Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 3 septembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei mele este "Reforma administraţiei centrale - începutul unei schimbări reale".

Un stat modern şi eficient trebuie să înceapă reforma din propria structură. De aceea, este nevoie de măsuri clare de reorganizare a administraţiei centrale. Discuţia despre reducerea posturilor trebuie să pornească de la ministere, agenţii şi instituţii cu atribuţii adesea suprapuse, unde s-a acumulat în timp o structură greoaie, care nu mai serveşte interesului public, ci dimpotrivă, încetineşte şi complică procesul decizional.

Cetăţenii nu aşteaptă de la noi proceduri fără rost, ci servicii clare şi soluţii rapide. Reducerea posturilor la nivel central nu trebuie privită ca o simplă măsură contabilă, ci ca parte a unei schimbări reale: o administraţie suplă, capabilă să ia decizii în timp util şi să sprijine dezvoltarea societăţii.

Trebuie spus limpede: oamenii îşi pierd încrederea în stat atunci când pentru un document simplu sunt trimişi de la o instituţie la alta. Mediul de afaceri este descurajat atunci când avizele se blochează între birouri. Şi administraţia însăşi devine ineficientă atunci când aceeaşi problemă e tratată în paralel de mai multe departamente. Reforma de la nivel central înseamnă, de fapt, redarea încrederii în instituţiile statului.

Este adevărat că se discută mult şi despre reforma administraţiei locale. Dar acest subiect trebuie tratat cu prudenţă. Multe comunităţi funcţionează deja cu resurse limitate şi nu trebuie penalizate suplimentar. Eficienţa trebuie construită pornind de la centru, unde există cele mai mari suprapuneri şi unde se concentrează şi o mare parte din responsabilitate.

Reducerea posturilor trebuie să fie însoţită de o transformare reală, care să pună accent pe:

- simplificarea şi clarificarea proceselor administrative;

- digitalizarea serviciilor şi acces rapid pentru cetăţeni;

- evaluarea reală a performanţei instituţiilor şi a celor care le conduc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reforma nu înseamnă doar să anunţi reduceri de posturi. Reforma înseamnă să construieşti o administraţie care să fie partener pentru cetăţeni şi pentru mediul economic. Înseamnă să arăţi responsabilitate şi să ai curajul de a începe schimbarea acolo unde problemele sunt cele mai mari: în administraţia centrală.

Numai astfel putem vorbi, pe termen lung, de o administraţie corectă, eficientă şi apropiată de oameni. România are nevoie de un stat care să inspire încredere, care să răspundă nevoilor societăţii şi care să fie un sprijin real pentru dezvoltare. Reducerea posturilor la nivel central trebuie să fie începutul acestei transformări.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Dacă n-aţi auzit de pacheţelele foamei, auziţi acum.

Am văzut zilele trecute asumarea, ieri, dacă nu mă înşel, asumarea răspunderii pentru cinci pacheţele - pacheţelele foamei. Pentru că, bineînţeles, am înţeles de la domnul Bolojan că nu e nevoie de o dezbatere, nu e nevoie de o lămurire. N-a fost în stare să arată exact cam câtă economie se face cu cei 13.000 de funcţionari publici locali sau, mă rog, în administraţia locală.

Am făcut eu un calcul, aşa, estimativ, cu toate că avem un preşedinte olimpic, am făcut un calcul şi am înţeles că e vorba de vreo 50 de milioane de euro.

Dacă asta este marea reformă, avem o problemă.

Mă aşteptam să văd această mare reformă la nivelul central, la nivelul ministerelor, la nivelul agenţiilor.

Dar, e OK, o să folosim, de acum înainte, modelul - unu pentru două primării, adică un secretar pentru două primării, că înţeleg că asta este reforma, de fapt, dar nu ne atingem de acele privilegii grase şi babane. Şi aici vorbim de partidele politice. În continuare avem subvenţii pentru partide. Să fie vreo 200 de milioane de euro? Să fie vreun miliard de euro pe mandat?! Nici nu ştiu. Rămâne de văzut, pentru că variază suma asta, an de an. Să fie vorba de multe alte milioane de euro la nivel de Camera Deputaţilor, la nivel de Senat, la nivel de Ministerul Energiei? Rămâne de văzut, pentru că înţeleg că nu există consens între PSD, PNL şi USR; pentru că UDMR e acolo doar la ciuguleală.

Înţeleg că acest pachet va veni, nu va veni. Iarăşi rămâne de văzut.

Vreau să văd însă mai multă celeritate atunci când tăiem posturi care chiar contează.

Până una-alta, spor PSD l-a votat cele patru moţiuni, pe care AUR le va depune. O să votaţi cu actuala guvernare, în contextul în care veţi avea voie să ieşiţi din bancă. S-ar putea să n-aveţi voie să votaţi, pentru că data trecută aţi stat liniştiţi şi cuminţi, n-aţi pus mâna pe biluţe sau pe ouăle lui Năstase.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Românii susţin reformele. Rezistenţa la schimbare vine din partea politică"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reformele anunţate de politicienii români, în ultimii 35 de ani, se încadrează perfect în ironiile aspre şi corecte ale lui Caragiale: "Să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica!".

Rezultatul acestei atitudini îl putem constata fiecare dintre noi. România este o ţară care s-a dezvoltat puternic, dar dezechilibrat în plan teritorial, cu multe inechităţi în interiorul societăţii şi cu o fragilizare puternică a valorilor democratice.

De fiecare dată când s-a vorbit despre reformă, cetăţenii au fost primii care au susţinut demersul, iar politicienii au fost primii care au eşuat în a-şi respecta angajamentele.

Oare de ce ne mai miră faptul că încrederea românilor în instituţiile fundamentale ale democraţiei a scăzut atât de mult? Răspunsul este simplu: oamenii sunt supăraţi pentru că ţara nu merge în direcţia corectă şi pentru că le-a fost înşelată încrederea de prea multe ori.

Stimaţi colegi,

Dacă astăzi România nu ar fi avut marea şansă de a avea un premier precum Ilie Bolojan, cred că ne-am fi aflat în aceeaşi piesă de teatru absurdă, plină de demagogie, necredibilă şi cu costuri tot mai mari pentru români şi pentru ţară. Din fericire, ca fost coleg în administraţia locală al premierului Bolojan, ştiu sigur că acesta nu se va opri şi nu va da niciun pas înapoi de pe drumul pe care l-a început, chiar dacă rezistenţa cea mai puternică vine din partea unor politicieni sau a unor instituţii.

"Cu mandatul pe masă!", asta a spus Bolojan încă din prima zi din care a fost învestit în funcţia de prim-ministru. Reforma administrativă, reforma sistemului de sănătate, reforma companiilor de stat, reforma pensiilor speciale, eliminarea sinecurilor şi privilegiilor sunt numai câteva dintre domeniile pentru care Ilie Bolojan este susţinut cu toată forţa de către noi, liberalii, pentru că a decis să schimbe România şi să o ducă pe calea ei firească - un stat modern, corect, care îşi respectă cetăţenii şi care cheltuie cu mare chibzuinţă fiecare leu din banii publici.

Vreau să cred că întreaga societate se va grupa în spatele prim-ministrului, pentru că declanşarea acestui amplu proces de reformă reprezintă o oportunitate unică, pe care nu avem voie să o ratăm, ca societate.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Iulian Lőrincz, deputat din partea Grupului parlamentar al USR.

Dacă nu este prezent, vom merge mai departe.

Domnul deputat Tudor Ionescu? Nu este.

Doamna deputat Maria Cernit, Grupul parlamentar POT? Nu este.

De la neafiliaţi, doamna deputat Dumitriţa Albu? Nu vine.

Vom relua lista.

Domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Situaţia gravă a primăriilor şi drepturile persoanelor cu handicap".

Astăzi aduc în atenţia dumneavoastră şi trag un semnal de alarmă cu privire la situaţia extrem de gravă cu care se confruntă administraţiile locale din România.

Primăriile sunt obligate să suporte din bugetele locale plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap şi a salariilor însoţitorilor acestora.

Realitatea dramatică este că primăriile nu au resursele necesare, în multe localităţi contribuţiile, pe care trebuie să le plătească primăriile, depăşind disponibilul pentru cheltuielile de funcţionare curente.

Această responsabilitate, care ar trebui să fie asumată de statul român, pune în dificultate financiară gravă unităţile administrativ-teritoriale şi riscă să afecteze drepturile fundamentale ale celor mai vulnerabili cetăţeni ai României.

Situaţia este inacceptabilă! Este inacceptabil ca persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora să fie lăsaţi fără sprijin! Guvernul nu mai poate ignora realitatea din teren! Este nevoie urgentă de intervenţia acestuia pentru a prelua aceste cheltuieli şi pentru a garanta plata direct de la bugetul de stat.

Avem de ales între două variante: fie asigurăm finanţarea directă de la bugetul de stat, fie condamnăm primăriile la blocaj şi oamenii la disperare. Nu putem cere primarilor să crească taxele şi impozitele cetăţeanului deja sărăcit, pentru a putea plăti aceste indemnizaţii, şi nici nu îi putem abandona pe cei aflaţi în nevoie. Este o nedreptate strigătoare la cer!

Fac un apel ferm către Guvernul României şi, în special, către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale să ia măsuri imediate şi concrete pentru:

1. Plata directă a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi a salariilor însoţitorilor acestora de la bugetul de stat;

2. Asigurarea unui calendar clar de implementare a modificărilor legislative necesare;

3. Protejarea drepturilor persoanelor vulnerabile, până la aplicarea soluţiilor legislative definitive.

Aceasta este soluţia justă şi sustenabilă. Preluarea acestor obligaţii de plată de către Ministerul Muncii, astfel încât indemnizaţiile şi salariile să fie plătite direct de la bugetul de stat.

Este datoria Guvernului să asigure protecţie şi sprijin real celor mai vulnerabili dintre cetăţenii noştri. Persoanele cu handicap şi însoţitorii lor nu trebuie să devină victime colaterale ale unei subfinanţări cronice a primăriilor. Voi lupta în Parlament pentru a corecta această nedreptate şi pentru a mă asigura că aceşti oameni primesc sprijinul care li se cuvine.

Este responsabilitatea noastră, a tuturor reprezentanţilor aleşi ...

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog să conchideţi!

Domnul Maricel Popa:

... să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat fără ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, deputat din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La data de 31 august am celebrat Ziua Limbii Române, un prilej de a aduce un omagiu limbii care ne uneşte, care ne-a păstrat identitatea de-a lungul secolelor, şi care rămâne expresia cea mai vie a culturii şi demnităţii naţionale. Limba română nu este doar un instrument de comunicare, ci este matricea în care s-au format spiritualitatea, gândirea şi valorile acestui popor.

Prin limba română ne afirmăm unitatea, ne păstrăm legătura cu strămoşii şi ne proiectăm viitorul. Datoria noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor în Parlamentul României, este să protejăm şi să cultivăm această moştenire inestimabilă, într-o lume globalizată, unde influenţele externe sunt puternice.

Fac apel ca Ziua Limbii Române să fie, pentru fiecare dintre noi, nu doar un moment festiv, ci o asumare responsabilă: aceea de a cinsti, de a cultiva şi de a transmite generaţiilor viitoare bogăţia şi frumuseţea limbii române.

Vă mulţumesc.

Deputat Alin Tomoescu, deputat al PSD.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, deputat din partea Grupului parlamentar al PSD.

Dacă nu este prezent, mergem mai departe.

Domnul Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am venit astăzi în faţa dumneavoastră nu cu un discurs politic, ci cu vocea unor oameni care, de peste o lună, trăiesc cu consecinţele directe ale unui dezastru natural. Mă refer la locuitorii din Broşteni, Neagra, Cotârgaşi, Holdiţa, Ostra şi Stulpicani, oameni pe care i-am cunoscut personal, chiar din prima zi după viitură.

Am fost acolo cu echipe de voluntari, cu alimente, apă, combustibil şi tot ce a fost nevoie pentru urgenţele de primă necesitate. Şi am rămas conectaţi la ceea ce se întâmplă, pentru că drama de la Broşteni nu s-a încheiat odată cu retragerea apelor.

În judeţul Suceava, 680 de gospodării au fost afectate, 41 de case au fost complet distruse, iar în judeţul Neamţ, peste 170 de familii au fost afectate de inundaţiile devastatoare de la sfârşitul lunii iulie.

Să fim corecţi! Autorităţile locale s-au mobilizat. Pompierii, voluntarii, oamenii din comunitate au muncit neîntrerupt. Acolo s-a văzut, fără îndoială, ce înseamnă solidaritatea românească.

Însă nu putem ignora faptul că intervenţia Guvernului a fost lentă, iar ajutoarele financiare oferite până acum sunt mai degrabă simbolice şi profund insuficiente, raportat la nevoile reale din teren.

Astăzi, în Broşteni, cu sprijinul voluntarilor şi al societăţii civile, s-a început construirea mai multor locuinţe pentru sinistraţi. AUR construieşte mai multe case, dar nu ne oprim aici. Suntem în plin proces de amenajare a unui centru comunitar modern, într-o fostă fabrică industrială, care va cuprinde: centru de zi, şcoală de meserii, cantină socială şi spaţii de sprijin pentru situaţii de urgenţă.

Cu toate aceste eforturi, zeci de familii locuiesc încă în containere, deşi ne aflăm la început de toamnă, iar temperaturile pe Valea Bistriţei scad noaptea sub 10 grade.

Se apropie începerea şcolii, iar condiţiile în care trăiesc aceşti oameni nu sunt demne de un stat care se doreşte solidar. Acolo este nevoie de prezenţa reală a statului - nu doar cu 3.000 de euro, ci cu măsuri imediate şi coerente.

De aceea, solicit Guvernului adoptarea a două măsuri simple, clare şi aplicabile imediat:

- asigurarea de locuri de cazare în pensiunile din zonă pentru familiile care nu pot fi încă relocate într-o locuinţă permanentă;

- acordarea de vouchere alimentare lunare, după modelul deja aplicat în sprijinul refugiaţilor din Ucraina.

Nu putem avea standarde duble. România a fost solidară cu străinii. Acum este timpul să fie solidară cu propriii cetăţeni, cu respect, eficienţă şi bun-simţ administrativ.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor, deputat din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Abuzurile grosolane împotriva lui Călin Georgescu - dovada că trăim nu într-o democraţie, ci într-o dictatură militară de catifea".

Trăim vremuri ruşinoase, în care sistemul a decis că vocea poporului român nu contează, în care votul românilor este aruncat la gunoi, iar cine nu se înclină în faţa celor care trag sforile este executat.

Călin Georgescu, un om cu coloană vertebrală, un român cu demnitate, a îndrăznit să candideze la preşedinţia României. Şi nu oricum. A câştigat primul tur. A fost ales de români, prin vot liber, într-un moment istoric.

Ce a urmat? Nu felicitări. Nu validarea rezultatului, ci anularea alegerilor. Confiscarea brutală a votului. Ştergerea voinţei populare cu buretele.

Pentru prima oară, după decembrie 1989, un candidat care a câştigat alegerile a fost şters de pe buletinul de vot, iar astăzi este târât în justiţie, hărţuit, umilit public.

Nu pentru că a greşit. Nu pentru că a încălcat vreo lege, ci pentru că a deranjat. Pentru că nu a fost al lor, pentru că românii au votat altfel decât li s-a cerut.

Aceasta este o răzbunare politică în toată regula. O represiune în stil sovietic, mascată sub haina "statului de drept".

Este frica sistemului care numai controlează totul şi care reacţionează violent atunci când simte că pierde puterea.

Se fac acum dosare pe bandă rulantă. Sunt răscoliţi ani întregi de activitate în căutarea unui pretext. Se inventează vinovăţii. Se trimit semnale: "Aşa păţeşte cine nu stă cuminte în banca lui".

Dar România nu este o închisoare, nu este o cazarmă, românii nu sunt soldaţi înrolaţi în armata unei dictaturi.

Ce i se întâmplă lui Călin Georgescu nu este doar despre el, este despre fiecare dintre noi. Despre dreptul nostru de a alege. Despre dreptul nostru de a vorbi. Despre dreptul nostru de a spune nu unui sistem corupt şi ilegitim. Despre libertatea şi demnitatea noastră, ca neam.

De aceea, cer, aici şi acum, oprirea imediată a represiunii împotriva lui, încetarea abuzurilor săvârşite împotriva lui.

Pentru că, dacă vom permite astăzi ca votul nostru să fie confiscat, iar candidatul preferat să fie târât în instanţă şi condamnat pe nedrept, mâine nu vom mai avea o ţară.

Să ne gândim la copiii noştri şi la ce le lăsăm moştenire... şi cum îi vom putea privi în ochi.

Opriţi abuzurile împotriva lui Călin Georgescu, adevăratul preşedinte al României! Demisia, Nicuşor Dan, şi reluarea alegerilor prezidenţiale, cu Călin Georgescu pe buletinul de vot!

România este a românilor, nu a tâlharilor de la putere şi a trădătorilor de ţară!

Ne vom ridica şi vă vom învinge! Întotdeauna, în istorie, popoarele şi-au câştigat libertatea! Mai devreme sau mai târziu.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL. Văd că nu este prezent.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca om de mediu, este datoria mea să vă aduc la cunoştinţă că rechinii imobiliari înoată nestingheriţi prin Pădurea Băneasa şi că, dacă nu aplicăm legea în litera şi spiritul ei, riscăm să trădăm şi pădurea, şi pe românii care cred, la fel ca mine, că aerul curat este un drept, şi nu un lux.

În nordul Capitalei, ultimul petic de verde, care ţine piept poluării şi expansiunii urbane haotice, este în pericol. Un drum forestier, a cărui menire este să asigure accesul destinat exclusiv gestionării durabile a pădurii, riscă să fie transformat într-o autostradă a privilegiaţilor.

În fiecare zi primesc mesaje de la oameni care observă cum, după ce am plecat din funcţia de ministru al mediului, bariera de acces se ridică. Iar mesajele care au apărut şi în presă acum câteva luni, că se mai aşteaptă doar rocada de la Ministerul Mediului, sunt confirmate astăzi. Se circulă, imaginile sunt publice. Se testează limitele. Se pregăteşte terenul acum pentru un fapt împlinit, pentru ca acest drum forestier să devină o scurtătură spre casă sau spre serviciu, dintr-un cartier unde dezvoltatorul a uitat, de mai bine de 17 ani, că trebuia să asigure proprietarilor căile de acces promise.

În spatele acestui drum lărgit, pe care au fost montate şi semne rutiere, stă un contract semnat între Direcţia Silvică Ilfov şi un dezvoltator imobiliar care s-a folosit şi se foloseşte, în continuare, de Pădurea Băneasa pentru a face profit. Este un contract despre care nu am fost înştiinţat, ca ministru al mediului, şi căruia m-am opus din primul moment în care am aflat că o pădure urmează să fie schingiuită, de dragul unui culoar rutier.

Acest contract trebuie reziliat de urgenţă, iar cei care l-au semnat trebuie să dea explicaţii şi să răspundă instituţional şi legal. Asaltul asupra Pădurii Băneasa vine dintr-o singură direcţie - interesul pentru profit. Iar toată presiunea politică şi publică pentru deschiderea drumului forestier nu are nicio legătură cu salvarea pădurii. Are legătură, în schimb, cu salvarea unor planuri de afaceri.

Lăcomia imobiliară a călcat deja în picioare noul Cod silvic, care stabileşte că drumurile nu sunt drumuri de circulaţie publică, nu sunt autostrăzi, iar bariera din Pădurea Băneasa trebuie să rămână jos.

Aceştia, oamenii care doresc s-o ridice, mută inclusiv discuţia către un alt subiect, acum, declararea Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată.

Să nu uităm că o pădure apărată astăzi înseamnă o generaţie cu rădăcini sănătoase mâine.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

"Respectul faţă de magistraţi nu înseamnă păstrarea privilegiilor"

Luni, 1 septembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea asupra Proiectului de Lege de desfiinţare a pensiilor speciale ale magistraţilor. Opoziţia a anunţat că nu va depune moţiune de cenzură raportat la acest proiect de lege. Practic, există un consens între toţi reprezentanţii cetăţenilor, în legislativ, că echitatea socială reclamă adoptarea acestei măsuri.

Faţă de reacţia mai multor instanţe şi parchete din România de anunţare a suspendării activităţii sub formă de aşa-zis protest, care a precedat citirea de către premierul României, domnul Ilie Bolojan, a proiectului de lege, în Parlament, reamintesc că respectul faţă de magistraţi nu se dovedeşte prin menţinerea de privilegii. În egală măsură, respectul faţă de magistraţi nu este ştirbit prin desfiinţarea privilegiilor.

În contextul în care comunicările constante asupra justiţiei din mass-media vizează noi şi noi dosare penale prescrise ori soluţii judiciare care revoltă - de exemplu soluţia Curţii de Apel Ploieşti, de anulare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României privind alegerile prezidenţiale - e important să reamintim că soluţiile bune de zi cu zi din justiţie nu prezintă elemente spectaculoase, astfel încât să fie reflectate în spaţiul public. Acestea există, şi reprezintă chiar regula, nu excepţia, chiar dacă sunt invizibile pentru cei mai mulţi români. Justiţia românească are categoric un pasiv de imagine şi de credibilitate, iar revolta multor magistraţi faţă de tăierea propriilor privilegii nu va face decât să consolideze percepţiile negative asupra justiţiei, în ansamblu.

Sigur că trebuie comunicat mai bine ceea ce se face pentru a funcţiona mai bine justiţia din România, pentru ca profesioniştii din acest domeniu să îşi poată desfăşura mai bine activitatea - o formă de respect faţă de munca lor şi faţă de ei înşişi.

De aceea, la ceas de desfiinţare a pensiilor speciale ale magistraţilor, reamintesc că a crescut în ultimii ani semnificativ gradul de umplere a schemei de personal. La judecătorii, personal, monitorizez situaţia de 4 ani şi susţin necesitatea umplerii, iar apoi a completării schemei de personal, însă nu pot ignora că am văzut evoluţii în acest sens.

Digitalizarea în justiţie beneficiază de mult mai multă atenţie decât digitalizarea în alte domenii şi de mai mulţi bani din PNRR, şi nu numai. Scopul digitalizării este tocmai de a facilita accesul la justiţie, concomitent cu uşurarea muncii întregului personal care gestionează partea administrativă a litigiilor.

Programul de guvernare prevede reorganizarea instanţelor şi parchetelor pentru eficientizarea acestora. Sunt legi, adoptate în ultimii ani, care au făcut mici paşi pentru a simplifica munca magistraţilor. O afirm cu tărie, pentru că am lucrat şi eu la unele şi m-am bucurat de adoptarea şi intrarea lor în vigoare. Mai sunt zeci în Camera decizională, dintre care unele, în scurt timp, pot vedea tiparul Monitorului Oficial, pentru că adoptarea acestora nu se întâmplă dintr-o dată şi nici nu ar face faţă sistemul judiciar într-un astfel de scenariu, ci treptat.

Afirm toate acestea pentru că respect munca şi responsabilitatea magistraţilor, îi respect pe ei, dar aleg o formă de respect fără privilegii, cu acţiuni care... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cristian Brian, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Sănătatea maramureşenilor, sănătatea românilor, nu este negociabilă!"

România are munţi de otravă întinşi pe sute de hectare, care, lent, dar sigur, afectează zeci de mii de cetăţeni. Mă refer la ce a rămas în urma exploatărilor miniere. Fie că este vorba de statul român, fie că este vorba de diverse companii, unele care chiar aparţin de stat, acestea au venit, au luat resursele, iar în spate au lăsat problemele comunităţii. Mă refer aici la sutele de iazuri de decantare sau halde de steril care conţin metale grele, substanţe toxice, precum silicea cristalină, un praf asociat direct cu cancerul pulmonar.

Am vorbit frecvent de la tribuna Parlamentului despre aceste probleme, pentru că Maramureşul, judeţul pe care îl reprezint, este direct în mijlocul acestora. Accidentul din 2000 de la Bozânta se află în topul dezastrelor ecologice de la nivel mondial, unde tone de steril cu cianuri au ajuns în râul Lăpuş, apoi în Someş, în Dunăre, în Marea Neagră şi acest accident care a reprezentat un mare dezastru a creat probleme mari statului, fie că a fost vorba de despăgubiri pe care a trebuit să le plătim, fie că a fost vorba de probleme de mediu.

În prezent, iazul de la Bozânta încă reprezintă cel mai mare, cel mai întins iaz de decantare, ca suprafaţă, din ţară, iar locuitorii din zonă sunt afectaţi. De fiecare dată când un vânt mai puternic bate, praf sclerozant, precum acesta pe care îl am în acest borcan (Arată un recipient.) se ridică peste comunităţi, iar cetăţenii trebuie să îl respire. Vorbim despre municipiul Baia Mare, vorbim despre oraşul Baia Sprie şi multe altele din zonă.

O veste bună, în schimb, a venit săptămâna aceasta de la Ministerul Economiei şi de la Ministerul Mediului, unde miniştrii USR, Diana Buzoianu şi Radu Miruţă, au găsit soluţiile pentru continuarea lucrărilor de ecologizare de la iazul Tăuţii de Sus, lucrări începute în urmă cu câţiva ani şi suspendate, iar acum acestea trebuie să continue pentru a mai stopa din pericolul pentru sănătatea românilor, pentru sănătatea maramureşenilor.

La începutul anului am dus Comisiile pentru mediu din Senat şi Camera Deputaţilor pentru a vedea în teren problemele, pentru a veni cu soluţii instituţionale, şi mă bucur că acestea nu întârzie să apară.

Şi da, avem nevoie de rezolvări şi pentru celelalte probleme. Avem nevoie de rezolvări pentru Bozânta, pentru celelalte bombe ecologice din judeţ şi din ţară. Şi sunt încrezător că aceste soluţii vor veni.

Avem nevoie de fonduri, avem nevoie de intervenţii şi avem nevoie de asumare. Maramureşenii, dar şi românii îşi cer dreptul la un mediu nepoluat, cu aer respirabil, cu apă curată, îşi cer dreptul la sănătate şi la viaţă!

Haideţi să căutăm împreună soluţii, pentru că viaţa tuturor cetăţenilor pe care îi reprezentăm este în mâinile noastre!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe 31 august am sărbătorit comoara cea mai de preţ a neamului nostru: Limba Română! Liantul care a unit generaţii, ţinuturi şi destine, limba strămoşilor noştri, care este puntea ce leagă trecutul de viitor, temelia identităţii noastre naţionale.

În limba română s-au scris primele cronici, în ea s-au rostit rugăciunile strămoşilor, s-au cântat doinele şi s-au ridicat glasurile către libertate.

Limba română nu este doar un instrument de comunicare - este sufletul poporului român. Eminescu o numea cu dragoste "floarea sufletului etnic al românimii", iar adevărul spus de el rămâne veşnic: "Când ea se va stinge, atunci şi poporul va pieri". Pentru că cine îşi pierde limba îşi pierde rădăcinile şi se deznaţionalizează. Şi, din păcate, milioane de români au fost de-a lungul istoriei asimilaţi, pierzându-şi graiul strămoşesc prin maghiarizare, rusificare, ucrainizare, sârbizare, bulgarizare sau grecizare.

Astăzi, în afara graniţelor României, trăiesc peste 10 milioane de români care duc cu ei, ca pe o icoană, graiul strămoşesc. În total, peste 30 de milioane de suflete din întreaga lume vorbesc româneşte. Ei sunt dovada vie că limba noastră trece dincolo de graniţe şi devine o patrie în sine.

Totodată, să ne amintim că limba română are patru dialecte: dacoromân, aromân, megleno-român şi istro-român. Dacă dialectul dacoromân este limba oficială a celor două state româneşti - România şi Republica Moldova - şi are statut de limbă oficială şi în provincia autonomă Voivodina din Serbia, dialectele aromân, megleno-român şi istro-român sunt astăzi în primejdie, ameninţate cu dispariţia. În Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord şi Croaţia, aromânii, megleno-românii şi istro-românii nu au şcoli în limba română şi nici biserici în limba maternă, deşi în România minorităţile greacă, albaneză, bulgară, macedoneană şi croată au reprezentanţi aici, în Camera Deputaţilor, în Parlamentul României. Aceasta este o nedreptate pe care nu o putem trece sub tăcere!

Să ne amintim că limba română ne uneşte de la Tisa până dincolo de Nistru, din Bucovina până în Tesalia şi din Bucureşti până în diaspora de pe toate continentele. Ea este liantul care face din românii risipiţi în lume o singură familie.

Astăzi, oriunde bate inima unui român - la Bucureşti, la Chişinău, în Bucovina, Timoc, Basarabia sau în orice colţ al lumii - bate şi pentru limba lui. Este datoria noastră să o păstrăm curată, să o transmitem copiilor noştri şi să o apărăm de uitare şi înstrăinare.

Astăzi şi pentru totdeauna, patria noastră este limba română. Să o păstrăm vie, să o apărăm şi să o dăruim generaţiilor viitoare!

La mulţi ani Limbii Române şi tuturor celor care o iubesc!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Andreea Cîmpianu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Nu este.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Bianca-Eugenia Gavrilă, din partea Grupului parlamentar POT.

Doamna Bianca-Eugenia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică având titlul: "Educaţia este pilonul societăţii".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Al doilea pachet de austeritate adoptat de Guvern arată, încă o dată, cât de puţin contează educaţia pentru actuala conducere. Reducerea fondurilor pentru şcoli şi universităţi nu este doar un eşec de management, ci un atac direct la viitorul copiilor şi tinerilor României.

Cadrele didactice sunt puse într-o situaţie intolerabilă: salarii tăiate, plata cu ora redusă cu 50%, lipsa de materiale şi resurse. Profesorii nu mai pot să-şi facă meseria corespunzător şi, culmea, Guvernul continuă să pretindă că austeritatea este inevitabilă. Este, de fapt, doar o alegere politică: să sacrifici educaţia pentru economii minore, pe hârtie.

Aceste măsuri nu doar că subminează sistemul educaţional, ci trădează încrederea pe care societatea a pus-o în stat. România nu îşi poate permite să reducă salariile profesorilor în timp ce vorbeşte despre "investiţii în viitor". Dacă Guvernul îşi imaginează că tăind resursele va creşte eficienţa se înşală profund: va produce doar generaţii mai slab pregătite şi profesori demotivaţi.

Facem un apel ferm: opriţi acest atac asupra educaţiei! Protejaţi cadrele didactice, asiguraţi finanţare corectă pentru şcoli şi universităţi şi renunţaţi la politica de austeritate pe spinarea copiilor şi a profesorilor! România merită mai mult decât promisiuni goale şi bugete tăiate - merită un sistem educaţional care să pregătească cu adevărat viitorul naţiunii.

Bianca-Eugenia Gavrilă, deputat, Alba, Partidul Oamenilor Tineri.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar POT. (Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Gabriela Porumboiu.)

Înţeleg că...

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, din partea Grupului parlamentar POT. (Vociferări.)

Aşa mi-aţi spus.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Pensii de boală pe nedrept. Aşa trăiesc unii.

Alţii, care sunt bolnavi cu adevărat şi care chiar au nevoie de ajutor, sunt târâţi şi umiliţi, săptămânal, prin comisii.

Cunosc cazuri reale ale unor persoane cu dizabilităţi şi boli ireversibile, care sunt chinuite lunar prin zeci de evaluări.

Da! Trebuie evaluări. Dar juste şi corecte. Fără abuzuri. Pentru că cei care chiar au nevoie de ajutorul statului sunt umiliţi. Iar cei care profită pe nedrept de pensii de boală sunt nederanjaţi.

Pentru cei în nevoie, evaluările abuzive trebuie să înceteze. Nu mai putem târî prin comisii oameni invalizi sau cu boli ireversibile. Legislaţia trebuie schimbată. Iar instituţiile reparate.

România nu mai poate funcţiona aşa.

Oamenii cu dizabilităţi au o cruce grea de dus. Şi este datoria noastră să avem grijă de ei şi să îi ocrotim. Aşa este creştineşte. Aşa este democratic. O Românie plină de empatie. O Românie plină de iubire. Iubire pentru aproapele nostru. Şi o Românie corectă.

Vom veni cu o serie de modificări legislative aplicate.

Asta vom face. Asta vom construi doar împreună!

Doamne-ajută!

Vă mulţumesc.

Maria Cernit, deputat, Partidul Oamenilor Tineri.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, din partea grupului de neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi nu mai este declaraţia mea.

Astăzi este declaraţia Alinei.

Este un mesaj pe care l-am citit azi de dimineaţă şi mi-e greu să vi-l redau.

Am doar trei minute la dispoziţie, aşa că voi trece prin el pe scurt.

Alina are 35 de ani şi doi copii. Şi Alina îmi scrie în felul următor:

"Am fost diagnosticată cu cancer de colon şi metastaze hepatice în 2019 la doar 29 de ani. A fost o luptă contra cronometru şi costisitoare.

În 2020, la nici patru luni distanţă, a trebuit să intervenim, deoarece cancerul a recidivat...".

O să trec peste o parte din detalii. Alina, te rog, iartă-mă! Dar îmi spune aşa Alina: "În 2022, la nici doi ani, când mulţumeam Domnului nostru Iisus Hristos că lucrurile mergeau cât de cât bine, după încă doi ani de chimioterapie, vine o altă veste cutremurătoare. Metastaze osoase. Ia-o din nou de la capăt. Chimioterapie. Alt ciclu, diferit. Radioterapie...".

Trec din nou peste detalii.

"Nu pot face absolut nimic. Nu mă pot spăla. Nu pot mânca. Nu mă pot spăla nici măcar pe mine. Nu mă pot pieptăna. Nu mă pot îmbrăca. Nu pot ţine o sticlă de apă în mână. O altă soluţie ar fi amputarea mâinii de deasupra cotului, dat fiind neacceptarea acestui lucru, gândindu-mă doar la Dumnezeu şi Măicuţa Domnului, şi uite aşa şi în prezent, şi în ziua de astăzi, tot cu cancerul şi chimioterapia merg înainte. Şi de atunci lupt cu sistemul şi cu comisiile. 315 lei pentru un bolnav oncologic". Alina ştiu prin ce treci, şi mama mea a trecut printr-o formă de cancer, şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că astăzi e bine şi lângă mine.

Attila de la Cluj - ştie el cine e. Este un om minunat, cu handicap accentuat, care, de la momentul la care intră aceste măsuri, nu va mai beneficia de scutirea la impozitul pe clădiri. Şi are 496 de lei pe lună şi se gândeşte să devină infractor pentru a supravieţui.

Domnule Ilie Bolojan, politica voastră se referă la un singur lucru, la numere. Să eliminaţi, să concediaţi, să împovăraţi.

Nu faceţi politică şi nu faceţi reforme.

Faceţi aritmetica sărăciei şi a depresiei naţionale.

Aţi prăduit, aţi furat, aţi risipit şi îi puneţi pe români să vă plătească paguba. Numele vostru va rămâne în istorie precum al lui Lăcustă Vodă şi al altor fanarioţi ca voi, străini de neam şi exploatatori ai României.

Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Mai departe dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu este prezent.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi este despre impactul majorării plafonului CASS pentru ambulatoriul de specialitate.

Astăzi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră un subiect care priveşte buna funcţionare a sistemului medical: impactul majorării plafonului pentru contribuţia la asigurările sociale de sănătate asupra cabinetelor medicale din ambulatoriu şi, implicit, asupra sănătăţii cetăţenilor noştri.

Statisticile actuale ne arată că ambulatoriul de specialitate, alături de medicina de familie, rezolvă între 75% şi 80% dintre patologiile curente, reducând presiunea asupra spitalelor şi facilitând accesul rapid al pacienţilor la îngrijire. Tocmai de aceea, orice măsură fiscală care afectează aceste cabinete trebuie analizată cu maximă atenţie, pentru a nu periclita un echilibru deja fragil.

Propunerea de majorare a plafonului CASS de la 60 la 90 de salarii minime brute, începând cu anul 2026, ridică o serie de întrebări legitime din partea profesioniştilor din domeniu. Medicii din ambulatoriu nu au libertatea de a-şi ajusta tarifele, acestea fiind stabilite deja prin contract-cadru cu CNAS. În aceste condiţii, o creştere a poverii fiscale ar putea genera dificultăţi financiare, cu efecte directe asupra continuităţii actului medical primar.

Pacientul trebuie să fie în centrul fiecărei decizii din domeniul sănătăţii. Orice măsură care afectează funcţionarea cabinetelor medicale din ambulatoriu se răsfrânge direct asupra accesului oamenilor la servicii medicale rapide şi de calitate. Dacă povara financiară asupra acestor unităţi creşte, există riscul reducerii disponibilităţii consultaţiilor, al extinderii timpilor de aşteptare şi chiar al limitării unor servicii esenţiale. Consecinţa ar fi resimţită în primul rând de pacienţi, care au nevoie de siguranţa că îşi pot primi îngrijirea la timp şi aproape de casă.

Aduc astfel în atenţia dumneavoastră acest subiect fiindcă îmi doresc să subliniez importanţa dialogului şi a unei evaluări de impact corecte. Este necesar să existe o consultare reală cu organizaţiile profesionale reprezentative. Numai astfel putem construi împreună un cadru fiscal predictibil, care să protejeze atât furnizorii de servicii medicale, cât şi pacienţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În data de 1 septembrie am început o nouă sesiune parlamentară, într-un context intern şi internaţional deosebit de complex. Responsabilitatea noastră, ca reprezentanţi ai poporului, este de a răspunde acestor provocări cu maturitate, unitate şi viziune pentru viitor.

Pe plan intern, România are nevoie de stabilitate politică şi de coerenţă legislativă. Cetăţenii aşteaptă de la noi soluţii pentru creşterea nivelului de trai, pentru protejarea locurilor de muncă, pentru modernizarea sistemului de sănătate şi educaţie. Această sesiune trebuie să fie una a faptelor concrete: reducerea birocraţiei, atragerea fondurilor europene, sprijinirea mediului de afaceri şi protejarea categoriilor vulnerabile.

Dar mandatul nostru nu se limitează la graniţele ţării. România are un rol strategic într-o regiune aflată sub presiune geopolitică majoră. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să ameninţe pacea europeană. În acelaşi timp, Republica Moldova se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie - alegeri cruciale nu doar pentru viitorul european al fraţilor noştri de peste Prut, ci şi pentru securitatea României şi stabilitatea Uniunii Europene.

De la această tribună, reafirm angajamentul ferm al Parlamentului României de a sprijini Republica Moldova pe drumul integrării europene. Vom fi alături de cetăţenii moldoveni în faţa presiunilor externe şi a tentativelor de destabilizare. Viitorul european al Moldovei este şi viitorul nostru.

Această sesiune parlamentară trebuie să fie una a responsabilităţii şi a solidarităţii. Avem datoria să arătăm că România este un stat european puternic, democratic şi previzibil, capabil să-şi protejeze cetăţenii şi să-şi apere interesele naţionale.

În faţa provocărilor, răspunsul nostru trebuie să fie unitatea. În faţa nesiguranţei, răspunsul nostru trebuie să fie Europa. În faţa extremismului şi a propagandei străine, răspunsul nostru trebuie să fie democraţia şi statul de drept.

Începem această sesiune cu încredere, dar şi cu conştiinţa responsabilităţii istorice. România are de ales între stagnare şi modernizare, între diviziune şi unitate, între izolare şi consolidarea rolului său european. Alegerea este clară.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O nouă sesiune parlamentară - Parlamentul trebuie să fie vocea cetăţenilor, nu a birurilor!".

Stimaţi colegi,

Sunt bucuros să vă revăd odată cu începerea noii sesiuni parlamentare. O sesiune care trebuie să fie despre muncă, despre responsabilitate şi despre răspunsurile pe care oamenii le aşteaptă de la noi. Venim cu forţe noi, cu energie şi cu hotărârea de a reprezenta vocea cetăţenilor în faţa unui guvern care, din păcate, a pierdut legătura cu realitatea.

În ultimele luni, România a trecut prin schimbări majore. Din păcate, nu vorbim despre reforme care să aducă bunăstare, ci despre măsuri care au terorizat populaţia. În loc să oferiţi stabilitate şi încredere, aţi bulversat societatea cu experimente fiscale, cu taxe şi impozite crescute, cu promisiuni deşarte care s-au transformat în poveri.

Oamenii nu cer imposibilul. Ei vor predictibilitate, respect şi siguranţa zilei de mâine. În schimb, primesc facturi umflate, noi biruri, birocraţie fără sfârşit şi nicio soluţie reală.

În această sesiune parlamentară, vom continua să spunem răspicat adevărul: guvernarea actuală îi jefuieşte pe români, îi apasă cu fiecare nouă taxă şi îi condamnă la nesiguranţă. Dar vom lupta, aici, în Parlament, pentru ca vocea cetăţenilor să fie auzită şi pentru ca fiecare abuz fiscal să fie demascat.

Românii merită o guvernare responsabilă, nu o guvernare care să le transforme viaţa într-un coşmar economic. De aceea, această sesiune trebuie să fie începutul unei schimbări reale.

Mult succes tuturor!

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Ionelia-Florenţa Priescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Intimitatea cetăţenilor europeni, sub asalt".

În contextul în care cenzura devine din ce în ce mai agresivă în Europa, iar birocraţii de la Bruxelles nu mai ascund ambiţia de a controla spaţiul digital, vreau să atrag atenţia că viaţa privată a cetăţenilor europeni este astăzi în pericol real.

Sub umbrela unor măsuri pentru protecţia copiilor, Comisia Europeană a înaintat propuneri de o duritate extremă, care au puterea să afecteze intimitatea fiecăruia dintre noi. Această propunere este cunoscută sub numele de "Chat Control" - o denumire care reflectă perfect esenţa sa, anume, supravegherea în masă a cetăţenilor europeni.

Propunerea prevede ca toate mesajele, imaginile şi convorbirile digitale - inclusiv cele criptate - să fie scanate automat de către furnizorii de servicii online. Şi, în acest context, viaţa noastră privată va fi puternic afectată.

Poziţiile statelor membre sunt grăitoare, Belgia numind deja această lege "un monstru care invadează intimitatea şi nu poate fi îmblânzit". România încă tace pe acest subiect, din păcate.

Dragi colegi,

Trebuie să fim lucizi. Dacă o astfel de legislaţie ar fi implementată în România, ea ar fi rapid transformată într-un instrument politic de control, de cenzură şi şantaj. Am văzut deja la ultimele alegeri cum partidele de la putere nu s-au sfiit să folosească manipularea, şantajul şi presiunea mediatică pentru a influenţa votul. Şi am văzut deja în sesiunea trecută cum în Parlamentul României au fost susţinute iniţiative legislative cu potenţial de a afecta drepturile şi libertăţile românilor. Istoria noastră naţională a demonstrat că cenzura începe întotdeauna "pentru binele comun".

Astăzi vor să detecteze conţinutul ilegal, dar mâine vor urmări gândirea nealiniată la curentul progresist european. Cu un astfel de mecanism legal la îndemână, supravegherea totală devine posibilă.

În calitate de aleşi al poporului, noi, parlamentarii, avem obligaţia de a ne opune oricărei tentative de îngrădire a libertăţii, a vieţii private şi a dreptului de a gândi liber. Altfel, vom trăda interesul celor care ne-au dat votul de încredere.

De asemenea, cer public Guvernului României şi clasei politice să se opună oricăror altor măsuri ce încalcă viaţa privată şi libertatea cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Ionelia Priescu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 20 Gorj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Monica Iagăr, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Monica Iagăr:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică este cu privire la comasarea celor două penitenciare - de la Satu Mare şi Baia Mare.

Astfel că, la propunerea de transformare a Penitenciarului Satu Mare în secţie exterioară a Penitenciarului Baia Mare, vreau să vă spun că Penitenciarul Satu Mare este o instituţie de sine stătătoare, având o structură organizatorică, logistică şi operaţională adaptată specificului judeţului Satu Mare, precum şi nevoilor comunităţii şi ale persoanelor private de libertate. În momentul de faţă, acesta urmează să devină o anexă a Penitenciarului de la Baia Mare.

Conform extrasului de Carte funciară, Penitenciarul Satu Mare dispune de o suprafaţă de 44 de hectare, teren care poate fi utilizat în vederea construirii unei unităţi penitenciare noi, cu capacitate de cazare mare şi cu respectarea suprafeţei minime de cazare obligatorii pe care statul român şi-a asumat-o prin semnarea memorandumurilor internaţionale, ca urmare a obligării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului la plata unor despăgubiri civile în urma încălcării anumitor drepturi.

Propunerea de a transforma Penitenciarul Satu Mare într-o secţie exterioară, subordonată Penitenciarului Baia Mare, aduce în discuţie o serie de implicaţii cu potenţial negativ, astfel că performanţele sistemului penitenciar, a resurselor umane, a calităţii actului de reintegrare socială, cât şi asupra comunităţii locale vor fi disfuncţionale. În statul de funcţii al Penitenciarului Satu Mare există un număr de 46 de funcţii vacante, din care un număr de 20 de funcţii pot fi radiate şi acordate Penitenciarului Baia Mare, suplimentând astfel statul de organizare a acestei unităţi penitenciare.

Penitenciarul Satu Mare deserveşte judeţele Satu Mare, Sălaj şi Bihor şi în ceea ce priveşte custodia persoanelor private de libertate cu domiciliul în aceste judeţe.

La nivelul unităţii s-au depus eforturi constante şi susţinute în vederea consolidării unei echipe manageriale stabile şi eficiente, pe toate liniile de muncă, astfel că aceasta are următoarele funcţii de conducere:

- director adjunct reintegrare socială;

- şef serviciu financiar;

- şef serviciu logistică;

- şef birou resurse umane.

Toate aceste posturi au fost ocupate între anii 2019-2025, prin proceduri transparente şi concursuri de sine stătătoare.

Unitatea nu dispune în prezent de un temei solid pentru a justifica desfiinţarea acestor posturi, în faţa unor litigii şi procese administrative.

Mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andreea Cîmpianu, din partea Grupului parlamentar SOS România. Lipseşte.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Dragi români,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Robin Hood de România, varianta second hand!".

Pachetul fiscal 2 nu este o reformă. Este un spectacol grotesc de improvizaţie fiscală. O piesă prost regizată în care cetăţeanul român joacă, fără voia lui, rolul de figurant plătitor - cu taxe crescute, nervi întinşi şi farfuria tot mai goală.

Ne aflăm, din nou, în faţa unei colecţii de măsuri scrise pe genunchi. Nu viziune, nu plan, doar un Guvern care, în loc să administreze criza, o transformă într-o armă îndreptată împotriva poporului.

Cei care muncesc cinstit, care ţin această ţară pe umeri, sunt din nou loviţi. Nimic despre combaterea evaziunii, despre marile averi ilicite, despre pensiile speciale sau primele şi indemnizaţiile nesimţite ale clientelei de partid. Nimic despre reforma administraţiei locale, cea mai mare plagă bugetară a României, prin care se scurg, într-un ritm ameţitor, banii publici! În schimb, TVA şi impozite crescute, tăieri bugetare cu fentă, plafonări şmecherite, imposibil de aplicat. Singurele măsuri de creştere vizează doar sărăcia românilor. Fără explicaţii, fără transparenţă.

Guvernul Bolojan, acest fake Robin Hood de România, ne cere, din nou, să strângem cureaua.

În alte ţări cu deficit bugetar guvernele îşi explică măsurile, îşi respectă cetăţenii.

La noi? Doar ignoranţă totală faţă de nevoile noastre. Nimic altceva! Doar decret punitiv. Un haos fiscal guvernat de dispreţ cinic faţă de români.

Ce ne oferă această guvernare? O Românie cu pâinea mai scumpă, cu laptele mai diluat, cu ouăle doar în campaniile electorale! Asta e viziunea? Asta e "salvarea" pe care ne-o propuneţi? Ei bine, nu mai acceptăm!

POT vine cu alternative reale şi urgente:

- zero TVA pentru produsele de bază româneşti;

- stop la creşterea aberantă a impozitelor pe proprietate - nu suntem chiriaşi la noi acasă!

- stop dezmăţului din administraţia publică centrală şi locală, unde banii noştri sunt batjocoriţi efectiv!

România are nevoie de viziune, responsabilitate şi respect pentru cetăţeni. Iar dacă Guvernul acesta nu are niciuna, atunci să-şi recunoască incompetenţa şi să ne lase! Noi suntem gata să reconstruim, cu curaj, cu oameni noi şi competenţi, cu soluţii.

Această declaraţie ar fi trebuit să fie o invitaţie la decenţă, dar îmi pare rău că lehamitea îmi umple cuvintele cu amărăciune!

Dacă atât puteţi să puneţi pe masa românilor...

Bravo vouă! Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, de la neafiliaţi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice: "Record la asumări, zero la soluţii".

Stimaţi colegi,

În doar două luni, Guvernul a forţat Parlamentul să accepte şapte pachete de legi prin asumarea răspunderii, adoptate fără consultare publică, fără dezbatere parlamentară, fără transparenţă. Nu este vorba despre eficienţă, ci despre o guvernare grăbită, incoerentă şi autoritară, care pare să impună măsuri pe care nici ea nu le înţelege pe deplin.

În doar două luni, România a fost transformată într-un laborator de experimente politice.

Pensiile de serviciu au fost "reformate" doar de formă. În sănătate, în loc de spitale moderne şi acces real la tratament, românii primesc tăieri, restricţii şi promisiuni deşarte. Întreprinderile publice sunt ambalate în concepte de "guvernanţă corporativă", dar în spate se pregătesc noi numiri politice şi acapararea resurselor de stat. Autorităţile administrative autonome, care ar trebui să fie independente şi stabile, sunt aduse tot mai mult sub influenţa directă a Guvernului. Resursele publice sunt eficientizate prin taxe mai multe şi austeritate, în timp ce dezvoltarea reală este lăsată deoparte.

În doar două luni, Guvernul a transmis un singur mesaj, de instabilitate, nesiguranţă şi lipsă de viziune. Aceste măsuri, luate în pripă, nu aduc dezvoltare, nu oferă sprijin real economiei şi nu susţin cetăţeanul onest. Din contră, împing firmele corecte spre faliment şi tot mai mulţi români spre munca la negru.

În loc să sprijine micii producători, să le ofere predictibilitate, Guvernul îi sufocă prin taxe, birocraţie şi instabilitate. Rămân în picioare doar afacerile conectate politic şi marile interese.

Românii nu cer miracole. Aşteaptă lucruri fireşti, siguranţa zilei de mâine, o pensie plătită la timp, un medicament găsit la farmacie, o şcoală decentă pentru copiii lor. Asta înseamnă respect faţă de cetăţean. Asta înseamnă guvernare.

Constituţia obligă statul să garanteze aceste drepturi fundamentale. Dar actualul Guvern refuză construcţia unor politici durabile pentru români.

Partidul Republican din România nu poate accepta această direcţie. Credem într-o ţară în care deciziile se iau cu oamenii, nu peste capul lor. Într-o ţară unde reformele sunt autentice, cu rezultate reale, nu texte grăbite, adoptate din disperare sau presiune.

Asumarea nu e dovadă de forţă, ci de slăbiciune, nu e reformă, ci improvizaţie.

Avem nevoie de stabilitate, de speranţă, nu de decizii pripite, care adâncesc nesiguranţa şi nedreptatea.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Nu este prezent.

Domnul deputat Daniel Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice este: "Românilor li se măresc taxele şi impozitele pentru Republica Moldova şi Ucraina".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

România nu are conducători, este abandonată astăzi. Avem un Guvern slab, cu miniştri şantajabili, şi un preşedinte absent, care mai mult stă în Republica Moldova decât în ţară.

Ce caută Nicuşor Dan la Chişinău? Îi returnează Maiei Sandu serviciile din campania electorală şi se implică în alegerile din Republica Moldova, la fel ca şi statul moldovean, care s-a implicat în campania electorală a lui Nicuşor Dan, în România.

În timp ce România este prăbuşită economic, preşedintele se plimbă pe la festivaluri, alături de Maia Sandu. Ţara arde, iar Nicuşor Dan cântă şi dansează dincolo de Prut.

Românii nu l-au ales ca să-şi facă vacanţele acolo, ci ca să apere interesul naţional al românilor.

Iar realitatea este şi mai scandaloasă. România a trimis deja 22 de pachete de ajutor militar Ucrainei - am aflat din presa străină - şi urmează al 23-lea pachet. Ajutor militar - asta înseamnă gratis. În timp ce alte state europene, şi chiar şi Statele Unite ale Americii, vând armament Ucrainei, noi le dăm de pomană.

Cât ne costă pe noi, românii, aceste gesturi de slugărnicie? Ştim doar de sistemul Patriot, pe care l-am donat şi care ne-a costat un miliard de dolari. De ce nu există transparenţă şi nici solidaritate? Este ca şi cum ai lua pâinea din mâna copiilor tăi şi ai pune-o pe masa străinilor.

Şi să nu uităm: Republica Moldova cumpără energie din România la 0,4 bani/kWh, în timp ce românii plătesc de trei ori mai mult. Asta este dreptate, corectitudine? Asta înseamnă guvernare responsabilă? Pe români îi omoară cu taxe şi impozite, taie din toate domeniile, dar dau la nesfârşit pentru cele două state vecine: unul artificial, condus de oligarhi şi de reţeaua Soros, iar altul care nu ne-a fost niciodată prieten şi persecută comunităţile româneşti de acolo.

Domnule preşedinte Nicuşor Dan,

Domnilor şi doamnelor ministru de la USR, PSD, PNL şi UDMR,

Sunteţi în slujba României sau a Republicii Moldova şi a Ucrainei?

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, aş vrea să întreb dacă dintre cei apelaţi a venit cineva, între timp, să-şi susţină declaraţia oral. Dacă sunt colegi?

Dacă nu, voi da citire listei deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

Ştefan Ţintă, Marius-Constantin Budăi, Romeo-Daniel Lungu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Petre Puşcaşu, Dorel Vulpoiu, Ramona Lovin, Andrei-Cosmin Guşă, Cristina-Emanuela Dascălu, Valeriu Munteanu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Adrian Mocanu, Cristian Buican, Marcel Vela.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: Ioan Lăzăroi, Vasile Nagy.

Şi, din partea neafiliaţilor, Rodica Plopeanu.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, domnilor şi doamnelor deputaţi, declar închisă prima parte a şedinţei Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 145.

Reamintesc, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, miercuri, 3 septembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 2 - 6 septembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 30 iunie 2025 - 3 septembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Votul final, prezenţă fizică şi online, este programat la ora 11.30.

La încheiere, au loc şedinţele Biroului permanent şi Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi. Nu sunt.

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ionel Goidescu.)

Colegul nostru, domnul deputat Goidescu, de la Partidul SOS România, doreşte să facă un anunţ pe procedură.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În completarea la ceea ce am anunţat ieri, referitor la conducerea Grupului parlamentar SOS România, adăugăm faptul că vicelider va fi şi domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule deputat Goidescu.

Punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 52/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt observaţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt.

Mulţumesc.

Adoptat.

La preambul? Nu sunt.

Mulţumesc.

Adoptat.

La articolul unic, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe câştiguri de capital şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024; PL-x 133/2025; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Are cuvântul iniţiatorul, din partea Guvernului.

Domnule secretar de stat, mulţumesc.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de convenţie cuprinde măsuri de completare a preambulului la convenţie, a modului de stabilire a profiturilor sediilor permanente şi durata după care un şantier de construcţii devine sediu permanent şi la testul scopului principal privind măsuri de evitare a plăţii impozitelor.

De asemenea, sunt incluse prevederi privind modul de impozitare a dividendelor, a dobânzilor şi a redevenţelor.

Prin convenţie, se reglementează şi impozitarea veniturilor sub formă de salarii şi pensii, a veniturilor obţinute de membrii Consiliului de administraţie, de salariaţi aflaţi în funcţii publice, de studenţi şi practicanţi, artişti de spectacol şi sportivi, precum şi a veniturilor obţinute din câştiguri de capital.

Totodată, convenţia reglementează aspecte referitoare la metode de eliminare a dublei impuneri, nediscriminare, procedura amiabilă, schimbul de informaţii, asistenţă în colectarea impozitelor, intrarea în vigoare a convenţiei şi încetarea valabilităţii Convenţiei din 1975.

Guvernul susţine forma prezentată.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnule preşedinte.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe câştiguri de capital şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi va conduce, în acelaşi timp, la dezvoltarea cooperării economice, precum şi la intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre cele două state. Convenţia va constitui baza cooperării între autorităţile competente în domeniul fiscal, în vederea eliminării dublei impozitări, a realizării schimbului de informaţii şi a asistenţei în colectarea impozitelor, precum şi a combaterii practicilor fiscale neloiale în relaţia dintre cele două state.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt solicitări.

Potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie, semnate la New York la 27 septembrie 2024; PL-x 134/2025; caracter ordinar.

Acelaşi iniţiator, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ionuţ Săvoiu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, dar ţin locul colegului de la finanţe.

Prin convenţie sunt stabilite cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state, cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevenţe, salarii şi pensii a capitalului, a veniturilor obţinute de studenţi, artişti de spectacol şi sportivi, precum şi a veniturilor obţinute din valorificarea capitalului.

Totodată convenţia reglementează şi aspecte referitoare la schimbul de informaţii, metodele de eliminare a dublei impuneri, nediscriminarea, procedura amiabilă, intrarea în vigoare şi încetarea valabilităţii convenţiei.

Guvernul susţine forma prezentată.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Prezentarea raportului, comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnule preşedinte.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenţiei între România şi Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie, semnate la New York la 27 septembrie 2024.

Noua convenţie va completa cadrul juridic bilateral actual şi va conduce, în acelaşi timp, la dezvoltarea cooperării economice, precum şi la intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre cele două state. Totodată, convenţia va constitui baza cooperării între autorităţile competente în domeniul fiscal, în vederea eliminării dublei impozitări, a realizării schimbului de informaţii şi a asistenţei în colectarea impozitelor, precum şi a combaterii practicilor fiscale neloiale în relaţiile dintre cele două state.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, pentru dezbateri generale, doreşte să intervină cineva? Nu.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final, conform art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaţionale rutiere de persoane şi mărfuri, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 1994; PL-x 122/2025.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Mulţumesc.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaţionale rutiere de persoane şi mărfuri, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 1994.

Scopul principal al modificărilor este liberalizarea transportului bilateral şi de tranzit între cele două state, precum şi înspre/dinspre terţe state, ceea ce înseamnă că transportul se va derula fără obţinerea autorizaţiilor de transport.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Domnule preşedinte.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaţionale rutiere de persoane şi mărfuri, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 1994, trimis Comisiei pentru transporturi şi infrastructură pentru dezbatere şi examinare pe fond, cu adresa PL-x 122/6 mai 2025.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaţionale rutiere de persoane şi mărfuri, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 1994.

Proiectul vizează, în principal, liberalizarea transportului bilateral şi de tranzit între cele două state, precum şi înspre/dinspre terţe state, astfel încât transportul să se deruleze fără obţinerea autorizaţiilor de transport.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma iniţiatorului.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final, potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 95/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

Doamna deputat Vedinaş Verginia.

Vă rog.

Nu vă văd aici pe lista de iniţiatori. Doriţi la dezbateri? (Vociferări.)

Îmi cer scuze! M-am uitat, din greşeală, la senatori!

Da, vă rog, doamnă deputat!

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnilor colegi,

M-aş bucura să acordaţi puţină atenţie la cele ce vă voi spune în continuare, pentru că ele vizează demersurile pe care noi, gândirea noastră - şi am fost singurul partid politic care a făcut acest lucru -, prin care am încercat să venim în sprijinul, să corectăm, să dăm nişte soluţii situaţiei care a fost creată în perioada octombrie - mai, pot să spun, 2024-2025, cu privire la ceea ce s-a întâmplat în România în materia alegerilor.

Am putut constata cum Curtea Constituţională, prin decizii, a eliminat din cursa electorală persoane fără limită, fără să se ştie când, deci practic le-a suprimat un drept fundamental. Am putut constata cum Curtea Constituţională pronunţă hotărâri care nu sunt supuse niciunei căi de atac, din nou înlăturând şi infirmând, mutilând acest drept fundamental care este dreptul de a alege şi de a fi ales.

Propunerea noastră porneşte de la prevederile constituţionale, dar interpretate într-o profunzime, nu în mod superficial.

Şi am avut în vedere faptul că această autoritate exercită două categorii de atribuţii: atribuţii de natură jurisdicţională, care se concretizează prin decizii - şi nu ne băgăm asupra lor - deciziile sunt general obligatorii, că aşa spune art. 147; şi atribuţii, domnilor colegi, de natură administrativă, cum ar fi cele care privesc referendumul şi alegerea preşedintelui. Acestea se concretizează prin hotărâri care nu sunt definitive, că nu spune Constituţia.

Şi un ultim aspect, pentru că... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc foarte mult, distinsă doamnă deputat.

Timpul a expirat.

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare pentru prezentarea raportului.

Domnule preşedinte, din partea Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul Comisiei juridice, cu precizările următoare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată procedural şi legal, cu îndeplinirea tuturor condiţiilor.

Suntem primă Cameră sesizată.

Şi menţionăm că au fost date avize negative de către Consiliul Economic şi Social, de către Consiliul Legislativ.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă a avizat negativ propunerea legislativă.

Luând în considerare toate aceste avize şi motivarea lor, precum şi pe baza dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

Precizăm că, în raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

În continuare, din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dragi colegi,

Eu mă aşteptam, măcar la începutul acestei sesiuni, cei care au învăţat, cât de cât, în sesiunea anterioară, Constituţia, să-şi retragă acele proiecte care batjocoresc Constituţia.

Acum eu înţeleg că cei de la SOS batjocoresc bunul-simţ, batjocoresc principii, batjocoresc şi Codul penal, dacă e să ne uităm la doamna Şoşoacă, dar Constituţia, totuşi, nu trebuie batjocorită. Iar dumneavoastră, prin acest proiect... eu înţeleg sensul şi pot să fiu de acord cu anumite încercări de a modifica, dar trebuie modificată Constituţia. Iar dacă dumneavoastră continuaţi, insistaţi şi persistaţi în a batjocori Constituţia, nu aveţi cum să fiţi oameni credibili. Şi v-am spus asta inclusiv în cadrul Comisiei juridice. Proiectul acesta încalcă Constituţia, pentru că dumneavoastră doriţi să modificaţi procedura de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, care, da, este politică, din păcate, dar nu puteţi s-o faceţi decât dacă modificaţi Constituţia. Dumneavoastră încercaţi să subjugaţi - ceea ce n-ar fi neapărat un lucru rău - Curtea Constituţională, de Înalta Curte, şi să spuneţi că hotărârile Curţii Constituţionale pot fi atacate la Înalta Curte, dar lucrul acesta nu este permis de Constituţie.

Şi atunci, prin urmare, dacă vreţi să vi se dezlipească această etichetă, de "extremişti", încercaţi să nu mai batjocoriţi Constituţia, încercaţi s-o respectaţi, încercaţi să propuneţi acele proiecte de lege care au suport în Constituţie, că nu degeaba v-am spus toţi, inclusiv Consiliul Legislativ, inclusiv celelalte comisii, că nu este un proiect care respectă Constituţia.

Şi acum, în încheiere, vedeţi că în viitor Constituţia va trebui să fie respectată, iar dumneavoastră, doamnă profesor..., (Vociferări.) mă aşteptam de la dumneavoastră, care sunteţi o apărătoare a Constituţiei, să ne explicaţi cum de reuşiţi să propuneţi o încălcare a Constituţiei.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea SOS, dau cuvântul doamnei deputat Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

În primul rând că noi nu batjocorim Constituţia.

În al doilea rând, că dacă şi prin reductio ad absurdum (Aplauze.) ...

În al doilea rând, dacă şi prin reductio ad absurdum s-ar întâmpla acest lucru, într-o interpretare superficială şi neştiinţifică, cred că este mai puţin grav decât să batjocoreşti poporul român, cum se întâmplă de 35 de ani. (Aplauze.)

În al treilea rând, nicăieri, în Constituţie, nu scrie că hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive, scrie numai că deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive.

Nicăieri, în Constituţie, nu interzice implicarea unei alte autorităţi care să creeze cadrul constituţional pentru ca în Curtea Constituţională să nu mai trimitem jandarmi, să nu mai trimitem oameni care n-au experienţa şi practica juridică, cum spune Constituţia, care şi-au făcut practică juridică făcând nu ştiu ce înregistrări pe la Cartea funciară sau prin alte locuri.

Nicăieri, în Constituţie, nu se interzice decât să punem... de o manieră implicită, să punem incompetenţi în Curtea Constituţională, (Aplauze.) oameni care... oameni care n-au legitimitatea morală şi profesională să ocupe acel loc.

Şi închei prin ce a spus, amintind şuvoiul, amalgamul extraordinar de coerent al argumentelor Comisiei de la Veneţia, care, în esenţă, a spus că această autoritate publică, numită Curtea Constituţională, şi-a depăşit atribuţiile.

Şi aş încheia cu art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care recunoaşte tuturor dreptul la un proces echitabil, într-un termen rezonabil.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Verginia Vedinaş:

Ce drept au cei cărora li s-a suprimat dreptul de a fi ales?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Doamna Verginia Vedinaş:

Unde se adresează, la... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În continuare, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Munteanu Valeriu.

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

În 2024 şi 2025 Curtea Constituţională a interzis mai multor persoane să candideze la funcţia de preşedinte al României, fără a exista, în acest sens, hotărâri definitive ale instanţelor de judecată. Pentru fiecare român, de departe, este absolut clar că a fost un abuz în acest sens, iar această lege vine cumva să rezolve această problemă, această dilemă sau trilemă constituţională.

În acelaşi sens, AUR a depus ieri, în Parlament, un proiect pentru organizarea unei comisii de anchetă pentru investigarea modului în care au fost anulate alegerile din decembrie 2024, un exerciţiu absolut necesar, în situaţia în care vedem că nu există răspunsuri de la nicio instituţie pe acest subiect, dar românii au foarte multe întrebări.

Cu siguranţă, în cadrul acelei comisii de anchetă, vom putea să rezolvăm şi această problemă pentru care vedem că nu există disponibilitate, din partea majorităţii parlamentare, de a fi rezolvată pe cale parlamentară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind solicitări pentru luări de cuvânt, reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Această propunere legislativă rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2025 ca "Anul cultural George Enescu"; PL-x 91/2025.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Domnul deputat Cozma Adrian-Felician, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

George Enescu rămâne una dintre cele mai importante personalităţi ale culturii române şi europene - un compozitor de geniu, un dirijor de excepţie şi un interpret fără egal, cu o recunoaştere internaţională incontestabilă.

Mulţumesc tuturor colegilor care au fost de acord ca această lege, iniţiată de mine, prin care instituim anul 2025 ca "Anul cultural George Enescu" să fie adoptată cu celeritate, în această şedinţă.

Chiar dacă legea a fost depusă de mine în Parlament încă de anul trecut, iar aceasta a fost clasată la finalul legislaturii trecute, am redepus-o la începutul acestui an, cu speranţa că va fi adoptată rapid.

Chiar dacă a trecut ceva timp, mă bucur că am ajuns în această etapă finală de adoptare într-o perioadă în care la Bucureşti se desfăşoară Festivalul Internaţional "George Enescu".

Aş fi onorat dacă aici, cu acest prilej, i-am putea aplauda pe cei peste 4.000 de artişti din 28 de state din întreaga lume, care sunt prezenţi în România, la Festivalul Internaţional "George Enescu", şi care timp de aproape o lună pun România pe harta mondială a relevanţei culturale.

Aplauze, vă rog! (Aplauze.)

Mi-aş dori din toată inima ca în timpul rămas până la finalul acestui an, toate instituţiile de învăţământ, autorităţi şi instituţii publice să marcheze aşa cum se cuvine personalitatea lui George Enescu.

Mi-aş dori ca George Enescu să fie mai prezent în şcoală, acolo unde se formează dragostea pentru frumos şi pentru cultură.

Pentru mine, personal, nu există o vibraţie mai intensă decât cea pe care o produce "Rapsodia Română" în sufletul fiecărui român şi nu cred că a reuşit cineva mai bine decât George Enescu să ne pună pe note muzicale identitatea noastră românească.

Închei, stimaţi colegi, mulţumindu-vă încă o dată pentru susţinerea şi votarea acestei legi.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, domnule preşedinte Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit de colegul antevorbitor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2025 ca "Anul cultural George Enescu".

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările ulterioare, suntem Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul cultural George Enescu", în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Pentru dezbateri generale? Nu sunt solicitări.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final, potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei.

8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 164/2025; caracter organic; avem şi două amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte?

Da, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, de la USR, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dragi colegi,

Cred că este timpul să luăm banii de la cămătari.

Cred că este timpul ca cei care încalcă legea să sufere rigorile legii, rigorile statului, iar cei care sunt de bun-simţ, cei care respectă regulile să nu fie afectaţi.

Este timpul să descurajăm practica cămătărească.

Şi spun acest lucru pentru că prin acest proiect încerc - şi vom reuşi, din fericire, sper, cu votul dumneavoastră - să îndreptăm o mare greşeală săvârşită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Printr-un recurs în interesul legii, de fapt, printr-o decizie de interpretare, Înalta Curte a stabilit că nu este confiscată suma care este dată cu titlu de camătă, în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracţiune, ceea ce este ridicol, pentru că această sumă face obiectul infracţiunii de camătă şi ar fi trebuit fără absolut nicio problemă interpretarea să fie foarte clară, în sensul că se confiscă inclusiv această sumă. Ei bine, nu, Înalta Curte a stabilit că nu este confiscată. Atunci, am venit cu acest proiect de lege, care a trecut şi a primit avizele necesare de la toate comisiile, şi vă mulţumesc pentru asta.

Vă rog frumos să îl votaţi, pentru că în felul ăsta vom descuraja această practică, care, mare atenţie, generează trafic de persoane, generează sărăcie lucie şi generează alte infracţiuni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra acestui proiect de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Aşa cum era şi firesc, am fost sesizaţi conform Regulamentului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil acest proiect de lege.

Membrii Comisiei juridice, analizând propunerea, argumentele pe care le-am ascultat şi acum din partea iniţiatorului, precum şi avizele şi motivarea acestor avize, au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Obiectul şi conţinutul reglementării califică acest proiect de lege ca făcând parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aşa cum spunea iniţiatorul, pe care îl felicit, astăzi reparăm o greşeală făcută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ianuarie, anul acesta. E vorba despre camătă.

Şi o să vă spun şi eu, cu subiect şi predicat, faptul că Înalta Curte a stabilit că această confiscare specială operează doar asupra dobânzii obţinute, inclusiv atunci când aceasta este integrată în sumele ulterior împrumutate.

Cu alte cuvinte, ca să fim mai pe înţelesul celor care ne urmăresc, suma de bani care este acordată cu titlu de principal, chiar dacă a fost folosită într-o activitate infracţională de camătă, nu poate fi confiscată.

Ei bine, această situaţie a generat şi va genera, dacă nu o corectăm astăzi, un dezechilibru major.

În primul rând, gândiţi-vă că infractorul îşi reduce pierderile la minimum, adică plăteşte doar dobânda.

În al doilea rând, lipseşte efectul descurajator, iar activităţile de camătă rămân atractive.

Victimele rămân expuse unor practici deosebit de nocive, care perpetuează sărăcia şi dependenţa financiară.

De ce spun asta? Pentru că infracţiunea de camătă este, prin definiţie, una de obicei, necesitând săvârşirea repetată de acte ilicite.

Ca atare, însăşi suma împrumutată, principalul, reprezintă un produs al activităţii infracţionale, nu doar dobânda.

Asta reglementează acum iniţiativa legislativă.

Şi m-aş bucura foarte tare ca prin adoptarea acestei legi să putem să protejăm victimele faţă de reţelele de camătă, să consolidăm încrederea în actul de justiţie şi să eliminăm aceste breşe legislative care permit infractorilor să-şi păstreze capitalul ilicit.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru această iniţiativă.

Şi vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, distinsă doamnă deputat.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege, cu cele două amendamente.

Dacă sunt obiecţii, comentarii la primul, la titlu? Nu.

Mulţumesc.

Dacă la al doilea punct sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Următorul punct.

9. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Cultural Mihai Eminescu"; PL-x 81/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu sunt.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, domnule preşedinte Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, cele două comisii, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege nr. 81/2025, având ca obiect de reglementare instituirea anului 2025 ca "Anul Cultural Mihai Eminescu".

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Cultural Mihai Eminescu" în forma adoptată de Senat.

Suntem Cameră decizională.

Şi proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mihai Eminescu nu este doar un exponent al romantismului, în aceeaşi linie cu Schopenhauer, Goethe ori Schiller. Nu este doar cel mai înalt produs, să spunem aşa, al junimismului şi al acestui ferment al culturii şi civilizaţiei româneşti care s-a centrat în jurul Iaşiului şi a mişcării create acolo de Petre Carp, de Titu Maiorescu, de Theodor Rosetti, care, înainte de a fi oameni politici conservatori, erau oameni de cultură şi prin asta au rămas în istoria noastră. Mihai Eminescu este, vorba lui Constantin Noica, în fond, dincolo de orice explicaţii. Genialitatea lui Mihai Eminescu transcende dincolo de epoci istorice, dincolo de curente literare, curente culturale, ideologii politice, moduri de a înţelege lumea. Mihai Eminescu nu aparţine particularului. Mihai Eminescu este un exponent al universalităţii coborâte în elementul particular, individual.

Iar acest element particular, individual, pe care îl vedem la Mihai Eminescu, atât din perspectiva creaţiei sale literare, cât şi din ceea ce reprezintă el însuşi pentru identitatea naţională românească, pentru cultura universală, este ceea ce îl urcă în rândul universalităţii plenare, alături de marii creatori ai umanităţii.

Atunci când vorbim de Mihai Eminescu ar trebui să ne detaşăm de patimi politice. Ar trebui să ne detaşăm de tot felul de cuvinte care i se ataşează într-un mod eronat. Mihai Eminescu ne-a dăruit limba română, iar limba română, aşa cum o avem astăzi, vie, caldă, senină, profundă, limpede, puternică şi cu un miez autentic în sine însăşi, este moştenirea lui Mihai Eminescu.

Să-l cinstim cum se cuvine pe Mihai Eminescu şi să ne bucurăm de moştenirea pe care a lăsat-o Mihai Eminescu!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana, vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Da, foarte frumos că anul 2025 va fi "Anul Eminescu". Păcat că ne-au mai rămas doar câteva luni din an în care să îl sărbătorim cu adevărat, pentru că, iată, noi nu avem o procedură de super-urgenţă, dacă îmi permiteţi să o numesc aşa, prin care astfel de proiecte într-adevăr să fie împinse repede spre votul nostru, în aşa fel încât ulterior să şi putem să organizăm acţiuni, să avem o strategie clară de abordare a acestei teme care ţine de sufletul românesc, de esenţa şi de fibra românească.

Pe lângă acest lucru, nu vedem o strategie, de la nivelul Ministerului Culturii, de exemplu, care să spună: în toată ţara se întâmplă evenimente menite a sublinia importanţa şi contribuţia lui Mihai Eminescu la tot ceea ce înseamnă în România literatură, cultură etc.

Dar, dincolo de acestea, haideţi să ne întoarcem în prezent. Ce facem noi în acest moment pentru a identifica noi talente? Pentru că, da, la momentul acela, Bunul Dumnezeu, şi îi mulţumim, ne-a binecuvântat cu nume mari care ne-au dus numele României, numele nostru, al românilor, peste hotare şi care au rămas, iată, în memoria internaţională şi universală.

Dar acum mai facem ceva ca să încurajăm talentele în România? Dimpotrivă. Ce aţi făcut, colegi din Coaliţie? Aţi luat bursele olimpicilor. Cum mai încurajaţi excelenţa? Cum încurajaţi identificarea acestor talente? Înghesuiţi copiii în clase, restructuraţi şcoli şi înnebuniţi pe toată lumea, şi pe părinţi, şi pe copii.

În momentul de faţă, ce mai ştim noi că se face cu adevărat pentru a-i lua pe cei buni şi pentru a-i susţine şi pentru a-i împinge cu adevărat către performanţă şi pentru a le da încredere că sunt susţinuţi de un stat care îşi doreşte meritocraţie, performanţă şi excelenţă? Absolut nimic. Haos.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, distinsă doamnă deputat.

În continuare, colega noastră, doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Argumentele pe care le-a rostit colegul de dinaintea doamnei Bruynseels sunt de fapt argumente care ne determină să nu votăm această lege.

Cred că Eminescu... - mă alătur argumentaţiei formulate de colega de dinaintea mea, spunând sau crezând că Eminescu se răscoleşte în mormânt când constată că vrea să-l înghesuim, ca nume, ca măreţie, ca semnificaţie, ca astralitate, în 4 luni care au mai rămas din anul acesta, 2025, an în care l-am înghesuit şi pe Eminescu, şi pe Iulia Hâşdău şi pe - pentru că Hâşdău se spune corect, nu Haşdău - şi mulţi alţii, Patriarhia Română şi aşa mai departe.

Atunci când suntem săraci în a produce măsuri, soluţii de care are nevoie poporul ăsta, o trecem pe festivism şi ne aducem aminte că au fost nişte monştri sacri care au luminat istoria acestui popor şi cărora în realitate le batjocorim valorile.

Aşa cum a spus şi doamna Bruynseels, câte din valorile lui Eminescu, câte din mesajele pe care ni le-a transmis pentru şi peste generaţii le respectaţi, dragi colegi aflaţi la Guvernare? Vă mai pasă de soarta acestui popor?

Sărbătoriţi-l în....

Dacă da, şi de Eminescu, şi-l respectaţi şi-l cinstiţi, sărbătoriţi-l în fiecare zi, prin politica dumneavoastră, prin respectul pe care îl arătaţi faţă de valorile pe care le-a promovat şi prin respectul faţă de poporul român.

Ziua lui Eminescu este în fiecare zi.

Pentru aceasta, considerând că este nedemn pentru numele lui, personal, mă voi abţine la votarea acestei legi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Avem o solicitare din online, colegul nostru, domnul deputat Pirtea Marilen-Gabriel, din partea PNL, vă rog.

Da, probabil s-a răzgândit.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final, conform art. 107 din Regulamentul Camerei.

11. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viziunea pentru agricultură şi sectorul alimentar. Împreună pentru construirea unui sector agricol şi alimentar al UE atractiv pentru generaţiile viitoare COM (2025) 75; PHCD 40/2025.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Reamintesc că acest proiect de hotărâre a fost distribuit.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Bună ziua!

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viziunea pentru agricultură şi sectorul alimentar. Împreună pentru construirea unui sector agricol şi alimentar al UE atractiv pentru generaţiile viitoare.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- Comisia şi-a exprimat sprijinul pentru o politică agricolă comună mai flexibilă şi mai adaptată nevoilor şi circumstanţelor din statele membre şi provocărilor externe;

- a susţinut păstrarea structurii actuale a politicii agricole comune, cu un buget distinct, structurat pe doi piloni, soluţii echitabile referitoare la distribuirea plăţilor directe între statele membre şi separarea şi complementaritatea între această politică şi politica de coeziune;

- a remarcat faptul că fermierii, în special cei mici, se pot confrunta cu costuri disproporţionate pentru asigurarea respectării normelor, în particular, în contextul cerinţelor sociale şi de mediu;

- a recomandat măsuri de păstrare a veniturilor fermierilor, de consolidare a poziţiei lor în lanţurile valorice şi de gestionare a creşterii preţului energiei şi al îngrăşămintelor;

- şi a subliniat rolul important al cercetării şi inovării pentru sectorul agroalimentar european, precum şi al utilizării biotehnologiilor în agricultură.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 11 iunie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii, comentarii de caracter general?

Avem solicitări din partea domnului deputat Matieş Călin- Gheorghe, de la Partidul AUR.

Vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult.

Vorbim de o viziune în agricultură, vorbim de o viziune în sectorul agroalimentar. Dar ce să vezi? Că aceste lucruri, noi, ca asociaţii de producători, le discutăm cu miniştrii, de-a lungul timpului. Şi ce-am avut? Zero.

Şi haideţi să luăm un pic pe puncte, că am auzit mai înainte că ce frumos ar fi şi ce bine ar fi.

Da, ar fi foarte bine dacă am adopta această viziune. Doar că punctul 4 remarcă că fermierii, în special cei mici, se pot confrunta cu costuri disproporţionate.

Păi, dragilor, avem 1.300.000 de ferme de familie, cele care ne asigură securitatea alimentară. Ştiaţi că în fiecare zi, din cauza măsurilor Guvernului şi a dezinteresului Ministerului Agriculturii, dispar 134 de ferme de familie? 134.

Mergem mai departe, la punctul 10, tot o viziune - se recomandă promovarea cu prioritate a lanţurilor de aprovizionare scurte.

Există o lege a lanţului de aprovizionare, prin care instituţiile statului trebuie să cumpere de la producătorul local, pusă de foarte mulţi colegi, şi a trecut de Senat fără nicio problemă, doar că în momentul de faţă, în Comisia pentru agricultură şi cu aportul PSD-ului, nu mai trece acea lege, chiar dacă este prinsă într-o viziune europeană; nu-i bună pentru cei de la PSD.

Mergem mai departe, punctul 12 - recomandă adaptarea permanentă a schemelor de sprijin.

Am strigat în gura mare în primăvară, când producătorii de fructe au trecut prin două îngheţuri - două, producţie zero -, să existe o schemă de sprijin; n-au primit nimic. Şi am văzut acum că cele mai mari scumpiri, 40%, au fost la fructe. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc foarte mult.

În continuare, rog să ia cuvântul colegul nostru, domnul deputat Ţiplea Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Stimaţi colegi,

România are un potenţial agricol uriaş, dar şi provocări majore. Avem nevoie de politici europene care să nu impună o abordare unică, ci să permită flexibilitate şi adaptare la realităţile naţionale şi regionale.

Salutăm recunoaşterea sectorului agroalimentar ca fiind unul strategic pentru Uniunea Europeană şi susţinem nevoia de flexibilitate, simplificare şi adaptare la realitatea din fiecare stat membru.

Politica agricolă comună trebuie să rămână bine finanţată, structurată pe cei doi piloni tradiţionali şi să asigure o distribuţie echitabilă a fondurilor între statele membre.

Apreciem accentul pus pe tineri şi pe reînnoirea generaţiilor în agricultură, pentru că este crucială asigurarea unui trai decent pentru fermieri şi crearea unor condiţii atractive pentru tinerii care aleg să lucreze în acest sector.

Fără o nouă generaţie de agricultori, sustenabilitatea pe termen lung devine imposibilă. Politicile de mediu trebuie să fie corelate şi adaptate şi să beneficieze de un sprijin financiar adecvat, cu accentul pe inovare, digitalizare şi biotehnologii moderne.

Susţinem reducerea dependenţei de importuri şi promovarea produselor agroalimentare locale.

România poate fi un pilon de stabilitate alimentară în Uniunea Europeană dacă are parte de condiţii corecte, investiţii strategice şi politici adaptate.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Şi evident că şi Grupul PSD va susţine proiectul de hotărâre, dar cred că toţi suntem de acord că finanţarea sau obiectivele din Cadrul financiar 2021-2027 au fost insuficiente pentru provocările cu care s-au confruntat fermierii români, şi nu numai, mai ales europeni, având în vedere şi schimbările de geopolitică şi mai ales partea de conflict pe care încă o avem la graniţele Europei.

Am văzut proiectul de buget prezentat de preşedinta Comisiei Europene şi, pentru cei care nu ştiu, deşi sună frumos, în viitor se prevede ca jumătate din buget să fie la dispoziţia Comisiei Europene şi jumătate la dispoziţia statelor membre.

Fiind de acord cu toate dezideratele şi cu faptul că noi trebuie să sprijinim fermierii români şi să avem grijă şi de partea de investiţii pe partea de coeziune, cine analizează acel proiect de buget va vedea că politica de coeziune şi politica agricolă sunt crunt lovite de noile viziuni.

Drept pentru care aş îndemna la o reflecţie, dacă nu este necesar ca Parlamentul României să aibă o comisie care să se ocupe de analiza asupra proiectului de buget şi a proiectelor de politici publice pe agricultură şi coeziune pentru 2028-2034, care să fie în strânsă colaborare cu europarlamentarii români, pentru că suntem în 2025 şi vă asigur că de anul viitor lucrurile vor fi mult mai dure în ceea ce priveşte dezbaterea pe noua politică agricolă comună.

Avem mult de protejat şi am suferit foarte mult în aceşti ani în care din bugetul de stat, pentru că sumele au fost insuficiente, a trebuit să sprijinim fermierii români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cîmpean Ovidiu-Vasile.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Doar o replică colegilor de la AUR, care îşi doresc să hrănească fermierii cu lozinci, nu cu subvenţii. Politica agricolă comună înseamnă 15 miliarde de euro pentru România, bani care intră în buzunarele fermierilor.

Voi preferaţi ca fermierii să fie cu buzunarele pline de patriotism şi cu hambarele goale.

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea agriculturii în România.

De aceea, cred că această poziţie a României, care sprijină o politică agricolă comună separată în viitorul buget al Uniunii Europene, trebuie susţinută şi votată.

Aşa că lăsaţi lozincile şi haideţi să fim pragmatici pentru români! (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru luări de cuvânt, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Am avut o solicitare din partea domnului deputat Munteanu Valeriu, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am lucrat doar o oră. Venim după vacanţă, când se prezumă că suntem odihniţi de-a binelea. Le-am cerut românilor să muncească mai mult şi să primească bani mai puţini. Noi suntem salarizaţi suficient. Haideţi să muncim şi noi mai mult. Avem 47 de proiecte pe ordinea de zi şi am discutat doar câteva.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Care este procedura, vă rog?

Domnul Valeriu Munteanu:

De aceea, propunerea Grupului parlamentar AUR este să muncim până la finalizarea tuturor proiectelor de pe ordinea de zi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din păcate, timpul a expirat deja. Ar fi trebuit să faceţi această solicitare mai repede. (Vociferări.)

În consecinţă... (Vociferări.)

Este deja trecut de ora 11.00. (Vociferări.)

Vă mulţumesc foarte mult pentru... (Vociferări.) participarea la şedinţă.

Declar închise lucrările... (Vociferări.) şedinţei şi ne vedem la ora 11.30.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem în cvorum.

Începem exprimarea votului.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 52/2025.

Să înceapă votul!

269 de deputaţi prezenţi, voturi pentru - 267, o abţinere, un vot "nu votez".

Hotărârea a fost adoptată.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viziunea pentru agricultură şi sectorul alimentar. Împreună pentru construirea unui sector agricol şi alimentar al UE atractiv pentru generaţiile viitoare COM (2025) 75; PHCD 40/2025.

Să înceapă votul!

272 de voturi pentru, o abţinere, un vot "nu votez".

Hotărârea a fost adoptată.

Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe câştiguri de capital şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024; PL-x 133/2025; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

283 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, niciun vot "nu votez".

Legea a fost adoptată.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie, semnate la New York la 27 septembrie 2024; PL-x 134/2025; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

287 de voturi pentru, 0 împotrivă, 0 abţineri, niciun vot "nu votez".

Legea a fost adoptată.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaţionale rutiere de persoane şi mărfuri, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 1994; PL-x 122/2025.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

284 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, niciun vot "nu votez".

Proiectul a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2025 ca "Anul cultural George Enescu"; PL-x 91/2025; este lege ordinară.

Comisia pentru cultură şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

283 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere, 0 voturi "nu votez".

Proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Gima George.

Domnul George Gima:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că am votat pentru, suntem de acord şi susţinem astfel de iniţiative, însă cred că e nevoie de mai mult decât atât. Suntem campioni la iniţiative şi la vorbe; la fapte, mai puţin.

Este timp însă să facem mai mult. Haideţi să folosim evenimente precum Festivalul "Enescu" ca să aducem cât mai mulţi oameni din circumscripţiile noastre la un astfel de festival, să expunem oamenii din circumscripţii, în special copiii şi tinerii, la cultură!

Haideţi să folosim astfel de evenimente să facem diplomaţie culturală, pentru că avem un Festival "Enescu" la care, din păcate, uneori, sălile nu sunt pline!

Şi haideţi să folosim cultura ca să facem un scut împotriva radicalizării şi extremismului, să educăm copiii şi tinerii, prin cultură, împotriva radicalizării şi extremismului!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Cultural Mihai Eminescu"; PL-x 81/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

291 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, un vot "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

Legi organice

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 351 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 164/2025; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

266 de voturi pentru, un vot împotrivă, 20 de abţineri, 0 voturi "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru, pentru explicarea votului, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la puşcărie!

Din nefericire, când legile nu sunt clare, infractorii scapă.

Şi, din nefericire, foarte adesea, ei scapă şi sunt ajutaţi exact de cei care ar trebui să-i bage la puşcărie.

Iar noi, prin votul dumneavoastră, dragi colegi, şi vă mulţumesc pentru asta, am oprit acest lucru. Din acest moment, este confiscată întreaga sumă pe care a dat-o un cămătar cu titlu de camătă, cum era şi normal să fie.

În schimb, am realizat, în urma votului de mai devreme, că în sală avem 21 de cămătari. (Vociferări.) Avem 21 de oameni... (Vociferări.) care sunt deputaţi şi care îşi doresc în continuare să nu fie derobaţi aceşti infractori nenorociţi de sumele pe care le dau cu titlu de împrumut; nu, ar trebui să le păstreze; motiv pentru care vă spun următorul lucru, dragi 21 de cămătari deputaţi în Parlamentul României, să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 95/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul!

205 voturi pentru, 81 împotrivă, o abţinere, un vot "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

Şedinţa de astăzi a luat sfârşit.

Vă mulţumesc.

O zi bună vă doresc!

Membrii Biroului permanent sunt aşteptaţi în sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.44.