Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Pe cei care deja sunteţi, vă rog să ocupaţi locurile, să putem începe şedinţa noastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 151.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de astăzi, respectiv mâine; programul de lucru pentru perioada 14 - 19 aprilie; lista rapoartelor depuse în perioada 7 - 14 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17.00 vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelări.

De asemenea, vă prezint şi o informare scrisă din partea domnului deputat Becali George, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar AUR şi va activa ca deputat neafiliat, ca urmare a demisiei sale din Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor la data de 14 martie 2025. (Aplauze.)

Întreb liderii de grup dacă există obiecţii sau propuneri în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am următoarea rugăminte, pe care am discutat-o anterior cu liderii de grup care erau prezenţi în sală, şi anume să acceptaţi modificarea ordinii de zi, în sensul în care punctul 13 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare şi pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia - să devină punctul 10 în ordinea de zi.

Este important să încheiem procedura parlamentară pentru această ordonanţă de urgenţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x?

Domnul Gabriel Andronache:

PL-x 85/2021.

Vă mulţumesc.

Sper să accepte şi colegii care nu erau în sală la momentul la care am întrebat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să facem un tur.

Grupul POT, de acord? Da?

Grupul SOS?

AUR? Da.

PSD? Da.

Minorităţi? Da.

PNL, evident, da.

USR? Da.

UDMR? Da. Adică, igen.

Aşadar, PL-x 85/2021 va figura pe poziţia 10 a ordinii de zi, şi nu pe 13, cum a fost iniţial.

Mai sunt şi alte propuneri din partea liderilor de grup? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Muncaciu?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Da, pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A! Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Eu cred că a sosit momentul să ne aliniem şi noi la Parlamentele occidentale, ale lumii civilizate, şi în loc să-l avem pe domnul Suciu bătând "Mulţumesc", "Vă mulţumesc", "Vă...", adică intrând peste vorbitor, să avem acolo un buzzer care la două minute anunţă vorbitorul că s-au... cele două minute sunt gata şi la două minute şi 15 secunde să anunţe din nou. (Vociferări.) Pentru că eu m-am săturat ca domnul Suciu să intre peste mine şi să înceapă cu "Vă mulţumesc... vă mulţumesc...".

Lucrurile astea sunt neconstituţionale; n-are voie să intre peste vorbitor. (Râsete. Vociferări.) Înţelegeţi? (Vociferări.)

Înţelegeţi? Nu înţelegeţi? Bine, atunci o să facem o propunere... (Vociferări.) în regulamente. (Vociferări.)

Normal ar fi să acceptaţi... (Vociferări.) soluţia civilizată. (Vociferări.)

Mă uit la voi cât sunteţi de spălaţi pe creier! (Se uită spre Grupul parlamentar al USR. Vociferări.)

Deci...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

...asta e propunerea mea. Propunerea mea este să avem un buzzer civilizat... (Vociferări.) o alarmă care să vă anunţe că aveţi două minute, două minute şi 15 secunde... (Vociferări. Gălăgie.) să terminăm cu aranjamentele astea cu "Vă mulţumesc". (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Formula elegantă în orice limbă a Pământului şi în orice Parlament al acestui Pământ este "Vă mulţumesc", şi o să continui să vă mulţumesc, stimaţi colegi, indiferent de vechimea dumneavoastră în Parlament.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Dar nu peste vorbitor, domnule.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Orice intervenţie, în afara timpului alocat moţiunilor simple sau moţiunilor de cenzură, pe fiecare parlamentar, este de două minute, conform Regulamentului.

Dacă doriţi să nu vă mai mulţumesc la două minute şi o secundă, există şi varianta să opresc pur şi simplu microfonul la două minute.

O să am rugămintea, la viitoarea şedinţă a Biroului permanent, am această rugăminte la liderii de grup, să-mi menţioneze, cel puţin atunci când conduc eu şedinţele, care este formula - cu "Mulţumesc. Vă rog să vă apropiaţi de final" sau să închid microfonul la două minute şi o secundă? (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

Vă mulţumesc, domnule Muncaciu.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanţe bugetare restante aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat; PL-x 360/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul dacă doreşte? Anume, Guvernul României. Nu.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică. (Doamna deputat Viorica Sandu solicită să ia cuvântul.)

Încet, doamnă deputat, că nu ne grăbim nicăieri. (Vociferări.)

Vi-l dau. (Îi înmânează raportul doamnei deputat Viorica Sandu.)

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanţe bugetare restante aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanţe bugetare restante aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat, transmis cu adresa PL-x 360/2024.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general prin care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia creanţele bugetare asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat, care sunt administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi se află în una din procedurile prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Drăgoescu, vă rog, dezbateri generale.

În această şedinţă, pentru că sunt sensibil la rugăciunile celor de la opoziţie, fix la două minute voi opri microfonul.

Vă mulţumesc.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ni se spune astăzi că prin transferul acestor creanţe de la ANAF la AAAS, fostul AVAS, statul român va recupera mai eficient aceste datorii.

Ni s-a mai spus, totodată, că ANAF nu este în stare să gestioneze cum trebuie acest proces, că nu are capabilităţile necesare şi că AVAS este instituţia îndreptăţită să facă acest lucru.

Totodată, ni se mai spune, prin acest proiect, că AVAS poate atrage investitori care să ducă la dezvoltarea companiilor de stat.

Noi am mai auzit aceste promisiuni şi în trecut, şi au fost promisiuni deşarte.

Un exemplu este Electroputere Craiova. Pe vremuri era una dintre cele mai mari fabrici din România, unde lucrau peste 20.000 de craioveni. AVAS, în 2007, s-a ocupat de privatizare. Un fond saudit a promis investiţii majore, a promis că va păstra locurile de muncă şi fabrica va fi modernizată.

Rezultatul de astăzi? Electroputere a ajuns mall, iar terenurile fabricii au fost vândute dezvoltatorilor imobiliari.

O uzină importantă, atât pentru economia Craiovei, dar şi a României, a fost ştearsă definitiv de pe hartă.

Atât de "bine", cu ghilimelele de rigoare, a fost făcut contractul de privatizare, încât în momentul în care am solicitat să-l văd, în urmă cu câteva săptămâni, cei de la AVAS nu mi l-au pus la dispoziţie şi m-au chemat să îl pot citi doar la sediul lor.

Practic, avem de-a face cu transparenţă zero. (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Tilea sau Ţilea Dumitru. (Vociferări.)

A expirat timpul. (Vociferări.) Şi am avut şi acel buzzer sau clinchet sau sunet, depinde în ce limbă doriţi să-l...

Mulţumesc. (Vociferări.)

O juma' de mieluţ vă dau.

Vă rog. (Vociferări.)

Cu drag.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi discutăm un proiect de lege care, deşi prezentat ca o măsură administrativă de eficientizare, deschide de fapt o nouă cale de privatizare a întreprinderilor de stat şi de diminuare a controlului public asupra activelor strategice ale României. Se doreşte mutarea creanţelor asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat, aflate în insolvenţă, datorate bugetului general consolidat, din administrarea unei instituţii fiscale stricte, precum este ANAF, către o entitate cu un istoric controversat privind administrarea activelor de stat, şi anume Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Această schimbare ridică mai multe probleme grave:

1. Pregătirea pentru o privatizare mascată. Prin acest mecanism, datoriile companiilor de stat sunt mutate la această Agenţie, iar Guvernul are libertatea de a stabili, prin hotărâri de Guvern emise individual pentru fiecare societate, ce creanţe vor fi preluate. Asta înseamnă că unele companii vor beneficia de ştergerea sau restructurarea datoriilor, iar altele vor fi pregătite pentru vânzare, curăţate de obligaţiile fiscale.

2. Lipsa de transparenţă şi pericolul conflictului de interese. ANAF este o instituţie cu reguli clare şi stricte privind recuperarea datoriilor, bazate pe criterii fiscale obiective. În schimb, această Agenţie este cunoscută pentru implicarea sa în numeroase scandaluri legate de administrarea defectuoasă a activelor de stat.

3. Impactul negativ asupra bugetului de stat. Prin această măsură, Guvernul permite acestei Agenţii să preia creanţe pe care în mod normal ANAF ar trebui să le recupereze prin executare silită sau prin alte metode legale. În loc să vedem încasări directe la buget, acum avem un mecanism... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Vedeţi, domnule deputat, ce aţi făcut? Nu mai putem să vorbim mai mult de două minute. Să vă fie de bine! (Se adresează domnului deputat Sorin-Titus Muncaciu. Vociferări.)

Oameni buni,

Sunt convins că foarte mulţi dintre dumneavoastră aveţi experienţa necesară să înţelegeţi care sunt instituţiile care se pot ocupa de privatizare, de restructurare de creanţe, de restructurare de active şi cele care nu.

Acest proiect de lege face o chestiune care e normală. ANAF poate executa creanţele fiscale, dar nu se poate implica în conversia acestor creanţe. De exemplu, în acţiuni sau în valorificarea acestor creanţe către terţi. Acest lucru, prin legile privatizării, pe care sunt convins că le cunoaşteţi - e adevărat că un coleg de la USR a dovedit clar că nu cunoaşte aceste legi... instituţia abilitată este fostul AVAS, actualul AAAS. De fapt, asta face această lege.

Şi, ca să înţelegeţi cât de normal este, decât să te duci şi să nu te uiţi că acea societate cu capital de stat majoritar, sau nu neapărat majoritar, are şi potenţial economic - ANAF-ul nu se uită la chestiunea asta, te execută şi gata, spre deosebire de acest lucru, AAAS are capacitatea instituţională, administrativă şi mai ales normativă de a analiza, de a evalua potenţialul acelei societăţi şi de a decide, dacă este cazul, ca acea creanţă să fie reconvertită în acţiuni şi a putea vinde acele acţiuni. Practic, statul şi-ar încasa mai rapid creanţa fiscală prin această linie de swap legislativă, dacă vreţi să îmi permiteţi această sintagmă.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Îmi asum riscul de a-i supăra pe unii dintre colegii de opoziţie, care s-au exprimat deja, şi vă informez că noi am privit acest proiect de lege într-un mod cât am putut de profesionist.

La ce mă refer? Ceea ce se urmăreşte, în opinia noastră, prin acest proiect de lege, este să se respecte specificul competenţei fiecăreia dintre cele două autorităţi publice.

S-au evocat foarte multe aspecte negative şi cu privire la AAAS, şi, până la urmă, dragii mei, sunt două autorităţi de stat; niciuna dintre ele n-a excelat într-un mod extraordinar în realizarea competenţei.

Poate că ANAF-ul, dacă se concentrează să recupereze în mod real datoriile şi să-şi facă misiunea pe care o are potrivit legii, poate nu va mai veni Guvernul cu atâtea biruri ca să completeze bugetul de stat atât de secătuit.

De aceea, în opinia noastră, având în vedere specializarea AAAS-ului, fostul AVAS, care este aceea de a administra tot ce a mai rămas din amărâta asta de avere a statului, noi suntem încrezători că îşi va face treaba şi că va fi o soluţie benefică.

Iar, dacă nu e transparentă, dacă nu acţionează corect, dragi colegi, avem atâtea instrumente să controlăm cele două autorităţi şi să ne străduim să le corectăm activitatea.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Andruşcă, Grupul POT.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Oamenilor Tineri se abţine de la votul PL-x 360/2024 pentru că vorbim despre bunurile şi banii românilor.

Suntem de acord să protejăm activele statului, dar vrem reguli clare, transparente şi corecte.

Nu putem să girăm un mecanism neclar, fără să ştim exact cum sunt administrate aceste bunuri.

Românii trebuie să aibă garanţia că averea lor este în siguranţă şi administrată cu responsabilitate.

De aceea, astăzi votăm abţinere.

Facem asta nu din spirit de opoziţie, ci pentru că ne pasă de ce lăsăm în urmă pentru oameni şi pentru viitor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente şi nici alte intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/2020 privind mandatul acordat ministerelor pentru identificarea, selectarea şi rezervarea imobilelor destinate ca sedii ale unor agenţii sau centre europene nou înfiinţate; PL-x 9/2021; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, şi anume, Guvernul României. Sau nu.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Domnul George-Mădălin Borş:

Domnule preşedinte,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/2020 privind mandatul acordat ministerelor pentru identificarea, selectarea şi rezervarea imobilelor destinate ca sedii ale unor agenţii sau centre europene nou înfiinţate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 997 din 29.09.2020.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 28.12.2020, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal prin care statul român să realizeze demersurile şi să ia măsurile necesare pentru a identifica, selecta şi rezerva un imobil pentru stabilirea sediului Centrului European de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice şi pentru elaborarea, finalizarea şi depunerea dosarului de candidatură a României. Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor este instituţia mandatată de statul român să îndeplinească aceste atribuţii, sens în care va urmări identificarea unui imobil, proprietate publică sau privată a statului, situat pe teritoriul României, care să corespundă cerinţelor solicitate destinaţiei de sediu al structurii/agenţiei ce urmează a fi înfiinţată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 23 februarie 2021. La şedinţă au fost prezenţi 14 deputaţi din totalul de 15 membri.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/2020 privind mandatul acordat ministerelor pentru identificarea, selectarea şi rezervarea imobilelor destinate ca sedii ale unor agenţii sau centre europene nou înfiinţate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bode, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În decembrie 2020, România a fost desemnată să găzduiască, la Bucureşti, Centrul European de Competenţă în Domeniul Securităţii Cibernetice. A fost o decizie mult aşteptată, ce a venit ca o recunoaştere a eforturilor şi contribuţiei României la securitatea cibernetică a Uniunii Europene.

De altfel, este prima agenţie europeană şi singura, din păcate, până în prezent, pe care o găzduieşte România.

Din poziţia de ministru al transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, în 2020, am demarat procedurile instituţionale în Guvernul României şi pe plan naţional, alături de mediul academic şi mediul de afaceri, în vederea depunerii candidaturii României, iar ulterior am coordonat negocierile cu partenerii europeni pentru găzduirea acestui centru.

Până să ajungem să obţinem acest succes, dosarul de negociere nu a fost deloc uşor, pentru că ne-am bătut de la egal la egal cu state cu influenţă puternică, politică, la nivelul Uniunii Europene, în această chestiune. Este suficient să vă spun că în turul al doilea am reuşit să obţinem 15 voturi, în faţa Belgiei, care a obţinut doar 12 voturi.

Una peste alta, a fost un succes diplomatic excepţional al României, pentru că astăzi vorbim de o structură-cheie pentru buna funcţionare a ecosistemului european de securitate cibernetică.

Fără a exagera, ora exactă în securitatea cibernetică europeană se dă astăzi de la Bucureşti.

Centrul este principalul organism de execuţie pentru resursele financiare ale Uniunii Europene dedicate securităţii cibernetice.

Practic, noi găz... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Să-l întrerupeţi la mijlocul frazei?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Regula este regulă, îmi pare rău. (Vociferări.)

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că e bine că România găzduieşte acest centru de competenţe industriale, de cercetare în materie de securitate cibernetică. A fost un efort cert şi e bine că am reuşit să convingem Uniunea Europeană că România poate să găzduiască acest centru, însă eu stau şi mă gândesc, care este partenerul de dialog, în România, al acestui centru european cu sediul la Bucureşti? Pentru că în România avem prea multe instituţii care se ocupă de securitate cibernetică. Şi avem şi acel DNSC, avem şi ANCOM-ul, până nu de mult aveam Ministerul Digitalizării, care a trecut la Economie, nu prea mai ştim ce mai face, mai avem un centru de cyber intelligence pe la SRI, a mai înfiinţat un departament şi Ministerul Energiei, care se ocupă de răspuns la eventuale atacuri cibernetice în materie de energie, asupra sistemului energetic.

Şi, atunci, oare, chiar la nivelul statului român, nu putem să trasăm şi noi o linie şi să ne uităm la o instituţie a statului care să gestioneze genul acesta de lucruri?

Pentru că degeaba găzduim această agenţie europeană dacă nu putem avea şi nu putem construi un dialog susţinut cu ea.

Şi asta este dorinţa mea şi mesajul către această guvernare, să nu mai împartă competenţe pe la toate instituţiile statului şi, până la urmă, să ne ocupăm în mod concret şi real de securitatea cibernetică, pentru că, Doamne-fereşte de un atac cibernetic, asta ne poate afecta nu doar pe noi, ca cetăţeni, dar şi întreaga economie, şi cred că e nevoie de mai... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Computerul şi clinchetul nu au suflet.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Să-i mulţumiţi domnului Muncaciu! (Se adresează doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ţiu.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ministerele cu atribuţii specifice obiectului de activitate al fiecărui organism european iau măsuri de identificare a imobilelor necesare sediilor unor agenţii sau centre europene nou înfiinţate. Dacă nu există astfel de imobile, prin memorandum aprobat de Guvern, se declanşează o procedură de închiriere.

Cheltuielile se suportă, în acest caz, din bugetele ministerelor, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate. Se pune problema, în aceste cazuri, dacă cheltuielile nu ar trebui recuperate de statul român, având în vedere situaţia financiară a României.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar SOS România se va abţine la această iniţiativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Corendea, Grupul AUR.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ei bine, un mare succes diplomatic. Chiar aş putea să vă spun, într-un limbaj puţin mai deocheat, mai uşor cu pianul pe scări.

Faptul că dânşii au considerat să avem aici o instituţie europeană, reprezentanţa unei instituţii europene, într-adevăr, aduce foarte multe beneficii României, însă nu reprezintă neapărat o victorie mare, diplomatică, dacă ne gândim la celelalte eşecuri, în sarabandă, pe care actuala guvernare o are.

Aş vrea să atrag atenţia unui singur lucru. AUR va vota pentru, pentru că nu avem cum să votăm altfel, însă, la un moment dat, scrie: "identificarea unui imobil proprietate publică sau privată", ceea ce înseamnă că aceşti domni de la Uniunea Europeană pot veni şi închiria un imobil proprietate privată. Bineînţeles că ridică foarte multe suspiciuni, cineva poate are o proprietate privată care deja este închiriată acestei noi instituţii şi suntem foarte dezamăgiţi să vedem că, de fiecare dată, când un lucru bun se întâmplă, trebuie să fie umbrit de o speculaţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Borş, Grupul PSD.

Domnul George-Mădălin Borş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea pentru ratificarea Acordului de sediu al Centrului European de Competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, prima agenţie europeană cu sediul în România, este supusă astăzi aprobării dumneavoastră.

Demersurile pentru obţinerea unei decizii favorabile de desemnare a ţării noastre ca şi gazdă a noului centru au început în urmă cu mult timp, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 165/2020 făcând parte din acestea. Mai precis, dosarul de candidatură includea, în mod obligatoriu, conform procedurii propuse la acea dată de către preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene, elemente privind asigurarea cadrului adecvat pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii Centrului European, din punct de vedere logistic.

Ministerul responsabil cu pregătirea dosarului de candidatură a semnalat absenţa unei proceduri clare, prin care statul român să realizeze demersurile necesare contractării unui astfel de imobil.

În vederea participării României la procesul de desemnare a acestor centre, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 este menită să completeze cadrul legal, în sensul mai sus prezentat, mandatându-se ministerul cu atribuţii directe, în raport cu obiectul de activitate sau ministerul desemnat, prin memorandul aprobat de Guvern, pentru depunerea dosarului de candidatură, să asigure spaţiul necesar funcţionării.

Propunerea legislativă este oportună şi necesară, aceasta fiind aplicabilă şi în alte situaţii similare.

Astăzi, centrul înfiinţat funcţionează, domnule deputat, în cadrul Politehnicii Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Albu Dumitriţa, Grupul POT.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Partidul Oamenilor Tineri îşi exprimă rezervele faţă de Proiectul legislativ privind aprobarea Ordonanţei de Guvern privind mandatul general acordat ministerelor, în vederea identificării şi rezervării de imobile pentru posibile structuri europene.

Partidul Oamenilor Tineri este favorabil participării României la competiţiile pentru atragerea agenţiilor europene, dar nu poate susţine un cadru legislativ care ignoră transparenţa, responsabilitatea bugetară şi implicarea democratică.

Votăm împotrivă nu pentru că suntem împotriva ideii în sine, ci pentru că refuzăm să votăm proceduri opace şi nedefinite, într-un domeniu de interes major.

Motivele poziţiei noastre sunt: lipsa unei justificări clare privind oportunitatea pe termen lung; transparenţă limitată şi risc de alocări netransparente; impact bugetar necunoscut; lipsa unui mecanism de monitorizare şi evaluare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşteptaţi!

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, doamn Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

M-am documentat, înainte de a ieşi la microfon, şi am înţeles că domnul coleg de la Grupul AUR a vrut să înlăture acea tulburare care se producea în timpul discursurilor noastre, prin atenţionarea că ne-a expirat timpul, după care încheierea... finalul posibilităţii de a ne exprima.

Însă, de la o asemenea intenţie s-a ajuns la un soi de abuz, pentru că, să întrerupi un om, atunci când nu şi-a terminat fraza, mi se pare că este o impoliteţe care excedează diplomaţiei, eleganţei şi loialităţii de care trebuie să dăm dovadă în raporturile dintre noi.

De aceea, respectuos vă rog, domnule preşedinte şi dragi colegi, să regândim o asemenea soluţie, pentru că nu toţi avem capacitatea să concentrăm ceea ce spunem, în două minute, şi este jenant pentru colegii noştri să-i întrerupem când încă vorbesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

No, cum ieşim din asta?! (Vociferări.)

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Dacă aţi fi fost atenţi, de fiecare dată când un distins coleg... (Vociferări.) Nu mai arătaţi cu degetul, că nu este frumos! ... de fiecare dată când un distins sau o distinsă colegă ajunge la cele două minute, se aude un sunet. De ce nu luaţi în seamă acel sunet? În general, vă întreb.

Vă mulţumesc.

Vă aduc aminte că la Senat, când expiră cele două minute, se opreşte automat.

O voce de la PSD:

De ce nu facem şi noi la fel?!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tocmai o facem!

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăţilor, în vederea desfăşurării reuniunilor organelor statutare; PL-x 327/2020; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul, Guvernul României.

Domnul Ioan Turc (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi, foarte scurt, să mă prezint. Mă numesc Ioan Turc. De o lună de zile sunt secretar de stat la Ministerul Justiţiei şi, din această calitate, printre altele, am delegată şi relaţia cu Parlamentul.

Ordonanţa de urgenţă supusă aprobării legislativului a fost adoptată în contextul pandemiei COVID-19. Aceasta a avut un caracter temporar, pe durata stării de urgenţă, şi două luni după încetarea acesteia, şi a avut scopul de a permite derularea adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor şi a şedinţelor organelor colective de administrare.

Ea şi-a produs efectele, ştiţi foarte bine. Restul este procedură.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra acestui proiect de lege, cu menţiunea că Senatul a adoptat acest proiect, Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, luând în calcul şi cele prezentate de iniţiator puţin mai devreme, nu reluăm, Comisia juridică a decis, în unanimitate, să prezentăm un raport de adoptare a acestui proiect de lege, în forma transmisă de Senat.

În conformitate cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem Cameră decizională.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind intervenţii şi nici... Ba da!

Doamna Enachi Raisa, vă rog, Grupul SOS.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Ţinând cont de faptul că ne-aţi restricţionat sau ne-aţi pus timpul, o să dau citire punctului de vedere al Grupului SOS România, după care intervin pe proiect, dacă mai avem timp.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de ordonanţă care a fost emis, exact cum a spus şi secretarul de stat din partea Guvernului, că a fost emis temporar, nu ştim ce înseamnă astăzi "temporar", după 5 ani de zile, şi anume: "în plină pandemie, cu măsuri temporare pentru funcţionarea societăţilor comerciale". Atunci, în contextul stării de urgenţă, da, avea o justificare, iar acum, după 5 ani, nu.

Şi această ordonanţă, atunci, probabil necesară, din unele puncte de vedere, astăzi nu mai este. Şi a fost girată de acelaşi PSD, PNL şi UDMR, care astăzi, la fel, o susţine.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că tot ce s-a făcut în timpul pandemiei a fost o eroare sau... să spun mai mult, faptul că s-au girat bani, iar acest lucru a afectat cetăţenii, şi anume, cetăţenii români care au murit în spitale, cu zile, aş spun eu. Iar statistica care ne spune... e doar o statistică... de cei 60.000 de români morţi în acea perioadă, vreau să vă spun că îi avem pe toţi pe conştiinţă, iar după, celelalte decese nu s-au mai luat în calcul astăzi. O pandemie impusă şi susţinută, care a avut efecte negative.

De aceea, Grupul SOS România va vota contra acestei ordonanţe, pentru că astăzi, chiar şi procedural, tehnic vorbind, nu îşi are rostul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

O să fiu foarte clar. Eu nu restricţionez dreptul nimănui, la nimic. Sunt două minute, şi pentru că am fost certat că mulţumesc la expirarea celor două minute, şi n-a fost bine, m-am hotărât să aplic exact regulamentul.

Vă mulţumesc.

Domnule Velcescu, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă atrag atenţia că observ, deşi sunt proaspăt aici, în Parlament, observ cum vin ordonanţe de urgenţă, pe bandă rulantă, şi, de obicei, sunt o "tocană". Avem şi economie, şi administraţie, şi păduri, şi agricultură, toate la un loc, doar-doar să treacă.

Am înţeles, e nevoie să puncteze acolo Guvernul, că are mai puţine ordonanţe de urgenţă faţă de precedentul. Dar dacă venim cu astfel de "tocăniţe", aşteptaţi-vă ca oamenii să înţeleagă fix nimic, aşteptaţi-vă ca răspunderea să fie fix nimic şi să vă mai miraţi după aia, după ce veţi lua rezultatele pe care le veţi lua.

Haideţi să ne concentrăm un pic, să spargem subiectele, pe capitole, şi să avem ordonanţe una câte una, nu una pentru 30 de subiecte.

E păcat de timpul dumneavoastră şi de votul românilor!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 258/2019.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru sănătate şi familie, vă rog, raportul comun suplimentar.

Domnule preşedinte Rogobete, vă rog.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 199 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul asigurării cadrului legal pentru angrenarea constantă a bugetelor locale, mai precis a bugetelor primăriilor municipiilor din România, în finanţarea şi susţinerea spitalelor de interes judeţean, cu excepţia acelora care au preluat în administrare, ca şi ordonator de credite, un spital.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de adoptare a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnule Muncaciu, vă rog. Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

În fine, un proiect de lege care respectă subsidiaritatea, în sensul că la nivelul cel mai de jos administrativ se iau deciziile. Acesta este un lucru bun.

În fine, a învăţat şi alianţa aceasta câteva lucruri din practica europeană.

Dar, faptul că, în articolul 199, se permite administrarea acestor clădiri ale spitalelor este un lucru bun, atât timp cât ele rămân în scopul pentru care au fost făcute, adică rămân parte a spitalelor. Problema începe în momentul în care aceste corpuri de clădire nu mai aparţin spitalelor sau, mă rog, nu se mai desfăşoară activitate medicală acolo.

De aceea, nu înţeleg punctul de vedere al Guvernului, care se opune acestui proiect. Şi ar trebui ca cei care au propus proiectul, care, din câte am înţeles, sunt cei din alianţă, să ne explice şi nouă de ce la nivel parlamentar este o idee bună şi de ce, la nivel guvernamental, administrativ este o idee proastă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rusu Sebastian-Mihai, Grupul PNL.

Domnul Sebastian-Mihai Rusu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Adoptarea prezentului act normativ este necesară pentru întreg sistemul public de sănătate şi propune angrenarea bugetelor locale. Mai exact, unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, care nu au preluat în administrare, ca ordonator de credite, un spital, din bugetul local aprobat, pot participa la finanţarea şi susţinerea unităţilor sanitare publice, indiferent de subordonarea acestora.

De asemenea, iniţiativa legislativă face un îndemn la adresa autorităţilor locale să poată participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii: bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare publice transferate, suplimentarea alocaţiei de hrană, în limita creditelor bugetare aprobate, cu această destinaţie, în bugetele locale.

Şi aş vrea să vă dau exemplul de la Braşov, unde Spitalul Judeţean şi toate spitalele cad în sarcina Consiliului Judeţean Braşov.

În cazul Braşovului, municipiul Braşov, clar, dispune de un buget mult mai mare decât cel al consiliului judeţean, iar prin adoptarea acestei legi vom putea practic să dăm ocazia bugetului municipiului Braşov, Primăriei Braşov, să poată ajuta consiliul judeţean, pentru că vorbim de un spital care deserveşte întreg judeţul, inclusiv municipiul.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul este unul benefic, motiv pentru care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestuia.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu.

Şi la mulţi ani pentru ieri!

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este clar că un astfel de proiect nu poate fi tratat altfel decât cu pozitivitate, şi îl vom vota.

Ce vreau să vă spun, însă, este că asigurarea finanţării spitalelor din România este importantă, iar dezvoltarea unui sistem medical performant trebuie să fie un obiectiv naţional. Însă, cu toate acestea, vreau să atrag atenţia asupra faptului că eşecurile din sistemul medical nu sunt cauzate doar de lipsa finanţării. Şi cred că, în acest moment, se ridică trei întrebări, şi sunt legitime: ce facem cu politizarea conducerii spitalelor; ce facem cu exodul medicilor şi ce facem cu legislaţia neclară, care blochează actul medical, şi ajungem la situaţiile din 2024, când un copil de 16 ani şi-a pierdut viaţa, pentru că medicii nu puteau interveni din cauza unei reglementări neclare.

După tragedia de la Târgu Jiu, totuşi, Guvernul a venit cu Ordonanţa nr. 130/2024.

Felicit Guvernul pentru modificarea făcută, însă nu este suficient.

Din păcate, modificarea este tot ambiguă şi, în calitate de deputat de Gorj, am avut deja o declaraţie politică pe acest subiect, în care am cerut revizuirea şi modificarea textului legal.

Până în acest moment, din păcate, nu am primit niciun răspuns din partea Guvernului şi nici a ministrului sănătăţii.

Revin cu această solicitare către cele două instituţii.

Şi, după cum v-am spus, grupul parlamentar va vota pentru acest Pl-x.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă Vedinaş Verginia, vă rog. Grupul SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Este o iniţiativă care, la prima citire, pare să fie bine intenţionată, pare să aducă un beneficiu pentru un domeniu atât de încercat, cel al spitalelor.

Problema este că nu contează numai obiectivul, ci şi modul în care vrem să rezolvăm ceea ce este deficitar în societate. Nu întotdeauna scopul scuză mijloacele, cum a spus cândva Gambetta.

Dacă analizăm această iniţiativă, constatăm că se încalcă cel puţin două principii fundamentale, care guvernează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice în România. Primul este principiul autonomiei locale, care, în afară de a fi administrativ, are şi caracter financiar, şi cel de-al doilea principiu este că nu poţi transfera, nu poţi atribui o responsabilitate unei entităţi locale, comunităţi, fără să-i asiguri şi veniturile necesare.

Unele state au scris în Constituţie un asemenea principiu.

De aceea, în opinia mea, soluţia ar trebui să fie alta.

Pentru aceste considerente, în primul rând, statul să-şi asume asigurarea şi să rezolve într-un mod care să facă într-un fel autentic eficientă şi posibil de a fi implementată o asemenea măsură.

Acestea sunt considerentele pentru care grupul nostru parlamentar nu va susţine această iniţiativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Vass Levente, vă rog.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Iniţiativa e din 2019, înainte ca AUR să intre în Parlament.

Deci s-au mai născut şi atunci propuneri bune şi vă mulţumim că le susţineţi.

Legat de celălalt partid, din stânga, să ştiţi că nu impune nimic această modificare legislativă autorităţilor publice locale. Probabil aţi citit numai iniţiativa şi expunerea de motive, în comisie, împreună şi cu partidul vostru, şi cu voturile dumneavoastră s-au modificat şi se poate finanţa din bugetul autorităţilor publice locale.

Ceea ce este însă foarte important, datorită descentralizării, care totuşi... şi iarăşi s-a făcut înainte ca AUR să intre în Parlament... s-a dat la autorităţile locale, unora dintre spitale, 350 la număr.

Autorităţile locale, de atunci, contribuie cu sume foarte importante la reparaţii, la susţinerea serviciilor medicale.

Este un lucru bun. Haideţi să continuăm această direcţie, pentru că, într-adevăr, aveţi dreptate, Ministerul Sănătăţii are de rezolvat foarte multe lucruri.

Durata medie de spitalizare, din 2019, merită de reţinut, a scăzut cu 10%.

Numărul internărilor în spitalele din România a scăzut cu 14%, din 2019.

Cumulând aceste date, chiar dacă finanţarea spitalelor trebuie crescută, se impune o schimbare de strategie, la nivel de paturi finanţabile, care, într-adevăr, trebuie făcută de Ministerul Sănătăţii.

Deci, noi, UDMR susţinem, am fost printre iniţiatori şi solicităm de la Ministerul Sănătăţii să facă paşii necesari pentru a avea sistem... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Oprea Octavian, Grupul PNL.

Domnul Octavian Oprea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am contribuit la acest proiect de lege cu un amendament care permite sectoarelor municipiului Bucureşti să poată beneficia de sume de bani de la unităţile administrativ-teritoriale din jurul Bucureştiului pentru construirea de spitale.

Am contribuit la acest proiect de lege cu amărăciune, pentru că ne aflăm, astăzi, într-un moment în care primarul general al Capitalei, care a avut în subordinea sa ASSMB, instituţia subordonată din Primăria Capitalei, care este una dintre instituţiile cu cea mai slabă rată de performanţă.

În acest moment, când discutăm, primarul general al Capitalei, care se vrea viitorul preşedinte al României, blochează, cu bună-ştiinţă, construirea singurului spital din Sectorul 6 al municipiului Bucureşti şi unul dintre puţinele spitale construite de după 1990, în România.

Acest proiect de lege este un proiect extrem de folositor pentru unităţile administrativ-teritoriale care nu au spitale în administrare, dar în acelaşi timp e un proiect de lege care, cel puţin în municipiul Bucureşti, scoate la iveală modul extrem de defectuos în care a fost administrată toată reţeaua de spitale aflată în subordinea Primăriei Capitalei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 4 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Doamnă Gianina Şerban, cu mare drag vă cedez locul.

Urmează şedinţa de interpelări.

Declar această şedinţă închisă.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Gianina Şerban:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 14 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Doamna Murariu Oana, USR.

Domnul Brian Cristian, USR.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Ciubuc Ciprian, SOS România.

Doamna Simu Aurora-Tasica, Grupul POT.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Doamna Macovei Ilie Simona-Elena, SOS România.

Doamna Enachi Raisa, SOS România.

Domnul Ţiu Mihai-Adrian, SOS România.

Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, USR.

Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, USR.

Doamna Simu Aurora-Tasica, Grupul POT.

Doamna Macovei Ilie Simona-Elena, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, Grupul USR.

Domnul Ţiu Mihai, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Doamna Enachi Raisa, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Ciubuc Ciprian, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Moşteanu Liviu-Ionuţ, Grupul USR.

Domnul Brian Cristian, USR.

Doamna Cîmpianu Andreea-Petronela, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Ţiu Mihai-Adrian, SOS România.

Domnul Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor.

Şi doamna Enachi Raisa, Grupul SOS România.

Rog reprezentantul Ministerului Finanţelor, pentru interpelarea doamnei deputat Murariu Oana. (Vociferări.)

OK.

Răspunsul pentru domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Bună ziua!

Şi mulţumesc mult de tot.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 170B/2025, având ca obiect "Românii de rând hărţuiţi de ANAF", potrivit sferei de competenţă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebarea numărul 1 - Ce categorii de persoane fizice sunt vizate de aceste modificări şi în ce condiţii ANAF solicită justificarea sumelor primite prin transfer bancar? - menţionăm:

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează la Titlul I - Dispoziţii generale, atât definiţia administrării creanţelor fiscale, aici fiind incluse activităţi desfăşurate de organele fiscale în legătură cu declararea, stabilirea, controlul şi colectarea creanţelor fiscale, cât şi analizei de risc, activitate efectuată de organul fiscal în scopul identificării riscurilor de neconformare în ceea ce priveşte îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală, de a evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în scopul efectuării activităţii de administrare fiscală.

Potrivit art. 17 din Codul de procedură fiscală, subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, contribuabilul/plătitorul, precum şi alte persoane care dobândesc drepturi şi obligaţii în cadrul acestui raport, statul fiind reprezentat de Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate acesteia, cu excepţia cazului când legea stabileşte o altă autoritate în acest sens.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al ANAF, aprobat prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 4151/2024, ANAF asigură administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, precum şi controlul fiscal, respectiv inspecţia fiscală, controlul inopinat, controlul antifraudă, verificarea situaţiei fiscale personale, verificare documentară, conformare voluntară pentru prevenire, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda şi evaziunea fiscală, precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii. Astfel, Titlul IV din Codul fiscal - Impozitul pe venit - prevede categoriile de contribuabili care datorează plata impozitului pe venit, sfera de cuprindere a impozitului şi categoriile de venit asupra cărora se aplică acest impozit.

Astfel, conform celor menţionate anterior, impozitul pe venit este reglementat de Codul fiscal, pentru toate categoriile de venituri, atât din surse identificate, cât şi din surse neidentificate, precum şi venituri neimpozabile sau scutite, şi pentru toate persoanele fizice care datorează impozitul pe venit.

Verificarea situaţiei financiar-fiscale personale, verificarea documentară sunt proceduri de control care se derulează doar pe baza analizei de risc, prin care se stabileşte dacă o persoană fizică prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile.

Vă mulţumesc.

Mai multe detalii în răspunsul pe care îl pot înmâna în scris domnului deputat.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Dacă aveţi un răspuns, domnule secretar de stat, şi pentru domnul Lăzăroi Ioan, de la Grupul SOS?

Vă rog să-i daţi citire.

Mulţumesc.

Domnul Alin Marius Andrieş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Referitor la interpelarea domnului deputat, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 193B/2025, având ca obiect "Modificări fiscale importante, pregătite de Guvern, referitoare la TVA", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebarea numărul 1 - Care vor fi efectele pozitive asupra întreprinderilor mici, prin modificări legislative aduse prin transpunerea directivei? -, în ceea ce priveşte modificările legislative prevăzute în Proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care se transpune în legislaţia naţională Directiva nr. 285/2020 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei nr. 112/2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte regimul special pentru întreprinderile mici, şi a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte cooperarea administrativă şi schimbul de informaţii în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special pentru întreprinderile mici, dintre principalele beneficii asupra întreprinderilor mici, menţionăm:

- implementarea unor reguli care vor permite persoanelor impozabile stabilite în România să solicite aplicarea regimului special pentru întreprinderile mici în alte state membre, respectiv persoane impozabile stabilite în alte state membre să solicite aplicarea regimului special pentru micile întreprinderi în România, dacă nu depăşesc, în cursul unui an calendaristic, plafonul de 100.000 de euro la nivelul Uniunii Europene;

- de asemenea, majorarea plafonului de scutire de TVA pentru întreprinderile mici, de la 300.000 de lei la 395.000 de lei, valoarea maximă permisă de Directiva nr. 285/2020.

Referitor la întrebarea numărul 2 - La ce nivel se vor reduce costurile administrative şi se va simplifica conformarea fiscală pentru firme? -, menţionăm următoarele:

Precizăm că modificările care vizează regimul special de scutire pentru întreprinderile mici pot conduce la reducerea costurilor administrative şi la simplificarea conformării voluntare pentru persoanele impozabile cu sediul activităţii economice în România, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru aplicarea regimului special, în principal ca urmare a:

- majorării plafonului de scutire, aplicabil în România, de la 300.000 de lei la 395.000 de lei, ceea ce ar presupune că vor putea accesa această facilitate mai multe persoane impozabile;

- introducerii posibilităţii aplicării regimului de scutire şi în alte state membre, ceea ce înseamnă că aceste persoane nu vor mai avea obligaţia înregistrării în scopuri de TVA şi a colectării TVA, depunerii în conturi a plăţii TVA în respectivele state membre, dacă nu depăşesc plafonul unional şi plafonul aplicabil în statul membru în care realizează operaţiuni;

- de asemenea, introducerii posibilităţii emiterii de facturi simplificate, indiferent de valoarea tranzacţiei.

Referitor la întrebarea numărul 3 - Care vor fi modificările aduse normelor privind locul prestării serviciilor electronice pentru a asigura impozitarea acestora în statul comun? -, menţionăm că prin acest proiect de ordonanţă menţionat anterior se transpune Directiva nr. 542/2022. Principala măsură vizează modificările prevederilor care reglementează locul prestării pentru activităţile/evenimentele care sunt transmise pe Internet sau sunt puse la dispoziţie într-o altă modalitate virtuală.

Mai multe detalii în răspunsul în scris înaintat.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Interpelarea doamnei deputat Macovei Ilie Simona-Elena.

Dacă doriţi să reamintiţi subiectul interpelării?

Dacă nu, îl rog pe domnul secretar de stat Silviu Nicu Macovei să răspundă interpelării doamnei deputat.

Mulţumesc.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră - "Situaţia alarmantă a consumului de droguri în rândul elevilor", vă comunicăm următoarele:

Activităţile permanente derulate de structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea şi combaterea fenomenului traficului şi consumului de droguri evidenţiază importanţa acordată acestui fenomen la nivel instituţional, în care se urmăreşte o acţiune concertată, care pune în practică soluţii eficiente şi necesare pentru prevenirea acţiunii factorilor generatori de risc şi care utilizează ansamblul mijloacelor preventive şi de investigare, în scopul asigurării protecţiei membrilor comunităţii împotriva ameninţărilor de acest gen.

Acţiunea MAI este ramificată pe mai multe paliere, de la implementarea măsurilor prevăzute în diverse documente strategice, sectoriale sau programatice, până la elaborarea unui cadru operaţional de planificare a acţiunilor în domeniu, monitorizarea permanentă a situaţiei operative şi adoptarea de măsuri punctuale necesare eficientizării activităţilor, respectiv analiza fenomenului din punct de vedere criminologic şi dezvoltarea şi consolidarea unui sistem integrat şi flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, în vederea utilizării celor mai recente informaţii în procesul decizional şi al formării, aplicării răspunsurilor din domeniul securităţii cetăţenilor.

Politica naţională în domeniu, pentru perioada 2022-2026, este definită în Strategia naţională în domeniul drogurilor, iniţiată de MAI şi aprobată prin H.G. nr. 344/2022, care stabileşte concepţia de abordare a fenomenului drogurilor şi asigură cadrul de cooperare pentru actorii sociali care au competenţe şi responsabilităţi în domeniu. Scopul acesteia constă în reducerea impactului şi a dimensiunilor fenomenului la nivel naţional, prin prioritizarea şi eficientizarea activităţilor în lupta împotriva acestuia, fiind constituită pe următoarele direcţii de acţiune - reducerea cererii de droguri, reducerea ofertei de droguri şi consolidarea capacităţii operaţionale de răspuns, cooperarea internaţională, cercetare, evaluare, informare şi coordonare.

Mulţumesc frumos.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mai avem o interpelare, a doamnei deputat Raisa Enachi, de la Grupul SOS România.

Doriţi să reveniţi cu tema interpelării, doamnă deputat, sau doriţi răspunsul?

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Aveţi mai multe... (Se adresează doamnei deputat Raisa Enachi.)

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Nu, să-mi reamintiţi care e subiectul.

Doamna Gianina Şerban:

Titlul interpelării este "Controlul şi prevenirea accidentelor rutiere în judeţul Vaslui".

Domnul Silviu Nicu Macovei:

E OK, da? Îl citesc?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Asta, da.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În cursul anului 2024, pe raza judeţului Vaslui au fost efectuate 40.138 de testări pentru detecţia alcoolului în aerul expirat şi 1.124 pentru depistarea preliminară în organism a substanţelor psihoactive. Testările au fost efectuate pe toate categoriile de drumuri deschise circulaţiei publice, de pe toată raza competentă a judeţului, numărul testărilor crescând considerabil faţă de anii precedenţi, fapt ce se reflectă şi în dinamica accidentelor de circulaţie cauzate de conducerea sub influenţa alcoolului, respectiv, o scădere cu circa 50% a numărului de accidente faţă de trendul înregistrat în 2023, 2022 şi 2021.

În context, precizăm că în primul trimestru al anului 2025, pe reţeaua de drumuri publice ale judeţului Vaslui s-au produs 5 accidente rutiere uşoare şi un accident grav de circulaţie, cauzat de conducerea sub influenţa alcoolului, soldat cu o persoană decedată.

De asemenea, în perioada de referinţă nu s-a produs niciun accident cauzat de conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive.

Totodată, menţionăm că în dotarea structurilor de poliţie rutieră şi de ordine publică din cadrul IPJ Vaslui, în anul 2024, se aflau 62 de etiloteste şi 14 drug teste - număr ce răspunde nevoilor de control şi prevenţie la nivelul judeţului Vaslui.

Mulţumesc frumos.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Ţinând cont că pentru celelalte interpelări, pe care le-am citit la începutul şedinţei, se solicită o amânare, declar şedinţa închisă.

Zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.16.