Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Petre-Florin Manole, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 2 octombrie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Prevederile regulamentare le cunoaşteţi.

O să începem cu Grupul parlamentar al PSD şi îl invit pe domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Flagelul drogurilor trebuie combătut acum".

În România, traficul de droguri a crescut pe măsură ce traficanţii şi-au diversificat metodele de distribuire şi au extins portofoliul de produse oferite pentru consum. Pericolul cel mai mare însă îl reprezintă constatarea că vârsta consumatorilor a coborât constant, ajungând până la 10-11 ani. Această tendinţă trebuie oprită.

Gravitatea situaţiei a fost înţeleasă şi instituţiile cu responsabilităţi în combaterea traficului de droguri s-au mobilizat într-un efort fără precedent. Iar rezultatele concrete nu au întârziat să apară.

Doar în perioada 13-19 septembrie, pe teritoriul ţării noastre, Poliţia Română a localizat aproape 500 de persoane care fac obiectul unor semnalări în Sistemul Informatic Schengen. Poliţiştii români au pus în aplicare 17 mandate europene de arestare, au depistat 60 de persoane semnalate de către statele membre ca având refuzul intrării pe teritoriul Schengen şi alte 214 persoane care erau căutate în vederea participării la o procedură judiciară.

Folosesc acest prilej pentru a felicita încă o dată Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române, împreună cu toate structurile care au sprijinit desfăşurarea şi finalizarea acestei misiuni.

Înţelegând pericolul pe care îl reprezintă creşterea consumului de droguri, Parlamentul României s-a alăturat efortului comun de combatere a acestui fenomen extrem de periculos.

Anul acesta, am adoptat Legea "2 Mai", prin care traficanţii de droguri nu mai pot fi condamnaţi cu suspendarea executării pedepsei privative de libertate.

Tot anul acesta a fost adoptată şi legea care prevede înfiinţarea Registrului traficanţilor de droguri, ce va deveni operaţional de la 1 ianuarie 2025.

În sfârşit, aş dori să mă refer aici şi la o a treia lege, adoptată şi promulgată tot în 2024, prin care proprietarii şi administratorii de locuinţe din România riscă până la 5 ani de închisoare dacă tolerează consumul de droguri în casele lor.

Toate actele normative menţionate anterior stau mărturie că există voinţa politică necesară de a combate flagelul drogurilor.

Să avem mereu în vedere faptul că prevenirea consumului de droguri începe cu educarea tinerilor despre pericolul generat de ingerarea acestor substanţe. În acelaşi timp, este important să-i încurajăm pe tineri să se implice în activităţi pozitive şi să le oferim opţiuni alternative. Nu în ultimul rând, noi înşine trebuie să fim un model pentru tineri, un exemplu demn de urmat.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Beniamin Todosiu. Nu este.

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe? Nu este.

Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În data de 1 octombrie a fiecărui an se sărbătoreşte la nivel mondial Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, moment deosebit de important, în care trebuie să ne arătăm preţuirea şi recunoştinţa pentru părinţii şi bunicii noştri, adică celor cărora le datorăm totul. Ziua internaţională a seniorilor este un moment foarte bun şi pentru a evalua modalităţile prin care putem să contribuim la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru persoanele vârstnice.

Stimaţi colegi,

Mă bucur că reforma pensiilor demarată în anul 2021 de ministrul liberal al muncii a ajuns la capăt şi a adus majorări semnificative ale pensiilor pentru peste 3,8 milioane de pensionari. Mă bucur, de asemenea, că am fost între iniţiatorii de la PNL ai legii prin care începând de ieri am majorat la 3.000 de lei plafonul de la care se impozitează pensiile. De asemenea, mă bucur că sub guvernarea PNL am reuşit să utilizăm fondurile europene pentru a acorda tichete sociale şi alte forme de sprijin pentru persoanele vârstnice aflate în dificultate financiară.

Stimaţi colegi,

Dacă situaţia financiară a persoanelor vârstnice s-a îmbunătăţit substanţial cu PNL la guvernare, cred cu putere că următorul pas ar fi să ne concentrăm eforturile să avem cât mai puţine persoane vârstnice singure. În condiţiile în care milioane de tineri români muncesc astăzi peste hotare şi milioane de părinţi aşteaptă îndureraţi în pragul casei, sperând ca nepoţii sau copiii să vină acasă, cred că trebuie să găsim cât mai curând soluţii ca să ne aducem tinerii înapoi în ţară. Pe lângă beneficiile economice, sociale şi demografice uriaşe, cred cu putere că întoarcerea copiilor şi nepoţilor în România, în casa lor natală, ar fi cel mai mare cadou pe care l-am putea face persoanelor vârstnice din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Oana Özmen. Nu este.

Doamna deputat Alina Meclea?

Vă rog, doamnă.

Doamna Alina Meclea:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aş dori astăzi să subliniez un aspect esenţial al guvernării noastre locale, unul care, din păcate, este adesea trecut cu vederea şi de cele mai multe ori subestimat - primarii şi administraţiile locale poartă cea mai mare povară a responsabilităţilor în ceea ce priveşte bunăstarea comunităţilor pe care le reprezintă. Dacă privim cu atenţie structura administrativă a statului, vom observa că toate marile provocări care afectează direct viaţa de zi cu zi a cetăţenilor sunt, în primul rând, gestionate de primării şi, evident, de administraţiile locale. Fie că vorbim de infrastructură, educaţie, sănătate sau servicii publice, primarii sunt cei care au sarcina de a face lucrurile să funcţioneze şi deseori fac asta în nişte condiţii dificile.

Aceşti lideri locali sunt primii care simt nemulţumirile şi presiunile comunităţii şi sunt cei de la care cetăţenii aşteaptă soluţii imediate. Cu toate acestea, în loc să fie susţinuţi de un cadru legislativ funcţional şi de resurse adecvate, ei sunt adesea împiedicaţi să îşi îndeplinească atribuţiile din cauza unui sistem legislativ care nu este adaptat la realităţile din teren. Primarii trebuie să jongleze zilnic cu multiple responsabilităţi, fără a avea la dispoziţie instrumentele necesare pentru a rezolva problemele în mod rapid şi eficient.

Legislaţia actuală le pune piedici, în loc să le ofere soluţii, creând un mediu birocratic complicat, cu reglementări ce nu reflectă nevoile reale ale comunităţilor. Această situaţie îngreunează fiecare etapă a administraţiei locale, de la aprobarea proiectelor până la implementarea lor, încetinind progresul şi afectând calitatea serviciilor.

Bugetele, deşi ne depăşesc pe noi, de cele mai multe ori, sunt o altă problemă critică. Primarii sunt forţaţi să gestioneze resurse limitate şi să prioritizeze strict necesităţile urgente, în detrimentul investiţiilor pe termen lung. În aceste condiţii, de cele mai multe ori, aceste limitări financiare afectează şi recrutarea personalului calificat. Cu salarii neatractive şi un mediu de lucru marcat de constrângeri birocratice, administraţiile locale au mari dificultăţi în a atrage profesionişti competenţi care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor.

De aici derivă o situaţie paradoxală - cei care au cele mai multe responsabilităţi şi sunt vizaţi de cele mai mari aşteptări din partea cetăţenilor, respectiv primarii şi consiliile locale, sunt, în acelaşi timp, şi cei care dispun de cele mai puţine resurse şi de cel mai mic sprijin legislativ.

Trebuie să ne asigurăm că bugetele locale sunt suficient de mari pentru a acoperi nu doar funcţionarea de zi cu zi a comunităţilor, ci şi pentru a atrage personal calificat, capabil să gestioneze marile proiecte de infrastructură, educaţie, sănătate şi alte servicii esenţiale. Primarii trebuie să fie susţinuţi prin măsuri legislative care să le permită să răspundă eficient nevoilor comunităţii, iar noi, ca parlamentari, avem obligaţia de a le oferi cadrul legal pentru acest lucru.

Mulţumesc.

Deputat Alina Meclea, PNL, Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Adrian Giurgiu. Nu este.

Domnule deputat Alin Apostol, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

10 miliarde de lei putem economisi anual dacă reorganizăm teritorial România. Cam cât 2.000 de kilometri de autostradă făcuţi anual. Înţelegeţi cât de mult pierde România pentru că PSD şi PNL doresc controlul votului politic din localităţile mici, în detrimentul bunăstării cetăţenilor? Nu contează că nu pot să atragă fonduri europene, nu contează că risipesc bani pe terenuri de fotbal în pantă; pe ei îi interesează doar ca să poată să controleze votanţii prin ameninţări de genul - nu-ţi dau adeverinţă agricolă pentru nu ştiu ce teren, îţi tai ajutoarele sociale sau nu-ţi dau autorizaţie de funcţionare - sau, mai grav, le dau bani. Dacă în Bucureşti s-a întâmplat acest lucru, vă daţi seama ce prăpăd este în mediul rural?

7 miliarde de lei putem economisi anual prin reorganizarea consiliilor judeţene în 8 astfel de judeţe. În acest moment, forma lor de organizare este de tip mafiot - tu, primar din localitate, dacă nu eşti cu noi, nu-ţi oferim fonduri pentru dezvoltare; dacă eşti împotriva noastră, nu numai că nu-ţi oferim fonduri pentru dezvoltare, dar îţi trimitem şi controale pe cap, zi de zi. În acest fel nu pot funcţiona astfel de consilii judeţene. De aceea, trebuie să funcţioneze ca nişte guverne regionale care să atragă fonduri europene şi naţionale pentru dezvoltare sustenabilă, ţintită şi coerentă, să aibă o strategie de dezvoltare pe economie, agricultură, infrastructură, sport şi aşa mai departe, în funcţie de specificul fiecărei regiuni.

Aşa că, dragi parlamentari, vă invit să dezbatem şi să avem o dezbatere vie despre nevoia de reorganizare teritorială a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Domnule deputat Sorin-Titus Mucaciu, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor şi doamnelor,

Tehnologia aceasta mARN continuă să prolifereze.

În Japonia, acum standardizarea a aprobat un nou vaccin care se numeşte "Self-Amplifying RNA" sau "Self-Amplifying Replicon RNA". Dar acest vaccin are aceleaşi probleme pe care le-a avut şi mARN-ul - nu poate fi dozat. Şi problema este că atunci când se introduce în corp un complex de factori care să autoreplice mARN-ul, nu ştim care va fi rezultatul final, ce cantitate de "spike proteins" se va produce, pentru că între imunostimulare şi "spike protein" patologică este o distanţă foarte mică. De aceea, complicaţiile care apar, mai ales că sunt impurităţi în aceste fiole - McKernan a găsit ADN care dovedeşte că prin procesul de fabricaţie nu se elimină ADN-ul care ar trebui să fie complet eliminat. Nu mai spun că mai există şi factori, cum e promotorul SV40, care e clar că se află la originea complicaţiilor de tip oncologic, pentru că aceste reacţii adverse ale vaccinurilor de acest tip sunt foarte multe.

Noi am ignorat total acest lucru şi am avut ghinionul ca această procedură experimentală să fie amplificată, adică să fie folosită la noi în ţară de către cioclii vaccinării obligatorii.

Vă aduc aminte că în anul 2020, în primăvară, au venit cu o lege din 2017 şi noi a trebuit să combatem această lege cu 90 de amendamente; apoi a venit vaccinarea obligatorie la locul de muncă, pe care tot noi am combătut-o. Şi această sarabandă a continuat. Domnul ministru a adus aberaţia strategiei de vaccinare în vara acestui an.

Dar acum aflăm un lucru nou - că doamna şefă a Casei de Asigurări este de părere că obligativitatea vaccinării nu trebuie discutată.

Deci cioclii vaccinării obligatorii se întorc. Asta trebuie să ţineţi minte atunci când vă duceţi la vot, că nu scăpaţi de aceşti oameni care vor să vă vaccineze prin coerciţie sau prin vaccinare obligatorie.

Nu există decât o singură metodă - să-i scoatem de la butoane pe cei care îi sponsorizează, adică PSD...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

...şi PNL. (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu colegii neafiliaţi.

Domnul deputat Mihai Ioan Lasca. Nu este.

Domnul deputat Cristian-Paul Ichim. Nu este.

Domnule Dumitru Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "România, la un pas de război".

Ieri, marţi, 1 octombrie 2024, plenul reunit al Parlamentului României, Senatul şi Camera Deputaţilor, cu un vot majoritar covârşitor, a votat pasul decisiv spre război cu Federaţia Rusă. Din 281 de parlamentari prezenţi, doar 15 au votat contra. PNL, PSD, UDMR, minorităţi, USR şi AUR au votat pentru război cu Federaţia Rusă. Comisiile de specialitate au avut raport unanim - şi e vorba despre Comisiile pentru apărare -, iar în aceste comisii toate partidele politice, inclusiv Partidul AUR, au reprezentanţi.

Deci, oameni buni, trebuie să înţelegem că perioada pe care o traversăm este extrem de dificilă.

Noi, cei 15, am votat contra războiului, am votat pentru pace. Pacea înseamnă siguranţă. Pacea înseamnă linişte. Pacea înseamnă prosperitate. Pacea înseamnă viaţă. Războiul înseamnă moarte. România nu trebuie să intre în acest război care nu ne aparţine.

De aceea, trebuie, pe ultima sută de metri, să încercăm să oprim această apocalipsă.

Nu trebuie să uitaţi, dacă o să ajungem la vot în noiembrie şi decembrie 2024, că PSD, PNL, UDMR, minorităţi, USR şi AUR au votat pentru moarte, au votat pentru război.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Să ştiţi că viitorul nu aparţine sataniştilor, nu aparţine globaliştilor. Viitorul aparţine patrioţilor. Viitorul aparţine naţiunilor suverane independente, care ştiu să îşi protejeze cetăţenii şi care îşi respectă vecinii.

Dumnezeu să ocrotească România!

Deputat Dumitru Coarnă, SOS România, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Oana Özmen, vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi - "Importanţa colectării şi analizei datelor în formularea politicilor publice".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-o lume tot mai complexă şi interconectată, România trebuie să îşi fundamenteze politicile actuale şi viitoare folosind informaţii verificate, obţinute din date sigure. Această abordare este esenţială nu doar pentru a sprijini un act de conducere eficient, ci şi pentru a consolida substanţial democraţia, prin consultare publică reală, constantă şi de impact.

Colectarea şi analizarea datelor reprezintă prima şi cea mai critică etapă în formularea politicilor publice, stând la baza deciziilor informate. Statistica joacă un rol crucial în domenii precum energia, tranziţia energetică şi eficienţa energetică pentru clădiri şi industrie. Datele precise şi actualizate contribuie la dezvoltarea soluţiilor sustenabile şi la implementarea măsurilor necesare pentru un viitor mai verde şi mai eficient.

Statistica oficială este vitală pentru toţi cei implicaţi în luarea deciziilor. Factorii de decizie şi administraţia se bazează pe date statistice pentru a elabora politici publice eficiente, economiştii folosesc aceste informaţii, iar cercetătorii şi sociologii analizează tendinţele şi comportamentul social într-un mod obiectiv şi riguros. În ultimii ani, am asistat la o creştere accelerată a volumului de date şi la dezvoltarea tehnologiilor digitale, care au simplificat colectarea şi procesarea informaţiilor într-un mod mult mai eficient. Instrumente precum inteligenţa artificială şi analiza de date au schimbat fundamental modul în care interpretăm şi utilizăm datele statistice.

România dispune de resurse în acest sens, atât la nivel naţional, cum ar fi Institutul Naţional de Statistică, cât şi la nivel european, precum Eurostat, pe care trebuie să le valorifice eficient.

În cel mai recent raport al său, publicat în iulie 2024, Comisia Europeană oferă o imagine detaliată asupra progreselor realizate pentru a îndeplini obiectivele şi ţintele digitale stabilite până în 2030. Anul acesta, raportul este însoţit pentru prima dată de o analiză a foilor de parcurs strategice naţionale referitoare la deceniul digital, care descriu măsurile, acţiunile şi finanţările planificate la nivel naţional pentru a sprijini transformarea digitală a Uniunii.

Analiza Comisiei relevă că, în condiţiile actuale, eforturile colective ale statelor membre nu sunt încă suficient de îndrăzneţe pentru a atinge ambiţiile UE. Printre deficienţele identificate se regăsesc necesitatea unor investiţii suplimentare, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, în domenii precum competenţele digitale, conectivitatea de înaltă calitate, adoptarea inteligenţei artificiale şi analiza datelor de către companii, producţia de semiconductori şi dezvoltarea de ecosisteme de către start-up-uri inovatoare.

România trebuie să pregătească o astfel de foaie de parcurs, să îşi intensifice eforturile în colectarea şi analiza datelor relevante...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

...şi să promoveze simultan dezvoltarea competenţelor digitale pentru a promova şi respecta politicile publice de calitate.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, Bucureşti.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Tot din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Noi provocări în lumea de astăzi".

Recent am văzut cu toţii cum, pe fondul acestui conflict pe care Rusia îl derulează în Ucraina, această agresiune a regimului Putin, Rusia a mers mai departe şi a trecut la un pas care ne aduce nu doar mai aproape de Războiul Rece, că deja suntem într-un nou război rece, ci mai aproape de era stalinistă, respectiv modificarea doctrinei nucleare a Rusiei, care prevede de această dată inclusiv posibilitatea folosirii de capacităţi militare nucleare împotriva unui stat non-nuclear.

Vedem cu toţii cum lumea, în ultimii ani, este marcată de aceste tendinţe autoritariste, totalitariste şi, nu în ultimul rând, aceste forme de agresiune pe care cu toţii le credeam a fi uitate de mult şi depăşite de lumea zilelor noastre.

Dar oare de ce?

De departe cel mai grav lucru îl reprezintă decăderea politicului, decăderea a ceea ce reprezintă dialogul şi a ceea ce reprezintă capacitatea dreptului internaţional de a soluţiona problemele majore ale lumii.

Dar cel mai rău lucru este faptul că adesea sunt tolerate personaje politice precum este Putin sau regimuri dictatoriale precum este cel din Rusia şi sunt acceptate. Iar acceptarea pentru astfel de regimuri care cred că prin teroare, prin crimă şi prin represiune pot determina viitorul lumii este un fapt inacceptabil.

Din păcate, lumea de astăzi tinde să uite învăţămintele teribile, crunte, ale celor două războaie mondiale.

Şi nu doar că poate ne aflăm într-un nou război rece, ci ne aflăm într-o nouă perspectivă geopolitică mondială, care ne aminteşte de epoca Rusiei Sovietice, care ne aminteşte de regimurile totalitare şi criminale care au însângerat Europa secolului XX.

De aceea, cred că este foarte important ca aceste false modele, precum este Putin, precum este regimul politic de la Kremlin, să nu fie sub nicio formă, să le spunem aşa, cauţionate, nuanţate, pentru că în spatele acestor nuanţe, de cele mai multe ori se ascunde cea mai teribilă propagandă totalitară. Iar rusofilia, propaganda putinistă, dezinformarea, tot ce ţine de acest apanaj totalitar al Rusiei agresoare, Rusia care comite crime de război în Ucraina, în aceşti ani ai postmodernităţii, nu pot reprezenta sub niciun fel forme de expresie a unui dialog normal şi civilizat în societate.

Cred că este timpul să separăm binele de rău, lumina de întuneric şi să nu uităm că nu putem tolera sub nicio formă gândirea totalitară, retorica represivă şi acţiunea criminală a unor dictatori precum Vladimir Putin şi cei care îl susţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Felician Cozma, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Declaraţia mea politică se intitulează "Pierdut ministru al agriculturii! Nu oferiţi recompensă!".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte,

Agricultura din România a fost lovită anul acesta din toate direcţiile: secetă, grindină, inundaţii, dăunători, importuri necontrolate de cereale şi mai multe epidemii care au decimat zootehnia. Ne-am fi aşteptat ca ministrul agriculturii, al cărui nume nu e cunoscut aproape de nimeni, să îşi rupă cămaşa de pe el, să se certe cu Ciolacu ca să obţină pentru fermierii români bani pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, subvenţii mai mari, extinderea programului antigrindină şi eliminarea epidemiilor care au distrus munca de o viaţă a sute de fermieri români. Deşi agricultura românească produce o parte semnificativă din PIB-ul ţării, este tratată cu totală indiferenţă de actualul Guvern.

Bine, sunt şi fermieri care o duc foarte bine şi sunt sprijiniţi. Sunt aceia care roiesc în jurul baronului Stănescu şi a afacerilor sale dubioase.

Stimaţi colegi,

Marii "patrioţi" socialişti care conduc astăzi soarta agriculturii româneşti nu fac altceva decât să stimuleze importurile de mâncare şi să împiedice fermierii români să supravieţuiască. Un simplu exemplu ne arată neputinţa, nepriceperea şi reaua-credinţă a ministrului agriculturii şi a autorităţii sanitar-veterinare din subordinea Guvernului - închiderea târgurilor de animale.

Ştiţi care a fost pretextul? Că numai aşa scăpăm de pesta porcină, de gripa aviară şi de pesta micilor rumegătoare. Ar fi fost bine să scăpăm fermierii de aceste boli, însă, în loc să avem mai puţine cazuri, avem mai multe. Pesta porcină are mai mulţi ani de când a apărut în România.

Deci, închiderea târgurilor şi oboarelor are efect zero pentru combaterea bolilor şi un efect devastator pentru românii din mediul rural care nu-şi pot vinde oile, viţeii sau porcii din ogradă.

Dacă Stănescu era crescător de animale, nu producător de stuf, cu siguranţă târgurile nu ar fi fost niciodată închise, iar bolile ar fi fost combătute eficient.

După experienţele nefericite cu Daea, Barbu şi alte asemenea personaje, putem să spunem că PSD dăunează grav agriculturii româneşti.

Adrian Cozma, deputat de Satu Mare.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR şi îl invit pe domnul deputat Adrian Giurgiu.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Centurile din Mureş, în întârziere continuă".

Stimaţi colegi,

Situaţia proiectelor de infrastructură din judeţul Mureş este dezamăgitoare şi e timpul să spunem lucrurilor pe nume. De prea mulţi ani ni se promit îmbunătăţiri, dar realitatea e că lucrurile se mişcă extrem de încet.

Veţi auzi în campanie aceleaşi promisiuni exact de la cei responsabili de întârzierile actuale. Varianta ocolitoare Sighişoara, care ar fi trebuit să fie gata în 2026, avansează în ritm de melc. La aproape 2 ani de la emiterea acordului de începere a lucrărilor, încă suntem în faza de exproprieri. Cât să mai aşteptăm până când vom vedea un progres real? Câte accidente mai trebuie să aibă loc ca să începeţi construcţia?

Şi la Reghin situaţia e la fel de blocată. Deşi primăria a început procesul de achiziţie pentru proiectare şi execuţie, autorizaţia de construire încă nu a fost emisă, iar documentele cadastrale pentru exproprieri parcă nu mai ajung la final. Aşa ceva nu e acceptabil. Câte camioane mai trebuie să treacă prin oraş, să zguduie blocurile, noapte de noapte, până să începeţi să vă faceţi treaba?

În cazul variantei ocolitoare Târgu Mureş, lucrurile nu sunt cu mult mai bune. Se vorbeşte de obţinerea avizelor tehnice, dar asta nu înseamnă decât că proiectul bate pasul pe loc.

Până când să mai suporte mureşenii un oraş sufocat de TIR-uri, să-şi piardă zeci de ore în trafic? Aceste întârzieri continue nu sunt acceptabile.

În calitate de deputat de Mureş, voi continua să cer explicaţii şi să interpelez Ministerul Transporturilor şi să lupt pentru ca mureşenii să aibă centuri ocolitoare şi să aibă infrastructura pe care merită şi pe care o plătesc din taxele lor.

Deputat de Mureş, Adrian Giurgiu.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Mircia Chelaru. Nu este.

Domnule deputat Mihail Albişteanu, vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Copiii familiei Samson trebuie să se întoarcă acasă!".

Stimaţi colegi,

Vreau să aduc în atenţia publică o situaţie gravă, care îi priveşte pe cetăţenii români aflaţi peste hotare.

În ultimii ani se înregistrează o creştere îngrijorătoare a frecvenţei cazurilor semnalate privind situaţii în care cetăţenii români, aflaţi, în primul rând, în state europene, au fost separaţi forţat de copiii lor, de către autorităţi naţionale cu competenţe în materie de protecţia copilului din respectivele ţări, adesea, în condiţii contestabile sau chiar abuzive. Amintesc aici cazul familiei Butnariu, în Norvegia, şi cazul familiei Furdui, în Germania.

Cu o astfel de situaţie ne confruntăm acum şi în cazul Suediei, unde serviciile sociale au reţinut două fete românce, minore, Sara şi Tiana, care încă nu au împlinit 14 ani, şi care au fost luate din sânul familiei şi duse la sute de kilometri distanţă.

Deşi autorităţile suedeze au constatat că nu există în familia Samson vreo dovadă că fetele ar fi fost supuse unor posibile violenţe, totuşi, serviciile sociale suedeze refuză, de aproape doi ani, să le readucă acasă pe cele două copile. Motivul? Acela că familia ar "îndoctrina religios" fetele şi că li s-ar inocula idei prin care acestea să fie îndepărtate de ideologia LGBTQ. Deşi cele două fete deţin exclusiv cetăţenia română, demersurile statului român în acest caz au fost extrem de timide. Ca urmare, sănătatea fetelor s-a deteriorat continuu, iar una dintre ele a avut mai multe tentative de sinucidere. Situaţia este gravă şi urgentă.

De aceea, cer autorităţilor române să acţioneze repede şi hotărât, inclusiv prin sesizarea forurilor internaţionale competente, pentru a salva fetele familiei Samson din mâinile unei instituţii care răpeşte copiii imigranţilor, pentru a-i da spre adopţie tuturor dubioşilor. Copiii românilor nu sunt proprietatea nimănui, şi dacă Guvernul de la Bucureşti nu acţionează pentru protejarea acestora, înseamnă că puţin îi pasă de poporul ale cărui destine susţine că le gestionează.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Traiul pe datorie este moştenirea acestei coaliţii care guvernează România"

Majorarea impozitelor şi taxelor, creşterea sistematică a preţurilor la alimente şi utilităţi, îngroşarea aparatului public, întârzieri majore în implementarea PNRR şi un grad mic de absorbţie al fondurilor structurale, acestea sunt "marile realizări" ale coaliţiei de la guvernare. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea figurează mai mult pe hârtie, deoarece toate marile proiecte de ţară au întârzieri majore.

Aşa cum arată situaţia actuală a economiei, cu siguranţă, România va încheia anul 2024 cu un deficit bugetar de 7%. Asta înseamnă cu peste două procente peste pragul asumat de coaliţia de la guvernare.

În ultimele luni, cele mai mari venituri la bugetul de stat au fost sumele provenite aproape în exclusivitate din majorarea impozitelor pe salarii, venituri şi profit, pe contribuţii sociale şi TVA. Cu alte cuvinte, s-au strâns bani din presiunea pusă pe cetăţenii contribuabili. În schimb, cheltuielile au depăşit cifrele de anul trecut şi se regăsesc cel mai mult în susţinerea uriaşului aparat de stat şi în pomenile electorale promise de coaliţie, pentru a se asigura că şi guvernarea viitoare tot lor le aparţine.

România s-a angajat, prin PNRR, că va face revizuirea cadrului legal în vederea consolidării sistemului fiscal şi creşterii veniturilor colectate de administraţia fiscală. Dar, nu este clar în ce direcţie se îndreaptă planurile acestei coaliţii. Măsurile luate până acum au fost nişte cârpeli fiscale care doar au bifat jaloanele planificate în PNRR.

În aceeaşi categorie de măsuri s-ar putea încadra şi cea mai nouă soluţie găsită de Guvern pentru rezolvarea deficitului bugetar. În loc să rezolve o problemă structurală printr-o reformă asumată pe termen lung, Guvernul vrea să negocieze cu Comisia Europeană un acord pompieristic de reducere a deficitului bugetar pe şapte ani. Prin acest plan se încearcă scăderea deficitul cu câte 0,74% din PIB, în fiecare an, până va ajunge iar la pragul european de 3% din PIB, undeva în 2031.

Iar preţul pe care îl vor plăti românii pentru această idee genială a coaliţiei este o altă creştere a taxelor şi impozitelor, cel mai probabil chiar de la începutul anului viitor. Sună deja familiar şi extrem de îngrijorător. Trăim într-un cerc vicios în care statul se împrumută ca să cheltuiască enorm. Şi ca să plătească datoria pune presiune pe cei pe care ştie că se poate baza cu certitudine, adică pe cetăţenii care îşi plătesc cu responsabilitate taxele şi impozitele.

Sunt foarte puţine informaţii publice despre câţi bani colectează lunar ANAF de la marii datornici. Firmele şi companiile cu datorii enorme la stat par că trăiesc într-un paradis fiscal, pe când cetăţenii români trăiesc din datorie în datorie, deşi muncesc în fiecare zi.

România trebuie să reducă cu adevărat evaziunea fiscală şi să elimine risipa din anumite sectoare de cheltuieli. Românii au nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi normalitate. Suntem datori să le oferim copiilor noştri şansa la un nivel de trai mai bun şi implicit la o mai bună calitate a vieţii.

Deputat Cristian-Paul Ichim.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Mircia Chelaru.

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distingi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Despre impostura politică a acelora care detestă militarii".

Se ştie de ce anume tratament murdar şi plin de inepţii politice au avut parte militarii rezervişti români, începând cu regimul autocrat al lui Băsescu, care, în loc să-i protejeze, devenise "glanetaşul statului", aruncând cu invective, epitete şi etichetări total nedemne, umilitoare şi sperjure.

Repede l-au acompaniat foştii "gurişti" - adică muncitorii cu gura - strecuraţi prin mai toate partidele cu acelaşi numitor comun postdecembrist.

Şi uite aşa, au hăcuit instituţia şi legea militară după cheremul "celui de sus pus" şi porunca "celui de afară adus".

Cert este că vocile cele mai răcnite veneau dinspre galbenul liberal, care din militari nesimţiţi şi lipitori sociale nu ne scoteau. Nu dau nume, pentru că nu vreau să exonerez prin omisiune vreunul.

Şi uite aşa, de aproape 20 ani, militarii rezervişti români, pensionaţi la impuse sau după datina timpului de viaţă, s-au trezit a fi, din "Slujitori ai Patriei", în "Inamici ai Poporului".

Şi această oaste tăcută a îndurat cât a putut aceste nevolnicii, încercând să-şi apere demnitatea în instanţe, deschizând procese contra acelora care aveau obligaţia instituţională să-i apere.

Mare ruşine!

Şi nicăieri în Europa, de regăsit aşa ceva!

Mai apoi, libertarienii şi antimilitariştii au găsit de cuviinţă să inventeze noua pensie specială, pe care, alăturat aceloraşi liberali, aveau să o strecoare ca pe o anatemă în PNRR. Îmi place cum se accentuează, după modelul prezidenţial.

Altă mizerie!

Mă uit cu uimire şi grea înţelegere la aceşti homunculi politruci care astăzi, cu deficit de încredere şi spaima alegerilor, pun repede de o lege care să producă, chipurile, o minimă reparaţie seniorilor militari. Anume, de a egaliza valoarea gradului militar din rezervă cu cel al militarilor din activitate. Au furnizat amendamente şi completări, ba vor să scoată o lege nouă, strict "made" liberală, care deja a primit avize negative pe traseul legislativ şi se dau de ceasul morţii din dragoste spontană pe toate Tv.UM.urile năimite!

Discursuri de constatare în uimire, paternalisme găunoase emise "Guran"-istic şi pe undeva o firavă "mea culpa" şi plasarea urâtei moşteniri în seama celui de dinainte!

Făţărnicie şi duplicitate ordinară!

Am încercat să respect deontologia profesională, apelând raţional şi condescendent la decidenţii în exerciţiu, oferindu-le soluţii aplicabile şi garantate. Pe unde le-a intrat, pe acolo le-a şi ieşit.

Pentru că unii nu au simţul valorii şi respectului, iar alţii sunt tocmiţi de a produce criminal rupturi sociale grave şi dezagregări instituţionale.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Mircia Chelaru:

Închei!

Şi acum cheia problemei, ca mare surpriză legislativă.

Domnilor de la toate ministerele şi instituţiile de forţă, de la Consiliul Legislativ şi voi, cei de la Casele de pensii sectoriale,

Există şi este în vigoare Legea nr. 49 din 1995. Nicio altă lege nu a modificat-o sau abrogat-o. Articolele 1-3 sunt explicite şi faptul că nu se aplică este un grav abuz în serviciu al acelora care au obligaţia să vegheze la aplicarea legii în deplină legitimitate.

Vă rog, cu decenţa necesară, luaţi Legea nr. 49 din 30 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircia Chelaru:

... nr. 106 din 31 mai 1995, în forma sa actualizată, până la 1 octombrie 2024, şi faceţi dreptate pentru militarii din rezerva Sistemului Naţional de Apărare a României.

General în rezervă, profesor doctor, deputat din Circumscripţia nr. 3 Argeş, Alianţa pentru Unirea Românilor.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru îngăduinţă.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, urmează doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Armata Roşie e aici. Impunătoare, ameninţătoare, cu comportament de mafie. Şi nu, nu sunt ruşii, dar se comportă ca sovieticii. Sunt Partidul Social Democrat. PSD spune că a luat trofeul alegerilor din iunie 2024 şi se pregăteşte şi pentru cel din decembrie 2024. Nu poţi însă să spui că ai câştigat alegerile, când tu, de fapt, ai cumpărat voturi, ai intimidat oamenii să meargă să te voteze, plasând în faţa fiecărei secţii de vot un om care stătea cu lista să numere cine merge şi cine nu merge la vot.

I-ai ameninţat nu doar pe angajaţii la stat, dar şi pe cei din privat că ar fi bine să fie cu PSD şi să susţină PSD, ca să fie bine, ca să nu fie rău, că, dacă nu, ştii, vin controalele pe capul lor.

Printr-o hotărâre de Guvern, ai eliminat reprezentanţii din secţiile de vot ai partidelor noi şi ai pus reprezentanţi ai minorităţilor, care nici măcar nu aveau candidaţi. Tot oamenii PSD-ului.

Ce voturi să păzeşti, domnule Ciolacu, când nici măcar nu ai candidaţi?! Ai comasat alegerile locale cu cele europarlamentare într-un mod ilegal şi imoral. Şi, ca să acopere această nelegiuire, ai dat drumul la scandalul familiei Şoşoacă, care, la un semn, s-a stins.

Ai racolat echipe de interlopi care urmăreau competitorii politici şi le distrugeau pliantele şi materialele, ca să nu ajungă în mâinile votanţilor.

La Deva am fost intimidaţi şi ameninţaţi de interlopii PSD că vom fi linşaţi. Este un dosar deschis la poliţie în acest sens.

Iar acum, la bisericile româneşti din Italia, nimeni nu are voie să adune semnături. De ce? Pentru că doar oamenii PSD-ului au voie să strângă semnături.

Ruşine! Domnule Ciolacu şi partidul dumneavoastră, aţi fi fost deştepţi să trăiţi şi să lăsaţi şi pe alţii să trăiască. Doar că PSD-ul vrea tot, vrea şi capra vecinului şi vrea să şi moară vecinul. Să nu mai respire nimeni în România, dacă nu este cu PSD. Reprezentarea în societate prin mai multe partide independente nu există, ci doar prin partide controlate, opoziţia controlată.

Totul are o limită, domnule Ciolacu, şi nu se poate să trăim într-un sistem care nu doar că nu ne ajută, dar ne sufocă.

Democraţia, statul de drept şi libertatea de a alege nu au voie să fie nişte concepte goale în România.

Vrem alegeri libere şi vrem şanse egale pentru toţi cei care vor să candideze. E destul că aţi abuzat de hotărârile de Guvern şi de deciziile Biroului Electoral Central, care se bat cap în cap, ca să faceţi ce vă convine. Chiar trebuie să mergem şi să ne adresăm celor 200 de instituţii, institute şi asociaţii pentru democraţie, drepturile omului şi votul corect din Europa, ca să avem şi noi alegeri corecte în România?!

Destul, domnule Ciolacu, România nu este a PSD-ului!

Mulţumesc mult.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Boris Volosatîi. Nu este.

Atunci, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează "Câteva măsuri simple pentru asigurarea succesului economic al României!".

Succesul economic al României poate fi realizat prin măsuri simple, cum ar fi: eliminarea corupţiei. Odată cu aceasta vom atrage mai mulţi investitori, care vor deschide afaceri ce vor angaja cetăţeni bine plătiţi. Guvernul trebuie să impună legi stricte care să elimine orice urmă de corupţie şi să o facă practic imposibilă. Există unele caracteristici comune în rândul economiilor mai sărace. Aceste ţări tind să aibă mai multă corupţie în sistemul lor, ceea ce le împiedică să obţină creştere economică.

A două măsură, pe care orice guvern de bună-credinţă ar trebuia să o ia, este stabilirea unei impozitări minimale. Ratele scăzute de impozitare vor atrage multe afaceri străine, cât şi autohtone. Pe măsură ce mai multe companii investesc în economie, acestea stimulează creşterea economică.

Când oamenii ştiu că majoritatea veniturilor vor fi în mâinile lor, le oferă acestora un stimulent pentru a creşte productivitatea, pentru a-şi creşte veniturile; pe măsură ce veniturile lor vor creşte, vor consuma mai mult, ceea ce îmbunătăţeşte economia generală.

A treia măsură pe care orice guvern responsabil ar trebui să o ia este creşterea nivelului de educaţie a populaţiei. Un popor educat nu poate fi manipulat. Educaţia porneşte de la cei şapte ani de acasă, în care părinţii au un rol principal, apoi continuă cu şcoala generală, liceul sau şcolile profesionale şi facultatea. Persoanele educate, cu studii, specializate şi de calitate, ar putea beneficia de salarii mai mari. Cel mai valoros bun al unui popor sunt oamenii săi.

Dacă administraţia investeşte mult în oameni şi îi educă, mai multe companii ce vor avea nevoie de angajaţi cu o înaltă calificare ar fi atrase, şi aceştia din urmă vor avea salarii mai mari.

A patra măsură este cea de stimulare a economisirii şi economiilor cetăţenilor. Pe măsură ce veniturile oamenilor cresc, Guvernul ar trebui să creeze oportunităţi pentru cetăţenii care economisesc, ca o parte din veniturile lor să se ducă într-un fond central de previziune, care ar putea fi folosit în mod productiv, pentru ca statul să-şi îmbunătăţească creşterea economică.

Economiile sunt coloana vertebrală a creşterii economice. Dacă nu există economii, nu va exista nicio investiţie, deci nicio creştere economică.

A cincea măsură este cea de creştere a investiţiilor noi în infrastructură şi noi tehnologii, investiţii ce vor ridica,...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Dănuţ Aelenei:

... de asemenea...

Mai am puţin şi gata!

... economia României.

Da, spun, fără nicio remuşcare, că dacă nu vom lua măsurile de mai sus, nu vom avea niciun progres economic şi dacă nu vom interveni în chestiuni foarte personale, cum sunt atitudinea cetăţeanului faţă de muncă, faţă de societate, faţă de vecinii lui, cum acesta trăieşte, zgomotul pe care îl face, cum scuipă, sau ce limbaj foloseşte, nu vom avea progres.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Tot din partea deputaţilor neafiliaţi, o invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Unde duceţi România, prin nepăsarea voastră?".

Stimaţi colegi,

O ţară bogată în resurse şi cu un potenţial imens este astăzi prizoniera incompetenţei voastre. Aţi ignorat pericolele, aţi sacrificat siguranţa oamenilor şi v-aţi bătut joc de viitorul acestei naţiuni.

Începând cu 1990, fiecare Guvern care a trecut pe la conducerea României a promis reluarea unor proiecte vitale, în schimb aţi lăsat totul în ruină, iar românii au rămas să îndure consecinţele. De la barajul Suhurlui din Galaţi, care trebuia să protejeze zeci de mii de oameni şi să asigure irigarea terenurilor agricole, până la alte şantiere abandonate în judeţele Vaslui, Botoşani şi Vrancea, toate au devenit simboluri ale indiferenţei şi minciunilor politice.

Unde vreţi să ajungeţi astăzi, cu aceste proiecte, în România?

Într-o ţară fără infrastructură, cu sate şi oraşe vulnerabile la inundaţii, cu agricultură distrusă de secetă şi mii de oameni care îşi pierd speranţa? Într-o ţară unde singura soluţie pentru tineri este emigrarea şi unde bătrânii trăiesc cu frica unei viituri care le-ar putea lua tot ce le-a mai rămas?

Vă bateţi joc de o întreagă naţiune!

Aţi închis şantiere strategice fără să oferiţi alternative.

Aţi promis, în fiecare campanie, că reluaţi lucrările abandonate, dar, la final, tot ce a rămas sunt ruinele unui sistem falimentar.

Aţi permis ca proiectele începute cu scopul de a proteja regiunile afectate să fie devalizate şi transformate în focare de pericol.

Astăzi ignoranţa voastră ne costă!

Dragi guvernanţi,

Românii sunt buni doar când aveţi nevoie de ei pentru a vă vota? După aceea, îi lăsaţi singuri în faţa inundaţiilor, a secetei şi a sărăciei, în timp ce voi vă schimbaţi birourile şi poziţiile? Unde vreţi să duceţi această ţară, prin ignoranţa şi incompetenţa voastră?!

Zeci de baraje, diguri şi sisteme de irigaţii abandonate împânzesc România, toate rămăşiţele unor promisiuni deşarte. Fiecare Guvern care a trecut a ignorat avertismentele, iar astăzi vedem rezultatul: case distruse, recolte pierdute şi români lăsaţi să se descurce singuri, fără sprijin şi fără protecţie.

Dar ce se întâmplă atunci când dezastrele lovesc? Politicienii vin în faţa camerelor, ţin discursuri patetice şi promit măsuri rapide.

După ce camerele se sting, dispar şi ei, lăsând românii în aceeaşi situaţie disperată. Aşa a fost şi în cazul de la Pechea, şi în Vaslui, şi în multe alte locuri din ţară unde românii se întreabă, pe bună dreptate, unde sunt liderii care ar trebui să ne apere? De ce avem guverne care doar închid ochii şi aşteaptă următoarea tragedie, pentru a-şi face din nou apariţia cu aceleaşi promisiuni reciclate?

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, membru SOS România, Raisa Enachi.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Avem trei colegi care s-au înscris la cuvânt şi nu au fost în sală, aşa că o să-i nominalizez încă o dată.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Beniamin Todosiu. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Boris Volosatîi. Nu este.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Mihai Ioan Lasca. Nu este.

Acum o să dau citire numelor colegilor care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar PSD: domnul deputat Eugen Bejinariu, domnul deputat Ioan Vulpescu, Adrian Alda, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Ioan Mang, Dan-Constantin Şlincu, Alexandra Huţu, Florian-Claudiu Neaga, Marian-Iulian Rasaliu, Romulus-Marius Damian, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Radu-Marcel Tuhuţ, Daniela Oteşanu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Cruşoveanu, Elena Hărătău, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan şi Vetuţa Stănescu.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Darius Pop, Silviu-Titus Păunescu, Lilian Scripnic.

Din partea Grupului parlamentar UDMR, Biró Rozália.

Şi din partea deputaţilor neafiliaţi: Bogdan-Alexandru Bola şi Vasile Nagy.

Vă mulţumesc şi ne revedem la ora 10.00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Un efect îngrijorător al Programului «România Educată» - creşterea maternităţii la vârste tot mai fragede"

Ni s-au împuiat urechile, în ultimul deceniu, cu un singur proiect prezidenţial, şi ăla sortit eşecului total, după cum simţim cu toţii pe propria noastră piele, într-o doză mai mare sau mai mică. Este vorba de "România educată". Într-adevăr, nu ni s-a spus şi direcţia acestui proiect-slogan. Cel mai probabil s-a ocultat că România urma să fie educată prost sau deloc! Aşa cum s-a şi întâmplat, de fapt. Pentru că rata analfabetismului funcţional a explodat în aceşti 10 ani, plini de promisiuni cotroceniste sterile, iar calitatea învăţământului scade şi ea pe an ce trece.

Toate aceste probleme sunt atestate de statistici oficiale, interne şi externe. Evidenţele reflectă şi rezultatele elevilor români la diverse examene şi teste. Ce să mai spunem de faptul că elevii iau note mari, dar nu ştiu să scrie şi să vorbească româneşte fără greşeli în orice propoziţie?! Şi cum să mai reacţionăm individual şi colectiv în faţa realităţii crude, provocată de abandonul şcolar?! Iar când acesta reprezintă unul dintre factorii semnificativi în explicarea natalităţii în rândul minorelor, potrivit rapoartelor "Salvaţi Copiii", deja se conturează unele previziuni negre pentru viitorul nostru ca popor, dar şi pentru fiecare dintre noi, părinţi la rândul nostru.

Conform unui studiu realizat de Organizaţia "Salvaţi Copiii", în intervalul octombrie - decembrie 2023, 45% dintre mamele sub 15 ani din Uniunea Europeană sunt românce! Iar 1 din 10 nou-născuţi are o mamă minoră. Una din 3 fete, care este deja mamă, a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani. Sau chiar mai devreme. Mai mult, cercetările sociologice mai relevă şi faptul că două treimi dintre gravidele sau mamele minore şi-au abandonat studiile înainte să rămână însărcinate. Acest indiciu subliniază strânsa legătură dintre lipsa educaţiei sau educaţia precară şi creşterea natalităţii în rândul fetelor.

Toate aceste date critice indică probleme sistemice, ce necesită reforme ample, în special la nivelul sistemului de educaţie. Şi în decursul acestui mandat, 2020 - 2024, Partidul Social Democrat a iniţiat, a implementat şi a sprijinit o serie de proiecte de acte normative, completate de măsuri conexe în domeniul Educaţiei, arie decizională, manageriată de Partidul Naţional Liberal. Nu voi spune şi cum anume coordonată de către liberali, pentru că vedem fiecare direcţia dezastruoasă în care ne îndreptăm. Noi, cei de la PSD, am venit cu foarte multe propuneri de noi programe educaţionale, menite să crească atractivitatea şcolii, dar şi accesul la mult mai multe informaţii privind răspunsurile corecte la noile provocări ale vieţii. Tot noi am sprijinit constant iniţiativele menite să faciliteze accesul la diverse servicii sociale sau medicale, cu adresabilitate pentru mamele adolescente.

Prin intermediul tuturor acestor decizii şi iniţiative, PSD a demonstrat, prin parlamentarii şi miniştrii săi, un angajament ferm, adaptat corespunzător îmbunătăţirii sistemului de învăţământ românesc. Mai mult, am depus numeroase eforturi pentru reducerea numărului mamelor minore, dar şi pentru generarea unui climat mult mai sigur şi inovator pentru toţi tinerii din ţara noastră.

Trebuie să subliniez şi că este deosebit de important ca noi, cei de la PSD, să continuăm să punem în practică astfel de noi măsuri şi după alegerile din decembrie. Dar şi să le îmbunătăţim pe cele deja existente, ca să le putem asigura tinerilor noştri un viitor mult mai bun!

Aşadar, stă în puterea fiecărui român să facă alegerea cea mai corectă la scrutinele parlamentare şi prezidenţiale din decembrie! Alegând PSD, decidem în favoarea unei guvernări performante, predictive şi de succes! Votând candidatul PSD la prezidenţiale, vom avea, în sfârşit, un preşedinte activ, un om dedicat, cu adevărat, tuturor semenilor săi! Doar cu PSD la guvernare şi la Palatul Cotroceni, vom putea recupera decalajele de dezvoltare şi vom impune politica faptelor, nu a promisiunilor goale, precum defuncta strategie prezidenţială de marketing, "România educată", în fapt, după cum o da doar Bunul Dumnezeu!

Timpul demagogiei populiste de dreapta a trecut! La fel se va întâmpla şi cu populismul exacerbat al altor partide! E timpul pentru singura alegere eficientă - PSD!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Generaţia de aur, în focusul atenţiei"

În fiecare an, la 1 octombrie este marcată Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, în vederea promovării drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii, prin incluziune socială, lipsită de discriminare.

Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106, această zi a fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU.

Această zi ne oferă oportunitatea de a discuta despre contribuţiile valoroase aduse de vârstnici, cât şi despre necesitatea de a identifica şi implementa acţiuni, iniţiative şi măsuri care să îmbunătăţească sistemele de suport şi de îngrijire pentru persoanele în vârstă.

În Uniunea Europeană, dar şi în ţara noastră, există o tendinţă clară de evoluţie către creşterea proporţiei de persoane vârstnice din totalul populaţiei, tendinţă determinată atât de creşterea speranţei de viaţă, cât şi de scăderea ratei de natalitate. În timp ce creşterea speranţei de viaţă este un progres semnificativ de sănătate publică, faptul că oamenii trăiesc mai mult este îmbucurător, fiind nevoie de un complex de acţiuni şi măsuri pentru ca aceşti ani de viaţă câştigaţi să fie ani de viaţă trăiţi cu o stare de sănătate bună.

Astfel, la nivel european, se estimează că, în 2050, speranţa de viaţă va atinge valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. Prognozele demografice evidenţiază că până în anul 2080, aproape 30% dintre cetăţenii din Uniunea Europeană vor avea vârsta de 65 de ani sau peste. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, după cum arată un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte reducerea riscul sărăciei şi excluziunii sociale, şi păstrarea unei stări de sănătate care să permită o bună calitate a vieţii. O societate care oferă sprijin persoanelor vârstnice poate deveni un pilon esenţial al comunităţii, asigurându-se că aceste persoane trăiesc cu demnitate, respect şi fericire în toate etapele vieţii lor.

În acest context, în anul 2020, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat perioada 2021 - 2030 Deceniul ONU al îmbătrânirii sănătoase, care îşi propune să contribuie la oferirea de oportunităţi pentru a adaugă viaţă anilor. Acesta urmăreşte să reducă inechităţile în materie de sănătate şi să îmbunătăţească viaţa vârstnicilor, a familiilor acestora şi a comunităţilor, prin acţiuni colective desfăşurate în patru arii de acţiune: 1. schimbarea modului în care gândim, simţim şi acţionăm faţă de înaintarea în vârstă; 2. dezvoltarea comunităţilor în moduri care să promoveze abilităţile şi experienţa persoanelor în vârstă; 3. furnizarea de servicii de îngrijire integrată şi de sănătate primară, centrate pe persoană, care să răspundă nevoilor vârstnicilor; 4. acces la îngrijire de calitate, pe termen lung, pentru persoanele în vârstă care au nevoie de aceste tipuri de servicii.

În România, "fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 123,8 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul (diferenţa n.r.) dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste, şi populaţia tânără de 0 - 14 ani ajungând la 736.000 persoane, în creştere faţă de 669.000 persoane la 1 ianuarie 2023", arată datele INS.

Procentul persoanelor de peste 65 de ani a crescut de la 19,7%, în 2023, la 20%, în 2024, în timp ce ponderea copiilor sub 14 ani a stagnat la 16,2%. Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 56,0 la 56,8 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, indicând o presiune mai mare asupra populaţiei active pentru a susţine persoanele care nu mai lucrează. Asta înseamnă că o mare parte din populaţia României este formată din vârstnici.

În plus, soldul migraţiei internaţionale a fost pozitiv în 2023, cu un surplus de 82.000 de persoane, acesta este şi principalul factor care a contribuit la creşterea populaţiei. Imigrarea a fost predominant masculină (57,4%), în timp ce femeile au constituit 52,4% dintre emigranţi.

Populaţia feminină a rămas majoritară, chiar dacă a scăzut uşor, cu 0,2% faţă de anul trecut, ajungând la 9,79 milioane de persoane. Şi populaţia urbană a scăzut uşor cu 0,4%, ajungând la 9.898.000 persoane.

În 2024, această zi este sărbătorită având drept temă "Îmbătrânirea cu demnitate: importanţa consolidării sistemelor de îngrijire şi sprijin pentru persoanele în vârstă din întreaga lume". Aceasta se concentrează asupra îmbătrânirii populaţiei, o tendinţă globală majoră ce remodelează societăţile din întreaga lume. Speranţa de viaţă la naştere depăşeşte 75 de ani în jumătate din ţările lumii, cu 25 de ani mai mult decât în 1950. Până în 2030, se estimează că persoanele în vârstă vor depăşi numărul tinerilor la nivel global. Această schimbare demografică a transformat în mod semnificativ peisajul îngrijirii, cuprinzând o gamă largă de nevoi pentru sprijin. Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, cererea de servicii complete de asistenţă medicală, îngrijire şi asistenţă socială a crescut substanţial, în special pentru persoanele în vârstă cu diferite afecţiuni precum demenţa.

Pentru UDMR este de o importanţă majoră atenţia acordată persoanelor vârstnice.

Organizaţia de Femei a UDMR a început, acum 4 ani, să sprijine iniţierea, formarea şi dezvoltarea organizaţiilor de pensionari, asociaţiilor, respectiv a cluburilor de pensionari, mişcare ce a ajuns să reunească, astăzi, peste 45 de cluburi şi organizaţii de pensionari în comunităţile maghiare.

Anual, organizăm evenimente de nivel naţional pentru ei, pentru a asigura un suport pentru schimb de experienţă, dialog direct şi deschis, precum şi formare de prietenii. Pe de altă parte, la nivel de judeţ, respectiv de localitate, organizaţiile de femei ale UDMR sunt catalizatori pentru formarea de nuclee care au menirea de a atrage în viaţa activă pensionarii, de a focusa atenţia administraţiilor locale asupra lor şi de a le transforma pe acestea în administraţii prietenoase cu vârstnicii.

Scopul nostru este acela de a oferi o şansă pentru fiecare pensionar de a-şi găsi locul şi după pensionare în viaţa comunităţii, iar pe de altă parte, de a ne exprima aprecierea, atenţia şi respectul nostru total faţă de persoanele care s-au pensionat.

Pentru UDMR este prioritar să dezvoltăm o reţea, la nivel naţional, de îngrijire a persoanelor vârstnice, cu servicii de calitate care să asigure o viaţă demnă pentru seniorii noştri.

Scopul pentru termen mediu şi lung este acela că valorile inestimabile de experienţă, de cunoştinţe profesionale, de voinţă, de dăruire a pensionarilor să fie conştientizate de societatea românească şi să fie valorizate, societatea noastră devenind astfel una cu o dezvoltare durabilă, care foloseşte şi preţuieşte toate capacităţile de care dispune.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Victimele persecuţiilor politice continuă să fie umilite de Ciolacu şi Ciucă!"

Guvernul PSD - PNL i-a minţit din nou pe beneficiarii Legii nr. 154/2021. Rectificarea bugetară nu prevede niciun ban pentru plata indemnizaţiilor urmaşilor persoanelor persecutate pe motive etnice, aşa cum a decis Parlamentul României în anul 2021. În luna iunie atrăgeam atenţia că rectificarea bugetară din toamnă este ultima şansă pentru ca aceşti oameni, mulţi dintre ei dobrogeni, să intre, în sfârşit, în drepturi. Iată că teama mea a fost îndreptăţită şi Guvernul continuă să umilească această categorie a populaţiei. Ce rectificare să mai faci când tu, Marcel Ciolacu, cu pixuleţul tău, ai alocat până acum peste 15 miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului, adică de 10 ori mai mult decât întreg bugetul pe 2024 al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Ceea ce este şi mai dureros e faptul că ministrul PNL al finanţelor, Marcel Boloş, spunea (în luna februarie) că "la prima rectificare bugetară o să propunem modificarea acestei nedreptăţi". Da, o minciună mare cât toată coaliţia PNL - PSD la un loc. În realitate, aşa cum v-am demonstrat în nenumăratele interpelări şi adrese avute la diferite instituţii ale statului, cei din Guvern nu au avut niciodată intenţia de a plăti indemnizaţiile beneficiarilor Legii nr. 154/2021. Cu toate că am cerut răspunsuri clare şi măsuri urgente şi anul acesta, nici măcar nu s-au mai obosit să mai răspundă solicitărilor mele oficiale.

Da, ei sunt politicienii care vă vor cere peste două luni votul, ei sunt cei care o să vă mintă din nou că legile în România trebuie aplicate, ei sunt oamenii care au demonstrat că ţara noastră este la mâna unor grupuri de interese care sfidează deciziile Parlamentului.

Aşa cum am stabilit împreună cu Ludovic Orban şi alături de ceilalţi colegi din Forţa Dreptei, nu vom abandona lupta cu instituţiile şi cu guvernanţii şi vom face tot ce este posibil ca beneficiarii Legii nr. 154 să intre în drepturi şi să nu mai fie umiliţi.

Mârşăviile şi bătaia de joc practicate de PSD trebuie să înceteze!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România, la masa deciziilor europene. O victorie pentru ţară, nu pentru jocurile politice!"

Prin numirea colegei mele, Roxana Mînzatu, în funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, cu un portofoliu crucial care acoperă ocuparea forţei de muncă, drepturile sociale şi educaţia, România a obţinut, pentru prima dată, un loc real la masa ţărilor care contează în Uniunea Europeană. Aceasta este o realizare importantă, care reflectă o recunoaştere a capacităţii noastre de a contribui la viitorul Europei. Cu toate acestea, în loc să fie apreciată această reuşită, asistăm la o scenă absurdă, în care preşedintele României critică, în mod deschis, premierul pentru o negociere bună pentru ţara noastră, doar pentru că actualul comisar provine din PSD.

Portofoliul obţinut de Roxana Mînzatu nu este doar unul tehnic, ci unul cu implicaţii profunde pentru viitorul statelor membre. Ocuparea forţei de muncă, drepturile sociale şi educaţia sunt pilonii esenţiali care definesc dezvoltarea unei societăţi moderne, iar faptul că România conduce acum acest domeniu ne plasează într-o poziţie de influenţă fără precedent în cadrul Uniunii Europene. Ceea ce ar trebui să fie un motiv de mândrie naţională este, din păcate, subminat de lupte politice meschine.

Componenta educaţională a acestui portofoliu este deosebit de relevantă, mai ales în contextul în care România se străduieşte să implementeze Proiectul "România Educată", lansat şi susţinut intens chiar de preşedintele ţării. Dacă preşedintele a fost până acum un promotor vocal al educaţiei ca prioritate naţională, ce s-a schimbat? Sau este deranjul cauzat doar de faptul că un comisar european provine din rândurile PSD, ceea ce nu se potriveşte cu interesele politice ale unor grupuri?

Este de-a dreptul jenant! În loc să apreciem o reuşită naţională de acest calibru, preşedintele României alege să critice premierul pentru rezultatele obţinute în negocierile europene. Suntem la un moment crucial în istoria noastră europeană, iar portofoliul colegei mele, Roxana Mînzatu, ne oferă un prilej important pentru a ne pune amprenta asupra politicilor europene în domenii vitale. De ce nu ar trebui să fie asta o prioritate naţională, dincolo de graniţele partidelor şi ideologiilor?

Ce ar trebui să conteze, dincolo de orice interes politic, este interesul statului român. Într-un context global în care Uniunea Europeană joacă un rol esenţial, este imperativ să ne asigurăm că România nu doar că îşi păstrează locul la masă, ci şi că influenţează activ discuţiile care vor modela viitorul continentului. În loc să ne împotmolim în lupte politice, este timpul să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat pentru cetăţenii acestei ţări şi pentru viitorul ei în Uniunea Europeană.

Domnul Vasile Cîtea:

"Românii se întorc acasă!"

Din ce în ce mai mulţi români aleg să revină acasă definitiv, iar acest fenomen reprezintă o schimbare semnificativă faţă de tendinţele din ultimii ani. Această revenire nu este întâmplătoare, ci este rezultatul unui efort colectiv susţinut şi al unor politici economice şi sociale coerente, promovate în mod constant de Partidul Social Democrat.

Fără îndoială, creşterea semnificativă a veniturilor salariale în România, însoţită de oportunităţi economice sporite, a contribuit semnificativ la această tendinţă. În ultimele decenii, PSD a avut ca obiectiv central creşterea nivelului de trai al tuturor românilor şi reducerea decalajelor economice faţă de restul Uniunii Europene. În acest sens, am acţionat cu hotărâre şi eficienţă, atât în privinţa salariilor, cât şi a pensiilor, reuşind să creăm condiţiile necesare pentru o viaţă mai bună aici, acasă.

Sub guvernarea premierului Marcel Ciolacu, investiţiile publice au atins un nivel fără precedent, demonstrând angajamentul PSD pentru modernizarea economiei şi creşterea competitivităţii României. Aceste investiţii, canalizate în infrastructură, sănătate, educaţie şi alte domenii vitale, sunt pilonii care asigură stabilitatea şi prosperitatea ţării. Ele contribuie direct la crearea unui climat favorabil pentru ca românii să aleagă să trăiască şi să muncească în România, fără a fi nevoiţi să plece în căutarea unor oportunităţi mai bune în afara graniţelor.

Mai mult, cifrele vorbesc de la sine. Aproximativ 84% din creşterea salariului minim din ultimii 10 ani s-a realizat sub guvernarea PSD, salariul minim net ajungând acum la 472 de euro lunar. Iar, începând de anul viitor, odată cu introducerea mecanismului salariului minim european, acest venit va creşte la 500 de euro net pe lună. Astfel, PSD va îndeplini un alt obiectiv strategic major în domeniul salarizării.

De asemenea, salariul mediu net, în România, a depăşit pragul de 1.000 de euro pe lună, cu mult înainte de termenul stabilit, fiind o reuşită a premierului Ciolacu şi a politicilor economice promovate de PSD. Acesta a fost un obiectiv pe care ni l-am propus pentru finalul acestui an, însă, datorită politicilor eficiente implementate de Guvern, a fost atins încă din luna mai. Aceste realizări sunt dovada clară că politica noastră salarială este una adecvată şi bine calibrată, contribuind la o bunăstare reală şi palpabilă pentru toţi cetăţenii României.

Pe lângă aspectul salarial, este important să subliniem că efectele benefice ale guvernării PSD se resimt şi în alte domenii. Fenomenul migraţiei, care a afectat grav România în ultimele decenii, începe să se inverseze. Datele furnizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) confirmă o scădere semnificativă a numărului de copii rămaşi acasă cu unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate. În primele 9 luni de mandat ale premierului Ciolacu (iunie 2023 - martie 2024), numărul acestor copii s-a redus cu 14,25%. În martie 2024, 61.007 copii se aflau în grija rudelor sau a sistemului de protecţie specială, cu 10.145 mai puţini comparativ cu iunie 2023. Estimările actuale sugerează că această scădere a ajuns în prezent la aproximativ 20%.

Aceste date nu sunt doar statistici seci, ci reprezintă poveştile reale ale unor familii care se reunesc, copii care îşi regăsesc părinţii şi care pot creşte într-un mediu stabil şi sigur. Este un semnal clar că politicile noastre funcţionează, că România devine un loc în care oamenii se pot întoarce cu încredere şi speranţă.

Politica PSD, de a sprijini o creştere economică sustenabilă, de a îmbunătăţi condiţiile de trai şi de a crea oportunităţi reale pentru toţi românii, dă rezultate. România devine din ce în ce mai atractivă nu doar pentru investitori, ci şi pentru propriii cetăţeni. Românii plecaţi la muncă în străinătate încep să se întoarcă acasă, să construiască un viitor aici, pentru ei şi pentru familiile lor. Aceasta este direcţia pe care PSD o va continua, cu responsabilitate şi determinare, pentru a asigura o Românie puternică, unită şi prosperă.

În concluzie, vom rămâne fideli angajamentelor noastre, de a îmbunătăţi viaţa fiecărui român şi de a face din România un loc în care toţi cetăţenii să poată trăi cu demnitate şi în siguranţă. Politicile noastre economice şi sociale sunt îndreptate către acest obiectiv, iar rezultatele se văd: mai multe locuri de muncă, salarii mai mari, familii reunite şi o ţară mai puternică. Continuăm să construim România pe care o merităm cu toţii!

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Un nou an universitar!"

Începerea acestui an universitar reprezintă un moment esenţial în dezvoltarea profesională şi personală a tuturor studenţilor din România. Alegerea profesiei este un pas important, iar acum este momentul să reflectaţi asupra acestei decizii şi la opţiunile pe care le aveţi la dispoziţie astfel încât să vi se deschidă cât mai multe oportunităţi.

Formarea academică pe care o parcurgeţi în următorii ani nu doar că vă va echipa cu cunoştinţele necesare, dar vă va ajuta şi să înţelegeţi mai profund valoarea şi responsabilitatea profesiei alese. Fiecare curs, fiecare proiect şi fiecare provocare întâmpinată reprezintă oportunitatea de a vă apropia de obiectivele voastre şi de a construi fundaţia unei cariere solide.

Nu pot să nu menţionez şi faptul că, în ultimii ani, un fenomen tot mai frecvent este acela că mulţi elevi aleg să urmeze o facultate fără a reflecta cu adevărat asupra deciziei lor şi a alege un domeniu care să le facă plăcere. Adesea, motivaţia de a merge la universitate provine dintr-o presiune socială sau dintr-o percepţie: că aceasta este "următoarea etapă normală" în viaţă, fără a lua în considerare, cu adevărat, dacă acea cale este în concordanţă cu interesele, pasiunile şi aptitudinile lor. Este esenţial ca fiecare dintre voi să îşi pună întrebări sincere despre profesia aleasă şi despre motivaţiile care stau la baza acestei decizii. Urmaţi o facultate nu doar pentru a îndeplini aşteptările altora sau pentru că este un pas aşteptat de societate, ci pentru că aceasta este o alegere conştientă, care vă va ghida viitorul profesional şi personal. Reflectaţi asupra drumului pe care îl doriţi cu adevărat şi asumaţi-vă responsabilitatea de a face alegeri informate.

Vă încurajez să abordaţi acest an cu seriozitate şi dorinţa de a învăţa să fie una într-o continuă creştere. Folosiţi acest timp pentru a vă cunoaşte mai bine, a dezvolta abilităţi şi a vă pregăti pentru o carieră şi pentru provocările viitoare.

Vă doresc un an plin de realizări şi succes în drumul vostru!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România a îndeplinit oficial toate condiţiile pentru accederea în programul Visa Waiver"

După mult efort şi o aşteptare îndelungată, România a reuşit să îndeplinească toate condiţiile tehnice pentru admiterea în cadrul programului Visa Waiver. Tot ceea ce mai aşteptăm acum este o confirmare oficială din partea autorităţilor competente în materie din Statele Unite ale Americii, speranţa fiind ca românii să poată călători în SUA fără vize încă din prima parte a anului următor. Efortul de a atinge un prag de refuz sub 3% la acordarea de vize a fost unul constant şi susţinut.

Reuşita României nu s-ar fi putut realiza fără eforturile preşedintelui şi candidatului la funcţia prezidenţială din partea PNL, domnul Nicolae Ciucă, cel care a purtat discuţii intense cu senatorii americani Richard Durbin şi Jeanne Shaheen, iniţiatorii propunerii legislative "Romania Visa Waiver Act of 2023". De asemenea, Nicolae Ciucă, premier în acea perioadă, a desemnat un coordonator naţional al accesului ţării în Programului Visa Waiver. Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei au comunicat constant instituţiilor americane măsurile luate, potrivit cerinţelor acestui program, pentru a informa partenerul american cu privire la progresul înregistrat de România.

Intrarea în Programul Visa Waiver va aduce românilor condiţii mai facile de călătorie în SUA şi va îmbunătăţi cooperarea româno-americană pe palierul cultural, economic şi educaţional. Partidul Naţional Liberal a reprezentat un pol de stabilitate pentru România. De fiecare dată când administraţiile PSD-iste au încercat să deraieze această ţară de la traiectul ei euroatlantic, Partidul Naţional Liberal a fost vigilent şi s-a asigurat că România îşi va respecta angajamentele decurse din apartenenţa la NATO şi la UE.

Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI reprezintă în continuare documentul de bază al cooperării dintre noi şi poporul american. Nicolae Ciucă şi PNL sunt garantul respectării alianţelor şi parteneriatelor asumate de ţara noastră cu statele vestice, de aceea singura soluţie pentru România o reprezintă Nicolae Ciucă - preşedinte.

Doamna Elena Hărătău:

"Recunoaştere şi admiraţie pentru seniorii noştri"

Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice a fost desemnată în data de 1 octombrie în cadrul sesiunii ONU din decembrie 1991, la propunerea lui Arghir Anastasios, profesor la Universitatea din Atena.

Este o zi a respectului şi preţuirii pe care o datorăm cu toţii persoanelor vârstnice. Îmi exprim încrederea că vom reuşi, aidoma seniorilor noştri dragi, să ajungem la acelaşi nivel de înţelepciune şi echilibru.

Această aniversare, dedicată părinţilor şi bunicilor noştri, este un minunat prilej pentru a vă transmite sentimentele mele de simpatie şi gratitudine, pentru rolul major pe care l-au avut în dezvoltarea comunităţilor noastre şi a României, în general.

În prezent, aproape 700 de milioane de oameni au depăşit vârsta de 60 de ani, iar până în 2050 se preconizează că numărul acestora va ajunge la peste 20% din populaţia lumii. Astfel, ne vom afla în situaţia în care numărul seniorilor va fi mai mare decât cel al copiilor, la nivel mondial.

Din această perspectivă, consider că avem nevoie de intensificarea preocupărilor decidenţilor politici faţă de nevoile speciale ale persoanelor în vârstă, în sensul rezolvării problemelor cu care se confruntă, cu respectarea principiilor drepturilor omului.

Onorând cum se cuvine această zi importantă, mă înclin respectuos în faţa concetăţenilor noştri vârstnici, în semn de recunoaştere şi admiraţie pentru contribuţia însemnată pe care au avut-o, de-a lungul anilor, la dezvoltarea societăţii româneşti

Voi fi alături de vârstnicii din municipiul şi judeţul Bacău şi voi încerca să-i ajut, ca şi până acum, în toate doleanţele avute.

Urez tuturor persoanelor în vârstă multă sănătate, bucurii şi viaţă lungă alături de cei dragi!

Doamna Alexandra Huţu:

În declaraţia mea politică voi aborda modul în care PSD şi PNL, cele două partide care asigură guvernarea, se raportează la problemele actuale ale românilor.

Aşadar, în timp ce colegii liberali vor să modifice Legea nr. 208/2015, privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, astfel încât să îi permită Preşedintelui României să candideze la parlamentare pe listele PNL, miniştrii social-democraţi şi premierul Ciolacu sunt preocupaţi de acordarea sprijinului pentru cetăţenii afectaţi de inundaţiile din Galaţi şi Vaslui, din fonduri guvernamentale şi europene, de rectificarea bugetară care aduce mai multe fonduri pentru sănătate, educaţie, agricultură şi investiţii locale.

Din păcate, PNL vrea să arunce România în criză politică şi economică pentru că PSD nu vrea să încalce legea şi să-i permită domnului Iohannis să devină senator, în timp ce e şi preşedinte, adică să-şi păstreze privilegiile şi după încetarea mandatului de peste 3 luni.

Atât eu cât şi colegii mei ne-am asumat intrarea la guvernare, în urmă cu aproape 3 ani, pentru a repara dezastrele premierilor Orban şi Cîţu, pentru a plafona preţurile la energie şi la alimente şi pentru a porni cele mai multe proiecte de infrastructură în toate judeţele ţării.

Liberalii vor să rupă coaliţia de guvernare, să arunce ţara în haos şi să o lase fără guvernare la început de iarnă şi cu un război la graniţă, pentru că PSD se opune adoptării unei legi făcute special pentru interesul personal al unei singure persoane, Klaus Iohannis.

În opinia mea, gestul PNL este un şantaj de cea mai joasă speţă. În primul rând, la adresa românilor pe care doreşte să-i pedepsească, blocând toată activitatea instituţiilor şi companiilor doar pentru că PSD nu vrea să încalce legea şi să voteze o lege cu dedicaţie pentru Klaus Iohannis.

Este incorect ca dreptul de a candida independent pe listele unui partid trebuie să fie dat unui singur om. Deci, dacă tot şi-au propus să modifice legea pentru a da posibilitatea preşedintelui Iohannis de a candida independent pe lista unui partid, în speţă a PNL, ar fi fost normal să acorde acest drept nu doar domnului Iohannis, ci tuturor cetăţenilor României. Aşa ar fi fost democratic.

În timp ce PNL ne ameninţă cu ruperea coaliţiei şi ieşirea de la guvernare, PSD continuă să guverneze şi să ia decizii pentru a rezolva problemele românilor.

În domeniul agriculturii, este pentru prima dată când se acordă despăgubiri în anul producerii calamităţilor. Acest aspect este important pentru că sprijinul european obţinut de la UE, de ministrul PSD, se adaugă celui naţional, dispus de Guvernul Ciolacu, la momentul când fermierii au cea mai mare nevoie de el, pentru a-şi pregăti următorul an agricol.

În privinţa despăgubirilor pentru inundaţiile din Galaţi şi Vaslui, România a obţinut 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, care vor fi folosite pentru refacerea caselor afectate, dar şi a infrastructurii distruse, inclusiv pentru îndiguiri şi amenajări hidrografice.

Totodată, Guvernul a stabilit ca fiecare gospodărie să primească un voucher de 15 mii de lei, prin care să poată achiziţiona electrocasnice, respectiv frigider, maşină de spălat, aragaz şi televizor.

În ceea priveşte investiţiile, premierul Ciolacu a aprobat în şedinţa de Guvern, de la mijlocul lunii septembrie, Planul Naţional pentru Marea Industrie. Scopul acestui program este de a stimula investiţiile în zonele industriale, astfel încât să producem cât mai mult la noi în ţară, pentru a acoperi consumul intern şi să exportăm mai mult din ceea ce este nevoie pe pieţele externe.

Acest program înseamnă sprijin, prin scheme de ajutor de stat, în valoare totală aproape două miliarde, care să determine ori să completeze mari investiţii industriale, dar şi facilităţi fiscale pentru investiţii, prin care vor fi create locuri de muncă în regiunile cu un nivel sub media naţională.

Noi, cei de la PSD, vom continua să guvernăm şi să luăm decizii pentru a creşte puterea de cumpărare a românilor şi nu vom ceda şantajului practicat de liberali, de a încălca legea pentru a îndeplini pofta unei singure persoane.

Domnul Ioan Balan:

"Solicit explicaţii de la Guvern pentru neutilizarea fondurilor europene gratuite în folosul românilor!"

Adoptarea primei rectificări bugetare din acest an ne-a adus numai veşti proaste. Deficitul creşte până la 8% din PIB, economia creşte mult prea încet, iar fondurile europene aduse în ţară sunt egale cu zero! Aşadar, deficitul bugetar va fi mult mai mare decât cel stabilit de Parlament prin Legea bugetului de stat, pentru că veniturile nu au crescut foarte mult, iar cheltuielile continuă să crească cu viteză. Ne-am pus toţi întrebarea de ce, atunci când PNL a deţinut funcţia de prim-ministru, deficitul bugetar a fost gestionat corespunzător şi chiar diminuat, de ce veniturile la buget au crescut şi au existat bani şi pentru investiţii, şi pentru majorarea pensiilor, şi pentru majorări ale salariilor din sectorul public, şi pentru granturi şi scheme de ajutor pentru antreprenorii din ţara noastră. Este simplu! PNL a preluat de la guvernarea PSD, în anul 2020, o rată de absorbţie a fondurilor europene de cca. 30% şi a dus-o, în trei ani şi jumătate, la peste 97%! Din fondurile europene am făcut şi investiţii locale, am demarat şi autostrăzile şi am acordat şi multe tipuri de ajutoare pentru populaţie.

Actualul Guvern nu a reuşit să aducă, din fondurile structurale şi cele de coeziune aferente cadrului financiar 2021-2027, niciun euro în România. Absorbţia este zero! Mai mult decât atât, pentru că domnul prim-ministru e mai preocupat de statutul de candidat la prezidenţiale şi a uitat că ţara trebuie guvernată, că trebuie duse reformele mai departe, România pierde peste 16,5 miliarde de lei din PNRR, bani care ar fi trebuit să fie deja în ţară. Dacă mai adăugăm şi faptul că investitorii privaţi fug din România, văzând cât de defectuos este guvernată, înţelegem de ce Guvernul se jeleşte că nu are bani la buget!

Cred că prim-ministrul şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene trebuie să ofere explicaţii pentru această situaţie, care arată un adevărat eşec al guvernării. De asemenea, prim-ministrul şi ministrul trebuie să ofere de îndată garanţii comunităţilor locale că proiectele de investiţii deja demarate nu vor fi afectate, nici cele locale şi nici cele de interes naţional. La Suceava, cea mai mare parte a investiţiilor realizate de administraţia PNL, condusă de Gheorghe Flutur, s-a bazat pe fonduri europene nerambursabile, şi sucevenii aşteaptă ca lucrurile să meargă mai departe.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Importanţa intersecţiei autostrăzilor A7 şi A8 realizate de Guvernul PSD condus de Marcel Ciolacu!"

Voi sublinia importanţa deosebită pe care intersecţia autostrăzilor A7 şi A8 o va avea nu doar pentru judeţul Iaşi şi regiunea Moldovei, ci şi pentru securitatea naţională şi relaţiile noastre strategice cu Republica Moldova.

Autostrăzile A7 şi A8 reprezintă mult mai mult decât simple coridoare de transport - ele sunt coloana vertebrală a unei noi etape de dezvoltare economică, socială şi strategică pentru estul României. Prin intersecţia acestor două autostrăzi, Iaşiul devine un nod crucial de transport, nu doar pentru România, ci şi pentru legătura cu Republica Moldova, oferind multiple avantaje.

În primul rând, să nu subestimăm importanţa militară şi de securitate pe care o aduce această infrastructură. Interconectarea rapidă între Moldova, sudul ţării şi Transilvania este esenţială pentru mobilitatea rapidă a forţelor de apărare în cazuri de urgenţă. Având în vedere provocările de securitate de la graniţele estice ale Europei şi amplificarea tensiunilor geopolitice în regiune, accesul rapid şi sigur la infrastructura strategică devine vital. A7 şi A8 vor permite o deplasare rapidă a forţelor armate şi a echipamentelor militare între regiunile ţării, întărind capacitatea de apărare naţională şi răspunsul în situaţii de criză.

În al doilea rând, această infrastructură va întări legăturile cu Republica Moldova, atât din punct de vedere economic, cât şi strategic. Autostrada A8, care va conecta Iaşiul cu vestul ţării şi mai departe cu Europa Centrală, va servi drept o poartă vitală de acces pentru Republica Moldova către piaţa europeană. Această autostradă va oferi Moldovei acces direct şi rapid la rutele comerciale din vest, facilitând comerţul bilateral şi consolidând integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul european.

Mai mult, din perspectivă strategică, intersecţia celor două autostrăzi va amplifica cooperarea în materie de securitate şi apărare între România şi Republica Moldova. Crearea unei infrastructuri de transport rapide şi sigure între cele două ţări poate contribui la consolidarea parteneriatelor regionale şi la întărirea securităţii la graniţele estice ale Uniunii Europene.

În plan economic, autostrăzile A7 şi A8 vor stimula comerţul şi investiţiile, nu doar pentru regiunea Moldovei, ci şi pentru Republica Moldova, deschizând noi oportunităţi de cooperare transfrontalieră. Dezvoltarea unui hub logistic şi industrial în Iaşi va avea efecte pozitive asupra întregii regiuni, oferind Republicii Moldova un acces facil la infrastructura de transport modernă, esenţială pentru exporturile sale.

În concluzie, intersecţia autostrăzilor A7 şi A8 nu este doar un proiect local, ci unul cu implicaţii majore la nivel naţional, regional şi internaţional. Acesta va aduce beneficii economice considerabile pentru Iaşi şi Moldova, va creşte securitatea naţională, prin mobilitatea rapidă a resurselor de apărare, şi va consolida relaţiile strategice şi economice cu Republica Moldova. Trebuie să tratăm acest proiect cu responsabilitate şi prioritate maximă, pentru că el va modela viitorul nu doar al judeţului nostru, ci al întregii regiuni est-europene.

Şi este extrem de important să nu uităm diligenţa cu care Guvernul Ciolacu s-a angajat în realizarea acestor două proiecte majore de infrastructură. Niciodată în istoria investiţiilor din România nu s-au dat în folosinţă şi nu s-a lucrat atât de mult la autostrăzile atât de importante ale României!

Domnul Ioan Mang:

"Despre deficitul bugetar"

Constat cu amărăciune că partenerii noştri de coaliţie din PNL joacă un teatru ieftin şi vorbesc ca şi cum de cinci ani nu ei guvernează România. În mod ciudat, liderii PNL, după ce s-au văzut cu sacii în căruţă şi cu mandatele de europarlamentar în buzunar, acum, în prag de alegeri, au descoperit gaura din buget... De parcă Marcel Ciolacu guvernează de unul singur! Din câte ştiu, premierul nu stă singur la masa Guvernului şi atunci când ia decizii, alături de el decid atât miniştrii PSD, cât şi miniştrii PNL.

Chiar atât de disperaţi au ajuns PNL-iştii, încât să nu le pese că aruncă în aer o guvernare de coaliţie care a produs rezultate foarte bune într-o perioadă dificilă? Ştiu că este mare supărarea în Modrogan, că PSD nu a vrut să voteze legea făcută cu dedicaţie de PNL-işti pentru Iohannis. Ştiu şi că sondajele reale arată un viitor dezastruos pentru domnul general Ciucă şi compania. Dar să ajungi să îţi ataci, în mod gratuit, premierul ţării, pe tema deficitului bugetar - crezând astfel că mai câştigi ceva puncte electorale -, mi se pare un gest nedemn de cei care se pretind urmaşii Brătienilor.

Şi, până la urmă, care este problema cu deficitul bugetar?

Dacă "dreapta" românească ar scoate capul din provincialismul autohton şi s-ar uita cum se guvernează în altă parte, de exemplu, în Occidentul atât de bine dezvoltat, ar constata că nu există nicio ţară, în afară, poate, de statele arabe care trăiesc din petrol, paradisurile fiscale şi alte excepţii care confirmă regula, care să nu fi avut în istoria recentă deficite bugetare ce au depăşit pragul de 3%.

Ar fi suficient să se uite la statele membre ale Uniunii Europene, pentru a constata că nu există niciun stat membru care, în ultimele trei decenii, să nu fi depăşit criteriul de 3% în cel puţin doi ani. Şi să nu ne gândim doar la corijenţii de serviciu greci... De exemplu, Franţa a avut deficit mai mare de 3% în 23 din ultimii 30 de ani. Chiar şi Germania, cu faimoasa sa disciplină, a depăşit pragul de 3% în 11 din 30 de ani. Prin comparaţie, noi, în România, am avut 17 ani în care deficitul a sărit de 3%.

Explicaţia este una de manual de economie de anul întâi de facultate: există perioade în care statele trebuie să crească cheltuielile guvernamentale dacă vor creştere susţinută. Atunci când este utilizat strategic, deficitul bugetar, spun specialiştii, poate reprezenta un instrument esenţial pentru a stimula dezvoltarea economică. Şi chiar aşa este folosit acum de Guvernul de coaliţie condus de Marcel Ciolacu!

Cheltuielile guvernamentale pot avea un efect multiplicator în economie: fiecare leu cheltuit de stat poate genera un impact economic mai mare decât suma iniţială, prin stimularea consumului şi a investiţiilor ulterioare. Astfel, un deficit bugetar moderat poate declanşa un ciclu de creştere economică care, pe termen lung, poate să îmbunătăţească finanţele publice prin creşterea veniturilor fiscale. Acest lucru este cu atât mai valabil cu cât cheltuielile guvernamentale merg preponderent către investiţii, nu doar în consum. Or, tocmai aceasta este situaţia României în ultimii ani: faţă de perioada 2017 - 2018, investiţiile guvernamentale s-au dublat ca procent în PIB.

"Dreapta" noastră însă se agaţă cu disperare de o cifră, în loc să îşi fi învăţat lecţia de economie. Degeaba, când ai dat premieri precum Orban, Cîţu şi Ciucă... nici nu te poţi aştepta la altceva!

În încheiere, fără a bagateliza pragul de 3% şi nici importanţa disciplinei bugetare, ar fi bine să ne amintim puţin de istoria faimosului prag şi cum s-a ajuns la el.

Aşa cum recunoaşte însuşi inventatorul conceptului, domnul Guy Abeille, într-o seară de mai din 1981, în mai puţin de o oră, pe colţul unei mese şi fără prea multă reflecţie teoretică, câţiva finanţişti francezi şi-au imaginat o cifră care a fost transformată într-o regulă uşor aplicabilă de François Mitterrand împotriva miniştrilor săi pentru a limita solicitările acestora de cheltuieli publice. Ulterior, această referinţă a fost teoretizată de economişti şi a fost ridicată la rang sacrosant, fiind inclusă în Tratatul de la Maastricht. Astfel, a devenit unul dintre criteriile de acceptare a ţărilor membre ale UE în zona euro.

Din punctul meu de vedere, gândirea economică şi politică nu trebuie să fetişizeze cifrele şi conceptele, ci să vedem cu toţii lucrurile în ansamblul lor. Trebuie să înţelegem faptul că, în anumite perioade, ţara are nevoie de investiţii care, la rândul lor, vor aduce bani la buget şi vor scădea presiunea asupra deficitului. Există perioade în care pragul de 3% ne ajută, alteori, trebuie să vedem tendinţele macro, ieşind din ideologia austerităţii - atât de dragă celor de "dreapta". Cu alte cuvinte, singura cale spre dezvoltare sunt investiţiile, şi nu austeritatea bugetară!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Construcţia stadionului «Gheorghe Hagi» din Constanţa intră în linie dreaptă"

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a susţinut constant investiţiile în infrastructura sportivă. Ţara noastră a avut un trecut glorios în ceea ce priveşte performanţele sportive. Deşi avem şi astăzi realizări sportive, ne aflăm la un nivel sub potenţialul talentului pe care îl au copiii şi tinerii noştri. Modalitatea prin care putem oferi şanse celor care, prin muncă şi talent, aspiră la rezultate excepţionale pentru ei înşişi şi pentru ţară sunt investiţiile constante în baza materială sportivă.

Constanţa a reprezentat mereu un etalon pentru sportul românesc, dar tot timpul a fost "uitat" de administraţiile roşii care s-au perindat la conducere, fie a oraşului, fie a statului. De aceea, pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru parlamentarii liberali ai Constanţei, dezvoltarea infrastructurii sportive a oraşului a reprezentat un obiectiv de primă importanţă. La începutul acestei săptămâni, după un periplu birocratic obişnuit pentru o investiţie de asemenea anvergură, primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, a semnat contractul de execuţie a lucrărilor de la noul stadion, urmând ca, în curând, să debuteze etapa construirii acestuia.

Stadionul "Gheorghe Hagi" din Constanţa, cu o valoare de 490.936.487,01 de lei, va avea 18.190 de locuri şi va integra săli de antrenament, un centru de conferinţe, un spaţiu expoziţional, spaţii administrative, comerciale şi de alimentaţie publică. Totodată, acesta va asigura desfăşurarea optimă a activităţii sportive în regiunea litoralului, atât prin organizarea unor evenimente sportive (de fotbal, tenis, atletism şi rugby), cât şi a evenimentelor culturale la scară mare (concerte şi spectacole), contribuind la dezvoltarea sportului de performanţă şi de masă din regiune.

Acest stadion este un tribut pentru Regele fotbalului românesc, Gheorghe Hagi, care a făcut şi încă face atât de multe pentru sportul românesc şi pentru reprezentarea sportivă a Constanţei. Desigur, performanţele nu se fac doar cu un stadion modern, însă acesta este un prim pas extrem de important. Sportul este unul dintre cei mai buni ambasadori ai ţării noastre, iar pentru o reprezentare cât mai bună este nevoie să alocăm resurse cât mai multe pentru a asigura condiţiile necesare obţinerii performanţei. Partidul Naţional Liberal va continua să promoveze o politică de creştere a investiţiilor în domeniul sportiv, pentru că orice tânăr muncitor şi talentat merită să îşi atingă potenţialul său maxim.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Aduc în discuţie o problemă urgentă şi deosebit de importantă pentru judeţul Iaşi: starea actuală a Unităţii Medico-Sociale din Podu Iloaiei şi necesitatea imediată de modernizare a acesteia. Această instituţie, vitală pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile, se confruntă în prezent cu dotări depăşite, care nu mai corespund nevoilor actuale ale pacienţilor.

Dotările actuale ale unităţii sunt atât de învechite, încât îngrijirea pacienţilor cu nevoi de lungă durată a devenit o provocare majoră, atât din punct de vedere financiar, cât şi logistic. Consiliul judeţean, în luna septembrie, a aprobat proiectul de modernizare.

Personalul medical şi social face, zilnic, eforturi remarcabile pentru a oferi îngrijirea necesară în condiţii foarte dificile, iar asta nu ar trebui să fie norma. Pacienţii noştri merită servicii de calitate, iar personalul care îi îngrijeşte merită să lucreze într-un mediu modern, cu echipamente adecvate.

Noul proiect vizează construirea unei clădiri moderne pentru Unitatea Medico-Socială Podu Iloaiei. Cu o valoare de peste 53 de milioane de lei, acest proiect va aduce nu doar o clădire nouă, ci şi o serie de facilităţi moderne, care vor transforma radical felul în care îngrijim seniorii şi persoanele vulnerabile din comunitatea noastră. Această investiţie va uşura enorm munca personalului medical şi social care se confruntă cu dificultăţi semnificative în desfăşurarea activităţii lor zilnice.

Aceşti oameni - seniorii noştri, pacienţii cu nevoi speciale - au dreptul la îngrijire de calitate, iar noi, ca societate, avem datoria de a le oferi această îngrijire în cele mai bune condiţii. Noul proiect va permite personalului medical să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat: sănătatea şi bunăstarea pacienţilor, fără a fi împiedicaţi de lipsuri logistice sau de echipamente neadecvate.

Este momentul să acţionăm. Prin acest proiect nu doar că le vom oferi pacienţilor un loc mai sigur şi mai confortabil, dar vom crea şi un mediu de muncă mai eficient şi mai uman pentru cei care se îngrijesc de ei. Este o investiţie care merită fiecare leu, pentru că nu este doar o clădire, ci un simbol al respectului şi al demnităţii, pe care le datorăm celor care au contribuit o viaţă întreagă la societatea noastră.

Îndemn toţi colegii să susţină această iniţiativă şi să contribuie la realizarea unui sistem de îngrijire care să reflecte valorile noastre de compasiune şi solidaritate. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, nici cei care au muncit o viaţă întreagă, nici cei care luptă cu nevoi speciale. Prin sprijinirea acestui proiect, ne asigurăm că fiecare dintre ei va avea parte de îngrijirea pe care o merită.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice"

Începând cu anul 1990, pe data de 1 octombrie se celebrează Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, iar începând cu anul 2020, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat perioada 2021-2030 Deceniul ONU al îmbătrânirii sănătoase .Această iniţiativa are drept scop asocierea, la nivel global, între guverne, societatea civilă, agenţii internaţionale, profesionişti, mediul academic, mass-media şi sectorul privat pentru acţiuni concertate, catalizatoare şi colaborative în vederea promovării şi asigurării unor condiţii de viaţă decente vârstnicilor.

Pe scurt, aceste acţiuni reprezintă un efort conjugat în încercarea de a adăuga ani vieţii şi de a reduce inechităţile privind accesul persoanelor vârstnice la servicii medicale şi acces la servicii de îngrijire pe termen lung.

În România trăiesc peste 3,8 milioane de persoane vârstnice cu vârsta de peste 65 de ani, iar tendinţa de îmbătrânire este în continuă creştere. Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi a excluziunii sociale.

În ţara noastră, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială, susţinute de sistemul de asigurări sociale, care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea sau situaţiile de dependenţă.

Guvernul social-democrat, condus de premierul Marcel Ciolacu, a demonstrat o reală susţinere faţă de persoanele vârstnice, prin majorarea substanţială a pensiilor, cel mai important aspect fiind reuşita eliminării din PNRR a prevederii potrivit căreia numai 9,4% din PIB să fie alocat bugetului pensiilor pentru următoarele decenii.

De asemenea, la propunerea premierului, pensiile sub 3.000 de lei au fost scutite de la impozitare, începând cu data de 1 octombrie. Astfel de măsuri se adaugă altor decizii de protecţie socială, promovate de Partidul Social Democrat în această guvernare, pentru vârstnicii cu venituri mici, fiind majorate şi plafoanele de venituri pentru care pensionarii primesc sprijin pentru achiziţia de alimente şi medicamente sau pentru plata facturilor la încălzire.

Toate aceste măsuri reprezintă dovezi de necontestat a faptului că Partidul Social Democrat rămâne singurul partid politic din România care luptă, cu adevărat, pentru protejarea bunăstării persoanelor vârstnice.

Doamna Daniela Oteşanu:

În ultima perioadă, în spaţiul public a fost o întreagă dezbatere legată de recalcularea pensiilor persoanelor cu dizabilităţi. În opinia mea, această categorie de pensionari este singura la care abordarea corectă nu trebuie să fie pe baza principiului contributivităţii. Ceea ce trebuie să primeze la această categorie este principiul solidarităţii.

Din acest motiv, aplicarea formulei generale asupra contributivităţii acestor persoane creează discrepanţe mari faţă de pensiile aflate în plată. Aici aş vrea să fac totuşi o precizare. Noua lege a pensiilor nr. 360/2023 conţine anumite beneficii suplimentare pentru persoanele care au muncit în condiţii de handicap. Pentru persoanele cu handicap grav, unde se încadrează şi nevăzătorii, vârsta de pensionare se reduce cu 15 ani dacă au realizat o treime din stagiul complet de cotizare. Asta înseamnă că, după circa 12 ani de muncă, se pot pensiona. La cei cu handicap accentuat, vârsta de pensionare se reduce cu 10 ani, dacă au realizat jumătate din stagiul complet de cotizare, iar la cei cu handicap mediu, reducerea vârstei de pensionare se reduce tot cu 10 ani, dar la realizarea stagiului complet de cotizare. De asemenea, persoanele cu handicap grav sau accentuat primesc câte 0,5 şi respectiv 0,25 puncte suplimentare la pensie pentru fiecare an lucrat în condiţii de handicap.

Deci, noua lege conţine anumite beneficii suplimentare pentru această categorie şi creează condiţii avantajoase pentru cei care urmează să se pensioneze pe noua reglementare. Însă discrepanţele apar la cei care deja s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor. Iar aplicarea principiului contributivităţii la stagiile scurte de cotizare, care sunt de înţeles la această categorie, a determinat acele diferenţe mari între pensia în plată şi pensia recalculată. Evident, toţi au beneficiat de principiul "nicio pensie nu scade", dar diferenţa mare dintre cele două valori ar presupune ca pensiile multora dintre cei care au muncit în condiţii de handicap să nu mai crească o perioadă de timp.

De aceea, în opinia mea, în acest caz, soluţia este ca, alături de principiul contributivităţii, să venim şi cu principiul solidarităţii, prin care societatea îşi manifestă susţinerea faţă de membrii săi dezavantajaţi de soartă.

Evident că intervenţia asupra Legii pensiilor nr. 360/2023 este exclusă, pentru că asta ar însemna pierderea banilor europeni şi, destul de probabil, reluarea de la zero a procesului de recalculare, care tocmai s-a încheiat.

De aceea, în opinia mea, sediul materiei unde putem aplica acest principiu al solidarităţii pentru pensionarii care au muncit în condiţii de handicap este Legea nr. 448 din 2006. Şi cred că aici putem include un fel de coeficient de solidaritate, care să se raporteze la pensia în plată a acestor pensionari şi care să completeze pensia acestora cu o sumă echivalentă creşterii inflaţiei. În acest fel, toţi pensionarii aflaţi în această situaţie ar beneficia de indexările anuale şi şi-ar menţine puterea de cumpărare la acelaşi nivel.

Aceasta este soluţia la care vă invit să reflectaţi, mai ales acei dintre dumneavoastră care aţi mers pe cealaltă cale a modificării noii Legi a pensiilor, care, aşa cum am arătat, nu e deloc fezabilă.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Programul Visa Waiver ar trebui să fie un model pentru toate proiectele de ţară ale României"

Ridicarea vizelor pentru intrarea în SUA este aşteptată de români de 30 de ani, iar acum visul lor s-a îndeplinit. Românii vor putea călători fără vize în Statele Unite ale Americii, cel mai probabil, de anul viitor. Conform evaluării Ambasadei României în SUA, ţara noastră a îndeplinit ultimul criteriu pentru a accede în Programul Visa Waiver: rata de respingere a vizelor pentru SUA a scăzut sub 3%.

Aşa cum a declarat ambasadorul României în SUA, Excelenţa Sa Andrei Muraru, "eliminarea vizelor pentru Statele Unite este cea mai bună recunoaştere a unei solidarităţi ireversibile dintre români şi americani".

Eliminarea acestor vize este un succes al României, nu al PSD, nu al PNL. Este succesul nostru, al tuturor. Pentru a ajunge la acest rezultat a fost nevoie de o muncă intensă, de măsuri ferme în plan intern şi de numeroase demersuri în zona diplomatică. Este un proiect coordonat de premierul Marcel Ciolacu, iar demersurile s-au făcut unitar, divergenţele politice au fost lăsate la o parte, iar instituţiile statului au format o echipă.

Acest succes al României este încă o dovadă a faptului că, atunci când avem de atins un obiectiv, trebuie să fim uniţi, să lăsăm la o parte divergenţele politice sau orgoliile personale.

De altfel, să nu uităm, Marcel Ciolacu a promovat acest mod de lucru încă de la preluarea mandatului de premier. Iar rezultatele s-au văzut.

Este un mod de lucru pe care şi eu l-am folosit, la Braşov, în perioada în care am fost prefect al judeţului. Prin unirea tuturor actorilor politici a fost posibilă construirea celui mai modern aeroport din România, cel de la Braşov. Realizarea acestui aeroport a fost un succes al Braşovului, nu al unui partid sau lider politic.

Acestea sunt exemple care ne conduc către aceeaşi concluzie: pentru a reuşi, trebuie să fim uniţi, să formăm o echipă şi să renunţăm să ne mai blocăm între noi.

Sunt convins că Marcel Ciolacu va avea şi în continuare aceeaşi abordare şi în viitor. Sunt convins că fiecare social-democrat va acţiona la fel, pentru că Partidul Social Democrat pune în prim plan nevoile României şi ale românilor.

Sper, însă, că fiecare dintre noi, indiferent ce poziţii va ocupa în viitor, va pune în prim plan nevoile cetăţenilor, va renunţa la orgoliile de orice fel şi se va concentra pe finalizarea proiectelor. Numai prin unitate şi efortul fiecăruia dintre noi, România va creşte. Ridicarea vizelor este ultimul exemplu care ne demonstrează că, atunci când suntem uniţi, putem să ducem la bun sfârşit orice proiect de ţară.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Declaraţia mea politică se referă la un proiect de lege, depus de PNL, care prevede scutirea pensionarilor de la plata tarifelor pentru eliberarea adeverinţelor de venituri nepermanente. O iniţiativă lăudabilă la prima vedere. Iată cum PNL se luptă pentru pensionari pentru ca aceştia să aibă acces la documentele care atestă recunoaşterea drepturilor lor, pentru care au plătit contribuţii în perioada de activitate!

Spun că este o iniţiativă lăudabilă doar la prima vedere, pentru că, în realitate, lucrurile nu stau chiar aşa.

În primul rând, nu pot să nu remarc interesul brusc manifestat de PNL, pentru această chestiune, fix înainte de campania electorală! Nu am văzut acest interes al PNL, de a apăra drepturile pensionarilor care ani de zile s-au luptat în instanţe pentru a li se recunoaşte veniturile nepermanente pentru care au plătit contribuţii. Ani de zile pensionarii au plătit tarife la deţinătorii privaţi de arhive pentru eliberarea aceloraşi documente, după care mai plăteau şi mai mulţi bani în instanţă, fără garanţia că îşi vor câştiga aceste drepturi. Nu i-am auzit pe liberali să vorbească despre acest subiect până acum.

Situaţia a fost îndreptată prin noua Lege a pensiilor nr. 360/2023, elaborată de ministrul PSD al muncii, Sorina Bucura Oprescu. Aşa s-a ajuns ca aceste drepturi pentru veniturile nepermanente, gen bonusuri, prime, acord global, al 13-lea salariu etc. să fie recunoscute prin lege, astfel încât pensionarii să nu mai piardă timp şi bani prin tribunale. PNL nu a participat la dezbatere şi nici nu a fost interesat atunci de această chestiune.

Şi vă demonstrez că nu au fost interesaţi până acum, în prag de campanie. Au avut reprezentanţi în Guvern care au avut posibilitatea de luni de zile să intervină, dar nu au făcut nimic.

Vă reamintesc că, în iulie 2024, am votat aici, în Parlament, Legea nr. 237/2024 pentru aprobarea O.U.G. nr. 10/2024. În această lege, noi, parlamentarii, am introdus o prevedere la punctul IV care permitea Arhivelor Naţionale să plafoneze tarifele arhivatorilor privaţi. Deci această instituţie are din iulie 2024 posibilitatea de a interveni, de a pune capăt speculei şi de a stabili tarife la nivelul practicat anterior adoptării noii Legi a pensiilor, prin care s-au recunoscut acele drepturi ale pensionarilor. Pentru că, într-adevăr, după ce s-a legiferat acest drept, arhivatorii privaţi au început să speculeze noul context şi au mărit în mod nejustificat tarifele, fapt cercetat în prezent şi de Consiliul Concurenţei.

Vă reamintesc că Arhivele Naţionale sunt în subordinea ministrului de interne. Deci, ministrul PNL de interne, care are în subordine această instituţie, ar fi putut să-i ceară să îşi exercite competenţa legală şi să plafoneze tarifele, pentru a pune capăt speculei. Însă din iulie până în prezent, domnul ministru liberal nu a făcut nimic în acest sens. Mai mult, conducerea Arhivelor Naţionale a dat un comunicat ruşinos şi revoltător, în care au afirmat că nu are competenţa să stabilească tarifele, deşi legea tocmai îi dăduse competenţa! Şi nu era nevoie de o analiză aprofundată asupra tarifelor juste care trebuie aplicate, era suficient să se raporteze la cele practicate înainte de apariţia speculei în noul context legislativ. Însă, repet, reprezentantul PNL din fruntea Ministerului de Interne a părut mulţumit de această reacţie a subordonaţilor săi şi nu a făcut nimic pentru a-i apăra pe pensionari.

De aceea, mi se pare straniu acest interes brusc al PNL, prin propunerea legislativă în discuţie. Dar hai să zicem că e bine, măcar acum, în preajma alegerilor, se gândesc şi dânşii la pensionari. Evident că PSD va susţine orice iniţiativă care face dreptate pensionarilor. Doar că proiectul PNL nu pare să facă ceea ce ne-am fi aşteptat.

Propunerea legislativă nu prevede nici gratuitatea acestor servicii şi nici măcar nu opreşte specula practicată de arhivatorii privaţi. Dimpotrivă, încurajează şi mai mult specula! Aceştia vor putea să practice tarife şi mai mari pentru că totul va fi decontat de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Iar acum mă întreb, pe bună dreptate, dacă cei de la PNL l-au întrebat pe colegul lor de la finanţe, domnul Boloş, dacă e de acord cu o astfel de abordare.

Mai mult, iniţiativa PNL creează o situaţie de inegalitate între pensionarii sub 3.000 de lei şi cei care depăşesc acest plafon. La unii se decontează 100%, la ceilalţi doar 50%. Dar cel mai grav este în cazul pensionarilor care au pensia în preajma acestui plafon. Pensionarul cu 3.000 de lei pensie nu va plăti nimic din aceste tarife, dar cel care are cu 1 leu mai mult va plăti jumătate din valoare lor, care, repet, va fi stabilită speculativ de arhivatorii privaţi!

În concluzie, intenţia PNL este bună, dar populistă şi ipocrită în acelaşi timp. Nu au făcut nimic luni de zile, deşi au avut competenţe, dar vin acum cu această lege, în afara coaliţiei, pentru a impresiona electoral.

Eu, ca parlamentar al PSD, susţin ca toţi pensionarii să fie scutiţi de aceste tarife, nu doar unii. Dar, în acelaşi timp, consider că tarifele trebuie să fie plafonate la nivelul anterior apariţiei speculei, astfel încât legea să nu-i îmbogăţească în mod injust pe arhivatori. Nu putem accepta ca statul să deconteze sume oricât de mari vor unii care au încercat să profite de pe urma pensionarilor!

Aşadar, întâi plafonare şi apoi decontare!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Aderarea la spaţiul Schengen şi eliminarea vizelor de intrare în SUA sunt obiective naţionale într-un plan de consolidare a imaginii externe a României"

Guvernul Ciolacu a reuşit să consolideze credibilitatea României pe plan extern, astfel încât suntem aproape de îndeplinirea a două obiective majore: aderarea la spaţiul Schengen şi eliminarea vizelor de intrare în SUA.

Chiar dacă suntem într-o perioadă influenţată de alegerile parlamentare şi prezidenţiale, trebuie să spunem răspicat faptul că eliminarea vizelor pentru America şi aderarea României la Schengen pe cale terestră sunt două subiecte care nu trebuie să fie asumate politic de niciun partid. Ambele obiective au în spate un efort concentrat al multor instituţii ale statului, care, indiferent de apartenenţa politică a şefilor acestora, au lucrat şi s-au coordonat împreună pentru a îndeplini indicatorii impuşi.

În cazul eliminării vizelor pentru Statele Unite ale Americii, proiectul a fost coordonat de premierul Marcel Ciolacu, fiind un foarte bun exemplu de colaborare pentru atingerea unui obiectiv naţional.

Dincolo de o bună colaborare între România şi SUA, a fost şi o excelentă colaborare între români. Acesta este modelul de lucru promovat de premierul Marcel Ciolacu, pe care îl va urma cu aceeaşi consecvenţă şi din funcţia de Preşedinte al României.

Potrivit statisticilor oficiale, rata de respingere a vizelor pentru români a ajuns sub 3% şi cel mai important obstacol tehnic a fost înlăturat, astfel încât suntem foarte aproape de atingerea acestui obiectiv de politică externă.

În paralel, România trebuie să continue eforturile diplomatice şi politice pentru aderarea la spaţiul Schengen pe cale terestră. Alegerile parlamentare din Austria, chiar dacă au fost câştigate de extremişti, nu trebuie să reprezinte o problemă. România trebuie să îşi continue, fără abateri, strategia de aderare totală la Schengen.

Guvernul actual a reuşit parţial îndeplinirea acestui obiectiv, respectiv intrarea pe cale aeriană şi maritimă în spaţiul Schengen. Am demonstrat că avem frontiere sigure la cele mai înalte standarde existente la nivel european, astfel încât suntem pregătiţi să fim acceptaţi şi terestru în spaţiul Schengen.

În încheiere, reiterez faptul că aceste două obiective majore de politică externă (aderarea totală la Schengen şi eliminarea vizelor pentru America) trebuie să fie obiective naţionale la care să contribuim cu toţii, indiferent de culoare politică.

Domnul Vasilică Toma:

"Ziua Internaţională a Vârstnicului"

Astăzi, 1 octombrie, marcăm Ziua Internaţională a Vârstnicului. Aceasta este o ocazie importantă pentru a reflecta asupra situaţiei persoanelor vârstnice din România şi pentru a trasa direcţii de acţiune menite să îmbunătăţească viaţa acestora.

Vârstnicii României, adică peste 20% din populaţie, reprezintă un segment esenţial al societăţii noastre, care, din păcate, este adesea marginalizat şi insuficient sprijinit. Statisticile recente ne arată o realitate îngrijorătoare: mai mult de 1,1 milioane de vârstnici se află la risc de sărăcie şi excluziune socială, un procent de 27,5% trăind în condiţii de deprivare materială severă, conform datelor Eurostat. Aceste cifre sunt alarmante şi impun o intervenţie imediată şi coordonată din partea autorităţilor publice şi a societăţii civile.

În contextul tendinţei demografice de îmbătrânire accelerată, care pune o presiune uriaşă asupra sistemului public de pensii şi de sănătate, este esenţial să acţionăm pentru a promova îmbătrânirea activă şi pentru a oferi sprijin concret celor care au nevoie de îngrijiri la domiciliu. Deşi peste 20% dintre vârstnici necesită aceste servicii, doar un procent extrem de mic, 0,23%, beneficiază în mod real de ele.

Sistemul actual de îngrijire la domiciliu, în România, suferă de lipsuri critice, cauzate de: finanţare insuficientă, lipsa unui cadru legislativ clar şi bine reglementat, insuficienţa serviciilor disponibile, în special în mediul rural, unde nevoile sunt cel mai adesea ignorate.

Pentru a schimba această stare de fapt, trebuie să analizăm ofertele furnizorilor de servicii pentru vârstnici şi să stimulăm dialogul cu autorităţile. Trebuie să susţinem şi să consolidăm rolul organizaţiilor neguvernamentale, care sunt un pilon important în asigurarea unor servicii de calitate pentru vârstnici, în condiţiile în care fondurile publice sunt insuficiente.

Azi, este imperativ să recunoaştem faptul că persoanele vârstnice nu sunt doar beneficiari de servicii, ci pot juca un rol activ în comunităţile noastre. Experienţa lor de viaţă, înţelepciunea şi contribuţiile anterioare la dezvoltarea societăţii trebuie respectate şi valorizate. Totodată, trebuie să eliminăm barierele care îi împiedică să rămână activi, prin creşterea accesibilităţii la servicii de sănătate, sociale şi culturale.

România are nevoie urgentă de politici integrate şi de o strategie clară şi pe termen lung, care să abordeze problemele complexe ale îmbătrânirii şi să ofere soluţii concrete pentru îmbunătăţirea vieţii vârstnicilor. La nivel instituţional, trebuie să sprijinim colaborarea intersectorială, iar la nivelul comunităţilor, să întărim legăturile dintre autorităţi, ONG-uri şi familii.

Să nu uităm că un viitor sustenabil pentru România înseamnă şi un prezent demn şi sigur pentru vârstnicii noştri. De Ziua Internaţională a Vârstnicului, facem un apel la solidaritate, la respect şi la acţiune comună pentru a asigura un trai decent tuturor vârstnicilor din România.

Sărbătorim astăzi nu doar o zi specială, ci o promisiune de viitor mai bun pentru cei care au clădit acest prezent. Cu ocazia zilei internaţionale a vârstnicului, le doresc tuturor vârstnicilor o viaţă senină, plină de har, pace şi binecuvântare din partea Domnului. La mulţi ani!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei a intrat în vigoare!"

Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice a venit cu veşti bune pentru seniorii României. La 1 octombrie, prevederile iniţiativei legislative a Partidului Naţional Liberal de neimpozitare a pensiilor sub 3.000 de lei au intrat în vigoare. În concret, toate pensiile sub acest prag vor fi scutite de impozitul pe venit de 10%, iar estimarea este că vor beneficia de această măsură peste 200.000 de pensionari români. Măsura a fost adoptată în procedură de urgenţă de Parlament, la propunerea PNL, care a depus spre dezbatere şi adoptare acest proiect. Regula se aplică şi pensionarilor cu pensii mici din sistemul de ordine şi siguranţă publică. PNL nu a uitat de pensionarii militari cu pensii sub 3.000 lei şi a extins prevederile noii legislaţii şi asupra acestora. Mai mult, potrivit legii, de la 1 ianuarie, pensiile vor fi indexate cu rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea medie a venitului brut.

PNL a venit să corecteze toate erorile provocate de către PSD în noua lege a pensiilor, asigurându-ne astfel că nimeni nu rămâne în urmă. Trebuie să reamintim, constant, tuturor faptul că pensionarii de astăzi sunt cei care au construit şi consolidat această ţară. Prin munca lor, indiferent de domeniul în care au activat, pensionarii de astăzi sunt cei cărora le datorăm ceea ce este România acum, o naţiune care avansează cu fiecare zi. De aceea, datorăm tuturor românilor care au pus umărul la dezvoltarea statului nostru respect şi demnitate la sfârşitul vieţii active pe piaţa muncii.

Partidul Naţional Liberal a venit cu o serie de iniţiative legislative menite să crească veniturile pensionarilor români, fiind angajamentul nostru de a continua acest trend şi în anii care urmează.

Domnul Vasile Nagy:

"Litoralul românesc - o destinaţie turistică majoră"

Litoralul românesc, situat pe malul Mării Negre, reprezintă una dintre cele mai importante destinaţii turistice din România. Cu o lungime de aproximativ 245 de kilometri, acest litoral oferă o varietate de peisaje, staţiuni şi atracţii turistice. De la plajele nisipoase din nord, la golfurile şi peninsulele din sud, litoralul românesc atrage anual milioane de turişti, atât din ţară, cât şi din străinătate.

Litoralul românesc al Mării Negre se întinde de la graniţa cu Ucraina în nord, până la graniţa cu Bulgaria în sud.

Calitatea apei este un aspect esenţial pentru atragerea turiştilor şi pentru protejarea ecosistemelor marine. De-a lungul anilor, această calitate a variat, influenţată de factori precum poluarea industrială, apele uzate şi deversările accidentale. Îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii apei necesită eforturi concertate din partea autorităţilor, comunităţilor locale şi sectorului privat.

Staţiunile balneare de pe litoralul românesc, cum ar fi Eforie Nord, Eforie Sud şi Mangalia, oferă tratamente de sănătate bazate pe utilizarea apelor minerale şi nămolurilor terapeutice. Aceste tratamente sunt renumite pentru beneficiile lor în tratarea afecţiunilor reumatice, dermatologice şi respiratorii.

Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă un patrimoniu natural şi cultural deosebit de valoros, cu un potenţial turistic imens. Pentru a valorifica acest potenţial, într-un mod sustenabil, este esenţial să se adopte o abordare integrată şi colaborativă, care să implice toate părţile interesate - de la autorităţi şi comunităţi locale, la sectorul privat şi turişti.

Prin implementarea unor politici şi măsuri eficiente, care să pună accentul pe protecţia mediului, dezvoltarea economică durabilă şi promovarea culturii locale, litoralul românesc poate deveni o destinaţie turistică de top, recunoscută pentru frumuseţea sa naturală, diversitatea culturală şi angajamentul său faţă de sustenabilitate.

Este esenţială elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale de dezvoltare turistică pentru litoralul românesc, care să includă obiective clare, măsuri concrete şi indicatori de performanţă. Aceasta ar trebui să fie rezultatul unei colaborări între autorităţi, comunităţi locale şi sectorul privat.

Strategia de dezvoltare turistică trebuie să integreze politici de mediu riguroase pentru a proteja şi conserva resursele naturale. Aceste politici trebuie să fie însoţite de reglementări stricte şi de mecanisme eficiente de monitorizare şi aplicare.

Colaborarea între sectorul public şi cel privat este vitală pentru succesul iniţiativelor de dezvoltare turistică. Parteneriatele pot facilita investiţiile în infrastructură, promovarea turistică şi implementarea proiectelor de conservare a mediului.

Litoralul românesc poate beneficia de pe urma cooperării regionale şi internaţionale în domeniul turismului. Parteneriatele cu alte destinaţii turistice, participarea la reţele şi organizaţii internaţionale şi schimbul de bune practici pot contribui la îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii ofertei turistice.

Dezvoltarea şi implementarea unor servicii inovatoare, care să răspundă nevoilor şi preferinţelor variate ale turiştilor, pot aduce un avantaj competitiv litoralului românesc. Aceste servicii pot include oferte personalizate, pachete turistice tematice şi experienţe autentice locale.

Cu eforturi colective şi angajament ferm, putem garanta că frumuseţea şi diversitatea litoralului românesc vor fi admirate şi apreciate de generaţiile viitoare.

Domnul Boris Volosatîi:

"De ce exaltă Ucraina o diversiune antiromânească a Kominternului de acum 100 de ani?"

Autorităţile ucrainene din oraşul Tatarbunar din sudul Basarabiei, regiunea Odesa, au celebrat recent centenarul diversiunii bolşevice din 17-18 septembrie 1924, o rebeliune armată organizată de Internaţionala a III-a Comunistă (Komintern) de la Moscova, eveniment pe care istoriografia ucraineană îl prezintă drept "răscoala ţărănimii ucrainene împotriva ocupanţilor şi colonizatorilor români" şi care a fost, de fapt, o tentativă eşuată de export de revoluţie comunistă în România.

La foarte scurt timp după înăbuşirea acestei rebeliuni armate bolşevice, la 12 octombrie 1924, Internaţionala a III-a Comunistă (Komintern) a aplicat planul B, convocând la Harkov, capitala de atunci a Ucrainei, o reuniune la care s-a decis crearea aşa-zisei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM), concepută drept cap de pod pentru anexarea Basarabiei.

De altfel, începând cu 12 octombrie 1924 Ucraina sovietică şi-a declarat frontiera cu România pe râul Prut, fapt confirmat ulterior de toate hărţile politico-administrative ale RSS Ucrainene, iar în ultimatului sovietic din 26 iunie 1940 era invocat falsul cum că "Basarabia este locuită preponderent de ucraineni".

În condiţiile actualului război ruso-ucrainean şi în pofida faptului că Institutul Ucrainean pentru Memoria Naţională a decomunizat majoritatea denumirilor legate de liderii bolşevici, narativul sovietic rămâne intact în cazul diversiunii bolşevice de la Tatarbunar, judeţul Cetatea Albă.

În acelaşi timp, autorităţile ucrainene încearcă în fiecare an să împiedice comemorarea miilor de victime româneşti ale masacrelor de la Lunca şi Fântâna Albă, din 1941. Acelaşi tip de probleme există şi în raport cu Polonia, care este împiedicată să comemoreze victimele poloneze ale masacrelor ucrainene din Volînia.

Aceste fapte confirmă o dată în plus că autorităţile ucrainene rămân tributare ideologiei moscovite şi nu sunt capabile să îmbrăţişeze o abordare autentic europeană, corectă şi lipsită de animozităţi şi ură etnică.

Exprim părerea că România trebuie, prin Preşedinţie, Guvern şi Ministerul Afacerilor Externe, să ia atitudine oficială faţă de cazul grav produs acum o săptămână la Tatarbunar, când autorităţile ucrainene au exaltat o diversiune antiromânească a Kominternului de acum 100 de ani.

Domnul Lilian Scripnic:

"Cum suntem forţaţi să participăm la operaţiuni militare care ne pot duce în război"

Evoluţiile recente ale războiului de agresiune dus de către Federaţia Rusă împotriva Ucrainei nu pot evidenţia sub nicio formă necesitatea ca România să se implice într-un conflict al unei ţări care nu este membră NATO şi nici membră UE, chiar dacă face demersuri de preaderare. Orice coaliţie pentru capabilităţile maritime, dezvoltată sub egida Grupului de control pentru Ucraina (UDCG), cu Norvegia şi Marea Britanie drept naţiuni coordonatoare, nu justifică solicitarea dumneavoastră din niciun punct de vedere.

În urma cărei analize, vă întreb, domnule preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, a rezultat necesitatea ca România să fie ţara care să contribuie timp de doi ani la această coaliţie şi să fim atraşi într-un angajament prin care să găzduim în România facilităţi de instruire în domeniul maritim şi să instruim militari ai infanteriei maritime ucrainene? Atât instruirea militarilor ucraineni, cat şi tranzitarea teritoriului romanesc a trupelor şi tehnicii militare ne transformă într-o ţintă sigură pentru Federaţia Rusă.

De ce România îşi asumă un angajament pe care are dreptul să-l înceteze în orice moment în interiorul termenului de 2 ani? Chiar este nevoie ca, în poziţia geostrategică dificilă pe care o avem, cu un război la graniţa de Nord, să devenim "lider regional în procesul de instruire în domeniul operaţiunilor maritime"? Avem nevoie să fim consideraţi ţară în conflict cu Federaţia Rusă în condiţiile în care deja implicarea noastră pe toate planurile pentru ajutarea ţării vecine, dar mai ales a refugiaţilor ucraineni, a întrecut orice imaginaţie din punct de vedere financiar?!

Pe parcursul ultimilor ani am participat activ la ajutorarea atât pe plan militar, cât şi pe plan umanitar a Ucrainei, dar până unde vom merge în acest sens? Chiar nu ştim că există o limită? Aşa s-a ajuns într-o situaţie de o absurdă nocivitate asupra propriilor antreprenori, începând cu agricultorii şi fermierii şi ducând până la afaceri româneşti care sunt distruse, în alte domenii de activitate, de dragul solidarităţii faţă de situaţia grea în care se află ucrainenii? Este acesta războiul nostru? Nu este războiul nostru!

A stat cineva să analizeze care este situaţia în România?

Mai avem un pic şi intrăm în colaps economic, dar noi dăm haina de pe noi. Ne-au invadat multinaţionalele, care scot banii din ţară, mai nou ne plătim singuri produsele la unele magazine, respectiv mai puţine locuri de muncă. Ne împrumutăm cu dobânzi pentru a trimite ajutoare, pentru a instrui militari ucraineni, donăm sisteme de rachete ca să achiziţionăm altele, tot pe împrumuturi contractate.

Dacă ne gândim numai la inundaţiile din Moldova, care au creat pagube de sute de milioane de euro, ne dăm seama ce nevoie avem să ne ajutăm propriii cetăţeni în faţa oricăror alţi cetăţeni aflaţi pe teritoriul României. Banii donaţi Ucrainei puteau fi folosiţi pentru reconstruirea zonelor afectate, mai mult de atât, din anii 2013, 2016 şi până în prezent puteau fi fortificate acele structuri, diguri, baraje, care ar fi protejat zonele inundate. Românii noştri sunt cazaţi în câmp în nişte corturi rudimentare, în timp ce ucrainenii stau în apartamente de lux, primind şi bani de la statul român. Unde am ajuns cu solidaritatea faţă de străini... în detrimentul solidarităţii dintre noi românii?

Cum a dat avizul favorabil CSAT-ul pentru această solicitare... Aşa cum a dat şi pentru donarea unui sistem de rachetă sol-aer Patriot în iulie?

La un moment dat, acest conflict va fi încheiat prin acordul superputerilor, noi însă vom rămâne cu nişte relaţii diplomatice deteriorate cu vecinii noştri apropiaţi, şi, din nefericire, chiar cu Federaţia Rusă. Nici SUA, nici altă ţară nu va interveni în cazul unui atac direct din partea Federaţiei Ruse.

Spun NU răspicat oricărei iniţiative de atragere a României într-o situaţie de conflict cu Federaţia Rusă şi spun DA păcii!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Zeci de strategii, de planuri de management şi documente legislative pentru prevenirea inundaţiilor, dar efectul real este zero!"

După ploi torenţiale masive, anunţate, de altfel, în întreaga Europă, şi a ruperii unor baraje ale unor amenajări piscicole, apele s-au revărsat în mai multe localităţi din judeţul Galaţi, inundând mii de gospodării şi terenuri agricole şi provocând pierderi de vieţi omeneşti şi pagube economice considerabile.

Situaţia, în zona Moldovei, e cunoscută din anii ʾ70, s-au făcut unele investiţii, înainte de ʾ89, apoi delăsarea şi corupţia endemică şi-au spus cuvântul - lucrări de mântuială, amânări, lipsă de fonduri. Niciun guvern nu s-a implicat, stimaţi colegi, în mod direct, să acceseze fonduri europene, dintr-un singur motiv - nu le poate fura! Nu e aceeaşi situaţie precum cu banii de la Guvern, cu aranjamente şi comisioane, banii europeni trebuie justificaţi, iar asta nu convine faunei politice de la noi!

Desigur, de pierdut au miile de oameni ale căror gospodării au fost afectate şi care şi-au pierdut munca de o viaţă. Şi, pentru că vorbim despre vieţi, poate incompetenţa guvernanţilor să dea viaţa înapoi celor care şi-au pierdut-o?!

De fiecare dată, toate instituţiile se acoperă cu tone de hârtii, de strategii, de planuri de management şi documente legislative pentru prevenirea inundaţiilor! De zeci de ani se fac şi refac toate aceste strategii, guvernanţii mimează la locul faptei compasiunea şi preocuparea, nimeni nu este răspunzător pentru nimic, iar fondurile publice şi rezerva strategică mai sunt un pic golite - corturi, locuinţe modulare, saci de dormit, haine, alimente, toate par date din mărinimia lumii politice, şi nu din taxele şi impozitele noastre, pentru care tocmai politicienii ar trebui puşi să dea cu subsemnatul!

Sper, dragi români, că vă veţi trezi în acest an electoral şi veţi vota în consecinţă! Corupţia, indolenţa nu au ce căuta la conducerea României! Acum, e nevoie de o generaţie de politicieni patrioţi, care să pună ţara mai presus de interesele de partid!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Unitatea creştină şi provocările contemporane: întâlnirea cu Papa Francisc"

Cu câteva săptămâni în urmă am avut onoarea de a fi primit de Sanctitatea Sa, Papa Francisc, la Vatican, în calitatea mea de preşedinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (AIO).

Această întrevedere, parte a delegaţiei oficiale Pasqua Together 2025, a marcat un moment important pentru România şi pentru întreaga comunitate creştină mondială, în efortul nostru comun de a aduce mai aproape lumea creştină prin celebrarea Paştelui la o dată comună.

Iniţiativa de a sărbători Paştele împreună, în 2025, este mai mult decât un simplu proiect simbolic. Ea reprezintă o necesitate într-o lume tot mai divizată de conflicte şi provocări. Aducerea împreună a Bisericilor creştine, ca semn de unitate şi speranţă, are rădăcini adânci în tradiţiile noastre şi marchează aniversarea a 1.700 de ani de la Primul Conciliu de la Niceea. Acest eveniment, din anul 325 d. Hr., a avut un rol fundamental în

stabilirea credinţei noastre comune şi a datei la care sărbătorim Învierea Domnului.

În dialogul avut cu Papa Francisc, am discutat despre provocările majore cu care se confruntă umanitatea: radicalismul religios, războaiele care răvăşesc multe colţuri ale lumii şi dezastrele naturale, tot mai frecvente din cauza deteriorării mediului.

Am subliniat că, în faţa acestor provocări, cooperarea între biserici devine esenţială. Valorile creştine, care au stat la baza civilizaţiei europene, sunt astăzi supuse unor presiuni fără precedent.

Sub pretextul progresismului, tradiţiile noastre sunt puse la îndoială, iar pacea şi stabilitatea sunt periclitate de conflicte violente.

În contextul global actual, războiul din Ucraina, tulburările din Orientul Mijlociu şi multe alte crize similare din lume ne arată clar că nevoia de dialog şi colaborare este mai urgentă ca niciodată. Moartea, distrugerea şi suferinţa au devenit o constantă în viaţa multor oameni.

În faţa acestor provocări, am reiterat că AIO va continua să susţină iniţiativele menite să aducă pace şi înţelegere între popoare, construind pe fundamentul credinţei şi tradiţiei creştine.

Un alt subiect major discutat a fost deteriorarea mediului natural. Perturbarea relaţiei dintre umanitate şi natură are consecinţe dezastruoase.

Am pledat în faţa Papei Francisc pentru un dialog global creştin în această direcţie, pentru a proteja creaţia lui Dumnezeu şi a conserva resursele naturale pentru generaţiile viitoare.

Această întâlnire de la Vatican a fost, fără îndoială, un pas important în consolidarea legăturilor dintre Sfântul Scaun şi Patriarhia Ecumenică din Constantinopol. Împreună, ne-am angajat să construim un viitor bazat pe înţelegere, respect reciproc şi dialog deschis. În acest context, speranţa noastră este că aniversarea Primului Conciliu de la Niceea va marca nu doar un moment de reflecţie asupra trecutului, ci şi un prilej pentru a privi cu optimism spre viitorul comunităţii creştine.

Propunerea noastră este de a organiza o întâlnire istorică la Niceea, în Bithynia, cu ocazia acestui eveniment aniversar. Prezenţa Sanctităţii Sale, Papa Francisc, şi a Sanctităţii Sale, Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, ar putea transforma această reuniune într-un simbol puternic al unităţii creştine, într-o lume ce are mai mult ca oricând nevoie de credinţă şi speranţă.

Mesajul Sanctităţii Sale, Papa Francisc, în cadrul întâlnirii a fost profund. Papa a subliniat că Paştele nu este sărbătoarea noastră, ci a lui Hristos.

Îndemnul său de a nu ne închide în propriile noastre idei sau tradiţii, ci de a ne deschide către o înţelegere comună, este un apel pe care toţi creştinii ar trebui să-l asculte.

Numai prin unitate şi solidaritate putem depăşi provocările ce ne stau înainte.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 155.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi; programul de lucru pentru perioada 30 septembrie - 5 octombrie 2024; lista rapoartelor depuse în perioada 23 septembrie - 1 octombrie 2024 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, la ora 11.00 avem programat votul final, urmat de şedinţele Biroului permanent şi Comitetului liderilor.

Întreb dacă sunt intervenţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Manole, vă rog.

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnule preşedinte,

Solicit ca PL-x 416 (Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Naţional al Copilului"), de la punctul 5 al ordinii de zi, să fie mutat pe punctul 1 al ordinii de zi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Avem consens? Staţi o secundă!

USR?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anul 2025, Anul Drepturilor Copilului.

USR, da.

AUR? Da.

PSD? Da.

PNL? Cineva să încline din cap.

Domnul Gabriel Andronache (sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Avem consens.

Minorităţi? Da.

UDMR? Igen.

Aşadar, Poziţia 5 de pe ordinea de zi va fi poziţia 1, PL-x 416/2024.

Intervenţii, domnule Coleşa, vă rog.

Asupra ordinii de zi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Avem PL-x 589/2023 (Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Colegiului Geodezilor din România), care a fost acum vreo două săptămâni retrimis la comisie pentru raport suplimentar. În şedinţa comisiei, în raport s-au introdus extrem de multe amendamente foarte discutabile din punctul nostru de vedere, dacă nu chiar proaste, într-un timp foarte scurt, tot aşa pe repede-nainte, după opinia noastră necesitând un timp de dezbatere mult, mult mai amplu.

Ca atare, propun ca acest PL-x să fie retrimis pentru încă două săptămâni la comisiile raportoare, pentru a avea o dezbatere reală pe acele chestiuni.

Este vorba de organizarea activităţii de geodez.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este pe ordinea de zi?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da. PL-x 589/2023 are raport.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este pe ordinea de zi a şedinţei?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, este pe ordinea de zi, repet.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să verificaţi dacă este pe odinea de zi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Punctul 6.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sub rezerva primirii raportului.

Avem raportul?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Există raport, chiar dacă nu este actualizată informaţia pe site.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşadar, vă rog să vă pregătiţi cartelele, iar colegii din online să fie atenţi, retrimitere la comisie poziţia 6 de pe ordinea de zi, PL-x 589/2023.

Vot, vă rog.

Cu 82 de voturi contra, 23 pentru, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Pe procedură, doamna Rizea.

Vă rog.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Octombrie este luna conştientizării cancerului de sân, cea mai răspândită formă de cancer la nivel global.

În România, anual, peste 9.000 de femei îşi pierd viaţa din această cauză.

Această lună nu este doar despre panglici roz sau campanii, ci despre acţiuni concrete care pot salva vieţi.

Un simplu control de rutină poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Îndemn fiecare femeie să-şi facă aceste controale, iar vouă, domnilor, colegilor, vă cer să încurajaţi toate femeile din viaţa voastră, soţii, mame, surori, colege, să meargă la control.

Prevenţia şi depistarea timpurie sunt esenţiale.

Ca legislatori avem responsabilitatea să asigurăm acces egal la servicii de sănătate pentru toţi, indiferent de mediul în care trăiesc sau de statutul social.

Să transformăm luna octombrie într-o lună a speranţei şi a solidarităţii, pentru ca fiecare femeie să aibă şansa reală la viaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Numai o secundă!

Vă rog să-mi faceţi mie personal o favoare, ca intervenţiile ulterioare să le avem după ce dezbatem primul punct al ordinii de zi, pentru că are legătură cu copiii, are legătură cu un proiect de lege pe care îl avem pe ordinea de zi şi mai ales că avem şi la balcoane nişte copilaşi tare drăguţi care au venit să asiste la adoptarea unui proiect de lege care are legătură cu ei.

Sunteţi de acord?

Copilaşi, haideţi, că oricum sunteţi mai mărunţei, vă rog, ridicaţi-vă şi faceţi cu mâna, ca să fiţi şi observaţi. (Aplauze.)

Sunt nişte copilaşi veniţi din foarte multe colţuri ale ţării şi au venit să vadă cum votăm o lege bună pentru ei.

Aşadar, vă cer permisiunea ca intervenţiile dumneavoastră să le avem după.

Mulţumesc.

Aşadar, Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Naţional al Copilului"; PL-x 416/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ultimele decenii societatea românească a traversat multiple transformări, iar aceste schimbări au avut un impact semnificativ asupra celor mai vulnerabili membri ai săi, copiii.

Peste 1,5 milioane de copii din România, aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială, şi peste 19 milioane de copii sunt în aceeaşi situaţie, la nivelul Uniunii Europene.

Raportată la numărul total de copii, cifra este în scădere în România.

Guvernul României, condus de premierul Marcel Ciolacu, are o strategie şi un plan naţional de implementare a garanţiei europene pentru copii, garanţie care va asigura că până în 2030 ne vom situa mult mai bine.

România a făcut multe progrese care sunt recunoscute la nivel internaţional, începând de la reforma sistemului de protecţie specială a copiilor.

Rămânem, totodată, printre puţinele state din lume care asigură concediul maternal sau paternal pentru doi ani, ceea ce înseamnă că primii doi ani de viaţă ai copiilor, cei mai complicaţi, dar şi frumoşi şi fundamentali, în acelaşi timp, pentru dezvoltarea celor mici, sunt cu prezenţa şi iubirea constantă a părinţilor.

Însă este necesar să facem paşi în plus.

Prin adoptarea acestei legi, România demonstrează că nu este vorba numai despre politici publice, statistici, planuri şi strategii, ci şi despre o prioritate naţională reală.

De la comunităţile locale până la societatea civilă şi instituţii publice, urban şi rural, în toate regiunile ţării este esenţial să accelerăm acele proiecte care vin în sprijinul copiilor şi promovează drepturile acestora, asigurând totodată un viitor mai bun pentru ţara noastră.

Niciodată, dragi colegi, nu este prea mult pentru viitorul ţării noastre.

Vă invit să dăm astăzi, uniţi, un semnal important, indiferent de rezultatul alegerilor electorale, indiferent de doctrina fiecărui partid, indiferent de strategia politică, haideţi să demonstrăm românilor că există un domeniu în care suntem uniţi şi insistăm cu toţii - drepturile copilului.

Mulţumesc pentru colaborare organizaţiilor nonguvernamentale "Salvaţii Copiii" România, World Vision, de asemenea, UNICEF şi federaţiilor organizaţiilor nonguvernamentale pentru protecţia drepturilor copilului, pentru susţinerea acestei iniţiative legislative şi pentru susţinerea, de asemenea, dumnealor şi a copiilor, prin prezenţa fizică, astăzi, aici, în plenul Camerei Deputaţilor.

De asemenea, ulterior acestei legi aşteptăm să intre la votul final şi cealaltă iniţiativă legislativă care o va completa pe aceasta, 416/2023, respectiv iniţiativa 417 privind implicarea copiilor în procesul decizional.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru administraţie publică.

Domnule Tătaru, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Naţional al Copilului", prin adresa PL-x 416/2024 din 2 septembrie 2024.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Consiliul Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru tineret şi sport; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 iunie 2024.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, din partea Grupului AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi salut şi eu pe copiii prezenţi la balcoane şi aş vrea să le transmit un mesaj mult mai direct decât limbajul de lemn pe care, cred, după părerea mea, că l-aţi auzit şi care nu vă spune absolut nimic.

Copiii sunt viitorul, copiii sunt cheia, copiii sunt cel mai important lucru al societăţii, însă abordarea pe care aţi văzut-o în ultimii zeci de ani, de la Guvern, de la instituţii, este una greşită, care v-a dus şi vă duce într-o fundătură, şi vedem asta prin multiplii indicatori, de la rata de abandon şcolar, la rezultatele şcolare şi la numărul tot mai mic de copii pe care îl avem în societate.

Şi vă spun un lucru foarte, foarte simplu. În primul rând nu ar trebui să avem doar un an al copilului. Este o formă fără fond. Voi ar trebui să fiţi îndrumaţi conform unor valori care au fost verificate de mii şi mii de ani, valorile creştine. Asta înseamnă - vă dau două exemple - în societatea actuală aveţi două mari pericole: primul este ecranul, la care sunteţi expuşi de la vârste foarte fragede, ajungând în situaţia, ca noi toţi, de altfel, mai mult sau mai puţin să fim dependenţi de ecrane, sub toate formele lor. Iar voi, dacă sunteţi expuşi la vârste fragede, veţi avea doar de pierdut, prin dezvoltarea voastră psihologică, neuronală şi până la urmă performanţele intelectuale la care veţi ajunge.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Şi al doilea aspect...

Închei, domnule preşedinte.

Al doilea aspect este sexualizarea precoce la care sunteţi expuşi, prin politici, încă de la vârstele cele mai mici.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Sunt alături de voi, am 5 copii, ştiu ce înseamnă asta, nu vorbesc doar aşa, după nişte concepte fără fond,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, vă rog, finalizaţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...ci din inimă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Brian Cristian.

Vă reamintesc că la balcon sunt copii de 7, 8, 9 ani. (Vociferări.)

Ca să fie o alternanţă, domnule Tanasă!

Domnul Brian Cristian:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Deşi este lăudabilă această iniţiativă a dumneavoastră privind anul 2025 să fie "Anul Copilului", vreau să vă aduc aminte că în acest moment există o lege, adoptată de acest Parlament, care prevede ca 150 de lei, în fiecare lună, să poată să fie daţi către fiecare copil care practică sportul.

Este o lege adoptată de Parlament, dar care este prorogată în fiecare an, adică nu intră în vigoare, iar acei copii care participă la competiţiile sportive nu pot să beneficieze de acele tichete de 150 de lei per sportiv.

Haideţi să vedem dacă putem ca în anul 2025 această lege să n-o mai prorogăm!

USR a depus în fiecare an amendamente la Legea bugetului de stat, astfel încât aceşti bani pentru tichetele de sportivi pentru copii, să fie prinşi în bugetul statului. Putem face acest lucru? Să nu mai prorogăm legea în anul 2025.

În altă ordine de idei, vă reamintesc că în momentul de faţă există o lege a USR, în vigoare, care prevede ca 30% din toţi banii care merg spre sport să meargă către copii şi juniori.

Şi dacă luăm ca exemplu o municipalitate, un municipiu reşedinţă de judeţ care are o echipă de fotbal, de handbal, de alt sport, de regulă care este finanţată cu câteva zeci de milioane de lei în fiecare an, dacă am calcula ca 30% din acei bani să meargă către sportul de copii şi juniori, atunci nu am mai avea niciun copil care să nu practice sport, din respectiva zonă, din respectivul municipiu, şi am avea generaţii mult mai sănătoase şi mult mai aplecate către această disciplină.

Aşadar, stimaţi colegi, pentru că doriţi să instituiţi anul 2025 ca "Anul Copilului", aveţi curaj să faceţi ceva, cu adevărat, în acest sens?

Haideţi să-i încurajăm şi pe colegii din administraţia locală, autorităţile locale să respecte legea cu 30% bani pentru copii şi juniori de la sport şi haideţi ca această lege privind tichetele de sportivi, de 150 de lei pe lună, să nu o mai amânăm, să intre în vigoare în anul 2025,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian:

..."Anul Copilului", pe care dumneavoastră îl propuneţi.

Vă mulţumesc.

Haideţi să facem ceva cu adevărat pentru copii! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur că da, PSD ne propune o lege privind declararea anului 2025 drept "Anul Copilului" în România, o iniţiativă lăudabilă, dar nu cred că e momentul acum să ascundem mizeria sub preş, pentru că asta fac cei de la PSD, de la PNL şi de la UDMR de 35 de ani, să ascundem sub preş, să nu se vadă. Să nu se vadă cumva că România este lider la trafic de copii în Uniunea Europeană, nu cumva să se vadă că sub guvernările PSD copiii români sunt cei mai săraci şi abuzaţi copii din Uniunea Europeană.

PSD nu vrea să vedem... nici PNL, nici UDMR, nu vor să vadă că, în fiecare zi, în România, peste 200.000 de copii se culcă flămânzi. Asta spun cifrele societăţii civile. Astea sunt cifrele oficiale.

Sub guvernările PSD, PNL, UDMR, zeci de mii de familii din România au fost distruse, copiii au rămas în România, iar părinţii lor au plecat în ţări străine să muncească, să găsească o soluţie de supravieţuire.

România este, totuşi, ţara în care copiii participă la olimpiade internaţionale pe banii lor. Nenumărate cazuri în care copiii s-au dus la olimpiade internaţionale şi au participat acolo pe banii lor, pentru că statul român nu găseşte nicio formă să-i ajute. Ba, mai mult, atunci când am iniţiat noi, cei de la AUR, o lege în acest sens, aţi blocat-o.

În 2023, peste 7.500 de copii - că văd aici că se vorbeşte despre strategii, despre viitor, cifrele sunt foarte dure şi cifrele vorbesc - peste 7.500 de copii români au dispărut. Mai mult de jumătate din aceştia se aflau în grija statului.

Există deja o legătură foarte strânsă între dispariţia acestor copii şi traficul de copii.

Realitatea este că România nu are nevoie de un singur an, de 2025, ca an al copilului.

Realitatea dură este că sub guvernările PSD, PNL, UDMR...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... copiii României sunt cei mai săraci, cei mai abuzaţi şi au şansele cele mai minime...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... să realizeze ceva în viaţa lor.

Ăsta este adevărul dur!

O să susţinem această iniţiativă fără doar şi poate, în egală măsură trebuie să spunem şi adevărul,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... nu doar politicianisme şi populisme ieftine. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Csép Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimaţi colegi,

În primul rând, vă felicit pentru această iniţiativă, dar doresc să vă spun că pentru noi fiecare zi este a copilului, a familiei şi nu întotdeauna un an special dedicat copiilor trebuie să atragă atenţia asupra sorţii acestor copii. Pentru că, ca părinţi, ca bunici, ca viitori părinţi, în fiecare zi suntem responsabili pentru această nouă generaţie. Generaţia de astăzi este generaţia următoare. Aceşti copii vor avea grijă de noi când vom deveni mai bătrâni.

Pe de altă parte, degeaba vorbim doar la nivel declarativ despre copii, ci avem nevoie de o strategie multianuală, pe mai mulţi ani de zile, prin care putem să facem faţă acelor provocări demografice pe care le are România.

Degeaba vorbim de "Anul Copilului", când în România se nasc din ce în ce mai puţini copii.

Degeaba vorbim de drepturile copiilor, dacă peste 30-40 de ani nu o să mai avem destui copii de care să avem grijă.

Cred că în continuare avem nevoie de o aplecare mult mai bună asupra problemelor pe care le întâmpină tinerii din România.

De ce pleacă aceşti tineri? De ce nu îşi întemeiază o familie în România? De ce aceşti copii, după ce termină facultatea, merg în străinătate să înceapă o carieră?

Trebuie să facem aici, acasă, o ţară în care copiii se întorc, îşi întemeiază familia şi se nasc 2, 3, chiar şi 4 copii.

Trebuie să sprijinim familiile numeroase, în care fraţii şi surorile se ajută între ei.

Noi, UDMR, avem politici care să vină în ajutorul acestor familii, în ajutorul tinerilor, şi cred că împreună, indiferent de coloratura politică, dacă ne preocupă problemele demografice pe care le avem în ţara asta, putem să facem un pas important înainte, să ajutăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Realitatea este că nu vă pasă de copiii României.

Realitatea este că România este singura ţară care are două legi organice pe acelaşi domeniu de activitate: Legea nr. 272/2004, care vorbeşte despre drepturile copilului, şi Legea nr. 156/2023, acel PL-x 145, prin care dumneavoastră aţi creat posibilitatea separării copiilor de părinţi şi...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Iar minţim?!

Domnul Dumitru Coarnă:

Domnule Andronache, întotdeauna eu am spus adevărul şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, nu dialogaţi cu sala!

Domnul Dumitru Coarnă:

... adevărul deranjează.

Dumneavoastră finanţaţi, de exemplu, copiii din Ucraina, cu alocaţii de zece ori mai mari decât copiii familiilor din România.

Dumneavoastră aţi pus aceşti copii în interdicţie, aţi condamnat la moarte aceste familii. 40% din copiii României trăiesc de pe o zi pe alta.

Asta e discuţia de fond, dar, dumneavoastră, aserviţi cum sunteţi, domnule Andronache, aţi creat aceste posibilităţi, iar familiile din România şi România, sub conducerea PSD-PNL, este o ţară pierdută.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Un scurt drept la replică.

Nu mai minţiţi, domnule Coarnă!

Pe baza acelei legi nu a fost separat niciun copil de familie!

Lăsaţi minciunile acestea, pentru că nu este cazul.

Legea a instituit nişte mecanisme foarte simple şi clare, prin care autorităţile pot interveni în situaţiile grave.

Atât şi nimic mai mult!

Oricum, aceste mecanisme existau în lege din 1997.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Prună, vă rog!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă n-am alergat, de la locul unde sunt aşezată, până la tribună, dar poate o să mă gândesc data viitoare.

Problema cu legea aceasta ştiţi care este? Că dumneavoastră, în lipsă de idei şi de înţelegere a nevoilor copiilor din această ţară, mai votaţi aici, în Parlament, o zi - o zi a bujorului, o zi a antreprenorului - crezând că o să rezolvaţi problema bujorilor sau a antreprenorilor din România.

Acum votaţi anul 2025 ca fiind "Anul Copilului".

Ce credeţi că va rezolva lucrul acesta, dacă nu există o imagine mai amplă sau nişte politici corecte pentru a ajuta copiii din această ţară?

De fapt, nu doar pentru că scriem cu pixul pe hârtie şi apoi supunem aici la vot, în Parlament, "Anul Copilului", anul 2025, se vor rezolva problemele copiilor din România.

A menţionat colegul meu Brian Cristian, mai devreme, o serie de măsuri, de pildă pentru copii şi juniori, pe zona de sport, măsuri pe care le prorogaţi, pentru că nu doriţi ca până la urmă copiii din România chiar să facă sport şi chiar să reuşim şi noi să facem performanţă pe zona aceasta. Şi este doar un exemplu.

Deci nu faptul că declaraţi dumneavoastră 2025 "Anul Copilului", asta înseamnă că va rezolva problema copiilor din România.

Şi ar trebui să vă gândiţi mai bine când scrieţi cu pixul pe hârtie astfel de legi, inutile până la urmă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Şi vă mărturisesc că nu întâmplător am anunţat prezenţa unor copii de 7, 8, 9 ani în această sală şi regret enorm că în luările de cuvânt ale unor colegi s-au folosit termeni, expresii, cuvinte pe care aceşti copilaşi nu ar fi trebuit să le audă.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Petre-Florin Manole, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petre-Florin Manole:

2. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; PL-x 274/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor vrea cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege PL-x 274/2024 din 7 mai 2024.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Titi Stoica, de la AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să vă atrag respectuos atenţia că nu aţi respectat cuvântul preşedintelui Camerei Deputaţilor, care ne-a promis că după discutarea punctului 1 de pe ordinea de zi vom putea lua cuvântul pe procedură, astfel că intervenţia mea este pe procedură.

Vreau să aduc la cunoştinţă colegilor deputaţi care m-au sancţionat, că pe 25 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a finalizat procesul, astfel încât am câştigat acest proces, iar... (Aplauze.)

Mulţumesc.

...Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Forumul Democrat al Germanilor din România şi colegul meu parlamentar au pierdut.

Înseamnă că sunt nevinovat.

Pe cale de consecinţă, vă rog să faceţi tot ce este posibil pentru a îndrepta nedreptatea pe care mi-aţi făcut-o atunci când m-aţi sancţionat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Revenim.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Florian-Emil, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ovidiu Ganţ are un drept la replică.

Domnul Petre-Florin Manole:

Drept la replică, domnul Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu o să discut aici sentinţele Înaltei Curţi. Halul în care suntem, ca ţară, astăzi, se datorează şi unor astfel de neadevăruri, cum sunt cele debitate aici.

Însă, ştiţi cum e, trebuie totuşi să spunem lucrurilor pe nume, şi anume, să dăm cuvântul domnului preşedinte AUR, George Simion, ca să vedem ce relevanţă au afirmaţiile domnului deputat Stoica.

Citez: "Omul ăsta are o problemă cu alcoolul, e un păcat. Ştiam de problema lui, a recidivat. Nu face cinste nici partidului nostru, nu face cinste Parlamentului României. Dacă tolerăm astfel de incidente şi băgăm gunoiul sub preş, înseamnă că nu suntem mai buni cu nimic faţă de ceilalţi".

În consecinţă, domnule preşedinte Simion, ceea ce a debitat deputatul Stoica, din partidul dumneavoastră, referitor la persoana mea şi Forumul Democrat al Germanilor din România, este opinia partidului dumneavoastră. Respectiv, dumneavoastră sunteţi singurul în măsură să exprimaţi opiniile Partidului AUR.

Aşa că, vă rog frumos să ne spuneţi aici, în plen, punctul dumneavoastră de vedere şi dacă acest individ se va mai regăsi pe listele dumneavoastră la următoarele alegeri.

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică.

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul domnul George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

În cazul meu este justificat dreptul la replică, pentru că mi s-a pronunţat numele, ba chiar s-a dorit o replică din partea mea. Atâta timp cât suntem la secţiunea de dezbateri politice din această şedinţă a Camerei Deputaţilor, îmi menţin afirmaţiile legate de colegul meu.

Şi pentru că dumneavoastră, într-un stil cumva totalitar, aţi vrea să judecăm la grămadă sau nu, aş vrea să vă întreb şi pe dumneavoastră, domnule Ganţ, ce părere aveţi despre felul în care Klaus Werner Iohannis, membru al Forumului Democrat al Germanilor, a fost dovedit de mai multe ori, de mai multe instanţe ale acestei ţări, (Aplauze.) instanţe pe care dumneavoastră nu le recunoaşteţi. Aşa aţi afirmat, că e o debandadă totală în justiţie, că este hoţ. Preşedintele ţării este hoţ dovedit de către instanţele acestei ţări.

Fals, uz de fals! Trebuie să dea banii înapoi domnul Klaus Iohannis, pe chirii! Sute de mii de euro!

Aşa că, faptul că Ciprian-Titi Stoica a băut într-o noapte, nu ştiu dacă se compară cu hoţia patronată de dumneavoastră! (Aplauze.)

Spuneţi-ne, domnule Ganţ, care este poziţia dumneavoastră faţă de hoţia înfăptuită de Klaus Werner Iohannis! (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Un ultim drept la replică, după care ne întoarcem la ordinea de zi.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Este lamentabil, doamnelor şi domnilor, că un candidat la preşedinţia României nu cunoaşte cele mai elementare lucruri legate de Constituţie.

Preşedintele României nu poate fi membru al niciunei formaţiuni politice, al niciunei altfel de organizaţii, deci evident că nu este nici membru al Forumului Democrat al Germanilor din România.

Este absolut jalnic să nu ştiţi atâta lucru!

Mulţumesc frumos. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Ne întoarcem la proiectul de lege.

Are cuvântul domnul deputat de la PNL, Dumitru Florian-Emil.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă legislativă a Partidului Naţional Liberal, prin care profesioniştii, persoane fizice, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, care până astăzi nu aveau posibilitatea de a-şi păstra istoricul bancabil şi datele de identificare fiscală, să se poată transforma în societăţi comerciale.

Practic, sunt foarte mulţi profesionişti, persoane fizice autorizate, sunt peste 430.000 înregistraţi la Registrul Comerţului, care, de astăzi înainte, după ce vom adopta acest proiect de modificare a Ordonanţei nr. 44, vor avea posibilitatea să devină persoane juridice şi să-şi păstreze istoricul bancabil.

Mulţumesc tuturor colegilor din comisiile de specialitate care au dat vot pozitiv acestei propuneri legislative.

Şi eu cred că, cu astfel de propuneri legislative, putem să îmbunătăţim cadrul legal pentru mediul de afaceri din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Are cuvântul domnul Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mie nu mi-aţi dat dreptul la replică, deşi mi s-a pronunţat aici, în sală, numele, de către domnul Andronache, dar, în schimb, aţi dat drept la replică pe o decizie...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă rog să rămâneţi la proiect.

Domnul Dumitru Coarnă:

...a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; dumneavoastră veniţi şi comentaţi deciziile instanţei.

E adevărat ce spunea domnul Ganţ despre Constituţie. Problema e că acest înalt trădător, Iohannis, nu respectă Constituţia. Problema lui este clară - e dovedit hoţ...

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnule Coarnă, declaraţii politice...

Domnul Dumitru Coarnă:

...de o Înaltă Curte de Casaţie...

Domnul Petre-Florin Manole:

...la altă secţiune.

Domnul Dumitru Coarnă:

...şi Justiţie.

Susţineţi infracţiunea, domnule preşedinte? Susţineţi infractorii?

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnule Coarnă...

Domnul Dumitru Coarnă:

Înseamnă că sunteţi în...

Domnul Petre-Florin Manole:

...la ordinea de zi, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

...complicitate cu aceşti infractori.

Mulţumesc mult.

Sunteţi grup de crimă organizată. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Bun.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la articole sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 68/2024.

Întreb, dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 348/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat de la PNL, Vecerdi Cristina-Agnes.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deficitul de personal medical în România este grav şi este bine cunoscut. Acest deficit însă se manifestă inegal pe teritoriul ţării şi şi din perspectiva acoperirii unor specialităţi medicale sau unor secţii de specialitate. Jumătate dintre medicii din România lucrează în cinci judeţe, mai precis în cinci centre universitare mari.

Acest proiect de lege îşi propune o flexibilizare a utilizării personalului medical prin crearea unui mecanism legal prin care medicii din unităţile de primiri urgenţe din spitalele regionale şi judeţene din România pot sprijini unităţile de primiri urgenţe, acolo unde există deficit de personal.

Sperăm să creăm prin acest proiect de lege o bază care să permită distribuirea mai eficientă a personalului medical în zonele slab deservite medical şi realizarea cu adevărat a consorţiilor spitaliceşti, care pot gestiona mai bine resursa umană şi materială.

Vreau să mulţumesc colegilor mei din Comisia pentru sănătate, pentru susţinerea acestui proiect, şi, cu precădere, colegilor mei medici-şefi ai unităţilor de primiri urgenţe din România, cu care am colaborat la realizarea acestui proiect.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Pentru prezentarea raportului are cuvântul Comisia pentru sănătate şi familie.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin adresa PL-x 348 din 3 iunie 2024.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse; avizul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Interne.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 mai 2024.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna Alexandru Violeta.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună dimineaţa!

Nu, stimaţi colegi.

Şi o să vă prezint o cu totul altă perspectivă, care sper măcar să vă pună pe gânduri.

Vorbim de Serviciul de Urgenţă, reţineţi, este o zonă în care oricând, dar oricând, în orice moment, şi când a plecat un medic, să zicem, de la Bucureşti, de la Urgenţă, chemat la Giurgiu, că s-a întâmplat ceva, în timp ce el era... nu detaliază.

Sincer, e plină această propunere legislativă de zone neclare.

Pune în discuţie o problemă corectă, a lipsei de personal, dar e atât de neclară, încât poate genera în lanţ o serie de situaţii delicate, în ambele părţi - şi de unde pleacă omul şi unde ajunge.

Repet, apare o situaţie de urgenţă în timp ce medicul a plecat în altă parte, că nu zice, pleacă prin detaşare că s-a îmbolnăvit anestezistul de la unitatea care are nevoie, deci o lună e plecat şi vedem ce-om face, sau pleacă că s-a întâmplat ceva azi-noapte şi trebuie să se urce în metrou, în maşină şi să ajungă în partea cealaltă, situaţie în care dacă izbucneşte ceva de unde a plecat, să nu-mi spuneţi că se face angajarea pe loc.

Deci nu merge în această zonă de situaţii de urgenţă să ne jucăm în acest fel.

Spuneţi-o mai degrabă pe româneşte - cei care sunt în marile centre şi unde, să zicem, e alta situaţia, salarizare, oameni mai... cu alte posibilităţi, că să nu ne ascundem, că se întâmplă aceste lucruri, sunt angajaţi - pentru că aşa zice proiectul, dacă îl detaşezi sau dacă pleacă în altă parte, unde ţi-a rămas vacant, angajezi pe altcineva.

Păi, spuneţi aşa, pe româneşte, îi angajăm în centrele astea, îi trimitem, chipurile, unde e deficit de personal, vor nu vor, nu ştiu, este decizia angajatorului, da, eu îţi spun că pleci la Giurgiu, te duci la Giurgiu, că acolo este nevoie de tine, şi, de fapt, mai angajăm încontinuu tot la Bucureşti, ca să îmi urmez exemplul până la capăt.

Este plină de neclarităţi.

Cu tot respectul, înţeleg deficitul de personal, înţeleg că avem o problemă...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...dar haideţi să nu creăm un haos din ceva ce trebuie analizat cu atenţie şi făcut la originea problemei, angajat acolo unde cu adevărat este nevoie şi unde trebuie să existe oameni de permanenţă şi la...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...la dispoziţia persoanelor, indiferent ce se întâmplă; altminteri, vom face un haos.

Cu tot respectul, ştiu că există o problemă reală, dar nu asta este soluţia.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul domnul Muncaciu Sorin-Titus.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am rugămintea să-mi permiteţi...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă rog frumos...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...să vă solicit, în calitate de vicelider...

Domnul Petre-Florin Manole:

Da, puteţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...retrimiterea la comisie, pentru o analiză mai atentă.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mergem mai departe.

Domnul Muncaciu Sorin-Titus. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

A făcut o propunere.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Haideţi să fim corecţi.

Îmi pare rău că am ieşit puţin din termen, dar solicitarea rămâne.

Vă solicit retrimiterea la comisie.

Şi colegii care sunt de specialitate să prezume buna mea credinţă.

Retrimiterea la comisie, pentru o analiză cu seriozitate.

Mulţumesc.

Pentru o săptămână.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petre-Florin Manole:

OK.

Votăm pentru retrimiterea la comisie.

Vot, vă rog.

59 de voturi pentru, 101 împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Continuăm cu domnul Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecând peste faptul că acest proiect legislativ doar dă posibilitatea transferului unor medici din domeniul urgenţelor în altă parte, deci este o chestiune importantă, dar secundară, per ansamblu, cred că sunteţi conştienţi că la nivelul întregii societăţi există o frustrare extrem, extrem de mare a medicilor care nu au unde lucra în România. Nu există spitale. Sunt ca nişte oameni care după zeci de ani de studiu sunt muritori de foame, stau la cheremul unor autorităţi locale - şi vă dau exemplul soţiei mele, unde un primar PSD a încercat în mod abuziv să o scoată din spaţiul clinicii săteşti; atât a înţeles el.

Iar la nivelul studenţilor, încă din primul an, profesorii le spun, nu rataţi nicio oportunitate de a pleca din această ţară. Asta li se spune studenţilor de către profesorii lor, în primul an la Medicină. Studenţi care sunt cei mai buni dintre cei buni; se intră extrem de greu.

Am ajuns doar o ţară care investeşte extrem de mult în educaţia medicilor, pentru a-i exporta. Aceasta este perspectiva celor care fac medicină, a viitorilor medici, în România - un dezastru.

AUR a înţeles acest lucru şi banii primiţi de către partid ca fiind de la bugetul de stat au fost direcţionaţi cu toţii către o caravană medicală care a mers în multe sate izolate ale ţării pentru a oferi servicii de bază, medicale, de care aceştia aveau nevoie.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu.

Dacă la articole sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Are cuvântul domnul Benedek Zacharie, UDMR.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dorim să creştem termenul de dezbatere până când dezbatem inclusiv punctul 6.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

Supunem la vot propunerea domnului deputat de la UDMR.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, 7 contra, 7 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Propunerea este aprobată.

Continuăm cu Proiectul de Lege privind instituirea celei de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie, a fiecărui an, ca "Ziua de Curăţenie Naţională"; PL-x 411/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului comun?

Vă rog.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind instituirea celei de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie a fiecărui an, ca "Ziua de Curăţenie Naţională".

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 62, art. 64 şi art. 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva? (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Benedek Zacharie.)

Da, la solicitarea Grupului UDMR, din partea iniţiatorului, are cuvântul domnul senator Tánczos Barna.

Domnul Tánczos Barna (senator):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

E o surpriză pentru mine că la Camera Deputaţilor nu există banca iniţiatorului.

Am venit doar să vă mai aduc aminte o dată cât de importante sunt aceste iniţiative şi să mulţumesc Organizaţiei "Let's Do It, Romania!" pentru faptul că de 15 ani, an de an, în fiecare lună septembrie, în penultima sâmbătă, organizează această acţiune de curăţenie naţională.

Cred că primul pas pentru a ne vindeca este să conştientizăm şi să recunoaştem că mai avem mult de lucru în ceea ce priveşte curăţenia la nivel naţional, în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor în locurile special amenajate şi să eliminăm total abandonul deşeurilor şi depozitarea în locurile unde nu se poate.

Această iniţiativă vine şi face un apel la implicare, face un apel la conştientizare şi la o implicare civică, nu doar a autorităţilor, ci şi a şcolilor, copiilor, adulţilor. Pentru că noi, adulţii, suntem cei care suntem responsabili şi nu cred că este corect ca an de an copiii să strângă deşeurile după noi.

Mulţumesc mult comisiilor de specialitate pentru raportul favorabil şi dumneavoastră pentru votul de susţinere.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

La dezbateri generale are cuvântul domnul Iulian Bulai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

România este o ţară poluată.

Bucureştiul este sufocat de focurile din Ilfov, unde se arde cauciuc pentru a extrage fier pentru a-l duce la fier vechi.

Primarii nu-şi fac treaba, în toată ţara, şi permit munţi de gunoaie peste tot... (Vociferări.) ...pentru că Garda de Mediu şi deconcentratele Ministerului Mediului din ultimii 30 de ani sunt hiperpolitizate. În loc să-şi facă treaba şi să aplice sancţiuni, acolo ajunge tot aparatul de partid. Toate cumetrele, toţi naşii care nu mai prind loc prin alte instituţii ajung la Garda de Mediu.

Suntem aici - şi mulţumim celor de la "Let's Do It, Romania!" - pentru că avem un stat semieşuat în ce priveşte gestionarea deşeurilor.

Ba mai mult, pentru că vameşii sunt corupţi, sub PSD, PNL, în România se importă deşeuri din străinătate.

Nu este vina lor, este vina noastră, că acceptăm asta.

Încetaţi să mai faceţi zile specifice pentru a masca o eşuare aproape completă a statului, în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, menţinerea instituţiilor care trebuie să aplice amenzi!

Încetaţi să mai folosiţi copiii ca pretext pentru a face o Românie mai bună, când statul ar trebui să facă mai mult!

Noi vom vota împotriva acestei zile.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnul Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că România trebuie curăţată, şi la propriu şi la figurat, şi politic şi de gunoaie, dar totuşi, domnule Tánczos Barna, cât aţi fost ministru, v-am sesizat de nenumărate ori că în zona Olteniţa - Călăraşi există cel mai mare depozit ilegal de gunoi - peste 500.000 de tone au fost îngropate în pământ într-o zonă "Natura 2000", protejată, la 8 kilometri de fluviul Dunărea. Şi astăzi se transportă şi se depozitează gunoi ilegal. Poate domnul Fechet vine şi rezolvă problema.

Deci, repet, peste 500.000 de tone de gunoi din Bucureşti, Ilfov, de la primarii din sectorul 3 - domnul Negoiţă, de la primarii din Ilfov, de la primarii din Dâmboviţa, au fost depozitate şi sunt în continuare depozitate ilegal, iar statul român se face că nu observă - 500.000 de tone, Olteniţa, Ulmeni.

Mulţumesc mult.

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul domnul Chelaru Mircia.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fost foarte atent, după ce am studiat conţinutul legii, şi mi-am pus întrebarea, ce anume raţiune, ce motivaţie profundă stă în filosofia abordării acestei problematici, aceea de a determina, de a stabili o zi a curăţeniei naţionale?

Am luat cuvântul doar pentru a atrage atenţia că acest concept de curăţenie aparţine unui anumit mod de viaţă şi modul de viaţă, trăirea în curăţenie, de la curăţenia camerei în care dormi, a curţii în care gospodăreşti, a localităţii în care trăieşti, trebuie să aparţină modulului fundamental de educaţie civică, a copilului care trebuie să ştie buna rânduială, şi, mai ales, a diriguitorului care trebuie să ştie cum să-şi ordoneze comunitatea pentru aşa ceva.

Deci este problema că trăim într-un model educaţional murdar şi cred că ar trebui să gândim în ce măsură, dacă putem guverna moralitatea prin legi, trebuie să ne gândim cum am putea face să producem un fel de sanepidizare a fondului nostru moral, care este departe de a fi, iertaţi-mă că o spun, cel românesc.

A trăi în curăţenie este un mod de a-ţi însuşi profilul divin al existenţei omului.

A trăi în mizerie, din toate punctele de vedere, nu este rezolvabil printr-o singură lege; e o campanie şi cu asta basta.

Mă întreb, aşa cum se întreba un coleg de dinaintea mea, ce anume ar trebui să facem noi...

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Domnul Mircia Chelaru:

... nu pentru a produce o Românie curată din punctul de vedere al gunoaielor, ci o Românie curăţată de gunoaiele care au invadat-o din toate punctele de vedere, mai ales...

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Domnul Mircia Chelaru:

...din punct de vedere moral?

Mulţumesc pentru îngăduinţă.

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul domnul George Simion, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Felicit iniţiativa "Let's Do It, Romania!", felicit iniţiatorii!

Este o iniţiativă cât se poate de bună, care reuşeşte să mobilizeze în fiecare an zeci de mii, chiar sute de mii de voluntari.

Trebuie, la nivel de stat, să avem cât mai multe programe de voluntariat şi totodată trebuie să avem autorităţi care să vegheze la graniţe şi să vadă că aceşti sute de mii de cetăţeni români îşi fac datoria, ies voluntar şi curăţă gunoaiele, iar pe de altă parte, TIR-uri, zeci de TIR-uri încărcate cu deşeuri intră în ţara noastră şi sunt depozitate aici, astfel încât pentru unii am ajuns groapa de gunoi a Europei.

Haideţi să avem grijă de tot ce înseamnă România!

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Are cuvântul domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimaţi colegi,

Cred că a avea un mediu sănătos, curat în jurul nostru este un deziderat pe care cu toţii ni-l dorim şi la care cu toţii trebuie să contribuim.

Acţiunile societăţii civile, care vin să sprijine acţiunile statului, după părerea mea, sunt de bun augur.

Nu prea înţeleg că acea formaţiune care are rădăcinile în zona civismului românesc acum se opune unei iniţiative legislative venite din partea aceasta, civică, cu atât mai mult cu cât sute de mii de oameni îşi sacrifică o parte din timpul liber, sâmbetele, pentru a face România mai curată la propriu, nu doar la figurat.

În acest context, trebuie să-l felicit pe colegul meu, Tánczos Barna, care atâta timp cât a fost ministrul mediului nu doar că a vorbit despre un mediu curat, ci a şi realizat programe în acest sens.

Chiar mai mult, despre ce se vorbea aici, la momentul respectiv, în care au fost găsite acele zone cu deşeuri ilegale depozitate, a făcut la momentul respectiv ca să fie procuratura informată şi se realizează cercetările penale în acel dosar.

Deci chiar mai mult decât acţiunile civice, acţiunile guvernamentale au mers clar, ţintit, punct ochit, punct lovit, pentru a avea o Românie mai curată şi la propriu şi la figurat.

Vă rog să susţineţi şi dumneavoastră această iniţiativă, mulţumind comisiilor de specialitate şi mulţumind iniţiatorilor şi zonei civice, care au făcut acest parteneriat împreună cu cei care suntem decidenţi azi în Parlament.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, Merka Adrian-Miroslav.

Domnule deputat? Nu.

Bun. Dacă nu mai sunt...

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da.

Voiam doar să repet şi eu ce au spus colegii - educaţia civică în România are un statut special.

Stimaţi colegi,

Cred că de aici ar trebui să plecăm, nu de la ambiţii politice, nu de la necesităţi de a arunca în stânga sau în dreapta.

Ceea ce fac asociaţiile, ONG-urile, persoanele fizice, pentru ca mediul înconjurător să fie mai primitor pentru noi trebuie să recunoaştem şi să le aducem mulţumiri. Este o simplă formă de a le mulţumi celor care într-adevăr fac ceva pentru ei şi pentru noi.

În rest, a politiza, cred că este o cale lungă, şi a scoate în evidenţă greşelile unora sau ale altora.

Şi eu, personal - eu sper că colegii noştri din grupul parlamentar o vor sprijini, dar eu, personal, sprijin această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Intervenţiile fiind epuizate şi pentru că nu există amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Colegiului Geodezilor din România; PL-x 589/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dacă nu, invit comisiile sesizate pe fond, pentru prezentarea raportului comun.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică, cu Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Colegiului Geodezilor din România.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Colegiului Geodezilor din România, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1 şi un amendament respins prezentat în Anexa nr. 2.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, are cuvântul domnul Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi face o scurtă motivare a votului.

Colegii din comisiile raportoare mi-au atras atenţia că acest proiect a trecut iarăşi pe repede înainte, cu un raport suplimentar, introducându-se nişte amendamente, amendamente foarte discutabile, care nasc nişte întrebări. Şi vă voi cita foarte pe scurt - profesia de geodez se spune că poate fi exercitată de către profesionişti - în esenţă, cei care au obţinut o calificare, o licenţă, în România sau în Uniunea Europeană - asta era în prima versiune şi în art. 2. În schimb, la art. 3 ni se spune deja că, la fel, profesia de geodez poate fi exercitată de către cetăţeni din Uniunea Europeană, dar şi din Spaţiul Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene şi ai altor state cu care Uniunea Europeană a încheiat acorduri în acest sens.

În acelaşi timp, în definiţia profesiei vedem că avem de-a face cu nişte lucrări complexe, acest lucru însemnând lucrări de cadastru, lucrări de exproprieri, topografie minieră, topografie pentru urbanism, exproprieri, deci chestiuni care ţin de siguranţa naţională, toate acestea fiind deschise unor cetăţeni din terţe ţări, fără a avea un control clar a celor care vor avea aceste drepturi.

În acelaşi timp, vedem că încă din 2010 a fost o iniţiativă prin care s-a dorit reglementarea acestei profesii, iniţiativă legislativă ignorată timp de aproape 15 ani de către Guvernele PSD sau PNL şi ne îndoim chiar că există o nevoie în acest sens, activitatea de geodez fiind reglementată totuşi de legislaţia secundară.

Ca atare, noi ne vom abţine, dat fiind faptul că plenul nu a dat un vot de acceptare de retrimitere la comisie pentru o săptămână, pentru discuţii suplimentare.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

Pentru că nu mai sunt alte luări de... (Vociferări.)

Mai este, da, domnul Apostol Alin-Gabriel, USR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Am cercetat puţin această iniţiativă, ca să înţeleg care e dedesubtul înfiinţării Colegiului Geodezilor din România. Şi singura explicaţie plauzibilă pentru care se înfiinţează acest colegiu este că acest colegiu va avea drept de semnătură pentru a da posibilitatea să activeze geodezii din România.

Deci cine vrea să devină geodez în România va trece prin semnătura acestui Colegiu al Geodezilor din România.

Acum, nu pot să ştiu, pentru că nu sunt expert în domeniu, dacă este un lucru bun sau rău, dar faptul că dăm atâta putere unui colegiu... (Vociferări.) ...unui colegiu, mie mi se pare un lucru nefiresc. (Vociferări.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Dezbaterile fiind încheiate, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt comentarii sau observaţii? Nu.

Dacă la articole sunt comentarii sau observaţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Mai avem o iniţiativă legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca prima Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit - PL-x 395/2024 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2024 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi a Legii învăţământului superior nr. 199/2023).

Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 27.09.2024.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Urmează votul final, în câteva minute.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Colegii din online să fie atenţi.

Haideţi să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

Da, 218 colegi, suntem în cvorum. Putem începe.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 68/2024.

Vot, vă rog.

Haideţi, doamnă Ţoiu, că aţi ratat un vot.

228 de voturi pentru, 8 contra, un coleg care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Naţional al Copilului"; PL-x 416/2024.

Vot, vă rog.

Cu 238 de voturi pentru, o abţinere, 2 colegi care nu votează, adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; PL-x 274/2024.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 348/2024.

Vot, vă rog.

184 de voturi pentru, 24 contra, 39 de abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnule Ringo Dămureanu, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect a fost dezbătut şi adoptat în dispreţul total al lucrătorilor din Unităţile de Primiri Urgenţe; pe ei nu i-a consultat nimeni. Am făcut-o noi, înainte de acest vot. Răspunsul a fost, pe linie, împotrivă, deoarece toate drepturile care le sunt consfinţite, începând cu Codul muncii, sunt ignorate, sunt călcate în picioare.

Aceşti oameni au nişte contracte individuale de muncă în vigoare, iar printr-o astfel de lege se intervine brutal asupra lor. Automat, unii vor fi defavorizaţi, pentru că vor fi trimişi în toate aceste teatre de operaţiuni, oriunde o unitate parteneră are nevoie de ei, vor fi dislocaţi acolo, în timp ce alţii vor fi favorizaţi, să rămână pe posturile lor, ceea ce - evident că nu putem fi de acord cu aceste efecte pe care această lege le va produce.

De aceea, Grupul parlamentar AUR a votat împotriva acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind instituirea celei de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie, a fiecărui an, ca "Ziua de Curăţenie Naţională"; PL-x 411/2024.

Vot, vă rog.

Cu 223 de voturi pentru, 16 contra, 8 abţineri, adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

6. Proiectul de Lege privind organizarea, exercitarea profesiei de geodez, precum şi înfiinţarea Colegiului Geodezilor din România; PL-x 589/2023.

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, 26 contra, 28 de abţineri, adoptat.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa noastră închisă.

Rog membrii Biroului permanent să vină în sala de şedinţe.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.25.