului este în mare parte iremediabilă! Orice decizie, orice autorizare în zona construcţiilor are efecte pentru zeci şi sute de ani. De aceea, este imperativ să avem o legislaţie bună, corectă, pentru că nu este normal ca în anul 2024 să organizăm localităţile de o manieră mai slabă decât în perioada interbelică.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

"Pământul - singurul leagăn şi refugiu al vieţii"

În fiecare an, la data de 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mişcare a apărut în SUA, într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care accidentul nuclear din Savannah River - ascuns opiniei publice timp de 18 ani! -, ori poluarea foarte mare cu gaze şi fum, considerată drept "semn al prosperităţii".

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson, în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arăta faţă de mediu.

După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 de milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, iar în anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ şi expresie comună a dorinţei tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde.

Tema globală a "Zilei Pământului" din acest an este Planeta versus plasticul.

Tema îşi propune să crească gradul de conştientizare cu privire la poluarea cu plastic, să reducă consumul de plastic de unică folosinţă, să ceară încetarea fast-fashion-ului, să investească în tehnologii care pot reduce utilizarea plasticului şi să solicite o reducere cu 60% a producţiei de plastic până în 2040.

Cuvântul mediu înseamnă ceea ce te înconjoară, însă în cazul materialelor plastice, noi am devenit produsul în sine - plasticul curge prin sângele nostru, aderă la organele noastre interne şi poartă cu el metale grele despre care se ştie că provoacă cancer şi boli.

Materialele plastice reprezintă o ameninţare gravă pentru sănătatea umană, la fel de alarmantă ca şi schimbările climatice. Pe măsură ce plasticele se descompun în microplastice, ele eliberează substanţe chimice toxice în hrana şi sursele noastre de apă, şi circulă prin aerul pe care îl respirăm. Producţia de plastic a crescut acum la peste 380 de milioane de tone pe an. S-a produs mai mult plastic în ultimii zece ani decât în întregul secol al XX-lea, iar industria plănuieşte să crească exploziv pentru un viitor nedefinit.

Peste 500 de miliarde de pungi de plastic - un milion de pungi pe minut - au fost produse în întreaga lume anul trecut. Multe pungi de plastic au o durată de întrebuinţare de câteva minute, urmată de o viaţă de apoi de secole. Chiar şi după ce plasticul se dezintegrează, el rămâne sub formă de microplastice, particule minuscule care pătrund în fiecare nişă a vieţii de pe planetă.

Industria fashion produce anual peste 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte. Oamenii cumpără acum cu 60% mai multe haine decât acum 15 ani, dar fiecare articol este păstrat doar jumătate din timp. Aproximativ 85% dintre articolele de îmbrăcăminte ajung în gropile de gunoi sau incineratoare, doar 1% fiind reciclate. Aproape 70% din îmbrăcăminte este fabricată din ţiţei, ceea ce duce la eliberarea de microfibre periculoase atunci când sunt spălate.

Oamenii de ştiinţă au speculat că plasticul este atât de răspândit, încât va apărea în curând în înregistrarea noastră geologică, precum oasele de dinozaur şi depozitele de gresie. De aceea, speculând, putem spune că după Pleistocen şi Holocen urmează Plasticocen, o nouă epocă geologică, având în vedere că plasticul se depune peste tot, de la roci, apă, gheaţă până la toate fiinţele vii.

Închei, afirmând că deşi în prezent această sărbătoare este recunoscută la scară largă, în peste 193 de ţări, fiind marcată de eforturile şi acţiunile a peste un miliard de oameni, observăm că lucrurile nu se mişcă aşa cum ne dorim cu toţii.

De aceea, cred că pe lângă opinia publică, care a tras un semnal de alarmă cu privire la comportamentul uman în raport cu mediul înconjurător, un alt rol major îl are clasa politică, în general, fiindcă numai prin adoptarea unei legislaţii nepermisive vom reuşi să salvăm Pământul, singurul leagăn şi refugiu al vieţii, aşa cum îl ştim.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Guvernul Ciolacu acţionează, pe toate planurile, pentru a reduce inflaţia şi pentru a creşte puterea de cumpărare a românilor!"

PSD şi guvernul său au fost singurii care au insistat şi acţionat puternic pentru aplicarea unor măsuri decisive de reducere a inflaţiei, fapt recunoscut, fără echivoc, şi în rapoartele Băncii Naţionale a României. Când judecăm nivelul inflaţiei este important să vedem de unde am plecat şi unde suntem! În ultimul an, rata inflaţiei a scăzut semnificativ, mai mult şi mai accentuat chiar decât prognozase BNR. Acest lucru bun este clar că nu s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi fost măsurile de plafonare a preţurilor la energie şi a adaosurilor comerciale la alimente esenţiale, programe susţinute de PSD.

Rezultatele nu au încetat să apară şi vedem ultimele date oficiale care arată o scădere a inflaţiei de la 7,2%, în februarie, la 6,6% în martie 2024.

Este clar că stabilitatea politică la guvernare şi echipa premierului Marcel Ciolacu şi-a făcut treaba pentru a menţine o stabilitate inclusiv în domeniul economic. Guvernul Ciolacu a reuşit să stabilizeze economia. Acest rezultat a fost obţinut, aşa cum am subliniat prin propunerile PSD de plafonare a preţurilor din energie şi de limitare a adaosului la alimentele de bază. Cele două soluţii propuse, susţinute şi votate de noi, social-democraţii, în Parlament şi în Guvern, au ţintit sursele principale care au alimentat inflaţia în anii anteriori: preţurile la energie şi preţurile la alimente. Am reuşit să diminuăm specula din aceste sectoare, iar acum revenim la o normalitate pe care şi-o doresc toţi românii.

Statisticile arată concret că inflaţia la produsele alimentare este de aproape trei ori mai mică decât inflaţia generală, ceea ce arată că măsura PSD de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază a fost corectă. Inflaţia la produsele alimentare a fost de 2,8%, în timp ce inflaţia generală a fost de 6,6%, în martie 2024, faţă de martie 2023.

Nu exclud faptul că sunt şi creşteri de preţuri la anumite produse, dar sunt determinate de majorările preţurilor de producţie din cauza aşa-ziselor "input-uri", respectiv fertilizanţii şi hrana, care au determinat scumpiri ale costurilor de producţie. Creşterile sunt însă mici şi este clar că, în lipsa limitării adaosului, astăzi preţurile ar fi fost mai mari cu încă cel puţin 10 puncte procentuale, după estimările BNR.

Totodată, este important de remarcat că avem un câştig salarial mediu net lunar care creşte cu 9,3% şi ajunge la 4.733 lei, 954 euro pe lună, faţă de 694 euro pe lună în 2021, când PSD a intrat la guvernare. În acest an câştigul salarial mediu net lunar va creşte peste inflaţie, creşterea de 9,3% este dublă faţă de inflaţia de 4,6%, la cât va ajunge în decembrie 2024.

Cu toate acestea, dincolo de datele statistice, ştim că mulţi oameni încă sunt afectaţi de erodarea puterii de cumpărare. PSD este conştient de acest lucru şi permanent, prin toate măsurile şi programele de guvernare, urmăreşte să îmbunătăţească cât de mult se poate viaţa românilor.

Domnul Florin Piper-Savu:

"Angajamente respectate - spitale regionale de ultimă generaţie"

Împlinind promisiuni de lungă durată, Guvernul Ciolacu pune piatra de temelie pentru o schimbare majoră în sistemul medical.

România investeşte în trei spitale regionale noi, care să ofere servicii medicale moderne, centralizate, astfel încât să îmbunătăţească îngrijirile de sănătate. Cele trei spitale regionale mult aşteptate, din Iaşi, Cluj şi Craiova, vor fi cele mai avansate spitale din România, deservind zona Moldovei, zona Transilvaniei şi Oltenia.

Românii aşteaptă de mult aceste spitale regionale, care să ofere servicii performante şi să rezolve una dintre marile probleme din prezent, cea a spitalelor care nu acoperă toate specialităţile şi serviciile sau nu au laboratoarele necesare, pacientul fiind nevoit, astfel, să meargă de la un spital la altul ca să se trateze.

Iaşi îşi deschide porţile pentru cel mai mare spital regional din ţară, cu 850 - 1.000 de paturi şi 20 de săli de operaţie, gata să primească pacienţi critici şi cazuri complexe din regiunea nord-est.

Cluj începe să scrie o nouă pagină în cartea serviciilor medicale de calitate, cu un spital proiectat pentru maximum 850 de paturi, ce a demarat lucrările pe 18 aprilie.

Craiova nu rămâne în urmă, pregătindu-se să inaugureze un centru medical impresionant, cu 800 de paturi, şase centre medicale şi 20 de săli de operaţie, cu startul lucrărilor fixat pentru 26 aprilie.

Realizarea acestor proiecte reprezintă angajamentul continuu al Guvernului României pentru îmbunătăţirea accesului la servicii medicale de înaltă calitate şi pentru modernizarea infrastructurii medicale din ţară.

Investiţia are o importanţă majoră pentru populaţiile din aceste regiuni pentru că va îmbunătăţi calitatea şi eficienţa serviciilor medicale, oferind infrastructură şi echipamente moderne şi reducând inegalităţile de acces la îngrijirile de sănătate.

Investiţia totală depăşeşte 1,5 miliarde de euro şi este asigurată din fonduri europene - PNRR, bugetul naţional şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii.

Aceste spitale vor schimba faţa sistemului de îngrijiri de sănătate din România într-un mod nemaivăzut de mult timp. Vor salva multe vieţi şi, cu siguranţă, le vor uşura vieţile persoanelor în vârstă, familiilor şi copiilor, care nu vor mai trebui să călătorească mai mult de trei ore pentru un control de rutină.

Aceste investiţii nu sunt doar clădiri şi cifre, ci reprezintă angajamentul Guvernului pentru o sănătate mai bună şi o îngrijire medicală de invidiat. Sunt paşi concreţi spre un viitor în care fiecare cetăţean va avea acces la servicii medicale de top.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Salariaţii nu trebuie să plătească pentru dezastrul lăsat de negociatorii USR"

Auzim în fiecare zi, repetat constant, mesaje precum "PSD taie şi spânzură", "PSD creşte impozitele şi taxele", "PSD omoară mediul de afaceri", "PSD distruge mediul IT", "PSD dă cu o mână şi ia cu două"... şi câte şi mai câte.

Aceste mesaje nu le auzim din partea oamenilor simpli, a salariaţilor care duc greul economiei României. Le auzim de cele mai multe ori din partea USR, care uită să spună lucruri esenţiale. Uită, de exemplu, că ei sunt cei care au negociat jaloanele din PNRR. Uită că au negociat eliminarea multor facilităţi fiscale, uită că ceea ce au negociat a devenit obligaţie pentru România.

O consecinţă a celor negociate de USR este eliminarea facilităţii care permite acum ca 200 de lei din salariul minim să nu fie impozitaţi. Guvernul a anticipat această situaţie, iar PSD "cel care taie şi spânzură", împreună cu partenerii de la guvernare a stabilit, odată cu eliminarea acestei facilităţi, să crească salariul minim pe economie.

În aceste condiţii, începând cu data de 1 iulie, angajaţii din România vor beneficia de o creştere a veniturilor, nu de o diminuare a lor.

Calculul este simplu: după majorarea salariului brut de la 3.300 la 3.700 de lei, concomitent cu eliminarea facilităţii de neimpozitare a 200 de lei, salariul minim net va creşte cu 159 de lei, de la 2.079 de lei, la 2.238 de lei.

Această măsură vine, în principal, în sprijinul celor mai vulnerabili dintre salariaţi: cei cu minimul pe economie. Pentru ei, 159 de lei în plus înseamnă mult, pentru că aceşti bani îi ajută să supravieţuiască. Pe cei care nu ştiu ce înseamnă 159 de lei pentru o familie săracă, îi invit să meargă, de exemplu, în unele sate din nordul judeţului Braşov sau în comunităţile defavorizate din Săcele sau Codlea. Acolo vor afla că fiecare leu în plus la salariu contează. Acolo vor afla de ce este nevoie de măsuri precum creşterea salariului minim, plafonarea preţurilor la energie sau a adaosului comercial la alimentele de bază.

Tot PSD-ului i se reproşează că majorează salariul minim pe economie, fără a ţine cont de realităţile economice. Dar, haideţi să privim puţin în perspectivă. România va trebui să transpună în legislaţia naţională prevederile europene privind instituirea salariului minim european. Ceea ce facem noi acum sunt paşi mărunţi în acest sens. Sunt ferm convins că aceşti paşi nu îi sperie pe antreprenorii care înţeleg şi acceptă realitatea europeană. Ne-am asumat, sper, cu toţii, indiferent de partidul din care facem parte, să continuăm drumul european al României. Iar acest parcurs este calea către bunăstarea tuturor locuitorilor, indiferent dacă este vorba de salariaţi sau antreprenori.

Acest obiectiv european este obiectivul PSD şi ar trebui să fie al tuturor politicienilor, indiferent de partidele din care fac parte.

Domnul Viorel Salan:

"Stabilitatea politică a guvernării aduce stabilitate în economie"

Rezultatele Guvernului Ciolacu sunt cu certitudine bune pentru România.

Datele oficiale demonstrează că viziunea propusă românilor de către premierul Marcel Ciolacu, la preluarea mandatului, a fost una corectă. Investiţiile cresc economia şi, în mod special, investiţiile în infrastructura mare reprezintă soluţia pentru reducerea decalajelor în zonele mai puţin dezvoltate.

În paralel, aşa cum Partidul Social Democrat a promis, principalul obiectiv al guvernării a fost creşterea puterii de cumpărare, mai ales pentru cei cu venituri reduse.

Concret, în primul rând, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie. Apoi, produsul intern brut al României a ajuns, în 2023, la cel mai mare nivel din istoria ţării, peste 1.600 miliarde lei. Şi, poate cel mai important, numărul românilor aflaţi în sărăcie extremă a scăzut.

Cum s-a ajuns la aceste rezultate? Prin coerenţa măsurilor economice şi prin stabilitatea politică a guvernării.

În acelaşi timp, s-a acţionat la mobilizarea resurselor ţării pentru investiţii. Şi scopul a fost atins. Investiţiile se situează la un nivel fără precedent pentru ultimii 5 ani.

Investiţiile în infrastructură constituie, în prezent, "locomotiva" dezvoltării României. Ea sprijină, în acelaşi timp, atât sectorul construcţiilor, cât şi activitatea producătorilor români de materii prime şi materiale.

În 2023, valoarea investiţiilor publice a fost de 101 miliarde de lei. Suma trece de 20 de miliarde de euro. Partidul Social Democrat respectă astfel angajamentele din programul de guvernare, de a face din investiţii un motor esenţial al creşterii economice.

Pentru 2024, investiţiile publice prognozate vor fi mai mari cu 20% decât anul trecut. În context, sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul naţional şi din fonduri europene. Suma reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB. România se apropie astfel de ţinta de 10% din PIB, anunţată de premierul Ciolacu încă din mai 2023.

Trebuie spus că, la jumătatea lunii februarie, contractele finanţate prin PNRR erau semnate în proporţie de 100%. Lucrările sunt deja în faza de execuţie pentru toate aceste contracte. Valoarea totală a celor 18 contracte este de 27,7 miliarde de lei, fără TVA. Suma acoperă un total de 412 km. de autostradă.

În 2023, conform CNAIR, bugetul de 12,7 miliarde lei, a fost utilizat în totalitate pentru modernizarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere. Absorbţia fondurilor europene pentru construcţia de noi obiective a ajuns la 114,64%.

Iar pentru acest an sunt îndeplinite toate premisele ca dezvoltarea economică a României să continue neîntrerupt.

Guvernul a aprobat deja şi alte proiecte majore. Va fi modernizat coridorul feroviar Craiova - Turnu Severin - Caransebeş, în valoare de 20 de miliarde de lei. Vor fi investite 9 miliarde de lei în zona rutieră şi va fi continuată autostrada 7, în Moldova, pe segmentul Paşcani-Suceava.

Infrastructura este un domeniu de importanţă strategică pentru România, iar situaţia geopolitică din regiunea Mării Negre impune această direcţie de dezvoltare.

Fără îndoială, suntem pe drumul cel bun. Economia noastră a crescut de două ori şi jumătate ca valoare în ultimul deceniu. Din păcate însă, chiar dacă nivelul produsului intern brut este la cel mai înalt nivel din istoria României, românii nu beneficiază încă de acest salt spectaculos. Când vine vorba despre venit PIB pe cap de locuitor, cel mai folosit indicator pentru nivelul de trai dintr-o ţară, România rămâne pe penultimul loc în ierarhia Uniunii Europene.

Tocmai pentru a rezolva această situaţie, Guvernul Ciolacu insistă să introducă salariul minim european de la 1 iulie 2024 şi promovează consecvent noua lege a pensiilor, care va aduce de asemenea o majorare a veniturilor pensionarilor şi va elimina inechităţile apărute până acum.

Economia nu poate fi o sursă de profit doar pentru o categorie restrânsă şi discrepanţele, generate de maximizarea cu orice preţ a profitului, trebuie atenuate cu discernământ politic.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Ultimul cui bătut în sicriul siguranţei economice"

Voi discuta despre portul din Constanţa, pentru care Guvernul caută în regim de urgenţă un miliard de euro pentru construcţia de terminale specializate, bani care se doresc aduşi din Emiratele Arabe Unite.

Acesta a fost şi scopul vizitei premierului Ciolacu în Qatar, zilele trecute, astfel Ciolacu şi-a propus să le ofere arabilor portul Constanţa pe tavă.

Atât portul din Constanţa, cât şi compania Tarom, dacă ar fi conduse de nişte persoane capabile, ar duce venituri enorme în bugetul României, aşa cum se întâmplă firesc în toate ţările suverane.

Investiţiile despre care vorbea Ciolacu, la plecarea sa în Qatar şi Emiratele Arabe Unite, se transformă într-o vânzare subtilă a unor obiective strategice pentru România.

De ce? Din cauza guvernelor care au condus România şi au fost incapabile să asigure o administrare performantă a acestora.

Cu a cui aprobare vinde Ciolacu compania Tarom şi portul maritim Constanţa?

Ce să înţelegem noi din asta? Dacă am intrat cu "fast şi bucurie" în Schengen, Ciolacu s-a gândit cum să vândă mai repede Tarom şi Portul Constanţa.

Nicio ţară civilizată nu şi-a vândut companiile strategice pe nimic. Doar România, sub conducerile PSD şi PNL din ultimii 34 de ani, a renunţat la companii precum Petrom, iar acum se pregăteşte să renunţe şi la Tarom, şi la Portul Constanţa.

Portul Constanţa e în stare gravă, iar responsabili pentru situaţia curentă sunt PNL şi PSD, două partide care s-au perindat la guvernare de 34 de ani şi care, în prezent, nu au găsit nimic mai bun, decât să vândă ce a mai rămas.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Autostrada A7 Paşcani - Suceava a primit, la finalul săptămânii trecute, aprobarea pentru indicatorii tehnico-economici"

Guvernul Ciolacu îşi face treaba şi respectă toate angajamentele luate în privinţa investiţiilor strategice în infrastructură.

Acest proiect este esenţial pentru dezvoltarea economică a zonei de nord-est şi a judeţului Botoşani, teritoriu care îl tranzitează pe o lungime de 6,5 km. în comuna Tudora.

Sectorul Paşcani - Suceava, în lungime de 62 de km., are o valoare estimată de 7,79 miliarde de lei şi finanţare aprobată prin Programul Transport 2021 - 2027 şi va conţine 23 viaducte, 37 pasaje, 12 poduri, 8 parcări, 2 centre de întreţinere şi coordonare, perdele forestiere şi panouri fonoabsorbante şi anticoliziune, iluminat public, sistem de monitorizare a traficului ITS, 5 noduri rutiere localizate şi va traversa localităţi din Iaşi, Suceava şi Botoşani. Totodată, noul drum va asigura inclusiv legătura cu Punctul de Trecere a Frontierei româno-ucrainene de la Siret.

PSD îşi respectă angajamentele asumate: autostrada Moldovei este o prioritate şi va fi dusă la capăt la termenele prevăzute.

Echipa ministrului Grindeanu de la Ministerul Transporturilor a fost şi va rămâne cheia succesului. Managementul profesionist şi determinarea acesteia au impus un ritm şi performanţe fără precedent în realizarea investiţiilor de infrastructură.

Anul trecut, ministerul a cheltuit fondurile alocate iniţial investiţiilor, dar şi suplimentările succesive cerute şi aprobate, ceea ce este foarte bine nu doar pentru absorbţia fondurilor europene, ci pentru creşterea economică generală a ţării.

De altfel, este un fapt recunoscut că România a ajuns printre ţările UE cu avansuri mari în zona lucrărilor de construcţii, cu un avans de 10,9% în 2023, faţă de 2022.

Doamna Elena Stoica:

"Politici sociale sustenabile şi programe de susţinere concrete aplicate de Guvernul PSD pentru creşterea puterii de cumpărare a românilor"

Măsurile adoptate în ultima perioadă de către Guvernul PSD şi-au dovedit eficacitatea, cele mai importante dintre acestea fiind transpuse în creşterea puterii de cumpărare a românilor şi dezvoltarea investiţiilor, mai ales în infrastructură.

Astfel, scăderea ratei inflaţiei de la 7,2%, în februarie, la 6,6%, în martie, va determina o serie de efecte pozitive atât pentru populaţie, cât şi pentru economie.

În primul rând, este net îmbunătăţită calitatea vieţii consumatorilor, deoarece reducerea inflaţiei înseamnă că preţurile bunurilor şi serviciilor cresc mai lent, stagnează sau chiar scad, efectul fiind materializat în dinamizarea puterii de cumpărare şi creşterea valorii banilor populaţiei. Acest fapt conduce la o creştere a consumului, deoarece oamenii pot achiziţiona acum mai multe bunuri şi servicii cu aceeaşi sumă de bani.

Un alt rezultat concludent este reducerea costurilor pentru întreprinderi, companiile putându-se bucura acum de reducerea costurilor materiilor prime şi altor cheltuieli curente, scăderea inflaţiei determinând diminuarea preţurilor acestora. În aceste condiţii, vor fi îmbunătăţite simţitor marjele de profit ale societăţilor şi vor fi stimulate în mod fundamental investiţiile şi creşterea economică.

O inflaţie mai mică are drept consecinţă, de asemenea, reducerea presiunilor asupra ratei dobânzilor. De regulă, băncile urmăresc ratele inflaţiei atunci când iau decizii cu privire la politica monetară, inclusiv nivelul ratei dobânzii. Scăderea inflaţiei poate reduce presiunea asupra băncilor centrale de a creşte ratele dobânzilor, pentru a contracara inflaţia. Aspectul este favorabil consumatorilor şi agenţilor economici, care pot accesa astfel împrumuturi la rate mai scăzute.

Reducerea ratei inflaţioniste are ca efect şi stimularea investiţiilor în acţiuni şi active financiare, deoarece scăderea inflaţiei poate transforma activele financiare, cum ar fi acţiunile, în instrumente mai atractive pentru investitori, randamentul real al acestora fiind mai mare atunci când inflaţia este mai scăzută.

Creşterea puterii de cumpărare, în special pentru românii cu venituri reduse, reprezintă o preocupare primordială a Guvernului şi a premierului Marcel Ciolacu, deciziile iniţiate transpunându-se în scăderea cu 855.000 în 2023, faţă de 2022, a numărului românilor aflaţi în sărăcie extremă, respectiv deprivare materială şi socială severă.

În consecinţă, Executivul a implementat politicile sociale şi programele de asistenţă necesare în scopul susţinerii românilor de a-şi optimiza puterea de cumpărare, fie prin prelungirea plafonării preţurilor utilităţilor şi a adaosului comercial al alimentelor de bază, fie prin creşterea salariului minim şi a pensiilor, precum şi prin alte forme de sprijin financiar, destinate îndeosebi persoanelor vulnerabile.

Sunt convinsă că PSD va continua demersurile sustenabile privind îmbunătăţirea vieţii românilor, prin aplicarea unui ansamblu de politici şi măsuri care să le asigure o viaţă decentă.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Comasarea alegerilor - o mare bătaie de joc la adresa românilor!"

Comasare alegerilor reprezintă, cu siguranţă, încă o bătaie de joc la adresa cetăţenilor acestei ţări! Concretizarea acestei coaliţii împotriva naturii - PSD-PNL nu reflectă, nici pe departe, vreo preocupare pentru viitorul european al acestei ţări, ci mai degrabă veşnica preocupare a unor adevărate găşti mafiote de a îşi securiza accesul la borcanul cu miere al bugetului, ştiind că justiţia este incapabilă să protejeze drepturile românilor, fiind pe deplin complice cu marii jefuitori ai banului public -, altfel nu îmi explic cum se prescriu pe bandă rulantă sute de doare de delapidare, în timp ce toate găinăriile se judecă rapid şi cu celeritate. Dacă adăugăm şi faptul că sistemul judecătoresc aproape că a adus România la faliment prin pretenţiile salariale nejustificate, ajungându-se, inclusiv, până la decontarea din bani publici pentru ochelari, în timp ce mii de români nu îşi permit măcar un simplu consult oftalmologic, putem avea imaginea de ansamblu a întregii dimensiuni a jafului la care suntem supuşi!

Totodată, comasarea denotă şi frica acestei coaliţii de votul poporului, care este hotărât să scape de ei! De 30 de ani, aceleaşi promisiuni. Minciuni, astăzi nu mai amăgesc pe nimeni!

Românii vor ieşi masiv la vot şi vor trimite în lada de gunoi a istoriei aceşti habarnişti şi hoţi care n-au lucrat, cu adevărat, o singură zi în viaţa lor!

Domnul Vasilică Toma:

"Adoptarea Convenţiei-cadru privind inteligenţa artificială, drepturile omului, stat de drept şi democraţie - prima în materie în istoria Dreptului Internaţional Public"

Nu este prima dată când abordez una dintre cele mai presante probleme ale timpurilor moderne: riscurile asociate cu utilizarea inteligenţei artificiale şi necesitatea adoptării unor măsuri de protecţie adecvate pentru a gestiona aceste riscuri.

Deşi inteligenţa artificială aduce cu sine promisiuni uimitoare de inovaţie şi progres, nu putem să ignorăm faptul că ea poartă şi cu sine riscuri considerabile. De la ameninţările la adresa vieţii private şi securităţii cibernetice până la posibilitatea de a accentua inegalităţile sociale şi de a submina democraţia, impactul negativ al inteligenţei artificiale poate fi vast şi profund.

Este adevărat că există sisteme AI care reprezintă un risc inacceptabil pentru societate. Acestea includ tehnologii care pot manipula comportamentul uman, clasifica oamenii în funcţie de diverse caracteristici, sau chiar să ofere scoruri sociale cu impact direct asupra vieţilor noastre. În plus, sistemele de identificare biometrică în timp real sau la distanţă pot pune în pericol drepturile fundamentale ale individului şi pot duce la o supraveghere excesivă şi invazivă.

Nici sistemele cu un nivel de risc mai mic nu trebuie ignorate. Deepfakes, adică conţinutul fals generat de AI, pot fi folosite pentru manipularea opiniei publice şi pentru inducerea în eroare a consumatorilor sau a cetăţenilor. De asemenea, sistemele AI utilizate în produsele din domenii sensibile, cum ar fi medicina sau aviaţia, trebuie supuse unor standarde ridicate de siguranţă şi fiabilitate pentru a proteja viaţa şi sănătatea oamenilor.

Este evident că trebuie luate măsuri urgente pentru a reglementa utilizarea inteligenţei artificiale şi pentru a minimiza riscurile asociate cu aceasta. Modelul propus la nivel european, care impune clasificarea şi evaluarea sistemelor AI, în funcţie de nivelul lor de risc şi impune obligaţii diferite pentru furnizori şi utilizatori, reprezintă o abordare responsabilă şi echilibrată. Acum o săptămână s-a discutat despre introducerea unor clauze de salvgardare clare şi eficace, care să garanteze drepturile fundamentale, demnitatea umană şi criteriile de etică, dar şi funcţionalitatea instituţiilor democratice.

Prin adoptarea acestor măsuri de protecţie putem asigura că inteligenţa artificială este utilizată în mod responsabil şi etic, în beneficiul întregii societăţi. Este timpul să acţionăm în mod colectiv şi hotărât pentru a ne proteja valorile, drepturile şi libertăţile în faţa ameninţărilor aduse de avansurile tehnologice.

Consider că este datoria noastră pentru a crea un cadru regulamentar solid şi echitabil pentru inteligenţa artificială, şi pentru a construi un viitor în care tehnologia să servească binele comun şi să promoveze prosperitatea şi incluziunea pentru toţi.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Drepturi egale pentru moţii din munţii Apuseni"

Faptul că preţul plătit de cetăţenii din judeţul Alba pentru apa potabilă, ape menajere şi salubritate este unul dintre cele mai mari din ţară nu mai reprezintă o necunoscută pentru nimeni, cu atât mai mult cu cât zeci de mii de cetăţeni au semnat deja o petiţie lansată de Partidul Social Democrat pentru stoparea acestui jaf legalizat de conducerea politică liberală a judeţului.

În acest context, oamenii din localităţile apusene sunt cu atât mai mult mai prejudiciaţi de această stare de fapt, motiv pentru care consider că aceştia trebuie să beneficieze de aceleaşi beneficii şi facilităţi fiscale precum cetăţenii din Delta Dunării, atâta timp cât ambele regiuni fac parte integrată dintr-o ordonanţă de Guvern care clasifică aceste regiuni ca fiind zone ce înregistrează decalaje mari de dezvoltare faţă de restul ţării. Motiv pentru care voi depune o iniţiativă legislativă în acest sens, care va corecta această inechitate.

De asemenea, folosesc acest prilej pentru a lansa un apel public la toţi parlamentarii din judeţul Alba, dar şi din celelalte judeţe din Apuseni, precum Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara, să semneze şi să sprijine această propunere legislativă. Astfel, în prezent, familiile care domiciliază în localităţile situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" beneficiază de reducerea cu 50% din taxa/tariful pentru serviciul public de salubrizare şi apă potabilă furnizată din reţeaua publică, pentru consumurile casnice menajere, în conformitate cu prevederile ordonanţei nr. 27/1996, privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

Din acest punct de vedere, consider că de aceste reduceri sunt îndreptăţiţi să beneficieze şi persoanele din munţii Apuseni. Moţii au nevoie de acelaşi sprijin, iar aceste facilităţi fiscale ar avea un impact important asupra bugetului familiilor, permiţându-le să economisească bani şi să îşi aloce resursele către alte necesităţi, precum sănătate, educaţie sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Diferenţele de tarif pot fi suportate din bugetul propriu al consiliilor judeţene din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara, respectiv de la bugetul de stat, exact ca în cazul Biosferei "Delta Dunării".

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Cu cât avem mai multe conexiuni de transport cu statele UE, cu atât ne vom putea dezvolta mai puternic!"

Ieri am participat la inaugurarea unei noi rute de transport aerian care va conecta municipiul Braşov şi România de capitala Republicii Italiene, Roma. M-am bucurat foarte mult pentru că aeroportul braşovean, construit de PNL, prin munca lui Adrian Veştea, este unul dintre cele mai moderne din ţară şi trebuie utilizat la capacitatea sa maximă.

De asemenea, pe lângă administraţia liberală braşoveană, privesc cu mare admiraţie la eforturile pe care le fac unele administraţii publice locale, precum Gheorghe Flutur la Suceava, Ilie Bolojan la Oradea sau Emil Boc la Cluj-Napoca, de a atrage cât mai multe companii aeriene care să opereze zboruri din România către destinaţii europene, acolo unde se află mari comunităţi de cetăţeni români.

Cu fiecare rută de transport, cu fiecare conexiune rapidă nouă, pe calea aerului sau terestru, românii şi România are de câştigat, din nenumărate motive. În primul rând, mai multe conexiuni înseamnă mai multe opţiuni pentru români şi timp mai scurt de parcurs distanţe între România şi alte state UE. În al doilea rând, mai multe opţiuni înseamnă concurenţă în piaţă şi, evident, preţuri competitive la care să poată avea acces românii cu venituri mai mici.

Cred cu putere că, alături de acest efort al administraţiilor publice locale liberale, de a dinamiza aeroporturile, de a atrage cât mai multe companii aeriene şi a diversifica rutele de transport, Ministerul Transporturilor trebuie, fie să restructureze şi revitalizeze compania de stat Tarom, fie să stimuleze apariţia unor companii private româneşti pe piaţa din ţara noastră.

Nu trebuie să uităm că, atâta vreme cât o companie românească, Blue Air, a operat în Europa, concurenţa era mai puternică, serviciile mai bune şi preţurile mai accesibile. Aşadar, Ministerul Transporturilor trebuie să vină în întâmpinarea eforturilor pe care le fac administraţiile locale liberale, astfel încât tot mai mulţi români care lucrează în străinătate să îşi permită să vină la familie, în ţară, la preţuri mici, şi să beneficieze de servicii superioare.

Domnul Varujan Pambuccian:

Am cuvântat în toate felurile cu putinţă despre una dintre cele mai negre zile ale istoriei. Am vorbit de atâtea ori, încât până şi aerul din jurul meu a ajuns să fie modelat de amintirea acelei zile. Şi m-am izbit de fiecare dată de tot felul de raţiuni înalte, de stat, care mi-au aruncat cuvintele în cele patru vânturi, pentru că niciodată, nu-i aşa, nu a fost momentul pentru acceptarea că ce s-a întâmplat în acel an, 1915, şi în anii care i-au urmat, a fost o oribilă şi condamnabilă crimă de genocid.

Unii vor zice că s-a întâmplat demult, într-un imperiu care nu mai există, unui popor care e suficient de puţin numeros ca să mai conteze. Acum priorităţile sunt altele, geopolitice sunt ele şi economice sunt ele, şi ţin de traiul de azi şi viaţa merge înainte. Acei puţini urmaşi ai celor şi mai puţini care au reuşit să scape cu viaţă atunci reprezintă, într-o lume a numerelor mari, un grăunte de care nu se poate împiedica nimeni.

Am spus, de fiecare dată, că negarea unei tragedii, cum este un genocid, duce la perpetuarea tragediilor şi cred că niciun om nu trebuie tratat ca un punct într-o statistică şi nimeni nu are dreptul să condamne pe nimeni la uitare. Mult mai practic, am spus că această condamnare la uitare permite readucerea ororilor trecutului într-un prezent în care alţi oameni sunt supuşi aceloraşi orori. Şi uite că s-a întâmplat din nou, tot cu poporul armean, de data aceasta din Arţach, de data acesta oarecum altfel, atunci când, anul trecut, peste o sută de mii de oameni au fost nevoiţi să îşi abandoneze casele, şcolile şi bisericile, au fost nevoiţi să îşi abandoneze viaţa lor, aşa cum era ea, şi să ia calea exilului în faţa vălătucilor morţii care porniseră către ei.

Nu, nu au fost ucişi ca cei peste un milion de armeni din Imperiul Otoman, ca o dovadă că trăim vremuri mai bune, în care este suficient să ameninţi cu moartea. În urma lor au rămas, ca în 1915, casele lor, şcolile lor, bisericile lor şi un întreg tezaur arheologic de peste 3000 de ani, ca şi cel din Anatolia, care urmează a fi distrus sistematic pentru ca cei care nu au o istorie în acele locuri să îşi poată fabrica una.

În faţa intereselor economice şi geostrategice orice încercare de a face dreptate, printr-o simplă recunoaştere a ceea ce s-a întâmplat atunci şi acum, păleşte. O recunoaştere din aceea formală, bazată pe definiţii acceptate de toată comunitatea planetei şi pusă în practică doar atunci când convine, şi chiar şi atunci ciopârţită temeinic pentru a încăpea în patul lui Procust al intereselor.

Lucrul acesta mă îndreptăţeşte să cred, cu mâhnire, că asemenea crime se vor repeta într-o tragică recurenţă a crimei susţinută de tăcere. Chiar dacă o mare parte a statelor lumii, căreia îi aparţinem, a recunoscut şi calificat ca genocid ceea ce s-a întâmplat atunci, aceeaşi mare parte a statelor lumii nu a calificat în niciun fel şi s-a mărginit să condamne formal şi circumstanţial ceea ce se întâmplă acum. Fără a interveni pentru a ieşi din această circularitate mortală care, nu mai am nicio îndoială, se va repeta şi în viitor cu complicitatea tăcerii din prezent.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Un pas important pentru o Românie educată financiar!"

Pentru Partidul Naţional Liberal, siguranţa economică şi prosperitatea fiecărui român este piatră de temelie a acţiunii noastre politice. Ca liberali, considerăm că orice om, prin muncă asiduă, poate obţine maximul potenţialului său. Din acest motiv, de Ziua Educaţiei Financiare, Guvernul României a aprobat, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, un proiect de o importanţă majoră: Strategia Naţională de Educaţie Financiară 2024 - 2030. Iniţiativa îşi propune îmbunătăţirea cunoştinţelor financiare ale populaţiei şi ale operatorilor economici din România.

Strategia conturează viziunea României privind educaţia financiară pentru următorii ani şi conţine exemple de acţiuni specifice care vor fi întreprinse până în 2030. Alături de Ministerul Educaţiei, strategia a fost elaborată în parteneriat cu Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), cu implicarea altor părţi interesate, atât din mediul public, cât şi din cel privat, ca urmare a procedurii de consultare publică.

Strategia Naţională de Educaţie Financiară are direcţii de acţiune pentru copii şi tineri până în 25 de ani; populaţia adultă; operatorii economici. Direcţiile de acţiune pentru copii şi tineri până în 25 de ani sunt următoarele: dezvoltarea şi introducerea elementelor de educaţie financiară în curriculumul naţional la toate nivelurile de învăţământ; realizarea de acţiuni de educaţie financiară complementare adresate învăţământului preuniversitar şi universitar; introducerea educaţiei financiare în universităţi; promovarea unor comportamente financiare responsabile în rândul copiilor şi tinerilor prin intermediul mass-media; implementarea unor programe de educaţie financiară destinate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar; implementarea unui program naţional de conştientizare, consiliere şi sprijin pentru părinţi, în vederea educării din perspectivă financiară a copiilor.

Pentru noi, membrii Partidului Naţional Liberal, acumularea de competenţe economice şi financiare este o prioritate, deoarece cu cât fiecare cetăţean este mai educat pe acest segment, cu atât societatea va beneficia mai mult, aducându-se valoarea adăugată de care avem atât de mare nevoie pentru dezvoltare.

Domnul Ioan Vulpescu:

"România lucrătorilor culturali şi a reformiştilor aculturali"

Am realizat un studiu, prezentat pe larg în cel de-al optulea volum al Seriei Caiete Documentare Club România, intitulat "Identitate şi Cultură. Naţional, European, Universal", asupra rolului valorii rezilienţei în constituirea unor ecosisteme culturale sustenabile, în acord cu perspectivele UE referitoare la strategiile de (re)construcţie a unei societăţi postpandemice. Faptul că SCC-urile (Sectoarele Culturale Creative) au confruntat probleme diferite, în funcţie de gradul de investiţii prealabil pandemiei şi de maniera în care industriile aferente arareori au fost explorate ca domenii generatoare de profit, a reprezentat unul dintre factorii care au accelerat criza financiară a arealului cultural.

Studiul analizează pactul pentru Cultură propus de UE, #CulturalDealEU, şi efectele sale asupra recomandării UE, prin care 2% din bugetele totale ale Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă să fie alocate domeniului culturii. În acest demers au fost analizate măsurile incluse de PNRR-urile a 27 de state europene pentru domeniul culturii, incluzând România. În mod particular, am evaluat măsurile excepţionale de bune practici ale statelor care şi în timpul pandemiei, dar şi prin PNRR-uri, au investit masiv în redresarea culturii - Franţa, Italia, Austria, Cehia, şi state care au preferat să substituie măsuri particulare asumate prin PNRR cu scheme naţionale pentru redresarea SCC, precum Germania, Suedia, Luxemburg şi Danemarca.

Dincolo de aceste aspecte, parte a unei analize comparative elaborate privind construcţia PNRR-urilor, mai ales din perspectiva eforturilor de a transforma cultura într-un domeniu esenţial, am analizat 11 carenţe ale PNRR-ului României prezente la capitolul cultură, alături de două situaţii problematice care au tangenţă cu obiectivele PNRR, dar care pot fi realizate independent de el: O.U.G. pentru Statutul lucrătorului cultural, un modus operandi greşit şi o sursă a inegalităţilor dintre categoriile de operatori culturali, respectiv Schema de ajutor de stat pentru cultură, redusă de la 100 de milioane de euro, cum fusese anunţat, la 140.000.000 de lei, adică 28 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 4666,666 euro/operator cultural finanţat. Astfel, operatorii culturali primesc 28% din cât a fost anunţat iniţial de guvernul de dreapta.

În acest studiu am expus motivele pentru care România, deşi nobilă în intenţiile de afirmare a culturii ca domeniu sustenabil, e încă departe de trendurile europene aplicate pentru a face acest domeniu esenţial pentru societatea românească post-pandemică sau pentru a promova produsele SCC-urilor autohtone în plan internaţional.

Ce se poate constata în urma analizei situaţiei particulare a domeniului culturii în diferite PNRR-uri, este că majoritatea statelor europene au folosit această oportunitate în primul rând pentru a produce reforme legislative care să amelioreze statutul angajaţilor şi operatorilor culturali, a sistemului de finanţare a sectorului cultural, şi a tranziţiei la energia verde a instituţiilor culturale, folosind, totodată, şi un plan intens de digitalizare a patrimoniului.

Post-pandemie, statele europene simt nevoia introducerii unor scheme particulare de vouchere creative pentru a sprijini inovaţia şi democratizarea accesului la cultură: Cehia surprinde prin asemenea măsuri, în vreme ce Franţa şi Italia adaugă buget de la stat pentru a dezvolta intens internaţionalizarea serviciilor şi produselor culturale. Cea mai comună soluţie căutată însă este dubla resuscitare a SCC şi a turismului, prin producerea unor oferte juxtapuse care să permită scheme de suport pentru creaţia artistică şi finanţare a producţiei cinematografice (FR, SP), creşterea atractivităţii oraşelor istorice mici (IT), intensificarea rutelor culturale (CY, CZ).

În acelaşi timp, potrivit unei evaluări publicate de UE, România se află pe locul 3 de la coada clasamentului privind investiţiile în cultură, după maniera în care statele aleg să răspundă la reactivarea domeniului prin metodologia implementată de PNRR-uri.

Din rândul celor mai bune exemple de bune practici, UE a selectat câteva, care atrag atenţia din perspectiva eficientizării categoriilor de cheltuieli şi maximizării rezultatelor pentru un număr cât mai larg de beneficiari:

a) Austria - a ales să construiască un fond de investiţii pentru tranziţia la energia verde a sectoarelor şi industriilor culturale creative, juxtapunând două axe: renovarea clădirilor istorice şi adaptarea lucrărilor de renovare la exigenţele Programului Baukultur - combinarea calităţii arhitecturale şi a priorităţilor ambientale.

b) Cehia - este apreciată ca având unul dintre cele mai performante pachete de reforme legislative privind statutul artistului şi cea mai bună schemă de ajutor pentru dezvoltarea educaţiei digitale, financiare şi manageriale a inovatorilor din SCC-uri.

c) Grecia - este preferată pentru abordarea comprehensivă a măsurilor inovative pentru promovarea culturii ca resursă a creşterii şi dezvoltării sustenabile. Este singura ţară care promovează cultura ca factor pentru sprijinirea sănătăţii mintale şi care a investit masiv în facilitarea accesului la instituţiile culturale a persoanelor în etate şi cu dizabilităţi. Pe de altă parte, ecosistemele locale au fost încurajate, punând accentul pe meşteşuguri, branduri culturale elene şi forme de comerţ regional.

d) Spania - a investit masiv în sectorul audio-vizual, făcând ecosistemul mai atractiv şi mai accesibil, corelând categoriile de cheltuieli pentru digitalizarea serviciilor culturale (muzee, biblioteci, arhive naţionale), folosind sectorul cinematografic intens pentru internaţionalizare şi atragere de investiţii.

De la declanşarea pandemiei, harta Europei a fost divizată în trei grupe de state, după maniera în care au preferat să investească în cultură. Grupa statelor-model, care au tratat cultura ca factor generator al rezilienţei şi normalităţii, oferind pachete de măsuri generoase, în mod echitabil SCC-urilor, în timpul pandemiei şi dublând ajutorul obţinut prin PNRR (prin care au respectat cuantumul #CulturalDealEU de 2%) cu finanţare de la bugetul de stat - Franţa şi Italia fiind, detaşat, paradigmatice pentru acest tip de măsuri. Grupa statelor care au finanţat moderat cultura, incluzând însă un capitol generos în PNRR, prin care au alocat sub 1.5% din bugetul total al planului pentru cultură -, precum Belgia, Lituania, Portugalia. Şi, în final, grupa statelor care au ignorat cultura din morfologia PNRR-urilor, precum Cipru, Malta, Danemarca şi Germania, dar asta nu pentru că nu privesc cultura ca un domeniu esenţial, ci pentru că măsurile lor financiare aplicate în acest domeniu pre-pandemie au fost suficient de puternice încât să producă transformări sustenabile, finanţare pe termen lung şi să evite colapsul în sfera SCC-urilor. În plus, au preferat să facă din cultură un beneficiar şi nu un domeniu-ţintă, turismul şi energia fiind finanţate masiv, cu efecte terţe asupra SCC-urilor - viziune pe care nu o împărtăşesc.

Între aceste state, România, o ţară care investeşte prin PNRR doar 0,68% în domeniul culturii şi care nu poate produce strategii de finanţare specifice pentru acesta şi pentru domeniul turismului, în mod autonom.

România e tipul de caz care dezvoltă o a patra categorie, a statelor care recunosc domeniul culturii ca producător de profit, dar nu alocă resursele necesare, nici legislativ, nici financiar, ca acesta să fie sustenabil la nivelul SCC-urilor. În plus, noua legislaţie dedicată statutului lucrătorului cultural a multiplicat, din nefericire, inegalităţile sociale dintre posibilii beneficiari şi a tratat inechitabil categoriile SCC-urilor cărora li se adresează.

Departe de a respecta prevederile UNESCO şi UE pentru un statut al artistului şi al muncii artistului, străină de valorile muncii creative şi de o strategie naţională pentru cultură care să stimuleze finanţarea de stat prin contribuţii de la mediul privat, cultura României pare mai degrabă întreprindere elitistă, boemă, a unui secol trecut, o afacere mioritică şi nimic mai mult: dovadă că transhumanţa carpatică e preferată pentru finanţare prin PNRR, pentru dubla genealogie, turism-cultură, în locul SCC-urilor pentru care, până nu demult, în stradă, de ziua Supravieţuirii Artistului, şi în online, activiştii şi nostalgicii culturii înalte luptau pentru ceea ce în alte ţări e o normalitate: #CulturaEsteMunca.

Domnul Mihai Weber:

"PSD: salariul minim european va fi introdus în România în acest an!"

În calitate de deputat al Partidului Social Democrat, îmi asum responsabilitatea de a evidenţia angajamentul nostru neclintit pentru promovarea justiţiei sociale şi echităţii economice în România. De aceea, ţin să subliniez că obiectivul major al PSD este de a introduce salariul minim european în cadrul legislativ naţional până la încheierea anului 2024.

Această iniţiativă reprezintă nu doar o promisiune electorală, ci şi o necesitate imperativă pentru asigurarea unei vieţi demne pentru toţi cetăţenii români.

Conform Directivei europene privind salariile minime adecvate, PSD a iniţiat, la recomandarea preşedintelui Marcel Ciolacu, formarea unui grup de lucru specializat în cadrul partidului. Scopul acestui grup este elaborarea unei propuneri legislative ce va facilita transpunerea eficientă şi adaptată a prevederilor europene în sistemul juridic naţional.

În recunoaşterea importanţei unei economii reziliente şi a necesităţii de a oferi cetăţenilor un trai decent, PSD susţine implementarea unui mecanism automat de ajustare anuală a salariului minim. Această abordare va asigura o creştere a nivelului de trai şi va fortifica puterea de cumpărare a salariaţilor, stabilind un nou standard pentru prosperitate în România. Anunţul făcut de prim-ministrul Marcel Ciolacu privind majorarea salariului minim la 3.700 de lei, începând cu 1 iulie 2024, marchează un pas decisiv spre realizarea acestui obiectiv ambiţios.

Măsurile propuse şi acţiunile întreprinse de PSD în această direcţie reflectă o viziune cuprinzătoare asupra progresului social şi economic, evidenţiind dorinţa noastră de a contribui la o societate mai coezivă şi mai echitabilă. Este esenţial să subliniez că succesul acestei iniţiative depăşeşte barierele partizane şi reprezintă o victorie pentru întreaga societate românească.

În lumina acestor considerente, fac un apel către toate partidele de opoziţie să sprijine acest proiect al PSD. Este momentul să demonstrăm că, dincolo de diferenţele ideologice, ne uneşte dorinţa de a asigura condiţii de viaţă mai bune pentru toţi cetăţenii României. Adoptarea şi implementarea salariului minim european nu sunt doar realizări legislative, ci reprezintă un angajament profund faţă de principiile de justiţie socială, echitate economică şi progres sustenabil.

Închei această declaraţie politică cu profunda convingere că, prin colaborare şi dialog constructiv, putem depăşi orice obstacol şi putem construi împreună un viitor prosper pentru România.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Guvernul demarează construcţia celor trei spitale regionale din Cluj, Craiova şi Iaşi, investind în sănătate peste 1,5 miliarde de euro"

Am subliniat în cadrul intervenţiilor din Camera Deputaţilor faptul că ţara noastră are nevoie urgentă de noi centre medicale, de noi spitale care să crească atât numărul de paturi disponibile pentru tratarea pacienţilor, cât şi gradul de acces al cetăţenilor la servicii medicale de calitate, cu toate specialităţile medicale şi chirurgicale necesare tratamentului urgentelor majore.

Actualul Guvern reuşeşte să îndeplinească angajamentele politice enunţate, într-un mod pur populist de fostele guvernări care nici nu au alocat sumele necesare pentru finanţarea construcţiei celor trei spitale regionale de la Cluj, Craiova şi Iaşi, dar nici nu au venit cu soluţii alternative la această situaţie, motiv pentru care elaborarea acestor trei proiecte a stagnat ani la rând.

În această lună, datorită eforturilor depuse de premierul Marcel Ciolacu şi de Ministerul Sănătăţii, a început construcţia efectivă a celor trei spitale regionale.

Investiţia în sistemul naţional de sănătate se ridică la 1,5 miliarde de euro, banii fiind asiguraţi din fonduri europene, fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, bugetul naţional şi fonduri de la Banca Europeană de Investiţii.

Construcţia Spitalului Regional Iaşi a fost deja demarată în prezenţa ministrului Alexandru Rafila şi reprezintă cel mai important obiectiv de investiţii din regiunea Moldovei din ultimii 30 de ani. Investiţia se ridică la aproximativ 700 de milioane de euro şi va intra în funcţiune în doar patru ani.

Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi va fi desfăşurat pe o suprafaţă de teren de 120.000 metri pătraţi, în zona Moara de Vânt, şi va avea o suprafaţă construită totală de 202.689 metri pătraţi. Viitoarea unitate medicală va avea 850 de paturi, din care 752 paturi pentru îngrijire acută şi

98 de paturi pentru îngrijire intensivă, dintre care 12 pentru Compartimentul de Mari Arşi, 10 pentru ATI Pediatrie, 16 pentru ATI Neonatologie şi 60 pentru ATI.

De asemenea, spitalul din Iaşi va dispune de 20 de săli de operaţie, dintre care o sală hibridă, trei scannere CT, două scannere RMN, şase cabinete de intervenţii endoscopie, patru scannere Angiografie, opt cabinete pentru radiografie, un cabinet densitometrie şi un scanner SPECT.

În urmă cu doar o săptămână, pe data de 18 aprilie, a fost demarată şi construcţia Spitalului Regional de Urgenţă Cluj. Acesta va beneficia de 849 de paturi pentru îngrijirea pacienţilor internaţi, 19 săli de operaţie, 60 de paturi pentru urgenţe, 70 de camere pentru îngrijiri în ambulatoriu şi circa 80 de camere dedicate serviciilor de diagnostic şi tratament, precum imagistică, servicii chirurgicale, endoscopie, cardiologie etc.

Unitatea medicală va fi organizată sub forma unui complex de clădiri cu 7 etaje, ce va dispune de 744 de paturi în secţia de îngrijire acută cu spitalizare continua şi 105 de paturi pentru terapie intensivă, iar cel mai important aspect este faptul că această investiţie va fi finalizată în decursul anului 2026, adică într-un timp record pentru România.

O altă veste importantă este faptul că în doar câteva zile, pe data de 26 aprilie, va fi demarată construcţia şi celui de-al treilea spital, şi anume Spitalul Regional de Urgenţă Craiova.

Viitorul Spital Regional va avea două clădiri separate, conectate printr-un coridor. Clădirea principală va avea şapte etaje şi va găzdui toate departamentele spitalului principal, în timp ce a doua clădire va reprezenta Centrul de tratare a cancerului.

Acestea vor avea peste 800 de paturi de îngrijire medicală, 60 de paturi de urgenţă şi 23 de camere de imagistică.

De asemenea, în proiect sunt prevăzute aproape 1.200 de locuri de parcare, accese dedicate pentru ambulanţe, dar şi infrastructura necesară intervenţiei de ambulanţă aeriană.

În concluzie, toate cele trei spitale regionale, ce vor asigura accesul la servicii medicale la standarde europene pentru toate cele trei regiuni istorice ale ţării şi care vor deservi milioane de cetăţeni, vor fi inaugurate într-un timp record, până la încheierea exerciţiului bugetar european din 2027.

Domnul Vasile Cîtea:

"Guvernarea PSD"

Mă uit că în fuga electorală cu care unii au acaparat spaţiul public, în teritoriu neglijăm uneori câteva aspecte foarte importante din soarta acestei ţări.

Atunci când PSD a preluat guvernarea s-a spus că vom pierde procente şi că în situaţia de atunci nimeni nu se poate situa la acelaşi capital de încredere al poporului, darămite să mai urce. Actuala guvernare social-democrată a demonstrat că se poate. Şi a demonstrate că românii pot trăi şi bine!

Astăzi vorbim despre o inflaţie mult mai mică decât ceea ce a preluat actuala guvernare. Astăzi avem preţuri plafonate la alimente de bază. Astăzi vorbim despre construirea efectivă a Spitalelor Regionale de Urgenţă. Putem călca pe şantierele autostrăzilor Moldovei! Avem noi terminale aeriene. Suntem în Schengen. Momentan aerian şi maritim, şi în curând, terestru! Am câştigat procesul Roşia Montană! Deşi la marginea conflictului ruso-ucrainean, românii pot sta liniştiţi, pentru că România a reuşit să consolideze relaţia cu Uniunea Europeană şi cu NATO.

Creştem de 2 ori în acest an pensiile. Salariile au crescut în multe domenii. Am reuşit modificarea PNRR-ului, în avantajul fiecărui român. Revitalizăm sistemul de irigaţii al ţării. Nu există localitate în care campania noastră, "Cumpără Româneşte", să nu fi ajuns.

Mergeţi în satele României şi veţi vedea că românii vor avea în curând acces la toate facilităţile secolului XXI, aşa cum este firesc! Se construiesc şcoli, avem grădiniţe şi creşe moderne, toate sub umbrela actualei guvernări stabile şi sigure.

Sunt indicatori care nu pot fi negaţi. Sunt indicatori care nu trebuie să fie uitaţi cât timp suntem în precampanie şi în campanie.

România e pe drumul cel bun. Să ne ajute Dumnezeu să menţinem ritmul!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 117.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă - fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; după aceea - şedinţa de vot final; de la ora 11.30 până la epuizarea proiectelor înscrise pe ordinea de zi este şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului; iar la încheierea şedinţei - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Dacă doriţi să luaţi cuvântul, vă rog să apăsaţi.

Nu apăreţi nicăieri.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru vine la tribună.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Nu funcţionează consola.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu există să nu funcţioneze consola.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă anunţ în primul rând că şedinţa Camerei Deputaţilor nu se poate desfăşura, se desfăşoară în mod nelegal, din cauza implicării Camerei Deputaţilor în procesul electoral. Şi aceste lucruri trebuie să înceteze, având în vedere nelegalitatea şi, cel puţin, lipsa de democraţie. Pentru că, cu toţii, la începutul mandatului...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...am jurat cu mâna pe...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...procedură nu înseamnă...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...Constituţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să vorbiţi de la acel microfon absolut tot ceea ce vă trece...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...am jurat cu toţii să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...prin cap.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...cu mâna pe...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Invocaţi articolul...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...Constituţie să apărăm...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...din Regulament asupra căruia...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să apărăm democraţia şi legile ţării...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi nu mi-l invocaţi pe cel de natură personală! Toţi avem probleme de natură personală.

Mai aveţi o frază...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Este o problemă instituţională...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Este o problemă instituţională, care vă priveşte şi pe dumneavoastră.

Cum spuneam, la începutul man... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

Am aflat şi de ce nu vă funcţionează - fiind deputat neafiliat, nu puteţi lua loc în băncile alocate...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu vă dau niciun drept la replică.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Drept la replică, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...în băncile alocate deputaţilor de la minorităţi.

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

5. Proiectul Legii nr. 215 din 22 decembrie 1997 privind Casa Socială a Constructorilor; PL-x 419/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog, raportul.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială!

Domnule Ganţ, vă rog.

(Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu solicită să ia cuvântul.)

Prea târziu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport asupra Proiectului Legii nr. 215 din 22 decembrie 1997 privind Casa Socială a Constructorilor

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de respingere a proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Vă reamintesc că prin raport se propune respingerea proiectului de lege.

Rămâne la votul final.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 191/2023; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, doamna deputat Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2023 prin care sunt transpuse prevederile Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. Directiva (UE) 2021/514 are drept scop modificarea primei directive, ce vizează cooperarea administrativă, Directiva 2011/16 - DAC, precum şi extinderea domeniului schimbului automat de informaţii la veniturile realizate prin intermediul platformelor online.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la şedinţă au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport prin care propun adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Frică mare, frică mare la PSD şi PNL, dacă aţi apucat să aruncaţi cu cocktailuri Molotov în candidaţii AUR!

Vă tremură pielea pe voi, hoţilor, da!

Terminaţi cu stilul ăsta... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

M-am înscris la cuvânt.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu v-aţi înscris la cuvânt, domnule deputat, nu...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Uitaţi-vă la online!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cartelă! (Vociferări.)

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecţiei economico-financiare efectuate de Ministerul Finanţelor Publice şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 592/2018.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul României a adoptat Ordonanţa Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecţiei economico-financiare, completând astfel competenţa de control a Ministerului Finanţelor în ceea ce priveşte sumele acordate de la bugetul general consolidat al statului şi/sau sume cu care sunt diminuate veniturile acestuia şi altor entităţi decât operatori economici.

Vă rugăm să fiţi de acord cu legea de adoptare a ordonanţei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget.

Încet, doamnă deputat, încet.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare abilitarea Ministerului Finanţelor de a exercita acţiuni de control asupra modului de utilizare a sumelor acordate prin acţiuni de sponsorizare, mecenat, în scopul susţinerii unor activităţi fără scop lucrativ, al respectării destinaţiei fondurilor acordate, precum şi al modului de utilizare a fondurilor publice acordate de la bugetul general consolidat. De asemenea, se instituie măsuri în domeniul inspecţiei economico-financiare efectuate de Ministerul Finanţelor, care să contribuie la reducerea riscului fraudării bugetului de stat, cu consecinţa reducerii cheltuielilor bugetare.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar prin care propun adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecţiei economico-financiare efectuate de Ministerul Finanţelor Publice şi pentru completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Victor, din partea Grupului USR, vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Banii privaţi sunt bani privaţi.

ANAF nu este în stare să colecteze TVA. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA-ului, dar mutăm resurse să verificăm contractele de donaţie de la cetăţeni către ONG-uri.

Marea spaimă a Coaliţiei PSD-PNL sunt ONG-urile. Ele fac spitale, dar totuşi trebuie să le controlăm, că noi nu suntem în stare să facem spitale.

Probabil că de asta le şi controlaţi, ca să învăţaţi cum să faceţi nişte spitale.

Una peste alta, proiectul este... înclină puternic către un stat totalitar, ca să nu zic comunism. Vă este ciudă că oamenii au încredere mai mare în ONG-uri decât în statul român. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Botez?

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt şi eu preşedinte al unui club sportiv, al unui ONG care gestionează nişte resurse private pentru a face un... pentru a îndeplini un obiectiv pentru cetăţeni, pentru populaţie, dar aş atrage atenţia asupra unui aspect care ţine de fapt de o viziune, de un obiectiv pe care să-l aibă România pentru ONG-uri, de a trasa nişte obiective, de a ajuta, de a profesionaliza ONG-urile.

Sunt foarte multe iniţiative, şi în domeniul sportului, şi în domeniul social, şi în multe alte domenii în care ONG-urile vin să suplinească activitatea statului şi o fac foarte bine. E nevoie însă de suport pentru a profesionaliza aceste ONG-uri, de a le ajuta, şi nu de a le pune tot felul de reguli, de a le verifica, şi birocraţii, care mai mult le împiedică decât să le ajute.

Pe acest proiect voi vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Transpare o poftă, aşa, de a controla, de a intra, de a vedea tu, stat, ce-o fi acolo unde nişte privaţi au dat nişte sponsorizări unor asociaţii şi fundaţii. Transpare o poftă, să vedeţi voi ce se întâmplă acolo.

Hai să stabilim câteva lucruri, ca să fie foarte clar. Cine dă din banii lui, că este persoană fizică sau juridică, n-aveţi dumneavoastră nicio grijă, că e foarte atent cu ce se întâmplă cu aceşti bani, pentru că sunt banii lui, nu îi trimite pe fereastră, dacă ar avea cea mai mică suspiciune că e ceva în neregulă cu fundaţia sau asociaţia respectivă.

Dacă sunt bani europeni, n-aveţi dumneavoastră nicio grijă, că există structuri ale statului care controlează şi pe o parte şi pe cealaltă, şi autorităţi de management şi ce vreţi dumneavoastră, cum cheltuieşte respectiva entitate banii primiţi dintr-un proiect european.

Dacă sunt bani publici, nu mai vorbesc.

Dacă se întâmplă ceva, de orice natură, că nu vreau să credeţi că nu sunt pentru verificări sau controale, Oficiul de Spălare a Banilor verifică, stă cu un ochi, cu 2 ochi, cu 5 ochi pe toate finanţările din zona fundaţiilor şi asociaţiilor.

Deci, ce vreţi de fapt? Să ne arătaţi... să ne arătaţi cât sunteţi de... de puternici, domnule, în controlarea banilor, firimiturilor care se strâng, mai multe sau mai puţine, în zona fundaţiilor? Sunteţi caraghioşi! Chiar nu vedeţi cine fură, cine face tot felul de combinaţii, cine spală bani, cine mută bani de colo-colo ca să li se piardă urma? Aţi ajuns să vă bucuraţi, să vă daţi bărbaţi care controlaţi fundaţiile care primesc bani de la mediul privat? Este absolut jenant.

N-am nimic cu controlul, controlaţi ce vreţi, dar transpiră, aşa, o poftă de a fi vătafi şi de a vă uita exact acolo unde nu e cazul să vă uitaţi, întorcând capul de la cine vedeţi cu ochiul liber că face tot felul... de prostii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...în această ţară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Un singur neafiliat.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 388/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule Şlincu, mai sunteţi?

Domnule Neaţă, haideţi!

Domnul Eugen Neaţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 388/2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, în sensul includerii reprezentantului familiei monoparentale în categoriile de persoane care nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 30 mai 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Intervenţii?

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru schimbarea denumirii Universităţii "Danubius" din Galaţi; PL-x 44/2024.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 409/2002 privind înfiinţarea Universităţii "Danubius" din Galaţi în sensul schimbării denumirii acesteia în "Universitatea Internaţională Danubius". Aspectele ce ţin de modificarea denumirii acestei instituţii se vor transpune şi în noul plan strategic al universităţii, în care redenumirea instituţională va avea un rol important pentru a dobândi o vizibilitate mai mare în plan internaţional.

Ministerul Educaţiei susţine aprobarea proiectului de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 44 din 19 februarie 2024, Comisia pentru învăţământ a fost sesizată, în fond, cu Proiectul de Lege pentru schimbarea denumirii Universităţii "Danubius" din Galaţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 409/2002 privind înfiinţarea Universităţii "Danubius" din Galaţi în sensul schimbării denumirii universităţii în "Universitatea Internaţională Danubius". Iniţiativa este a Ministerului Educaţiei, ca urmare a manifestării de voinţă a Universităţii "Danubius" din Galaţi. Aspectele ce ţin de modificarea denumirii acestei instituţii se vor transpune în noul plan strategic al universităţii, în care redenumirea instituţională va avea un rol important pentru a dobândi o vizibilitate mai mare în mediul universitar intern şi internaţional, dar şi pentru consolidarea legăturii dintre învăţământul superior şi societate, sporirea atractivităţii la nivel naţional şi internaţional.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 13 februarie 2024.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învăţământ a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năsui, Grupul USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Ca să vă daţi seama ce înseamnă birocraţia şi suprareglementarea, în România, ca o universitate privată să-şi schimbe numele, trebuie să dea Parlamentul un vot. Ăsta este nivelul de supra-reglementare şi birocraţie la care s-a ajuns. E aberant.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2022 pentru completarea anexei nr. 5¹ la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 106/2023; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul, Guvernul României.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Domnule preşedinte,

Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie reglementări în sensul echivalării funcţiei de inspector de integritate, funcţie publică cu statut special din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate, cu funcţia publică generală, urgenţa reglementării fiind generată de necesitatea organizării concursului pentru ocuparea postului de inspector de integritate. Gradele profesionale pe care este structurată funcţia publică specifică de inspector de integritate, respectiv condiţiile minime de vechime în specialitate, studiile necesare ocupării funcţiei publice specifice de inspector de integritate sunt cele prevăzute la art. 393, respectiv la art. 468 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru muncă, vă rog, raportul comun.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2022 pentru completarea anexei nr. 5¹ la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut şi a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 20 februarie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil actul normativ.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 şi 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile sesizate în fond au examinat iniţiativa legislativă sus-menţionată în şedinţe separate.

Membrii celor 3 comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Năsui, Grupul USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Salariile la stat sunt, în medie, mai mari decât salariile din privat, cu 2.700 de lei/lună.

Genul acesta de legi, cum este cea pe care urmează să o votaţi acum, face exact asta, de fapt, o echivalare de funcţii care, de fapt, se traduce printr-o creştere de salarii pentru cei de la ANI.

Întrebarea este nu cum să creşteţi salariile punctual, într-o agenţie sau alta, în funcţie de prietenii politice, ci cum să crească salariile pentru toţi românii. Iar aici soluţia este una singură - reducerea taxării muncii.

Dacă creşteţi numai într-un loc, evident că ceilalţi o să zică apoi, din alte locuri, dar de ce nu ne creşteţi şi nouă? Şi o să fie acelaşi tăvălug, acelaşi cerc vicios pe care îl ştiţi că funcţionează în România de 30 de ani.

Dacă vrem o soluţie pentru toată lumea, aia nu poate fi decât reducerea taxării muncii, nu creşterea de salarii pentru unii bugetari, din când în când, în funcţie de cine a dat din coate mai puternic.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

România funcţionează în momentul acesta - tot sistemul administrativ românesc funcţionează în momentul acesta în baza unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care n-a văzut niciodată o lege în Parlamentul României şi n-a văzut niciodată un test la Curtea Constituţională a României.

Iar acum, aceleaşi partide - PSD, PNL, UDMR - care fac chestiunea asta, ticăloşia asta, au adoptat o ordonanţă prin care vor organiza alegeri. Deci, alegerile din 9 iunie sunt organizate tot în baza unei ordonanţe de urgenţă care nu a văzut o lege în Parlamentul României şi care n-a văzut testul Curţii Constituţionale.

Aşa înţeleg PSD, PNL, UDMR să guverneze România - prin ordonanţe de urgenţă făcute de Guvernul României.

Iar aici, în Parlament, o mână întreagă, o armată întreagă de oameni care sunt ţinuţi doar să adopte legi de validare a acelor ordonanţe de urgenţă.

Mecanismul democratic în România este viciat în mod intenţionat de către PSD, PNL şi UDMR.

Repet, întreg sistemul administrativ din România funcţionează în momentul ăsta în baza unei ordonanţe de urgenţă care n-a văzut niciodată nici Parlament, nici Curte Constituţională. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2023 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuţii financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe; PL-x 60/2024; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul György Attila:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2023 stabileşte cadrul financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuţii financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe, în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor aferente acestuia.

Vă rugăm să fiţi de acord cu legea de aprobare a ordonanţei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, doamna Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuţii financiare elveţiene nerambursabile acordată României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene.

Cea de-a doua contribuţie de care România va beneficia este de 221,5 milioane de franci elveţieni şi este disponibilă până la 3 decembrie 2029.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2023 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuţii financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2024 privind aprobarea plăţii sumelor restante provenite din cotizaţii anuale către organizaţii internaţionale din domeniul transportului naval; PL-x 85/2024.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Doamna deputat, haideţi şi staţi mai aproape, ca să nu trebuiască să faceţi kilometri întregi astăzi!

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Sandu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2024 privind aprobarea plăţii sumelor restante provenite din cotizaţii anuale către organizaţii internaţionale din domeniul transportului naval.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 20 februarie 2024.

La dezbaterea propunerii legislative s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii sumelor restante provenite din cotizaţii anuale către organizaţii internaţionale din domeniul transportului naval.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din ziua de 11 martie 2024.

La şedinţa comisiei deputaţii şi-au înregistrat prezenţa conform listei de prezenţă.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitaţi, domnul Alin Marius Andrieş, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, şi doamna Monica Patrichi, şef serviciu în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2024 privind aprobarea plăţii sumelor restante provenite din cotizaţii anuale către organizaţii internaţionale din domeniul transportului naval, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind amendamente, potrivit Regulamentului, proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2021 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii; PL-x 383/2021.

(Domnul deputat Eugen Neaţă solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, iniţiatorul, domnule Neaţă, prima dată!

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea O.U.G. nr. 56/2021, care reglementează modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se stabilirea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2022, fără a se mai acorda majorarea prevăzută începând cu luna iulie 2021, şi reglementează prin intervenţiile legislative cuprinse în O.U.G. nr. 123/2020.

Astfel, începând cu ianuarie 2022, alocaţia de stat pentru copii se stabileşte în cuantum de: 486 de lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap; 243 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani şi 486 de lei pentru copiii cu handicap, cu vârstă cuprinsă între 3 şi 18 ani.

Ministerul Muncii susţine raportul Comisiei pentru muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog, raportul.

Domnul Eugen Neaţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2021 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 383/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2021 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2021, care prevede modificarea art. 3 alin. (3) din Legea nr. 61/1993, precum şi abrogarea alin. (4) al aceluiaşi articol, în sensul stabilirii calendarului de majorare a cuantumului alocaţiei de stat pentru copii.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 5 martie 2024 au participat, în conformitate cu prevederile art. 56 şi art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, din partea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale: domnul Marius-Ilie Stanciu, secretar de stat, şi doamna Mihaela Grecu, director.

La lucrări au participat deputaţii, conform listei de prezenţă.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 20 septembrie 2021, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

28. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat şi pentru stabilirea unor măsuri privind investiţiile publice; PL-x 97/2020; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Dacă nu, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog, domnule Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat şi stabilirea unor măsuri pentru investiţiile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat şi pentru stabilirea unor măsuri privind investiţiile publice, trimis cu adresa PL-x 97/2020 din 9 martie 2020, înregistrat la Comisia pentru industrii şi servicii sub nr. 4c-3/91/2020 din 10 martie 2020, iar la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sub nr. 4c-13/165.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri preluate de la iniţiator.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, în şedinţa din 2 martie 2020.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, cu avizele nr. 4c-4/39/2020 din 2 aprilie 2020, respectiv 4c-1/54 din 12 octombrie 2021, au avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise.

Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ proiectul de lege.

Ordonanţa de urgenţă supusă dezbaterii dumneavoastră are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat şi pentru stabilirea unor măsuri privind investiţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul transferării proiectelor de investiţii în parteneriat public-privat, de la Comisia Naţională de Prognoză, către autorităţile publice centrale de profil.

Se propune reorganizarea instituţiei parteneriatului public-privat şi derularea de fiecare partener public a procedurii de atribuire, în funcţie de specificul fiecărei categorii de investiţii, astfel ca fiecare partener să îşi atribuie unitar, pentru domeniul său de activitate, toate contractele de investiţii atribuite în parteneriat public-privat ce îl vizează, procedură ce urmează să fie monitorizată de aceeaşi unitate care a atribuit contractul.

Totodată, prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (9) şi alin. (10) din Legea nr. 500/2002 se va autoriza Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri să efectueze virări de credite bugetare şi de angajament, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, în vederea finanţării Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice.

De asemenea, se autorizează Ministerul Finanţelor Publice ca, în baza comunicărilor transmise de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, să aprobe repartizarea pe trimestre a virărilor între capitolele bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa din 7 octombrie 2021, iar membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 26 februarie 2024.

La lucrările celor două comisii au fost prezenţi deputaţii, conform listelor de prezenţă.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să faceţi propuneri şi pentru cele două minute - timp de dezbatere.

Domnul Ilie Toma:

Propun două minute timp de dezbateri, stimaţi colegi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să vă pregătiţi cartelele.

Două minute timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

Cu 99 de voturi pentru, 38 contra, 5 abţineri, un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri, domnul Botez, Grupul USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Despre parteneriatul public-privat aş vrea să vă spun câteva cuvinte.

La Ministerul Finanţelor există un departament care se ocupă fix de acest subiect, de mulţi ani de zile. Însă parteneriatul public-privat rămâne în continuare ceva care nu funcţionează şi ceva care nu atrage bani şi încrederea mediului privat pentru a intra în parteneriat cu statul român.

De asemenea, aş vrea să spun din nou faptul că fondurile de pensii au nişte bani prevăzuţi, care trebuie să meargă în parteneriate public-private, şi aceste fonduri stau, de fapt, nefolosite, din cauză că statul român nu reuşeşte să transmită încredere către mediul privat şi să îl facă partener în atâtea domenii în care România are nevoie de investiţii pentru a moderniza România şi pentru a face din România un stat civilizat.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de act normativ, care, de altfel, este un proiect de act normativ cu caracter inferior, are incidenţă asupra industriei cinematografice şi, de-a lungul timpului, comunitatea italiană a dat nu numai oameni de cultură de seamă, cât şi foarte multe personalităţi care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea României.

Cu privire la acest proiect de act normativ, şi dacă toate drepturile mi-ar fi fost respectate, aş fi putut să am o intervenţie ex ante asupra acestui proiect de act normativ care, de altfel, trebuia să aibă şi avizul consultativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse, ceea ce nu este.

Drept urmare, modalitatea asta de lucru pe care Camera Deputaţilor a instituit-o şi modalitatea asta de tratament pe care comunitatea italiană o suferă de ani de zile este contestată, drept pentru care o contest în continuare şi vă solicit...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... ca aceste lucruri să înceteze imediat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vin Sărbătorile Pascale, trebuie cu toţii să fim mai buni!

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 18 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum şi pentru reglementarea modalităţii de executare a unor hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului; PL-x 814/2023; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul, Guvernul.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 106/2023 are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din O.G. nr. 94/1999, în sensul aducerii la îndeplinire a hotărârilor judecătoreşti pronunţate împotriva unor debitori publici aflaţi în faliment sau lichidaţi, care au fost subiectul unor cauze de pe rolul CEDO îndreptate împotriva României.

Vă rugăm să fiţi de acord cu legea de adoptare a ordonanţei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, vă rog, raportul comun.

Şi, doamnă preşedinte, la final să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului, în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum şi pentru reglementarea modalităţii de executare a unor hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, trimis cu adresa PL-x 814 din 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 18 decembrie 2023.

Consiliul Legislativ avizează, de asemenea, favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999, în sensul aducerii la îndeplinire a hotărârilor judecătoreşti pronunţate împotriva unor debitori publici aflaţi în faliment sau lichidaţi, care au fost subiectul unor cauze de pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului îndreptate împotriva României.

Astfel, se introduce noţiunea de "satisfacţie echitabilă", care include sumele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu titlul de prejudiciu material, moral şi cheltuieli de judecată, astfel încât să se realizeze corelarea cadrului legislativ intern cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale protocoalelor adiţionale la aceasta, ratificate de România, precum şi cu jurisprudenţa CEDO.

De asemenea, o altă modificare se referă la termenul până la care trebuie făcută plata acestor sume, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii Curţii, respectiv de la data notificării deciziei prin care se ia act de rezolvarea pe cale amiabilă a cauzei ori de declaraţia unilaterală a Guvernului, care se constituie titlu executoriu, iar plata se va face pe baza dispoziţiei scrise a ministrului afacerilor externe.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului, în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum şi pentru reglementarea modalităţii de executare a unor hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Şi propun timp de dezbateri - 3 minute.

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu domnii deputaţi Ciprian-Constantin Şerban şi Gabriel Andronache.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aţi făcut şi propuneri pentru timpii de dezbatere şi n-am fost eu foarte atent?

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere - 3 minute.

Vot, vă rog.

Cu 135 de voturi pentru, 27 contra, 5 abţineri şi un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Pe procedură, domnul Ştefan Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

O să vă fac o propunere de modificare a programului de lucru de astăzi.

Şi am rugămintea să fiţi de acord ca toate proiectele pe care le-am dezbătut ieri şi astăzi să le votăm în sesiunea de vot final de săptămâna viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Propunere pentru modificarea programului de lucru de astăzi, în sensul lipsei sesiunii de vot final de astăzi, de la ora 11.00, şi mutarea tuturor proiectelor pentru votul final săptămâna viitoare.

Vot, vă rog.

Cu 113 voturi pentru, 59 contra, două abţineri, programul de lucru pentru astăzi a fost modificat.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

PSD şi PNL, e inadmisibil cum vă bateţi joc de acest Parlament!

Aţi impus program de lucru hibrid, ca în pandemie, deşi nu e pandemie! Le-aţi permis colegilor voştri să stea acasă, pe marginea piscinei, să voteze, să se facă... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt 8 grade afară, domnule Moşteanu!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

... să se facă că lucrează şi, cu toate astea, şi asta este prea greu!

Nu sunteţi în stare să adunaţi 166 de oameni la un vot final!

V-aţi făcut de râs din nou, cum v-aţi făcut de râs şi azi-noapte cu Cîrstoiu!

Nicuşor Dan va fi primarul Bucureştiului! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Revenim la PL-x 814.

Domnul Bulai, Grupul USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului reprezintă o instituţie foarte importantă în cadrul Consiliului Europei.

Şi, da, are legitimitate foarte mare, pentru că reprezentanţii Parlamentului României, din delegaţia noastră la APC, votează judecătorii Curţii.

Acestea fiind spuse, situaţia României cu privire la deciziile neimplementate ale CEDO este una gravă. Suntem în topul ţărilor din Uniunea Europeană, nu doar de pe tot continentul, care nu implementează decizii CEDO.

Mă bucur că există o deschidere spre a găsi o cale de a le implementa, mai repede şi mai bine, în chestiuni economice. N-ar trebui să ne limităm aici.

De aceea, fac apel la Guvernul României să extindă aceeaşi amabilitate spre alte sectoare importante, unde România a fost condamnată la CEDO. De exemplu, în chestiuni de proprietate, în chestiuni de retrocedare a unor averi şi a unor bunuri confiscate de către regimul comunist. Aici trebuie să faceţi dreptate. De exemplu, în retrocedarea şi punerea în posesie a foştilor proprietari ai patrimoniului Bisericii greco-catolice. Este foarte important să nu ignoraţi această problemă; şi CEDO v-o spune.

Un alt aspect important este să aveţi în vedere implementarea deciziilor care oferă protecţie vieţii intime şi personale, vieţii de familie, şi anume decizii care dau un cadru legislativ şi minorităţilor sexuale.

De asemenea, şi minorităţile etnice au nevoie ca drepturile lor să fie implementate prin decizii ale CEDO, aici, în România.

De aceea, fac apel la Guvernul României să-şi asume în totalitate acest proces de implementare şi cu privire la celelalte drepturi, nu doar cele economice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Titi Stoica?

Domnul Ciprian-Titi Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi, este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că o să ieşim de pe primul loc în Europa la condamnări la CEDO. Este o mare pată pe obraz şi o mare ruşine pentru miniştrii PSD, PNL şi UDMR, care au fost la Ministerul Justiţiei şi care nu au făcut nimic pentru a evita aceste abuzuri făcute împotriva cetăţenilor români.

Pentru cei dintre dumneavoastră care poate nu ştiţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului sancţionează abuzuri grave asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Noi considerăm că este imperios necesar să avem o răspundere a magistraţilor care încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, aşa cum sunt stabilite ele în toate documentele internaţionale.

Încă o dată, că tot e campanie electorală, haideţi să le facem dreptate românilor, care, de mai bine de 30 de ani, poate, îşi caută dreptatea în sălile de tribunal!

Mulţumesc.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, o secundă! Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor pe grup...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pe procedură am eu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură?

Atunci, vă rog să mă lăsaţi să termin şi după aceea vă dau cuvântul.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Procedură, domnul Moşteanu.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Întrucât a fost depăşit programul de lucru, ca lider de grup, vă propun prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este ora 11.03.

Am încheiat dezbaterile, domnule Moşteanu. (Vociferări.)

Ne revedem la ora 11.30 la plenul comun.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.03.