Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să putem începe şedinţa noastră.

Doamnelor şi domnilor,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 181.

Vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de azi şi mâine - 10, respectiv 11 iunie; programul de lucru pentru perioada 9 - 14 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 2 - 10 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului, astăzi dezbatem iniţiativele legislative până la ora 17.00, iar de la ora 17.00 continuăm cu primirea de răspunsuri la interpelări.

De asemenea, vă prezint şi două informări scrise din partea domnilor deputaţi neafiliaţi Andruşcă Lucian-Nicolae şi Popa Dorin, care ne aduc la cunoştinţă că vor activa ca deputaţi afiliaţi la Grupul parlamentar al PSD.

De asemenea, vă aduc la cunoştinţă o informare, din partea liderului Grupului parlamentar SOS România, cu privire la excluderea domnului deputat Ciubuc Ciprian din grupul parlamentar, urmând ca acesta să activeze ca deputat neafiliat.

Înainte de a da cuvântul celor înscrişi, întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Aşadar, domnule Ciubuc, vă rog, pe procedură.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

România are nevoie de oameni asumaţi care nu se pleacă în faţa abuzului de putere, a dictaturii şi a trădării principiilor suveraniste.

Sunt şi rămân un suveranist convins, tocmai de aceea nu pot fi complice la o conducere dictatorială, netransparentă şi iresponsabilă, exercitată de Diana Iovanovici-Şoşoacă, care a transformat un partid în proprietate personală, confiscând valorile naţionaliste.

De 6 luni am cerut, în interiorul partidului, ca România să fie o ţară liberă şi transparentă, la fel cum şi Partidul SOS România nu este.

Transparenţă decizională, nu ordine de sus, de la doamna "Partid", numită Diana Iovanovici-Şoşoacă!

Respect faţă de banii publici. Am acuzat-o că cheltuie banii publici şi risipeşte banii românilor pe chermeze, bairamuri şi subvenţii, şi mici, desigur, şi hoteluri la mare.

Am cerut, desigur, alegeri democratice, nu conducere autoproclamată, ca în Partidul Comunist.

Pentru aceste poziţii legitime am fost tratat cu ameninţări, jigniri, umilinţe, linşaj intern şi public, iar acum cu un vot de excludere din grupul parlamentar, decis de un birou executiv controlat de un singur om, doamna "Partid".

Adevărul e simplu. Nu mă dau la o parte de lupta asumată, nu-mi dau demisia, lupt în continuare pentru suveranitatea României, rămân fidel jurământului meu de deputat şi poporului român.

Suveranismul nu înseamnă scandal, stimaţi colegi, injurii, blesteme faţă de poporul român, interese personale şi cultul unui singur om, cultul personalităţii Dianei Iovanovici-Şoşoacă. Suveranismul înseamnă muncă cinstită şi respect faţă de oameni şi faţă de cetăţeni.

De astăzi, îmi voi continua mandatul ca deputat neafiliat şi voi lupta pentru suveranitatea României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Albu Dumitriţa?

Mai întreb o dată - doamna Albu Dumitriţa?

Din greşeală.

Domnul Alecu Robert?

Vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Anunţ, în mod oficial, iniţierea procedurilor pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind dezastrul ecologic, economic şi instituţional de la Salina Praid, judeţul Harghita.

Faptele sunt clare şi extrem de grave. Din 2011, custodia Rezervaţiei Muntele de Sare Praid... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg,

Vă rog să mai citiţi o dată prima propoziţie şi apoi o să vă explic de ce v-am întrerupt.

Vă rog, mai citiţi o dată prima propoziţie a textului dumneavoastră!

Prima propoziţie a textului dumneavoastră: "Vă anunţ, în mod oficial..."

Vă rog, mai citiţi o dată!

Vă rog eu din suflet! E o rugăminte personală. Ca să vă pot şi da explicaţia de rigoare.

Vă rog. (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Bun.

Am spus că iniţiem procedurile de constituire a unei comisii de anchetă privind dezastrul de la Salina Praid.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK!

Vă mulţumesc.

Bun.

Am rugămintea la dumneavoastră, haideţi până la mine, vă dau Regulamentul şi vi-l înmânez, exact cum se constituie orice fel de comisie de anchetă. (Vociferări.)

Liderii de grup, minimum doi... Două grupuri, un număr de semnături...

Stimate coleg,

E o procedură regulamentară.

Pentru acest subiect vă aştept cu mare drag, mâine, la 8.30. Cu mine veţi avea onoarea să discutaţi la declaraţii politice.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Robert Alecu.)

Domnule Ionel Goidescu, vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

Permiteţi-mi, domnule preşedinte, în numele Grupului SOS România, să-i mulţumim fostului nostru coleg, domnului deputat Ciprian Ciubuc, pentru activitatea desfăşurată în cadrul grupului nostru.

Eu sper ca dânsul să-şi reconsidere activitatea în Parlamentul României, să înţeleagă că, înainte de toate, trebuie să respectăm atât o disciplină de partid, pentru că suntem membrii ai unui partid, şi bănuiesc că sunt în asentimentul tuturor când spun acest lucru, cât şi disciplina în plenul Parlamentului.

Eu îi urez succes, în numele meu şi al grupului, cu dorinţa ca dânsul să se poată schimba în bine şi să-şi aducă aportul în modul cel mai energic, pentru binele comun. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Intrăm în ordinea de zi, dacă nu mai sunt alte intervenţii.

1. Proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca "Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial"; PL-x 477/2020.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, vă rog, raportul comun.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca "Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial"

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca "Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial". A fost transmis cu adresa PL-x 477 din 17 august 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 27.07.2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 8 mai ca "Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial".

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca "Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial".

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Ionescu Tudor, SOS România, intervenţii.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Văd că legiferăm pe bandă rulantă noi sărbători, dar nu ne punem întrebarea de unde le finanţăm.

Constituţia România, la art. 138 alin. (5), precizează clar că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată dacă nu specificăm sursa de finanţare. Cum va fi finanţată această nouă sărbătoare, la nivel central sau la nivel local?

De asemenea, chiar dacă România a terminat al Doilea Război Mondial alături de aliaţi şi a contribuit decisiv la înfrângerea Germaniei şi a Ungariei horthyste, România a fost, totuşi, considerată de aliaţi ţară învinsă şi am semnat Tratatul de Pace de la Paris, din 1947, ca ţară învinsă. Şi, deşi am recuperat Nordul Ardealului, totuşi, o treime de ţară - Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa - au rămas captive în interiorul aliatului URSS.

Merită sărbătorit acest lucru? Vă las pe dumneavoastră să vă gândiţi.

De asemenea, tot aliatul URSS a cerut României despăgubiri în valoare de sute de milioane de dolari. Jumătate am plătit cu petrol şi jumătate cu cereale, cu toate animalele din curţile oamenilor, cu fabrici întregi care au fost demontate, linii tehnologice şi transferate în URSS.

Sunt istorici care au demonstrat că am plătit aliatului USRR peste un miliard de dolari despăgubiri. Merită sărbătorit acest lucru? Vă las pe dumneavoastră să vă daţi singuri răspunsul.

Şi nu în ultimul rând, să ne aducem aminte că, totuşi, România este o ţară care merită să îşi sărbătorească victoriile, nu înfrângerile. Acesta este motivul pentru care... Şi adăugăm la aceasta şi faptul că Guvernul Petru Groza a fost instaurat, în România, tot cu complicitatea şi intervenţia brutală şi directă a aliatului URSS, că în anul 1945 au început internările în lagărele de deţinuţi politici, colectivizarea forţată a agriculturii, naţionalizarea întreprinderilor.

Pentru toate aceste motive pentru care n-avem nimic de sărbătorit, noi, Grupul deputaţilor SOS România, vom vota abţinere.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

După cum ştim, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste a avut loc pe data de 8 mai 1945, iar această capitulare care pune capăt războiului în Europa şi este recunoscută drept Ziua Victoriei, la nivel internaţional, are drept oră fixă 23 şi un minut, pe data de 8 mai 1945.

Uniunea Sovietică de atunci a încercat să se disocieze de aliaţii occidentali şi profitând de diferenţa de fus orar dintre Europa Centrală, ora la care s-a luat această decizie definitivă cu privire la cel de-Al Doilea Război Mondial şi ora Moscovei - Moscova fiind cu două ore înainte faţă de Europa Centrală, după fusul orar - a încercat să creeze o altă zi a victoriei, respectiv data de 9 mai. Şi a încercat Rusia permanent, prin sistemul său criminal stalinist, să impună data de 9 mai, în chip fals, drept Ziua Victoriei în Europa. Iar acest lucru s-a întâmplat şi în timpul regimului criminal comunist din România, când ziua de 9 mai a preluat şi alte două semnificaţii - Ziua Independenţei, când, de fapt, Ziua Independenţei şi totodată Ziua Regalităţii a fost, este şi va fi pe 10 mai, şi Ziua Victoriei, pe care aliaţii noştri occidentali, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, toate naţiunile cu care suntem împreună în NATO, au sărbătorit-o întotdeauna pe data de 8 mai. Şi tot pe 9 mai au încercat să preia şi Ziua Eroilor, rupând-o de Înălţarea Domnului, aşa cum este ea, tradiţional, încă din anul 1920, de după Primul Război Mondial.

Deci, astăzi, 9 mai este folosit de Rusia ca argument în războiul său hibrid, este o dată... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Daniel Gheorghe.

Vă mulţumesc mult.

Tocmai ca să nu mai fie niciun fel de subiectivism...

Domnul Munteanu Valeriu.

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi în faţa unui adevăr neplăcut. Un proiect de lege menit să corecteze o nedreptate istorică şi să ne aşeze simbolic şi moral alături de învingători a fost ţinut la sertar timp de aproape 5 ani. Este vorba despre Proiectul privind proclamarea zilei de 8 mai ca zi a victoriei împotriva nazismului şi a comemorării victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, în locul falsului ideologic şi propagandistic impus de dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin, la Moscova, 9 mai, care nu este despre pace, ci despre dominaţie, frică şi rescrierea istoriei în cheia imperialismului hulpav velicorus.

România a întârziat nepermis de mult, în acest sens, menţinând în calendar suficient spaţiu de manevră pentru o zi contaminată de simbolistică sovietică, o zi confiscată de Kremlin, pentru a justifica expansionismul şi hegemonia asupra Europei de Est.

În tot acest timp, în 2023, 2024 şi până în prezent, ambasadele Federaţiei Ruse, inclusiv la Bucureşti, au organizat festivisme obraznice, glorificând o victorie care, pentru români, mai ales pentru românii din Basarabia şi Bucovina, a însemnat ocupaţie, deportări şi ani de teroare comunistă.

Trebuie să recunoaştem un adevăr dureros. Din august 1944, România a luptat împotriva Germaniei naziste, dar, din păcate, la sfârşitul războiului am fost trecuţi în rândul naţiunilor învinse, ni s-a luat Basarabia de către sovietici şi am fost obligaţi, conform Tratatului de Pace de la Paris, din 1947, la plata unor despăgubiri colosale, în sumă de 300 de milioane de dolari, plătite până la ultimul leu, prin munca grea a poporului român.

Prin această decizie, Parlamentul României a lăsat ani de zile o breşă propagandistică în chiar inima statului, legitimând... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Stoica Alin-Bogdan.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se întreba cineva, mai devreme, de la acest microfon, dacă merită să sărbătorim ziua de 8 mai.

Desigur că merită să sărbătorim, pentru că este ziua în care forţele democratice din lumea liberă au învins naţionalism-socialismul şi fascismul în Europa, deci este o zi foarte importantă.

De ce merită să trecem ziua de 8 mai, ca zi în care sărbătorim? Pentru că merită să arătăm că părăsim ora Moscovei şi revenim la ora Europei Occidentale, ceea ce este, simbolistic, foarte important.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alecu Robert. (Vociferări.)

Nu. Bun.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2024 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020; PL-x 512/2024.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Doreşte iniţiatorul să ia cuvântul.

Vă rog. (Vociferări.)

Da, însuşi dumneavoastră.

Domnul Kelemen Attila (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2024 are ca obiect de reglementare corelarea cu reglementările europene în materie, în scopul prorogării unor termene maximale aferente măsurilor necesare pentru a asigura închiderea programelor 2014-2020 şi continuitatea implementării proiectelor cu finanţare din fonduri europene în perioada de programare 2021-2027.

Astfel, se prorogă o serie de termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023, cum ar fi:

- De la data de 15 februarie 2025 până la data de 15 februarie 2026;

- De la data de 30 septembrie 2024 până la data de 15 februarie 2026;

- De la data de 31 iulie 2024 până la data de 31 iulie 2025.

Având în vedere cele expuse, propunem adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură.

Domnule Ciunt, vă rog, raportul.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2024 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare corelarea cu reglementările europene în materie, în scopul prorogării unor termene maximale aferente măsurilor necesare, pentru a asigura închiderea programelor 2014-2020 şi continuitatea implementării proiectelor cu finanţare din fonduri europene în perioada de programare 2021-2027.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2024 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri, domnul Ţiplea Dumitru.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ordonanţa Guvernului nr. 25/2024 vizează un aspect crucial al absorbţiei fondurilor europene, şi anume, prorogarea unor termene pentru închiderea administrativă şi financiară a programelor operaţionale aferente exerciţiului bugetar 2014-2020, dar şi pentru continuitatea implementării proiectelor cu finanţare din fonduri europene, în perioada de programare 2021-2027.

Măsura este fundamentată pe faptul că finalizarea proiectelor, inclusiv verificările de conformitate şi transmiterea declaraţiilor finale de cheltuieli către Comisia Europeană, a necesitat o extensie de timp pentru a evita riscul de dezangajare automată a fondurilor.

Actul normativ este în linie cu reglementările europene privind flexibilitatea acordată statelor membre în perioada de tranziţie între cadrele financiare multianuale.

Pentru perioada 2014-2020, România a avut la dispoziţie peste 51 de miliarde de euro, conform cadrului financiar multianual.

Prorogarea vizează şi menţinerea în legalitate a cheltuielilor eligibile până la momentul închiderii, prevenind potenţialele corecţii financiare şi unele litigii.

Ordonanţa prorogă o serie de termene care se întind pe durata unui an şi jumătate, începând cu 30 septembrie 2024, până în 15 februarie 2026.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea proiectului, ca o măsură tehnică de bună guvernare financiară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Popovici Florin, Grupul AUR.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul legislativ pe care îl supunem azi votului vizează aprobarea unei noi prorogări a termenelor privind închiderea programelor operaţionale aferente exerciţiului financiar 2014-2020.

Este o măsură necesară pentru evitarea dezangajării fondurilor europene rămase şi pentru a asigura finalizarea proiectelor care altfel ar putea compromite întreaga cofinanţare naţională.

România are în joc miliarde de euro. În mod obiectiv, această prorogare este sustenabilă pe termen scurt şi este aliniată cu reglementările europene recent modificate. Dar trebuie să fim lucizi - această prelungire nu este un succes în sine, ci mai degrabă un simptom al unei probleme structurale persistente, incapacitatea cronică de a respecta termenele şi de a implementa la timp proiectele europene.

De fapt, suntem martorii unei disfuncţionalităţi administrative repetate, întârzieri cronice, blocaje birocratice şi lipsa de responsabilitate în sistem de management al fondurilor.

Această ordonanţă nu corectează aceste probleme, ci doar le amână consecinţele. Nici nu introduce sancţiuni pentru autorităţile de management, care de la un exerciţiu bugetar la altul perpetuează indisciplina şi ineficienţa.

Mai grav, dacă acest model se repetă în actualul cadru financiar 2021-2027, consecinţele vor fi nu doar financiare, ci şi reputaţionale, iar România riscă să piardă statutul de partener credibil în faţa Comisiei Europene.

Aşadar, votul favorabil este necesar, dar nu şi suficient. Este momentul să transmitem un semnal politic clar. Avem nevoie de reformă administrativă reală, de profesionalizarea structurilor care gestionează fondurile europene şi de mecanisme de sancţionare a celor care eşuează repetat în atingerea ţintelor asumate.

Votul de azi trebuie să fie dublat de voinţa fermă de a schimba sistemul, în caz contrar vom pierde ultimul tren şi poate nu vom mai avea această oportunitate.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 30/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul?

Domnul secretar de stat Macovei.

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În O.U.G. nr. 112/2023 se extinde accesul cetăţenilor străini şi a cetăţenilor străini de origine română la educaţie, pe teritoriul României, fapt care va permite pentru aceştia o mai bună garantare a dreptului la învăţătură, respectiv a dreptului de acces la cultură.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia juridică, cea pentru apărare şi pentru învăţământ, raportul comun.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor trei comisii privind Proiectul de Lege ce aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Comisiile au fost legal sesizate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Şi avem avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru egalitatea de şanse; aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă; aviz favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; aviz favorabil al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Cele trei comisii, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

Precizăm că, în funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Munteanu, Grupul AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin în faţa dumneavoastră nu doar ca parlamentar, ci şi ca român basarabean care a fost student în România acum un pătrar de veac în urmă şi care ştie din proprie experienţă cât de greu este drumul unui tânăr din regiunile istorice care îşi doreşte să studieze în Ţara-mamă.

De aceea, salutăm iniţiativa de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, în forma adoptată de O.U.G. nr. 112/2023, şi consider că această reglementare nu este doar utilă, ci şi absolut necesară. Elevii şi studenţii de origine română care vin din afara graniţelor, preponderent din Republica Moldova şi Ucraina, trebuie trataţi cu respect, grijă şi înţelegere, nu doar ca străini temporar aflaţi în România, ci şi ca fii ai acestui neam, care se întorc acasă pentru a învăţa, a se forma şi de multe ori pentru a rămâne, contribuind ca specialişti la dezvoltarea ţării noastre.

Modificările propuse - clarificarea noţiunii de elev, extinderea instituţiilor eligibile, reglementarea vizelor pentru tinerii majori, prelungirea dreptului de şedere cu trei luni şi consolidarea garanţiilor privind securitatea naţională - reprezintă o armonizare a legislaţiei cu realitatea socială şi educaţională de azi.

Trebuie spus clar - a susţine accesul elevilor şi studenţilor români din afara graniţelor la educaţie în România nu este un favor, ci o datorie istorică, o obligaţie morală a statului român, ce derivă din Constituţie, din Legea educaţiei şi din voinţa naţională exprimată în repetate rânduri.

AUR susţine fără echivoc acest proiect legislativ, îi sprijinim pe toţi tinerii care vor să se întoarcă la rădăcinile lor româneşti şi ne angajăm să promovăm în continuare politici publice care să faciliteze reunirea spirituală, culturală şi educaţională a naţiunii noastre.

Astăzi nu votăm doar un proiect tehnic, ci, în esenţă, este un act de reparaţie istorică şi de coeziune naţională.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Năcuţă Sorin.

Domnul Sorin Năcuţă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dezbatem, într-adevăr, o ordonanţă de urgenţă aprobată în urmă cu doi ani, dar Guvernul a fost nevoit să asigure accesul elevilor străini de origine română la sistemul educaţional românesc, pentru anul şcolar 2023-2024, fără impedimente legate de condiţiile de acordare a vizelor şi de prelungire a şederii temporare a acestora în România.

Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect şi consider că Parlamentul, nu doar Guvernul, trebuie să aibă cât mai multe iniţiative care să aibă în centru copiii români din afara ţării, pentru a asigura elevilor şi studenţilor străini de origine română cât mai multe şanse să studieze în limba română şi să cunoască istoria ţării lor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a reţelelor şi sistemelor informatice din spaţiul cibernetic naţional civil; PL-x 52/2025; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul dacă doreşte?

Nu este.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a reţelelor şi sistemelor informatice din spaţiul cibernetic naţional civil

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu PL-x 52/2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în data de 19 februarie 2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată.

Obiectul de reglementare este transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2555 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2022.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise redactate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redactate în Anexa nr. 2, făcând parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunere de timp de dezbatere - 3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Generos!

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri - 3 minute.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptat.

Dezbateri generale.

Domnul Borş George-Mădălin, Grupul PSD.

Domnul George-Mădălin Borş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Prezentul proiect de lege vine ca urmare a reexaminării Directivei (UE) 2016/1148, unde s-a identificat o deficienţă importantă, respectiv imposibilitatea aplicării unitare la nivelul Uniunii a dispoziţiilor Directivei NIS 1, întrucât măsurile adoptate de statele membre au creat diferenţe între criteriile de evaluare a impactului incidentelor între modalităţile de identificare a operatorilor, de stabilire a cerinţelor de securitate şi de punere în practică a acestora. S-au remarcat nu doar diferenţe între obligaţiile impuse acestor entităţi, ci chiar diferenţe contradictorii de la un stat la altul, afectând în mod substanţial activităţile economice.

Din aceste considerente, a fost elaborată şi adoptată Directiva NIS 2, care aduce o serie de noutăţi, printre care: extinderea domeniului de aplicare, incluzând şi administraţiile publice; eliminarea diferenţierii între furnizori şi operatori, prin introducerea termenului de "entitate"; introducerea unui criteriu uniform de identificare a subiecţilor reglementării prin raportare la dimensiunea entităţilor vizate; includerea unor noi tipuri de servicii şi activităţi vizate; simplificarea procedurilor de înregistrare a entităţilor; reguli mai clare privind aplicarea normelor sectoriale; reguli îmbunătăţite cu privire la notificarea incidentelor; noi instrumente la dispoziţia autorităţilor privind controlul, supravegherea şi sancţionarea nerespectării obligaţiilor; se încurajează schimbul de informaţii şi comunicarea coordonată a vulnerabilităţilor; reglementări privind mecanismele de management şi cooperare pentru răspunsul la crizele cibernetice.

Faţă de Directiva NIS 1, care avea ca obiect general promovarea culturii de securitate cibernetică, Directiva NIS 2 propune o abordare mult mai apropiată faţă de procesele concrete pentru asigurarea securităţii cibernetice.

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul PSD susţine şi va vota pentru adop... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...pentru adoptarea acestui proiect.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Asta nu se pune. E completare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ilegală. O completare ilegală.

Domnul Radu Mihaiu.

Dacă mai aveţi doar vreo trei cuvinte, vi le completez eu, ca să fie egalitate de tratament.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

O să încerc să nu fie nevoie de completări.

Bun.

Directiva NIS 2 este una dintre directivele necesare. Şi implementarea directivei este absolut necesară în România, mai ales că am văzut anul trecut cât de problematică poate să fie securitatea cibernetică şi atacurile din partea unor actori statali şi non-statali, nu-i aşa?

Din acest punct de vedere, o lege de implementare a NIS este absolut necesară. Şi această lege este una care are lucrurile ei bune, însă, ca de obicei, când este vorba despre statul român, acesta îşi acordă sieşi o grămadă de derogări şi o grămadă de situaţii în care nu trebuie să respecte ceea ce impune privatului. Şi avem pentru zona privată o grămadă de reglementări care să ducă la sporirea securităţii cibernetice, pe când pentru autorităţile publice pur şi simplu ne facem că nu vedem cât de multe probleme pot să fie şi nu este nimeni responsabil pentru faptul că sistemele noastre publice de securitate cibernetică sunt penetrate. Nimeni nu va fi responsabil şi nimeni nu va plăti pentru eventualele breşe.

Asta este una dintre problemele mari, pe care statul le-a identificat şi a ridicat din umeri şi a spus - asta este, nu putem mai mult.

Eu cred că putem mai mult. Eu cred că România şi statul român trebuie să-şi propună să aibă o securitate cibernetică cel puţin la nivelul pe care îl cere de la entităţile private.

O să vorbesc şi la amendamente, pentru că o să vă explic acolo de ce anumite articole sunt absolut dezastruoase pentru securitatea cibernetică a României.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Mititelu Eduard-Traian, PNL.

Domnul Eduard-Traian Mititelu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem astăzi o lege de care putem fi mândri. De ce? Pentru că suntem printre primele opt state la nivel european care transpun această directivă, şi experţii Ministerului Digitalizării, DNSC, Cyberint au lucrat la nivelul Uniunii Europene pentru această directivă.

Iar acest proiect legislativ a început, încă de anul trecut, cu o largă consultare, încă din luna iunie, atunci când eram secretar de stat în Ministerul Digitalizării, şi astăzi, după ce a fost adoptată ordonanţa, am ajuns şi la legea de aprobare a acestei ordonanţe.

Această directivă vine pentru a schimba o paradigmă, aceea de a nu doar reacţiona la incidentele de securitate cibernetică, ci şi a fi proactivi. De asemenea, extinde gama de domenii în care apărarea cibernetică este aplicată. Fie că vorbim despre energie, fie că vorbim despre spaţiu, fie că vorbim despre cercetare, vorbim despre domenii importante pentru români, unde statul trebuie să protejeze cetăţeanul şi unde apar zi de zi noi provocări, noi provocări în spaţiul cibernetic, unde avem nevoie de instrumente pentru a reacţiona şi pentru a fi proactivi.

Pentru că vorbim despre un proiect serios, cu o largă consultare, un proiect care se fundamentează pe aspecte tehnice, care instituie o serie de instrumente extraordinar de bune, care vine în completarea Legii securităţii cibernetice, care vine în completarea jaloanelor din PNRR, Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect şi îl va vota.

Şi susţinem în continuare orice proiect bun pentru securitatea cibernetică a României, orice proiect bun pentru români.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Ioana Bruynseels, Grupul AUR.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR, deşi recunoaşte faptul că NIS 2 este necesară din multe puncte de vedere, se va abţine astăzi în votul său şi asta pentru că avem în continuare mari semne de întrebare referitoare la aspecte cruciale pentru ca acest proiect de lege să fie cu adevărat sustenabil.

În contextul în care în România, mai ales acum, încrederea este la nivelul podelei, iar companiile private sunt cu adevărat reticente în ceea ce priveşte permiterea accesului autorităţilor statului la tot ceea ce înseamnă baza lor de date şi invocă protecţia datelor şi totodată concurenţa comercială, noi ne întrebăm:

Cum se va asigura interoperabilitatea dintre mecanismele naţionale de apărare cibernetică şi infrastructurile critice private? Asta având în vedere că majoritatea acestora sunt operate de entităţi comerciale.

Se vor implementa parteneriate publice-private?

Se vor impune nişte contracte obligatorii în acest sens?

Şi apoi, totodată, serviciile de securitate cibernetică naţionale, precum CERT-RO, precum, bineînţeles, SRI şi tot ceea ce ţine de MApN, vor avea acces controlat la ceea ce înseamnă reţelele critice pentru intervenţie rapidă în caz de atac major?

Întrebări la care nu primim răspuns.

Mai mult decât atât, multe IMM-uri din sectoare critice nu au în acest moment resursele pentru a face implementarea propriu-zisă a cerinţelor din acest PL-x. Şi asta nu fără sprijin suplimentar.

Şi vă întrebăm:

Cum se vor armoniza sancţiunile, de exemplu, care sunt severe, din această lege - de exemplu, amenzi până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri - cu contextul actual în care ne aflăm?

Şi cu resursele umane cum facem? Pentru că DNSC are mari probleme... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aţi fost foarte aproape.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii?

Înţeleg că...

Bun.

Dacă de la art. 1 la 50 există intervenţii?

Domnul Mihaiu.

Vă rog să indicaţi.

Aveţi unul singur?

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu (din sală):

37 şi 50.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă de la 1 la 99 există obiecţii sau comentarii? (Vociferări.)

De la 1 la 99. Asta înseamnă şi de la 1 la 50.

Vă rog.

Sper să vă încadraţi în cele 3 minute. De aceea aţi cerut 3 minute.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

3 minute pentru toate amendamentele, am înţeles. (Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

OK. Bun.

Art. 37 alin. (7) spune că autorităţile, aşa cum sunt stabilite la alin. (1), pot constitui CSIRT-uri - adică echipe de intervenţie rapidă - sectoriale care să monitorizeze eventualele probleme.

Autorităţile esenţiale şi autorităţile importante sunt acele autorităţi care asigură funcţionarea internetului şi a spaţiului cibernetic din România.

Dacă numai pentru privaţi constituim echipe de intervenţie, înseamnă că, atunci când cineva atacă instituţii ale statului român şi noi ne uităm la ele, nu o să putem face nimic şi o să fim prinşi, la fel cum am fost prinşi şi în alte dăţi, cu chiloţii în vine, mă scuzaţi că spun aşa. Şi, din acest punct de vedere, eu am propus un amendament prin care spunem că autorităţile, aşa cum sunt stabilite la alin. (1), constituie CSIRT-uri sectoriale - "...constituie", nu "...pot constitui"; este foarte important.

Al doilea articol, art. 50.

Mă scuzaţi, nu îl susţin pe ăsta.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai...

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Şi acolo aveam un amendament, dar nu îl susţin.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă!

Numai o secundă!

Aţi spus art. 36...

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Art. 37...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...alin. (4)...

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

...alin. (7).

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...alin. (4), da?

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Art. 37 alin. (7).

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

36 sau 37?

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

37, înainte de 38...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine...

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

...alin. (7).

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dar v-aş fi rugat, ca de obicei, marginal.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Marginal 6, dacă nu mă înşel.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, art. 37 alin.?

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

(7).

Marginal 6 din anexa de amendamente respinse.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, stimaţi colegi, eu vorbesc una şi...

Bun.

Aveţi la amendamente respinse. Eu citeam de la 1 la 99, articole, amendamente admise. Bun. Trebuie să aşteptaţi puţin.

Dacă de la art. 1 la 99 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Bun. Există 9 amendamente respinse. Dacă se susţin?

Aici era rândul dumneavoastră, domnule Mihaiu. M-aţi făcut să ling hârtiile degeaba.

Vă rog, înapoi.

Marginal cât?

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

6 am eu notat aici. Art...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, marginalul este cifra din stânga de tot.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Art. 37 alin. (7).

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Acela.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Finally!

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Despre acela am vorbit. Respectiv, autorităţile trebuie să constituie. Autorităţile esenţiale şi importante pentru funcţionarea spaţiului cyber din România "constituie" echipe de răspuns rapid, nu "pot constitui". Pentru că dacă rămâne cu "pot constitui" înseamnă că o să desemneze pe cineva, vreun IT-ist care repară imprimante, şi atunci când aceste entităţi vor fi atacate, vom avea din nou ransomware, vom avea din nou probleme cu breşe de securitate, se vor fura datele şi aşa mai departe.

Dacă nu avem echipe de răspuns rapid, atunci înseamnă că lăsăm cale liberă hackerilor, pentru instituţiile publice.

Aşa cum privaţii trebuie să aibă astfel de echipe de răspuns rapid, trebuie să aibă şi autorităţile publice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Suntem la Anexa "Amendamente respinse".

Supun votului dumneavoastră marginal 6.

Vot, vă rog.

Cu doar 39 de voturi pentru, 128 contra, 63 de abţineri, un coleg care nu votează, amendamentul rămâne respins.

Vă reinvit la microfon, pentru alt marginal.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Marginal 7.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Art. 62, da?

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Art. 62 alin. (2).

Art. 62 alin. (2) trebuie să rezolve una dintre problemele care apar la suprapunerea legislaţiei. Şi vorbim despre suprapunerea legislaţiei pe drepturi de autor cu aceasta pentru securitate cibernetică. Şi acest articol găseşte o rezolvare teribil de proastă pentru o problemă foarte, foarte reală. Şi spune aşa - că dacă s-a început cumva vreo investigaţie de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, atunci autorităţile care trebuie să dea amenzi pe NIS 2 nu mai pot face nimic. Şi mai mult, dacă n-a început o anchetă, atunci nu se mai poate da nicio amendă pe prelucrarea datelor cu caracter personal.

Există soluţii legale care sunt mai flexibile şi care pot duce la formarea unei echipe mixte între ANSPDCP şi echipele de la NIS 2, ceea ce amendamentul meu propune, în aşa fel încât să ne asigurăm că, dacă s-a dat un avertisment pentru prelucrarea a 10 persoane, date cu caracter personal, însă securitatea naţională cibernetică a fost pusă în pericol, să putem da amenzi.

Din acest punct de vedere, vă rog să votaţi pentru amendamentul de la marginal 7.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi tabletele.

Anexa "Amendamente respinse", marginal 7.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Cu 33 de voturi pentru, 136 contra, 70 de abţineri, rămâne respins.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Şi ultimul, 10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2019 pentru modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României; PL-x 429/2019; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică externă.

Domnule preşedinte, vă rog.

Tessék!

Domnul Hajdu Gábor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2019 pentru modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu PL-x 429 din 8 octombrie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003, prin reglementarea, în mod expres, prin lege organică, a condiţiilor de trimitere în misiune permanentă în străinătate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Hajdu Gábor:

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu e cu timpi.

Doamna Gorghiu, Grupul PNL.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este unul dintre acele proiecte de lege care ajung să facă normele legislative mai clare şi mai previzibile, pentru că aşa e sănătos - aplicăm o decizie a Curţii Constituţionale, în limba română, - pentru ca modalităţile principale în ceea ce priveşte numirea personalului din misiunile diplomatice şi a celor din consulate să se facă prin lege organică.

Însă mesajul pe care vreau să-l transmit astăzi personalului din misiunile diplomatice şi consulilor este că fişa postului nu se opreşte la fişa postului reglementată de minister, ci cred eu că ar trebui să transmită un mesaj, după ultimul an extrem de complicat în privinţa alegerilor, un mesaj către diaspora, şi anume, că este respectată, că este ascultată, că nu e necesar să-şi mai taie nici buletine, nici paşapoarte, un mesaj de unitate.

Şi cred că aceasta este concluzia cu care pot să închei intervenţia mea în plen.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Un mesaj din partea celor de sus - ne place foarte mult ia dumneavoastră.

Felicitări pentru alegerea vestimentară!

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Lovin Ramona, Grupul AUR.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR va vota pentru adoptarea acestui proiect, întrucât el corectează o neconstituţionalitate şi da, este normal ca numirile, detaşările în Serviciul exterior să se facă printr-o lege, şi nu prin ordin de ministru.

Însă rămâne nerezolvată o problemă privind aceste numiri, şi anume faptul că, din păcate, în ultimii ani, aproape toate s-au făcut pe criterii politice sau de relaţii personale şi este inadmisibil să lăsăm reprezentarea României în străinătate pe mâna unor persoane care nu au niciun fel de competenţe, niciun fel de pregătire în domeniu, doar pentru că fie au ajutat în vreo campanie, fie sunt naşii, finii, rudele cuiva care are putere de decizie.

Acest lucru cred eu că trebuie să înceteze şi în acest sens fac apel către toate partidele politice, către Ministerul de Externe, către Guvernul României, către prim-ministrul României, indiferent cine va fi el, să se asigure că aceste numiri, aceste detaşări se vor face în mod transparent, meritocratic, prin concursuri organizate pe bune, anunţate din timp, astfel încât România să fie reprezentată în străinătate aşa cum se cuvine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Proiectul rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Pauză de câteva minute, până mă voi reîntoarce pentru partea a doua.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, din nou!

Domnul Popa Maricel?

In absentia, la mulţi ani!

Nu e.

Domnul Ionescu Tudor?

Raisa Enachi?

Corina Atanasiu?

Andruşcă Nicolae?

Ţiu Mihai-Adrian?

Ionescu, nu.

Maria Cernit?

Puşcaşu Lucian?

Lăzăroi Ioan?

Toma Ilie?

Paraschivescu Ovidiu-Romulus?

Popa Maricel? (Vociferări.)

Se solicită amânare.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.07.