Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 24 septembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, permiteţi-mi să reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Acestea, respectiv declaraţiile politice sau intervenţiile, se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu pot depăşi timpul de 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, PSD. Nu a ajuns.

Continuăm cu domnul deputat Cătălin-Viorel Mîndroc.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamne şi domni deputaţi,

Mă opun ideii că o parte din reducerea deficitului bugetar ar putea fi realizată prin vânzarea la bursă a acţiunilor companiilor strategice de stat. Acest lucru poate vicia profund interesele ţării în domenii cheie, precum apărare sau energie. Cu astfel de măsuri, problemele economice pe care deja le întâmpinăm s-ar putea adânci semnificativ, pe termen mediu şi lung.

Într-o perioadă în care toate ţările încearcă să îşi recupereze industria şi să îşi consolideze apărarea nu trebuie să fim de acord ca România să procedeze diametral opus, mai ales când în joc sunt interesele ţării.

Stimaţi colegi,

Aşa acum v-am cerut să fim uniţi în vreme de intensă polarizare politică şi socială, vin astăzi şi vă cer să nu uităm pentru ce am fost trimişi aici: pentru a apăra interesele românilor. Companiile strategice de stat sunt interes naţional.

Da, trebuie eficientizate. Da, trebuie curăţate de privilegii nejustificate, acolo unde au existat excese, dar în niciun caz nu trebuie vândute pe bucăţi.

PSD a reuşit de multe ori, în ultima perioadă, să impună vocea raţiunii în Coaliţia de guvernare. O face şi acum, prin programul de relansare economică ce tocmai a fost prezentat opiniei publice.

Programul Naţional de Relansare Economică, propus de PSD, pune accent pe stimularea investiţiilor şi înfiinţarea de noi locuri de muncă, prin mecanisme inteligente care nu cresc cheltuielile bugetare, ci aduc bani la bugetul naţional. PSD îşi menţine convingerea că cea mai bună cale pentru reducerea deficitului bugetar este creşterea economică şi încurajarea activităţilor economice, nu suprimarea acestora prin tăierea de investiţii sau înăsprire fiscală.

Cheia soluţiilor PSD este susţinerea investiţiilor în producţia industrială, agricultură, sănătate, inovare, prin intermediul creditului fiscal - respectiv deduceri din cheltuielile firmei, pe o durată de 5 ani, care pot ajunge până la 50% din valoarea investiţiei sau până la 150-200%, în cazul activităţii de cercetare-dezvoltare.

Este un model european aplicat cu succes în Franţa, Germania, Spania, Olanda, Italia sau Polonia, care aduce venituri suplimentare la buget din taxele şi impozitele aferente noilor afaceri şi locuri de muncă înfiinţate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero::

Mulţumesc.

Doamna deputat Dumitriţa Gliga.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Vă mulţumesc.

Barajul de la Răstoliţa trebuie să fie finalizat. Sute de oameni fuseseră mobilizaţi pentru ultimele lucrări. În doar câteva zile, mii de oameni au semnat petiţii prin care îşi doresc punerea în funcţiune a amenajării hidroenergetice de la Răstoliţa.

Barajul de la Răstoliţa este obiectiv strategic de interes naţional, declarat prin lege votată în Parlament în 2023. Mai mult, decizia a trecut şi prin CSAT. Aşadar, declaraţiile de luni ale doamnei ministru a mediului, de la tribuna Parlamentului - cum că se cere, citez, "Parlamentului şi Guvernului să facă ceea ce legea nu permite să fie făcut" - este, de fapt, adevăratul fake news, la care făcea referire dumneaei.

Din total suprafaţă cuprinsă în Hotărârea de Guvern pentru defrişare - 37,52 de hectare - care a mai fost defrişată în trecut, deci vegetaţia crescută nu e deloc cea imaginată de unii, doar 0,63 de hectare sunt parte din Parcul Naţional Călimani.

În urma acţiunii unor ONG-uri, în luna iunie, acordul de mediu a fost suspendat, într-adevăr, prin hotărâre a instanţei. Un acord de mediu acordat în urma unei foarte ample documentaţii, cu studii complexe de impact, cu reducerea şi eliminarea totală a impactului asupra mediului, conform legislaţiei în vigoare, după consultări publice, şi nu - citez - "pe vremurile în care bandiţii dădeau pe la telefoane ordine de ce avize şi acorduri de mediu să treacă", cum se exprima doamna ministru în expunerea de luni.

În urma altei acţiuni în instanţă, hotărârea de Guvern pentru scoaterea din fond forestier şi defrişare a cuvei lacului a fost suspendată şi ea, dar încă nu există o hotărâre definitivă pentru suspendarea sau anularea acesteia.

Şi, pentru a se înţelege exact complexitatea "atacurilor" la construcţia acestei hidrocentrale finalizate peste 90%, un alt proces a fost iniţiat, de data aceasta, pentru suspendarea autorizaţiei de construire şi sistarea tuturor lucrărilor. Unde, din nou, nu există o hotărâre definitivă pentru suspendarea sau anularea acesteia.

Şi tocmai pentru că urmează în curând judecarea acestor cauze, în care se decide, de fapt, viitorul Hidrocentralei de la Răstoliţa, este important ca statul să fie apărat în aceste procese, prin Ministerul Mediului, care nu a intervenit să apere acest interes deja de mai multe ori.

Aşadar, să respectăm legile pentru protecţia mediului, aşa cum se întâmplă şi la Răstoliţa, şi la celelalte hidrocentrale construite în proporţie de peste 70%. Nu vrem, doamnă ministru a mediului, şi vă citez: "să dăm la o parte justiţia şi instanţele, procurorii şi judecătorii - aşa, ca pe nişte muşte enervante", am încheiat citatul -, pentru că avem noi "nişte idei fixe", ci vrem ca Ministerul Mediului să nu mai împiedice finalizarea acestor hidrocentrale şi să reprezinte interesele statului român şi ale cetăţenilor acestuia.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircea-Vasile Govor? Nu a ajuns.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Între libertate şi robie - chemarea Moldovei la vot"

Pe 28 septembrie, Republica Moldova este chemată să-şi hotărască soarta. Nu este doar o alegere parlamentară, este o alegere de destin: între lumina Europei şi întunericul Rusiei, între libertatea fiilor noştri şi robia în care am fost ţinuţi generaţii la rând.

Rusia nu a încetat nicio clipă să ne considere provincie a ei. Astăzi, în secolul al XXI-lea, când Europa se clădeşte pe libertate şi demnitate, Moscova continuă să ne atace prin propagandă, prin bani murdari şi prin trădători plătiţi. Dar Moldova nu mai este slabă. Moldova are cetăţeni liberi, are o diasporă puternică şi are sprijinul Europei şi al României.

Mă adresez, în primul rând, cetăţenilor Republicii Moldova. Votul vostru din 28 septembrie nu este doar un drept, este o datorie sacră. Ieşiţi la urne şi apăraţi-vă viitorul!

Mă adresez, de asemenea, fraţilor noştri moldoveni din România. Voi sunteţi dovada vie că suntem un singur popor, despărţit vremelnic de istorie, dar unit prin limbă, cultură şi idealuri. Votul vostru este decisiv pentru ca Moldova să rămână pe drumul european.

Şi, nu în ultimul rând, mă adresez diasporei noastre din întreaga lume. Voi, cei care aţi dus Moldova în suflet peste hotare, sunteţi conştiinţa cea mai puternică a acestui neam. Votul vostru a făcut diferenţa de atâtea ori, şi acum, mai mult ca oricând, ţara are nevoie de voi.

Dragi basarabeni,

Eu însumi sunt fiu al Basarabiei. Cunosc durerea şi umilinţa pe care Rusia le-a semănat în acest pământ, dar cunosc şi puterea de renaştere a oamenilor noştri. De aceea, vă spun: 28 septembrie este ziua în care Moldova îşi va scrie destinul. Fiecare vot va fi o piatră pusă la temelia drumului nostru european, fiecare vot va fi un pas spre libertate şi demnitate.

România aşteaptă Moldova alături de ea, în Europa. Acolo unde ne este locul firesc, acolo unde istoria, cultura şi sângele ne cer să fim împreună, liberi, egali şi demni, în marea familie europeană.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, Silviu-Florin Oancea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu-Florin Oancea:

Mulţumesc.

"Copiii cu dizabilităţi nu pot fi lăsaţi în urmă"

Stimaţi colegi,

Astăzi aduc în atenţia dumneavoastră o realitate dureroasă, dar pe care nu mai avem dreptul să o ignorăm: situaţia copiilor din România care trăiesc cu dizabilităţi. Datele oficiale arată că peste 80.000 de copii sunt înregistraţi cu diverse grade şi tipuri de dizabilităţi - fizice, senzoriale, intelectuale sau asociate. În spatele acestor cifre se află destine fragile şi familii care duc, zi de zi, o luptă aproape nevăzută pentru dreptul elementar la demnitate şi la o viaţă normală.

Aceşti copii au dreptul, garantat de Constituţie şi de convenţiile internaţionale, la educaţie, tratament medical adecvat, integrare socială şi o viaţă independentă, pe cât este posibil. Şi, totuşi, realitatea din teren arată altfel: şcolile adaptate sunt insuficiente şi inegal distribuite, terapiile de recuperare sunt costisitoare, iar asistenţa socială rămâne birocratică, greoaie şi adesea subfinanţată. Părinţii devin, practic, un "sistem paralel" de sprijin, asumând eforturi uriaşe emoţionale, financiare şi logistice.

România nu îşi poate permite să rămână spectator. În bugetul naţional, sumele destinate intervenţiei timpurii, consilierii părinţilor şi formării cadrelor didactice sunt încă marginale, deşi fiecare leu investit în primii ani de viaţă aduce rezultate spectaculoase. Este inacceptabil ca un copil să aştepte luni de zile sau chiar ani pentru un diagnostic corect sau pentru un plan de tratament.

Fac apel la Guvern şi la toate forţele politice să tratăm acest subiect ca pe o prioritate naţională.

Solicit:

- Creşterea finanţării pentru centrele de intervenţie timpurie, pentru programele educaţionale incluzive şi pentru dotarea şcolilor cu specialişti în terapie ocupaţională, kinetoterapie, logopedie şi asistenţă psihopedagogică;

- Programe de formare continuă pentru cadrele didactice şi pentru personalul medical, astfel încât integrarea copiilor cu dizabilităţi în învăţământul de masă să fie o realitate, nu doar o formulă pe hârtie;

- Şi, de asemenea, simplificarea şi digitalizarea procedurilor de obţinere a certificatului de handicap, astfel încât sprijinul să ajungă cât mai repede la familie.

Vă invit, stimaţi colegi, să transformăm aceste cuvinte în fapte. Copiii cu dizabilităţi au nevoie de noi acum, nu mâine!

Vă mulţumesc.

Silviu Oancea, deputat ales în Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ramona Lovin.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Trei sferturi din populaţia României cere demisia Guvernului Bolojan. La Palatul Victoria se aude?".

Ultimele sondaje apărute în spaţiul public sunt adevărate sentinţe politice. Trei sferturi dintre români cred că ţara merge într-o direcţie greşită, sub guvernarea Bolojan. Mai bine de jumătate dintre români se declară dezamăgiţi de această guvernare, iar un sfert dintre ei recunosc deschis că nu au avut niciodată aşteptări de la acest Guvern.

Cum s-a ajuns aici? Răspunsul este simplu şi dureros. Pe lângă promisiunile înlocuite cu taxe, speranţele cu austeritate şi încrederea cu dispreţ, această prăbuşire de credibilitate are o cauză politică majoră. Partidele aflate la putere au ales să se unească într-o coaliţie monstruoasă doar pentru a-şi păstra privilegiile, deşi românii nu le-au dat acest mandat.

Astăzi, România este condusă de formaţiuni care au intrat în Parlament cu puţin peste 10% din voturile cetăţenilor şi care, prin înţelegeri de culise, au ajuns să dicteze viitorul acestei ţări. Nu i-a votat poporul pentru a conduce, dar au decis să se lipească de putere, ignorând voinţa românilor şi anulând orice urmă de legitimitate.

Ei nu guvernează pentru oameni, guvernează pentru propria lor supravieţuire politică. În loc să pună umărul la reconstrucţia economică, au pus mâna pe funcţii şi au ridicat ziduri între ei şi cetăţeni. Românii văd asta, şi reacţia lor este clară. Când trei sferturi dintre cetăţeni îţi transmit că eşti pe un drum greşit, nu mai există niciun argument pentru a rămâne la Palatul Victoria.

Un Guvern care îşi menţine puterea prin aranjamente împotriva voinţei populare nu are nici legitimitate şi nici viitor. România nu este proprietatea guvernanţilor şi a clientelei lor politice, România este a românilor, iar românii au spus deja răspicat: plecaţi acasă!

De aceea, cer astăzi public demisia Guvernului Bolojan. Este singurul gest de decenţă şi responsabilitate pe care îl mai poate face.

Ramona Lovin, deputat ales în Circumscripţia nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara graniţelor ţării.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Între ipocrizie politică şi securitate naţională"

Iniţiativa unora dintre parlamentarii Coaliţiei USR, PNL, PSD şi UDMR, de a deschide relaţii diplomatice cu Taiwanul, este nu doar hazardabil, ci o dovadă clară de amatorism în politica externă. Este încă un episod din seria gafelor unei guvernări care confundă diplomaţia cu exerciţii de imagine şi care riscă să transforme România într-un stat izolat şi lipsit de credibilitate pe plan internaţional.

De mai bine de 75 de ani, România a dezvoltat o relaţie diplomatică cu Republica Populară Chineză. Relaţiile noastre politice, aşa cum sunt recunoscute şi de către partenerii europeni, se duc către politica unei "singure Chine", iar la nivel european nu există nicio ambasadă sau consulat a Uniunii Europene sau a statelor membre în Taiwan.

Făcând notă discordantă în raport cu partenerii europeni, dar şi contrar politicilor din China, riscăm ca relaţiile diplomatice, ce datează din 1949, să fie reconsiderate, iar această colaborare şi repercusiunile pot afecta serios relaţiile diplomatice, dar şi parteneriatele comerciale.

Chiar dacă relaţiile diplomatice au mai scăzut din intensitate, cel puţin în ultimii 5 ani, China reprezintă al optulea partener comercial al României, cu peste 10 miliarde de euro în schimburi comerciale, dar şi cu un deficit comercial de aproximativ 8 miliarde de euro, cu ratio de 1/7.

Din această perspectivă, priorităţile României ar trebui să se concentreze pe reechilibrarea balanţei comerciale, atragerea de investitori şi accelerarea exporturilor, dar şi pe valorificarea oportunităţilor oferite de cadrul strategic de cooperare dintre China şi Uniunea Europeană. A pune în pericol această relaţie economică, prin gesturi neinspirate, înseamnă a neglija interesul naţional, stabilitatea investiţiilor şi credibilitatea României în ochii partenerilor internaţionali.

Relaţia României cu China nu înseamnă doar comerţ şi investiţii, ci şi un parteneriat cultural şi educaţional solid. De-a lungul timpului, sute de studenţi români au avut şansa să studieze în universităţile de prestigiu din Beijing şi Shanghai, şi s-au întors acasă cu o perspectivă globală şi competenţe de vârf. În acelaşi timp, tineri studenţi chinezi au ales România pentru a-şi continua studiile, contribuind la un schimb de idei şi valori care au întărit legăturile dintre cele două popoare.

Confuzia de colaborare economică şi culturală cu recunoaşterea oficială a Taiwanului în afara cadrului european este o greşeală strategică de proporţii. O greşeală care ar afecta relaţia cu Beijingul, această prietenie tradiţională, stabilă diplomatic, şi ar anula avantajele economice imediate, pe termen mediu şi lung.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Vă rog.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Reforma administraţiei publice locale nu este o opţiune, este o necesitate. Trebuie să ne asumăm că este de datoria noastră să venim cu soluţiile corecte pentru a intra în ritmul alert al modernizării şi al eficienţei. Nu putem să susţinem în continuare un sistem învechit, în timp ce dezvoltarea inteligenţei artificiale se face într-un ritm alert, deci trebuie să finalizăm reforma, pentru a ne putea concentra mai departe pe inovare.

PNL îl susţine pe Ilie Bolojan, premierul care promovează o reformă reală şi curajoasă, menită să readucă România pe drumul normalităţii şi al responsabilităţii. Este printre puţinii politicieni care fac ce trebuie pentru România, nu ceea ce dă bine. Nu este interesat de imaginea lui, ci are în minte dorinţa sinceră de a scoate ţara din impas. Şi asta nu o poate face decât un bun patriot, un adevărat lider care îşi iubeşte ţara.

Românii au nevoie de o administraţie modernă, orientată spre rezultate, nu de compromisuri politice care menţin un stat supradimensionat. O administraţie în care cetăţeanul e pe primul loc, iar funcţionarii publici sunt acolo pentru a-i servi.

Am făcut parte din echipa de la Oradea, care a reformat administraţia publică locală, iar rezultatele se văd acum, fără să mai fie nevoie de multe prezentări. Faptele fac diferenţa!

De aceea, cred cu tărie că este nevoie de reforma administraţiei publice, iar soluţiile propuse de PNL sunt echitabile şi în interesul cetăţeanului.

Stimaţi colegi,

Spre final, aş dori să închei cu un citat al lui Marin Preda: "Timpul nu mai are răbdare". Cetăţenii nu mai au răbdare ca noi să facem în continuare compromisuri care vor îngreuna procesul de modernizare al României.

Haideţi să le demonstrăm oamenilor că suntem responsabili şi am înţeles care le sunt priorităţile, susţinând această reformă!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Doar piaţa liberă şi concurenţa loială aduc preţuri mai mici!"

În ultimele zile, am asistat cu mâhnire la mai multe dezbateri din spaţiul public, cele mai multe extrem de populiste, în care unii sau alţii au încercat să convingă populaţia că Guvernul poate să stabilească cu pixul pe hârtie cât să coste o pâine sau cât să coste un litru de lapte.

Am rămas chiar surprins de presiunile şi ultimatumurile date de unii membri ai coaliţiei la adresa prim-ministrului liberal Ilie Bolojan, pentru a-l forţa să continue o plafonare inutilă a preţurilor, măsură care nu a adus niciun beneficiu concret.

Eu mi-am petrecut copilăria în anii de apus ai regimului comunist şi îmi aduc aminte că nici măcar conducătorii de seamă ai PCR nu au reuşit o asemenea utopie economică - să faci preţurile finale din pix şi apoi să vezi cum se vor aşeza costurile pe lanţul de producţie.

Dragii mei,

Dacă ne uităm la alte democraţii europene consolidate, partidele politice, chiar dacă au viziuni diferite, toate susţin piaţa liberă, pentru că ştiu că numai aşa se pot obţine cele mai bune rezultate economice şi prosperitate pentru cetăţeni. Mai mult decât atât, noi, românii, avem atâtea exemple pentru a demonstra că piaţa aduce servicii mai bune şi preţuri mai mici. V-aş aminti cât de scump era un minut de convorbire telefonică pe vremea când statul reglementa preţul? Astăzi, serviciile de telefonie au ajuns la preţuri extrem de accesibile, pentru că piaţa este liberă şi concurenţa dintre furnizori este ridicată.

Stimaţi colegi,

Dacă prosperitatea s-ar produce scriind cifre pe hârtie, atunci nu am fi avut nici tranziţia dureroasă din anii '90, nici crize economice repetate, nici inflaţie şi nici deficit bugetar.

Acest lucru nu este posibil, pentru că nicio decizie, nicio lege sau hotărâre scrisă de politicieni nu poate să înfrângă legile economiei libere. Vă pot garanta că cei care susţin astăzi asemenea utopii economice, precum plafonări şi limitări de preţuri, nu cred în aceste mecanisme, ci urmăresc doar să păcălească populaţia. În schimb, noi, liberalii, trebuie să le spunem adevărul oamenilor: prosperitatea vine din muncă, din investiţii, din producţie mai mare, din susţinerea producătorilor români, dintr-o piaţă liberă şi corectă.

Chiar dacă actuala coaliţie a ajuns la un consens privind prelungirea plafonării, acest lucru nu înseamnă că ministrul agriculturii nu are datoria de a pregăti imediat mecanismele legale, astfel încât, după încetarea plafonării, preţurile să se formeze liber şi corect, în avantajul consumatorului român.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cotinescu Aurelian.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Încep prin a spune cât se poate de clar că, indiferent de vremurile trăite, indiferent de provocările interne sau regionale, România a demonstrat, de-a lungul istoriei sale, că este o naţiune mare, cu o capacitate imensă de a-şi uni forţele pentru îndeplinirea proiectelor naţionale.

După aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, al treilea mare proiect de ţară este aderarea la OCDE, clubul elitist al celor mai dezvoltate 38 de state la nivel mondial.

Pentru România, acest lucru se traduce prin: reputaţie internaţională consolidată; încredere mai mare din partea investitorilor şi a fluxurilor de capital, împrumuturi la dobânzi mai mici, locuri de muncă mai bine plătite, stabilitate şi predictibilitate, politici publice mai eficiente. Sunt semnale clare, în sensul că în anul 2026 vom deveni membri cu drepturi depline ai OCDE. Atingerea acestui obiectiv strategic de ţară presupune, la fel ca reforma, o guvernare stabilă, funcţională şi responsabilă.

Or, noi asistăm, în ultimele săptămâni, la un adevărat asalt la acţiune concertată de demonizare a premierului Ilie Bolojan: Bolojan taie, Bolojan concediază, Bolojan spânzură!

Stimaţi colegi, şi aici mă adresez în primul rând reprezentanţilor din arcul de guvernare, ştiţi bine că lucrurile nu stau aşa.

Să le spunem românilor, cât se poate de clar, că deciziile guvernamentale se iau prin consensul tuturor partidelor aflate la guvernare. Planul de reforme este asumat de PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi.

Avem colegi care ziua iau parte la actul de guvernare, iar seara critică premierul la televizor.

Apreciez că se impune o reaşezare a lucrurilor, începând cu acceptarea situaţiei de facto, cu bune şi rele. Nu este normal ca reprezentanţii unui partid, şi aici mă refer mai ales la PSD, să facă opoziţie Guvernului din care fac parte, cum nu este corectă nici lipsa de asumare a reformei, cu toate efectele ce decurg de aici, în plan politic.

Aşa că, dragi parteneri de coaliţie, haideţi să ne revenim, pentru că avem angajamente asumate şi nu cerem decât respectarea cuvântului dat, respectarea adevărului şi puţină onestitate. Prima oară reforma, apoi o Românie puternică şi apoi aderarea la OCDE.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ştefan Tanasă.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Vreau să vă adresez o întrebare simplă, dar fundamentală: poate exista viaţă fără apă? Răspunsul este evident şi simplu - nu.

Apa nu este un moft şi nu poate fi considerată un produs de lux. Este un drept la viaţă, ca aerul pe care îl respirăm. Şi totuşi, în România anului 2025, românii sunt nevoiţi să plătească un preţ de trei, patru sau cinci ori mai mare pentru o sticlă cu apă, doar pentru că nu au o altă opţiune. Aceasta nu mai este o economie liberă, aceasta este exploatarea unei nevoi primare de către cei care deţin monopolul.

Legea pe care am iniţiat-o propune un pas simplu, dar esenţial - reglementarea unui preţ de 3 lei la apa îmbuteliată în recipiente de 500 de mililitri, acolo unde oamenii sunt vulnerabili şi nu au alternative, respectiv aeroporturi, gări, autogări sau benzinării aflate pe autostradă.

Este deja o practică întâlnită în mai multe state din Europa - Grecia, Cipru sau Spania. De ce? Ei bine, pentru că demnitatea şi sănătatea oamenilor sunt mult mai importante decât profitul obţinut cu orice preţ.

România trebuie să facă acelaşi pas - să garanteze că fiecare dintre noi avem acces la apă la un preţ corect, indiferent unde ne aflăm.

Nu vorbim despre a controla piaţa în ansamblul ei, ci despre a corecta o situaţie în care oamenii sunt captivi şi vulnerabili.

Prin această lege, nu cerem favoruri şi nu inventăm privilegii, cerem o intervenţie punctuală pentru un minim de respect faţă de cetăţean. Când preţul unei sticle cu apă devine disproporţional faţă de valoarea ei reală, nu mai vorbim de comerţ liber, ci despre exploatarea unei nevoi fundamentale.

Nu mai putem accepta ca românii să fie nevoiţi să plătească sume exorbitante pentru o sticlă cu apă, că altă opţiune nu există.

Nu putem accepta ca oamenii aflaţi în tranzit să fie umiliţi pentru simplul motiv că unii aleg să transforme setea de apă în sete de profit. Dacă nu putem garanta oamenilor acces la o sticlă cu apă la un preţ corect, atunci la ce mai folosesc marile declaraţii despre bunăstarea oamenilor, despre grija faţă de cetăţeni şi echitate socială?

Dragi colegi parlamentari,

Vă rog să susţineţi această iniţiativă legislativă, astfel încât oamenii să ştie că, indiferent unde se află, setea lor nu va mai fi tratată ca pe o sursă de profit, ci ca ceea ce este ea de fapt - o nevoie esenţială pentru viaţă.

Mulţumesc.

Ştefan Tanasă, deputat de Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Codrul, râul, ramul ni-s prieteni numai nouă, vouă - duşmani sunt!".

Am fost zilele acestea martorii unui spectacol dezgustător: aşa-zişii apărători ai valorilor naţionale depun moţiune împotriva ministrului Diana Buzoianu pentru că apără valorile româneşti, moştenite din străbuni!

Cum este posibil să te declari mare apărător al râului, al ramului, al codrului, dar tu să vrei să-l execuţi pe omul care dovedeşte că se luptă cu găştile mafiote pentru a apăra exact aceleaşi valori?

Ministrul mediului, Diana Buzoianu, este omul care s-a bătut cu sinecurile din Romsilva şi a reuşit să transparentizeze numirile directorilor.

Tot ea este cea care a iniţiat Proiectul "DNA-ul Pădurilor", demonstrând că îi pasă de această bogăţie a României.

Tot ministrul Diana Buzoianu este cea care a demis directorul de la Apele Române, pentru că a ratat atragerea celor 300 de milioane de euro cu care se puteau face diguri de apărare împotriva inundaţiilor, poldere, şi astfel se putea evita catastrofa de la Praid.

În situaţia celor 10 hidrocentrale, care sunt proiectate şi începute a fi construite pe vremea cifrelor umflate din comunism, oare ce vină are ministrul Diana Buzoianu că toate sunt construite în arii protejate sau adiacente acestora?

Ce vină are ministrul Diana Buzoianu că avizele de mediu de la aceste hidrocentrale au fost contestate în justiţie?

Sau vreţi ca ministrul Diana Buzoianu să intervină ilegal în aparatul de justiţie?

Aceste hidrocentrale, construite în arii protejate, pe lângă faptul că distrug specii protejate şi rar întâlnite în România, distrug şi viaţa comunităţii şi turismul din zonă, pe falsul dicton al Securităţii Energetice a României.

De ce fals? Pentru că cifrele sunt mult umflate, debitele reale sunt de 10 ori mai mici, deci puterile hidrocentralelor sunt de 10 ori diminuate, multe dintre ele nu au acumulare, deci nu ajută pe piaţa de dezechilibre aşa cum s-a invocat, iar contribuţia la Sistemul Energetic Naţional este total nesemnificativă, respectiv sub 0.2%!

Pentru ce acest dezastru, atunci?

Se vede de departe că această moţiune depusă de către AUR are susţinători transpartinici, care sunt deranjaţi de stilul reformator al ministrului Diana Buzoianu.

S-a văzut clar acest lucru şi la dezbaterea moţiunii simple din plen.

Haideţi să o susţinem în lupta ei pentru o Românie mai curată!

Se luptă pentru mai binele românilor şi pentru un viitor mai curat al copiilor noştri.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe 28 septembrie, fraţii noştri din Republica Moldova sunt chemaţi la urne. Este un moment crucial nu doar pentru românii de peste Prut, ci şi pentru destinul întregului neam românesc. De aceea, vă chem să fim alături de partidele unioniste din Republica Moldova şi să le urăm succes deplin în această bătălie electorală! Pentru că singurul drum drept şi firesc pentru Basarabia este cel al reunirii cu România.

După 35 de ani de la prăbuşirea comunismului, Republica Moldova continuă să fie ţinută artificial departe de Patria-mamă. Pe harta Europei există încă două state româneşti, despărţite de Prut, dar mai ales de interesele geopolitice ale marilor puteri.

Noi, naţionaliştii români, afirmăm răspicat: prioritatea politicii externe de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să fie reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova. Aşa cum cele două Germanii s-au reunificat în 1991, la fel şi cele două state româneşti trebuie lăsate să se reunifice.

Şi facem apel la toate partidele din Republica Moldova: priviţi adevărul istoric în faţă şi recunoaşteţi singura opţiune viabilă pentru viitor - reunirea cu România. Nu iluziile unei integrări amânate şi iluzorii în Uniunea Europeană vor salva Basarabia, ci sprijinul real, garantat şi natural al Patriei-mame, România!

Iar pentru aceasta nu avem nevoie de niciun referendum. Aşa cum sovieticii nu au întrebat poporul când au smuls Basarabia, nici noi nu suntem obligaţi să organizăm vreun referendum pentru a ne reîntregi ţara. Decizia de reunire aparţine exclusiv Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, ca foruri reprezentative. Iar astăzi, în 2025, avem datoria să facem primii paşi concreţi.

Chem, deci, fraţii noştri de peste Prut să voteze pentru partidele unioniste, să voteze pentru viitor. Chem clasa politică românească să pună reunirea în centrul politicii externe a României şi nu - aşa cum spunea un coleg mai devreme - aderarea la OCDE.

Aderarea la OCDE poate fi unul din obiectivele politicii externe româneşti, nici într-un caz principalul obiectiv.

Vă chem pe toţi, dragi colegi, să înfăptuim idealul reîntregirii neamului, vă chem să scriem împreună paginile istoriei pe care strămoşii noştri le-au visat! Reunirea nu este doar un obiectiv politic, este un drept istoric, este datoria noastră faţă de generaţiile viitoare!

România şi Republica Moldova trebuie să fie din nou una!

Trăiască România: mare, unită, demnă şi puternică!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar POT, domnul deputat Cristian Cîmpan.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Declaraţie politică: "Albinele - linia de front în bătălia pentru viitorul agriculturii româneşti".

Stimaţi colegi,

Astăzi vin în faţa dumneavoastră cu un subiect care, la prima vedere, poate părea de nişă, rezervat doar apicultorilor. Dar adevărul este că soarta albinelor ne priveşte pe toţi. Fără ele, nu există polenizare, nu există recolte, nu există hrană sigură pentru familiile noastre. Cu alte cuvinte, fără albine, însăşi securitatea alimentară a României este pusă în pericol.

În fiecare an, pierdem sute de mii de stupi din cauza unor pesticide interzise la nivel european, dar tolerate prin derogări oferite cu prea multă uşurinţă. Este un paradox: în loc să ne aliniem celor mai bune practici europene, acceptăm soluţii de moment care distrug agricultura pe termen lung. Acceptăm să sacrificăm apicultorii şi recoltele doar pentru câştiguri rapide.

Stimaţi colegi, nu mai putem continua aşa. Interesul imediat nu poate ucide interesul naţional.

Ceea ce propunem astăzi nu este doar o lege despre albine. Este o lege despre viitor, despre modul în care vrem să arate agricultura noastră peste 10, peste 20 de ani, şi chiar peste 30 de ani.

Prin proiectul legislativ, cerem ca:

- albinele să fie recunoscute prin lege ca animale protejate;

- pesticidele letale pentru ele să fie interzise definitiv;

- şi să fie creat un mecanism transparent de cooperare între fermieri şi apicultori, astfel încât producţia agricolă şi protecţia mediului să meargă mână în mână.

Această iniţiativă este despre responsabilitate. Despre responsabilitatea faţă de fermieri, care au nevoie de polenizare pentru a-şi salva culturile. Despre responsabilitatea faţă de apicultori, care îşi pierd munca de o viaţă în câteva zile din cauza unor substanţe chimice. Şi, mai ales, despre responsabilitatea faţă de copiii şi nepoţii noştri, care au dreptul la hrană sănătoasă şi la un mediu echilibrat.

Stimaţi colegi, este momentul să arătăm că putem să gândim pe termen lung, dincolo de ciclurile electorale, dincolo de calculele de partid. Protejarea albinelor nu este o bătălie politică, este o bătălie pentru România.

De aceea, fac apel la toate grupurile parlamentare: să susţinem împreună această lege, ca un proiect de ţară, nu ca un proiect de partid. Să transmitem un mesaj clar: că România poate fi un stat european responsabil, care respectă natura şi protejează resursele vitale.

Protejăm albinele. Protejăm agricultura. Protejăm viitorul României.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat POT de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Gabriela Porumboiu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Revoluţia morală a României".

Dragi români,

Am asistat ieri consternată la discuţiile din plen cu ocazia moţiunii împotriva doamnei ministru al mediului. V-am urmărit cu lehamite controversele lipsite de soluţii şi declaraţiile înflăcărate de ură. Vă urmăresc pe holuri privirile animate doar de interesele personale.

Aţi uitat complet rolul pentru care sunteţi aici. Oamenii care v-au trimis în Parlament sunt undeva într-un decor îndepărtat şi vă aduceţi aminte de ei o dată la 4 ani!

România traversează de prea mult timp o criză care nu mai este doar economică. Adevărata ei boală este una mult mai profundă, mai greu de tratat: o criză morală, o decădere spirituală, o rătăcire a identităţii. E criza unui popor care a fost păcălit prea des, jefuit prea mult şi reprezentat prea puţin. E criza unei naţiuni care a obosit să mai spere, este în pragul deznădejdii, dar care încă mai respiră. Pe aparate!

Rănile cauzate de tranziţii eşuate, de corupţia ridicată la rang de virtute şi de lipsa unor repere autentice de dezvoltare au împins poporul român într-o stare de neîncredere şi resemnare amară. Am devenit o naţiune care îşi duce visul de redresare în genunchi, obosită să mai creadă, dar încă vie în aşteptarea unei scântei.

Iar întrebarea care ne apasă nu este "de ce?", este "până când?" Şi, mai ales, "suntem capabili să generăm o soluţie reală de ieşire din aceasta metastază?".

Nicio reformă nu poate rodi acolo unde conştiinţa naţională este mutilată. România are nevoie, înainte de orice, de o renaştere morală. Fără redescoperirea demnităţii, a onoarei şi a respectului faţă de adevăr, niciun program de redresare nu ne va scoate din mocirla în care ne aflăm. O renaştere profundă care să înceapă în mintea şi în sufletul fiecărui cetăţean, nu în hârtiile ministeriale. Această reconstrucţie nu se face prin vorbe mari, demagogice, ci prin gesturi mărunte, prin fiecare român care alege să fie cinstit, responsabil şi solidar.

De aceea, adevărata cheie a reconstrucţiei este educaţia. Dar nu diplomele plagiate şi hârtiile goale, care nu dau valoare unui popor, ci formarea caracterului şi cultivarea spiritului critic al fiecărui individ. Doar o şcoală care să înveţe copilul să gândească, să simtă şi să acţioneze în adevăr poate rupe lanţul manipulării şi al ignoranţei care ne sufocă. Un popor educat nu va mai aplauda niciodată impostura şi nu va mai accepta mediocritatea, făţărnicia şi fariseismul drept modele.

Nu vine nimeni din afară să ne vindece. Adevărata salvare este în interiorul nostru. Salvarea suntem noi. Şi începe prin fiecare alegere cinstită, prin fiecare cetăţean care nu mai acceptă să fie minţit, prin fie... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae Păun?

Nu a ajuns.

Neafiliaţi, domnul deputat Robert Alecu?

Nu a ajuns.

Domnul deputat Dumitru Coarnă?

Nu a ajuns.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cel mai grav risc la adresa viitorului României este profunda criză demografică, care este dublată astăzi de criza locativă. Datele arată că poporul român se împuţinează cu un milion de locuitori la fiecare deceniu, iar în 2024 au fost date în folosinţă puţin peste 60.000 de locuinţe - cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Aceste cifre nu sunt nişte cifre abstracte, sunt de fapt seminţe de ruină pentru viitorul naţiunii noastre.

În loc să construim viitorul, Guvernul alege să-l taxeze pe cel care îl creşte: a impozitat mamele, a redus sprijinul pentru elevi, a tăiat bursele şi programele sociale. Aceasta nu este o politică fiscală, este de fapt o politică care loveşte direct în dreptul fundamental al părinţilor de a-şi îngriji copiii. Mamele trebuie să aibă posibilitatea reală - nu doar formală - de a sta acasă pentru a-şi creşte copiii în linişte şi siguranţă, pentru că aceşti copii sunt viitorul naţiunii noastre.

Situaţia este de neiertat. Trimitem copii să parcurgă kilometri întregi pe jos - prin păduri, pe drumuri înfundate, care vor deveni în curând pline de noroi. Alţi copii de prin Tulcea trebuie să meargă cu barca la şcoală. Toţi aceşti copii fragili, de câţiva anişori, sunt expuşi în fiecare zi unor pericole la adresa vieţii şi integrităţii lor. Suferă din cauza frigului, a oboselii şi, mai ales, din cauza umilinţei şi nepăsării cinice a statului român. Aceasta nu este o reformă. Este o încrâncenare antiumană, care are un singur rezultat cert: umilirea copiilor, batjocura şi înrăirea cetăţenilor şi, la fel de grav, distrugerea viitorului poporului român şi a ţării noastre. Poporul şi istoria să ştiţi că nu vă vor ierta.

Pe de altă parte, avem în faţă un paradox inexplicabil - există milioane de locuinţe goale şi nefolosite în România, alocarea şi mobilizarea acestui stoc locativ sunt disfuncţionale. Milioane de familii nu au astăzi acoperiş decent, dimpotrivă, şi sunt obligate să plătească, lună de lună, nişte chirii exorbitante. Este o incompetenţă şi o nepăsare administrativă care afectează natalitatea, mobilitatea forţei de muncă şi coeziunea socială.

În calitate de deputat, cer acţiune imediată şi responsabilitate politică. Nu voi accepta ca viitorul copiilor României să fie sacrificat pe altarul contabilităţilor scăpate de sub control, sub calculele meschine ale unei guvernări antiromâneşti şi antifamilie! Autorităţile răspund în faţa cetăţenilor şi, la fel de important, în faţa istoriei.

Familia trebuie protejată, iar părinţii - în special mamele -trebuie să fie sprijiniţi prin politici fiscale şi sociale juste.

Deputat Tasica Simu.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei mele este "România, între bunăstare aparentă şi dezvoltare reală".

Economia României traversează o perioadă de contrast puternic între cifrele care creează impresia de prosperitate şi realitatea din teren, unde decalajele faţă de media europeană rămân semnificative. Avem o creştere bazată pe consum, susţinută prin împrumuturi, în timp ce fundamentele dezvoltării sustenabile, productivitatea, educaţia, cercetarea şi inovaţia, rămân insuficient consolidate.

Conform Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor al României a ajuns la 80% din media Uniunii Europene, depăşind câteva state membre. Consumul individual real este de 89% din media europeană, ceea ce reflectă un nivel aparent ridicat de trai. Dar în spatele acestor cifre optimiste se află probleme structurale care nu pot fi ignorate.

Deficitul bugetar depăşeşte 9% din PIB, productivitatea muncii rămâne doar la 30% din media europeană, iar investiţiile în cercetare-dezvoltare se situează la un nivel simbolic - de 19 euro pe cap de locuitor, de peste 12 ori mai puţin decât media Uniunii Europene. În acelaşi timp, România ocupă ultimul loc la digitalizarea administraţiei şi se confruntă cu prăbuşiri alarmante ale producţiei industriale şi ale exporturilor.

Mai grav, decalajele din educaţie şi din formarea profesională pun în pericol viitorul unei economii care ar trebui să devină competitivă prin tehnologie şi inovaţie. Alocarea pentru educaţie reprezintă doar 67% din media europeană, iar cercetarea este subfinanţată cronic. În lipsa unor măsuri ferme, vom continua să pierdem forţă de muncă prin emigraţie, iar declinul demografic va adânci deficitul de competenţe.

Dragii mei,

România are resurse excepţionale: un potenţial agricol, care ar putea hrăni 80 de milioane de oameni, surse de ape minerale şi termale unice în Europa şi o industrie viticolă cu tradiţie. Din păcate, toate acestea sunt insuficient valorificate, iar potenţialul rămâne blocat în lipsa investiţiilor, în birocraţie şi în absenţa unei viziuni strategice.

Nu putem continua să susţinem bunăstarea de moment prin credite externe, fonduri europene şi transferurile românilor plecaţi în străinătate. Avem nevoie de o tranziţie rapidă către o economie bazată pe productivitate, inovare şi competitivitate reală.

Trebuie să facem investiţii masive în educaţie şi cercetare, digitalizarea administraţiei şi a serviciilor publice, susţinerea industriei şi a exporturilor, valorificarea resurselor naturale şi agricole în favoarea economiei naţionale.

România are la dispoziţie câţiva ani critici pentru a recupera diferenţa dintre bunăstarea aparentă şi dezvoltarea reală. Dacă nu acţionăm acum, riscăm să pierdem o oportunitate istorică de modernizare, care poate apărea doar o dată la o generaţie.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar al PSD, observ că ceilalţi colegi - Ilie Toma, Maricel Popa, Virgil Alin Chirilă şi Andrei Dolineaschi - încă nu au ajuns.

Conform deciziei Comitetului liderilor, decizie pe care am enunţat-o la începutul acestei şedinţe, propun să mergem la Grupul parlamentar AUR şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Tiberiu-Claudiu Barstan.

Domnule deputat Barstan, vă rog.

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan:

Declaraţia mea politică: "Impactul suspendării activităţii combinatului ArcelorMittal Hunedoara asupra comunităţii şi economiei naţionale".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a atrage atenţia asupra unei situaţii dramatice care afectează nu doar judeţul Hunedoara, ci şi întreaga economie românească: oprirea producţiei la combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara.

Începând cu 5 septembrie 2025, compania a anunţat suspendarea pe termen nedeterminat a activităţii de producţie, invocând costurile uriaşe la energie şi scăderea drastică a comenzilor. Aproximativ 500 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic, iar mai recent s-a confirmat chiar închiderea definitivă a unor secţii de producţie, ceea ce înseamnă disponibilizări şi pierderi irecuperabile pentru comunitate.

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: avem de-a face cu efectele combinate ale unei politici energetice incoerente, ale importurilor ieftine, care sufocă producţia internă, şi ale lipsei de viziune industrială a guvernelor succesive. În paralel, comunitatea locală şi reprezentanţii săi au cerut insistent desecretizarea contractului de privatizare din 2003, pentru a afla dacă obligaţiile asumate de investitor au fost respectate şi ce instrumente mai are statul român la dispoziţie pentru a proteja acest obiectiv strategic.

Combinatul din Hunedoara nu este doar o întreprindere, ci un simbol al muncii, al tradiţiei siderurgice româneşti şi al unei comunităţi întregi. Închiderea lui înseamnă pierderea a sute de locuri de muncă directe, dar şi a altor mii de locuri de muncă din industriile conexe. Mai mult, înseamnă pierderea unui atu strategic, într-un moment în care Europa îşi regândeşte independenţa energetică şi industrială.

Solicit Guvernului:

- un plan de sprijin pentru angajaţi, prin programe reale de reconversie profesională şi plăţi compensatorii echitabile;

- măsuri urgente pentru reducerea poverii energetice asupra marilor consumatori industriali, astfel încât să nu mai asistăm şi la alte opriri similare în ţară;

- transparenţă totală privind contractul de privatizare şi eventualele ajutoare de stat acordate în ultimele două decenii.

Avem datoria să apărăm locurile de muncă şi industria românească. Dacă astăzi acceptăm ca Hunedoara să fie ştearsă de pe harta siderurgiei europene, mâine vom plânge după alte combinate, alte fabrici, alte comunităţi pierdute.

Voi continua să susţin, public şi prin instrumentele parlamentare, toate demersurile necesare pentru salvarea a ceea ce mai poate fi salvat şi pentru protejarea oamenilor care au muncit o viaţă întreagă în acest combinat.

Vă mulţumesc.

Deputat Tiberiu-Claudiu Barstan.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nicolae Mîndrescu, Grupul parlamentar AUR.

Nu a ajuns.

Domnul deputat Daniel Ciornei.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Oamenii care au grijă de copii şi bătrâni rămân fără salarii. Guvernul, ocupat cu împărţirea funcţiilor".

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o temă destul de gravă: în judeţul Maramureş, angajaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului nu şi-au primit salariile pe luna august. Aceştia sunt oamenii care muncesc zi de zi în centrele pentru copiii abandonaţi, persoanele cu dizabilităţi şi bătrânii vulnerabili.

Aceşti oameni duc o muncă grea, cu răbdare şi devotament, în condiţii dificile, iar statul român îi răsplăteşte cu nepăsare şi întârzieri salariale. Este o nedreptate strigătoare la cer.

Situaţia aceasta este rezultatul proastei gestionări a banului public de către Guvern şi de către autorităţile locale. În timp ce angajaţii DGASPC sunt lăsaţi fără venituri, Coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR este preocupată doar de împărţirea funcţiilor de prefect, de sinecuri şi posturi călduţe pentru membrii de partid. Rectificarea bugetară este absolut necesară, dar amânată de acest Guvern nepăsător.

Dacă România nu este în stare să plătească oamenii care au grijă de copii, de bătrâni şi de persoanele vulnerabile, atunci, încotro ne îndreptăm ca stat? Intrăm în incapacitate de plată dacă actuala guvernare continuă să ignore problemele reale ale românilor.

La nivelul DGASPC Maramureş, reforma anunţată este doar o declaraţie politică. Tăierea a câtorva posturi neocupate nu rezolvă problemele de fond. Nedreptatea rămâne, iar angajaţii sunt cei care plătesc preţul incompetenţei şi al indiferenţei politice.

Coaliţia aflată la putere are toate pârghiile pentru a rezolva această situaţie. Degeaba se plâng liderii locali la televiziuni, când partidul lor a avut premier, au miniştri în Guvern şi fac parte din acest Guvern. Este pur şi simplu o fugă de răspundere.

Solicit Guvernului României să aloce de urgenţă fondurile necesare pentru plata integrală a salariilor angajaţilor DGASPC Maramureş şi să asigure transparenţă totală în privinţa gestionării bugetului destinat protecţiei sociale.

România are nevoie de un stat care îşi respectă cetăţenii şi îi plăteşte la timp pe angajaţii din asistenţa socială, nu de un stat care pune mai presus interesele de partid şi sinecurile politice.

Deputat Daniel Ciornei, Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

"Harta neagră a drumurilor din Suceava - când siguranţa rutieră devine urgenţă naţională!"

De ani de zile, judeţul Suceava este pe primul loc în ţară la numărul victimelor rutiere. În anul 2025, 88 de oameni şi-au pierdut viaţa pe drumurile judeţului - aproape două decese pe săptămână. Nu vorbim însă despre statistici seci, ci despre destine frânte şi familii distruse.

Cea mai recentă tragedie s-a produs la Pătrăuţi, pe DN2, unde un tir a izbit în plin un autoturism. O mamă de 51 de ani a murit pe loc, iar fiica ei de 15 ani s-a stins după câteva zile de luptă în spital. Două generaţii pierdute pe un drum european, care traversează localitatea, fără protecţie şi fără separatoare de sens.

Dacă am marca pe o hartă punctele negre din judeţ, de la Poiana Stampei până la Pătrăuţi, de la Siret până la Forăşti, am vedea un tablou sumbru. Fiecare punct este o cruce pe marginea drumului, fiecare punct spune povestea unei familii distruse.

România are peste 77 de decese la un milion de locuitori - cea mai mare mortalitate rutieră din Uniunea Europeană, aproape dublu faţă de media europeană. Polonia, Lituania, Cehia au reuşit să reducă drastic aceste cifre, prin infrastructură modernă, radare inteligente şi separatoare de sens pe tronsoanele periculoase. La noi, proiectele promise de ani de zile stagnează: centura ocolitoare a Gurii Humorului, centura Fălticeniului, Autostrada A7 - toate au fost împinse la coada priorităţilor de fiecare Guvern care a venit la putere.

Domnule ministru al transporturilor, domnule prim-ministru, sucevenii nu mai pot aştepta. Este responsabilitatea dumneavoastră să prezentaţi public harta oficială a punctelor negre din judeţ, să prezentaţi un calendar ferm pentru eliminarea lor, să demaraţi urgent lucrările pentru centurile Gura Humorului şi Fălticeni, şi să acceleraţi Autostrada A7.

În paralel, cereţi CNAIR să deruleze audituri de siguranţă şi inspecţii periodice riguroase pe toate drumurile cu trafic intens. Totodată, să fie instalate limitatoare de viteză şi radare fixe în zonele cu risc ridicat, sensuri giratorii în intersecţiile periculoase, separatoare de sens şi treceri de pietoni inteligente. În egală măsură, să fie asigurată o prezenţă constantă şi vizibilă a poliţiei rutiere în trafic, pentru a descuraja comportamentele periculoase şi a reda oamenilor sentimentul de siguranţă.

Nu putem accepta ca Suceava să rămână judeţul unde fiecare săptămână aduce noi victime şi noi cruci pe marginea drumului. Siguranţa rutieră trebuie să devină prioritate naţională acum, nu după următoarea tragedie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Sorin Năcuţă.

Domnul Sorin Năcuţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este despre Amenajarea Hidroenergetică Paşcani.

La a doua licitaţie, Hidroelectrica a reuşit să atribuie contractul de echipamente de dotare a acestui obiectiv, o investiţie de peste 100 de milioane de lei, şi lucrările vor continua.

Proiectul vizează echiparea barajului cu stăvilare, integrarea acestora în structuri de beton şi testarea acestora, punerea în funcţiune. Aceste lucrări sunt esenţiale pentru asigurarea debitului necesar funcţionării centralei electrice.

Conform termenilor contractuali, durata de realizare a lucrărilor este de 36 de luni, dar Hidroelectrica şi-a propus punerea în funcţiune a acestui obiectiv până la jumătatea anului 2027.

În prezent se execută şi alte tipuri de lucrări de infrastructură la digurile de acumulare hidroenergetice.

Am văzut că recent au apărut parlamentari de la Iaşi, de la alte partide, care susţin acest obiectiv. Acest lucru nu poate decât să ne bucure.

Însă aceste lucrări la Amenajarea Hidroenergetică Paşcani s-au reluat pe timpul Guvernului Nicolae Ciucă, în urma demersurilor parlamentarilor liberali de la Iaşi şi ale consiliului judeţean.

Astăzi, lucrările sunt foarte avansate şi da, există o anumită întârziere în eliberarea acordului de mediu, de către doamna ministru Diana Buzoianu, dar, conform declaraţiei de la dezbaterea moţiunii simple, doamna ministru s-a lămurit că Amenajarea Hidroenergetică Paşcani este o investiţie extrem de importantă, care va contribui la creşterea capacităţii de producere a energiei, la regularizarea râului Siret, până la vărsare în Dunăre, şi va reprezenta o resursă importantă de apă pentru întreaga zonă.

În opinia mea, România trebuie să continue investiţiile în hidrocentrale, care au un rol extrem de important în stabilitatea Sistemului Energetic:

- furnizează energie curată şi ieftină;

- au un timp de pornire şi oprire foarte scurt, fiind ideale pentru acoperirea dezechilibrelor între producţie şi consum;

- asigură reglajul de frecvenţă şi tensiune în reţea;

- asigură echilibrarea pentru sursele regenerabile, care au funcţionare intermitentă.

Mai mult, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 175/2022, aceste proiecte au fost declarate deja ca obiective de investiţii de interes public major, pentru asigurarea securităţii energetice a României, şi ele trebuie finalizate şi puse în funcţiune.

Sorin Năcuţă, deputat de Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alegerile din Republica Moldova - un moment crucial pentru democraţia europeană".

De ce sunt oare atât de importante aceste alegeri din cel de-al doilea stat românesc? Foarte simplu: Rusia are un interes direct, nu doar să destabilizeze Republica Moldova şi România, în contextul agresiunii criminale pe care Putin o continuă neîncetat în Ucraina, ci şi din perspectiva a ceea ce înseamnă ca acest vechi pământ rupt din trupul ţării printr-un tratat odios, printr-un pact, de fapt, odios, din 1939, rupt în 1940, să rămână într-o zonă gri, într-o zonă în care să fie exercitat controlul său indirect de Kremlin, prin reţele mafiote, prin grupări de trădători de neam şi ţară şi, nu în ultimul rând, printr-o serie de structuri oculte care să continue politica rusească în această regiune.

Eu cred că nimeni nu-şi doreşte un nou gard de sârmă ghimpată pe malul Prutului. Eu cred că toţi înţelegem că victoria forţelor proeuropene în alegerile din Republica Moldova este esenţială, inclusiv din perspectiva apropierii Republicii Moldova de România şi de Europa. În momentul în care pro-ruşii şi grupările mafiote susţinute de Rusia ar ajunge la putere la Chişinău, practic, Republica Moldova ar spune adio parcursului european, care în acest moment se vede a fi unul de-a dreptul ireversibil, dar în acelaşi timp s-ar rupe de România, de Ţara-mamă, de fraţii de aici, de noi, de românii care am avut şansa să nu facem parte din Imperiul Sovietic - un imperiu al crimei, terorii şi dictaturii în modul cel mai crâncen.

Ceea ce este important de spus este că mă uit şi eu şi văd oamenii din România care se pretind a fi suveranişti, unii ba chiar se pretind unionişti, cum merg la Chişinău, ori cum în spaţiul public de la Bucureşti vehiculează aceleaşi narative ale propagandei ruse, vehiculează aceleaşi elemente toxice care nu fac decât - indirect, dar şi direct - să susţină politica Rusiei în Republica Moldova.

Victoria forţelor proeuropene în alegerile din Republica Moldova este fundamentală pentru o Europă a democraţiei, a libertăţii şi a demnităţii. Nu putem accepta ca Republica Moldova, Basarabia de peste Prut, să intre sub cizma rusească.

Fără ruşi la putere la Chişinău! Libertate şi democraţie pentru Europa şi Republica Moldova! (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Şendroiu Vlad.

Domnul Vlad-Ioan Şendroiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi de la AUR,

Aţi găsit să depuneţi moţiune fix împotriva ministrei care se bate cel mai tare pentru reformă.

87 de directori demişi, concursuri făcute pe bune, reformă la Romsilva, bani recuperaţi şi Programul Rabla salvat. Şi lista e mult mai lungă.

Diana Buzoianu a muncit mult în ultimele 3 luni pentru a demonstra că, dacă se vrea, se poate!

Se poate să reduci posturile de director, de la 99 la 12, şi România nu se prăbuşeşte.

Se poate să micşorezi consiliile de administraţie şi să le tai indemnizaţiile, de la 12.000 la 5.000 de lei, şi ele să funcţioneze în continuare.

Se poate să demiţi directorii de la Apele Române, din cauza cărora România a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, chiar dacă erau "pilele" protejate ale cuiva.

Diana Buzoianu demonstrează că ministerele României pot fi conduse pe bază de competenţă, corectitudine şi decenţă morală.

Şi tocmai pentru asta, voi aţi ţinut să o atacaţi pe prima ministră a mediului care organizează concursuri publice reale pentru funcţiile de conducere.

Ce spune asta despre voi? Că vă plac numirile politice din pix, cele pe care Diana şi USR au promis că le opresc acolo unde au puterea să o facă. Că ţineţi cu mafia pădurilor şi a gunoaielor, pe care Diana Buzoianu le amendează acum cu milioane de lei pentru nenorocirile făcute împotriva României.

Adevărul este simplu: aţi depus această moţiune pentru că Diana îşi face treaba şi deranjează un sistem din care se fură de trei decenii, un sistem care ne-a vândut pădurile şi ne-a poluat mediul.

Aţi depus moţiunea pentru că Diana este o patrioată adevărată, care apără mediul, apele şi pădurile României, iar asta vă eclipsează pe voi şi arată întregii Românii că sunteţi doar nişte falşi patrioţi. Pentru că, dacă aţi fi cu adevărat patrioţi, nu aţi vota această moţiune împotriva unei ministre care şi-a asumat lupta cu oricine vrea să blocheze reforma din Ministerul Mediului şi cu oricine vrea să-şi bată joc de pădurile României pentru câştigul propriu.

Vă mulţumesc.

Vlad Şendroiu, deputat din Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR. Nu a ajuns.

Iulian Lőrincz? (Vociferări.)

A, sunteţi? Bun.

Vă rog.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Când populismul vinde iluzii, USR cere curaj şi reformă".

Stimaţi colegi,

România se află într-un moment critic. Economia stagnează, companiile se sufocă, datoria externă explodează, iar administraţia publică se umflă parcă ruptă de realitate. În faţa acestor probleme, răspunsul unora dintre dumneavoastră este acelaşi: populism. Promisiuni care nu pot fi plătite, iluzii împachetate frumos, amăgiri care nu mai ţin loc de soluţii.

Adevărul este cunoscut de toţi, dar prea puţini aici au curajul să spună deschis: fără o reformă administrativă serioasă, România nu are viitor.

Nu putem continua să pretindem că statul funcţionează normal cu 1,3 milioane de angajaţi, când acum câţiva ani reuşea cu mult mai puţini. Nu putem susţine aparate administrative în localităţi cu câteva sute de locuitori - nu este eficient nici pentru stat, nici pentru cetăţeni. Nu putem cere antreprenorilor şi companiilor private să pună în cârcă incompetenţa şi risipa publică. Şi, cu atât mai puţin, nu putem împovăra generaţiile viitoare cu împrumuturi nesfârşite, doar pentru a câştiga timp electoral.

În Parlament suntem lideri politici, dar şi reprezentanţi ai comunităţilor locale. De aceea vă cer responsabilitate. Este momentul să alegem: rămânem prizonierii unui model bazat pe risipă şi sinecuri sau avem curajul să construim un stat responsabil şi eficient?

USR spune clar: reforma administrativă nu mai poate fi amânată. România are nevoie de un stat suplu, digitalizat, profesionist, care să fie partener cu cetăţenii şi cu mediul privat, nu o povară pe umerii lor. Avem nevoie de un Guvern care îşi asumă decizii curajoase, nu de unul care se ascunde în spatele sloganurilor populiste.

Stimaţi colegi,

România nu are nevoie de iluzii. Are nevoie de responsabilitate. Nu are nevoie de promisiuni goale, ci de reforme reale. Nu de zgomot populist, ci de curajul de a lua decizii dificile, dar corecte.

USR îşi asumă această direcţie: reforma statului, responsabilitate politică şi respect pentru contribuabilul român.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind solicitări din partea Grupului SOS România...

Colegii de la POT au fost deja prezenţi.

De la Grupul parlamentar al UDMR nu avem solicitări.

De la Grupul minorităţilor naţionale, domnul Nicolae Păun? Domnul deputat nu a ajuns.

Mergem la neafiliaţi şi întreb dacă domnul Robert Alecu a ajuns.

Da, vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "PNRR - Planul Naţional pentru Redresarea României".

România se află într-un moment decisiv. Doi preşedinţi succesivi au recunoscut că statul a eşuat în misiuni fundamentale. După 35 de ani de tranziţie nu avem un plan economic coerent. Educaţia nu pregăteşte generaţiile pentru secolul al XXI-lea. Resursele naturale sunt prost gestionate. Milioane de români trăiesc şi muncesc în afara graniţelor, iar statul nu are o strategie pentru a le valorifica potenţialul sau pentru a-i readuce acasă.

Ideea unui plan de ţară nu este nouă. A fost invocată de nenumărate ori, dar specialiştii României nu au fost niciodată întrebaţi, într-un cadru organizat, ce soluţii propun. Această lipsă de consultare a blocat orice proiect de lungă durată. Astăzi avem şansa istorică de a corecta această greşeală şi de a sprijini, împreună, definirea şi adoptarea unui plan naţional care să depăşească ciclurile electorale.

Paradoxal, România are un avantaj rar: ne aflăm la cel mai ridicat

nivel de neîncredere şi deznădejde a românilor faţă de instituţiile statului. Suntem în adâncul unei mocirle a dezamăgirii publice, iar tocmai de aici putem doar să creştem. Acesta este punctul de plecare pentru reconstrucţie şi pentru refacerea încrederii.

Planul trebuie să fie clar şi stabil, bazat pe trei piloni fundamentali:

- libertate, prin garantarea demnităţii, a dreptului fiecărui român de a crede, de a se exprima şi de a trăi conform valorilor sale, prin garantarea proprietăţii şi prin protejarea iniţiativei private;

- libertatea fiecărei familii de a-şi educa copiii fără ingerinţe ideologice;

- ordine, prin respect ferm pentru constituţie şi lege, prin justiţie independentă, administraţie profesionistă şi recrutare profesională, exclusiv pe criterii meritocratice, cu toleranţă zero faţă de corupţie şi abuz;

- prosperitate, prin valorificarea resurselor naţionale, în beneficiul poporului român, prin economie productivă, educaţie de calitate, investiţii echitabile în toate regiunile, sprijin real pentru capitalul autohton şi pentru cei care muncesc cinstit.

Domnule preşedinte al României,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Putem avea şansa istorică de a sprijini definirea şi adoptarea acestui plan naţional de dezvoltare, construit de economişti, ingineri, profesori, antreprenori, medici, reprezentanţi ai diasporei şi asumat de toate forţele politice.

România are resurse şi oameni capabili. Cetăţenii nu mai aşteaptă explicaţii, ci rezultate. Este datoria noastră să transformăm acest potenţial în realitate şi să demonstrăm că naţiunea română poate redeveni puternică, stabilă şi respectată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci, de la Grupul parlamentar al PSD, colegii vor lăsa declaraţiile în scris.

Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Ionel Gheorghe? Nu este.

Înţeleg că nici ceilalţi colegi, Ionelia-Florenţa Priescu şi Dragoş Coman, nu sunt. Rămân pentru declaraţii depuse în scris.

La Grupul parlamentar al PNL, de asemenea, colegii au lăsat în scris.

De la Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Iulian Lőrincz. Nu este. Rămâne în scris.

Mergem la neafiliaţi.

Doamna Mariana Vârgă.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Şantaj la judecătorii Curţii Constituţionale sau cum devine un partid parlamentar neconstituţional".

Instanţa constituţională este o "instituţie fundamentală a statului român, cu rol de garant al supremaţiei Constituţiei, al statului de drept şi al principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat".

Potrivit art. 145 din Constituţia României, judecătorii CCR sunt independenţi în exercitarea mandatului şi inamovibili pe toată durata acestui mandat.

În acest context, judecătorii CCR nu pot fi obligaţi să pronunţe niciun fel de soluţie politică sau care să răspundă intereselor de grup ale unor partide. De curând, liderii unui partid politic, în speţă Partidul Uniunea Salvaţi România, au afirmat că instanţa constituţională va trebui să pronunţe o soluţie pe pachetul legislativ fiscal de astăzi, în concordanţă cu agenda lor politică. Acest lucru este împotriva statului de drept şi a democraţiei.

Am observat că acest precedent judiciar periculos s-a întâmplat şi cu ocazia alegerilor prezidenţiale şi acum acest partid merge pe acelaşi drum bătătorit, face presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale, emite dictate, prin care impune soluţii.

Din punctul meu de vedere, ca jurist, este trafic de influenţă. Acest lucru nu poate rămâne nesesizat de Parchetul General.

Mesajul meu pentru partidele politice care emit dictate ca să influenţeze instanţa constituţională este următorul. Un partid politic care procedează în acest mod trebuie scos în afara legii, pentru că încalcă art. 40 din Constituţia României, în sensul că subminează statul de drept şi independenţa justiţiei, în speţă independenţa justiţiei constituţionale.

Un partid care în pandemie a devalizat bugetul statului român şi care astăzi are ca soluţie vânzarea activelor statului şi listarea la bursă a întregului patrimoniu naţional trebuie scos în afara legii.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

În continuare, domnul Dumitru Coarnă. Nu este.

Doamna Rodica Plopeanu?

Vă rog.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Ziua Satului Românesc - legătura noastră cu rădăcinile".

În ultima duminică din septembrie România sărbătoreşte Ziua Satului Românesc, o zi dedicată oamenilor şi comunităţilor care păstrează vie legătura cu pământul şi tradiţiile noastre.

Inima satului românesc bate în tăcere, cu o forţă care, deşi nevăzută pentru mulţi, ne dă identitatea, ca popor. Este locul unde oamenii trăiesc în legătură directă cu pământul, cu valorile care ne ţin uniţi - munca cinstită, familia şi tradiţiile.

În satele noastre, fie că sunt în Dobrogea, în Oltenia, în Maramureş, în Banat, în Moldova sau în Buzău, oamenii îşi duc viaţa cu demnitate şi răbdare. Deşi viaţa nu este uşoară, legătura cu satul este o poveste despre rădăcini şi continuitate.

Ne confruntăm cu o realitate care nu trebuie să ne lase indiferenţi. Tinerii pleacă în căutarea unui trai mai bun, şcolile închid porţile, drumurile au nevoie de reparaţii, iar accesul la servicii medicale este încă un lux pentru mulţi. Sunt provocări reale, pe care trebuie să le privim în faţă şi să le rezolvăm.

Dar, dincolo de toate acestea, oamenii sunt cei care rămân. Cei care iubesc pământul lor, care nu renunţă să viseze şi să muncească, pentru ca satul să nu se stingă. Ei merită să simtă că statul, că noi toţi, suntem alături de ei. Au nevoie de şanse reale - de drumuri bune care să lege viaţa satului de restul lumii, de şcoli care să le deschidă noi orizonturi, de doctori aproape, de sprijin pentru micii agricultori şi antreprenori care menţin vie economia rurală.

Trebuie să construim punţi între oraş şi sat, să le dăm tinerilor motive să rămână, să se întoarcă sau să-şi clădească aici un viitor. Pentru că, atunci când satul creşte şi prosperă, România devine mai puternică, mai echilibrată şi mai unită.

Fiecare colţ de sat este o poveste - o poveste despre oameni care au grijă unii de alţii, care păstrează obiceiuri şi tradiţii, care se strâng laolaltă în vremuri bune sau rele. De la dealurile din Maramureş, până la câmpiile din Dobrogea, de la pădurile Banatului, până la satele pitoreşti din Moldova şi Buzău, aceeaşi suflare românească continuă să pulseze.

Astăzi, când vorbim despre sat, vorbim despre trecutul nostru, dar şi despre o miză pentru viitor. Avem obligaţia să îi acordăm toată atenţia cuvenită, pentru că satul nu este doar o poveste din cărţi - este un colţ de viaţă reală, cu oameni adevăraţi, care merită şanse şi respect.

Haideţi să facem din această zi un moment de asumare!

Să înţelegem că viitorul... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Dumitriţa Albu.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

Declaraţia mea politică se intitulează "Dreptul la copilărie, nu la singurătate".

Fenomenul copiilor rămaşi acasă din cauza migraţiei economice a părinţilor este una dintre cele mai grave realităţi sociale ale României contemporane.

Conform datelor oficiale, la sfârşitul anului 2024, peste 54.000 de copii aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. Mai mult de 8.000 de copii trăiau fără ambii părinţi, iar 2.060 de copii au ajuns deja în grija statului, prin plasament în case rezidenţiale, la asistenţi maternali sau în alte forme de protecţie. Aceste cifre sunt tragedii. Ele reprezintă copilării marcate de singurătate, lipsa sprijinului afectiv şi poveri mult prea mari pentru vârsta lor.

Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare se confruntă cu traume emoţionale, sentimente de abandon, anxietate, depresie, probleme educaţionale, dificultăţi şcolare, risc crescut de abandon şi şanse reduse de integrare profesională, responsabilităţi premature, asumarea grijii pentru fraţi sau gospodărie, pierzându-şi copilăria, perpetuarea migraţiei, formarea convingerii că singura cale pentru un trai decent este plecarea din ţară. Această situaţie nu este doar o dramă socială, ci şi o ameninţare la adresa viitorului naţional.

România nu îşi poate permite să piardă o generaţie de copii lipsită de sprijin şi şanse egale.

În numele acestor copii, cerem Guvernului şi instituţiilor responsabile să trateze fenomenul ca pe o urgenţă naţională şi să acţioneze imediat.

Dreptul la copilărie nu este un privilegiu, ci o obligaţie pe care statul român trebuie să şi-o asume. Niciun copil nu trebuie să fie lăsat să crească singur, redus la o cifră într-un raport. Este responsabilitatea noastră să le oferim sprijin, siguranţă şi şansa unei copilării adevărate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ultima persoană pentru declaraţii politice, doamna deputat Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice: "Politicienii apără companiile de apă, nu românii".

Apa, stimaţi colegi, nu este un lux, ci esenţa vieţii. Şi, totuşi, în România, serviciile de apă au ajuns să fie marcate de abuzuri şi facturi umflate, iar cetăţenii nu au instrumente reale prin care să se apere.

În judeţe precum Vaslui problema este cu atât mai gravă. De ani de zile vasluienii se plâng că plătesc pentru metri cubi care nu reflectă consumul real, iar operatorii nu răspund atunci când sunt reclamaţii. Îmi spune tot un vasluian ce a venit cu ideea de îmbunătăţire a legii.

Şi nu e drept să fii pus să plăteşti pentru ceva ce nu ai consumat. Asta înseamnă furt legalizat, girat de tăcerea autorităţilor.

De aceea, am depus în Parlament o propunere legislativă de modificare a legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. Esenţa e simplă şi în favoarea cetăţenilor: operatorii de apă să fie obligaţi, la cererea justificată a utilizatorilor, să facă verificări oficiale, în caz de suspiciuni de fraudă, defecţiuni sau pierderi. Şi aceste verificări să fie consemnate într-un proces-verbal semnat şi transmis cetăţeanului, un instrument legal prin care oamenii să se apere de facturi umflate şi de abuzuri.

Şi ce s-a întâmplat? Consiliul Legislativ a spus că legea este corectă, dar Guvernul, Consiliul Economic şi Social şi comisiile din Senat au respins iniţiativa. Cu alte cuvinte, în loc să protejeze cetăţenii, au protejat companiile de apă.

În acelaşi timp, vedem anchete şi percheziţii la nivelul acestor companii şi al unor politicieni pentru mită şi trafic de influenţă. Exact ce am avertizat când am depus proiectul.

Instituţiile au spus că legea nu este necesară, dar realitatea le contrazice. Au ales să blocheze transparenţa, pentru a menţine un sistem din care firmele încasează miliarde, iar cetăţenii nu au nicio apărare.

Respingerea acestui proiect nu este neutră, este un act politic în favoarea companiilor şi împotriva românilor, este o dovadă că astăzi, în Parlament, interesele companiilor de apă cântăresc mai mult decât drepturile cetăţenilor.

Şi, să fie clar, apa nu trebuie să fie o sursă de profit pentru reţele de influenţă, ci un serviciu public corect şi transparent.

Cine votează împotriva acestei legi arată cui slujeşte - companiilor, nu cetăţenilor. Iar românii trebuie să ştie asta.

Dar lupta nu este pierdută. E dovada că românii trebuie să continue să ceară dreptate şi transparenţă. Pentru că apa este viaţă. Şi viaţa românilor nu poate fi tratată ca o afacere pentru privilegiaţi.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Permiteţi-mi să prezint lista colegilor care au depus declaraţii politice şi intervenţii în scris.

Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Ionel Ciunt.

De asemenea, Mircea-Vasile Govor, Ilie Toma, Maricel Popa, Virgil Alin Chirilă, Andrei Dolineaschi, Ştefan Ţintă, Marian Mina, Petru-Bogdan Cojocaru, Ion-Alin Tomoescu, Marius-Constantin Budăi, Georgeta-Carmen Holban, Angel Tîlvăr, Mirela Elena Adomnicăi, Răzvan-Iulian Ciortea, Romeo-Daniel Lungu şi Nicolae-Adrian Bara.

Grupul parlamentar AUR: Nicolae Mîndrescu, Ionel Gheorghe, Ionelia-Florenţa Priescu, Dragoş Coman, Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă- Alin Avrămescu, Petre Puşcaşu, Dorel Vulpoiu, Andrei-Cosmin Guşă, Cristina-Emanuela Dascălu, Valeriu Munteanu, Daniel-Răzvan Biro, Elena Doboş, Diana Enache, Lucian Muşat, Lidia Vadim-Tudor, Sorin-Titus Muncaciu.

Grupul parlamentar al PNL: Simona-Geanina Pistru-Popa, Mircea Fechet, Sebastian-Ioan Burduja.

De asemenea, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Alexandru Popa, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Adrian Mocanu, Andreea-Firuţa Neacşu.

Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, Florin Caragaţă, Andreea-Petronela Cîmpianu, Sorin Oltenaşu, Mihai Ţiu.

Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozália-Ibolya.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale: Nicolae Păun.

Şi, de la colegii neafiliaţi: domnul Dumitru Coarnă.

Mulţumesc.

Continuăm imediat cea de-a doua parte a şedinţei.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 213.

Reamintesc, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru, potrivit Regulamentului - până la ora 11.00 - dezbateri; apoi, de la ora 11.30 - şedinţa de vot final - prezenţă fizică şi online; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă sunt obiecţii cu privire la ordinea de zi.

Nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog, domnule lider.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Vă rog să fiţi de acord, stimaţi colegi, să retrimitem la comisie PL-x 47/2025 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor), precum şi pentru modificarea unor acte normative), care se află pe poziţia 9.

Am discutat cu toţi liderii de grup, dar rugămintea este să fie de acord să trimitem şi PL-x 78/2025 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative), pentru că sunt legate unul de altul şi trebuie făcute mici modificări.

Vă mulţumesc.

Pentru o săptămână, la comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Aveţi consens?

Supun... (Vociferări.)

Da, sunt două proiecte de lege care au legătură unul cu celălalt.

Deci există consens.

Mulţumesc.

Continuăm şedinţa.

Primul punct pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 65/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii de ordin general.

Nu sunt.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu?

Nu sunt.

Mulţumesc.

Adoptat.

La preambul?

Adoptat.

La articolul unic?

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Avem o cerere din partea doamnei Dumitriţa Albu.

Doriţi pe procedură?

Nu. În regulă.

Al doilea proiect.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor; PL-x 525/2023.

Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul este dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi rog reprezentantul Guvernului să prezinte punctul de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Emil-Florian Dumitru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi domni, stimate doamne deputaţi,

Schema de ajutor de stat are ca obiect acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Beneficiarii ajutorului de stat sunt fermierii, iar sumele care sunt decontate sunt:

- de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;

- şi de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal pe an pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice este de:

- maximum 60 de lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvidee;

- 35 de lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine; şi

- 100 de lei pentru porcine.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură, domnul preşedinte.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor - PL-x 525/2023

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, transmis cu adresa PL-x 525/2023.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat care are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Sandu Viorica, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sectorul creşterii animalelor este una din cele mai vechi, dar şi mai expuse ramuri ale agriculturii româneşti.

Acest proiect a venit cu o soluţie concretă - ajutor financiar pentru acei crescători de animale care menţin vie tradiţia, dar care trebuie să facă faţă unor costuri tot mai mari.

Subvenţionarea registrelor genealogice, subvenţionarea acelor teste genetice, în condiţiile actuale, nu sunt un moft, sunt o necesitate, sunt chiar o investiţie, am putea spune, în calitate, în competitivitate şi am putea spune chiar o investiţie în siguranţa alimentară.

Partidul Social Democrat a fost şi va rămâne partenerul fermierilor.

Prin această măsură transmitem un mesaj clar - sprijinim agricultura, sprijinim munca cinstită în agricultură, şi nu prin vorbe, ci prin fapte.

Fără îndoială, susţinem acest proiect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ţiplea Dumitru, Partidul Naţional Liberal.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Stimaţi colegi,

Necesitatea acestei ordonanţe derivă din tranziţia la Noua Politică Agricolă - 2023-2027.

Iar fără o investiţie rapidă, programele de ameliorare ar fi fost puse în pericol, iar fermierii şi organizaţiile din domeniu s-ar fi confruntat cu blocaje financiare.

În lipsa schemei, ar fi fost afectată competitivitatea fermelor, calitatea genetică a efectivelor şi securitatea alimentară, într-un final.

Fiecare fermier implicat în programele de ameliorare poate să acceseze până la 70% din cheltuielile efective, ceea ce reduce semnificativ bariera de participare la acest program.

Până acum, menţinerea registrelor genealogice era un cost ascuns pentru organizaţiile de ameliorare.

O.U.G.-ul acoperă până la 100% din costuri, generând continuitatea colectării şi validării datelor genetice.

Schema introduce criterii de alocare diferenţiate pentru taurine, ovine, caprine, porcine şi ecvine, concentrând resursele acolo unde impactul genetic şi economic este maxim.

Avem un buget predictibil şi anualizat, cu un total de peste 561 de milioane de lei, pentru perioada 2023-2027, ceea ce permite fermierilor şi organizaţiilor să planifice programele pe termen mediu fără incertitudini.

Ordonanţa reprezintă o modificare pragmatică ce schimbă real accesul la finanţare pentru fermieri, consolidează programele de ameliorare genetică şi pregăteşte sectorul zootehnic pentru competiţie şi sustenabilitate.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar AUR susţine acest proiect de lege, vom vota pentru, cu câteva amănunte, amendamente - e mult prea puţin, mult prea târziu.

Ar fi trebuit să vină acest sprijin mult mai devreme. Ar fi trebuit să vină acest sprijin înainte să apară marile corporaţii care au înghiţit deja piaţa românească.

Şi poate ar trebui să ne gândim şi la cei care poate nu vor să se asocieze în mod special. Poate sunt unii care nu-şi doresc cooperative sau asociaţii. Dacă vrem să facem ceva şi pentru ei ar fi nemaipomenit.

Venind dintr-o familie cu un istoric în ceea ce înseamnă agricultura românească, vă spun că trebuie să ne îndreptăm atenţia şi către Legea lui Mihalache; poate luăm lecţii de acolo şi ne uităm cam cum ar trebui să procedăm.

La momentul ăsta peticim de colo-colo şi ne mirăm că nu se mai ocupă nimeni de agricultură în afară de marile corporaţii.

Mai multă atenţie!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015; Pl-x 618/2024; caracter ordinar.

Avem 7 amendamente admise şi un amendament respins.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru sănătate, pentru prezentarea raportului, domnul Alexandru Rafila.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunându-se instituirea obligativităţii unităţilor sanitare de stat şi private care oferă servicii de internare de a instala şi de a menţine în stare de funcţionare butoane de panică în fiecare salon destinat internării pacienţilor. De asemenea, se propune instituirea obligaţiei unităţilor sanitare de stat şi private, care deţin secţii de terapie intensivă, unităţi de primiri urgenţe sau compartimente de urgenţă, de a instala şi menţine în stare de funcţionare sisteme de supraveghere video.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise şi respinse, redate în Anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul raport de înlocuire.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Propun timp de dezbatere - două minute. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu trebuie timp, da.

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, pentru dezbateri generale, prima înscriere o avem de la Grupul parlamentar AUR, doamna deputat...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Iniţiator.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A fost iniţiator, am solicitat, dar poftiţi, vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Ungureanu.

Înainte de prezentarea raportului am solicitat dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva, dar nu aţi accesat încă butonul.

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Într-o ţară normală nu ar fi trebuit să avem acest Pl-x.

Ştiu, sună aiurea că asta auziţi chiar din gura iniţiatorului.

Dacă aveam o instituţie funcţională, care se numeşte ANMCS, butoane de panică şi camere video ar fi trebuit să avem în fiecare UPU, în fiecare compartiment de primiri urgenţe.

Deci, acest proiect de lege vine să sprijine pacienţii şi medicii, deopotrivă, într-un context în care, repet, avem o instituţie a statului, ANMCS, care acreditează spitale, an de an, fără să respecte standardele minime de siguranţă pentru pacient, şi ăsta este un lucru foarte grav şi trebuie să-l spun clar şi răspicat.

De ce a fost nevoie să vorbim despre butoane de panică la patul fiecărui bolnav?

Pentru că am avut cazul Alexandrei Ivanov, de la Maternitatea din Botoşani. Pentru că o doamnă a murit cu zile, pentru că, strigând după ajutor, nu a ajutat-o nimeni, şi pentru că nu a avut un amărât de buton de panică.

Ce înseamnă acest buton de alarmare? Înseamnă că putem măsura şi timpul de intervenţie de la momentul în care un pacient este în nevoie până la momentul în care el este ajutat de cineva.

Trebuie să facem asta prin lege? Din păcate, da. Pentru că, repet, alte instituţii ale statului, care ar fi trebuit să îşi facă treaba, nu şi-o fac şi permanent amână aceste măsuri de standardizare a îngrijirii pacienţilor.

O să revin la dezbateri generale cu mai multe detalii.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Butură Cristina-Irina, AUR.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Mulţumesc.

AUR susţine acest proiect privind instalarea de camere video în ATI şi UPU şi butoane de panică în saloane.

Intenţia este bună - siguranţă şi reacţie rapidă -, însă din nou tratăm simptomele şi ignorăm cauzele. Investim în camere de supraveghere, dar ignorăm lipsa acută de personal.

Avem saloane ATI cu 6 paturi plus rezervă, deservite de un singur asistent medical şi un infirmier pe tură. Vorbim despre pacienţi în stare critică, care necesită supraveghere continuă, intervenţie rapidă şi o echipă medicală completă.

Oricât de performante ar fi camerele video sau sistemele de alertă, ele nu pot compensa lipsa personalului medical certificat.

Este nevoie urgentă de angajare de personal medical suplimentar în secţiile de ATI şi urgenţă, nu doar de măsuri tehnice sau soluţii digitale.

Mai mult, în acest proiect, care trebuia să fie despre infrastructură şi protecţia pacienţilor, constatăm o practică regretabilă - au fost introduse amendamente, pe ascuns, fără legătură cu tema iniţială. În acest caz vorbim de modificări privind serviciile farmaceutice şi administrarea vaccinurilor, condiţionat, prin ordin al ministrului.

Vaccinarea este un subiect care necesită dezbatere amplă şi argumente medicale şi juridice solide; nu se poate reglementa prin articole strecurate pe furiş într-un proiect despre camere video şi butoane de panică.

Este lipsă de respect faţă de pacienţi, faţă de profesioniştii din sănătate şi faţă de procedura parlamentară.

De aceea, susţinem măsurile pentru siguranţa pacienţilor, dar respingem ferm practica amendamentelor introduse pe sub masă, fără legătură cu obiectul proiectului.

Românii au nevoie de protecţie reală, de soluţii oneste, nu de artificii legislative.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Sunt de acord cu antevorbitorii mei, este un proiect de lege care de fapt nu ar fi trebuit să fie, pentru că în acest moment, în toate statele occidentale, este standard of care, adică camere pe pacienţii din ATI şi aceste butoane de urgenţă.

Este foarte adevărat că se leagă de acest standard of care şi timpii în care aceşti pacienţi primesc ajutor medical, ceea ce la noi încă nu se poate face.

Eu de ce vreau să vă atrag atenţia? Deşi noi vom vota acest proiect, problema este că iară băgaţi ştevii în proiecte bune, ca să vă treceţi agenda dumneavoastră.

Ce treabă au avut în această lege aceste vaccinări în farmacii?

Eu nu înţeleg unde vreţi să mergeţi. Vreţi să ajungeţi să vaccinaţi oamenii şi în Kaufland? Asta este ce doriţi să faceţi?

De aceea, în acest moment, cu mâna la nas o să votăm, dar vă spun, practica aceasta de a băga ştevii în legi bune nu este parlamentară şi nu e democratică. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ungureanu Emanuel, la dezbateri generale, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Aş vrea să vorbesc şi despre camerele video în ATI şi în compartimentele de primiri urgenţe.

Vă aduceţi aminte incidentul de la Spitalul Sfântul Pantelimon, când nişte asistente au început să filmeze pe ascuns medici, care ar fi curmat fără drept viaţa unor pacienţi? Vă aduceţi aminte? Când au venit procurorii să ia probe, n-au găsit camere de supraveghere, ca să putem vedea dacă acolo în mod obiectiv s-au întâmplat lucruri legale sau ilegale.

Vreau să am un mesaj astăzi şi faţă de medici şi faţă de tot personalul auxiliar din spitalele ţării: nu este loc în spitale să vă filmaţi unii pe alţii; acolo este un spaţiu profesional.

De ce este nevoie de monitorizare prin camere video? Pentru ca un comitet director al spitalului, în mod obiectiv, să poată controla calitatea actului medical.

Se vorbeşte foarte rar în ţara noastră despre rolul pe care îl are Inspecţia Sanitară, conform Legii nr. 95, de a controla calitatea actului medical.

De aceea, aceste camere nu sunt un fel de Big Brother, nu sunt un fel de control excesiv al cuiva asupra personalului; aceste camere sunt prietenoase cu cei care îşi fac treaba şi este nevoie de ele.

Şi discuţiile din Comisia pentru sănătate - şi le mulţumesc colegilor pentru sprijin şi medicilor care au venit acolo - au condus la ideea că aceste sisteme de monitorizare trebuie să fie obligatorii prin lege.

Şi mulţumesc mult pentru sprijin.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru Rafila, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună ziua din nou!

Acest proiect de lege uniformizează practic situaţia din spitalele publice şi private, în ceea ce priveşte posibilitatea de a exista, pe de o parte, sisteme video care să monitorizeze pacienţii critici; pe de altă parte, butoane de alertă sau de panică, cum doriţi să le numiţi.

Există, într-adevăr, o problemă care în momentul de faţă poate fi constatată de Direcţiile de Sănătate Publică prin Inspecţia Sanitară de Stat, dacă acest proiect de lege este aprobat, există un lucru foarte important, care nu este coercitiv, există o perioadă de 30 de zile, în cazul care aceste sisteme nu sunt funcţionale sau nu există, în care ele trebuie să devină funcţionale sau să fie instalate; ulterior, sancţiunea este prin amendă.

Şi îmi pare bine că în cadrul comisiei am căzut de acord pentru abordarea echilibrată a acestui subiect.

Grupul parlamentar al PSD va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte Cozma Adrian, vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dacă ne uităm în istoria recentă, în care mai multe secţii spitaliceşti au fost în centrul unor scandaluri privind modul în care au fost trataţi pacienţii sau modul în care personalul medical şi-a făcut datoria, cred că propunerea legislativă a colegilor din USR pare să fie soluţia bună, cel puţin pentru termen scurt.

Monitorizarea video în secţiile de terapie intensivă sau instalarea unor butoane de panică pentru pacienţi nu poate să fie decât în sensul îmbunătăţirii serviciilor medicale, care vor proteja şi pacienţii, dar şi personalul medical care respectă procedurile medicale.

Cu toate acestea, cred că aceste lucruri ar fi trebuit să fie realizate deja, prin investiţii de calitate în toate unităţile spitaliceşti, dacă infrastructura sanitară ar fi beneficiat de o atenţie cuvenită.

Nu mi se pare normal să facem legi pentru fiecare buton montat undeva, deşi aceste decizii pot fi duse mai jos, la nivelul normativelor.

Cred că după ce au fost asumate toate observaţiile Guvernului, Consiliului Economic şi Social şi Consiliului Legislativ, propunerea răspunde exigenţelor de tehnică legislativă - sens în care Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Vass Levente, UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

În condiţiile în care, din 2019 până în 2024, lipsesc din spitalele din România 300.000 de pacienţi, 300.000 de internări, când finanţarea spitalelor consumă aproximativ 50% din cheltuielile sănătăţii, ale sistemului sanitar, în condiţiile în care reforma spitalelor, reducerea paturilor la nivel de ţară nu s-a întâmplat în 6-7 ani, când nici nu se întrezăreşte să se facă treaba aceasta, e foarte greu să fii cost eficient şi în 18 luni, în 24 de luni să introduci un sistem cu siguranţă maximă. Pentru că este o zonă foarte, foarte sensibilă, să faci investiţiile necesare ca să monitorizezi fiecare colţ, ca să nu fii în trend cu ceea ce se întâmplă în Europa, să se filmeze numai şi numai patul, prin sisteme eficiente de comunicare şi de monitorizare, adică pe pacient, şi să nu se vadă celălalt pacient din salon, care are o problemă, este la ATI, dar nu ar trebui să fie monitorizat. Eu consider că este puţin pripită adoptarea acestei legi.

Din punctul nostru de vedere, al UDMR, o să votăm. Eu, personal, o să susţin, pentru că ar trebui să discutăm în continuare şi despre posibilităţile spitalelor - încă o dată mă repet - de a pune la punct acest sistem, de a controla siguranţa pacienţilor, încă o dată, într-o zonă foarte, foarte sensibilă.

Procedurile nu trebuie puse la o parte. Cu monitorizare sau fără monitorizare, şeful secţiei, autoritatea asistentei şefe nu pot fi înlocuite de un simplu monitor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Irimia Ancuţa-Florina, Grupul parlamentar POT.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

Deşi ni s-au transmis amendamente spre studiu, în cadrul Comisiei pentru sănătate au fost introduse şi altele, fără legătură cu proiectul legislativ.

Adică, ce legătură are vaccinarea cu instalarea butoanelor de panică sau a sistemelor de supraveghere video?!

POT susţine această iniţiativă, care propune instalarea butoanelor de panică şi a sistemelor de supraveghere video în unităţile sanitare. Este o măsură necesară, realistă şi profund umană.

Siguranţa pacienţilor şi a personalului medical nu este negociabilă.

Prin acest proiect oferim un răspuns concret la nevoile reale din spitale: reacţie rapidă în urgenţe, transparenţă şi protecţie.

POT va vota pentru. Pentru oameni, pentru siguranţă, pentru respect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Aparent este o propunere legislativă bună, dar o propunere care, din păcate, încearcă să ascundă gunoiul - iertaţi-mi cuvântul acesta dur, nu obişnuiesc să vorbesc astfel -, dar când te confrunţi cu sistemul sanitar, când constaţi că în ziua de astăzi, în România asta europeană există saloane mixte, în care sunt şi bărbaţi şi femei, când te confrunţi cu o stare de lipsă de igienă care îţi rămâne luni de zile după ce ai părăsit un spital, când te confrunţi cu toate aceste probleme, te întrebi: oare a înregistra ceea ce se întâmplă acolo şi a umili şi mai mult demnitatea celor care sunt obligaţi să le suporte este cea mai bună soluţie?!

Dragii mei,

Constituţia garantează, în art. 26, dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi.

Nu cred că putem să legiferăm obligaţia unei persoane de a fi, fără acordul ei, înregistrată, mai ales în secţiile acestea de ATI, unde omul vine într-o stare în care nu mai are controlul asupra gesturilor şi corpului său.

Cât priveşte butoanele de panică, din câte ştiu eu, ele există - nu cred că trebuie să dăm lege pentru aceasta -, însă trebuie să dăm o lege şi să construim o strategie prin care sistemul de sănătate să respecte cu adevărat dreptul fundamental pe care-l garantează Constituţia.

Astea sunt considerentele pentru care şi Consiliul Legislativ, şi Ministerul Sănătăţii au dat avize negative.

Ştiu, e populist, e frumos să votăm pentru, dar trebuie să reflectăm cu seriozitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem două solicitări din partea USR. Mai aveţi dreptul la un singur cuvânt.

Deci, domnul Ungureanu sau doamna Stoica.

Domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Vreau să lămurim un lucru foarte clar. Nimeni nu este filmat fără acordul său.

Există în lege reglementări foarte clare care protejează explicit dreptul la intimitate al oricărui pacient.

Toate spitalele se supun regulilor GDPR deja.

Nu vorbim, repet, stimată doamnă, de Big Brother. Dacă aţi fi citit legea, şi sunteţi un om care faceţi asta, citiţi cu atenţie ce scrie în lege. În lege scrie că imaginile se stochează în regim de siguranţă cibernetică, iar accesul la ele se face, conform legii, doar de către comitetul director şi doar în situaţii care sunt reglementate foarte clar. Deci, nu se uită nimeni, la niciun pacient din ATI, ca la televizor. Ca să fie cât se poate de clar!

Iar scopul pentru care este supravegheată şi monitorizată activitatea într-un spital este în beneficiul pacientului, în niciun caz în detrimentul acestuia.

Repet, situaţiile nenumărate, discuţiile din spaţiul public neprincipiale, suspiciunile, teoriile conspiraţiilor; ţineţi minte câte minciuni s-au spus despre pandemie, despre medici care omoară oameni cu intenţie. Toate aceste minciuni trebuie să fie demonstrate sau orice adevăr trebuie să fie apărat cu mijloace obiective de monitorizare. Şi gândiţi-vă că acest proiect de lege, repet, a trecut de toate filtrele legislative şi toate observaţiile de la minister sau din altă parte au fost atent monitorizate să avem o lege bună.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor, doamna deputat Albu Dumitriţa, neafiliat.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Grupul deputaţilor independenţi va vota pentru.

Este o propunere binevenită, care aliniază România la standardele europene. Acest lucru există deja de mult timp în ţări din Europa pe care noi încercăm să le copiem într-o manieră bună.

Iar pentru colegii care zic că "votează pentru, dar", cred că ar fi mai OK să se abţină.

Şi, de asemenea, am o rugăminte pentru colegii din coaliţie. Pentru că noi, ca şi independenţi, ne uităm la propunerea în sine şi o votăm, vedem dacă este bună pentru ţară, atunci noi o votăm, aş avea rugămintea ca şi ei, la rândul lor, să se uite la propunerea în sine şi să nu ţină cont din partea cărui partid vine.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la amendamente.

Avem de la 1 la 7 amendamente admise. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Avem un amendament respins.

Dacă doreşte cineva?

Domnule deputat Coleşa Ilie, doriţi să-l susţineţi, bănuiesc.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, s-au spus aici diverse lucruri cu privire la intimitatea pacienţilor, la autoritatea medicilor, practic la protecţia datelor personale pe care aceste sisteme de filmare şi de înregistrare le au, au un impact extrem de mare. Şi, în lege, în literă, pentru că litera legii, în vremurile noastre, este cea mai importantă, nu există o menţiune suficient de clară, suficient de explicită pentru asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal.

Luând ca model cazul instalării camerelor de filmare în şcolile din România, când, la presiunea celor care apără drepturile şi libertăţile fundamentale, Guvernul a introdus o menţiune clară a Regulamentului european privind protecţia datelor personale, am copiat din acea ordonanţă de urgenţă un text care se regăseşte la art. 66 alin. (3) din Legea învăţământului preuniversitar, menţionând clar, în amendament, faptul că trebuie respectat Regulamentul Uniunii Europene nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte datele cu caracter personal.

Deci, este ceea ce chiar Guvernul a introdus într-o situaţie similară.

Nu înţeleg de ce nu a putut fi introdus în această lege, pentru că este vorba, repet, de intimitatea pacienţilor şi de ceea ce se poate întâmpla cu aceste date, chiar în condiţii de siguranţă.

Vă rog să supuneţi la vot acest amendament respins de la marginal 1.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votului amendamentul respins.

Să înceapă votul!

Din 209 de colegi prezenţi, 60 de voturi pentru, contra - 130, abţineri - 18, "nu votez" - 1.

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege merge la votul final în varianta propusă de comisia de specialitate.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor; PL-x 632/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică sau Comisia pentru muncă.

Comisia pentru muncă, vă rog.

Doamna Mirela Adomnicăi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 72/2016, în sensul reglementării posibilităţii acordării indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, a indemnizaţiei de maternitate şi a dreptului la ajutor pentru creşterea copilului pentru asiguraţii care au un stagiu de cotizare de cel puţin 12 luni realizat în ultimele 24 de luni anterior producerii riscului, dacă nu realizează venituri din profesie şi au achitate la zi obligaţiile de plată către fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

De asemenea, se prevede abrogarea art. 95 din lege, în vederea asigurării posibilităţii de continuare sau reluare a activităţii profesionale, fără a se suspenda voluntar din exerciţiul profesiei de avocat, concomitent cu dreptul de a primi ajutorul pentru creşterea copilului.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare, cu amendamente admise.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Întrebarea cu care încep intervenţia este următoarea. Eşti avocat şi eşti mamă, această lege îţi este dedicată, pentru că e un proiect foarte important, stimaţi colegi, cu impact asupra vieţii profesionale şi familiale, a colegelor noastre care-şi exercită profesia liberală, şi anume cea de avocat.

E vorba de modificarea Legii nr. 72/2016. Şi voi pune accentul exact pe această prevedere, pentru că avocatele pot, conform modificărilor pe care astăzi le adoptăm, să poată continua sau relua activitatea profesională chiar şi în perioada în care beneficiază de ajutorul pentru creşterea copilului.

Până acum, ştiţi foarte bine că legea le obliga să-şi întrerupă complet activitatea dacă doreau să primească acest sprijin.

Consecinţa era una destul de dură. După 2 ani de absenţă din profesie multe dintre ele pierdeau şi dosare, clientelă, ritm şi chiar exerciţiu profesional.

Ca atare, în loc să le sprijinim, le împingeam să aleagă între familie şi carieră.

Proiectul acesta - şi îi mulţumesc senatorului Ţâgârlaş pentru că l-a iniţiat - corectează această situaţie şi permite tinerelor mame să rămână în activitate, în profesie, să păstreze contactul cu clienţii şi să-şi continue formarea, în timp ce beneficiază şi de acest ajutor pentru creşterea copilului.

Şi mai trebuie să subliniez un aspect. E important să vă spun că acest sprijin nu afectează bugetul de stat, pentru că resursele provin exclusiv din bugetul Casei de Asigurări a Avocaţilor, deci din contribuţiile proprii ale profesiei.

Vom da, noi, cei din Grupul Partidului Naţional Liberal, un vot pentru acest proiect liberal.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Murariu Oana.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

De ce să pui lacătul pe uşa profesională doar pentru că ai îndrăznit să faci un copil?

De ce să te oblige statul să alegi între carieră şi viaţă de familie?

Nu este normal!

Există în sertarele Comisiei pentru muncă un proiect de lege pe care l-am coiniţiat împreună cu domnul senator Ţâgârlaş, care este iniţiatorul acestui proiect de lege, care adresează această problemă pentru toate meseriile liberale şi pentru PFA.

Proiectul de lege pe care-l dezbatem şi îl votăm astăzi vizează o bucăţică, adică profesia de avocat, pentru că avocaţii, într-adevăr, au o casă a asigurărilor avocaţilor, deci practic nu afectează bugetul statului, cum a spus şi colega mea.

În prezent, dacă eşti avocată şi doreşti să faci un copil trebuie să te suspenzi din profesie. Dar nu se are în vedere faptul că tu ai angajaţi, tu ai colaboratori, nu trebuie tu să faci efectiv activitatea. Dacă tu te suspenzi ţi se închide cabinetul şi toţi trebuie să-şi găsească un loc de muncă, nu mai poţi răspunde la un telefon, la un client. Nu este normal.

După 2 ani de pauză practic o iei de la zero.

În schimb, o angajată, după 2 ani de concediu de creştere a copilului, dacă revine la locul de muncă, nu are această problemă.

Or, proiectul vine să corecteze exact această inechitate.

Ca avocat, având o meserie liberală, poţi continua activitatea, dar poţi să-ţi coordonezi angajaţii, colaboratorii, poţi să mai răspunzi la telefon unui client, dacă tu decizi să faci asta.

Eu cred că femeile antreprenor şi cu meserii liberale trebuie susţinute şi încurajate, la fel cum cred că trebuie să avem grijă şi de natalitate în ţara aceasta.

Acest proiect de lege vizează îmbinarea celor două deziderate.

Noi, USR, îl vom vota.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, de la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Înţeleg iniţiativa şi mi se pare logică, dar întreb şi eu.

Eşti medic, eşti mamă? Această lege nu ţi se aplică.

Eşti programator? Această lege nu ţi se aplică.

Eşti economist? Această lege nu ţi se aplică.

Eşti consultant? Această lege nu ţi se aplică.

Eşti altceva decât avocat? Această lege nu ţi se aplică.

Este o excepţie pe care, sincer, nu o înţeleg, decât prin prisma faptului că în Parlament sunt mulţi avocaţi. Îi respect, dar ar trebui să facem legi care se aplică tuturor mamelor, tuturor cetăţenilor, fără deosebire de categoria profesională sau socială în care se află.

Însă noi facem excepţii peste excepţii, peste excepţii, generând conflicte sociale şi dezechilibre economice.

Pentru că, da, dacă până acum, ca toată lumea, şi avocaţii trebuiau să-şi suspende activitatea în momentul în care primeau indemnizaţia de creştere a copilului, acum ei vor putea să profeseze în continuare.

Vă întreb de ce un programator, de exemplu, o mamă programator nu poate să facă acelaşi lucru?

Avem iniţiative de felul acesta, însă de fiecare dată se fac excepţii şi excepţii.

Deci, suntem de acord cu faptul că întreruperea activităţii presupune riscuri profesionale şi ea trebuie cel puţin întreţinută la un anumit nivel, însă, la fel, aceleaşi riscuri sunt pentru toate categoriile profesionale: pentru un medic, pentru un programator care poate lucra la proiecte pe ani de zile, şi toţi aceştia îşi pot pierde clienţii, îndemânarea profesională, la fel ca şi avocaţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Să ştiţi că avocatura este total diferită de restul muncilor pe care le facem noi, oamenii. Şi vă spun şi de ce. (Vociferări. Aplauze.)

Trebuie să şi ascultaţi ca să înţelegeţi, stimaţi domni!

Este diferită pentru că nu are legătură cu dreptul muncii.

Fiecare doamnă care rămâne însărcinată şi are copii, şi intră în concediul de maternitate - şi Doamne-ajută să fie cât mai multe astfel de doamne! - este protejată de legislaţia muncii.

O doamnă avocat nu este protejată de legislaţia muncii.

Dacă lucrezi într-o societate ca avocat asociat, fără să fii partener, fără să fie businessul tău, poţi să fii dat afară de acolo fără nicio problemă, imediat după ce te-ai întors la muncă. Şi lucrul acesta nu este OK.

Dumneavoastră, stimaţi domni, trebuie să vă gândiţi că statul trebuie să protejeze toţi oamenii şi să nu faceţi dumneavoastră discriminări între o anumită categorie şi cealaltă categorie.

Şi pentru asta, în momentul în care veniţi să criticaţi o iniţiativă care este benefică pentru natalitatea pe care dumneavoastră o clamaţi ca fiind o prioritate - toţi suntem de acord că e o prioritate, dar prin poziţiile pe care le luaţi consideraţi că nu este o prioritate, şi dacă ar fi aşa ar trebui întâi să citiţi cu atenţie şi legislaţia avocaturii, şi legislaţia muncii şi să vedeţi că ele sunt total diferite.

Acest proiect vine şi face dreptate pentru doamnele avocat, aşa că vă îndemn, stimaţi domni extremişti, să votaţi şi dumneavoastră acest proiect.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Cât de frumos ştiţi să vorbiţi, domnule avocat Dimitriu, despre natalitate, când dumneavoastră, împreună cu partenerii din coaliţie, aţi taxat mamele! (Aplauze.) Aţi pus CASS în plus, ca să luaţi banii de pampers ai copiilor, ai bebeluşilor din România! (Aplauze.)

Cât de extremist puteţi să fiţi să veniţi la acest pupitru, aici, în faţa tuturor, şi să continuaţi cu atacuri, în contextul în care nimeni nu s-a legat de dumneavoastră?! (Aplauze.)

Cât de extremist puteţi să fiţi, împreună cu toţi ceilalţi din coaliţie, să distrugeţi economia românească, mediul de afaceri din România şi să veniţi să bravaţi în faţa ţării şi a noastră, a tuturor, că voi sunteţi salvatorii?!

Să vă fie ruşine, domnule avocat, pentru tot ceea ce faceţi aici şi pentru cum întruna vă îndreptaţi discursul împotriva unor colegi din Parlament, români ca dumneavoastră, care reprezintă o mare parte a poporului român! (Aplauze.)

În ceea ce priveşte acest proiect, bineînţeles că îl salutăm.

Noroc că el a venit în 2024, când eram în an electoral, şi atunci încă v-aţi gândit la profesiile liberale şi la toţi ceilalţi ale căror voturi bineînţeles că vă erau întru totul necesare.

În schimb, anul acesta ce aţi făcut? Aţi mărit plafonul de calcul al CASS-ului pentru profesiile liberale.

Deci, unde este consecvenţa, stimaţi domni?! Unde este consecvenţa şi gândirea pe termen lung în ceea ce faceţi?!

Aveţi vreo viziune pe care o urmaţi? Ce întrebare retorică!

Bineînţeles că nu există nicio viziune! Bineînţeles că dumneavoastră veniţi aici şi pozaţi în salvatorii românilor şi mergeţi acolo unde aveţi pixul şi hârtia şi distrugeţi tot ceea ce atingeţi. Acesta vă este rolul! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din păcate, timpul dedicat şedinţei noastre s-a epuizat.

Nu au fost făcute solicitări pentru prelungirea timpului.

De aceea, ne vedem la votul final.

Înainte de a încheia această şedinţă, permiteţi-mi să citesc iniţiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2025 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 212/2025.

Aşa cum am menţionat, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Mulţumesc.

Declar închisă această parte a şedinţei.

Ne vedem la votul final, la 11.30.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc.

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul!

301 deputaţi prezenţi. Suntem în cvorum.

Trecem la exprimarea votului.

Avem două intervenţii pe procedură.

Domnul George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Începem şedinţa de vot final cu 15 minute întârziere, timp în care aţi putut negocia nişte beneficii.

Bănuiesc că faţă de săptămâna trecută, când aţi negociat funcţiile de secretar de stat şi de prefect, acum aţi trecut la subsecretar de stat.

Aţi condiţionat-o pe doamna ministru al mediului cu semnarea unor avize; a început doamna ministru să semneze la ele...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnule preşedinte, care e procedura?

Domnul George-Nicolae Simion:

Procedura, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, este ca pe viitor să vă decideţi şi dumneavoastră înainte; nu să stăm toţi după dumneavoastră...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Care este...

Domnul George-Nicolae Simion:

...cât mai negociaţi nişte...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Care este procedura?

Domnul George-Nicolae Simion:

...nişte poziţii.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog să-mi spuneţi procedura, altfel vă închid microfonul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Închideţi-l, domnule preşedinte.

Felicitări...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog să închideţi microfonul. (Se adresează staffului tehnic. Aplauze.)

Punctul 1 pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 65/2025.

Să înceapă votul!

297 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, o abţinere. Proiectul de hotărâre a fost aprobat.

Legi ordinare. Adoptări

Punctul 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor; PL-x 525/2023; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

295 de voturi pentru, un vot împotrivă, 14 abţineri. Proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, doamna Albu Dumitriţa.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Dumitriţa Albu.)

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Am votat contra proiectului de hotărâre, pentru că acest proiect vizează poziţia mea în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, unde, în calitate de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43, cred că sunt mult mai îndreptăţită să fiu în această comisie decât persoana care îşi doreşte să mă succeadă.

Şi aş vrea să reamintesc grupului parlamentar că locurile în comisii ne-au fost atribuite ca urmare a faptului că la acest drum am plecat 24 de deputaţi, din care fizic aţi rămas 14 şi cred că, cu sufletul, 3.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Punctul trei pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 618/2024; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul!

291 de voturi pentru, 18 abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

Pentru explicarea votului, domnul deputat Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Vreau să vă mulţumesc pentru acest vot.

Şi vreau să vă spun că mai avem pe circuit un proiect de lege asemănător, care s-ar putea să ne ajute să nu mai avem acele titluri în presă - "Azilele groazei" -, dar, mai important, să nu avem aşezăminte de asistenţă socială unde oamenii, în loc să fie ajutaţi, sunt chinuiţi. Este 118 numărul acestui PL-x. Şi cred că domnul Manole este în sală, şi domnul Solomon, şi o să mă sprijine în acest demers. Este un proiect care a trecut de Senat cu unanimitate şi putem da o şansă la normalizarea activităţii în aceste zone sensibile.

Şi trebuie să vedem camerele video ca pe nişte sisteme, repet, de monitorizare, nu de supraveghere.

E mai important să prevenim lucruri care nu sunt în regulă, decât să constatăm că instituţiile pe care le avem nu-şi fac treaba cum ar trebui să o facă.

Încă o dată mulţumesc pentru sprijinul de la toate partidele. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR a votat pentru această lege, având în vedere obiectul ei de reglementare principal declarat, adică acel buton de panică, respectiv camere audio-video de monitorizare a pacienţilor de la ATI sau de la urgenţe, prin care calitatea serviciilor medicale sperăm să crească.

Însă, atât în comisii, prin votul nostru asupra unor amendamente introduse, cât şi prin introducerea altuia, respins, din păcate, am făcut şi vom face tot ceea ce depinde de noi pentru îndreptarea a două probleme din această lege:

- Una este cea prin care s-a reglementat ceva fără nicio legătură cu obiectul de reglementare declarat al acestei legi. Este vorba de posibilitatea de vaccinare în farmacii, care nu are nici cea mai mică legătură cu obiectul de reglementare şi care constituie, prin faptul că a fost respinsă la Senat, un motiv de neconstituţionalitate;

- Şi, în al doilea rând, pentru o protecţie reală a datelor personale ale pacienţilor monitorizaţi, pentru că nu dorim ca monitorizarea să se poată transforma în supraveghere.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ana-Smaranda Rinder.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Împreună cu colegi din toate grupurile parlamentare şi cu sprijinul Ministerului Sănătăţii am adoptat astăzi o lege care aduce măsuri concrete - instalarea de butoane de panică în toate saloanele spitalelor, pentru ca pacienţii să poată semnala rapid o urgenţă, şi montarea de sisteme de supraveghere video în secţiile de terapie intensivă şi unităţile de primiri urgenţe, pentru creşterea siguranţei pacienţilor şi protejarea personalului medical.

Această lege este gândită pentru oameni, pentru protecţia pacienţilor aflaţi în cele mai dificile momente şi pentru susţinerea medicilor şi asistenţilor medicali care îşi fac datoria, zilnic, sub presiune.

Astăzi, prin votul nostru, am demonstrat că atunci când vine vorba de sănătatea românilor, putem trece peste diferenţele politice şi putem construi împreună.

Este un pas important pentru un sistem medical mai sigur, mai uman şi mai aproape de cetăţeni.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Pîclişan.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Cazul Alexandrei Ivanov, tânăra însărcinată care a strigat ore în şir după ajutor la maternitatea din Botoşani, fără ca cineva să intervină, rămâne o rană deschisă pentru întreaga societate.

Grupul deputaţilor neafiliaţi a votat pentru această iniţiativă, cu speranţa ca nicio familie să nu mai treacă printr-o asemenea tragedie.

Instalarea camerelor de supraveghere şi a butoanelor de panică în saloanele spitalelor nu este un moft, ci o necesitate vitală. Aceste instrumente pot însemna viaţă pentru pacienţi şi protecţie pentru personalul medical, aducând înapoi încrederea în sistemul de sănătate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc şi eu.

Legi organice. Adoptări

Punctul 4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor; PL-x 632/2024; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

289 de voturi pentru, un vot împotrivă, 15 abţineri, un vot "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

Şi ultimul punct pe ordinea de zi...

Scuzaţi-mă, avem explicarea votului, domnul Adrian Cozma.

Domnule vicepreşedinte, vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mulţumesc pentru acest vot.

Partidul Naţional Liberal mereu a fost şi va rămâne un susţinător al profesiilor liberale.

Este o măsură corectă. Corectă din punct de vedere demografic; corectă, pentru că nu este, aşa cum s-a spus la dezbaterea acestui proiect, că ar fi un impact asupra bugetului de stat; aceste pensii se plătesc din contribuţia avocaţilor; avocatura, care este o profesie liberală.

De aceea este o iniţiativă bună şi sunt convins că bună pentru profesia de avocat.

Vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi dat.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dau cuvântul doamnei deputat Murariu Oana.

Doamnă secretar, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi mulţumesc, dragi colegi, pentru acest vot.

Acest proiect are impact bugetar, însă nu cum ne aşteptăm, pentru că indemnizaţiile se plătesc de Casa de Asigurări a Avocaţilor. Are impact bugetar pozitiv, pentru că avocatele care lucrează aduc super-plusvaloare, cu sau fără copii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat George Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Constat că tot nu sunteţi înţeleşi în coaliţia asta - racul, broasca şi cu ştiuca - n-are impact bugetar, are impact bugetar.

Pentru judecători şi pentru legile de la CCR aţi obţinut o amânare, fix ca să treceţi de şedinţa de la ECOFIN, ca să nu fiţi sancţionaţi, să mai primiţi nişte bani.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Noi?

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, voi, pentru că intraţi în incapacitate de plată. (Vociferări.)

Nu e adevărat - domnule Andronache, aţi oprit activităţile firmelor, aţi încetinit activităţile firmelor sau multe firme din România şi-au mutat activitatea din ţara noastră, veţi avea o colectare din ce în ce mai proastă pentru al treilea trimestru, din cauza măsurilor pe care voi le-aţi luat.

Şi, acuma, dacă daţi legi speciale pentru avocaţi, pentru judecători, pentru categorii diferite sociale, şi aşteptaţi aşa, roata trece şi nu se întâmplă nimic.

Ba nu, trebuie să fiţi responsabili pentru ceea ce aţi votat fiecare dintre voi.

Votaţi astăzi să fiţi părtaşi în continuare, cu toată coaliţia, la oprirea Hidrocentralei de la Răstoliţa, asumaţi-vă chestiunea asta fiecare dintre voi când apăsaţi pe butonul ăsta!

PSD-ul are ordin să voteze contra moţiunii, OK.

Asumaţi-vă fiecare dintre voi, ca parlamentari, acest vot, pentru că atunci când vă vor întreba alegătorii, în judeţele voastre, de ce plătim un preţ dublu, triplu la energie, să le spuneţi, pentru că aşa am primit ordin de la domnul Grindeanu, aghiotantul lui Ciolacu. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Doamna deputat Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Ştiţi cum e să baţi câmpii la motivarea votului, despre orice altceva, mai puţin despre proiectul despre care vorbim? Iacătă!

Dar vă spun de ce - domnul Simion motivează votul vorbind despre ECOFIN, despre mediu, despre broaşte şi despre te miri ce, pentru că n-are proiecte de lege pe care le-a iniţiat, pe care să le fi adoptat Parlamentul, pe care să le susţină colegii de grup; ca atare, nu face decât să critice.

Şi vă mai spun un lucru pe procedură, în cazul în care conducerea Camerei nu-i atentă - n-are voie la drept la replică în motivarea votului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Moţiunea simplă iniţiată de 60 de deputaţi; 4 MS/2025.

Vă aduc aminte că se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă procedura de vot!

200 de voturi contra, pentru - 87, abţineri - 15.

Moţiunea a fost respinsă. (Aplauze.)

Doamnă ministru, vă rog. (Aplauze.)

Doamna Diana-Anda Buzoianu (ministrul mediului, apelor şi pădurilor):

Vă mulţumesc că aţi transmis totuşi un mesaj clar astăzi, de aici, din Parlament, şi anume că Parlamentul nu poate să fie folosit ca un instrument de propagandă pentru AUR.

Domnule Simion, dacă sunteţi atât de îngrijorat de cum s-au petrecut negocierile, să ştiţi că noi am discutat despre legi, despre prevederile legale, procedurile legale.

Poate dumneavoastră vă negociaţi principiile, dar noi nu. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnul Chiriţă.

Domnul Răzvan-Mirel Chiriţă:

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Astăzi, Partidul Oamenilor Tineri s-a abţinut de la votul pentru moţiunea simplă împotriva ministrului mediului, iar votul Partidului Oamenilor Tineri este un refuz ferm de a participa la un spectacol politic care marchează eşecurile unui sistem vechi de 35 de ani.

Proiectele hidroenergetice vitale, precum Răstoliţa sau Bumbeşti - Livezeni, sunt blocate de birocraţie, dar moţiunea aceasta nu rezolvă problema de fond. Nu doar un ministru trebuie să plece, ci întreg Guvernul în funcţie, cu prim-ministrul al cărui stil ameninţător, cu demisii repetate, a eşuat să livreze soluţii constructive.

Refuzăm să jucăm jocul PSD-ului, care, lipsit de coloană vertebrală, face opoziţie din coaliţie; dacă sunt demni şi adevăraţi, să iasă de la guvernare.

Cerem un dialog multipartit, cu experţi, pentru avize de mediu rapide, finalizarea hidrocentralelor şi investiţii în regenerabile.

Noi, românii, vrem energie accesibilă şi un mediu protejat, nu jocuri politice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnul deputat Avrămescu.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Votul de astăzi se poate traduce în felul următor - ONG-urile străine, interesele acestora versus statul român: 1-0.

S-a spus de la această tribună că moţiunea împotriva ministrului mediului este inutilă, că moţiunile împotriva miniştrilor acestui cabinet sunt inutile.

După această moţiune s-a obţinut ceva - va fi dat avizul pentru Paşcani.

De ce a trebuit să fie moţiune pentru ca avizul pentru Paşcani să fie dat? Asta ar trebui întrebaţi cei din Coaliţia de guvernare.

Însă, pe lângă Paşcani, mai sunt şi alte hidrocentrale care ar trebui să primească avizul.

Dacă va fi nevoie şi acesta este stilul de lucru al Guvernului, se va depune moţiune simplă pentru fiecare proiect.

Dacă aşa funcţionează Guvernul, aşa vom face. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Şi mai avem pe domnul deputat Ciubuc.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Românii trebuie să ştie că PSD susţine în continuare ministrul mediului, un ministru incompetent, care nici măcar nu ştie suprafaţa de pădure în România, nu ştie nici măcar câte hectare administrează un pădurar în România, care vrea să facă eficientizare şi mută Direcţiile Silvice în judeţe unde procentul de împădurire este mult mai mic, cum, de exemplu, e la Iaşi - Direcţia Silvică de la Neamţ, mutată la Iaşi, în condiţiile în care Direcţia Silvică la Neamţ este cea mai profitabilă şi are cifră de afaceri a doua pe ţară.

Nu mai vorbim de hidrocentrale. Acest ministru al mediului care este condus şi care este comandat de aceste ONG-uri care vin de la Bruxelles, de la doamna Ursula, să salveze nu ştiu ce peştişor sau nu ştiu ce broască, în condiţiile în care situaţia hidroenergetică a României este... şi situaţia energetică este gravă, iar facturile românilor cresc continuu, cele patru hidrocentrale - este un atac direct la siguranţa energetică a României.

De aceea, stimaţi colegi, e clar şi evident că PSD-ul vrea să rămână la guvernare şi susţine în continuare miniştrii incompetenţi ai USR-ului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Declară închisă şedinţa de astăzi.

Invit membrii Biroului permanent la şedinţă, în sala alăturată.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.05.