Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 februarie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice se prezintă în scris sau verbal.

Dacă acestea se prezintă verbal, nu vor depăşi 3 minute şi în cazul depăşirii timpului alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă, pe grupurile parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Acestea fiind zise, în continuare, dau cuvântul, dacă este prezent şi doreşte să susţină declaraţia, domnului deputat Vlad-Florentin Drinceanu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Îmi cer scuze, doar ca să fim operativi, se pregăteşte domnul Daniel-Răzvan Biro, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

În contextul actual, marcat de implementarea noilor reforme educaţionale, un domeniu prioritar de acţiune este reprezentat de elaborarea noilor planuri-cadru pentru liceu.

Educaţia constituie un pilon fundamental al oricărui stat, iar un sistem adaptat nevoilor actuale şi viitoare contribuie esenţial la dezvoltarea socioeconomică a societăţii. Calitatea oricărui sistem de învăţământ se reflectă, fără îndoială, în rezultatele educaţionale. De aceea, avem responsabilitatea de a analiza cu maximă seriozitate orice propunere şi de a contribui activ la conturarea unei reforme autentice, cu beneficii reale pentru elevi, profesori şi societate.

Ca fost inspector şcolar şi actual parlamentar, înţeleg importanţa fiecărei decizii privind structura curriculară. Aceasta trebuie să fie bine fundamentată şi rezultatul unui dialog autentic cu cei care cunosc mai bine realităţile din sistem - profesorii, elevii, părinţii, dar şi angajatorii şi specialiştii în educaţie.

Adaptarea noilor planuri-cadru este un proces necesar, dar şi complex. Într-o lume în continuă schimbare, învăţământul trebuie să evolueze constant, pentru a oferi tinerilor competenţele necesare într-o societate dinamică. Nu trebuie să ne temem de reforme, dar este esenţial ca acestea să fie implementate cu prudenţă, având la bază principii solide, precum:

- Coerenţă şi stabilitate - orice modificare curriculară trebuie să fie fundamentată pe o viziune clară şi să ofere predictibilitate pentru profesori, elevi şi părinţi;

- Consultare reală - un sistem educaţional eficient se construieşte prin colaborare, nu prin decizii impuse unilateral. Implicarea celor din domeniu este esenţială pentru implementarea unor schimbări eficiente şi aplicabile;

- Modernizare autentică - Nu este suficient să modificăm numărul de ore la anumite discipline. Trebuie să ne întrebăm ce competenţe dobândesc elevii şi cum le pot folosi în viitor;

- Flexibilitate şi personalizare - Elevii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi construi parcursuri educaţionale adaptate talentelor şi intereselor lor, fără a fi suprasolicitaţi cu informaţii teoretice irelevante pentru dezvoltarea lor profesională.

De asemenea, este esenţial să evaluăm impactul pe termen lung al acestor modificări asupra elevilor. Un plan-cadru bine structurat trebuie să contribuie la reducerea abandonului şcolar, la creşterea motivaţiei elevilor şi la dezvoltarea unor competenţe esenţiale pentru viaţa de adult.

Pentru ca reforma să fie de succes, trebuie să evităm schimbările bruşte, care generează instabilitate în sistem. Profesorii au nevoie de sprijin, nu doar de reguli, iar elevii merită un sistem educaţional în care să se regăsească şi care să le deschidă oportunităţi reale.

Discuţia despre planurile-cadru nu este doar despre ore şi materii, ci despre viitorul României. Dacă ne dorim o societate cu cetăţeni activi, bine pregătiţi şi capabili să facă faţă provocărilor viitorului, trebuie să investim în educaţie cu responsabilitate şi viziune.

Educaţia este un efort comun, iar orice schimbare trebuie să fie rezultatul unei colaborări autentice între toţi cei implicaţi. Este momentul să depăşim dezbaterile sterile şi să ne concentrăm pe soluţii reale, care să asigure elevilor români o educaţie de calitate, adaptată secolului XXI.

Domnul Cătălin Drulă:

Dacă vă puteţi apropia de final?

Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:

În calitate de parlamentar şi ca om care a lucrat ani de zile în sistemul de învăţământ, susţin orice reformă care sprijină profesorii şi elevii. Mai presus de orice, susţin dialogul şi parteneriatul în luarea deciziilor care modelează viitorul educaţiei din România.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Urmează, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Daniel-Răzvan Biro şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Politizarea instituţiilor aduce groază, în loc de asistenţă şi protecţie socială, în centrele de plasament din Târgu Mureş".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Politizarea instituţiilor administrative şi căpuşarea acestora la nivel de conducere cu protejaţi ai partidelor aflate de 35 de ani la butoanele puterii continuă să facă victime în rândul românilor nevinovaţi şi lipsiţi de apărare.

Acest lucru s-a confirmat din nou, luna trecută, când, în urma unor controale inopinate în patru centre de plasament, care aparţin DGASPC Mureş, au fost identificaţi zeci de copii care trăiau în condiţii inumane.

În aceste centre au fost găsiţi copii cu dizabilităţi malnutriţi, care trăiesc în spaţii înghesuite şi insalubre, culcaţi în paturi subdimensionate şi pe saltele de plastic. Totodată, în aceste centre au fost identificate hrană şi medicamente expirate.

Dacă o ţară întreagă a fost cutremurată de imaginile surprinse în urma acestui control, conducerea Consiliului Judeţean Mureş a tratat cu maximă superficialitate acest caz, declarând cu nonşalanţă că totul este în regulă. Totodată, această atitudine sfidătoare a fost expusă doar pentru apărarea conducerii DGASPC Mureş, care este direct responsabilă de această situaţie.

Cele patru centre de plasament au funcţionat fără licenţe, drept urmare, DGASPC Mureş a fost amendată de către AJPIS Mureş cu o sumă record de 320.000 de lei. Dovezile sunt cât se poate de clare în ceea ce priveşte incompetenţa şi nepăsarea conducerii DGASPC Mureş, o conducere impusă politic, care nu şi-a asumat absolut nicio responsabilitate în acest sens, iar cei care vor plăti şi pentru această clientelă politică susţinută de UDMR Mureş sunt tot contribuabilii români, cum, de altfel, se practică în România condusă de regimurile de la putere. Din banii noştri, ai tuturor, se va plăti amenda pentru situaţia dramatică a copiilor condamnaţi la suferinţă.

Plecând de la acest caz, consider că sistemul administrativ din România trebuie să cunoască o profundă reformă, iar depolitizarea instituţiilor trebuie să reprezinte un element esenţial în această reformă. Conducerea instituţională trebuie să cadă în sarcina unor adevăraţi profesionişti, dedicaţi meseriei şi deplin conştienţi de responsabilitatea oferirii unor servicii publice calitative cetăţenilor.

Totodată, consider că răspunderea funcţionarilor publici şi a conducerii instituţiilor publice trebuie să fie una mult mai asumată, încât cetăţenii români să nu mai fie cei care plătesc de fiecare dată pentru iresponsabilitatea şi prejudiciile cauzate de persoane lipsite de competenţă, etică şi integritate la nivel administrativ.

În al treisprezecelea ceas, solicit Consiliului Judeţean Mureş demiterea de îndată a conducerii DGASPC Mureş şi organizarea unui concurs menit să redea demnitatea instituţiei şi siguranţa copiilor din centrele de plasament.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe.

Se pregăteşte domnul Daniel-Codruţ Blaga, din partea USR.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Timpul mistificării".

Vedem, în ultimul timp, cum concepte de-a dreptul sfinte, precum suveranismul ori patriotismul, sunt terfelite şi trecute prin noroi de impostori, de populişti, de extremişti.

Oare suveranismul nu este o datorie pentru noi toţi, să respectăm Constituţia României, pentru fiecare cetăţean al României în parte?

Nu este pentru noi toţi o datorie sfântă, să ne iubim ţara şi să ne-o apărăm, aşa cum prevede patriotismul? Patriotismul care ne învaţă să fim uniţi, puternici şi să credem într-o Românie demnă, nu să ne urâm unii pe alţii, nu să dezbinăm societatea.

Nu voi putea crede niciodată în suveranismul celor care se înfăşoară în tricolor, dar în suflet rămân cu Vladimir. Vladimir Putin, de altfel. Unii o spun, alţii mai se ascund, alţii se feresc, alţii se folosesc de destul de multe alibiuri, dar constanta este una singură - existenţa acestei ideologii dughiniste, putiniste, la nivelul vieţii politice româneşti, un fapt care nu ne face decât să ne trimită cu gândul la ceea ce înseamnă pentru noi astăzi pericolul totalitarismului de expresie rusească.

Mă gândesc, de asemenea, ce înseamnă patriotismul, astăzi, pentru unii. Înseamnă pur şi simplu un recurs la instinctivitate, un recurs la violenţă publică sau violenţă socială? Nici pe departe!

Mă uit, de asemenea, cam care sunt propunerile care vin din această zonă - populistă, subliniez - nici suveranistă, nici patriotică, către viaţa publică şi socială a României.

Văd pe undeva un fel de program dintr-ăsta, Nicolae Ceauşescu se întoarce, cu naţionalizări, cu să creştem totul acolo, în bătătură, să mâncăm ceea ce avem lângă gardul de la marginea casei. Nu mai spun de case la 35.000 de euro, eliminarea ratelor, eliminarea dobânzilor la creditele bancare, benzină la un leu, dialogul cu Zamolxe şi multe alte propuneri din acestea de mare profunzime... să spunem... a dimensiunii geopolitice, pe care le întâlnim astăzi şi care astăzi ne fac tuturor viaţa atât de "frumoasă".

Cred că noi avem cu toţii datoria să înţelegem că a fi români înseamnă să ne iubim ţara, nu să urâm pe cineva, nu să dezbinăm România.

Suveranitatea naţională se apără mai ales ţinând cont cine ne sunt prietenii şi cine ne sunt inamicii.

Iar a pendula între ideile Rusiei şi tot felul de năstruşnicii populiste în spaţiul public nu reprezintă decât o mare vulnerabilitate pentru România şi o insultă pentru cetăţenii României.

Dacă vrem demnitate, dacă vrem o naţiune puternică şi liberă, să ne lepădăm de populism, de extremism şi de această influenţă toxică şi nocivă a Rusiei, care nu este decât principalul adversar al dezvoltării şi libertăţii României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Blaga, din partea USR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Mariana Vârgă, din partea SOS.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă aduc în atenţie o situaţie care generează multă îngrijorare, dar despre care autorităţile locale din Dâmboviţa se feresc să vorbească, dorind, probabil, s-o acopere cu tăcere. Dar situaţia face să nu poate fi ţinută sub capac, pentru că erupe, la propriu.

Este vorba despre o erupţie de apă şi noroi, cu un puternic miros de gaz metan, care s-a produs la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, în comuna Doiceşti. Muncitorii care forau la un puţ de mare adâncime în curtea unei societăţi comerciale au dat peste o pungă de gaz, iar jetul de noroi şi apă care a ţâşnit zile întregi cu forţă din pământ şi mirosul înţepător de gaz i-au speriat pe locuitorii din zonă.

Autorităţile locale au preferat să comunice laconic pe subiect, prevalându-se de faptul că incidentul care a avut loc în curtea unei societăţi comerciale este răspunderea acesteia.

O spun şi eu aici cât se poate de răspicat - dincolo de această răspundere, cât timp vorbim despre siguranţa oamenilor, sunteţi obligaţi să vă implicaţi, să luaţi măsuri şi să le comunicaţi, stimate autorităţi! Şi asta fără să trebuiască să vă tragă cineva de mânecă!

Au anunţat atunci că sunt măsurate concentraţiile chimice din aer şi că monitorizarea va continua. Şi, pentru că locul respectiv este aproape de calea ferată, au închis circulaţia trenurilor între Târgovişte şi Pietroşiţa. Ei, bine, este închisă şi în ziua de azi, semn că o soluţie nu a fost găsită la 3 luni de la acest incident!

Care sunt efectele? Pagube însemnate pentru fabrica de ciment din Fieni şi, nu în ultimul rând, nemulţumirea oamenilor care nu mai pot folosi trenul pentru a călători.

Nu ştim ce soluţii există - dacă există - pentru siguranţa celor care locuiesc în apropiere şi a celor care tranzitează zona. Am cerut date clare despre situaţia de la Doiceşti şi soluţia găsită, dar nu am primit niciun răspuns concludent.

În răspunsul pe care mi l-a trimis, ISU Dâmboviţa se rezumă să constate că societatea comercială amintită nu a realizat şi nu a comunicat CJSU măsurile dispuse.

Este pe cât de riscant, pe atât de revoltător să fie tratată cu atât de multă lejeritate o situaţie care ţine de siguranţa oamenilor.

Iar răspunsurile aşteptate sunt cu atât mai necesare cu cât, aproape de acest loc unde se află o pungă de gaz, se intenţionează amplasarea unor minireactoare nucleare, în cadrul unui proiect despre care, cu siguranţă, aţi auzit.

Trebuie să ştim dacă în urma acestui incident s-au făcut studii aprofundate, dacă amplasarea SMR-urilor în vecinătatea sau poate chiar deasupra unei pungi cu gaz nu este riscantă şi care sunt soluţiile avute în vedere, în funcţie de situaţia constatată, pentru că răspunsurile ne interesează pe toţi.

Mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmboviţa.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc foarte mult.

Doamna deputat Mariana Vârgă.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului POT, doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Mariana Vârgă:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează exercitarea funcţiei de control parlamentar şi atragerea răspunderii juridice a membrilor Curţii Constituţionale a României pentru devalizarea bugetului de stat.

Având atribuţii de conducere statală, Parlamentul decide în problemele cele mai importante, exercitând în acest sens funcţia de control parlamentar, prin care trebuie să constate direct, dacă şi cum sunt respectate şi aplicate Constituţia şi legile ţării, modul în care autorităţile statale îşi realizează rolul în mecanismul statal.

În acest sens, Parlamentul are dreptul de a anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau înalţi funcţionari a căror activitate este neconformă cu legea, declaraţia mea politică vizând aici Curtea Constituţională a României.

În acest context, amintim faptul că s-a solicitat prin Legea bugetului de stat suplimentarea bugetului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cu 50% pentru organizarea alegerilor prezidenţiale - o măsură neproductivă şi nejustificată, în contextul în care statul român nu a recuperat de la cei vinovaţi sumele cheltuite în primul tur al alegerilor prezidenţiale, alegeri anulate abuziv de Curtea Constituţională a României, prin încălcarea competenţelor constituţionale.

Ceea ce depăşeşte limita raţionalului însă este comportamentul arbitrar, lipsit de motivaţie profesională, al partidelor aflate la putere, care, pentru promovarea unor interese personale, au transformat funcţiile de conducere a statului în instrumente de execuţie a intereselor proprii - şi vorbim aici despre manipularea Curţii Constituţionale a României.

În acest context, apare raportul Comisiei de la Veneţia, raport întocmit la solicitarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Este de notorietate publică şi acest raport este cunoscut de toată lumea, că judecătorii constituţionali au decis fără să aibă un probatoriu complex; s-au bazat doar pe nişte documente declasificate, prezentate CSAT, de serviciile de informaţii.

În opinia noastră şi a Comisiei de la Veneţia, aceste decizii nu reprezintă dovezi şi nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate.

În consecinţă, solicităm declanşarea unui control financiar având ca obiectiv general verificarea respectării legii şi protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor cauzate de abuzuri, fraudă şi risipă în procedura de desfăşurare a primului tur al alegerilor prezidenţiale.

În temeiul art. 67 lit. c) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, solicităm Parlamentului să constate încetarea mandatului membrilor CCR, pentru încălcarea gravă a atribuţiilor prevăzute de art. 64 din lege, pentru că nu şi-au îndeplinit cu imparţialitate atribuţiile şi, în consecinţă, solicităm recuperarea acestor sume de la membrii CCR.

Dragi colegi,

Parlamentul nu are un rol pur decorativ. El trebuie să fie activ implicat în respectarea legii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului POT, doamna Anamaria Gavrilă? Nu este în acest moment, poate mai târziu.

Prin urmare, îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, pe domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului PSD, domnul deputat Cojocaru.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua Limbii Elene, sărbătorită anual la 9 februarie, dată ce marchează comemorarea poetului naţional grec Dionysios Solomos, ne oferă prilejul de a omagia limba fondatoare a civilizaţiei europene.

Limba greacă este una dintre cele mai vechi şi mai influente limbi din istoria omenirii. Aducem mărturie parcursul ei de peste 3.000 de ani, ce se constituie ca un element-cheie al identităţii elene, o memorie colectivă ce înglobează idealuri şi valori pe care le recreăm şi actualizăm permanent.

De la rădăcinile sale străvechi până la forma sa modernă, limba greacă a evoluat, menţinând în acelaşi timp o continuitate remarcabilă.

Onorând limba greacă, onorăm comorile intelectuale pe care aceasta le-a produs. Dacă luăm în considerare faptul că fiecare limbă reprezintă modul de a gândi, de a exprima şi de a percepe lumea, impactul nemuritor pe care cultura greacă îl are asupra civilizaţiei noastre este incomensurabil. Valori universale precum filozofia, ştiinţa, arta, teatrul, poezia, de care cu toţii ne bucurăm, au ca temelie limba greacă, limba care a creat premisele apariţiei şi dezvoltării societăţii politice centrate pe om, bazate pe democraţie, gândire critică, dialog şi filantropie. Limbă a marilor gânditori ai Antichităţii, a Noului Testament şi a literaturii bizantine, limba greacă stă la baza multor termeni ştiinţifici, matematici şi filosofici, care sunt folosiţi în contemporaneitate pentru conceperea unui nou vocabular ştiinţific.

Cunoscând istoria limbii elene, respectând-o, recunoscându-i valoarea şi cu atât mai mult învăţând-o, putem avea acces la roadele înţelepciunii ei şi implicit la spiritul nemuritor al elenismului.

"Şi dacă un om se împărtăşeşte din cultura noastră, să se numească elen", spunea Isocrate, unul dintre cei mai influenţi profesori de retorică ai secolului IV î.Hr.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Celebrăm limba greacă ca purtător de cultură şi istorie, ca instrument de păstrare a identităţii comunităţilor greceşti şi organizaţiilor diasporei elene de pretutindeni, dar, mai presus de tot şi de toate, celebrăm spiritul elen, care dăinuie în fiecare dintre noi, indiferent dacă avem sau nu strămoşi greci.

În acest context se încadrează proiectele pentru promovarea educaţiei în limba greacă, organizate din anul 1990 şi până în prezent de Uniunea Elenă din România, împreună cu instituţiile partenere din România şi din Grecia.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Citându-l pe scriitorul american Henry Miller, căruia îi împărtăşesc ideea conform căreia "este nevoie de o viaţă întreagă pentru a descoperi Grecia, însă doar de un moment pentru a te îndrăgosti de ea", îmi închei alocuţiunea exprimându-mi recunoştinţa faţă de dumneavoastră şi faţă de toţi cei care sub o formă sau alta au contribuit şi/sau contribuie la dezvoltarea patrimoniului mondial prin intermediul limbii şi culturii elene, aripi ale spiritului elen - parte a ADN-ului umanităţii.

La mulţi ani limbii elene!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi o scurtă observaţie pentru toţi colegii prezenţi - pentru că am încheiat prima rundă de trecere prin grupurile parlamentare, având în vedere că avem foarte multe înscrieri astăzi, 27, ceea ce ar însemna 81 de minute plus timpul dintre intervenţii, vă rog, dacă se poate, să ne încadrăm în cele 3 minute.

Aveţi şi în faţa dumneavoastră - dacă puteţi, în timp ce vă ţineţi discursul, să trageţi cu ochiul - aveţi un contor acolo, pe ecran şi, dacă se poate, când ne apropiem de finalul celor 3 minute, să încercaţi să încheiaţi, din motivul de a ne înscrie până la ora 10.00 cu toate intervenţiile.

Cu această observaţie, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului AUR, domnul deputat Paraschiv.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Mulţumesc.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "E timpul Iaşiului şi al Moldovei. Patru ani decisivi pentru dezvoltare la graniţa de est a Uniunii Europene!".

Stimaţi colegi,

Iaşiul, al doilea oraş ca mărime a populaţiei din ţară, nu a cunoscut, până acum, şi o dezvoltare economică pe măsura anvergurii sale. Însă acest lucru este pe cale să se schimbe, următorii patru ani fiind decisivi. Trei ingrediente sunt absolut necesare - infrastructură rutieră modernă, parcuri industriale şi forţă de muncă bine pregătită. Toate acestea vor contribui decisiv în următorii ani.

Un element important în dezvoltarea viitoare a Iaşiului este infrastructura rutieră. Lucrările mari la construcţia de autostrăzi şi a drumurilor de legătură din interiorul judeţului deschid noi orizonturi pentru mobilitate şi accesibilitate.

Din cei 305 kilometri ai autostrăzii "Unirii" - A8 - Ungheni- Iaşi - Târgu Mureş, peste 250 kilometri sunt în implementare - proiectare şi execuţie - sau în diverse stadii, proceduri de licitaţie, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene, PNRR şi Programul "Transport".

Din cei 438 kilometri ai autostrăzii "Moldovei" - A7 - Ploieşti - Paşcani - Suceava - Siret, 27% sunt deschişi deja traficului, 50% sunt în şantier, iar 23% în licitaţie.

Anul viitor se va circula pe întreaga rută de la Paşcani până la Ploieşti - 319 km - şi mai departe până la Bucureşti doar pe autostradă, finanţarea fiind asigurată prin PNRR sau Programul "Transport".

Mobilitatea sporită va aduce cu sine investiţii de anvergură, va stimula producţia şi comerţul. În plus, construcţia de autostrăzi pe raza judeţului nostru nu doar că va îmbunătăţi infrastructura, dar le va oferi ieşenilor noi oportunităţi de angajare şi dezvoltare profesională.

Al doilea motor pentru dezvoltarea Iaşiului este reprezentat de parcurile industriale, facilităţi pentru investitori care se vor traduce în crearea de noi locuri de muncă, mult mai bine plătite, va creşte producţia, stimulându-se, totodată, colaborarea şi inovaţia.

Din păcate, în momentul de faţă, din cele peste 100 de parcuri industriale la nivel naţional, doar unul singur este funcţional şi la nivelul judeţului nostru, cel de la Miroslava.

De aceea, avem această obligaţie, indiferent de culoarea politică, să operaţionalizăm într-un termen cât mai scurt cele trei parcuri necesare de la Leţcani, Holboca şi Paşcani, de la intersecţia autostrăzilor A7 şi A8.

Ultimul punct, dar poate nu cel din urmă, poate şi cel mai important este forţa de muncă bine pregătită. Avem în judeţul nostru anual o populaţie studenţească de peste 50.000 de persoane şi, bineînţeles, aici trebuie să-i adăugăm şi pe cei din şcolile profesionale. Toate acestea reprezintă atuuri pentru o dezvoltare de durată. Tinerii pregătiţi în diverse domenii de activitate reprezintă un potenţial enorm pentru acest oraş.

Iaşiul înregistrează un spor pozitiv al populaţiei, fiind considerat un oraş magnet, nu doar localnicii, ci şi multe persoane din alte zone ale regiunii sau chiar din străinătate alegând să se mute aici, datorită condiţiilor favorabile de muncă şi trai şi perspectivelor pe termen mediu şi lung.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Paraschiv, din partea AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Mititelu, de la PNL.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră şi apelez la inteligenţa, conştiinţa şi responsabilitatea pe care fiecare dintre noi ne-am asumat-o, prin mandatele încredinţate de români. Trăim o situaţie aberantă, care trece dincolo de limitele acceptabilului şi pe care, împreună, avem datoria să o remediem!

Stimaţi colegi, dincolo de culori politice, dincolo de orice partizanate, dacă România ar fi o singură mare familie şi ar trebui să economisim, ce fel de oameni am fi dacă am începe prin a tăia copiilor banii de şcoală? Ce fel de stat suntem dacă ne apucăm să ne cârpim din drepturile copiilor noştri care vor să înveţe?

Şi cum pot unii să fie de acord cu aşa ceva, cum nu le plesneşte obrazul de ruşine, când ei se plimbă cu avioane private de lux, procurate obscur, dar se apucă să facă bani din reducerile la transport ale studenţilor?!

Nu putem, nu avem dreptul să ne pierdem luciditatea şi echilibrul, tocmai când vine vorba despre tinerii români şi de educaţia lor! Unde mai pui faptul că, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 156/2024, sumele salvate de stat sunt infime raportat la impactul negativ incontestabil?

Stimaţi colegi, vă întreb cu inima deschisă şi vă solicit respectuos să vă răspundeţi fiecare. Iar din răspunsuri să facem împreună faptele care pot remedia absurdul:

Dacă reducerile la transport feroviar pentru studenţi se limitează doar la rutele domiciliu - oraş universitar, ce le spunem studenţilor care au domiciliul în mediul rural? Ce fac aceia care n-au acasă nici gară, nici microbuz direct spre oraşul universitar? Că doar microbuzul direct e decontat, nu şi legătura! Le spunem că-i vina lor că vin de la ţară?! Aşa promovăm educaţia?!

Dacă studenţii pasionaţi, implicaţi, proactivi, care performează, aşa cum ne dorim toţi, nu-i aşa, sunt invitaţi să participe la workshop-uri, conferinţe, congrese, vizite de studiu, noi le spunem să-şi vadă de treabă şi să stea acasă?! Că ruta asta, domiciliu -universitate, e ruta îngustimii noastre, cu care facem economii de ochii lumii, iar lor, studenţilor care n-au posibilităţi financiare, le lăsăm ochii în lacrimi?

Într-o lume a deschiderii şi mobilităţii, nu e dureros ca tocmai noi să instaurăm limitări inexplicabile şi injuste? Culmea, împotriva copiilor noştri care studiază?!

Stimaţi colegi, în viaţa asta există şi erori, şi ticăloşie. Haideţi să spunem că O.U.G. nr. 156/2024 a fost doar o eroare. Dar să nu o lăsăm să perpetueze absurdul şi inechitatea până va deveni ticăloşie! Pentru că nimic nu ne va apăra în faţa copiilor noştri!

Vă rog să abrogăm textul de lege al Ordonanţei de urgenţă nr 156/2024 şi să fim statul responsabil şi drept în marea familie, România, care îşi preţuieşte cum trebuie copiii care învaţă!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Mititelu.

Şi se pregăteşte, de la USR, domnul deputat Bulearcă.

Domnul deputat Mititelu? Nu.

Atunci, tot de la PNL, dacă e pregătit, domnul Sorin Năcuţă?

Vă rog, domnule deputat.

Şi, apoi, de la USR, domnul Bulearcă.

Domnul Sorin Năcuţă:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "USR a căzut uşor în capcana extremismului".

Demersul de demitere a preşedintelui României nu putea avea rezultat fără semnăturile parlamentarilor USR.

Refuzul de a-şi asuma misiunea guvernării, alături de partidele proeuropene, a fost încă un semnal că USR nu este un partid responsabil, nu este un partid care poate da stabilitate şi poate garanta parcursul democratic al României.

Gestul USR, de a se alia cu AUR, SOS şi POT, pentru demiterea preşedintelui, confirmă această realitate, mai ales că acţiunea vine într-un context internaţional nepotrivit.

Nici pe plan intern nu este un moment potrivit, ba chiar unul inutil, având în vedere că suntem pe un calendar scurt de alegeri prezidenţiale.

Indiferent de opinia unora despre preşedintele Klaus Iohannis, art. 83 alin. (2) din Constituţia României prevede că: "Mandatul Preşedintelui României se exercită de la data depunerii jurământului şi încetează la data depunerii jurământului de către preşedintele nou ales."

Sunt ferm convins că atacurile partidelor extremiste la instituţiile statului vor continua, nu se vor opri aici, iar USR va fi complice la acestea.

Deja liderul AUR a anunţat moţiune de cenzură împotriva Guvernului şi că se bazează pe susţinerea parlamentarilor USR.

Dacă USR va semna această moţiune, nu numai că nu şi-a asumat cu responsabilitate actul guvernării, dar va face eforturi pentru demiterea actualului Guvern şi va contribui la adâncirea crizei politice.

Disperarea doamnei Lasconi de a candida împinge USR în zona extremistă şi creează o mare vulnerabilitate pentru ţară.

Nu cred că se aştepta cineva la responsabilitate şi pricepere diplomatică din partea doamnei Lasconi, dar căderea USR în capcana extremismului arată lipsa de maturitate politică şi lipsa de ideologie a întreg partidului.

Cred că liderii USR trebuie să explice care dintre politicile suveraniştilor i-au convins să se alieze cu aceştia. Naţionalizarea marilor societăţi, a doua cooperativizare, revenirea la economia socialistă sau "industria calului"?

Dacă vor vota căderea actualului Guvern, care este soluţia USR pentru o guvernare stabilă?

Chiar dacă românii au o încredere scăzută în politicieni, avem cu toţii datoria să fim responsabili, să asigurăm o guvernare stabilă şi să nu abandonăm în faţa populismului şi a demagogiei partidelor aşa-zis suveraniste.

Sorin Năcuţă, deputat al PNL.

Domnul Cătălin Drulă:

Iohannis şi cu Ciolacu ne-au convins, domnule deputat!

Domnule deputat Bulearcă, vă rog.

Îmi cer scuze! Se pregăteşte domnul Tudor Ionescu, de la Grupul SOS.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Lipsa secţiilor de paliaţie sufocă spitalele din România" este titlul declaraţiei politice.

Astăzi, de la această tribună, trag un semnal de alarmă asupra unei probleme grave şi dureroase, pe care guvernanţii o ignoră cu o inconştienţă revoltătoare - lipsa secţiilor de paliaţie din spitalele româneşti.

Secţiile de terapie intensivă sunt sufocate de pacienţi fără nicio şansă de recuperare, pentru care nu există alternative. Bolnavii aflaţi în stadiu terminal sunt internaţi în ATI, nu pentru că acolo li se mai poate salva viaţa, ci pentru că spitalele nu au unde să-i transfere. În loc să beneficieze de o încheiere a vieţii fără durere, cu demnitate, în secţii specializate de paliaţie, aceştia ocupă paturi de terapie intensivă de care ar avea nevoie pacienţi cu şanse reale de supravieţuire.

Exemplul judeţului Prahova este elocvent, în acest sens. La peste 800.000 de locuitori există o singură secţie de paliaţie, la Spitalul General CF Ploieşti, cu doar 10 paturi. Zece paturi pentru un judeţ întreg! Şi, totuşi, situaţia de aici este mai bună decât în alte judeţe unde, pur şi simplu, nu există deloc astfel de secţii!

Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază că îngrijirea paliativă este esenţială, pentru a asigura un sfârşit de viaţă demn şi lipsit de suferinţă. Dar, în România, această realitate nu contează pentru cei care ar trebui să acţioneze! Managerii de spitale consideră paliaţia o "bătaie de cap" şi nu depun eforturi pentru înfiinţarea acestor secţii, deşi au la dispoziţie soluţii simple: realocarea unor paturi din alte secţii mai puţin aglomerate, formarea medicilor, în acest domeniu, şi finanţarea adecvată, prin contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Doamnelor şi domnilor,

Este inadmisibil ca pacienţii aflaţi în faze terminale să fie abandonaţi în suferinţă, iar secţiile ATI să fie blocate! Înfiinţarea unei secţii de paliaţie în fiecare spital de stat nu este un moft, ci o necesitate absolută. Acest lucru ar elibera paturi pentru urgenţele reale şi le-ar permite pacienţilor oncologici şi altor bolnavi fără şanse de recuperare să beneficieze de îngrijire adecvată.

Solicit public Ministerului Sănătăţii să adopte de urgenţă un plan naţional pentru înfiinţarea secţiilor de paliaţie în toate spitalele din ţară! Să nu mai lăsăm birocraţia, indolenţa şi lipsa de viziune să condamne atât pacienţii, cât şi întreg sistemul medical, la colaps.

Vă mulţumesc

Marius-Felix Bulearcă, deputat al USR de Prahova.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă este pregătit domnul Tudor Ionescu, de la Grupul SOS?

Şi pentru că doamna Gavrilă încă nu este, va urma domnul Vuşcan, de la PSD.

Domnul Tudor Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică are titlul: "Partidul SOS România se opune aducerii în România a 100.000 de lucrători străini, în anul 2025".

România se află într-un moment critic. Guvernul Ciolacu a hotărât aducerea în România a 100.000 de lucrători străini, în anul 2025, pe motiv că nu mai sunt oameni care să muncească. Dar realitatea este alta. Românii nu refuză munca, românii refuză salariile mici şi condiţiile precare de muncă.

În loc să crească salariile şi să pună românii pe primul plan, Guvernul PSD-PNL-UDMR-Minorităţi aduce muncitori străini, menţinând salariile la un nivel scăzut. Peste 7 milioane de români au fost alungaţi peste graniţe de politicile iresponsabile ale Guvernelor României, succedate în ultimii 35 de ani, iar acum sunt înlocuiţi cu o forţă de muncă ieftină, din Asia şi Africa.

Aceasta este soluţia? Sau doar o altă decizie care pune românii pe ultimul plan?

De ce Guvernul Ciolacu nu ia măsuri pentru a aduce românii înapoi? De ce nu sunt create condiţii pentru ca firmele să ofere salarii mai bune? În timp ce milioane de români pleacă în străinătate pentru salarii mai bune, statul aduce forţă de muncă din afară. De ce nu sunt motivaţi românii să rămână şi să lucreze aici?

Partidul SOS România avertizează - importul masiv de muncitori străini afectează direct viitorul ţării şi economia pe termen lung. Dacă această politică va continua, românii vor fi forţaţi fie să accepte salarii de mizerie, fie să plece în număr tot mai mare din ţară.

Noi, Partidul SOS România, spunem nu importului de muncitori străini şi da salariilor corecte pentru români!

Şi îl avertizez pe prim-ministrul Marcel Ciolacu că strămutarea pe teritoriul României a 100.000 de lucrători asiatici şi africani încalcă grav art. 3 din Constituţia României, care prevede că "pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine". Aducerea acestor populaţii străine în România va expune ţara noastră unui risc de proporţii, la fel ca şi celelalte ţări europene cu un număr mare de imigranţi musulmani. Va fi doar o chestiune de timp până când şi în România se vor număra victimele unei atentat terorist.

În contextul unei politici similare de colonizare cu populaţii străine, ţările din vestul Europei sunt în prezent într-un punct critic.

Şi avem convingerea că destinul africanilor nu este să fie strămutaţi în Europa, după cum destinul Europei nu este să devină o Africa a nordului.

Iar Partidul SOS România va lupta pentru ca locul milioanelor de români plecaţi peste hotare să nu fie luat de milioanele de asiatici şi africani care bat la porţile Uniunii Europene.

Solicit, deci, imperativ premierului Marcel Ciolacu, în numele Partidului SOS România, abrogarea Hotărârii de Guvern nr. 10 din 16 ianuarie 2025, care reglementează acest contingent de lucrători străini! România trebuie să-şi sprijine propriii cetăţeni, nu să îi înlocuiască!

Solicit, totodată, răspicat Guvernului României să pună capăt politicii de colonizare a ţării noastre, precum şi de înlocuire a forţei de muncă autohtone cu populaţii străine!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc

O scurtă corecţie. Urmează, de la Grupul minorităţilor naţionale, domnul deputat Petreţchi, şi apoi domnul Vuşcan.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţie politică intitulată "Moratoriu pentru stabilitatea României".

Vor veni momente mai calme în societatea românească, ce vor face posibile evaluări de calitate privind bilanţul mandatului fostului preşedinte, Klaus Iohannis.

Un astfel de bilanţ va include atât dimensiuni pozitive, precum consolidarea direcţiei euroatlantice a României, cât şi negative.

Acum este prioritară asigurarea stabilităţii ţării, ameninţată de provocări tot mai mari şi mai complexe. O criză socială, economică şi politică este în plină desfăşurare, multiple tensiuni s-au acumulat în societate şi riscă să escaladeze.

Nemulţumiri legitime ale populaţiei au creat o atmosferă de tensiune, ce poate fi exploatată de neprietenii statului român.

Parlamentul României trebuie să redevină, în acest context, deosebit de îngrijorător pentru România, un for generator de soluţii, o agoră generatoare de stabilitate.

Stabilitatea este prioritatea zero care trebuie apărată în România, în momentul de faţă, de către toate partidele, din coaliţie sau din opoziţie, iar în contextul demisiei preşedintelui, determinarea noastră de a menţine România pe drumul dezvoltării şi stabilităţii poate reprezenta un liant politic şi social puternic.

Demisia preşedintelui va avea consecinţe pozitive pentru România doar dacă noi vom reuşi să-i acordăm valoarea de întrebuinţare corectă, cea de factor de coeziune şi stabilitate.

Sunt, în prezent, prea multe ziduri, în România, prea multe ziduri între cetăţenii României şi prea mulţi intriganţi care instigă la ură şi violenţă politică, la extremism.

O secundă de neatenţie ar putea produce un colaps ireparabil în România. Suntem, din nou, la un pas distanţă de furtuna perfectă. Avem nevoie vitală de prudenţă, echilibru, maturitate, luciditate şi calm, pentru a o evita.

Vom avea, în curând, noi alegeri prezidenţiale. În scurt timp, vom intra pe turnanta rapidă a pregătirilor pentru alegeri. Peste numai trei luni ne vom alege noul preşedinte, de la care aşteptăm să pună capăt acestei perioade politice tulburi.

Vă propun astăzi instituirea unui moratoriu între forţele politice reprezentate în Parlament, pentru a evita intrarea României într-o criză politică cronică, un moratoriu al reinstaurării stabilităţii politice.

Vă propun ca acest moratoriu să aibă patru dimensiuni prioritare: abţinerea de la declaraţii şi acţiuni politice de tensionare a vieţii politice, abţinerea de la incitarea la ură şi violenţă verbală, socială sau politică, pregătirea noilor alegeri prezidenţiale, cu deplină respectare a legii, care să favorizeze o competiţie corectă, democratică şi liberă de programe şi candidaţi.

Acest moratoriu ar reprezenta un model de conduită în spaţiul public, ar detensiona atmosfera în societate, ar fi un catalizator al bunelor noastre intenţii, ar slăbi clivajele interne şi ar reduce riscul unor crize cronice suprapuse, în ţară.

A venit timpul păcii sociale reale, în România, prea multe ziduri, prea multe tensiuni, prea mulţi agenţi ai haosului.

Un moratoriu pentru stabilitatea României, care să seteze obiectivele noastre comune pentru perioada imediat următoare şi care să ne ferească de riscul unei degradări rapide - aceasta este soluţia optimă pentru România, acum!

Vă mulţumesc

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vuşcan.

Se pregăteşte doamna deputat Gianina Şerban, de la AUR.

Domnul Voicu Vuşcan:

Stimaţi colegi,

Unul dintre subiectele sensibile ale ultimilor zile este boicotul supermarketurilor, din cauza preţurilor mari ale anumitor articole - lucru adevărat. Dar trebuie să ştim că multe dintre aceste articole provin din import. Spre exemplu, la carnea de porc avem peste 60% import. Şi atunci când cererea pe piaţa internă este mult mai mare decât oferta, asistăm la astfel de anomalii.

Dar boicotul supermarketurilor şi închiderea supermarketurilor nu reprezintă o soluţie, pentru că aceste supermarketuri, cu bune, cu rele, generează sute de mii de locuri de muncă pentru români, generează sute de milioane de euro venituri pentru statul român şi în ele îşi regăsesc, toţi producătorii din România, produsele.

Soluţia este să dezvoltăm producţia internă a României. Soluţia este ca România, din importator, să devină producător şi exportator.

Acum două zile, când acest "Iisus pe apă" - cu ghilimelele de rigoare - umbla prin pieţe cu adepţii, stârnind la ură români între români, Florin Barbu, ministrul agriculturii, anunţa suplimentarea cu 249 de milioane de euro a proiectului de investiţii pentru dezvoltarea de noi capacităţi de producţie, în România, după ce, anul trecut, a alocat alţi 600 de milioane de euro, cea mai mare investiţie în ultimii 34 de ani.

Iată, soluţii concrete pentru o economie reală, pentru viaţa reală. Ţara aceasta nu poate fi condusă prin sloganuri de pe Facebook, TikTok, Instagram şi alte reţele.

Bravo nouă, pentru că avem viziune! Bravo nouă, pentru că ştim şi putem să facem lucrurile cu cap! Ruşine acelora care promovează minciuni ca fiind adevăruri!

"Cumpără româneşte" nu trebuie să fie un slogan! "Cumpără româneşte" trebuie să fie un obicei zilnic, al nostru, al tuturor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Gianina Şerban.

Se pregăteşte domnul Mititelu, de la PNL.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vocea poporului trebuie ascultată!".

Vocea poporului român s-a auzit pe întreg mapamondul, dar continuă să fie ignorată de cei care au călcat în picioare voturile a peste 9 milioane de români, pentru a rămâne la putere. Asta este singura motivaţie.

Este ironic că această situaţie gravă a fost discutată mai mult în Parlamentul European decât în Parlamentul României. Este ironic cum două luni de zile a fost ignorată de preşedintele ilegitim şi continuă să fie ignorată de Guvernul său, la fel de ilegitim.

Iohannis trebuia să-şi fi dat demisia demult, însă Coaliţia PSD-PNL-UDMR l-a ţinut în braţe. L-au ţinut în braţe până în ultimul moment.

O demisie întârziată şi un mandat eşuat, atât a putut să ne ofere preşedintele României.

Eu nu cred că această demisie este una de onoare, este o demisie forţată de români şi de opoziţie.

Demisia lui Iohannis este doar un prim pas, dar schimbarea reală nu poate avea loc fără înlăturarea întregii reţele de putere, pe care tocmai fostul preşedinte a sprijinit-o.

Prin anularea alegerilor, aţi atacat suveranitatea poporului român! Este dreptul poporului să hotărască cine merită să conducă România!

Acelaşi lucru v-a spus şi Comisia de la Veneţia, care confirmă că alegerile pot fi anulate doar în situaţii excepţionale, având la bază argumente solide.

Decizia de anulare a alegerilor nu trebuie să se bazeze doar pe informaţiile clasificate ale serviciilor. Atât poporul român, cât şi juriştii europeni v-au transmis acelaşi mesaj.

De asemenea, solicităm Curţii Constituţionale să formuleze o erată, prin care să-şi îndrepte această greşeală, pentru că ştim că o pot face! Există precedent.

Dictatura trebuie să înceteze! Voinţa poporului român nu mai poate fi ignorată! Sunt milioane de oameni care au votat şi care vor să voteze în turul al II-lea!

Prin urmare, AUR nu se opreşte aici! Dorim să revenim în cadrul constituţional democratic şi anunţăm că următorul pas pe linie parlamentară va fi depunerea unei moţiuni de cenzură. Depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu!

Moţiunea de cenzură va fi depusă săptămâna viitoare, iar Marcel Ciolacu trebuie să plece, dacă are un minim de respect faţă de poporul român.

Noi, AUR, susţinem democraţia şi susţinem votul românilor, până la capăt!

De aceea, închei printr-o întrebare adresată domnului premier.

Domnule Ciolacu, dumneavoastră când vă daţi demisia?!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Cred că domnul Mititelu, de la PNL, nu este prezent.

Prin urmare, îl invit la microfon pe domnul deputat Adrian Echert, de la USR.

Şi se pregăteşte domnul Andrei Guşă, de la SOS.

Domnul Adrian Echert:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi pleacă din funcţie un preşedinte care a dezamăgit o naţiune întreagă. Astăzi se încheie zece ani de oportunism, de tăcere complice, de promisiuni false şi de decizii luate mereu în favoarea sistemului, niciodată pentru oameni.

Klaus Iohannis nu pleacă pentru că ar fi înţeles că trebuie să lase loc unei noi generaţii noi de lideri, nu pleacă din onoare. Pleacă pentru că nu mai are de ales, pentru că timpul l-a ajuns din urmă.

Dacă i-ar fi păsat de România, şi-ar fi dat demisia în decembrie, între Crăciun şi Anul Nou. Ar fi lăsat această ţară să intre în 2025 cu o şansă reală de schimbare, fără să tragă de fiecare zi de mandat, ca un om disperat să mai împartă funcţii şi influenţă. Dar Klaus Iohannis nu s-a gândit niciodată la români, doar la el însuşi şi la reţelele pe care le-a consolidat în jurul său.

A fost un preşedinte absent, tăcut, deconectat de la realitatea oamenilor. A promis reforme, dar nu a făcut decât să menţină statu-quo-ul. A patronat coaliţia toxică PSD-PNL, trădând toate principiile cu care a fost ales în 2014.

Domnule Iohannis,

Ne-aţi vorbit despre "o Românie normală", despre progres, despre transparenţă. Dar România pe care aţi lăsat-o în urmă este mai confuză, mai haotică, mai sufocată de interese obscure decât oricând.

Ce aţi lăsat în urmă, domnule Iohannis?

O economie sufocată de taxe? Da!

Un sistem de educaţie la pământ, unde copiii învaţă în şcoli fără căldură şi fără profesori motivaţi? Da!

Un stat birocratic, corupt, în care reforma a fost doar un slogan? Da!

O ţară mai divizată ca niciodată? Da!

Ce nu aţi lăsat în urmă? Autostrăzi, spitale noi, o administraţie eficientă, o justiţie puternică şi independentă.

Vă mai amintiţi, domnule Iohannis, când pozaţi în reformatorul de la Cotroceni?

Vă mai amintiţi cum ne vorbeaţi despre "elefantul din cameră"?

Ei bine, elefantul sunteţi dumneavoastră, domnule preşedinte! Elefantul care trebuie să plece şi care pleacă azi, fără onoare, fără respectul românilor!

Astăzi, se încheie un deceniu pierdut pentru România.

Astăzi, românii vă spun adio.

România merge înainte, dar fără dumneavoastră!

Auf Wiedersehen, herr Iohannis!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Andrei Guşă, de la SOS.

Se pregăteşte domnul deputat Lăpuşan, de la PSD.

Domnul Andrei-Cosmin Guşă:

Declaraţie politică

Procedura de suspendare a lui Klaus Iohannis, cel care în ultimele două luni a uzurpat cea mai înaltă funcţie din statul român, a fost iniţiată de opoziţie, în repetate rânduri, răspunzându-se, astfel, la strigătul de revoltă, ţâşnit din pieptul poporului român.

Cu toate acestea, Ilie Bolojan a decis în mod nelegal să anuleze plenul reunit, prin care preşedintele de tristă amintire ar fi fost, în mod indubitabil, suspendat. Prin această nelegiuire, Klaus Iohannis are să-şi păstreze toate beneficiile inerente fostei sale slujbe, beneficii pe care poporul român nu doreşte să i le ofere.

Ilie Bolojan trebuie să dea explicaţii pentru această decizie samavolnică. Mai mult decât atât, refuzul suspendării lui Iohannis blochează legal reluarea turului al II-lea.

Ilie Bolojan refuză, astfel, o dorinţă puternică, pe care majoritatea cetăţenilor români şi-o exprimă zilnic pe reţelele sociale şi în stradă.

Astfel, mai mult decât niciodată, preşedintele interimar trebuie să dea următoarele explicaţii.

În contextul nereluării turului al II-lea, să prezinte dovezi irefutabile ale ingerinţelor externe în procesul electoral.

Să prezinte măsurile care sunt luate pentru a ne apăra împotriva acestor aşa-zise ingerinţe, pentru a ne asigura că reluarea alegerilor nu se va repeta la nesfârşit, până este aleasă persoana care trebuie.

Mă îndoiesc profund că Ilie Bolojan este capabil să dea aceste explicaţii. Această situaţie nu doar că reprezintă încă un precedent grav pentru pseudodemocraţia românească, ba, mai mult, ne situează iar în postura ingrată de ţară experiment.

Practic, o lume întreagă priveşte uluită situaţia de neînţeles în care cei care exercită puterea ne-au adus, iar această lume întreagă îşi face griji pentru ea însăşi, să nu ajungă în aceeaşi situaţie. Iar faptul că niciun lider al coaliţiei toxice de guvernare nu a prevăzut ascensiunea unui patriot, în preferinţele de vot ale românilor, care astăzi se numeşte Călin Georgescu, iar dacă acesta este eliminat, mâine se va numi altfel, arată cât de ruptă este clasa politică care ne-a condus în ultimii 35 de ani, de dorinţa cetăţenilor români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Lăpuşan, de la PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Ciornei, de la AUR.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei mele este "Istoria naţională - temelia educaţiei şi identităţii româneşti".

Educaţia reprezintă fundamentul dezvoltării unei naţiuni, iar în acest context predarea istoriei naţionale trebuie să ocupe un loc esenţial în formarea generaţiilor viitoare. Istoria nu este doar un ansamblu de evenimente trecute, ci şi un liant identitar care ne defineşte ca popor, oferindu-ne repere clare despre cine suntem şi încotro ne îndreptăm. O societate care nu îşi cunoaşte trecutul este condamnată să îşi repete greşelile, iar o educaţie solidă în acest domeniu este esenţială pentru dezvoltarea unei culturi civice şi a unei conştiinţe istorice echilibrate.

Recent, au apărut dezbateri privind noile planuri-cadru pentru liceu şi statutul disciplinei Istorie în curriculum. În acest sens, consider că este important să reafirmăm rolul crucial al istoriei naţionale în formarea conştiinţei civice şi a identităţii culturale a fiecărui elev. Dincolo de transmiterea unor cunoştinţe teoretice, studiul istoriei contribuie la dezvoltarea unor competenţe esenţiale în viaţa oricărui cetăţean: capacitatea de analiză critică, discernământul în faţa informaţiilor istorice şi înţelegerea profundă a valorilor democratice.

Istoria naţională este esenţială pentru consolidarea identităţii naţionale. Tinerii trebuie să cunoască trecutul ţării lor, să înţeleagă sacrificiile şi realizările înaintaşilor, pentru a-şi forma o identitate solidă şi un respect profund pentru valorile naţionale. Prin cunoaşterea trecutului, elevii dezvoltă un simţ al apartenenţei şi un sentiment de responsabilitate faţă de moştenirea culturală a ţării. Mai mult decât atât, studiul istoriei contribuie la cultivarea gândirii critice. Nu se rezumă doar la memorarea unor date şi evenimente, ci implică analizarea contextului istoric, înţelegerea cauzelor şi efectelor, precum şi dezvoltarea unei perspective echilibrate asupra trecutului şi prezentului. Elevii trebuie să înveţe să pună întrebări, să analizeze surse şi să îşi dezvolte o gândire autonomă, bazată pe dovezi istorice solide.

În acest sens, este necesar ca istoria naţională să fie un pilon de bază al educaţiei, tratată cu seriozitate şi plasată într-un context adecvat în planurile-cadru. Reducerea numărului de ore de istorie sau transformarea acestei discipline într-una opţională ar putea avea consecinţe nefaste asupra conştiinţei naţionale şi asupra nivelului de cultură generală a viitoarelor generaţii.

În concluzie, fără cunoaşterea istoriei nu putem construi un viitor solid. Să ne asigurăm că viitoarele generaţii vor avea acces la o educaţie istorică echilibrată, relevantă şi profundă, care să le ofere nu doar informaţii, ci şi o înţelegere profundă a valorilor şi identităţii naţionale. Doar prin educaţie putem păstra viu spiritul naţional şi putem forma cetăţeni conştienţi de trecutul şi viitorul ţării lor!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, de la Grupul AUR, şi se pregăteşte domnul deputat Botez, de la USR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Titlul declaraţiei mele politice "Moştenirea toxică a primarilor PSD: datorii, sechestru şi sabotaj politic".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Cazul comunei Şieu, judeţul Maramureş, unde microbuzul şcolar a fost pus sub sechestru din cauza datoriilor primăriei, nu este o întâmplare izolată. Este rezultatul direct al administraţiei toxice a PSD, un partid care a transformat România într-o serie de sinecuri, contracte păguboase şi datorii.

La Şieu, fosta primăriţă a îngropat comuna în datorii, iar acum copiii plătesc preţul. Microbuzul şcolar a fost pus sub sechestru pentru că primăria a semnat contracte cu dobânzi uriaşe, chiar de 1% pe zi. În loc să fie duşi la şcoală în siguranţă, copiii sunt obligaţi să meargă kilometri întregi pe jos, indiferent de vreme.

Şi ca tabloul să fie complet, aceeaşi primăriţă PSD este acuzată că a furat banii de ajutoare sociale şi i-a jucat la păcănele! Asta este "grija" PSD pentru oameni, banii destinaţi celor vulnerabili au fost risipiţi, iar partidul a protejat acest personaj până în ultima clipă.

Pentru că Guvernul a comasat alegerile locale cu cele europarlamentare pe 9 iunie 2024, noii primari au intrat în funcţie abia după câteva luni. Iar cei care au pierdut puterea au avut suficient timp să distrugă bugetele comunelor, să semneze contracte cu dedicaţie şi să lase primăriile îngropate în datorii.

La Şieu, fostul primar a cheltuit fără nicio responsabilitate resursele comunei, iar acum plătesc copiii. PSD a lăsat localităţi fără bani, fără proiecte şi fără soluţii!

PSD nu doar că sabotează comunităţile, dar continuă să îşi impună oamenii în funcţii-cheie, fără competenţă, doar pe baza carnetului de partid.

Exact aceeaşi strategie se aplică şi în spitalele din judeţ, unde funcţiile de conducere sunt promise mai multor persoane, iar baronii locali trag sfori pentru a-şi impune favoriţii.

În Maramureş, reţeta este clară - PSD controlează tot, dar nu rezolvă nimic! Şi mai mult, baronii locali îşi pregătesc copiii să le moştenească funcţiile, ca şi cum judeţul ar fi moşia lor.

La Ulmeni, baronul local, Lucian Morar, vrea să îşi pună fiul primar la alegerile din 4 mai 2025.

Fac un apel către toţi cetăţenii oraşului Ulmeni, să nu accepte această dinastie a corupţiei.

Dacă există oameni capabili, care nu se lasă intimidaţi de familia Morar şi vor să candideze, să îmi lase un mesaj, urgent.

Dacă locuitorii din Ulmeni acceptă acest scenariu al PSD, atunci oraşul va fi condus de Junior, iar politica PSD va continua - datorii, contracte dubioase şi un buget prădat de clientela de partid.

Asta este, dragi români, politica PSD - administraţiile locale sunt îngropate în datorii, funcţiile publice sunt promise clientelei de partid, contracte frauduloase, hoţia merge mână în mână cu dependenţa de păcănele şi alte vicii, copiii rămân fără transport, spitalele fără specialişti, comunităţile sunt blocate, iar tinerii ne pleacă peste hotare.

Viitorul comunităţilor noastre nu trebuie să fie o afacere de familie pentru PSD şi gaşca lor de profitori. România trebuie să fie condusă de oameni care administrează cu responsabilitate...

Domnul Cătălin Drulă:

Să vă pregătiţi să încheiaţi, vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

...nu de mafioţi care distrug comunităţi înainte să piardă puterea!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Botez.

Urmează doamna deputat Ene, de la PSD.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă adresez domnului ministru al justiţiei, domnul Radu Marinescu, cu privire la activitatea ONRC, care necesită atenţia imediată a dumnealui.

Recenta "simplificare" a codurilor CAEN, implementată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, a complicat şi mai mult viaţa antreprenorilor, şi prin termene mai lungi de soluţionare a sesizărilor şi prin proceduri mai stufoase şi prin costuri mai mari.

Actualizarea codurilor CAEN era o necesitate, aici nu e nimic de contestat, şi pentru viitorii agenţi economici este de bine. Nu trebuie uitaţi însă actualii antreprenori, care sunt puşi în dificultate de aceste modificări pe care nu le-au cerut, dar care le dau viaţa peste cap, cu timp şi bani cheltuiţi pentru a se pune în regulă cu nişte modificări pe care instituţia dumneavoastră le-a generat, domnule ministru.

Consider că efortul pe care trebuie să-l facă antreprenorii pentru a se conforma cu aceste modificări pe care nu le-au cerut şi asupra cărora nu au fost consultaţi trebuie să fie minim.

În condiţiile în care modificarea codurilor CAEN principale aţi generat-o dumneavoastră într-un mod simplu, trebuie să luaţi în calcul şi modificarea codurilor CAEN secundare şi a celorlalte modificări necesare, tot într-un mod similar.

Conducerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului a pornit acest demers fără a se consulta cu mediul de afaceri şi celelalte părţi implicate, iar acum a generat haos. Acest lucru se întâmplă după ce în toamnă alt blocaj a generat întârzieri de aproximativ o lună pentru cereri care trebuiau rezolvate în maximum 24 de ore.

Domnule proaspăt ministru al justiţiei, domnule Radu Marinescu, vă rog să vă aplecaţi atenţia asupra acestui blocaj care trebuie soluţionat urgent.

Şi aşa Guvernarea PSD-PNL-UDMR, acest Guvern Ciolacu 2, vine cu măriri de taxe, nu adăugaţi şi birocraţie excesivă pentru un mediu de afaceri care şi aşa are în faţă un an cu multe provocări, şi care va duce greul în acest an.

Vă reamintesc că anul trecut s-a finalizat implementarea unui proiect de 40.000.000 de euro pentru digitalizarea ONRC, cu scopul de a simplifica şi de a reduce timpul de procesare a solicitărilor agenţilor economici. Implementarea însă este defectuoasă şi a complicat şi mai mult existenţa agenţilor economici, iar efectele asupra acestora şi ale economiei în general pot fi dezastruoase.

Nu ignoraţi această problemă care este încă în fază incipientă, domnule ministru.

Interveniţi de urgenţă!

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Gabriela-Corina Ene, de la PSD.

Şi se pregăteşte doamna deputat Dascălu, de la AUR.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi şi stimate colege,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Proiectul României mature - Alegerea esenţială între polarizare şi armonie socială".

Cred că mulţi dintre noi, urmărind evenimentele din ultima perioadă, simţim acelaşi lucru. Simţim că aceasta nu este România pe care noi o ştim şi o iubim. Simţim că violenţele din Piaţa Victoriei nu ne caracterizează nicidecum. Simţim că urletele din Parlament nu ne reprezintă. Ştim că ideile ezoterice, extraterestre de-a dreptul, nu ne fac cinste. Cunoaştem o Românie pacifistă, nu una aflată în goană după teritoriile vecinilor. Şi, mai presus de orice, ştim că România nu aparţine goarnelor care vor să ne despartă. Polarizarea nu este în ADN-ul nostru.

Avem o misiune importantă cu toţii, ca voci ale raţiunii din politică şi din societate - să restaurăm România pe care o cunoaştem şi o îndrăgim atât de mult. Aş numi acest proiect "România armoniei sociale". Străinii ne-au redescoperit în ultimii ani aşa cum suntem noi de fapt. Suntem un popor ospitalier. Uşile satelor noastre sunt larg deschise pentru vecini, străini şi pentru orice om de bună-credinţă care vrea să ne treacă pragul. Am condus, până de curând, o comunitate din mediul rural şi ştiu despre ce vorbesc. România mea este România satului universal, sat care ne-a învăţat, ca popor, că a fi inimoşi nu este doar o lozincă turistică, ci un model al existenţei noastre.

România, greu încercată după un secol de conflicte mondiale, fascism dezumanizant, comunism sângeros şi o tranziţie democratică spinoasă, a pornit la drum în noul secol cu un proiect clar - acela al integrării euro-atlantice. Ce trebuie să înţelegem, însă, este că procesul acesta de integrare este departe de a se fi încheiat. Acum, la 18 de la aderare, este momentul să ne asumăm o nouă etapă, centrală, a integrării noastre europene - aceea a maturităţii strategice.

Maturitatea strategică trebuie să devină un proiect de ţară pentru că, în ambele planuri, atât în comunităţile noastre, cât şi în regiune şi în lume, potenţialul imens al ţării noastre este umbrit de amurgul echilibrului în discursul politic. În ţară, nu ne ajung săptămâni să remarcăm progresele imense pe care le-am înregistrat. Urcând în maşină şi făcând înconjurul ţării, observăm o Românie schimbată la faţă, o Românie pregătită să se reindustrializeze, o Românie în rând cu lumea. Poate că am pierdut, însă, din vedere esenţa acestei traiectorii pe care am urmat-o atât de loial - progresul este efemer atâta vreme cât lăsăm oamenii în urmă. Dacă primele 12 mari oraşe ale ţării produc 80% din PIB, este clar că milioane de oameni din mediul rural şi urbanul mic suferă consecinţele. Efectele le resimţim, însă, nu numai la vot, ci şi în sânul comunităţilor noastre.

În lume, România a devenit un pilon al valorilor democratice. După ce Putin şi-a trimis tancurile şi tinerii nevinovaţi să lupte împotriva Ucrainei într-un război ilegal, iraţional şi inuman, România a devenit un adevărat tărâm al compasiunii pentru sute de mii de refugiaţi. În NATO şi UE am devenit o voce respectată şi ne-am câştigat drepturi fundamentale, drepturi pentru care generaţii întregi au militat. Am intrat în Schengen, vom călători fără vize în SUA, suntem aproape să intrăm în OCDE - toate aceste realizări fiind păstorite de către guvernarea social-democrată. Şi, totuşi, lipseşte ceva. Lipseşte acea busolă strategică care îi face pe români să se simtă demni în Europa şi în lume. Lipseşte leadershipul regional pe care avem potenţialul să ni-l asumăm cu multă creativitate fix atunci când vecinii şi Europa au mai mare nevoie de noi.

Dragi colegi, am încredere că putem traversa această perioadă împreună, uniţi, lăsând deoparte talibanismul şi revendicându-ne maturitatea. Pentru că, aşa cum spunea social-democrata şi intelectuala feministă Sofia Nădejde în epoca interbelică, "oricine trebuie să puie ca scop final fericirea nu numai a lui, ci a omenirii întregi". Când vom înţelege asta, dragi colegi, vom şti că nu există duşmănie între român şi român, ci numai parteneriat pentru proiectul nostru comun.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.

Se pregăteşte domnul Dimitriu, de la USR.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Distinse domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

"Ziua Naţională a Lecturii" este declaraţia mea politică de astăzi.

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Săptămâna aceasta celebrăm Ziua Naţională a Lecturii, un prilej de a reafirma rolul fundamental al cărţii în dezvoltarea intelectuală, morală şi spirituală a naţiunii noastre. În paginile scrise de-a lungul secolelor se află esenţa identităţii noastre, rădăcinile gândirii critice şi aripile imaginaţiei fără de care niciun popor nu poate spera să îşi cucerească viitorul.

Lectura nu este doar o fereastră către lume, ci şi o oglindă a sufletului. Fiecare carte citită este o călătorie prin universuri necunoscute, un dialog tăcut între autor şi cititor, o şcoală a sensibilităţii şi a discernământului. Fără ea, mintea se vestejeşte, iar spiritul devine prizonierul superficialităţii.

În calitate de profesor universitar, cu peste 33 de ani de experienţă la catedră, am văzut cu propriii mei ochi cum lectura deschide minţi şi modelează caractere. Am învăţat predând peste hotare că naţiunile care pun cartea în mâinile copiilor, în mâinile tinerilor îşi clădesc viitorul pe temelii solide. Am simţit, scriind poezie, proză, că limba nu este doar un instrument al comunicării, ci şi al frumuseţii, al reflecţiei profunde asupra lumii.

Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie deci să redescoperim puterea cuvântului tipărit. Este drept, tehnologia ne oferă un acces instantaneu la informaţie, dar nu poate înlocui intimitatea paginii răsfoite, bucuria descoperirii unui text care deschide perspective, forţa modelatoare a lecturii asupra gândirii.

De aceea, îndemn Ministerul Educaţiei şi toate instituţiile de cultură, pe noi toţi, dragii mei colegi, doamne deputaţi şi domni deputaţi, să ne reînnoim angajamentul pentru promovarea lecturii. Avem nevoie de biblioteci moderne, de sprijin pentru scriitorii români, de programe naţionale care să aducă lectura mai aproape de tineri. Şi, mai presus de toate, avem nevoie de modele - părinţi, profesori, lideri - care să inspire prin exemplul lor dragostea pentru carte.

Să nu uităm că un popor care citeşte este un popor care gândeşte, iar un popor care gândeşte este un popor care nu poate fi înfrânt!

Vă mulţumesc.

Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului AUR, domnul deputat Tiberiu-Claudiu Barstan.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Titlul declaraţiei mele este "Cum a pulverizat un preşedinte democraţia din România".

Iohannis pleacă. Iohannis pleacă şi lasă România, lasă ţara noastră în cel mai vulnerabil punct al democraţiei sale. Iohannis pleacă de frică. Iohannis pleacă înfricoşat că-şi pierde privilegiile. Pentru că, dacă PSD şi PNL îl asigurau că în Parlament nu ar fi fost destule semnături pentru suspendarea sa, nu ar fi plecat, şi-ar fi păstrat luxul, liniştit, încă 3 luni de zile.

Acest om înalt, intrat la Cotroceni în urmă cu 10 ani, pleacă mic, foarte mic, cel mai mic preşedinte pe care l-a avut România. Şi, din nefericire, demisia sa nu poartă niciun dram de onoare. Nu are pic de onoare. Este pur şi simplu un curs firesc al abdicării sale de la toate principiile pe care ni le-a etalat înainte de alegeri. Pleacă în condiţiile în care a spus - "Niciodată cu PSD!" şi a fost cel mai iubitor preşedinte de PSD, în condiţiile în care l-am avut inclusiv pe Iliescu ca preşedinte. Pleacă, în condiţiile în care a spus că vrea reforma statului şi a lăsat exact aceleaşi păienjenişuri să rămână înfipte şi înşurubate în toate instituţiile statului. Pleacă, în condiţiile în care a zis că vrea o guvernare de dreapta şi, în momentul în care am făcut o guvernare de dreapta, în momentul în care am intrat la guvernare, noi, cei de la USR, împreună cu PNL, ce a făcut? S-a speriat. S-a speriat pentru că "nebunii ăştia de la USR" chiar voiau să facă reforme. "Nebunii ăştia de la USR" nu acceptau măgăriile pe care le cerea Iohannis. Nu acceptau să fie puşi procurori generali care să fie manevrabili. Nu acceptau să facă măgării, cum au încercat la Ministerul Transporturilor şi "Drulăul" le-a dat una peste ceafă. Nu am acceptat să facem lucrurile astea şi, atunci, Iohannis ce-a zis? Ieşiţi! Scăpăm de voi! Vreau PSD-ul înapoi!

Asta este moştenirea pe care o lasă Iohannis. Asta este tragedia în care ne-am scufundat timp de 10 ani.

Iar acum, când urmează din nou alegeri, acest individ ne lasă moştenire o Românie care se scufundă din punct de vedere instituţional, care nu mai are nicio busolă a statului de drept.

A stat pasiv în luxul său, în opulenţa sa şi a asistat cum sunt penetrate toate instituţiile statului de securişti vechi şi noi. Avem o reîntoarcere a ceauşismului în România şi vedem cum oamenii ăştia, pe care i-a lăsat Iohannis, se cocoaţă din nou la putere şi încearcă să-l proptească pe noul diliu al ţării.

Dragi colegi,

Dragă Românie,

Urmează să avem alegeri. Şi sper că preşedintele interimar, preşedintele care acum, azi, intră în funcţie, are măcar o fărâmă din aura sa, măcar un pic din ceea ce toţi cred că este acest domn Bolojan, să ne demonstreze şi să aducă înapoi democraţia în România, pentru că avem 3 luni de zile foarte importante, 3 luni de zile în care trebuie să ne alegem preşedintele şi trebuie să ne asigurăm că nu vom asista la aceeaşi nenorocire democratică şi instituţională la care am asistat în noiembrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Tiberiu-Claudiu Barstan.

Se pregăteşte, de la USR, domnul deputat Ştefan Tanasă.

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se intitulează "Abuzurile camarilei Predoiu-Iohannis trebuie să înceteze!".

Sistemul abuziv condus de fostul preşedinte Klaus Iohannis şi acoliţii săi politici este scăpat de sub control. Instituţiile statului sunt folosite în mod vădit ca arme politice împotriva celor care îndrăznesc să-şi apere drepturile cetăţeneşti.

Asistăm în ultimele săptămâni la o desfăşurare de forţe fără precedent. Ministerul de Interne condus de eternul ministru din guvernele Băsescu şi Iohannis, Cătălin Predoiu, fabrică dosare la comandă pentru toţi cei care-şi exprimă nemulţumirea faţă de regim. Un regim care a uzurpat puterea, după lovitura de stat din 6 decembrie 2024.

Oameni simpli, fără apartenenţă politică, sau oameni cu notorietate pe reţelele de socializare sunt luaţi cu duba, percheziţionaţi şi puşi sub urmărire penală pentru opiniile pe care le exprimă. Sunt sute de cazuri la nivel naţional. Recent, un astfel de caz a avut loc şi în judeţul Hunedoara, unde un bărbat a fost săltat de agenţii lui Predoiu şi a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru un video pe care l-a publicat pe o reţea de socializare. Familia acestui om a fost în stare de şoc.

În România nu mai putem vorbi despre democraţie. Avem un stat totalitar şi opresiv. Ministrul Predoiu a reînviat poliţia politică din vremurile dictaturii comuniste. Doar că acum are o formă odioasă şi periculoasă, pentru că impostorii politici se erijează în "apărători" ai democraţiei.

Opriţi aceste abuzuri, domnule Cătălin Predoiu!

Iar domnule Marcel Ciolacu, sunteţi complice la aceste abuzuri fără precedent, le giraţi în calitate de premier!

Ţara colcăie de traficanţi de droguri, pedofili şi traficanţi de persoane, iar instituţiile statului sunt folosite de uzurpatorii de putere în scop personal. Opriţi fabrica de dosare politice şi teroarea în care ţineţi cetăţenii!

România a ajuns într-un punct critic, în care statul de drept este doar o iluzie, iar justiţia a devenit un instrument de opresiune împotriva celor care îndrăznesc să se revolte.

Justiţia nu mai funcţionează, iar acest lucru nu mai poate fi ascuns. Românii asistă la o degradare accelerată a instituţiilor statului, la un sistem judiciar care protejează elitele corupte şi la o clasă politică ruptă de realitate. Această situaţie nu este doar revoltătoare, ci şi periculoasă pentru democraţie.

Nu putem accepta ca puterea să fie folosită împotriva propriilor cetăţeni, în timp ce adevăraţii infractori sunt lăsaţi să-şi continue nestingheriţi activitatea. Cerem o justiţie independentă, care să nu fie subordonată intereselor politice, şi un stat care să lupte cu adevăratele ameninţări la adresa societăţii - corupţia, criminalitatea organizată şi distrugerea valorilor democratice.

România nu este proprietatea unei clase politice corupte. România aparţine cetăţenilor ei!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Ştefan Tanasă.

Şi apoi, ultima declaraţie politică, tot din partea USR, domnul Ovidiu Paraschivescu.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Eşecul guvernării, povara românilor".

Idei din ce în ce mai stranii încep să fie aduse în atenţia românilor, generând reacţii diverse în rândul întregii societăţi. Revolta oamenilor faţă de preţurile mari la produse nu trebuie să se îndrepte împotriva comercianţilor, indiferent de mărimea acestora, ci mai degrabă împotriva guvernanţilor din ultimii ani. Guvernanţii au aplicat agresiv politici fiscale prociclice în perioade de creştere economică, alimentând inflaţia şi tot ei, forţaţi de împrejurări şi pentru că au fost marii absenţi de la orele de economie, vor trebui să ducă tot o politică fiscală prociclică, în această perioadă economică mai dificilă. De fapt, au şi început să facă acest lucru - cresc taxele şi impozitele, elimină facilităţi fiscale, disponibilizează oameni în mod direct de la stat şi indirect de la privat, contribuind la creşterea şomajului. Acum, contextul politic şi economic îi obligă să-şi asume eşecul trecutului în faţa electoratului.

Încercarea unora de a apela la emoţie pentru a "reglementa" piaţa reprezintă o eroare fundamentală care poate îngreuna şi mai mult revenirea economică a României. Acum avem nevoie de soluţii reale, nu de experimente politice nefericite. Puterea de cumpărare a românilor trebuie să crească prin politici fiscale echilibrate şi susţinerea antreprenorilor. Avem nevoie de o educaţie orientată spre meserii şi spre cunoştinţe mobile, care pot fi uşor aplicabile în economia modernă.

Guvernanţii trebuie să înţeleagă că evenimentele din această perioadă nu sunt întâmplătoare. Lumea evoluează rapid, iar marile puteri economice îşi regândesc strategiile, valorificând inteligenţa artificială şi noile tehnologii pentru a-şi consolida economiile. Aceste transformări determină relocarea producţiei, readucând fabricile mai aproape de pieţele locale. După decenii de externalizare pentru reducerea costurilor, economiile dezvoltate au realizat importanţa recâştigării autonomiei industriale. România trebuie să îşi ajusteze rapid direcţia economică dacă vrea să fie competitivă, sprijinind investiţiile, susţinând antreprenorii locali şi generând locuri de muncă reale, nu doar pe hârtie!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Mii mii lei"

Aşa a trecut prin Parlament bugetul ţării. Când totul se reduce la mii mii lei, prea uşor se uită că este în joc viaţa a milioane de copii. Bugetul conceput fără a aduce un zâmbet pe feţele copiilor este un buget ştirb.

Masa caldă este la jumătate decât prevedea Legea învăţământului la promulgare. Acordarea de miere a fost pur şi simplu o himeră populistă, veşnic prorogată. Nu sunt bani nici pentru şcoala după şcoală, indispensabilă educaţiei de calitate la care tot visăm. Se economisesc mii mii lei care ar fi trebuit să ajungă la copii.

De multe ori fondurile care se alocă sunt insuficiente. Iar la nivelul judeţului Braşov este o uriaşă nevoie pentru un cabinet stomatologic în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii. Degeaba se laudă statul că asigură asistenţa medicală gratuită de la naştere până la absolvirea şcolii. În prezent, în judeţul Braşov, copiii nu beneficiază de acest drept medical.

Prin eforturile conducerii Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii, după 6 concursuri eşuate în aproape 2 ani de zile, s-a reuşit finalizarea unui concurs pentru poziţia de medic stomatolog în cadrul spitalului abia în septembrie 2024, iar de atunci s-au îngrijit de pregătirea cabinetului medical şi a contractelor şi avizelor necesare funcţionării acestuia.

De la 1 februarie există şi contract de furnizare pentru servicii medicale stomatologice, încheiat cu CAS Braşov, în valoare lunară de 6.511 lei şi 30 de bani. Am spus bine, "mii" o singură dată. Din 6.511,3 lei pe lună, trebuie plătit şi salariul medicului, dar şi achiziţionate materialele stomatologice folosite. Înmulţiţi suma cu numărul de judeţe din toată ţara, dublaţi-o, triplaţi-o, şi tot nu veţi auzi "mii mii lei". Nu avem un cabinet stomatologic în Spitalul de Urgenţă pentru Copii şi aceasta nu este o excepţie, ci o problemă naţională.

Bugetul României este ştirb ca un copil dintr-o familie care nu îşi permite să îi ofere servicii stomatologice plătite în regim de urgenţă. Nu este cazul să vorbim în această situaţie despre putere sau opoziţie. Trebuie doar să corelăm adevăratele nevoi cu resursele şi să ne propunem cu toţii să schimbăm priorităţile în aşa fel încât, când mai vorbim de mii mii, să nu mai facem econo-mii la zâmbetele de copil.

Mulţumesc.

Ovidiu Paraschivescu, deputat al USR de Braşov. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Menţionez că au fost depuse declaraţii în scris:

Din partea deputaţilor PSD - Ştefan Ţintă, Romeo-Daniel Lungu, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Nicolae-Adrian Bara şi Virgil Alin Chirilă;

Din partea deputaţilor AUR - Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Petre Puşcaşu şi Lidia Vadim-Tudor;

Din partea deputaţilor PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă şi Marian Cruşoveanu;

Din partea deputaţilor SOS - Raisa Enachi, Elena-Laura Toader, Vasile Nagy;

Şi din partea deputatului neafiliat Ştefan-Alexandru Băişanu.

Cu aceste menţiuni, prima parte a şedinţei de astăzi, dedicată declaraţiilor politice, se încheie, dar rămâneţi, vă rog, în plen, pentru că urmează dezbaterile asupra iniţiativelor legislative, sub conducerea unui alt preşedinte de şedinţă, care, iată, este prezent acum.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, din nou!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Mai stăm 30 de secunde, până vine şi colegul secretar de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 190.

Evident, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă.

Vă reamintesc că dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00; la ora 11.30 vom avea votul final; iar după, cele două şedinţe de Birou permanent şi Comitet al liderilor.

Domnul Popa, intervenţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu o rugăminte, să fiţi de acord, stimaţi colegi, să mutăm Pl-x 586/2024, care se află pe poziţia 30. Este vorba despre Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023. Are termen de trecere tacită pe 17 şi, de aceea, am rugămintea să o mutăm pe poziţia 12.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, nu există acord al liderilor.

În regulă!

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Pl-x 586/2024, de pe poziţia 30 a ordinii de zi, pe poziţia 12.

Vot, vă rog.

Cu 165 de voturi pentru, 32 contra, o abţinere, ordinea de zi a fost modificată.

Mai există intervenţii asupra ordinii de zi? Nu.

Aşadar, intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă; PL-x 569/2024; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget, vă rog, raportul comun. (Consultări cu domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă.)

Stimaţi colegi,

Vom reveni asupra PL-x 569/2024. Avem de făcut o îndreptare de eroare materială. Până se lămureşte preşedintele comisiei cu stafful tehnic...Vom reveni.

12. Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 586/2024.

Comisia pentru învăţământ, vă rog, raportul.

Domnule Ghigiu, vă rog.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât elevii să-şi poată vizualiza lucrarea înainte de a solicita o eventuală reevaluare a acesteia.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 10 decembrie 2024, comisia, cu 18 voturi pentru respingere şi 3 voturi împotriva respingerii, a hotărât respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Atanasiu, la dezbateri generale, vă rog.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ce ţară normală la cap poţi să conteşti ceva ce nu ştii?

Noi votăm împotriva acestei aberaţii. Nu se poate să nu lăsaţi copiii să-şi vadă lucrările înainte de a formula o contestaţie!

Vă mulţumesc

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul parlamentar SOS o să voteze contra respingerii. Sunt lucruri esenţiale, de bun-simţ. Ca să poţi să ataci un document juridic trebuie să ai acces la el, trebui să fii informat şi să vezi dacă el a fost întocmit pe formă şi pe fond. Şi mi se pare corectă această iniţiativă legislativă.

De aceea, noi, Grupul parlamentar SOS o să votăm contra respingerii acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Grosu Veronica.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau doar să subliniez că AUR militează şi susţine transparenţa în procesul de evaluare a rezultatelor şcolare, motiv pentru care suntem de acord ca elevii să solicite vizualizarea evaluării rezultatelor de Bacalaureat, dar trebuie să subliniem, totuşi, că, între timp, a fost completată Legea învăţământului preuniversitar cu Ordinul ministrului nr. 6.481/2024, cu privire la organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat, acolo unde la art. 15 alin. (1) se prevede acest drept, ca, după evaluarea iniţială, elevii, dacă sunt minori, însoţiţi de părinţi, să-şi poată vizualiza rezultatele iniţiale, după care se impune un anumit calendar, în funcţie de care trebuie să procedeze.

Deci, AUR va vota împotriva respingerii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ghigiu.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Exact cum a spus şi colega de la AUR, la acest moment există norme secundare care permit elevilor, atât la examenul de Bacalaureat, cât şi la alte examene naţionale, să-şi vadă lucrarea. Vorbim de un paralelism legislativ, să ducem într-o normă primară această prevedere, din moment ce avem deja trei ordine ale ministrului educaţiei care permit, pentru toate examenele naţionale, să-şi vadă lucrarea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa, ultimul vorbitor din partea Grupului AUR.

Vă reamintesc, câte doi vorbitori de fiecare grup, când nu este procedură de urgenţă.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, aşa este, după cum colega mea, doamna profesoară Grosu, a spus, există o legislaţie secundară, ordine de ministru care dau acest drept, în acest moment. Dar atâţia şi atâţia ani, până în iunie sau în iulie, deci până în vară, anul trecut, nu au existat aceste norme secundare, aceste ordine de ministru, totul rămânând la latitudinea miniştrilor, care au fost foarte proşti.

Nu putem să rămânem în continuare la mâna unor oameni care astăzi spun ceva şi mâine se întorc împotriva a ceea ce au spus şi pun o prevedere ilogică. Dorinţa noastră era ca această prevedere, care este simplă, să se regăsească în legislaţia primară. De atâtea ori în legislativul trecut am văzut, chiar de către PSD, trecute prin Parlament, sub formă de legi, ordine de ministru. Copiau pe zeci şi zeci de pagini, nu ca aici, o prevedere scurtă, ordine de ministru, şi le transformau în legislaţie primară.

Nu suntem de acord cu asemenea practici de a transforma legislaţie secundară în legislaţie primară, dar când este vorba de chestiuni logice şi importante, punctuale, da!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aţi trezit binedispus!

Aş avea rugămintea, totuşi, să vă limitaţi apelativele de la acel microfon. În rest, vă aparţine discursul.

Domnul Radu Mihaiu.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Mă bucur că ideile bune ale USR sunt preluate de Guvern, dar nu este suficient.

Înţeleg că această lege a fost transmisă prin ordin de ministru, dar ce pui din pix poţi să şi iei din pix. Şi orice fel de ministru care n-are chef, sau nu-i place, sau nu-i convine faptul că un elev poate să-şi vadă lucrarea înainte s-o conteste, ar putea să revoce acest ordin de ministru. De asta mi se pare absolut normal ca această prevedere să fie în corpul legii, să fie o lege şi nu un ordin de ministru.

De aceea, dragi colegi, vă rog să votaţi contra respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai este şi domnul Ciubuc.

Dacă vorbiţi dumneavoastră, nu mai vorbeşte domnul Ciubuc.

Vă rog, domnule Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc

Noi, fiind unica autoritate legiuitoare, ar trebui să ştim că ordinul de ministru lucrează în executarea legii.

Acest ordin de ministru, în opinia mea şi în opinia multor decizii ale CCR, este neconstituţional.

În mod clar, noi avem obligativitatea să prindem în corpul legii această prevedere, nu să venim cu ordine de ministru care sunt împotriva normelor de tehnică legislativă, Legea nr. 24/2000. Suntem obligaţi să facem lucrul acesta în corpul legii, pentru că, încă o dată, suntem de acord, sau cei care vor vota altfel, şi am văzut aici prezentări din acestea, pe lângă Constituţie, înseamnă că noi nu ne respectăm şi nu respectăm legea organică şi Constituţia României.

Repet, noi vom vota contra respingerii acestei iniţiative legislative. Mie mi se pare corectă şi trebuie introdusă în corpul legii, în conformitate cu Legea nr. 24/2000.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Bucura Ariana-Oana.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să vă aduc la cunoştinţă o serie de modificări care au intervenit în procesul de evaluare a lucrărilor din cadrul concursurilor naţionale şi să completez intervenţia domnului Ghigiu, să menţionez faptul că pe lucrare, efectiv, profesorii evaluatori nu corectează, nu fac însemnări. Deci, să luaţi în calcul, atunci când gândiţi că un elev care-şi vizualizează lucrarea, va vedea concret care sunt elementele pentru care i-a fost diminuată nota.

În consecinţă, trebuie să aveţi în vedere şi faptul că evaluările acum se desfăşoară pe lucrări scanate, distribuite aleatoriu la nivel naţional, şi practic în barem se găsesc toate aceste adnotări legate de evaluarea subiectelor.

Deci, vă îndrum să fiţi pentru această respingere.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun, dar care e...

Vă rog! Chiar sunt curios!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Văzând ce dezbateri aprinse a stârnit acest proiect o să vă propun retrimiterea la comisie pentru o dezbatere serioasă, suplimentară, în comisie.

Mulţumesc.

Vă rog să daţi un vot pentru retrimiterea la comisie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Procedură, domnul Andronache.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu facem vot?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vom face şi vot, domnule Moşteanu!

Domnul Gabriel Andronache:

Aveam aceeaşi propunere şi eu.

Şi Grupul PNL este de acord cu retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine că am vorbit! (Râsete.)

Grupul POT, de acord cu retrimiterea la comisie?

Voci din sală:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

SOS?

Voci din sală:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

AUR?

Voci din sală:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PSD?

Voci din sală:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Minorităţi?

PNL, da. USR, da.

UDMR? Da.

Pl-x 586/2024 se reîntoarce la comisie. N-aţi pronunţat un termen. Două săptămâni.

Stimate coleg,

Să ştiţi că filmările în afara locului special alocat dumneavoastră sunt interzise. Colegul de la Bistriţa!

O voce de la AUR:

Sau de la Suceava!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Gura păcătosului adevăr grăieşte! Da, sunteţi de la Suceava, de import la Bistriţa!

Ne întoarcem la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă; PL-x 569/2024; procedură de urgenţă.

Domnule Huţucă, vă rog, raportul, iar la final să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 24/2017, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiativa legislativă vizează transpunerea prevederilor art. 2 pct. 1 şi 2 şi art. 5 alin. (2) paragraful al treilea din Directiva Uniunii Europene 2.464/2022 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 537/2014, a Directivei 109/2004, a Directivei 43/2006 şi a Directivei 34/2013 în ceea ce priveşte raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi şi a Directivei 2.381/2022 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăţilor cotate la bursă şi măsuri conexe, în vederea introducerii unor prevederi referitoare la raportarea privind durabilitatea, aplicabile în cazul emitenţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi a unor prevederi potrivit cărora societăţile tranzacţionate pe o piaţă reglementată vor avea obligaţia de a furniza anual Autorităţii de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, informaţii cu privire la reprezentarea din perspectiva genului în cadrul organelor lor de conducere.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi cei ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au hotărât, cu majoritate de voturi - o abţinere, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Permiteţi-mi să dau citire unei erori materiale. Aceasta se referă la poziţia 84 din raportul privind amendamentele admise.

Articolul III alin. (1) prevede o sumă de excepţii care intră în vigoare retroactiv, respectiv în luna decembrie 2024.

Pentru a îndrepta această eroare materială, art. III alin. (1) se va citi astfel: "Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Vă mulţumesc.

Vă propun ca timp de dezbatere trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru trei minute timp de dezbatere.

Cu 201 voturi pentru, 31 contra, o abţinere, un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Intervenţii, doamna Bruynseels Ramona-Ioana.

Vă promit că o să...

Nu, haideţi!

Tot încerc să mă acomodez cu numele dumneavoastră. Sper să-l rostesc corect!

Vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Bună ziua!

Bună dimineaţa!

Şi mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă gândiţi la brun, ursul brun şi seels. Bruynseels.

Vă mulţumesc mult.

Apreciem faptul că s-au parcurs consultările, apreciem faptul că s-a ţinut cont, în forma adoptată de Senat, de ceea ce s-a transmis din partea societăţii civile. Aş dori doar să trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte promovarea cotelor de gen.

Acum, bineînţeles, ca femeie şi, în general, toţi colegii noştri care susţin femeile şi implicarea lor în societatea românească, bineînţeles că salutăm orice instrument care facilitează, care sprijină, care recompensează femeile pentru implicarea lor, indiferent de sectorul public sau de sectorul privat.

Acum, totuşi, în ceea ce priveşte promovarea cotelor de gen, trebuie să ne gândim şi la faptul că acestea au produs rezultate, în unele state, dar nu au produs rezultatele scontate în altele.

Ba, mai mult decât atât - şi vă dau un exemplu, Regatul Unit, - aici nu s-au introdus cote de gen şi s-au obţinut rezultate remarcabile, respectiv în cele mai mari companii listate din UK. În Regatul Unit avem un procent de peste 32% în funcţii de conducere femei.

În consecinţă, ce avem de învăţat este că nu trebuie să ne culcăm pe o ureche dacă avem cote de gen, ci trebuie să le dublăm cu politici publice şi cu măsuri foarte bine gândite, înţelepte, care sunt menite să faciliteze întrutotul implicarea femeii, s-o sprijine pe aceasta, chiar şi atunci când, ştim cu toţii, este nevoită, că tot sprijinim şi familia, este nevoită să se oprească din parcursul carierei profesionale. Şi, în acelaşi timp, bineînţeles, haideţi să ne mai gândim la ceva...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

În societăţile tradiţionale şi marcate de un dozaj, aşa, mai mare, de misoginism, să ştiţi că femeile, în general, şi cotele de gen privind promovarea femeilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... s-au transformat în limitări.

În consecinţă, haideţi să ne pregătim pentru a răspunde la următoarea întrebare. Dacă avem femei capabile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... suntem gata să acceptăm ca ele să fie în procent de 70%, 80%, 100% în bordul companiilor?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ce bine ne înţelegem!

Doamna Grosu.

Numai o secundă! Vă reamintesc că atunci când sunt...

Cu doamna Grosu! (Doamna deputat Veronica Grosu se îndreaptă spre tribună.)

Doamna Grosu, nu veniţi, că voiam să vă explic ceva!

Când sunt proiecte de lege care se discută în procedură de urgenţă Regulamentul spune că vorbeşte un singur coleg per grup parlamentar.

Aşadar, a vorbit colega dumneavoastră pentru Grupul AUR.

Aşadar, doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Cotele de gen nu numai că sunt un instrument care a arătat, de-a lungul timpului, că poate fi folosit pentru a îmbunătăţi activitatea tuturor forurilor în care a fost implementat, dar au fost ţări întregi care au stat inclusiv şi au analizat activitatea femeilor care au fost promovate pe cote de gen. Şi din nou, şi din nou, pe toate studiile care au fost realizate, s-a arătat că activitatea lor a fost mult peste media tuturor celorlalţi colegi sau aproximativ a tuturor colegilor din forurile respective.

Deci, avem un instrument care, din păcate, în România, nu este înţeles. Se vorbeşte întotdeauna de meritocraţie, în contradicţie cu cotele de gen. Realitatea este că tocmai datorită meritocraţiei ar trebui să avem cote de gen, pentru că, astăzi, o femeie care este competentă, o femeie care are experienţa necesară, nu va fi luată în considerare în faţa unui bărbat care nu este la fel de competent, lăsându-se la o parte absolut toată experienţa pe care o are.

Deci, din acest punct de vedere, pe statistici şi pe absolut toate studiile care au fost făcute, cotele de gen au ajutat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 85 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; Pl-x 352/2018.

Comisia juridică, vă rog.

Domnul Ciucă, raportul.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Prezint raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

În conformitate cu prevederile legale, Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în fond a acestei propuneri legislative.

Menţionez că suntem Cameră decizională.

Şi precizez că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul României nu susţine.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, vizându-se, în principal, introducerea unei excepţii.

Ca urmare a dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind intervenţii, propunerea legislativă rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; Pl-x 479/2018.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa Pl-x 479/2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei nr. 25/2014.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru politică externă şi avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în sensul relaxării temporare a condiţiilor de acces a resortisanţilor statelor terţe Uniunii Europene, pe piaţa forţei de muncă din România.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

A fost respinsă de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege avea să faciliteze aducerea de cetăţeni străini pentru a suplimenta deficitul de forţă de muncă din România.

Stimaţi colegi,

Avem tot felul de politici de a aduce străini în România şi de a facilita aprovizionarea cu forţă de muncă pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care..., ştim cu toţii, există o problemă la tot ce înseamnă forţă de muncă calificată în România. De ce? Pentru că românii - voi, PSD, PNL şi cei care aţi fost la putere, i-aţi alungat din România şi aducem străini - 300.000, 1.000.000, 2.000.000 de refugiaţi care au posibilitatea să lucreze în România.

Iar în loc să gândim politici clare, politici de a ridica nivelul de trai, politici de a ridica salariul minim pe economie şi să aducem românii acasă, noi facem legi ca să facilităm aducerea de străini în România.

Grupul SOS România va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru că noi suntem suveranişti, suntem naţionalişti şi vrem să aducem acasă românii, nu să facilităm importul de forţă de muncă din ţările din Asia sau din altă parte.

Aşa că, stimaţi colegi, vă invit şi vă rog să votaţi pentru respingere.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezenta iniţiativă legislativă nu mai are niciun obiect în acest moment, nu mai creează niciun fel de impact, dar un alt element este mult mai important de precizat - trebuie să avem în calcul că, până la a aduce cetăţeni străini să lucreze în România, prioritatea este reprezentată de readucerea românilor acasă.

Eu, ca parlamentar, chiar intenţionez să elaborez un proiect în această direcţie şi cred că aici... (Vociferări.) cred că aici cu toţii ar trebui să avem consens sub aspectul readucerii românilor acasă, în ţara lor, în România. Asta trebuie să fie o prioritate strategică şi pentru Guvern şi pentru Parlament. (Vociferări.)

Sub aspectul elementului legat de aducerea de cetăţeni străini în România, acest lucru trebuie cântărit foarte raţional, nu trebuie făcute excese de niciun fel şi trebuie să avem în vedere şi acele elemente reprezentate de riscurile pe care le-am văzut în anumite ţări europene şi care au dus inclusiv la conflicte culturale, care au dus la creşterea delincvenţei şi a infracţionalităţii.

De aceea, trebuie să facem o distincţie clară între cetăţenii care vin aici să lucreze cu contract şi cetăţenii care pot veni separat de aceştia şi se pot înscrie într-un val de migranţi ilegali sau de altă natură.

Cred că pentru a suplimenta forţa de muncă, prioritară ar fi atragerea de - după fraţii noştri români din diaspora - de cetăţeni din ţările vecine României. Mă refer la cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, unde sunt români de-ai noştri; mă refer la Ucraina, stat care se află sub o tragedie provocată de invazia criminalului Putin şi a Rusiei totalitare; mă refer la Serbia - ţări care sunt compatibile cultural şi care au relaţii vechi cu România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Cred că ar trebui să fim foarte atenţi sub acest aspect şi să învăţăm din greşelile celorlalţi, iar noi să prioritizăm cetăţenii români şi readucerea românilor în ţara...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E vorba de relaxarea pătrunderii străinilor în ţară.

Avem obiect de reglementare.

Practic, e o dublă reglementare.

Din perspectivă juridică, lucrurile sunt aşezate şi nu cred că mai avem nevoie de o altă iniţiativă care, practic, să vină şi să dubleze reglementarea, dar - noi vom vota pentru respingere, Grupul SOS o să voteze pentru respingere - domnul Gheorghe a zis foarte bine, haideţi să relaxăm revenirea românilor în ţară. (Vociferări.)

Asta voiam să spun şi eu.

Domnule Gheorghe!

Domnule Gheorghe, sunteţi prietenul meu, sunteţi la putere din 2019... (Aplauze.) după ce a fost demis Guvernul Dăncilă, PNL este la putere. Ce aţi făcut în 6 ani ca să relaxaţi revenirea românilor acasă?

Sunteţi la putere; dumneavoastră vorbiţi de parcă aţi fi în opoziţie.

Discursul e al nostru, nu-l furaţi! (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Trebuie să faceţi lucrul ăsta pentru că sunteţi la putere.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Ne-aţi reduce la tăcere, nu, domnule Andronache?

Da, proiectul legislativ propune înlesnirea condiţiilor de acceptare în România a muncitorilor extracomunitari, deci din afara Europei, în principiu.

Se semnalează o problemă reală - faptul că există lipsă de forţă de muncă, din cauza exodului, în principal, dar şi natalităţii, însă soluţia aleasă este foarte, foarte proastă, de tip neomarxist. (Vociferări.)

Se afirmă în proiect că exodul românilor în Europa a reprezentat un lucru bun, datorită faptului că ei nu munceau şi ar fi trebuit plătiţi de către stat, de la buget - o afirmaţie extrem de proastă. Aceste milioane de români tineri ar fi reprezentat nu doar fiinţa naţiunii române, ci un beneficiu real pentru economie.

Noi trebuie să spunem un "nu" hotărât oricărei măsuri de relaxare a condiţiilor de acceptare a muncitorilor extracomunitari, pentru că, în esenţă, este vorba de o înlocuire a populaţiei noastre, care este una creştină şi face parte dintr-o cultură extrem de tolerantă, şi înlocuirea ei cu una necreştină, care provine dintr-o cultură, asta e realitatea, extrem de intolerantă - uitaţi-vă ce se întâmplă cu creştinii în Africa, în nordul Africii, în toată Asia aproape, în Orientul Mijlociu, din Siria în China, în India, în Nepal, creştinii sunt asupriţi. Deci sunt nişte culturi şi ţări extrem de intolerante.

Iar dacă noi acceptăm muncitori necalificaţi, în principal, şi se face asta, sute de mii de muncitori necalificaţi îi înlocuiesc pe români, copiii lor vor fi asistaţii sociali de mâine. Asta se întâmplă în Occident de zeci de ani şi reprezintă, e adevărat, o masă de manevră pentru partidele de stânga.

Ca atare, soluţia este reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă, în general, şi pentru familiile cu copii, în special.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Există proiecte legislative...

Închei.

...pe această temă, respinse toate de PSD şi PNL.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Avem încă o Românie, care munceşte în afara graniţelor. În 35 de ani au plecat peste 5.000.000 de români. Şi n-au plecat de bine.

Mulţi dintre ei au plecat să-şi găsească un trai mai bun, venituri mai mari, pentru că pot să facă lucrul ăsta în străinătate.

Şi alţii au plecat pentru că, deşi câştigau bine aici, voiau să ofere un nivel de trai şi oportunităţi mai mari pentru copiii lor, poate, pentru că au căutat sisteme de educaţie şi sisteme de sănătate mai bune decât ceea ce avem în România.

Noi trebuie să ne uităm la cauza exodului populaţiei care munceşte, nu să dăm vina unii pe alţii aici, pentru că asta e simplu de făcut.

Şi ce ar trebui să facem?

Păi, în primul rând, să reducem taxele pe muncă. Că să facem un proiect să se întoarcă românii nu ştiu, au mai zis o groază de politicieni.

Şi ceva practic este să reducem taxele pe muncă, ca oamenii aceia care pleacă pentru salarii mai mari să nu mai plece, să aibă aici locuri de muncă bine plătite.

Şi, apoi, sistemul de educaţie şi de sănătate - astea trebuie reformate din temelii, lucru care nu s-a făcut.

Adică pacientul să poată să aleagă asigurătorul de sănătate.

Avem proiecte pe circuitul legislativ, am lucrat la ele, le-am depus.

Să reducem taxele pe muncă e un proiect care e depus de 3 ani de zile; îl ţineţi la sertar, aici, în Camera Deputaţilor.

Şi apoi ne plângem că importăm forţă de muncă din Asia de Sud-Est.

Da, aşa este, importăm forţă de muncă. Dar de ce importăm forţă de muncă? Pentru că nu mai sunt români care să facă economia să funcţioneze. Şi faptul că avem o cotă care e stabilită în fiecare an - anul ăsta e undeva la cel mult 100.000 de lucrători extracomunitari - până la urmă, nu e un lucru rău, pentru că ne ţine economia în viaţă. Inclusiv acele afaceri româneşti, mici afaceri româneşti, apelează la genul acesta de lucrători din Asia, pentru a-şi ţine afacerile în viaţă. Şi ăsta nu este un lucru rău.

Şi haideţi să lăsăm...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...discursul ăsta populist - de alte culturi şi aşa mai departe - că, până la urmă, nu e creştinesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să arăţi cu degetul că-ţi vine un lucrător din Asia.

Îţi vine un lucrător din Asia tocmai ca să poţi să faci economia să crească.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi ar trebui să ne uităm la politicile care se adoptă aici, în România şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...politicile pe care nu le implementează Guvernul şi care fac românii să plece peste hotare.

Restul e gargară. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Oricum, raportul e de respingere, dar s-a dus discuţia în toate. Le rezolvăm pe toate cu acest proiect de lege. Bănuiesc că scădem şi taxele pe muncă şi se întorc şi românii din afară.

Dar, pentru conformitate, pentru cei care tot spun că avem încă migraţie - avem migraţie, dar în ultimii 3-4 ani, în România s-au întors ca lucrători 370.000 de români şi au plecat 170.000 de români.

Deci trendul începe să se inverseze; depinde de noi dacă suntem maturi să-l menţinem pentru a-i atrage pe români în ţară.

Da, trebuie în continuare politici publice.

Dar aici s-a discutat şi despre taxarea muncii. Taxarea muncii e la fel şi la cel care vine temporar din Asia şi la cel care este român.

Problema cea mai mare a noastră este că avem o dezvoltare în economie - evident că veţi critica, dar avem o dezvoltare în economie de 45% în ultimii 3 sau 4 ani. Asta înseamnă că necesarul de locuri de muncă creşte, pentru că se desfăşoară sau cresc afaceri, şi trebuie să avem forţă de muncă în continuare calificată. Avem populaţie în România; trebuie să-i atragem în continuare şi pe români. Dar acest lucru şi acest proiect - cu contingentul sau ce a vrut să spună poetul atunci când a făcut această iniţiativă - este deja reglementat, avem un contingent de 100.000 şi anul acesta. Dacă va fi sau nu va fi suficient, vom vedea. Necesarul pe anul acesta de forţă de muncă e undeva la 350.000 de persoane - asta spune mediul de afaceri.

Nu impietează cu nimic faptul că angajatorii caută în continuare să-şi găsească forţă de muncă.

Problema cea mai mare este să ne calificăm forţa noastră de muncă, oamenii noştri, cetăţenii din România, care încă au nevoie de salarii mari - şi aici nu sunt de acord întotdeauna cu cei care spun cu taxarea muncii.

Oameni buni, taxarea muncii, până la urmă, este, de fapt, în zona angajatorului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aşa este, nu este creştineşte să nu ajuţi un om la nevoie, dar, în primul şi în primul rând, dacă vorbim de alte popoare care să vină să muncească în România, trebuie să vorbim despre creştini.

Civilizaţia iudeo-creştină pe care se bazează continentul european este în pericol de autodistrugere din cauza unor politici neomarxiste progresiste periculoase, implementate de doamna Merkel, implementate de alţi apologeţi ai progresismului, care au crezut că, făcând un Turn Babel şi un talmeş-balmeş în interiorul Europei, toate lucrurile vor fi în regulă.

În momentul când amesteci civilizaţiile, în momentul în care disloci populaţii din Africa şi le aduci nu pentru că sunt refugiaţi, nu pentru că sunt în pericol, le aduci să îţi acopere forţa de muncă şi nu înţelegi urgenţa demografică cu care se confruntă bătrânul continent, nu eşti un conducător responsabil, eşti doar un instrument al unor politici de metisare şi de distrugere a civilizaţiilor - fie că vorbim de civilizaţia europeană şi celelalte civilizaţii antice.

În momentul în care voi, apologeţi ai neomarxismului... (Arată spre Grupul parlamentar al USR.) alegeţi să sprijiniţi aceste lucruri şi alegeţi să sprijiniţi politicile falimentare care ne-au adus în această situaţie, pentru că trebuie să recunoaştem, mediul antreprenorial românesc are nevoie în acest moment de un contingent de cetăţeni din lumea a treia, pentru că altfel nu are cu cine munci, trebuie să fim rezonabili, trebuie să înţelegem...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi valul venit din Statele Unite, domnule...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

...Bulai - că nu mănâncă nimeni shaorma, aţi plecat şi dumneavoastră cu calul... (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Valul din Statele Unite trebuie să ne facă să înţelegem ce se întâmplă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

...în Europa.

Vă mulţumesc şi eu. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Distinşi colegi,

N-aş fi luat cuvântul, dar noi vorbim despre o ordonanţă din 2014, respectiv despre un proiect de lege care aprobă... sau respinge ordonanţa, din 2018 - iată, de 11 ani.

Eu aş vrea să cred că fiecare dintre cei care iau cuvântul de la această tribună citesc proiectul de act normativ la care fac referire, pentru că altfel preiau titlul şi vorbesc, aşa cum am văzut, din păcate, majoritatea vorbitorilor, de aici, cel puţin, din opoziţie, vorbesc despre contingent şi atât - contingentul de lucrători străini care vin şi activează în România.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lucrurile sunt foarte simple - România este o ţară membră a Uniunii Europene, cu o economie de piaţă consolidată şi economia de piaţă reglează forţa muncii.

Când am avut contingent de 50.000, ştiţi foarte bine că solicitările au crescut an de an şi am ajuns la un contingent de 100.000.

Dacă va fi nevoie de 200.000 sau de revenirea la 50.000, economia de piaţă reglează această cerere şi ofertă a pieţei muncii.

De asemenea, instituţiile care sunt chemate să gestioneze această activitate, în speţă, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, au obligaţia să evolueze odată cu piaţa muncii.

Şi vreau să vă anunţ că există în cadrul Ministerului Afacerilor Interne un proiect de lege, un proiect de act normativ, care să transforme, în sensul bun, Inspectoratul General pentru Imigrări dintr-o structură independentă într-o structură a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Cred că şi instituţiile trebuie să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

...evolueze, iar economia de piaţă este cea care reglează cererea şi oferta, inclusiv în piaţa muncii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Oare au vorbit 2 de la USR? Nu. (Vociferări.)

Domnul Bulai.

Domnule Neamţu, de la AUR au vorbit deja 2 colegi.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este doar un drept la replică. Pentru că în capul colegului de la AUR, care mai este şi preşedinte de partid şi a fost şi candidat la prezidenţiale, este un talmeş-balmeş total pe politică externă şi mari figuri ale politicii europene.

Domnule Simion, pe unde sunteţi? Doamna Merkel era de la popularii europeni, nu era liberală, nici măcar progresistă. Aţi avut 6 luni să învăţaţi politica externă.

Dacă nici acum nu v-aţi lămurit, mai degrabă staţi în bancă, chiar n-aveţi habar de nimic. (Vociferări.)

Succes! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnul Neamţu, domnul Neamţu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Neamţu, îmi pare rău!

Domnule Simion, aţi vorbit deja 2 colegi de la AUR.

Mai devreme v-am spus. (Vociferări.) Da.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; Pl-x 278/2017.

Comisia pentru învăţământ, domnul Ghigiu, vă rog.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

Propunerea are ca obiect crearea unui cadru normativ pentru susţinerea financiară a tuturor cluburilor sportive. Astfel, se doreşte redefinirea cluburilor sportive ca fiind de drept public, acordarea dreptului de administrare şi folosinţă gratuită pentru imobilele care deservesc activitatea sportivă a tuturor cluburilor sportive, şi nu doar a cluburilor sportive de drept public.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea în data de 4 septembrie 2017.

În urma dezbaterii, în şedinţele din 13 şi 20 februarie 2018, Comisia pentru învăţământ a propus în unanimitate respingerea acestei propuneri legislative.

Poziţia Consiliului Legislativ şi a Guvernului - punctele de vedere sunt negative.

Vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Paraschiv, Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Stimaţi colegi,

Aşa cum se specifică la art. 136 alin. (4) din Constituţie -"Bunurile proprietate publică sunt inalienabile".

Nu putem pune pe acelaşi palier orice club sportiv cu cluburile sportive de drept public, pentru că nu există un circuit transparent al banilor publici.

Deci, practic, nu putem da spre folosinţă gratuită sau administrare patrimoniul, imobilele către orice club, atât timp cât nu ştim bunele intenţii ale entităţii private.

Prin urmare, şi noi, Grupul parlamentar AUR, susţinem respingerea acestei propuneri legislative aşa cum a venit de la Senat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Când vorbim de baze sportive publice, făcute din bani publici, trebuie să ne gândim la câteva aspecte.

Şi spun asta pentru că, în ultimii 35 de ani, au fost înstrăinate o mare parte din bazele sportive ale statului român. Fie au fost înstrăinate, fie li s-a schimbat destinaţia, fie au fost folosite după bunul-plac de administratorii acestora - asta spune un raport de audit al Curţii de Conturi.

Evident că în legislatura trecută am făcut nişte progrese bune, pot să spun eu, când vine vorba de utilizarea bazelor sportive. Mă refer la iniţiativa USR care prevede transparentizarea accesului la acestea, adică fiecare entitate publică din România care administrează o bază sportivă publică, făcută din banii cetăţenilor, să pună la dispoziţia cetăţenilor o listă cu cei care o folosesc, regulamentul în baza căruia poate să fie aceasta închiriată de către orice entitate sportivă sau persoană fizică, precum şi amenzi pentru acei administratori de baze care le folosesc după bunul-plac.

Evident că discuţia este una mai largă. Şi evident că ar trebui să asigurăm echitate atunci când anumite resurse ale statului român sunt date discreţionar către anumite entităţi.

În momentul de faţă avem cluburi de drept public care concurează cu cluburile private.

În momentul de faţă resursele unei comunităţi sunt date preferenţial către acele cluburi.

Şi mă refer aici şi când vine vorba de finanţare şi când vine vorba de acces la resurse, precum aceste baze sportive de drept public.

Este rolul nostru să creăm echitate când vine vorba de asta.

Trebuie să reiterez că rolul statului român în raport cu sportul ar fi acela de a susţine sportul comunitar şi infrastructura sportivă, adică cetăţeanul să poată să facă sport în bazele sportive construite din bani publici şi mai degrabă sportul de performanţă să fie finanţat printr-o logică privată.

În acest sens, USR a depus şi un pachet legislativ privind finanţarea şi sponsorizarea sportului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian:

De aceea...

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi termin.

De aceea, susţinem accesul la baze sportive publice pentru toată lumea, dar fără...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să mai revin pe subiect. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt convins.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Grupul parlamentar al SOS o să voteze pentru respingerea acestei iniţiative legislative, din două motive extrem de simple - art. 136 din Constituţie şi avem şi Codul civil - art. 868 - care ne vorbeşte despre faptul că "dreptul de administrare" - în zona publică - "aparţine regiilor autonome sau, după caz, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale şi altor instituţii publice de interes naţional, judeţean ori local".

Deci, încă o dată, când reglementăm trebuie să ne uităm un pic în Constituţie şi în legislaţia organică pe care o avem, nu să venim cu legi care să contravină Constituţiei şi legilor pe care noi le-am implementat.

Repet, noi vom vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să reiterez şi să susţin ce a spus colegul meu, Cristian Brian, mai devreme - bazele sportive publice trebuie să fie accesibile tuturor, mai ales pentru sportul de masă.

Şi aş vrea să spun aici două exemple.

În municipiul Vaslui există o bază sportivă cu o pistă de atletism care este accesibilă tuturor, dar este folosită în principal de echipa de fotbal, de Clubul Sportiv Municipal, ceea ce este foarte bine, şi, în orele de pregătire, se pregătesc sportivii de performanţă; şi în rest este accesibilă publicului larg.

Pe de altă parte, avem un exemplu la Bârlad - acea bază sportivă care este folosită câteva ore pe zi de către cei de la Clubul Sportiv Municipal, în rest este închisă.

De ce să stea închisă o astfel de bază sportivă?

Pentru că, şi aşa, aceste baze sportive sunt foarte puţine, de ce să nu le folosim la capacitate maximă?

Deci prevederea este bună şi trebuie reiterată, trebuie inclusă într-un proiect de lege viitor.

Şi autorităţile locale trebuie să fie mai deschise la a utiliza şi la a da acces liber pentru sportul de masă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Îl felicit pe domnul Botez, domnul deputat de la USR, pentru luarea de poziţie.

Sportul de masă nu ţine de olimpiade, sportul de masă nu ţine de cupe şi medalii, sportul de masă ţine de sănătatea acestei naţiuni.

Dacă o să continuăm cu importurile de sportivi de performanţă, fără să ne intereseze sănătatea naţiunii, de la minus 9 luni la 80 plus, înseamnă că n-am înţeles rolul bazelor sportive. (Vociferări.)

Felicit colegii parlamentari care în legislatura trecută au avut un proiect de lege pentru acces la bazele sportive care ţin de şcoli.

Este important să avem o strategie comună pentru sport, pentru că sportul de masă generează după aceea medalii pentru România, nu importul de sportivi din ţări africane - asta este ceva iluzoriu.

Şi cred că trebuie să stăm cu toţii la masă pentru o strategie comună pentru sport de masă pentru populaţie.

Am ajuns să avem o populaţie obeză, am ajuns să avem o populaţie care are probleme de sănătate, pentru că sportul şi practicarea unui sport nu mai reprezintă un model social.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doar pe procedură, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Bună ziua!

Ţinând cont că este 11.01, o să vă propun prelungirea programului până la epuizarea ordinii de zi.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem la 11.30. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Moşteanu... (Vociferări. Gălăgie.)

Îmi place, îmi place. (Vociferări. Gălăgie.)

Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final. (Vociferări. Gălăgie.)

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Rog colegii care sunt conectaţi la tablete să fie atenţi, pentru că, în câteva secunde, începem sesiunea de vot final.

Până atunci, până vă aşezaţi, pe procedură, domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură voiam să vă informez că Grupul parlamentar SOS a strâns semnături pentru depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu. Lucrăm împreună cu cei din Partidul AUR, iar luni, 17 februarie 2025, vom depune, împreună, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vom discuta atunci când veţi depune, conform Regulamentului, documentul oficial.

Liderii de grup, în regulă?

Bun.

Haideţi să facem un vot de control pentru cvorum.

Vot, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

269 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

O chestiune procedurală, legată de moţiunea de cenzură.

Înainte de acest lucru vreau să dăm Cezarului ce e al Cezarului şi să îi felicit pe colegii de la POT pentru iniţiativa reuşită de a-l suspenda (Aplauze.) pe Klaus Werner Iohannis.

Mulţumim tuturor colegilor din grupurile parlamentare care semnează - cei de la SOS -, îi aşteptăm şi pe cei de la USR să semneze şi să voteze moţiunea de cenzură care se cheamă "Premierul Nordis trebuie să plece".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion,..

Domnul George-Nicolae Simion:

Săptămâna viitoare această moţiune va fi depusă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Perfect!

Domnul George-Nicolae Simion:

... la biroul celor două Camere. (Aplauze.)

(Doamna deputat Anamaria Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă am apucat şi am greşit dând cuvântul pe procedură, la sesiunea de vot final, vă rog.

O să-mi aduc aminte să nu mai greşesc!

Doamna Anamaria Gavrilă:

Plecarea lui Iohannis este victoria poporului român... (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun, am înţeles!

Vă rog, numai o secundă!

Doamna Anamaria Gavrilă:

O propoziţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă,

Azi dimineaţă, de la 8.30, aţi avut toate ocaziile din lume, aşa cum aţi făcut-o în mandatul trecut, să vă expuneţi părerile politice în declaraţie politică.

Vă rog, finalizaţi propoziţia şi haideţi să începem sesiunea de vot final!

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Hărţuirea oamenilor care l-au susţinut pe Călin Georgescu nu va rămâne nepedepsită...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Ce faceţi voi este să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să opriţi microfonul!

Doamna Anamaria Gavrilă:

... luaţi materialele, pentru ca această campanie să fie... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Înţeleg multe, dar, când eşti bun eşti luat de... coleg bun.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 9/2025.

Vot, vă rog.

289 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă; PL-x 569/2024.

Vot, vă rog.

211 voturi pentru, 84 contra. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 211/2011.

Vot, vă rog.

Cu 280 de voturi pentru, 20 contra, propunerea de respingere a fost adoptată.

Explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Credem că proiectul legislativ respins astăzi poate fi îmbunătăţit.

Am dat un vot de respingere a proiectului legislativ, însă ne-am dori ca toate grupurile parlamentare, în această legislatură, să facă mai mult pentru apele şi pădurile României, pentru mediul înconjurător, pentru a respecta natura şi pentru a nu intra în proceduri de infringement care vor costa scump contribuabilul român.

Vă mulţumesc

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Explicarea votului, doamna Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Confiscarea laptopurilor, a telefoanelor mobile doar pentru că l-ai susţinut pe Călin Georgescu este ilegală!

Credeţi că dacă le luaţi accesul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă,...

Doamna Anamaria Gavrilă:

... veţi reuşi?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă,...

Doamna Anamaria Gavrilă:

Nu veţi reuşi!

Sunt pe timpul meu, vorbesc ce vreau, domnule Suciu! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu-i adevărat!

Aceasta-i anarhie, nu democraţie! (Vociferări.)

4. Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; Pl-x 265/2018.

Vot, vă rog.

În unanimitate - e o premieră de când a început sesiunea - propunerea de respingere a fost adoptată.

Să ne ţină Dumnezeu năravul!

Domnule Brian Cristian, vă rog, explicarea votului.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Când vorbim despre finanţele publice locale avem de-a face cu schimbări la fiecare început de an fiscal.

Formulele de acordare a fondurilor către UAT-uri se modifică din pix, fără niciun pic de predictibilitate, de multe ori pe criterii ce ţin de majorităţi politice.

Un UAT, fie că este municipiu, fie că este oraş sau fie că este comună, nu ştie exact ce se va întâmpla cu finanţele sale peste un an sau peste doi.

Anul acesta, de exemplu, aţi introdus taxa pe hărnicie. Şi ca să vă explic, în caz că veniturile unui municipiu din cota pe impozitul pe venit sunt peste media naţională, pentru fiecare leu cu care depăşesc media, o sumă de 15% trebuie virată în plus la bugetul de stat. Practic, se pedepsesc anumite municipii şi acest mecanism pedepseşte performanţa.

Este evident că fiecare comunitate locală trebuie să se dezvoltate, mai ales acelea care nu au resurse suficiente. Dar acest lucru trebuie făcut nu după ureche, trebuie făcut predictibil, şi nu cu schimbări din acestea, de la an la an.

Atâta timp cât responsabilităţile administraţiei publice locale sunt clar trasate prin lege, aşa ar trebui ca şi bugetele să fie predictibile.

Vreau să vă spun că până şi reprezentanţii asociaţiei municipiilor din România spun că n-au fost informaţi despre adoptarea din Parlament, în Comisia pentru buget, şi că habar nu au cum vor fi afectaţi, motiv pentru care au solicitat şi întrevederi cu ministrul finanţelor.

De aceea, vă spun că acesta este numai unul dintre multele motive pentru care avem nevoie de o reformă administrativă reală, pentru că dezvoltarea României, şi mai ales a comunităţilor, să nu depindă de pixul politicienilor şi să se schimbe de la an la an. E nevoie de un cadru predictibil.

Vă mulţumesc

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Am votat pentru respingere, pentru un simplu motiv. Se încalcă principiile autonomiei locale.

Lucrurile sunt simple şi nu văd de ce trebuie să intervenim noi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 13/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare; Pl-x 291/2018.

Vot, vă rog.

Cu 286 de voturi pentru, 22 de abţineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 178 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 179/2018.

Vot, vă rog.

Cu 301 de voturi pentru şi o abţinere, propunerea de respingere a fost adoptată.

7. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, republicată; Pl-x 425/2015.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, 23 contra. Propunerea de respingere a fost adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 56 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari; PL-x 426/2018.

Vot, vă rog.

detalii vot

284 de voturi pentru, 22 contra. Propunerea de respingere a fost adoptată.

9. Propunerea legislativă pentru completarea art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 381/2018.

Vot, vă rog.

Cu a doua unanimitate, propunerea de respingere a fost adoptată.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 59/2018.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 39 contra. Propunerea de respingere a fost adoptată.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art.11 lit. a) pct. (vii) din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România; PL-x 568/2018.

Vot, vă rog.

304 voturi pentru, două contra, o abţinere. Propunerea de respingere a fost adoptată.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 39¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; Pl-x 572/2018.

Vot, vă rog.

În unanimitate, propunerea de respingere a fost adoptată.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Am votat pentru dintr-un motiv simplu. Este reglementată în O.G. nr. 2/2021. Nu putem să venim întotdeauna cu iniţiative legislative care să dubleze reglementarea.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; Pl-x 352/2018.

Vă rog să votaţi.

Doamna vicepreşedinte, puteţi lăsa mâna jos! (Vociferări.)

Foarte!

Cu 305 voturi pentru, 2 colegi care nu votează, adoptată.

Vă rog, domnule Matieş.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Explicarea votului, ca preşedinte de federaţie şi fost preşedinte de asociaţie de 15 ani. Ceea ce fac iniţiatorii de la PSD şi de la PNL, de a îngreuna, de a pune o piedică în existenţa unei voci puternice a fermierilor şi a cere că 20 de membri pot să constituie o asociaţie, când legea ne spune altceva, este o piedică în faţa asocierii. Iar să le spui câţi bani să pună fiecare membru, la fel, este foarte greu.

Ne dorim transparenţă şi ne dorim ca fermierii să fie o forţă în România.

Ceea ce demonstrează, aceşti iniţiatori de la PSD şi de la PNL, că partidele aflate la guvernare nu-şi doresc ca fermierii să fie o forţă.

Vă mulţumesc

De aceea am şi votat pentru respingere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu o singură menţiune.

E o propunere din anul 2018, din... de mulţi ani.

Dar trecem mai departe.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; Pl-x 479/2018.

Vot, vă rog.

Cu 302 voturi pentru, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Explicarea votului, domnul Dan Tanasă.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

AUR a votat pentru mediul de afaceri din România, care, fără doar şi poate, are nevoie de forţă de muncă. A votat pentru a sprijini capitalul românesc. Însă, pe termen mediu şi lung, o ţară care exportă medici şi importă muncitori necalificaţi din Asia şi din Africa nu are absolut niciun viitor.

Dacă voi credeţi că România poate continua pe acest drum pe care a luat-o, să exporte medici, muncitori calificaţi, forţă de muncă în construcţii în Germania, în Spania, în Italia, dacă voi credeţi că România merge pe un drum bun, să exporte asistenţi medicali în Anglia şi să importe livratori la Glovo şi şoferi de Uber din ţări din Asia şi din Africa, vă garantez, văzând ce se întâmplă în vestul Europei, că este o soluţie pierzătoare.

Cred că cel mai bine ar fi să urmaţi strategia pusă la punct de Alianţa pentru Unirea Românilor, să urmaţi recomandările Alianţei pentru Unirea Românilor. Şi, pentru că guvernaţi România, totuşi, de 35 de ani, să vă preocupaţi să aduceţi acasă, în ţară, românii din Germania, din Anglia, din Franţa, din Italia, românii care muncesc acolo. Să puneţi la punct o strategie guvernamentală şi, în loc să măriţi în fiecare an numărul permiselor de muncă pentru muncitori din lumea a treia, repet, muncitori necalificaţi, să-i aduceţi acasă pe români.

Or, pentru că asta faceţi de 35 de ani, nu vă preocupă deloc această soluţie firească, normală, de a-i readuce acasă pe români.

Sigur că da, am dovedit, şi de această dată, şi prin acest vot, că suntem alături de mediul de afaceri românesc, iar atunci când întreprinzătorii români au nevoie de sprijinul Parlamentului României, AUR este alături de ei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mă bucur, stimaţi colegi, că atât puterea, cât şi opoziţia, au votat pentru respingerea acestui proiect.

Cauzele le ştim, efectele le ştim. Muncitorii străini din România sunt aduşi de firmele care au nevoie de mediul de afaceri, însă haideţi să lucrăm în interesul României şi în interesul românilor, stimaţi colegi.

Atât colegii de la PNL, care au spus că vor să aducă acasă românii, cât şi dumneavoastră, cei de la PSD, stimaţi colegi, care spuneţi declarativ şi sunteţi astăzi la putere, aveţi pârghiile, haideţi să lucrăm şi să creăm un mediu, în România, în care românii să se întoarcă acasă, să ajute mediul de afaceri, să contribuie la economia românească, nu să importăm forţă de muncă din lumea a treia şi lumea a doua.

Aşa că, dacă şi dumneavoastră aţi fost de acord şi sunteţi de acord prin votul de respingere al acestui proiect, haideţi, că deţineţi pârghiile puterii astăzi, deţineţi prim-ministrul, haideţi să veniţi cu măsuri concrete şi haideţi să ne aşezăm să facem politici reale, să aducem românii acasă, să construiască România! Nu să construiască şi să contribuie la construcţia altor state!

Pentru asta, daţi dovadă! Fapte, nu vorbe! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Atât la dezbateri generale, cât şi acum, la explicarea votului, am auzit unele dintre cele mai mari populisme pe care le auzim de fiecare dată când vorbim despre românii din afara graniţelor ţării.

"Haideţi să-i întoarcem acasă!"

Dar cineva i-a întrebat pe românii din afara graniţelor ţării dacă vor să se întoarcă acasă?! (Vociferări.)

Cineva... (Vociferări.) Cineva...

Eu am locuit 17 ani în afara graniţelor ţării şi n-a trebuit să vină un politician din România să-mi spună mie că trebuie să mă întorc acasă!

Românii din afara graniţelor ţării se întorc acasă în momentul în care au un sistem de educaţie performant, un sistem de sănătate modern, infrastructură bine pusă la punct, adică autostrăzi pe bune, nu pe hârtie, în momentul în care statul român îşi va respecta cu adevărat cetăţenii.

Românii din afara graniţelor ţării sunt respectaţi de către statele care îi respectă în fiecare zi, nu cum face statul român!

Este absolut inacceptabil cum vedem aici PSD, PNL şi UDMR, care vin cu o ofertă electorală pentru prezidenţiale, un Crin Antonescu obosit... (Vociferări.)

Aşa vreţi să se întoarcă românii din afara graniţelor ţării acasă?!

Vreţi să se întoarcă cu debilul ăla mintal, precum Călin Georgescu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Atenţie la limbaj, stimate coleg!

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Asta este soluţia voastră pentru România?!

Românii din afara graniţelor ţării se vor întoarce acasă în momentul în care vor fi respectaţi de către statul român. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doar o menţiune.

Din respect pentru toate ţările acestei lumi, am rugămintea la dumneavoastră să nu mai folosiţi "lumea a treia", "ţări de mâna a treia" sau "ţări din lumea a treia", pentru că aşa este frumos să facem. Suntem parlamentari, nu vrem să catalogăm ţările după cum vrem noi.

Doamna Gavrilă.

Vă reamintesc, domnule Ciornei, că a vorbit cineva din partea grupului dumneavoastră la explicarea votului. Şi, la fel, domnul Coarnă.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Şi USR-ul mai dă cu eroare...

Dar, haideţi să vă zic un lucru. Faptul că pentru Fredy Simonis şi pentru domnul Muraru eu am devenit subiect important, înseamnă că sunt importantă. Mulţumesc mult! (Vociferări.)

Nu, nu sunt o proastă, dar mulţumesc mult! Mulţumesc mult! Mulţumesc mult! Mulţumesc mult! (Vociferări.) Înregistrat, înregistrat, înregistrat... Am înţeles!

Felicitări, PSD! Felicitări, PSD! Onoare şi cinste! Excelent! Daţi-i înainte!

Eu zic că ar fi bine să nu mai punem românii unii împotriva celorlalţi, da?!

Românii vor veni acasă... Românii vor veni acasă şi trebuie noi, împreună cu ei, să restabilim un cadru funcţional.

Haideţi, de fiecare dată când venim la acest microfon, să încercăm, spre unitate, spre colaborare, şi nu spre a ne pune unii împotriva celorlalţi.

Vă reamintesc că al dumneavoastră candidat a ajuns, de asemenea, în turul 2. Nu ştiu ce fel de partid sunteţi voi, de susţineţi oameni din afară! Pe Nicuşor Dan, pe Bolojan...

Voi ştiţi ce faceţi?! Sau numai sunteţi împotriva tuturor? (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

15... (Vociferări.)

Nu pot!

Am fost atenţionat de acolo să nu mai fac greşeli de procedură! Nu mai fac.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; Pl-x 278/2017.

Vot, vă rog.

243 de voturi pentru, un vot contra, 52 de abţineri. Propunerea de respingere a fost adoptată.

Vă doresc tuturor un rest de săptămână doar cu bine!

Rog membrii Biroului permanent şi Comitetului liderilor să mergem la sala de şedinţe.

Declar această şedinţă închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.00.