Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 15.09.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Mircea Abrudean, vicepreşedinte al Senatului, şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna senator Niculina Stelea, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Mircea Abrudean:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru interimar al României,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Excelenţele Voastre doamnelor şi domnilor ambasadori,

Stimaţi invitaţi,

Vă invit să ascultăm Imnul naţional al Statului Israel, precum şi Imnul naţional al României.

(Se intonează Imnul naţional al Statului Israel şi Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor, consacrată marcării Zilei Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel.

Cu această ocazie, Excelenţa Sa preşedintele Statului Israel, domnul Isaac Herzog, ne-a transmis un mesaj video, pe care vă invit să-l urmărim împreună.

Domnul Isaac Herzog (preşedintele Statului Israel, prin mesaj video):

Bună ziua, dragi prieteni!

Este o plăcere să vă salut, în timp ce celebrăm 77 de ani de independenţă a Israelului.

Anul trecut, naţiunea dumneavoastră a sărbătorit Ziua Naţională a Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel. Această expresie a prieteniei reprezintă o declaraţie puternică, care indică vitalitatea, prietenia şi valorile profunde pe care cu toţii le împărtăşim.

Astăzi ne amintim de data de 8 octombrie, ziua în care toate naţiunile au declarat cu voce tare valorile pe care le susţin, valorile vieţii şi demnitatea umană. Această bătălie, pentru o societate liberă, este o bătălie în curs şi, bineînţeles, bătălia pentru ostaticii care au fost reţinuţi de organizaţia teroristă Hamas. Acesta este un apel umanitar pentru a insista ca aceşti ostatici să fie eliberaţi până la cel din urmă. România s-a exprimat foarte clar în acest sens, şi aş dori să profit de această ocazie pentru a mulţumi Guvernului României şi liderilor din România, din întreaga clasă politică, pentru suportul puternic demonstrat Israelului şi pentru faptul că au dat dovadă de solidaritate, de prietenie şi de respect reciproc faţă de statul nostru.

Astăzi este o evoluţie naturală a unei relaţii internaţionale de lungă durată între România şi poporul evreu. Evreii din România au contribuit foarte mult la dezvoltarea acestei ţări, dar şi contribuţia românilor la dezvoltarea Israelului a fost enormă.

Profit de această ocazie pentru a felicita România pentru recentele alegeri electorale şi să transmit cordiale salutări noului preşedinte.

Prietenul meu, preşedintele Federaţiei Evreilor din România, doreşte şi dânsul să cultive aceste relaţii de prietenie dintre naţiunile noastre.

Tuturor, dumneavoastră - este important să ajutaţi poporul român şi vă mulţumesc pentru fraternitate, respectul reciproc. Continuaţi să duceţi mai departe relaţiile noastre, care au fost foarte bune până acum.

Vă mulţumesc tuturor, din Ierusalim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Îl invit la microfon pe domnul Mircea Abrudean, preşedintele interimar al Senatului.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

(Domnul senator Mircea Abrudean, vicepreşedinte al Senatului, coboară la tribună.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru interimar,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi membri ai Corpului diplomatic,

Onoraţi invitaţi,

Ne-am reunit astăzi în şedinţă solemnă, în Parlamentul României, pentru a celebra legăturile care unesc România şi Statul Israel, legături întemeiate pe încredere, pe respect reciproc şi pe valori comune.

Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre cele două state este mai mult decât un simbol. Este expresia unei relaţii profunde şi puternice, consolidate de-a lungul timpului prin cooperare şi printr-o prietenie autentică între popoarele noastre.

Aceste legături nu au fost doar păstrate, ci au fost întărite în faţa tuturor provocărilor.

Doamnelor şi domnilor,

Prin acest demers al Parlamentului României, reafirmăm prietenia noastră şi dorinţa sinceră de a consolida şi de a extinde relaţiile bilaterale într-o serie de domenii-cheie.

România şi-a demonstrat constant angajamentul faţă de promovarea păcii şi securităţii în Orientul Mijlociu - o direcţie clară şi consecventă a politicii noastre externe, susţinută de interese economice şi geostrategice comune care au stat la baza dezvoltării unei relaţii bilaterale speciale.

În această logică a parteneriatului solid ne-am asumat angajamente relevante şi benefice pentru cetăţenii ambelor state, în domenii precum tehnologia, securitatea şi apărarea, cultura, dezvoltarea economică, turismul şi diplomaţia.

România a fost una dintre primele ţări care au recunoscut Statul Israel şi a stabilit imediat relaţii diplomatice. Această continuitate diplomatică neîntreruptă reflectă soliditatea unei relaţii bazate pe valori împărtăşite. Relaţia noastră bilaterală a servit intereselor comune în plan internaţional şi a susţinut o cooperare benefică în domeniul politicii externe.

Convergenţa poziţiilor noastre, pe multe subiect importante de actualitate, confirmă încă o dată faptul că Israelul este cel mai apropiat aliat al României în Orientul Mijlociu şi un partener de încredere la nivel global.

La rândul său, România a fost şi rămâne un susţinător activ al păcii în regiune, condamnând cu fermitate antisemitismul, terorismul şi orice formă de violenţă extremă. Partidele parlamentare din România au acţionat solidar, condamnând, prin Declaraţia Parlamentului din 2023, atacurile teroriste comise de organizaţia Hamas împotriva Statului Israel şi a populaţiei civile. A fost un gest de normalitate şi maturitate politică, prin care România şi-a afirmat clar solidaritatea cu Israelul şi cetăţenii săi, recunoscând dreptul suveran al acestuia la autoapărare, în conformitate cu normele dreptului internaţional, pledând neîncetat pentru eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor din Gaza. Iar acest mesaj a fost transmis consecvent de autorităţile române de la cel mai înalt nivel şi a fost însoţit de gesturi şi acţiuni concrete de sprijin şi solidaritate.

Stimaţi invitaţi,

În perioada dificilă de după cel de-al Doilea Război Mondial, România a jucat un rol esenţial în facilitarea emigraţiei a zeci de mii de evrei către Israel. A fost un gest umanitar profund, născut din compasiune şi înţelegere, valori care, iată, ne definesc şi astăzi.

Nu este întâmplător că legătura noastră diplomatică este una dintre cele mai longevive şi stabile din regiune. Prin educaţia despre Holocaust şi legislaţia privind combaterea antisemitismului, România a promovat la nivel naţional şi internaţional politici care sprijină păstrarea vie a memoriei. Acest angajament reprezintă un reper identitar pentru societatea noastră.

Astăzi, solidaritatea şi prietenia româno-israeliană se găsesc într-o agendă comună orientată spre viitor.

Salutăm, totodată, şi investiţiile israeliene, care contribuie substanţial la dezvoltarea unor domenii strategice pentru ţara noastră, de la infrastructură, industrie şi construcţii până la agricultură, turism şi servicii.

Există, aşadar, perspective pentru dezvoltarea acestui parteneriat.

În acest sens, diplomaţia parlamentară poate avea un rol mai pronunţat, context în care îi invit pe colegii din Comisiile pentru politică externă şi din Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Israel să menţină un dialog permanent cu partenerii noştri.

Împreună trebuie să dovedim că solidaritatea şi prietenia dintre popoarele noastre nu sunt expuse doar în declaraţii, ci şi prin proiecte şi parteneriate durabile, cu impact major asupra popoarelor noastre şi intereselor noastre comune.

În încheiere, mesajul pe care doresc să-l transmit în această zi, în care celebrăm o relaţie bilaterală construită pe respect, solidaritate şi prietenie autentică, este acela că am convingerea fermă că doar împreună putem clădi un viitor plin de prosperitate şi de bunăstare pentru popoarele noastre.

Într-un context marcat de provocări complexe, atât la nivel regional, cât şi global, cooperarea rămâne singura cale pentru stabilitate şi progres.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Îl invit la tribună pe domnul deputat Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu coboară la tribună.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte interimar al Senatului,

Domnule premier interimar,

Excelenţa Voastră domnule ambasador,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Distinşi invitaţi,

Să ştiţi că rar, foarte rar se întâmplă ca în Parlamentul României să avem o lege prin care consfinţim o legătură de suflet, consfinţim prietenia şi solidaritatea. Foarte rar avem cu toţii, împreună, asemenea gesturi. Şi cred că nu exista un partener şi un prieten mai nimerit să avem o asemenea lege decât Statul Israel.

Şi, înainte de toate, daţi-mi voie să-i felicit pe cei doi colegi deputaţi care au făcut posibilă această lege şi momentul nostru de astăzi.

Mulţumim şi felicitări, Silviu Vexler!

Mulţumim şi felicitări, Ovidiu Ganţ!

De asemenea, nu e deloc de ici, de colo să avem un prieten atât de apropiat cu care să avem relaţii atât de bune, de 77 de ani. Cred că momentul de astăzi este extrem de binevenit, pentru că legătura de suflet între România şi Israel merge mult peste cei 77 de ani. Iar o prietenie şi o solidaritate se construiesc şi în timp, şi atunci când trăim momente de bucurie, dar mai ales atunci când ne este greu.

Israel a fost alături de România şi când ne-a fost bine, şi când ne-a fost greu, şi cred că e foarte bine ca şi România să fi fost şi să fie şi astăzi, şi mâine alături de Statul Israel.

Şi mă bucur foarte mult să fiu astăzi aici, în faţa dumneavoastră, şi să marcăm împreună prietenia dintre cele două state, dar, mai mult decât atât, prietenia dintre cele două popoare.

În încheiere, pentru că vor mai veni vremuri bune în istoria noastră comună, îmi exprim convingerea că - lăsând la o parte tot ceea ce ni se pare rău nouă astăzi - îmi exprim convingerea că toţi, absolut toţi ostaticii evrei, care astăzi încă mai sunt în viaţă şi sunt prizonieri, să se întoarcă acasă, în mijlocul celor dragi, iar tragedii aşa cum au fost cele nu de foarte mulţi ani să nu se mai întâmple niciodată, nicăieri, cu atât mai puţin în Israel.

Încă o dată felicitări, dragi colegi!

Mulţumim dumneavoastră pentru prietenie şi să ne vedem de acum înainte doar la momente bune.

Mulţumesc mult. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Îl invit la tribună pe domnul senator Cătălin-Marian Predoiu, prim-ministrul interimar al Guvernului României.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu (prim-ministrul interimar al Guvernului României):

Stimaţi preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Excelenţele Voastre domnilor ambasadori,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Distinşi oaspeţi,

Este o deosebită onoare să mă aflu astăzi aici, la Palatul Parlamentului, pentru a celebra împreună Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel, o zi care exprimă angajamentul nostru pentru o relaţie bilaterală solidă, construită pe baza unui dialog constant, precum şi pentru valorile pe care le împărtăşim: încredere, respect şi solidaritate umană.

Anul acesta celebrăm 77 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte. Un parcurs remarcabil care reflectă angajamentul continuu şi activ al României pentru consolidarea dialogului româno-israelian.

Relaţia dintre România şi Statul Israel nu este doar una diplomatică, ci este profund umană.

La începutul lunii mai am avut onoarea de a o întâlni pe Doron, tânăra cu origini româneşti care a îndurat greutăţi inimaginabile, fiind luată ostatică în atacurile teroriste din 7 octombrie, şi pot să vă mărturisesc că această întâlnire m-a mişcat profund. A fost o întâlnire extrem de emoţionantă. A fost, în acelaşi timp, o întâlnire prin care s-a reafirmat solidaritatea românească cu Statul Israel şi respingerea fermă a oricărei forme de violenţă împotriva civililor.

Terorismul nu poate fi justificat niciodată şi pentru niciun motiv, şi nu ar trebui să aibă loc într-o lume care aspiră la pace şi solidaritate.

Solidaritatea demonstrată de România nu este doar declarativă; ea s-a tradus şi se traduce prin acţiuni clare, responsabile şi concrete, ce au putut fi remarcate direct în teren, prin dedicarea şi sacrificiul cetăţenilor români care au contribuit la acest efort.

Dincolo de solidaritate, un alt cuvânt care caracterizează relaţiile româno-israeliene, este continuitatea. O continuitate în menţinerea neîntreruptă a relaţiilor bilaterale, în pofida adversităţilor şi a provocărilor geopolitice majore. O continuitate în sprijinul neîntrerupt pentru dreptul la autoapărare al Statului Israel şi pentru dreptul la securitate al cetăţenilor israelieni. Continuitate în demersurile neîntrerupte ale oficialilor români în sprijinul eliberării ostaticilor răpiţi în urma atacurilor odioase şi fără precedent ale Hamas din 7 octombrie 2023.

Această poziţionare a noastră este o constantă în politica noastră externă. Parcursul nostru european este unul asumat, iar faptul că împărtăşim acelaşi set de valori democratice cu Israelul, o democraţie vibrantă, nu face decât să întărească legătura dintre societăţile noastre.

Totodată, Guvernul României rămâne ferm angajat în lupta împotriva antisemitismului, a xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură - flageluri care erodează fundamentul democratic al oricărei societăţi, iar parteneriatul cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic este crucial în aceste eforturi.

Doresc să salut contribuţia domnului deputat Silviu Vexler, colegul nostru şi prietenul nostru, care a căutat să sprijine în mod constant instituţiile statului român în demersurile de combatere a antisemitismului în societatea românească, inclusiv prin educarea tinerelor generaţii cu privire la momentele tragice de la jumătatea secolului trecut, dar şi cu privire la istoria evreilor în general.

Această cooperare este cu atât mai importantă astăzi, într-un context de tensiuni politice care marchează viaţa noastră publică. Este important, cred, să facem cu toţii un efort de dialog şi înţelegere reciprocă, dincolo de diferenţele şi opţiunile, şi viziunile despre viitorul ţării, care, punctual, ne despart uneori.

Insatisfacţiile şi nemulţumirile cetăţenilor faţă de un aspect sau altul al vieţii publice, sau economice nu trebuie sub niciun motiv transformate şi distilate în ură rasială, în antisemitism şi xenofobie, în ură şi discurs bazat pe ură. Avem cu toţii datoria să oferim naţiunii exemplul unui comportament decent, un comportament echilibrat, deschis spre dialog şi conciliere.

Adevăratele democraţii îşi păstrează civilitatea, echilibrul şi, de ce nu, eleganţa, indiferent de temperatura pasiunilor şi polemicilor politice.

Există suficiente cuvinte politicoase în limba română, prin care să ne putem exprima dezacordurile, criticile, chiar şi atacurile politice, cu condiţia intrinsecă de a respecta limba română şi de a ne respecta unii pe alţii.

Prin implicarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, evreii din ţara noastră sunt un simbol al continuităţii şi al rezilienţei, iar numeroşii cetăţeni israelieni de origine română reprezintă o punte vie între naţiunile noastre.

De-a lungul istoriei, numeroşi oameni de ştiinţă, cultură şi artă care au marcat istoria României sunt evrei şi au contribuit la zestrea patrimoniului de valori naţionale, nu puţine dintre ele considerate elemente de patrimoniu universal. Această legătură, construită de oameni pe memorie şi pe încredere, este cel mai preţios capital de prietenie pe care îl putem transmite generaţiilor viitoare.

Doamnelor şi domnilor,

Statul Israel este unul dintre cei mai importanţi parteneri politici şi economici ai României din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu.

Parteneriatul România-Israel are, de asemenea, şi o dimensiune profund strategică. Cooperăm în domenii importante ce ţin de siguranţa cetăţenilor şi a regiunii - securitate şi apărare, economie, domenii esenţiale pentru viitorul nostru comun.

Avem datoria de a duce mai departe această colaborare, prin acţiuni concrete, de a o dezvolta prin proiecte bilaterale cu impact real, într-un angajament constant pentru stabilitate şi cooperare.

Ne angajăm să valorificăm acest potenţial al cooperării noastre într-un context marcat de provocări multiple în plan internaţional. Aş spune chiar cu atât mai mult cu cât acest context e marcat de provocări.

În încheiere, doresc să vă asigur de întreaga deschidere a Guvernului României pentru a aduce această relaţie la un nivel de cooperare superior şi la un nivel de solidaritate deplină.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc, domnule prim-ministru interimar.

Îl invit la tribună pe domnul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru al României,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor ambasadori,

Doamnă secretar de stat,

Doamnă subsecretar de stat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Această şedinţă solemnă aproape că nu ar fi trebuit să aibă loc. În aceste zile, Statul Israel luptă pe şapte fronturi diferite pentru a-şi apăra cetăţenii. În aceste zile, cetăţenii României au luptat cu succes pentru a-şi apăra statul, democraţia şi parcursul european care ne-a definit şi ne defineşte viaţa.

Cu toate acestea, suntem aici pentru a celebra o relaţie cu totul unică între două state, care a fost şi este definită de speranţă.

De fiecare dată când păşesc către acest microfon şi iau cuvântul, mai ales când este vorba despre Statul Israel şi evrei, mă gândesc la toţi cei care au fost ucişi nevinovaţi în perioada Holocaustului, fără ca măcar să îndrăznească să spere că aşa ceva e posibil. Mă gândesc la bunicii mei care au fost persecutaţi de Mişcarea Legionară, deportaţi, strămutaţi şi trimişi la muncă forţată de dictatura criminală a lui Ion Antonescu şi, ulterior, persecutaţi şi jefuiţi din nou de soldaţii ruşi eliberatori. De fiecare dată descopăr şansa şi privilegiul pe care le am.

Doamnelor şi domnilor,

Prezenţa dumneavoastră la această şedinţă solemnă onorează şi protejează memoria lor şi a tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Statul Israel, cel mai apropiat aliat al ţării noastre din Orientul Mijlociu şi cu adevărat un partener de încredere la nivel global.

Pentru cei care ar putea spune că sunt doar cuvinte goale, priviţi în jur. Veţi descoperi impactul colaborării dintre cele două ţări în aproape orice domeniu, de la agricultură la apărare, de la cultură şi cercetare la dezvoltare industrială.

În timp, am învăţat că există mai multe tipuri de prietenie.

Pe de o parte, există acel contact care apare doar atunci când totul este bine sau când este nevoie de ceva.

În cazuri foarte rare, apare un dialog şi o speranţă care, indiferent de ceea ce s-ar întâmpla, rămâne alături de noi zi de zi.

Prietenia noastră, prietenia dintre România şi Israel, această legătură indestructibilă, care s-a stabilit între ţările noastre, nu se bazează doar pe o colaborare diplomatică. Este mult, mult prea puţin ştiut că între cele două ţări există şi o legătură de sânge, dacă pot să-i spun aşa. În acelaşi mod în care evreii din ţara noastră au luptat pentru apărarea României, evreii originari din România au luptat şi continuă să lupte pentru apărarea Statului Israel.

Pentru toţi cei care au căzut în apărarea democraţiei, în apărarea României şi a Statului Israel, nu vom avea niciodată ocazia să le mulţumim aşa cum trebuie, dar putem trăi într-un mod care să le onoreze memoria. Nu îi cunoaştem şi nu le ştim numele, dar fiecare dintre ei este aici, alături de noi, în sufletul şi în mintea noastră. Povestea lor ne arată cu adevărat ce înseamnă demnitatea şi curajul.

După atacurile din 7 octombrie 2023, lumea s-a schimbat. Crimele organizaţiei teroriste Hamas, îndreptate împotriva populaţiei civile din Statul Israel, ne-au demonstrat din nou, dacă mai era necesar, că totul se poate schimba într-o clipă; întunericul nu dispare pur şi simplu în istorie.

Recent am avut posibilitatea să o întâlnesc, alături de preşedintele şi prim-ministrul interimar al României, în primele minute de la preluarea mandatului, dacă nu mă înşel, pe doamna Doron Steinbrecher, cetăţean român şi israelian, eliberată după 471 de zile de suferinţă indescriptibilă ca ostatic. Vorbind cu ea, a fost interesant să văd că refuză să se lase condusă de ură, deşi ar fi avut tot dreptul.

Zâmbetul şi curajul doamnei Steinbrecher sunt o lecţie pentru întreaga umanitate, iar cuvintele ei, un avertisment despre ce se întâmplă atunci când societatea alege răul şi mai ales să-l ignore.

Comunităţile evreieşti şi evreii din întreaga lume sunt cu adevărat recunoscători României, poporului român şi Guvernului României, pentru tot ceea ce a făcut, public sau mai puţin public, pentru a lupta pentru reîntoarcerea fiecărui ostatic, pentru eliberarea fiecăruia dintre ei.

După această perioadă cumplită, Statul Israel continuă să procedeze într-un mod moral şi demn, având o armată morală şi demnă. Nu cred că există nicio altă forţă armată care, aflată în cadrul unui război existenţial, să avertizeze de fiecare dată, prin toate mijloacele posibile, că urmează o operaţiune. Acesta este modul în care Statul Israel acţionează în permanenţă, făcând tot ceea ce este posibil şi imposibil pentru a minimaliza victimele civile.

De multe ori nu ne dăm seama ce presupune libertatea şi păstrarea sa. De multe ori nu ştim să o apreciem aşa cum trebuie. Dar chiar dacă libertatea poate fi răpită, dreptatea şi oamenii drepţi nu vor dispărea niciodată.

Rămân impresionat, mai mult decât pot descrie în cuvinte, de modul în care Armata şi Guvernul Statului Israel fac orice pentru a recupera ostaticii care încă sunt captivi şi, în acelaşi timp, pentru a se asigura că nimeni nu este uitat. Nimeni.

Rămân impresionat şi recunoscător pentru faptul că România a fost primul stat care s-a oferit să ajute Statul Israel, în contextul incendiilor care au devastat recent Ierusalimul şi zonele adiacente.

Doamnelor şi domnilor,

Sunt onorat că am putut să iniţiez această lege împreună cu reprezentantul minorităţii germane în Parlamentul României, colegul şi prietenul meu, domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, într-un arc adevărat pentru istorie.

Vreau să salut astăzi, în mod special, prezenţa domnului doctor Herman Berkovits, reprezentantul personal al prim-ministrului Statului Israel, domnul Beniamin Netanyahu, şi a ambasadorului Statului Israel în România, Excelenţa Sa domnul Lior Ben Dor, alături de numeroşi alţi diplomaţi.

Vă mulţumesc pentru că sunteţi aici. (Aplauze.)

În acelaşi timp, mulţumesc şi îmi exprim recunoştinţa faţă de Parlamentul României, toate grupurile parlamentare, şi fiecărui deputat sau senator pentru sprijinul acordat atât acestui proiect legislativ, cât şi pentru realizarea de-a lungul timpului a unor gesturi extraordinare. Am reuşit împreună să alegem partea corectă a istoriei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Tuturor invitaţilor care se află alături de noi, membri ai comunităţilor evreieşti din România, cetăţeni ai Satului Israel care trăiesc în România sau pur şi simplu prieteni, tuturor:

Nu lăsaţi niciodată pe nimeni să vă demoralizeze, să vă întristeze, să vă supere prin atacurile nedrepte pe care le-aţi văzut şi cu siguranţă le veţi mai vedea în spaţiul public.

Nu vom ceda, nu vom fi intimidaţi, nu vom fi ameninţaţi de nimeni şi nu ne vom trăi viaţa ca cetăţeni ai României în teamă.

Vă invit să descoperiţi magia şi minunile din Statul Israel, în acelaşi mod în care îi invit pe toţi cetăţenii Statului Israel să descopere frumuseţea şi tradiţiile României.

Doamnelor şi domnilor,

Împreună vom continua să transformăm în realitate visurile şi speranţele celor două naţiuni, ale celor două ţări, acum şi mereu.

Vom continua fără să tresărim.

Tehi Medinat Israel! Kol HaKavod l'Tzahal

La mulţi ani, România! La mulţi ani, Statul Israel!

La mulţi ani tuturor cetăţenilor Statului Israel şi poporului român!

La mulţi ani tuturor celor care au contribuit şi care au făcut posibilă existenţa a 77 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între ţările noastre!

Mă bucur să pot spune din nou şi din nou: sunt mândru că sunt român, sunt mândru că sunt evreu.

Am Yisrael Chai!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Urmează alocuţiuni ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor - câte 5 minute pentru fiecare grup şi două minute pentru parlamentarii neafiliaţi.

Dau cuvântul domnului senator Marius Humelnicu, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnul Marius Humelnicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Excelenţele Voastre,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi într-un cadru solemn cu profundă semnificaţie - marcarea Zilei Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel, o zi care transcende simbolismul şi reflectă maturitatea unei relaţii istorice recunoscute oficial prin Legea nr. 86/2024.

România s-a numărat printre primele state care au recunoscut Statul Israel, la doar câteva săptămâni de la proclamarea sa, stabilind relaţii diplomatice de la 11 iunie 1948. În acelaşi an au fost deschise legaţiile oficiale. De atunci, relaţia noastră s-a dezvoltat firesc, susţinută de afinităţi istorice, culturale şi umane, dar şi de interese comune şi de o încredere reciprocă solidă. Astăzi vorbim despre un partener strategic construit pe fundamente multiple - politic, economic, social şi instituţional. Pe dimensiunea parlamentară, cooperarea s-a consolidat constant - grupurile parlamentare de prietenie, vizitele oficiale şi dialogul direct cu Knessetul contribuie la întărirea legăturilor bilaterale şi creează oportunităţi reale pentru iniţiative concrete.

În plan economic, parteneriatul România-Israel este în plină dezvoltare. Complementaritatea celor două economii creează premise solide pentru o cooperare susţinută. Două domenii au identificat ca prioritate în dialogul economic recent, şi anume industria de apărare - unele parteneriate strategice şi transferul de tehnologie pot întări capacitatea industrială şi de securitate a României -, cât şi sectorul agroalimentar, în care România poate deveni un furnizor stabil şi de încredere pentru piaţa israeliană.

În paralel, se conturează direcţii emergente de colaborare -securitatea cibernetică şi tehnologiile digitale, cercetarea aplicată şi dezvoltarea ecosistemelor de start-up-uri, turismul şi transformarea digitală a serviciilor publice.

Toate acestea pot transforma relaţia economică bilaterală într-un model sustenabil şi inovator, cu beneficii directe pentru cetăţeni.

Stimaţi colegi,

România rămâne profund angajată în promovarea educaţiei privind Holocaustul - sprijinirea cercetării academice şi comemorarea victimelor sale. Ştim că uitarea istoriei poate hrăni intoleranţă, antisemitism, xenofobie şi radicalizare.

Adoptarea celei de-a doua Strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură 2024-2027 reflectă angajamentul ferm al statului român pentru păstrarea memoriei, protejarea supravieţuitorilor şi întărirea coeziunii sociale.

Într-o lume marcată de schimbări accelerate, relaţia dintre România şi Israel nu trebuie privită doar bilateral, ea poate fi extinsă şi consolidată în cadrul european. Israel este un partener natural pentru Uniunea Europeană, iar România poate juca un rol activ în promovarea unor iniţiative în domenii precum securitatea energetică, inovare tehnologică, cercetare şi mobilitate academică, tranziţie verde şi digitalizare.

Excelenţele Voastre,

Stimaţi colegi,

Parlamentele nu sunt doar spaţii de dezbatere, ci şi piloni ai stabilităţii democratice. Ele trebuie să rămână deschizătoare de drumuri pentru dialog politic, cooperare instituţională şi promovarea valorilor care ne unesc.

Astăzi celebrăm nu doar o dată în calendar, ci o prietenie autentică, o relaţie consolidată prin istorie, întreţinută prin angajament şi orientată spre viitor.

România şi Israel nu sunt doar aliaţi, suntem prieteni care împărtăşesc o viziune comună într-o lume care are nevoie mai mult ca oricând de solidaritate, curaj, morală şi cooperare autentică. Este responsabilitatea noastră, ca reprezentanţi ai instituţiilor democratice, să ne menţinem acest dialog viu, să-l extindem şi să-l adaptăm provocărilor contemporane, inclusiv prin cooperarea consolidată la nivel european.

Această prietenie merită cultivată, apărată şi dusă mai departe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc, domnule senator.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale AUR, domnul senator Peiu.

Domnul Petrişor-Gabriel Peiu:

Domnule preşedinte interimar al Senatului,

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru interimar,

Excelenţa Voastră domnule ambasador,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Aş vrea să tragem câteva învăţăminte dintr-un şir de cifre referitoare la Statul Israel.

Atunci când s-a format, un stat mic, greu de găsit pe hartă, care reprezintă doar 9% din suprafaţa României, undeva mai mic decât Oltenia, a avut împotriva sa, încă de la formare, 22 de state, cu o populaţie de 70 de ori mai numeroasă, cu o economie de 25 de ori mai mare şi cu resurse naturale de 100 de ori mai mari.

Şi, cu toate acestea, iată că vorbim încă de Statul Israel, îl dăm de multe ori exemplu ca dezvoltare, ca ritm de dezvoltare.

Şi, de ce se întâmplă acest lucru, poate v-aţi întrebat.

Avem patru elemente importante, pe care ar trebui să le înţelegem şi noi foarte bine, şi să le luăm ca exemplu.

În primul rând, este o democraţie, Statul Israel; este cam singura democraţie, în sensul clasic al termenului, în acea regiune.

Şi chiar dacă, de multe ori, pare extrem de fragmentată viaţa politică, reprezentarea parlamentară, în Israel, iată că, totuşi, este o democraţie funcţională, pentru că acolo s-au respectat toate regulile democratice, deşi, repet, este extrem de greu de înţeles şi aritmetica parlamentară, şi modul cum supravieţuiesc guvernele.

În al doilea rând, este un stat care investeşte enorm de mult în educaţie. Sunt opt universităţi în Israel, cinci dintre ele în primele 500 din lume şi încă două între 500 şi 600.

Este, în al treilea rând, un stat care pune mare preţ pe dezvoltarea umană, fiind unul din statele campioane la indicele dezvoltării umane.

Şi, în al patrulea rând, Parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Ar trebui să luăm acest exemplu şi noi, pentru că avem foarte mulţi ingineri care au studiat în România şi au emigrat apoi, evrei fiind, în Statul Israel, care lucrează la programe extrem de importante acolo, inclusiv la programele dezvoltate de cea mai mare companie din Israel, IAI, împreună cu Boeing.

Aş mai vrea să vă aduc în atenţie un exemplu din "Cartea lui Daniel", din "Vechiul Testament".

Se spune că Regele Belşaţar a organizat un ospăţ cu 1.000 de oameni şi a cerut să se bea vin din vasele furate din Templul Sfânt.

În timpul acestui ospăţ, o mână nevăzută a scris ceva pe zid şi nimeni nu putea să descifreze ce scria. L-au chemat pe Daniel, un evreu care ajunsese preţuit la curtea lui Nabucodonosor, înainte, şi Daniel a citit într-un fel vocalele de pe acea inscripţie: "Mene, Mene, Tekel, Parsin", adică "Dumnezeu a numărat zilele regatului tău şi l-a adus la sfârşit. Dumnezeu te-a cântărit şi a găsit că eşti prea uşor. Dumnezeu îţi va lua regatul şi-l va da mezilor şi perşilor".

Să ne gândim la tâlcul acestei povestiri din Biblie.

Şi aş vrea să închei într-o notă de optimism, exprimând-mi speranţa că viitorul prim-ministru al României, indiferent cine va fi el, îl va invita în România, la Bucureşti, pe premierul Statului Israel, Beniamin Netanyahu, şi, inclusiv, să ne vorbească liber, de la tribuna acestui Parlament.

În speranţa că acea zi va veni cât mai curând, şi eu spun la mulţi ani Statului Israel, de 77 de ori. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Muraru, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Excelenţa Voastră domnule ambasador al Statului Israel,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Relaţia dintre România şi Statul Israel este una specială, este construită pe legături istorice, culturale şi umane profunde.

România a fost primul stat din Blocul Estic care nu a întrerupt relaţiile diplomatice cu Israelul. Astăzi ne bucurăm de un parteneriat extrem de solid, bazat pe respect reciproc, pe colaborare, în domenii precum tehnologia, educaţia, medicina, securitatea şi cercetarea ştiinţifică.

De asemenea, România a fost alături de Statul Israel în cele mai negre momente ale sale. Ţara noastră a fost printre primele state europene care şi-au exprimat public şi ferm solidaritatea cu Israelul, după atacurile teroriste ale Hamas, din 7 octombrie 2023. Am condamnat, fără echivoc, actele de terorism şi am susţinut, ca stat, dreptul legitim al Israelului de a se apăra.

Nu a fost doar o reacţie diplomatică, ci o poziţie morală, principială, care arată că România rămâne un stat responsabil, într-o lume tensionată, un aliat predictibil şi un prieten sincer.

Doamnelor şi domnilor,

Dar acest sprijin a fost reciproc, pentru că Statul Israel a sprijinit mereu ţara noastră şi poporul român, cu rezultate deosebite care s-au materializat în numeroase domenii.

Astăzi, numeroase companii israeliene fac investiţii majore în România. Nivelul schimburilor comerciale a ajuns astăzi la 1.000.000.000 dolari anual, iar 80% din această cifră înseamnă exporturi ale României către Israel.

De asemenea, media cetăţenilor români care vizitează Israelul înseamnă 50.000 de turişti anual, iar aceste cifre cresc, de la deceniu la deceniu.

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi ne aflăm în faţa unui moment de reflecţie profundă, pentru că popoarele noastre nu trebuie să uite niciodată ceea ce s-a întâmplat acum aproape nouă decenii, atunci când atrocităţile Holocaustului au avut loc, iar acestea trebuie reamintite cu fiecare generaţie care vine şi trece, pentru ca ele să nu se mai repete niciodată.

Holocaustul a fost o tragedie fără precedent în istoria umanităţii şi România are datoria de a recunoaşte, de a asuma şi de a transmite această memorie mai departe, ca un angajament civic împotriva urii, împotriva antisemitismului şi împotriva extremismului.

De aceea, naşterea Statului Israel, în 1948, rămâne o garanţie a identităţii istorice a poporului evreu şi a recunoaşterii rolului acestuia în construcţia şi în gândirea lumii moderne.

Trebuie să susţinem, în continuare, doamnelor şi domnilor, educaţia despre Holocaust, să protejăm locurile memoriale şi să încurajăm cercetarea istorică.

Este nevoie, în continuare, de un muzeu al Holocaustului, care să fie construit la Bucureşti, aşa cum la Iaşi, în oraşul meu natal şi în oraşul Pogromului din 1941, a fost iniţiat şi a fost realizat primul muzeu din România care a fost construit de statul român şi care comemorează crimele Holocaustului.

Promovarea memoriei nu este doar un act de respect faţă de victime, ci este o formă de educaţie civică şi o garanţie că astfel de orori nu se vor mai întâmpla niciodată.

S-au făcut paşi mulţi, în ţara noastră, în această direcţie.

România a luat decizia istorică de a introduce în programa şcolară pentru liceu materia "Istoria evreilor. Holocaustul".

România este, în acest moment, singura ţară din Uniunea Europeană care are o disciplină obligatorie, şi nu doar o parte a curriculei şcolare.

Doamnelor şi domnilor,

Cred că şi noi, ca popor, avem multe de învăţat de la Statul Israel, care este astăzi un exemplu remarcabil de inovaţie, de rezilienţă, de viziune, care, în 77 de ani, a însemnat o forţă economică, militară, tehnologică, cu adevărat colosală, într-un teritoriu cu provocări geopolitice şi cu resurse naturale limitate.

Statul Israel, doamnelor şi domnilor, a devenit un simbol al renaşterii naţionale şi un exemplu de reconstrucţie identitară şi de demnitate. Este o lecţie despre cum se poate clădi o societate democratică diversă, performantă, în ciuda tuturor greutăţilor istorice.

Comunitatea evreiască din România a fost un element esenţial în viaţa culturală, economică şi socială a ţării noastre, iar, la rândul lor, zeci de mii de români, care au emigrat în Israel, au dus cu ei valorile româneşti şi au contribuit la consolidarea unei punţi vii între cele două naţiuni.

Astăzi, cei născuţi sau cu rădăcini în România înseamnă a doua comunitate în interiorul Israelului. Şi, de asemenea, potrivit cifrelor, în ultimii ani, peste 10.000 de cetăţeni israelieni au obţinut şi cetăţenia română.

Este o relaţie clădită pe o istorie comună, pe valori democratice.

În încheiere, doamnelor şi domnilor, reafirm faptul că Partidul Naţional Liberal, prin istoria, doctrina, acţiunile şi politicile sale, prin liderii săi şi prin misiunea noastră, îşi reafirmă sprijinul necondiţionat pentru consolidarea relaţiilor dintre ţara noastră şi Statul Israel, pentru promovarea valorilor democratice şi pentru păstrarea memoriei trecutului, ca fundament al unei lumi mai drepte şi mai solidare.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Dumnezeu să binecuvânteze Statul Israel!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat George Gima, din partea Grupurilor parlamentare ale USR.

Domnul George Gima:

Domnule preşedinte,

Excelenţa Voastră domnule ambasador,

Onoraţi şi distinşi invitaţi,

Doamnă Maia Morgenstern,

Într-o dimineaţă însorită, pe terasa unei case din satul Zikhron Ya'akov, din Israel, un bun prieten îmi oferea o cafea, într-o ceşcuţă de lut, (Arată ceşcuţa.) ceşcuţă făcută din pământ al locului, pământ Sfânt din Israel. Era un vecin al urmaşilor familiei Aronson, oameni muncitori, studioşi, curioşi, diplomaţi, care au plecat din zona Moldovei pe la 1860, cu speranţă, dar şi cu nelinişte, spre un tărâm despre care istoria ne învaţă multe.

Pentru mine, acest obiect de pământ rămâne un talisman al prieteniei dintre România şi Israel, şi al respectului pentru românii evrei care au plecat de lângă Bacău şi au fondat una dintre primele localităţi de referinţă din ceea ce avea să devină, peste ani, Statul Israel.

Legăturile şi valorile comune, pe care România şi Israel le împărtăşesc, chiar înainte, în timpul şi după recunoaşterea Statului Israel, în 1948, sunt de o amploare şi de o importanţă deosebite, de la cercetările în domeniul agricol ale familiei Aronson, la evoluţiile din tehnologie şi în domeniul medical, până la inovaţiile uimitoare din domeniul aerospaţial. Profunzimea parteneriatului bilateral dintre România şi Israel este baza unei prietenii care va dăinui atâta timp cât vom exista pe pământ.

Provocările, de-a lungul vremurilor, nu au fost puţine şi nu sunt deloc puţine nici în prezent. Mi se rupe inima şi mă voi revolta întotdeauna când voi vedea violenţă, antisemitism, diverse curente neolegionare, cosmetizate şi îmbrăcate în fel de fel de argumente toxice.

Pentru fiecare declaraţie negaţionistă eu şi colegii mei, cei din generaţia mea, şi nu numai, vom fi aici şi vom rezista împreună cu dumneavoastră.

Pentru fiecare cimitir evreiesc vandalizat, în mod laş, eu şi cei ca mine vom fi acolo, să curăţăm şi să apărăm memoria celor care au creat lumea în care trăim astăzi.

Pentru fiecare cuvânt de ură şi de otravă, aruncat în mod barbar, eu şi cei ca mine vom fi acolo să facem scut, pentru ca ura să nu mai rănească niciodată un cetăţean evreu.

Prietenii noştri din Israel au suferit într-o lună de octombrie cum nimeni nu şi-ar putea imagina vreodată.

Suntem aici să plângem împreună, să rezistăm împreună şi să îi aducem acasă pe ostaticii care încă rezistă, în mod eroic, undeva, în întuneric.

Israel este un lider în regiune, poate singura democraţie funcţională, iar noi împărtăşim valorile acestui stat, care se confruntă cu provocări de zeci de ani.

Eu şi cei ca mine vrem pace, armonie, dezvoltare economică, inovare în toate domeniile, poate inclusiv în diplomaţie, pentru că e nevoie de multă diplomaţie, în Israel şi în statele vecine.

Noi, în România, credem că sunt două state care trec prin momente dificile.

Am fost, de asemenea, într-unul dintre cele mai vechi oraşe din lume, în Ierihon, şi am văzut nevoia de dezvoltare economică şi socială, de securitate, nevoie la care Statul Israel şi cel Palestinian pot contribui împreună, aşa cum au mai făcut-o deja.

Am fost lângă râul Iordan şi am văzut acolo cum Statul Israel a deminat hectare întregi de mine antipersonal, pentru ca turiştii din întreaga lume să poată vizita regiunea, să se bucure de patrimoniul cultural, religios, spiritual, în linişte şi pace.

Voi fi un apărător fervent al dreptului Statului Israel de a se apăra de orice pericol, mai ales de cel al terorismului Hamas şi, în acelaşi timp, vom munci, împreună cu aliaţii noştri europeni, să protejăm culoarele umanitare atât de necesare în prezent, să muncim zi şi noapte pentru încetarea focului, să respectăm dreptul internaţional şi soluţia celor două state, să oferim speranţă, lumină, încredere şi perspective acolo unde suferinţa este poate prea mare.

Haideţi să luăm suferinţa şi criticile mai mult asupra noastră, a politicienilor, pentru ca oamenii din întreaga regiune să aibă perspective de pace!

Eu ştiu că speranţa există, pentru că mi s-a umplut inima de bucurie atunci când am fost la Iaşi şi am văzut o mulţime de copii şi tineri, curioşi, la inaugurarea Muzeului Pogromului, şi când am stat, câteva ore, împreună cu profesori, politicieni, diplomaţi, să răspundem întrebărilor unor copii care ştiau deja că evenimentele comemorate nu trebuie să se mai repete vreodată.

Şi îmi doresc din suflet să muncim - şi o vom face - pentru ca aici, în Bucureşti, să avem cât mai repede Muzeul istoriei evreilor şi memoriei Holocaustului.

Îmi aduc aminte, dragi prieteni, stimaţi invitaţi, când eram copil, în oraşul meu, Constanţa, mă jucam printre plantele exotice care invadaseră, într-un stil parcă postapocaliptic, ruinele de la sinagoga istorică din oraş.

Astăzi, însă, sinagoga va renaşte, va fi frumoasă, va fi renovată, o mărturie a istoriei şi a prieteniei. Iar asta este, pentru mine, dovada că împreună vom rezista şi că prietenia noastră va fi întotdeauna puternică.

Am Yisrael Chai!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Dumitru Manea, din partea Grupurilor parlamentare ale SOS România.

Domnul Dumitru Manea:

Domnule preşedinte,

Înainte de orice, întrucât prin Legea nr. 127/2017, data de 14 mai a fost declarată Zi naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, solicit un moment de reculegere.

Domnul Mircea Abrudean:

Vă rog să păstrăm un moment de reculegere, în semn de respect.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Continuaţi.

Domnul Dumitru Manea:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În noaptea de 14 spre 15 mai 1948 s-au efectuat cele mai multe arestări din istoria României. Aparatul comunist de partid şi de stat, condus formal de etnici români, dar, în fapt, de alogeni bolşevici veniţi pe tancurile sovietice în 1944 - vezi Ana Pauker alias Hannah Rabinsohn, Alexandru Nicolschi alias Boris Grünberg, Teohari Georgescu alias Samuel Tescovici, Iosif Chişinevschi etc., a ordonat arestarea a peste 14.000 de români acuzaţi că ar fi legionari sau presupuşi membri ai Mişcării Legionare.

Urmare anchetelor inumane ale poliţiştilor şi jandarmilor, prin bătăi cumplite şi schingiuiri, au fost smulse denunţuri care au generat... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg,

Cu tot respectul pentru orice membru al acestui Parlament, vă reamintesc că există momente simbolice în care toţi colegii sunt solitari şi solidari.

Acesta nu este un moment pentru asemenea manifestări. Şi vă spun acest lucru, extrem, extrem de elegant.

V-aş invita, cu mare drag, să reintrăm în simbolistica acestei şedinţe comune, iar dacă nu suntem capabili de acest lucru, vă rog să părăsiţi sala.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Vă invit să luaţi loc în bănci.

Vă invit să luaţi loc în bănci, stimaţi colegi. (Se adresează membrilor Grupurilor parlamentare ale SOS. Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi,

Vă invit să luaţi loc în bănci.

Mulţumesc.

Mulţumesc mult. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Mircea Abrudean:

Vă rog, domnule senator, să luaţi loc în banca dumneavoastră. (Se adresează domnul senator Dumitru Manea. Vociferări.)

Domnule senator, vă rog să eliberaţi pupitrul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă!

Stimată colegă, sunteţi cumva membru al Parlamentului?

O voce din sală:

Cu mine vorbiţi?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Sunteţi?

O voce din sală:

Da, sunt consilier.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, sunteţi senator sau deputat? (Vociferări.) Nu.

Vă rog frumos să părăsiţi sala! (Vociferări. Gălăgie.)

Rog un chestor s-o însoţească pe doamna, care nu are ce căuta în această sală, afară. (Vociferări. Gălăgie.)

Stimată doamnă, vă rog să părăsiţi sala! (Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi, vă rog să o însoţiţi pe doamna afară din sală.

(Discuţii la prezidiu.)

Domnul Mircea Abrudean:

Domnule senator, bănuiesc că v-aţi încheiat intervenţia. O să vă rog să luaţi loc.

O voce de la SOS:

Nu a încheiat, mai are timp. (Vociferări.)

Domnul Mircea Abrudean:

Vă rog să vă încheiaţi discursul, domnule senator, şi să vă îndreptaţi spre locul dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnul Dumitru Manea:

Da, am să-mi închei discursul aşa cum l-am încheiat... (Aplauze.) şi la Senat.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă dau o veste proastă: Dumnezeu există. Nimic din ce faceţi, din ce facem, în Parlament, nu rămâne nedecontat. Există viaţă veşnică, dar există şi osândă veşnică. Nu atrageţi asupra copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor voştri consecinţa faptelor voastre necugetate! Nu repetaţi greşeala parlamentarilor români de anul trecut, când au votat Legea nr. 86/2024!

Şi un sfat creştinesc - vizitaţi, vă rog, Râpa Robilor şi Monumentul Crucii Purtate de la Aiud. Veţi pleca de acolo mult mai curaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Dau cuvântul domnului senator Turos Lóránd, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnul Turos Lóránd:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Excelenţa Voastră domnule ambasador,

Distinşi oaspeţi,

Stimaţi colegi,

Am pregătit un discurs în care am vrut să vorbesc despre această zi deosebită, despre relaţia diplomatică dintre România şi Statul Israel, începând de acum 77 de ani. Am vrut să vorbesc despre relaţiile umane, culturale, ştiinţifice şi tehnologice dintre statele noastre, şi, sincer, am rămas stupefiat de cele întâmplate acum câteva minute.

Stimaţi colegi,

Ceea ce trebuie să ne unească în aceste momente este acel discurs, acea agresiune, terorismul, antisemitismul, xenofobia care apar în societăţile noastre, acele idei fasciste care apar la nivelul discursului public.

Trăim într-o lume fragilă şi colaborarea dintre statele noastre, colaborarea dintre oameni, colaborarea dintre comunităţi poate stopa aceste idei. Cred că responsabilitatea noastră, stimaţi parlamentari, este enormă. A trecut glonţul legionarismului pe lângă urechile societăţii noastre. Trebuie să stopăm acest fenomen, trebuie să spunem un hotărât "nu", aşa cum au spus duminică şi alegătorii.

Distinşi invitaţi,

Stimaţi colegi,

În încheiere, vreau să mulţumesc tuturor persoanelor care au contribuit la această relaţie excelentă între România şi Statul Israel, diplomaţilor, oamenilor de ştiinţă, de cultură, şi vreau să reafirm angajamentul nostru pentru o prietenie şi solidaritate continuă.

La mulţi ani, Israel! La mulţi ani prieteniei, solidarităţii între ţările şi popoarele noastre!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupurilor parlamentare ale POT.

Vă rog, doamnă deputat, dacă luaţi cuvântul.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Onoraţi invitaţi,

Ziua de astăzi ne oferă prilejul de a reafirma prietenia şi solidaritatea sinceră dintre România şi Statul Israel. O prietenie care nu este doar diplomatică, ci profund umană, întărită de istorie, de familii, de oameni care au trăit şi au construit în ambele ţări.

România a oferit întotdeauna un cadru de respect pentru cetăţenii de origine evreiască. Am protejat patrimoniul lor spiritual şi cultural, am încurajat libertatea religioasă şi am păstrat vie memoria contribuţiei pe care evreii din România au adus-o societăţii noastre. Este o relaţie bazată pe respect, pe recunoaştere şi pe încredere.

În acest context, cred că prietenia adevărată trebuie să funcţioneze în ambele sensuri. De aceea, exprim astăzi, într-un mod profund respectuos, speranţa că şi în Statul Israel, în special în Ierusalim şi în celelalte locuri sfinte, preoţii ortodocşi români vor putea sluji în pace şi cu demnitate.

Credem că tocmai spiritul de prietenie şi colaborare dintre statele noastre poate crea cadrul necesar pentru ca fiecare cult religios, inclusiv cel ortodox român, să se simtă respectat şi binevenit.

România şi Israel pot continua să fie un exemplu de dialog, înţelepciune şi parteneriat autentic. Asta înseamnă nu doar să ne sprijinim reciproc, ci şi să ne onorăm valorile spirituale, culturale şi religioase, ca semn al unei prietenii adevărate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi, cu permisiunea dumneavoastră, salut şi o mare doamnă a scenei româneşti:

Bună, Maia! (Se adresează doamnei Maia Morgenstern, care se află în loja invitaţilor.)

Vă rog să o aplaudăm. Este una dintre... (Aplauze.) actriţele mari pe care le are România astăzi. (Aplauze.)

S-au spus multe despre Statul Israel, despre poporul evreu; aparent n-ar mai fi nimic de adăugat.

Dar eu sunt foarte mulţumit că vorbesc la sfârşit, pentru că am ceva de adăugat şi cred că este esenţial pentru relaţiile dintre România şi Israel.

În 1948, când Statul Israel îşi începea drumul printre statele lumii - drumul modern, actual, pentru că vorbim de un stat cu o vechime multimilenară -, suprafaţa lui era cam de trei-patru judeţe din România, din care jumătate ocupată de un deşert cumplit, Deşertul Negev, cu o populaţie cam de 10 milioane de locuitori. Era o ţară, cum i-am spune noi, eminamente agricolă, adică 40% din PIB-ul Israelului era dat de agricultură, cu o populaţie foarte mult, un mare procent din ea, ocupată în agricultură. Într-o agricultură, să zicem, de tip cooperatist, dar - o invenţie absolut locală a Israelului - în formă de kibuţuri. Astăzi au rămas foarte puţine kibuţuri active. Multe dintre ele sunt muzee în aer liber şi obiective turistice extraordinar de apreciate, găsindu-şi, iată, o utilitate în creşterea PIB-ului Israelului.

Ca să faci agricultură la modul ăsta tradiţional ai avea nevoie de o planetă cu raza cam de trei ori mai mare decât cea actuală a Pământului şi o populaţie ocupată cam de 70-80% în agricultură. Israelul a înţeles foarte repede lucrul ăsta şi a fructificat o tradiţie pe care o avea deja, universitară, în câteva centre de dinaintea constituirii Statului Israel ca stat, în care a investit foarte mult. Israelul a mizat enorm pe învăţământ şi cercetare. Astea au fost coordonatele fundamentale pe care s-a dezvoltat.

Agricultura aceea de kibuţ este astăzi agricultură de precizie, cu tehnologii extrem de avansate, utilizate; este astăzi agricultură în medii controlate; este astăzi o agricultură care merge de la a-ţi produce hrana în proximitate la a produce hrana delocalizat. Deşertul Negev a înflorit, şi asta este opera acestor oameni. Nu i-a ajutat nimeni să facă asta. Au aplicat tehnologii de permacultură atunci când lumea spunea că asta este o poveste, permacultura, şi că nu este un domeniu ştiinţific. Şi uite că povestea asta s-a dovedit a fi una de succes în Israel. Au dezvoltat enorm, începând cu anii '70-'80, după războiul de Iom Kipur, tehnologie în zona militară, şi acea tehnologie, extrem de avansată, aia care a creat Iron Dome-ul pe care l-am văzut la televizor, din păcate, în situaţia în care Israelul a fost atacat, acele tehnologii militare dezvoltate atunci au devenit tehnologii civile.

Am un prieten bun care lucra pe vremea aceea în Israel şi care este unul dintre cei care au fondat tehnologia Ethernet pe care o folosim cu toţii, atunci când avem comunicaţii de mare viteză, la nivelul PC-ului de acasă sau la nivelul centrelor de date.

A dezvoltat extraordinar de mult domeniul biotehnologiilor, al medicinei şi al tehnologiei informaţiei, fiind unul dintre campionii de astăzi în domeniul inteligenţei artificiale. A reuşit să atragă, la nord de Tel Aviv...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Varujan Pambuccian:

Încerc.

...cele mai mari companii tehnologice ale lumii.

Toate astea înseamnă politici, care au mers înainte, indiferent de cine a fost la putere. Şi asta înseamnă înţelepciune.

Avem foarte mult de învăţat de la exemplul Israelului.

Şi vă mărturisesc că am încercat de nenumărate ori, împreună cu Silviu, să aducem oameni care puteau să ia legătura cu factori politici din România, în direcţiile astea, de tehnologie. Nu a interesat pe nimeni.

Apropo, nu neglijaţi grupul ăsta parlamentar. El a avut o contribuţie la dezvoltarea României mult mai mare decât arată numeric şi poate avea în continuare, dar mai ascultaţi şi ce spunem noi, mai ales când vorbim despre lucruri absolut noi, pentru că ele s-ar putea să ne fie foarte folositoare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian:

Cu speranţa asta, vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea colegilor noştri neafiliaţi, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Vă rog, aveţi la dispoziţie două minute.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Stimate domnule preşedinte al Senatului,

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru interimar al României,

Distinşi membri ai Guvernului şi ai Parlamentului,

Excelenţele Voastre reprezentanţi ai Corpului diplomatic,

Doamnelor şi domnilor,

Marcăm astăzi Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel, un moment simbolic pentru a onora trecutul, a recunoaşte prezentul şi a privi cu încredere spre viitorul relaţiilor dintre cele două state.

România şi Israelul sunt legate de o memorie care nu se stinge - memoria vie a unei Europe care s-a frânt şi a fost reconstruită prin curaj, prin iertare şi mai ales prin credinţă. Ne uneşte o moştenire iudeo-creştină profundă, care a dat civilizaţiei occidentale coloana vertebrală morală şi spirituală. E o moştenire care astăzi este adesea uitată, dar fără de care nu am putea vorbi nici de democraţie, nici de libertate, nici de demnitate umană.

Israelul nu este doar un aliat, este o dovadă vie că un popor asediat poate construi într-o regiune complexă un stat sigur, modern şi liber, un bastion de tehnologie, educaţie şi securitate, dar mai ales un bastion de voinţă naţională.

Să nu uităm că aproape jumătate de milion de evrei din Israel sunt născuţi în România sau provin din familii care au trăit aici. Ei sunt ambasadorii nevăzuţi ai României în Statul Israel. Această comunitate a contribuit decisiv la dezvoltarea noului stat în cultură, medicină, tehnologie sau diplomaţie. Astăzi, originarii din România formează a treia cea mai numeroasă şi influentă comunitate din Israel. Ei sunt cetăţeni israelieni devotaţi, însă mulţi păstrează limba română şi memoria locurilor natale. Ei reprezintă, zi de zi, o punte vie între cele două state.

Trebuie să subliniez şi importanţa celor pe care istoria a ales să-i numească "drepţi între popoare", români care în vremuri de întuneric au ales lumina omenirii. Sunt 69 de persoane din România şi 79 din Republica Moldova care au primit această distincţie. Ei sunt piatra de temelie morală a relaţiei noastre şi dovada că umanitatea noastră poate învinge barbaria.

Cooperarea dintre România şi Israel trebuie să continue şi să se aprofundeze, în cercetare, în apărare, în educaţie, în dialogul interreligios şi în combaterea antisemitismului. Avem datoria să ducem mai departe această relaţie specială, nu doar ca parteneri strategici, ci ca prieteni adevăraţi.

Astăzi reafirmăm - România este şi va rămâne un aliat de încredere al Statului Israel.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi invitaţi,

Vă mulţumim pentru că ne-aţi onorat cu prezenţa.

La fel şi dumneavoastră, dragi colegi.

Luările de cuvânt fiind epuizate, vă mulţumesc pentru participare, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.34.