Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.06.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 190.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente:

- ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 15 şi miercuri, 17 septembrie 2025;

- programul de lucru pentru perioada 15 - 20 septembrie 2025;

- lista rapoartelor depuse în perioada 8 - 15 septembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond;

- lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale;

- informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările cu prezentarea interpelărilor.

Totodată, vă prezint următoarele:

- doamna deputat Constantinescu Andra-Claudia ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar SOS România şi va activa ca deputat neafiliat. (Aplauze.)

- doamna deputat Gavrilescu Graţiela Leocadia, domnii deputaţi Ciucă Liviu-Bogdan şi Băişanu Ştefan-Alexandru îşi vor desfăşura activitatea ca deputaţi afiliaţi Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, devenind membri ai Partidului Umanist Social Liberal.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Nu sunt.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, doamna vicepreşedinte Şerban Gianina.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă rog să ţinem un moment de reculegere pentru Charlie Kirk, cel care a fost o voce care a luptat pentru dreptul la libera exprimare.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Mulţumesc.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul lider Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Am înţeles, doamnă vicepreşedinte, demersul dumneavoastră.

Vă solicit în mod ferm ca, de acum înainte, să respectaţi codul de conduită şi să aduceţi la cunoştinţa BP-ului înainte de a propune astfel de chestiuni, pentru că asta este procedura aprobată de noi, aici, în Parlament.

Mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot pe procedură, doamna Constantinescu Andra-Claudia.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Stimaţi colegi,

Subsemnata, Constantinescu Andra-Claudia, deputat ales în Parlamentul României, Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, vă aduc la cunoştinţă că începând cu data de astăzi, 15 septembrie 2025, mă alătur Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi îmi voi desfăşura activitatea în calitate de deputat afiliat la Grupul AUR. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

Intrăm în ordinea de zi, nu înainte de a-i ura la mulţi ani colegului nostru George-Mădălin Borş, de la Grupul parlamentar al PSD.

Primul punct, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 59/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului; PL-x 540/2021.

Potrivit art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege ce urmează a fi dezbătut se află în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului şi îi dau cuvântul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua!

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva Uniunii Europene nr. 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi de către Ministerul Economiei.

Ordonanţa nr. 6/2021 vizează prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului pentru zece produse din plastic destinate unei singure utilizări şi promovarea tranziţiei către economia circulară.

Pentru fiecare dintre aceste produse, în ordonanţă se prevăd măsuri care vizează interzicerea introducerii pe piaţă, pentru produsele listate în partea D din anexa la ordonanţă, pentru care există alternative.

Implementarea prevederilor cuprinse în această ordonanţă va contribui la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 12 a Organizaţiei Naţiunilor Unite, de asigurare a unor modele de consum şi de producţie durabilă, care este parte a Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 25 septembrie 2015.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii.

Domnul vicepreşedinte Toma Ilia.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport suplimentar comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

Ştiţi că e un proiect de lege mult discutat.

Am avut, anterior, Consiliul Legislativ, care a avizat negativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a aprobat proiectul de lege.

Ulterior, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru buget, Comisia pentru politica externă, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege, care are ca obiect de reglementare adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 6 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care vizează transpunerea prevederilor Directivei nr. 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului şi asigurarea măsurilor de aplicare a Regulamentului (UE) 2020/2151.

Proiectul de lege vizează prevenirea şi reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic şi a sănătăţii umane, precum şi de a promova tranziţia la o economie circulară cu modele de afaceri, produse de materiale inovatoare şi durabile.

Drept urmare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au dezbătut separat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Având în vedere că avem amendamente admise şi amendamente respinse, vă rog să propuneţi un timp alocat dezbaterii pe articole.

Domnul Ilie Toma:

Două minute, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun la vot propunerea făcută.

Să înceapă votul!

245 de voturi pentru, contra - 0, abţineri - 0, "nu votez" - 0.

La dezbateri generale, din partea Partidului AUR, domnul deputat Gurlui Silviu-Octavian.

Vă rog.

La dezbateri generale, din partea Partidului AUR, domnul deputat Gurlui Silviu-Octavian.

Vă rog.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Suntem de acord cu acest subiect, că materialele plastice ne invadează, practic, sănătatea şi viaţa, şi afectează în mod direct mediul ambiant.

De departe, această lege vine să corijeze cumva aceste probleme, dar se vede limpede că sunt măsuri neglijente care merg focalizat spre biruri în plus spre societăţile care comercializează sau produc astfel de materiale plastice.

De departe, noi cunoaştem efectele acestor materiale în mediul ambiant, pentru că au compoziţii diferite şi materiale în adaus pentru plasticitate, pentru formă, pentru culoare şi aşa mai departe, care au un anumit grad de toxicitate. Or, toate acestea trebuie privite foarte riguros, iar componenta de cercetare în acest domeniu trebuie să joace un rol fundamental.

Aşadar, acceptăm că este o problemă gravă, dar soluţiile prezentate în acest proiect de lege nu sunt cele care să rezolve o problemă sistemică pentru România.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Stimaţi colegi,

Vă invit să susţinem un proiect de lege care înseamnă un angajament ferm de a ţine departe de natură produsele de plastic de unică folosinţă.

Obiectivul acestui proiect este de a reduce impactul acestor produse asupra mediului, în special în ceea ce priveşte mediul acvatic, dar şi în legătură cu sănătatea noastră.

De asemenea, prin acest proiect sunt încurajate soluţiile durabile, inovatoare, iar acest lucru va însemna o economie circulară mai puternică şi locuri de muncă verzi nou înfiinţate.

Aşadar, doamnelor şi domnilor deputaţi, paharele de unică folosinţă, şerveţelele umede, pungile de plastic, pe care le folosim câteva minute sau câteva secunde, uneori, rămân în natură ani sau zeci de ani, otrăvesc mediul şi se transformă în plastic, în microplastic sau în nanoplastic şi, într-un final, ajung inclusiv în organismul nostru.

Aşadar, eu voi susţine, alături de colegii mei, acest proiect de lege, lucru pe care sper să-l faceţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege aduce multe îmbunătăţiri în ceea ce înseamnă "poluatorul plăteşte", completează anumite articole de plastic care nu erau până acum specificate şi care pot fi valorificate.

E foarte adevărat că România mai are un pic de muncit, însă vreau să vă spun ceva. În urmă cu 5 - 6 ani, la Comisia pentru industrii şi servicii, nu auzeam decât că suntem în urmă, că se apropie termenul limită, convenit cu Uniunea Europeană, de recuperare a materialelor respective, regenerabile, şi noi nu făcuserăm niciun pas.

Vreau să vă spun că în 2 ani, în 3 ani de zile, nu numai că i-am ajuns din urmă pe cei din statele dezvoltate, ba, dimpotrivă, avem anumite secţiuni unde funcţionează foarte bine şi suntem, zic eu, peste ei, ceea ce este admirabil.

Acest proiect de lege face exact acelaşi lucru: de a aduce în atenţia dumneavoastră şi de a vota alte materiale regenerabile care pot fi valorificate. Şi mai există, e adevărat, paşi de făcut şi aşteptăm iniţiativele dumneavoastră legislative, pentru că nicio lege nu este perfectă, dar poate fi perfectibilă, ceea ce înseamnă că, în curând, sunt convins că România poate să meargă pe un drum bun în ceea ce priveşte tot ce înseamnă noua eră modernă verde şi să fim cu un pas înaintea tuturor.

Partidul Social Democrat va vota favorabil proiectul de lege, ceea ce vă îndemn să faceţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

E procedură de urgenţă.

Domnul George-Nicolae Simion:

La titlu, şi legat de intervenţia salutară a domnului deputat Ilie Toma de mai devreme.

Aş vrea să atrag atenţia asupra altei probleme, pe care cred că şi domnul Toma, şi alţi colegi deputaţi au sesizat-o, de-a lungul timpului, legat de hidrocentrale şi legat de securitatea energetică a României.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat,

Suntem pe procedură de urgenţă!

Domnul George-Nicolae Simion:

Bine.

O să dezvoltăm în cadrul unei moţiuni simple... legat de doamna ministru al mediului, care blochează finalizarea hidrocentralelor din ţara noastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci, la titlu, dacă există obiecţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Titlul ordonanţei Guvernului? Nu. Adoptat.

Capitolul I, "Obiective", art. 1, dacă există obiecţii? Nu. Adoptat.

Capitolul II, "Domeniul de aplicare"? Nu. Adoptat.

Capitolul III?

Nu există obiecţii, comentarii. Adoptat.

Capitolul IV. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul V. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul VI. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul VII. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul VIII? Nu. Adoptat. Nu sunt obiecţii, comentarii.

Capitolul IX. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul X. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul XI. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul XII. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul XIII. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Capitolul XIV. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Anexă. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Şi aveam şi câteva amendamente respinse. Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne, în forma propusă de comisii, pentru votul final.

Mulţumesc.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 108/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat; PHCD 64/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Dacă sunt obiecţii la preambul? Nu. Adoptat.

La art. 1? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2024 privind aprobarea realizării de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a reţelei securizate de comunicaţii de date de arie extinsă pentru sistemul informatic "Hub de servicii MMSS-SII MMSS", precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 557/2024.

Din partea Guvernului României are cuvântul iniţiatorul.

Guvernul României, vă rog.

Doamna Silvia Monica Dinică (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea realizării de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a reţelei securizate de comunicaţii de date de arie extinsă pentru sistemul informatic "Hub de servicii".

De asemenea, potrivit notei de fundamentare, se preconizează şi prelungirea termenului de încadrare în categoria funcţiilor contractuale prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2021 privind unele măsuri din domeniul pensiilor publice, aprobată prin Legea nr. 362/2022, cu modificările ulterioare, până la data de 1 martie 2025.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale susţine raportul comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, al celor două comisii raportoare ale Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Raluca Turcan, pentru dezbateri generale.

(Doamna deputat Csép Éva-Andrea solicită să ia cuvântul.)

A, raportul!

Raportul, doamna Csép Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor au fost sesizate, prin adresa PL-x 557/2024 din 7 octombrie 2024, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2024 privind aprobarea realizării de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a reţelei securizate de comunicaţii de date de arie extinsă pentru sistemul informatic "Hub de servicii MMS-SII MMSS".

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii;

- avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi;

- avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

- şi avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 4 aprilie 2025.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propun adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte Csép Andrea.

În continuare, în cadrul dezbaterilor generale, o invit la cuvânt pe doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă, practic, operaţionalizează un demers pe care l-am început în anul 2021, în calitate de ministru al muncii, şi anume de digitizare şi digitalizare a instituţiilor din subordinea Ministerului Muncii.

În perioada 2021 - 2023 s-a implementat Proiectul "Hub de servicii" integrat, astfel încât servicii sociale să poată să fie operaţionalizate în format digital.

Marile beneficii ale acestui sistem, practic, se traduc prin posibilitatea depunerii online a cererilor de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale, existând un singur punct de contact cu cetăţeanul, şi anume portalul Ministerului Muncii, de asemenea, urmărirea traseului dosarului de asistenţă socială şi posibilitatea realizării de verificări încrucişate care să asigure mecanisme de prevenţie, de semnalare automată a suspiciunii de fraudă şi, de asemenea, interoperabilitatea sistemelor informatice.

Această ordonanţă de urgenţă, pe care trebuie să o adoptăm prin lege, creează cadrul legal prin care Ministerul Muncii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale găzduiesc serverele din acest proiect şi se realizează o reţea securizată de comunicaţii de date, cu arie extinsă între toate instituţiile care sunt implicate în procesul de licenţiere şi acreditare a serviciilor sociale, inclusiv DGASPC-uri, care au rolul de administrator judeţean.

Aceasta este soluţia prin care se poate şi grăbi procedura de acordare a asistenţei sociale, dar, în acelaşi timp, şi de suprapunere a bazelor de date pentru a preveni frauda şi a operaţionaliza mai rapid un serviciu dedicat... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Deci avem în faţă un proiect de lege prin care ni se propune să aprobăm o ordonanţă guvernamentală din 2024, prin care Ministerul Muncii, cu asistenţă din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, a achiziţionat, adică a plătit de la bugetul de stat, servicii pentru punerea în funcţiune a unei aplicaţii informatice, realizată între 2021 şi 2023.

Deci, repet, atunci, între 2021 - 2023, a fost implementată aplicaţia din fonduri europene, dar nu a fost rezolvată găzduirea aplicaţiei, realizarea securităţii accesului utilizatorilor la aplicaţie şi securitatea datelor aplicaţiei, toate acestea fiind plătite ulterior, printr-o ordonanţă guvernamentală, de la bugetul de stat, de la asistenţă socială, când ele puteau fi plătite din fonduri europene.

Impactul financiar al acestei greşeli evidente nu este suficient de transparent în expunerea de motive, aşa cum ar trebui şi aşa cum Guvernul, de fiecare dată, ne cere nouă, fiind, evident, vorba de o incompetenţă pe care dânşii au încercat să o ascundă.

Pentru că vorbim de securitatea datelor, în iunie a fost aprobată o altă lege, prin care a fost restricţionat accesul oamenilor la informaţii privind evenimentele de securitate cibernetică.

Atunci când anumite date se pierd, se fură de la companii de stat mari sau de la companii private mari, Guvernul, Coaliţia, a hotărât că aceste date sunt secrete, şi ele nu pot fi făcute publice.

Toate acestea duc la o singură concluzie: acest Guvern trebuie să plece.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale; PL-x 38/2025; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Bună ziua!

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2024 s-a clarificat competenţa instituţională, în vederea aplicării sancţiunilor internaţionale, inclusiv pentru speţe care nu au fost prevăzute în legislaţia anterioară.

Vă rugăm să fiţi de acord cu legea de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică externă sau Comisia juridică.

De la Comisia juridică.

Vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost sesizate cele două comisii, prin adresa PL-x 38 din 10 februarie 2025, cu dezbaterea, în procedură de urgenţă, pe fond, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea cadrului legislativ în materia punerii în aplicare a sancţiunilor internaţionale, în scopul identificării corecte a autorităţilor naţionale competente în aplicarea sancţiunilor, precum şi pentru accelerarea soluţionării cererilor de aplicare a sancţiunilor internaţionale.

Ia să mai simplificăm.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ai Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul comun de aprobare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem 4 amendamente admise.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mă scuzaţi!

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Să înceapă votul pentru această propunere, două minute!

Mulţumesc.

240 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Deci, timp de dezbatere pentru articole, două minute.

La dezbateri generale, vă rog, domnul deputat Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Sancţiunile sunt o formă de presiune nonviolentă, politică, pe care ţările care condamnă agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei o fac.

România este una din ţările din proximitate care a putut să constate care sunt efectele acestei agresiuni. Vorbim despre persoane care şi-au pierdut viaţa, vorbim despre criză umanitară, vorbim despre refugiaţi. Motiv pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La punctul 2, articolul unic, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 3, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 4, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru votul final.

Mulţumesc.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale; PL-x 408/2024.

De asemenea, suntem în procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Principalele măsuri propuse prin O.U.G. nr. 61/2024 se referă la aplicarea monitorizării electronice în sistem-pilot în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu, începând cu data de 1 octombrie 2024, până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.

De asemenea, O.U.G. nr. 61/2024 reglementează introducerea în cadrul SIME a unei noi categorii de alertă - alertă de apropiere frontieră - şi stabilire a aspectelor necesare punerii în aplicare a acesteia.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, în forma propusă de comisiile de specialitate.

Mulţumim frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea comisiilor raportoare, Comisia juridică sau Comisia pentru apărare?

Comisia juridică, vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc încă o dată, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, transmis cu adresa PL-x 408 din 2 septembrie 2024.

Menţionez, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 25.06.2024.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi cei ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere - două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu trebuie timp de dezbatere, nu avem amendamente admise sau respinse.

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Astăzi, aşa cum spunea reprezentantul Guvernului, se modifică Legea privind monitorizarea electronică în cadrul procedurilor judiciare.

De 3 ani avem această lege, am iniţiat-o împreună cu colegii mei acum 3 ani, şi funcţionează foarte bine.

Astăzi, Ministerul Afacerilor Externe extinde aria ei de aplicare, o ajustează.

Şi cred că e foarte important ca, în contextul aderării României la spaţiul Schengen, odată cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime, să consolidăm capacitatea României de a proteja cetăţenii şi de a preveni fuga celor care se sustrag de justiţie.

Am să vă spun eu, ca să înţelegeţi cu toţii, care sunt principalele modificări propuse:

- O dată - se extinde monitorizarea electronică pe teritoriul României pentru persoanele aflate sub o astfel de măsură dispusă de organele judiciare din alte state membre;

- În al doilea rând, folosirea brăţărilor electronice şi pentru persoanele eliberate condiţionat, dacă instanţa dispune acest lucru - şi mă bucur foarte tare pentru această prevedere;

- Implicarea Direcţiei Naţionale de Probaţiune în dezvoltarea şi gestionarea sistemului;

- Introducerea unei alerte de frontieră, aşa cum spunea secretarul de stat, dacă persoana monitorizată se apropie la mai puţin de 30 de kilometri de graniţă, inclusiv cea maritimă.

Sunt proceduri clare de intervenţie în cazul alertelor de frontieră sau al defecţiunilor tehnice.

Stimaţi colegi,

Aceste măsuri vor permite autorităţilor să reacţioneze ferm şi eficient, inclusiv - şi sigur vă aduceţi aminte - în situaţii precum cea a fostului primar din Baia Mare, Cherecheş, care a fugit din ţară înainte de pronunţarea sentinţei definitive.

În concluzie, vorbim despre un pas important şi necesar pentru întărirea siguranţei publice şi pentru aplicarea corectă a legii într-un spaţiu european în care se circulă fără graniţe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Murariu Oana, USR.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Legea privind brăţările electronice este una dintre cele mai importante, pe care noi, Parlamentul României, trebuie să o susţinem. Vedem cu toţii, în fiecare zi, noi şi noi cazuri de violenţă domestică, de crime împotriva femeilor, şi suntem întrebaţi cu toţii, sunt convinsă că sunteţi întrebaţi, ce faceţi în Parlament?

Ei bine, votăm o astfel de lege în Parlament şi sunt mândră că, deşi de 4 ani susţin în fiecare an, la Legea bugetului de stat, să se aloce mai mulţi bani pentru aceste brăţări, anul acesta a fost prima dată când nu a trebuit să îmi susţin acest amendament la Legea bugetului de stat, pentru că au fost alocaţi din start.

Ele nu sunt utile doar pentru violenţa domestică, pentru combaterea violenţei domestice, pentru ordinele de protecţie, dar şi pentru problema fugarilor, aşa cum a fost menţionat anterior.

Nu este suficient, bineînţeles, trebuie să facem mult mai mult pentru aceste probleme, dar putem începe astăzi, săptămâna aceasta, prin votul pe acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc.

Doamnă Alina Gorghiu, să ştiţi că noi înţelegem şi chiar ne pregătim pentru aceste şedinţe. Ne-aţi spus-o aşa, pe un ton foarte interesant... (Aplauze.) că trebuie neapărat să ne spuneţi dumneavoastră ca să înţelegem. Să ştiţi că noi ne pregătim temeinic. Nu ştiu cu cine sunteţi dumneavoastră obişnuită.

În ceea ce priveşte PL-x 408, normal că este foarte uşor să scriem proiecte de legi după proiecte de legi, să bifăm anumite lucruri, să spunem că ele sunt binevenite - şi, într-adevăr, acesta este binevenit -, dar de fapt nu le gândim aşa cum ar trebui, de la A la Z.

În consecinţă, apreciem ca fiind greoi şi dificil de implementat ca personalul din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune să aibă calitatea de organ de supraveghere şi de operator tehnic.

După cum ştiţi, acest personal are deja o organigramă extrem de redusă pentru volumul enorm de muncă per dosar de persoană supravegheată.

Aşadar, ne putem aştepta la blocaje majore şi tergiversări.

Apoi, reglementarea care se referă la monitorizarea electronică - ar fi fost util să înţelegem cum anume se va realiza acest lucru. Şi asta pentru că, în momentul de faţă, folosim tehnici de monitorizare diferite de la stat la stat. Ar fi fost bine să ni se spună asta.

În ceea ce priveşte introducerea alertei de apropiere frontieră, la fel, apreciem că va genera multiple disfuncţionalităţi tehnice, pentru că aparatura din acest moment nu este capabilă să elimine problemele de semnal din interiorul unui domiciliu mai mare, darămite atunci când ne gândim la proximitatea unei frontiere.

Aşadar, cu dotările actuale, credem că e destul de greu să implementăm această lege şi să şi obţinem rezultate. Dar, dacă cumva dumneavoastră deja ştiţi că aţi bugetat fondurile necesare, este important să ştim şi acest lucru.

Vom vota pentru, însă haideţi să învăţăm să scriem PL-x-uri aşa cum trebuie. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinsă colegă, aţi generat un drept la replică.

O invit pe doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Să ştiţi că aceeaşi era şi reacţia în Parlament acum 3 ani, când am elaborat şi adoptat acest sistem de monitorizare electronică, şi mă bucur din suflet că am reuşit, alături de colegii din Parlament, nu doar să votăm o lege funcţională, ci şi să protejăm vieţi de oameni care au beneficiat de acest sistem.

Şi da, stimaţi colegi, o să-mi permit în continuare să vă explic despre ce e vorba în aceste legi, pentru că sunt membru al Comisiei juridice, şi nu toţi sunteţi acolo.

Aşa că, cu îngăduinţa dumneavoastră, cred că e important să ştim cu toţii ce votăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Chiar dacă au fost discuţii contradictorii, consider că astfel de legi sunt absolut necesare şi esenţiale pentru a proteja vieţile cetăţenilor noştri.

Şi, cu siguranţă, mai avem mult de lucru, şi lucrăm în continuare la legi care să îmbunătăţească această protecţie pentru persoanele aflate la nevoie. Se lucrează - după cum ştiţi, s-a şi înfiinţat Comisia specială pentru violenţa domestică - se lucrează în grupuri de lucru pentru o lege care să incrimineze femicidul.

Însă, să revin la această lege. Eu consider că aduce o protecţie reală a victimelor, prin extinderea utilizării brăţărilor electronice, respectarea deciziilor instanţei, creşterea siguranţei publice, alinierea la standarde europene, eficienţă pentru instituţii - un mesaj clar către societate că ea este mai protejată prin astfel de iniţiative.

Pentru că sunt destul de multe motive ca această lege să fie considerată o lege bună, PSD va vota această lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Csép Éva-Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Eram în perioada COVID-ului, era 2021 când deja aveam în faţa noastră acel proiect de lege care introduce monitorizarea electronică a agresorilor. Până atunci vedeam doar în filme acest dispozitiv care se monta la glezna agresorului şi era ceva micuţ într-o poşetă, la noi, un telefon mic mobil.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De aici trebuie să vorbim despre ce înseamnă, privind protecţia victimei, acest dispozitiv.

Din păcate, în România, în prezent, Poliţia şi instanţa pot să dispună purtarea de către agresor a acestui dispozitiv de monitorizare electronică. Şi ştiţi câte dintre aceste femei refuză să poarte acest dispozitiv? Una din 4 este de acord şi restul refuză purtarea dispozitivului. Cred că aici avem noi treabă bună de făcut şi multă de făcut, să explicăm victimelor ce înseamnă purtarea acestui dispozitiv, ce înseamnă pentru viaţa lor acest dispozitiv. Şi brăţara electronică nu este în defavoarea, ci în favoarea victimei, să-şi ştie în siguranţă viaţa.

Haideţi să explicăm oamenilor ce înseamnă o brăţară electronică, ce înseamnă pentru agresori să se vadă şi pe stradă, şi la piaţă, şi în autobuz sau peste tot pe unde trece, că acel om este pericol public pentru toţi.

Şi da, cred că, din 2022, când am început să implementăm purtarea brăţării electronice, prin programe-pilot, am reuşit în 3 ani de zile să avem acoperită toată România.

Deci, haideţi să sprijinim victimele, să ştie ce înseamnă purtarea acestui dispozitiv, pentru că vieţile acestor oameni sunt în pericol, şi nu degeaba avem, da, bugetare şi avem dispozitive, cum a zis şi doamna Gorghiu.

Vă mulţumesc.

UDMR va vota pentru acest proiect. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind solicitări şi nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 598/2024.

Avem mai mulţi iniţiatori.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, din partea iniţiatorilor? Nu.

Din partea Comisiei pentru sănătate...

Domnul Alexandru Rafila:

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...domnule preşedinte Rafila Alexandru, vă rog.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin adresa PL-x 598/2024 din 21 octombrie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 448/2006, în sensul că atât activităţile de intermediere, cât şi activităţile de vânzare desfăşurate de o unitate protejată autorizată, înfiinţată în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap, se fac numai pentru produse/servicii oferite de către o altă unitate protejată autorizată, dacă aceste produse/servicii sunt realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Avem 5 amendamente admise.

Vă rog să propuneţi un timp alocat dezbaterilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

3 minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei un vot pentru 3 minute - timp de dezbatere pe articole.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, un vot împotrivă, o persoană, un coleg, nu votează.

Timpul a fost votat.

Deci, dacă la punctul 1...

Nu, prima dată, dezbateri generale.

Vă rog, doamna deputat Iagăr Monica, de la Grupul parlamentar AUR.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, Grupul AUR va vota pentru acest PL-x.

Şi am să aduc nişte argumente în atenţia dumneavoastră.

Acest PL-x îmbunătăţeşte calitatea vieţii persoanelor cu handicap. Prin modificările propuse se urmăreşte creşterea accesului acestora la servicii, resurse şi drepturi, reducând discriminarea şi barierele sociale.

Tot acest PL-x se aliniază şi la standardele europene, unde România are obligaţia de a respecta Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi directivele Uniunii Europene.

Tot acest PL-x ajută şi la creşterea sprijinului pentru incluziunea socială şi profesională. Proiectul aduce măsuri care încurajează angajatorii să ofere mai multe locuri de muncă persoanelor cu dizabilităţi.

De asemenea, este un sprijin pentru familiile şi aparţinătorii persoanelor cu dizabilităţi. Prin reglementări mai clare, familiile pot beneficia de o protecţie bună, evitându-se situaţiile în care drepturile sunt refuzate din motive birocratice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

E important să ştim că în lumea reală a acestor unităţi protejate, unele dintre ele, şi nu puţine, nu folosesc persoane cu dizabilităţi, ci se folosesc de asemenea persoane. Nu toate aceste unităţi protejează aceste persoane şi le integrează, ci pur şi simplu fac afaceri şi eludează cadrul legal, mai ales cel fiscal.

Ca un om care face asistenţă socială de spital de 24 de ani şi lucrez nemijlocit cu asemenea persoane, vă spun că acest proiect vine să sprijine şi să ajute cu adevărat acele persoane care au nevoie, le integrează în mod real în câmpul muncii şi premiază, dacă vreţi, sprijină acele unităţi protejate care chiar asta fac.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Csép Éva-Andrea, UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În spaţiul public, în ultima perioadă, auzim foarte, foarte mult despre şmecherii din economia românească. Şmecherii care profită de persoanele cu dizabilităţi. În ciuda faptului că avem obligativitate prin lege de a angaja, acele firme care au peste 50 de angajaţi, de exemplu, conform... 4% persoane cu dizabilităţi, o fac de foarte, foarte puţine ori; mai bine plătesc la stat un salariu minim pe economie decât să integreze aceste persoane cu dizabilităţi şi să ofere posibilitatea de a se simţi în folosul comunităţii, de a ieşi din casă, şi nu doar a aştepta un ajutor social care li se cuvine.

Această modificare legislativă ajută să clarifice şi să nu mai dea posibilitatea şmecherilor să profite de o persoană cu dizabilitate care lucrează.

Evident că vin intermediarii, intermediarii de servicii şi de produse. Prin această modificare ajungem la momentul în care acele produse pot fi doar revândute, care au fost produse în ateliere protejate şi în acele, cum se zice, întreprinderi de inserţie chiar, care au produs şi au folosit pentru produsul respectiv resursă umană din cadrul persoanelor cu dizabilităţi.

UDMR va vota acest proiect de lege.

Şi sper că în următoarea perioadă cât mai multe firme vor cumpăra servicii, să ajute aceste ateliere protejate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Moş Patricia-Arina, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Da, acesta este într-adevăr un proiect foarte bun pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru că corectează o mare nedreptate care li s-a făcut persoanelor cu dizabilităţi.

Susţin acest proiect, pentru că este important să oprim cât mai repede vânzarea de produse care nu sunt produse UPA, produse ale unităţilor protejate autorizate, de către cei care au abuzat sau abuzează de această formă.

Ar trebui acest proiect... şi sper că acest proiect va avea susţinerea dumneavoastră şi astfel persoanele cu dizabilităţi să fie integrate pe piaţa muncii.

Susţin acest proiect, alături de colegii mei din Grupul PNL, pentru că e obligatoriu, atunci când vorbim despre incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, să ne gândim că sunt egalii noştri şi au drepturi, astfel încât cei care până acum au profitat de aceste unităţi protejate să se oprească.

Mulţumesc pentru susţinere.

Şi Grupul PNL va susţine acest proiect. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului pe articole, amendamente admise.

Grupul parlamentar POT, am avut o solicitare.

Mai doriţi?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

Vă mulţumesc.

POT va susţine acest proiect.

Este un proiect bun, dar oare îndeajuns?

Vorbim de nedreptăţi. Astăzi am discutat cu un om care vede sub 10%. Acesta a fost în comisie. Avea pensie. După ce a trecut de medicul specialist, deşi acesta i-a recomandat şi însoţitor, cei din comisie au decis nu doar să îi taie pensia, dar şi să nu-i dea acceptul să aibă şi un însoţitor.

Aşadar, este un proiect bun, dar haideţi să-i ajutăm pe toţi şi să vedem exact ce au cu adevărat nevoie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind solicitări, trecem la dezbaterea pe articole.

5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Articolul 1, obiecţii? Nu. Adoptat.

Punctul 3, art. 78? Nu. Adoptat.

Punctul 4? Nu. Adoptat.

Şi punctul 5? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să citesc iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere şi vot final sunt depăşite:

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 94/2025;

- Propunerea legislativă privind completarea unor acte normative din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal; Pl-x 104/2025.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerile legislative se consideră adoptate.

Încheiem prima parte a şedinţei pentru dezbaterea proiectelor legislative de pe ordinea de zi şi continuăm cu interpelări.

Mulţumesc.

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 septembrie 2025, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

O să dau cuvântul în ordinea grupurilor parlamentare.

Grupul PSD.

Domnul Romeo-Daniel Lungu este prezent?

Vă rog, aveţi cuvântul, cu rugămintea de a vă încadra în 3 minute.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educaţiei şi cercetării

Domnule ministru,

Prin prezenta interpelare, solicit un răspuns clar şi asumat din partea Ministerului Educaţiei cu privire la poziţia exprimată oficial faţă de propunerea legislativă ce vizează modificarea Legii nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, în sensul introducerii competenţei de educaţie civică aplicată în curriculumul naţional.

Această iniţiativă nu a apărut dintr-un capriciu politic şi nici pentru bifarea unei prezenţe în spaţiul legislativ. Ea are la bază realităţi sociale documentate:

- Scăderea continuă a nivelului de alfabetizare civică în rândul tinerilor;

- Lipsa implicării în viaţa democratică;

- Răspândirea tot mai agresivă a dezinformării şi a discursului extremist;

- Creşterea procentului de tineri care privesc cu toleranţă, sau chiar deschidere, regimurile autoritare, conform datelor şi a altor studii sociologice relevante.

Cu toate acestea, Ministerul Educaţiei a transmis, prin Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, un răspuns negativ la propunerea formulată. Se invocă faptul că aceste teme s-ar regăsi deja în curriculum, că sunt "integrate" în aria curriculară "Om şi societate" şi că nu este oportună introducerea unei noi abordări din cauza încărcării programului elevilor.

Domnule ministru,

Cu respect, dar cu fermitate, acest răspuns este formal, defensiv şi nu tratează fondul problemei.

În teorie, da, educaţia civică este menţionată în programe.

În practică, însă, este o disciplină tratată superficial, ca materie secundară, predată adesea fără legătură cu realităţile sociale actuale şi, mai ales, fără componentă aplicată.

Nu este suficient să avem noţiuni teoretice despre democraţie în clasa a VII-a. Elevii trebuie să înţeleagă şi cum funcţionează o instituţie, cum pot formula o cerere publică, cum verifică informaţii, cum participă activ la o consultare publică sau la o iniţiativă comunitară.

Ce propunem nu este o materie în plus, ci o clarificare a unei competenţe-cheie, pentru ca educaţia civică să capete caracter practic, coerent şi conectat la prezent. Este o ajustare absolut necesară, nu un moft legislativ.

De altfel, în acelaşi răspuns, ministerul recunoaşte că temele sunt importante şi promite o eventuală valorificare "într-o etapă viitoare", fără orizont de timp, fără un angajament concret. Asta echivalează, în practică, cu amânarea nelimitată a oricărei soluţii reale.

În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Intenţionează Ministerul Educaţiei să revizuiască poziţia exprimată de CNCE şi să susţină introducerea explicită a competenţei de educaţie civică aplicată în viitoare modificări ale planului-cadru pentru învăţământul liceal?

2. Care este calendarul asumat pentru actualizarea curriculumului gimnazial, în special în ceea ce priveşte aria curriculară "Om şi societate"?

3. Ce măsuri concrete şi urgente are ministerul în vedere pentru ca educaţia civică din România să nu mai fie un capitol ignorat în manuale, ci o parte vie, practică şi relevantă a formării elevilor?

Domnule ministru,

Ne aflăm într-un moment în care încrederea în instituţiile democratice scade.

Vă cer, aşadar, să trataţi această temă cu seriozitatea cuvenită.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Gabriel-Florinel Florea.

Aveţi cuvântul.

Să vă încadraţi în 3 minute, vă rog!

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Adresez această interpelare prim-ministrului României, domnul Ilie Bolojan.

Domnule prim-ministru,

Am luat act de discuţiile pe care le-aţi purtat cu omologul dumneavoastră din Bulgaria, privind construirea unui al doilea pod peste Dunăre, la Giurgiu - Ruse, pentru reducerea aglomeraţiei. Este, fără îndoială, un obiectiv necesar.

Dar vă întreb astăzi: de ce doar la Giurgiu şi Ruse?

Mai mult, vicepremierul şi totodată ministrul transporturilor din Bulgaria a acuzat public partea română, afirmând: "Aici nu este vorba nici despre finanţare, nici despre voinţa noastră. Noi le vom asigura pe ambele. Problema este lipsa de dorinţă din partea României, şi aceasta reprezintă un obstacol în dezvoltarea regiunilor dunărene".

În acelaşi timp, acesta a solicitat realizarea a două noi poduri peste Dunăre, dintre care unul la Silistra - Călăraşi, iar acest proiect se află deja în atenţia guvernelor româno-bulgare.

Atunci, eu solicit ca cel de-al doilea pod, care a fost menţionat de către vicepremierul bulgar, să fie luat în calcul pe teritoriul judeţului Teleorman, mai exact la Turnu sau la Zimnicea, două oraşe-port importante pentru sudul României. Un asemenea obiectiv ar genera dezvoltare economică, locuri de muncă, investiţii şi ar conecta direct sudul României la coridoarele europene de transport.

Acum, domnule prim-ministru, vă rog să răspundeţi punctual:

- Are Guvernul României în vedere şi varianta Teleormanului pentru unul dintre aceste două poduri menţionate de domnul vicepremier al Bulgariei?

- Există un studiu de fezabilitate sau un grup de lucru în acest sens?

- Şi, mai ales, de ce se perpetuează politica dezechilibrului regional, prin concentrarea investiţiilor doar în anumite zone, lăsând Teleormanul în urmă?

Cetăţenii judeţului Teleorman nu cer favoruri, ci dreptul firesc la dezvoltare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru este prezent?

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Bună ziua!

Interpelarea mea este astăzi pentru domnul ministru al transporturilor, domnul Ciprian Şerban. Şi aş vrea să-i aduc la cunoştinţă, să-i readuc, de fapt, la cunoştinţă o problemă legată de unele sectoare de drum de la Autostrada A7, finalizate de aproximativ şase luni sau nouă luni şi nedate spre circulaţia publică. Vorbim aici despre breteaua de nord a municipiului Focşani, care face legătura între Autostrada A7, E85 şi DN 2D, spre Târgu Secuiesc, un drum care este gata din luna martie 2024 şi care este ţinut închis, am înţeles, din cauza unor proprietăţi care nu mai au acces. Acest motiv era cunoscut încă din 2022, de când s-a făcut proiectul şi, odată cu construcţia acestei bretele de drum, şi-au asumat cu toţii că acele case nu vor mai avea acces. Trebuia găsită o soluţie.

De asemenea, există o mare problemă legată de traficul greu care traversează municipiul Focşani, în loc să o ia pe această bretea, care creează ambuteiaje, care creează poluare şi care este necesar pentru a fi scos din oraş şi mutat pe această bretea de nord a municipiului Focşani.

Totodată, am sesizat că Autostrada A7, de la Mizil la Buzău, este finalizată 100%. Am fost acolo, am văzut, şi totuşi traficul nu este deschis. Vorbim de o autostradă de 30 de kilometri finalizată100%, de la Mizil până la Buzău, şi nu înţelegem de ce traficul nu se deschide. Am înţeles că ar fi vorba despre un pod, despre nişte grinzi metalice care n-au fost sudate corespunzător. Am înţeles că problema este cunoscută de aproximativ patru luni de zile. Nu s-a remediat, nu se remediază. Eu am fost acolo, nu se lucrează, şi totuşi traficul este în continuare făcut pe la Mizil şi este îngreunat, şi cu toţii, în special cei din zona Moldova, avem mari dificultăţi. Cunoaştem cu toţii accidentele de pe DN2, E85, "Drumul morţii", cum îl ştim cu toţii.

Şi aş vrea, domnule ministru, să vă implicaţi, să luaţi la cunoştinţă despre aceste probleme, să deschideţi traficul rutier, şi apoi problemele adiacente, sau cum e cazul accesului pe trei proprietăţi, în municipiul Focşani, la acele proprietăţi care nu mai au acces din cauza executării bretelei de nord a municipiului Focşani, să se facă ulterior.

Vă mulţumesc şi aştept răspuns la prezenta interpelare.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS, dacă este prezent, domnul deputat Pascalini.

Aveţi cuvântul.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este pentru domnul prim-ministru Ilie Bolojan, cu subiectul "Guvernul condamnă 1,9 milioane de copii la lipsuri, prin blocarea programului pentru şcoli".

A început a doua săptămână de şcoală, iar aproape 1,9 milioane de copii nu primesc nici laptele, nici fructele, nici produsele de panificaţie promise prin Programul pentru şcoli al României.

Este inacceptabil ca într-o ţară membră a Uniunii Europene un program de bază, finanţat inclusiv din fonduri europene şi destinat sănătăţii copiilor, să fie blocat de neglijenţa şi indiferenţa Executivului. Mai mult decât atât, bugetul este alocat, banii există, dar Guvernul pe care îl conduceţi, un Guvern preocupat doar de cum să mai pună taxe şi impozite pe umerii românilor, nu a fost în stare să adopte la timp o simplă hotărâre de Guvern care stabileşte valorile pe porţie şi repartizarea pe judeţe.

După cum bine ştim, când e vorba de hotărârile voastre, alea care nu fac bine populaţiei, le promovaţi imediat, peste noapte chiar.

Din cauza acestei neputinţe administrative, copiii merg zilnic la şcoală fără sprijinul alimentar la care au dreptul.

Părinţii plătesc din ce în ce mai mult la stat şi primesc din ce în ce mai puţin pentru copiii lor, iar fermierii români îşi văd munca zăcând prin depozite, în loc să îşi vadă roadele pe mesele elevilor. E o adevărată bătaie de joc!

De aceea, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

- De ce nu a fost adoptată la timp hotărârea de Guvern pentru anul şcolar 2025 - 2026?

- Când anume vor începe efectiv livrările de lapte, fructe şi produse de panificaţie?

- Ce garanţii daţi că nu veţi repeta această bătaie de joc în fiecare toamnă, lăsând copiii şi fermierii să suporte consecinţele?

- Şi cine răspunde politic şi administrativ pentru acest blocaj?

Vă rog, domnule prim-ministru, să ţineţi cont de oameni, fiindcă nu mai acceptă scuze, nu mai minţiţi părinţii, nu mai ignoraţi copiii, nu mai neglijaţi fermierii!

Vă cer, în numele acestor copii şi al acestor fermieri, să adoptaţi de urgenţă actul normativ şi să puneţi capăt acestei ruşini, pentru că ştim cu toţii, totul până la copii!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului POT, domnul Sergiu-Iulian Matei. Nu este.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul Petreţchi.

Vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru.

Obiectul interpelării: "Modul deficitar în care răspund reprezentanţii Guvernului la întrebările şi interpelările parlamentare".

Stimate domnule prim-ministru,

La data de 01.07.2025, în conformitate cu prevederile art. 31 şi ale art. 64 alin. (1) din Constituţia României, precum şi ale art. 198 din Regulamentul activităţilor comune al Camerei Deputaţilor şi Senatului, v-am adresat întrebarea scrisă înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr. 1.633A, având ca obiect "Situaţia financiară critică a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune şi riscurile asupra continuităţii serviciului public de informare".

Prin această întrebare am prezentat problemele majore cu care se confruntă SRR şi SRTV, generate de subfinanţare, de lipsa unui cadru legal clar privind statul angajaţilor, de aplicarea unui dublu standard în materie fiscală şi salarială, precum şi de imposibilitatea angajării de noi specialişti, aspecte care pun în pericol stabilitatea funcţională şi financiară a celor două instituţii.

Totodată, am solicitat să fie precizate măsurile pe care Guvernul României le are în vedere pentru remedierea acestei situaţii şi dacă există intenţia elaborării unui plan concret pentru asigurarea stabilităţii SRR şi SRTV.

Ulterior, prin răspunsul transmis de Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, mi s-a comunicat faptul că: "Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul a asigurat informarea prim-ministrului cu privire la această întrebare şi a făcut consultarea interinstituţională, potrivit obiectului acesteia".

Cu toate acestea, răspunsul transmis la obiectul întrebării a fost redactat de Ministerul Finanţelor, prin adresa nr. 16.225/2025, şi s-a limitat la o prezentare generală a unor aspecte legislative şi tehnice deja bine cunoscute, fără a răspunde la obiectul întrebării. Mai mult decât atât, însăşi Ministerul Finanţelor a precizat că: "Nu este abilitat să întreprindă măsuri pentru soluţionarea problemelor SRR şi SRTV sau să iniţieze acte normative privind organizarea şi funcţionarea acestora". Dacă obiectul ar fi ţinut de competenţa Ministerului Finanţelor, întrebarea ar fi fost adresată direct acestei instituţii, însă demersul meu a vizat în mod explicit poziţia şi responsabilitatea prim-ministrului.

Astfel, este cel puţin îngrijorător că Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul nici măcar nu a verificat conţinutul răspunsului transmis de Ministerul Finanţelor, care şi-a asumat în mod explicit lipsa de competenţă în soluţionarea obiectului întrebării.

Această situaţie denotă, din păcate, o abordare superficială a unei întrebări de interes major pentru buna funcţionare a serviciului public şi creează impresia unei lipse de coordonare instituţională în transmiterea răspunsurilor parlamentare.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi poziţia Guvernului, pe care îl conduceţi, cu privire la cele menţionate, precizând care sunt măsurile pe care Executivul le va întreprinde pentru corecta îmbunătăţire a modului de comunicare dintre Guvern şi Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna Raisa Enachi.

Şi apoi se pregăteşte, de la PSD, domnul Ilie Toma.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul Guvernului României.

Subiectul interpelării: "De ce sunt bani pentru străini, dar nu pentru români?".

Stimate domnule prim-ministru,

De mai bine de doi ani, opinia publică din România este informată despre "pachetele de sprijin" pentru Ucraina, însă Guvernul nu a prezentat niciodată o situaţie clară, transparentă şi detaliată privind conţinutul, costurile şi provenienţa acestor ajutoare.

Recent, însuşi ministrul apărării din Ucraina a declarat că România a trimis 22 de pachete de ajutor militar, iar următorul este în pregătire, cu o valoare declarată de peste un miliard de euro.

În acelaşi timp, pensionarii din judeţul Vaslui şi din alte zone ale ţării se luptă să supravieţuiască cu pensii cuprinse între 1.300 şi 2.280 de lei pe lună. Mulţi renunţă la medicamente şi îşi reduc porţiile de mâncare, iar casele şi le încălzesc doar câteva ore pe zi, din lipsă de bani.

În judeţul Vaslui, ca în multe alte zone din România, un copil român merge la şcoală cu un ghiozdan vechi, haine moştenite şi o gustare modestă.

În acelaşi timp, un copil refugiat din Ucraina beneficiază de manuale gratuite, hrană caldă, transport, cazare şi sprijin financiar pentru familie. Toate acestea sunt oferite de statul român, un efort de solidaritate pe care nu îl contestăm, dar care ridică o întrebare firească: Este corect ca românii să fie puşi pe plan secund în propria lor ţară?

Refugiaţii ucraineni continuă să primească sprijin lunar, locuinţe, transport gratuit şi alte facilităţi, chiar dacă mulţi nu muncesc şi nu contribuie la bugetul public.

Domnule prim-ministru,

În această ordine de idei, vă solicit să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care a fost valoarea totală a celor 22 de pachete de ajutor militar trimise Ucrainei şi ce au conţinut acestea concret?

2. Care este valoarea estimată a celui de-al 23-lea pachet şi ce tip de sprijin urmează să includă?

3. Din ce bugete au fost alocate aceste sume şi ce programe destinate cetăţenilor români au fost tăiate, amânate sau subfinanţate în acest scop?

4. De ce aceste informaţii nu au fost comunicate oficial de Guvern, ci au fost aflate doar prin declaraţii ale unor oficialităţi străine?

5. Cum explică Guvernul faptul că, în timp ce românii din judeţe sărace, precum Vasluiul, trăiesc în lipsuri, refugiaţii ucraineni beneficiază constant de sprijin substanţial - transport, cazare, hrană, alocaţii -, deşi mulţi nu contribuie la bugetul României?

Dacă sunt bani pentru Ucraina, atunci trebuie să fie bani şi pentru pensionarii noştri, pentru copiii noştri, pentru spitalele noastre, pentru şcoli şi pentru drumurile din judeţul Vaslui.

Românii merită respect, transparenţă şi prioritate în deciziile Guvernului.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Din partea Grupului PSD, domnul Ilie Toma.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Am formulat o interpelare prin care, din păcate, supun atenţiei dumneavoastră un caz foarte grav: închiderea Combinatului Siderurgic de la Hunedoara, tradiţionalul combinat siderurgic, după 140 de ani de activitate neîntreruptă.

Combinatul... mi-este şi greu să vorbesc acest lucru, dar o fac pentru că sunt reprezentantul celor din Hunedoara şi din municipiul Hunedoara, judeţul Hunedoara.

Combinatul ăsta a reprezentat odinioară perla, să spunem aşa, Imperiului Austro-Ungar, care avea tocmai la Hunedoara tezaurariatul. Tezaurariatul, pe vremea respectivă, era exact trezoreria ţării; era locul unde, să spunem aşa, se adunau valorile pentru PIB-ul unui stat, actualmente, un termen modern.

Continuând istoric, Combinatul de la Hunedoara a fost primul combinat care a atins 4 milioane de tone de oţel lichid în anii '86, '87, '88, performanţă unică în sud-estul Europei.

După privatizare s-au întâmplat multe lucruri, dar multe pe care nu le ştim şi multe care sunt doar la nivel de zvonuri, fapt pentru care eu am formulat o întrebare către Ministerul Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, către Ministerul Energiei, către Ministerul Finanţelor şi, dacă va fi nevoie şi voi constata, şi către alte ministere responsabile de acest lucru.

Ce s-a întâmplat de fapt la Hunedoara? În ultimii ani, după 20 de ani de privatizare, se pare că, urmare a unui management prost, dar nu neapărat din lipsă de performanţă, ci din rea-voinţă, spun eu, pentru că am constatat nişte treburi în ultimii 2 ani.

Am avut o colaborare întotdeauna foarte bună cu conducerile combinatului pe ceea ce înseamnă competenţa legală prin fişa postului unui demnitar ales; am fost cu dânşii la ministere, i-am dus, au obţinut facilităţi; au avut uneori performanţe mici, dar pot să vă spun că nu s-a închis combinatul.

Dacă închizi un combinat de strategie naţională de mare importanţă, îl muţi în altă ţară sau muţi producţia sau vrei să tai utilajele, asemenea lucru nu se poate întâmpla la Hunedoara.

Şi, prin urmare, domnilor miniştri, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

1. Care sunt instrumentele legale prin care poate fi studiat şi desecretizat contractul de vânzare-cumpărare privind trecerea combinatului din proprietatea statului român în proprietate privată?

2. Care este cadrul legal prin care autorităţile statului pot dispune efectuarea unui audit independent privind respectarea obligaţiilor contractuale asumate de cumpărător în anii ulteriori privatizării, în perioada ultimă de 20 de ani?

3. Ce măsuri legale pot fi întreprinse pentru a împiedica relocarea sau mutarea utilajelor de producţie către alte ţări - ceea ce este un fapt foarte grav şi nu trebuie să lăsăm să se întâmple?

4. Există posibilitatea legală prin care statul român are posibilitatea de a conserva utilajele existente şi de a stopa dezmembrarea, având în vedere utilizarea ca materie primă?

Şi 5. Pot fi identificaţi şi implicaţi potenţiali terţi cumpărători interesaţi de relansarea producţiei la Hunedoara şi de menţinerea locurilor de muncă?

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, doamna Turcan?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (de lângă tribună):

AUR.

Domnul Cătălin Drulă:

A, da, AUR. Scuze!

Iarăşi am făcut aceeaşi greşeală.

Mă scuzaţi, domnule Coleşa, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, o interpelare adresată ministrului energiei, domnul Bogdan Ivan.

Cu toţii ştim criza energetică în care ne zbatem, preţurile astronomice, care sunt cauza directă şi cauza principală pentru care combinate, precum cel de la Hunedoara, se închid. Şi de ce? Pentru că mecanismul actual de stabilire a preţului pe piaţa zilei următoare a energiei electrice reprezintă o legiferare a unui preţ pur speculativ, bazat pe preţul maxim selectat pentru acoperirea cererii - în engleză, Pay-as-Clear.

Asta înseamnă că cea mai scumpă centrală electrică selectată va stabili preţul pentru întreaga piaţă, preţul pe care îl plătesc toţi oamenii, toţi consumatorii, inclusiv aceste combinate.

Drept urmare, pentru a reliefa această aberaţie, vă cer următoarele seturi de date în format digital deschis, defalcat pe fiecare interval orar, în ultimii 5 ani:

O dată - preţul de tranzacţionare - lei/MWh pentru fiecare interval orar, cantitatea totală tranzacţionată, preţurile de ofertare ale fiecărui vânzător selectat şi cantitatea tranzacţionată de acesta;

Apoi - preţul mediu ponderat al energiei electrice tranzacţionate pe fiecare interval orar, impactul preţului energiei - PZU - asupra pieţelor la termen, bilaterale, pentru că este un impact evident direct, şi influenţa aceluiaşi preţ al energiei electrice de pe piaţa zilei următoare asupra pieţei certificatelor verzi şi a facturii finale.

Nu vă cer aceste date doar de dragul de a le cere, pentru că ofer şi o soluţie, una foarte simplă, rapidă, cea mai rapidă şi mai corectă, şi ea este stabilirea unui mecanism cu plata conform ofertei - Pay-as-Bid - care ar remunera fiecare participant, fiecare ofertant după preţul pe care îl cere, nu după cel maxim selectat, iar fiecare cumpărător, inclusiv aceste combinate, vor plăti un preţ mediu ponderat, adică un preţ real.

Se va îndepărta astfel acest mecanism speculativ.

Şi am în acest sens o iniţiativă legislativă, pe care v-o pun în vedere, înregistrată la Senat cu numărul B299/2025.

Am încredere în domnul ministru Bogdan Ivan, cred că este un om de calitate. Să vedem cât va fi lăsat să facă pentru a reglementa în mod corect piaţa energiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

La PNL, doamna Turcan? Nu este.

Doamna Moş nu este.

Atunci, trecem la Grupul SOS.

Dacă este domnul Oltenaşu? Nu.

Domnul Caragaţă? Nu.

Atunci, revenim la Grupul PSD, la domnul Maricel Popa.

Aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi avea o interpelare adresată domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş-Nicolae Pîslaru.

Obiectul interpelării: "Alocările financiare, prin Programul SAFE, pentru autostrăzile A7 şi A8".

Domnule ministru,

Regiunea Moldovei suferă din cauza lipsei infrastructurii moderne de transport, fiind generate din această cauză dezechilibre economice, investiţionale şi sociale. În mod repetat este subliniată importanţa accelerării construcţiei autostrăzilor A7 şi A8 atât de către autorităţile naţionale, cât şi europene. În contextul acesta, Programul SAFE a fost prezentat ca o oportunitate de finanţare inclusiv pentru aceste două autostrăzi. În data de 9 septembrie 2025, Comisia Europeană a anunţat o alocare provizorie în favoarea României, de aproximativ 16,68 de miliarde de euro, prin instrumentul financiar SAFE. Guvernul României a comunicat că în cadrul direcţiilor propuse pentru această alocare sunt incluse componente pentru consolidarea capacităţii de apărare, componenta bugetară şi investiţii în infrastructură cu rol dual - civil şi militar -, printre acestea menţionându-se capetele autostrăzilor din nord-estul ţării, porţiuni din A7 şi A8.

Până la această dată, nu a fost făcută publică o defalcare clară şi oficială a sumelor alocate strict pe proiecte, respectiv ce parte din cei 16,68 miliarde de euro este destinată exclusiv Autostrăzii A7, respectiv Autostrăzii A8 - informaţie esenţială pentru asigurarea transparenţei şi monitorizării eficiente a utilizării fondurilor europene.

Având în vedere responsabilitatea pe care o avem faţă de cetăţenii pe care îi reprezentăm şi de importanţa incontestabilă a autostrăzilor A7 şi A8, atât pentru viaţa economică, cât şi pentru cea socială a locuitorilor din regiunea Moldovei, vă rog să îmi comunicaţi următoarele:

1. Care este suma exactă alocată din fondurile Programului SAFE pentru proiectul Autostrăzii A7, defalcată pe tronsoane?

2. Care este suma exactă alocată din fondurile Programului SAFE pentru proiectul Autostrăzii A8, defalcată pe tronsoane?

3. Care este calendarul estimat al plăţilor - tranşe şi sume - pentru perioada 2025-2026, aferent porţiunilor A7 şi A8, precum şi condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii/autorităţile contractante trebuie să le îndeplinească pentru decontări?

4. Care sunt tronsoanele/loturile concrete din A7 şi A8 pe care România le-a inclus, transmis sau notificat deja Comisiei Europene în vederea finanţării prin SAFE?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD - cred că a rămas singurul grup cu membri care încă doresc să susţină -, domnul deputat Cojocaru, aveţi cuvântul.

Şi cred că după - închidem şedinţa. Da.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Obiectul interpelării: "Situaţia proiectelor finanţate prin PNRR în judeţul Iaşi".

Ştim cu toţii că traversăm un moment nu tocmai plăcut pentru întreaga societate, însă, cu toate acestea, considerăm, şi am mai spus acest lucru, că investiţiile trebuie să continue, indiferent de sursele de finanţare, că vorbim de proiecte care au finanţare de la nivel guvernamental sau din fonduri europene.

De aceea, domnule ministru, vă transmit această interpelare şi îmi doresc ca datele pe care mi le puneţi la dispoziţie, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să prezinte în amănunt detalii despre proiectele care sunt, în momentul de faţă, în derulare sau în diverse etape pe raza judeţului Iaşi.

Ştim cu toţii că sunt în momentul de faţă proiecte strategice în derulare, indiferent că vorbim de infrastructură, digitalizare, mediu, educaţie şi sănătate.

În acelaşi timp, au existat numeroase semnale publice privind întârzieri, supracontractări sau dificultăţi în implementarea proiectelor asumate de către fiecare UAT.

Având în vedere interesul major al cetăţenilor din judeţul Iaşi pentru derularea acestor proiecte de investiţii prin PNRR, vă solicit să prezentaţi o situaţie clară, defalcată pe judeţul Iaşi, care să cuprindă:

1. Lista proiectelor care vor fi finanţate prin PNRR în judeţul Iaşi, cu precizarea domeniului - infrastructură rutieră, feroviară, sănătate, educaţie, energie, administraţie şi aşa mai departe;

2. Valoarea sumelor alocate fiecărui proiect şi stadiul actual al implementării;

3. Termenele asumate pentru finalizarea acestor investiţii în raport cu termenul-limită din anul 2026;

4. Proiectele care, în urma renegocierilor cu Comisia Europeană sau a procesului de "ajustare" a PNRR, riscă să fie eliminate ori, sperăm noi, să fie mutate pe alte surse de finanţare, şi care sunt aceste surse de finanţare;

5. Mecanismul prin care ministerul va asigura transparenţa şi monitorizarea acestor proiecte, inclusiv prin publicarea unui tablou de bord accesibil publicului, în aşa fel încât cu toţii să ştim modul în care evoluează aceste investiţii.

Consider că o astfel de informare este esenţială pentru a putea răspunde nevoilor reale ale comunităţilor locale şi pentru a garanta că nu doar în judeţul Iaşi, dar în special în judeţul pe care îl reprezint, toţi cetăţenii beneficiază pe deplin de aceste oportunităţi de finanţare disponibile.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cojocaru Petru-Bogdan, deputat de Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai există înscrieri? Poate... Nu.

În acest caz, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.