Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 24 septembrie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Avem înscrişi pentru declaraţii politice şi intervenţii, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul deputat Viorel Salan, dacă este în sală?

Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Salan:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Guvernul României nu mai poate aştepta".

Lansarea, de către Guvernul României, a Planului Naţional pentru Marea Industrie reprezintă cea mai importantă strategie guvernamentală, de la Revoluţia din Decembrie 1989 până acum.

Căderea comunismului a însemnat, din păcate pentru ţara noastră, distrugerea, practic, a industriei româneşti.

Dezindustrializarea României a fost un proces complex, cu implicaţii economice şi sociale semnificative, care a afectat ţara în toată această perioadă. Cauzele acestui fenomen sunt multiple şi includ tranziţia de la economia planificată la cea de piaţă. Procesul de privatizare şi deschiderea către economia globală au dus la închiderea multor întreprinderi necompetitive.

Industrializarea tradiţională a fost depăşită de noile tehnologii, iar multe fabrici nu au putut face faţă acestei tranziţii. Importurile ieftine şi concurenţa acerbă pe pieţele internaţionale au afectat mult producţia locală.

Aşadar, ce am pierdut prin dezindustrializare? Active şi mijloace fixe, două milioane şi jumătate de locuri de muncă, reorientate către meserii mai puţin calificate, dispariţia a peste 1.000 de platforme industriale. La final, doar o rază de speranţă: Europa construieşte o nouă politică de reindustrializare. Iar Guvernul României s-a aliniat la această politică europeană.

Reindustrializarea României este însă un proces complex şi de durată, care necesită o abordare strategică şi coordonată. Obiectivele reindustrializării includ în mod obligatoriu, în primul rând, creşterea competitivităţii industriei româneşti, iar aceasta se poate realiza prin investiţii în tehnologie, cercetare şi dezvoltare, cât şi prin îmbunătăţirea calităţii produselor.

Trebuie avută în vedere şi diversificarea producţiei pentru a reduce dependenţa de anumite sectoare şi a creşte rezilienţa economiei.

Atragerea de investiţii străine este un alt obiectiv foarte important al oricărei strategii de reindustrializare. Un mediu de afaceri favorabil şi promovarea avantajelor competitive ale României sunt, în acest sens, condiţii esenţiale. Pentru a crea noi locuri de muncă şi a stimula inovarea trebuie sprijinite întreprinderile mici şi mijlocii.

Şi nu în ultimul rând, dezvoltarea infrastructurii este o condiţie obligatorie pentru a facilita transportul şi distribuţia produselor.

Toate aceste obiective sunt evidente în viziunea Planului Naţional pentru Marea Industrie.

Practic, este vorba despre cel mai important pachet economic de sprijin pentru marile investiţii din diverse ramuri industriale din România, de după 1989.

Sunt avute în vedere, în primul rând industria metalurgică, industria chimică, industria siderurgică şi de prelucrare a metalelor, în mod deosebit a cuprului şi a aluminiului. Este vizată, de asemenea, şi revigorarea industriei de apărare, direcţie determinată şi de contextul geopolitic actual.

Reindustrializarea României este o provocare majoră, dar şi o oportunitate pentru ţară. Sunt convins însă că Guvernul României este gata să îi facă faţă. Printr-o abordare strategică şi coordonată, România poate să îşi reconstruiască sectorul industrial şi să îşi consolideze poziţia în economia globală.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule Viorel Salan.

Doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache? Nu este prezentă. Nici în sistemul audio, nu?

Bun. Mulţumesc.

Mergem mai departe, în ordinea reprezentării grupurilor parlamentare, la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cele două extreme care se atrag".

În lumea de astăzi vedem cum dialogul politic este tot mai dificil de realizat, vedem cum adesea emoţia prevalează în faţa raţiunii şi vedem cum mediul social, mediul public, mediul intelectual, mediul politic, toate par a deveni câmpuri de conflict.

Nu ştiu dacă, în România neapărat, putem găsi cauzele acestui fenomen, un fenomen global, de extindere reală care denotă, în esenţă, criza societăţii postmoderne şi criza morală, ca vectori - să-i spunem aşa - de potenţare a celorlalte crize pe care le vedem în societate, indiferent de natura lor, nu putem să nu excludem elementul de ideologie pe care-l vedem astăzi în lume.

Pe de o parte avem o extremă de tip woke, cancel culture, o extremă care promovează, îmi permit să spun, nonvalorile marxismului cultural, deconstructivismul societăţii moderne, nihilismul şi respingerea însăşi a ceea ce reprezintă condiţia umană, aşa cum a fost ea fundamentată în secole şi secole de istorie şi evoluţie pentru umanitate.

De cealaltă parte, avem acest extremism de tip rusofil, marcat de populism şi de un naţionalism exacerbat, care cel mai adesea este unul din apanajele sistemului de propagandă şi manipulare al Rusiei.

Ambele curente sunt profund nocive, ambele sunt întemeiate pe minciună, pe lipsa capacităţii de dialog şi de înţelegere a celuilalt.

Ambele extreme nu se resping, ci se atrag.

Niciuna dintre ele nu promovează cultura, nu promovează cunoaşterea, nu promovează dialogul, nu promovează deschiderea şi sub nicio formă nu poate încuraja valorile democratice.

Atât extremismul de tip cancel culture, extremismul woke, neomarxist, cât şi extremismul rusofil, populist, ultranaţionalist, conspiraţionist, sunt lipsite de orice simţ al libertăţii.

Cred că noi toţi în România trebuie să fim conştienţi de pericolele pe care le provoacă aceste idei, să le spunem aşa, care nu fac decât să ducă la rău, să ducă la conflict şi să şubrezească întreg edificiul social.

Cred că, până la urmă, nici una şi nici alta nu pot fi tolerate, sub o formă sau alta, de cei care înţeleg să respecte cu adevărat democraţia şi să preţuiască valorile libertăţii, valorile fundamentale ale umanităţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumim pentru intervenţie.

Urmează domnul deputat Făgărăşian, de la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Românii din diaspora nu sunt nici trădători şi nici laşi".

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Într-o singură frază şi plină de seninătate, crezând în ceea ce spune, candidata USR pentru funcţia de Preşedinte al României i-a făcut laşi şi trădători pe cei peste 4,5 milioane de români care trăiesc şi muncesc onest peste hotare. Candidata USR i-a jignit pe românii plecaţi de nevoie din ţară, unii chiar din cauza unor personaje politice precum doamna Lasconi. Habar nu are domnia-sa ce este în sufletul unui român care îşi lasă copiii, părinţii, casa şi ţara doar ca să le asigure acestora un trai mai bun. Ştiu asta pentru că am trăit 30 de ani în diaspora şi în fiecare zi am visat să mă întorc acasă. Cel mai greu lucru de pe pământ este să pleci din ţara ta, departe de cei dragi ţie.

Stimaţi colegi,

În urmă cu mai mulţi ani, mai multe personaje sinistre din politica românească i-au jignit pe românii care muncesc în străinătate. Unul provenea de la Giurgiu şi altul de la Cluj. Amândoi au fost dur sancţionaţi politic de către români.

Îmi exprim speranţa că cei din USR vor înţelege şi se vor disocia imediat de preşedinta lor, candidată la prezidenţiale. Este inacceptabil să ofensezi milioane de români care, din sudoarea muncii lor, trimit anual miliarde de euro în ţară, către familiile lor. Este inacceptabil să ai un asemenea comportament faţă de românii din diaspora, pentru care USR şi celelalte partide nu au avut niciodată soluţii, singura speranţă a românilor de peste hotare şi a familiilor rămase în ţară fiind Partidul Naţional Liberal. Este inacceptabil să jigneşti oameni care nu au cerut niciodată nimic, ci doar au oferit şi oferă ţării lor.

Personal, ori de câte ori voi merge în diaspora, voi face cunoscută fiecărui român mentalitatea toxică a candidatei USR la Preşedinţia României şi îi vor întreba dacă ei se consideră "laşi" sau "trădători".

Vă mulţumesc.

Valentin Făgărăşian.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Să ştiţi că USR a înţeles, printre altele, că nu era aceea declaraţia doamnei Lasconi, dar...

Trecem, mai departe, la Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Marius-Andrei Miftode.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

"În semn de înaltă apreciere pentru integritatea, dăruirea şi profesionalismul de care a dat dovadă în exercitarea actului de control, contribuind la o mai bună întrebuinţare a resurselor financiare ale statului român". Cu aceste cuvinte a ridicat Klaus Iohannis bădărănia în grad de cavaler.

Proaspăt decoratul Aurelian Bădulescu s-a remarcat ca os domnesc între anii 2016 şi 2020, când a fost viceprimar al Capitalei, mâna dreaptă a Gabrielei Firea. Nu o spun eu, ci e chiar un citat din comunicatul PNL, dat atunci când cavalerul a postat o fotografie în care îl asemuieşte pe Iohannis cu Hitler.

Citez: "Aurelian Bădulescu, mâna dreaptă a Gabrielei Firea, a lansat, pe o reţea de socializare, o imagine abjectă, în care sunt folosite simboluri care aparţin unui regim dictatorial şi criminal din istoria Europei. Somăm conducerea PSD să ia de urgenţă decizia de excludere din partid a lui Aurelian Bădulescu".

Ascensiunea cavalerului a fost marcată şi de alte fapte de arme, încă şi mai eroice. Bădulescu a fost viceprimarul Capitalei şi în august 2018, când "Carmen Danjarmeria" a gazat zeci de mii de cetăţeni care-şi manifestau legitim şi legal nemulţumirea în Piaţa Victoriei.

Prin 2019, Bădulescu s-a luat la trântă cu Gabriel Mutu, primarul sectorului 6.

Dar cea mai nobilă ispravă a nobilului personaj rămâne seria de atacuri suburbane la o reprezentantă a USR din Consiliul General. Fără să atace josnic şi repetat o femeie, n-ar fi meritat pe deplin gradul de cavaler pentru integritate, altruism şi profesionalism din mâinile lui Klaus Iohannis.

Cum, vă întreb, este posibil ca România să facă din Aurelian Bădulescu un model?

Şi nu individul este marele semn de întrebare, ştim totul despre cine este el, ci blazonul care îl ridică. Agresiuni şi bullying extrem vor continua să se manifeste pentru că, iată, sunt premiate direct de Cotroceni.

Cum se poate ca preşedintele al cărui proiect de ţară a fost "România Educată" să promoveze astfel de personaje? Cât de jos poate coborî un şef de stat pentru a primi o funcţie de parlamentar?

În acest moment, scutierul lui Bădulescu, Klaus Iohannis, este cel mai detestat personaj de către români, o bombă cu ceas pe care PNL nu are curajul să o arunce din braţe.

Pe drumul deschis de performanţa lui Burduja la Bucureşti, vă reamintesc că 7% este suficient pentru un singur loc de senator, unul singur. Al lui Iohannis, cel degrabă făuritor de cavaleri şi pe îndelete făcător de nimic altceva.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul parlamentar AUR, domnul Ringo Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

"Contractul educaţional - noua formă de «vaccinare» experimentală pe care Guvernul PSD-PNL şi Gaşca lui Iohannis le-o impun părinţilor şi elevilor majori, începând cu acest an şcolar"

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Contractul educaţional a fost introdus, prin noua Lege a învăţământului preuniversitar care prevede semnarea obligatorie a acestui document la înscrierea elevului, preşcolarului şi chiar a antepreşcolarului într-o unitate de învăţământ, între directorul unităţii de învăţământ şi elevii majori sau, după caz, părinţii, tutorii sau reprezentanţii legali ai copiilor.

Verificarea modului de respectare a prevederilor contractului educaţional s-ar face, potrivit legii, de aşa-numitele direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar (DJIP), care în acest an şcolar nu există, nefiind legal înfiinţate. Cel puţin anul acesta, respectiva verificare nu o va face nimeni.

Potrivit legii, contractul educaţional ar trebui obligatoriu să prevadă drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor şi să le garanteze beneficiarilor primari şi secundari drepturile.

În realitate, contractul impus de Ministerul Educaţiei nu este sinalagmatic, obligaţiile născute din acesta nefiind reciproce şi nici interdependente, ci unul ilegal impus, chiar dacă executarea lui presupune obligaţii în sarcina ambelor părţi.

De ce spun asta?

La articolul III din Contractul educaţional-cadru, intitulat "Drepturile părţilor", nu sunt iterate niciun fel de drepturi ale semnatarilor, aceştia fiind trimişi în mod generic către alte acte normative, încălcând dispoziţiile legii.

Semnatarii contractului nu se bucură de nicio marjă de apreciere şi de exprimare a propriei voinţe şi nu au niciun drept real de negociere a contractului.

Refuzul semnării este definit drept contravenţie, care se sancţionează cu amendă.

Contractul educaţional impus de Ligia Deca stabileşte, contrar legii, un caracter juridic de tip "contract de adeziune". Adică prevederile şi clauzele sale sunt impuse, părinţii sau elevii majori neavând decât să le accepte ca atare.

Doamna Deca nu mai recunoaşte şi nu mai acceptă nici comunicarea amiabilă, verbală, dintre conducere şi beneficiarii sistemului educaţional, impunând doar comunicarea scrisă, care va inhiba o comunicare efectivă între părţi.

Iată cum, sub Marcel Ciolacu şi Klaus Iohannis, educaţia nu este sprijinită şi încurajată, ci este condiţionată şi inhibată. Ne întrebăm ce se doreşte. Absolvenţi cu BAC-ul la 40 de ani?!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, vicelider al Grupului parlamentar AUR.

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar al neafiliaţilor, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Este momentul pentru o reformă funcţională în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea şcolilor de şoferi"

România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o lege pentru şcolile de conducători auto. În toate ţările membre ale Uniunii Europene există o lege specifică pentru organizarea şi funcţionarea şcolilor de conducători auto şi există norme şi reglementări de aplicare a acesteia. România face, din acest punct de vedere, o notă distinctă, în sensul în care organizarea şi funcţionarea şcolilor de conducători auto este prevăzută într-o lege a transportatorilor de marfă şi de persoane.

Sistemul actual de pregătire a conducătorilor auto din România se confruntă cu numeroase probleme care au un impact negativ semnificativ asupra siguranţei rutiere, a calităţii instruirii oferite şi a integrităţii procesului de obţinere a permisului de conducere. Pentru a răspunde nevoilor actuale din acest sector de activitate trebuie să facem schimbări legislative de substanţă, care să asigure, în mod profesional, predarea cunoştinţelor, a aptitudinilor şi comportamentelor esenţiale pentru siguranţa circulaţiei oricărui solicitant de permis auto.

Principalele argumente pentru care trebuie să începem acest proces cât mai curând posibil, sunt: creşterea siguranţei rutiere, modernizarea programelor de instruire, asigurarea calităţii instruirii, promovarea transparenţei şi responsabilităţii şi combaterea practicilor frauduloase şi a corupţiei.

Prin implementarea unor programe de instruire mai riguroase şi actualizate, şcolile de conducători auto pot contribui la formarea unor şoferi responsabili şi mai bine pregătiţi pentru a face faţă noilor tehnologii şi schimbărilor din mediul rutier.

Astfel, conducătorii auto vor fi mai bine pregătiţi pentru provocările din trafic.

Prin standarde mai clare şi mai exigente pentru şcolile de conducători auto se poate asigura o pregătire de calitate pentru toţi cursanţii. Publicarea rezultatelor examenelor, a ratingurilor şcolilor de conducători auto şi a feedback-ului clienţilor pot contribui la o concurenţă sănătoasă şi la îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite.

România trebuie să facă un pas ferm către reformarea cadrului legal privind organizarea şi funcţionarea şcolilor de conducători auto. Prin acest angajament responsabil putem contribui cu toţii la creşterea siguranţei rutiere şi la salvarea multor vieţi.

Deputat Cristian-Paul Ichim.

Mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Coarnă.

Şi urmează domnul deputat Aelenei.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Românii vor pace, şi nu război, românii vor prosperitate, şi nu austeritate".

Ieri, 23 septembrie 2024, au avut loc două acţiuni de protest în capitala României. Una la Guvernul României, cealaltă la Parlament. Au avut două teme diferite, dar teme care privesc însăşi existenţa acestui popor.

În tema de la Guvern era vorba despre ciobanii din această ţară, pe care actualul Guvern a decis să-i măcelărească la propriu.

Nu am înţeles şi nu credeam vreodată că am să trăiesc clipe, în anul 2024, în secolul XXI, când oile vor fi împuşcate în cap, gazate şi îngropate de vii. Niciodată nu am crezut lucrul ăsta.

Dacă mergem pe principiul simetriei, se pare că dacă ar mai fi o nouă pandemie provocată artificial, şi oamenii ar trebui împuşcaţi în cap, gazaţi, ca să împiedicăm această răspândire.

Şi eu ştiu că această temă este falsă, ştiu că acest virus nu există şi avem probe în acest sens, cu acel cioban minunat, de la Timişoara, Ionuţ, care şi-a apărat turma, stâna, iar în două luni de zile nu a murit nicio oaie, deşi marii specialişti din România spuneau că oile lui sunt bolnave. Dar iată că nu a murit niciuna. Asta demonstrează că acest virus nu există şi el este implementat artificial.

Cea de-a doua adunare publică a avut loc la Parlamentul României, şi a avut tema "Românii vor pace, şi nu război", pentru că, practic, România, încet, dar sigur, este împinsă într-un conflict mondial cu Federaţia Rusă.

Săptămâna trecută, joi, în Parlamentul European a fost votată o rezoluţie prin care se permite atacarea Federaţiei Ruse cu armament occidental.

Ştie toată lumea că acest lucru este imposibil pentru armata din Ucraina, nu au nici tehnică, nu au nici specialişti în domeniu.

Atunci, practic, acest armament, aceste rachete cu rază lungă de acţiune pot fi folosite doar de către armatele NATO şi în special de către SUA. Lucrul ăsta înseamnă clar conflict militar, război cu Federaţia Rusă.

Aţi amânat şedinţa de ieri pentru săptămâna viitoare, pentru că şi România o să voteze - sunt convins că veţi vota acest lucru, deşi eu nu îmi doresc -, în condiţiile în care marele trădător, înaltul trădător din România, Klaus Werner Iohannis, a semnat un acord de securitate cu Ucraina, în iulie 2024, la Washington, un acord care i-a fost impus şi care, practic, dacă-l citim cu multă atenţie, introduce România în război.

O să concluzionez, doamnă preşedinte, şi o să spun aşa, că viitorul nu aparţine globaliştilor, viitorul aparţine patrioţilor.

Dumnezeu să ocrotească România!

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează, de la Grupul neafiliaţilor, domnul deputat Dumitru Coarnă.

A, domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează "Desacralizarea bisericilor".

În Occident, bisericile creştine se transformă în crâşme.

Sute de biserici din Occident sunt transformate, în fiecare an, în crâşme, cafenele sau săli de spectacole.

Un istoric clujean, impresionat de faptul că a vrut să intre într-o biserică dintr-o localitate din Norvegia şi a dat peste un local, propune o dezbatere pe acest subiect.

Având în vedere că astfel de imagini nu sunt singulare, ci pot fi văzute peste tot în Europa de Vest, în Franţa, Belgia, Olanda, istoricul a început o dezbatere pe canalul său de YouTube despre acest fenomen.

"Pe mine m-a impresionat foarte tare ce am văzut în Alesund. E un fenomen mai larg în Europa de Vest şi care cred că trebuie comentat, pentru că e evitat în mare măsură şi instrumentalizat politic de noua stângă neomarxistă.

Am văzut o clădire ce părea o biserică protestantă luterană aparţinând de Biserica Norvegiei şi am intrat s-o vizitez", spune acesta.

"Când intru, înăuntru... găsesc o crâşmă.

Poate că nu se serveau băuturi alcoolice, habar n-am, pentru că nu m-am dus chiar până în capăt, unde era fostul altar şi unde era tejgheaua, unde se vindeau diversele băuturi.

Poate era doar cafenea, unde se vând sucuri, îngheţată, nu ştiu, limonadă, cappuccino, cafea şi aşa mai departe. Nici nu contează asta. E cu totul irelevant. Ce este relevant este că o biserică de început de secol XX, unde rămăseseră inclusiv icoanele pe pereţi, inclusiv una foarte mare, în spatele altarului de altădată, a fost transformată într-un stabiliment de gen bar, birt, cofetărie, numiţi-l cum doriţi. Chestia asta pe mine m-a impresionat foarte tare.", a spus acesta.

El a precizat că localul avea şi orar de funcţionare, ca orice stabiliment de genul acesta. Deci nu era o biserică folosită la anumite intervale, pentru diverse evenimente comunitare, cum se mai practică în Occident. Era un local propriu-zis.

Transformarea bisericilor în localuri comerciale nu este un caz izolat. Acest fenomen este prezent în întreaga Europă Occidentală.

Fenomenul este cel al desacralizării bisericilor în ritm accelerat şi al transformării lor în altceva: în restaurante, în baruri, în crâşme, în săli de spectacol, în săli de sport sau chiar în moschei, şi este unul îngrijorător.

Desacralizarea bisericilor din Occident este un semnal de alarmă pentru identitatea culturală europeană.

Acest proces reflectă o problemă mai profundă a Occidentului, unde identitatea creştină, fundamentală pentru civilizaţia europeană, este în pericol de a fi înlocuită.

Această desacralizare nu este doar o simplă schimbare culturală, ci un fenomen mult mai larg şi problematic, mai ales într-un context în care religia creştină, deşi majoritară în rândul populaţiei vest- europene, este practicată doar de un procent foarte mic. "Cam 2-3%, maxim 4% merg în mod regulat la biserică. Populaţia musulmană este deja la 5%. Eu nu comentez acum că e bine sau rău, dar nu veţi vedea o moschee aici desacralizată".

Această schimbare profundă ridică întrebări esenţiale despre viitorul Europei: "Cum ar arăta lumea fără creştinism sau cu un creştinism redus la insignifianţă? La ceva cu totul nesemnificativ? Cum ar arăta? Ar fi o lume mai bună? Ar fi o lume mai rea?".

Aceste întrebări sunt adresate unei societăţi care se îndepărtează de la valorile ei fundamentale care au construit-o, şi anume credinţa, familia şi naţiunea.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

De la Grupul parlamentar al neafiliaţilor, dacă mai este în sală domnul deputat Mihai Ioan Lasca?

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Săptămâna trecută am depus, în numele Partidului PPR, un proiect de lege absolut vital pentru viitorul copiilor noştri, Proiectul de Lege privind protecţia minorilor împotriva propagandei LGBT.

Această lege urmăreşte să pună capăt propagandei nocive care se infiltrează în şcolile noastre şi în mass-media, propagandă finanţată şi susţinută de ONG-urile sorosiste şi de partide precum USR, care, în numele diversităţii, promovează confuzia de gen şi relaţiile netradiţionale în rândul copiilor.

Aceşti antiromâni vor să transforme şcoala, o instituţie de educaţie şi formare, într-un câmp de luptă ideologică unde elevii sunt expuşi unor concepţii toxice care-i dezorientează şi îi vulnerabilizează în cel mai sensibil moment al vieţii lor.

Azi, când influenţele ideologice devin din ce în ce mai agresive, copiii noştri sunt ţinta acestor campanii de îndoctrinare periculoase, menite să le distorsioneze percepţia despre sine şi despre lume.

La fel ca în Occident, şi şcoala românească a devenit platforma pentru promovarea homosexualităţii şi schimbării de sex. Educaţia trebuie să fie despre formarea minţilor şi a caracterelor, nu despre distrugerea identităţii lor.

Nu vom permite ca astfel de agende diabolice, susţinute de o minoritate rătăcită şi împinsă în faţă de ONG-urile progresiste, să continue să otrăvească minţile tinerelor generaţii.

Această lege urmăreşte protejarea copiilor de influenţele ideologice care ar putea afecta dezvoltarea lor psihică şi emoţională, prin interzicerea diseminării conţinuturilor LGBT în şcoli, mass-media şi interzicerea adunărilor publice, precum marşurile şi paradele, care ar putea expune minorii la ideologii ce promovează concepţii legate de schimbarea de sex sau relaţii netradiţionale.

Proiectul propune măsuri clare pentru prevenirea promovării homosexualităţii şi schimbării de gen în rândurile minorilor sub 18 ani, pentru a nu deveni victime ale unor experimente sociale periculoase, în numele toleranţei şi diversităţii.

Fac un apel către colegii parlamentari să voteze cu "da" acest proiect vital şi să ne asumăm răspunderea pentru viitorul acestei ţări.

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Dacă este în sală domnul Dumitru-Viorel Focşa? Nu.

Mai sunt înscrişi la cuvânt doamna deputat Raisa Enachi.

Domnul deputat Gabriel Plăiaşu.

Domnul Gabriel Plăiaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "PNL, nici nu ştii cât de mic începi să fii!".

În timp ce mii de locuitori din judeţele Galaţi şi Vaslui sunt disperaţi că au rămas fără agoniseala de-o viaţă şi caută soluţii să-şi scoată mâlul din gospodării şi să-şi repare casele, iar zone întregi din sudul ţării sunt ameninţate de viitura care va ajunge şi la noi peste câteva zile, se face simţită o îngrijorare majoră şi o preocupare pe măsură: cum să-i asigure cei de la PNL un loc călduţ în Senatul României domnului încă preşedinte Klaus Iohannis. Probabil nu e chiar pe măsura pretenţiilor domniei-sale, care se vedea şef al NATO sau al Comisiei Europene, dar tot este ceva decât nimic.

Liberalii au încercat să explice în fel şi chip de ce este nevoie ca Parlamentul să voteze o lege dedicată domnului Iohannis, cel mai convingător, aproape înduioşător argument fiind rostit de domnul Ciucă, potrivit căruia preşedintele are o experienţă care nu trebuie irosită.

Adevărul e că aşa cum se plimbă domnul preşedinte n-o mai face nimeni. E posibil ca nici la schi să nu aibă rival. Dar nu o să analizăm acum experienţa dovedită a domnului preşedinte Iohannis, nici standardele domnului Ciucă. Le va analiza electoratul, la momentul potrivit.

Dar îmi permit să mă întreb şi să vă întreb: cum este posibil ca cei care se pretind liberali, cei care au mimat în mai, anul acesta, că sărbătoresc 149 de ani de la înfiinţarea partidului, cei care se pretind a fi urmaşii politici ai Brătienilor, făuritori ai României moderne, cei care se împăunează cu principii şi valori democratice, repet, cum este posibil ca tocmai liberalii să adopte stilul lui Ion Iliescu, cel care s-a vrut şi a reuşit să fie şi senator?

Oricât n-aţi vrea să recunoaşteţi, domnilor de la PNL, modelul este fix acelaşi: un proiect de lege care, odată aprobat, îi permite actualului preşedinte să candideze pe listele unui partid politic. Ce-i drept, de la adeptul "democraţiei originale" nu mai puteţi avea pretenţii în materie de principii cu adevărat democratice, fiindcă demonstrase cu asupra de măsură cât de departe îl poate împinge setea sa de putere.

Dragi liberali, v-aţi dat peste cap să-l scoateţi senator pe Iohannis. Până şi aliaţii voştri, PSD-iştii, refuză să vă susţină amendamentul depus. De ce mai este nevoie să realizaţi că aţi devenit penibili? Sunteţi servitorii lui Ciolacu, dar chiar şi el râde de voi.

Vă dau un sfat prietenesc: rupeţi alianţa cu PSD astăzi. Încercaţi să vă salvaţi cât mai puteţi, până nu este prea târziu. Ţineţi minte că românii nu uită greşelile pe care le-aţi făcut, iar acest lucru îl vom vedea în ziua de 1 decembrie, la vot.

Deputat Gabriel Plăiaşu, Forţa Dreptei, Circumscripţia electorală Dâmboviţa.

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, domnule Plăiaşu.

Au depus în scris declaraţii următorii.

De la Grupul parlamentar al PSD: Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Adrian Alda, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Florian-Claudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuţ, Romulus-Marius Damian, Alexandra Huţu, Vasilică Toma, Vasile Cîtea, Dan-Constantin Şlincu, Mirela Furtună, Silviu Nicu Macovei.

Declaraţii depuse în scris de la Grupul parlamentar al PNL, de la următorii deputaţi şi deputate: Florin-Claudiu Roman, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Cruşoveanu, Elena Hărătău, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan, Bogdan-Iulian Huţucă, Vetuţa Stănescu.

De la Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Cristian Brian.

De la Grupul parlamentar AUR nu avem declaraţii depuse în scris.

De la Grupul parlamentar al UDMR, doamna Rozália-Ibolya Biró.

De la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

De la Grupul parlamentar al deputaţilor neafiliaţi, declaraţii depuse în scris de la următorii deputaţi: domnul Vasile Nagy, Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Roman.

Urmează la cuvânt domnul Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă". Este vorba despre atitudinea duplicitară a statului român faţă de propriii cetăţeni.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sunt, cu siguranţă, singurul parlamentar care se ocupă de situaţia tragică a românilor din teritoriile care ne-au fost răpite în 1940 şi care se află astăzi în componenţa statului "prieten", cu ghilimelele de rigoare, Ucraina. De la situaţia învăţământului în limba română la recrutările ilegale din zonele locuite de români şi până la abuzurile la care este supusă biserica din nordul Bucovinei, zi de zi am presat instituţiile statului român, prin toate instrumentele legale de care dispun, să se implice major, diplomatic, pentru soluţionarea problemelor conaţionalilor noştri şi protejarea drepturilor lor.

Aşa cum am afirmat în alte declaraţii politice, ajutorul pe care ţara noastră l-a acordat Ucrainei, de când a început conflictul, a fost unul consistent, ajungând să ne sabotăm chiar propriile interese economice - şi vă reamintesc despre episodul cerealelor din Ucraina care au invadat piaţa, şi militare, dacă ne gândim că un sistem Patriot complet operaţional a fost oferit gratuit statului vecin şi "prieten".

Sute de mii de cetăţeni ucraineni au tranzitat România ori s-au stabilit aici, beneficiind de politici sociale la care românii aflaţi în pragul sărăciei nici măcar nu pot visa: bani de cazare, de mâncare, suport de integrare pe piaţa muncii, alte sume din fondurile europene, la care, din păcate, cetăţenii noştri nu au acces, pentru că niciun politician român nu se luptă pentru ei.

Săptămâna trecută, stimaţi colegi, inundaţiile grave care au lovit zona Moldovei, zeci de mii de gospodării distruse, vieţi pierdute, culturile de toamnă afectate, totul putea fi, desigur, prevenit, dar despre acest fapt cu prilejul altei declaraţii politice.

Ceea ce vreau să punctez este totala discrepanţă între ajutorul oferit de statul român propriilor cetăţeni şi ajutoarele primite de refugiaţii ucraineni.

Refugiaţii ucraineni au fost cazaţi imediat în hoteluri, în timp ce românilor plătitori de taxe li s-au pus nişte corturi în câmp.

Moartea a şapte oameni, până în prezent, din nouă, câţi sunt înregistraţi la nivel european, distrugerea a circa 6.000 de case ale locuitorilor comunelor Cudalbi, Pechea, Costache Negri, Slobozia Conachi, Suhurlui, Corni, Băneasa, Suceveni, Corod, Vameş, Tudor Vladimirescu, Bălţăteşti şi altele, a căror valoare este greu de estimat în acest moment, dar ştim clar că au ca principală cauză managementul Apelor Române, eliminat în acest moment, responsabil cu întreţinerea şi dezvoltarea îndiguirilor.

Ajutoarele oferite, de 10.000 de lei, adică 2.000 de euro, iar unde s-au înregistrat decese suma poate fi dublată, adică 4.000 de euro, sunt foarte mici, dacă ne raportăm la valoarea sprijinului pe care l-au primit cetăţenii ucraineni.

Este inacceptabil, stimaţi colegi, ca românii din ţara noastră să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua.

Închei, dragi români, cu un citat din îndrăgitul Grigore Vieru, unul dintre cei mai mari patrioţi români: "Doi mari vrăjmaşi are românul: mila pentru străini şi ura pentru ai lui".

Şi sper ca după aceste alegeri adevăraţii patrioţi şi iubitori de ţară să pună interesul naţional mai presus de interesele UE, de interesele de partid sau de cele de grup ori personale.

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Aceasta a fost ultima declaraţie.

Declar şedinţa de declaraţii politice şi intervenţii, din 24 septembrie 2024, închisă.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Sunt necesare un Pact European al Apei şi o Politică Agricolă de Risc sau despăgubiri directe?"

Parlamentul European şi Comisia Europeană schiţează noi strategii dedicate fermierilor privind adaptarea la continuele schimbări climatice, pline de surprize neplăcute. Din nefericire, potrivit specialiştilor din domeniul meteorologiei, Europa este continentul care se încălzeşte cel mai rapid, dar şi cel mai mult. Aşadar, vom fi obligaţi cu toţii să facem faţă unei game destul de largi de noi fenomene meteo, majoritatea inedite pentru acest spaţiu geografic sau suficient de puternice încât să provoace pagube materiale serioase şi, inevitabil, să distrugă şi culturile agricole. Dar, din fericire, agricultura europeană şi implicit cea românească ar putea avea noi şanse să facă faţă secetei şi fenomenelor meteorologice extreme, provocate de schimbările climatice, dacă vom inova cu promptitudine.

Parlamentul European a luat în discuţie, săptămâna trecută, într-o şedinţă de plen, mai multe soluţii tehnice, de la îmbunătăţirea soiurilor de plante şi până la efectuarea de noi lucrări funciare sau hidrografice şi de întreţinere a infrastructurii barajelor şi bazinelor deja existente.

Pe lângă aceste investiţii necesare, cu care am putea să ne adaptăm mai uşor la schimbările climatice continue, se profilează şi accelerarea modernizării tehnologice, precum şi necesitatea integrării unei Politici Agricole de Risc în Politica Agricolă Comună (PAC).

Vă reamintesc, dragi agricultori şi dragi colegi, că v-am mai vorbit şi cu alte ocazii, în cadrul sesiunilor de declaraţii politice şi la diverse reuniuni, despre faptul că majoritatea politicilor europene dedicate mediului şi agriculturii sunt perfectibile. Şi cred că vă amintiţi chiar şi de faptul că PSD, prin miniştrii săi ai agriculturii, a reuşit chiar să convingă Comisia Europeană să facă unele ajustări necesare tuturor investitorilor comunitari din acest sector important de activitate. Cu alte cuvinte, îmi doresc să nu fiţi reticenţi în privinţa unor noi reguli care ar putea rezida din impunerea unui Pact European al Apei. Prin generarea acestuia, s-ar putea anula daunele anuale, în valoare de 9 miliarde de euro, înregistrate de Uniunea Europeană, în agricultură. În plus, în funcţie de observaţiile statelor membre, care au forme de agricultură specifice şi, concomitent, diferite de celelalte din restul ţărilor comunitare, s-ar putea ajunge la un nou Pact mult mai bun şi graţie suportului anterior, oferit de Politica Agricolă Comună (PAC).

Nu mă erijez într-un vector care promovează politica Bruxelles-ului în acest sens, ci ţin să vă subliniez seria de beneficii de care am putea profita cu toţii pe viitor, pe termen lung şi în favoarea recoltelor noastre. Din aceste considerente, cred că o Politică Agricolă de Risc cu prevederi ferme ar putea şi ea contribui la protejarea mult mai conformă a investiţiilor noastre în acest segment principal de activitate. Introducând în Bugetul UE banii necesari aplicării unui program complex, care să abordeze integrat consecinţele nefaste ale secetei şi noile fenomene climatice, toate statele membre vor obţine progrese rapide în agricultură. Desigur că este un drum lung de parcurs de acum înainte în direcţia realizării şi implementării acestor noi politici, dar se vor dovedi mai întâi complementare acordării de despăgubiri, rezultate în urma calamităţilor naturale cu efecte directe asupra agriculturii, iar mai apoi, probabil, singurele soluţii, în funcţie de parametrii birocratici la care se va ajunge sau nu la nivelul Uniunii Europene.

Până atunci şi până la finanţarea unui program integrat pentru combaterea efectelor secetelor şi fenomenelor meteorologice extreme, acordarea de despăgubiri rămâne o dovadă de implicare şi de solidaritate a UE faţă de fermierii afectaţi. La fel şi Programele UE pentru agricultură, care pot fi lesne caracterizate, la ora actuală, ca fiind fragmentate şi lipsite de coerenţă. Sub nicio formă nu fac această afirmaţie cu rea-credinţă, dar calculele financiare confirmă şi ele această ipoteză a mea şi a dumneavoastră, dragi agricultori. Potrivit matematicii pentru această speţă, ne costă pe toţi mai mult să plătim despăgubiri, comparativ cu cât ne-ar costa să prevenim aceste fenomene.

Iar cu acest prilej, trebuie să vă reamintesc că, sub conducerile PSD la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, li s-au acordat fermierilor şi despăgubiri de 200%, în completarea schemelor comunitare, la fel ca şi în cazul secetei de anul acesta.

Aşadar, iată încă o dovadă că guvernarea social democrată a luat cele mai bune măsuri şi pentru acest sector. Şi va continua să o facă tot cu acelaşi succes, dacă va avea majoritate parlamentară şi după alegerile din decembrie pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi va forma noul guvern, graţie sprijinului dumneavoastră concretizat prin voturi!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Proiectul Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi - prioritate absolută pentru sistemul de sănătate"

Astăzi, vreau să aduc în atenţia dumneavoastră situaţia Proiectului Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi, un obiectiv de o importanţă strategică pentru întreaga Regiune Nord-Est şi un simbol al angajamentului nostru de a moderniza infrastructura medicală din România.

Deşi s-au făcut progrese, iar procedurile pentru construcţia propriu-zisă sunt în desfăşurare, desemnarea câştigătorului licitaţiei şi semnarea contractului de execuţie nu au avut loc încă. Până în prezent, şase asocieri internaţionale, care includ companii din România, Turcia, Germania, Israel, Italia, Serbia şi Ucraina, au depus oferte pentru acest proiect, iar acestea se află în faza de evaluare.

Acest proiect nu reprezintă doar o investiţie în infrastructura medicală, ci şi o promisiune către cetăţenii din regiunea Nord-Est că vor avea acces la servicii medicale de înaltă calitate, la standarde moderne. Cu o capacitate de 850 de paturi şi dotări de ultimă generaţie, Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi va oferi îngrijiri de nivel terţiar pentru cazuri complexe şi va deveni un reper pentru sistemul medical din România.

Din păcate, ministrul sănătăţii a întâmpinat mai multe întârzieri în derularea procedurilor, cauzate de contestaţii şi reevaluări ale licitaţiilor. Aceste obstacole au împiedicat finalizarea la timp a contractului de execuţie, dar este esenţial ca toate instituţiile implicate să colaboreze eficient pentru a depăşi aceste provocări şi pentru a nu compromite termenul de finalizare stabilit pentru 2026.

Fac apel la Ministerul Sănătăţii şi la toate autorităţile implicate să trateze acest proiect cu prioritatea pe care o merită. Este necesar să accelerăm procesul de evaluare a ofertelor şi să semnăm cât mai rapid contractul de execuţie, pentru a începe efectiv lucrările. Orice întârziere suplimentară nu face decât să adâncească inegalităţile în accesul la îngrijire medicală şi să compromită speranţele a mii de cetăţeni din regiunea noastră.

În plus, trebuie să asigurăm o finanţare continuă şi eficientă, să pregătim resursele umane necesare şi să coordonăm toate eforturile pentru ca acest proiect să devină o realitate palpabilă în termenul asumat.

Construirea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi nu este doar o investiţie în infrastructura sanitară, ci o investiţie în viitorul sănătăţii românilor. Avem responsabilitatea să ducem acest proiect la bun sfârşit şi să demonstrăm că putem construi un sistem de sănătate modern şi performant.

Fiecare zi de întârziere înseamnă o şansă pierdută pentru cei care au nevoie de îngrijire medicală de calitate. Să ne asumăm cu toţii acest obiectiv şi să facem din Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi un model de succes pentru întreaga ţară!

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"1 octombrie - Ziua Naţională a Republicii Cipru"

La 1 octombrie 2024, Cipru sărbătoreşte cu mândrie cea de-a 64-a aniversare ca stat independent şi suveran, eveniment care îl alătura în anul 1960 familiei naţiunilor cu numele de Republica Cipru. Relaţiile bilaterale dintre România şi noul stat s-au stabilit imediat după această dată.

După 200 de ani de stăpânire otomană şi o perioadă de 92 de ani în care a avut statutul de colonie britanică, Ciprul avea posibilitatea dezvoltării pe multiple planuri.

La 20 septembrie 1960, noua înfiinţata Republica Cipru, un stat federal datorită prezenţei celor două comunităţi conlocuitoare, greacă şi turcă, se alătură Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Commonwealth-ului britanic. Constituţia din 1960 acorda statut egal celor două limbi, greacă şi turcă, ambele fiind declarate limbi oficiale.

După tulburările intercomunitare care au urmat între anii 1963-‘64 şi 1967, a urmat cea mai grea lovitură pentru tânărul stat cipriot. Propunerea făcută de primul preşedinte al Ciprului, Makarios al III-lea, de revizuire a unor aspecte din Constituţie, a determinat revolte şi o tentativă de lovitură de stat.

La 20 iulie 1974, a avut loc invazia armatelor turceşti în urma căreia o treime din populaţie a fost expulzată cu forţa din casele şi proprietăţile lor, mii de oameni au fost ucişi, alte mii de oameni dispăruţi.

Partea de nord a insulei ocupată de turci se va autoproclama în 1983 "Republica Turcă a Ciprului de Nord" ("RTCN") şi va fi recunoscută pe plan internaţional doar de Turcia.

La 1 mai 2004, Cipru se alătură Uniunii Europene cu o treime din teritoriu, fără Republica Turcă a Ciprului de Nord, considerată a fi sub un regim ilegal şi un teritoriu pe care armata turcă refuză să-l părăsească.

La 1 ianuarie 2008, Republica Cipru aderă la zona euro.

Cu prilejul sărbătoririi independenţei Ciprului, aş dori să transmit Guvernului şi poporului cipriot cele mai calde felicitări, cu speranţa găsirii unei rezolvări viabile, permanente, care să genereze relaţii de înţelegere şi cooperare reciprocă între cele două comunităţi care trăiesc pe teritoriul său, o soluţie care să presupună eliberarea Ciprului de ocupaţie, să pună capăt colonizării, să reunească ţara, oamenii, instituţiile şi economia, să restabilească şi să protejeze drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale tuturor ciprioţilor, o soluţie conformă cu Dreptul Internaţional şi European.

La mulţi ani, Cipru!

La mulţi ani, ciprioţilor de pretutindeni!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Pietoni şi fără maşini"

La data de 22 septembrie, este marcată, anual, Ziua mondială fără maşini, cu scopul de a descuraja, pe cât posibil, utilizarea automobilului personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Printre beneficiile care ar rezulta în urma renunţării pe scară largă la utilizarea repetată a autovehiculelor, pot fi enumerate reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere, scăderea poluării şi descongestionarea traficului, promovând stiluri de viaţă durabile pe tot parcursul anului.

Transportul public reprezintă cel mai ecologic mod de deplasare pe lângă mersul pe jos şi cu bicicleta, datorită consumului mic de energie şi de emisie redusă de CO₂ pe pasager/kilometru decât vehiculele personale.

Ziua mondială fără maşini vine cu campanii pentru drumuri mai sigure şi un transport mai sustenabil.

Potrivit datelor publicate la 12 aprilie 2024 de Oficiul European de Statistică, Eurostat, numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a crescut cu 4% în 2022, comparativ cu 2021. Comparativ cu populaţia fiecărui stat membru al UE, raportat la un milion de locuitori, cea mai scăzută rată a deceselor cauzate în 2022 de accidentele rutiere s-a observat în Suedia (22), Danemarca (26) şi Irlanda (31), iar cea mai ridicată rată s-a înregistrat în România (86), Bulgaria (78) şi Croaţia (71).

Într-o informare a Inspectoratului General al Poliţiei Române, din 6 august 2024, se arată că 385 de accidente rutiere grave, în urma cărora 148 de persoane au decedat şi 330 au fost rănite grav, s-au produs la nivel naţional, în perioada 1 ianuarie - 31 iulie, din cauza vitezei neregulamentare.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată, la iniţiativa Comisiei Europene, de Campania "Săptămâna europeană a mobilităţii", care, în fiecare an, este programată între zilele de 16 şi 22 septembrie. "Săptămâna europeană a mobilităţii" a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene.

Zilele fără maşini reprezintă o oportunitate pentru oraşe, de a evidenţia modul în care drumurile aglomerate pot fi utilizate în moduri diferite. De la curse pentru vehicule alimentate cu energie alternativă în Budapesta la plimbări cu cai în São Paulo, la picnicuri stradale în Viena, la alergări în Jakarta, oraşele şi oamenii care locuiesc în ele subliniază alternativele la vehiculele poluante în această zi importantă.

Ziua internaţională fără maşini reprezintă o oportunitate uriaşă pentru oraşe de a realiza cât de mult poluarea ne afectează vieţile, emisiile vehiculelor fiind una dintre principalele surse de poluare a aerului exterior, în oraşe. Numai poluarea aerului înconjurător a provocat aproximativ 4,2 milioane de decese în 2016, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Transportul este sursa cu cea mai rapidă creştere a emisiilor de CO2 provenite din combustibili fosili, reprezentând mai mare contribuitor la schimbările climatice, iar emisiile vehiculelor sunt rezultatul calităţii slabe a combustibililor şi al reglementărilor slabe privind vehiculele din întreaga lume. Parteneriatul pentru carburanţi şi vehicule nepoluante a fost lansat de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu pentru a sprijini ţările să abordeze problema poluării aerului din mediul urban prin adoptarea unor carburanţi mai puţin poluanţi şi a unor tehnologii şi standarde mai eficiente pentru vehicule.

Programul "Share the Road" al Naţiunilor Unite pentru Mediu sprijină guvernele şi alte părţi interesate din ţările în curs de dezvoltare să investească în infrastructura pentru pietoni şi biciclete şi se axează pe conceptul că toată lumea îşi începe şi îşi termină călătoriile ca pietoni, iar în oraşe, unele persoane se bazează aproape exclusiv pe mersul pe jos şi pe bicicletă. Cu toate acestea, investitorii şi guvernele continuă să prioritizeze spaţiul rutier pentru maşini.

Multe dintre oraşele care organizează zile fără maşini participă, de asemenea, la Campania #BreatheLife, condusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UN Environment şi Coaliţia pentru climă şi aer curat care sprijină iniţiativele pentru un aer mai curat, promovează utilizarea energiei nepoluante şi ajută oraşele, regiunile şi ţările să elaboreze politici şi programe de reducere a poluării aerului. În prezent, campania ajunge la peste 80 de milioane de persoane din întreaga lume.

Asemenea Zilei internaţionale fără maşini, Campania "Respiră viaţa" pune accentul pe măsurile pe care oamenii le pot lua în calitate de comunităţi sau persoane fizice - de exemplu, oprirea arderii deşeurilor, promovarea spaţiilor verzi şi a mersului pe jos sau cu bicicleta - pentru a îmbunătăţi calitatea aerului.

A transforma obiceiurile noastre de a merge până la uşă cu maşina este un proces greoi. Din perspectiva UDMR, transformările trebuie introduse prin reglementări la nivel naţional, pe de o parte, iar pe de altă parte prin schimbarea mentalităţii oamenilor.

Ziua internaţională fără maşini ne oferă un prilej pentru a încerca pentru o zi să nu folosim maşinile, realizând multiplele avantaje ale acestei limitări

În ceea ce priveşte mentalitatea, depinde de fiecare dintre noi să ne constituim într-un exemplu pentru copiii noştri, în sensul că se poate şi fără maşini sau cu maşini parcate în afara centrului istoric al oraşelor pentru protejarea curăţeniei, liniştii, reducerea zgomotului şi a poluării aerului din centrele oraşelor noastre.

Pentru UDMR, mediul înconjurător şi protejarea mediului înconjurător a constituit întotdeauna o prioritate şi va constitui o prioritate, în continuare.

Suntem deschişi şi dornici de a pune în practică acele măsuri legislative, cât şi acele acţiuni civice, pe plan naţional, concertate între diferiţii actori ai comunităţii care au ca efect reducerea poluării, cunoaşterea şi asumarea noilor obiceiuri, prin care nu trăim împreună cu maşina, ci aceasta este doar un mijloc prin care putem să ne deplasăm mai repede, în cazul unei urgenţe maxime.

Deci, depinde de fiecare dintre noi să folosim orice prilej pentru a ne atinge scopul asumat de ţara noastră, de a reduce emisiile de carbon şi de a proteja mediul.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Forţa Dreptei şi Ludovic Orban reprezintă soluţia decentă şi viabilă pentru alegătorii români"

Am început strângerea de semnături pentru candidatura la preşedinţie a lui Ludovic Orban şi pentru participarea candidaţilor Forţa Dreptei la alegerile parlamentare. Vom intra în aceste alegeri cu mesaje simple şi bazate pe fapte, pe care le asumăm deplin faţă de românii chemaţi la urne în perioada următoare.

Personal, voi continua să slujesc Dobrogea şi pe dobrogeni, aşa cum am făcut în toţi aceşti ani. Voi combate, în continuare, indiferenţa şi prostia celor din Guvern, care au arătat deja că nu le pasă de constănţeni; aşa cum, în 2020, Guvernul Orban am anulat taxele şi măsurile lui Liviu Dragnea, tot aşa vom anula toate creşterile de taxe aberante legiferate în ultimii ani. Din cauza lor, economia se târâie într-un mod ridicol, din cauza lor sute de mii de oameni au de suferit; mai mult, vom urca România în clasamentul libertăţii economice, simplificând sistemul fiscal, eliminând dublele măsuri şi discriminările, birocraţia; vom repara nedreptatea creată prin Legea pensiilor, sutelor de mii de cetăţeni ale căror pensii reale vor fi tăiate în anii următori, deoarece nu vor beneficia de indexare. În acest sens, am depus deja un proiect de lege în Parlament, proiect pe care Guvernul îl ignoră; mai mult, vom dezvolta sistemul de pensii bazat pe acumulare, singura pensie autentică, în absenţa căreia viitoarele generaţii de pensionari vor trăi în mizerie; vom apăra tradiţiile româneşti şi identitatea culturală, interesul naţional. Vom face asta fiindcă noi chiar ne iubim ţara şi nu suntem şantajabili; vom scoate România de sub avalanşa de imbecilitate şi golănie care s-a revărsat asupra ei.

În ţara asta nu toţi am furat, nu toţi ne-am luat doctorate plagiate sau la Academiile Securităţii, nu toţi ne ascundem diploma de Bacalaureat, nu toţi ne-am bătut joc, nu toţi ne-am trădat cuvântul dat.

Vom face ce am făcut şi mai bine de atât.

Forţa Dreptei şi candidatul său la funcţia prezidenţială, domnul Ludovic Orban, reprezintă alegerea corectă pentru o politică decentă, cu oameni şi pentru oameni!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Ministerul Finanţelor, condus de PNL, asigură finanţări suplimentare pentru IMM-uri"

În urma întâlnirii dintre ministrul liberal al finanţelor, Marcel Boloş, şi ambasadorul statului elveţian în România, s-a semnat acordul pentru Programul "Consolidarea IMM-urilor prin acces îmbunătăţit la finanţare", parte a Programului de cooperare elveţiano-român. În cadrul acestui Program, Ministerul Finanţelor are rol de Unitate Naţională de Coordonare. Programul va fi implementat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în calitate de Operator de Program, în parteneriat cu instituţiile bancare selectate. Acesta se va derula până în septembrie 2029, oferind un orizont amplu pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului IMM-urilor din România. Bugetul total alocat acestui Program este de 55.714.286 franci elveţieni, din care 70% contribuţie elveţiană (39 milioane CHF) şi 30% cofinanţare română (16.7 milioane CH).

Sprijinul financiar oferit IMM-urilor în cadrul acestui Program constă într-un grant la un nivel de maximum 40% (50.000 CHF) din cheltuielile eligibile aferente unui plan de investiţii şi un împrumut bancar în condiţii avantajoase de piaţă, reprezentând minimum 60% din cheltuielile eligibile aferente planului de investiţii. Obiectivul principal al programului este sprijinirea IMM-urilor româneşti din sectorul productiv, cu accent pe facilitarea investiţiilor verzi şi digitale, îmbunătăţirea amprentei asupra mediului şi menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă în industria prelucrătoare.

Asistenţa constantă dată IMM-urilor din România este vitală pentru sănătatea economiei româneşti. Partidul Naţional Liberal, ca partid care şi-a făcut mereu profesiune de credinţă din încurajarea iniţiativei private şi a mediului antreprenorial, a susţinut şi va susţine măsurile menite să ofere un boost afacerilor şi clasei de mijloc din România. Este interesul nemijlocit al statului român de a susţine un mediu de afaceri autohton puternic, capabil de a consolida piaţa internă, dar şi de a se extinde în plan extern. Antreprenorii sunt piatra de temelie a societăţii noastre, iar Partidul Naţional Liberal va fi întotdeauna adevăratul lor reprezentant pe scena politică românească!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România obţine un succes remarcabil în Uniunea Europeană"

Desemnarea Roxanei Mînzatu ca vicepreşedinte al Comisiei Europene, titulară a portofoliului "Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi Drepturi Sociale", reprezintă un succes incontestabil pentru România şi o realizare de excepţie a premierului Marcel Ciolacu.

Această numire nu este doar o recunoaştere a expertizei şi profesionalismului Roxanei Mînzatu, dar şi un moment important pentru România în cadrul Uniunii Europene, consolidând astfel poziţia ţării noastre în cadrul instituţiilor europene.

Funcţia pe care Roxana Mînzatu o va ocupa în cadrul Comisiei Europene este una de importanţă crucială, portofoliul "Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi Drepturi Sociale" având un impact major asupra cetăţenilor europeni. Gestionând aproape 20% din bugetul total al Uniunii Europene, Roxana Mînzatu va juca un rol esenţial în modelarea politicilor educaţionale şi de ocupare a forţei de muncă, asigurând în acelaşi timp protecţia drepturilor sociale.

Această reuşită marchează o premieră pentru România, care nu doar că obţine o funcţie de vicepreşedinte al Comisiei Europene, dar şi un portofoliu de o asemenea amploare.

În contextul provocărilor multiple cu care se confruntă Uniunea Europeană, de la crize economice şi sociale la transformări tehnologice şi climatice, prezenţa României la acest nivel decizional este mai relevantă ca niciodată.

Roxana Mînzatu, un profesionist desăvârşit în domeniul afacerilor europene şi al fondurilor structurale, este perfect calificată să abordeze aceste provocări şi să asigure că România va avea un cuvânt important de spus în cadrul UE.

Desemnarea Roxanei Mînzatu ca vicepreşedinte al Comisiei Europene reprezintă un succes major pentru premierul Marcel Ciolacu, care a reuşit să obţină pentru România una dintre cele mai importante funcţii de top în cadrul Uniunii Europene. Această reuşită subliniază capacitatea lui Marcel Ciolacu de a consolida poziţia ţării noastre la nivel european şi de a aduce România în prim-planul deciziilor strategice din UE.

Pe lângă această realizare, România deţine acum două funcţii de vicepreşedinte în Parlamentul European şi preşedinţia uneia dintre cele mai importante comisii - Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGIO). Aceste poziţii reflectă o influenţă sporită pentru ţara noastră la Bruxelles şi reprezintă o dovadă clară că România joacă un rol esenţial în actul decizional european.

Roxana Mînzatu nu este doar un lider important pe scena europeană, ci şi un model de inspiraţie pentru femeile din România. Prin numirea ei într-o funcţie de largă responsabilitate, Roxana Mînzatu oferă încredere că, prin muncă şi dedicare, visurile pot deveni realitate. Reprezentând România la cel mai înalt nivel european, ea arată că femeile pot ocupa cu succes poziţii de leadership şi pot contribui semnificativ la viitorul Uniunii Europene.

După ani în care Guvernele de dreapta de la Bucureşti au fost criticate pentru lipsa de coerenţă şi relevanţă în relaţia cu Bruxelles-ul, această numire marchează o schimbare de paradigmă. România devine, pentru prima dată de la aderarea sa la UE, cu adevărat relevantă în ceea ce priveşte actul decizional la nivel european.

În concluzie, desemnarea Roxanei Mînzatu ca vicepreşedinte al Comisiei Europene este un succes remarcabil al României, un moment de mândrie naţională şi o dovadă a viziunii şi abilităţii premierului Marcel Ciolacu de a construi un viitor european pentru ţara noastră. România este acum mai puternică şi mai relevantă în Europa!

Domnul Vasile Cîtea:

"Românii trebuie protejaţi energetic!"

România, la fel ca întreaga Europă, traversează o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic şi energetic, în care impactul direct asupra cetăţenilor este resimţit din ce în ce mai acut. Majorarea preţurilor la energie electrică, gaze şi combustibili afectează profund vieţile de zi cu zi ale românilor, iar categoriile cele mai vulnerabile sunt cele care suferă cel mai mult. În acest context, este esenţial să recunoaştem urgenţa cu care trebuie să acţionăm pentru a proteja puterea de cumpărare a populaţiei şi pentru a asigura accesul tuturor la servicii esenţiale, cum ar fi energia.

Guvernul României, sub conducerea PSD, a dovedit că este pe deplin conştient de dificultăţile actuale şi acţionează ferm în sprijinul cetăţenilor. Măsurile precum plafonarea preţurilor la energie şi compensarea facturilor au fost esenţiale în protejarea veniturilor românilor şi în menţinerea unei stabilităţi economice într-un context global imprevizibil. Totuşi, criza nu este depăşită, iar PSD, ca lider al coaliţiei guvernamentale, îşi asumă responsabilitatea de a continua să găsească soluţii pentru a proteja populaţia în faţa unor provocări care persistă şi se amplifică.

Inflaţia continuă să afecteze puterea de cumpărare, iar costurile energetice rămân o problemă majoră. Este, aşadar, crucial ca eforturile să fie intensificate, iar sprijinul oferit să fie extins. Solicit Ministerului Energiei să continue să prioritizeze măsuri concrete care să uşureze povara asupra cetăţenilor şi să asigure că toţi românii au acces la energie la preţuri corecte.

Fac apel clar pentru implementarea următoarelor măsuri:

1. Extinderea programelor de compensare a facturilor. Deşi plafonarea preţurilor la energie a oferit un sprijin important, multe gospodării continuă să se confrunte cu dificultăţi majore. Este necesar ca aceste programe să fie extinse, mai ales în mediul rural şi pentru categoriile vulnerabile. Accesul la energie nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept, iar Ministerul Energiei trebuie să asigure că niciun român nu este lăsat în urmă.
2. Sprijin suplimentar pentru IMM-uri. IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti, oferind milioane de locuri de muncă. Însă costurile ridicate cu energia ameninţă supravieţuirea multor afaceri mici şi mijlocii. Solicit Ministerului Energiei să creeze un pachet de sprijin dedicat IMM-urilor, care să includă subvenţii temporare pentru costurile energetice şi măsuri fiscale care să uşureze presiunea financiară asupra acestora.

3. Accelerarea investiţiilor în energia regenerabilă. România are un potenţial semnificativ în ceea ce priveşte producţia de energie regenerabilă, iar acest domeniu reprezintă o soluţie de viitor pentru reducerea dependenţei de importuri şi stabilizarea preţurilor. Solicit Ministerului Energiei să prioritizeze investiţiile în surse regenerabile, precum energia solară, eoliană şi hidro, şi să simplifice procedurile de autorizare pentru aceste proiecte. Astfel, nu doar că vom reduce costurile pentru cetăţeni, dar vom contribui şi la protejarea mediului şi la atingerea obiectivelor climatice asumate la nivel european.

4. Promovarea educaţiei energetice. Pe lângă măsurile economice, este esenţial să promovăm educaţia energetică. Cetăţenii trebuie informaţi despre modalităţile prin care pot reduce consumul de energie, fie prin eficienţă energetică, fie prin utilizarea de soluţii alternative. Fac apel la Ministerul Energiei să lanseze campanii naţionale de educare în acest sens şi să ofere acces la programe care să faciliteze adoptarea acestor măsuri la nivel individual.

În concluzie, Guvernul condus de PSD a demonstrat până acum că poate face faţă unor provocări de amploare şi că protejarea cetăţenilor este o prioritate absolută. Însă criza energetică continuă, iar nevoile românilor sunt în creştere. Solicit Ministerului Energiei să trateze cu maximă responsabilitate şi urgenţă implementarea acestor măsuri, pentru a asigura că toţi românii trec cu bine prin această perioadă dificilă şi că economia naţională rămâne puternică.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Bani în avans pentru fermierii români"

Susţinerea fermierilor români este un pilon esenţial pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi pentru prosperitatea comunităţilor rurale din România. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat măsuri importante în cadrul Campaniei 2024, menite să sprijine agricultorii în aceste vremuri provocatoare.

Astfel, fermierii vor beneficia de avansuri substanţiale din fondurile Uniunii Europene: 70% pentru plăţile directe, provenind din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), şi 85% pentru proiectele de dezvoltare rurală şi de mediu, finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Această măsură, acordată ca urmare a derogării Comisiei Europene, reflectă angajamentul profund al autorităţilor române de a susţine şi dezvolta sectorul agricol. Avansurile financiare sunt esenţiale pentru asigurarea unui flux de numerar stabil, permiţând fermierilor să investească în tehnologii moderne, să adopte practici sustenabile şi să răspundă eficient provocărilor climatice.

Investiţiile realizate cu aceste fonduri vor contribui la îmbunătăţirea producţiei agricole, la creşterea eficienţei şi la protejarea mediului.

Mai mult decât atât, susţinerea financiară nu doar că sprijină dezvoltarea economică a fermelor, dar are şi un impact pozitiv asupra economiei rurale în ansamblu. Crearea de locuri de muncă, revitalizarea zonelor defavorizate şi consolidarea reţelelor de furnizare sunt efecte directe ale acestui sprijin. Prin urmare, investiţiile în agricultură contribuie nu doar la stabilitatea sectorului agricol, dar şi la dezvoltarea echilibrată şi durabilă a întregii ţări.

Pentru campania din acest an, APIA, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, se angajează să demareze plata avansurilor începând cu data de 16 octombrie 2024. Aproximativ un miliard de euro au fost alocaţi în acest scop, demonstrând angajamentul autorităţilor faţă de susţinerea fermierilor români. Această sumă considerabilă este destinată să asigure un suport financiar necesar pentru stabilitatea economică a fermelor şi pentru implementarea eficientă a proiectelor agricole.

În acest context, sprijinul acordat fermierilor devine nu doar o necesitate economică, ci şi un angajament faţă de viitorul prosper al României.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Partidul Naţional Liberal stimulează investiţiile în activităţi de cercetare-dezvoltare"

Segmentul Cercetare şi Dezvoltare este unul deficitar când vine vorba despre ţara noastră. Conform datelor de acum doi ani, România era la coada clasamentului Uniunii Europene, cu 0,4% din PIB alocaţi cercetării şi dezvoltării, o cifră mică în comparaţie cu state precum Belgia, Suedia, Austria sau Danemarca, cu peste 3% din PIB, sau cu media europeană de aproape 2,5%. În această situaţie, statul român se vede nevoit să reducă acest decalaj într-un segment extrem de important pentru economia românească şi capabilităţile statului de a-şi atinge obiectivele în diferite nişe. De aceea, salut decizia Ministerului de Finanţe, condus de PNL, de a acorda o măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, menită să încurajeze inovarea şi progresul tehnologic, prin extinderea numărului contribuabililor care beneficiază de deduceri fiscale pentru investiţiile în activitatea de cercetare-dezvoltare.

În mod concret, prin măsura discutată şi negociată cu asociaţiile reprezentative ale mediului de afaceri naţional, se propune reglementarea scăderii din impozitul minim pe cifra de afaceri a valorii obţinute prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentând deducerea suplimentară de 50% aplicată cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. Măsura este propusă întrucât la acest moment contribuabilii care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri nu beneficiază de stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare.

În calitatea mea de deputat în Parlamentul României, am propus multe proiecte care au menirea de a acorda facilităţi fiscale mediului de afaceri şi celor care aduc valoare adăugată societăţii noastre. Noi, liberalii, credem că un cadru fiscal cât mai puţin apăsător pentru antreprenori este cheia reuşitei României şi şansa de a atinge un deziderat de mult timp urmărit, şi anume, consolidarea clasei de mijloc româneşti.

Voi susţine întotdeauna iniţiativele, fie guvernamentale, fie parlamentare, care au menirea de a ridica poverile fiscale de pe mediul antreprenorial, motorul economiei noastre!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Solidaritate şi sprijin pentru gălăţenii afectaţi de inundaţii - un exemplu de mobilizare"

În ultimele zile, alături de colegii mei din PNL Galaţi, ne-am concentrat eforturile pentru a sprijini gălăţenii afectaţi de inundaţiile devastatoare care au lovit mai multe comune din judeţul Galaţi. Printr-un efort susţinut şi mobilizarea echipelor din cadrul PNL Galaţi, am reuşit să fim prezenţi acolo unde era cea mai mare nevoie, alături de comunităţile greu încercate.

Încă din primele zile ale tragediei, am fost prezenţi în comuna Pechea, una dintre localităţile cele mai grav afectate de furia apelor. Alături de colegii mei din PNL Galaţi, Eugen Tăbăcaru - primarul liberal de la Ghidigeni, Iulian Iosif - subprefectul Galaţiului, şi Valentin Radu - liderul consilierilor judeţeni ai PNL, am oferit sprijin şi pentru a aduce un strop de alinare celor care au pierdut aproape totul. În ochii acestor oameni am văzut durerea pierderii, dar şi speranţa că, împreună, vor putea depăşi aceste momente dificile.

Sprijinul nostru nu s-a oprit la prezenţa fizică. Am adus alimente şi am participat activ la curăţarea gospodăriilor afectate de ape. Casele distruse, pline de nămol şi suferinţă, au avut nevoie de intervenţii rapide şi eficiente, iar noi am fost acolo să ajutăm. Împreună cu Eugen Tăbăcaru şi consilierul local din Pechea, Cristi Ciocan, ne-am implicat personal în eliberarea caselor din noroi, oferindu-le locuitorilor o mână de ajutor în aceste clipe de mare încercare.

Un element esenţial al acţiunilor noastre a fost mobilizarea resurselor şi solidaritatea între comunităţi. Prin eforturile comune ale colegilor din PNL Galaţi, dar şi prin ajutorul filialei PNL Vrancea, sub conducerea preşedintelui Dragoş Ciubotaru, am reuşit să oferim ajutor concret pentru familiile care şi-au văzut casele şi bunurile măturate de ape. Este emoţionant să vezi cum oameni cu suflet mare răspund nevoii de ajutor şi oferă o rază de speranţă celor care şi-au pierdut totul.

De asemenea, această solidaritate nu se rezumă doar la bunuri materiale. Gesturile mici, cum ar fi ajutorul la curăţarea unei curţi sau distribuirea unui pachet de alimente, înseamnă enorm pentru cei afectaţi. Am văzut cum, prin acţiuni simple, am reuşit să redăm speranţa în viaţa celor care se simt copleşiţi de dezastru. Puterea comunităţii, atunci când se mobilizează, este impresionantă şi dătătoare de speranţă.

Eforturile noastre nu se opresc aici. Următoarele săptămâni vor fi esenţiale pentru familiile care trebuie să înceapă reconstrucţia vieţilor lor. Suntem determinaţi să continuăm să le oferim sprijinul necesar, atât prin ajutoare materiale, cât şi prin acţiuni care să contribuie la refacerea gospodăriilor distruse.

Munca noastră de până acum este doar un pas dintr-un proces mai amplu de reconstrucţie. Ne-am angajat să fim alături de aceşti oameni nu doar în momentele critice, ci şi în perioada care urmează, când provocările vor continua. Am văzut în ochii lor dorinţa de a merge mai departe, iar acest lucru ne motivează să rămânem alături de ei.

Ceea ce am trăit în aceste zile este o lecţie de umanitate, de solidaritate şi de forţă comunitară. În mijlocul unei tragedii naturale, oamenii din Galaţi şi cei din jurul lor s-au unit pentru a oferi ajutor şi alinare. Solidaritatea ne defineşte în astfel de momente, iar acest val de sprijin a dovedit că, indiferent de greutăţi, împreună putem depăşi orice obstacol.

Aceasta este doar începutul unui efort colectiv de a reconstrui nu doar casele distruse, ci şi vieţile afectate de această tragedie.

Împreună pentru gălăţeni, împreună pentru o comunitate mai puternică şi mai unită!

Doamna Elena Hărătău:

"Introducerea bursei de rezilienţă, un pas fundamental în formarea sănătoasă a viitoarelor generaţii de absolvenţi"

Ministrul liberal al educaţiei a anunţat schimbări considerabile în ceea ce priveşte acordarea burselor pentru elevi, elementul de noutate fiind creşterea numărului acestora.

Iniţiativa presupune instituirea unei noi categorii de burse, respectiv bursa de rezilienţă, adresată copiilor care au media anuală de minimum 7. Bursa de rezilienţă va fi complementară celei de merit, care se acordă tuturor elevilor cu media anuală de minimum 9,50.

Datorită deciziei PNL, primii 30% dintre elevii din fiecare clasă a învăţământului preuniversitar vor beneficia de burse de merit şi de rezilienţă, demers care va contribui exponenţial la încurajarea copiilor de a munci şi a învăţa mai mult, precum şi de a obţine performanţe educaţionale superioare.

Bursa de rezilienţă este în valoare de 300 de lei lunar, iar cea de merit este 450 de lei lunar, sume încurajatoare pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor în procesul educaţional.

În prezent, pe lângă cele două stimulente menţionate, Legea învăţământului preuniversitar mai prevede acordarea altor cinci categorii de burse, respectiv de excelenţă olimpică I şi II, socială, tehnologică şi pentru participarea şcolară a mamelor minore.

Sunt convinsă că implementarea bursei de rezilienţă va avea o contribuţie majoră în realizarea progresului în învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Noua alocaţie va reprezenta, indiscutabil, o resursă importantă de motivare pentru elevi, va stimula competiţia sănătoasă între aceştia şi îi va determina să-şi depăşească limitele.

În paralel cu creşterea gradului de frecventare a cursurilor şcolare, preocupările decidenţilor PNL ai educaţiei sunt îndreptate şi spre dinamizarea performanţelor elevilor, astfel încât ei să obţină rezultate pozitive la examenele anuale şi să fie activi în ceea ce reprezintă participarea la activităţile extracurriculare.

Sunt încrezătoare că noua bursă de rezilienţă, introdusă din acest an şcolar, va avea ca efect recunoaşterea efortului şi dedicării elevilor în procesul de învăţare, în special prin participarea exemplară la cursuri.

Prin aceste măsuri mobilizatoare, liberalii demonstrează contribuţia concretă la edificarea noilor generaţii de absolvenţi care vor contribui la evoluţia sustenabilă a României. Astfel, viitorii absolvenţi vor fi pregătiţi să facă faţă provocărilor societăţii şi să aducă schimbări pozitive în comunităţile lor.

În concluzie, introducerea acestei noi categorii de burse va avea ca rezultat amplificarea apetenţei pentru şcoală a elevilor, în vederea formării unor generaţii talentate şi motivate, care să fie motorul evoluţiei şi progresului României de mâine.

Doamna Alexandra Huţu:

Premierul Marcel Ciolacu a reuşit o performanţă fără precedent în negocierile cu liderii Uniunii Europene şi a demonstrat că PSD este cel mai pro european partid din ţara noastră, prin fapte pentru români, nu doar prin declaraţii. La Comisia Europeană, datorită diplomaţiei premierului şi echipei sale, Guvernul a obţinut pentru România conducerea unuia dintre cele mai importante portofolii, cu un buget uriaş, de aproape 20% din fondurile UE, şi poziţia de vicepreşedinte. În acelaşi timp, ţara noastră deţine la Parlamentul European România alte două funcţii de vicepreşedinte, dar şi pe cea de preşedinte al celei mai semnificative comisii, cea pentru dezvoltare regională. Niciodată ţara noastră n-a avut în acelaşi timp atâtea poziţii de mare responsabilitate şi de influenţă în Uniunea Europeană, în actuala Comisie. Aceste funcţii vor influenţa pozitiv politica economică şi de dezvoltare şi profesionalizare a pieţei muncii din ţara noastră.

Comisarul european din partea României, social-democrata Roxana Mînzatu, va răspunde inclusiv pentru calificarea şi profesionalizarea forţei de muncă, asigurarea locurilor de muncă, de calitatea acestora şi de strategia de combatere a sărăciei, adică exact de ceea ce este nevoie în prezent pentru ţara noastră, ca să ne dezvoltăm, să creăm joburi bine plătite.

Aici un rol important îl va avea şi Programul Erasmus+, care este unul dintre cele mai de succes şi vizibile din Europa şi care trebuie continuat şi consolidat la nivel european şi local. În plan legislativ, portofoliul asumat de reprezentanta României are şi un rol determinant în domeniul muncii şi al mobilităţii forţei de muncă, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea salariului minim european, munca pe platforme online, timpul de lucru, sănătatea ocupaţională şi siguranţa locurilor de muncă.

La Parlamentul European avem de asemenea doi, dintre care unul este europarlamentarul PSD Victor Negrescu şi celălalt europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă.

Iar la Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, REGIO, în noua legislatură aceasta va fi condusă de românul Dragoş Benea, europarlamentar al PSD.

Aşadar, chiar şi cei mai critici ai PSD pot să constate că într-un an şi jumătate, de când Marcel Ciolacu a devenit premier, acesta s-a implicat şi a contribuit la consolidarea poziţiei României în plan european, inclusiv pe tema Schengen, în special, dar şi internaţional, dacă avem în vedere şi întărirea relaţiilor diplomatice cu SUA, care la finalul anului va integra ţara noastră în sistemul Visa Waiver.

Toate aceste rezultate arată, fără echivoc, potenţialul lui Marcel Ciolacu de a fi un foarte bun preşedinte al tuturor românilor.

Aşadar, fac apel la toţi ceilalţi parlamentari de la celelalte partide să nu mai dezbine şi să nu mai promoveze ură între români, ci să pună umărul la consolidarea imaginii ţării noastre la nivel european şi internaţional.

Îi asigur pe toţi colegii mei de la PNL şi din opoziţie că PSD a înţeles că este nevoie de efort unitar şi dincolo de apartenenţele politice ale celor care au contribuit la acest rezultat, este vorba despre un succes al României, care şi-a câştigat o poziţie respectabilă în Uniunea Europeană.

Toţi candidaţii pentru funcţia de preşedinte al României ar trebui să înţeleagă că rolul preşedintelui României este de a uni societatea şi de a susţine succesele obţinute de România pe plan extern, indiferent dacă autorii care au contribuit la ele provin din partide diferite.

Stimaţi colegi parlamentari, haideţi să susţinem interesul comun al României în Europa, să arătăm odată pentru totdeauna că suntem uniţi spre un singur deziderat, acela al dezvoltării economice şi al creşterii nivelului de trai pentru toţi românii, indiferent de simpatiile politice ale fiecăruia

Domnul Ioan Balan:

"Susţin cu toată forţa Proiectul liberal pentru reindustrializarea României!"

Partidul Naţional Liberal urmează să pună în aplicare cel mai important plan de măsuri economice pentru reindustrializarea României din ultimele 3 decenii, Proiectul "România produce", prin care ţara noastră va ajunge să fabrice, în mod competitiv, produse de calitate, să exporte mai mult, să importe mai puţin şi să asigure locuri de muncă de cea mai bună calitate, cu salarii mari, aici, în România, nu peste hotare.

Avem nevoie ca de aer de repornirea unor industrii importante, cum ar fi cea metalurgică, industria de apărare, industria materialelor de construcţii, echipamente electrice, auto, industrie chimică, industrie alimentară. Sunt exact acele domenii ale industriei româneşti care au suferit enorm în perioada tranziţiei, care nu au mai fost relansate ulterior din cauza urmaşilor comuniştilor şi care ne obligă să importăm, pe bani mulţi, lucruri pe care le-am putea produce în ţara noastră, la o calitate superioară.

Cred că suntem cu toţii de acord că România s-a dezvoltat puternic după aderarea la Uniunea Europeană, însă nu toate regiunile au avut aceeaşi viteză de dezvoltare şi de creştere, motiv pentru care avem zone puternic dezvoltate şi zone care trebuie să recupereze o parte dintre decalaje. În contextul planului PNL de reindustrializare a României, nu am cum să nu mă gândesc că Bucovina ar trebui să fie unul dintre principalii beneficiari ai refacerii industriei naţionale.

Dacă ani de zile s-a spus că nu vom avea industrie şi investiţii în Bucovina pentru că nu avem autostrăzi, după ce PNL a reuşit să pună în mişcare autostrăzile Moldovei şi astăzi acestea se construiesc, vom avea în câţiva ani şi infrastructură de transporturi la cele mai bune standarde.

Aşadar, cu infrastructură de calitate şi cu Planul liberal de reindustrializare a României, Bucovina va avea toate condiţiile să se dezvolte, să-şi păstreze tinerii în ţară şi să devină pol economic prosper pentru toţi locuitorii săi. Este unul dintre obiectivele majore ale noastre, ale liberalilor suceveni.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Programul de industrializare al Guvernului Ciolacu este şansa economică de care România are nevoie!"

În faţa noastră se află o Românie care are nevoie de o conducere puternică, de viziune şi de acţiuni concrete pentru a depăşi provocările economice cu care ne confruntăm. În aceste momente, este mai important ca oricând să avem în fruntea Guvernului un lider care să înţeleagă atât nevoile oamenilor, cât şi mecanismele complexe ale economiei naţionale. Şi acest lider este, fără îndoială, premierul Marcel Ciolacu, sub conducerea căruia Partidul Social Democrat a demonstrat din nou că este forţa politică ce poate asigura stabilitatea şi dezvoltarea României.

Premierul Ciolacu a prezentat recent una dintre cele mai importante iniţiative economice din ultimele decenii: comenzile către sute de furnizori din ţară, care se traduc în locuri de muncă pentru zeci de mii de angajaţi. Această decizie nu doar că va stimula economia naţională, dar va avea un impact direct asupra veniturilor bugetare. Prin această măsură, Guvernul demonstrează că înţelege complexitatea circuitului economic: banii investiţi în comenzile către aceşti furnizori nu doar că vor susţine activitatea industrială şi comercială a ţării, dar se vor întoarce în bugetul de stat prin taxe şi impozite, generând un surplus benefic tuturor românilor.

Această abordare pragmatică este un semn clar că România nu are timp de pierdut cu teorii economice care au dus la eşecuri în trecut. Să nu uităm că acei "filozofi" economici care azi critică măsurile Guvernului sunt aceiaşi care, pe vremea când conduceau, au lăsat economia ţării într-o situaţie critică, cu un deficit de 9,2% şi investiţii care abia ajungeau la 1,7% din PIB. În comparaţie, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a reuşit să stabilizeze economia, să crească nivelul de investiţii şi să asigure o creştere economică sănătoasă, bazată pe principii solide şi pe sprijinirea întreprinderilor naţionale.

Însă aceste măsuri nu sunt singurele care demonstrează angajamentul acestui Guvern faţă de dezvoltarea României. Un alt proiect ambiţios, aflat deja pe agenda guvernamentală şi aprobat în coaliţie, este Planul Naţional de Reindustrializare. Acest plan, care urmează să fie adoptat rapid, este un pas esenţial pentru reconstrucţia industrială a ţării noastre. Reindustrializarea nu înseamnă doar revigorarea unor sectoare economice, ci şi crearea de noi locuri de muncă bine plătite, reducerea importurilor şi, nu în ultimul rând, creşterea competitivităţii României pe piaţa internaţională.

Prin aceste iniţiative, Guvernul Ciolacu nu doar că sprijină economia naţională, dar creează şi un cadru propice pentru atragerea de noi investiţii. Într-o perioadă în care multe ţări se confruntă cu incertitudini economice, România reuşeşte, datorită acestor măsuri, să atragă atenţia investitorilor străini şi să devină un pol de stabilitate economică în regiune.

Totodată, aceste măsuri vor avea un impact semnificativ şi asupra vieţii de zi cu zi a românilor. Crearea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor bugetare vor permite Guvernului să continue să investească în domenii esenţiale precum sănătatea, educaţia şi infrastructura. Prin aceste politici, Partidul Social Democrat şi premierul Marcel Ciolacu arată încă o dată că sunt capabili să guverneze pentru toţi românii, aducând prosperitate şi dezvoltare pe termen lung.

Domnul Ioan Mang:

"România are nevoie de un preşedinte social-democrat!"

Forţele de dreapta din Uniunea Europeană vorbesc despre competitivitate ca instrument exclusiv pentru creşterea profitului companiilor. Este o abordare total diferită faţă de modelul social european tradiţional, care are ca scop ridicarea nivelului de trai al oamenilor şi crearea unor condiţii de muncă tot mai bune pentru angajaţi.

Devine, astfel, din ce în ce mai clară şi mai urgentă, peste tot în statele membre al UE, nevoia mobilizării social democraţilor pentru a apăra drepturile câştigate în beneficiul celor mulţi, în beneficiul celor care muncesc, şi o fac din greu, pentru un trai decent şi pentru a-şi întreţine familiile.

Faţă de cei de "dreapta", noi, social democraţii, ştim că progresul înseamnă drepturi pentru oameni şi nu vom admite niciun pas înapoi, nicio abatere.

Noi vrem politici pentru viitor, nu teorii de "dreapta" care să ne ducă în trecut!

De aceea, profitul companiilor, un scop legitim, nu trebuie să aibă ca efect sau ca preţ deteriorarea condiţiilor de muncă sau de trai ale angajaţilor şi nu vom permite aşa ceva. Pe scurt şi în modul cel mai clar, nu ne dorim companii bogate cu angajaţi săraci!

În acest context, vreau să subliniez azi importanţa unui viitor social-democrat pentru România.

Guvernul condus de PSD şi Marcel Ciolacu a demonstrat deja angajamentul nostru faţă de comunităţi, faţă de oameni, alocând sume semnificative, inclusiv în judeţul meu, Bihor, pentru investiţii esenţiale în infrastructură, sănătate, educaţie sau industrie.

Aceste investiţii, în Bihor şi peste tot în România, nu doar că îmbunătăţesc calitatea vieţii cetăţenilor, ci contribuie şi la dezvoltarea economică sustenabilă a întregii ţări.

În anii care urmează, România are nevoie de un preşedinte social- democrat, pentru a continua această viziune integrată şi echilibrată.

De ce? În primul rând, pentru a asigura coeziunea socială, ceea ce lipseşte din teoriile promovate de "dreapta" politică pe plan european şi naţional. Un preşedinte social-democrat va lucra permanent pentru a reduce inegalităţile şi a oferi şanse egale tuturor cetăţenilor.

În al doilea rând, un preşedinte social-democrat va susţine, prin prerogativele sale constituţionale, investiţiile în educaţie şi sănătate, priorităţi esenţiale pentru viitorul nostru. Avem nevoie de tinere generaţii educate şi sănătoase, capabile să facă faţă provocărilor globale, iar ele sunt tot mai multe.

În fine, un preşedinte ales din rândul social-democraţilor va promova un dialog constructiv cu toate forţele politice, pentru a crea un mediu legislativ stabil şi predictibil, esenţial pentru dezvoltarea economiei româneşti.

România are nevoie acum un lider precum Marcel Ciolacu, care să pună oamenii pe primul loc şi să prioritizeze bunăstarea cetăţenilor!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Investiţiile promovate de PNL sunt cheia dezvoltării Constanţei"

Investiţiile sunt vitale pentru a avea o Românie modernă, în care discrepanţele dintre unităţi administrativ-teritoriale, precum şi dintre mediul urban şi rural se estompează. Ca membri ai Partidului Naţional Liberal, am susţinut puternic implementarea Programului liberal de investiţii "Anghel Saligny", adevărat motor al dezvoltării localităţilor din România. Recent, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, condus de ministrul liberal Adrian Veştea, a anunţat virarea sumei de 1.852.854.725,92 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 1.166 de obiective finanţate prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Astfel, pentru Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" a fost plătită suma de 1.657.443.197,04 de lei pentru 952 de obiective aflate în execuţie, iar pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală au fost decontate 195.411.528,88 de lei pentru 214 proiecte de investiţii. Proiectele sunt centrate pe nevoile fiecărei comunităţi, în funcţie de necesităţile particulare, şi se axează pe reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, construirea sau refacerea unor poduri, înfiinţarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, precum şi înfiinţarea şi dezvoltarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale.

În municipiul Constanţa, graţie Programului "Anghel Saligny", iniţiat de PNL, se derulează Proiectul privind redistribuirea traficului rutier din zona de nord a municipiului, de pe arterele cele mai încărcate (Bulevardul Tomis, Bulevardul Aurel Vlaicu), prin construirea unei noi artere de circulaţie, în vederea creşterii calităţii vieţii în municipiul Constanţa şi satisfacerii cererii de mobilitate a persoanelor. Valoarea acestuia ajunge la peste 62 de milioane de lei şi are termen de finalizare vara lui 2026.

PNL la guvernare înseamnă dezvoltare şi modernizare pentru Constanţa, oraş cu o importanţă economică, strategică şi culturală extrem de mare, dar uitat de guvernările de stânga care s-au perindat de-a lungul anilor. Doar cu PNL la guvernare, oraşul nostru are speranţa concretă că îşi poate atinge potenţialul său real!

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Creşterea eficienţei activităţilor de prevenţie şi consiliere ale Agenţiei Naţionale Antidrog, prin trecerea la Ministerul Sănătăţii"

Am susţinut în mod repetat utilitatea transferului unor atribuţii ale Agenţiei Naţionale Antidrog la Ministerul Sănătăţii, motiv pentru care salut propunerea preluării serviciilor de prevenire a consumului de droguri şi a serviciilor publice de consiliere psihologică de către personalul din Sănătate şi am încredere în profesionalismul specialiştilor în psihiatrie, cât şi în capacitatea acestora de a genera rezultate pozitive în lupta împotriva consumului de droguri şi a altor adicţii, precum dependenţa digitală care afectează dezvoltarea sănătoasă şi armonioasă a tinerilor.

În prezent, Ministerul Sănătăţii se preocupă de realizarea unor centre regionale şi judeţene pentru tratamentul adicţiilor, care vor aduce împreună toate activităţile care ţin de partea de terapie (medicamentoasă, psihoterapie, ergoterapie) şi de educaţie, pentru ca aceşti adolescenţi care suferă de o dependenţă să poată să îşi continue activitatea cotidiană, de a depăşi un episod dureros pentru ei şi familiile lor.

În localitatea Voila din judeţul Prahova există deja un astfel de centru care funcţionează în parteneriat cu o organizaţie nonguvernamentală. De asemenea, există un grup de lucru care este interesat să dezvolte un astfel de model de bună practică alături de autorităţi locale din Bistriţa, Olt şi Hunedoara. Acestea sunt doar trei exemple în care autorităţile publice locale sunt partenere în dezvoltarea acestor centre pentru combaterea adicţiilor tinerilor.

În egală măsură, în cadrul acestui program, este foarte importantă resursa umană, o provocare în acest sens, este legată de atragerea şi motivarea specialiştilor în domeniu. În acest sens, implementarea managementului profesionist în spitale este un aspect foarte important pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice şi ridicarea nivelului calitativ al activităţilor medicale.

Domnul Nicolae Roman:

"Români pentru România - «Nedumeriri»"

Anumite zone ale ţării se află într-o situaţie critică din cauza calamităţilor provocate de precipitaţii abundente. Atitudinea autorităţilor naşte nemulţumiri, neîncredere şi mai ales deznădejde în rândul populaţiei, nu doar a celei sinistrate.

Nu este admisibil ca propria populaţie sinistrată să fie cazată în corturi şi tratată cu pâine şi apă, în timp ce refugiaţilor ucraineni le-au fost oferite mese calde şi cazări confortabile la intrarea pe teritoriul românesc, precum şi susţinere financiară.

Imaginile din zonele afectate duc către întrebări fireşti privind lipsa dotărilor cu care instituţia destinată să gestioneze situaţiile de urgenţă se confruntă - Unde sunt echipamentele cu care această structură semimilitarizată a anunţat că s-a dotat? Unde sunt acele persoane care, pe timpul falsei pandemii, făceau precizări ameninţătoare privind comportamentul şi obedienţa obligatorie a românilor?

Fragilitatea unor măsuri adoptate împotriva inundaţiilor, precum şi imposibilitatea unor reacţii de protecţie adecvate, prin îndiguiri, evidenţiază lipsa trupelor şi a utilajelor de geniu din actuala structură de forţe a Armatei Române. Dar, poate, urmează să primim ajutor cu acţiuni ale unor astfel de trupe de la aliaţii comunitari şi nu numai!?!

Cum se vor poziţiona autorităţile centrale faţă de cele locale care, în atâţia ani, nu au luat măsuri pentru prevenirea unor astfel de dezastre deşi au fost alocate fonduri suficiente?

De ce autorităţile locale nu angajează în înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale pe asistaţii social care primesc ajutoare financiare de la instituţiile de stat? Se aşteaptă iar doar intervenţia militarilor? Aceştia sunt prezenţi ori de câte ori ţara o solicită, pentru că şi aceasta este datoria lor pentru care sunt pregătiţi, în ciuda umilinţelor la care sunt supuşi permanent de către conducătorii vremelnici.

Aceste situaţii şi altele adiacente vor fi corectate odată cu ajungerea la guvernare a Partidului Români pentru România!

Doamna Raisa Enachi:

"Indiferenţa Guvernului în faţa dezastrului - românii suferă, politicienii tac"

Munca de-o viaţă a oamenilor, tot ce au strâns, a fost distrusă de furia apelor. În multe localităţi afectate de inundaţii, oamenii trăiesc un coşmar. Grămezi de noroi depăşesc un metru în curţile lor, iar casele şi bunurile lor sunt sub ape. Statul, în care şi-au pus speranţele, i-a abandonat. Sunt locuri unde autorităţile nici măcar nu au ajuns.

Este şocant că, în anul 2024, aşa ceva se poate întâmpla în România. Cum poate Guvernul să fie atât de indiferent?

În timp ce aceşti oameni încearcă să supravieţuiască, Guvernul stă pasiv, arătând o indiferenţă totală. Oamenii trăiesc în corturi sau printre ruine, fără ajutor. Afară sunt 10 grade, iar românii stau în corturi, în timp ce ucrainenii sunt cazaţi în hoteluri de lux, pe banii noştri.

Cei care au construit tot cu trudă nu mai au nimic. În loc să fie acolo pentru ei, statul a dat dovadă de neglijenţă criminală. În loc să prevină, Guvernul a ignorat semnalele şi a ales să nu facă nimic. Mai grav este că premierul Marcel Ciolacu a fost avertizat cu 24 de ore înainte de pericolul inundaţiilor şi, cu toate acestea, n-a făcut nimic.

În loc să se ocupe de situaţie, a stat şi a mâncat cozonac, arătând clar cât de puţin îi pasă de oamenii care suferă. În acest timp, românii şi-au pierdut casele, vieţile, tot ce au clădit cu greu.

Românii trăiesc acum în corturi, fără condiţii decente, dar statul este foarte generos cu refugiaţii ucraineni. O familie de refugiaţi primeşte până la 2.000 de lei pentru cazare şi 600 de lei pentru hrană, oferindu-le condiţii mult mai bune decât românilor afectaţi. Copiii ucrainenilor stau în hoteluri, în timp ce ai noştri îndură frigul.

Cum e posibil ca, în propria noastră ţară, românii să fie trataţi astfel? Alocaţia pentru un copil român este de doar 256 de lei pe lună, o sumă ridicol de mică faţă de banii alocaţi pentru copiii refugiaţilor.

Românii, care au plătit taxe şi au construit această ţară, sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua. În timp ce refugiaţii primesc ajutor generos, românii sunt lăsaţi să se descurce singuri.

Cei pe care i-am trimis la Bruxelles să ne reprezinte au rămas tăcuţi. Politicienii noştri, în loc să se preocupe de nevoile celor care stau acum în noroi, se gândesc doar la ei, mergând să strângă semnături pentru a prinde un loc călduţ. Singura persoană care a ridicat această problemă în Parlamentul European a fost Diana Şoşoacă, acum europarlamentar, care a vorbit despre ceea ce alţii evită.

Unde este preşedintele? Când ţara are nevoie de cel care o conduce, acesta dispare din peisaj. Politicienii noştri stau în tăcere.

Dragi români, nu mai putem permite ca munca noastră de-o viaţă să fie distrusă din cauza nepăsării autorităţilor! Atât merită românii? Corturi? Votul nostru contează şi este timpul arătăm asta politicienilor care ne-au uitat. România trebuie să fie pe primul loc, iar românii trebuie să primească respectul şi sprijinul pe care îl merită!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Investiţiile sunt cu adevărat o prioritate în guvernarea PSD, cu Marcel Ciolacu prim-ministru, fără taxe şi impozite noi"

La nivel naţional, investiţiile totale nete publice şi private au ajuns la 80 de miliarde de lei în primul semestru al acestui an. Relevante sunt însă comparaţiile. Guvernul Ciolacu a făcut investiţii publice cu 50% mai mari decât Guvernul Ciucă, duble faţă de Guvernul Cîţu şi triple faţă de Guvernul Orban.

În privinţa investiţiilor nete în economia naţională, în guvernarea Ciolacu, România a atins o valoare record de 80,3 miliarde de lei, în primul semestru al acestui an. Este mai mult cu 10 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 23 miliarde de lei mai mult decât în semestrul 1 din 2022 şi dublu faţă de perioada guvernării 2020-2021.

Toate datele oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică confirmă ceea ce arată şi datele Eurostat şi a evidenţiat şi BNR, respectiv trecerea ţării la un model de dezvoltare bazat pe investiţii. Este necesar acest lucru, iar PSD susţine continuarea investiţiilor masive, pentru că în perioade dificile statul trebuie să ajute economia, care să stimuleze mai departe şi investiţiile private.

Foarte important de relevat în context este că 84% din deficitul bugetar al României a mers către investiţii publice în 2024. Şi astfel se respectă regula de aur a finanţelor publice sustenabile, investiţiile la 8 luni fiind mai mari decât deficitul bugetar primar.

Viziunea şi angajamentul premierului Marcel Ciolacu, dar şi ale PSD sunt că România trebuie să continue investiţiile şi dezvoltarea şi de aceea deficitul bugetar trebuie redus gradual, pentru a ajunge sub 3% din PIB, într-un interval de 7 ani. O astfel de abordare garantează că nu vor fi introduse taxe şi impozite noi. Doar o astfel de abordare ne permite să continuăm ritmul susţinut al investiţiilor şi, lucru foarte important, absorbţia fondurilor europene.

Este un lucru ştiut faptul că fiecare proiect finanţat cu bani europeni impune şi o cofinanţare naţională. Dacă s-ar impune o reducere mai accelerată şi mai drastică a deficitului, s-ar diminua resursele de la bugetul naţional pentru cofinanţarea proiectelor, ceea ce ar duce nu doar la întârzieri, ci şi la pierderea fondurilor europene, cum este în cazul PNRR, unde termenul de finalizare a proiectelor este 2026-2027.

De exemplu, în cazul Autostrăzii Moldovei, finanţarea este asigurată în proporţie de 60% de la bugetul de stat şi 40% din PNRR, componenta împrumuturi. A fost nevoie însă de majorarea cofinanţării naţionale cu câteva procente pentru acoperirea actualizărilor de preţuri necesare, dar şi a lucrărilor neprevăzute survenite.

Domnul Vasilică Toma:

"Pompierii - o componentă vitală a sistemului militar - trataţi ca «Cenuşărese ale sistemului»"

Doresc să reflectăm asupra sacrificiilor pe care pompierii le fac pentru noi. Ei sunt adevăraţii eroi ai acestor zile - cei care, fără a ezita, îşi riscă viaţa pentru a salva alte vieţi. Vedem în imaginile dramatice de la inundaţii, de la accidente grave, de la incendii, cum aceşti oameni, pompierii României, nu renunţă, nu spun "e prea greu" şi nu cunosc limite atunci când vine vorba despre protejarea semenilor lor şi a animalelor din calea furiei naturii.

Inundaţiile care au devastat zone întregi au lăsat oameni fără case, fără bunuri şi fără mijloace de trai. În faţa acestui dezastru, pompierii au devenit adevăraţi îngeri salvatori, dedicându-şi fiecare clipă pentru a proteja şi a ajuta. Şi nu doar oamenii le datorează viaţa, ci şi animalele şi gospodăriile care ar fi pierit fără intervenţia lor.

Însă, cu toate acestea, trebuie să ne întrebăm: cât timp vom continua să ignorăm nevoile şi statutul pompierilor? De ani de zile, pompierii se confruntă cu o lipsă acută de personal, o problemă care îi poate împinge către epuizare fizică şi psihică. Dinamica cadrelor la nivelul pompierilor este în scădere constantă, iar eforturile depuse zi şi noapte fără pauză, sub presiunea evenimentelor tot mai frecvente, nu sunt sustenabile.

Este timpul să recunoaştem că pompierii, deşi reprezintă o componentă vitală a sistemului militar, continuă să fie trataţi ca şi "Cenuşărese" ale acestui sistem. În ciuda sacrificiilor şi a contribuţiei lor esenţiale la protejarea vieţilor şi bunurilor românilor, statutul lor nu reflectă responsabilităţile uriaşe pe care le au.

Solicit astăzi, în faţa acestei crize, ca statutul pompierilor să fie reconsiderat. Ei trebuie să beneficieze de un statut special, care să le asigure condiţii mai bune de muncă, sprijin psihologic şi resurse pentru a face faţă numărului tot mai mare de intervenţii. Este imperios necesar să stopăm declinul cadrelor şi să investim în recrutare, formare şi înzestrare tehnică. Doar aşa putem evita criza de personal care, în mod inevitabil, poate duce la "burnout" şi la incapacitatea de a face faţă situaţiilor de urgenţă.

Este timpul să acţionăm concret şi să le oferim condiţiile şi recunoaşterea pe care le merită. Dacă ne dorim ca România să fie pregătită pentru provocările viitoare, trebuie să investim în aceşti oameni extraordinari, pentru că ei sunt cei care ne apără la nevoie, indiferent de vreme sau de condiţii.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu finanţează Planul Naţional pentru Industrie"

Partidul Social Democrat nu se dezminte de proiectele asumate în urmă cu 2 ani, atunci când a decis accederea în cadrul coaliţiei de guvernare, iar premierul Marcel Ciolacu este hotărât să revitalizeze marile industrii din România, ceea ce reprezintă o dovadă de necontestat a faptului că noul PSD este orientat către viitor şi către creşterea nivelului de trai.

Planul Naţional pentru Industrie înseamnă, în primul rând, un sprijin substanţial pentru investiţiile industriale şi pentru antreprenori, fiind structurat prin intermediul mai multor scheme de ajutor de stat în valoare totală de peste două miliarde de euro.

Obiectivul Planului Naţional pentru Industrie este de a stimula investiţiile în zonele industriale, astfel încât să producem cât mai mult la noi în ţară din ceea ce avem nevoie şi să exportăm mai mult din ceea ce producem. Practic, viziunea Partidului Social Democrat este să transforme România dintr-o ţară cu o economie bazată pe consum într-o ţară producătoare.

Peste un miliard de euro vor fi disponibili printr-o schemă de ajutor şi se vor aloca marilor industrii pentru decarbonizarea proceselor de producţie şi eficienţă energetică. Un număr estimat de 30 de companii din metalurgie şi industria chimică vor primi un sprijin de până la 100 de milioane de euro per beneficiar. Finanţarea se realizează majoritar din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente României, iar investiţia trebuie menţinută 5 ani de la data finalizării acesteia.

Aproximativ 500 de milioane de euro vor fi disponibili printr-o schemă de ajutor de stat, vor susţine investiţii strategice în industria prelucrătoare şi în acelaşi timp vor fi acordate facilităţi fiscale pentru investiţii de peste 150 de milioane de euro. De asemenea, vor fi create locuri de muncă în regiunile cu un nivel sub media naţională.

Nu în ultimul rând, aproximativ 250 de milioane de euro vor susţine, de asemenea, investiţiile în producţia de materii prime industriale, precum ţevi, profiluri, bare, aluminiu, cupru şi aşa mai departe. Toate aceste măsuri ale Planului Naţional pentru Marea Industrializare sunt conforme cu propunerile din Planul "Draghi" pentru creşterea competitivităţii industriale a economiei europene şi înseamnă creşterea producţiei industriale şi a PIB prin investiţii, reducerea deficitului balanţei comerciale, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, precum şi decarbonizarea proceselor de producţie şi creşterea eficienţei energetice.

Domnul Vasile Nagy:

"Turismul balnear în România - resurse, provocări şi perspective"

Staţiunile balneare din România au o tradiţie îndelungată în tratarea diverselor afecţiuni şi în oferirea unui refugiu al sănătăţii şi relaxării pentru turişti.

În ciuda resurselor naturale abundente şi a tradiţiei bogate în tratamente balneare, industria turismului balnear din România se confruntă cu numeroase provocări şi obstacole. Staţiunile noastre balneare au suferit de pe urma unor decenii de subfinanţare, a lipsei investiţiilor în infrastructură, a gestionării ineficiente şi a concurenţei crescute de la destinaţii similare din întreaga Europă.

Aceste probleme au dus la scăderea atractivităţii şi competitivităţii staţiunilor balneare româneşti, determinând un declin constant al numărului de turişti şi implicit o reducere a veniturilor generate de acest sector.

Turismul balnear a fost întotdeauna unul dintre pilonii economiei României, beneficiind de resurse naturale bogate şi de o istorie îndelungată în tratarea diverselor afecţiuni. Izvoarele termale, apele minerale, noroiul terapeutic şi climatul temperat sunt doar câteva dintre elementele care atrag turiştii către staţiunile balneare româneşti.

Staţiunile balneare precum Băile Herculane, Băile Felix sau Băile Tuşnad sunt recunoscute pe plan internaţional pentru beneficiile terapeutice ale apelor lor.

Infrastructura precară din staţiunile balneare din România este una dintre cele mai mari probleme, afectând atât experienţa turiştilor, cât şi competitivitatea destinaţiilor. Drumuri proaste, lipsa facilităţilor moderne şi servicii de calitate scăzută sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă turiştii care vizitează aceste staţiuni.

În plus, promovarea insuficientă a staţiunilor balneare din România şi lipsa unei strategii de marketing coerente au dus la o scădere a numărului de turişti şi implicit a veniturilor generate de acest sector. Turismul balnear din România se confruntă cu o concurenţă tot mai mare din partea altor destinaţii balneare din Europa Centrală şi de Est.

Pentru a rămâne competitive, staţiunile balneare româneşti trebuie să ofere servicii de calitate şi să se promoveze eficient pe plan internaţional. Staţiunile balneare româneşti au nevoie de o prezenţă mai puternică pe piaţa internaţională, pentru a atrage şi reţine turiştii străini.

Turismul balnear din România se află într-o situaţie delicată, dar există posibilitatea şi nevoia urgentă de a schimba direcţia şi de a revitaliza acest sector vital al economiei naţionale. Pentru a realiza acest lucru, este esenţial să acţionăm cu hotărâre şi determinare, să ne concentrăm resursele şi eforturile în direcţia potenţialului uriaş pe care îl deţinem în domeniul turismului balnear.

Reabilitarea staţiunilor balneare din România reprezintă o oportunitate unică de a revitaliza un sector important al economiei naţionale şi de a contribui la dezvoltarea durabilă a regiunilor în care aceste staţiuni sunt localizate.

Prin investiţii semnificative în infrastructură, promovare şi diversificare a ofertei turistice, putem crea o industrie balneară modernă şi competitivă care să ofere beneficii durabile atât pentru turişti, cât şi pentru comunităţile locale.

Pentru a asigura calitatea şi profesionalismul serviciilor oferite în staţiunile balneare reabilitate, este important să investim în educaţie şi formare profesională pentru personalul din industria turismului. Acest lucru poate include programe de instruire şi certificare în domeniul ospitalităţii, managementului turistic şi tratamentelor balneare, pentru a asigura că personalul este bine pregătit să ofere servicii de calitate şi să satisfacă nevoile şi aşteptările turiştilor.

Guvernul trebuie să aloce fonduri substanţiale pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii din staţiunile balneare, inclusiv drumuri, căi ferate, aeroporturi şi facilităţi de transport public şi să promoveze şi să faciliteze colaborarea între sectorul public şi cel privat în vederea dezvoltării şi gestionării eficiente a staţiunilor balneare, beneficiind astfel de expertiza şi resursele ambelor sectoare.

Este necesar să dezvoltăm şi să implementăm strategii eficiente de promovare, pentru a creşte vizibilitatea şi notorietatea staţiunilor balneare din România pe plan internaţional, atrăgând astfel un număr mai mare de turişti străini.

Trebuie să diversificăm gama de servicii şi facilităţi oferite în staţiunile balneare, inclusiv SPA-uri moderne, centre de wellness, activităţi recreative şi culturale, pentru a satisface nevoile şi preferinţele variate ale turiştilor.

Este esenţial să investim în formarea şi dezvoltarea personalului din industria turismului balnear, inclusiv a personalului medical, pentru a asigura calitatea şi profesionalismul serviciilor oferite turiştilor.

Cu angajamentul şi eforturile colective, turismul balnear din România poate redeveni un motor de creştere economică şi un factor important în dezvoltarea durabilă a regiunilor în care este prezent.

Turismul balnear din România are un potenţial imens pentru dezvoltare şi creştere, dar pentru a-şi realiza acest potenţial este necesară o acţiune hotărâtă şi coordonată din partea autorităţilor şi a industriei turistice.

Prin adoptarea unor soluţii eficiente, putem revitaliza turismul balnear din România şi putem asigura că acesta rămâne un factor important în economia ţării şi în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"PNL susţine educaţia tinerilor români!"

Educaţia este baza succesului unei naţiuni. În calitate de membri ai Partidului Naţional Liberal, credem deplin în dreptul fiecărui copil de a se educa şi de a-şi atinge, prin educaţie, întregul său potenţial dat de competenţele native şi cele achiziţionate de-a lungul timpului. Niciun copil nu este vinovat de mediul în care se naşte. Faptul că te-ai născut într-un mediu defavorizat nu trebuie să fie o condamnare pentru întreaga viaţă de adult.

De aceea, Partidul Naţional Liberal a iniţiat Programul "Primul student din familie", care a urmărit crearea unui cadru care să asigure acces egal la studii universitare de calitate, pentru orice tânăr, indiferent de mediul socio-economic din care provine, fără nicio formă de discriminare, şi care în acelaşi timp să sprijine prevenirea şi combaterea abandonului universitar. Zilele trecute, bugetul proiectului a fost dublat. Până la acest moment, Ministerul Educaţiei, condus de PNL, a anunţat că 68 de proiecte din cadrul apelurilor "Primul student din familie", finanţate prin Programul Educaţie şi Ocupare, au fost aprobate, valoarea totală a proiectelor depăşind 104 milioane de euro, dintre care peste 103 milioane de euro sunt alocate regiunilor mai puţin dezvoltate. Oferim, astfel, şansa pentru peste 10.000 de elevi din familii defavorizate să meargă la facultate. Această iniţiativă liberală este pentru tinerii care aspiră la o diplomă universitară, dar nu au sprijin financiar.

Printre măsurile principale ale Programului, se numără măsuri de tip "punte", pentru a facilita tranziţia de la liceu la universitate, cum ar fi: sprijinul pentru elevii cu risc de a nu promova Bacalaureatul sau proveniţi din promoţiile anterioare; măsuri de prevenire a abandonului universitar, prin crearea unor mecanisme de identificare şi monitorizare a nevoilor studenţilor în cadrul Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră (CCOC), studenţii cu risc de abandon vor primi sprijin pentru a-şi continua studiile; accesibilizarea învăţământului superior pentru studenţii cu dizabilităţi, prin achiziţionarea de echipamente IT şi dezvoltarea de instrumente educaţionale accesibilizate; universităţile vor asigura accesul fizic şi digital al studenţilor cu dizabilităţi.

Educaţia a fost mereu prioritatea Partidului Naţional Liberal şi aşa va rămâne mereu!

Domnul Ioan Vulpescu:

"România, la conducerea Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei - Reflecţii după întâlnirea cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I"

Recent am avut onoarea să particip la o întâlnire deosebită cu Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, la Constantinopol, cu prilejul primei mele vizite oficiale în calitate de Preşedinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (AIO). Această întâlnire nu a fost doar un moment de profundă spiritualitate, dar şi o ocazie de reflecţie asupra misiunii comune pe care o avem de a proteja şi promova valorile ortodoxe într-o lume marcată de crize geopolitice, conflicte interreligioase şi tensiuni sociale.

Am fost întâmpinat cu ospitalitatea bine-cunoscută a Sanctităţii Sale, un adevărat lider spiritual pentru cei peste 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume. Întâlnirea noastră a avut loc la Biserica Sf. Gheorghe din Fanar, după participarea la Slujba Sfintei Liturghii, cu ocazia sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci.

Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, a subliniat în cadrul întâlnirii noastre importanţa României ca ţară creştină, cu o cultură ortodoxă puternică şi cu o capacitate fundamentală de a susţine obiectivele AIO în plan extern. De asemenea, a exprimat îngrijorarea faţă de provocările lumii creştine în actualul context geopolitic, inclusiv conflictul în desfăşurare din Ucraina şi tensiunile care ameninţă stabilitatea regiunii şi unitatea credinţei ortodoxe. Sanctitatea Sa a subliniat că intervenţiile Bisericii Ortodoxe Ruse au exacerbat diviziunile interioare, mergând împotriva eforturilor noastre de a crea unitate şi înţelegere.

România are o responsabilitate specială în acest context. Fiind pentru prima dată în istoria AIO când deţinem preşedinţia acestei organizaţii internaţionale, este de datoria noastră să susţinem, prin acţiuni concrete, consolidarea legăturilor spirituale şi politice între naţiunile ortodoxe, dar şi dialogul interconfesional. Avem un patrimoniu ortodox bogat, iar acest patrimoniu trebuie protejat şi valorificat nu doar în interiorul graniţelor noastre, ci şi la nivel internaţional.

Ortodoxia trebuie să fie, înainte de toate, un factor de incluziune socială. Biserica şi comunităţile ecleziale au un impact esenţial în crearea unei societăţi mai empatice şi solidare. Ca preşedinte al AIO, îmi asum, prin vocaţie şi responsabilitate, rolul de a proteja rădăcinile identitare ale naţiunilor noastre şi de a apăra libertatea creştină şi dragostea faţă de aproapele. În faţa ameninţărilor la adresa democraţiei, dar şi a integrităţii spirituale, Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei trebuie să rămână un bastion al unităţii şi diversităţii spirituale, atât în Europa, cât şi dincolo de graniţele ei.

În discuţiile cu Patriarhul Ecumenic, am abordat şi subiectele importante care vor marca anul 2025 - aniversarea a 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea şi sărbătorirea Paştelui la aceeaşi dată de către toţi creştinii, un moment simbolic ce poate întări şi mai mult unitatea creştinilor. Totodată, anul 2025 va marca şi 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie, prilejuri importante pentru întărirea relaţiilor noastre cu Patriarhia Ecumenică.

Această întâlnire mi-a întărit convingerea că, în calitate de preşedinte al AIO, am datoria să modernizez şi să extind rolul acestei organizaţii, să deschid noi parteneriate cu societatea civilă şi să promovez dialogul interreligios, pentru a proteja atât creştinii, cât şi minorităţile religioase.

În încheiere, doresc să exprim profunda mea gratitudine faţă de toţi cei care mi-au încredinţat această responsabilitate. Mă angajez, cu smerenie şi determinare, să duc mai departe misiunea noastră comună de a apăra şi promova valorile creştine în viaţa publică şi politică.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 156.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 11.30 - sesiunea de vot final; iar după aceasta - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Înainte de a întreba liderii de grup dacă au vreo obiecţie, daţi-mi voie să vă prezint următoarea informare scrisă.

Domnul deputat Daniel Florea ne aduce la cunoştinţă că domnia-sa nu a fost niciodată membru al Partidului DREPT, nu a semnat niciodată nicio adeziune la acest partid, desfăşurându-şi activitatea ca deputat neafiliat din data de 8.08.2024.

Am şi informarea aici, pentru oricine doreşte s-o consulte.

Aşadar, întreb liderii de grup dacă există obiecţii sau observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Şerban Ciprian, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi la vot retrimiterea pentru două săptămâni a punctului 8 aflat pe ordinea de zi - PL-x 320/2024 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2024 pentru completarea art. 71 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, pentru modificarea şi completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, precum şi privind completarea art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea şi finanţarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii.)

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Există acordul liderilor?

USR? AUR? Da.

PSD? Da.

PNL?

Minorităţi?

UDMR?

În regulă.

Nu mai supun votului. Poziţia 8 pe ordinea de zi - PL-x 320/2024 - a fost retrimisă la comisii pentru două săptămâni.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR a dat şi dă dovadă de bunăvoinţă atunci când ceilalţi lideri de grup propun modificări ale ordinii de zi. Avem acum exemplul celor de la PSD, apoi celor de la UDMR, cărora le-am dat acordul pentru a modifica ordinea de zi.

Şi avem şi noi două doleanţe, de a introduce pe ordinea de zi, la punctele 5, respectiv 6, două proiecte de lege - Pl-x 142/2024, o propunere legislativă având ca obiect de reglementare modificarea Anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015, în sensul creşterii numărului de mandate, aşa cum ar fi reprezentativ pentru populaţia reală, a mandatelor alocate Circumscripţiei electorale nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În ziua plenului, nu se poate introduce pe ordinea de zi un proiect, fără acordul liderilor...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Îl cer pe această cale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...pentru că aşa este Regulamentul.

Vă rog să treceţi la următorul punct.

Dar dacă este exact la fel şi nu figurează pe ordinea de zi, vă voi da acelaşi răspuns.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, este vorba de Pl-x 397/2024, cu aceeaşi rugăminte.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acelaşi răspuns vi-l dau, cu tot dragul.

Mulţumesc, domnule Coleşa.

Domnul Benedek Zacharie, Grupul UDMR. (Vociferări. Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

OK. Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

Am solicitat să iau eu primul cuvântul, înaintea colegului nostru de la UDMR, pentru a avea cât de cât coerenţă în ceea ce propunem.

Şi anume, rugămintea noastră este ca punctul 9 în ordinea de zi, Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Colegiului Geodezilor din România, să devină punctul 30 în ordinea de zi, pentru a-l dezbate săptămâna viitoare.

Am reuşit în sfârşit să realizăm testul de proporţionalitate şi trebuie să îl înregistrăm înainte de a proceda la dezbaterea acestei propuneri legislative.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupurile parlamentare au vreo obiecţie?

USR? OK.

AUR? OK.

Minorităţi?

UDMR?

Este în regulă.

Stimaţi colegi,

Poziţia 9 de pe ordinea de zi, cu acordul unanim al liderilor, va figura pe poziţia 30.

Mulţumesc.

Domnule Benedek Zacharie, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 411/2024 - Proiectul de Lege privind instituirea celei de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie, a fiecărui an, ca "Ziua de Curăţenie Naţională" - am dori să-l mutăm de la punctul 15 la punctul 10.

Există acordul liderilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există acordul liderilor?

În regulă.

PL-x 411/2024 se mută de pe poziţia 15 pe poziţia 10.

Mi-aş dori foarte multe şedinţe cu asemenea acorduri unanime.

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Am astăzi o cerere către dumneavoastră, ca punctul 41 de pe ordinea de zi, Pl-x 266/2022 (Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de producţie şi stocare a energiei electrice şi de echilibrare a Sistemului Electroenergetic Naţional, prin construirea şi operarea centralelor eoliene şi fotovoltaice prevăzute cu capacităţi de stocare a energiei electrice), să-l mutăm mai sus, pe punctul 5 pe ordinea de zi, astfel încât să îl dezbatem astăzi.

Este vorba despre un proiect foarte bun, care ar ajuta foarte mult piaţa de energie. Este vorba de facilităţi pentru ca bateriile de stocare să se dezvolte şi aici, în România.

Avem un deficit de stocare. Am văzut preţuri imense în vara aceasta şi nu numai, chiar şi în toamna aceasta, pe piaţa de echilibrare, chiar şi peste 100.000 de lei megawattul, o adevărată aberaţie, dacă stăm şi ne gândim, iar acest proiect vine şi ajută inclusiv piaţa de echilibrare, prin dezvoltarea acestor baterii de stocare.

Acest proiect a mai fost pe ordinea de zi, mai sus, la finalul anului trecut, am fi putut să-l avem adoptat, dar, din păcate, aici, în Camera Deputaţilor, nu ştiu ce butoane...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...s-au apăsat, că proiectul ăsta a ajuns mai jos şi de 9 luni de zile tot stă pe poziţia 40, 50 şi nu ajungem niciodată să-l dezbatem.

Aşa că o să vă rog...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...domnule preşedinte, să supuneţi la vot ca acest proiect să fie adus pe punctul 5 pe ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O voi face.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întreb prima dată, ca de fiecare dată, dacă există acordul liderilor pentru acest subiect? Nu.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Rog colegii din online să fie atenţi la tablete.

Pl-x 266/2022, de pe poziţia 41, pe poziţia 5.

Vot, vă rog.

Cu 44 de voturi pentru, 98 contra, 7 abţineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Domnule Rusu, bănuiesc că pe procedură, vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Este pe procedură şi mai mult în afara procedurii.

Aş dori să fac...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai bine nu spuneaţi.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Aş dori să fac un apel, un apel de solidaritate către toţi cei care încă mai simt româneşte.

Eu vin tocmai de la Galaţi, din localităţile sinistrate - de la Pechea, de la Cudalbi, de la Slobozia Conachi -, unde, vă spun, lucrurile sunt dramatice - există case dărâmate, există femei gravide, există copii mici, există un focar mare de infecţie.

Şi pe această cale fac un apel şi către Ministerul Sănătăţii, să transmită cât de repede posibil acele vaccinuri antitetanos.

Iar pe dumneavoastră, dragi colegi, vă rog, mai ales pe cei care sunteţi în apropiere de zona calamitată, să trimiteţi forţă de muncă cât de multă, să trimiteţi ajutoare constând în materiale de construcţie şi de curăţenie şi, dacă se poate, dragi colegi, să lăsăm pentru o săptămână cel puţin campania electorală şi folfăielile politice şi ranchiunele politice, să ne dăm mâna fiecare, de la fiecare partid, şi să mergem împreună acolo, să vedem situaţia de la faţa locului. Nu arată bine deloc.

De aceea, vă rog încă o dată, fac un apel la dumneavoastră, la umanitatea din dumneavoastră, la tot ce mai există în dumneavoastră, să trimiteţi forţă de muncă şi ajutoare în zonele calamitate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 63/2024.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu.

La articolul unic?

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 65/2024.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 82/2022 privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru automatizarea şi viitorul muncii; PHCD 64/2024.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii privind privilegiile şi imunităţile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în România, semnat la Bucureşti, la 19 martie 2024; PL-x 400/2024.

Dacă Guvernul doreşte să intervină, în calitate de iniţiator?

Doamna Sitaru, vă rog.

Doamna Janina-Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul acord reflectă tradiţia îndelungată de bună cooperare a autorităţilor române cu toate componentele Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cea mai amplă şi cunoscută reţea umanitară la nivel mondial.

De asemenea, corespunde angajamentului politic al Guvernului României de sprijinire a eforturilor comunităţii internaţionale de a răspunde nevoilor de protecţie şi asistenţă ale celor afectaţi de agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Privilegiile şi imunităţile conferite prin acord sunt în mare parte similare cu cele de care beneficiază Organizaţia Naţiunilor Unite şi instituţiile sale specializate, situaţie ce corespunde practicii în materie la nivel internaţional.

În mod suplimentar, acordul prevede scutirea explicită de la plata tuturor taxelor indirecte, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată, alături de taxele directe şi cele vamale, în legătură cu achiziţionarea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru uz oficial, scutirea de la orice taxe sau tarife asociate folosirii căilor de transport pe uscat, fluviale, maritime sau aeriene, în contextul desfăşurării activităţilor specifice, extinderea regimului inviolabilităţii documentelor şi comunicărilor sale asupra celor trimise autorităţilor române, ceea ce presupune în fapt respectarea caracterului lor confidenţial.

Pentru toate aceste considerente, vă rugăm să aprobaţi acest act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnule Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată prin adresa PL-x 400/2024.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii privind privilegiile şi imunităţile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în România, semnat la Bucureşti, la 19 martie 2024. Acordul cuprinde, printre altele, prevederi referitoare la statutul CICR, personalitatea juridică, imunitatea CICR, a bunurilor şi activelor sale, inviolabilitatea sediilor, bunurilor şi activelor CICR, inviolabilitatea arhivelor, facilităţi privind comunicaţiile, confidenţialitatea documentelor, a datelor şi a comunicărilor, resurse financiare, scutirea de taxe, importul, exportul sau tranzitul de bunuri şi servicii.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii?

Domnule Coleşa, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă din titlu vedem drepturile de care se bucură şi se va bucura Societatea de Cruce Roşie Internaţională, drepturi şi facilităţi de care cred că nu se bucură nici măcar o ambasadă. Dar este bine, pentru că Crucea Roşie Internaţională reprezintă o ţară a păcii, nu, şi a ameliorării efectelor războiului.

Dar nu este mai bine să păstrăm pacea?

Ce ni se spune? În contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei şi al crizei umanitare din această ţară, cu impact pe plan regional, actorii umanitari internaţionali s-au mobilizat pentru protecţia persoanelor şi pentru promovarea dreptului internaţional umanitar.

Deci se fac eforturi deosebite pentru a diminua efectele războiului, însă Guvernul nostru, preşedintele ţării ne trag, ne împing într-un conflict armat care, repet, nu este al nostru, şi mare parte a populaţiei române doreşte pacea şi nu doreşte implicarea armată în acest război.

V-am spus şi ieri, a fost o delegaţie a unei manifestări publice, pe care doar Grupul AUR a primit-o şi am fost întrerupt în a enumera ceea ce doreau ei.

Completez acum ce spuneau ei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai aveţi 23 de secunde.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Exprimarea dorinţei poporului român de a fi pace în ţară şi pretutindeni şi stingerea tuturor conflictelor armate pe întreaga planetă, nicidecum extinderea acestora prin orice mijloace, şi neimplicarea României în niciun fel de conflict diplomatic şi militar armat, oriunde în lume.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Crucea Roşie - despre asta era vorba.

Domnule Alexe, vă rog.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Exact, este vorba despre Crucea Roşie, despre o organizaţie care de 148 de ani face bine în această lume.

Partidul Naţional Liberal va vota cele două acorduri - şi cel de la PL-x 400 şi cel de la 401, pentru că Crucea Roşie a făcut bine nu numai atunci când au fost refugiaţii din Ucraina; face bine şi în aceste zile, este în prima linie şi în Galaţi şi în Vaslui. Asta face o organizaţie cum este Crucea Roşie. Şi este normal ca statul român şi noi să fim alături de o asemenea organizaţie, să sprijinim acţiunile şi misiunile lor în România şi în întreaga lume.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie privind statutul juridic şi înfiinţarea unei delegaţii a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în România, semnat la Bucureşti, la 19 martie 2024; PL-x 401/2024.

Mă gândesc că doamna secretar de stat Sitaru doreşte să intervină, din partea iniţiatorului.

Vă rog.

Doamna Janina-Mirela Sitaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege este iniţiat în vederea ratificării Acordului între Guvernul României şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie privind statutul juridic şi înfiinţarea unei delegaţii a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în România, semnat la Bucureşti, la 19 martie 2024.

Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie a transmis autorităţilor române o solicitare urgentă de a deschide o delegaţie în România, având în vedere desfăşurarea activităţii umanitare pe teritoriul României, în beneficiul persoanelor afectate în conflictul armat din Ucraina.

Pe acest fond, în baza acordului, Federaţia poate deschide o delegaţie în România, pe baza consimţământului exprimat de Ministerul Afacerilor Externe.

De asemenea, acordul stipulează în mod expres faptul că prevederile sale nu se aplică Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, a cărei activitate va continua să fie guvernată de prevederile Legii nr. 139 din 29 decembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru toate aceste considerente, vă rugăm să aprobaţi acest act normativ.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Domnul Popa sau...

Domnul Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie privind statutul juridic şi înfiinţarea unei delegaţii a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în România, semnat la Bucureşti, la 19 martie 2024.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, din partea Grupului AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca să fie clar, pentru că un antevorbitor poate... mi s-a părut că a insinuat că Grupul AUR nu ar vota asemenea iniţiative legislative - sigur că Grupul AUR votează şi prezentul PL-x şi pe cel anterior şi repet, aşa cum am spus, Societatea Internaţională a Crucii Roşii, a Semilunii Roşii desfăşoară o activitate care trebuie sprijinită şi suntem de acord cu aceste proiecte legislative, însă este mult, mult, mult mai bine să preîntâmpinăm războiul, să păstrăm pacea, şi nu să luptăm pentru diminuarea efectelor războiului.

Şi reiau ceea ce nu am terminat data trecută - poporul român doreşte ca România să întreprindă demersurile necesare la nivel diplomatic astfel încât să înceapă negocierile pentru încheierea unui tratat de pace, în condiţii realizabile, între Rusia şi Ucraina şi încetarea oricăror demersuri şi acţiuni care ar putea să extindă şi să perpetueze acest conflict, această agresiune a Rusiei asupra Ucrainei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente sau alte luări de cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la stabilirea sediului, adoptat la Dijon, la 21 mai 2022, de modificare a Acordului privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001; PL-x 393/2024.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Domnul Dragoş-Costin Telehuz (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Doamnelor şi domnilor,

Domnule preşedinte,

Prin proiectul de act normativ, România aderă la acest protocol de modificare a Acordului de înfiinţare a OIVV.

Aceasta este calea legală de schimbare a sediului de la Paris la Dijon, o decizie la care România a aderat şi care a fost luată din raţionamente logistice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnule Alda, vă rog, raportul.

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la stabilirea sediului, adoptat la Dijon, la 21 mai 2022, de modificare a Acordului privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Protocolul referitor la stabilirea sediului, adoptat la Dijon, la 21 mai 2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare în forma prezentată de iniţiator.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România; PL-x 71/2024; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul, Guvernul României.

Domnul Constantin-Gabriel Bunduc (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Prezentul proiect are în vedere transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2022/362 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a Directivelor 1999/37/CE, respectiv 1999/62/CE, şi a Directivei (UE) 2019/520, în ceea ce priveşte taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri.

Prin prezentul proiect de act normativ se urmăreşte aplicarea tarifului de utilizare în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2022/362.

De asemenea, se prevede reglementarea exceptării de la obligaţia de plată a tarifelor de plată pentru vehiculele de tip ambulanţă deţinute de autorităţi/entităţi publice, pentru vehiculele folosite în transportul public local de persoane prin servicii regulate, fiind eliminată condiţia de desfăşurare a transportului numai pe raza teritorial-administrativă a unei localităţi şi pentru cele autorizate pentru efectuarea transportului şcolar.

Se reglementează, de asemenea, stabilirea responsabilităţii achitării tarifelor ca fiind în sarcina utilizatorilor români şi străini din statele membre UE, procesele-verbale de constatare a contravenţiei pentru lipsa rovinietei şi a peajului urmând a fi întocmite în baza datelor privind utilizatorului vehiculului, obţinute în mod automat de la Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi.

Domnul Benedek Zacharie, Grupul UDMR, va prezenta raportul.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 20.02.2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor referitoare la aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale - rovinieta -, pentru perioada cuprinsă până la 1 ianuarie 2026. Proiectul transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei (UE) 2022/362.

Potrivit prevederilor art. 62, art. 64 şi ale art. 131 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege în şedinţa din 19.03.2024.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 16.09.2024.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timp de dezbatere?

Domnul Benedek Zacharie:

Două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Urmează vot pentru două minute - timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

153 de voturi pentru, 8 contra, 3 abţineri.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Raportul comisiilor conţine un amendament respins.

Dacă se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în conformitate cu Rezoluţia nr. 265/2023 privind creşterea capitalului social autorizat şi subscrierea la acesta, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; PL-x 381/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ are în vedere aprobarea operaţiunii de majorare a capitalului autorizat deţinut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, subscrierea acţiunilor aferente creşterii de capital şi efectuarea plăţii în conformitate cu Rezoluţia nr. 265, adoptată la data de 15 decembrie 2023.

Valoarea capitalului vărsat suplimentar este de 19,36 milioane de euro, respectiv 1.936 de acţiuni noi emise, cu o valoare de 10.000 de euro/acţiune, plătibili în 5 tranşe anuale egale, care vor fi plătite de Ministerul Finanţelor din sumele alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat în perioada 2025-2029.

Prin participarea la operaţiunea de subscriere a acţiunilor la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, România îşi păstrează aceeaşi putere de vot în cadrul Băncii - 0,48%, precum şi în ceea ce priveşte poziţia în cadrul Constituentei în care este arondată în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog.

Domnul George Şişcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în conformitate cu Rezoluţia nr. 265/2023 privind creşterea capitalului social autorizat şi subscrierea la acesta, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 18 iunie 2024.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deţinut de România în calitate de membru la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu 1.936 de acţiuni, în valoare de 19.360.000 de euro, în conformitate cu prevederile Rezoluţiei nr. 265/2023, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind creşterea capitalului social autorizat şi subscrierea la acesta.

Valoarea capitalului vărsat este de 19.360.000 de euro şi se achită începând cu anul 2025 prin virament bancar în euro, anual, în tranşe egale, până la data de 30 aprilie 2029.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care propun adoptarea Proiectului de Lege pentru majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în conformitate cu Rezoluţia nr. 265/2023 privind creşterea capitalului social autorizat şi subscrierea la acesta, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect. N-aţi omis nimic.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2024 privind abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny"; PL-x 358/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Prin prezenta ordonanţă se instituie cadrul legal pentru ca beneficiarii Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny" să poată depune documentaţia necesară încheierii contractelor de finanţare, să efectueze procedurile de achiziţie publică şi să realizeze investiţia în perioada de derulare a programului, respectiv cel târziu până la data de 31 decembrie 2028, fără a fi condiţionaţi de termene şi fără a genera întârzieri în derularea investiţiei.

Vă propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2024 privind abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny".

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Apostol Alin-Gabriel, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Această ordonanţă arată nepriceperea şi reaua-voinţă a autorităţilor care se ocupă de Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny". Şi explic aceşti doi termeni.

La doi ani după adoptarea Programului naţional "Anghel Saligny", autorităţile publice constată că anumite proiecte din acest program erau cuprinse deja în POIM, ce vor fi preluate de Programul Dezvoltare Durabilă, aşa că aveau dublă finanţare. Şi ce să facă, n-au avut încotro, decât să taie nişte termene, pentru a le scoate din "Anghel Saligny" şi a le aduce în Programul de Dezvoltare Durabilă.

Mai mult decât atât, reaua-voinţă - după ce au tăiat aproximativ 3.300 de proiecte viabile, pentru a face loc unor proiecte care nu aveau documentaţia cadastrală sau de proprietate făcută, aceştia au constatat, la doi ani - repet, la doi ani - că 1.500 de astfel de proiecte nu pot fi desfăşurate, pentru că nu au aceste acte făcute.

Deci asta arată în continuare cât de incompetenţi şi ce mare rea-voinţă are această Guvernare, privind investiţiile publice din România.

Repet, au fost la început 7.700 de proiecte eligibile - aproximativ 130 de miliarde; dintre acestea, au fost tăiate imediat vreo 3.000 de programe de investiţii, multe viabile, ce puteau fi desfăşurate imediat, pentru că aveau documentaţia cadastrală şi de proprietate deja făcută, iar la doi ani de zile constată că din cele 4.400 de proiecte rămase, 1.500 nu pot fi desfăşurate şi, ca să-şi acopere incompetenţa, au tăiat nişte termene, ca să poată prelungi la nesfârşit.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 159/2020 privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp şi 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanţare "ELECTRIC UP"; PL-x 316/2024; procedură de urgenţă.

Guvernul României, în calitate de iniţiator, vă rog.

Cum spuneam, aşa îmi plac titlurile astea scurte!

Domnul Pavel-Casian Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 159/2020 privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 12/2022, se urmăreşte mărirea limitei superioare a puterii instalate în sistemul de panouri fotovoltaice la 150 kWp, de la 100 kWp, pentru asigurarea consumului propriu, a consumului staţiilor de reîncărcare de minimum 22 kW, cu scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic. Totodată, se modifică şi cuantumul ajutorului de minimis acordat beneficiarilor, întreprinderi mici şi mijlocii, în sensul Legii nr. 346/2004, respectiv în sumă de 150.000 de euro/beneficiar.

Deci se modifică puterea instalată în panouri fotovoltaice prin creşterea limitei maxime de la 100 kWp la 150 kWp şi prin introducerea unui sistem alternativ de încălzire-răcire.

Având în vedere experienţa acumulată în primul ciclu, se elimină sintagma "livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional".

Scopul modificării este de a cointeresa operatorii economici în dimensionarea corectă a echipamentelor din cadrul proiectului depus pentru care solicită finanţare, cu scopul evitării finanţării unor proiecte, echipamente nefuncţionale.

Drept urmare, solicităm un vot favorabil.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii, raportul comun, vă rog.

Domnul George Şişcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 159/2020 privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp şi 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanţare "ELECTRIC UP", transmis cu adresa PL-x 316/2024 din 27 mai 2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 mai 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 159/2020. Proiectul vizează introducerea unor modificări faţă de prima ediţie a schemei de finanţare, care a fost derulată în perioada 2020-2023. Prin noul program "ELECTRIC UP 2" se acordă un ajutor de minimis de până la 150.000 de euro pentru fiecare beneficiar. Astfel, trei sferturi din valoarea cheltuielilor eligibile vor putea fi acoperite cu fonduri primite prin acest program, IMM-urile urmând să vină cu o finanţare de 25% din valoarea proiectului. Totodată, se măreşte limita superioară a puterii instalate în sistemul de panouri fotovoltaice la 150 kWp, pentru asigurarea consumului propriu, a consumului staţiilor de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in cu minimum două puncte de încărcare - 2 x 11 kW. Sprijinul acordat IMM-urilor şi sectorului HORECA este dublat de beneficiile de mediu, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic. Totodată, proiectul prevede şi extinderea termenului de implementare a programului de finanţare până în anul 2032, termen care acoperă implementarea şi monitorizarea etapelor 2 şi 3. Programul "ELECTRIC UP 2" va fi finanţat de la bugetul de stat cu 450 de milioane de lei.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2024.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Doamna Cristina Prună, Grupul USR.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că este bine să avem programe care încurajează apariţia prosumatorilor, inclusiv în sectorul privat, să avem mici firme care îşi montează panouri fotovoltaice şi produc energie şi apoi dau surplusul în sistem; e un lucru bun.

Problema cu statul român este că vine şi dă cu o mână, după care vine şi dă totul peste cap.

Mai întâi aţi introdus acea "taxă pe Soare"; aţi interpretat în mod abuziv o directivă europeană şi a trebuit Comisia Europeană să vă spună că n-aţi făcut bine, să nu mai descurajaţi prosumatorii şi, într-un final, după presiune, după ce am depus aici un proiect de lege care să elimine "taxa pe Soare", aţi cedat - ministrul Burduja a dat o ordonanţă de urgenţă şi a eliminat acea taxă, deşi aveam proiect în Parlament. În fine, am acceptat şi aşa, important e rezultatul. Dar ce să vedeţi? În legea de aprobare a aceleiaşi ordonanţe, aici, în Parlament, s-a introdus obligativitatea de stocare - pentru oamenii care şi-au făcut deja aceste investiţii, aţi venit şi aţi pus o condiţie suplimentară. Am depus un amendament, la Senat, să eliminăm această obligativitate, şi a trecut. Sperăm să treacă şi aici, la Camera Deputaţilor.

Mesajul pentru dumneavoastră care e? Rămâneţi consecvenţi. Dacă decidem să încurajăm un anumit sector, cum este acesta al prosumatorilor, atunci haideţi chiar să-l încurajăm, nu să spunem ceva, oamenii urmează acele reguli, instalează panouri fotovoltaice, ajută producţia de energie din România şi, după aceea, după câteva luni, veniţi şi schimbaţi regulile în timpul jocului şi iar daţi peste cap producţia de energie.

Consecvenţa ajută dezvoltarea sistemului energetic, dar regulile astea care se schimbă peste noapte n-o să ajute absolut pe nimeni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Păi, acum, ori e bun ori nu e bun programul? Eu nu înţeleg.

Veniţi aici şi recunoaşteţi că este bun, după care spuneţi, noi am fi vrut să facem aşa.

Stimată doamnă colegă, antevorbitoarea mea, fiţi mai consecventă în ceea ce spuneţi!

Adică... (Vociferări.) ...spuneţi că vreţi să modificaţi ceva, adică aveţi voinţă, dar n-aveţi putinţă. (Vociferări.)

Păi, dacă nu ştiţi cum să faceţi, veniţi la noi, la Grupul Partidului Social Democrat, vă spunem, oamenii experimentaţi în energie. Şi vă dăm şi exemplu. Întotdeauna Partidul Social Democrat a fost alături - chiar dumneavoastră aţi spus - de întreprinderile mici şi mijlocii şi HoReCa.

Iacătă încă un program bun care dă încă o gură de oxigen la ceea ce înseamnă economia României, care dă încă o gură de oxigen la ceea ce înseamnă prosumatori.

Deci, vă rog, măcar aşa, din respect, spuneţi - da, Partidul Social Democrat şi premierul Marcel Ciolacu iau cele mai bune măsuri pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi HoReCa şi sunt alături de oamenii de rând.

Dumnezeu să ne ajute!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnule Dancă, haideţi, vă rog, mai aproape, că după dumneavoastră voi închide şedinţa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, este un proiect bun, Grupul AUR îl va vota, dar vă rog să remarcaţi faptul că pentru aceşti întreprinzători mici şi mijlocii, foarte bine, se creşte puterea maximă instalată de la 100 kW la 150 kW.

Deci o firmă mică sau mijlocie are o putere instalată suficientă până în 150 kW. Dar vă aduc aminte că majoritatea parlamentară a încercat modificarea limitei superioare pentru un prosumator, limita superioară a puterii instalate, ducând-o la 900 kW, asta înseamnă aproape 1 MW putere instalată, ducând situaţia de la încurajarea celor mici, maxim mijlocii, la încurajarea celor mari, la încurajarea unui business, lucru inacceptabil având în vedere faptul că aceşti prosumatori într-adevăr se bucură de facilităţi, care înseamnă că nu trebuie să investească în reechilibrarea reţelei electrice. În momentul în care vine unul cu 1 MW putere instalată, bineînţeles că o dezechilibrează şi costurile pe care fiecare trebuie să le plătim devin foarte mari.

Şi, în acelaşi timp, piaţa totală ocupată de prosumatori, deoarece ei au nişte facilităţi, este limitată, prin legislaţia europeană, la 8% din piaţa totală.

Ca atare, da, 100-150 kW putere instalată - este suficient pentru un prosumator, firmă fiind, chiar mijlocie, iar nu mai mult.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Dancă, vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

Am auzit mai devreme aici câteva inepţii politice.

Cineva înalt, aşa cum îi stă bine unui fiu al Apusenilor, spunea aici o... aproape îi aducea o odă domnului Ciolacu... (Vociferări.) ...cu acest program.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu odă, adevărul!

Domnul Ionel Dancă:

Domnule... stimate coleg, poate n-aţi citit bine, vedeţi că scrie pe ecran, e pe scroll, acolo, este Ordonanţa nr. 159/2020. Este o modificare la ordonanţa şi la programul pe care noi, împreună cu Ludovic Orban, în timpul Guvernului condus de Ludovic Orban, l-am lansat pentru a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii şi HoReCa, pentru instalarea de panouri fotovoltaice. (Vociferări.)

Deci Ciolacu... (Vociferări.) ...Ciolacu nu a făcut decât să aducă noi taxe şi biruri pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru HoReCa; nicidecum nu s-a gândit el, vreodată, în viaţa lui de covrigar, la panouri fotovoltaice.

Deci aici este vorba... aici este vorba despre un program lansat în 2020 de un guvern liberal condus de Ludovic Orban, atunci când PNL-ul avea o conducere liberală autentică.

Ludovic Orban, liberalul autentic de care are nevoie România! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

O singură curiozitate - ce aveţi cu oamenii mai mici din Apuseni?

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Rog liderii de grupuri să-şi anunţe colegii din online să se conecteze şi, de asemenea, să invite colegii în sală.

Vă rog, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am primit lista de vot final şi văd că este o eroare materială şi stafful tehnic a uitat să pună pe lista de vot final un proiect dezbătut ieri, Proiectul Pl-x 300/2017 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal), un proiect al PNL, pe când în PNL mai era o urmă de liberalism, care propunea ca oamenii care muncesc ore suplimentare să fie scutiţi de anumite impozite şi contribuţii, un proiect bun, de spirit liberal.

Haideţi să-l punem pe ordinea de zi, vă rugăm, să întrerupem un pic şedinţa! Rog stafful tehnic să-l pună pe ordinea de zi. A fost dezbătut ieri, trebuie să fie pe ordinea de zi de azi.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da, domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Propun să discutăm la Comitetul liderilor despre această chestiune şi să începem ordinea de zi de vot final.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu avem cum să începem!

Domnul Gabriel Andronache:

Bineînţeles că avem cum să începem!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Nu putem să începem, dacă un proiect dezbătut ieri nu este astăzi pe ordinea de zi de vot final!

Aşa funcţionăm? Aşa funcţionează Parlamentul? Avem un regulament.

Opriţi şedinţa, dacă vreţi să schimbaţi regulamentul, faceţi Birou permanent, trimiteţi modificările la Comisia pentru regulament. În două ore, dacă vreţi să schimbaţi Regulamentul, o puteţi face! Până atunci funcţionăm după un regulament şi acesta spune ca, după ce am dezbătut proiectele, să le votăm.

Deci, vă rog să puneţi Pl-x 300/2017 înapoi pe ordinea de zi!

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Rog liderii de grup să vină până la mine, vă rog!

Da, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Am de făcut o propunere înainte de a începe votul final.

Propun retrimiterea Pl-x 300/2017 la comisiile sesizate în fond.

Mulţumesc.

Atâta timp cât nu am intrat în votul final pot face această propunere.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Supun votului propunerea făcută de domnul deputat Andronache.

Vot, vă rog.

208 voturi pentru, 20 contra, 4 abţineri şi 2 colegi care nu votează.

Propunerea domnului Andronache a fost aprobată.

Intrăm în sesiunea de vot final.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 63/2024.

Vot, vă rog.

235 de voturi pentru, 10 contra, o abţinere. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 65/2024.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 9 contra, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 82/2022 privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru automatizarea şi viitorul muncii; PHCD 64/2024.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 8 contra, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii privind privilegiile şi imunităţile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în România, semnat la Bucureşti, la 19 martie 2024; PL-x 400/2024.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie privind statutul juridic şi înfiinţarea unei delegaţii a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în România, semnat la Bucureşti, la 19 martie 2024; PL-x 401/2024.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la stabilirea sediului, adoptat la Dijon, la 21 mai 2022, de modificare a Acordului privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001; PL-x 393/2024.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România; PL-x 71/2024.

Vot, vă rog.

251 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în conformitate cu Rezoluţia nr. 265/2023 privind creşterea capitalului social autorizat şi subscrierea la acesta, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; PL-x 381/2024.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru, 4 abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2024 privind abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny"; PL-x 358/2024.

Vot, vă rog.

200 de voturi pentru, un vot contra, 59 de abţineri. Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 159/2020 privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp şi 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanţare "ELECTRIC UP"; PL-x 316/2024.

Vot, vă rog.

265 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

Capitolul III. Legi ordinare. Respingeri

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun; PL-x 531/2016.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 15 contra, două abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

12. Propunerea legislativă privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul "Casa radio" situat în Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 174-176 sect. 1; Pl-x 117/2016.

Vot, vă rog.

208 voturi pentru, 3 contra, 53 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal; Pl-x 299/2017.

Vot, vă rog.

187 de voturi pentru, 67 contra, două abţineri. Adoptată.

14. Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Ordinului Geodezilor din România; Pl-x 505/2010.

Vot, vă rog.

261 de voturi pentru, un vot contra, un coleg care nu votează. Adoptată.

15. Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (4) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare; Pl-x 325/2017.

Vot, vă rog.

210 voturi pentru, 51 contra, două abţineri. Adoptată.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea punctului 2 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 317/2017.

Vot, vă rog.

251 de voturi pentru, 9 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Profit de ocazie, stimaţi colegi, deşi acesta este un proiect vechi, e de câţiva ani, să atrag atenţia asupra apetenţei pe care o aveţi în a veni cu tot felul de proiecte, în Parlament, pentru modificări salariale.

Iniţial eram împotriva acestui lucru, dar am ajuns să înţeleg de ce se întâmplă acest fenomen şi el are o singură explicaţie: lenea şi incompetenţa acestui Guvern de a pune în dezbatere publică măcar nişte linii directoare în legătură cu noua Lege a salarizării.

Le spun celor care se pregătesc, îşi freacă mâinile acum ca să ia cuvântul după şi să-mi spună cum am fost eu la guvernare, cum am fost împreună cu colegii mei la guvernare, în 2020, şi ce am făcut eu în anul pandemiei, n-am făcut Legea salarizării, că au avantajul că au majoritate aici şi pe cineva sus, care nu le opreşte microfonul, şi vorbesc, bineînţeles, după. Dar ei ştiu foarte bine, aşa cum ştiu şi românii, că lenea este la dumneavoastră, de doi ani şi jumătate, de când sunteţi împreună cu PNL la guvernare, şi nu aţi pus în dezbatere Legea salarizării din sistemul public. Ăsta este adevărul!

De ce n-o faceţi? Pentru că doriţi, de fapt, să strecuraţi nişte firimituri, să daţi nişte bani şi acum sunteţi strâmtoraţi cu deficitul pe care-l aveţi, dar voi n-aveţi o viziune de a face curăţenie şi reformă în sistemul public.

Iată de ce le spun românilor că nu e suficient să ai toată puterea în Parlament, aşa cum are în acest moment PSD şi PNL, dacă eşti de rea-credinţă, dacă eşti leneş, dacă nu vrei să faci curăţenie în sistemul public, care este plătit din taxele şi impozitele celor din mediul privat.

Nu există alţi bani!

Banii cu care sunt plătiţi toţi cei care lucrează în sistemul public sunt banii celor din sistemul privat. Nu cad bani din ceruri!

Şi, totuşi, nu faceţi ceea ce este corect pentru această ţară!

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Daţi toate facilităţile sistemului public şi este o întrecere pentru a face acest lucru, în loc să faceţi ceea ce este corect, şi anume să dezbateţi Legea salarizării.

Şi închei...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Închei!

Mulţumesc.

Dacă s-ar putea - dar nu vă cred în stare - profesionist, nu caricatura de dezbatere pe Legea pensiilor, de avem acum cozi de pensionari care n-au înţeles şi cărora nu le-aţi explicat care sunt schimbările şi cum le afectează viaţa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Ăsta este stilul în care lucraţi: improvizaţi, neserioşi, leneşi! (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor; PL-x 86/2017.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, 18 contra, o abţinere. Adoptat.

18. Proiectul de Lege pentru completarea art. 999 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 537/2016.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, o abţinere, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Şi ultimul punct.

19. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; Pl-x 486/2015.

Vot, vă rog.

228 de voturi pentru, 13 contra, 13 abţineri. Adoptată.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă şi invit membrii Biroului permanent şi membrii Comitetului liderilor la sala de şedinţe.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.56.