Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 5 martie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, nu pot depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, se poate retrage cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Conform deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, a fost implementată o manieră de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, astfel că va exista următorul algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale, un deputat neafiliat.

În continuare, începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Este înscrisă la declaraţii susţinute oral doamna deputat Viorica Sandu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă la faptul că Partidul Social Democrat susţine o politică de apărare responsabilă pentru securitatea României.

România traversează un moment crucial în definirea poziţiei sale în politica de apărare. Partidul Social Democrat susţine măsuri responsabile, care să garanteze securitatea României şi să sprijine interesele economice naţionale. Ne asumăm un angajament ferm pentru protejarea ţării noastre, în cadrul NATO şi Uniunii Europene, dar considerăm că orice decizie în acest domeniu trebuie să fie luată în interesul cetăţenilor români.

Poziţia Partidului Social Democrat este clară - România nu trebuie să fie implicată direct în conflictul din Ucraina. Siguranţa cetăţenilor noştri este prioritatea absolută, iar rolul nostru principal este apărarea teritoriului naţional şi consolidarea Flancului Estic al NATO. România va continua să fie un partener de încredere în alianţele sale strategice, însă fără a expune militarii români unor riscuri care depăşesc obligaţiile noastre asumate.

În egală măsură, Partidul Social Democrat sprijină investiţiile în industria naţională de apărare şi modernizarea infrastructurii militare. Considerăm că orice alocare suplimentară pentru apărare trebuie să se reflecte în dezvoltarea economică a României. Aceasta înseamnă modernizarea căilor ferate, drumurilor şi porturilor cu dublă utilizare, astfel încât să avem o infrastructură care să servească atât nevoilor de securitate, cât şi economiei naţionale. Creşterea industriei de apărare va aduce României beneficii pe termen lung, creând locuri de muncă şi consolidând capacităţile noastre strategice.

Totodată, în viziunea noastră, investiţiile în apărare nu trebuie să fie limitate de constrângerile fiscale impuse de Uniunea Europeană. Siguranţa naţională nu poate fi condiţionată de reguli stricte privind deficitul bugetar. Prin urmare, susţinem ca fondurile alocate pentru apărare, mai ales în contextul unui efort comun european, să fie exceptate de la restricţiile financiare care ar putea împiedica dezvoltarea capacităţilor noastre defensive.

România are nevoie de o viziune clară şi de măsuri concrete pentru a-şi proteja cetăţenii şi a-şi susţine economia. Partidul Social Democrat va continua să promoveze o politică de apărare pragmatică, orientată spre siguranţa naţională şi dezvoltarea economică durabilă.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul acum domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Vă rog.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Bună dimineaţa!

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Cultura şi educaţia sunt pilonii identităţii naţionale".

Cultura şi educaţia reprezintă coloana vertebrală a unei societăţi moderne şi prospere. Ele sunt factorii care modelează identitatea unui popor, îi asigură continuitatea şi capacitatea de adaptare la provocările viitorului.

În această logică, salut iniţiativa Parlamentului de a declara anul 2025 - "Anul Mihai Eminescu" şi consider că acesta trebuie să fie punctul de plecare pentru un angajament ferm al statului faţă de educaţie şi cultură.

Mihai Eminescu spunea că "Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat". Aceste cuvinte sunt un îndemn clar către decidenţii politici - avem nevoie de un sistem educaţional puternic, corelat cu nevoile societăţii şi bazat pe respectul faţă de valorile culturii naţionale.

Din păcate, realitatea de astăzi ne arată că educaţia şi cultura nu primesc atenţia pe care o merită. Şcoala românească trece printr-o criză profundă, literatura română este din ce în ce mai puţin prezentă în programele şcolare, iar elevii abia mai ştiu cine a fost Mihai Eminescu.

Dacă odinioară era o mândrie să reciţi poeziile lui Eminescu, astăzi, acestea sunt trecute superficial în programa şcolară, iar cultura naţională este neglijată. Nu putem construi un viitor solid fără să investim în educaţie şi cultură pentru a ne păstra identitatea naţională. Pentru că, nu-i aşa, tot Eminescu ne învaţă - "un popor ce nu-şi păstrează cultura şi tradiţiile este ca un arbore fără rădăcini".

Avem datoria de a investi în educaţie şi cultură, nu doar în infrastructură şi economie. Cultura nu este un moft, ci o necesitate fundamentală pentru dezvoltarea unei societăţi solide.

Avem nevoie de politici publice coerente şi de măsuri concrete, cum ar fi:

- creşterea finanţării pentru programele educaţionale care promovează cultura naţională. Nu putem cere elevilor să respecte cultura română dacă noi, ca stat, nu o punem în valoare;

- introducerea unui program naţional pentru promovarea literaturii române, cu accent pe marii clasici, astfel încât tinerii să redescopere valoarea operelor lor;

- modernizarea curriculei şcolare, pentru a integra metode interactive de predare a literaturii şi culturii, făcând aceste domenii mai atractive pentru tânăra generaţie;

- sprijinirea instituţiilor culturale locale - teatre, biblioteci, muzee -, astfel încât acestea să devină adevărate centre de educaţie şi dezvoltare comunitară.

România are nevoie de o viziune pe termen lung în educaţie şi cultură. Un popor fără cultură este un popor fără viitor.

Partidul Social Democrat a demonstrat că susţine cultura şi educaţia. Ne angajăm să promovăm şi să sprijinim toate iniţiativele care aduc cultura mai aproape de tineri.

La trecutu-ţi mare, mare viitor! Să nu uităm că viitorul României depinde de cât de bine ne cunoaştem şi ne respectăm trecutul!

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului PSD. Este?

Dacă nu este, continuăm cu Grupul AUR, doamna deputat Monica Iagăr.

Vă rog.

Doamna Monica Iagăr:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţie politică

Deputat Monica Iagăr, Circumscripţia nr. 32 Satu Mare.

Titlul declaraţiei - "Programul în schimburi afectează din ce în ce mai mult activităţile fizice ale elevilor şi performanţa lor şcolară".

Educaţia din România este în colaps, ştim asta, nu este o afirmaţie cu iz propagandistic, ci una care relevă o stare de fapt, care ar trebui să producă în rândul decidenţilor politici o uriaşă tulburare. Însă acest lucru, din păcate, nu se întâmplă.

Aşa-zisele reforme nu au contribuit deloc la progresul sistemului de învăţământ, iar finanţările, atât de necesare şi promise de fiecare guvernare, nu au fost decât vorbe în vânt. Ce ar mai fi de spus în condiţiile în care, în continuare, suntem la coada clasamentului în ceea ce priveşte PIB-ul alocat educaţiei, în întreaga Uniune Europeană?

Cert este că, dacă nu vom lua măsuri imediate, dezastrul sistemului nostru de învăţământ va fi din ce în ce mai dificil de surmontat.

De parcă situaţia nu era suficient de gravă, riscul ca părinţii să refuze, treptat, să îşi mai lase copiii să facă antrenamente sportive este unul din ce în ce mai ridicat. Iar aceasta se întâmplă din cauza programului foarte încărcat, în schimburi, care face din ce în ce mai dificilă identificarea unei soluţii în ceea ce priveşte un interval orar rezonabil, care să fie destinat activităţii fizice.

Potrivit unei statistici, 8 din 10 elevi învaţă în schimburi, ceea ce înseamnă o proporţie ridicată de elevi care desfăşoară cursurile în cursul după-amiezii, iar cei care îşi doresc să efectueze exerciţii sportive ar trebui să o facă în timpul serii, ceea ce se întâmplă şi este cu adevărat acum. Această situaţie îi determină pe mulţi părinţi să renunţe ca ai lor copii să mai facă activităţi fizice, imperios necesare la orice vârstă.

Această problemă nu este una banală şi nici una care să fie ignorată sau îngropată sub preş. Cu cât vor întârzia lucrările de modernizare a clădirilor unităţilor de învăţământ, cu atât probabilitatea ca programul elevilor să se îmbunătăţească va fi una redusă.

Copiii au nevoie de activitate fizică adecvată, aşa cum au nevoie să studieze în condiţii normale. Autorităţile competente de la orice nivel trebuie să găsească soluţii rezonabile. În caz contrar, vor fi direct responsabile pentru scăderea dramatică a calităţii actului educaţional şi chiar pentru apariţia unor efecte dintre cele mai nefaste la nivel emoţional.

Mulţumesc.

Şi îmi scuzaţi vocea!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Sănătate multă!

Continuăm cu doamna deputat Cristina-Irina Butură.

Vă rog.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Declaraţia mea politică se intitulează "Debirocratizarea activităţii medicului de familie".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi ne aflăm în faţa unei realităţi îngrijorătoare - medicii de familie din România petrec mai mult timp completând documente, decât îngrijind pacienţi. Birocratizarea excesivă sufocă sistemul medical primar, descurajează profesioniştii din sănătate şi afectează direct accesul cetăţenilor la servicii medicale esenţiale.

Practic, medicul de familie a devenit un birocrat care nu mai are niciun rol din punct de vedere medical.

Mai grav, este faptul că, de la an la an, numărul de medici de familie scade. Statistic, în anul 2023, erau înregistraţi 12.471 de medici de familie; astăzi, până în februarie 2025, activează 12.000 de medici de familie.

Dacă nu acţionăm acum, vom continua să pierdem medici, iar românii vor avea mai puţin acces la serviciile medicale de bază. Este responsabilitatea noastră, ca factori de decizie, să asigurăm un sistem de sănătate eficient, în care medicii îşi pot face meseria, iar pacienţii să primească îngrijirea necesară.

Medicul de familie este prima linie de apărare a sănătăţii publice. Cu toate astea, în loc să fie sprijiniţi în misiunea lor, aceştia sunt împovăraţi cu hârtii inutile, raportări complicate şi proceduri birocratice care le răpesc timpul necesar consultaţiilor medicale.

În fiecare lună, medicii trebuie să completeze şi să transmită sute de pagini de documente către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, să refacă acte pentru erori minore şi să gestioneze un sistem informatic greoi şi ineficient.

Această situaţie este inacceptabilă. Avem nevoie urgentă de reforme pentru debirocratizarea medicinei de familie.

Soluţii:

- digitalizarea completă şi funcţională a sistemului informatic din sănătate, eliminând dublarea datelor şi printarea inutilă a documentelor;

- reducerea numărului de raportări şi simplificarea procedurilor administrative impuse medicilor de familie;

- introducerea de personal administrativ în cabinetele medicale, astfel încât medicii să se poată concentra pe actul medical;

- extinderea valabilităţii documentelor medicale pentru pacienţii cronici, reducând astfel numărul vizitelor birocratice la cabinet.

Stimaţi colegi, medicina de familie trebuie sprijinită, nu îngropată în hârtii!

Vă mulţumesc.

Cristina-Irina Butură, deputat AUR, Argeş.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Mihai-Adrian Enache, din partea Grupului AUR.

Nu este?

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Voi lua cuvântul. (Coboară la tribună.)

Declaraţia de astăzi subliniază determinarea Partidului Naţional Liberal de a consolida sistemele private de pensii din România.

Din nefericire, rezultatele provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor - runda 2021 - au confirmat cele mai neplăcute temeri cu privire la tendinţele demografice din ţara noastră. Astfel, procesul de îmbătrânire demografică a continuat să se adâncească; indicele de îmbătrânire, de asemenea, s-a depreciat în numai 10 ani, cu aproximativ 20 de puncte procentuale, şi am ajuns la 121 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Aceste informaţii sunt cruciale pentru a arăta că sustenabilitatea pe termen lung a sistemului nostru de pensii de asigurări sociale, adică Pilonul 1, este şubredă. Acest pilon funcţionează pe principiul pay-as-you-go, în care piramida vârstelor şi raportul dintre angajaţi şi pensionari este unul crucial pentru sustenabilitatea sa.

Ştiţi foarte bine că m-am luptat să includ reforma pensiilor din sistemul de asigurări sociale în PNRR, ca o obligaţie de reformă, şi în felul acesta am eliminat aproape toate inechităţile din sistem şi au avut loc majorări semnificative pentru pensionarii care au muncit şi au contribuit mai mult la sistemul public. Cu toate acestea, în continuare, bugetul de asigurări sociale de stat are un deficit de peste 30 de miliarde de lei, şi această cifră ne arată că numai o creştere puternică şi pe termen lung a numărului de angajaţi va putea să conducă la o echilibrare a bugetului de asigurări sociale de stat.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal consideră că, pe termen lung, soluţia pentru a avea pensii mai mari în viitor o reprezintă consolidarea sistemelor de pensii administrate privat, adică Pilonul 2, pensiile facultative şi sistemul de pensii ocupaţionale. Noi, liberalii, am contribuit esenţial la înfiinţarea acestor sisteme de pensii şi tot noi considerăm că, pentru a asigura o pensie decentă tuturor angajaţilor care vor ieşi la pensie după anul 2035, este necesar să aplicăm rapid şi ferm măsuri pentru consolidarea acestor sisteme de pensii administrate privat.

Ca atare, am declanşat deja consultări cu administratorii de fonduri de pensii private, cu reprezentaţi ai patronatelor şi sindicatelor, cu reprezentanţi ai sistemului financiar şi cu alţi colegi parlamentari, pentru a identifica modalităţile prin care contribuţiile la pensiile administrate privat să fie majorate, raportat la contribuţia pentru asigurări sociale - şi subliniez lucrul acesta, pentru a nu se crea confuzie şi manipulare, să credem că vor creşte contribuţiile şi că angajaţii şi angajatorii vor plăti mai mult -, şi, în acelaşi timp, urmărim ca economiile acumulate în conturile participanţilor să crească mai repede, prin care angajatorii să poată să aducă în conturile angajaţilor cât mai mulţi bani.

Ştim că actualul context bugetar nu ne lasă prea mult spaţiu fiscal, dar, în acelaşi timp, mai ştim că banii din pensiile administrate privat nu stau în sertar, ci se întorc în economie şi susţin alte investiţii publice şi private. Mulţi ar spune că suntem deja în ceasul al douăzecilea, însă eu, ca liberal, consider că, prin măsuri corecte, ferme şi rapide, putem să asigurăm sisteme de pensie puternice în viitor. Şi mă refer la creşterea rentabilităţii pensiilor pentru care deja se contribuie privat în Pilonul al doilea de pensii.

Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu.)

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Războiul hibrid rusesc - o certitudine".

La 22 februarie 1946, de la Kremlin, diplomatul american George Kennan transmitea o telegramă, rămasă în istorie drept "Telegrama cea lungă", către Washington, în care vine şi explică foarte clar politica ascunsă de subversiune, infiltrare de diversiune pe scară largă şi război propagandistic, pe care Rusia o iniţiază împotriva Occidentului şi a lumii libere. Un război ascuns, gândit să creeze diviziuni, să creeze falii false, să creeze tensiuni şi să creeze crize interne în societăţile democratice ale lumii.

Acest act istoric va pune apoi, în 1947, temelia doctrinei Truman, care priveşte zăgăzuirea comunismului, respectiv aşa-numitul "containment", vizând şi această componentă care ţinea de războiul hibrid, de manipulare, de diversiune şi de infiltrare a societăţilor occidentale printr-o Coloană a cincea a Moscovei comuniste, totalitare.

Aceste elemente, care ţin de subversiune, ţin de manipulare, ţin de război psihologic, mai nou şi război cibernetic, ţin de o propagandă foarte bine ţintită din punct de vedere psihoinformaţional şi de sădirea în rândul populaţiei a unei frici, a unei false diviziuni şi a unei tensiuni inexistente, reprezintă parte din tabloul pe care l-am văzut la alegerile prezidenţiale din România. Iar rezultatul din 24 noiembrie 2024 este, fără doar şi poate, rezultatul imixtiunii ruseşti, rezultatul elementelor de război hibrid rusesc care au afectat ţara noastră, reprezentând România o ţintă predilectă de destabilizare a politicilor criminale ale Moscovei KGB-iste de astăzi. Nu diferă cu nimic Moscova KGB-istă de Moscova stalinistă.

În esenţă, ceea ce este foarte important de gândit şi de văzut este faptul că acest război asimetric, acest război hibrid reprezintă o certitudine şi reprezintă un element constant din politica Rusiei de destabilizare, de sădire a fricii, a urii şi chiar de încercare de distrugere a unităţii lumii occidentale şi de subminare a democraţiilor şi a societăţilor libere.

Nu întâmplător, poate, recent, am văzut şi un comunicat din partea Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse, urmaş, ca toate serviciile ruseşti, al reţelei criminale CEKA-NKVD-KGB, responsabilă pentru moartea a zeci de milioane de oameni şi pentru cel mai cumplit şi criminal regim politic pe care l-am cunoscut, în egală măsură cu regimurile de tip fascist, regimul comunist sovietic, şi cred că din toate aceste elemente, lucrul care iese cel mai tare în evidenţă este reprezentat de faptul că vedem acolo tentativa de negare a elementului, evident, care ţine de democraţie.

România este o democraţie. În România au loc alegeri libere, România este stat de drept. Sunt lucruri pe care Rusia, iată, prin metode de propagandă şi prin metode de diversiune informaţională, încearcă să le pună sub semnul întrebării şi este nepermis ca o instituţie...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...responsabilă de acte de terorism politic, un serviciu secret din Rusia, să se implice în viaţa politică, publică şi socială a României. Rusia reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii, siguranţei, libertăţii şi democraţiei în România şi în Europa, şi nu vom accepta niciodată niciun fel de imixtiune a Rusiei, şi nu luăm lecţii de la criminali şi de la urmaşii bolşevicilor şi staliniştilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul deputat PNL, Răzvan-Olimpiu Cadar.

Domnul Răzvan-Olimpiu Cadar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenţa Partidului Naţional Liberal la guvernare a însemnat protejarea cotei unice de impozitare, menţinerea unei politici fiscale predictibile, demararea unui număr important de programe de sprijin pentru întreprinderile româneşti, precum şi cel mai puternic volum al investiţiilor publice din ultimii 35 de ani. Acest model economic liberal, centrat pe investiţii publice şi private, pe utilizarea la maximum a fondurilor externe nerambursabile, se vede astăzi în mii de lucrări de infrastructură, finalizate sau în curs de realizare, în mii de investiţii utile pentru comunităţile noastre locale, prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", în venituri mai mari pentru pensionari şi într-un PIB care a depăşit multe state membre ale Uniunii Europene. Şi, să nu uităm, toate aceste evoluţii au fost favorabile datorită contextului în care s-a aflat România. Au fost cele mai severe situaţii: crize sanitare şi o criză fără precedent a preţurilor energetice şi cu un conflict militar la graniţă.

Stimaţi colegi,

Nimeni nu s-a aşteptat ca anul 2025 să fie un an uşor, din punct de vedere economic, mai ales dacă ne uităm la evoluţiile care au avut loc la nivel internaţional. Cu toate acestea, Partidul Naţional Liberal s-a angajat să menţină presiune asupra Guvernului, pentru a continua reformele structurale şi modelul economic de succes pe care noi, liberalii, l-am pus în practică, în ultimii ani. Acest lucru înseamnă că Guvernul nu mai trebuie nici să ezite şi nici să întârzie reformele aşteptate de societatea românească, reforme de care depinde, în mod direct, şi accesarea unor sume uriaşe din fondurile nerambursabile puse la dispoziţia ţării noastre, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Timpul trece, iar această oportunitate financiară nu trebuie ratată.

Îmbunătăţirea performanţelor administraţiei publice, reforma salarizării în sectorul public, combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea condiţiilor bugetare, stimularea capitalului autohton şi creşterea ocupării forţei de muncă, ameliorarea serviciilor sociale - sunt multe lucruri care trebuie făcute. Reformele sunt aşteptate de români şi numai prin realizarea lor putem recâştiga încrederea cetăţenilor în instituţiile statului român.

Mai mult decât atât, apartenenţa la Uniunea Europeană ne oferă şi oportunităţile financiare necesare pentru a finanţa reformele şi pentru a asigura României o dezvoltare solidă, pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Răzvan Cadar, deputat al PNL Arad.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei - "Comuniştii de ieri, aberanţii de astăzi".

Am fost consternat să aflu că, în zilele noastre, proiectele comuniste aberante din trecut îşi mai găsesc adepţi şi în zilele noastre.

Sunt preocupat de impactul ecologic al Proiectului Hidroelectrica asupra râului Bâsca Mare, din judeţul Buzău, şi al zonei adiacente acestuia. Acest proiect, preluat din perioada comunistă, nu aduce nicio contribuţie energetică semnificativă, debitul râului fiind supraevaluat de 10 ori, în calculele proiectului, faţă de realitate.

Râurile de munte sunt printre cele mai valoroase resurse naturale ale României. Bâsca Mare are o valoare deosebită pentru comunitatea noastră şi reprezintă un ecosistem vital pentru judeţul Buzău. Proiectul propus de Hidroelectrica, care include construirea Barajului Surduc, pune în pericol nu doar debitul râului, ci şi biodiversitatea unică pe care acesta o susţine.

În apropriere se află Situl "Natura 2000" Penteleu. Acesta este o arie protejată de interes comunitar, recunoscută pentru bogăţia sa ecologică. Impactul unui astfel de proiect asupra acestui habitat poate fi devastator - va afecta ireversibil speciile de peşti, fauna şi flora specifică zonei. De asemenea, specialiştii de mediu estimează că râul va seca pe o porţiune de 40 de kilometri, ceea ce va compromite peisajul natural şi va afecta viaţa locuitorilor din zonă.

Totodată, afectarea Sitului "Natura 2000" va conduce la declanşarea procedurii de infringement împotriva ţării noastre.

În contextul actual, România trebuie să prioritizeze investiţiile în surse regenerabile de energie, cu impact redus asupra ecosistemelor, cum sunt energia solară sau cea eoliană. Astfel, aceste soluţii de eficienţă energetică pot contribui semnificativ la acoperirea necesarului energetic, fără distrugerea râurilor de munte.

În acest sens, solicit autorităţilor competente să analizeze alternativele şi să se asigure că deciziile luate nu sunt în detrimentul patrimoniului natural al României. Este esenţial să găsim un echilibru între dezvoltarea economică şi protecţia mediului, pentru ca generaţiile viitoare să se poată bucura şi de o natură intactă, şi de un sistem energetic durabil.

Domnule ministru al energiei, Sebastian Burduja,

Domnule ministru al mediului,

Opriţi, vă rog, furtul acestui râu, opriţi, vă rog, distrugerea acestei zone superbe a României!

Mulţumesc.

Deputat de Buzău, Marius Alecsandru.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

"Europa înseamnă acasă"

Milioane de români locuiesc în Uniunea Europeană. Au plecat din România siliţi. Au fost nevoiţi să ia decizia grea şi dureroasă de a părăsi ţara, practic au fost alungaţi, la propriu, din ţară.

Sunt convins că fiecare dintre cei care sunteţi prezenţi astăzi în sală aveţi pe cineva drag în afara graniţelor ţării. Iar pentru asta există un singur vinovat, Coaliţia PSD-PNL-UDMR, care a guvernat ţara asta, în diferite combinaţii, peste 90% din perioada postdecembristă.

Voi v-aţi dat seama ce aţi creat aici? V-aţi dat seama că, din cauza politicilor voastre, aţi creat un monstru?! Extremişti, oameni care sunt ghidaţi de ură, oameni care vor să distrugă orice a reuşit România să avanseze, în cei 18 ani, de când am aderat la Uniunea Europeană, oameni care nu au absolut nicio legătură cu valorile europene; poate cu cele ale Federaţiei Ruse. Sunt convins că ieri, la sediile AUR, SOS şi POT, a fost chef mare în momentul în care au văzut declaraţia Serviciului de Informaţii Externe a Federaţiei Ruse.

Haideţi să ne aducem aminte ce înseamnă Europa!

Europa înseamnă pace. Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să conştientizăm acest lucru. A fost bine, nu? Cât a fost pace, în Europa, am trăit peste o jumătate de secol în pace. Vă bateţi în piept că nu vreţi război şi sunteţi primii care puneţi la îndoială apartenenţa României la Uniunea Europeană, apartenenţa României la NATO.

Păi, dacă nu am fi fost în NATO, ne-ar fi mâncat cu fulgi cu tot, deja, ruşii! Poate vă intră în creier şi înţelegeţi odată că Rusia lui Putin cunoaşte doar o singură diplomaţie, cea a tancului!

Europa înseamnă prosperitate, înseamnă bani, înseamnă mai multe investiţii, mai multe oportunităţi pentru a investi, înseamnă dezvoltare, iar voi, extremiştilor, vreţi să ne scoateţi din piaţa unică, adică principalul motor economic al Europei, care ne permite libera circulaţie a bunurilor, a serviciilor şi a capitalului, pe aproape tot continentul.

De când am aderat la Uniunea Europeană, am primit peste 90 de miliarde de euro. Sigur, faptul că nu am fost capabili să profităm de aceste sume este, iarăşi, vina incompetenţei şi, mai mult ca niciodată, a corupţiei instalate până în măduva oaselor de către PSD, PNL şi UDMR.

Europa înseamnă libertate - libertate de circulaţie. Românii pot călători fără a avea nevoie de viză sau permis de muncă. Viitorul acestei ţări, tinerii noştri pot să călătorească oriunde în Uniunea Europeană, pot să studieze oriunde în Uniunea Europeană, pot să beneficieze de o bursă Erasmus+, pot să-şi croiască un viitor într-o ţară din Uniunea Europeană, unde sistemul de educaţie este net superior celui din România. Iar voi, extremiştilor, vreţi să ne luaţi şi acest drept!

Da, Uniunea Europeană a şi greşit, trebuie să recunoaştem acest lucru, de multe ori, trebuie să conştientizăm acest lucru. Şi a venit timpul ca europenii, europenii adevăraţi, să fim uniţi! Pacea, prosperitatea şi libertatea, despre care am vorbit înainte, sunt rezultatul cooperării, ale înţelegerii, ale decenţei şi ale respectului, nicidecum a dezbinării...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

... şi violenţei practicate de aceşti extremişti.

Închei acum, doamnă preşedinte, că dumneavoastră aţi stat cu două minute în plus!

Noi, europenii, mai mult ca niciodată, trebuie să ne croim o cale a noastră, o cale sigură, departe de nebunii din administraţia de astăzi, de la Washington, şi să ducem proiectul Uniunii Europene până la capăt.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc foarte mult.

Continuăm cu Grupul SOS, doamna deputat Ana-Marcela Baş. (Vociferări.)

USR - 2. (Vociferări.) Doi, doi! Nu, nu!

Deci, vă rog, aşa am anunţat la începutul şedinţei, aceasta este decizia în Comitetul liderilor. O să vă rog să reglementaţi în Comitetul liderilor!

Deci, doi deputaţi... (Vociferări.)

Nu există procedură la sesiunea de declaraţii! Vă rog să mergeţi la loc! (Vociferări.) Nu există! Deci, am documentul asumat de liderii de grup!

Vă rog.

Vă rog să începeţi, doamnă deputat.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Pace în România şi în Europa!".

Aleksandr Soljeniţîn scrie, în "Arhipelagul Gulag", despre cum elementul ucrainean şi cel rus sunt unite în sânge, în inimă şi în gânduri. Citez: "Nu toată Ucraina, în actualele ei frontiere oficiale, sovietice, este într-adevăr Ucraina". Opinia lui despre Crimeea, dată de Hruşciov, Ucrainei, este tranşantă şi o consideră o decizie, citez, "absolut aiurea".

Sunt sigură, stimaţi colegi, că numele lui Aleksandr Soljeniţîn vă este cunoscut şi nu poate fi nicicum legat de Putin sau comunişti cu idei imperialiste, or Soljeniţîn este cel care vorbeşte despre teritoriile din Ucraina, pe care le vede problematice, teritorii care pot cauza momente tensionate, în viitor, dacă nu sunt rezolvate politic şi social. Altfel, există riscul unui război pe care nimeni nu şi-l doreşte.

"Arhipelagul Gulag" a fost scris în 1973, iar aceste idei expuse de Soljeniţîn atât de clar le trăim, din nefericire, acum.

Ce se întâmplă în Ucraina, nu este treaba Europei! Ce se întâmplă în Ucraina, nu este treaba României!

Nu vrem să intrăm într-un război din care ţara noastră nu are cum să iasă cu bine!

Nu vrem să ne trimitem soţii şi copiii în război! Acest război nu este al nostru, acest război fratricid, după cum spune chiar Soljeniţîn, nu ar trebui să ne privească!

Prima victimă, într-un război, este adevărul, dragi colegi! Iar adevărul, în momentul de faţă, este deţinut de cine face propagandă mai isteric şi mai vocal, cine urlă mai puternic!

Trebuie să învăţăm din istorie! Trebuie să acceptăm greşelile istorice făcute de liderii din trecut şi să încercăm să le rezolvăm cu diplomaţie!

Românii trebuie să apere doar interesele României şi ale Europei, nu interesele unor producători de arme, al căror unic scop este să-şi mărească averile!

Dorim să ne păstrăm bărbaţii acasă, lângă soţii, lângă copii, lângă mame, acolo le este locul, nu pe vreun front sau groapă comună din cine ştie ce zonă uitată de Dumnezeu!

Stimaţi colegi,

În război, cel mai mare pericol este să crezi în propria ta propagandă. Or, în situaţia dată, am senzaţia că sunt lideri care au început să creadă în propria propagandă, propagandă periculoasă care poate atrage doar moarte şi disperare.

Vă rog, dragi colegi, să vă uitaţi în jurul vostru, la apropiaţii voştri, la prietenii voştri şi gândiţi-vă dacă vreţi să-i vedeţi pe front şi să riscaţi să nu îi mai strângeţi vreodată în braţe. Gândiţi-vă cu sinceritate la această posibilitate!

Dumnezeu să apere România şi pe români!

Ana-Marcela Baş, deputat SOS, Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Nu este doamna deputat Cîmpianu?

Mergem mai departe.

Grupul POT, domnul deputat Cristian-Alexandru Popa. Este? Nu este.

Continuăm cu...

Este?

Vă rog.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Voinţa românilor nu este negociabilă"

Singurii candidaţi legitimi să candideze pentru Preşedinţia României sunt Elena Lasconi şi Călin Georgescu.

În timp ce Călin Georgescu stă ferm pe poziţii şi cere, împreună cu românii, reluarea turului 2, Elena Lasconi se eschivează, din motive personale, înşelând încrederea oamenilor care au votat-o. Ea consideră că "Totul este negociabil", inclusiv încrederea pe care oamenii i-au acordat-o.

Cum să spui că totul este negociabil? Acesta este mesajul pe care dumneavoastră îl transmiteţi celor ce v-au votat? Că aţi da orice, doar să vă atingeţi scopul? Este principiul dumneavoastră de viaţă?

Mergeţi la o întâlnire cu domnul Ciolacu şi spuneţi că nu ştiţi ce se va negocia? Sau ştiţi, dar nu vreţi să ne spuneţi?! Oricum ar fi, nu este demn pentru un preşedinte de partid, care se dorea a fi preşedinte de ţară!

Doamnă Lasconi, fiţi asumată! Aţi fost votată? Luptaţi să se facă dreptate. Mâine, când treceţi pe la domnul Ciolacu, comportaţi-vă aşa cum ar face un lider al unui partid de opoziţie, căruia i s-au anulat voturile. Staţi dreaptă şi cereţi-i să se reia turul 2, unde chiar dumneavoastră aţi fost nedreptăţită! Faptul că nu vă deranjează nedreptatea făcută, ne arată că nu vă pasă de cele 1,77 milioane de voturi, pe care românii le-au pus către dumneavoastră şi către partidul dumneavoastră.

Iar acum, să transferaţi încrederea, de la dumneavoastră la domnul Ciolacu, nu va funcţiona. Domnul Bolojan, împreună cu o echipă instabilă, care nu arată niciun pic de interes şi respect faţă de poporul român, încearcă să ne arunce într-un conflict deschis cu partenerul strategic, SUA.

Cum vine asta, domnule Bolojan?!

Partidul Oamenilor Tineri susţine pacea şi democraţia. Partidul Oamenilor Tineri cere reluarea turului 2, cu singurii candidaţi eligibili - Călin Georgescu şi Elena Lasconi.

Dragi politicieni,

Peste 10, 20, 30 de ani, 4 oameni, cu lopeţi în mână, vor arunca pământ peste fiecare dintre noi. Cu ce imagine vreţi să rămâneţi în istorie, cu una de lăudat sau cu una de condamnat?! Fiţi demni, corecţi şi curajoşi, altfel, vă veţi lua o plată ce nu vă va plăcea!

Doamne-ajută!

Cristian Popa, deputat în Circumscripţia nr. 8 Braşov.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al UDMR nu are colegi deputaţi înscrişi.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Ştefan Bouda. Nu este.

Atunci, dau cuvântul domnului Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Politica internă din România seamănă tot mai mult cu un câmp de bătălie hibridă minat de naraţiunile ruseşti. Cea mai recentă dintre acestea este şi cea mai comică şi toxică dintre toate: "România se pregăteşte să trimită copiii, soţii, la moarte, în Ucraina".

În contextul internaţional, creat de discuţiile vizând noua Coaliţie de voinţă privind sprijinul şi garanţiile de securitate postconflict, oferite Ucrainei, s-au activat nu doar fermele de boţi din exteriorul ţării, dar şi cozile de topor din România, iubitori de dictaturi postsovietice.

Interesele de securitate ale României cer includerea ţării noastre în viitoarea Coaliţie de sprijin postconflict a Ucrainei, care se va asigura că trupele ruseşti vor rămâne departe de frontierele României şi că nu vor mai avea resursele necesare continuării proiectului imperialist către România şi restul Europei. Prin viitoarea Coaliţie, vom ţine departe, şi cu preţuri minime, primejdiile şi ameninţările la adresa României şi a aliaţilor.

Prin participarea noastră la viitoarea Coaliţie, ne asumăm sarcini ce ne vor aduce beneficii, imagine, credibilitate şi respect pe întreg continentul european. Prin participarea noastră la viitoarea Coaliţie, ne consolidăm contribuţiile la propria noastră securitate, precum şi la securitatea Republicii Moldova şi a întregii regiuni.

Ne onorăm astfel cartea de vizită a unei ţări suverane, puternice, responsabile, cu participări solide şi apreciate la securitatea naţională, a regiunii şi a Europei, ca întreg. Ne onorăm, totodată, multiplele angajamente faţă de viitorul şi securitatea Republicii Moldova, de care ne leagă un parteneriat special, permanent.

Tema privind participarea cu trupe la sol, în cadrul acestei Coaliţii, este prematură. Mai mult, nu există obligaţii exprese, în viitoarea Coaliţie, privind participarea cu trupe la sol, fie acestea de menţinere a păcii sau de descurajare.

Cine se împotriveşte acestor soluţii de securitate, aşa cum s-a împotrivit în cazuri similare, de exemplu privind adoptarea unor măsuri legislative care să permită României să doboare dronele aeriene care pătrund neautorizat în spaţiul nostru aerian, se împotriveşte politicii de suveranitate a ţării noastre şi aspiraţiei noastre legitime de a ne întări capabilităţile militare şi de securitate.

Cine se împotriveşte acestor soluţii de securitate răspunde direct intereselor şi ordinelor ruseşti de a face din România un stat slab şi vulnerabil la agresiuni externe.

Cine se împotriveşte acestor soluţii de securitate slăbeşte capacitatea de suveranitate a României, în relaţia cu Rusia şi în general.

Mai mult decât oricând, în istoria României, avem nevoie de întărirea capabilităţilor noastre de securitate, avem nevoie de o suveranitate bazată pe respingerea invitaţiilor de vasalitate ale Moscovei.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Moiseev Alexandrin.

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Botoşani, un judeţ abandonat de guvernările ultimilor 30 de ani"

Astăzi, vreau să aduc în atenţia dumneavoastră realitatea crudă a judeţului Botoşani, un judeţ care, în ultimii 30 de ani, a fost abandonat de guvernările succesive şi, drept consecinţă, a ajuns, în mod nedrept, victimă a sărăciei, a lipsei de oportunităţi şi a depopulării accelerate.

Botoşaniul a devenit, precum multe zone din România, un judeţ al copiilor plecaţi, al bătrânilor rămaşi singuri, al tinerilor care nu văd nicio perspectivă. Este judeţul unde rata sărăciei este printre cele mai ridicate din ţară, unde copiii merg la şcoală în condiţii greu de imaginat, într-o Românie europeană, unde drumurile sunt încă o promisiune neonorată, iar spitalele supravieţuiesc mai mult din dăruirea medicilor decât din investiţiile statului.

În ciuda acestui tablou sumbru, resursele şi potenţialul judeţului există. Problema nu este lipsa de fonduri, ci modul în care acestea sunt distribuite şi gestionate. Timp de trei decenii, Botoşaniul a fost folosit drept monedă de schimb electoral, iar fondurile publice au fost direcţionate pe criterii politice, nu în funcţie de nevoile reale ale comunităţilor.

Este momentul unei schimbări radicale de abordare. Nu mai putem permite ca investiţiile în infrastructură, educaţie şi sănătate să fie blocate de lupte politice şi interese de partid! Avem nevoie de un mecanism transparent şi eficient, prin care administraţia locală să fie susţinută prin iniţiative parlamentare şi alocări guvernamentale bazate pe criterii obiective, nu pe culoarea politică a primarilor sau a preşedinţilor de consilii judeţene.

Fac apel către Guvernul României, către Ministerul Dezvoltării, către toţi cei care au puterea de decizie - prioritizaţi investiţiile acolo unde este cea mai mare nevoie, unde lipsurile sunt cele mai mari şi unde fiecare leu investit poate schimba radical viaţa oamenilor!

Botoşaniul nu mai poate fi tratat ca un judeţ de mâna a doua! Trebuie să fie un judeţ al speranţei, al dezvoltării şi al viitorului. Dar pentru aceasta este nevoie de asumare politică reală, nu doar de promisiuni electorale! Suntem judeţul care a dat ţării şi Europei întregi personalităţi marcante, precum Grigore Antipa, George Enescu, Nicolae Iorga şi, desigur, românul absolut, Mihai Eminescu.

Pentru a le onora memoria şi pentru a crea premisele naşterii şi dezvoltării unor noi generaţii de somităţi, trebuie să investim în viitorul tinerilor din acest judeţ!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Chirilă este?

Dacă nu este, domnul deputat Mircea-Vasile Govor.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Drepturile femeilor - un angajament permanent, nu doar un omagiu ocazional"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Săptămâna aceasta, marcăm Ziua Internaţională a Femeii - mame, fiice, soţii, profesioniste, lideri şi piloni ai societăţii.

Totodată, în România, sărbătorim Ziua mamei. Este, într-adevăr, un motiv festiv care subliniază importanţa colosală pe care femeile o au în societatea românească, pe scena internaţională, dar şi în viaţa fiecăruia dintre noi. Cu toate că este benefic să avem o zi dedicată, în care să ne concentrăm toată atenţia acestei sărbători, femeile trebuie preţuite în absolut fiecare moment.

8 Martie este o zi de recunoaştere a contribuţiei inestimabile a femeilor, în toate domeniile vieţii, dar şi un moment de reflecţie asupra luptei pentru egalitate de gen, drepturi fundamentale şi respect.

În urmă cu mai bine de un secol, femeile din întreaga lume şi-au revendicat dreptul la demnitate, libertate şi egalitate. Lupta lor pentru drepturi fundamentale, inclusiv pentru dreptul la vot, a fost una dificilă, dar esenţială pentru consolidarea democraţiei moderne. În România, femeile au primit oficial dreptul de vot în 1938, însă doar în anumite condiţii restrictive, abia în 1946, după al Doilea Război Mondial, femeile românce au putut vota efectiv, la fel ca bărbaţii, marcând astfel un pas crucial spre o democraţie deplină.

Dreptul la vot a fost însă doar începutul. Lupta femeilor pentru recunoaştere şi echitate a continuat pe toate planurile: în educaţie, în economie, în politică. Ele au demonstrat că pot excela în orice domeniu, că sunt capabile să conducă, să inoveze, să creeze schimbare. Şi totuşi, în ciuda tuturor acestor progrese, egalitatea reală între femei şi bărbaţi rămâne o provocare.

Ca parlamentar şi om politic, am susţinut şi voi susţine, în continuare, promovarea femeilor în administraţie şi în politică, pentru că ştiu că implicarea activă a femeilor în procesul decizional nu este doar o chestiune de echitate, ci şi o condiţie esenţială pentru progresul social şi economic.

Mă mândresc că, în cadrul Organizaţiei PSD Satu Mare, patru doamne primar, o vicepreşedintă a consiliului judeţean şi o viceprimăriţă a municipiului Satu Mare demonstrează zilnic că politica se face cu competenţă, profesionalism şi viziune, indiferent de gen.

Femeile din România nu cer privilegii, ci doar şanse egale. Iar noi, ca legiuitori, avem datoria să consolidăm un cadru legislativ care să nu permită regresul, să combată discriminarea şi violenţa şi să creeze oportunităţi reale pentru toate femeile.

În această lună simbolică, luna martie, dedicată femeii, mesajul meu este clar - recunoaşterea, respectul şi susţinerea femeilor trebuie să fie principii fundamentale, nu doar gesturi ceremoniale!

Azi, aici, în Parlamentul României, trebuie să ne întrebăm - ce fel de societate ne dorim? O societate care limitează şansele femeilor sau una care le oferă şansa de a-şi urma visurile?

Eu aleg o Românie în care fiecare femeie să fie protejată, valorizată şi susţinută!

La mulţi ani tuturor femeilor! Respect, recunoştinţă şi solidaritate!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Satu Mare, Mircea Govor, Circumscripţia nr. 32.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Mirela-Florenţa Matichescu.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Lansarea planului "ReArm Europe", care prevede mobilizarea a peste 800 de miliarde de euro, reprezintă un pas fundamental pentru securitatea continentului. Acest program va permite statelor membre să-şi crească cheltuielile de apărare fără a fi constrânse de regulile fiscale, ceea ce creează oportunităţi semnificative şi pentru România.

Ca deputat în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, consider că acest moment trebuie valorificat pentru consolidarea industriei naţionale de apărare şi pentru creşterea capacităţii operative a forţelor noastre armate. România trebuie să se poziţioneze strategic în cadrul acestui program, nu doar ca beneficiar al echipamentelor şi fondurilor europene, subliniez, ci şi ca furnizor de tehnologie militară, devenind un pilon de stabilitate în regiune.

România dispune deja de o serie de facilităţi industriale capabile să contribuie la acest efort european. Aceste capacitaţi trebuie modernizate şi integrate în lanţuri europene de aprovizionare pentru a maximiza impactul economic al planului "ReArm Europe". Altfel, riscăm să devenim doar consumatori de tehnologie străină, fără un impact real asupra economiei naţionale.

Un exemplu de succes pe care România ar trebui să-l urmeze este Polonia. Aceasta a investit masiv în dezvoltarea industriei de apărare, iar compania "Polska Grupa Zbrojeniowa" a devenit unul dintre principalii furnizori de echipamente militare din Europa. Polonia nu doar că produce armament, dar a reuşit să atragă contracte strategice. Un model similar trebuie urmat şi de România. Statul trebuie să sprijine financiar modernizarea fabricilor de armament şi să faciliteze accesul acestora la pieţele internaţionale. Totodată, companiile private trebuie să fie implicate mai activ în producţia de echipamente de ultimă generaţie, iar colaborările cu marii producători europeni trebuie consolidate.

Pe lângă modernizarea facilităţilor existente, România trebuie să investească în crearea unor centre de cercetare dedicate noilor tehnologii militare. Un exemplu de succes în acest sens îl reprezintă centrele de inovare din Polonia, care au dezvoltat sisteme de apărare aeriană şi vehicule autonome pentru uz militar. România trebuie să colaboreze mai strâns cu NATO şi Uniunea Europeană pentru a accesa finanţări care să sprijine cercetarea şi dezvoltarea de noi soluţii tehnologice.

Investiţiile în industrie nu doar că sporesc capacitatea militară, dar au şi un impact economic major. Crearea unor centre de excelenţă în industria de apărare poate stimula creşterea economică, atrăgând investiţii şi generând locuri de muncă bine plătite.

Ca parlamentar, mă angajez să sprijin iniţiativele legislative care vizează modernizarea industriei de apărare, alocarea de fonduri pentru cercetare şi dezvoltare şi implementarea de programe educaţionale dedicate acestui strategic domeniu.

Vă mulţumesc.

Mirela-Florenţa Matichescu, deputat al PSD.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar AUR, a revenit domnul deputat Enache?

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi este un semnal de alarmă cu privire la democraţia din România.

România a fost retrogradată, pentru prima dată în istoria sa postrevoluţionară, în "Indexul Democraţiilor", întocmit anual, trecând de la statutul de "democraţie viciată" la cel de "regim hibrid" - hibrid, exact aşa cum se lucrează şi în plenul Parlamentului, cum se lucrează şi în Biroul permanent.

Să cobori cu 12 locuri, de la un scor de 6,45 la 5,99, nu este un accident, ci este rezultatul direct al deciziei controversate, de anul trecut, privind anularea alegerilor prezidenţiale - o măsură adoptată pe baza unor acuzaţii vagi de interferenţă străină şi manipulare pe reţelele sociale, fără nicio dovadă clară.

Cifrele nu mint - din cele 71 de ţări evaluate ca democraţii, doar 25 sunt considerate "democraţii depline", iar până de curând România se încadra în rândul celor 46 de "democraţii viciate". Astăzi, însă, ne aflăm în categoria celor 36 de "regimuri hibride", fiind singura ţară membră a Uniunii Europene din acest grup, alături de alte state, precum - Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Ucraina.

Nu putem ignora faptul că anularea alegerilor a declanşat un lanţ de reacţii ce au erodat treptat esenţa democraţiei. Dacă nu luăm măsuri decisive şi concrete, riscul ca situaţia să se agraveze în 2025 este iminent.

Acesta este un verdict clar asupra eşecului nostru ca stat şi al clasei politice de a proteja şi întări democraţia. Nu ne putem permite ca, la mai bine de 30 de ani de la Revoluţie, să ne prăbuşim sub nivelul minim acceptabil pentru o ţară europeană. Instituţiile nu trebuie să devină simple ornamente, iar voinţa cetăţenilor să fie ignorată. Dacă nu apărăm statul de drept şi nu garantăm alegeri libere şi corecte, România riscă să devină un stat capturat, un studiu de caz trist al eşecului democratic.

Putem învăţa din greşelile celorlalte state - din experienţa Bosniei, a Georgiei sau a Ucrainei - şi să nu repetăm aceleaşi erori.

Este evident că România trebuie să schimbe direcţia pentru a evita prăbuşirea democratică. Fără alegeri libere în acest an, în care fiecare cetăţean din România care nu are drepturile electorale suspendate sau anulate de o decizie definitivă a instanţei să poată candida...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

...viitorul democraţiei noastre este în pericol.

Vă mulţumesc.

Mihai Enache, deputat de Bucureşti.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Astăzi mă adresez dumneavoastră pentru a vorbi despre o problemă care afectează imaginea României pe plan internaţional şi relaţiile noastre cu un partener strategic esenţial - Statele Unite ale Americii. Este vorba despre comunicarea defectuoasă, o provocare care riscă să submineze încrederea şi parteneriatele solide pe care le-am construit în ultimii ani.

România, ca membru al Uniunii Europene, adoptă în mod firesc şi natural poziţiile comune ale blocului european. Acesta este un principiu fundamental al apartenenţei noastre la UE. Totuşi, în ciuda acestui fapt, este absolut esenţial ca România să nu permită ca acest proces să afecteze relaţiile sale cu Statele Unite. Statele Unite au fost şi continuă să fie un partener strategic de o importanţă crucială pentru România, iar menţinerea unei relaţii impecabile cu această mare putere trebuie să rămână o prioritate absolută.

Comunicarea defectuoasă dintre autorităţile române şi oficialii americani a fost, din păcate, o realitate în ultima perioadă. Mesaje contradictorii şi lipsa unei coordonări clare au generat confuzie şi tensiuni, ceea ce pune în pericol nu doar parteneriatele economice şi de securitate, dar şi imaginea noastră în faţa unui aliat de bază. Chiar şi în momente în care România susţine poziţiile Uniunii Europene, trebuie să fim extrem de atenţi ca acest lucru să nu ducă la percepţii greşite în rândul americanilor sau să fie interpretat ca o distanţare de relaţia cu SUA.

Este esenţial ca, pe de o parte, să respectăm angajamentele noastre faţă de Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, să gestionăm cu grijă şi profesionalism relaţiile externe, inclusiv pe cele cu Statele Unite. România trebuie să fie capabilă să navigheze cu abilitate între cele două. O relaţie de încredere cu SUA nu poate fi sacrificată în numele unor poziţii comune europene. Aceste două aspecte trebuie să coexiste şi să se întărească reciproc.

În acelaşi timp, trebuie să subliniem că diplomaţia nu înseamnă doar alinieri de principii şi poziţii, ci şi construirea unui dialog constant, bazat pe transparenţă, respect reciproc şi obiective clare. România trebuie să devină o voce unitară şi coerentă, capabilă să îşi exprime interesele într-un mod clar, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi faţă de partenerii săi externi, inclusiv Statele Unite.

În concluzie, nu putem neglija faptul că o relaţie impecabilă cu Statele Unite este esenţială pentru securitatea şi dezvoltarea României. Chiar şi în contextul poziţiilor europene, trebuie să avem grijă să menţinem acest parteneriat la cel mai înalt nivel. Comunicarea corectă şi echilibrată între toate părţile este cheia pentru ca România să îşi păstreze locul de respect în lume şi să îşi protejeze interesele naţionale.

Vă mulţumesc.

Dragoş-Florin Coman, deputat, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat, din partea Grupului AUR.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Imediat după căderea regimului Ceauşescu, serviciile secrete ungare au încercat, în 1990, prin evenimentele începute la Târgu Mureş, să provoace o imensă baie de sânge între etnicii maghiari şi români în toată Transilvania, conflict în urma căruia, printr-un lobby puternic, atât în media internaţională, cât şi prin cancelariile marilor puteri, pe modelul conflictului etnic din Iugoslavia, am fi fost constrânşi să cedăm tot sau parte din Ardeal. Din fericire, acest lucru a fost oprit datorită unor intervenţii străine.

Uniunea Democrată Maghiară din România reprezintă interesele Ungariei şi ale lui Victor Orbán, nu interesele ţării noastre, şi tocmai le-am acordat acces în punctul cel mai sensibil al statului roman, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, locul unde se întâlnesc structurile critice de conducere, apărare şi servicii secrete, prin cedarea de către analfabeţii politici de la PSD şi PNL a două din cele mai importante ministere din statul român, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Dezvoltării.

Această asociaţie de bloc, pentru că nu este partid politic, funcţionează ca o organizaţie cu o platformă culturală, dar care face şi politică, nefiind înregistrată ca partid politic, conform Legii nr. 14/2003, deci, nefiind partid politic, UDMR încasează ilegal, de zeci de ani, subvenţii de zeci de milioane de euro, bani folosiţi cu un singur scop - autonomia şi ruperea Transilvaniei - şi, la fel de nelegal, participă la alegeri!

Din 1990 până în prezent, această organizaţie extremistă a fost prezentă la guvernare într-o formă sau alta, 27 ani. 27 de ani şi-au tranzacţionat cele 5-6 procente trădătorilor de neam şi ţară, care, din dorinţa de a ajunge şi a rămâne la putere, au făcut pact cu diavolul şi toţi s-au întrecut în a acorda avantaje acestei organizaţii, ajungând chiar în pragul ca în Parlamentul României să fie adoptată tacit autonomia ţinutului secuiesc, de către Camera Deputaţilor, în 2020.

Atât de trădători au fost politicienii români încât au acceptat o lege de prag electoral alternativ în care, chiar dacă această organizaţie extremistă ar obţine un scor de sub 5% la nivel naţional, tot ar fi prezentă în Parlamentul României, dacă ar obţine minimum 20% din voturi în minimum 4 judeţe.

UDMR este o organizaţie extremistă şi pentru că nu respectă art. 1 din Constituţia României. De 5 ori au încercat, în Parlamentul României, să treacă legea care acordă autonomie unui ţinut inventat şi, cu siguranţă, vor încerca şi în această legislatură. Ce este diferit, însă, acum, faţă de perioadele triste când România era în derivă ideologică, este că, astăzi, în Parlament, avem oameni care vor pune stop şi la aceste jigniri aduse poporului român.

Vedem cum Transilvania este cumpărată bucată cu bucată şi, din păcate, statul român impotent de astăzi nu face nimic! Vedem cum companii strategice de aici sunt cumpărate de companii maghiare. Vedem cum gazul nostru din Marea Neagră nu va rămâne la noi, ci va ajuta la dezvoltarea Ungariei şi a Austriei.

Ajunge! A venit timpul să ne ridicăm din genunchi, să ne scuturam de praf şi să reclădim România!

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Astăzi este un bun prilej de a vă spune, dragi colege, la mulţi ani, de a vă îndemna să aveţi curaj şi să intraţi în politică, pentru că dumneavoastră aduceţi plusvaloare prin muncă, competenţă şi implicare.

Doamnelor, dar, mai ales, domnilor,

Femeile nu sunt cote de gen, femeile sunt cote de competenţă; adevăraţii lideri politici bărbaţi înţeleg aceste lucruri şi nu se tem de femeile puternice, ci îşi doresc să le aibă în echipă şi să muncească umăr la umăr pentru comunităţile lor.

Am intrat în politică pentru oameni, pentru a ajuta mai mult şi mai bine şi pentru că în judeţul Bihor am avut exemplul unui lider care a făcut o politică curată, care pune pe primul loc oamenii şi nevoile lor, care pune pe primul loc România.

Doamnelor, domnişoarelor, vă invit să vă implicaţi activ în politică. Pentru că am dovedit şi până acum, cu vârf şi îndesat, că avem determinarea, ambiţia şi competenţele necesare să facem diferenţa, să contribuim la o societate care se dezvoltă în armonie, fără a discrimina pe bază de gen.

Discriminarea, sub toate formele sale, rămâne un obstacol major în calea unei societăţi cu adevărat democratice. Fie că vorbim despre inegalităţi salariale între femei şi bărbaţi, acces inechitabil la educaţie şi sănătate sau despre stereotipuri care perpetuează nedreptăţi istorice, realitatea este că încă avem un drum lung de parcurs. De asta, le încurajez pe femei să se implice cât mai mult în politică, în viaţa societăţii, acolo unde se iau decizii.

România nu este imună la aceste provocări. O cercetare recentă arată că femeile în ţara noastră câştigă în medie cu 17% mai puţin decât bărbaţii pentru muncă de valoare egală. În mediul rural, femeile se confruntă cu şi mai multe bariere în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi sănătate. În plus, minorităţile, persoanele cu dizabilităţi şi alte grupuri vulnerabile se confruntă cu discriminarea care limitează şansele lor de reuşită.

Ca femeie, ca reprezentant al cetăţenilor, ca preşedinte al Organizaţiei Femeilor Liberale din judeţul Bihor, cred că avem responsabilitatea de a trece de la discurs la acţiune. Avem nevoie de măsuri mai clare pentru reducerea inegalităţilor de gen, pentru combaterea discriminării pe piaţa muncii, pentru sprijinirea categoriilor defavorizate, pentru remuneraţie egală, pe bază de competenţe, şi nu pe bază de gen.

De ziua noastră, de 8 Martie, vă îndemn pe fiecare să vă afirmaţi pe deplin personalitatea, priceperea şi speranţele, sporindu-vă contribuţia la împlinirea importantelor răspunderi care vă revin în familie şi în comunitate.

Doamnelor, îndrăzniţi!

Vă doresc la mulţi ani cu multă sănătate!

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Eduard-Tatian Mititelu.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Stimat doamnă preşedinte,

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

În judeţul Botoşani avem capacitatea de a atrage finanţări şi de a implementa politici eficiente pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Dar pentru succesul acestora avem nevoie de parcuri industriale, cu programe de finanţare alocate pentru infrastructură, utilităţi şi construcţii industriale.

Judeţul Botoşani are un potenţial economic major, iar dezvoltarea parcurilor industriale în Flămânzi, Darabani şi Ştefăneşti este esenţială pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă.

Ca membru al Partidului Naţional Liberal, susţin aceste iniţiative şi lucrez pentru ele, având convingerea că, sub conducerea liberală a oraşelor menţionate şi a Consiliului judeţean Botoşani, aceste proiecte pot fi realizate uşor şi eficient.

De asemenea, un program de sprijin pentru producerea de energie verde, prin parcuri fotovoltaice sau eoliene, va reduce costurile operaţionale şi va sprijini tranziţia către o economie sustenabilă.

Fiind la graniţa cu Ucraina, aceste parcuri pot contribui direct la reconstrucţia şi refacerea infrastructurii ţării vecine, transformând regiunea noastră într-un hub regional.

În plus, este esenţială pentru parcurile industriale din judeţul Botoşani construcţia drumurilor expres Suceava-Botoşani, Ştefăneşti-Rădăuţi-Prut şi, cu o menţiune, cu o eventuală extindere legislativă către Darabani-Dorohoi-Suceava, şi a drumului expres Botoşani-Flămânzi-Târgu Frumos, facilitând transportul şi integrarea economică a judeţului în infrastructura naţională, economică şi rutieră.

Prin crearea de parcuri industriale putem să ne aducem acasă fraţii şi surorile plecate peste graniţă, în căutarea unui trai mai bun, prin oferirea de locuri de muncă mai bune, acasă, în Botoşani.

Astfel, fac apel către Ministerul Dezvoltării pentru a crea un program naţional destinat parcurilor industriale, cu scopul de a asigura utilităţile, reţelele de transport şi construcţiile necesare acestora. De asemenea, fac apel către Ministerul Energiei pentru a crea un program naţional destinat asigurării de energie verde pentru parcuri fotovoltaice şi eoliene, în cadrul parcurilor industriale. Am făcut schimbarea în judeţul Botoşani, iar acum este momentul să transformăm judeţul Botoşani într-un pol de dezvoltare economică.

Vă mulţumesc.

Eduard Mititelu, deputat al PNL Botoşani.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Vetuţa Stănescu. (Vociferări.)

Sunt trei la PNL! (Vociferări.)

Vă rog să veniţi să citiţi, ca să nu jigniţi, dacă aveţi acest interes!

Doamna Vetuţa Stănescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Regândirea arhitecturii administrativ-teritoriale a României, un obiectiv al Partidului Naţional Liberal".

România are nevoie de o regândire a organizării sale administrativ-teritoriale. Nu cred că este cineva care să nege această afirmaţie. Astăzi, din cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale din România, foarte puţine găsesc resorturile financiare şi umane pentru a-şi îndeplini, de unele singure, atribuţiile şi obligaţiile pe care le au faţă de cetăţenii pe care îi servesc.

România are nevoie de o regândire a acestei arhitecturi administrative, care să facă ţara noastră mai competitivă şi mai pregătită să atragă bani europeni, cu care să demareze programe destinate dezvoltării şi modernizării comunităţilor locale.

Această reorganizare administrativ-teritorială a României nu trebuie făcută, însă, pe genunchi. Da, este o nevoie reală. România funcţionează pe aceeaşi organizare gândită şi implementată de regimul Ceauşescu, în anul 1968. Actualul context ne obligă la o regândire a arhitecturii după care se organizează ţara din punct de vedere administrativ. Totuşi, avem nevoie să nu uităm că la baza oricărei iniţiative de organizare administrativ-teritorială trebuie să stea câteva principii solide, printre care: principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean; principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate, în special resursele financiare necesare exercitării acestora; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară.

Partidul Naţional Liberal este cel care a dat României prima sa lege modernă de organizare administrativă, Legea nr. 95/1925 privind unificarea administrativă. De aceea, tot Partidul Naţional Liberal trebuie să ia astăzi iniţiativa acestui complicat demers de retrasare a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale şi al reorganizării serviciilor publice. Polonia reprezintă un model de succes în acest domeniu, trecând de la 49 de unităţi administrativ-teritoriale de tip judeţ, la 16 unităţi capabile să discute direct cu Comisia Europeană. România va avea nevoie de un model adaptat realităţilor sale istorice şi prezente, iar modelele de organizare administrativă de succes trebuie să servească ca exemplu pentru toţi factorii decidenţi.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul USR, domnul deputat George Gima.

Domnul George Gima:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Încă 200 de oameni au fost concediaţi de la Şantierul Naval Mangalia! 200 de familii a căror viaţă este bulversată, din cauza deciziilor proaste ale Guvernului român.

Cunoaşteţi situaţia Şantierului Naval din Mangalia? Avem un loc strategic, în judeţul Constanţa, la Marea Neagră, într-un moment critic din istoria ţării noastre şi ne batem joc de el! După şomaj tehnic, după insolvenţă, acum urmează să se închidă cu totul!

Lipsa de viziune a Guvernului, care în ultimii ani a făcut tot posibilul să gonească investitorii, sau poate reaua-credinţă, au făcut ca sute de oameni şi familiile lor să sufere!

Dar asta nu este totul! România închide, în mod halucinant, un obiectiv strategic de interes naţional. Avem oameni calificaţi acolo, sudori profesionişti, personal calificat, într-o zonă-cheie, la Marea Neagră.

E nevoie să vă facem un desen, domnule prim-ministru, ca să înţelegeţi importanţa strategică a acestui loc, în contextul geopolitic?

Ministerul Economiei, Ministerul Apărării şi alte structuri ar trebui să acţioneze urgent.

Aici s-au construit tancuri petroliere uriaşe, s-a reparat bricul Mircea, s-au construit transportoare de luptă Piranha 5, pentru armata română.

În contextul geopolitic actual, un astfel de şantier portuar este mină de aur pentru a mări capacităţile de apărare ale României şi ale NATO.

Treziţi-vă, stimaţi membri ai Guvernului!

Voi interpela Guvernul, voi merge să vorbesc cu angajaţii şantierului şi voi face tot posibilul pentru ca acest şantier să îşi reia producţia, în linie cu priorităţile actuale ale României.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dumitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice este "Călin Georgescu, acest Alb din zăpadă, şi cei trei pitici mici, extremişti şi populişti".

Stăteam zilele trecute cu soţia, ne uitam la televizor şi vedeam ipocrizia de care daţi dovadă, dragi pitici mici, extremişti şi populişti, şi îi spuneam: "Doamne, câte broaşte trebuie să înghită aceşti oameni!". Şi, în momentul acela, fiul meu cel mic, Ştefan, îmi spune: "Asta trebuie să fie înghiţită?" (Arată jucăria.) Şi răspunsul meu pentru dumneavoastră, dragi pitici mici, extremişti şi populişti, este: da, trebuie să înghiţiţi această broască! Trebuie să o înghiţiţi, pentru că, din păcate, susţineţi un individ care duhneşte a ipocrizie, a minciună şi, practic, creează luni paralele, pentru că dă dovadă de o neruşinare cumplită în ceea ce priveşte discursul politic.

Dumneavoastră promovaţi acest Alb ca zăpada, în condiţiile în care ipocrizia sa este demnă de nişte lumi de mult apuse.

Şi aş vrea să vă dau câteva exemple, dragi pitici, mici extremişti şi populişti - AUR, SOS şi POT - spuneţi-mi şi mie cum este posibil să fiţi fericiţi şi să continuaţi să-l susţineţi pe acest Trump, în condiţiile în care dumneavoastră - dacă vreţi s-o înghiţiţi acum, e OK! (Întinde spre sală jucăria.) - în condiţiile în care aţi reuşit să salvaţi nişte violatori şi nişte proxeneţi. Oameni care au violat femeile noastre, din România, sunt pentru dumneavoastră nişte persoane care erau demne de a fi salvate. Nu v-am văzut în niciun moment să spuneţi: "Cum este posibil ca Trump să intervină în sistemul nostru de justiţie şi să spună: da, să-i salvăm pe fraţii Tate!".

Luaţi broasca şi înghiţiţi-o cum trebuie! (Arată jucăria.)

2. Susţineţi la Preşedinţia României un Alb ca zăpada sorosist!

Doamne, cum e posibil aşa ceva, explicaţi-mi şi mie?! Adică dumneavoastră spuneţi că sorosiştii, care oricum nu mai sunt în România, pentru că din 2014 nu mai avem astfel de ONG-uri, dar Călin Georgescu, acest Alb din zăpadă, imaculat, om care nu aparţine absolut niciunui sistem, a fost şi este un sorosist.

Vă rog frumos să înghiţiţi broasca asta şi să o duceţi până în măruntaiele dumneavoastră odioase! (Arată jucăria.)

Şi trei, stimaţi colegi pitici mici, extremişti şi populişti - AUR, SOS şi POT - explicaţi-mi şi mie, vă rog frumos, cum este posibil ca omul care trebuia să se trateze la genunchi cu varză murată, cu blăniţă de viezure şi cu pene de barză, s-a dus la globalişti să se opereze la genunchi!

Dragi pitici mici, extremişti şi populişti, înghiţiţi-o p'asta, vă rog frumos! (Arată jucăria.) E a lui Ştefan!

Practic, dragi pitici mici, extremişti şi populişti - SOS, POT şi AUR - vă rog frumos să vă gândiţi: minciuna are picioare scurte şi, într-adevăr, pentru o perioadă puteţi să păcăliţi pe toată lumea; pentru totdeauna aţi putea să-i păcăliţi pe câţiva, ...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

... dar niciodată nu veţi putea să păcăliţi pe toată lumea, tot timpul!

Vă mulţumesc.

Iar dumneavoastră, doamnă preşedinte,...

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

... vă rog frumos să nu mai întrerupeţi, atâta timp... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Urmează doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, din partea Grupului SOS. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog, doamnă deputat. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

SOS România nu susţine Călin Georgescu! Mai uitaţi-vă la televizor!

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să rămâneţi pe textul declaraţiei, nu intraţi în dispută cu sala!

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Declaraţia mea politică se intitulează, astăzi, "Sclavagismul european".

Stimaţi politicieni,

Încă o dată vă aflaţi de partea greşită a istoriei. În timp ce alte state se aliază cu cei care într-adevăr au puterea şi şansa acum să schimbe ceva, dumneavoastră înotaţi, încă o dată, împotriva curentului. Democraţia înseamnă puterea poporului. Din păcate, la noi, în România, este dictatură. O dictatură pe care aţi instaurat-o de frica consecinţelor tuturor acţiunilor făcute în ultimii 35 de ani.

Există, în acest moment, în Parlamentul României, o generaţie nouă de parlamentari - cei care într-adevăr vor schimba ceva, cei care sunt în contact permanent cu poporul, cei care sunt, într-adevăr, glasul poporului.

Incompetenţa dumneavoastră, trădarea, lipsa de empatie, lipsa de interes faţă de nevoile celor pe care ar trebui să-i reprezentaţi au dus nu numai la dezbinarea poporului, ci şi la distrugerea economico-socială a României.

Din punct de vedere politic, strategia voastră este o strategie distructivă. Nu aveţi capacitatea de a previziona ceea ce se poate întâmpla în perioada următoare, având în vedere toate schimbările care au loc, în acest moment, în lume. Europa este o bătrână pe moarte, care îşi aşteaptă ultima împărtăşanie. Iar dumneavoastră vreţi să-i prelungiţi agonia. Nu există decât o singură cale, şi anume, aceea de a ne reîntoarce la valorile noastre adevărate, cele în care crede poporul român.

Uniunea Europeană a fost fondată ca o uniune economică, pentru a facilita o piaţa economică între statele europene. Nu a fost creată ca o entitate politică, distructivă şi dictatorială.

Încetaţi odată cu minciunile, încetaţi odată cu jocul dublu!

Domnul nostru preşedinte interimar, după zile de milogeală, a fost, într-un final, chemat la marele "împărat" al Franţei, ca să ia lumină. Şi a dat fuga să-i pupe ghiulul, ca un adevărat slujitor al paşalâcului.

Întrebarea mea este: dacă partenerul nostru strategic, Statele Unite, ar denunţa unilateral Tratatul NATO, ce s-ar întâmpla?! Există în Europa cineva care să garanteze că, în caz de nevoie, ar putea fi alături de România?! Nu, nu există! Fiecare stat îşi vede propriile interese şi ar fi capabili să-şi vândă propriul popor, pentru a mai putea băga câţiva bani în buzunar. Pentru că Uniunea Europeană nu este altceva decât o uniune sclavagistă, care zdrobeşte nemiloasă tradiţii, credinţe, istorie şi demnitate umană. Iar noi, românii, nu suntem decât nişte condamnaţi ai sclavagismului european.

Mulţumesc frumos.

Deputat SOS România, Circumscripţia nr. 43, Andreea-Petronela Cîmpianu.

Doamna Raluca Turcan:

Şi ultimul înscris la cuvânt pentru declaraţii verbale, domnul deputat Ghera.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedintă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ansamblul folcloric Karaševska Zora al Uniunii Croaţilor din România, promotor al culturii tradiţionale croate, la Târgul de Turism al României, 2025".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În perioada 20-23 februarie, la Romexpo, în Bucureşti, s-a desfăşurat ediţia de primăvară a Târgului de Turism al României. La acest eveniment a participat şi judeţul Caraş-Severin, iar standul Banatului Montan, cu a şasea prezenţă, în trei ani consecutivi, s-a remarcat printr-un program artistic şi gastronomic diversificat.

Pe întreaga durată a târgului, Centrul Judeţean de Cultură şi Artă Caraş-Severin a reuşit să ofere celor prezenţi un program artistic variat, ce a pus în valoare diversitatea etnică şi culturală a judeţului nostru. Obiectivele turistice unice, tradiţiile autentice şi gastronomia specifică, completate prin diversitatea culturală ce defineşte Caraş-Severinul, au făcut ca standul judeţului, de la ediţia de primăvară a Târgului de Turism, să fie un punct de atracţie pentru vizitatori.

Un merit deosebit, alături de orchestra profesionistă "Virtuozii Semenicului", solista Ramona Viţa, ansamblul Bârzava din Reşiţa, l-au avut şi reprezentanţii comunităţilor etnice din Banat, care şi-au etalat cu mândrie portul tradiţional, contribuind, astfel, la diversitatea culturală a evenimentului şi la celebrarea identităţii lor distincte. Este vorba despre reprezentanţi ai Forumului Democratic al Germanilor din Banat, ansamblul sârbesc din comuna Sokol, precum şi ansamblul folcloric al Uniunii Croaţilor din România, "Karaševska Zora", din localitatea Caraşova.

Ansamblul comunităţii croate a avut onoarea să participe la acest eveniment, unde a interpretat cu măiestrie vechile noastre cântece şi dansuri. Prin etalarea portului tradiţional, o expresie vie a bogăţiei noastre culturale, membrii ansamblului croat au conferit acestei manifestaţii un plus de valoare. Bogăţia şi diversitatea costumelor tradiţionale caraşoveneşti au stârnit un mare interes în rândul spectatorilor prezenţi, la fel ca şi prestaţia excelentă a talentaţilor membri ai formaţiei noastre.

Felicitări tuturor!

Deputat UCR, Ghera Giureci-Slobodan.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Depun declaraţii în scris următorii colegi parlamentari.

Din partea Grupului PSD: domnul deputat Ştefan Ţintă, Paul-Claudiu Cotîrleţ, Răzvan-Iulian Ciortea, Alexandru-Mihai Ghigiu, Romeo- Daniel Lungu, Voicu Vuşcan, Nicolae-Adrian Bara, Petru-Bogdan Cojocaru. Şi domnul Alin Virgil Chirilă, tot din partea Grupului PSD.

Din partea Grupului AUR: Daniel-Cătălin Ciornei, Ionelia-Florenţa Priescu, Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Daniel-Răzvan Biro, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Laura Gherasim, Petru-Gabriel Negrea, Cristina-Emanuela Dascălu, Tanasă Dan.

Din partea Grupului PNL: Florin-Claudiu Roman, Dumitru Ţiplea, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei.

Din partea Grupului USR: Ştefan Tanasă, Corina Atanasiu, Brian Cristian, Vlad Şendroiu.

Din partea Grupului SOS: Elena-Laura Toader, Raisa Enachi, Rodica Plopeanu, Vasile Nagy, Mădălin Făget, Florin Caragaţă, Andrei- Cosmin Guşă, Verginia Vedinaş, Simona Macovei Ilie.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Ştefan Bouda. Parcă n-a citit. Deci, depune în scris.

Şi declar închisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Am rugămintea la liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

O invit şi pe colega secretar de şedinţă să mă însoţească, cu tot cu buchetul de flori.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 174.

După cum bine ştiţi, şedinţa se desfăşoară în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; votul final este programat la ora 11.30; iar la încheierea acestuia, cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Înainte de a intra în ordinea de zi, dacă există intervenţii în legătură cu ordinea de zi sau pe procedură?

Doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş fi vrut să iau cuvântul luni, pe o situaţie raportată la Regulamentul Camerei Deputaţilor, însă doamna deputat Turcan nu mi-a oferit această ocazie.

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru regulament, ţin să atrag atenţia că respectarea Regulamentului este pentru toţi parlamentarii, nu doar pentru cei din opoziţie. Nu doar pentru cei cărora Coaliţia toxică de guvernare vrea să le pună pumnul în gură.

Doamna Turcan a făcut un abuz de la microfonul de la prezidiul Camerei Deputaţilor. Dumneaei a susţinut că colegii noştri sunt extremişti, deşi colegii noştri nu ceruseră decât să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată doamnă...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...se prelungească programul de lucru până la un anumit punct.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...v-aş ruga foarte mult să...

Doamna Dumitrina Mitrea:

În schimb...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...concluzionaţi.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da, concluzionez, mai am 55 de minute, dacă... (Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu chiar, că...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...de secunde.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...invocând Regulamentul, sunteţi puţin pe lângă el.

Doamna Dumitrina Mitrea:

55 de secunde. În 55 de secunde concluzionez.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi totuşi.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Colegii mei nu au făcut niciun abuz.

Şi vreau să-i transmit doamnei Turcan, pe care nici măcar n-o văd în sală, vreau să-i transmit doamnei Turcan că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată doamnă, tocmai coboară şi...

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...sunt convins că...

Doamna Dumitrina Mitrea:

OK.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...două distinse doamne pot purta o...

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...discuţie, pe marginea celor...

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vreau să-i transmit doamnei Turcan...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...spuse, altfel.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...că colegii mei de la AUR nu au făcut niciun abuz...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da.

Doamna Dumitrina Mitrea:

..au cerut... (Vociferări.) ...au cerut o prelungire a programului, până la un anumit punct... (Vociferări.) În schimb... (Vociferări.) în schimb... (Vociferări.) în schimb, doamna Turcan a făcut un abuz, un abuz de la microfonul Camerei, aducând injurii colegilor noştri.

Doamna Turcan era în calitate de preşedinte acolo, preşedinte numit, preşedinte interimar numit, şi nu ales de popor. Era acolo pentru...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc mult.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...nu pentru a...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă vă mulţumesc...

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vă rog frumos să nu mă întrerupeţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...nu pentru a crea conflicte... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult. (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea (de la tribună, fără microfon):

Întrerupeţi aşa cum faceţi de obicei.

Regulamentul Camerei e pentru toată lumea! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Regulamentul este absolut pentru toată lumea şi sunt convins că nimeni, niciun preşedinte de şedinţă nu şi-a permis niciodată să încalce Regulamentul, nici măcar doamna Turcan.

Şi pentru că este... (Vociferări.)

Şi pentru că este luna martie, o lună specială pentru femei, daţi-mi voie să o salut şi pe doamna Mitrea Dumitrina şi pe toate doamnele din această sală şi să le urez toate cele bune, iar orice mici dezbateri politice cred că se pot rezolva între patru ochi.

Doamnă Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Realitatea este că Parlamentul României a decăzut foarte mult şi oamenii şi-au pierdut încrederea în politicieni. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi şi-au pierdut încrederea în politicieni... (Vociferări. Gălăgie.) pentru că unii cred că sunt mai presus de reguli.

Cei mai mulţi oameni din această ţară muncesc cinstit, îşi plătesc dările la stat, îşi educă copiii să respecte regulile.

Orice parlamentar, în momentul în care ajunge în această instituţie, este obligat să citească Regulamentul. (Vociferări. Gălăgie.)

Regulamentul este o obligaţie pentru orice parlamentar... (Vociferări. Gălăgie.) şi, ca atare, în momentul în care... (Vociferări. Gălăgie.) ...se votează o ordine de zi, se votează... (Vociferări. Gălăgie.) un program de lucru... (Vociferări. Gălăgie.) orice parlamentar... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată doamnă! (Se adresează doamnei deputat Anamaria Gavrilă).

Doamna Raluca Turcan:

...este obligat să respecte lucrul acesta. (Vociferări. Gălăgie.)

Mai mult decât atât, Parlamentul României... (Vociferări. Gălăgie.) ...nu este un caldarâm. (Vociferări. Gălăgie.) Parlamentul României... (Vociferări. Gălăgie.) ...presupune... (Vociferări. Gălăgie.) decenţă, inclusiv decenţa argumentaţiei.

Deci, vreau să vă spun că... (Vociferări. Gălăgie.) în timp ce vorbesc acum... (Vociferări. Gălăgie.) o doamnă, o doamnă, în ghilimele, foloseşte injurii... (Vociferări. Gălăgie.) foloseşte cuvinte care nici nu au ce să caute în limbajul unor oameni (Vociferări. Gălăgie.) pe stradă. (Vociferări. Gălăgie.)

Vorbim de Parlamentul României... (Vociferări. Gălăgie.) care trebuie să fie un exemplu de decenţă, de argumentaţie, de respect faţă de colegi.

Cum să aibă oamenii încredere în Parlamentul României, când aici vă comportaţi ca pe stadion, ca în galeriile de fotbal, oameni care... (Vociferări. Gălăgie.) oameni care se duc acolo... (Vociferări. Gălăgie.) şi uită de reguli, de decenţă şi de respect?

În mod normal... (Vociferări. Gălăgie.) orice parlamentar ar trebui să respecte procedura, să nu... (Vociferări. Gălăgie.) să nu atace un preşedinte de şedinţă... (Vociferări. Gălăgie.) în haită... (Vociferări. Gălăgie.) aşa cum vă comportaţi... (Vociferări. Gălăgie.) să filmaţi la... (Vociferări. Gălăgie.) să filmaţi în permanenţă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă...

Doamna Raluca Turcan:

...şi să încercaţi să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

...intimidaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

...un preşedinte... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Am o rugăminte şi v-o spun... (Vociferări. Gălăgie.) cu zâmbetul pe buze - indiferent de numele, sexul colegului care mai urlă din sală, voi începe prin chemarea la ordine. (Aplauze.)

V-am rugat frumos... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) în special pe doamne... (Aplauze.) să vă respectaţi colegii... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamnă dragă, dacă mai cu scoateţi vreun cuvânt, vă garantez că, în spiritul şi litera Regulamentului, îl voi aplica prima dată cu dumneavoastră. (Se adresează doamnei deputat Anamaria Gavrilă. Rumoare. Aplauze.)

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Aveam un mesaj, de citit de către o distinsă colegă, preşedintă de comisie, pentru Ziua Femeii, şi cred că o să-mi asum să-i dau cuvântul doamnei, înainte de a le da cuvântul celorlalţi domni sau doamne care voiau să facă variaţiuni pe cele spuse înainte.

Aşadar, o invit pe doamna Maria Cernit, să transmită un mesaj frumos... (Aplauze.) de Ziua Femeii. (Aplauze.)

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În câteva zile va fi 8 Martie, o zi în care se vorbeşte mult despre respectul şi aprecierea faţă de femei. Dar, dincolo de urări şi gesturi simbolice, trebuie să ne întrebăm - ce facem pentru ca respectul să fie o realitate în fiecare zi?

Femeile sunt inima fiecărei familii, temelia fiecărei comunităţi şi sufletul acestei naţiuni. Prin ele se naşte viaţa, prin ele se ţese echilibrul lumii, prin ele se duce mai departe speranţa.

Câte dintre ele rămân singure, cu grijile lor, după ce se sting urările? Câte mame continuă să-şi crească copiii fără sprijin, luptând pentru fiecare zi? Câte femei muncesc mai mult pentru mai puţini bani şi primesc mai puţină recunoaştere? Şi câte încă îşi ascund vânătăile sub machiaj, sperând că ziua de mâine va fi mai bună?

În România anului 2025, violenţa împotriva femeilor nu este doar o statistică, ci o realitate dureroasă. Peste 13.600 de cazuri de violenţă domestică au fost înregistrate doar în primele luni ale anului trecut. Peste 9.000 de femei au cerut ajutor, dar câte altele au suferit în tăcere?!

Dar nu este doar despre violenţă. Este despre femeile care sunt nevoite să aleagă între carieră şi familie, pentru că nu există suficiente creşe şi măsuri reale de sprijin. Este despre femeile privite cu scepticism când ajung în poziţii de conducere, despre cele care muncesc dublu pentru a primi jumătate din recunoaştere.

Dacă vrem să le arătăm respect, trebuie să facem mai mult decât să le adresăm urări, trebuie să le ascultăm, să le oferim siguranţă, să ne asigurăm că fiecare femeie care munceşte este plătită corect, că fiecare mamă are posibilitatea de a-şi creşte copilul fără să fie forţată să renunţe la carieră, că fiecare femeie poate merge pe stradă fără teamă.

Respectul nu se arată cu flori, ci cu fapte. Dumnezeu le-a dăruit femeilor puterea de a da viaţă, de a înfrunta suferinţa şi de a ţine familiile unite. Avem datoria de a le proteja, de a le susţine, de a le oferi un viitor mai bun.

Astăzi, gândurile mele se îndreaptă către toate femeile care luptă în fiecare zi cu greutăţi, cu prejudecăţi, cu nedreptăţi, pentru mamele care nu au voie să obosească, pentru femeile care îşi ţin familia unită, chiar şi atunci când lumea se prăbuşeşte în jurul lor, pentru cele care îşi ridică fruntea şi merg mai departe, indiferent cât de greu le-a fost ieri.

România are nevoie de femeile sale, iar femeile au nevoie de mai mult decât promisiuni. Să le oferim nu doar recunoaştere, ci sprijin real.

La mulţi ani tuturor femeilor!

Să fiţi respectate, protejate, preţuite, aşa cum meritaţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, stimată doamnă.

Felicitări pentru mesaj!

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Ordinea de zi, există...?

(Doamna deputat Diana Stoica solicită să ia cuvântul.)

Bun.

Pe procedură, doamna Stoica. Sau pe ordinea de zi. Nu ştiu. Voi afla.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe procedură; dacă vreţi, şi pe ordinea de zi.

Pentru că vorbim foarte mult de respect, văd, în dimineaţa asta.

Dar eu cred că cea mai mare dovadă de respect pe care le-o putem aduce românilor ar fi să dezbatem şi să adoptăm de urgenţă legile anti-păcănele care stau la sertar de aproape 3 ani de zile.

Am văzut zilele acestea reportaje făcute de presă în care ni se arată cum zeci de mii de români dependenţi de jocuri de noroc s-au dus la ONJN să ceară autoexcluderea, un drept legal pe o lege adoptată de noi acum 2 ani, iar ONJN nu le validează aceste cereri.

Ei pot în continuare să se oprească la prima păcănea de la colţul străzii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş ruga să alegeţi...

Doamna Diana Stoica:

...şi să-şi piardă toţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...între procedură...

Doamna Diana Stoica:

...banii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...sau ordinea de zi, ca să avem o concluzie.

Doamna Diana Stoica:

Sigur.

Putem...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Doamna Diana Stoica:

...să votăm introducerea pe ordinea de zi a PL-x 66/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii publicităţii stradale nr. 185/2013), sub rezerva depunerii raportului.

Dar ce vreau să vă spun - că este inacceptabil, s-a publicat acum câteva zile Raportul Curţii de Conturi pe activitatea ONJN, în care ni se spune negru pe alb, pe lângă faptul că sunt numeroase infracţiuni devoalate acolo, că Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în 12 ani, de când s-a înfiinţat, n-a făcut o dată un control la un operator de jocuri de noroc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Diana Stoica:

...online şi ştim că această piaţă a explodat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Diana Stoica:

Nu înţeleg ce aşteptăm.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Diana Stoica:

Mai am 48 de secunde.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Cu tot dragul de care sunt capabil... (Vociferări.)

Cu tot dragul, vă spun că, în lipsa unui acord unanim al liderilor... (Vociferări.) ordinea de zi nu poate fi modificată în ziua şedinţei de plen.

Dar ca să nu fie acest refuz regulamentar atât de brutal, apreciez foarte mult tricoul dumneavoastră.

Mergem mai departe.

Dacă mai există intervenţii asupra ordinii de zi?

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un principiu de drept spune că noi trebuie să trăim în mod onest, să nu vătămăm pe nimeni şi să dăm fiecăruia ceea ce i se cuvine.

Aţi văzut câte dezbateri am generat astăzi, cât timp am pierdut pe un lucru pe care puteam să discutăm, să-l rezolvăm pe loc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Exact!

Domnul Dumitru Coarnă:

În altă ordine de idei, Grupul parlamentar SOS România urează la mulţi ani tuturor femeilor din România, pentru că sâmbătă o să fie 8 Martie, iar noi avem activitate de teritoriu.

Mulţumesc mult.

La mulţi ani, sănătate şi mult noroc! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În numele SOS, aş dori, dacă puteţi, să uraţi ziaristelor de pe hol, care au avut nişte interacţiuni deloc plăcute... (Aplauze.) că şi ele sunt femei care merită apreciate. (Aplauze.)

Dacă nu, să ştiţi că eu o să merg să fac acest gest şi în numele Grupului SOS.

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Păi, am zis, "tuturor femeilor din România". Ziaristele sunt femei din România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Enache.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu voiam decât să îmi manifest acordul cu stimata doamnă vicepreşedinte - da, Regulamentul trebuie respectat.

Însă cei care îl încalcă sunteţi dumneavoastră, cei din conducerea Camerei - şi atunci când nu ne daţi cuvântul, când limitaţi luările de cuvânt, când împărţiţi funcţiile în comisii şi în conducerea Camerelor şi nu-l respectaţi nici cu ponderea angajaţilor de la grupurile parlamentare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Domnul deputat Adrian-Felician Cozma solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnule Cozma?

Avem 22 de minute de procedură; mai avem timp.

Vă rog.

Vă rog, domnule Cozma.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru că tot e luna femeilor, n-am cum să n-o susţin pe colega mea, Stoica, care foarte bine a spus, ar trebui să facem mai mult pentru acele proiecte care zac în sertarele de la Camera Deputaţilor, prin care să oprim această nenorocire numită "jocuri de noroc".

Şi asta o putem face dacă există voinţă politică.

Şi fac un apel - şi nu reproşez nimănui nimic; n-am venit de asta aici. Un apel către întreg Parlamentul, să ne trezim şi să oprim această nenorocire a jocurilor de noroc.

PL-x 135 din 2023 (Proiectul de Lege pentru completarea art. 29 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea) a trecut de Senat - este proiectul meu, prin care vrem să oprim publicitatea la jocurile de noroc.

Publicitatea la jocurile de noroc nu mai are ce căuta în presă sau pe blocurile din Bucureşti! Copiii noştri trebuie protejaţi de acest fenomen!

Vă mulţumesc şi vă doresc gândul cel bun şi sănătate! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alecu Robert.

Bănuiesc că procedură.

Domnul Robert Alecu:

Din 2010, domnule preşedinte de şedinţă, stimaţi colegi, datează unul dintre punctele de pe ordinea de zi de astăzi.

Este ruşinos modul cum abordăm Legislativul în România şi asta pentru că ajungem la astfel de întârzieri, pentru că un an din cei 4 ani de mandat reprezintă concediu plătit; în plenul Camerei Deputaţilor se lucrează două zile pe săptămână - o zi, luni şi o dată, miercuri, cu o singură oră pe zi. (Vociferări.)

Convocaţi şedinţe de câte 8 ore pe zi, timp de câteva săptămâni, să ajungem la zi cu aceste proiecte de lege!

Scădem încrederea poporului în instituţiile statului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îi invit pe toţi colegii nemulţumiţi de sumele pe care le încasează să lase diferenţa de bani la casierie, dacă sunteţi atât de supăraţi. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vă propun să trecem la discutarea ordinii de zi. Au trecut 25 de minute şi cred că este bine să discutăm iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Ţinând cont că a trecut aproape o jumătate de oră şi n-am intrat în ordinea de zi, o să vă propun prelungirea programului cu încă o jumătate de oră, până la 11.30. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Colegii din online să-şi pregătească tabletele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru, de la 11.00, la 11.30.

Vot, vă rog. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 119 voturi pentru... (Aplauze.) 5 contra şi 110 abţineri, programul de lucru a fost prelungit - de la ora 11.00, la ora 11.30.

Eu am răbdare, tot aici rămânem împreună, cu toţii.

Îndrăznesc să vă întreb dacă permiteţi plenului şi preşedintelui de şedinţă să intrăm în ordinea de zi? (Vociferări. Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.) Nu.

Dacă v-aş fi oprit, aţi fi spus că nu respect Regulamentul. Aşadar, domnule lider Coarnă, vă rog frumos.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

E bine că aţi înţeles că trebuie respectat Regulamentul, iar dumneavoastră sunteţi un om inteligent.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu am urat la mulţi ani tuturor femeilor din România; jurnalistele din hol sunt femei din România - ar fi primul element.

Şi încă o dată repet...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ştiaţi foarte bine la ce mă refer.

Domnul Dumitru Coarnă:

Imediat.

Şi aspectul numărul 2, apropo de Regulament. E bine că îl respectăm. Haideţi să reluăm, că avem Birou permanent astăzi, să aplicăm algoritmii din Regulament, şi o să vedeţi cum partidul SOS România este defavorizat la prezenţa în comisii şi număr de funcţii de conducere în aceleaşi comisii, în raport cu UDMR, de exemplu, sau cu minorităţi.

Aţi încălcat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...în mod constant şi clar Regulamentul.

De aceea, vă rog ca astăzi, la şedinţa de Birou permanent, să reluăm aceste discuţii în conformitate cu algoritmii electorali, politici, cu ponderea pe care o avem în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Enache, vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Mulţumesc.

Şi mulţumesc că aţi supus la vot propunerea colegilor de la USR, de prelungire a programului de lucru, imediat după ce ea a fost făcută.

Însă, luni, a ţipat o sală întreagă la noi şi doamna preşedinte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu e frumos să ţipaţi.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

...şi doamna preşedinte, de la microfon, ne-a spus că regulamentar se supune la vot la finalul şedinţei.

Spuneţi-ne şi nouă, cine a greşit - dumneavoastră, azi, sau doamna preşedinte, luni? (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din solidaritate, vă spun că eu am greşit.

Vă mulţumeşte acest răspuns?

Mulţumesc. (Vociferări.)

Eu am greşit.

Haideţi totuşi să intrăm în ordinea de zi. (Vociferări.)

Mulţumesc.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 46/2008 Codul Silvic; Pl-x 569/2021.

Vă reamintesc că doar continuăm dezbaterile asupra acestei propuneri, pentru că raportul a fost prezentat în şedinţa Camerei de luni.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnule Matieş, vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să aduc în atenţia dumneavoastră că punctul 8, doamna preşedinte de şedinţă, doamna Turcan, la nervii pe care i-a avut dânsa şi la atenţia pe care ne-a acordat-o, nouă, celor de la AUR, a trecut peste punctul 8 şi vă rog să includeţi şi punctul 8 în dezbatere.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ce aţi făcut, doamnă Turcan, de toată lumea vă "apreciază"? (Vociferări.)

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor; PL-x 504/2019.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog, domnule Solomon, pentru raport.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, cu o nouă literă, lit. d), astfel încât în perioada concediului pentru creşterea copiilor să se poată realiza venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, de silvicultură şi piscicultură, definite la art. 67, art. 70 şi art. 103 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat, tacit.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune Camerei Deputaţilor prezentul raport, de respingere a proiectului de lege, pentru următoarele considerente:

1. În cuprinsul art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sunt reglementate excepţiile de la măsura suspendării plăţii indemnizaţiei lunare pentru beneficiarii acesteia care realizează venituri supuse impozitului.

Astfel, la lit. c) sunt exceptate persoanele care "realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel net nu depăşeşte de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2)", fără a distinge între tipurile de activităţi generatoare de venituri supuse impozitării.

Nivelul acestui plafon a fost stabilit prin Legea nr. 89/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.

2. Categoriile de beneficiari ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului care realizează venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, de silvicultură şi piscicultură, vor beneficia de cumul între cele două tipuri de venituri, indiferent de cuantumul acestuia, şi, în consecinţă, vor fi supuse unui regim juridic diferit faţă de persoanele care realizează alt tip de venit supus impozitării, pentru care cumulul cu această indemnizaţie este permis doar cu respectarea plafonului stabilit la lit. c) a art. 16 alin. (3), fără ca această diferenţă de tratament să fie justificată de existenţa unui criteriu obiectiv şi rezonabil.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Vedinaş, dezbateri generale.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota împotriva respingerii şi, în consecinţă, pentru susţinerea acestui proiect de act normativ.

Apreciem că este o soluţie care poate îmbunătăţi situaţia financiară a părinţilor care se află în concediul pentru creşterea unui copil. Cunoaştem foarte bine că, sub aspectul cuantumului acestor concedii, România se situează pe o poziţie deloc onorabilă şi orice posibilitate care se acordă mamelor, părinţilor, de a câştiga suplimentar, este un beneficiu indirect şi pentru copii.

Pentru aceste considerente, pentru efectele pozitive pe care le are, vă invit pe toţi, dragi colegi, să susţinem această iniţiativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Matieş.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Cred că aţi văzut cine sunt iniţiatorii: domnul Dragnea, doamna Lia Olguţa Vasilescu şi domnul Alfred Simonis. Şi se pare că erau chiar la putere atunci, pentru că prim-ministru era doamna Viorica Dăncilă.

De ce acest proiect de lege nu a trecut? De ce doamna Dăncilă nu i-a susţinut pe colegi, pe domnul Dragnea, pe doamna Lia Olguţa Vasilescu şi pe Alfred Simonis? Doar dumneavoastră puteţi să ştiţi.

Dar ce vreau să vă spun... şi, de 4 ani, vedem conducerea Guvernului PNL-PSD, iar, la iniţiativă, indemnizaţia minimă - şi vorbim de 2019 - era de 1.250 de lei.

Dragilor, astăzi este 1.495 de lei. Adică 200 de lei, în 6 ani! Atâta! Atâta şi-a permis Guvernul PSD-PNL să aloce mamelor care îşi cresc copiii! 200 de lei, în 6 ani!

Ruşine!

Şi, vă rog, gândiţi-vă, când vă întoarceţi acasă, şi cum staţi în faţa mamelor cărora, în 6 ani, le-aţi alocat doar de 200 lei!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, aşa este, este un proiect iniţiat de colegii dumneavoastră din PSD, cu experienţă, de altfel.

Grupul AUR va susţine acest proiect şi vă şi explic în câteva cuvinte.

În 2024 a trecut, în acest Parlament, cu unanimitate de voturi, un proiect legislativ prin care noi, parlamentarii României, spuneam că anul 2025 va fi Anul Copilului în România.

Ce înseamnă asta? Că ar trebui să venim cu proiecte reale, să sprijinim natalitatea, să sprijinim familiile, să sprijinim creşterea copiilor în România.

Ce faceţi dumneavoastră? Nimic!

În campania electorală aţi ieşit şi aţi spus, aţi promis chiar că veţi indexa pensiile. În ianuarie trebuiau să se indexeze. Alocaţiile copiilor... Nu s-a întâmplat asta! I-aţi minţit pe români!

Acest proiect legislativ nu face altceva decât să vină în sprijinul familiilor, pentru că, din aceste indemnizaţii, nu se întreţine doar mama sau doar tatăl, persoana care e în creştere copil. Este nevoie să vină un surplus, dacă aceştia sunt, poate, actori... Habar n-am! Scriitori...

De ce să tăiem şi acest drept?!

Un proiect legislativ pe care l-aţi iniţiat în 2019...

Ştiţi foarte bine că nu se poate trăi cu 1.500 de lei, în România, şi să ai şi un copil mic acasă!

Nu vă bateţi joc de români, nu vă bateţi joc de ei!

A ajuns acest proiect la 6 ani distanţă, la vot, în Parlament. Merită un vot de respingere?! Acest proiect trebuie să fie votat în Parlamentul României şi să producă efecte pentru mamele şi copiii din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Diana Stoica.

Doamna Diana Stoica:

Acest proiect este pe ordinea de zi pentru respingere, pentru că este un drept deja reglementat, în legislaţie.

Dar, întrebarea mea pentru dumneavoastră, astăzi, este: câte mame, dacă tot vorbim de ele, vrem să mai lăsăm să-şi îngroape copiii, care s-au sinucis din cauza dependenţei de jocuri de noroc?! Asta este o întrebare legitimă şi ceea ce ar trebui noi să adoptăm sunt legile anti-păcănele. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Da, de regulă nu citesc motivaţiile respingerii, pentru ele sunt publice, sunt pe site-ul Camerei, în rapoartele noastre.

Astăzi le-am citit tocmai ca să înţelegeţi că acest drept este reglementat prin Legea nr. 89/2019. Acea lege, la acel moment, rămăsese fără obiect.

Indemnizaţia minimă este de 85% din salariul minim net pe ţară. Deci, astăzi este 1.650 de lei, dacă nu mă înşel.

Cuantumul care poate fi cumulat este undeva la cinci salarii din acestea, adică vreo 8.500 de lei.

Deci, pe lângă indemnizaţia aceasta, pe care statul o dă pentru mame, nu pentru copii, este un venit de înlocuire a mamei, a venitului mamei, şi nu pentru copil. Copilul are alocaţia, până la 2 ani de zile, de 600 de lei şi aşa mai departe.

Prin urmare, dacă am reglementat legea, putem să facem o altă reglementare?

Noi lucrăm cu avize de la Consiliul Legislativ, cu puncte de vedere ale Guvernului. În ambele se vorbeşte despre faptul că, dacă am permis pentru toată lumea să cumuleze acest tip de venituri, încă din 2019, până la un cuantum de 8.500 de lei pe lună, cred că este rezonabil pentru oricine trăieşte, munceşte şi este plătit în România.

Haideţi să fim rezonabili şi să nu inventăm probleme acolo unde nu sunt!

Legea trebuie să respecte un principiu clar, dacă e să vorbim -domnul Coarnă o să mă completeze, dacă vrea - al nediscriminării.

Deci, nu putem face, pentru acest tip de venit, categorii diferite de cetăţeni care să beneficieze de dreptul respectiv.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Pascalini Nini-Alexandru.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am observat că de fiecare dată când e câte o chestie importantă vine USR-ul şi deviază de la subiect.

Avem reglementare, dar hai să facem ceva! Hai să scoatem plafonul! Da? Avem o sumă de 6.500 de lei.

Eu vă propun altceva. Sunt convins că toţi cei care sunteţi aici, în sală, aveţi copii, sau majoritatea dintre voi, aveţi prieteni, aveţi rude, aţi mers în campaniile electorale şi aţi văzut cât de greu o duce o familie, în general. Aşa cum ziceau şi colegii, cu 1.600 de lei, cu 1.800 de lei, cu 2.000 de lei nu ai ce face!

Gândiţi-vă că doar un bax de Pampers este undeva la 160 de lei, o cutie de lapte praf - 100 lei. Un copil, o familie, nu poate să trăiască doar cu atâţia bani!

Şi dacă reuşim, cumva, să găsim o soluţie pentru ei, pentru că, să ştiţi, s-a vorbit de actorie, s-a vorbit despre alte profesii, dar să ştiţi că sunt foarte multe mămici, în momentul ăsta, în ţară, care, de exemplu, realizează venituri din vânzare de produse cosmetice. Da? Deci se poate!

Haideţi să facem o reglementare, pentru că, dacă intraţi pe Google, o să găsiţi zeci de cazuri prin care doamnele, în general, se plâng că le-au fost ceruţi banii înapoi pentru chestiile astea. Au fost verificate de ANAF şi au văzut că au vândut nişte creme. Da?

Aşa că, haideţi, vă rog frumos, cei de la PSD-PNL, avem nevoie de suportul... şi al vostru, că până la urmă este proiectul vostru, şi al celor de la USR, şi haideţi să facem cumva să avem reglementare.

Şi, dacă nu vreţi acest proiect, este simplu. Haideţi să eliminăm plafonul - da? - de 6.500 de lei, şi atunci avem cea mai bună reglementare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A doua intervenţie a Grupului USR, aceeaşi doamnă Diana Stoica.

Doamna Diana Stoica:

Stimate coleg de la sos România,... (Vociferări. Gălăgie.)

Subiectul zilei, în România, nu la Moscova, este dependenţa! Avem copii care suferă de dependenţă de droguri, de jocuri de noroc!

Eu înţeleg că pe dumneavoastră nu vă preocupă acest aspect!

Dar, ce să vezi, pe mine şi pe milioane de români ne preocupă acest aspect, pentru că ne-am săturat să vedem bătaia de joc şi complicitatea statului cu această industrie a morţii!

Să veniţi dumneavoastră şi să spuneţi că nu suntem pe subiectul zilei?! Nu ştiu ce ordine primiţi de la Kremlin, dar în România ăsta e un subiect foarte important şi mor oameni în fiecare zi! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să fac eu menţiunea, pe care sunt convins că altcineva ar trebui s-o facă. Doar o chestiune de semantică, este Grupul SOS.

Mulţumesc.

Domnul Solomon Adrian.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Nu vă pot da drept la replică, domnule Coarnă!

Mulţumesc.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă vine la tribună.)

Domnul Dumitru Coarnă (fără microfon):

Dar de ce e Regulament? Acum nu-l respectaţi?

20 de secunde!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul...

Vă rog.

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

După mine o să vorbească şi domnul lider, nu-i nicio problemă!

Dar ideea este că nu sunt 6.500 de lei, sunt 8.500 de lei pe lună plus indemnizaţia. Asta ar însemna un venit suplimentar, pentru un astfel de beneficiar de indemnizaţie, de peste 1 miliard de lei vechi, pe an.

Chiar şi pentru cei care au venituri - că acesta era argumentul de la APIA - ar trebui să aibă câteva sute de hectare bune, să ia o astfel de subvenţie. Iar pentru acea categorie de cetăţeni cred că venitul este îndestulător.

Pentru majoritatea, însă, care au venituri la nivelul minim, acel venit suplimentar este, cred, aproape imposibil de atins.

Că putem umbla la cuantumuri... E drept, în lege, se vorbeşte despre maximum 8.500 de lei pe lună, indiferent de venituri. Adică iei 85% din media veniturilor nete, pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 8.500 de lei.

Putem vorbi aici despre o modificare de plafon. OK! Dar e vorba de altă iniţiativă, e vorba de o lege nouă, pe care o putem face împreună şi cu Ministerul Finanţelor, şi Guvernul, să găsim soluţii.

Această lege nu ne ajută, însă, să dăm mai departe, eliminând plafonul, pentru că te întorci la prevederea de dinainte. Maximul indemnizaţiei nu poate fi mai mare de 8.500 de lei.

Haideţi să pornim de la această modificare şi împreună cu colegii de la AUR, de la SOS, de la POT, de la USR, de la PNL, să facem o lege care să poată fi şi aplicată.

Numai venind aici şi spunând tot timpul ceea ce vrea să audă lumea, dar făcând legi care nu pot fi aplicate, nu facem legislaţie, facem un joc politic şi atât. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă reamintesc că din partea Grupului SOS România au vorbit doamna Vedinaş şi domnul Pascalini.

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu există drept la replică, nu v-a menţionat direct nici măcar numele, şi nici într-un context negativ care să impună un drept la replică!

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Proiectul de lege...

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Dumitru Coarnă.)

Mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; PL-x 240/2021.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii.

Vă rog, raportul comun, domnul Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, prin adresa PL-x 240 din 2 iunie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011, în sensul interzicerii transportului deşeurilor de către alte persoane sau operatori decât cei autorizaţi sau înregistraţi, precum şi al creşterii sancţiunilor, până la confiscarea mijloacelor de transport utilizate de producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri care au obligaţia să supună deşeurile care nu au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

În speţă, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, prin membrii celor două comisii, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gurlui Silviu, Grupul AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Sigur, ne bucură faptul că vorbim despre regimul deşeurilor din România, dar m-a întristat şi ne-a întristat atât de mult pe noi, cei de la AUR, atunci când l-am invitat pe ministrul mediului şi am dezbătut bugetul, şi am fost consternaţi să aflăm că zona aceasta de cercetare, de profunzime, atunci când ne referim fie şi la deşeuri sau la poluarea rezultată din folosirea deşeurilor sau de la miile de tone de deşeuri periculoase ajunse în ţară, ajungând cumva o groapă de gunoi a Europei, nu avem pârghiile, nu avem posibilităţile, nu avem capacitatea să le gestionăm.

Şi noi, în aceste condiţii, vorbim despre legi, regulamente, ba chiar şi de un plan de calitate a aerului sau de studiul calităţii apei, şi aşa mai departe. Pentru că toate aceste deşeuri se regăsesc mai departe în aerul respirat de fiecare dintre noi sau, mai departe, toate acestea, expuse direct razelor de lumină sau temperaturii, duc la o nocivitate crescută, care nu se regăseşte decât vag în rapoarte sau legi de acest tip, fără a avea o contribuţie riguroasă pentru securitatea populaţiei.

Votăm pentru respingerea acestei legi.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheorghe Daniel Andrei.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Măsurile pe care noi le-am propus, prin această iniţiativă legislativă, au fost preluate, prin amendamente, în momentul în care s-a dezbătut şi adoptat în cadrul Camerei Deputaţilor Ordonanţa nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor. Şi, în mare măsură, tot ceea ce ne-am propus noi, prin această lege, a fost realizat, iar în acest moment legea nu mai are obiect, dat fiind faptul că aceste modificări deja sunt prezente în legislaţia românească în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Oltenaşu Sorin-George, Grupul SOS.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Grupul parlamentar SOS România votează pentru respingere.

Măsurile de creştere a sancţiunilor sunt binevenite, fiind suficient de împovărătoare pentru contravenient, astfel încât acesta să dezvolte comportamente necesare prevenirii sau chiar reducerii poluării de mediu, în special în cazul DCD-urilor, unde există mari probleme în colectarea separată şi în reciclabilitatea acestor deşeuri. Dar aceste prevederi au fost abrogate de O.U.G. nr. 92/2021, care se armonizează, de asemenea, cu Regulamentul European CE nr. 1.013/2006.

De asemenea, unul dintre antevorbitori a menţionat că CES-ul a fost favorabil, dar eu cred că a fost nefavorabil.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Diana Stoica.

Doamna Diana Stoica:

Da, o să votăm şi noi pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru că nu mai are obiect, fiind deja reglementată speţa la care se referă. Dar suntem cu toţii de acord, sper, şi anual, la nivel mondial, mor 7 milioane de oameni din cauza poluării, din cauza poluării apei, poluării aerului - da? - poluare care ajunge apoi, bineînţeles, şi în alimentaţie şi în lucrurile pe care le consumăm.

Dar, la fel de periculoasă cum este poluarea pentru sănătatea noastră, la fel de periculoase pentru sănătatea copiilor şi a oamenilor din ţara asta...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt...

Doamna Diana Stoica:

... sunt păcănelele, care se găsesc la fiecare pas, la fiecare colţ de stradă. (Aplauze.)

Trebuie să facem odată curat în ţara asta, să scăpăm de păcănele!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveam o presimţire care s-a adeverit.

Dar, este luna martie, luna femeilor.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi o să votăm pentru respingere.

Sigur că există reglementare, dar era o discuţie de fond privind mărirea sau majorarea sancţiunilor prevăzute în lege.

Dar, sigur că avem timp să corectăm şi să venim cu o iniţiativă legislativă separată.

Apropo de păcănele!

Îmi pare rău, dar o să citez din domnul Predoiu.

Păi, cum vreţi să faceţi ordine în ţară, când partidul dumneavoastră, partidul de deşeuri, USR, aţi propus consumul de droguri în România?!

Domnul Predoi spunea aşa: "Trei litere, trei grame de consum de droguri". Cam asta e discuţia de fond.

Şi, rugămintea mea e să nu ne jigniţi, că noi am fost corecţi cu dumneavoastră, nu v-am făcut atac nici la persoană, nici la grupul dumneavoastră.

Nu încercaţi să transmiteţi mesaje false!

Partidul "Deşeurilor" din România, "Trei litere, trei grame", veniţi acum să vorbiţi despre păcănele.

Păi, voi sunteţi inventatorii păcănelelor şi al consumului de droguri şi primiţi ordine... de la cine? De la minorităţile sexuale?! Că spunea domnul Tanasă că v-aţi pierdut pe aici oja, domnule Moşteanu?!

Deci, cam asta e discuţia de fond.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă.

Am trei solicitări de intervenţii, de la USR.

Domnilor de la SOS nu le-am dat drept la replică când nu li s-a... (Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Dimitriu Alexandru-Paul, a doua intervenţie din partea USR. Sau cedaţi doamnei Diana Stoica? (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

După aia, drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu voi da drept la replică, pentru că nu am dat nici colegilor... (Vociferări.)

Îmi pare rău!

Domnule Dimitriu, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Este incredibil cum continuaţi cu dezinformările... (Vociferări.) stimaţi extremişti mici şi populişti. (Vociferări.)

USR nu a susţinut absolut niciodată măgăria pe care aţi spus-o dumneavoastră de aici - asta, o dată. (Vociferări.)

În schimb, domniile-voastre, pitici mici şi extremişti... (Vociferări.) care susţineţi un alb ca zăpada ca Georgescu... (Vociferări.) minţiţi cu neruşinare, cum respiraţi. (Vociferări.)

Repet, USR nu susţine aşa ceva.

Doi la mână - să vorbeşti de la această tribună şi la fiecare intervenţie să te iei de USR, în calitate de partid de opoziţie, asta înseamnă că, de fapt, vă arătaţi cu adevărat valoarea de breloc la PSD. (Vociferări.)

Trei la mână - să vină SOS-ul şi să spună lucrul acesta, în condiţiile în care domniile-voastre aveţi o preşedintă care spune - şi citez, cu exactitate, din memorie - "Avocaţii şi judecătorii..." (Vociferări.) da, doamnă preşedinte... (Se adresează doamnei deputat Mariana Vârgă.) "...Avocaţii şi judecătorii trebuie să fie arestaţi şi duşi la canal"! Asta susţine SOS-ul în România.

Iar dumneavoastră, doamnă preşedinte, membru SOS, fost preşedinte de tribunal, rămâneţi acolo şi nu e absolut nicio problemă. (Vociferări.)

Înţeleg de la un domn miliţian care are reflexe comunistoide... (Vociferări.) să spună lucrul acesta... (Aplauze.) dar aş vrea, doamnă preşedinte, să-mi spuneţi, sunteţi de acord ca judecătorii şi avocaţii să fie arestaţi şi duşi la canal? (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă anunţ, cu toată dragostea, că proiectul de lege rămâne la votul final. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu mai corectez pe nimeni, iertaţi-mă!

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 513/2017.

Comisia pentru sănătate şi familie, vă rog, raportul.

Domnule Rogobete, vă rog.

Sper că v-a plăcut la Bistriţa.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii posibilităţii pentru spitale, de a accesa fonduri europene în vederea finanţării activităţii acestora, precum şi al introducerii conceptului de serviciu public de interes economic general şi al compensării costurilor ocazionate de prestarea acestui serviciu de către spitale, cu respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente - finanţarea infrastructurii şi dotării spitalelor prin intermediul fondurilor europene nerambursabile a fost şi este posibilă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Corendea Cosmin-Ioan.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ei bine, nu se întâmplă foarte des când Parlamentul României are posibilitatea de a vota pentru acea reformă a sănătăţii pe care tot o aşteptăm de vreo 35 de ani.

Ne uităm puţin la PNRR-ul acela, cu cele 5 spitale, din care sunt vreo două, de fapt, există unul, dar în continuare spunem că sistemul sanitar în România este foarte bun.

Prin acest proiect - şi, de aceea, AUR va vota contra respingerii - avem posibilitatea să le oferim managerilor de spitale să acceseze ei înşişi fonduri europene nerambursabile, şi nu prin structura de stat existentă.

Tot aşa, nu suntem mulţumiţi de performanţa managerilor de spital - duceţi-vă în primul spital să vedeţi cum performează - dar, pe de altă parte, le luăm şi ustensilele pe care ar putea să le aibă la îndemână pentru ca acest lucru să se îmbunătăţească.

Mai gândiţi, vă rog eu frumos, mai ales în Comisia pentru sănătate, cum votaţi când aveţi asemenea posibilităţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Matieş, al doilea vorbitor de la Grupul AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult.

Încercăm să facem legi ca să aducem o normalitate în România, dar, dragi colegi, directorii de spitale sunt numiţi politic de preşedinţii de consilii judeţene, de primari, şi am văzut atâtea achiziţii de tomografe care stau ambalate pentru că directorul vrea să-i trimită pe oameni la privat, are o înţelegere cu câţiva medici.

Nu poate fi o normalitate lucrul ăsta şi nu pentru asta trebuie să facem legi ca să avem o normalitate.

Da, i-am văzut şi pe colegii de la R(â)SU - am citit invers USR - parcă ar fi de râsul lumii când ei arată cu degetul către PSD, dar au făcut scut săptămâna trecută în faţa domnului Ciolacu, cu "prezent, dar nu votez". (Aplauze.)

Aşa că ar trebui să vedeţi cine şi cei care sunt opoziţia în acest moment în Parlamentul României.

Şi da, ne dorim o normalitate, dar nu ne dorim ceea ce faceţi acum, că preşedinţii de consilii judeţene numesc directorii de spitale şi aceste aparaturi rămân - sunt achiziţionate, dar rămân sigilate, ca să-şi facă propriile interese de partid.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Diana Stoica.

Sunt foarte curios.

Doamna Diana Stoica:

Noi vom vota contra respingerii acestui proiect de lege, pentru că vrem să extindem dreptul spitalelor de a se finanţa... (Vociferări.) din fonduri comunitare. Dar credem că statul român ar trebui să acceseze fonduri europene inclusiv pentru crearea acelor centre regionale de dependenţe despre care tot vorbim, am votat o lege că se vor face centre regionale de dependenţe care să trateze inclusiv ludopatia, da, adică boala jocurilor de noroc, haideţi să le facem. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Zău că pentru perseverenţă v-aş da un buchet de flori. (Vociferări.)

Domnul Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mai mult pentru informare, pentru că acest proiect era despre finanţarea din fonduri europene a sănătăţii.

Adevărat, în acel moment nu existau sau nu se găsea finanţare; erau dezbateri foarte aprinse cu Comisia Europeană, care nu voia să finanţeze, mai ales spitalele regionale.

Dar, ca să ştiţi câte fonduri europene sunt la momentul acesta disponibile pentru sănătate şi cum se mişcă lucrurile în ultimii 3 ani, dacă n-aţi observat, hai să încep cu nişte cifre - 10 miliarde de euro, ca să dau cifra globală, 10 miliarde de euro - şi le iau pe componente:

- în coeziune - 5,9 miliarde de euro, cu cofinanţarea naţională, unde avem deja, iată, s-au început lucrările la cele 3 spitale regionale, unde avem iar proiecte depuse în marile clinici şi marile spitale pe care le ştiţi, clasice - o să vorbească poate domnul Rogobete de acest lucru;

- în PNRR sunt 14 spitale deja în execuţie, unde avem 1,4 miliarde de euro pentru sănătate;

- şi avem noul program de infrastructură spitalicească la nivel naţional de 2,6 miliarde de euro.

Deci, România, între timp, a început să finanţeze puternic şi, mai mult decât atât, a început să construiască spitale, care se văd.

Pentru cei care nu ştiu, din exerciţiul financiar care s-a încheiat, 2014-2020, 296 de unităţi spitaliceşti au fost modernizate sau reabilitate.

Asta - pentru a distruge mitul că în România nu se construiesc spitale, nu se modernizează spitale.

Ceea ce ne trebuie, în schimb, este să fim consecvenţi, să vedem aceste investiţii duse până la capăt.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar SOS România o să voteze contra respingerii acestei iniţiative legislative, dar mă simt obligat să acord câteva răspunsuri.

Doamna preşedinte Diana Iovanovici-Şoşoacă s-a referit la Curtea Constituţională a României, care, şi în opinia mea, a încălcat Codul penal prin cele două hotărâri neconstituţionale care frizează cu penalul... (Vociferări.) şi e vorba despre Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi Hotărârea nr. 32 din 5 octombrie 2024.

Dar, domnule de la USR, v-aţi uitat rujul şi oja. (Arată obiectele.)

Vă rog frumos... (Aplauze. Vociferări.) vi le înaintăm.

Aveţi aici un ruj... (Aplauze.) şi o ojă, pentru că dumneavoastră susţineţi rujul şi oja.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rujul şi oja sunt nişte simboluri ale feminităţii şi le felicit pe toate doamnele, inclusiv din această sală, care le folosesc.

Şi am rugămintea - de fapt, nu vă rog nimic, o fac în van.

Domnul Rogobete.

(Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu vine la tribună.)

Domnul Rogobete.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu mă pot abţine să nu dau o replică colegilor care tot vorbesc despre construcţia de spitale şi de reabilitarea spitalelor şi de serviciile medicale.

Stimaţi colegi,

În ultimii 2 ani de zile, în sistemul de sănătate, doar din PNRR au fost alocate 12 miliarde de lei... (Vociferări.) contracte semnate, şantiere în derulare.

Astăzi, când dumneavoastră vorbiţi aici în necunoştinţă de cauză, în România se află 14 spitale în construcţie, 3 spitale regionale pentru care a început construcţia şi 3 centre de arşi grav pentru care a început construcţia acum 2 ani de zile; acele centre de arşi grav care au fost blocate de miniştrii sănătăţii din ultimele două mandate, aceleaşi spitale regionale care au fost blocate de aceiaşi miniştri ai sănătăţii, aceleaşi proiecte care nu au fost susţinute de dumneavoastră... (Vociferări.)

Stimate coleg, vă rog să mergeţi la Bistriţa, unde tocmai am fost ieri - spitalul este gata şi va fi primul spital prin PNRR dat în folosinţă.

Vă rog, nu mai dezinformaţi şi nu mai folosiţi cuvântul "spital" şi cuvântul "pacient" şi nu mai folosiţi suferinţa pacienţilor pentru o demagogie politică de slabă calitate. (Se adresează domnului deputat Mihai-Adrian Enache.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Doamna deputat Dumitrina Mitrea solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă reamintesc că din partea Grupului parlamentar AUR au vorbit deja 2 colegi.

Rog pe... să se hotărască între doamna Atanasiu... (Vociferări.)

Da, doamna Atanasiu, vă rog.

Doamna Corina Atanasiu:

Aş vrea să aduc un element nou în discuţie. Un element pe care o să-l găsiţi extrem de inedit, şi anume că spitalele regionale au avut finanţare, cu începere din anul 2005, un miliard de euro de la UE, i-aţi făcut praf, jumătate s-au pierdut; după care Uniunea Europeană ne-a dat iarăşi, în 2015, alt miliard pentru spitalele regionale.

Deci e o comedie.

Acum, în 2024, abia am turnat o placă la unul dintre ele; unul să vedem dacă se mai face; deci, şi tura asta, presimt aşa, că o să pierdem iarăşi banii.

Aş vrea să vă mai spun că în raportul Curţii de Conturi există suspiciuni de fraudă de 4,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decât ne costă un spital regional.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Al doilea vorbitor din partea Grupului PSD, domnul Rogobete? Acelaşi? Nu. Bun.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 233/2021.

Comisia pentru sănătate şi familie, vă rog.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Bună ziua!

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrelor de naşteri pe teritoriul României, trimis cu adresa Pl-x 570/2021 din 22 noiembrie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, intervenţiile legislative vizând cadrul general referitor la situaţiile în care medicii vor putea să asigure asistenţă medicală în afara specialităţii pe perioada instituirii stării de urgenţă sau a stării de alertă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 mai 2021.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, doamna Diana Stoica. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Diana Stoica:

Acest proiect de lege a fost iniţiat de colegul meu, Adrian Wiener, după cum vedeţi, în anul 2021, pentru acea perioadă de pandemie în care medicii aveau nevoie de un cadru legal în care să îşi poată face treaba şi dacă sunt în afara specialităţilor, practic.

Dar noi nu suntem acum în perioadă de... nici în stare de alertă, nici în stare de urgenţă, dar totuşi avem... (Vociferări.) o urgenţă naţională - trebuie să eliminăm jocurile de noroc de la fiecare pas. (Vociferări. Aplauze.)

Avem milioane de români care suferă din această cauză. (Aplauze.) Nu doar persoanele care sunt dependente... (Aplauze.) dar gândiţi-vă la familiile lor. Această dependenţă este mai perversă decât dependenţa de droguri. O dată, pentru că omul nu o identifică mereu ca fiind o boală psihică, aşa cum ea este; şi, în al doilea rând, pentru că cei din jurul lui, familia şi apropiaţii, nu o depistează la fel de uşor cum o depistezi la persoanele care suferă de droguri, unde poţi vedea şi semnale fizice în acest sens.

Şi, totuşi, întârziem să adoptăm aceste legi - fără păcănele lângă şcoli, fără reclamă publicitară, fără reclamă la păcănele.

În România, ştiţi ce vedeţi când ajungeţi pe aeroportul din Otopeni? O mare reclamă la păcănele. Deci, noi, românilor, când vin în ţara noastră, le spunem, bine aţi venit în "Păcănelistan", noi aici ne ocupăm cu păcănele. Ăsta este brandul nostru de ţară, se pare.

Cred că a venit momentul să schimbăm acest lucru. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da, nu mai suntem în stare de urgenţă, nici în stare de alertă, însă colegii noştri votează în continuare de pe tabletă; votăm, suntem prezenţi la comisii şi votăm pe WhatsApp; suntem în majoritate prezenţi la comisii şi votăm pe WhatsApp.

Respingem o propunere legislativă care se referea la medici, ştiţi, oamenii aceia pe care voi i-aţi numit "eroii din prima linie" şi aţi aşteptat timp de 4 ani ca să respingeţi o propunere legislativă astăzi, că nu mai are obiect, da, că nu mai suntem nici în pandemie, pandemia pe care voi aţi evocat-o atât de mult, nu mai suntem nici în stare de alertă.

Vă rugăm să chemaţi colegii dumneavoastră la serviciu, că, într-adevăr, nu mai suntem în stare de pandemie.

În alte ordine de idei, dacă vorbim despre cifre - şi mă bucur că s-a reîntors domnul ministru - este pentru prima dată când eu nu spun domnul fost ministru, pentru că sunteţi singurul ministru căruia i-am urmărit activitatea şi sunteţi singurul ministru care aţi făcut ceva acolo, în MIPE.

În altă ordine de idei, nu aţi făcut suficient, pentru că nu aţi mai fost lăsat de colegii dumneavoastră din Coaliţia de guvernare să finalizaţi ceea ce ar trebui să finalizaţi.

Că aşa face, şi PSD, şi PNL, îşi scoate oamenii buni şi îi bagă pe alţii, care nu au ce căuta acolo.

În altă ordine de idei, vorbim despre cifre, vorbim despre cifre şi nu le văd, cele 8 spitale regionale pe care le ştiu promise de vreo 20 de ani.

Văd secţii de oncologie, din păcate, de care vă bateţi joc, secţii de oncologie - şi vă spun de Secţia de oncologie de la Piatra Neamţ, care a fost dărâmată, pe care s-au plătit 500.000 de lei pe un proiect tehnic şi antreprenorul - când a ajuns să vadă ce e la faţa locului - nu era conform cu realitatea acel proiect. Nimeni nu a plătit pentru banii aceia care s-au pierdut, acei 500.000 de lei, iar Secţia de oncologie este dărâmată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...iar astăzi oamenii, bolnavii oncologici...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...merg prin spitale la câteva sute de kilometri de judeţul Neamţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vârgă Mariana.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...da, astea sunt cifre cu adevărat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul SOS România va vota împotriva acestui proiect de lege.

Este vorba despre măsuri din perioada pandemiei, perioadă încheiată.

Acesta este motivul pentru care nu vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că a fost deja reglementată măsura prin Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2022.

Însă, pentru că a venit vorba despre acea perioadă de tristă amintire, aş vrea să nu uităm cine a fost la guvernare în perioada respectivă. Colegii noştri de la USR se erijează acum în apărătorii magistraţilor, pe care i-au ignorat constant în perioada pandemiei, perioadă în care magistraţii, în complete de judecată, au anulat - pe bandă rulantă, pot să spun - hotărâri emise de Guvernarea din perioada respectivă.

În ciuda faptului că au fost anulate acele hotărâri, au emis altele, cu acelaşi obiect.

Constituţia ne spune foarte clar ce se întâmplă cu acte anulate în instanţă cu acelaşi obiect.

Vreau să amintesc colegului meu de la USR că răspunderea e personală. În calitate de avocat, ar trebui să ştie acest lucru. Noi nu răspundem decât pentru faptele noastre, de aceea ne şi aflăm astăzi aici, în Parlament. Acum, faptul că poate la un moment dat şi-a dorit să ajungă magistrat - nu este problema noastră că n-a realizat acest lucru.

Haideţi să discutăm despre lucruri importante. Să nu uităm de dosarul de la DNA în care se fac cercetări pentru păgubirea şi subminarea economiei naţionale şi altele asemenea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă hotărâţi, între domnul Dimitriu şi Lőrincz.

O voce din sală:

Ne-am hotărât.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bravo!

Domnule Dimitriu, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Aţi uitat broscuţa?

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Păi, aţi înghiţit-o dumneavoastră, că trebuie să înghiţiţi multe broaşte ca să puteţi să trăiţi. (Vociferări.)

Avem următoarea situaţie - domnul miliţian Coarnă a venit cu un ruj, să-l arate de aici.

Probabil că poartă rujul tot timpul la dumnealui, e OK... (Aplauze.)

Aş putea, însă, dacă mi-l daţi, să mă gândesc să i-l ofer soţiei mele, cu care am 2 copii şi suntem căsătoriţi de 20 de ani, dar stau să mă întreb în felul următor - eu ştiu de la ea că nu suportă produsele ruseşti. (Vociferări.) Ea preferă produsele din Uniunea Europeană. Niciodată nu s-a dat cu ruj rusesc.

Aşa că vi-l las dumneavoastră, domnule Coarnă, să vă rujaţi când vreţi.

Doi la mână - doamnă preşedinte, când am spus eu că vreau să fiu magistrat? - asta, o dată.

Doi la mână - ipocrizia de care daţi dovadă, nu dumneavoastră personal, ci tot partidul, în momentul în care sunteţi de acord ca preşedinta dumneavoastră să trimită oamenii la canal, nu face decât să dea dovadă, încă o dată, o dată în plus, că sunteţi inadecvaţi.

Trei la mână - domnule Coarnă, proveniţi din PSD, pentru numele lui Dumnezeu, v-aţi certat cu ei, v-aţi căutat refugiu în AUR, v-aţi certat cu Simion, şi aţi găsit-o pe doamna Şoşo să vă ia; chiar credeţi că puteţi să veniţi aici să daţi lecţii de morală?

Şi patru la mână - doamnă preşedinte, încercaţi să nu mai luaţi de ce e contagios domnul miliţian, nu mai minţiţi de aici, n-am susţinut niciodată măgăriile respective. Eu, ca secretar de stat în Guvern, am spus foarte clar - odată ce s-a anulat o hotărâre, nu o mai putem adopta încă o dată.

Prin urmare, doamnă preşedinte, opriţi-vă din minciuni, pentru că am fost 8 luni la Guvernare.

Şi încercaţi să nu mai dovediţi cu fiecare pas pe care îl faceţi că susţineţi în continuare PSD în mod ascuns şi atacaţi de fiecare dată USR. Opriţi-vă, dacă vreţi să fiţi credibili.

Dumneavoastră aţi venit la mine şi mi-aţi spus, domnule Dimitriu, cât de mult ne-aţi ajutat pe noi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...judecătorii, când aţi fost la Ministerul Justiţiei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...şi acum, de la acest microfon mă atacaţi.

Foarte urât! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Drept la replică, domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, am fost membru PSD şi nu regret lucrul ăsta, am fost membru AUR şi nu regret, dar vreau să vă spun aşa - oamenii inteligenţi se răzgândesc, proştii rămân constanţi, înţelegeţi? (Aplauze. Vociferări.) Da?

Şi nu vreau să mai dezvolt polemica cu dumneavoastră, că se pare că aveţi o frustrare maximă în ceea ce mă priveşte. Sunteţi obsedat, observ. (Râsete. Vociferări.)

Vă rog eu frumos să vă reveniţi, că partidul dumneavoastră are o problemă cu abordarea din perspectivă sexuală - şi ştiţi foarte bine cum aţi votat pe cele două legi ale învăţământului în 23 mai 2023. Dumneavoastră aţi fost promotorii acelor legi care, practic, au introdus în şcoli posibilităţile astea de a dezvolta acţiuni sexuale pe viu, cum se pronunţa doamna ministru al învăţământului.

Noi ne-am opus la momentul respectiv - sau eu, că eram în Parlament, şi am votat contra.

La fel şi cu legile justiţiei - eraţi secretar de stat la Justiţie când aţi distrus legile justiţiei, să n-aveţi impresia că lumea vă uită.

Eu o să mă opresc aici. Nu vreau să continui acest circ ieftin cu dumneavoastră, că atât puteţi. Sunteţi mic, sunteţi ieftin şi neajutorat.

Doamne-ajută!

Dumnezeu să ocrotească România! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Am auzit o expresie - "Dumnezeu să odihnească România!". (Vociferări.)

Nu. Dumnezeu să protejeze România! (Vociferări.)

Dragi colegi,

Nu ştiu ce apăsări aveţi, dar cetăţenii ţării ăsteia nu se ţin cu rujuri, nu se ţin cu ojă.

Nu se face o viaţă mai bună jignindu-ne unii pe alţii. Suntem aici, indiferent de coloratura politică, cu toţii am primit un vot prin care singuri nu ajungeam niciunul în forul suprem al statului român, în Parlament.

Eu cred că e momentul...

De fapt, am venit aici să dau un exemplu de bună practică, dar ce am auzit de la colegi - m-am îngrozit şi chiar eu, care sunt destul de vocal, nu mi-aş fi permis să ies la pupitrul forului suprem al statului român şi să adresez astfel de jigniri.

Eu aş vrea să vă rog, pentru că sunt convins, cu toţii sunteţi educaţi, cu toţii aţi făcut şcoală, haideţi să punem umărul să creăm legi bune pentru români! Pentru că orice asociaţie e făcută din oameni şi se spune că omul sfinţeşte locul. Şi sunt convins că aveţi poate bune intenţii, dar hai să facem ceva în domeniul ăsta.

Am vrut să vă dau un exemplu de bună practică, pentru că avem un proiect de lege care se adresează sănătăţii.

Municipiul Hunedoara, judeţul Hunedoara, municipiul Deva, Spitalul din municipiul Hunedoara, cu un manager şi cu un primar performant. Spitalul Judeţean din Deva, cu un manager şi cu un preşedinte de consiliu judeţean performant - au dotat în ultimii 2 ani ceea ce nu s-a întâmplat în 20 de ani.

Şi îi mulţumesc Ministerului Sănătăţii pentru sprijinul acordat şi fondurile care vin la Hunedoara.

Vă spun, şi aparatura, şi RMN-uri, şi CT-uri, şi specialiştii de acolo - ne luăm la întrecere oricând cu marile centre universitare.

Deci, vreau să vă spun că, dacă se vrea, se poate.

La fel ca şi la Bistriţa.

Ş îi felicit pe toţi acei colegi performanţi!

Dumnezeu să ajute România!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Ne revedem în fix 10 minute, pentru sesiunea de vot final. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Păi, mai sunt 6 minute. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Ne revedem în 10 minute, pentru sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Stimaţi colegi,

Am rugămintea la dumneavoastră să luaţi loc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă reamintesc că în fiecare an, în data de 3 martie, sărbătorim Ziua solidarităţii româno-polone.

Vă rog să vă pregătiţi pentru intonarea imnurilor.

Aşadar, vă invit, stimaţi colegi, să ascultăm Imnul naţional al Poloniei şi Imnul naţional al României.

(Se intonează Imnul naţional al Poloniei şi Imnul naţional al României.)

Daţi-mi voie să salut prezenţa, în loja oficială, a Excelenţei Sale, domnul Paweł Soloch, ambasadorul Republicii Polone în România. (Aplauze.)

Bine aţi venit, Excelenţa Voastră! (Aplauze.)

Mulţumim.

În continuare, îl invit la tribună pe domnul deputat Longher Ghervazen, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România, pentru o scurtă alocuţiune consacrată acestei zile.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Ghervazen Longher:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Excelenţa Voastră, domnule ambasador,

Relaţiile foarte bune dintre Polonia şi România au o istorie îndelungată. Un moment marcant a fost semnarea, pe 3 martie 1921, a Convenţiei de alianţă defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, completată de Tratatele bilaterale de garanţie, din 1926 şi 1931. Scopul lor a fost asigurarea securităţii, în Europa Centrală şi Estică, în faţa planurilor imperiale ale Rusiei bolşevice.

Alianţa polono-română a consolidat şi mai mult prietenia tradiţională dintre naţiunile noastre, conferindu-i rangul de "alianţă a inimilor", în cuvintele mareşalului Józef Piłsudski, şi a condus la un mare act de solidaritate între naţiuni, şi anume, primirea de către România, în 1939, a mii de refugiaţi civili şi militari polonezi.

După cel de-al Doilea Război Mondial, cele două ţări au împărtăşit aceeaşi experienţă a regimului comunist.

Astăzi, Polonia şi România sunt legate printr-un Parteneriat Strategic, încheiat în anul 2009, aliaţi de încredere în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi parteneri apropiaţi în cadrul Uniunii Europene, coiniţiatorii formatului Bucureşti 9, care reuneşte ţările din flancul estic al NATO, precum şi implicaţi activ în Iniţiativa celor Trei Mări.

La fel ca în urmă cu peste un secol, suntem legaţi de prietenie, solidaritate şi de acelaşi mod de evaluare a ameninţărilor la adresa securităţii europene, care vin dinspre Est. Împreună, ambele ţări consolidează activ flancul estic al Alianţei. Forţele armate poloneze staţionează în România, făcând parte dintr-un grup de luptă multinaţional al NATO, iar soldaţii români au aceeaşi misiune în Polonia. Există şi o cooperare în ceea ce priveşte modernizarea armatei, exerciţii comune şi schimburi de experienţă - proiecte concrete care sporesc în mod real potenţialul militar al ambelor ţări. Polonia şi România îşi menţin angajamentul ferm în sprijinirea Ucrainei, în lupta acesteia contra agresiunii armate a Rusiei.

Dovada relaţiilor strânse este schimbul regulat de vizite la cel mai înalt nivel. Există, de asemenea, o dimensiune reală a cooperării parlamentare - dovadă fiind vizita de anul trecut în România a preşedintelui Senatului Republicii Polone şi a unui grup de senatori. Cooperarea strânsă şi durabilă între autorităţi este susţinută de o cooperare dinamică, la nivelul administraţiei locale.

Solidaritatea şi prietenia româno-polonă îşi găsesc expresia nu numai în dialogul politic şi diplomatic intens, la mai multe niveluri, ci şi în dimensiunea economică, investiţională, educaţională, culturală şi umană.

Valoarea comerţului bilateral este în creştere - ambele ţări sunt parteneri de afaceri din ce în ce mai importanţi unul pentru celălalt. Din ce în ce mai puternice sunt companiile poloneze în România, semnificative sunt şi succesele firmelor româneşti în Polonia.

Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025, în curs de desfăşurare, abundă în evenimente culturale care îmbogăţesc şi mai mult prietenia dintre naţiunile noastre, permiţând o mai bună cunoaştere şi schimb de experienţă.

Uniunea Polonezilor din România are şi ea un rol esenţial în promovarea valorilor culturale polone în România, dar şi a relaţiilor polono-române. Pe lângă instituţiile existente pentru acest scop, fiind un partener de încredere pentru autorităţile poloneze şi române, aceasta constituie o verigă vitală care leagă ambele popoare, datorită diverselor sale activităţi dedicate cunoaşterii şi apropierii polono-române, printre altele, în dimensiunea foarte importantă a relaţiilor interumane.

Rezultatul şi expresia relaţiilor noastre de prietenie este şi Ziua solidarităţii româno-polone de astăzi.

La mulţi ani, Polonia!

La mulţi ani, România!

Niech żyje Polska!

Niech żyje Rumunia! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Bine aţi revenit în Parlament, Excelenţa Voastră!

Stimaţi colegi,

Vă invit să facem un vot de control al cvorumului.

Vot, vă rog.

294 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Haideţi să începem!

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 14/2025.

Vot, vă rog.

295 de voturi pentru, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; Pl-x 208/2017.

Vot, vă rog.

297 de voturi pentru, o abţinere. Adoptată.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 53ł alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale; PL-x 72/2017.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru acordarea unor facilităţi în domeniul tineret şi sport pentru înlăturarea efectelor negative ale suspendării activităţilor pe perioada stării de urgenţă; PL-x 332/2020.

Vot, vă rog.

299 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Paraschiv.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă aflu la primul mandat de parlamentar şi trebuie să recunosc că trăiesc un sentiment de amar hilar, pentru că am votat astăzi un PL-x ce se referea la starea de urgenţă. E adevărat, în 2020 au fost şi două ordonanţe de urgenţă foarte bune, care au ajutat sportul, 30 şi 32, în special prin posibilitatea de a acorda şomaj tehnic CIM-urilor şi CAS-urilor, contractelor individuale de muncă şi contractelor de activitate sportivă; au ajutat mult cluburile.

Dar, astăzi, vedem că în acest PL-x trebuia să votăm, sau am votat, pentru achiziţionarea directă de echipament sportiv, în vederea pregătirii sportivilor pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo, achiziţionarea de medicamentaţie, în vederea pregătirii sportivilor la Jocurile Olimpice de la Tokyo, achiziţionarea de aparatură, în vederea pregătirii sportivilor pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Dragi colegi,

Jocurile Olimpice de la Tokyo au fost în 2021; noi suntem în 2025.

Şi, de aceea, sunt în asentimentul colegului meu, liderul de grup, domnul deputat Mihai Enache, poate ar trebui să discutăm şi acel Pl-x ce aşteaptă de 10 ani, cu delfinul, să vedem care e starea delfinului. (Vociferări.)

Dacă guvernanţii s-au lămurit cum stăm cu românii, cum stăm cu facturile românilor, să vedem ce o mai fi şi cu fiinţele astea non-umane, să vadă românii că chiar ne ocupăm de lucruri serioase, în zece minute de dezbatere.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă?

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar SOS România a votat pentru respingere, dar vreau să vă spun că în pauză m-am pus de acord şi cu doamna Stoica, şi cu domnul Dimitriu.

Grupul SOS România o să susţină iniţiativa legislativă de închidere a păcănelelor.

Despre magistraţi, nu avem de gând să-i trimitem la canal. Nu o să-i trimitem! Ne-am pus de acord. Înseamnă că există consens.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E ceva în aer, s-a întâmplat ceva. Bine s-a întâmplat!

5. Propunerea legislativă pentru anularea unor obligaţii fiscale în domeniul agricol; Pl-x 238/2018.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

6. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Autorităţii Române pentru Siguranţă Rutieră - ARSR; PL-x 91/2017.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 120/2016.

Vot, vă rog.

276 de voturi pentru, 23 contra. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Goidescu Ionel.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am anunţat anterior, noi am votat contra respingerii acestui proiect de lege, pentru că, din punctul nostru de vedere, proiectul de lege era justificat, aducea o facilitate pentru autorităţile publice locale, în exercitarea proiectelor de interes local, în sensul că nu mai era nevoie pentru compensarea terenurilor care erau scoase din circuitul agricol.

Poate că nu s-a înţeles care era raţiunea acestui proiect de lege şi am vrut să motivăm acest lucru. P>Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Matieş.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Organizarea şi amenajarea pajiştilor şi completarea legii.

Dragi colegi,

Ştiţi că, în acest moment, fermierii se vaită că umplem păşunile cu panouri fotovoltaice.

Chiar săptămâna trecută, în Alba Iulia, 200 de hectare, fără să-i întrebe pe fermieri, au fost scoase din circuitul agricol, ca să punem panouri fotovoltaice.

Nu că ar fi rău! Dar, ce să vezi, primarii conduc asociaţiile de crescători de animale. Primarii hotărăsc soarta crescătorilor de animale. Şi, ca să fie o completare, cei mai mari latifundiari sunt tot primarii.

De aceea, colegi de la PNL şi PSD, vă rog din suflet vorbiţi cu ei şi haideţi să facem cumva această diferenţă mare, deficit de balanţă comercială pe industria alimentară, să dispară şi să susţinem fermierii români şi produsul românesc!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc mult.

Explic şi votul. Este evident, s-a votat pentru respingere, şi domnul Matieş a votat pentru respingere.

Voiam doar să traduc, că eraţi foarte nelămurit ce este cu sala Parlamentului.

Dragostea pluteşte în aer, cu năbădăi, e drept! Se vede foarte clar că oamenii se iubesc, dincolo de doctrine.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

8...

De ce, când s-a invocat despre dragoste, există vociferări, că nu înţeleg?!

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - REPUBLICARE; PL-x 557/2019.

Vot, vă rog.

186 de voturi pentru, 89 contra, 25 de abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor; PL-x 504/2019.

Vot, vă rog.

166 de voturi pentru, 99 contra, 37 de abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Grupul AUR a votat contra, pe de o parte pentru că... considerăm că, în perioada în care un părinte primeşte indemnizaţie pentru creşterea copilului are dreptul la o variantă de a încasa venituri suplimentare, prin munca sa.

Înţelegem foarte bine argumentele din raportul de respingere, dar, pe de o parte, trebuie să fim atenţi că PL-x-ul a fost făcut în 2019, avem un raport în 2022 şi îl votăm în 2025. Deci, este aceeaşi neseriozitate în tratarea iniţiativelor importante.

Iar, pe de altă parte, trebuie să înţelegem un lucru foarte simplu. Copiii nu au nevoie de a fi crescuţi doar până la vârsta de 2 ani.

Deci, facilităţile pe care le acordăm părinţilor nu trebuie să se rezume doar până la vârsta de 2 ani. Până la această vârstă, de bine, de rău, există un sprijin pentru părinţi, în schimb, peste, este pur şi simplu zero, aproape zero. Există acei 10 lei, pe care, un părinte care lucrează, îi primeşte, ca deducere pentru munca sa, pentru fiecare copil.

În această privinţă trebuie să facem mult mai mult. Avem iniţiative încă din 2021, de scutire de taxe şi impozite, pentru fiecare copil, şi trebuie să mai înţelegem un lucru simplu: că aceste deduceri, în esenţă, nu înseamnă grevarea bugetului de stat de nişte încasări, ci, din contră, înseamnă a păstra în ţară familii cu copii care altfel ar emigra şi înseamnă a încuraja părinţii să facă copii, lucru care se traduce în creşteri de încasări la bugetul de stat. Acest lucru Coaliţia guvernamentală nu l-a înţeles până acum, iar rezultatul este dezastruos, din punct de vedere demografic.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din online, doamna Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc.

Motivul pentru care familiile din România decid sau nu să rămână aici este şi siguranţa pe care o simt în România. Şi aici aş ruga colegii de la partidele extremiste, când vorbesc despre familii şi siguranţa lor, să vorbească de rău şi despre ruşi şi de bine despre nevoia României de a ne apăra în faţa lor.

Dar să mă întorc la explicaţia votului.

România a ajuns la un minim istoric. Avem cei mai puţini copii din ultimii 100 de ani, cei mai puţini copii nou-născuţi. Există soluţii care sprijină familiile şi indemnizaţia de creştere a copilului crescută, actualizată cu inflaţia, fără a pune presiune pe buget. Este soluţia depusă de USR, care permite părinţilor să aibă activităţi independente sau să lucreze cu normă parţială în al doilea an de concediu de creştere a copilului, şi permite actualizarea cu inflaţia la nişte sume care n-au mai fost actualizate din 2017. De 8 ani de zile nu a mai fost actualizat plafonul indemnizaţiei de creştere a copilului.

Legea USR este, însă, blocată la sertar de mai bine de un an şi jumătate. Dacă ea ar fi aprobată, în acest moment, stimulentul de inserţie al părinţilor care se întorc la muncă mai devreme şi dau bani mai departe altcuiva, să poată să aibă grijă de copii acasă, ar fi de 2.000 lei pe lună, dacă se întorc în primele şase luni, şi 850 de lei pe lună, dacă se întorc după primele şase luni de viaţă ale copilului.

Mai mult decât atât, este foarte important să dăm aceste soluţii flexibile familiilor, pentru că doar jumătate din familiile din România, în acest moment, acced la un loc de muncă sau la indemnizaţie de creştere a copilului.

Există soluţii bune pentru demografie, fără să fie dificile pentru bugetul României.

Aşa că rugămintea către majoritatea parlamentară este să deblocheze proiectele de lege USR de la sertarele Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar SOS România a votat contra respingerii, dintr-un motiv simplu: vedem rata natalităţii, în România, care este negativă. E un lucru care ar trebui să ne dea de gândit şi să acţionăm în consecinţă. Trebuie să încurajăm familiile din România, trebuie să le protejăm, trebuie să le finanţăm. Noi, în ultimii ani am finanţat mai mult familiile din Ucraina şi am neglijat copiii şi mamele din România. (Vociferări.)

Nu întâmplător am votat contra, pentru că nu e nimic fals, totul este adevărat. Luaţi datele de la Ministerul Finanţelor. Am neglijat românii, am neglijat România, am neglijat copiii din România, la toate capitolele, din această perspectivă.

În consecinţă, am votat contra, pentru că noi milităm pentru încurajarea natalităţii şi pentru protejarea familiilor şi a copiilor din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic; Pl-x 569/2021.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 59 de abţineri. Adoptată.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; PL-x 240/2021.

Vot, vă rog.

301 voturi pentru, unul contra. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 513/2017.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Bine că n-ai spus mai tare!

170 de voturi pentru, 106 contra, 23 de abţineri. Adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 233/2021.

Vot, vă rog.

Stimate colege,

Până voi anunţa rezultatul votului final, lăsând la o parte încrâncenarea politică, mai mare sau mai mică, mă adresez în special doamnelor. Să ştiţi că vă iubim, indiferent de partidul din care faceţi parte, şi vă urez, în numele tuturor bărbaţilor, fără să-i întreb, o săptămână minunată şi un 8 Martie aşa cum vi-l doriţi! (Aplauze.)

Nici măcar n-aş fi îndrăznit că bărbaţii v-ar putea aplauda!

Vă mulţumesc.

Aşadar, cu 211 voturi pentru, 53 contra, 39 de abţineri, adoptat.

Rog membrii Biroului permanent să vină în sala de şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

O săptămână minunată tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.11.