Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 februarie 2025.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare.

Declaraţiile se prezintă în scris sau verbal.

Declaraţiile sau intervenţiile prezentate verbal nu pot depăşi 3 minute.

Şi niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În acelaşi timp, în şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale, un deputat neafiliat.

Menţionez că am primit o solicitare din partea Grupului parlamentar POT, să facă o rocadă cu primul înscris la cuvânt din partea Grupului SOS, astfel încât doamna deputat să poată să ajungă la o şedinţă... (Vociferări.)

A, SOS cu AUR, mă scuzaţi!

Da? Să poată să ajungă la o şedinţă.

Sunteţi de acord?

În continuare, îi voi da cuvântul domnului deputat Mircea-Vasile Govor, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa tuturor!

Sărut mâna, doamnă preşedinte de şedinţă!

"Mărţişorul - simbol al identităţii culturale româneşti"

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

De 1 martie sărbătorim una dintre cele mai reprezentative tradiţii ale poporului nostru - Mărţişorul, care provine din latinescul Martius şi este legat de denumirea lunii martie. Cea mai veche atestare a obiceiului Mărţişorului la români datează de la începutul secolului al XIX-lea şi o găsim în "Condica limbii rumâneşti", un dicţionar-lexicon manuscris, realizat de boierul Iordache Golescu.

Mărţişorul nu reprezintă doar începutul primăverii, ci este şi o expresie a identităţii şi unităţii noastre, ca naţiune.

Şi poate că acum, mai mult decât oricând, este momentul să revenim către ceea ce ne uneşte ca popor, nu către ceea ce ne dezbină.

Pe 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie - Mărţişorul, dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria. Astfel, Mărţişorul devine parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

Mărţişorul, cu firul său alb şi roşu împletit, care ne aduce noroc şi prosperitate, împleteşte două semnificaţii - lumina şi viaţa; albul reprezintă lumina, puritatea, candoarea, iar roşul semnifică viaţa, fiind expresia sângelui. Această tradiţie străveche este un exemplu viu al modului în care cultura noastră populară continuă să transmită, din generaţie în generaţie, valori precum respectul faţă de viaţă, natură şi generozitatea.

Românii din România şi din toate colţurile lumii poartă cu drag Mărţişorul care ne aduce pe toţi mai aproape de casă şi de tradiţiile strămoşeşti. Este cu adevărat remarcabil că avem aceste tradiţii cu care să ne mândrim acasă şi peste hotare şi care aduc un element de unitate culturii româneşti. Mărţişorul în sine reprezintă un eveniment cultural imuabil legat de români şi România.

Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor în Parlamentul României, să susţinem şi să promovăm aceste tradiţii care definesc identitatea noastră culturală. Educaţia tinerelor generaţii cu privire la semnificaţia şi frumuseţea obiceiurilor noastre contribuie la consolidarea unei societăţi ancorate în propriile rădăcini, dar deschisă către diversitatea culturală. În acest context, ne revine responsabilitatea de a păstra şi valorifica moştenirea culturală, asigurându-ne că aceste obiceiuri nu se pierd odată cu trecerea timpului.

Să întâmpinăm primăvara cu inimile deschise, cu gânduri bune şi cu mărţişoare oferite din suflet, pentru că, prin astfel de gesturi mici, dar pline de căldură, păstrăm vie esenţa culturii noastre!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mircea Govor, Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Ciunt:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Avem nevoie de stabilitate".

Aflaţi în proximitatea imediată a unui război, ne vedem ameninţaţi astăzi şi de o ofensivă fără precedent împotriva valorilor democratice şi a statului de drept.

Într-o lume în care vocile se ridică nu pentru adevăr, ci pentru manipulare, avem datoria să reafirmăm valorile reale care ne ţin împreună - stabilitatea socială, empatia şi responsabilitatea. România are nevoie de lideri care să inspire prin fapte, nu de oportunişti care să îşi clădească carierele pe dezinformare şi dezbinare. În decembrie 1989 românii strigau - "Libertate!".

Libertatea nu înseamnă haos, iar democraţia nu este un câmp de luptă între lozinci goale. Libertatea este despre dialog real, iar democraţia înseamnă responsabilitatea fiecăruia faţă de viitorul nostru comun.

România este o voce puternică doar în măsura în care avem stabilitate internă. Nu putem construi o Românie puternică profitând de suferinţa sau confuzia oamenilor. Adevărata suveranitate nu stă în slogane stridente, ci în capacitatea de a construi o societate dreaptă, în care fiecare cetăţean să fie respectat. Îmi doresc ca atunci când copiii noştri ne vor întreba ce am făcut pentru ţara asta să nu plecăm privirea. Să le putem spune că am apărat libertatea, adevărul şi pluralismul politic, pentru că fără ele ne întoarcem în vremuri întunecate.

Trăim astăzi într-o lume nesigură şi în această realitate trebuie să ne consolidăm economic şi să avem o politică externă puternică şi coerentă.

Asistăm la cum unii se erijează în a fi "poporul".

Nicolae Iorga avertiza - "Când aud pe cineva că vorbeşte în numele întregului popor, ştiu că urmează o mare minciună". Astăzi trebuie să fim extrem de atenţi - democraţia nu se apără singură.

Stimaţi colegi, putem avea opinii diferite, ne putem contrazice, dar să o facem cu respect şi în interesul ţării, nu al unor jocuri de culise. Avem nevoie de unitate, dar nu o unitate a tăcerii, ci una a conştiinţei.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stabilitatea este cheia prin care putem consolida prosperitatea. Apelul meu este, aşadar, la stabilitate, înţelepciune şi decenţă în viaţa publică.

Avem ce să oferim, avem ce să apărăm - o Românie demnă şi puternică. O Românie mândră în Europa şi în lume!

Doamne-ajută!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Sărut mâna!

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"România are nevoie de unitate, nu de dezbinare"

Traversăm vremuri tulburi, în care democraţia este supusă unor provocări tot mai mari, atât pe plan intern, cât şi internaţional. Fenomene precum dezinformarea, populismul şi radicalizarea discursului public ameninţă valorile fundamentale ale statului de drept, şi promotorii lor şi-au propus să slăbească încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice.

În acest context, avem responsabilitatea de a apăra principiile care stau la baza societăţii noastre şi de a combate orice formă de extremism ce încearcă să dezbine şi să destabilizeze România.

Naţionalismul nu este acelaşi lucru cu patriotismul. El reprezintă o distorsionare negativă a patriotismului, este o formă de izolare şi de excludere care nu aduce beneficii nici societăţii, nici viitorului nostru comun.

Patriotismul înseamnă solidaritate, acceptarea diversităţii şi consolidarea unităţii noastre ca popor şi ca stat european. Doar prin colaborare şi respect reciproc putem construi o Românie mai puternică, respectată şi prosperă.

Astăzi, noi, politicienii, avem datoria să alegem calea dialogului şi a înţelepciunii, să respingem ura şi intoleranţa. Este momentul să arătăm şi mai clar românilor că patriotismul se măsoară prin fapte, nu prin lozinci goale. Demagogia nu este decât o armă a celor care nu urmăresc bunăstarea României, ci încearcă să ne întoarcă la vremuri în care destinele noastre erau subjugate de dictatură şi izolare.

Pluralismul politic şi democraţia sunt câştiguri esenţiale ale societăţii noastre, întărite prin apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană. Pericolul naţionalismului extremist trebuie combătut de fiecare dintre noi, pentru că niciun guvern nu poate legifera toleranţa sau eradica ura. Aceasta este o responsabilitate individuală - să vedem frumuseţea în diversitate, să ascultăm înainte de a reacţiona, să alegem dialogul în locul divizării.

Aşa cum spunea Neagoe Basarab, să avem înţelepciunea albinei - să culegem de la ceilalţi doar ce este bun şi să ne ferim de ceea ce este rău. România are nevoie de unitate, nu de dezbinare.

Vă mulţumesc.

Romeo-Daniel Lungu, Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, domnule deputat.

Acum continuăm cu doamna deputat Raisa Enachi, din partea Grupului parlamentar SOS.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice - "Copiii Vasluiului, victime ale sărăciei şi nepăsării statului!".

Stimaţi colegi,

În Vaslui, sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor. Înseamnă copii luaţi din familiile lor sub pretextul că statul îi poate ajuta, doar pentru a fi lăsaţi pradă unui sistem nefuncţional, corupt şi nepăsător.

Când un copil dintr-o familie săracă este preluat de stat, ni se spune că i se oferă o şansă mai bună şi un viitor mai luminos. Dar realitatea este cu totul alta. Aceşti copii ajung în familii de plasament unde nu există niciun control, unde nimeni nu-i supraveghează, nimeni nu-i protejează. Şi, de cele mai multe ori, ei fug, nu pentru că nu ştiu ce e mai bine pentru ei, ci pentru că niciunde nu găsesc siguranţa.

Aşa a fost şi în cazul fetei care a fugit şi a ajuns victima unui bărbat de 53 de ani. A fost preluată de stat ca să fie protejată, şi tot statul a abandonat-o într-o situaţie infinit mai gravă. De câte ori trebuie să mai avem astfel de cazuri ca să acceptăm realitatea? În Vaslui, sistemul de protecţie a copilului este o glumă macabră. Nu există personal suficient, iar cei care sunt plătiţi să protejeze copiii închid ochii la probleme sau sunt prea ocupaţi cu alte "interese".

Nu este suficient să se vorbească despre "măsuri" sau "îmbunătăţiri", este momentul să se treacă la acţiuni concrete pentru a preveni astfel de atrocităţi. Fiecare tânără care trăieşte într-un centru de plasament merită siguranţă, respect şi grijă constantă!

Şi de ce şefii DGASPC Vaslui sunt astăzi încă în funcţii, deşi sub conducerea lor aceste abuzuri au devenit o regulă, nu o excepţie? De ce nu avem o statistică clară a copiilor fugiţi din plasament? Câţi dintre ei sunt victime ale traficului de persoane, câţi sunt abuzaţi, câţi ajung în situaţii mai grave decât cele din care au fost preluaţi?

Sau, mai bine spus, câţi copii sunt doar nişte numere pe o foaie de hârtie, uitate într-un birou prăfuit?

Statul varsă milioane de lei anual în Direcţiile de Protecţie a Copilului, dar aceşti bani nu se văd unde ar trebui. Se văd în contracte, în maşini noi la instituţii, în salarii pentru funcţionari, dar nu în condiţii mai bune pentru copii.

Nu putem permite ca victimele să rămână nevăzute, iar autorităţile să rămână nepăsătoare!

Solicit de urgenţă anchete şi demiteri imediate la nivelul DGASPC Vaslui. Solicit verificări în toate centrele şi familiile de plasament, pentru că este clar că în acest moment nu avem niciun control real asupra a ceea ce se întâmplă cu aceşti copii. Solicit o reformă naţională a sistemului de protecţie a copilului, pentru că ceea ce se întâmplă în Vaslui nu este un caz unic, este doar un simptom al unui sistem care a uitat complet ce înseamnă protecţia reală a celor vulnerabili.

Nu putem continua să tratăm aceste cazuri ca pe simple ştiri de presă care dispar după o zi. Este de datoria noastră să ne asigurăm că aceşti copii nu mai sunt victime tăcute ale unui stat indiferent!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Valeriu Munteanu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Titlul declaraţiei politice de astăzi - "Tăcerea complice a autorităţilor de la Bucureşti faţă de falsificarea identităţii românilor din Republica Moldova".

Recent, la Berlin, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost distinsă cu un premiu oferit de preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. În cadrul ceremoniei, Steinmeier a făcut o declaraţie revoltătoare, susţinând că Republica Moldova este o "ţară multietnică", iar românii ar fi o "minoritate", alături de ucraineni, găgăuzi, tătari, ruşi, bulgari şi romi.

Această afirmaţie este nu doar profund falsă, ci şi periculoasă. Ea reflectă o viziune politică menită să distorsioneze realitatea istorică şi demografică a Republicii Moldova, încurajând astfel separatismul identitar. Republica Moldova nu este un stat multietnic, ci unul românesc, în care peste 85% din cetăţeni sunt români, chiar dacă mulţi folosesc în continuare denumirea de "moldoveni", o moştenire a manipulării de ocupaţie sovietică.

Maia Sandu - complice prin tăcere

În faţa acestei declaraţii aberante, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, nu a avut nicio reacţie. Nici la Berlin, nici după ce s-a întors la Chişinău. Tăcerea sa nu este întâmplătoare. Regimul pe care îl conduce nu face decât să cultive moldovenismul statalist şi să evite orice asumare clară a identităţii româneşti. Un exemplu elocvent este modul în care Guvernul său a organizat recensământul populaţiei, introducând cu premeditare opţiunea "limba moldovenească" - o invenţie sovietică menită să rupă Basarabia de România.

Complicitatea ruşinoasă a Bucureştiului

Însă şi mai gravă este tăcerea glaciară a autorităţilor de la Bucureşti. De la momentul declaraţiei lui Steinmeier şi până astăzi, niciun oficial al statului român nu a avut curajul să reacţioneze. Nici preşedintele interimar Ilie Bolojan, nici Guvernul controlat de PSD şi PNL nu au contestat această mistificare grosolană a realităţii. În loc să apere identitatea românilor din Basarabia, guvernanţii de la Bucureşti preferă să stea în genunchi în faţa Berlinului, refuzând să ridice vocea chiar şi atunci când adevărul istoric este călcat în picioare.

România trebuie să îşi asume rolul de apărător al identităţii româneşti.

România nu poate continua această politică de laşitate şi lipsă de asumare. Statul român are obligaţia morală, istorică şi constituţională să apere identitatea românească a Basarabiei. Să taci în faţa unei asemenea falsificări înseamnă fie să fii complice, fie să mori de frică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu doamna deputat Laura Gherasim. Dacă este în sală? Nu este?

Atunci, domnul Velcescu, dacă aţi cedat locul doamnei deputat de la SOS.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vin către dumneavoastră cu o solicitare, sper eu, destul de pertinentă - cred că e cazul să încetăm cu votul online în Parlamentul României; cred că este cazul să încetăm cu votul pe WhatsApp.

Avem pretenţia de la primari şi consilieri locali din ţară să fie prezenţi la şedinţe.

Păi, dacă noi, parlamentarii, avem această pretenţie, hai să fim şi noi prezenţi la şedinţe, hai şi noi să votăm fizic!

Puterea în Parlamentul ăsta şi în Guvernul României se ţine în online, cu ajutorul online. (Vociferări.)

Da, domnule de la USR, am înţeles, sunteţi adaptaţi la tehnologie, vorbiţi cu colegii dumneavoastră să fie prezenţi, dacă tot...

Mi-aş dori să nu mai stea puterea doar aşa, într-un clic şi în 2 biţi.

Şi mi-aş dori să văd mai multă implicare din partea USR-ului, că tot ştiu despre ce e vorba.

Am auzit, da, mai devreme despre extremişti, am auzit despre avioane, despre bazaconii.

Dragilor de la PSD, aduceţi-vă aminte unde sunteţi! Nu puteţi arunca în spaţiul public zorzoane de tipul ăsta şi să vă aşteptaţi că românii vă vor mai vota. Nu puteţi ţine cu dinţii de putere doar online şi doar pe WhatsApp.

Sper că înţelegeţi mesajul.

Sper că înţelegeţi că în curând veţi fi voi cei care veţi vrea să participaţi fizic şi că dacă o să ajungem noi să aplicăm regulamentele astea, nu doar că o să vă chemăm zilnic, adică mărim programul de lucru - cu ajutorul celor de la USR, poate vom dezbate şi noi 40 de proiecte pe ordinea de zi, nu doar 3-4.

Sper să ajungem în punctul în care să nu mai stăm doar o oră pe zi în plen, că e absurd, adică luăm o căciulă de bani pentru ce? Pentru o bătaie de joc şi pentru fanfaronadă online.

Daţi-mi voie să fiu sceptic că acest mod de lucru va mai continua în felul ăsta!

Eu nu cred că fermierii români muncesc doar o oră pe zi. Eu nu cred că antreprenorii români muncesc doar o oră pe zi.

E absurd. Hai să facem ceva în privinţa asta!

O să insistăm la fiecare şedinţă de plen, o să insistăm în fiecare comisie, pentru că e absurd, încă o dată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Despre adevăratul conservatorism".

Eu sunt liberal-conservator şi înţeleg foarte bine ce înseamnă această apropiere între valorile sociale, culturale, identitare conservatoare şi elementele de politică, de economie şi de filosofie liberală.

În lumea de astăzi vedem că se ajunge pe undeva la o inflaţie de conservatori. De multe ori mă gândesc, de ce? Mă gândesc, de unde toată această sete de conservatorism?

Dar oare vorbim de conservatori sau vorbim de impostori?

Adesea văd cum se duce discursul conservator într-o zonă complet străină esenţei sale, o zonă dominată de populism, de extremism, în unele cazuri, ceea ce este contrar conservatorismului, care este caracterizat prin moderaţie, raţiune şi cultură a dialogului. Ba chiar vedem cum, pur şi simplu, conservatorismul, care fundamental este personalist şi înglobează individualismul, din perspectiva eticii creştine şi a unei filosofii care pune în centrul preocupărilor sale omul, este atras către acest colectivism, care îi este străin, absolut străin.

Mă gândesc, oare de ce se întâmplă toate aceste lucruri?

Poate ar trebui să regândim valorile. Poate ar trebui să ne întoarcem la esenţă.

Până la urmă, ideile conservatoare sunt centrate pe legitimitate, persoană, drept natural, valori morale, tradiţie, iar nu în ultimul rând, preţuiesc elitele, preţuiesc ceea ce înseamnă creatorii de valoare într-o societate şi într-o lume.

M-am uitat recent - şi este un lucru absolut salutar - am văzut alegerile parlamentare din Germania, unde conservatorii de la CDU/CSU au câştigat în faţa extremiştilor de la AfD.

Este foarte important să înţelegem astăzi care este diferenţa dintre demagogie, dintre ipocrizie şi populism şi soluţii reale, întemeiate pe valori, întemeiate pe tradiţii instituţionale, întemeiate pe morală, pe etică şi pe tot ceea ce înseamnă esenţa creatoare dintr-o societate.

Da, România are nevoie de idei, valori şi precepte conservatoare. România are nevoie de respect pentru comunitate, respect pentru persoană, respect pentru familie, pentru identitate şi pentru tradiţii.

De ce nu are nevoie România astăzi sub nicio formă este dispreţul pentru valoarea individuală, este preluarea unor elemente ideologice toxice, specifice Rusiei putiniste.

Şi sub nicio formă România nu are nevoie de populism, de mascaradă, sub orice formă ar fi ea, în mediul politic şi mai ales de minciună, falsitate şi ipocrizie, pentru că tocmai aceasta este linia roşie dintre conservatorism şi populism - respectul pentru adevăr, pentru cultură, pentru identitate şi, nu în ultimul rând, raţiunea, moderaţia şi conştiinţa liberă.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Tot în aceeaşi ordine de idei, cred că este foarte important să separăm uleiul de apă şi toate lucrurile astea trebuie spuse cât mai des.

Trăim o perioadă extrem de tulbure, de confuză şi foarte, foarte tensionată. Suntem sub asaltul autocraţiilor, al tiranilor care nu pun vreun preţ pe viaţa semenilor lor. Vedem şarlatani care se cred mesianici şi pervertesc valori şi crezuri. Ascensiunea lor şi a altor asemenea lor din toată Europa are la bază greşeli şi slăbiciuni ale României şi ale Occidentului.

Vedem democraţii mari care s-au vulnerabilizat grav în faţa Rusiei şi a Chinei, prin progresisme şi ecologisme radicale, prin ideologia woke. Toate acestea au în comun dorinţa, pe cât de utopică, pe atât de nocivă, de a schimba prin edicte modul de viaţă al oamenilor. Au vrut să statueze o ideologie cu caracter totalitar, o derivă gravă de la proiectul european.

Pe de altă parte, ne confruntăm cu un alt rău - o formă pervertită, falsificată, de conservatorism. Este acela de rit putinist. Unii - şi nu puţini - cultivă imaginea lui Putin ca apărător al valorilor creştine împotriva ofensivei progresismului occidental, al aşa-zisei "decadenţe" a Occidentului. Este cea mai mare minciună de la căderea comunismului, promovată de propaganda rusească. Minciună şi manipulare în capcana cărora au căzut unii care se pretind conservatori.

Putin şi regimul lui dispreţuiesc viaţa umană.

Cine dispreţuieşte viaţa şi libertatea, cine porneşte războaie de agresiune şi ucide oameni nevinovaţi, bombardează biserici, acela este un paria pentru lumea creştină şi civilizată. Acela este un regim fără Dumnezeu, împotriva valorilor creştine. Şi asta trebuie spus cu o voce clară şi răspicată.

O spun de aici, ca politician şi om cu convingeri liberal-conservatoare - să separăm adevărul de fals, pentru sănătatea şi întărirea democraţiei noastre şi a celei vestice.

Conservatorismul occidental este reacţia firească şi prudentă a societăţii în faţa agresiunii mişcărilor radicale, antidemocratice şi antioccidentale, aflate în război cu biologia, cu istoria, cu tot ceea ce omul a cunoscut şi a asimilat drept valori.

Conservatorismul occidental apără o lume bazată pe valori, civilizaţia occidentală aşa cum o cunoaştem, civilizaţia iudeo-creştină a libertăţii, a dreptului şi a democraţiei, în timp ce ideologiile radicale o destructurează programatic, subminând valori şi instituţii fundamentale pe care civilizaţia s-a clădit, valori şi instituţii cizelate pe parcursul a peste două milenii, în acord cu legea naturală, cu legea firii.

Întrebarea este - cum ne putem noi întări şi rezista ca democraţie cu oameni liberi, pândiţi de ameninţările şi necunoscutele unei lumi care pare să nu mai fie cea de ieri?

În primul rând, prin cultivarea şi aplicarea adevăratelor valori şi principii, din şcoală până la vârful statului român. Le avem la dispoziţie, nu trebuie să le reinventăm, nu trebuie să facem inovaţii şi experimente - sunt valorile şi principiile patrioţilor care au reuşit să scoată România din încremenirea postcomunistă a lui Iliescu. Mă refer aici la Corneliu Coposu, seniorul României, cel de la a cărui moarte se împlinesc anul acesta 30 de ani. Sunt valorile clasice ale liberalismului, conservatorismului pro-occidental, ale creştin-democraţiei.

În viaţa unui popor, valorile...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

...pe care se reazemă sunt la fel de importante, dacă nu mai importante ca armele cu care se apără când ţara e în primejdie.

Dumnezeu să binecuvânteze România! (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat al PNL, Ilie-Aurelian Cotinescu.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România are mari aşteptări de la noi în această perioadă! Suntem obligaţi să răspundem acestor aşteptări, începând prin a recunoaşte că multe nemulţumiri ale cetăţenilor sunt justificate.

Românii cer o administraţie publică mai suplă şi performantă! Vor servicii medicale mai bune, un sistem de învăţământ eficient, grijă pentru patrimoniul naţional, sprijin pentru investitori şi economia privată, o reaşezare corectă a salarizării în sectorul public.

Partidul Naţional Liberal susţine necondiţionat reformele aşteptate de oameni, asumate în relaţia cu partenerii europeni, al căror ritm suntem obligaţi să-l intensificăm în acest an.

Ne-am impus punctul de vedere în chestiuni majore - cota unică de impozitare, menţinerea TVA-ului la o cotă nemajorată, consolidarea Pilonului 2 de pensii, continuarea programelor de investiţii de interes naţional, promovarea reformelor pentru creşterea gradului de utilizare a fondurilor nerambursabile. PNL a rămas partenerul onest al mediului de afaceri, al firmelor româneşti care asigură grosul locurilor de muncă din economia privată.

La fel de adevărat este că starea generală de nemulţumire este amplificată de propaganda extremiştilor şi populiştilor, prin lozinci şi discursuri fără conţinut.

Or, nu aşa poate fi guvernată România, ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, promovând izolaţionismul, simpatii faţă de ţări şi sisteme autoritare şi totalitare gen Rusia.

Reforma statului înseamnă politici economice solide, o administraţie comasată şi suplă, distribuirea corectă a resurselor, dar şi libertatea de a vota corect informaţi şi cetăţeni care au încredere deplină în statul lor. Avem exemplul Germaniei, unde mobilizarea la vot a rupt aripile extremelor şi a curentelor extremiste. Am toată încrederea că şi în România, la alegerile prezidenţiale din acest an, filoruşii şi extremiştii vor fi sancţionaţi şi readuşi la realitate de românii care vor binele ţării.

Doamne-ajută!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru.

Urmează doamna Oana Murariu.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi este "Ciolacu, taxele şi energia verde".

Domnule Ciolacu,

Se pare că unii colegi de-ai dumneavoastră, din PSD, chiar v-au crezut când aţi spus că nu o să măriţi taxele românilor. Poate i-aţi impresionat cu tatuajul despre care aţi amintit, pentru că aceştia nici nu ştiau că aţi mărit în anul 2024 impozitul pe microîntreprinderi, de la 1% la 3% pe cifra de afaceri.

Poate consideraţi cumva că nu a fost o creştere prea mare, doar cu 200%, adică de trei ori mai mult. Un nimic!

Oare aşa înţelegeţi dumneavoastră să-i încurajaţi pe cei care sunt motorul economiei, să-i taxaţi excesiv?!

Aceiaşi colegi de-ai dumneavoastră nu ştiau că aţi mărit TVA-ul, din ianuarie 2024, de la 5% la 9% la sistemele fotovoltaice şi la celelalte surse de energie regenerabilă. Este oare şi aceasta tot o creştere nesemnificativă? Credeţi că 80% creştere este puţin?!

Mai mult decât atât, anumite agenţii ANAF, din mai multe judeţe din ţară, interpretează după bunul plac Legea nr. 39/2023, consideră total abuziv că TVA-ul la bateriile folosite în sistemele fotovoltaice on-grid şi hibride ar fi 19%.

Înţeleg că nu pot face diferenţa între ce înseamnă un sistem hibrid şi unul off-grid, dar, dacă nu se pricep, de ce nu se consultă cu specialiştii, decât să se abereze în necunoaştere.

Domnule Ciolacu, discutaţi, vă rog, cu domnul ministru al finanţelor, Tánczos Barna, poate reglează totuşi aceste interpretări, după ureche, ale ANAF, căci afectează grav nu doar veniturile românilor, dar şi iniţiativa de producere de energie verde, ieftină şi curată.

Chiar este fără nicio noimă această gândire. Pe de o parte, prin fonduri europene, prin programele AFM sau PNRR, se finanţează aceste sisteme, dar, pe de altă parte, ca un stat hapsân ce eşti, tu iei 19% TVA, deşi legea spune că trebuie să iei doar 9%. Adică, după ce ai crescut TVA-ul cu 80% pe acest domeniu, mai vrei să îl mai şi şmechereşti cu o creştere de peste 200%.

Halal încurajare a energiilor verzi!

Domnule Ciolacu, din păcate pare că v-aţi specializat doar în poveşti de prins pisicile prin copacii cei verzi, după cum vă place să vă arătaţi pe TikTok, în ultimul timp. Poate reuşiţi, totuşi, să prindeţi liber un avion de la Nordis.

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat de Buzău.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Oana Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"USR acţionează pentru siguranţa României - vot pentru consolidarea apărării ţării"

În urmă cu două zile s-au împlinit 3 ani de la invazia Rusiei asupra Ucrainei, 3 ani de război la graniţele noastre. Dincolo de neliniştea cauzată de proximitatea conflictului, cetăţenii români nu au fost străini de incidente petrecute chiar pe teritoriul României. Aparate de zbor încărcate cu explozibil au căzut de prea multe ori aproape de casele lor, punându-le în pericol vieţile.

Târziu, însă fără ca acest aspect să îi anuleze importanţa, proiectul de lege care dă drept armatei să doboare dronele ce pătrund în spaţiul aerian al ţării noastre a intrat în procedură legislativă. Camera Deputaţilor a adoptat recent Proiectul de Lege "anti-drone" şi Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare în ţară, în ciuda opoziţiei aşa-zis suveraniste. Senatul va avea ultimul cuvânt şi am speranţa că o va face în cel mai scurt termen.

AUR, POT şi SOS au votat, în unanimitate şi cu toate mâinile, împotriva acestor proiecte de lege care vizează întărirea securităţii României. Votul şi poziţia corectă, proeuropeană şi prooccidentală a parlamentarilor USR au fost cele care au înclinat balanţa; doar aşa cele două proiecte vitale pentru apărarea României şi a cetăţenilor ei pot deveni legi.

Minciuna are picioare scurte. Aşa-zişii suveranişti din Parlament, care i-au păcălit, prin dezinformare şi apel la frică, pe unii cetăţeni români să-i voteze, tocmai şi-au dat arama pe faţă. Când trec de la vorbe la fapte, când trebuie să facă ceva, ei votează contra securităţii naţionale. Nu se poate trage altă concluzie decât că vor să ne ţină vulnerabili în faţa Rusiei. Ipocrizia nu s-a limitat la asta. Ulterior votului au continuat, în stilul caracteristic, dezinformarea prin fake news-uri repetate, inducând panica în populaţie, că proiectele de lege predau România puterilor străine. Incredibil, dar adevărat, aceasta este manipularea învăţată la Moscova sau chiar la Moscova făcută.

Iată, deja războiul nu mai este la graniţă, ci a intrat în ţara noastră, prin propaganda rusească, a intrat în Parlament, prin opoziţia la întărirea securităţii noastre! În faţa acestui asalt la siguranţa naţională, pe de-o parte, Armata Română are nevoie de reformă şi investiţii mai mari, ca membru NATO, pe de altă parte, este nevoie ca de aer de o campanie masivă de combatere a dezinformării.

După ani de zile de muncă pe drumul corect - proeuropean, euroatlantic -, după atâtea sacrificii ale românilor, nu întoarcerea în sfera de influenţă a Moscovei este răspunsul.

E nevoie ca România să investească real şi inteligent în apărare, pentru că paza bună trece primejdia rea. Şi este necesară ca aerul întărirea luptei împotriva dezinformării, un demers pe care, dragi colegi, nu l-aţi susţinut prin adoptarea unui amendament pe care l-am propus, în acest sens, la Legea bugetului de stat.

Închei prin a spune că avem nevoie de mai multă Europă, nu de mai puţină, de o Europă cu decizii mai rapide şi mai ancorate în interesul cetăţenilor, în faţa tuturor tentativelor de slăbire a puterii şi importanţei sale pe plan mondial.

Este datoria noastră să luptăm pentru casa noastră. Casa noastră este România, într-o Europă pe care noi o putem face mai puternică!

Vă mulţumesc.

Oana Murariu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al SOS.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi şi colege,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vremea globaliştilor a trecut, a suveraniştilor de-abia începe!".

După cum ştiţi, o delegaţie a Partidului SOS România s-a aflat timp de o săptămână în Statele Unite ale Americii.

Delegaţia a fost condusă de doamna avocată şi eurodeputată Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedinta Partidului SOS România, care timp de o săptămână a fost invitată la Conferinţa de Acţiune Politică Conservatoare (CPAC), eveniment la care au participat preşedintele SUA, Donald Trump, vicepreşedintele SUA, J.D. Vance, şeful Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală, Elon Musk, şi Steve Bannon, fostul strateg şi şef de campanie al preşedintelui Donald Trump, precum şi lideri suveranişti din Europa şi întreaga lume.

După întâlnirile avute şi discuţiile purtate în Statele Unite, vă putem confirma că revenirea preşedintelui Donald Trump la Casa Albă marchează începutul unei noi ere în politica internă şi internaţională. O eră a naţionalismului, a suveranismului, a primatului valorilor creştine tradiţionale.

Realegerea preşedintelui Donald Trump este un semnal clar că lumea se schimbă, că epoca globalismului necontrolat, a frontierelor deschise, a cangrenei cancel culture sau a ideologiei woke s-a încheiat.

Pentru prea mult timp România şi statele Europei au fost conduse de partide şi lideri care au trădat interesele naţionale, care au promovat politici distructive, care au transformat imigraţia necontrolată într-un coşmar pentru propriii cetăţeni. Dar vremea lor a trecut! Vremea eurocraţilor lipsiţi de patriotism se apropie de sfârşit.

O nouă generaţie de lideri se ridică! Lideri care pun pe primul loc suveranitatea, care luptă pentru drepturile poporului lor, care refuză să mai fie simpli executanţi ai unor ordine străine. Realegerea lui Trump demonstrează că valul schimbării nu mai poate fi oprit.

Viitorul nu aparţine celor care preferă globalismul, fără chip şi fără identitate.

Viitorul nu aparţine celor care vor să şteargă identităţile naţionale, care vor să impună modele străine şi să sufoce suveranitatea statelor.

Viitorul aparţine naţionaliştilor, celor care îşi iubesc ţara, neamul, biserica, care îşi apără cultura, tradiţiile şi valorile.

Viitorul aparţine celor care cred şi luptă pentru o Europă a naţiunilor libere şi a statelor suverane şi independente. Iar în faţa acestei realităţi, partidele vechi, corupte şi obosite vor fi trimise acolo unde le este locul: la lada de gunoi a istoriei!

America s-a trezit! România se trezeşte! Europa se schimbă! Iar cei care cred că mai pot opri această revoluţie patriotică se înşală amarnic!

Vremea globaliştilor a trecut, a suveraniştilor de-abia începe!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar POT.

Domnul deputat Cristian-Alexandru Popa.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Bani pentru şcoli, în primul rând, nu pentru cluburi private"

Sportul românesc are nevoie de o schimbare profundă. Vrem să transformăm mentalitatea actuală şi să reactivăm pofta de mişcare, atât pentru copii şi tineri, cât şi pentru performanţa de vârf. Sportul nu este doar despre competiţii şi medalii, ci şi despre sănătate, disciplină şi educaţie. Mai mult decât atât, dragi părinţi, sportul îi ţine pe tineri departe de droguri, alcool, jocuri de noroc şi pornografie, oferindu-le un cadru sănătos de dezvoltare.

Banii din bugetul de stat trebuie direcţionaţi către cluburile sportive printr-un proces cât se poate de transparent, în sprijinul cluburilor, sportivilor şi a infrastructurii, nu să poată deveni o metodă de direcţionare a banilor publici către firme private de casă, lipsite de profesionalism, transparenţă şi predictibilitate. În România, mulţi sportivi nu beneficiază de sprijin real din partea cluburilor şi nu au mijloacele financiare necesare pentru recuperare şi tratamente medicale adecvate. În lipsa acestor resurse, unii recurg la substanţe interzise pentru a se reface rapid, ceea ce afectează atât sănătatea lor, cât şi integritatea competiţiilor.

Un alt aspect esenţial este necesitatea depolitizării cluburilor sportive municipale. Avem nevoie de profesionişti care să conducă aceste structuri, nu de oameni numiţi pe criterii politice. Propunem ca angajarea în aceste instituţii să se facă prin concurs sau, în cazul antrenorilor şi coordonatorilor, funcţia să fie oferită celor care au obţinut medalii olimpice, mondiale sau europene, dovedindu-şi astfel competenţa şi experienţa în domeniu.

Pentru ca sportul să prospere avem nevoie de investiţii în infrastructură. Sălile de sport din şcoli şi licee trebuie modernizate, iar bazele sportive aflate în administrarea CSM-urilor trebuie renovate şi făcute accesibile sportivilor. De asemenea, trebuie să investim în echipamente sportive şi competiţii pentru copii şi juniori, promovând şi alte discipline sportive, nu doar pe cele tradiţionale.

Însă, performanţa şi medaliile nu pot fi obţinute decât printr-un sistem bine pus la punct, care să încurajeze sportul de masă. Fără o bază solidă pentru copii şi tineri activi, nu vom avea sportivi de performanţă în viitor. Mişcarea fizică trebuie să devină o prioritate naţională, pentru că doar astfel vom avea copii mai sănătoşi, mai disciplinaţi şi mai productivi.

Trebuie să acţionăm acum pentru a redresa sportul românesc!

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Daniel Grofu.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am asistat zilele trecute la o escaladare mediatică, atât în mediul online, cât şi la televiziuni, am observat reacţii virulente şi manipulatoare ale unor politicieni şi ale unor aşa-zişi "formatori de opinie", care fie nu spun tot adevărul despre proiectele de lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi a operaţiilor militare pe teritoriul statului român, în speţă PL-x 5/2025, respectiv privind controlul utilizării spaţiului aerian al României, respectiv PL-x 6/2025, fie le interpretează eronat sau poate chiar nu ştiu exact ce prevăd aceste propuneri de legi.

Noi, Partidul Oamenilor Tineri, evidenţiem că protejarea teritoriului naţional este un principiu de necontestat, iar România trebuie să aibă capacitatea de a răspunde eficient la orice ameninţare aeriană, inclusiv în ceea ce priveşte dronele care pătrund ilegal în spaţiul său.

Susţinerea unui cadru legislativ clar şi eficient pentru neutralizarea dronelor ostile este necesară şi justificată. România trebuie să-şi apere suveranitatea şi integritatea teritorială, aşa cum prevede legea fundamentală, Constituţia României.

Iniţial, intenţia Partidului Oamenilor Tineri a fost de a susţine Proiectul de Lege privind neutralizarea sau nimicirea dronelor aflate ilegal pe teritoriul României. Am înţeles necesitatea completării cadrului legislativ pentru protejarea securităţii naţionale şi o susţinem fără ezitare, mai cu seamă că aceste prevederi trebuiau adoptate cu mult înainte ca POT să facă parte din Parlamentul României.

Însă, la o lecturare mai amănunţită a textului de lege propus, am descoperit că nu ni se propun doar elementele necesare din perspectiva apărării teritoriului naţional, ci au fost "strecurate" şi câteva prevederi neconstituţionale, respectiv "transferul de autoritate asupra elementelor naţionale", de la Ministerul Apărării Naţionale către autorităţi militare străine.

Problema reală pentru care parlamentarii Partidului Oamenilor Tineri au votat împotriva adoptării proiectelor de lege în forma prezentată o reprezintă tocmai aceste prevederi care afectează comanda militară naţională. Cedarea autorităţii către comandanţi străini este o măsură care ridică serioase probleme constituţionale.

Consider că atribuirea unor puteri suplimentare trupelor străine aflate pe teritoriul nostru, fără a respecta art. 2, coroborat cu art. 118 alin. (1) şi alin.(5) din Constituţia României şi fără o răspundere clară, conform legislaţiei româneşti, nu este acceptabilă.

Mai mult, în cadrul şedinţei Comisiei pentru apărare am insistat să fie introdusă o prevedere logică, necesară şi de bun-simţ, şi anume, doborârea dronelor aflate ilegal pe teritoriul naţional să aibă loc în zone unde riscul pentru viaţa oamenilor şi posibilele pagube materiale sunt minime. Specialiştii din sală au fost de acord, dar această prevedere nu a mai ajuns în proiectul de lege adoptat.

Cadrul legal privind securitatea naţională trebuie să fie clar, constituţional şi să protejeze suveranitatea României. Este esenţial ca aceste proiecte de lege să fie revizuite în părţile care generează riscuri pentru interesul naţional.

Vă mulţumesc.

Deputat Daniel Grofu, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar al UDMR nu este nimeni înscris pentru declaraţii prezentate oral.

Este? (Vociferări.) Nu. Am zis UDMR.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

La 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei, în cadrul unui război de agresiune mai larg, iniţiat în 2014.

Nu voi insista astăzi asupra efectelor catastrofale ale acestei agresiuni asupra Ucrainei, României şi Europei în general, ele au fost reactualizate în aceste zile. Chiar şi în momentul de faţă, în care vorbim, drone şi rachete ruseşti atacă zilnic infrastructura critică a Ucrainei, lăsând oraşe şi sate în întuneric, în timp ce emisarii diplomatici vorbesc ipocrit de pace, la marile tribune ale ONU.

Privirea noastră se îndreaptă astăzi mai degrabă spre viitor. Ne aflăm, după 3 ani de la declanşarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei şi la 11 ani de agresiune rusească împotriva acestei ţări, într-un moment în care oportunitatea de a pune capăt acestui război pare mai aproape ca niciodată de la declanşarea sa, însă, totodată, la fel de important este cum construim pacea în Ucraina şi, în general, în Europa.

Avem nevoie să construim o pace justă şi de durată, care să ţină ameninţările departe, care să inhibe noi proiecte imperialiste, revanşarde, turbulente, precum cel declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, împotriva Europei, în sens larg.

O pace nedreaptă în Ucraina ar putea deschide porţile unui nou război al Rusiei în regiune, ar invita Rusia la beligeranţă continuă în Europa.

Se va crea, în următoarele luni, oportunitatea rarisimă de identificare şi convenire a soluţiei politico-diplomatice de finalizare a actualei faze militare active a războiului de agresiune împotriva Ucrainei.

Sunt convins că Ucraina şi ţările europene vor avea, până la urmă, posibilităţile reale şi multiple de a-şi prezenta şi promova viziunea privind această soluţie, în cadrul iniţiativei americane de mediere şi în formate complementare.

Nu poate fi asigurată o pace de durată în Ucraina, fără asigurarea permanentă şi pentru totdeauna a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a suveranităţii sale, fără garanţii de securitate ale partenerilor ei transatlantici, fără convenirea unui design sustenabil al reconstrucţiei postconflict a ţării, fără convenirea unei arhitecturi de securitate regională care să ofere, pe termen lung, linişte, stabilitate şi securitate ţărilor din regiune, precum şi dreptul real al acestora de a-şi proiecta şi construi liber viitorul.

De modul în care se va pune capăt acestui război va depinde, totodată, şi viitoarea configuraţie de securitate a Europei. Este nevoie de o implicare mult mai mare a Europei în asigurarea propriei sale securităţi. Cele mai mari ameninţări la adresa securităţii europene provin din partea Federaţiei Ruse, ca atare, noile soluţii şi angajamente sporite de securitate europeană trebuie să privilegieze teritoriul european cel mai expus.

Pentru România, continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina reprezintă o investiţie strategică în propria sa securitate.

Vedem şi salutăm semne solide ale continuării angajamentului de sprijin al României pentru Ucraina, la nivelul întregii clase politice responsabile din România.

Vocile izolaţioniste rămân periferice în ţara noastră, chiar dacă cresc în decibeli şi boţi.

Sunt sigur că vom avea maturitatea de a ne alege, în curând, un preşedinte care să menţină şi să consolideze România europeană şi euroatlantică şi care, totodată, să retransforme România în ancora de stabilitate a regiunii.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Alexandrin Moiseev.

Dacă este în sală?

Dacă nu, continuăm... (Vociferări.)

Este?

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"România, actor regional - securitate, diplomaţie şi reconstrucţie"

Este imperativ ca România să-şi afirme cu fermitate rolul în procesul de pace din Ucraina şi să-şi intensifice implicarea diplomatică la nivel regional şi internaţional.

Ne aflăm într-un moment în care România trebuie să-şi asume, cu hotărâre, rolul de garant al securităţii în regiunea Mării Negre şi să-şi întărească poziţia diplomatică pe scena internaţională.

Evoluţiile recente de la frontierele noastre şi realităţile geopolitice, în continuă schimbare, impun o participare activă a ţării noastre la dialogurile de securitate şi la procesul de reconstrucţie postconflict.

România a demonstrat, fără echivoc, solidaritate şi angajament în sprijinirea Ucrainei împotriva agresiunii ruseşti. Am pus la dispoziţie resurse, sprijin umanitar şi am fost un pilon logistic esenţial în efortul colectiv al NATO şi al Uniunii Europene.

În aceste condiţii, este firesc ca România să fie parte integrantă a negocierilor pentru pace şi reconstrucţie, având un cuvânt de spus în modelarea viitorului regional.

Totodată, securitatea naţională şi stabilitatea flancului estic al NATO trebuie să rămână priorităţi de prim rang. Modernizarea armatei române nu este doar o necesitate strategică, ci şi o garanţie a suveranităţii noastre. În paralel, parteneriatul strategic cu Statele Unite trebuie să continue într-o formă benefică pentru toate părţile implicate, în care România să-şi promoveze activ interesele economice şi politice.

Baze militare, contracte de apărare, investiţii în infrastructura strategică, toate acestea trebuie gestionate astfel încât România să nu fie doar un beneficiar pasiv, ci un partener egal, implicat în deciziile care privesc securitatea sa. Nu trebuie să acceptăm o poziţie de subordonare, ci să negociem cu demnitate şi pragmatism pentru ca acest parteneriat să fie reciproc avantajos.

Din această perspectivă, fac un apel ferm la Ministerul Afacerilor Externe şi la instituţiile responsabile pentru ca România să-şi intensifice prezenţa la masa deciziilor internaţionale. Este vital să ne consolidăm rolul de actor regional important şi să demonstrăm că suntem mai mult decât un spectator în arhitectura de securitate europeană.

Apărăm pacea, susţinem dialogul şi ne dorim un viitor sigur pentru România şi regiune. Dar pentru aceasta trebuie să acţionăm, să ne impunem punctul de vedere şi să consolidăm statutul nostru la Marea Neagră şi în Europa de Est.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Gheorghe-Daniel Georgescu.

Se pregăteşte domnul deputat Voicu Vuşcan.

Domnul Gheorghe-Daniel Georgescu:

Declaraţie politică intitulată "Drepturile persoanelor cu handicap, în pericol! Activitatea primăriilor, blocată!".

Stimaţi colegi,

Ştim, cu toţii, că traversăm o perioadă economică dificilă, începând de la ministere şi până la cea mai mică primărie de comună.

Trag un semnal de alarmă privind situaţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în paralel cu blocarea activităţii unităţilor administrativ-teritoriale la nivel naţional.

Unităţile administrativ-teritoriale sunt în blocaj financiar. În acest moment se pune o presiune fantastică pe primăriile din toată ţara, la nivel naţional, pentru plata salariilor asistenţilor personali, cât şi a beneficiilor acestora, drepturi pe care le au persoanele cu dizabilităţi.

Bugetele administraţiilor locale sunt, în acest moment, insuficiente pentru a asigura activităţile curente, cofinanţările asumate diverselor proiecte sau noile finanţări ale proiectelor ulterioare.

Salariile asistenţilor personali sunt plătite, conform legii, de către UAT-uri, cel mult 90% din bani fiind decontaţi de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Restul de 10% din salariul asistenţilor personali este asigurat din bugetul propriu al primăriilor.

Tot primăriile au obligaţia să adopte bugete anuale, în aşa fel încât să includă sporurile aferente asistenţilor personali, în speţă acordarea/plata integrală a tichetelor de vacanţă, precum şi indemnizaţia suplimentară, plătită direct persoanelor cu dizabilităţi, în luna în care asistentul personal este în concediu.

Nici mecanismul de decontare nu funcţionează corespunzător. Sumele primite de primării sunt aceleaşi ca la finalul anului precedent, fără a se lua în calcul schimbările care intervin pe parcursul unui an. Până la reglarea acestor decalaje între instituţiile statului salariul trebuie plătit, obligaţia revenind exclusiv UAT-urilor, de multe ori fiind întârzieri şi de câteva luni.

La toate acestea se adaugă cazurile în care tot UAT-urile sunt obligate să pună în practică, din fondurile proprii, deciziile judecătoreşti, unde legiuitorul nu lasă la aprecierea primăriei aplicarea drepturilor care privesc încadrarea într-o grupă superioară de handicap, cu toate că acestea nu sunt responsabile pentru emiterea, în mod eronat, a gradului de handicap, iar instanţele stabilesc, de cele mai multe ori, ca plăţile să se facă retroactiv.

Ce soluţie există?

Pentru a degreva primăriile de aceste obligaţii financiare se poate reveni la cadrul legal existent până la 1 ianuarie 2018, atunci când drepturile persoanelor cu dizabilităţi erau achitate integral de către Ministerul Muncii, fără ca primăriile să fie încărcate cu aceste plăţi. Este o variantă de lucru şi consider că, prin această modificare de legislaţie, şi presiunea financiară pusă pe unităţile administrativ-teritoriale, la nivel naţional, s-ar diminua corespunzător, în paralel cu fluidizarea activităţii curente a primăriilor şi asigurarea obligaţiilor legale ale persoanelor care beneficiază de asistenţi personali.

Vă mulţumesc.

Daniel-Gheorghe Georgescu.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Voicu Vuşcan, deputat al PSD.

Domnul Voicu Vuşcan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Moţiunea de cenzură este unul dintre instrumentele parlamentare democratice şi trebuie, în acest sens, respectată. Mai departe de exerciţiul democratic, este clar că moţiunea de cenzură depusă de cei de la AUR nu e una îndreptată împotriva Guvernului, ci îndreptată împotriva stabilităţii României.

Ea nu va aduna voturile necesare, aşa cum nu îndeplineşte nici condiţiile raţionale, motivate, pentru ca un guvern să cadă.

Nu are nimeni pretenţia că actualul ori fostul Guvern au fost perfecte. Realizările obţinute, însă, sunt o dovadă că ele au fost funcţionale, că au acţionat în interesul cetăţenilor şi că au obţinut rezultate pentru cetăţeni.

Asumat de PSD, într-un moment de criză socială şi economică, pe fondul pandemiei, Guvernul României a reuşit câteva performanţe care au ajutat fiecare român în parte.

Preţurile la energie electrică şi gaze au fost plafonate - măsură care vine şi astăzi în sprijinul oamenilor, în special al celor cu venituri mici.

PNRR a fost corectat şi a fost eliminat plafonul de 9,4% din PIB, astfel încât pensiile românilor au putut fi mărite.

România a aderat la spaţiul Schengen şi vizele pentru Statele Unite au fost eliminate.

Marile proiecte de infrastructură au fost accelerate şi, în guvernarea PSD-PNL, au fost daţi în folosinţă mai mulţi kilometri de autostradă sau drum expres decât în mandatul oricărui alt Guvern. În prezent se lucrează intens pe o sumedenie de şantiere şi se construiesc autostrăzi, drumuri de mare viteză. La fel se întâmplă şi cu lucrările din infrastructura de cale ferată, unde se lucrează pe sute şi sute de kilometri.

Producţia industrială s-a dezvoltat, investiţiile au continuat, astfel încât, astăzi, PIB-ul României depăşeşte PIB-ul altor ţări, precum Polonia, Grecia, Ungaria sau Croaţia.

România, în ciuda situaţiei geopolitice, în ciuda multor provocări interne şi externe, s-a dezvoltat şi va continua să se dezvolte, cu un Guvern asumat şi responsabil.

România nu va cădea pradă extremismului şi îşi va continua drumul european şi democratic.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Lucian-Gabriel Bogdănel, Grupul parlamentar al PSD.

Deci, domnul deputat Lăpuşan, în următorul, dacă ajungem.

Mulţumesc.

Domnul Lucian-Gabriel Bogdănel:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Studiul temeinic al istoriei, un imperativ al planurilor-cadru de liceu, nu un capriciu!".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Lansarea în dezbatere publică a planurilor-cadru de liceu a fost însoţită de numeroase critici, în bună măsură îndreptăţite. Ele au vizat, în principal, locul marginal pe care autorii planurilor îl rezervă Istoriei pentru clasele a XI-a şi a XII-a, altele decât cele circumscrise profilului umanist.

Pretextul urgenţei şi pripa au însoţit - în ultimii ani - fiecare tentativă reformistă în domeniul educaţiei, dar mai mereu am sfârşit prin a consemna în dreptul aşa-ziselor "reforme" doar improvizaţii, încropeli cu iz de experiment eşuat şi sentimentul acut de lucru făcut de dragul de a fi făcut.

Iar cel mai strălucit exemplu rămâne "România Educată", o fantasmă reformistă ale cărei dezbateri au consumat ultimii 10 ani din viaţa noastră publică, doar pentru a descoperi în final că singura certitudine lăsată în urmă de această iniţiativă - născută talent şi moartă speranţă - este rata analfabetismului funcţional ce bate spre 50%.

Mă întreb, totuşi, dacă aprobarea planurilor-cadru nu a fost atât de "urgentă" în ultimii 4 ani, care ar fi justificarea precipitării ce-l mână în luptă pe actualul ministru, Daniel David?

Domnule ministru, nu studiul istoriei la liceu produce dacopaţi sau analfabeţi funcţional, cum aţi afirmat de mai multe ori, inclusiv în emisiuni de televiziune, ci văditele carenţe în materie de cunoaştere a istoriei, amplificate tocmai de marginalizarea premeditată a acestei discipline fundamentale care, prin noile planuri-cadru, este ireversibil exilată în irelevanţă.

Am surprins inclusiv o contradicţie internă ce subminează şubredul eşafodaj argumentativ al ministrului David - pe de o parte, domnia-sa pledează pentru combaterea pseudoştiinţei şi cultivarea unei cunoaşteri ştiinţifice ca fundament al gândirii critice, indispensabile pentru formarea tinerilor de azi şi de mâine; pe de altă parte, la iniţiativa sa, ministerul propune radierea din planurile-cadru tocmai a disciplinei care poate să-i ajute pe elevi şi tineri să cunoască istoria şi realităţile ei factuale şi, astfel înarmaţi, să-i demaşte pe falşii profeţi sau şarlatanii mesianici ai zilelor noastre.

Nevoia de specializare a elevilor, altminteri esenţială pentru viitoarele lor cariere, nu poate echivala cu excluderea istoriei din trunchiul comun de studiu pentru clasele terminale de liceu. Şi nici nu reprezintă un obstacol în calea specializării elevilor, în acord cu conţinutul specific al disciplinelor de bază aferente profilului pe care aceştia îl urmează.

Riscăm ca locul Istoriei - disciplină formativă primordială în devenirea viitorilor cetăţeni români - să fie ocupat de pseudoistorici de TikTok sau Facebook şi de armatele lor de adepţi zeloşi, care vor falsifica şi mistifica în continuare istoria naţională, diseminând eternele basme despre tunelurile energetice din Bucegi sau laserul lui Ceauşescu care topea tancuri, despre dacii care se hrăneau cu aerul munţilor şi fructele pădurilor sau legionarii interbelici care au fost, de fapt, sfinţi, deşi au recurs în permanenţă la violenţă fizică şi asasinat.

Este imperios necesar, domnule ministru, ca la finalul consultărilor publice, planurile-cadru să fie substanţial amendate prin încorporarea observaţiilor şi recomandărilor transmise ministerului de cele mai prestigioase catedre universitare de Istorie din ţară; în caz contrar...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Lucian-Gabriel Bogdănel:

...mi-e teamă că, prin aceste planuri, ministerul oferă, cu bună ştiinţă, muniţie populiştilor radicali, în lupta lor oarbă împotriva valorilor şi instituţiilor democratice din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Laura Gherasim.

Se pregăteşte doamna Cristina-Emanuela Dascălu, dacă este.

Doamna Laura Gherasim:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţie politică adresată Parlamentului României.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Statul român i-a abandonat încă o dată pe fermierii români.

Două milioane de hectare de culturi din România au fost distruse în 2024 din cauza secetei. Astăzi, în 2025, fermierii români sunt forţaţi să cumpere îngrăşăminte la preţuri inaccesibile, ceea ce va duce la producţii slabe, falimente în lanţ şi creşteri de preţuri la alimente.

Astăzi mă adresez dumneavoastră cu o problemă care afectează direct fermierii şi pe cei care muncesc pământurile României - preţurile exorbitante impuse de importatorii care controlează piaţa într-un regim de monopol.

România, o ţară cu tradiţie agricolă, este astăzi dependentă de importuri la preţuri speculative. În timp ce combinatele noastre de producţie a îngrăşămintelor sunt fie închise, fie ţinute în stare de funcţionare precară de către interese private străine, fermierii români cumpără îngrăşăminte chimice la preţuri duble faţă de acum 4 ani, pentru că depindem aproape în totalitate de importuri din Maroc, Rusia, Serbia şi alte state.

Lipsa îngrăşămintelor chimice produse în România ne obligă să renunţăm la suveranitatea agricolă şi economică.

Cine câştigă din această situaţie? Marile corporaţii care controlează importurile, pentru că impun aceste preţuri de monopol. Intermediarii cumpără la preţuri cu mult mai mici din afară şi revând fermierilor la preţuri exagerate.

Ce face Guvernul României? În loc să protejeze producătorii români, îi lasă la mâna speculanţilor.

Da, avem cele mai mari preţuri la îngrăşăminte, pentru că guvernele trădătoare au permis privatizarea şi închiderea fabricilor româneşti, lăsând piaţa pe mâna cartelurilor străine.

Solicit redeschiderea şi modernizarea combinatelor de îngrăşăminte din România printr-un program naţional de reindustrializare.

Ni se spune că preţurile ridicate ale îngrăşămintelor sunt cauzate de scumpirea gazului natural. Fals! România este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Europa, cu rezerve uriaşe în Marea Neagră.

Avem gazele necesare, doar trebuie să existe susţinere pentru fermieri.

Producţia internă de îngrăşăminte trebuie subvenţionată pentru a reduce dependenţa de importuri şi a-i sprijini pe fermierii români.

Pentru că statul român refuză să intervină pentru a reglementa piaţa şi a sprijini producţia internă, solicit stabilirea unui preţ maximal la îngrăşămintele chimice, astfel încât fermierii noştri să nu mai fie jefuiţi. Solicit alocarea de gaz metan la preţ preferenţial strict pentru uz intern, naţional, cu condiţii stricte pentru industria de îngrăşăminte.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Laura Gherasim:

Noi, parlamentarii, avem obligaţia să cunoaştem toate problemele fermierilor români, trebuie să înţelegem mecanismele care le sprijină activitatea şi să transformăm România dintr-o ţară dependentă de importuri, unde fermierii muncesc în pierdere, într-o ţară capabilă...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să încheiaţi.

Doamna Laura Gherasim:

...să ne asigure hrana.

Sunt deputat Laura Gherasim.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu doamna Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR.

Vă rog.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Trei ani de război în Ucraina - România între suveranitate şi pericolele unui conflict extins".

Stimaţi colegi,

Astăzi, la trei ani de la declanşarea conflictului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, România trebuie să îşi reafirme angajamentul pentru pace, stabilitate şi respectarea interesului naţional. De la începutul acestui război, milioane de ucraineni au trecut graniţele României, iar ţara noastră a fost implicată în numeroase iniţiative de sprijin, de la ajutor umanitar la facilitarea tranzitului cerealelor. Cu toate acestea, este momentul să privim dincolo de discursurile propagandistice şi să punem în centrul atenţiei suveranitatea şi securitatea românilor. (Vociferări.)

Dacă sunteţi de acord, dragii mei colegi. (Vociferări.)

România nu trebuie să fie împinsă într-un conflict care nu este al nostru! (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să asiguraţi liniştea în sală.

Domnilor deputaţi!

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnilor deputaţi, vă rog să asiguraţi liniştea în sală.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

România nu trebuie să fie împinsă într-un conflict care nu este al nostru. Statul român are datoria să îşi protejeze propriul popor, să îşi apere frontierele şi să nu devină teren de escaladare a războiului. În ultimii ani am trimis resurse, am făcut sacrificii economice şi am acceptat riscuri de securitate, dar cine garantează siguranţa şi bunăstarea românilor?

În acest context, Partidul AUR susţine o politică externă echilibrată, bazată pe neutralitate activă şi apărarea suveranităţii naţionale. România trebuie să îşi întărească capacitatea defensivă, să îşi protejeze graniţele şi să nu fie o simplă piesă pe tabla de şah a marilor puteri. O politică de independenţă naţională este singura garanţie reală că România nu va plăti preţul acestui conflict.

În încheiere, facem apel la Guvernul României să îşi asume cu responsabilitate rolul de garant al păcii şi stabilităţii, să nu implice România în acţiuni care pot periclita securitatea cetăţenilor noştri şi să pună întotdeauna interesul naţional mai presus de orice alianţă sau influenţă externă.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Iaşi, Cristina-Emanuela Dascălu.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc, dragi colegi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Tot din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Gabriel-Florinel Florea.

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Realitatea cruntă a judeţului Teleorman".

Stimaţi colegi,

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a atrage atenţia asupra unei realităţi dureroase şi aproape imposibil de ignorat - judeţul Teleorman, judeţul meu, judeţul nostru, este în continuare prins în capcana depopulării şi a sărăciei, iar cei care ar fi trebuit să ne ridice au ales să ne lase în colaps.

Este o realitate pe care o cunoaşte fiecare cetăţean din acest judeţ, dar şi întreaga naţiune ar trebui să o ştie - statisticile nu mint. În Teleorman, numărul locuitorilor scade rapid, iar cei care rămân se confruntă zilnic cu lipsa locurilor de muncă, cu infrastructura dezastruoasă şi cu un sistem de sănătate care este pe cale să cedeze.

Depopularea judeţului nu este doar un fenomen statistic, este o dramă umană. Teleormanul a ajuns un judeţ în care tinerii sunt obligaţi să plece pentru a-şi construi un viitor, pentru că aici nu au nicio şansă. Între timp, cei care rămân, din păcate, nu au nicio speranţă că vor putea ieşi din acest cerc vicios. Şi cine este responsabil pentru această situaţie? Partidul Social Democrat este responsabil. Partidul care a condus acest judeţ ani la rând, care a avut la dispoziţie fonduri europene, care a avut majoritate în fiecare instituţie relevantă şi care, în loc să construiască pentru oameni, a ales să construiască doar pentru propria sa putere.

Fondurile europene au fost un miraj pentru judeţul Teleorman.

Ar fi trebuit să fie motorul dezvoltării, dar, în realitate, au fost folosite doar pentru a întări un sistem corupt, un sistem care a ignorat complet nevoile cetăţenilor. Ce am obţinut cu acele fonduri? Drumuri nepavate, spitale pline de crăpături, şcoli care nu sunt nici pe departe la standardele europene. Unde sunt acele investiţii promise? Unde sunt acei bani care ar fi trebuit să creeze locuri de muncă, să aducă dezvoltare, să îmbunătăţească viaţa oamenilor din Teleorman? Totul a fost doar un spectacol. O farsă.

PSD a transformat Teleormanul într-o simulare a prosperităţii.

Iar astăzi, stimaţi colegi, trebuie să recunoaştem un adevăr simplu şi dureros - PSD este vinovat pentru că a transformat Teleormanul într-un judeţ subdezvoltat, uitat şi abandonat. Şi nu mai putem continua aşa. Nu mai putem accepta ca, în numele unor jocuri politice, acest judeţ să rămână captiv într-o stare de decădere continuă.

Este momentul pentru schimbare.

Teleormanul nu mai trebuie să fie o "colonie politică" pentru cei care vor să îşi păstreze locurile călduţe în instituţiile statului. Teleormanul trebuie să fie un judeţ care oferă şanse, locuri de muncă, educaţie de calitate, acces la servicii medicale decente. Este momentul să aducem acele fonduri europene, dar de data aceasta să le folosim...

Imediat, doamnă preşedinte.

...pentru oameni, nu pentru a întări un sistem care doar să ne submineze şansele de dezvoltare.

Noi, Partidul AUR, nu facem parte din generaţia celor care pleacă privirea! Noi suntem cei care vom ridica judeţul Teleorman, şi nu numai. Noi suntem cei care vor face dreptate pentru oamenii acestui judeţ.

A venit vremea ca Teleormanul să nu mai fie un judeţ de mâna a treia.

Vă mulţumesc.

Gabriel Florea, deputat de Teleorman. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Adrian Cozma.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Populiştii şi extremiştii din România, care încearcă să îndepărteze România de la drumul său european şi euroatlantic, de la valorile democratice europene şi de la economia liberă, nu au avut niciodată curajul să spună că aproape toate marile lucrări de infrastructură - autostrăzi, căi ferate, drumuri expres şi naţionale, centuri ocolitoare, reabilitări de clădiri, şcoli şi spitale -, care s-au realizat în ultimii 20 de ani în ţara noastră, şi alte câteva mii de şantiere care sunt în curs de realizare se bazează pe fondurile europene nerambursabile. Fără apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi NATO cred că ştim cu toţii unde ne-am fi aflat - într-un pol extrem al sărăciei şi subdezvoltării, precum şi într-o izolare internaţională fără precedent.

Stimaţi colegi,

Vă rog să nu uităm că Partidul Naţional Liberal este acela care, atunci când a venit la guvernare, a deblocat toate proiectele majore de infrastructură şi a dat un nou suflu economiei. Nu aş vrea să supăr pe nimeni, dar mare parte dintre panglicile care s-au tăiat în ultimii ani şi se vor mai tăia în următorii ani sunt rodul proiectelor de infrastructură demarate de Partidul Naţional Liberal. De asemenea, PNL a reuşit şi o premieră istorică, finalizând ultimul exerciţiu financiar european, 2014 - 2020, cu o absorbţie a fondurilor europene de peste 98%, bani care au schimbat la faţă soarta ţării noastre. Mai mult decât atât, PNL a reuşit să obţină finanţări istorice pentru infrastructură prin PNRR, dar şi prin fondurile structurale şi de coeziune care sunt abia la începutul utilizării.

Nu cred că în istoria statului român am avut vreodată oportunităţi financiare atât de mari pentru a ajunge din urmă state puternice din Europa. Aflăm tot mai frecvent că România a depăşit Ungaria, Polonia, Portugalia sau alte state din Uniune la anumiţi indicatori - PIB/locuitor, salariu mediu şi aşa mai departe. Acest lucru este rezultatul modelului sănătos de guvernare "marca PNL", bazat pe investiţii publice puternice şi pe sprijinirea mediului de afaceri şi a investiţiilor private. Este, aşadar, un model de succes care trebuie continuat şi de actualul Guvern, mai ales în actualul context internaţional, puternic marcat de incertitudini economice.

Vă rog să nu uitaţi că tot PNL este partidul care şi-a pus mandatul pe masă pentru cel mai mare program de investiţii de după Revoluţie, Programul "Anghel Saligny", prin care se finanţează astăzi, cu peste 65,5 miliarde de lei, peste 2.600 de proiecte utile pentru românii din comunităţile locale, în special din comunele şi oraşele mai mici. Dacă astăzi, în România, oamenii trăiesc mult mai bine decât în urmă cu 18 ani, atunci când am aderat la Uniunea Europeană, este pentru că PNL a introdus cota unică de impozitare şi a susţinut un model economic bazat pe investiţii publice şi pe susţinerea celor aproape 1,2 milioane de firme româneşti care susţin economia naţională.

Vă mulţumesc.

Deputat Adrian Cozma, Circumscripţia nr. 32 Satu Mare.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR, domnul Ştefan Tanasă.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezint declaraţia politică având ca temă "România se apără, nu se predă!".

Pornind de la contextul geopolitic complicat, marcat de incertitudine şi provocări continue, afirm cu tărie în faţa dumneavoastră un principiu fundamental - România se apără, nu se predă! Securitatea naţională nu este un moft şi nici un subiect de negociere politică. Este o datorie fundamentală faţă de toţi cetăţenii României.

În timp ce România şi partenerii săi strategici din Uniunea Europeană şi NATO depun eforturi pentru consolidarea apărării colective, partidele izolaţioniste, precum AUR, SOS şi POT, aleg calea ignoranţei absolute şi a compromisului periculos, în detrimentul românilor. Refuzul acestora de a susţine măsuri esenţiale pentru securitatea naţională echivalează cu o capitulare voluntară în faţa ameninţărilor externe. Votul dat de aceştia împotriva legilor care ar permite apărarea împotriva atacurilor cu drone arată un dispreţ profund faţă de viaţa şi securitatea fiecărui român în parte.

Aceşti politicieni extremişti, care pretind că luptă pentru suveranitate, nu fac decât să plece capul şi să creeze o vulnerabilitate naţională, trădând interesele ţării sub masca unui naţionalism de faţadă. Pentru asemenea atitudini, mesajul meu este clar - România are nevoie de lideri care să acţioneze, nu de politicieni de carton ascunşi în spatele populismului ieftin.

Parlamentarii AUR, SOS şi POT trebuie să înţeleagă un lucru - România se apără, nu se predă!

Acum avem nevoie de claritate, de forţă şi de o direcţie fermă. România trebuie să rămână puternică, protejată şi pregătită pentru a-şi menţine valorile democratice. Aceasta nu este şi nu poate fi doar o opţiune, ci o datorie faţă de idealurile pentru care românii au luptat în 1989.

Repet, România se apără, nu se predă!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi suntem într-un moment de cumpănă în istoria României, a Europei şi a lumii, un moment care ne obligă să reflectăm profund asupra valorilor noastre fundamentale.

Se rescriu regulile de drept internaţional, în timp ce suntem martorii unei ascensiuni alarmante a naţionalismului extremist, o mişcare care ameninţă să submineze democraţia, pluralismul în statele Europei şi unitatea europeană!

Este de maximă importanţă să înţelegem de ce spunem că sunt partide şi politicieni care se aliniază cu ideologia fascistă. Nu sunt doar elemente de retorică, sunt lucruri concrete:

Grupările politice despre care vorbesc promovează cultul personalităţii şi retorica autoritară, glorificând figuri de lideri autoritari şi providenţiali din trecut, precum Zelea Codreanu, Antonescu, Ceauşescu, sau de astăzi - Putin, Trump, lideri care susţin că ştiu ei ce e mai bine în interesul naţiunii.

Aceste partide şi aceşti lideri vorbesc în numele "poporului", deşi nu au nici măcar majoritatea voturilor acelei părţi din popor care a venit la vot.

Aceleaşi grupări susţin că adevăraţii români sunt cei care respectă viziunea lor despre naţionalism. Doar ei sunt patrioţi, doar ei au carnet de român. Creează o diviziune artificială între "noi" şi "ei", cei care nu se aliniază cu ideologia lor nu sunt români adevăraţi, chipurile. Această excluziune este tipică regimurilor fasciste, care promovează idei de superioritate rasială şi naţională.

Cum o fac? Prin glorificarea unui trecut mitizat. Protocronismul şi viziunea mistico-naţionalistă asupra dacilor sunt folosite pentru a construi o naraţiune falsă despre puritatea, superioritatea şi excepţionalitatea românească. Această glorificare a unui trecut mitizat este folosită în mod perfid pentru legitimarea unui discurs extremist care respinge modernitatea şi diversitatea.

Tot ei sunt cei care incită la ură, violenţă verbală, şi nu numai.

Asistăm la o creştere a violenţei verbale şi a agresivităţii, atât în mediul online - celebrele liste cu "duşmani ai poporului", cu "sorosişti", incitarea la violenţe, crime şi incendieri -, cât şi pe stradă -agresiuni asupra jurnaliştilor, persoane cu arme albe asupra lor la proteste. Apropierea de indivizi precum Horaţiu Potra, care coordonează grupuri de mercenari, sau Eugen Sechila, care promovează tabere de pregătire paramilitară, în timp ce face propagandă fascistă, este un indiciu puternic că există o intenţie de a mobiliza forţe pentru a susţine o agendă radicală. Toate acestea evocă amintiri teribile din trecutul nostru, pe care nu vrem să le mai retrăim.

De ce trebuie să acţionăm?

Pentru că naţionalismul extremist nu este doar o problemă ideologică, este o ameninţare reală pentru securitatea naţională şi bunăstarea comunităţii noastre. Discursul de ură, xenofobia şi extremismul violent nu pot fi acceptate în societatea noastră.

Toţi cei care respectăm valorile democratice trebuie, în primul rând, să arătăm cetăţenilor hidoşenia mişcărilor extremiste, să le condamnăm şi să ne unim împotriva acestor tendinţe; să promovăm valorile democratice, respectul pentru drepturile omului şi pluralismul.

Trebuie să luăm atitudine, să combatem dezinformarea şi să ne asigurăm că vocea raţiunii şi a bunului-simţ vor prevala.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vom închide şedinţa pentru declaraţiile politice, nu înainte, însă, de a citi următorii deputaţi şi doamne deputat care vor depune declaraţiile în scris:

De la Grupul PSD - domnul Remus-Gabriel Lăpuşan, Ion-Alin Tomoescu, Viorica Sandu, Ştefan Ţintă, Virgil Alin Chirilă, Nicolae-Adrian Bara, Ilie Toma, Petru-Bogdan Cojocaru, Mirela-Florenţa Matichescu;

De la Grupul parlamentar AUR - domnul deputat Petru-Gabriel Negrea, Dumitru Tilea, Fabian-Cristian Radu, Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Daniel-Răzvan Biro, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Ciprian-Constantin Paraschiv, Daniel-Cătălin Ciornei, Ionelia-Florenţa Priescu;

De la Grupul parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Dumitru Ţiplea;

De la Grupul parlamentar al USR - Ştefan-Iulian Lőrincz, Brian Cristian, Alexandru-Paul Dimitriu, Corina Atanasiu, Ciprian-Doru Rigman, Marius-Felix Bulearcă;

De la Grupul parlamentar al SOS - Rodica Plopeanu, Ana-Marcela Baş, Elena-Laura Toader, Simona-Elena Macovei Ilie, Dumitru Coarnă, Vasile Nagy, Andrei-Cosmin Guşă;

De la Grupul parlamentar al minorităţilor - domnul Varol Amet;

Şi de la neafiliaţi - Ecaterina-Mariana Szőke şi domnul deputat Ştefan-Alexandru Băişanu.

Declar închisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice.

(După pauză)

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să putem începe şedinţa.

Bună dimineaţa din nou!

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 161.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 - sesiunea de vot final; iar la încheierea acesteia - cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Rog liderii de grup, dacă au observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnul Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să mutăm PL-x 503/2024 - Proiectul de Lege pentru modificarea art. 193 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; se află pe poziţia 21 şi vă rog să fiţi de acord să-l mutăm pe poziţia 11.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu avem acord?

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Ba da; eu sunt de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

SOS...

POT?

De acord.

AUR?

De acord.

PSD, de acord.

USR?

PNL?

UDMR?

OK.

Aşadar, PL-x... (Vociferări.)

Minorităţi?

În regulă.

PL-x 503/2024 va fi pe poziţia 11, de pe poziţia 21.

Domnule Enache, vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Avem şi noi o propunere pentru ordinea de zi - PL-x 780/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 245/2020 privind efectuarea unui test de proporţionalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii), aflat acum la punctul 15, vă rog să fiţi de acord cu mutarea pe poziţia 21.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înţeleg că nu există acord.

Aşadar, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PL-x 780/2022, de pe poziţia 15 a ordinii de zi, să fie mutat pe poziţia 21.

Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, 29 contra.

Aşadar, va figura pe poziţia 21, PL-x-ul 780/2022.

Nu mai sunt intervenţii asupra ordinii de zi şi nici propuneri; intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2024 privind desemnarea entităţii centrale de stocare din România şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul rezervelor de stat; PL-x 314/2024.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun suplimentar, iar la final să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnule Toma, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2024 privind desemnarea entităţii centrale de stocare din România şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul rezervelor de stat

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2024 privind desemnarea entităţii centrale de stocare din România şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul rezervelor de stat, transmis cu adresa PL-x 314/2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2024 privind desemnarea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi coordonarea Secretariatului General al Guvernului, ca entitate centrală de stocare din România, exercitând competenţele aferente acestei calităţi, în numele statului român, la nivelul aparatului propriu, împreună cu unităţile teritoriale cu profil şi/sau cu activităţi în domeniul petrolier aflate în subordine. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRSPS, în calitate de entitate centrală de stocare din România, se asigură integral din bugetul de stat. Totodată, începând cu data de 1 ianuarie 2025, preşedintele ANRSPS va avea calitatea de ordonator principal de credite.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au întocmit un raport comun de adoptare cu amendamente admise, prezentate în anexa raportului comun.

Comisia pentru industrii şi servicii a reexaminat proiectul de lege şi a hotărât, cu majoritate de voturi, să dea un raport preliminar suplimentar de adoptare, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse.

În urma reexaminării, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2024, în forma adoptată de Senat, cu amendamentele respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propun un timp de dezbatere de două minute. (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

E mult! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru aprobarea timpilor de dezbatere.

Vot, vă rog.

Vă reamintesc, stimate lider de grup, nenominalizat, că timpii de dezbatere se referă la amendamente.

187 de voturi pentru, 25 contra.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Intervenţii din partea grupurilor.

Doamna Vârgă Mariana.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul SOS România va vota împotriva acestui proiect de lege, pentru două considerente esenţiale.

Contrar expunerii de motive, există legislaţie, există reglementare. În prezent, avem Legea nr. 85/2018 şi Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, din care rezultă extrem de clar că autoritatea/entitatea centrală de stocare pentru stocuri de urgenţă aparţine Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat - din subordinea, acum, a Ministerului Afacerilor Interne.

În expunerea de motive se precizează că nu există reglementare şi că nu este clară reglementarea.

Reglementarea este foarte clară şi este evident că desemnarea acestei entităţi este făcută prin lege.

Al doilea considerent - care credem noi că este şi miza acestui proiect de lege - este de fapt trecerea acestei entităţi în subordinea Secretariatului General al Guvernului, cu scopul clar determinat, de suplimentare a schemei de personal cu încă 9 posturi, pentru - spune în expunerea de motive - "mobilitatea operativă a personalului".

Întrebarea noastră este, stimaţi colegi - în condiţiile ordonanţei de austeritate, pe care aţi numit-o cu toţii "Ordonanţa-trenuleţ", în care sunt îngheţate pensii şi salarii, suspendate angajări la stat, cum venim acum să suplimentăm schema de personal cu 9 posturi la această entitate?

Mi se pare că aceste derogări au devenit o regulă.

Partidul SOS România nu mai acceptă derogări de la regula generală, de la lege. O lege se abrogă, se completează sau, ca act normativ, îşi încetează efectele.

Unde este derogarea? Este o încetare implicită.

Noi vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Velcescu, din partea Grupului AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur foarte mult să văd că există atenţie spre acest subiect.

Totuşi, vin cu un subiect adiacent, şi anume rezervele de stat pentru produsele agricole şi pentru alimente.

Vă atrag atenţia că suntem într-o situaţie ciudată din punct de vedere geopolitic şi că România are rezerve de stat, din punctul acesta de vedere, doar pentru 3 săptămâni, o lună, maximum.

În alte state europene media este de 2 ani.

Vă rog să luaţi în calcul acest aspect şi să ne pregătim să legiferăm creşterea capacităţii de rezilienţă a României din punct de vedere agricol.

Ştiu sigur că vă doriţi asta, ştiu sigur că ţineţi la fermierii români, ştiu sigur că vă doriţi ca România să joace un alt rol în partea asta de siguranţă alimentară din Europa.

Avem mult teren arabil, avem foarte multe depozite - din păcate, foarte multe dintre ele, la privat -, dar, cu toate acestea, depindem de burse, depindem de traderi, depindem de cu totul şi cu totul alte aspecte pe care noi nu le putem controla.

Vă rog să luaţi în calcul că ce vine peste noi din punct de vedere alimentar o să ne lovească mai mult decât războiul.

S-ar putea ca într-o zi toţi traderii să spună "nu". S-ar putea ca într-o zi toate lanţurile de aprovizionare să spună "nu". Şi atunci ce vom face? Vom spune că n-am avut reglementări, nu-i aşa?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Raportul conţine 3 amendamente respinse. Se susţin? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Prin urmare, şi cele două minute de dezbateri erau prea multe.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar; PL-x 474/2024.

Dau cuvântul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Constantin-Gabriel Bunduc (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de act normativ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă!

Rugăminte - pentru că suntem la început de mandat şi sunt colegi noi, să citiţi ce scrie sub microfon şi vă rog să procedaţi ca atare.

Domnul Constantin-Gabriel Bunduc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Gabriel Bunduc este numele meu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Prin proiectul de act normativ se propune modificarea a două ordonanţe ale Guvernului, în vederea actualizării dispoziţiilor legale referitoare la construirea, întreţinerea, repararea şi exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA, precum şi pentru clarificarea unor atribuţii ale Autorităţii pentru Reformă Feroviară.

Ordonanţa Guvernului nr. 60/2004 se modifică şi se completează, în sensul clarificării modului de executare a lucrărilor de întreţinere, reparaţie, construire, desfiinţare a liniilor ferate industriale, inclusiv în privinţa autorizării acestora, precum şi a modului de exploatare a acestora, fiind introdusă şi sintagma "persoane juridice care deţin autorizaţiile prevăzute de lege pentru activităţile de gestionare a infrastructurii ferate industriale", astfel eliminându-se confuziile cu noţiunile de "gestionar" şi "operator".

Totodată, actul normativ este pus în acord cu atribuţiile actuale ale Autorităţii Feroviare Române - AFER - şi Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR -, precum şi cu legislaţia europeană aplicabilă.

Prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură corelarea atribuţiilor acestei instituţii cu cele ale altor entităţi, precum "CFR" SA şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se introduc clarificări privind modul de utilizare a materialului rulant nou ce este achiziţionat de ARF.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect în forma aprobată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură, domnule Bode, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar, transmis, pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, cu adresa PL-x 474 din 23 septembrie 2024.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 septembrie 2024.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare - aşa cum a fost prezentat, în sinteză, aici, de către iniţiator - modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar, în vederea actualizării dispoziţiilor legale referitoare la construirea, întreţinerea, repararea şi exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA. De asemenea, se propune modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016.

Aşa cum ştiţi, Camera Deputaţilor, în această situaţie, este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Coarnă, vă rog.

Bănuiesc că pe subiect.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bineînţeles că pe subiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mă gândeam eu.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Pe mine m-a convins domnul care a citit raportul. L-a citit mai greu, dar l-a citit până la urmă.

Bună dimineaţa!

S-a şi trezit - că era pe bancheta din spate când şoferul a depăşit viteza legală.

Dar Grupul parlamentar SOS România o să voteze pentru adoptarea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Badea Nelu-Valentin.

Domnul Nelu-Valentin Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi avem în faţă un proiect de lege esenţial pentru viitorul infrastructurii feroviare din România - PL-x 474/2024.

Acest act normativ nu este doar o actualizare legislativă, ci un pas decisiv spre modernizarea, eficientizarea şi securizarea transportului feroviar din ţara noastră.

Totodată, dincolo de acest cadru legal, trebuie să mergem mai departe către lucrurile concrete.

De peste 30 de ani infrastructura feroviară a fost lăsată de izbelişte. În România sunt atât de multe cazuri în care au fost implicate trenuri - cele mai recente, zilele trecute -, care s-au transformat în tragedii. În loc să facă reparaţii la liniile de cale ferată, se limitează viteza la 10 km/h. Asta, în loc să se schimbe traversele sau să fie reparate toate stricăciunile.

Facem apel către toţi responsabilii din domeniul transporturilor - iniţiaţi de urgenţă o dezbatere pe tema infrastructurii feroviare!

Grupul AUR votează în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Stimaţi colegi,

N-aş fi intervenit dacă nu constatam că domnul coleg, aici, prezent, nu este prima dată când ia cuvântul la dezbateri generale pe proiecte de lege înscrise pe ordinea de zi, care, sigur, intervenţia domniei-sale, aproape de fiecare dată, n-are absolut nicio legătură cu conţinutul actului normativ.

De aceea, pentru fixare, aşa, ca la vechiul loc de muncă al dumneavoastră, vă spun câteva cuvinte.

Actul normativ este unul clarificator sub multe aspecte, în special în ceea ce priveşte modul de executare a lucrărilor de întreţinere, reparaţie, construire, desfiinţare a liniilor ferate industriale, inclusiv în privinţa autorizării acestora.

Aceste intervenţii legislative au ca principal scop uniformizarea standardelor şi asigurarea unui nivel unitar de siguranţă şi calitate în întreaga reţea feroviară.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În domeniul feroviar nevoia de investiţii este una imensă, de la investiţii în electrificare la achiziţia de material rulant, modernizări şi reabilitări, iar ritmul, din păcate, este unul mai lent, comparativ cu domeniul rutier.

Companiile din sectorul feroviar trebuie să-şi îmbunătăţească capacitatea de implementare a proiectelor, pentru a utiliza la maximum fondurile europene şi pentru a recupera decalajele existente.

În acest an şi până la sfârşitul anului 2026 trebuie să existe o concentrare asupra acestui sector care nu mai are timp de pierdut.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine acest proiect de act normativ, care este un pas important spre modernizarea infrastructurii feroviare din România, cu impact pozitiv pe creşterea siguranţei calităţii şi eficienţei transportului feroviar.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aşa cum a anunţat şi colegul meu, liderul de grup, noi susţinem, vom susţine acest proiect de act normativ, numai că venim în faţa dumneavoastră cu câteva observaţii asupra cărora vă rugăm să reflectaţi.

În primul rând, este vorba despre un proiect de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă.

Dragi colegi,

Potrivit art. 115 din Constituţie, ordonanţa de urgenţă se adoptă "în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată".

Din cele precizate de colegii... inclusiv din partea Partidului Naţional Liberal, am înţeles că obiectul principal de reglementare al acestui act normativ e modul de executare a lucrărilor, uniformizarea standardelor nu ştiu care.

Oare astea sunt situaţii extraordinare?

Deci rugăm Guvernul să respecte, că de-aia am modificat Constituţia în 2003, în ceea ce priveşte regimul ordonanţelor de urgenţă.

Şi, în al doilea rând, iar se înfiinţează o autoritate publică.

Pe de o parte, declarăm că sunt prea multe, că l-am întrecut pe Caragiale cu atâtea "comitete", "comiţii", agenţii, dăm afară oameni, că sunt prea mulţi, şi înfiinţăm alte autorităţi.

Sunt teme pentru reflecţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

O simplă precizare.

Stimată doamnă deputat, atât timp cât aţi afirmat de la microfon că veţi vota legea de aprobare, înseamnă că sunteţi de acord şi cu caracterul de urgenţă pe care îl presupune ordonanţa pe care o aprobăm.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2024 pentru modificarea art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 159/2024.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Domnul Constantin-Gabriel Bunduc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul proiect se creează cadrul general pentru preluarea cu titlu gratuit a studiilor de fezabilitate elaborate de autorităţile locale pentru implementarea ulterioară a proiectelor de infrastructură de interes naţional.

În acest sens, cheltuielile aferente unor astfel de documente tehnico-economice nu vor mai fi suportate de la bugetul de stat.

Astfel, se urmăreşte modificarea art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 83/2016, în sensul introducerii sintagmelor - "indiferent de sursa de finanţare", "drumurilor de interes local sau judeţean", "şi/sau a transferului cu titlu gratuit a celor deja realizate", pentru a reglementa în mod predictibil relaţia de parteneriat de dezvoltare a căilor de comunicaţie rutiere stabilite între autorităţile publice locale şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru transporturi, vă rog, raportul comun.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Suntem Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare este unul important şi prevede măsuri în domeniul transporturilor, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, prin introducerea sintagmelor "indiferent de sursa de finanţare", "drumurilor de interes local sau judeţean", fiind introdusă totodată posibilitatea preluării documentaţiilor tehnico-economice de la autorităţile locale cu titlu gratuit, acolo unde este cazul, şi utilizarea celor deja realizate, nefiind necesară realizarea unora noi, care ar necesita timp şi costuri suplimentare.

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii comisiilor sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate - Comisia pentru administraţie, în 9 aprilie 2024; Comisia pentru transporturi, în 23 aprilie 2024.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Matieş, vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Da, o să votăm acest proiect de lege pentru că transferul documentelor în formă gratuită este bine-venit.

Dar eu întreb altceva - când Guvernul Ciolacu va începe să facă plăţile, să dea drumul la cererile de plată?

Pentru că domnul Cseke Attila spunea că are o întârziere la plăţile către firmele româneşti care au făcut drumuri judeţene, care au făcut canalizări şi aşa mai departe, de aproape un an, de 4,1 miliarde de lei.

Păi, tot domnul Cseke Attila spunea că nu mai primeşte şi nu vrea să primească anul acesta cereri de plată, până nu le plăteşte pe celelalte.

Deci o să avem un lanţ al slăbiciunilor cumva, cu întârzieri de ani, pentru firmele româneşti.

Foarte bine, facem transferuri gratuite, dar haideţi să plătim firmele româneşti care au executat lucrările.

Şi spunea tot domnul Cseke Attila că sunt foarte multe investiţii finalizate, dar neplătite, dar o să plătească din ele 40%.

Nu, firmele româneşti, cele care au executat lucrări, au nevoie de toţi banii după ce s-a făcut recepţia.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Iar aţi venit cu temele nefăcute!

Nu vorbim de obiective aparţinând Ministerului Dezvoltării; vorbim aici, în acest proiect de act normativ, de obiective aparţinând Ministerului Transporturilor sau autorităţilor locale, în parteneriat cu Ministerul Transporturilor.

Domnul Cseke Attila este încă la Dezvoltare, nu este la Transporturi.

Stimaţi colegi,

Eficientizarea implementării proiectelor de infrastructură de transport nu se poate face decât printr-o strânsă colaborare între nivelul central de decizie şi cel local, prin parteneriate deschise care să accelereze proiectele de infrastructură de interes naţional.

Valorificarea documentaţiilor realizate la nivel local de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru obiective de investiţii precum variante ocolitoare ale localităţilor urbane sau conexiunea localităţilor, drumuri de interes local sau judeţean, autostrăzi, drumuri expres sau drumuri naţionale reprezintă măsuri de eficientizare, prin care economisim bani şi timp, în procesul de implementare a proiectelor. Este o formulă de succes validată de realitate.

Un exemplu îl reprezintă descentralizarea proiectelor de infrastructură.

Prin adoptarea Ordonanţei nr. 88/2020 şi a Ordonanţei nr. 101/2020, am descentralizat proiectele de infrastructură de transport şi am creat premisele şi baza legală ca acestea să fie implementate de către unităţile administrativ-teritoriale - vorbim de primării, Consilii Judeţene, ADI-uri sau de către alte structuri asociative, în parteneriat cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Vreau să ştiţi că, din anul 2020 şi până în prezent, aceste formate de colaborare au evoluat şi au căpătat relevanţă în rândul autorităţilor locale.

Astfel, din cele 110 protocoale încheiate, 20 de obiective sunt în stadii avansate de implementare, iar 7 obiective au fost finalizate.

Avem - şi cu asta închei - avem exemple numeroase de autorităţi care au aplicat acest model - în judeţele Arad, Bihor, Alba, Maramureş, Bistriţa-Năsăud...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

...Sălaj, Suceava -, autorităţi care merită felicitate pentru finalizarea acestor obiective de infrastructură rutieră.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Această realitate demonstrează că abordarea a fost una corectă şi constructivă.

Grupul parlamentar al PNL susţine acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Noi discutăm aceste modificări legislative bazându-ne pe faptul că avem o finanţare care va veni de la Bruxelles.

E, în acest moment, nu vreau să vă îngheţ visurile Guvernului, dar pot să vă spun că aceşti bani nu vor mai veni, pentru că Bruxelles-ul va schimba politica şi va trece toţi banii din PNRR pe care nu i-am luat încă - vor trece la înarmare.

Asta este ce se întâmplă în acest moment.

Aşa că, dumneavoastră, jucaţi-vă cu planurile astea, dar bani nu veţi avea. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Hagiu.

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu e despre nicio joacă; este despre ceea ce aveam nevoie în urmă cu zeci de ani, pentru ca, spre exemplu, centura Comarnic să aibă acum... să fie funcţională, să putem circula pe ea.

Este un proiect pe care îl aşteptăm de ani de zile. Şi nu este despre bani, despre finanţări, ci doar despre debirocratizarea documentelor ce ţin de realizarea proiectelor de infrastructură atunci când discutăm, aşa cum a spus şi colegul nostru, domnul Bode, de interacţiunea dintre autoritatea publică locală şi autoritatea centrală.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente şi nici alte intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2024 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România; PL-x 492/2024; procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul iniţiatorului, Guvernul României, vă rog.

Domnul Ciprian-Vasile Olinici (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Culte):

Ciprian Olinici, secretar de stat pentru culte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de act normativ se propune modificarea cadrului legislativ privind sprijinul pe care statul îl acordă cultelor religioase din România, Ordonanţa nr. 82/2001, necesar dotării obiectivelor reprezentative ale cultelor, prin introducerea posibilităţii justificării integrale a mijloacelor fixe pe un termen ce poate depăşi un an, dar nu mai târziu de 3 ani, de la data acordării sprijinului financiar.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru drepturile omului, raportul comun.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru drepturile omului, vă rog, raportul comun.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2024 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2024. Astfel, pentru sumele reprezentând plăţi în avans din sprijinul financiar acordat cultelor religioase recunoscute, în vederea achiziţionării de mijloace fixe necesare dotării obiectivelor reprezentative ale cultelor, unitatea de cult trebuie să facă dovada regularizării totale a avansului, după transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului achiziţionat, dar nu mai târziu de 3 ani de la data acordării sprijinului financiar.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest act normativ vine să îmbunătăţească cadrul legislativ, normativ, cu privire la desfăşurarea investiţiilor în domeniul cultelor şi investiţiile care privesc unităţile de cult din România. Este un fapt absolut firesc şi necesar, pe care noi, Partidul Naţional Liberal, îl salutăm şi îl susţinem.

De asemenea, ţin să amintesc un aspect - chiar ieri, pe 25 februarie, s-au împlinit 100 de ani de la promulgarea de către Regele Ferdinand al României a declarării Patriarhiei Române, un act istoric fundamental.

Pe timpul acela Guvernul României era condus de Ionel Brătianu, de la Partidul Naţional Liberal. Pentru că - trebuie să mai amintim un aspect - pentru noi, liberalii, întotdeauna susţinerea cultelor religioase şi susţinerea bisericii a reprezentat o prioritate, şi aşa a fost şi acum 100 de ani, când Partidul Naţional Liberal guverna România şi o făcea foarte bine, la fel se întâmplă şi în prezent.

Cultele religioase nu doar că sunt instituţii de utilitate publică, ci sunt de departe cele mai bune furnizoare de servicii sociale din România.

Cred că, spre exemplu, statul român are foarte multe lucruri de învăţat în materia furnizării serviciilor sociale şi a elementelor care ţin de domeniul social, filantropic, de asemenea, şi educaţional, cultural, de la toate cultele religioase din România.

Biserica, de asemenea, este pentru noi toţi, nu doar un reper identitar, este şi un simbol moral. Este mai mult decât o simplă instituţie naţională.

Şi cred că cu toţii avem datoria să înţelegem ceea ce reprezintă pentru noi toţi biserica, ceea ce reprezintă cultele religioase şi viaţa spirituală.

Şi de asta cred că este foarte important să avem responsabilitate în tot ceea ce priveşte raportarea noastră la cultele religioase, la instituţiile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...de cult şi la reperele fundamentale, spirituale, morale, culturale, pe care noi, naţiunea română, le avem.

Vă mulţumesc.

Partidul Naţional Liberal susţine cultele şi biserica.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alecu Robert, Grupul AUR.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Există teme, subiecte, proiecte de lege care necesită o înţelegere în ordinea superioară a lucrurilor şi reclamă consensul politic naţional. Printre acestea se numără - sprijinul pentru românii din vechile noastre judeţe de la răsărit de Prut, anexate de URSS, precum şi susţinerea românilor de pretutindeni.

De asemenea, sprijinirea bisericii, şcolii, armatei, familiei sunt priorităţi care vizează direct interesul naţional.

În astfel de cazuri, abordarea transpartinică este singura corectă.

Proiectul de lege pe care îl discutăm a fost aprobat de Senat în aproape unanimitate de voturi.

Menţionez că senatorii AUR au votat în favoarea acestei iniţiative, cunoscând faptul că Ordonanţa de urgenţă nr. 94/2024 a fost adoptată pentru eliminarea unor obstacole artificiale puse în calea construirii Catedralei Naţionale din Bucureşti, un obiectiv de importanţă majoră, nu doar pentru Biserica Română, ci pentru întreaga ţară, dragi colegi.

De aceea, considerăm necesară completarea art. 4 din Ordonanţa nr. 82/2001, cu un nou alineat, care să prevadă că obiectivele reprezentative ale cultelor religioase au caracter de unicitate la nivel de cult.

Această prevedere asigură continuitatea logică a cadrului legal, astfel încât organele abilitate să poată controla modul în care sunt respectate destinaţiile fondurilor alocate unor proiecte de importanţă deosebită; sprijinirea financiară, cu avizul obligatoriu al conducerii cultului.

Credinţa este unul din cei 4 piloni doctrinari ai Alianţei pentru Unirea Românilor şi de aceea vom vota pentru acest proiect de lege.

Şi vă recomand şi dumneavoastră să faceţi la fel.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2023 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energiei; PL-x 363/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru buget, raportul comun, pe care-l va citi domnul Toma.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2023 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv, ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră, în preţul energiei electrice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energiei

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 363/2023.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2023, în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Corendea Cosmin-Ioan, Grupul AUR.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ar trebui să începem să ne gândim mai bine, înainte să votăm aceste scheme de ajutor cu faţă umană, care forţează întreprinderile mici şi mijlocii să reducă emisiile de carbon cu 30% în 3 ani, ceea ce este o corvoadă. Acesta este doar un punct care se află în spatele acestor ajutoare.

În al doilea rând, aş vrea şi eu să întreb comisiile specializate: câte întreprinderi au beneficiat de Ordonanţa nr. 138/2022, în afară de cele de stat.

Deci, haideţi să gândim puţin ce înseamnă aceste scheme şi toate aceste imixtiuni ale Green Deal-ului asupra economiei româneşti.

Europa se mişcă, Germania o să anuleze Green Deal-ul, România votează, în continuare, pentru implementarea unor directive, fără să gândească.

Haideţi să gândim puţin ce înseamnă lucrurile acestea, după care să vă exprimaţi votul!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ştiţi cum este proiectul acesta? Ca atunci când un bătăuş îi rupe cuiva mâinile şi picioarele şi apoi îi pune un plasture. Exact aşa e proiectul acesta de lege.

Statul, de fapt, pune presiune extrem de mare asupra industriei româneşti şi apoi vine cu această mică schemă de ajutor de stat, chipurile, să-i mai dea o gură de oxigen. Dar ştiţi cu toţii că nu este aşa, pentru că industria românească a tot scăzut, ca procent în PIB, în ultimii 5 ani de zile, a ajuns la sub 20%, şi o duce din ce în ce mai greu.

Cert, sunt şi aceste politici europene, care pun presiune asupra industriei, acest preţ al poluării - certificatele de carbon -, pe care industria românească îl plăteşte. Dar, de cealaltă parte, haideţi să ne uităm la multitudinea de taxe pe care statul le-a pus asupra industriei, impredictibilitatea care este literă de lege, în România. Nu mai poate nimeni să-şi facă un plan de afaceri pe 2, 3, 5 ani. Şi, când vorbim de industrie, nu îl faci aşa, de la o lună la alta. Ştiţi foarte bine, e vorba de investiţii foarte, foarte mari. Şi aşa ajungem să exportăm materie primă şi produse intermediare, şi să importăm produse finite, ceea ce nu este corect.

Şi haideţi să luăm un exemplu - industria chimică şi petrochimică -, pentru că avem resurse de gaze naturale în această ţară.

Păi, ce ar trebui să se întâmple acolo? Nişte facilităţi fiscale.

Şi am depus, din 2019, un proiect de lege care să ofere facilităţi fiscale industriei chimice; nici măcar statul să nu dea bani, să lase această industrie să se dezvolte, taxând-o mai puţin, oferind nişte beneficii, dacă tot avem aceste resurse de gaze naturale care ne intră în economie.

Asta este, de fapt, soluţia, nu aceşti "plasturi" şi ajutoare, pe care îi tot daţi şi care n-au niciun efect! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Câciu Adrian.

Iar domnului Muncaciu îi reamintesc că suntem în procedură de urgenţă; un singur vorbitor. Şi din partea Grupului AUR a vorbit deja un coleg. (Vociferări.)

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Este evident, discutăm iar de un proiect pentru care Grupul PSD va vota pentru, un proiect care, de fapt, adaugă la schema iniţială de ajutor de stat, în urma deciziei Comisiei Europene.

Nu este o schemă nouă, aprobată de acest proiect, ci este ajustarea schemei deja implementată începând cu 2022, în baza clarificărilor, observaţiilor venite de la Comisia Europeană, prin decizia de aprobare a ajutorului de stat. Lucrurile sunt destul de simple.

Pe de altă parte, eu înţeleg că sunt foarte mulţi care încearcă să exploateze şi să spună: "Vai ce bine ar fi în România dacă preţurile la energie ar fi la liber!".

Oameni buni, în ultimii 4 ani, dacă noi, când am intrat la guvernare, nu luam acele măsuri pe care unii le critică, România nu mai avea economie, industria era distrusă, mii şi zeci de mii de antreprenori îşi închideau firmele!

Pentru cei care vor să afle, voi aduce facturile din ianuarie 2022, când eram ministru de finanţe, de la firmele româneşti; facturile la gaz, facturile la energie.

Guvernarea PSD-PNL, din acel timp, şi UDMR, ulterior doar PSD-PNL, actualmente PSD-PNL-UDMR, a ţinut, aşa cum a putut, în condiţii vitrege, din perspectiva preţurilor la energie şi - atenţie! - nu a produsului.

România are energie, Europa are energie!

Dar bătaia de joc în domeniul preţurilor la energie, cineva trebuia s-o oprească.

Am fost unii dintre cei care am făcut acest lucru. Şi vom continua să sprijinim economia românească, chiar dacă unii se vor supăra că intervenim în piaţă.

Nu există piaţă liberă! Toată piaţa este reglementată, începând cu 1929; pentru cei care vor să citească istoria economică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Pe timpul Grupului SOS vorbeşte domnul Muncaciu. (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Situaţia se prezintă în felul următor.

Întâi a fost vorba de 80 de miliarde, după aceea de 30 de miliarde, 15 şi acum 6 miliarde este tot ce am obţinut.

Dar, în PNRR-ul acesta, noi ne-am angajat să facem o grămadă de prostii împotriva industriei româneşti.

Una dintre ele au fost certificatele verzi. Să forţăm IMM-urile să reducă cu 30% producţia de dioxid de carbon.

De ce, băi, fraţilor?! De ce?!

Aveţi vreo dovadă ştiinţifică că dioxidul ăsta de carbon măreşte temperatura?!

N-aveţi nicio dovadă ştiinţifică!

De aceea, dacă continuăm să ne luăm după Comisia Europeană şi să adoptăm toate aberaţiile lor propagandistice, eu vă spun că o să ne terminăm complet industria.

Motiv pentru care, o să venim cu un proiect de lege, ca să ieşim din Pactul de la Paris. (Vociferări.)

Asta este!

Dacă Statele Unite, aliatul nostru, a ieşit, o să ieşim şi noi! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea art. 41 alin. (1¹) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii; PL-x 540/2023.

Iniţiatorul, Guvernul României.

Domnul Constantin-Gabriel Bunduc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul proiect de act normativ se urmăreşte extinderea domeniului de aplicabilitate în ceea ce priveşte competenţa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii de a elabora regulamentul de recepţie a lucrărilor executate şi pentru infrastructura de interes naţional din domeniul aerian şi domeniul naval.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Popa, nu mai coborâţi!

Veniţi, vă rog, la microfon, pentru propunerea dumneavoastră, şi continuăm.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să prelungim programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra PL-x 503/2024 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 193 alin. (5) din Legea nr .95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii) şi PL-x 644/2024 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991).

Mai sunt doar două proiecte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la dezbaterea PL-x 644/2024, inclusiv.

Vot, vă rog.

248 de voturi pentru, adică unanimitate.

Programul de lucru a fost prelungit.

Domnule Toma, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi, vă rog, raportul comun.

Domnul Ilie Toma:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea art. 41 alin. (1¹) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea art. 41 alin. (1¹) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, transmis cu adresa PL-x 540/2023.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 41 din Legea nr. 10/1995, în sensul includerii în acest articol şi a domeniului infrastructurii de interes naţional din domeniul aviaţiei, din domeniul naval şi din domeniul aferent infrastructurii de metrou gestionate de SC Metrorex SA.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură şi membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege şi, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea art. 41 alin. (1¹) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bode, dezbateri generale.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi vom da un vot extrem de important, pe un act normativ aşteptat de foarte mult timp, şi anume, vom da posibilitatea recepţiilor parţiale şi pentru lucrările de infrastructură aeriană, navală, la fel cum se întâmplă şi în situaţia lucrărilor de infrastructură rutieră şi feroviară.

Ştim cu toţii că proiectele de infrastructură sunt complexe şi se întind pe perioade lungi de timp, ca implementare, iar atunci când sunt finalizate chiar şi pe secţiuni sau loturi este de dorit să fie puse în funcţiune cât mai repede, bineînţeles în condiţii de siguranţă pentru trafic şi mai ales pentru pasageri.

De aceea, modalitatea de recepţie a lucrărilor trebuie să fie abordată unitar, pentru toate categoriile de lucrări, şi mai ales să se ţină cont de interesul general al celor care vor beneficia de pe urma investiţiilor respective, concret - comunitatea respectivă şi toţi cetăţenii.

Observate în practică toate aceste blocaje, ele pot fi corelate la nivel legislativ, ceea ce facem noi astăzi.

Trebuie să existe voinţă şi implicare la toate nivelurile de decizie, pentru că investiţiile în infrastructura de transport, de orice natură, sunt baza pentru creşterea economică a multor domenii de activitate.

Aşadar, fragmentarea legislativă şi modul complicat în care sunt tratate, sub multe aspecte, nu face bine niciunui domeniu, ci provoacă, mai degrabă, blocaje în implementare şi generează întârzieri.

Pentru toate acestea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de act normativ şi vă îndemn şi pe dumneavoastră să procedaţi la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 193 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 503/2024.

Comisia pentru sănătate şi familie.

Domnule Rogobete, vă rog.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 193 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 503/2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea articolului enunţat anterior, în sensul instituirii posibilităţii intervenţiei imediate a autorităţilor locale la finanţarea unor proiecte urgente, oportune, în beneficiul comunităţii locale şi a unităţilor sanitare.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 18 februarie 2025 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 193 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu amendamente admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă la nr. crt. 1 sau nr. crt. 2 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă susţine cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 644/2024.

Doreşte cineva să ia cuvântul, în calitate de iniţiator?

Numai puţin, că prima dată e iniţiatorul şi după aceea comisia!

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Conform legislaţiei în vigoare, amenajamentul pastoral trebuia aplicat încă din anul 2018. Dar pentru al şaptelea an consecutiv, şi în acest an termenul trebuie prorogat, noul termen-limită fiind propus pentru data de 1 ianuarie 2026.

Amenajamentele pastorale reprezintă o documentaţie complexă, referitoare la îngrijirea pajiştilor permanente, prin intermediul cărora fermierii obţin subvenţii agricole, iar în cazul în care termenul nu va fi prorogat, riscăm ca fermierii să piardă sumele acordate.

La nivelul comisiei încercăm să identificăm soluţii viabile, dar până atunci, pentru ca fermierii să nu piardă sumele cu titlu de subvenţie, trebuie să votăm prorogarea cu încă un an a termenului de aprobare a amenajamentelor pastorale.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciunt, raportul Comisiei pentru agricultură şi al Comisiei pentru mediu, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, transmis cu adresa PL-x 644/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în sensul prorogării termenului de realizare a amenajamentului pastoral cu încă un an, pentru ca fermierii să nu piardă subvenţiile, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Să le luăm pe rând.

Domnul Matieş, Grupul AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Şi, cum spun oamenii din judeţul Alba, fermierii din judeţul Alba, "Ioi, îi bai!".

Păi, 7 ani, dragilor, 7 ani de neputinţă, de incompetenţă, din partea Ministerului Agriculturii - PNL-PSD.

7 ani de incompetenţă şi neputinţă, din partea consiliilor judeţene - PNL-PSD.

7 ani de neputinţă, din partea direcţiilor agricole judeţene. Tot PNL şi PSD.

Şi 7 ani de neputinţă şi incompetenţă, din partea primăriilor. Tot PNL şi PSD.

Şi acum ne uităm că fermierii trebuie să-şi ia banii.

Sunt de acord! Şi săptămâna trecută spuneam că nu-şi iau banii, din cauza animalelor sălbatice, şi că prefecturile nu fac mare lucru cu comisiile de evaluare.

Dar acum vedem că o altă neputinţă, din partea unor guverne, PNL-PSD, de câţiva ani, de vreo doi ani, Guvernul reşapat Ciolacu nu rezolvă problemele. Nu există un plan de amenajament pastoral.

Şi haideţi să vă spun ce înseamnă un amenajament pastoral! Schiţa pajiştii, planul cadastral, descrierea solului - şi aici OSPA, tot o instituţie a statului, trebuia să-şi facă treaba -, descrierea florei, suprafeţele interzise la păşunat, locurile de adăpat pentru animale şi oameni, împărţirea tarlalei pe specii, lucrări de întreţinere, determinarea bonităţii terenului. Toate acestea trebuie să fie într-un dosar. În momentul în care fermierul intră pe păşunea aceea, trebuie să respecte nişte reguli.

Dar, ce să vezi, primăria, ca să poată să pună chirii mari fermierilor, spune: "Lasă, nu respecta nimic, că ştiu eu câţi bani să-ţi iau!".

Noi vom vota această iniţiativă legislativă, o vom vota, pentru că nu vrem să lăsăm fermierii fără bani,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

... dar lucrurile trebuie să revină la normal.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Oltenaşu.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

SOS România susţine acest proiect doar pentru a putea ajuta fermierii să obţină subvenţiile aferente, cu menţiunea că aşteptăm soluţii viabile din partea Guvernului, astfel încât să evităm pe viitor prorogarea termenelor şi a nu îngreuna, din nou, susţinerea activităţii fermierilor, activitate oricum afectată de lipsa lichidităţilor din acest domeniu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Scarlat, Grupul PNL.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

E adevărat, ca reprezentant al sectorului agroalimentar, mă simt onorat să-i ascult pe colegii mei din comisie dând mereu în guverne şi în miniştri şi căutând mereu vinovaţi.

Vreau să vă spun, în primul rând, că Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine şi de această dată prorogarea termenului de aplicare a art. 10 alin. (1) din Ordonanţa nr. 34.

Ordonanţa nr. 34, stimaţi colegi, este din 2013, a venit ca o necesitate, pentru că la momentul în care am aderat, în 2007, prin Tratatul de aderare, ne-am angajat că vom menţine 4,5 milioane de hectare într-o bună stare şi conservare, cel puţin.

Acest sprijin pentru fermieri, aceşti bani, plăţi directe pe suprafaţă pentru pajişti şi păşuni, atât cele care sunt deţinute în proprietate, dar şi cele care sunt utilizate, ele aparţinând administraţiilor publice locale, în cea mai mare parte. Trebuie să spunem, stimaţi colegi, că au şi obligaţii fermierii, nu numai drepturi. Aceşti bani trebuie să se regăsească în întreţinerea păşunilor şi pajiştilor.

Dar este adevărat, noi, aici, am prorogat de mulţi ani, de acum, cred că sunt mai mult de şapte ani de zile, şi eu, personal... o să fie ultimul vot pe care o să-l dau pentru prorogare. Ori luăm decizia să scoatem acest articol din ordonanţă, şi nu ne mai asumăm întreţinerea pajiştilor şi păşunilor în România, ori ne asumăm ca în cadrul comisiei să venim cu o soluţie foarte clară, în sprijinul fermierilor, astfel încât administraţiile publice locale să poată să aibă, în baza ordonanţei, la maximum 31 martie, atunci când sunt obligaţi să dea aceste suprafeţe către utilizare, către fermieri, să aibă aceste amenajamente pastorale.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota, astăzi, acest proiect de lege de aprobare a ordonanţei cu privire la prorogarea acestui termen, la 1 ianuarie 2026. Sperăm să înceapă de la 1 ianuarie 2026, să fie aplicate, că este spre sprijinul şi bunăstarea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul George Scarlat:

... fermierilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Marussi, din partea Grupului USR.

Domnul George-Nicolae Marussi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţelegem necesitatea acestui vot, înţelegem că e nevoie de acest vot ca fermierii să-şi poată încasa sumele pentru acest an, dar, aşa cum s-a spus de atâtea ori până acum, este al şaptelea an în care facem o prorogare, în condiţiile în care nu există specialiştii necesari care să ajute la definitivarea pregătirii planului.

Votul Grupului USR este de abţinere astăzi, doar ca un semnal de alarmă pentru această situaţie care se amână mult prea mult.

Înţelegem că legea va trece.

Sperăm că este ultimul an în care suntem în această situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am discutat ieri acest proiect, în Comisia pentru agricultură, dar ţin să menţionez că înainte de acest proiect a fost lanţul scurt de aprovizionare, pe care l-aţi îngropat cu o subcomisie. Credeam că şi aici se pretează o subcomisie, pentru a vă lămuri dacă în ultimii 7 ani, 12 ani e în regulă să avem sau nu amenajările acestea pastorale.

Cred, cu credinţă şi cu încredere, că vreţi să lucrăm, începând de mâine, de poimâine, nu din iunie, septembrie... sau aşa... şi să lămurim această problemă.

Vom vota pentru, pentru că înţelegem necesitatea de a ajunge subvenţiile la fermierii români.

Dar, eu am înţeles că, cu o oră pe zi, nu se va face treabă, în Parlamentul ăsta, aşa că, vă rog şi vă îndemn, să facem treabă în comisiile acelea, nu să ne întâlnim online, pe WhatsApp, să dăm voturi... aşa, de dragul de a le da.

Cred că putem lucra în subcomisii mult şi bine. Dacă nu vreţi să le treceţi, nu le veţi trece!

Aşa că, aşteptăm lanţul scurt de aprovizionare, la pachet cu acest proiect, pentru că au fost discutate în aceeaşi zi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc, Grupul SOS.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Românii trebuie să ştie că majoritatea PSD-PNL-UDMR, când are interes, interesul grupului de partid, şi când are interes ca să recompenseze tot personalul ăsta de partid... Şi aici, în spatele nostru, avem o lege legată de bani, bani din subvenţii.

Deci, practic, voi ce faceţi astăzi? Voi, astăzi, modificaţi o lege, rapid - ieri, în comisie, azi, în plen - pentru banii din camarila politică; pentru că adevăraţii fermieri nu beneficiază de păşuni. (Vociferări.)

Voi, prin primarii voştri, PSD-PNL, daţi păşuni la cei care vă servesc politic, fără să crească animale. Iar, astăzi, voi ce faceţi, ce modificaţi astăzi şi pe repede-nainte, nu faceţi nimic altceva decât să vă plătiţi oamenii care v-au făcut campanie.

Ruşine să vă fie, PSD-PNL! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 3 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne revedem la ora 11.30.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Până ne aşezăm, voi da citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Şi anume, Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 586/2024; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Rog colegii din online să fie pregătiţi.

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vom face un vot pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

286 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 12/2025.

Vot, vă rog.

295 de voturi pentru, o abţinere, 4 colegi care nu votează.

Adoptat.

Domnul Muncaciu?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Dacă ne uităm la votul din 1 decembrie...

Uitaţi-vă la rezultatele votului din 1 decembrie, care spun următorul lucru: dumneavoastră, coaliţia, aveţi în Parlamentul României 42% din voturi. Iar noi, opoziţia, care îi cuprinde şi pe domnii de la USR, pentru că, dacă nu sunt cu dumneavoastră, înseamnă că sunt în opoziţie, avem 45%. Mai mult decât atât, la votul popular avem cu 166.000 de voturi peste dumneavoastră.

Eu vreau să vă întreb. Cu ce tupeu conduceţi dumneavoastră acest Parlament?!

De ce aţi făcut un birou care nu cuprinde SOS-ul şi nu cuprinde POT-ul?! Cum vă permiteţi să faceţi lucrul ăsta?! (Vociferări.)

Vă spun eu cum!

Credeţi că dictatura pe care aţi făcut-o în cealaltă... nu o s-o mai aveţi!

Din acest moment vă somez... (Gălăgie.) să respectaţi... (Vociferări.) să respectaţi algoritmul electoral!

Aţi pierdut alegerile, nu le-aţi câştigat! (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Nu înţelegeţi?! (Gălăgie. Aplauze.)

Încă o dată! Nu aveţi voturile deasupra noastră! Noi suntem pe... Avem cu 166.000 de voturi peste voturile voastre!

Ăsta-i adevărul! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Voi sunteţi sănătoşi! Păi... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Nu aveţi niciun drept să conduceţi comisiile, nu aveţi niciun drept să conduceţi BP-ul!

Ăsta este adevărul! (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu o singură menţiune, pentru că...

Vă rog, luaţi loc, că menţiunea e de tehnică legislativă!

Nu "sos", SOS, că se supără colegii!

Mulţumesc.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea europeană a sănătăţii: acţionăm împreună pentru sănătatea oamenilor COM (2024) 206; PHCD 13/2025.

Vă rog să votaţi.

219 voturi pentru, 24 de voturi contra, 57 de abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem un proiect de hotărâre a Camerei care răspunde unei comunicări a Comisiei Europene care, prin intermediul Parlamentului European, ajunge la noi.

Citez din documentul emis de către Comisia de afaceri europene: "Susţine comunicarea Comisiei, susţine abordarea europeană, salută acordarea unei atenţii deosebite, recomandă continuarea eforturilor", şi aşa mai departe, ca nişte elevi silitori.

În esenţă, prin comunicare Comisia spune: "În urmă cu cinci ani, Comisia von der Leyen şi-a început mandatul".

După doar o lună a început "plandemia" Covid, care, spun ei, a provocat milioane de decese.

Doamnelor şi domnilor,

Credeam că am terminat cu această retorică a dezinformării groaznice care provoacă teamă şi justifică măsuri arbitrare şi totalitare şi cheltuieli aberante.

Mai spune: "Strategia Uniunii privind vaccinurile a fost o poveste europeană de succes. Au fost asigurate 4,6 miliarde de doze, doar până în 2023", deşi la finalul acelui an 4 miliarde erau aruncate.

Spune: "Peste 80% din populaţie, vaccinată!". Noi menţionăm, "forţat", marea majoritate.

Peste 2,2 miliarde de certificate verzi digitale. Ştim povestea lor!

Zeci şi sute de miliarde ne-a costat această "plandemie", doar la nivelul bugetului Uniunii peste 300 de miliarde, ceea ce înseamnă de două ori bugetul anual, costuri totale mult mai mari.

Sunt anunţate noi entităţi de decizie transnaţionale pentru situaţii de criză, cu mandate mai solide: Autoritatea pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară, Comitetul pentru securitate sanitară, Centrul european de prevenire şi control al bolilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci, toate aceste...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... motive arată că nu ştiţi ce aţi votat şi daţi un vot care provoacă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... efecte dezastruoase.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 262/2015 pentru aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public la organisme internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 412/2024.

Vot, vă rog.

Cu 305 voturi pentru, o abţinere, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aderarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la Asociaţia Internaţională a Instituţiilor Corecţionale şi Penitenciarelor şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale la aceasta, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 738/2022.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru, 2 colegi care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Simion.

Cu 305 voturi pentru, o abţinere, adoptat.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi, în general, suntem împotriva oricăror plăţi externe, dar de data aceasta am făcut o excepţie şi am votat pentru.

Şi vreau să subliniez, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu preşedintele interimar Bolojan Ilie astăzi, că AUR se opune oricărei participări financiare a României la continuare efortului de război. Singura soluţie, în acest moment, este un armistiţiu (Aplauze.) şi găsirea soluţiei pentru pace, respectând acordurile internaţionale şi garanţiile de securitate care trebuie să se ofere şi României, şi tuturor ţărilor din regiune, în special Republicii Moldova şi fraţilor noştri de peste Prut.

Nu ne permitem, în acest moment, să sponsorizăm, să susţinem, să donăm pentru alte state, având în vedere situaţia incredibil de proastă în care suntem.

A ajuns domnul Burduja să se plângă inclusiv că s-a furat gazul din conducte, deşi nicio picătură de gaz nu poate fi mişcată de acolo fără acordul dumnealui.

Bine că s-a dus la DNA!

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2024 privind completarea art. 71 alin. (2) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniu; PL-x 472/2024.

Vot, vă rog

269 de voturi pentru, 21 contra, 21 de abţineri. Adoptat.

Domnule Paraschiv, explicarea votului.

Un singur coleg de grup la explicarea votului.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a explica de ce am votat pentru, vreau să vă explic ce am votat, pentru că luni au fost discuţii sterile; nu am avut voce ca să intervin.

Noi, practic, astăzi, am votat pentru finanţarea academiilor private de copii şi juniori.

Şi, da, există norme care să arate cum ar putea fi acestea finanţate, pe baza clasificării făcute de federaţiile de specialitate. Iar cine a văzut un dosar de clasificare vede foarte clar că e un punctaj: pentru numărul de sportivi, numărul de sportivi legitimaţi, participanţi la loturile naţionale, numărul de antrenori, licenţele; dacă există o strategie se primeşte punctaj pentru psiholog, kinetoterapeut, baza sportivă, câte terenuri, câte săli de sport etc.

Iar acum, privind explicaţia votului nostru, dincolo de argumentul dat în expunerea de motive, acel studiu eurobarometru din mai 2022, care prevede că 80% dintre români nu practică niciun sport, aş veni şi aş completa, tot din acel studiu, că 62% dintre români nu fac deloc mişcare, şi când spun mişcare mă refer la mers pe jos, grădinărit.

Mai mult decât atât, iniţiatorul nu putea să aducă şi acest argument, pentru că acest studiu a fost finalizat la finalul anului trecut, 2024.

Dar Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne-a plasat, ne plasează, în urma studiului, pe primul loc în privinţa obezităţii, cu o rată a obezităţii de 38,24%, calculată pe indicele de masă corporală.

Aşa că, îi felicit pe toţi colegii care au votat pentru acest proiect.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Stroe Ionuţ, Grupul PNL.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Se pare că noaptea a fost, într-adevăr, un sfetnic bun pentru câţiva dintre colegii noştri care, ieri, din păcate, au preferat să folosească acest subiect ca unul al disputei politice sterile.

Da, într-adevăr, acest proiect de ordonanţă... de lege, pentru că astăzi o transformăm în lege, nu face nimic altceva decât să creeze un mecanism legal, transparent şi solid de finanţare a activităţii sportive, la nivel de copii şi juniori, în România.

Şi spun lucrul acesta, şi subliniez, pentru că este pentru prima oară, în istoria postdecembristă a statului român, când se creează un asemenea program naţional de finanţare a academiilor, în special a activităţii de copii şi juniori.

Să ştiţi că, în mare măsură, majoritatea viitorilor campioni ai acestei ţări, în momentul de faţă, se pregătesc în cluburi private.

Probabil de asta pentru foarte mulţi dintre cei care au vorbit ieri li s-a părut puţin ciudat să existe un sprijin al statului.

Dar eu cred că ăsta este viitorul. Până la urmă, cluburile private nu trebuie să fie discriminate în raport cu cele publice.

Şi, mai mult decât atât, cred că aceşti bani, din punctul meu de vedere, statul ar trebui să-i direcţioneze, cu prioritate, către copii şi juniori.

Avem, prin această ordonanţă, un mecanism clar, va fi descris printr-o metodologie, vor exista, în mod transparent, apeluri publice şi criterii pentru finanţarea activităţii sportive a copiilor şi juniorilor, în România, şi, cel mai important lucru, o finanţare constantă. Pentru că performanţa nu apare din întâmplare. O finanţare constantă, multianuală şi transparentă, cu siguranţă ne va aduce şi un număr considerabil mai mare de copii care fac sport, şi, bineînţeles, performanţă, pentru că asta ne dorim, probabil, în final.

Nu plec de la acest microfon până a nu sublinia şi educaţia, pentru că e o formă de educaţie, sportul, şi, bineînţeles, sănătatea copiilor noştri. Iar în acest moment vom avea, cu siguranţă, mult mai mulţi copii legitimaţi la cluburi sportive de performanţă, în România.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

USR va susţine toate proiectele care favorizează sportul pentru copii şi juniori, aşa cum a făcut-o în toţi aceşti ani de Parlament.

Şi nu mă refer aici doar la curtea şcolii deschisă după program, nu mă refer aici doar la posibilitatea sau chiar obligaţia UAT-urilor, care dau bani către sport, minimum 30% dintre acele resurse să meargă la copii şi juniori. Mă refer şi la pachetul legislativ care, în momentul de faţă, este blocat de majoritatea parlamentară în sertare, care prevede schimbări la Legea sponsorizării şi la Codul fiscal, astfel încât cluburile sportive să poată să obţină finanţări de la entităţi private, care să redirecţioneze parte din impozitul pe profit.

Revenind la iniţiativă, nu pot să nu observ un dublu standard din partea Guvernului. Acelaşi Guvern care, în urmă cu câteva săptămâni, ne spunea că nu are bani pentru tichetele de sportivi, să dea bani pentru masă, hrană sau transportul juniorilor, acum ne spune că poate să dea direct de la bugetul de stat resurse către cluburile sportive.

În acelaşi timp, Guvernul acesta ne spune că acele amendamente la Codul fiscal, prin care o entitate privată, un club sportiv, ar putea să obţină finanţări, sponsorizări pe care le obţine de la agenţi economici, din redirecţionarea impozitului pe profit, acest lucru ar afecta foarte mult încasările la buget.

Şi acelaşi Guvern ne spune faptul că nu sunt bani pentru premierile pentru copii şi juniori, care au făcut performanţă la jocuri, la campionatele europene sau mondiale, dar acelaşi Guvern a reuşit să premieze funcţionari din ministere sau din Agenţia pentru Sport.

Ce vreau să spun este că am depus deja interpelări, să vedem cum acest mecanism de finanţare va fi implementat, pentru că ne dorim ca aceşti bani să meargă transparent către toţi copiii şi juniorii şi sportul românesc trebuie finanţat după reguli clare şi predictibile, şi nu din pixul lui Ciolacu.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Gavrilă?

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

POT nu va susţine şi nu va vota proiectele de lege care folosesc sportul pentru a "sifona" banii de la buget. Aţi făcut asta, şi faceţi!

Nu sunteţi în stare să coordonaţi aceşti bani prin instituţiile publice şi să asiguraţi, cu adevărat, sportul de masă, facilităţile pentru sportul de masă.

Aşadar, POT a votat împotrivă, şi ne susţinem această poziţie.

Mai mult, USR-ul acum să vină şi să spună că, după ce a votat pentru, se va asigura că sunt reguli şi condiţii de canalizare a acestor bani.

Excelent! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar; PL-x 474/2024.

Vot, vă rog.

285 de voturi pentru, 21 contra, un coleg care nu votează. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2024 pentru modificarea art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 159/2024.

Vot, vă rog.

311 voturi pentru, un coleg care nu votează.

Explicarea votului, doamna Moş?

Vă rog.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Stimaţi colegi,

Am votat în favoarea proiectului de lege, pentru că eu cred în soluţiile legislative care stimulează colaborarea între autorităţile centrale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, inclusiv a celor care privesc variantele ocolitoare ale localităţilor sau conexiunile la autostrăzi, drumuri expres sau drumuri naţionale.

În Bihor, avem o experienţă foarte bună în ceea ce priveşte realizarea unor variante ocolitoare. În ultimii ani au fost realizate astfel de proiecte la Aleşd, Oşorhei, Sânmartin, Nojorid, Sântandrei, Beiuş, Ştei, Biharia, Săcueni, la care se va adăuga inelul metropolitan, care uneşte mai multe variante ocolitoare şi, bineînţeles, proiectele municipiului Oradea.

Toate aceste investiţii dau rezultate pentru oameni. Traficul greu este mutat în afara localităţilor, este mai multă siguranţă pentru locuitori, mai puţină poluare, mai puţin zgomot, iar oamenii câştigă timp pentru ei şi pentru familiile lor.

La nivelul autorităţii locale, problemele cetăţenilor sunt înţelese cel mai bine.

Îndemn autorităţile locale din toată ţara să folosească prevederile acestei ordonanţe de urgenţă, pe care astăzi aţi votat-o şi am votat-o, împreună, pentru a colabora cu autorităţile centrale şi a obţine cele mai bune rezultate, în raport cu resursele financiare de care dispune astăzi România.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, aşa este! Din punctul de vedere al şoselelor de centură, în judeţul Bihor, avem exemple de bune practici.

Din păcate, avem, totodată, şi un ministru al transporturilor implicat în scandalul Nordis, căruia firma Nordis Travel i-a achitat multiple deplasări, şi felul în care alege să se ocupe domnul Grindeanu de această vină şi de acuzaţiile aduse la adresa lui lasă de dorit.

Mi-aş dori ca atunci când vorbim despre integritate şi de actuala guvernare să-l vedem pe ministrul transporturilor cum dă explicaţii pentru cadourile primite de la Nordis. Şi nu doar el! Am avut un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor care este implicat şi el în scandal şi, desigur, premierul acestei ţări, care trebuie să plece cât mai urgent acasă. Poate vineri, cu sprijinul colegilor de la USR!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2024 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România; PL-x 492/2024.

Vot, vă rog.

273 de voturi pentru, 38 de abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2023 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energiei; PL-x 363/2023.

Vot, vă rog.

227 de voturi pentru, unul contra, 80 de abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Corendea.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nici nu ne aşteptam să iasă altfel acest vot.

Se pare că atunci când Parlamentul României primeşte nişte directive de la Uniunea Europeană, pur şi simplu trebuie să le implementăm, fără să gândim nici măcar o secundă dacă acele directive fac sau nu fac bine ţării acesteia.

În 2022, Comisia Europeană dă o directivă. România se grăbeşte, evident, să o voteze, o traduce, o implementează şi întrebarea care rămâne fără răspuns este dacă ordonanţa dată, Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2022, dacă ordonanţa dată în 2023 chiar funcţionează.

Răspunsul este: nu, nu funcţionează, nu face bine întreprinderilor, nu face bine oamenilor!

Deci aceste scheme de ajutor nu sunt altceva decât nişte mere otrăvite, pe care, pentru populism, le oferiţi întreprinderilor, majoritatea de stat, ca să vă împuşcaţi fix în picior.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea art. 41 alin.(1¹) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii; PL-x 540/2023.

Vot, vă rog.

305 voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Domnul Bode, explicarea votului.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, vrea să salut rezultatul votului.

Cred că este pentru prima dată, de când suntem în această formulă, în legislativ, când nu înregistrăm niciun vot împotrivă.

Aşadar, atunci când ne uităm cu toţii la interesul cetăţenilor şi al celor care ne-au trimis aici, putem să gândim pentru comunităţile noastre.

Şi astăzi vreau să vă spun că am votat modificarea art. 41 din Legea nr. 10/1995, în sensul includerii, în acest articol, şi a domeniului infrastructurii de interes naţional din domeniul aviaţiei, din domeniul naval şi din domeniul aferent infrastructurii de metrou, gestionate de Metrorex SA.

Cu alte cuvinte, odată cu adoptarea acestei reglementări, toate lucrările finalizate parţial, şi în aceste domenii, altele decât domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare, pot fi recepţionate parţial şi puse la dispoziţia comunităţilor, a cetăţenilor.

Vă mulţumesc şi vă felicit pentru acest vot, pe toţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da, domnule fost ministru, nu trebuie să ne felicitaţi.

Practic, avem o obligaţie faţă de cei care ne-au votat, să votăm atunci când aceste propuneri legislative fac bine pentru ţară.

Vreau să vă spun că v-a trebuit cam mult să luaţi aceste decizii şi să faceţi aceste propuneri legislative. De multe ori durează zeci de ani, ca să puneţi în practică şi să adoptaţi norme care să facă bine poporului român.

Da, vom vota, de fiecare dată, atunci când o propunere legislativă face bine poporului şi vom fi de acord cu aceste propuneri legislative!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 193 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 503/2024.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, 20 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Vass Levente.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urmă cu 14 ani, descentralizarea spitalelor, aproximativ 350 de spitale, către autorităţile publice locale, a fost un real succes politic şi de politică sanitară.

Am adus, de atunci, fonduri suplimentare, din bugetele UAT-urilor, care au primit managementul atunci, pentru pacienţi, pentru bunăstarea poporului.

Eu cred că această aprobare a unei modificări legislative, adusă de colegii de la PSD în 2024 este continuarea acestei griji faţă de oameni, pentru că dăm posibilitatea UAT-urilor, altele decât cele care au managementul, de la comune până la oraşe, municipii, cum e Târgu Mureş, cum e Timişoara, de exemplu, chiar dacă nu au un management în spital, să contribuie, din toate punctele de vedere - funcţional, cheltuieli administrative, clădiri şi aşa mai departe - pentru a susţine spitalele din judeţ, mai ales universitare, dând posibilitatea sectoarelor să contribuie la dezvoltarea spitalelor.

Şi, foarte important, concomitent cu această modificare legislativă votată în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, s-a votat şi o altă modificare legislativă, din 2019, iniţiată de mai multe partide, care dă posibilitatea UAT-urilor să finanţeze şi spitalele judeţene.

Probabil, după Comisia pentru administraţie, o să vină şi proiectul acela. Astfel, lărgim spectrul de finanţare şi aducem o bunăstare şi un sistem sanitar mai performant pentru români.

Mulţumim mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi AUR a votat pentru acest proiect.

Da, bineînţeles, e firesc ca toţi să ne dorim să se uşureze procedura de a construi spitale, de a moderniza secţii, de a face spitalul promis, de mari arşi.

Au trecut 10 ani de la tragicul accident de la Colectiv şi aţi promis atunci. A căzut un Guvern! Şi aţi promis o secţie pentru marii arşi!

La 10 ani distanţă, noi nu avem!

Nu avem spitalele regionale!

Nu aţi reuşit să luaţi banii din PNRR pentru sănătate!

Mă gândesc că, poate, cu acest proiect legislativ, o să aveţi, aşa, un imbold şi un spor în a face spitale pentru români, în a face secţia promisă pentru marii arşi, să nu fim părtaşi, la - Doamne fereşte! - un alt accident, în România, şi noi să trebuiască să ne trimitem, din nou, românii, în spitalele din afara României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Wiener, Grupul USR.

Domnul Adrian Wiener:

Astăzi doar 1% din bugetul sănătăţii provine din bugetele locale, deşi teoretic există o formă de descentralizare a unităţilor sanitare şi oamenii, unii dintre ei, cred că spitalele, în principiu, sunt manageriate integral, cele care sunt la consiliile judeţene sau la primării, de către aceste autorităţi.

Descentralizarea fiscală - e un pas, ceea ce s-a făcut acum - trebuie să urmeze, faţă de ... şi decizională, poate o parte, şi trecerea DSP-urilor la consiliile judeţene.

Dincolo de asta, marile proiecte de infrastructură spitalicească din România nu cred că vor putea fi finanţate din aceste surse. Aceste surse sunt limitate.

Dar contribuţii punctuale, renovări, protocoale de colaborare cu spitalele şi de susţinere predictibilă a ceea ce se întâmplă în spitale, prin această lege se vor putea face.

E un pas înainte, dar cum spun, trebuie şi alţi paşi pentru gândirea locului spitalului în ceea ce priveşte fiscalitatea între Casa Naţională de Asigurări, Ministerul Sănătăţii şi autoritatea locală.

Nu e foarte clar definit nici prin această lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991; PL-x 644/2024.

Vot, vă rog.

272 de voturi pentru, 38 de abţineri. Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2024 privind desemnarea entităţii centrale de stocare din România şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul rezervelor de stat; PL-x 314/2024.

Vot, vă rog.

262 de voturi pentru, 43 contra, 2 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Rog membrii Biroului permanent şi Comitetul liderilor să se îndrepte spre sala de şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.14.