Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 mai, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor putea depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Alexandru-Mihai Ghigiu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cred într-o Românie în care tinerii sunt încrezători, au abilităţile necesare pentru a se adapta revoluţiei tehnologice, sunt sănătoşi, dar, mai ales, sunt liberi de capcana drogurilor. Totuşi, realitatea ultimelor două decenii ne arată că consumul de droguri a crescut cu aproximativ 80%, devenind o problemă care afectează toate straturile societăţii. Astăzi, în România, între 20% şi 50% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani au încercat substanţe interzise. Ce am făcut greşit? Şi, mai important, ce putem face mai bine?

Probabil, experienţa mea din domeniul educaţiei mă face să spun că şcoala are un rol esenţial în lupta cu acest flagel. Încă din primii ani de şcoală trebuie să explicăm copiilor impactul negativ al drogurilor şi efectele asupra viitorului lor, dar într-o discuţie deschisă, cu experţi care pot să le vorbească adaptat vârstei lor şi care au aptitudinile necesare să facă acest lucru.

Cum construim o strategie bazată pe prevenţie care să funcţioneze? Comparând lacunele din abordarea noastră cu standardele internaţionale, vom observa trei elemente: evitarea discuţiilor despre substanţele interzise acolo unde nu sunt necesare, înlocuindu-le cu alternative pozitive; abordarea corectă a subiectului atunci când este cazul şi gestionarea consumului existent pentru a preveni tragediile.

Ce-ar fi dacă am putea preveni consumul de droguri fără să rostim măcar cuvântul "drog"? Specialiştii internaţionali spun că "cele mai eficiente campanii antidrog nu vorbesc despre droguri" - şi au dreptate.

Trebuie să investim în copiii noştri încă de la 6-10 ani, dar nu vorbind despre pericole, ci construind caractere puternice, prin care să încurajăm gândirea critică, comportamentele pro-sociale prin joc şi recompensă.

Campaniile eficiente pentru adolescenţi sunt interactive, structurate în zeci de sesiuni săptămânale, derulate ani la rând, şi conduse de profesionişti din sănătate, nu de poliţie sau justiţie. Aceste sesiuni îi învaţă pe tineri să ia decizii, să reziste influenţelor negative şi să înţeleagă efectele imediate ale consumului de droguri.

Statul trebuie să recunoască această criză ca pe o problemă de sănătate publică. Nu mai este vorba despre a preveni debutul consumului, ci despre a gestiona consumul existent, pentru a evita supradozele, accidentele sau dramele. Cum? Prin informarea despre consumul responsabil, chiar şi pentru substanţele ilegale, dar şi prin facilităţi de testare. Aceste măsuri nu încurajează consumul - ele salvează vieţi.

România merită o prevenţie inteligentă, care să protejeze generaţiile viitoare, şi o abordare umană, care să salveze vieţile celor care au nevoie de ajutor.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ana-Smaranda Rinder, Grupul parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ionel Ciunt.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi cetăţeni,

Declaraţie politică cu ocazia Zilei Internaţionale a asistentului medical

Ziua Internaţională a asistentului medical este un moment de recunoaştere profundă pentru o profesie esenţială în orice societate care preţuieşte sănătatea, compasiunea şi responsabilitatea.

Asistenţii medicali nu sunt doar cadre medicale - sunt adesea prima alinare, primul sprijin, prima voce caldă pe care un pacient o aude în momente dificile. Prin empatie, profesionalism şi eforturi continue, aceşti oameni fac diferenţa, zi de zi, în viaţa celor aflaţi în suferinţă.

Potrivit Consiliului Internaţional al asistenţilor medicali, peste 28 de milioane de asistenţi medicali activează la nivel mondial, oferind îngrijire medicală acolo unde este cea mai mare nevoie şi contribuind decisiv la starea de sănătate a comunităţilor. În România avem aproximativ 160.000 de asistenţi medicali, ale căror eforturi, de multe ori făcute în tăcere, susţin întreg sistemul de sănătate.

Avem o comunitate de asistenţi medicali devotaţi, muncitori şi implicaţi, care fac faţă provocărilor cu o demnitate rară. Cunosc realitatea muncii lor şi ştiu cât de mult investesc în fiecare gest, în fiecare pacient, în fiecare zi. Munca lor nu se termină odată cu programul - se continuă cu grija, cu gândul şi, uneori, cu neliniştea faţă de soarta celor pe care îi îngrijesc.

În calitate de deputat, dar şi ca reprezentant al unei comunităţi care înţelege cât de valoroasă este munca şi implicarea lor, afirm clar: asistenţii medicali au nevoie de mai mult decât recunoştinţă - au nevoie de sprijin real, de condiţii de muncă decente, de salarizare corectă şi de respectul cuvenit din partea întregii societăţi.

Transmit o urare specială tuturor asistenţilor medicali, care, prin implicare, dedicare şi omenie, dau dovadă de profesionalism şi devotament în fiecare zi. Vă mulţumim pentru ceea ce faceţi - nu doar astăzi, ci în fiecare zi în care aduceţi alinare şi speranţă!

La mulţi ani tuturor asistenţilor medicali şi recunoştinţa noastră prezentă în fiecare zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ionel Ciunt.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Ciunt:

Declaraţia mea politică este prilejuită de sărbătorirea Zilei Medicului Veterinar şi se intitulează "Medicul veterinar - paznicul tăcut al sănătăţii publice".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În fiecare an, pe data de 15 mai, România sărbătoreşte Ziua medicului veterinar - un moment simbolic în care, dincolo de festivism, avem datoria sinceră de a ne înclina în faţa unei profesii fundamentale pentru sănătatea naţiunii.

Profesia de medic veterinar nu este doar despre animale, este despre oameni, este despre siguranţa alimentară, despre sănătatea publică, despre protejarea ecosistemului. Este o profesie tăcută, dar esenţială. În fiecare lanţ trofic securizat, în fiecare produs alimentar sigur, în fiecare fermă funcţională, în fiecare zoonoză prevenită, există amprenta invizibilă a medicului veterinar.

România are privilegiul unei şcoli veterinare de tradiţie, iar medicii veterinari români sunt respectaţi în toată Europa. Din păcate însă, recunoaşterea simbolică nu a fost întotdeauna dublată de respectul real şi susţinerea concretă de care această profesie are nevoie.

Din nefericire însă, profesia de medic veterinar traversează o perioadă nu tocmai favorabilă din punctul de vedere al alocării resursei financiare.

În calitate de deputat şi preşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, dar mai cu seamă în calitate de medic veterinar, fac un apel sincer către parlamentarii ţării să găsim soluţii la problemele profesiei medical-veterinare.

E momentul să apreciem, să sprijinim şi să consolidăm rolul medicului veterinar în arhitectura sistemului nostru naţional de sănătate şi siguranţă alimentară.

Fără o reţea veterinară funcţională, nu putem vorbi despre un control sanitar riguros. Nu putem vorbi despre combaterea bolilor emergente. Nu putem vorbi despre exporturi durabile sau despre o agricultură europeană.

A fi medic veterinar înseamnă a şti că viaţa - fie ea umană sau animală - merită protejată cu aceeaşi pasiune. Înseamnă a lucra în tăcere, a salva fără aplauze, a preveni fără glorie.

Aş dori să închei cu cuvintele unui mare vizionar, profesorul francez Louis Pasteur, cel care a pus bazele microbiologiei moderne. El spunea:

"Medicul vindecă omul. Medicul veterinar salvează omenirea".

La mulţi ani tuturor medicilor veterinari din România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

La mulţi ani tuturor medicilor veterinari din România!

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Se pregăteşte domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Despre extremism, minciună şi manipulare".

Stimaţi colegi deputaţi,

Dragi români,

Trăim vremuri în care cei care au condus România în pragul colapsului financiar, moral şi identitar se grăbesc să arunce vina pe singurii care nu au fost niciodată la guvernare: AUR şi George Simion. O presă coruptă, susţinută din bani publici şi de interese oculte, repetă zilnic aceleaşi etichete mincinoase: "extremişti", "pericol public", "analfabeţi funcţional", "Rusia! Rusia!".

Dar adevăratul extremism în România nu vine din opoziţie, ci din guvernare.

Nu George Simion a condus România în ultimii 35 de ani.

Nu AUR a împrumutat ţara cu peste 100 de miliarde de euro.

Nu George Simion a alungat peste 6 milioane de români peste graniţe.

Nu Simion a închis şcoli şi spitale.

Nu Simion a batjocorit mineri, agricultori şi muncitori.

Nu Simion a impus vaccinarea obligatorie, nici nu a cumpărat doze de vaccin, în valoare de un miliard de euro, pe care le-a aruncat apoi la gunoi.

Nu AUR a tăiat pensiile militarilor şi ale poliţiştilor.

Nu George Simion a votat tăierea grupelor de muncă, lăsând mii de mineri fără drepturi.

Şi nu, George Simion nu este extremist. Extremismul e să-ţi vinzi ţara şi să-ţi dispreţuieşti poporul.

Toate aceste manipulări au fost demontate cu probe, articole şi documente oficiale. Le puteţi citi împreună, toţi, să nu vă lăsaţi manipulaţi, pe site-ul nostru, www.georgesimion.ro/stiri-false. Cei care conduc ţara şi media aservită nu mai pot păcăli un popor întreg cu lozinci goale şi campanii toxice.

România merită adevărul. România are nevoie de demnitate, iar AUR este singura forţă politică care nu şi-a plecat capul, nu şi-a vândut cuvântul şi nu a uitat de popor.

Cu respect, Daniel Ciornei, Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Tilea.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Opriţi războiul româno-român!"

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ştim fiecare dintre noi că alegerile prezidenţiale au o încărcătură majoră, dar să nu uităm că miza lor a fost argumentată inclusiv de anularea nedemocratică a turului 2 de anul trecut. Printr-un abuz, creşti furia celor sătui decenii la rând de abuzuri. Printr-o nedreptate inexplicabilă, ridici setea oamenilor de adevăr. Dar statul român nu-şi poate permite, sub spectrul încărcăturii acestor alegeri prezidenţiale, să piardă naţiunea română! Cum? Prin dezbinare, prin cultivarea sistematică şi progresivă a vrajbei, prin sciziune socială, prin ură finanţată şi propagată!

Din păcate, spaţiul public românesc al acestor zile, de la instituţiile media mainstream până la reţelele sociale, este un bărăgan al imposturii, trucajelor, jignirii şi minciunilor travestite. De ce? Tocmai pentru a întreţine cu o catastrofală şi diabolică pornire războiul româno-român!

Cei care au curaj să se ridice împotriva sistemului, cei care s-au săturat de ticăloşie, cei care vor respect, şi nu cap plecat, sunt stigmatizaţi, jigniţi şi puşi la index. De la simpli cetăţeni la artişti, de la sportivi la figuri eminente ale culturii române. Doamnelor şi domnilor, avem în România un minister şi un ministru pentru solidaritate socială. Or, solidaritatea socială nu e doar despre împărţirea pâinii şi a banilor, ci, poate înainte de orice, despre a fi români pentru români! Nu români împotriva românilor, cum forţează greţos sistemul acum!

Priviţi ce război româno-român e întreţinut! Nu putem lăsa ca el să ne dezbine familiile, angajaţii de angajatori, diaspora de românii din ţară. Guvernanţii chiar nu îşi dau seama de efectele toxice pe termen lung ale strategiilor mârşave pe care le pun în practică azi!

Ştim cine va fi preşedintele României, o ştim toţi deja, pentru că românii au arătat-o deja în primul tur, fără putinţă de tăgadă. Dar, indiferent cine ar fi fost preşedintele României, să zgudui societatea exclusiv din teama nebună că pierzi ciolanul şi accesul la putere, asta e o veritabilă crimă, pentru că vor trebui ani să refaci unitatea socială a românilor după sămânţa vrajbei şi a urii semănată acum!

Asta spune enorm, încă o dată, despre cât îi pasă sistemului de români, dacă pune faţă în faţă generaţii, opinii şi credinţe, turnând între acestea râuri de ură ticăloasă prin toate mecanismele partidelor speriate şi ale serviciilor păcătoase.

Respect pentru români, respect pentru voinţa şi fapta lor! "Ajunge zilei răutatea ei".

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Tilea, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Radu-Marin Moisin, PNL.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Un tronson feroviar uitat de autorităţile locale şi de cele centrale".

Gara Turnu Măgurele este o clădire cu o istorie bogată şi o arhitectură remarcabilă, reprezentând un simbol al municipiului Turnu Măgurele.

Construită în anul 1863, gara a fost inaugurată odată cu finalizarea tronsonului de cale ferată Roşiori de Vede - Turnu Măgurele. Această linie de cale ferată a fost esenţială pentru conectarea municipiului nostru la reţeaua feroviară naţională, facilitând transportul de mărfuri şi călători, ceea ce a contribuit la dezvoltarea economică a zonei.

În prezent, gara şi tronsonul de cale ferată sunt închise, transportul pe calea ferată fiind vitală pentru această zonă şi pentru municipiul Turnu Măgurele, pe acest tronson de cale ferată călătoreau cetăţeni ai municipiului, ai comunelor Liţa, Segarcea Vale, Salcia şi Troian.

Odată cu închiderea Combinatului chimic Turnu Măgurele din localitate, un grup de persoane influente au convins conducerea Ministerului Transporturilor să închidă acest tronson de cale ferată, singura cale de comunicare cu celelalte localităţi din jur fiind transportul auto, ce aparţine iniţiatorilor acestui demers.

Se pare că nici conducerea locală şi nici conducerea judeţeană, a judeţului nostru, Teleorman, nu au fost prea interesate de redeschiderea acestui traseu feroviar.

Fac un apel la domnul ministru al transporturilor să îşi îndrepte privirea către acest segment de cale ferată, deoarece un municipiu ca Turnu Măgurele nu merită să rămână izolat la o margine de judeţ, dezvoltarea acestei zone depinzând de această infrastructură feroviară, gara noastră fiind un simbol istoric al zonei.

Îl invit pe domnul ministru al transporturilor să îşi amintească de frumosul refren interpretat de Gabriel Dorobanţu:

"Hai, vino iar în gara noastră mică"... Hai, vino iar în gara noastră părăsită...!

Mulţumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Radu-Marin Moisin? Nu este.

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Doamna deputat Oana Murariu, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul SOS.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana Murariu:

"România este europeană şi trebuie să continue acest drum!"

În 9 mai 1950, prin "Declaraţia Schuman" erau puse bazele Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului, fundamentul pe care s-a construit ulterior Uniunea Europeană de azi. Au trecut 75 de ani de la acest moment, 75 de ani în care Uniunea Europeană s-a demonstrat a fi un proiect al păcii, al progresului şi al bunăstării în Europa.

România sărbătoreşte, în anul 2025, atingerea majoratului ca membru al Uniunii Europene. Au trecut 18 ani de la momentul accederii noastre, şi ca orice adolescent, şi România traversează o perioadă de căutări şi răspunsuri, în care este important ca la final să continue pe drumul corect.

Trebuie să ne amintim de unde am plecat. România anilor ’90 era un peisaj dezolant: sărăcie, corupţie, mizerie. După 45 de ani de comunism şi încă 10 de suveranism neocomunist, românii câştigau în anii 2000 doar 100 de euro pe lună ca salariu minim pe economie.

Acum, la 18 ani de Uniune Europeană şi peste 100 de miliarde de euro nerambursabili absorbiţi în drumuri, canalizări, şcoli, granturi de dezvoltare şi reconversie profesională, în România, economia a crescut de 9 ori, salariul minim pe economie, de peste 7 ori, salariul mediu, de 12 ori, iar productivitatea se apropie de media Uniunii Europene.

Ca urmare a acestor lucruri, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de la 26%, din media Uniunii Europene, în anul 2000, la 80% în 2024, egalând Polonia, iar din punctul de vedere al puterii de cumpărare, România a ajuns la 89% din media Uniunii Europene, de la 44% înainte de aderare.

După cum se poate vedea, dezvoltarea ţine de pragmatism şi de paşi concreţi în direcţia potrivită - iar aceasta este cea europeană. Fondurile europene nu sunt o chestiune de neînţeles, ci singura reţetă de dezvoltare pentru România, pentru noi şi copiii noştri.

Da, lucrurile nu sunt perfecte, dar nu din cauza apartenenţei noastre la blocul comunitar. Problemele pe care România le are au cauze interne: clasa politică nereformată, sinecuri, angajări la stat pe pile şi relaţii, corupţia, afectarea independenţei justiţiei, lipsa de respect faţă de cetăţean la ghişeu şi putem continua, pentru că sunt multe de rezolvat.

De aceea, România are nevoie de reforme, şi aceste reforme se pot face numai ca parte a Uniunii Europene. România are nevoie de Europa, de standardele ei democratice şi de investiţiile economice occidentale ca de aer, iar votul de duminică va trebui să reflecte acest lucru. Eu voi vota pentru o Românie care să se dezvolte şi să devină prosperă într-o Uniune Europeană puternică şi competitivă.

Vă mulţumesc.

Oana Murariu, deputat de Cluj, Circumscripţia nr. 13.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Are cuvântul doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul SOS.

Nu este.

Domnul deputat Tudor Ionescu?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte doamna deputat Maria Cernit, Grupul parlamentar POT.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Dragi români.

Mă adresez astăzi cu ocazia Zilei Internaţionale a familiei, marcată anual pe data de 15 mai, dar şi a Zilei naţionale a familiei, celebrată în tradiţia Bisericii Ortodoxe Române.

Este un moment potrivit să reafirmăm valoarea fundamentală a familiei în viaţa fiecăruia dintre noi, dar şi în structura de rezistenţă a naţiunii. În România, familia este protejată prin lege şi Constituţie, fiind întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe legăturile de sânge sau adopţie. Aceasta nu este doar o formulă juridică, ci temelia unui mod de viaţă bazat pe responsabilitate, iubire şi continuitate.

Familia este primul loc unde învăţăm valorile de bază: respectul, sprijinul reciproc, sacrificiul şi rădăcinile identitare. Este spaţiul în care se nasc şi cresc copiii, viitorul ţării noastre. Tocmai de aceea, căsătoria între un bărbat şi o femeie are un statut special în legislaţie: este singura formă de uniune care poate da naştere unei noi generaţii, în deplină concordanţă cu natura umană şi tradiţia noastră culturală.

În acest context, Partidul SOS România consideră că iniţiativele privind introducerea parteneriatului civil nu aduc un plus societăţii, ci dimpotrivă - relativizează sensul familiei şi pun în umbră rolul esenţial al căsătoriei. Adevărata protecţie a drepturilor se face prin întărirea familiei, nu prin multiplicarea formelor alternative care pot deveni uşor vehicule pentru alte agende ideologice.

Vedem în Occident cum parteneriatul civil a fost, în multe cazuri, doar o etapă intermediară către redefinirea căsătoriei sub presiunea lobby-ului homosexual. Avertizăm că, odată deschis acest drum, pasul următor devine doar o chestiune de timp, iar Partidul SOS România nu va susţine niciun demers care subminează identitatea familială consacrată.

Noi, Partidul SOS România, suntem pentru apărarea unui principiu sănătos: familia este locul firesc în care se nasc şi cresc copiii, cu un tată şi o mamă, sau în familii monoparentale, iar căsătoria este expresia legală şi morală a acestei realităţi. Orice altă formulă contractuală nu poate înlocui această instituţie fundamentală.

Ziua familiei ne oferă prilejul să ne reamintim cine suntem, ce preţuim şi ce lăsăm moştenire generaţiilor viitoare. Să susţinem familia naturală, să întărim rolul părinţilor şi să ocrotim copiii - ei sunt viitorul naţiunii române!

Partidul SOS România va continua să apere familia românească, credinţa şi valorile care ne definesc ca popor. Familia este coloana vertebrală a societăţii. Să o protejăm deci, nu să-i diluăm importanţa!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "România are nevoie de politici economice care să pună pe primul loc producătorii români".

Stimaţi colegi,

România a devenit, în ultimii ani, o piaţă de desfacere pentru produsele altora, în timp ce fermierii români, fabricile şi micii întreprinzători români dau faliment. Importăm usturoi din China, lapte din Polonia şi legume din Turcia, în timp ce producţia noastră stă pe stoc sau se aruncă.

Aşa-zisa "libertate a pieţei" ne-a transformat într-o economie vulnerabilă, dependentă de tot ce vine din afară. Sub masca globalizării, am renunţat la dreptul de a ne proteja propriile resurse, propriii producători şi propriul viitor economic.

Este timpul ca România să aplice măsuri protecţioniste inteligente, aşa cum fac şi alte ţări din Uniunea Europeană, chiar dacă nu recunosc asta deschis.

Trebuie să sprijinim produsele româneşti în magazine şi în pieţe, să încurajăm achiziţiile publice din industria locală, să oferim scutiri sau reduceri fiscale pentru producătorii autohtoni, să investim direct în sectoarele strategice ale economiei româneşti - precum agricultura, industria alimentară, energia, medicamentele şi IT-ul.

În plus, statul român trebuie să îşi asume un rol activ în apărarea capitalului naţional împotriva acaparării pieţei de către interesele externe. Este inadmisibil ca firmele româneşti să fie împinse în faliment de reglementările asimetrice, în timp ce marile corporaţii beneficiază de tratamente preferenţiale, sprijin indirect sau toleranţă faţă de practicile abuzive.

În acelaşi timp, România trebuie să spună ferm "nu" oricărei politici europene care ne împiedică să ne apărăm economia. Suntem parte din Uniunea Europeană, dar nu trebuie să fim trataţi ca o colonie economică.

Un stat care îşi abandonează fermierii, lucrătorii şi antreprenorii este un stat care îşi abandonează viitorul.

România trebuie să revină la ideea simplă: ce putem produce aici, trebuie susţinut aici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Dumitriţa Albu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul minorităţilor naţionale.

Doamna Dumitriţa Albu.

Aveţi cuvântul.

Doamna Dumitriţa Albu:

Declaraţie politică: "Ne cheamă pământul străbun. Să votăm. Să ne întoarcem inimile acasă".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Oriunde ai merge în lume, dacă auzi un copil spunând "mamă", simţi imediat un nod în gât. Pentru că acel cuvânt poartă în el o întreagă poveste: o casă rămasă în urmă, o bunică ce aşteaptă, un dor care nu trece.

Românii din diaspora nu trăiesc ca într-o vacanţă, trăiesc într-un echilibru fragil, între două lumi. Muncesc, cresc copii, plătesc taxe, dar se gândesc mereu la România. Chiar şi la mii de kilometri, românii din diaspora trăiesc sărbătorile cu aceeaşi inimă, ţin limba vie în casă, ţin dorul ca pe un legământ.

Românii din diaspora nu cer privilegii. Cer respect. Cer recunoaştere. Cer o Românie care nu-i uită.

O Românie care le trimite profesori, le deschide şcoli, le oferă sprijin concret, nu doar promisiuni.

Votul este mai mult decât o alegere. Este o formă de demnitate. Este o formă de apartenenţă. E semnul că, deşi plecaţi, românii din diaspora nu au abandonat România.

Dar întrebarea este: a abandonat România diaspora?

Să nu uităm:

La Alba Iulia, Unirea s-a făcut cu românii veniţi din toate colţurile Europei.

Dacă diaspora nu votează, alţii vor decide în locul ei.

Dacă nu-şi face vocea auzită, România nu va mai şti să o asculte.

Dar dacă se ridică, dacă vine la vot, dacă spune "prezent", atunci România va fi întreagă.

Este momentul să ne întoarcem inimile acasă.

Nu suntem mai puţin români pentru că am plecat.

Dar putem fi mai uniţi, dacă rămânem conectaţi.

Prin educaţie. Prin cultură. Prin proiecte. Prin vot.

România nu trebuie purtată doar pe umerii celor rămaşi în ţară.

România trebuie purtată de toţi, cu mândrie, cu responsabilitate, cu credinţă în viitor.

România este un legământ.

Albu Dumitriţa, deputat în Circumscripţia nr. 43.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

O corecţie. Doamna deputat Maria Cernit, din partea Grupului parlamentar POT, şi după domnul deputat Petreţchi.

Mulţumesc.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Hristos a Înviat!

Declaraţia de astăzi se intitulează "Blocajul politic care ne lasă fără fonduri europene".

Stimaţi colegi,

România a cerut bani de la Uniunea Europeană pentru a-şi rezolva problemele cronice: şcoli, spitale, drumuri, digitalizare. Şi a primit o şansă concretă, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Dar această şansă vine cu nişte condiţii. Nu ni s-a cerut imposibilul.

S-a cerut, printre altele, o reformă fiscală, adică o schimbare a regulilor privind taxele, ca sistemul să fie mai corect şi mai eficient.

România a fost de acord. Şi-a asumat aceste reforme şi a semnat.

Banii vin în tranşe, etapizat, dar vin doar dacă ne ţinem de cuvânt.

În loc să vedem acest angajament dus la capăt, avem astăzi un Guvern interimar, un Executiv provizoriu care nu-şi asumă decizii majore, un Guvern care stă, păzeşte scaunele şi aşteaptă următorul Guvern, ca şi cum România şi-ar permite pauză.

Şi pentru că această reformă fiscală este blocată, Uniunea Europeană poate suspenda plăţile. Asta înseamnă că spitalele, şcolile, reţelele de apă sau proiectele de dezvoltare locală riscă să rămână doar pe hârtie.

Partidul Oamenilor Tineri s-a născut tocmai din această nevoie, de a rupe cercul tăcerii, al amânărilor şi al deciziilor netransparente. Nu putem construi o altfel de guvernare fără să spunem clar când statul greşeşte şi fără să cerem răspundere pentru lipsa de acţiune. Politica nu trebuie să fie despre rotaţii, ci despre rezultat. Despre decizii asumate, explicate şi duse până la capăt.

În timp ce politicienii trag de timp şi fac strategii electorale, România pierde nu doar bani, ci şi timp, încredere şi şansa la condiţii mai bune pentru oameni.

Vă mulţumesc.

Maria Cernit, deputat de Constanţa, Partidul Oamenilor Tineri. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul minorităţilor naţionale.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Coarnă, de la neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În turul II al alegerilor prezidenţiale alegem o viziune de dezvoltare strategică a României, dintre două opţiuni total opuse.

Una singură dintre acestea propune, cu adevărat, continuarea şi consolidarea apartenenţei europene şi euroatlantice a României, cealaltă contestă şi sabotează această apartenenţă.

Fidel angajamentului său european şi convinsă că apartenenţa României la alianţele strategice, Uniunea Europeană şi NATO, este singura cale de dezvoltare a României şi singura care aduce securitate şi stabilitate, Uniunea Ucrainenilor din România sprijină necondiţionat singura direcţie de dezvoltare şi singura opţiune strategică de orientare europeană şi euroatlantică, cea reprezentată de candidatul pro-european, Nicuşor Dan.

România se află în faţa unei răspântii strategice care face ca pretinsa neutralitate sau abţinere să nu reprezinte opţiuni reale.

Avem de ales, simplu, între Europa şi ieşirea din ea.

A fi neutru, a nu alege între cele două candidaturi, înseamnă, de fapt, a susţine candidatura antieuropeană, care va face România vulnerabilă şi o va arunca într-o zonă gri, din care nu va ieşi curând.

Uniunea noastră se poziţionează, astfel, explicit şi clar într-o Românie care trebuie să aleagă între Europa şi reîntoarcerea la dictatură şi la statutul de colonie a Rusiei.

Poziţia de sprijin în turul II faţă de candidatura proeuropeană a fost votată, în unanimitate, la nivelul forului superior de conducere.

Principalele argumente care susţin această poziţie:

- victoria candidatului proeuropean va ţine România puternică şi activă în alianţele strategice cărora le aparţinem;

- România îşi poate consolida securitatea prin actualele parteneriate externe puternice, nu prin sabotarea acestora;

- opţiunea alternativă ne duce aproape de riscul ieşirii din UE şi din NATO şi a revenirii României în sfera de influenţă rusă;

- continuarea sprijinului pentru Ucraina şi pentru o pace justă, iar o pace justă, în Ucraina, va ţine departe de România ameninţările militare ruseşti şi va aduce un plus de securitate României, relaţii predictibile foarte bune ale României cu Ucraina şi cu Republica Moldova;

- continuarea şi amplificarea politicilor de sprijin ale statului român faţă de minorităţile naţionale înseamnă şanse substanţiale pentru constituirea unui Guvern proeuropean, înseamnă stabilitate economică şi predictibilitate.

Condamnăm, totodată, tentativele reprobabile de intimidare şi manipulare, unele dintre ele au vizat şi Uniunea Ucrainenilor din România, singura organizaţie parlamentară reprezentativă a Comunităţii Ucrainene din ţara noastră. Ele ne confirmă, suplimentar, justeţea opţiunii noastre.

Participarea masivă la vot a cetăţenilor români, bazată pe informarea lor completă şi responsabilă, în această săptămână, reprezintă cheia acestor alegeri, cheia victoriei direcţiei europene strategice a României la alegerile de duminică.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Dumitru Coarnă.

Nu este în sală.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev, din partea neafiliaţilor?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Unitatea poporului român, adevărata temelie pentru un stat puternic"

Ne apropiem de finalul unui nou ciclu electoral, cu mize importante pentru viitorul ţării noastre şi pentru modul în care România va arăta şi se va prezenta la nivel internaţional în următorii ani. În aceste zile, în care vocile politice se aud tot mai răspicat, vreau să transmit un mesaj simplu, dar esenţial: mai presus de toate, suntem români.

Alegerile vin şi trec. Campaniile electorale pot fi aprinse, confruntările de idei pot fi uneori dure, dar, după ce a fost exprimat votul şi voinţa populară s-a manifestat, ne întoarcem cu toţii la aceeaşi masă: masa construcţiei, a responsabilităţii, a guvernării pentru oameni.

Ţara noastră nu-şi mai permite să rămână blocată în confruntări sterile, nu-şi mai permite să plătească preţul dezbinării între români, exclusiv pe considerente politice. Avem nevoie de un drum comun, indiferent de culoarea politică sau preferinţele ideologice. Fiecare român care merge la vot, care îşi exprimă opţiunea, contribuie la întărirea democraţiei. Indiferent cum votează, important este să îşi exercite acest drept. Jertfa celor care au pierit pentru libertate în 1989 ne obligă să ne asumăm, cu responsabilitate, acest drept de a alege şi de a fi ales.

Haideţi să nu lăsăm ca acel sacrificiu să fie în zadar!

Trăim vremuri tulburi: crize interne prelungite, instabilitate la graniţe, incertitudini economice şi geopolitice care cer luciditate, coeziune şi un efort colectiv.

În faţa acestor provocări, cea mai puternică armă rămâne unitatea naţională. Este firesc să gândim diferit, dar este vital să ne respectăm şi să construim împreună.

Fac un apel către toţi colegii parlamentari, indiferent din ce partid fac parte: după alegeri, să lăsăm în urmă sloganurile şi lozincile, şi să dăm ţării ceea ce merită, o legislaţie coerentă cu viziune şi un plan clar pe termen lung pentru România. Avem datoria de a răspunde în faţa cetăţenilor cu seriozitate şi rezultate.

De asemenea, fac un apel către toţi românii: mergeţi la vot! Aveţi o voce, folosiţi-o! Nu lăsaţi pe alţii să decidă pentru voi! România are nevoie de fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Maricel Popa.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea se intitulează "România europeană pentru generaţiile viitoare".

România este şi trebuie să rămână un stat puternic ancorat în valorile europene. Suntem europeni. Apartenenţa noastră la Uniunea Europeană reprezintă nu doar un angajament politic, ci şi o garanţie a modernizării, a stabilităţii economice şi a protejării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Europa înseamnă dezvoltare, securitate şi şansa reală de a construi o societate modernă, în care fiecare român să se bucure de o viaţă mai bună.

Este esenţial să menţinem această direcţie, pentru că doar astfel putem continua ceea ce am început şi putem transforma proiectele de mare interes naţional în realităţi care schimbă viaţa oamenilor în bine.

Construcţia de autostrăzi trebuie să devină un motor al dezvoltării regionale şi naţionale. Avem nevoie de drumuri rapide care să lege provinciile istorice, să deschidă noi oportunităţi economice şi să faciliteze conectarea României cu marile coridoare europene de transport. Este singura cale prin care putem accelera creşterea economică şi reduce decalajele dintre regiuni.

De asemenea, la Cluj, proiectul Spitalului Regional de Urgenţă rămâne o prioritate absolută. Această investiţie reprezintă mai mult decât un obiectiv de infrastructură medicală, este un pas esenţial pentru a oferi cetăţenilor acces la servicii de sănătate de înaltă calitate, într-un sistem modern, capabil să răspundă nevoilor reale ale comunităţilor.

În plan local, finalizarea centurii metropolitane a municipiului Cluj-Napoca este vitală. Un astfel de proiect va contribui la fluidizarea traficului, la reducerea poluării şi la crearea unui mediu urban mai prietenos şi mai atractiv pentru investitori. Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere moderne nu este doar o necesitate practică, ci şi un pas înainte spre un standard de viaţă european.

Aceste obiective majore pot fi atinse doar prin menţinerea fermă a direcţiei europene. Accesarea fondurilor europene, stabilitatea economică şi cooperarea cu partenerii noştri din Uniunea Europeană sunt instrumentele prin care putem transforma aceste proiecte în realităţi concrete. Şi am început acest lucru.

Stimaţi colegi,

Viitorul României este în Europa. Este datoria noastră să păstrăm acest drum, să continuăm modernizarea ţării şi să creăm o societate în care fiecare român să se simtă protejat, respectat şi sprijinit. Doar prin fapte, prin proiecte duse la bun sfârşit şi prin politici responsabile, putem arăta că România este un stat modern, demn şi pe deplin integrat în familia europeană.

Să arătăm că ştim să ducem mai departe proiectele începute, să construim o Românie modernă, puternică şi respectată. Doar rămânând europeni, prin convingere şi acţiune, putem asigura generaţiilor viitoare o viaţă mai bună aici, acasă.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Maricel Popa, aveţi cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cătălin-Viorel Mîndroc.

Domnul Maricel Popa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Consumul de droguri în rândul tinerilor - educaţie pentru viaţă".

Astăzi, vin în faţa dumneavoastră cu un subiect care a mai fost discutat, dar care nu mai poate fi amânat, ignorat sau tratat superficial: consumul de droguri în rândul tinerilor, în special în şcoli. În spatele fiecărui caz de dependenţă se află o tragedie personală, o familie afectată şi un eşec al societăţii noastre de a oferi alternative reale, educaţie şi sprijin.

Atât statisticile recente, cât şi cazurile concrete şi mediatizate, din păcate, ne confirmă ceea ce părinţii, profesorii şi specialiştii ne semnalează de ani de zile: consumul de substanţe interzise în rândul adolescenţilor este în creştere. Asistăm la setarea unui nou trend în rândul tinerilor şi este unul deosebit de periculos, un bulgăre care se rostogoleşte într-o direcţie greşită. Accesul facil, atât la substanţe interzise, cât şi la diverse "modele" din social media, lipsa informării corecte şi a acţiunilor concrete sunt doar câţiva dintre factorii care contribuie la această realitate.

Este momentul să transformăm prevenţia într-o prioritate naţională. Sprijin ferm introducerea lecţiilor obligatorii de educaţie pentru sănătate în şcoli, axate pe prevenirea consumului de droguri, alcool şi tutun. Sprijin, de asemenea, formarea continuă a cadrelor didactice, astfel încât profesorii să poată identifica semnele consumului de substanţe interzise şi să intervină din timp. Nu în ultimul rând, sprijin campaniile de informare şi conştientizare desfăşurate pe toate canalele media şi social media, acestea fiind intens utilizate, informaţiile referitoare la prevenirea, identificarea şi consecinţele consumului de droguri pot ajunge mai uşor la un număr mai mare al populaţiei.

Trebuie să ne asumăm o strategie coerentă şi unitară la nivel naţional, în care Ministerul Educaţiei, Agenţia Naţională Antidrog, autorităţile locale şi societatea civilă să colaboreze pentru a salva generaţiile viitoare.

Copiii noştri au nevoie de educaţie, de repere morale şi de sprijin, nu de statistici şi promisiuni. Astăzi, mai mult ca oricând, şcoala trebuie să fie un spaţiu al siguranţei şi al dezvoltării sănătoase, nu un loc unde tentaţia autodistrugerii bântuie pe coridoare.

Vă îndemn, stimaţi colegi, să lăsăm politica deoparte şi să lucrăm împreună pentru a construi o Românie în care tinerii aleg viaţa, nu dependenţa.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Cătălin-Viorel Mîndroc, Grupul parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte doamna deputat Diana Enache.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamne şi domni deputaţi,

Hristos a Înviat!

Trăim un moment de intensă polarizare politică şi socială, în care emoţia domină raţiunea, iar confruntarea ideologică riscă să umbrească esenţa mandatului pe care fiecare dintre noi îl are - acela de a reprezenta şi proteja interesele cetăţenilor României. Fac un apel sincer către toţi parlamentarii României, indiferent de culoarea politică, de convingerile personale sau de divergenţele ideologice care ne separă, să ne reamintim că în această sală ne uneşte o singură misiune: binele poporului român!

Indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale şi indiferent cine va ocupa funcţia de preşedinte, după data de 18 mai 2025, rolul Parlamentului rămâne acelaşi. Noi suntem fundamentul echilibrului democratic, garantul stabilităţii legislative şi unicul for care poate asigura continuitate, direcţie şi protecţie pentru popor, prin votul pe care ni-l dăm în această sală.

Fac apel, aşadar, la toţi colegii parlamentari, indiferent de partid, indiferent de opinii şi de divergenţele politice, fireşti într-o democraţie, să ne asumăm un obiectiv comun şi clar: acela de a păstra stabilitatea economică şi socială a ţării.

România are nevoie, mai mult decât oricând, de un Parlament care funcţionează ca un corp unitar în jurul valorilor fundamentale: protejarea intereselor românilor, sprijinirea dezvoltării sociale şi economice, consolidarea poziţiei noastre pe plan internaţional şi garantarea siguranţei şi apărării naţionale.

Puterea legislativă este instrumentul de care dispunem. Nu pentru a ne combate între noi, ci pentru a construi. Pentru a crea legi bune, eficiente, clare, care să răspundă nevoilor reale ale oamenilor. Parlamentul nu trebuie să devină un câmp de luptă, ci un spaţiu al dialogului, al consensului şi al maturităţii politice.

Şi cel mai important lucru: curând va trebui să votăm aici, în Parlament, un nou Guvern.

Vă chem, deci, să privim dincolo de ciclurile electorale şi de calculele de partid. Să dăm dovadă de caracter şi de viziune, să arătăm că putem fi uniţi atunci când miza este România însăşi.

Cu Dumnezeu înainte!

Cătălin Mîndroc, deputat al PSD.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Diana Enache, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Doamna Diana Enache:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Sunt deputat de Bacău şi m-am implicat în politică pentru a continua activitatea din mediul civic, aici, în Parlament.

Din păcate, constat că mediul în care ne aflăm este extrem de neproductiv. Ura din politică este o forţă devastatoare, care ne împarte şi ne îndepărtează unii de alţii, generând un climat de neîncredere şi frustrare.

Deşi sunt convinsă că toţi colegii parlamentari şi-au propus să-şi aducă aportul în a face bine ţării, grupurile parlamentare se concentrează în a bloca, a denigra, a jigni de la tribună şi a aduce campania electorală în plenul Parlamentului. S-a uitat că acest for are rolul de a legifera pentru binele ţării, indiferent de viziunile politice. Avem responsabilitate asupra normativelor, bunelor practici, ghiduri, amendamente, convenţii, autorităţile locale se uită către noi pentru a-i sprijini prin proiecte de lege.

În această luptă nimeni nu are de câştigat!

În faţa urii şi a diviziunii este esenţial să ne amintim de puterea cuvântului şi a empatiei. Suveraniştii rămân în politică românească şi doar prin respect şi angajarea în dialoguri putem să ne întoarcem la rolul constructiv al Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Diana Enache, deputat AUR, Bacău.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Radu-Marin Moisin, Grupul PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint o situaţie critică a drumului DC26, strada Holm, sat Hoiseşti, comuna Dumeşti, judeţul Iaşi.

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o declaraţie care nu mai suportă amânare: în comuna Dumeşti, satul Hoiseşti, judeţul Iaşi, de ani de zile, cetăţenii sunt forţaţi să trăiască într-un mediu poluat fonic, cu probleme de poluare a aerului deosebite, periculos şi profund nedrept. Strada Holm, parte a drumului DC26, este un drum pietruit, tranzitat zilnic de vehicule de mare tonaj şi şantiere de infrastructură neterminate.

În perioadele secetoase, traficul ridică nori de praf sufocant, aşa cum se întâmplă şi în acest moment.

În perioadele ploioase, noroiul gros se acumulează, îngreunând circulaţia, iar apa stagnează zile întregi în bălţi întinse, chiar la baza gardurilor gospodăriilor.

Din 2021 încoace, oamenii au semnalat această problemă în presă, în şedinţele consiliului local, prin petiţii şi sesizări repetate. Până astăzi, nicio măsură reală nu a fost luată. Constructorul, administraţiile locale şi judeţene îşi pasează reciproc responsabilităţile, iar locuitorii trăiesc în disconfort şi insalubritate. Copiii merg la şcoală prin noroaie, bătrânii se izolează, iar sănătatea tuturor este afectată de condiţiile de trai precare.

Solicit public Primăriei Dumeşti, Consiliului Judeţean Iaşi, Direcţiei de Sănătate Publică, Gărzii de Mediu, Ministerului Mediului şi Ministerului Transporturilor să intervină de urgenţă. Este nevoie de asfaltare completă, de rigole de drenaj eficiente, de interdicţie temporară pentru traficul greu pe perioada lucrărilor sau măcar de limitare a condiţiilor de trafic, viteză redusă şi un gabarit pe măsura acelei infrastructuri precare, şi, de asemenea, de o monitorizare permanentă a impactului asupra sănătăţii.

Cetăţenii din Hoiseşti merită respect şi soluţii concrete, nu pasivitate birocratică.

Este de datoria noastră, ca reprezentanţi ai poporului, să apărăm dreptul fiecărui român la un mediu curat şi sigur. Aceasta nu este doar o problemă de infrastructură, ci o problemă de sănătate publică şi de demnitate umană.

Silviu Gurlui, deputat AUR, Iaşi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Radu-Marin Moisin, Grupul PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună ziua tuturor!

Declaraţia politică de astăzi are titlul "9 mai - libertate şi solidaritate europeană". Este o zi importantă pe care am sărbătorit-o recent.

Ziua de 9 Mai este una dintre cele mai încărcate, din punct de vedere simbolic, din calendarul nostru istoric şi politic. Aceasta uneşte trei borne fundamentale ale devenirii noastre, ca naţiune, şi ca parte a unui proiect comun european, şi anume: proclamarea independenţei de stat a României, în anul 1877, victoria împotriva fascismului, în 1945, şi lansarea proiectului european, în anul 1950, prin Declaraţia Schuman.

Fiecare dintre aceste momente vorbeşte despre un ideal: libertatea, pacea şi solidaritatea. Astăzi, aceste valori nu sunt doar omagiate, ci trebuie apărate şi promovate în mod activ, în contextul unor provocări multiple - de la războiul din proximitatea ţării noastre, până la crizele de încredere internă din cadrul Uniunii Europene.

Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu rostea în Parlament acele cuvinte care aveau să rămână în istorie: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare". Acest moment a reprezentat nu doar un act politic de afirmare a suveranităţii naţionale, ci şi începutul unui drum dificil, dar ireversibil, spre modernizare şi recunoaştere internaţională.

Într-un alt 9 mai, în anul 1950, Robert Schuman propunea o viziune nouă pentru Europa - o Europă unită prin cooperare economică şi solidaritate politică, care să facă imposibil un nou conflict armat pe continent. România a îmbrăţişat această viziune cu speranţă şi încredere.

Astăzi, ca membri ai Uniunii Europene, beneficiem de oportunităţi economice, de protecţia statului de drept şi de apartenenţa la o comunitate de valori. Aceste valori, precum solidaritatea europeană, dar şi solidaritatea naţională, nu sunt în opoziţie, ci, dimpotrivă, se susţin reciproc. O Românie puternică şi democratică este un pilon de stabilitate în regiune şi un partener de încredere în construcţia europeană. Pentru noi, cei care ne revendicăm din tradiţia liberală, libertatea este valoarea fundamentală - nu doar libertatea de exprimare sau libertatea pieţei, ci şi libertatea de a construi, de a alege, de a participa.

Locul României este în inima Europei, printre cei care apără libertatea, pluralismul, demnitatea umană şi solidaritatea. Să folosim acest moment simbolic nu doar pentru a comemora şi a omagia, ci şi pentru a reafirma angajamentul nostru faţă de proiectul european şi faţă de valorile care ne-au adus până aici.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului USR nu mai sunt colegi înscrişi.

Din partea Grupului SOS, asemenea.

Din partea Grupului POT, doamna deputat Gabriela Porumboiu.

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Se pregăteşte doamna deputat Maria-Codruţa Corcheş.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"România se hrăneşte pe datorie"

România supravieţuieşte, atârnând la capătul unui furtun financiar tras tot mai strâns de mâinile altora. Nu mai are vlagă să-şi câştige pâinea, nici demnitate să şi-o ceară. A ajuns să se hrănească pe datorie, ca un cerşetor îmbrăcat în straie de paradă, minţindu-se că încă mai este stăpân în propria-i casă.

Statul, acest organism bolnav, îşi plăteşte existenţa din împrumuturi grase, negociate pe genunchi, în timp ce economia reală geme sub taxele absurde şi sub povara nepăsării. Nimeni nu mai construieşte temeinic. Se ridică doar decoruri fragile, pe bani împrumutaţi, ca să păcălim ochiul şi să stăvilim revolta câtorva.

Între timp, datoriile cresc monstruos, iar viitorul se goleşte, devenind o gaură neagră care va înghiţi orice urmă de libertate financiară.

România de azi e un mare stomac flămând, hrănit artificial din credite şi iluzii, incapabil să mai producă singur hrana necesară. Trăieşte de azi pe mâine, aşteptând cu mâna întinsă ca altcineva să o salveze. Nu mai visează, nu mai munceşte, nu mai învaţă. Se îndoapă cu promisiuni deşarte şi votează orbeşte aceiaşi călăi politici, fără să priceapă că fiecare împrumut, semnat în numele poporului român, este o nouă cărămidă la închisoarea generaţiilor viitoare.

Nu doar guvernanţii sunt de vină. Poporul întreg a fost sedat. O naţiune care a învăţat să-şi vândă viitorul pe porţia de azi, nu mai are salvare uşoară. O naţiune care acceptă, fără revoltă, să fie hrănită pe datorie, devine o naţiune de sclavi moderni, condamnaţi să trăiască din mila băncilor şi a instituţiilor internaţionale.

România nu se mai hrăneşte din rodul muncii, ci din rodul împrumutului.

Şi, cum orice datorie vine cu un preţ, nu va trece mult până când ne vom trezi vânduţi, bucată cu bucată, la licitaţia foamei pe care singuri am acceptat-o.

Dar, România poate renaşte, şi nu din împrumuturi, ci din muncă cinstită, începând cu munca cinstită a celor care se află aici, în această clădire, nu din lozinci, ci din educaţie reală, nu din frică, nu din furt, ci din demnitate, responsabilitate şi onoare.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Maria-Codruţa Corcheş, Grupul parlamentar POT.

Şi se pregăteşte doamna deputat Monica Ionescu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi cetăţeni,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă privind starea gravă de degradare a Parcului Rozelor din Timişoara.

Parcul Rozelor nu este doar un spaţiu verde din inima Timişoarei - el este un simbol viu al identităţii noastre culturale şi al rafinamentului urban care ne defineşte oraşul, cunoscut şi sub denumirea de "Oraş al Trandafirilor". Acest parc a fost martorul istoriei noastre, al renaşterii comunităţii după război şi al vieţii culturale urbane care ne animă oraşul.

Este datoria noastră să onorăm această moştenire şi să protejăm Parcul Rozelor de pericolele dezvoltării haotice şi ale neglijenţei.

În calitate de deputat al judeţului Timiş, am iniţiat o propunere legislativă prin care se declară Parcul Rozelor monument istoric. O astfel de măsură nu este doar un act de conservare, ci şi un angajament faţă de viitor - un viitor în care valorile noastre, cultura noastră şi frumuseţea oraşului nostru sunt păstrate şi transmise generaţiilor viitoare.

Parcul Rozelor trebuie să rămână un sanctuar al memoriei, al naturii şi al spiritului timişorean.

Vă mulţumesc.

Deputat de Timiş, Corcheş Codruţa-Maria, Partidul Oamenilor Tineri.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Monica Ionescu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Monica Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România are nevoie de modele".

Stimaţi cetăţeni ai acestei ţări,

Şi stimaţi colegi,

Astăzi nu vin la tribună să vorbesc despre cifre sau legi. Vin să vă spun ceva mai simplu şi mai greu - România suferă nu doar din lipsă de bani sau infrastructură. Suferă, în adâncul ei, din lipsă de repere.

Trăim într-o vreme în care prea mulţi privesc în jos, în care modelele s-au topit în ecrane, au fost negociate, vândute, uitate.

Dar eu cred cu toată convingerea că nicio strategie nu va ţine dacă nu reclădim în paralel o cultură a demnităţii şi a respectului pentru ceea ce este moral.

Fără valori nu avem direcţie.

Fără modele nu avem curaj.

Şi fără cultură nu avem identitate.

Nu este o chestiune de ideologie, este una de conştiinţă. Iar conştiinţa se vede nu doar în voturi sau decizii. Se vede în lucrurile tăcute şi decisive.

Să nu furi o idee, să nu-ţi însuşeşti munca altuia, să nu îţi falsifici educaţia - toate acestea fac parte din obligaţia noastră de a fi morali.

Şi să nu minţi pe hârtie şi apoi să zâmbeşti la cameră.

Datoria noastră ca oameni politici nu este doar să facem administraţie, ci să dăm direcţie, să fim fiecare dintre noi un reper, nu perfect, dar sincer.

Eu cred în această luptă şi ştiu că nu sunt singură. Sunt atâţia oameni în această ţară care mai cred în carte, în muncă cinstită, în cuvântul dat şi ţinut.

E timpul să reconstruim nu doar drumuri, ci şi rosturi. E timpul să ne întoarcem nu în trecut, ci la ceea ce ne face oameni întregi. Pentru că dacă nu facem asta, oricâte legi am vota aici, va fi în zadar.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte doamna deputat Aurora-Tasica Simu, Grupul POT.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În contextul sărbătoririi şi Zilei Europei, vin cu o declaraţie politică intitulată "Cele mai solide argumente, România trebuie să-şi menţină parcursul în Uniunea Europeană şi NATO!".

Votul de duminică îl văd ca pe unul pro. Pentru o Românie în Uniunea Europeană şi NATO, pro-democraţie, pro-dezvoltare, pro- apartenenţei noastre la lumea civilizată, cu care împărtăşim valori şi principii solide.

1. Securitate şi stabilitate

Suntem parte din cea mai mare şi puternică alianţă politico-militară din istoria omenirii. În contextul creşterii influenţei Rusiei şi pe fondul instabilităţii din regiune, a războiului de la graniţa de nord a României, angajamentul nostru la NATO garantează un scut de siguranţă.

Prezenţa trupelor aliate pe teritoriul naţional şi participarea la exerciţii comune de instruire întăresc capabilităţile de apărare ale României. Achiziţia de tehnică modernă de luptă şi parteneriatele pe toate nivelurile cu celelalte ţări membre NATO înseamnă o mai mare securitate şi stabilitate pentru ţara noastră.

2. Acces la fonduri europene ce potenţează dezvoltarea

Uniunea Europeană oferă României un mecanism de finanţare nerambursabilă pentru infrastructură, sănătate, educaţie şi alte domenii-cheie. Efectul este transformarea ţării într-un stat mai modern şi mai competitiv. Probabil că nu există nicio localitate în România, fie că vorbim de comune, oraşe sau municipii, care să nu fi derulat măcar un proiect cu finanţare europeană nerambursabilă.

3. Influenţă în Europa

Fiind parte din Uniunea Europeană, România are posibilitatea să participe la procesul decizional, influenţând astfel decizii politice şi direcţiile de dezvoltare. Suntem la masa la care se iau hotărârile importante. Acest lucru se întâmplă deja, România fiind o voce tot mai ascultată şi respectată în structurile europene.

4. Consolidarea statului de drept şi a valorilor democratice

România este parte a acestor două organizaţii care promovează şi apără valorile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept, dar nu în ultimul rând, militează pentru pluralismul politic. Menţinerea acestor principii este vitală pentru consolidarea democraţiei româneşti. Şi, în acelaşi timp, fiind parte în aceste structuri, România are acces la expertiză pentru îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional.

Nu în ultimul rând, al cincilea argument este rezistenţa în faţa crizelor internaţionale.

Ca parte a celor două mari familii, UE şi NATO, în cazul unor situaţii extreme globale, cum ar fi schimbări climatice, pandemii, conflicte regionale sau crize economice, acestea sunt toate depăşite printr-un efort comun.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, vă rog, din partea Grupului parlamentar POT, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Radu-Mihail Ionescu, din partea neafiliaţilor.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "9 mai: O zi confiscată de ipocrizie".

9 mai ar trebui să fie o zi a unităţii, a păcii şi a curajului. Am sărbătorit Ziua Europei, dar şi Ziua Independenţei României, când în 1877, ne-am eliberat de sub dominaţia otomană. Este o zi cu un simbolism profund, o zi în care trecutul glorios ar trebui să inspire un viitor demn.

Din păcate, la Cluj-Napoca, am asistat din nou la un spectacol cinic al autorităţilor. În loc de mesaje care să unească şi să dea speranţă, ni s-au servit nişte discursuri goale, sterile, încărcate de teamă şi populism ieftin. Se vorbeşte mult despre democraţie, dar se foloseşte frica în scop electoral. Se invocă valorile europene, dar se ignoră realitatea românilor care trăiesc într-un sistem corupt şi clientelar, care nu respectă votul alegătorilor.

Românii s-au săturat. Ne-am săturat de minciuni şi de promisiuni vagi despre viitorul "european" al României, în timp ce aceiaşi politicieni fură de 35 de ani şi deservesc, fără ruşine, grupuri de interese locale şi naţionale. Viitorul în Europa nu înseamnă să vă lăsăm pe voi în continuare să vă bateţi joc de cei care muncesc, prin taxe abuzive asupra antreprenorilor, prin servicii batjocoritoare în spitale şi prin angajarea în instituţii publice a rudelor voastre, pe bani mulţi. Viitorul României în Europa înseamnă tot ce nu sunteţi voi, înseamnă democraţie, înseamnă respect faţă de cetăţean, înseamnă respectarea drepturilor omului.

Să vă fie ruşine că v-aţi adus aminte de 9 mai 1877 doar când v-a convenit politic! În alţi ani aţi tăcut. Nu aţi scos absolut nicio vorbă despre istorie, despre sacrificiu sau despre curaj.

Dar duminică, pe 18 mai, oamenii vă vor da nota de plată. Şi va fi una uriaşă. Nu mai merge cu manipulări. Ce vedem astăzi nu este o luptă pentru democraţie, ci o luptă pentru a vă păstra privilegiile şi pentru a vă ascunde nelegiuirile. Timpul vostru se apropie de sfârşit. Iar schimbarea vine, oricât v-aţi împotrivi.

Dragi români, uniţi-vă mai mult ca niciodată! Pe 18 mai mergeţi la vot!

Dumnezeu să ne ajute şi să ne ocrotească ţara!

Tasica Simu, deputat POT de Cluj.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Mihail Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Ţăranul român - uitat, dar de neclintit".

Există o categorie de români care de sute de ani ţin această ţară pe umeri, fără să iasă în faţă, fără să pretindă altceva decât dreptate şi respect - ţăranul român. Ţăranul român nu este un simbol folosit la parade sau în manuale de istorie. Este un om viu, cu mâinile crăpate de muncă, cu spatele încovoiat sub greutatea muncii, dar cu demnitatea neştirbită. Este sămânţa din care a crescut această naţiune. Şi, astăzi, trăieşte umilit. Statul nu l-a apărat, viaţa l-a trădat, politica l-a ignorat. În fiecare toamnă îi este furată munca. În fiecare primăvară i se promit fonduri şi sprijin, dar până la recoltă, tot singur rămâne. Şi totuşi nu a cedat, nu a plecat, nu s-a lăsat.

Dar a venit vremea să spunem fără ocolişuri - ţăranul român este ţinut în sărăcie nu din întâmplare, ci din interes. Interes care preferă importul ieftin şi specula, în locul hranei curate de aici. Interes care vrea pământul, dar fără oamenii de pe el. Şi, mai grav, această politică a tăcerii costă. Costă vieţi. Costă viitorul. Costă România.

Doamnelor şi domnilor,

Fără ţăran nu există hrană. Fără hrană nu există siguranţă. Fără siguranţă niciun stat nu poate să dăinuie.

Este timpul să acţionăm. Nu peste un an, nu în alt mandat, ci în aceste vremuri.

Ţăranul român nu a cerut niciodată mai mult decât i se cuvine, dar a primit întotdeauna mult mai puţin decât a dat.

Stimaţi colegi,

A sosit timpul să ridicăm vocea în locul celor care n-au mai fost ascultaţi de prea multă vreme.

Dacă vrem o Românie dreaptă, începem cu cel mai nedreptăţit. Nu pentru voturi, nu pentru imagine, ci pentru că este corect.

România nu se poate clădi pe uitare, ci pe rădăcini adânci.

Vă mulţumesc.

Deputat Radu Ionescu, neafiliat.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Raisa Enachi, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos.

Subiectul declaraţiei politice - "Presa plătită din bani publici: o ameninţare la adresa democraţiei".

Stimaţi colegi,

În România anului 2025, o parte semnificativă a presei, care pretinde a fi independentă, este, în realitate, finanţată din subvenţiile acordate partidelor politice. Această practică transformă mass-media într-un instrument de propagandă, subminând rolul său esenţial de a informa obiectiv cetăţenii.

Alocarea masivă de fonduri către mass-media distorsionează concurenţa şi favorizează jurnaliştii care promovează interesele partidelor, în detrimentul celor care practică un jurnalism independent. Mai grav, lipsa de transparenţă în privinţa acestor cheltuieli face imposibil pentru public să distingă între conţinutul jurnalistic autentic şi cel plătit de partide. Această opacitate erodează încrederea cetăţenilor în mass-media şi subminează fundamentul unei democraţii sănătoase.

În acest context, am iniţiat un proiect de lege care interzice utilizarea subvenţiilor de stat de către partide pentru cheltuieli de presă şi propagandă. Scopul este de a restabili integritatea jurnalismului şi de a asigura că banii publici sunt folosiţi în interesul cetăţenilor, nu pentru manipularea acestora.

Astfel, în 2024, doar pentru presă şi propagandă, partidele PSD, PNL, USR, AUR au cheltuit 227 de milioane de lei.

Cu toate acestea, iniţiativa a fost întâmpinată cu o tăcere deplină din partea presei centrale. Nicio reacţie, nicio întrebare, niciun articol. Această absenţă de reacţie evidenţiază complicitatea dintre o parte a mass-media şi partidele politice, o relaţie toxică ce trebuie ruptă.

Trebuie să punem capăt acestei ipocrizii. Cetăţenii au dreptul să fie informaţi corect, fără influenţe politice ascunse. Libertatea presei nu trebuie să fie o iluzie întreţinută din bani publici, ci o realitate garantată prin transparenţă şi integritate.

Fac apel la toţi parlamentarii să susţină acest proiect de lege şi să demonstreze că sunt alături de cetăţeni, nu de interesele obscure ale partidelor. Este momentul să alegem între adevăr şi propagandă, între interesul public şi interesele de partid.

Libertatea presei nu se cumpără. Transparenţa nu este negociabilă. Respectul faţă de cetăţean începe cu oprirea acestei risipe ruşinoase.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Au mai depus declaraţii politice în scris pentru a le susţine în plenul Parlamentului: domnul George-Mihail Neamţu, din partea Grupului parlamentar AUR, şi domnul deputat Dumitru Coarnă, din partea neafiliaţilor.

Nefiind în sală, declaraţiile politice depuse de dumnealor vor rămâne la declaraţii politice scrise.

Vă rog să-mi permiteţi să citesc lista colegilor deputaţi care au depus declaraţii politice în scris:

Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul deputat Ştefan Ţintă, domnul deputat Liviu-Bogdan Ciucă, domnul deputat Virgil Alin Chirilă şi domnul deputat Romeo-Daniel Lungu;

Din partea Grupului parlamentar AUR - domnul deputat Silviu-Titus Păunescu, domnul deputat Petre Puşcaşu, domnul deputat Dorel Vulpoiu, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, doamna deputat Monica Iagăr, domnul deputat Antonio-Gabi Popescu, doamna deputat Andreea-Firuţa Neacşu, domnul deputat Eduard-Virgil Koler şi domnul deputat Valeriu Munteanu;

Din partea Grupului parlamentar al PNL - domnul deputat Florin-Claudiu Roman, doamna deputat Vetuţa Stănescu, domnul deputat Ioan Balan, domnul deputat Răzvan-Olimpiu Cadar, doamna deputat Aneta Matei, domnul deputat Marian Cruşoveanu, domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru, doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă şi domnul deputat Ion-Marcel Vela;

Din partea Grupului parlamentar SOS România - doamna deputat Rodica Plopeanu, doamna deputat Elena-Laura Toader, domnul deputat Florin Caragaţă, domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, domnul deputat Vasile Nagy, domnul deputat Andrei-Cosmin Guşă şi domnul deputat Iosif-Florin Jianu.

Aceşti colegi au depus declaraţii politice în scris.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Zi cu spor tuturor!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 191.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30; la încheierea acestuia, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

10. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu; PL-x 167/2024.

Din partea iniţiatorilor?

Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Ionel Brătianu rămâne una dintre figurile fundamentale ale istoriei României şi a ceea ce reprezintă definirea statului naţional unitar Român la 1 Decembrie 1918.

"Politica nu înseamnă foloase şi onoruri. E ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale!", spunea Ionel Brătianu.

Ionel Brătianu, făcând parte dintr-o generaţie de excepţie, generaţia idealului naţional, a reprezentat pentru ceea ce înseamnă România de astăzi acea figură care a dat sensul măsurii. După cum bine i-a spus marelui savant Nicolae Iorga - atunci când acesta l-a întrebat: "Dar ce să învăţ eu oare de la un inginer?" - "Măsura, domnule profesor, măsura!".

Evidenţierea sa ca figură politică internaţională a fost arătată foarte bine poate de ambasadorul Franţei din momentul Convenţiei de Alianţă cu Antanta din 1916 de la Bucureşti, Contele de Saint-Aulaire, care îl compara cu Clemenceau, cu Lloyd George, cu Woodrow Wilson şi cu Orlando, cei patru mari din timpul tratativelor de pace de la Paris-Versailles. Dar spunea că prin însăşi forţa caracterului său, prin capacitatea de a câştiga fără să îşi facă duşmani, îi şi depăşeşte pe aceştia.

Iar la Ionel Brătianu vedem, ca la marile figuri ale istoriei noastre naţionale, precum la regii României, Regele Carol, Regele Ferdinand, Regina Maria, precum la tatăl său, cel care l-a format ca spirit naţional şi spirit democratic european, Ion C. Brătianu, acel sens al posterităţii, acel sens al simţului care depăşeşte istoria.

Nu întâmplător, I.G. Duca întreba odată pe Ionel Brătianu, într-un moment de deznădejde, iar acesta i-a spus foarte clar: "Nu contează cine şi cum aruncă cu pietre în mine, contează ceea ce va scrie pe piatra mea de mormânt".

Iar pe piatra de mormânt a lui Ionel Brătianu scrie că a fost acel mare spirit vizionar, acea mare personalitate care a înţeles să îmbine valorile democratice europene, identitatea românească şi sensul suveranităţii naţionale în aşa măsură încât România să-şi desăvârşească visul său de secole prin clipa glorioasă de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.

Evidenţiat prin marile reforme ale epocii - reforma agrară, reforma electorală, reformele sociale - şi, mai presus de orice, Constituţia de la 1923 - momentul de maximă desăvârşire a democraţiei româneşti şi a monarhiei constituţionale în România -, punând alături de fratele său, Vintilă Brătianu, bazele acelui concept, "Prin noi înşine", care a reprezentat însăşi temelia a ceea ce a fost acel moment de forţă economică, politică şi culturală a României interbelice, Ionel Brătianu rămâne pentru noi toţi acea figură istorică fără de care nu vom putea niciodată să înţelegem ce înseamnă România modernă, ce înseamnă România ancorată în Europa, ancorată în trecutul său şi România care întotdeauna va fi gata să reprezinte o voce în lume.

Avem nevoie de modele şi de exemple.

N-avem nevoie ca România să ia drept modele dictatorii şi criminalii trecutului.

Ionel Brătianu este unul dintre marile modele ale patriotismului.

La 100 de ani de la plecarea sa din această lume, la 24 noiembrie 1927, avem datoria să evidenţiem acest mare spirit al patriotismului şi al demnităţii româneşti, Ionel Brătianu.

Vă mulţumesc tuturor celor care aţi susţinut şi v-aţi luptat pentru ca acest proiect legislativ să fie adoptat.

Mulţumesc tuturor celor care nu uită că istoria românilor merită respect.

Şi mulţumesc tuturor celor care înţeleg că între democraţie, între Europa şi identitatea românească şi tradiţia românească nu doar că nu există o incompatibilitate, ci există o complementaritate.

Avem nevoie de modele care ne unesc. Avem nevoie de valori şi avem nevoie de virtuţile marilor elite naţionale.

Ionel Brătianu rămâne un simbol şi un reper pentru noi toţi, românii de astăzi şi de mâine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu am să fac decât câteva remarci generale, pentru că într-adevăr, există...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Neamţu...

Domnul George-Mihail Neamţu:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...raportul, vă rog.

Ajungem după aia la dezbateri; acum au avut iniţiatorii cuvântul, raportul, după care dezbateri generale, unde puteţi lua cuvântul.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Documentul... documentul raportului o să vină de la comisie în câteva minute...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Păi, trebuie citit.

Haideţi să vi-l dau eu, dacă nu-l aveţi. (Îi înmânează raportul domnului deputat George-Mihail Neamţu.)

Domnul George-Mihail Neamţu:

Stimaţi colegi,

Dragi prieteni ai ideii naţionale, liberali sau conservatori... (Vociferări.)

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu.

În conformitate, spuneam, cu prevederile art. 95, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 167 din 18 martie 2024, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2027 - "Anul Ion I.C. Brătianuˮ. Potrivit iniţiativei, se organizează evenimente menite să marcheze aspecte cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la decesul marelui om politic Ion I.C. Brătianu. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot să sprijine material şi logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi a manifestărilor dedicate "Anului Ion I.C. Brătianuˮ.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Continuaţi cu dezbaterile.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Doream să mai spun un singur lucru.

Doamnelor şi domnilor,

Fără îndoială, este nevoie ca să memorializăm aceste figuri ale trecutului, indiferent de ceea ce vor spune unii critici de drama ţăranilor din Flămânzi din 1907, indiferent de suferinţele prin care au trecut mulţi compatrioţi de-ai noştri la începutul secolului trecut, recunoaştem faptul că Ionel Brătianu a reprezentat elita acestei ţări. A făcut o şcoală bună de inginerie, avea măsură faţă de alţii şi a reuşit să aducă interesul naţional în prim-planul negocierilor de pace de la Versailles.

Din păcate, urmaşii globalişti ai PNL-ului de astăzi sunt uneori străini de această atitudine şi de această implicare directă a lui Ionel Brătianu în reprezentarea interesului naţional.

Brătianu s-a implicat în construirea căilor ferate româneşti; astăzi asistăm la distrugerea CFR-ului.

Ionel Brătianu s-a implicat în creşterea numărului de şcoli; astăzi în Bucureşti constatăm că nu se mai fac neapărat... nu se mai construiesc şcoli ca odinioară.

Ionel Brătianu a colaborat cu toate partidele şi nu a creat false diviziuni. Era un om al consensului şi al dialogului.

Ionel Brătianu era loial României înainte de toate şi credea cu adevărat în puterea creatoare şi în geniul acestui popor.

Nu avea o atitudine servilă faţă de francezi, faţă de britanici sau faţă de alţi parteneri externi, deşi înţelegea importanţa diplomaţiei.

A fost un om discret în viaţa privată. S-a căsătorit cu Eliza Ştirbei, o descendentă a familiei boiereşti influente din epocă, dar a ştiut să ducă şi interesul clasei de mijloc şi interesul clasei ţărăneşti în prim-planul politicilor publice.

Respectăm nu numai memoria lui Ionel Brătianu, ci şi întreaga familie Brătianu.

Unul dintre marii istorici ai acestei ţări, care a vorbit despre o minune şi despre un miracol fără să fie considerat filetist sau naţionalist, Gheorghe Brătianu, a murit la Sighet în anul 1953... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Raportul să mi-l daţi, vă rog.

Domnul Rigman Ciprian-Doru, USR, vă rog.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Voi vota acest proiect de lege.

Cred că memoria lui Ionel Brătianu merită acest lucru.

Cred că Ionel Brătianu a fost principalul promotor al marii uniri din 1918. Poate mai puţini recunosc acest lucru, dar modul în care a negociat Tratatul politic şi Convenţia militară din 1916 cu Antanta, când nu a cedat nici măcar o secundă sau o virgulă sau un punct, apropo de trecerea în acest tratat politic a drepturilor României asupra Transilvaniei şi Bucovinei, părţi atunci ale Imperiului Austro-Ungar, fac din el un mare promotor al marii uniri, pentru care s-a bătut spre recunoaştere şi la Conferinţa de pace de la Paris-Versailles.

Trebuie să amintim aici că Ionel Brătianu este şi unul dintre iniţiatorii Constituţiei din 1923, cea care a stat la baza democraţiei româneşti interbelice; a fost un promotor al ideilor şi valorilor democratice pe care astăzi trebuie să le apărăm.

Şi mai vreau să spun că este pilduitoare afirmaţia lui, atunci când, de la tribuna Parlamentului, marele Iorga, persiflându-l, a spus: "Ce pot să învăţ eu de la un ingineraş?", cu trimitere directă la profesia lui Ionel Brătianu, care avea studii de inginerie la Paris, la Politehnica pariziană, iar răspunsul lui Ionel a fost: "Măsura, domnule profesor, măsura!".

Cred că şi noi trebuie să păstrăm măsura în acest for parlamentar. Şi colegii noştri care de foarte multe ori depăşesc măsura, premeditat, ar trebui să se gândească la pilda lui Ionel Brătianu.

Măsura este dată de fiecare om în parte. Aşa cum spunea Protagoras: "Omul este măsura tuturor lucrurilor".

Vom vota acest proiect.

Ionel Brătianu merită acest lucru.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Prună Cristina-Mădălina, USR, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur este trist că aici, în Palatul Parlamentului, votăm foarte multe zile şi foarte mulţi ani care să celebreze ceva şi iată, evenimente precum acesta, care au mai mult sens pentru ceea ce a reprezentat Ionel Brătianu pentru această ţară şi pentru reformele pe care le-a lăsat în urmă, cumva sunt umbrite de ceea ce face Parlamentul în rest.

Un citat pe mine m-a marcat, din ceea ce a spus Ionel Brătianu, anume, că: "Adevărata democraţie înseamnă cârmuirea poporului prin sine însuşi".

Şi cred eu că asta este esenţa liberalismului.

Şi cred eu că într-un moment ca acesta în care ne aflăm, în care sunt lideri politici la care ne uităm şi care promit diverse, de la case, la pensii, la salarii, la diverse lucruri... (Vociferări.) care ştim că sunt doar nişte iluzii... (Vociferări.) nişte minciuni, eu cred că asta nu este calea înainte şi că poporul român are puterea prin sine însuşi să obţină lucrurile acestea prin muncă, prin faptul că până la urmă ceea ce ei, munca lor, şi ceea ce ei fac, asta este ceea ce rămâne.

Şi, da, liderii trebuie să ne dea o viziune, trebuie să ne dea o direcţie, dar un lider adevărat nu va propune şi nu va promite niciodată genul acesta de lucruri pe care până la urmă doar noi, prin ceea ce facem, putem să le obţinem.

Vom vota şi noi, aş spune în mod excepţional, acest proiect de lege.

Şi mi-a expirat timpul. (Râsete.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Ştirbu Gigel, PNL, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu pot vorbi în calitate de iniţiator, aşa că voi încerca să reprezint aici punctul de vedere al Grupului Partidului Naţional Liberal, care, bineînţeles, va fi unul de vot pentru acest proiect legislativ.

Sunt extrem de bucuros pentru că toate celelalte formaţiuni politice reprezentate astăzi aici, în această aulă, votează acest proiect legislativ, pentru că într-adevăr România are nevoie de repere, are nevoie de eroi, are nevoie de motive să stimuleze generaţiile viitoare, mai ales într-o conjunctură prin care astăzi România trece, o Românie dezbinată, o Românie ruptă în două, trei, patru, bucăţi, o Românie care pe zi ce trece ne îngrijorează pe fiecare dintre noi.

Este un moment în care o astfel de iniţiativă legislativă poate să vină ca un punct de reflecţie pentru generaţiile viitoare.

Şi pentru că tot am văzut aici că au fost antevorbitorii mei care au apelat la diverse citate din marele om politic Ion I.C. Brătianu, Ionel Brătianu, aşa cum îl ştim cu toţii, aş putea să spun că un citat al celui mai vehiculat preşedinte american - că tot ne batem acum cu pumnii în piept, care e mai american în România decât altul, a spus următoarele lucruri: "Nu te întreba niciodată ce poate face ţara pentru tine, întreabă-te ce poţi face tu pentru ţară".

Aceste cuvinte sunt mai actuale ca niciodată pentru întreaga clasă politică românească.

Vă mulţumesc.

Şi sper ca acest proiect legislativ să fie un imbold pentru fiecare dintre noi, să ne gândim fiecare ce putem face pentru ţară, şi nu pentru partidul din care provenim.

Mulţumesc tare mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Tanasă Dan, AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

AUR va susţine Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2027 drept "Anul Ion I.C. Brătianu", Ionel Brătianu, pentru că da, marele lider liberal este un model pentru noi toţi, un om politic, un conservator, un om care şi-a iubit patria, a iubit democraţia, de numele căruia se leagă atât modernizarea României, cât şi unirea de la 1918.

În egală măsură, cred că dacă Ionel Brătianu ar trăi astăzi printre noi, ar fi cu siguranţă conservator şi ar respinge ferm poziţia oficială a Partidului Naţional Liberal de a susţine familia homosexuală, importul masiv de imigranţi.

Ar fi oripilat Ionel Brătianu să vadă cum a ajuns Partidul Naţional Liberal dintr-un partid conservator, care susţine valorile naţionale... (Vociferări.) un partid globalist... (Vociferări.) care susţine lingerea clanţelor ambasadelor. (Aplauze. Vociferări.)

Ionel Brătianu este fără doar şi poate un model pentru noi toţi, pe care îl vom arăta generaţiilor viitoare şi le vom spune că da, Ionel Brătianu este modelul, nu cei care se perindă la conducerea Partidului Naţional acum. Nu Ciucă, nu Cîţu, nu Bolojan; aceştia sunt veritabile antimodele şi nu fac altceva decât să facă de râs la scara istoriei Partidul Naţional Liberal. (Aplauze.)

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Drept la replică! (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Nu s-a pronunţat numele niciunui parlamentar!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

E înscriere la cuvânt, nu e drept la replică.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mi se pare revoltătoare atitudinea... (Vociferări.)

Mi se pare complet revoltătoare atitudinea la adresa Partidului Naţional Liberal.

Ceea ce trebuie să înţelegeţi dumneavoastră este că Ionel Brătianu a iubit democraţia în egală măsură cum a iubit România.

Ionel Brătianu a fost un om racordat la realităţile europene şi la tradiţia românească în asemenea măsură.

Ionel Brătianu n-ar fi acceptat niciodată extremismul, n-ar fi acceptat niciodată Rusia, a fost un adversar neînduplecat al influenţei ruseşti în România şi a pus capăt inclusiv unei tentative de lovitură de stat orchestrate de Rusia în 1924.

Iar Partidul Naţional Liberal a rămas întotdeauna ancorat în valorile sale, în tradiţiile sale.

Nu sunteţi în măsură să ne daţi lecţii. Nu sunteţi în măsură să explicaţi Partidului Naţional Liberal ce să facă.

Suntem aici, vom apăra democraţia. Nu vom permite niciodată ca un român să fie umilit şi batjocorit de cei care sunt cu Rusia în suflet şi de cei care propagă propaganda lui Putin în România. (Vociferări. Gălăgie.)

Suntem liberali, suntem naţionali şi aşa vom rămâne.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică; PL-x 748/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, Guvernul României.

Domnul Emil-Florian Dumitru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Actul normativ compensează parţial pierderile înregistrate de producătorii agricoli afectaţi de seceta pedologică accentuată manifestată în aproape toate regiunile agricole ale ţării, pentru suprafeţele agricole cultivate cu culturi în toamna anului 2021.

Au fost luate în considerare prevederile, orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014-2020.

Pentru evaluarea pagubelor provocate s-au solicitat Administraţiei Naţionale de Meteorologie, precum şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" realizarea de analize ale manifestării şi influenţei indicilor climatici asupra evoluţiei culturilor în condiţiile secetei pedologice manifestate pe areale agricole extinse în anul 2022.

Grantul financiar unitar este în cuantum de maximum 1.500 de lei/ha, aferent unui grad de afectare de 100%, care este prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor.

Resursele financiare necesare implementării schemei sunt de 365.026 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii din anul 2022.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru buget, raportul, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică - PL-x 748/2022

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 28.11.2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv acordarea de compensaţii sub formă de grant financiar producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică în agricultură în anul 2022. Resursele financiare necesare implementării schemei sunt de 365,6 milioane lei şi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2022.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi propunere pentru timpul de dezbatere. (Vociferări.)

Timpul de dezbateri.

Domnul Ionel Ciunt:

Două minute, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot, timp de dezbateri - două minute.

199 de voturi pentru, o abţinere, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Pîclişan Gheorghe-Petru, Grupul POT.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Hristos a Înviat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este important să sprijinim producătorii agricoli.

Această iniţiativă a fost benefică, însă, pe termen lung, cred că ar fi mai eficient să ne concentrăm pe măsuri de prevenţie.

În loc să alocăm acei bani, care, de altfel, nu acoperă integral despăgubirile, ar fi mai înţelept să investim în sisteme de irigaţii.

Partidul Oamenilor Tineri acordă un vot favorabil acestei ordonanţe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ţiplea Dumitru, PNL, vă rog.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Seceta pedologică severă din anul 2021-2022 a afectat grav sectorul agricol românesc, în special culturile înfiinţate în toamna lui 2021. În acea perioadă eram prefect în judeţul Bihor şi am avut un impact de 89.000 de hectare afectate.

Producătorii agricoli s-au confruntat cu pierderi majore de producţie, în condiţiile în care nu toate fermele au acces la sisteme de irigaţii.

În acest context, Guvernul a intervenit prin Ordonanţa de urgenţă nr. 157/2022 pentru instituirea unui mecanism temporar de sprijin financiar destinat compensării parţiale a acestor pierderi, astfel încât să fie asigurată continuitatea activităţii agricole, menţinerea capacităţii de producţie internă, evitarea dezechilibrelor în lanţul agroalimentar, stabilitatea socioeconomică din mediul rural.

Adoptarea legii de aprobare a O.U.G. nr. 157/2022 nu este doar un gest de solidaritate instituţională faţă de agricultori, ci o măsură responsabilă şi necesară pentru susţinerea unui sector strategic al economiei naţionale în faţa unor riscuri climatice recurente şi în contextul unei pieţe europene tot mai competitive.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ciubuc Ciprian, SOS.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul SOS România va susţine acest proiect de lege.

Cu toate acestea, vreau să subliniez că acest proiect de lege trebuia să fie votat în 2022, stimaţi colegi. De ce? Pentru că în 2021, seceta pedologică a afectat peste 60.000 de fermieri şi producători agricoli, iar foarte mulţi fermieri, foarte mulţi producători agricoli sau agricultori care cultivau terenurile în 2021, astăzi nu mai sunt fermieri, şi-au vândut terenurile, au falimentat.

Ce facem noi, clasa politică? Ce face Guvernul României?

După 3 ani, după 4 ani, în 2025 suntem, ajungem să votăm o lege din 2022. (Vociferări.)

O ordonanţă de urgenţă.

Să ne fie ruşine, stimaţi colegi! (Vociferări.)

Iar colegii care sunt la primul mandat - vreau să conştientizăm că... cam asta este atitudinea Guvernului României faţă de... (Vociferări.) fermierii români, faţă de agricultorii români, nu le pasă.

Mai mult decât atât, nu e destul că şi-a bătut joc Guvernul, prin tranzitul cerealelor ucrainene care au pus la pământ agricultura românească, dar ajungem să votăm o lege de grant pentru a ajuta unii fermieri care astăzi, din păcate, nu mai există, şi-au vândut terenurile.

Ruşine să ne fie! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, ştiţi că o ordonanţă produce efecte, chiar dacă este votată sau nu de Parlament... (Vociferări.) dar poate învăţaţi şi dumneavoastră.

Ţoiu Oana-Silvia, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

În perioada asta în care România îşi alege viitorul, au venit către noi foarte mulţi oameni din agricultură - fermieri, producători -, îngrijoraţi de ce urmează. Şi nu erau îngrijoraţi de grindină, nu erau îngrijoraţi de vreme, erau îngrijoraţi de drumul european. Pentru că România a primit de când a aderat 40 de miliarde de euro - investiţii din fonduri europene în agricultură; mai bine de jumătate din suma asta este plata directă către fermieri. Şi România este ţara care are de departe cele mai multe exploataţii agricole, cele mai multe ferme din Uniunea Europeană - o treime din totalul celor 9 milioane de asemenea exploataţii şi ferme din Uniunea Europeană este în România, însă multe dintre ele au o suprafaţă mai mică şi utilaje mai învechite decât le-ar fi necesar ca să poată să aibă un trai bun ei, familia lor, angajaţii şi comunitatea din care fac parte. Şi pentru asta sunt esenţiale fondurile europene. Este esenţial accesul nostru la Piaţa unică din Uniunea Europeană.

Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă România s-ar îndepărta de la drumul european, dacă şi-ar alege conducători care s-o îndepărteze de acolo şi s-o reapropie de Rusia.

Nici nu vreau să mă gândesc la îngrijorările pe care ni le-au pus pe masă oamenii care lucrează zi de zi cu pământul, care lucrează zi de zi în agricultură. Şi temerea lor cea mai mare nu mai e grindina, este tăierea subvenţiilor.

Şi pentru asta e foarte importantă decizia pe care o va lua fiecare pentru viitorul României.

Însă trebuie să clarificăm că mitul ăsta care a fost propagat de fiecare dată când o guvernare a eşuat să sprijine agricultura şi a încercat să dea vina pe "regulile" UE, pe oamenii răi de la Bruxelles, pe nenorocirile care vin de acolo e un cost care s-ar putea să fie mare.

În aceste zile e foarte important să reamintim din nou tuturor uriaşa miză pe care o au oamenii din agricultură, ca România să rămână pe drumul european şi ca subvenţiile să nu rişte să fie tăiate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Muncaciu Sorin-Titus.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Subvenţiile noastre sunt cele mai mici din Europa, iar doamna Ţoiu face politică în acest moment.

Doamnă Ţoiu, dumneavoastră aparţineţi World Economic Forum, aţi fost antrenată ca young leader, cum veniţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să nu dialogaţi cu sala...

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

...în momentul ăsta...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

...să ne spuneţi nouă, aici, în sala aceasta, direcţia pe care trebuie s-o urmăm? (Vociferări.) Pe de o parte. (Vociferări. I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, în pauză discutaţi cu doamna Ţoiu cât doriţi dumneavoastră.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (de la tribună, fără microfon):

Dar dumneavoastră îmi spuneţi ce să vorbesc?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă cam spun, da. (Vociferări.)

Vă cam spun ce să vorbiţi, da, de la microfonul ăla, vă cam spun eu ce să vorbiţi. (Vociferări.)

Vă rog să vă continuaţi ideea, lăsaţi dialogul cu sala! (Vociferări.)

Lăsaţi dialogul cu sala, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Deci, în timpul acestei secete, fermierii români au întrebat de ce nu pot să acceseze, să sape puţuri de adâncime pentru a scoate apa. De ce? Pentru că la Mediu există nişte directive europene care nu ne permit acest lucru.

Asta era soluţia, nu să ne moară culturile pe câmp, ci să le dăm oamenilor apă, care era în pământul respectiv. (Vociferări.)

Iar legislaţia aceasta de mediu, acest terorism faţă de ţăranii români, trebuie să înceteze, pentru că nu se poate să avem apă în pământ şi să ne moară culturile! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ultima intervenţie, domnul deputat Coarnă Dumitru, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu şi domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Da, şi eu o să votez această iniţiativă legislativă.

Sigur că ordonanţa de urgenţă a produs efecte în 2022, dar dacă privim la ultimii 5 ani, o să vedeţi că măsurile pe care le-aţi dispus au dus în faliment micii fermieri, pentru că ţinta au fost fix micii fermieri. 80% din aceşti mici fermieri sunt astăzi în procedură de faliment - capital de lucru, nu, preţul final al produsului agricol micşorat de trei ori faţă de 2017, costuri de producţie majorate de cinci ori. Asta aţi produs în ultimii 5 ani şi sigur că oamenii sunt în faliment.

Ca să nu mai spun de sistemele de irigaţii pe care le-am avut, dar noi nu am avut capacitatea să le conservăm. Am avut sisteme de irigaţii în tot Bărăganul - am lucrat acolo mulţi ani şi ştiu foarte bine -, am distrus tot, nu am pus în loc nimic.

Şi, sigur, e o iniţiativă bună, ordonanţa de urgenţă trebuia aplicată pentru că era secetă cumplită în acea perioadă - grâu şi porumb, culturi întregi care erau arse efectiv, la propriu, în câmp, de soare şi de lipsă de precipitaţii.

Da, dar atenţie mare la tranzitul şi importul cerealelor din Ucraina. Uitaţi-vă cum Polonia, Ungaria, Bulgaria au închis graniţele. Noi le-am lăsat deschise şi am distrus agricultorii din România. Ca să nu mai spun că spaţiile de depozitare din România au fost ocupate cu cerealele din Ucraina.

Voi vota pentru, dar haideţi să ajutăm cu adevărat agricultorii şi micii fermieri din România.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Mulţumesc. Adoptat.

La articole admise? Nu. Mulţumesc. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică; PL-x 42/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Emil-Florian Dumitru:

Prezenta ordonanţă de urgenţă propune modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 157/2022.

Având în vedere faptul că ajutoarele de stat se aprobă prin decizie de către Comisia Europeană, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a notificat Comisia Europeană cu privire la acordarea acestei forme de sprijin instituită prin Ordonanţa de urgenţă nr. 157/2022, iar în procesul de evaluare a ajutorului de stat, Comisia Europeană a consemnat faptul că sunt necesare următoarele modificări în textul Ordonanţei de urgenţă nr. 157/2022:

- reformularea în tot cuprinsul textului actului normativ a sintagmei care vizează gradele de afectare a suprafeţelor cultivate - peste 30% până la 100% inclusiv, pentru a se evita orice echivoc în interpretarea acestor valori;

- completarea art. 3 cu definiţia întreprinderilor aflate în dificultate;

- completarea art. 6, 8, 10 din Anexa nr. 1;

- completarea textului art. 15 cu modalităţile prin care sunt respectate principiile stabilite la pct. 128-131 din Orientările Uniunii Europene în ceea ce priveşte transparenţa schemei.

Astfel, prin aceste modificări solicitate de Comisia Europeană, actul normativ respectă toate liniile directoare privind acordarea ajutoarelor de stat. Totodată, prin proiectul de act normativ se corelează indicatorii clasificaţiei economice a sursei de finanţare a ajutorului de stat cu modalitatea de finanţare a autorităţilor de implementare.

Modificările propuse prin proiectul de act normativ nu au implicaţii financiare asupra bugetului alocat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 157/2022.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru buget, vă rog.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Domnule preşedinte,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică - PL-x 42/2023

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică, transmis cu adresa PL-x 42/2023.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022, în scopul instituirii posibilităţii efectuării, în timp util, de către direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a plăţii sumelor cuvenite producătorilor agricoli.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor?

Doamna deputat Prună Cristina, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Ştiţi cum e cu ordonanţele astea de urgenţă? Mai întâi statul vine şi face răul, pune beţe în roate fermierilor, după care vine şi "îi ajută", chipurile, le dă aşa, 2 lei, ca să compenseze pentru culturile care sunt afectate de secetă.

Dar haideţi să vedem cum stă treaba în realitate. Pentru că am discutat cu tineri fermieri care îşi investesc resursele, orele din viaţă, vor să facă agricultură aici, în România, să contribuie la tot ce înseamnă economia şi agricultura românească, oameni care au capacitatea, s-au organizat în acele organizaţii ale udătorilor şi vor să construiască sisteme de irigaţii, inclusiv prin foraje, inclusiv accesând fonduri europene. Şi ce face statul, prin Apele Române? Vine şi le pune ditamai taxa; s-a dublat taxa pe apă în ultimii ani de zile, din 2021 şi până acum, şi în plus s-a mai introdus şi un abonament, care poate să meargă până la 15.000 de lei/foraj.

Păi, dacă asta înseamnă că încurajăm irigaţiile în România şi irigaţiile pe care agricultorii le fac prin ei înşişi - apropo de ce discutam mai devreme, de Brătianu -, atunci nu ştiu cum înţelege statul român să ajute fermierii.

De partea cealaltă, ANIF-ul, acea Agenţie de Îmbunătăţiri Funciare, ce face? A făcut ceva investiţii în acele canale de irigaţii, mai ales în zona Bărăganului, dar ce să vedeţi? Nu funcţionează. Nu funcţionează acele irigaţii, pentru că nu sunt în stare să dea drumul la staţiile de pompaj.

Nu ştiu care e acel mecanism şi ce poate să fie atât de greu încât să nu fii în stare, deşi ai făcut nişte investiţii, să faci acele irigaţii să fie funcţionale. (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ţiplea Dumitru, PNL, vă rog.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul a emis O.U.G. nr. 167/2022 pentru a completa şi îmbunătăţi O.U.G. nr. 157/2022, O.U.G.-ul despre care am vorbit mai devreme.

Ca urmare a nevoii de creştere a gradul de accesibilitate a schemei de sprijin pentru toţi fermierii eligibili şi a sesizărilor venite din partea beneficiarilor şi autorităţilor locale, actul normativ are în vedere următoarele aspecte:

- clarifică termenii privind cultura eligibilă, data înfiinţării şi perioada de referinţă;

- reformulează condiţiile de eligibilitate pentru a include şi forme de organizare asociativă;

- adaptează termenele procedurale pentru depunerea documentaţiei şi plata ajutorului;

- introduce excepţii şi corecţii pentru cazurile excepţionale, unde documentele nu puteau fi obţinute în timp util, din motive obiective;

- flexibilizează regimul de constatare a pagubelor, pentru a evita discrepanţele între judeţe;

- îmbunătăţeşte transparenţa, prin obligaţia publicării listelor cu beneficiarii şi cu sumele alocate.

Adoptarea acestei ordonanţe este un semnal de solidaritate şi profesionalism în susţinerea activă pentru agricultura românească, un sector vital în actualul context economic şi climatic, şi confirmă voinţa Parlamentului de a susţine interesul strategic al agriculturii naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Velcescu Florin-Bogdan, Grupul AUR.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

(Vociferări. Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu solicită să ia cuvântul.)

Trezeşte-te! (Râsete. Vociferări.)

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 145/2024 pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, precum şi a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol; PL-x 46/2025; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.)

Domnul Emil-Florian Dumitru:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, precum şi a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol

În prezent, prin Programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, aprobat prin Legea nr. 195/2018, sunt încheiate un număr de 25 de contracte care se vor finaliza cu înfiinţarea a 46.599 de locuri de cazare, reproducţie suine în ferme comerciale, locuri a căror populare va genera o producţie de circa 1,1 milioane de purcei, anual.

Prin programul de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, aprobat prin Legea nr. 227/2018, sunt încheiate un număr de 38 de contracte care se vor finaliza cu înfiinţarea a 8,7 milioane de locuri de cazare pentru activitatea de creştere, reproducţie, incubaţie în sectorul avicol.

Ţinând cont de faptul că în cursul implementării proiectelor de investiţii contractate prin cele două programe, din cauze independente de voinţa beneficiarilor, care ţin de contextul economic internaţional, de criza forţei de muncă din ţara noastră, precum şi de incapacitatea furnizorilor de echipamente de a-şi onora în termen contractele, au apărut situaţii în care beneficiarii, în ciuda eforturilor făcute, sunt în imposibilitatea de a respecta termenul de finalizare a investiţiilor asumat prin contract.

Beneficiarii programelor, atât cei care au finalizat proiectele, cât şi cei aflaţi în diferite faze de execuţie, au făcut cunoscute dificultăţile majore, independente de voinţa lor, întâmpinate în încadrarea în termenul de realizare a investiţiilor prevăzut în programe, reieşind astfel necesitatea prelungirii acestora cu 18 luni. În caz contrar, există riscul iminent ca unii beneficiari să nu poată finaliza proiectele, impactând astfel situaţia economică a acestora, ajungând chiar şi până... (I se întrerupe microfonul.)

În această situaţie, obiectivele programelor nu vor fi atinse, motiv pentru care am adoptat această ordonanţă de urgenţă.

Astfel, termenul maxim de realizare a investiţiilor este de 18 luni de la acordarea primei plăţi aferente sprijinului financiar, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, la solicitarea beneficiarului, cu maximum 18 luni.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, Comisia pentru agricultură, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 145/2024 pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, precum şi a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat prezentul proiect de lege în 17 februarie 2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 195/2018, precum şi a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 227/2018, în sensul instituirii posibilităţii de prelungire a termenului maxim de realizare a investiţiilor cu maximum 18 luni, în loc de 6 luni.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Ţoiu Oana-Silvia, USR, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Era cazul să-i răspund domnului Muncaciu. (Vociferări.)

Pe de o parte, este foarte interesant că un partid care este împotriva tuturor celorlalte ţări şi a locului nostru la masa internaţională vorbeşte în engleză în plenul Camerei Deputaţilor din România. Credeam că e o modă doar la POT, dar văd că s-a extins şi la AUR. E interesant.

Şi, în al doilea rând, da, e o informaţie publică că am fost... (Vociferări.) vorbitor invitat la Davos, pentru că şi-au dat şi ei seama că nu se pot întâlni la masă doar elitele să vorbească despre viitor, e nevoie şi de tineri, de tineri care acţionează, şi au selectat câţiva din Uniunea Europeană, şi sunt foarte mândră că am putut să fiu acolo, nu e nicio ruşine.

Dar ştiţi cine a mai fost vorbitor la Davos? Preşedintele Statelor Unite ale Americii. (Vociferări.)

Ştiţi de ce e important, în general, ca la aceste conferinţe internaţionale să poată să fie ţările reprezentate şi de şefi de stat şi de cei care fac muncă şi lucruri bune în ţările respective? Pentru că fiecare dintre noi, fiecare ţară, în momentul ăsta, are provocări mai mari decât cele la care poate răspunde doar naţional - fie că vorbim de războiul de la graniţa României, fie că vorbim de schimbările care se întâmplă în economie.

Şi întrebarea pe care v-o pun dumneavoastră, celor de la AUR, este: Ce preşedinte de ţară, ce premier, ce expert internaţional credeţi că s-ar aşeza vreodată la masă să discute cu cineva care înregistrează pe ascuns discuţii... (Vociferări. Gălăgie.) ...şi le face apoi publice, fără acordul celor care sunt înregistraţi? (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Porumboiu Gabriela, POT, vă rog.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să răspund provocărilor doamnei deputat, pentru că oricum nu-şi aveau rostul în discuţia de acum; am venit doar să vă spun că POT va susţine adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 145/2024, care modifică două acte normative esenţiale pentru sprijinirea fermierilor români - Legea nr. 195/2018 privind susţinerea crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie şi Legea nr. 227/2018 privind susţinerea activităţii de reproducţie, incubaţie şi creştere în sectorul avicol.

Scopul acestei ordonanţe este clar - adaptarea cadrului legal pentru a răspunde mai eficient realităţilor din sectorul zootehnic românesc, grav afectat în ultimii ani de factori precum creşterea costurilor de producţie, riscurile sanitare, volatilitatea pieţei şi concurenţa neloială.

Modificările propuse prin această ordonanţă vizează, în esenţă, flexibilizarea criteriilor de eligibilitate şi clarificarea unor aspecte procedurale, astfel încât fondurile alocate să poată ajunge mai rapid şi mai eficient la beneficiarii vizaţi, adică fermierii români care contribuie activ la securitatea alimentară a ţării.

Prin această iniţiativă susţinem nu doar fermierii, ci şi suveranitatea agroalimentară a României, încurajând producţia internă şi reducerea dependenţei de importuri în două sectoare strategice - suin şi avicol.

Vă invit, aşadar, stimaţi colegi, să tragem un semnal clar de sprijin pentru zootehnia românească şi pentru fermierii care, în ciuda dificultăţilor, continuă să muncească pentru hrana noastră de zi cu zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ţiplea Dumitru, PNL, vă rog.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Crizele din ultimii 5 ani, pandemia, conflictul armat din proximitate, urmate de creşterea preţurilor au condus la întârzieri justificate în realizarea investiţiilor asumate de beneficiarii celor două programe despre care vorbim, blocaje în cadrul lanţului de aprovizionare şi logistică, dificultăţi în autorizarea unor proiecte tehnice şi de construcţii în termenele iniţiale.

Astfel, necesitatea prelungirii termenului de realizare a investiţiilor şi de depunere a documentaţiei justificative pentru beneficiarii Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie şi a prelungirii termenelor pentru sectorul avicol, în vederea asigurării finalizării investiţiilor şi evitării pierderilor de sprijin au determinat emiterea actului normativ în regim de urgenţă.

Efectele adoptării O.U.G. nr. 145/2024 au dus la salvarea proiectelor de investiţii aflate în desfăşurare, producţia internă de carne de porc şi de pasăre a fost consolidată şi mii de locuri de muncă din mediul rural au fost salvate.

Votul de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă reprezintă o decizie necesară, responsabilă şi oportună pentru un sector esenţial al economiei naţionale.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine în mod direct dezvoltarea durabilă a zootehniei româneşti, protejarea investiţiilor agricole strategice şi consolidarea capacităţii naţionale de producţie agroalimentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Tanasă Dan, AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Atât de bine susţine PNL producţia internă şi producătorul român, că doar la carne de porc, anul trecut, România a importat carne de porc în valoare de un miliard de euro şi am avut export de 1,2 milioane de euro. Atât de bine susţine PNL producţia internă de carne de porc.

Importăm carne de porc din Chile, de la 13.000 de kilometri, pentru că aşa vrea PNL, aşa guvernează PNL sectorul ăsta de 35 de ani... (Vociferări.) şi atât de bine îl stimulează.

Cu siguranţă, dacă Brătianu ar fi trăit, n-ar fi sprijinit o lovitură de stat şi n-ar fi aplaudat ca foca atunci când alegerile au fost anulate.

Un milion de camioane, sub nasul PNL la guvernare, sub nasul PNL la guvernare, care vine aici şi ne plânge, ne spune, domnule, cum ne batem noi cu cărămida în piept să ajutăm producătorul român, un milion de camioane cu cereale din Ucraina au trecut prin România; au încălcat norme legale, supraîncărcate, 50 de tone, diferenţa de tone rămâne pe loc în România, contrabandă cu cereale, concurenţă neloială faţă de producătorii români, toate, toate, toate, sub nasul Partidului Naţional Liberal, care, altfel, îşi rupe cămaşa de pe el că sprijină producătorul român, agricultorul român.

Doar că la Sâmbra Oilor, la Maramureş, eu l-am văzut pe George Simion, pe care... (Vociferări.) îl strângeau oamenii în braţe şi îl aplaudau şi voiau să-şi facă poze cu el. (Vociferări.)

Iar la Davos, stimată domniţă, a fost şi Trump, aşa este, ca să vă ridice masa în cap vouă, globaliştilor. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Oprim dezbaterile aici.

Vot final - 11.30.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul.

243 deputaţi prezenţi. Suntem în cvorum.

Punctul 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2024 pentru modificarea art. 13 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023"; PL-x 13/2025.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru, o abţinere, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Punctul 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 541/2023.

Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 43 de abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Domnul Gal, explicarea votului. Vă rog.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

PNL a votat Ordonanţa nr. 37/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, prin care au fost introduse măsuri în sarcina administratorului drumurilor, pentru a interveni pentru îndepărtarea arborilor căzuţi pe partea carosabilă a drumurilor publice, în special în perioadele cu vreme nefavorabilă.

De asemenea, prin aceasta se reduce riscul producerii unor evenimente rutiere cu consecinţe grave.

Totodată, prin adoptarea unui amendament, PNL a completat cadrul legislativ, în sensul în care lucrările care fac obiectul reglementării se pot realiza şi în condiţiile în care administrarea drumurilor se face de către autorităţile locale.

Această situaţie, până acum, nu a fost reglementată.

De asemenea, am completat acest cadru, dând posibilitatea autorităţilor locale să participe la implementarea unor măsuri şi de a obţine fonduri europene nerambursabile pentru realizarea unor lucrări privind sporirea gradului de siguranţă rutieră, descongestionarea traficului şi realizarea unor lucrări de reabilitare şi modernizare a unor sectoare de drumuri.

Cred că este o măsură benefică şi care vine în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Coliban, vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Antevorbitorul meu a explicat beneficiile acestei iniţiative, la care grupul nostru a votat abţinere, şi este important să explicăm de ce.

Există situaţii, la nivel local, în care primarii fac aceste intervenţii preventiv, nu pentru îndepărtarea arborilor căzuţi, ci pentru a evalua riscurile şi a preîntâmpina anumite riscuri de arbori afectaţi de furtună. Aceste intervenţii sunt făcute fără respectarea normelor care ţin de peisagistică şi de arboricultură.

Noi considerăm şi tragem un semnal de alarmă pornind şi de la exemplele existente în Braşov, unde în primăvara aceasta au fost ciuntiţi şi eliminaţi arbori fără o justă analiză şi fără o analiză a riscurilor cu privire la impactul asupra infrastructurii rutiere şi pietonale. Şi asta în condiţiile în care există ghiduri de bună practică pentru aceste intervenţii de toaletări.

Avem nevoie de legiferare şi reglementare în acest domeniu, pornind de la exemplele de bună practică elaborate de către peisagişti şi specialiştii în arboristică, să le transpunem în normative naţionale. Şi este un apel pe care îl fac şi către dumneavoastră, pentru a lucra împreună la legiferarea acestui domeniu.

Pentru că ceea ce se întâmplă cu PL-x 541, la ora actuală creează o portiţă şi scade din responsabilitatea primarilor, eliminând obligativitatea avizării din partea autorităţilor de mediu.

Există acea derogare, despre care v-am pomenit şi ieri, care face cadrul acesta mai permisiv abuzurilor din partea primarilor care nu aplică normativele şi bunele practici în domeniu.

De aceea, grupul nostru a votat abţinere.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

3. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Naţionale a Libertăţii Religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti; PL-x 21/2025.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru, 4 contra, două obţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Domnule deputat Coleşa, explicarea votului, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da. Am votat pentru această zi. De ce? Pentru că salutăm instituirea unei zile pentru libertatea religioasă, lucru care nu ar fi fost posibil fără creştinism. Şi o să vă spun de ce.

Salutăm şi marcarea acestei valori în cadrul structurilor euroatlantice, NATO şi UE, şi vom lupta pentru aceste valori în cadrul acestor structuri. Dar trebuie să ne reamintim ce s-a întâmplat la 13 iunie 313, prin Edictul de la Milano, prin care, pentru prima dată într-un imperiu global, a fost instituită libertatea religioasă, eliberarea celor persecutaţi pentru credinţă, restituirea proprietăţilor confiscate în urma acestor prigoane.

Şi, textual, se spune: "Să le acordăm creştinilor şi tuturor celorlalţi libertatea deplină de a-şi urma religia aleasă de fiecare".

Originea acestei schimbări a fost în viziunea şi minunea de la Podul Milvius, când Constantin cel Mare a câştigat o bătălie, sub semnul crucii. Asumarea semnului crucii a însemnat, printre altele, şi primele spitale din lume.

Şi, să nu uităm că noi, ca naţiune şi ca ţară, consimţită şi prin numele ţării noastre, România, am fost parte şi suntem continuatori în duh al acestui imperiu creştin, cu capitala la Constantinopol, căci Imperiul Bizantin este o denumire politică fără legătură cu realitatea, căci Imperiul Roman s-a numit întotdeauna Romania, Romania, numai Romania, deci numele nostru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Cîmpan Cristian-Emanuel, POT, vă rog.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Partidul Oamenilor Tineri a votat pentru această lege, întrucât libertatea religioasă este un drept fundamental, esenţial pentru orice societate democratică şi parte integrantă a suveranităţii naţionale.

Susţinem instituirea Zilei Naţionale a Libertăţii Religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti, ca recunoaştere a rolului pe care cultele l-au avut în istoria, identitatea şi coeziunea socială a ţării noastre.

Totodată, considerăm că expunerea de motive a acestui proiect putea fi formulată mai clar şi mai adecvat scopului declarat. Referirile la izolaţionism, extremism sau renaştere a xenofobiei nu îşi găsesc pe deplin locul în justificarea instituirii unei zile simbolice pentru libertatea religioasă.

Este important ca astfel de iniţiative să transmită un mesaj pozitiv, de unitate şi respect reciproc, fără a amplifica artificial temeri sau tensiuni.

Partidul Oamenilor Tineri rămâne consecvent în susţinerea unui stat suveran, în care libertatea de conştiinţă şi pluralismul religios sunt garantate, iar valorile democraţiei şi ale dialogului civilizat sunt cultivate constant.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Miruţă Radu-Dinel, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

USR a votat proiectul ăsta de lege, dar eram în bancă, nu voiam să intervin până nu-i vedeam aşa efervescenţi pe cei de la AUR.

Domnule, treaba asta cu religia şi cu aplecarea spre credinţă, să ştiţi că nu e de a fi utilizată doar în limbaj, nu e doar de a vă atârna dumneavoastră şi de a intra aşa, agresiv, pentru a face câte o anumită poză.

Ce faceţi dumneavoastră şi candidatul dumneavoastră este că semănaţi foarte multă ură în societate, semănaţi foarte multă dezbinare în societate. (Vociferări. Gălăgie.) Aţi ajuns să faceţi concurs de înjurături şi nici măcar cuvintele alea injurioase n-aveţi capacitatea să le scrieţi corect. (Vociferări. Gălăgie.)

Lăsaţi ipocrizia asta şi nu mai băgaţi capul în poză lângă religie, pentru că ceea ce faceţi dumneavoastră nu sunt valori ale creştinismului, şi nici ale religiei. (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2024 pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor; PL-x 357/2024.

Vot, vă rog.

291 de voturi pentru, două voturi contra, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Ţoiu Oana-Silvia, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

România are, în acest moment, unul dintre cele mai stricte regimuri ale armelor. Şi ăsta e un lucru bun. E un lucru bun, pentru că avem, în jurul nostru, oameni care sunt şi pot să devină, din ce în ce mai mult, un risc social.

De exemplu - şi vă citesc doar câteva afirmaţii: "Cei care au comis lovitura de stat ar trebui să fie jupuiţi în piaţa publică"; "Haideţi să intrăm în prefectură şi să-i dăm foc!".

Sau cazuri ca: "O persoană cercetată penal pentru violenţă în familie, cu ordin de protecţie provizoriu, după ce şi-a agresat soţia, şi în 2023 şi în 2024". Domnul este Dumitru-Viorel Focşa, fost deputat AUR între 2020-2024.

Cel care instiga la a jupui oameni în piaţa publică ştiţi toţi cine este.

Mai avem, sigur, oameni condamnaţi pentru proxenetism, (Vociferări. Gălăgie.) cu mandate de arestare preventivă în dosare de proxenetism, unde există suspiciuni că au fost folosite şi arme de foc.

Doamna Viorica-Ancuţa Cârcu, lider al organizaţiei AUR Bistriţa-Năsăud: "Mai avem, sigur, şi un candidat pe listele AUR la Consiliul Local Gearmata, Timiş, care a primit o sentinţă de 6 ani de închisoare pentru viol în grup, perversiuni sexuale şi lipsire de libertate".

Putem să continuăm cu domnul Claudiu Lucian Stoica, fost membru AUR şi fost angajat parlamentar, reţinut şi arestat preventiv pentru trafic de persoane, sclavie modernă, de către DIICOT Cluj, după ce ar fi exploatat persoane timp de 10 ani de zile.

Mai avem, sigur, şi un consilier municipal în Petroşani, reţinut de poliţie pentru furt din magazin.

Putem să continuăm cu viceliderul din Camera Deputaţilor - nu-i aşa? - domnul Daniel-Gheorghe Rusu, trimis în judecată de DNA.

Şi sigur că sunt multiple exemple de acest gen.

Şi ştiu că dumneavoastră credeţi că nu poate fi găsită... (Vociferări.)

Voci din sală:

Gata! Stop!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

Cred că a fost destul de... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ion Nicolae-Mirel, SOS.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Dragi colegi,

Am ţinut să explic acest vot, în care SOS a votat pentru, dar nu vreau...

Am luat cuvântul, pentru că am sesizat că colega de la USR, în afară că a bătut câmpii cu graţie, (Aplauze.) nici măcar nu conştientizează, de fapt, ce a votat. Ea şi-a făcut campanie electorală. Dar, închei cu subiectul ăsta, pentru că vreau să revenim la subiect.

SOS a votat pentru. De ce? Există, într-adevăr, anumite persoane care comit infracţiuni, mai ales cu violenţă.

În aceste condiţii, când sunt inculpate, trebuie să le iei dreptul de a purta şi folosi armament până când justiţia se pronunţă asupra existenţei vinovăţiei lor sau nu.

De altfel, Înalta Curte face distincţia între momentul inculpării şi momentul stabilirii vinovăţiei cu privire la ridicarea armelor. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, însă, stimaţi colegi, nu trebuie să demonizăm armele şi dreptul de a purta arme.

Armele în sine sunt nişte obiecte. Ele nu fac rău. Dacă le pun aici, aşa, aici stau până la ziua de apoi.

Oamenii sunt cei care fac rău, folosind arme.

Un individ care vrea să facă rău poate să omoare şi cu un topor sau cu un cuţit, la fel de bine ca şi cu un pistol, poate chiar mai bine.

Ei, ca atare, stimaţi colegi, trebuie nu atât să demonizăm armele, cât să stabilim o cultură a armelor în societatea românească, să conştientizăm responsabilitatea celui care are dreptul, sau doreşte, sau poartă arme, ca aceste arme să fie folosite în scopul binelui, şi nu în scopul de a face rău, infracţiuni şi aşa mai departe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Andruşcă Lucian-Nicolae, Grupul POT, vă rog.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voiam să fac o completare faţă de susţinerea de ieri a acestui PL-x, şi anume, de vineri până duminică vom face istorie, şi nu matematică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Şerban Gianina, Grupul AUR, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

M-aş fi aşteptat din partea dumneavoastră să-i atrageţi atenţia doamnei deputat că la tribuna Parlamentului, la explicarea votului se explică votul, şi declaraţiile politice au fost astăzi de dimineaţă, de la 8 şi jumătate.

Dar să ieşi la tribuna Parlamentului şi să faci nişte afirmaţii cu care sunteţi direct asociaţi - "Fără penali în funcţii publice!"... Dumneavoastră asta spuneţi ... Până s-a ajuns la penalii dumneavoastră, să o aveţi pe Clotilde Armand deschizător de listă, penal dovedit, (Aplauze.) şi să ieşiţi la tribuna Parlamentului să citiţi nişte minciuni...

Cât, despre acest proiect legislativ, da, şi noi am votat pentru. Este firesc, este normal, într-o democraţie, să votăm pentru acest proiect legislativ.

Dar să nu uităm că un om care are o armă e dispus să o folosească, de aceea o are. Şi atunci educaţia pe regimul armelor şi muniţiilor trebuie să fie o educaţie foarte clară şi foarte explicită pentru cei care au o armă asupra lor.

Şi să nu uităm şi declaraţia domnului Nicuşor Dan, care spune că nu putem avea pace, că nu putem avea linişte şi democraţie, în România, dacă nu ne înarmăm, dacă nu suntem pregătiţi pentru război.

Din câte ştiu, România este membră NATO şi avem protecţie din punctul acesta de vedere.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc

5. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu; PL-x 167/2024.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru, 21 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Ungureanu Emanuel-Dumitru, USR, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Puţină lecţie de istorie.

"Si vis pacem, para bellum"

N-o să-l întreb pe colegul de la POT dacă ştie ce am zis.

De vineri până duminică vom face şi istorie, şi matematică.

Nicuşor va fi viitorul preşedinte al ţării.

Şi acum despre I.C. Brătianu şi despre importanţa şcolii făcute la timp, şi şcoală bună.

El a plecat din Piteşti, de la o şcoală mai modestă, dar apoi a ajuns la Paris, ca un alt mare matematician care va face istorie, unde şi-a desăvârşit studiile inginereşti la celebra "École des ponts et chaussées". Acolo, Brătianu, în 1848, a fost chiar arestat de autorităţile... (Vociferări. Râsete.)

Atenţie, spun de tatăl lui, sigur, care a avut activităţi considerate revoluţionare.

Educaţia - atenţie! - educaţia vine ca moştenire dintr-o familie care preţuieşte asta.

O voce din sală:

Ruşine să-ţi fie!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Cei care strigă din bănci ... (Vociferări. Gălăgie.)

Atenţie! Cei care strigă din bănci, cei care înjură, cei care scuipă, n-au avut un părinte care să le fie model, la timp.

Modelul vostru, al extremiştilor de astăzi, este un domn care vorbeşte despre patriotism, despre creştinism... (Vociferări.) ... despre creştinism - atenţie! - spunându-i unei femei, aici: "Fă, scroafo!". (Gălăgie. Vociferări. Aplauze.)

Acesta este... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Simu Aurora, vă rog, Grupul POT.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat pentru adoptarea acestui proiect, pentru că ştim, cu certitudine, că istoria noastră trebuie onorată, apreciată şi cinstită, în ciuda faptului că avem miniştrii, aşa-zişi liberali, care încearcă să ne scoată istoria din şcoli şi să ne uităm trecutul. Nu o vom face, categoric!

Domnul profesor Ion Novăcescu, de la Cluj, a scris un articol despre războiul româno-român de 125 de ani şi intitulat "Bătaia cu flori dintr-o zi".

Vă invit să-l citiţi cu mare, mare, mare atenţie, pentru că merită.

Şi voi cita de aici un singur paragraf scurt: "Înainte de 1914 şi în anii de după 1918 a fost războiul politic intern dintre românii conduşi de marele european Take Ionescu şi românii conduşi de naţionalistul roşu, liberalul Ion I.C. Brătianu".

Să citiţi, ca să înţelegeţi de ce. Pretindeţi că ştiţi istorie. Nu sunt aşa de convinsă!

Liberalii de astăzi nu fac cinste Brătienilor! Absolut deloc! (Aplauze.)

Şi, apropo, celor de la USR, cred că sunteţi ultimii oameni care aveţi dreptul să le vorbească românilor, pentru că voi reprezentaţi interesele Franţei, nu ale României, (Aplauze. Vociferări.) şi ar trebui să vă vedeţi de penalii voştri! Sau i-aţi uitat deja?!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Mitrea Dumitrina, AUR, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Evident că AUR a votat pentru această propunere legislativă, pentru că în spatele nostru stă cu adevărat istoria. Iar în spatele familiei mele stă un general, care se numeşte generalul Mitrea. Şi, la Neamţ, sunt doi generali foarte importanţi, generalul Dăscălescu şi generalul Mitrea.

Aşa că, stimate coleg, provin dintr-o familie cu şase copii, iar mama mea a ştiut să-mi dea suficientă educaţie şi să mă crească sănătos, să-mi spună ce înseamnă istoria şi ce înseamnă credinţa.

Deci, dumneavoastră aţi adus astăzi, domnule de la USR, o mare jignire mamelor noastre, care ne-au crescut cu adevărat, şi vreau să vă spun că nu am facultatea făcută la Moscova, am facultatea făcută în România. Iar dumneavoastră ar trebui să vă cereţi scuze, de la acest microfon, pentru toate mamele colegilor noştri pe care i-aţi jignit. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Gheorghe Andrei, PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În numele iniţiatorilor, ţin să mulţumesc pentru acest vot.

Mi se pare un moment de referinţă să ne aducem aminte cine sunt cei care au fundamentat naţiunea română, aşa cum este ea astăzi.

Ionel Brătianu a fost expresia spiritului naţional, dar foarte puternic conectat la realităţile europene şi la ceea ce a reprezentat epoca acelor timpuri.

Ionel Brătianu, datorită acestei educaţii solide pe care a avut-o în Franţa, acolo unde marele Ion C. Brătianu şi-a trimis fiii la studii, a avut capacitatea ca, la Paris, la Versailles, în timpul tratativelor de pace, să reprezinte cu onoare şi cu demnitate România şi să apere naţiunea română, în aşa măsură încât să fie îndeplinite acele elemente prevăzute în Convenţia de alianţă.

Ionel Brătianu este expresia spiritului liberal, un spirit al modernităţii, un spirit al democraţiei şi deschiderii, racordat complet la ceea ce înseamnă identitate naţională, valori româneşti, moştenire spirituală şi culturală românească.

Tocmai de aceea trebuie să punem accent pe aceste personalităţi marcante, aceste personalităţi care unesc spiritul nostru românesc şi aceste personalităţi care dau sens şi a ceea ce trebuie să reprezinte România, în Europa şi în lume - o naţiune demnă, o naţiune care face parte, cu adevărat, din civilizaţia occidentală, pentru că în această civilizaţie au reuşit brătienii şi toţi marii bărbaţi de stat şi oameni de stat ai acelei epoci şi ai idealului naţional să reuşească să pună România laolaltă cu marile puteri ale lumii.

Ionel Brăteanu este un simbol, este un reper şi este un model pentru toţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică; PL-x 748/2022.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, un vot contra, un coleg care nu votează. Adoptat.

Moisin Radu-Marin, PNL. Explicarea votului, vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Sigur, este salutar acest vot aproape unanim, în Parlamentul României, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, dar cred că ar trebui să luăm atitudine, indiferent de partidul din care provenim, atunci când producătorii agricoli mici sunt grav afectaţi.

În România, 53% din suprafaţa ţării este utilizată în scop agricol. Avem 3 milioane de ferme, dintre care aproape toate sunt ferme mici, cu o exploataţie sub 4,5 hectare. Şi aceşti fermieri mici îşi doreau şi ei să schimbe tractorul pe care îl au în gospodărie, pe care îl folosesc la munca grea de la câmp, pentru că în agricultură nu ai nici sărbători, nu ai nici concediu, nu ai nici weekend, lucrezi toată ziua.

Ei, bine, nu ştiu dacă ştiţi, dar sfidând un ordin de ministru în vigoare, un funcţionar, într-adevăr, cu rang de secretar de stat, ieri, printr-un comunicat de presă, a anulat o procedură în derulare, aşa-numita popular "Rabla pentru tractoare", după ce fuseseră validate dosare de la mici fermieri. Şi nu ştim de ce. Se invocă probleme tehnice, într-o ţară superdigitalizată, cum este România.

Pentru că suntem într-o săptămână electorală nu o să dau nume de formaţiuni politice, pentru că nu acesta este scopul. Scopul este, şi îmi doresc ca Comisiile pentru agricultură şi pentru mediu să-l audieze pe acest domn secretar de stat de la AFM, pe domnul Bănică, şi să aflăm exact ce s-a întâmplat, pentru că foarte mulţi fermieri abia aşteptau această măsură reală de sprijin.

Şi să nu ne trezim că s-a întâmplat ceva de genul, cum făcea Robin Hood, pe vremuri, în Anglia, dar invers! Pentru că Robin Hood lua de la cei bogaţi şi dădea la cei săraci.

Să nu ne trezim că s-a luat de la fermierii săraci ca să se dea la câteva reţele afiliate politic şi foarte bogate!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică; PL-x 42/2023.

Vot, vă rog.

295 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

Velcescu Florin-Bogdan, AUR, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur să văd atâta voinţă politică, în această sală.

Aş vrea să văd atâta voinţă politică şi când negociem cu cei de la Uniunea Europeană pentru subvenţiile agricole, că, de fapt, acolo e problema.

Degeaba venim cu granturi, venim cu diverse peticiri, dacă nu reuşim să renegociem ceea ce înseamnă tot, adică structura fondurilor europene şi a subvenţiilor.

Mi-e greu să cred că România va rezista, din punct de vedere agricol, într-o piaţă comună, acolo unde preţurile de producţie sunt atât de diferite de la o ţară la alta.

Mi-e greu să cred că putem concura cu Germania, cu Franţa, cu Italia, cu Belgia. Acolo subvenţiile sunt mult mai mari.

Avem piaţă comună - foarte bine, ne bucurăm - dar una e să produci la un leu, alta e să produci la 20 de bani, pentru că subvenţiile sunt diferenţiate.

Aş vrea să văd această voinţă politică atât de largă, cum, dintr-o dată, învaţă şi ea să negocieze la nivel european.

Ştiu sigur că avem diplomaţi foarte buni; sunt de la toate partidele.

Haideţi să-i punem la muncă!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Prună Cristina-Mădălina, USR, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ajuns în această situaţie grea, în care se proferează tot felul de minciuni, cum că nu avem fonduri europene care să dezvolte agricultura, cum că, iată, suntem ultimii din Europa la orice, pentru că Guvernul pe care l-am avut în ultimii 3 ani a stricat foarte multe lucruri şi acum vine şi pozează în salvator.

Nu poţi să vii să dai tot felul de scheme de ajutor - chipurile, pentru fermierii din România -, în condiţiile în care tu, acelaşi stat, prin instituţiile pe care le păstoreşti, blochezi tocmai activitatea fermierilor care vor să investească, care vor să atragă fonduri europene, care vor să se descurce singuri. Nu vor să aştepte de la stat, să vină, să le facă sisteme de irigaţii. Nu, vor ei să atragă fonduri europene, să îşi foreze puţuri, să îşi facă propriile sisteme de irigaţii. Dar statul vine, de fapt, şi nu face decât să le pună nişte costuri în plus, cu tarife care se dublează, aşa cum am spus şi la dezbaterile generale şi alte asemenea.

Nu asta e calea înainte şi fiţi mai responsabili, pentru că fiecare măsură pe care o luaţi dă naştere la tot felul de propagandă şi dezinformări şi, iată, ajungem într-o situaţie în care societatea e împărţită în două, în care nu mai ştim ce e adevăr şi ce este minciună, şi în care ne uităm şi până la urmă suntem speriaţi de ce va urma, şi suntem speriaţi de faptul că nu vom mai avea acces la ce am avut până acum, la acele fonduri care au ajutat agricultura românească să se dezvolte.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Şerban Gianina?

Doamna Gianina Şerban (din sală):

Nu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu?

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 145/2024 pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, precum şi a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol; PL-x 46/2025.

Vot, vă rog.

295 de voturi pentru, un vot contra, un coleg care nu votează. Adoptat.

Punctul 9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; Pl-x 85/2025.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, un vot contra, 39 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Rusu Sebastian-Mihai, PNL. Explicarea votului, vă rog.

Domnul Sebastian-Mihai Rusu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru că aţi votat această iniţiativă legislativă, o iniţiativă care a venit în urma discuţiilor pe care le-am avut cu cetăţenii din Braşov, dar şi cu primarul municipiului Braşov şi alţi primari din ţară.

Este vorba de o eficientizare a activităţii de stare civilă şi aici trebuie să tratăm o problemă reală şi presantă din administraţia publică locală.

De ce? Pentru că angajaţii de la Starea Civilă pot să oficieze căsătoriile, însă cei de la Evidenţa Populaţiei, nu.

Şi date fiind modificările recente ale legislaţiei, angajaţii nu mai pot fi remuneraţi, drept pentru care primesc ore libere. Dar nu putem să compensăm acest timp, întrucât este foarte mult.

În practică ei ajung să acumuleze foarte multe ore suplimentare, pe care nu au când să le recupereze, pentru că ar însemna pur şi simplu să nu mai vină la muncă. Este o situaţie imposibilă care trebuia remediată.

Pe de altă parte, permiterea introducerii certificatelor de căsătorie în sistemul informatic, ulterior oficierii căsătoriilor, va conduce la reducerea timpului dedicat acestor căsătorii, în condiţiile în care ştim cât de greu merge acest sistem informatic, iar în weekend această aplicaţie se blochează. Practic, vom da posibilitatea primarilor să completeze aceste certificate de căsătorie olograf, după care să le introducă în sistemul informatic.

Prin această iniţiativă oferim o soluţie funcţională, echitabilă şi realistă la o problemă administrativă urgentă.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coliban, vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Explicaţia votului nostru este necesară, pentru că în comisii am votat abţinere, în plen am votat pentru.

Forma iniţial propusă pentru această iniţiativă venea cu nişte probleme de aplicare, creând o portiţă de delegare a unor atribuţii către orice funcţionar public, indiferent dacă deţine o funcţie de conducere sau nu, iar pe fond regimul actelor de stare civilă este un regim foarte atent reglementat şi care necesită o pregătire în consecinţă, lucru care nu se regăsea transpus în propunerea legislativă.

Aceste lucruri au fost semnalate şi de către reprezentantul Guvernului, în cadrul dezbaterilor din comisie, dar mă bucur, am primit garanţii din partea iniţiatorilor că amendamentul votat în plenul de ieri a corectat aceste probleme.

Suntem pentru orice iniţiativă care reduce birocraţia şi care îmbunătăţeşte serviciile cu o aplecare către nevoile cetăţenilor.

De aceea, am votat pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 13 mai 2025, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 541/2023, adoptată de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile de la data depunerii, astăzi, 13 mai 2025.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.14.