Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 1 octombrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea de astăzi este legată de Spitalul Regional Monobloc de Copii din Cluj, care este o prioritate naţională şi regională ce nu poate fi abandonată.

Astăzi ridic în faţa dumneavoastră o temă de maximă importanţă pentru comunitatea clujeană şi pentru întreaga ţară şi regiune: finalizarea Spitalului Regional Monobloc de Copii din Cluj. Decizia de a exclude acest obiectiv strategic de la finanţarea prin PNRR este profund injustă, lipsită de viziune şi contravine în mod direct interesului public.

Un asemenea spital nu este doar un simplu obiectiv de infrastructură medicală, ci o investiţie de suflet, o investiţie în viaţă. Vorbim despre o unitate medicală care ar urma să deservească sute de mii de copii din întreaga Transilvanie şi nu numai. Într-un sistem sanitar unde spitalele de pediatrie funcţionează, de cele mai multe ori, în clădiri vechi, depăşite şi total nepotrivite pentru nevoile actuale, acest proiect reprezintă o şansă unică de modernizare şi de aliniere la standardele europene.

Sănătatea copiilor nu poate fi victima birocraţiei! În calitate de deputat de Cluj, cer Guvernului şi autorităţilor responsabile să revizuiască urgent această decizie şi să readucă proiectul în centrul priorităţilor naţionale şi regionale. România are obligaţia să îşi respecte copiii şi să le ofere condiţii decente pentru tratament şi îngrijire medicală.

Este inadmisibil ca, în timp ce discutăm despre digitalizare, tranziţie verde şi proiecte de anvergură europeană, să punem pe loc secundar sănătatea celor mai vulnerabili dintre noi. Copiii nu pot aştepta după proceduri complicate şi dispute între ministere. Fiecare lună pierdută înseamnă întârzieri în şantiere, costuri suplimentare şi, cel mai grav, şanse pierdute pentru vieţile celor care ar fi putut fi salvaţi într-un spital modern.

Un asemenea proiect nu poate fi tratat ca o simplă opţiune. Este o obligaţie morală şi o datorie faţă de societate. În acest moment, avem la dispoziţie soluţii alternative de finanţare, direct din renegociere PNRR, fie prin alte linii care o să fie puse la dispoziţie. Fonduri există, există voinţă, însă, cel mai important, trebuie să existe decizii care să ne aducă în situaţia în care în doi ani de zile acest spital să fie finalizat.

Nu putem cere performanţă medicilor şi asistentelor, dacă îi condamnăm să lucreze în clădiri neadaptate realităţilor actuale.

Stimaţi colegi,

România europeană nu înseamnă doar drumuri şi autostrăzi, ci şi spitale moderne, accesibile, funcţionale. Un copil salvat astăzi înseamnă un adult sănătos mâine. Fiecare leu investit în sănătatea copiilor este o investiţie în viitorul ţării.

De aceea, vă cer să tratăm cu toată seriozitatea acest subiect şi să transmitem împreună un mesaj clar Guvernului: Spitalul Regional Monobloc de Copii din Cluj nu poate fi amânat, nu poate fi redus şi nu poate fi abandonat.

Fac apel la solidaritate politică, la responsabilitate şi la unitate. În faţa unei astfel de provocări, nu mai contează culorile politice, ci doar binele public. Sănătatea copiilor noştri este mai importantă decât orice dispută politică.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Graţiela Leocadia Gavrilescu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte şi dragi colegi!

Declaraţia politică de astăzi are un titlu elocvent - "Consultarea nu trebuie să fie... o formalitate!".

În aceste zile, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pregăteşte, procedural, două proiecte, menite să fie puse în operă, "întocmai şi la timp", potrivit exigenţelor Uniunii Europene.

Acestea se referă, în rezumat, la extinderea actualelor arii protejate şi la desemnarea de zone de protecţie strictă, care să acopere 10% din suprafaţa României, atât terestru, cât şi marin.

Este vorba despre "Strategia Biodiversitate 2030", despre jaloane asumate prin PNRR, dar de data aceasta nu o să vă reţin cu detalii tehnice, pentru că timpul nu îmi permite, ci o să vă rog să fiţi foarte atenţi şi să îi informaţi pe toţi primarii din circumscripţiile dumneavoastră electorale în legătură cu ceea ce ne aşteaptă!

Aţi auzit, deja, despre lilieci, despre gâze, despre urşi, despre lostriţe, despre castori - personaje reale sau doar imaginare, care au întârziat, scumpit, stopat sau distrus obiective de infrastructură.

Şi ştiţi şi câte probleme avem pentru finalizarea amenajărilor hidrotehnice, deşi sunt declarate obiective de siguranţă naţională de CSAT!

Ei bine, acestea sunt o nimica toată faţă de ceea ce se pregăteşte!

Ştiţi ce ar putea însemna, dacă nu suntem atenţi, extinderea suprafeţelor actualelor arii protejate şi mai ales înfiinţarea unor zone de protecţie strictă, înconjurate, la rându-le, de zone tampon şi culoare de legătură?

Paralizarea oricăror activităţi economice în acele zone.

Înfrângerea dreptului de proprietate al fiecărui localnic, fără vreo speranţă de a fi despăgubit în vreun fel!

Stoparea oricăror lucrări începute şi chiar instituirea obligativităţii proprietarului de a reabilita habitatul presupus a fi fost afectat.

Ca fost ministru al mediului, nu pot decât să militez pentru protejarea florei şi faunei, atât de minunate, aici, în România.

Ca om, îmi doresc să le las, la fel, generaţiilor viitoare!

Dar trăim în secolul XXI, în ţara numită România... nu Utopia, într-un mediu economic concurenţial feroce.

Am trăit frustrarea de a ne fi închis propriile capacităţi de producţie de medicamente şi materiale sanitare în perioada pandemiei şi ne-am ars destul!

Să vă amintesc cu cât am plătit nişte amărâte de măşti din import - şi acelea neconforme?

Am trăit şi criza uleiului de floarea-soarelui.

Trăim şi criza preţului la energie electrică.

Şi nici cu industria de apărare nu stăm prea bine, cu un război la graniţă!

Chiar se doreşte să punem lacăt pe economia noastră şi să devenim "clienţi la mâna oricui"?

Nu aş vrea asta!

Iată de ce, de la tribuna Parlamentului, fac apel... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bogdan-Andrei Toader, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Astăzi, 1 octombrie, sărbătorim Ziua internaţională a persoanelor vârstnice - un prilej de recunoştinţă pentru cei care au clădit România de astăzi.

Dar trebuie să privim cu realism situaţia multor seniori. Facturi, alimente, medicamente - toate apasă greu pe bugetul unei pensii mici. Pentru prea mulţi, bătrâneţea înseamnă grija zilei de mâine, nu linişte şi demnitate.

Faptul că în decembrie, pensionarii cu venituri reduse ar putea primi ajutoare suplimentare, în valoare de 400 de lei, este un lucru îmbucurător.

Totuşi, acestea reprezintă doar o soluţie temporară. România are nevoie de politici stabile, consecvente, care să le garanteze vârstnicilor siguranţa şi respectul pe care îl merită.

De aceea, fac apel la Guvern şi la premierul Ilie Bolojan să trateze această temă cu responsabilitate maximă. Nu vorbim doar de beneficii sociale, ci de respectul datorat celor care au muncit o viaţă întreagă.

PSD susţine întărirea programelor pentru vârstnici şi mecanisme clare prin care sprijinul să ajungă rapid şi corect la beneficiari. Ca deputat social-democrat, consider că respectul faţă de persoanele vârstnice este o datorie morală şi instituţională. Este nevoie de o abordare integrată: nu doar de sprijin financiar, ci şi de servicii medicale mai accesibile, programe de prevenţie şi de îngrijire la domiciliu. În acelaşi timp, seniorii nu trebuie priviţi doar ca beneficiari de ajutoare, ci ca resurse de experienţă şi înţelepciune pentru comunităţile din care fac parte. Prin centre integrate comunitare, activităţi culturale şi programe educaţionale intergeneraţionale, putem crea contexte în care seniorii să rămână activi, respectaţi şi implicaţi în viaţa societăţii.

Şi să nu uităm: fiecare pensionar poartă o poveste de viaţă. A le oferi siguranţă nu este doar obligaţia statului, ci şi un gest de recunoştinţă pentru părinţii şi bunicii noştri.

La mulţi ani tuturor seniorilor şi tuturor persoanelor vârstnice!

Bogdan Toader, deputat de Prahova, Circumscripţia electorală nr. 31.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am văzut ieri cum domnul preşedinte al ţării noastre, România, era puţin "plecat de acasă". Puţin plecat de acasă şi uşurel confuz, pentru că, evident, e uşor.

Nu vreau să mă gândesc ce a fost în sufletul unui militar când a văzut aceste scene. Acel militar care se gândeşte dacă va mai primi pensie în noiembrie sau în decembrie.

Nu vreau să mă gândesc ce este în sufletul unui pensionar care se apropie eventual de ziua pensionării şi află că nu mai are toţi banii din Pilonul II şi III sau, mai bine zis, că nu mai are acces la ei.

Nu vreau să ştiu ce este în sufletul românului când se gândeşte că luna viitoare s-ar putea să avem inflaţie de 13%.

Aş vrea să văd PNL-ul şi USR-ul, că de la PSD n-am pretenţii, cum motivează ei această inflaţie.

Vă atrag atenţia că în noiembrie 2022, inflaţia era lejer spre 15%.

Dacă ne îndreptăm în acea direcţie şi nu se iau măsuri clare pentru stoparea inflaţiei, degeaba veniţi cu pomeni electorale, degeaba veniţi cu măsuri de austeritate, pentru că se vor topi instant.

Aş vrea să văd cum explicaţi unuia ca mine, de 35 de ani, din generaţia '90, cum să mai vină el să cotizeze la Pilonul III de pensii, de exemplu, că la Pilonul II n-are de ales, acolo e obligatoriu.

Vreau să văd cum îmi explicaţi mie sau, mai bine zis, generaţiei mele, că ar fi foarte indicat să ne punem banii deoparte în Pilonul III.

Vă atrag atenţia că inflaţia bate randamentul acestor instrumente financiare.

Ar trebui să avem multe de dezbătut pe subiectul ăsta, dar nu văd o discuţie reală în statul nostru despre aşa ceva. În schimb, văd despre ajutoare către Ucraina, ajutoare către Republica Moldova.

E foarte bine să-i ajutăm pe vecini, dar hai să avem grijă şi de cămaşa noastră, nu de căciulă!

Mai am un punct de spus şi cu asta închei.

Nu vorbim despre deficitul bugetar creat de plafonarea la energie electrică şi, mai bine zis, de cum am ajuns în situaţia de a cheltui doar în 2025 peste 30 de miliarde de lei, pentru că, la un moment dat, am primit nişte ordine de afară, prin nişte "cozi de topor" din ţară, să liberalizăm preţul electricităţii, fără un consum clar, fără o producţie clară, fără o strategie de piaţă clară.

Cred că, în ziua în care o să închidem anul bugetar 2025, o să ne luăm cu mâinile de păr şi o să înţelegem că această plafonare fără o strategie bine aplicată în spate a fost un dezastru pentru România.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc.

Dacă ar fi să îi dau un titlu declaraţiei politice, acesta ar fi "România, desconsiderată de propriii săi conducători".

Pe 1 octombrie, în mod normal, se începe anul universitar. Poate că unii dintre ai noştri conducători nu ar strica să mai meargă la o facultate, poate de studii europene. În acest caz, ar fi vorba despre preşedintele Nicuşor Dan, care ieri declara, cu nonşalanţă, la Timişoara, că România, acum 20 de ani, nu era pregătită să adere la Uniunea Europeană. Este o jignire pentru tot ce a însemnat diplomaţia românească de dup㠒90, este o jignire pentru toţi cei care au muncit pentru ca România să ajungă în Uniunea Europeană. Dar, totodată, denotă şi ce înseamnă momentul în care ignoranţa ajunge să ocupe o funcţie supremă în stat.

Ceea ce spune Nicuşor Dan ar fi trebuit să deranjeze două partide: PSD şi PNL. Dar nu am văzut pe nimeni să ia vreo luare de poziţie.

În schimb, marii proeuropeni de astăzi, care sunt în Coaliţia de guvernare, cei care ne predică loialitatea faţă de Uniunea Europeană, care ne spun până la urma urmei că tot ce înseamnă cei care sunt împotriva lor că sunt pro-ruşi, sunt tocmai cei care ne-au lăsat fără o politică externă, sunt tocmai cei care ne-au lăsat fără niciun fel de reprezentare în afară.

România merită să fie respectată în Uniunea Europeană. România merită să fie condusă de oameni care au habar de istorie şi care înţeleg ce a însemnat parcursul european al României spre integrare europeană.

Înţeleg ideea de a sprijini Republica Moldova, de a sprijini Ucraina în parcursul lor european, dar să vii să minimalizezi eforturile care au fost depuse de statul român, pe parcursul atâtor ani, mi se pare o jignire faţă de poporul român, faţă de toţi cei care au contribuit la aderarea la Uniunea Europeană.

Cei care au trăit acele vremuri îşi amintesc foarte clar ce a însemnat ca România să închidă toate cele 31 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Probabil, domnul preşedinte Nicuşor Dan era mai preocupat cu calculele matematice sau cu activismul lui ONG-ist şi nu înţelegea realitatea de atunci, la fel cum nu înţelege nici realitatea de acum.

Acum, în fruntea statului sunt două persoane care nu înţeleg absolut nimic din ceea ce se întâmplă. Bolojan ne spune că intrăm în incapacitate de plată şi ne vulnerabilizează din punct de vedere economic, Nicuşor Dan ne spune că nu trebuia să fim în Uniunea Europeană. Aceştia sunt proeuropenii care sunt în fruntea statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Valeriu Munteanu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

"Republica Moldova: de la confirmarea drumului european, la deschiderea drumului spre NATO"

Stimaţi colegi,

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din duminica trecută au confirmat, încă o dată, voinţa majoritară a cetăţenilor de a-şi continua parcursul european, consacrat prin referendum şi înscris în Constituţie.

Această victorie democratică nu trebuie să rămână o simplă etapă electorală. Ea trebuie să deschidă, firesc şi onest, discuţia despre aderarea Republicii Moldova la NATO. Istoria ultimelor trei decenii arată limpede: toate statele din fostul bloc socialist şi din fosta URSS au intrat mai întâi în NATO şi abia apoi în Uniunea Europeană. Aceasta este ordinea firească a integrării în comunitatea euroatlantică.

Pentru a ieşi din "zona gri" de securitate, trebuie să vorbim deschis despre hăţişurile articolului 11 din Constituţia Republicii Moldova, care proclamă "neutralitatea permanentă". Acest articol a fost introdus în 1994 într-un context geopolitic apăsător, sub presiunea Moscovei şi cu promisiunea - niciodată onorată - a "rezolvării" problemei transnistrene.

Curtea Constituţională a clarificat decisiv acest aspect prin Hotărârea nr. 14 din 2 mai 2017 - pronunţată în urma unei sesizări pe care am semnat-o în calitate de deputat la Chişinău -, statuând printre altele: în faţa unei ameninţări la adresa independenţei, integrităţii teritoriale sau securităţii, autorităţile sunt obligate să ia "toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar".

Cu alte cuvinte, neutralitatea nu poate prevala asupra existenţei statului. Ea nu este o dogmă imobilă, ci un instrument - iar atunci când devine vulnerabilitate principală a securităţii, instrumentul trebuie schimbat. Exemplul recent al Suediei şi Finlandei, care au renunţat la neutralitate în faţa agresiunii ruse, arată că siguranţa cetăţenilor primează în faţa simbolurilor geopolitice.

De aceea, dezbaterea sinceră de la Chişinău trebuie să aibă pe masă toate opţiunile constituţionale şi politice, inclusiv sincronizarea parcursului NATO - UE, în acord cu practica europeană, şi combaterea sistematică a dezinformării ruse privind "neutralitatea".

Republica Moldova nu poate fi lăsată la cheremul "neutralităţii" interpretate abuziv de către agresor şi nici captivă propagandei care vrea să o ţină în zona de influenţă a Federaţiei Ruse. Integrarea în NATO este garanţia fundamentală a supravieţuirii democratice şi trebuie explicată cetăţenilor, chiar dacă, deocamdată, acest concept nu este foarte popular în stânga Prutului.

Ca român, dar şi ca basarabean, reafirm dezideratul nostru: un viitor comun, românesc şi european. Drumul Republicii Moldova spre NATO şi Uniunea Europeană este, în fond, drumul său firesc spre România - un drum al frăţiei, al securităţii, al libertăţii şi al demnităţii.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Sorin Năcuţă, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Sorin Năcuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea de astăzi este despre tragedia de la Spitalul de Copii "Sf. Maria" din Iaşi şi ipocrizia politică în faţa sănătăţii publice.

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, România a fost zguduită de tragedia petrecută la Spitalul de Copii "Sf. Maria" din Iaşi, unde şase copii au murit după infectarea cu o bacterie extrem de agresivă. Este o dramă care ne obligă să vorbim deschis despre realitatea infecţiilor nosocomiale, despre necesitatea respectării procedurilor de igienă şi epidemiologice, dar mai ales despre investiţiile de care are nevoie sistemul de sănătate pentru a preveni astfel de tragedii.

Ministerul Sănătăţii trebuie să trateze cu maximă seriozitate problema infecţiilor spitaliceşti şi să dezvolte urgent programe naţionale de prevenţie, dotare şi monitorizare. Nu putem să mai permitem ca pacienţii să plătească, prin viaţa lor, preţul subfinanţării şi neglijenţei.

În acest context, este revoltător cinismul unor lideri politici de la Iaşi, care, în loc să sprijine soluţiile, au ales să arunce acuzaţii nefondate asupra Consiliului Judeţean şi a preşedintelui acestuia, transformând o tragedie într-o armă electorală.

Cinismul lor este cu atât mai mare cu cât, atunci când s-au aflat la conducerea judeţului, au risipit milioane de euro într-un spital modular, de la Leţcani, complet nefuncţional, cumpărat la suprapreţ.

Realitatea este alta - sub administraţia liberală, Consiliul Judeţean Iaşi a investit în spitale.

La Spitalul de Copii "Sf. Maria" din Iaşi s-au derulat proiecte de 138 de milioane de lei pentru reabilitarea şi modernizarea clădirii, 38 de milioane de lei pentru extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe şi Ambulatoriului, peste 10 milioane de lei pentru secţia ATI şi este în derulare un proiect de 26 de milioane de lei pentru reducerea infecţiilor nosocomiale.

Şi pentru că memoria este scurtă, pentru unii politicieni, vreau să amintesc că atunci când PSD a condus judeţul şi Prefectura Iaşi, nu au făcut nimic fundamental pentru sistemul de sănătate. Dimpotrivă, s-au opus includerii proiectului Spitalului Regional de Boli Cardiovasculare de la Iaşi, deşi ministrul sănătăţii, ajuns parlamentar pe listele PSD Iaşi, avea obligaţia morală şi politică să sprijine acest proiect.

Stimaţi colegi, acest moment trebuie să fie un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică. În loc să transformăm tragedii în muniţie electorală, avem datoria să ne concentrăm pe soluţii care să rezolve aceste probleme din sistemul de sănătate.

Din respect pentru vieţile pierdute şi pentru familiile îndurerate, haideţi să dovedim maturitate politică şi să ne unim eforturile pentru sănătatea... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alegerile din Republica Moldova - o victorie a democraţiei".

Alegerile care s-au desfăşurat duminică au arătat foarte clar că, în Republica Moldova, Rusia şi slugile sale nu mai au nicio şansă de a ajunge la putere şi de a deturna cel de-al doilea stat românesc de la direcţia către Europa şi ţara-mamă, România.

Aceste alegeri sunt un triumf al democraţiei, deoarece au arătat că valori precum libertatea, civilizaţia, respectul pentru drepturile fundamentale şi, mai ales, un lucru esenţial, respingerea tiraniei, respingerea ideologiilor criminale şi respingerea unei dictaturi precum este Rusia de astăzi au prevalat în faţa oricăror lozinci şi oricăror mesaje populiste sau mesaje menite să dezinformeze şi să manipuleze cetăţenii.

Aceste alegeri din Republica Moldova fac ireversibil parcursul european al Basarabiei.

Cred că este foarte important să înţelegem că a fost un moment decisiv în care ruşii au încercat să pună capăt acestor aspiraţii - către Occident, către civilizaţie, către Europa şi România - ale Republicii Moldova. Au încercat, dar n-au reuşit.

Este un moment de cotitură şi de aceea este foarte important să felicităm cetăţenii Republicii Moldova, pentru curaj, pentru asumare şi pentru determinarea lor de a nu se lăsa păcăliţi, intimidaţi şi finalmente umiliţi de Rusia!

Cred că astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să înţelegem şi dintr-o altă perspectivă - Rusia avea un interes clar să destabilizeze Republica Moldova şi să vulnerabilizeze atât Republica Moldova, cât şi România, cât şi Ucraina - în care desfăşoară o acţiune militară ilegală de agresiune, de acum 3 ani încoace -, iar o victorie a forţelor pro-ruse la Chişinău ar fi însemnat o criză de securitate în această regiune a Europei, ceea ce nu se va întâmpla.

Cred că Rusia astăzi nu mai are nicio pârghie să readucă Republica Moldova, Basarabia de peste Prut, Moldova Răsăriteană în acest ţarc al său, în care libertatea, demnitatea şi democraţia nu au existat niciodată.

Şi nu în ultimul rând, votul pentru PAS este un vot pentru unire. Unioniştii din Republica Moldova au votat cu PAS, iar acest lucru trebuie spus foarte clar.

România şi Republica Moldova sunt astăzi mai aproape ca niciodată.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Răzvan-Olimpiu Cadar, Grupul parlamentar al PNL.

Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi este: "Măi rusule, nu spera, Moldova nu e a ta!".

Mare dreptate au avut cei din Ansamblul folcloric "Plăieşii" din Chişinău cu acest vers!

Fraţii noştri de peste Prut au demonstrat duminică, la alegerile parlamentare, că sunt foarte hotărâţi în a alege calea democraţiei şi a valorilor europene! Probabil că anii din urmă, în care au suferit din cauza corupţiei şi ororilor asociate regimurilor pro-ruse, i-au făcut pe cetăţenii moldoveni să fie aşa de hotărâţi şi să spună un categoric "Nu!" întunericului rusesc.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, demonstrează încă o dată în plus că este omul providenţial, venit să salveze poporul moldovean de pericolele acaparării statului de către pro-ruşi!

Foarte important este că preşedintele Maia Sandu a reuşit să creeze în statul moldovean mecanisme şi instituţii care apără democraţia şi valorile statului de drept, şi ele chiar funcţionează foarte bine!

România chiar are de învăţat de la Republica Moldova, în ceea ce priveşte funcţionarea autorităţilor care răspund de audiovizual şi de securitatea mediului online! În Republica Moldova au fost interzise posturi de televiziune pro-ruse care nu au putut justifica sursa finanţărilor sau care erau controlate de oligarhi ruşi, motivul fiind că "alterează spaţiul informaţional!" şi "destabilizează ţara prin mijloace de propagandă pro-rusă!". Poate că ar fi bine să înveţe şi România din această atitudine şi CNA-ul să aplice amenzi şi măsuri mult mai dure, aşa încât să fie descurajate practicile unor televiziuni care alterează spaţiul nostru informaţional, fiind pro-ruse şi astfel nocive pentru parcursul nostru european, iar câteodată fiind chiar împotriva statului de drept, prin încurajarea unei alte ordini sociale faţă de sistemul democratic ales!

Aceleaşi pericole sunt şi în mediul online, iar România chiar ar fi bine să înveţe de la Republica Moldova în ceea ce priveşte securitatea cibernetică! În perioada alegerilor din Republica Moldova au fost multe atacuri cibernetice, dar autorităţile au reuşit să câştige această luptă, pe când autorităţile române au cam pierdut-o!

Autorităţile din Republica Moldova s-au luptat în instanţă şi cu o persoană politică din România, respectiv cu George Simion, care se dădea iniţial mare prieten al statului moldovean şi apoi s-a dovedit a fi în colaborare cu Serviciile de informaţii ruse. Simion a demonstrat şi în România că de multe ori deserveşte interesele ruşilor!

Merită să menţionăm că la lupta anticorupţie a avut un rol important şi faptul că Republica Moldova este campioană la digitalizarea instituţiilor statului, fiind fruntaşă într-un clasament european, în timp ce România este pe ultimul loc!

Toate aceste lucruri mă fac să spun: chapeau, Maia Sandu! Chapeau, moldoveni!

Să fii moldovean a devenit o mândrie!

Închid cu o glumă: acum, după ce au văzut rezultatele alegerilor din Republica Moldova, buzoienii mei recunosc, în sfârşit, că sunt moldoveni şi se mândresc cu asta!

Nu ştiu dacă şi buzoianul cel mai vinovat de situaţia în care se află România în momentul de faţă este şi el mândru acum de faptul că este moldovean sau cumva se simte jignit în continuare?

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică - "Rusia a pierdut bătălia din Moldova, dar războiul hibrid continuă".

Stimaţi colegi,

Victoria proeuropeană din Republica Moldova nu este doar un rezultat electoral. Este dovada că Rusia poate fi învinsă nu doar cu armele, pe front, ci şi cu votul, cu demnitatea şi cu luciditatea oamenilor. Kremlinul a investit resurse uriaşe, a folosit toate armele războiului hibrid - dezinformare, propagandă, partide finanţate pe ascuns, presiuni şi intimidări. Şi totuşi a pierdut.

Dar să nu ne amăgim. A fost câştigat un front, nu războiul. Războiul hibrid al Rusiei împotriva Europei şi împotriva României continuă. Îl vedem şi aici, în Parlamentul nostru, unde voci care se proclamă "patriotice" repetă, cuvânt cu cuvânt, propaganda de la Kremlin.

George Simion şi AUR au fost alături de forţele pro-ruse din Republica Moldova, le-au susţinut deschis şi au promovat aceleaşi mesaje otrăvite. Când Moscova vrea slăbirea Chişinăului şi a Bucureştiului, AUR se aliniază fără ruşine. Acesta nu este patriotism, este complicitate şi este trădare.

De aceea, vigilenţa nu este un lux, este o datorie. Rusia a pierdut şi bătălia din Republica Moldova, dar glonţul propagandei încă şuieră prin societăţile noastre, amplificat de extremişti şi de cei care slujesc interese străine. Trebuie să avem instituţii puternice, să protejăm procesul democratic, să expunem minciunile şi să sancţionăm pe cei care, sub drapel românesc, flutură de fapt interesele Moscovei. Nu putem lăsa garda jos.

Stimaţi colegi,

România trebuie să rămână alături de Republica Moldova. Să rămână pe drumul democraţiei şi al libertăţii. Şi trebuie să spunem clar românilor că adevăraţii patrioţi sunt cei care apără viitorul european al regiunii, nu cei care împrumută sloganele lui Putin.

Războiul hibrid nu dărâmă clădiri, dar poate dărâma încrederea în democraţie. Şi tocmai de aceea, lupta noastră trebuie să fie fermă şi lucidă - niciun pas înapoi în faţa extremismului, niciun pas înapoi în faţa manipulării şi minciunii şi niciun pas înapoi în faţa Rusiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Dacă nu este prezent, următorul.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ana-Marcela Baş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Bună dimineaţa!

Titlul declaraţiei politice este: "Salvaţi Delta Dunării!".

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi colegi parlamentari,

Astăzi aduc în atenţia acestei săli o temă fundamentală pentru viitorul resurselor strategice ale României - "Salvaţi Delta Dunării!".

Delta Dunării este unul dintre cele mai preţioase ecosisteme din Europa şi din lume - un spaţiu declarat Rezervaţia Biosferei şi care face parte din Patrimoniul UNESCO.

Delta Dunării este sufletul naturii româneşti şi o comoară mondială. Este o comoară naturală, dar şi o resursă strategică pentru România.

Din păcate, guvernările succesive au lăsat acest paradis pradă braconajului, poluării şi intereselor imobiliare; Guvernul actual asistă pasiv la degradarea acestui sanctuar.

Braconajul, construcţiile ilegale, turismul necontrolat, poluarea venită din amonte şi lipsa unui plan real de adaptare la schimbările climatice transformă Delta dintr-un simbol al biodiversităţii într-o zonă vulnerabilă şi tot mai afectată.

În loc să avem o strategie coerentă de protejare şi dezvoltare durabilă, asistăm la promisiuni goale şi la dezinteres instituţional.

Opoziţia cere ferm Guvernului:

- să aloce resurse financiare şi logistice pentru combaterea braconajului şi a intervenţiilor ilegale;

- să susţină comunităţile locale prin programe de ecoturism şi pescuit sustenabil;

- să negocieze la nivel european proiecte concrete pentru reducerea poluării pe cursul Dunării;

- să elaboreze un plan naţional de conservare şi valorificare durabilă a Deltei, cu termene şi responsabilităţi clare.

Delta Dunării nu este doar un peisaj, ci o parte din identitatea României.

Dacă pierdem Delta, pierdem o moştenire pe care nicio generaţie viitoare nu o va mai putea recupera.

Opoziţia propune azi o lege clară şi fermă pentru salvarea Deltei Dunării.

Nu mai este timp pentru amânări.

Fac apel la responsabilitatea tuturor grupurilor parlamentare - să lăsăm deoparte calculele politice şi să votăm pentru protejarea celui mai preţios patrimoniu natural al ţării noastre.

Mesajul nostru este simplu - Delta Dunării trebuie salvată!

Deputat Ana-Marcela Baş, Circumscripţia nr. 37 Timiş, al Partidului SOS România.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, Grupul parlamentar POT.

Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş Gabriel Zisopol, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu, neafiliaţi.

Vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Curajul tăcut al credinţei".

Astăzi, sub această cupolă a Parlamentului, doresc să aduc un omagiu unui mare român, unui părinte al credinţei şi al demnităţii - Cardinalul Lucian Mureşan.

S-a născut la poalele muntelui, într-o familie simplă, şi a trecut prin încercările cele mai grele pe care le putea cunoaşte un om al Bisericii în timpul comunismului. A fost exmatriculat, hărţuit de Securitate, trimis la muncă forţată şi condamnat la o viaţă de umilinţe. Şi totuşi, în adâncul inimii, a păstrat vie flacăra credinţei. A rămas preot în clandestinitate, păstorind suflete atunci când era interzis să te rogi.

După 1989, şi-a pus întreaga energie în renaşterea Bisericii Române Unite cu Roma şi în reconstrucţia unei comunităţi distruse de dictatură. Dar, dincolo de ziduri şi instituţii, Cardinalul Mureşan a fost un om al punţilor, nu al zidurilor. A căutat mereu împăcarea, respectul reciproc, unitatea românilor de toate confesiunile.

Pentru generaţiile de azi şi de mâine, viaţa sa rămâne o mărturie de curaj, de răbdare şi de iubire de neam. Este istoria vie a unei Biserici care a trecut prin prigoană şi a ieşit din ea mai puternică, prin oameni ca el.

În acest moment de aducere aminte, suntem datori să spunem că Lucian Mureşan a fost mai mult decât un cardinal al Bisericii Greco-Catolice - a fost şi rămâne un simbol al demnităţii româneşti, al credinţei care nu cedează şi al unităţii pe care o căutăm cu toţii.

Sunt onorat ca astăzi să-i rostesc numele Cardinalului Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, sub cupola Parlamentului.

Dumnezeu să-l fericească în împărăţia Sa!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dumnezeu să-l ierte!

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Salut călduros puternica susţinere a orientării proeuropene a cetăţenilor Republicii Moldova, exprimată duminică, la alegerile parlamentare, şi aduc sincere felicitări tuturor artizanilor acestei victorii europene - de la preşedintele Maia Sandu şi liderii formaţiunii politice câştigătoare - PAS, la cetăţenii a căror susţinere prin vot a făcut posibilă această nouă apropiere vitală de Europa, a Republicii Moldova.

În decurs de numai un an, cetăţenii Republicii Moldova au oferit trei puternice probe de susţinere a vocaţiei lor europene - alegerile prezidenţiale, referendumul pentru Europa şi scrutinul parlamentar de duminică.

Cred că prin această a treia confirmare naţională a voinţei colective majoritare a cetăţenilor s-a atins deja punctul de ireversibilitate a căii europene a Republicii Moldova.

Votul de duminică este un puternic mesaj dat Uniunii Europene, de reconfirmare finală a opţiunii europene strategice a ţării, dar este totodată un mesaj intern, adresat autorităţilor, de a continua cu perseverenţă şi curaj calea europeană a ţării.

Este un puternic mesaj dat Federaţiei Ruse, a cărei imixtiune în alegerea strategică a Republicii Moldova nu mai este tolerată la Chişinău.

Este un mesaj puternic pentru Ucraina şi pentru ceilalţi candidaţi la aderare la Uniunea Europeană şi deopotrivă pentru Georgia, să continue să sprijine şi să creadă în visul lor european.

Duminică, cetăţenii Republicii Moldova au dat un superb răspuns, cu demnitate şi rezilienţă, presiunilor şi şantajelor Moscovei de a readuce ţara în sfera ei de influenţă.

Duminică, cetăţenii Republicii Moldova au arătat că o ţară mică îşi poate alege singură viitorul, că o ţară mică are resurse colective de a se opune tentativelor multiple de vasalizare pe care le-a construit Moscova împotriva Chişinăului.

Armata ucraineană, pe front, şi cetăţenii Republicii Moldova, la urne, în mod repetat, insistent, fără echivoc au demonstrat că picioarele colosului sunt de lut. Că ambiţiile imperialiste ale Federaţiei Ruse pot fi atrofiate, chiar destructurate.

Europa însăşi, România şi Ucraina în particular, fiecare în mod diferit, au multe de învăţat din această superbă luptă pentru libertate a Republicii Moldova.

Poate că această victorie nu ar fi existat fără sprijinul uriaş acordat permanent de România şi, prin extensie, de ţările europene Republicii Moldova.

Votul de duminică al cetăţenilor Republicii Moldova consolidează relaţiile bilaterale dintre România şi Republica Moldova şi obligă Bucureştiul la noi iniţiative strategice de sprijinire a parcursului european al Republicii Moldova.

Votul de duminică al cetăţenilor Republicii Moldova lărgeşte totodată potenţialul de cooperare trilaterală - România, Republica Moldova şi Ucraina - şi aduce puţină linişte în securitatea regională.

Mai multă linişte vom putea construi acum împreună.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, aparţinând Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Bună dimineaţa!

Declaraţia politică de astăzi este prilejuită de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice şi se intitulează "Respect pentru seniorii României".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sunt puţine momente pe parcursul unui an de zile în care avem răgazul să ne gândim la bunicii şi părinţii noştri.

Astăzi marcăm o zi specială - Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, zi în care statele lumii şi guvernele lor, autorităţile judeţene şi locale omagiază persoanele vârstnice.

Seniorii noştri sunt cei care au muncit, purtând pe umeri povara vremurilor trecute, dar şi speranţa unor vremuri mai bune pentru copii şi nepoţi.

Din păcate, realitatea ultimilor ani arată că prea mulţi dintre vârstnici trăiesc în condiţii grele, sunt singuri, izolaţi sau împovăraţi de lipsuri.

Clasa politică trebuie să înţeleagă că persoanele vârstnice nu sunt simple cifre folosite în statistici; sunt oameni care poartă în suflet fiecare povestea lui şi care merită pe deplin respect şi preţuire.

O comunitate sănătoasă îşi onorează seniorii, îi ascultă şi găseşte soluţii la problemele lor.

România are nevoie de o politică publică orientată către demnitatea vârstei a treia.

Este necesar să susţinem servicii sociale, centre de zi şi programe de sprijin pentru vârstnicii singuri, dar şi facilităţi care să le redea sentimentul de apartenenţă şi utilitate.

Domnilor şi doamnelor deputaţi, vă invit ca, dincolo de cuvinte, să transformăm recunoştinţa noastră în politici publice durabile, în proiecte legislative şi în acţiuni care să le aducă vârstnicilor sprijinul real de care au nevoie.

Transmit astăzi, de la tribuna Camerei Deputaţilor, un gând de preţuire şi respect tuturor persoanelor vârstnice din judeţul Sălaj, tuturor seniorilor României.

Vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi construit, pentru înţelepciunea şi exemplul de viaţă pe care ni le dăruiţi zi de zi.

România are nevoie de dumneavoastră, iar factorii de decizie ai acestei ţări au obligaţia de a vă reda dreptul de a nu mai purta povara grijii zilei de mâine.

Deputat Ionel Ciunt, Circumscripţia electorală nr. 33 Sălaj.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Romeo-Daniel Lungu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Rezultatele recente ale alegerilor din Republica Moldova merită să fie salutate cu respect şi cu încredere. Cetăţenii moldoveni au transmis un mesaj puternic - îşi doresc libertate, stabilitate democratică şi un viitor european. Este o alegere care confirmă maturitatea unei societăţi ce priveşte cu speranţă către valorile noastre comune.

România are datoria istorică, dar şi responsabilitatea prezentului, de a sprijini acest parcurs european al Moldovei. Integrarea europeană nu înseamnă doar reforme legislative sau negocieri tehnice - ea înseamnă garantarea libertăţilor fundamentale, acces la oportunităţi economice reale şi protecţia în faţa ameninţărilor hibride care pot încerca să slăbească democraţia.

Un rol central îl are educaţia pentru gândire critică, pentru discernământ mediatic şi pentru recunoaşterea pericolelor generate de ştirile false. Fake news-urile şi manipularea informaţională nu sunt doar fenomene trecătoare, ci instrumente de destabilizare. De aceea, România trebuie să fie alături de Republica Moldova prin proiecte comune de educaţie, prin sprijin instituţional şi prin parteneriate care să întărească rezilienţa societăţii.

Să nu uităm - calea europeană nu este doar o opţiune de politică externă, ci şi o garanţie a libertăţii. Europa înseamnă siguranţă, prosperitate şi protejarea drepturilor fundamentale. Iar Republica Moldova a ales această cale cu fermitate.

România trebuie să rămână un partener loial şi activ, alături de Republica Moldova, în fiecare etapă a acestui drum. Viitorul Moldovei este un viitor european. Şi împreună putem construi o regiune mai liberă, mai sigură şi mai prosperă.

Romeo Lungu, Circumscripţia nr. 10 Buzău.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, deputat al Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi este despre Şantierul Naval din Galaţi, care a reprezentat şi reprezintă o oportunitate strategică pentru România şi pentru securitatea regională.

Anunţul conform căruia Şantierul Naval Damen din Galaţi a devenit, începând cu iulie 2025, şantier militar, reprezintă un moment de importanţă majoră pentru România şi pentru industria navală europeană. Este recunoaşterea unei tradiţii şi a unei munci de decenii, timp în care la Galaţi au fost produse mai mult de 30 de nave militare pentru state membre NATO şi Uniunea Europeană. Într-o perioadă marcată de provocări de securitate, România are în interiorul propriilor graniţe o capacitate industrială care poate răspunde celor mai înalte cerinţe de apărare colectivă.

Cu 2.000 de angajaţi şi aproximativ 300 de ingineri români specializaţi în arhitectură navală şi proiectare, Şantierul Naval din Galaţi reprezintă o sursă de venit pentru mii de familii, precum şi un pol de excelenţă tehnologică. Prezenţa unui cluster naval militar unic în Europa confirmă faptul că Galaţiul poate deveni un centru industrial şi strategic de prim rang. Investiţiile constante au adus şantierul la standardele NATO, ceea ce îi conferă legitimitatea şi potenţialul de a produce pentru cele mai exigente programe militare internaţionale.

Şi totuşi, deşi state partenere din NATO au comandat nave produse aici, România nu a făcut acelaşi pas. Consider că această situaţie trebuie corectată. Forţele Navale Române au nevoie urgentă de modernizare, iar soluţiile se află chiar în ţara noastră. Integrarea Damen Galaţi în programele de înzestrare naţională ar însemna nu doar sprijinirea unei industrii strategice, ci şi consolidarea capacităţii noastre de apărare.

Parlamentul şi Guvernul au datoria să susţină acest şantier, să stimuleze parteneriatele şi să promoveze investiţiile care pot transforma Galaţiul într-un reper european. Într-un context geopolitic complicat, nu ne putem permite să ignorăm un atu atât de important. Şantierul Naval din Galaţi trebuie să devină un partener prioritar în strategia României pentru securitate, dezvoltare şi prestigiu internaţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandru Bordian, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Alexandru Bordian:

Vă mulţumesc.

"Republica Moldova are nevoie de desovietizare autentică"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Duminică, 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. În urma scrutinului, trei partide şi două blocuri electorale au intrat în Legislativ, iar un singur partid a obţinut majoritatea necesară pentru a forma noul Guvern. Este important de subliniat că jumătate dintre alegătorii acestui partid susţin opţiunea unionistă, adică reunirea cu patria istorică şi etnică, România. În acelaşi timp, un alt partid unionist, Democraţia Acasă, condus de domnul Vasile Costiuc, va reprezenta opoziţia democratică la Chişinău.

Ca român basarabean ales în Parlamentul României şi ca cetăţean al Republicii Moldova, împărtăşesc, alături de sute de mii de confraţi de peste Prut, aşteptări clare de la noua-veche putere de la Chişinău, în frunte cu doamna Maia Sandu.

Prima şi cea mai importantă direcţie vizează decuplarea de Est şi integrarea firească cu România - singurul vecin membru al Uniunii Europene. Republica Moldova a ieşit din Uniunea Sovietică în 1991, dar Uniunea Sovietică nu a ieşit încă din Republica Moldova. Este, aşadar, momentul ca autorităţile de la Chişinău să facă paşi concreţi în direcţia demantelării moştenirii sovietice pe plan economic, social şi politic.

Consider principial necesare următoarele măsuri:

- retragerea Republicii Moldova din CSI;

- aplicarea unei lustraţii politice autentice;

- declasificarea arhivelor fostelor servicii secrete sovietice;

- derusificarea învăţământului public destinat minorităţilor etnice neruse;

- eliminarea monumentelor şi simbolurilor sovietice şi comuniste din spaţiul public;

- anularea privilegiilor acordate filialei locale a Bisericii Ortodoxe Ruse şi retrocedarea către Mitropolia Basarabiei a bunurilor confiscate de fostul regim;

- integrarea Republicii Moldova în iniţiativa de reducere a tarifelor de roaming, la nivelul pieţei naţionale româneşti.

Totodată, considerăm vitală refacerea infrastructurii de transport şi comunicaţii cu Uniunea Europeană. Este esenţială finanţarea reconstrucţiei celor 13 poduri peste Prut.

Doamnelor şi domnilor, drumul Chişinăului spre Uniunea Europeană trece prin Bucureşti şi doar prin Bucureşti. Basarabia e România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De la tribună la conştiinţă: lecţia unui tată".

Astăzi iau cuvântul nu doar ca parlamentar, ci ca fiică a unui om care a marcat profund istoria recentă a României: Corneliu Vadim Tudor.

Un om cu o voce unică, un spirit incandescent, o conştiinţă a naţiunii. Un om pentru care dreptatea nu a fost doar un cuvânt, ci o cruce.

El a vorbit când a fost nevoie să se strige. A acuzat când toţi se fereau. A apărat când ceilalţi se retrăgeau.

A fost un luptător pentru valorile româneşti: credinţă, neam, familie, cultură, libertate. A fost un promotor al demnităţii naţionale, un scriitor, un gânditor, un spirit viu.

Din Opoziţie, eu înţeleg poate cel mai bine acum cât este de greu să rămâi neclintit în faţa valului. Dar tocmai acest exemplu mi l-a dat el - de a nu te înclina, oricât de mare ar fi presiunea.

Tatăl meu a fost un om care a iubit România nu doar cu vorbe seci, ci cu viaţa lui întreagă. A scris pentru ea, a suferit pentru ea, a fost exclus, marginalizat, dar niciodată nu s-a dezis.

România are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de modele reale. De lideri care nu vorbesc în sloganuri, ci trăiesc cu convingeri. Tatăl meu a fost un astfel de lider - incomod, dar autentic.

Am crescut lângă el învăţând că iubirea de ţară nu se negociază. Că poporul român merită să fie respectat, nu dispreţuit. Că valorile noastre nu sunt vetuste, ci fundamentale.

Astăzi, când numele lui nu mai este pe buletinele de vot, el este totuşi prezent în conştiinţa celor care nu acceptă compromisul. Rămâne un stindard. Nu al unui partid, ci al unei idei: România trebuie apărată.

Moştenirea tatălui meu, Corneliu Vadim Tudor, este un legământ. Iar eu aleg să-l duc mai departe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Guvernul risipeşte 55 de milioane de euro pentru construirea unui stadion nou lângă un stadion nou!"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La Târgovişte, oraş de 60.000 de locuitori, pe lângă un stadion nou de 16 milioane de euro şi capacitate 9.400 de locuri, se ridică încă unul, de 55 de milioane de euro şi capacitate 12.400 de locuri! Incredibil, dar adevărat!

Situaţia, pe scurt - autorităţile locale au depus în 2016 un dosar de finanţare către autorităţile centrale, pentru un nou stadion. Nu s-a mişcat nimic. Nevoia fiind reală, autorităţile locale şi-au ridicat stadion din bugetul local. Cost de 16 milioane de euro. În 2019 s-au apucat de stadion. În 2020, guvernanţii s-au trezit şi au aprobat dosarul de finanţare pentru stadion!

Ce-a urmat ar fi de râs, dacă nu este de plâns. Credeţi că a oprit cineva construirea celui de-al doilea stadion? Nicidecum! Guvernul a băgat 55 de milioane de euro în al doilea stadion, unul şi mai mare!

Într-o intervenţie la Digi24, primarul de Târgovişte şi preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa ridică din umeri. Ba al doilea chiar spune că nu avea cum să oprească el finanţarea Guvernului prin CNI, pentru că, până la urmă, e o investiţie cu care se mândreşte, că a atras-o la el în judeţ!

El se mândreşte că a atras o investiţie "de la centru", nu contează că nu foloseşte nimănui şi îngroapă zeci de milioane de euro din banii românilor. Bani cu care s-ar fi făcut şcoli, spitale, orice altceva!

Pentru a elimina definitiv astfel de situaţii aberante în care banii românilor sunt risipiţi prosteşte, în Programul de guvernare "AUR pentru România", dedicat sportului şi tineretului, am prevăzut proiectul "Harta naţională a priorităţilor", pentru a evalua şi monitoriza permanent, pe baza unor criterii relevante şi transparente, investiţiile, acolo unde există nevoia reală de infrastructură sportivă.

Fără bani risipiţi, fără obligaţii de partide servite din banii românilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a putea aşeza România pe o bază sănătoasă - aşa cum şi-a asumat premierul Ilie Bolojan în această guvernare - avem nevoie să ştim cât de mare este prăpastia dintre datele comunicate în cadrul unor analize sau rapoarte oficiale şi realitatea din teren.

În Sănătate, de exemplu, gunoiul ascuns sub preş, fie din inerţie, din comoditate sau din inconştienţă, face diferenţa dintre viaţă şi moarte, dintre România fruntaşă în statistici şi România care îşi numără morţii cu zile în urma infecţiilor intraspitaliceşti.

Aceste infecţii asociate asistenţei medicale există în toate spitalele din lume şi nu pot fi stârpite, dar pot fi limitate sau controlate. În statistici, România apare cu una dintre cele mai mici incidenţe din Europa: 1,3%, în timp ce Uniunea Europeană are 6,5%, ceea ce înseamnă că, în 35 ani de democraţie, nu ne-am vindecat de raportările mincinoase.

Lipsa de transparenţă, lipsa de responsabilitate şi lipsa de asumare au însă picioare scurte, iar fiecare caz nou în care un pacient - adult au copil - se infectează cu o bacterie din sala de operaţie, din secţia de terapie intensivă sau din salonul de spital este o rană deschisă în sistemul sanitar, unde se adună dezamăgire, revoltă şi neîncredere.

Infecţiile nosocomiale nu sunt, în sine, o ruşine, dar muşamalizarea lor este o crimă. Un sistem care nu-şi recunoaşte problemele, în care medicii sunt sancţionaţi dacă raportează realitatea are nevoie de reformă ca de oxigen.

Iar atunci când nu sunt respectate regulile şi protocoalele, iar cultura tăcerii înlocuieşte Jurământul lui Hipocrate, finanţările de sute de milioane de euro din Sănătate îşi pierd valoarea. Nicio investiţie în infrastructură, în aparatură sau în clădiri noi nu poate compensa lipsa de principii. Şi este un punct la care ar trebui să ne oprim să alegem opţiunea facilă de a înjura primarul sau preşedintele de Consiliu Judeţean.

Dragi colegi,

Adevărul nu doare mai mult decât moartea absurdă a unui pacient care putea fi salvat.

Fac un apel către ministrul sănătăţii, să accelereze punerea în funcţiune a Registrului Electronic de Raportare a Infecţiilor Nosocomiale şi să asigure transparentizarea acestui registru. Reforma din Sănătate trebuie să garanteze fiecăruia dintre noi dreptul de fi tratat cu profesionalism.

Prima operaţie salvatoare pe care trebuie să o facem este pentru extirparea minciunii. În orice fel de reformă de substanţă.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ovidiu Paraschivescu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Revelaţia unei faimoase promisiuni electorale - casele de 35.000 de euro".

Stimaţi colegi,

O batjocură de proporţii s-a produs la Braşov, recent, acolo unde majoritatea din Consiliul Local a aprobat accesarea de fonduri pentru restaurarea unor troiţe la un preţ halucinant, care merge până la 80.000 de euro pe metru pătrat.

Să facem un calcul simplu, pe care orice român îl poate înţelege - o troiţă are, de obicei, 4 metri pătraţi. 2 pe 2. O singură troiţă ar ajunge, în anumite cazuri, să fie restaurată la un preţ de 320.000 de euro. Acum, nu e de mirare că unii consilieri de la PSD şi de la PNL se adaptează mai greu la austeritate. De la Palatul Victoria până la ambiţiile provinciei, realitatea dezolării bugetare răzbate mai greu.

Însă AUR ar fi trebuit să ştie mai bine cum e cu miile de euro pe metru pătrat, pentru că are proaspăt exerciţiul electoral. Guvernarea locală AUR le oferă acum braşovenilor troiţe de 4 metri pătraţi la 80.000 de euro metrul pătrat. În campanie, promitea "case pentru români" la 35.000 de euro. Păi acum, dacă metrul pătrat construit este 80.000, de 35.000 de euro cam ce mai rămâne? Vă zic eu. Probabil 2 metri pătraţi, dar neconstruiţi - adică, pe româneşte, un loc de veci. Aceasta este adevărata ofertă AUR - troiţe la preţ de penthouse, nu locuinţe cu care ademenea bieţii tineri.

Nu este doar ipocrizie, este cinism pur. Partidul care se înfăţişează drept salvatorul românilor, care flutură steaguri şi icoane, se dovedeşte a fi doar un comerciant de iluzii. În faţa urnelor, promitea acoperişuri ieftine; în faţa bugetului public, votează lucrări în lemn şi piatră la preţ de lingouri.

Şi, ca să fie ironia completă, AUR a făcut acest pas la braţ cu administraţia Scripcaru. În loc de reculegere, avem acum un festival al troiţelor. Un milion - şipca, un milion - scripca. Adevărul este că, în spatele lozincilor despre "patrie" şi "credinţă", aşa-zişii suveranişti au copiat repede moda cheltuielilor fără măsură.

Importanţa patrimoniului cultural şi spiritual este incontestabilă. Dar atunci când un metru pătrat de troiţă costă cât un apartament, nu mai vorbim de protejarea patrimoniului, ci de căpuşare. Nu mai vorbim de credinţă, ci de afaceri.

Românii trebuie să vadă acest spectacol şi să înţeleagă că AUR nu aduce nicio "schimbare", ci este doar o altă faţă, încă şi mai urâtă, pocită de falsurile de pe social media, a aceleiaşi vechi politici - promisiuni pentru oameni, bani pentru clientele.

AUR a promis viaţă mai bună, a promis case, dar, prin votul de la Braşov, la 35.000 de euro, nu a oferit de fapt decât 2 metri pătraţi de pământ gol pentru fiecare român care i-a crezut.

Mulţumesc.

Ovidiu Paraschivescu, deputat al USR de Braşov.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ciprian Rigman, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România şi românii merită o administraţie publică onestă şi funcţionari corecţi!"

În România de astăzi, putem întâlni situaţia în care primari şi funcţionari se află în funcţie, deşi au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie sau infracţiuni de serviciu. Acest lucru este consecinţa unor neclarităţi din cadrul legal. Deşi avem legiferat principiul "Fără penali în funcţii publice", primarii şi funcţionarii îşi pot păstra funcţiile dacă sunt condamnaţi definitiv, însă cu renunţare la aplicarea pedepsei sau amânare a aplicării. Este o portiţă legală care face ca, în aceste situaţii, "Fără penali în funcţii publice" să devină "Numai cu anumiţi penali în funcţii publice". În mod evident, acest lucru trebuie corectat.

O condiţie de bază a demonstrării respectului statului faţă de cetăţenii săi este corectitudinea. Nu e o condiţie suficientă, dar este cu siguranţă una necesară. Este baza solidă pe care, cu o administraţie publică şi funcţionari profesionişti, putem asigura progresul comunităţilor şi servicii publice de calitate.

O eventuală perpetuare a cadrului legal existent ar reprezenta o palmă dată tuturor românilor care muncesc şi îşi plătesc lună de lună taxele, cu aşteptarea ca statul să lucreze cu adevărat cât mai bine pentru ei. Cine ar mai crede că dorim cu adevărat să curăţăm sistemul public de cei care comit fapte de corupţie sau infracţiuni de serviciu? În mod justificat, mai nimeni.

Am depus săptămâna trecută un proiect de lege pentru corectarea acestei situaţii. Proiectul prevede extinderea sferei de aplicare a "Fără penali în funcţii publice". Inclusiv primarii şi funcţionarii condamnaţi definitiv cu renunţare la aplicarea pedepsei sau amânare a aplicării îşi vor pierde poziţiile. Simplu şi firesc.

Prin adoptarea proiectului, am face, ca societate, un pas înainte în creşterea încrederii cetăţenilor deopotrivă în clasa politică şi în administraţia publică. Am da, de asemenea, un exemplu de înţelegere a aşteptării oamenilor şi de îndepărtare accelerată de o perioadă ruşinoasă în care corupţia în administraţie nu primea răspunsul cuvenit.

Mulţumesc.

Ciprian Rigman, deputat de Cluj. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Asistăm astăzi la un atac fără precedent asupra democraţiei şi a libertăţii de exprimare a opiniilor politice! Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut Parlamentului European ridicarea imunităţii doamnei eurodeputat Diana Iovanovici-Şoşoacă!

Ne aflăm fără niciun dubiu în faţa unui dosar politic, menit să intimideze Opoziţia, să reducă la tăcere vocile incomode, să transforme justiţia într-o bâtă împotriva celor care au deranjat casta eurocraţilor de la Bruxelles!

Când un europarlamentar ales prin vot direct de români, pentru reprezentarea lor politică, este atacat pentru opiniile sale politice, nu vorbim despre o anchetă, nu vorbim de lege, ci despre un atac la adresa democraţiei şi la o dictatură mascată! Este o lovitură dată nu unei persoane, ci însăşi României şi voinţei românilor! Vocea Dianei Şoşoacă este astăzi vânată, Opoziţia este ameninţată, iar partidele naţionaliste sunt puse la zid doar pentru că nu acceptă să tacă şi să cedeze în faţa intereselor străine!

Eu, aici, de la această tribună încă liberă, afirm cu fermitate: imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaţilor, ci garantează faptul că un eurodeputat îşi poate exercita liber mandatul, fără a fi supus unei persecuţii politice arbitrare. Eurodeputaţii nu pot face obiectul unei cercetări penale, nu pot fi reţinuţi sau supuşi unor proceduri judiciare pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Ridicarea imunităţii parlamentare pe motive politice nu este deci un act de justiţie - este răzbunare politică! Este o încercare de a submina democraţia şi încrederea românilor în instituţiile statului! Şi nu vom permite ca România să fie umilită, nu vom permite ca vocea Opoziţiei să fie redusă la tăcere, nu vom permite ca interesele naţionale să fie călcate în picioare!

Dragi colegi, dragi români, solidaritatea noastră cu doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă este sinonimă cu libertatea, cu demnitatea şi cu România! Diana Iovanovici-Şoşoacă are hotărârea şi curajul de a face auzită vocea poporului român în Parlamentul European, fiind un avocat al adevărului şi al drepturilor românilor. Şi aşa trebuie să rămână!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Goidescu, Grupul parlamentar SOS România.

Nu este.

Mergem mai departe.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice: "Consiliul Concurenţei vede piaţa «bună», românii văd coşul gol".

Domnule preşedinte al Consiliului Concurenţei,

Când spuneţi că piaţa merge bine, românii simt altceva - frigiderul gol.

Românii nu au nevoie de statistici reci şi grafice colorate, ei au nevoie de pâinea zilnică, de laptele pentru copii, de medicamente pentru părinţi şi bunici. Şi astăzi aceste lucruri elementare devin un lux.

Nu îi poţi convinge pe români cu afirmaţii de genul că suntem la "70% din preţurile europene", pentru că salariile lor nu sunt la 70%, ci la 20%. Asta nu este economie sănătoasă, asta este umilinţa.

Mergeţi într-un supermarket din Germania, luaţi un coş de produse de bază şi comparaţi bonul cu unul din România. Veţi descoperi că românii plătesc uneori chiar mai mult, dar din salarii de cinci ori mai mici şi pentru produse de o calitate inferioară. Şi atunci, unde este piaţa aceea bună despre care vorbiţi?

Stimaţi colegi,

În judeţe precum Vaslui, unde salariul mediu abia trece de 700 de euro, oamenii dau jumătate din el pentru mâncare şi pentru facturi. Jumătate din tot ce câştigă doar ca să supravieţuiască.

Cum să spuneţi că piaţa merge bine, când familiile îşi calculează fiecare pâine, fiecare litru de lapte, fiecare medicament? Pensionarii îşi numără monedele la farmacie, părinţii îşi întreabă copiii la ce să renunţe luna aceasta - la caiete, la rechizite sau la haina groasă pentru iarnă.

Profesorii şi muncitorii simt că munca lor nu mai valorează nimic şi voi veniţi astăzi şi spuneţi că piaţa este echilibrată, iar soluţiile propuse, tot de dumneavoastră, sunt: comitete, grupuri de lucru, monitorizare.

Românii nu mai au răbdare de comitete, românii nu trăiesc din şedinţe, românii trăiesc din salarii şi pensii care nu acoperă nici măcar strictul necesar.

Cetăţenii nu cer minuni, nu cer salariile cetăţenilor nemţi peste noapte, cer doar să nu li se mai spună că totul este bine, când la supermarket mâna le tremură pe portofel. Cer decizii clare împotriva speculei, reguli ferme pentru marile lanţuri comerciale, transparenţă pe tot lanţul de preţ, pentru că, altfel, ceea ce faceţi este să vă spălaţi pe mâini. Şi un stat care se spală pe mâini, în timp ce cetăţenii lui se afundă în datorii şi lipsuri, nu îşi mai îndeplineşte astăzi rostul.

Statistica poate minţi frumos, dar frigiderul gol şi portofelul subţire spun întotdeauna adevărul.

Piaţa nu merge bine, domnilor, oamenii merg din rău în mai rău şi asta e realitatea pe care niciun raport, nicio prezentare, niciun comitet, nu o mai poate ascunde.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de azi poartă titlul "Măsuri concrete pentru oameni. Partidul Social Democrat continuă să apere nivelul de trai al românilor, prin plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază".

Încep prin a saluta decizia Guvernului de a prelungi până la 31 martie 2026 plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură care dovedeşte încă o dată grija faţă de oameni şi atenţia pe care Partidul Social Democrat o acordă protejării puterii de cumpărare a românilor. Această decizie are consecinţe directe şi imediate în viaţa de zi cu zi a milioane de familii din România.

Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă prima dată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 67 din 30 iunie 2023, aplicată de la 30 iulie acelaşi an, pentru o perioadă iniţială de trei luni. Ulterior, perioada a fost prelungită succesiv, până în septembrie 2025, iar acum a fost extinsă din nou, până în martie 2026.

Vorbim, aşadar, despre o măsură care s-a dovedit necesară şi eficientă, într-un context economic marcat de inflaţie şi de provocări sociale.

Lista de produse vizate include 17 categorii esenţiale pentru consumul zilnic: pâinea, laptele, iaurtul, făina, mălaiul, ouăle, uleiul, carnea de pui şi multe altele. Aceste alimente nu sunt un lux, ci baza traiului de zi cu zi.

Efectele plafonării s-au văzut imediat. Inflaţia alimentară, care risca să se menţină la cote ridicate, a fost temperată. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,1% în decembrie 2024, cu o scădere vizibilă pe segmentul produselor alimentare, iar acest rezultat a fost confirmat şi de rapoartele guvernamentale.

Autoritatea de Concurenţă a consemnat scăderi de preţ pe categoriile vizate, arătând că măsura şi-a atins obiectivul, chiar dacă, fireşte, comercianţii au încercat adaptări pe alte produse.

Tocmai de aceea era esenţial ca plafonarea să fie menţinută pe coşul de bază, pentru a nu lăsa familiile vulnerabile expuse unui nou val de scumpiri.

Beneficiile pentru cetăţeni sunt clare. Această prelungire înseamnă stabilitate, predictibilitate şi protecţie pentru milioane de români. În absenţa ei, estimările oficiale indicau un risc real de reaprindere a inflaţiei până aproape de 15% spre finalul anului, ceea ce ar fi afectat în primul rând oamenii cu venituri mici şi medii. Prin menţinerea plafonării, Guvernul a arătat că a învăţat lecţiile ultimilor ani şi că nu lasă piaţa să se regleze pe spatele cetăţenilor.

Această măsură este o victorie a Partidului Social Democrat, care a insistat, în cadrul coaliţiei, să se găsească soluţii reale şi eficiente pentru a proteja nivelul de trai.

Partidul Social Democrat a fost şi rămâne partidul care se uită în primul rând la oameni, nu la profituri excesive. Prin această decizie arătăm că politica social-democrată înseamnă fapte, nu vorbe, şi că intervenţiile statului pot şi trebuie să facă diferenţa în viaţa... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat George-Adrian Popa, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, PSD. Nu este.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara? Nu este.

Domnul Alexandrin Moiseev? Este prezent?

Domnul Alexandrin Moiseev (din sală):

Da.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Judeţul Botoşani se numără printre regiunile cu o tradiţie viticolă veche de sute de ani, legată de arealul viticol al Cotnariului. Localităţi precum Frumuşica, Vlădeni sau Rădeni păstrează încă soiuri tradiţionale de viţă-de-vie, iar producţia de vin, deşi modestă în raport cu alte regiuni ale ţării, are o valoare culturală şi economică de necontestat. Vinul negru, renumit pentru unicitatea sa, face parte din identitatea locală şi ar putea deveni un brand recunoscut la nivel naţional, dacă ar beneficia de sprijinul adecvat.

Din păcate, realitatea de astăzi arată că producătorii din Botoşani se confruntă cu mari dificultăţi. Costurile de întreţinere a plantaţiilor sunt ridicate, piaţa de desfacere este limitată, iar promovarea lipseşte aproape cu desăvârşire. În plus, multe gospodării continuă să producă vin la scară mică, fără sprijin tehnic şi financiar, ceea ce face ca potenţialul zonei să nu fie pe deplin valorificat.

Există, totuşi, iniţiative demne de apreciat. Antreprenori locali, precum cei care au lansat branduri artizanale în Frumuşica, demonstrează că tradiţia poate fi îmbinată cu inovaţia. Aceste proiecte arată că vinurile din Botoşani pot concura cu succes pe piaţa premium, dar pentru a ajunge acolo este nevoie de programe de finanţare, de certificări bio şi de campanii de promovare pe pieţele externe.

Consider că Ministerul Agriculturii şi autorităţile locale trebuie să acorde o atenţie specială acestei industrii. Sprijinul pentru viticultori, accesul la fonduri europene şi promovarea brandurilor locale pot transforma Botoşaniul într-un reper pentru vinurile de calitate. Avem tradiţia, avem resursele şi avem pasiunea oamenilor. Ceea ce lipseşte este o strategie coerentă şi sprijin instituţional constant.

Viitorul viticulturii botoşănene depinde de modul în care vom reuşi să păstrăm şi să valorificăm această moştenire. Este responsabilitatea noastră să nu lăsăm să se piardă o parte din identitatea culturală şi economică a judeţului.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Aduc în atenţia dumneavoastră, desigur, cazul de la Iaşi.

La Spitalul "Sfânta Maria" zilele trecute au fost înregistrate şapte decese ale copiilor, o tragedie din cauza infecţiei cu bacteria Serratia marcescens. Această bacterie are, de asemenea, proprietatea de a forma un biofilm de grosime microscopică, care poate adera uşor la pereţii interiori ai ţevilor sau ai sistemelor de climatizare şi poate rămâne activ pentru perioade mari de timp. Acest strat de biofilm este cunoscut pentru capacitatea de a proteja microbii împotriva unor factori de stres, cum ar fi dezinfectanţii. Însă, sub acţiunea unor factori fizico-chimici, a regimului de curgere al apei, al vibraţiilor şi aşa mai departe, se pot desprinde fragmente care pot provoca infecţii grave.

Deşi spitalul a trecut, între 2019 şi 2023, printr-o etapă de reabilitare importantă privind reţelele de apă, canalizare şi ventilaţie, rămâne firească întrebarea dacă, în perioada acelor lucrări, au fost respectate procedurile de igienizare şi de dezinfectare prevăzute de standardele în domeniu.

Din literatura de specialitate se cunoaşte faptul că, chiar şi câteva celule bacteriene rămase pot coloniza în timp conductele şi pot atinge un nivel critic în 1-3 ani, mai ales în acele zone unde debitul apei este redus.

Aşa cum au ajuns informaţiile până la această dată, se înţelege că toate probele de apă, aer şi suprafeţe recoltate au ieşit negative, deşi ulterior s-a constatat, într-adevăr, că sunt scurgeri sau au fost scurgeri la o chiuvetă de unde potenţial ar fi cauza, aşa cum am şi estimat-o anterior, personal. Aceste date preliminare, în opinia mea, nu exclud existenţa biofilmului, care poate fi eliberat în fragmente, eliberând totodată bacteriile înglobate, în mod intermitent, dacă sunt variaţii de presiune, de temperatură sau ale parametrilor de compoziţie a apei.

Alte cazuri internaţionale arată că astfel de episoade se pot declanşa chiar şi la 2-4 ani după modernizarea sau renovarea instalaţiilor, cum ar fi cazurile raportate în Belgia, Canada, Germania şi Statele Unite, în care biofilmul din conducte sau din sistemele de climatizare a fost identificat ca sursă de contaminare.

Având în vedere cele semnalate mai sus, solicit Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului să verifice procedurile de punere în funcţiune a instalaţiilor de apă şi climatizare la Spitalul "Sfânta Maria" din Iaşi şi să stabilească dacă s-au respectat standardele prevăzute de igienizare şi să aplice, dacă este nevoie, măsuri de decontaminare suplimentare adecvate.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pentru că ne apropiem de finalul primei părţi a şedinţei dedicate declaraţiilor politice, voi da citire numelor deputaţilor care au depus declaraţii politice în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Petru-Bogdan Cojocaru, Ilie Toma, Liviu-Bogdan Ciucă, Marius-Constantin Budăi, Georgeta-Carmen Holban, Vlad Drinceanu, Răzvan-Iulian Ciortea, Alexandru-Mihai Ghigiu, Ştefan-Alexandru Băişanu, Virgil Alin Chirilă, Ion Samoilă, Ion-Alin Tomoescu.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Sorin-Titus Muncaciu, Petre Puşcaşu, Andrei-Cosmin Guşă, Daniel-Răzvan Biro, Nicolae Mîndrescu, Cosmin-Teodor Iosub, Andra-Claudia Constantinescu, Doru-Lucian Muşat, Cristina-Irina Butură, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Ionelia-Florenţa Priescu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Alexandru Popa, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Dumitru Ţiplea, Adrian Mocanu, Andreea-Firuţa Neacşu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Radu-Marin Moisin, Mircea Roşca, Ion-Marcel Vela, Ion Iordache.

Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, George Oltenaşu, Florin Caragaţă, Mihai Ţiu, Andreea Cîmpianu.

Acestea fiind zise, stimaţi colegi, declar închisă prima parte a şedinţei noastre dedicată declaraţiilor politice.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 180.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00.

Votul final, prezenţă fizică şi online, este programat la ora 11.30.

La încheiere, au loc şedinţele Biroului permanent şi Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu există.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 124/2025.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Doamna deputat Murariu Oana.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Această iniţiativă vrea să aducă o corectură legilor justiţiei, în Comisia specială din 2022, împreună cu colegii... - unii se mai află şi la acest mandat, în Parlament. S-au adus nişte îmbunătăţiri legilor justiţiei, dar au fost şi multe omisiuni.

De exemplu, lipsa evaluării magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, intenţionată, eu cred că este o eroare.

Acest proiect de lege propune modificarea legilor justiţiei şi pentru evaluarea magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Nimeni nu este mai presus de lege, nimeni nu este Dumnezeu, să nu poată fi evaluată activitatea sa.

Imaginaţi-vă ce ar însemna ca judecătorul de la Ploieşti să nu fie evaluat. Da, acolo este o curte de apel.

Dar, la fel, poate şi un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să dea nişte hotărâri absolut aberante şi nimeni nu îi evaluează activitatea, nu există nicio consecinţă.

Eu cred că ar trebui să trecem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte. (Rumoare.)

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să faceţi linişte în sală. E o chestiune de respect faţă de colegii care iau cuvântul.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Precizez că am fost sesizaţi, în conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Luând în considerare avizele pe care le-am primit, dar mai ales punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, care a dat un aviz negativ, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Vârgă Mariana.

Vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este foarte interesant faptul că iniţiatorul acestui proiect legislativ face constant trimiteri la perioade de tristă amintire. Mai sunt astăzi două legi pe ordinea de zi în care îşi aminteşte ce au făcut în pandemie, când au devalizat bugetul statului român şi noi toţi am stat şi am privit. Unii, care aţi fost la guvernare, chiar aţi confirmat.

Evaluarea magistraţilor se face în condiţii legale, dar nu poţi să evaluezi un magistrat, indiferent de gradul instanţei, pe baza unor cereri, plângeri, cereri privind tergiversarea procesului care se depun la dosarul de evaluare, în condiţiile în care statul român nu este capabil să creeze o mărime optimă a volumului de activitate pentru judecători, în condiţiile în care, ştiţi foarte bine care sunt condiţiile din instanţele de judecată. Dar iniţiatorul se rezumă să amintească de o soluţie pronunţată de un judecător. Bună, rea, ea se desfiinţează în căile de atac, nu de la tribuna Parlamentului.

Suntem de acord cu evaluarea judecătorilor, dar cred că nu se va înţelege nimic din acea evaluare care este propusă astăzi, pentru că este extrem de dificilă. Sunt foarte multe probleme şi foarte multe condiţii pe care un judecător, cel puţin la Înalta Curte, trebuie să le treacă, să le îndeplinească, pentru a putea accede la această instanţă supremă.

Deci, noi nu ne opunem evaluării, dar în condiţii obiective. Nu să aduni la dosarul judecătorului cereri de la avocaţi, petiţii, contestaţii la tergiversarea procesului, când tu, stat român, laşi ca un judecător de instanţă să judece pentru alţi cinci magistraţi.

Asta nu este calitate pentru justiţie.

Eu voi vota împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dimitriu Alexandru.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Pot fi de acord, în parte, că este vina statului român că judecătorii au o astfel de încărcare, dar este vina şi a judecătorilor. Este vina CSM, în primul rând, în calitate de organ suprem de administrare a justiţiei, pentru că se luptă în continuare, astfel încât să fie păstrat acest statu-quo. Se luptă în continuare să iasă la pensie repede magistraţii şi astfel închidem acest cerc vicios din care nu putem să ieşim.

De aceea, reglementările pe care le-a luat Guvernul, şi anume această asumare de răspundere, care acum este atacată la Curtea Constituţională - ghiciţi de cine?! - exact de Înalta Curte, de judecătorii de acolo, are în plan tocmai să rezolve această problemă.

Dar, revenind la acest proiect, acest proiect nu face decât să normalizeze, să înlăture încă un privilegiu, pentru că şi acesta este un privilegiu, impunitatea, imposibilitatea de a verifica dacă un judecător îşi desfăşoară sau nu corect activitatea, dacă tergiversează anumite cauze - şi ştim foarte bine că se întâmplă foarte des astfel de lucruri. Inclusiv acest protest, pe care-l fac în acest moment magistraţii, este unul ilegal, nu are nicio legătură cu legalitatea, în schimb el este perpetuat.

Şi stăm acum şi ne uităm, de exemplu, la ce a spus Departamentul de Stat al Statelor Unite. Şi a spus că avem mari probleme cu corupţia, avem mari probleme legate de modul în care sunt soluţionate cauzele penale. De ce? Pentru că, din nefericire, am lăsat justiţia să se oligarhizeze. Şi spun cu multă, multă responsabilitate acest lucru. În momentul de faţă justiţia, CSM-ul este oligarhizat. Şi dacă noi nu vedem acest lucru şi nu facem cu responsabilitate legi noi, astfel încât să oprim această problemă, vom continua şi vom perpetua o stare de fapt care nu ne face cinste şi nu ne ajută deloc în ceea ce priveşte statul de drept.

Şi închid prin a spune: gândiţi-vă ce a făcut Înalta Curte, pe câţi corupţi i-a spălat, gândiţi-vă pe câţi criminali i-a spălat!

Lucrul acesta nu trebuie să mai continue! (Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond...

(Doamna deputat Verginia Vedinaş solicită să ia cuvântul.)

Doamna Vedinaş, Grupul parlamentar SOS.

Vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Ascult uneori de la tribuna Parlamentului nişte afirmaţi care vă mărturisesc că mă îngrozesc. Care, dacă aş fi un om mai slab şi n-aş avea aproape patru decenii de catedră în spate, poate chiar mi-ar zdruncina nişte constante care mi-au călăuzit întreaga activitate.

Dragi colegi,

Noi trebuie să facem acte normative care să reglementeze şi să facă funcţionale principiile constituţionale. De aici trebuie să pornim. Şi unul din principiile constituţionale este independenţa justiţiei. Independenţa justiţiei care este nu numai proclamată, declamată, în Capitolul VI al Titlului III, referitor la "Autoritatea judecătorească", ea reprezintă şi o limită de revizuire a Constituţiei, alături de altele, cele privind caracterul naţional, unitar etc., limba română, pluralismul politic şi alte valori constituţionale.

Nu vreau să intru în amănunte pe conţinutul legii, dar ceea ce se degajă inclusiv din dezbaterile care au avut loc şi care într-un fel v-au dat de gol pe cei care aţi iniţiat-o, este faptul că încercaţi să consacraţi nişte instrumente prin care, mă rog, să nu se mai pronunţe hotărâri - s-a spus aici - care spală nu ştiu pe cine, care murdăresc nu ştiu pe cine, care salvează nu ştiu pe cine.

Aşa vorbim noi despre justiţie?!

Asta este independenţa justiţiei?!

Ne permitem să spunem de la tribuna Parlamentului că justiţia face astfel de lucruri, într-un stat guvernat, de 35 de ani, de dumneavoastră, în cea mai mare parte?!

Deci, toate aceste lucruri mă determină să vă rog... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

O să încerc foarte pe scurt să vă determin, pe aceia dintre voi care sunt deschişi, să se gândească la cum anume ar arăta un sistem de justiţie în care judecătorii şi-ar face treaba, conform Constituţiei, şi în care ar fi evaluaţi după modul în care îşi fac activitatea. Pentru că noi facem aici legi - şi mă uit şi în partea aceea, la antevorbitori -, facem legi prin care puterile din stat să se controleze unele pe altele.

Or, în acest moment, dacă noi avem un corp profesional pe care nu-l evaluează absolut nimeni, atunci nu există niciun fel de checks and balances. Da? Facem legi prin care să arătăm că putem să evaluăm activitatea oricărui corp profesional. Şi corpul profesional al judecătorilor este foarte important, pentru că fără justiţie nu există democraţie. Iar în acest moment suntem în situaţia în care un proces durează mulţi ani de zile. Este ca o denegare de dreptate, pentru că un judecător care nu pronunţă o hotărâre în ani de zile şi se prescriu faptele, înseamnă că nu există justiţie, înseamnă că noi nu avem, în acest moment, un stat funcţional care să reacţioneze la ceea ce se întâmplă grav în societate. Fenomenul corupţiei este unul grav şi vedem că corpul judecătorilor nu reuşeşte să pronunţe în timp util hotărâri.

Da, este nevoie să evaluăm activitatea lor, pentru ca în funcţie de acea activitate fiecare judecător să aibă o oglindă.

Nu spune nimeni că trebuie să mergem după ei, să le facem nu ştiu ce, dar trebuie să ştim care sunt cauzele pentru care aceste procese trenează ani şi ani de zile, în special procesele penale.

Este un act de normalitate să putem să avem un mecanism de evaluare. Şi mă uit la dumneavoastră şi vă spun: votaţi această lege, pentru că este o lege democratică care întăreşte justiţia.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă; PL-x 291/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Vă reţin atenţia cu această prezentare de raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă.

Am fost, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, corect sesizaţi, ca şi comisie.

Suntem Cameră decizională.

Membrii comisiei, luând în considerare dezbaterile şi solicitările din cadrul comisiei, precum şi avizele, cu unanimitate de voturi au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Mulţumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate şi decarbonizare COM (2025) 85; PHCD 61/2025.

Stimaţi colegi,

Continuăm dezbaterile asupra acestui proiect de hotărâre.

Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 29 septembrie 2025.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Domnul Coleşa.

Dezbateri generale, domnul Coleşa, din partea Grupului AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, mulţumesc.

Este o comunicare din partea Comisiei Europene pe un subiect foarte important. O industrie competitivă, zic ei, aşa-zis curată, prin decarbonizare.

Trebuie să înţelegem foarte clar ce înseamnă acest concept de decarbonizare. Înseamnă o reducere, până în 2040, cu 90% a emisiilor de dioxid de carbon, iar până în 2050 o eliminare totală a emisiilor nete de dioxid de carbon. Este un lucru absurd şi ilogic, dar recunoaştem o dovadă faptul că, în prezent, prin decarbonizare, avem o industrie tot mai curată, prin faptul că ea este distrusă progresiv, nu mai există.

În prezent, industria şi decarbonizarea sunt antonime - trebuie să înţelegem acest lucru -, decarbonizarea distruge industria, repet, iar dioxidul de carbon informal, carbonul, în prezent şi în toată istoria omenirii, a fost sinonim cu o industrie puternică şi cu bunăstare.

Comisia Europeană identifică foarte bine sursele de dioxid de carbon, industria grea, industria auto, industria energetică pe bază de combustibili fosili, şi le pune un gând rău, cum?, prin interzicerea utilizării combustibililor fosili, petrol, dar şi gaz metan, care este privit ca un combustibil de tranziţie, printr-un mecanism de taxare a emisiilor de dioxid de carbon, acele certificate de emisii care au evoluat de la un euro per tonă, la peste 100 de euro per tonă, şi un număr finit de certificate de emisii de carbon, care scade progresiv, de la an la an, asta însemnând că în fiecare an, progresiv, industria trebuie să dispară. Şi nu este de mirare că avem aceste falimente: Combinatul Siderurgic din Hunedoara, Liberty Galaţi, Alro Slatina, Azomureş, Alum Tulcea, IMGB - astea doar la nivel de România, iar la nivel european este acelaşi lucru.

Nu vom susţine acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cîmpean Ovidiu-Vasile.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Astăzi discutăm despre pactul pentru o industrie curată, un document care va avea un impact direct asupra economiei româneşti.

100 de miliarde de euro vor fi puse la dispoziţie, prin noua bancă de decarbonizare industrială pentru proiecte în energie curată şi industrie.

Peste 60% din industria europeană este energointensivă, prin urmare este foarte important să investim mulţi bani în producţia de energie curată. Şi o să vă dau imediat câteva date concrete, pentru că cei de la AUR inventează duşmani imaginari la Bruxelles, însă nu vorbesc cu date concrete.

60% din industria europeană este energointensivă, iar pentru România asta înseamnă direct oţel, ciment, chimie, adică locuri de muncă în zeci de familii.

Uniunea Europeană importă peste 70% din materiile prime critice, de aceea noul act privind materiile prime critice pune accent pe reciclare şi pe producţia locală, o oportunitate pentru România.

Comunicarea propune pieţe lider pentru produse verzi, oţel cu emisii reduse, hidrogen, baterii, domenii unde România poate atrage investiţii şi inovaţie.

Prin interconexiunile energetice, România poate deveni un hub regional, asigurând securitatea energetică, nu doar pentru noi, ci şi pentru Republica Moldova, Ucraina sau statele din Balcani.

Stimaţi colegi,

Aceste cifre ne arată că nu discutăm doar despre principii, ci despre o şansă reală pentru industrie, energie şi competitivitate.

Adoptând această opinie România transmite un mesaj clar. Vrem să fim parte activă a transformării industriale a Europei şi să aducem acasă investiţii, locuri de muncă şi siguranţă energetică.

Şi vă mai dau încă câteva cifre legate de tranziţia energetică. Doar anul acesta Uniunea Europeană a făcut economii la factura de energie, prin producerea de energie curată, de peste 45 de miliarde de euro.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final. (Vociferări.)

Da, stimaţi colegi, ştiu că v-aţi înscris mai mulţi, însă vă reamintesc prevederile Regulamentului, care spun că în cazul unor astfel de proiecte doar un singur vorbitor din partea fiecărui grup, 3 minute, de la neafiliaţi un reprezentant, 3 minute.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.)

16. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor COM (2025) 95; PHCD 62/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea pentru Planul de acţiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor;

- a recomandat studierea metodelor alternative de producere a combustibililor surogat pentru alimentarea motoarelor aflate în utilizare în diversele sectoare publice;

- a propus îmbunătăţirea competenţelor şi abordarea dimensiunii sociale, prin pregătirea forţei de muncă pentru noile tehnologii, în scopul asigurării recalificării angajaţilor din domeniul autovehiculelor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 9 septembrie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gurlui Silviu-Octavian, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Impresia mea este că noi căutăm, cumva, o baghetă magică, să salvăm clima şi poate şi poluarea, fără a avea, de departe, instrumentele necesare, de profunzime, pentru a face o estimare riguroasă.

Estimările mele sunt acestea. Chiar dacă, în momentul de faţă, toată Europa n-ar mai respira, să spunem aşa, în sensul că n-am mai avea emisii de dioxid de carbon în atmosferă, surpriza este aceasta. Măcar pentru 50 de ani, de aici încolo, cât se presupune că mai sunt aceste rezerve de petrol, creşterea temperaturii sau câştigul ar fi de 0,05 grade Celsius. Acesta este câştigul, pe de o parte.

Iar, pe de altă parte, vedem industrii care cad, vedem industrii de energie, de producţie, care nu reuşesc să ţină pasul cu această optică.

Este evident că trebuie adaptate aceste industrii, specific pentru fiecare ţară în parte, cu rezervele necesare şi cu capacitatea pentru fiecare ţară în parte.

Fără o estimare riguroasă - şi să fim realişti şi să venim în profunzimea lucrurilor - sunt foarte mulţi bani risipiţi în Europa, în loc să-i investim în capacităţi inteligente şi care să aibă viitor şi să ne protejeze pe noi.

În fond, pe noi trebuie să ne preocupe, în primul rând, cum să ne adaptăm la aceste modificări la care asistăm, naturale.

Am văzut Broşteni, am văzut Pechea şi altele. Trebuie să ştim cum să ne adaptăm şi să ne protejăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Înţeleg că există un acord pentru cedarea timpului de la SOS pentru domnul Coleşa Alin, deputat AUR.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Apreciez foarte mult ce a spus colegul meu, domnul deputat Gurlui, care este profesor universitar, pe această temă, dar, în esenţă, prin această Comunicare a Comisiei Europene privind industria auto, Comisia ne spune că va continua această politică sinucigaşă de distrugere a industriei.

De ce?

În primul rând, ea recunoaşte că industria auto este motorul bunăstării, că generează la PIB peste 1.000 de miliarde de euro, 13 milioane de locuri de muncă directe şi indirecte.

Şi sigur că noi suntem de acord cu chestiuni secundare din comunicare, cum ar fi inovare şi digitalizare, vehicule autonome, parcare automată şi alte chestiuni pe care piaţa le cere sau nu le cere, însă oamenii şi companiile vor vehicule ieftine, robuste, reparabile, o piaţă a maşinilor de ocazie bogată şi accesibilă.

Comisia ce face însă? Spune că până în 2030 va trebui să reducem cu 55% producţia de vehicule cu combustie internă, diesel, benzină şi aşa mai departe, iar până în 2035 să încetăm total această producţie, să mergem spre aceste emisii 0, care este un concept aberant, dar pe care dacă, prin reducere la absurd, l-am îndeplini, am obţine în 50 de ani acel 0,05% câştig ipotetic în grade, deci n-am obţine nimic, ci doar ne-am autodistruge.

Efectele acestor politici se văd foarte clar în scăderea producţiei de vehicule cu aproape 20%, cu 17%, în ultimii ani, scăderea cotei de piaţă cu peste 10%, în ultimii ani, sute de mii de locuri de muncă deja pierdute - doar în România, în ultimii 2 ani, s-au pierdut multe mii de locuri de muncă în industria auto, direct şi indirect, chiar şi în industria IT.

Deci, n-avem nimic cu dioxidul de carbon, pro sau contra, ci doar cu realitatea economică şi industrială.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

17. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un plan de acţiune european privind oţelul şi metalele COM (2025) 125; PHCD 63/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Markó Attila-Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Energiei şi Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, respectiv analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea pentru Planul de acţiune european, din perspectiva importanţei strategice a sectorului oţelului şi metalelor şi a cerut soluţii şi măsuri eficiente pentru redresarea şi stimularea cererii interne în UE;

- a recomandat măsuri de reducere a preţurilor energiei, în scopul restabilirii competitivităţii internaţionale a sectoarelor amintite, precum şi dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen;

- a cerut îmbunătăţirea funcţionării mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră, acţiuni pentru gestionarea efectelor comerciale negative cauzate de supracapacităţile mondiale de producţie şi măsuri de apărare comercială împotriva concurenţei neloiale la nivel mondial;

- a susţinut edificarea unei pieţe unice a deşeurilor metalice şi de oţel pentru sporirea caracterului lor circular;

- a susţinut măsurile de apărare a locurilor de muncă şi a recomandat sprijinirea corespunzătoare a celor mai afectate zone geografice;

- a evidenţiat importanţa caracterului predictibil al cadrului de reglementare pentru investiţiile în decarbonizare şi pentru funcţionarea unei pieţe-pilot.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 septembrie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general.

Da, domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi despre Planul de acţiune european privind oţelul şi metalele, un domeniu de importanţă strategică pentru întreaga Uniune Europeană şi în mod special pentru România.

Salutăm faptul că se recunoaşte caracterul vital al acestor sectoare pentru securitatea economică, pentru apărare şi pentru stabilitatea socială.

Totuşi, documentul ridică mai multe semne de întrebare.

În primul rând, nu putem ignora riscul ca politicile de decarbonizare accelerată, combinate cu preţurile foarte ridicate la energie, să conducă la pierderea competitivităţii industriei europene. În România, efectele se simt deja, cu închideri de capacităţi şi reducerea locurilor de muncă.

În al doilea rând, din păcate, constatăm în România un grad redus de exploatare a resurselor proprii de oţel şi metale, în timp ce dependenţa de importuri creşte. Aceasta slăbeşte suveranitatea economică şi vulnerabilizează lanţurile de aprovizionare.

AUR consideră că Planul european are componente utile, dar că România trebuie să se asigure că interesele sale naţionale nu sunt sacrificate. Protejarea locurilor de muncă industriale şi scăderea costului energiei pentru marile industrii trebuie să rămână o prioritate reală.

În aceste condiţii, Grupul parlamentar AUR se va abţine de la a susţine acest proiect, pentru a transmite un semnal de echilibru - susţinem obiectivele strategice, dar nu putem valida măsuri care, aplicate orbeşte, riscă să accentueze dezindustrializarea ţării noastre. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Coliban Allen, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu nu pot să înţeleg cum poţi să te plângi că Uniunea Europeană îţi impune aia şi aia, iar când ai ocazia să dezbaţi şi să vii cu o opinie şi cu o propunere, ca stat membru, alegi să te abţii.

Am ascultat cum colegii din partea aceasta a sălii (Arată spre partea stângă a sălii.) tocmai ne spun că n-au citit foarte atent COM-ul, comunicatul, propunerea de la nivel european, pentru că acolo se vorbeşte exact de a găsi pârghiile şi metodele prin care să susţinem sectorul industriei oţelului şi toate celelalte, în contextul decarbonizării. Se ridică problema necesităţii de a menţine şi de a prioritiza aceste industrii chiar şi în contextul decarbonizării.

Noi aici suntem un for legislativ, forul cel mai reprezentativ la nivel politic în România, capabil să susţină o poziţie a statului român.

Dumneavoastră nu vă convine că Europa spune, da, haideţi să prioritizăm şi haideţi să găsim soluţii pentru sectorul acesta, dar vă abţineţi.

Puteţi, în comisii, să veniţi cu propriile propuneri. România, ca stat membru, poate să facă opinie diferită sau poate să vină cu propriile amendamente, cu propriile iniţiative la aceste lucruri. Nu faceţi asta. Şi de fiecare dată când avem de dezbătut câte un regulament, câte o directivă, câte o propunere de la nivel european, nu faceţi decât să vorbiţi contra interesului naţional şi european, care, de altfel, sunt şi statuate în Constituţie. (Vociferări.)

Prin urmare, asta este ceea ce faceţi dumneavoastră, acesta este modul dumneavoastră, să vă abţineţi atunci când aveţi ocazia să vorbiţi şi să produceţi o diferenţă, dar altfel să faceţi retorică antieuropeană. Ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnul deputat Coleşa Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Propunerea noastră este foarte simplă - menţionez că citim cu atenţie aceste comunicări, nu doar proiectele de hotărâre.

În general, proiectele de hotărâre ale Parlamentului la care fac, facem, am făcut personal mai multe sugestii de a fi cuprinse, nu sunt aprobate în comisii, pentru că există o majoritate.

Deci, facem propuneri concrete pentru a fi regăsite în proiectele de hotărâre care să critice aceste comunicări, aceste direcţii de politici ale Comisiei Europene. Nu sunt luate în seamă, dar noi ne facem datoria.

Aş vrea să accentuez faptul că în document sunt contradicţii importante. Se spune că industria trebuie sprijinită, însă trebuie să continuăm politicile de decarbonizare, în condiţiile în care se recunoaşte că în decembrie 2024, 11.000 de concedieri în Germania au avut loc; în noiembrie 2024, ArcelorMittal şi-a amânat investiţiile în decarbonizare în întreaga Europă; în iunie 2024, Liberty Ostrava şi-a anunţat falimentul, în Republica Cehă, din acelaşi motiv.

În condiţiile în care conducători ai industriei auto spun foarte clar - CEO de la Mercedes-Benz, în august, spune aşa: Uniunea Europeană trebuie să revină cu picioarele pe pământ şi să revizuiască politica de decarbonizare, să înceteze aceste interdicţii în a produce vehicule pe bază de petrol, de benzină, de motorină, de GPL, altfel, piaţa auto din întreaga Uniune Europeană riscă să se prăbuşească.

Deci, ce facem noi este să susţinem industria prin propuneri concrete.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Doamna deputat Stoica Diana, USR.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau doar să le reamintesc colegilor de la AUR că în Comisia noastră pentru afaceri europene, întotdeauna când a existat o propunere, un amendament care să fi fost bun pentru români, pentru ţara noastră, el s-a bucurat de susţinerea majorităţii.

Dar, înainte de asta, domnule Coleşa, că nu sunteţi membru în această comisie, trebuie să existe şi amendamente, propuneri din partea colegilor, pe care le să dezbatem, şi nu au fost foarte multe.

Puteţi să discutaţi cu colegii şi, dacă aveţi propuneri, veniţi cu ele în comisie; le dezbatem şi, dacă sunt bune pentru români, eu vă garantez că toţi colegii din Coaliţie le vor susţine şi va exista majoritate. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

18. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor şi a furnizorilor de servicii medicale COM (2025) 10; PHCD 66/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru sănătate şi familie şi de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Autorităţii pentru Digitalizarea României, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene:

- şi-a exprimat susţinerea pentru obiectivele Planului de acţiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor şi a furnizorilor de servicii medicale;

- a susţinut înfiinţarea unui Centru paneuropean de suport în materie de securitate cibernetică pentru spitale şi furnizori de servicii medicale de către Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică;

- a recomandat instruirea personalului din sectorul medical în aplicarea bunelor practici de protecţie împotriva atacurilor cibernetice în cadrul zonelor rurale sau defavorizate;

- şi a recomandat colaborarea cu DNSC pentru evaluarea impactului noilor tehnologii asupra securităţii cibernetice şi dezvoltarea de programe de instruire şi certificare în domeniu.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 16 septembrie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumim.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

19. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind competenţele de bază COM (2025) 88; PHCD 67/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind competenţele de bază COM (2025) 88

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi de Comisia pentru învăţământ, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de obiectivele Planului de acţiune;

- a cerut abordarea cauzelor profunde ale scăderii nivelului competenţelor de bază în rândul elevilor, evitarea încărcării excesive a programei de învăţământ, gestionarea evoluţiilor de ordin tehnologic prin intermediul competenţelor de bază;

- a susţinut dezvoltarea gândirii logice şi abstracte şi a competenţelor cetăţeneşti;

- a sprijinit alfabetizarea şi educaţia digitală, însă a recomandat identificarea unor instrumente pentru limitarea utilizării excesive a resurselor digitale în procesul de învăţare de natură să-i afecteze pe aceştia;

- a cerut cu prioritate măsuri de atragere a fetelor în studiile şi profesiile din domeniul ştiinţelor, tehnologiilor, ingineriei şi matematicii;

- a recomandat explorarea corelaţiei dintre contextul socioeconomic şi cultural al elevilor şi nivelul de însuşire a competenţelor de bază, în scopul îndrumării eficace a resurselor necesare pentru elevii proveniţi din medii defavorizate;

- a solicitat instrumente pentru competenţele de bază în ucenicii, în scopul orientării practice a şcolilor şi angajatorilor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 16 septembrie 2025 şi a fost adoptată în unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Bucur Ariana-Oana, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Problema competenţelor este esenţială. Conceptul de competenţe a constituit elementul central în curriculumul şcolar şi prioritate în sistemele de învăţământ la nivelul Europei.

Accentul pe aceste competenţe a rezultat din nevoia învăţării pe tot parcursul vieţii, din nevoia transferabilităţii rezultatelor învăţării şi, nu în ultimul rând, din nevoia de abordare integrată a învăţării.

Aşa cum cu siguranţă ştiţi, s-au parcurs o serie de etape în elaborarea documentelor de politică educaţională şi demersurile au început în anul 2000, printr-un memorandum al Comisiei Europene cu privire la educaţia permanentă.

În anul 2001 - o scurtă trecere în revistă, da? - în anul 2001 apare cadrul de referinţă european pentru limbile străine, despre care cu siguranţă aţi auzit.

În 2005 apare reglementat cadrul european pentru calificări, deci, în zona profesională, aţi auzit cu siguranţă de competenţe EQF, da, care sunt rezultate ale învăţării în contexte formale, informale sau non-formale.

Şi în 2006 apare o recomandare a Parlamentului European şi a Comisiei referitoare la aceste competenţe de bază. Ele sunt grupate pe 8 domenii - se mai numesc şi competenţe-cheie - şi care trebuie urmărite de către formatori în procesul de învăţare.

În 2018, acestea sunt regrupate, reinterpretate şi actualizate.

Şi vreau să reţineţi că aceste competenţe sunt foarte importante... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Atanasiu, din partea Grupului USR. (Vociferări.)

În regulă.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

20. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea competenţelor COM (2025) 90; PHCD 68/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog, doamnă deputat Atanasiu.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea competenţelor

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi de Comisia pentru învăţământ, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de obiectivele Uniunii competenţelor;

- a evidenţiat importanţa cooperării dintre statele membre în abordarea provocărilor din domeniul educaţiei şi al competenţelor, precum şi a unei finanţări adecvate, alături de coerenţa şi predictibilitatea politicilor publice, în vederea atingerii unor rezultate solide în planul educaţiei şi competenţelor;

- a considerat îngrijorătoare tendinţa descendentă a dobândirii competenţelor de bază, în şcoală, de către tineri în vârstă de 15 ani şi provocările demografice actuale din anumite regiuni europene;

- a solicitat acordarea unei atenţii speciale abordării nevoilor copiilor şi tinerilor proveniţi din medii defavorizate şi reducerii decalajelor între zonele rurale şi cele urbane;

- a sprijinit schimbul de bune practici între statele membre asupra abordărilor inovatoare în domeniul educaţiei şi formării;

- a evidenţiat importanţa deosebită a programului Erasmus+;

- a sprijinit dezvoltarea învăţământului dual şi adaptarea la nevoile pieţei forţei de muncă şi la evoluţiile tehnologice.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 16 septembrie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Gurlui Silviu-Octavian, din partea AUR.

(Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi solicită să ia cuvântul.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi (din sală):

M-am înscris prima.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Da, doamna Adomnicăi era înscrisă la cuvânt înainte.

Dau cuvântul doamnei deputat Adomnicăi Mirela Elena, PSD.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de hotărâre vine în mod firesc spre adoptare după precedentul, privind competenţele generale, pentru că această iniţiativă a Comisiei Europene vine, practic, în urma unui raport al Comisiei Europene pentru anul 2025 care studiază evoluţia pieţei muncii şi evoluţia situaţiei sociale în Uniunea Europeană şi constată că o cincime dintre persoanele cu vârsta pentru muncă, persoane active, respectiv 51 de milioane, sunt în afara pieţei muncii europene, principalele categorii greu ocupabile fiind: femei, persoane cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani şi persoane cu handicap.

Sună cunoscut şi pentru noi, pentru că acestea sunt categoriile greu ocupabile în România.

Însă, noi mai avem încă o altă problemă, în sensul în care România are printre cele mai mari procente cu tineri fără loc de muncă - media în România este undeva - 23,9%, media europeană este 14,9%.

De aceea este salutară această iniţiativă, pentru că, printre alte obiective, pentru 2030, acest Plan de acţiune îşi propune să crească ponderea tinerilor cu studii în domeniile STEM - Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie, Matematică - cu 32% în ceea ce priveşte studiile superioare pentru tineri şi 45% şcoală profesională.

Dar misiunea noastră nu se încheie aici, pentru că această strategie, acest Plan de acţiune european trebuie transpus la nivel naţional.

De aceea, rolul Parlamentului în continuare va fi să transpună strategia europeană într-o strategie naţională, cu instrumentele adoptate la nivel european - Garanţia Competenţelor, Observatorul European al Competenţelor - în acte normative care să... dacă vreţi, să rezolve o problemă care poate fi rostogolită pe viitor, în ceea ce îi priveşte pe aceşti tineri care încă nu sunt pregătiţi pentru o piaţă a forţei de muncă într-o dinamică permanentă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Gurlui, din partea AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

AUR va vota pentru această iniţiativă, dar, pe fond, avem nişte probleme pe care le ştim cu toţii, sunt deja delicate şi ar trebui să le implementăm de urgenţă, riguros şi cu profunzime.

În această lege, Uniunea competenţelor riscă să rămână doar un exerciţiu birocratic dacă nu există măsuri concrete şi finanţare reală pentru regiunile defavorizate ale ţării.

Vorbim aici despre mobilitate şi recunoaşterea automată a calificărilor, dar România are încă mii de absolvenţi care nu-şi pot valorifica studiile în Uniunea Europeană, din cauza procedurilor lente şi inechitabile.

Iar documentul pune accent pe digital, pe verde, dar ignoră decalajele uriaşe de infrastructură educaţională dintre vestul şi estul Europei. Şi ştim foarte bine unde stăm la calitatea învăţământului în România.

Fără o implicare reală a autorităţilor locale şi a regiunilor, Uniunea competenţelor va fi doar un proiect centralizat la Bruxelles, departe de realitatea din sate şi oraşele mici ale noastre.

Ţara noastră are nevoie de o strategie proprie de formare şi de calificare, adaptată pieţei interne, nu doar de o copiere a unor modele europene, la care asistăm, care nu ţin cont de specificul nostru, cum se întâmplă de obicei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă invit la votul final, la ora 11.30.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Să înceapă votul!

Suntem în cvorum. Suntem prezenţi 236 de doamne şi domni deputaţi.

Întreb liderii de grup dacă sunt eventuale disfuncţionalităţi.

Vă rog, pe procedură, domnul deputat Alecu Robert.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru Cardinalul Lucian Mureşan, Întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, trecut la cele veşnice pe data de 25 septembrie anul curent.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Robert Alecu:

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dumnezeu să-l odihnească!

Am să vă rog, pentru viitor, să faceţi aceste solicitări la Biroul permanent. Aşa este regulamentar.

Domnul lider de grup de la Partidul Naţional Liberal, data trecută, a avut această rugăminte. (Vociferări.)

Puteţi să transmiteţi unui grup şi puteţi să solicitaţi. Pentru viitor!

Mulţumesc.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate şi decarbonizare COM (2025) 85; PHCD 61/2025.

Să înceapă votul!

Din 279 de colegi prezenţi, 194 de voturi pentru, contra - un vot, abţineri - 84. Adoptat.

Punctul 2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor COM (2025) 95; PHCD 62/2025.

(Domnul deputat Valeriu Munteanu solicită să ia cuvântul.)

Doriţi explicarea votului?

Domnul Valeriu Munteanu (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bun. Vă rog.

Domnul deputat Munteanu Valeriu, de la AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

A fost supusă votului opinia Camerei Deputaţilor privind Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate şi decarbonizare.

Este un document care trasează o direcţie de ansamblu, la nivel european, pentru industrie şi energie.

Din perspectiva AUR este evident că obiectivele de reindustrializare şi de inovare trebuie urmate cu seriozitate, însă trebuie să fim atenţi ca aceste obiective de decarbonizare să nu fie transformate în termene nerealiste şi presiuni disproporţionate asupra statelor membre mai puţin dezvoltate, cum, din păcate, este ţara noastră.

România are astăzi cel mai mic nivel de emisii pe cap de locuitor, dar şi una dintre cele mai fragile baze industriale.

În aceste condiţii, orice accelerare galopantă a decarbonizării, fără a ţine cont de particularităţile economiei noastre şi de nevoia de a susţine industriile energointensive riscă să ducă nu la reindustrializare, ci la dezindustrializare.

Trebuie să spunem răspicat: preţul energiei electrice este principala povară pentru industria românească.

Fără o strategie clară pentru reducerea acestui cost şi fără investiţii serioase în capacităţi de producţie reale, reţele şi interconectări, România nu va fi un hub energetic, ci va rămâne captivă importurilor.

Din aceste motive, AUR a votat prin abţinere acest document, un vot care nu respinge necesitatea acestei tranziţii, dar care atrage atenţia că România are nevoie de o voce mai puternică şi mai prudentă, în faţa unor obiective ambiţioase, dar adesea rupte de realitatea economică a ţărilor din Europa de Est.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor COM (2025) 95; PHCD 62/2025.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

Adoptat cu 206 voturi pentru, contra - 3, 79 de abţineri.

Explicarea votului. Avem două solicitări.

Domnul Coliban Allen, USR.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc.

Pentru că nu înţeleg cum vă puteţi abţine la o astfel de propunere, am zis să fac câteva referiri la textul propunerii pe care aţi votat-o şi la care dumneavoastră v-aţi abţinut.

Sunteţi împotriva alocării a 1,8 miliarde de euro din fondul de inovare.

Sunteţi:

- împotriva îmbunătăţirii competenţelor şi abordării dimensiunii sociale, prin pregătirea forţei de muncă pentru noile tehnologii;

- împotriva dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi;

- împotriva studierii şi cercetării unor metode alternative de producere a combustibililor surogat şi combustibili din hidrocarburi lichide, prin hidrogenarea cărbunelui bituminos;

- sunteţi împotriva cercetării, sunteţi împotriva fondurilor disponibile pentru acest sector;

- sunteţi împotriva unor oportunităţi de dezvoltare a României.

Noi, normal, am votat pentru această propunere.

Sunt foarte curios cum justificaţi retorica asta goală, antieuropeană, în acest domeniu. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

E timpul să vă uitaţi la adevăr.

Toată civilizaţia europeană occidentală, după începutul revoluţiei industriale, se bazează pe motoarele cu combustie internă.

Nu vă mai ascundeţi după deget!

Bun, o să aduceţi alte... să înlocuiţi benzina sau motorina! Dar adevărul este că fără motoare cu combustie internă nu există civilizaţie! Că n-o să pui baterii pe un camion de 50 de tone!

Dumneavoastră, însă, puneţi o limită de timp. Care este limita de timp?

Dumneavoastră spuneţi aşa: până în 2030 şi până în 2035. La aceea ne opunem!

Pentru că este absurd să-ţi închipui că poţi să scazi şi să îngropi industria de motoare cu combustie internă, pentru că ai să inventezi tu ceva sau ai să înlocuieşti tu cu ceva!

Iar chestiunea aceasta cu energia verde... Păi, nu produce energie în bandă! Ce vreţi să faceţi, să ne băgaţi în black out?! Asta e?!

Deci, noi nu ne opunem la inovaţie, noi ne opunem la phase out!

Ceea ce vreţi voi să faceţi este să puneţi o limită şi să închideţi fabricile pentru combustie internă.

Aşa ceva nu se poate!

Asta este absurditatea acestui COM! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un plan de acţiune european privind oţelul şi metalele COM (2025) 125; PHCD 63/2025.

Să înceapă votul!

Cu 218 voturi pentru, contra - două voturi, abţineri - 69, adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Burduja Sebastian-Ioan, PNL.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc mult, doamnnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

De multe ori asist la anumite lucruri care se spun de la tribuna Parlamentului privitoare la sectorul energetic.

Şi m-aş bucura ca cei care sunt interesaţi de subiect să vină măcar să discutăm, ca să le pot explica situaţia, cum stă ea, de fapt, şi adevărul.

După 17 ani România are, începând de anul trecut, o strategie energetică naţională şi acolo, dacă o veţi citi, dacă vă veţi preocupa, veţi vedea că ordinea de prioritate este: energie sigură, energie ieftină şi energie curată. În ordinea asta de priorităţi.

Cei care vorbesc de lipsa investiţiilor în energie habar nu au! În doi ani de zile am atras 14 miliarde de euro din fonduri europene şi sunt în lucru undeva la 10.000, spre 15.000 de megawaţi putere instalată, inclusiv capacităţi de stocare, că tot e un subiect la modă.

Deci, vă rog frumos, ca să aveţi toate datele pe masă, mă găsiţi oricând şi cu mare plăcere stăm de vorbă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Coleşa Ilie-Alin, AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Apreciez cuvintele domnului ministru, însă reamintesc că faptele ne arată următorul lucru. Prioritatea Guvernului este de a avea facturi tot mai mari. Asta este realitatea pe care o avem în ultimii 5, 10, 17 ani.

Uitaţi-vă pe grafice! Facturile la energie cresc cel puţin în progresie geometrică! Iar noi nu suntem împotriva cercetării, inovării, bineînţeles. Suntem împotriva unor ţinte total absurde.

Fit for 55! Adică reducerea cu 55% până în 2030 a emisiilor de dioxid de carbon, cu 90% până în 2040, şi cu 100% până în 2050.

Interzicerea, reducerea producţiei de vehicule cu ardere internă - benzină, motorină, GPL - cu 55% până în 2030 şi cu 100% până în 2035.

Filosofia taxării emisiilor de dioxid de carbon şi mecanisme prin care preţul la energie electrică este speculativ, aşa cum este mecanismul de stabilire a preţului pe piaţa zilei următoare, acel Pay-as-Clear, în loc de Pay-as-Bid. Acestea sunt chestiuni absolut punctuale împotriva cărora suntem noi şi al căror efect îl poate verifica oricine, în facturi şi în date industriale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Faptul că s-a invocat aici, ca pe un merit extraordinar, că avem pentru prima dată o strategie în domeniul electricităţii sau al energiei, sau cum vreţi să-i spuneţi, dragii mei, pe mine nu mă impresionează cu nimic şi nici pe românii care plătesc cele mai mari preţuri pe energie din Europa.

Din 1990 facem strategii. Strategii pe toate domeniile! Suntem plini de strategii! Iar ţara cade pe noi!

Domeniile esenţiale ale existenţei sociale sunt la ultimul nivel, inclusiv cel energetic.

Facem strategii care se adoptă sau se aprobă de către Guvern, prin hotărâri de Guvern, deşi în mod firesc strategiile ar trebui aprobate de către Parlament. Că Parlamentul e organul reprezentativ suprem, nu este Guvernul!

De aceea, dragii mei, faptul că avem strategii... Oare în strategia aia s-a introdus ca noi, românii, să plătim cel mai mare preţ la energie din Europa?!

Oare în strategia aia s-a scris că românii nu mai pot să supravieţuiască, din cauza preţurilor exorbitante la toate serviciile esenţiale pentru viaţa lor?!

Eu nu cred!

Aceasta este explicaţia votului nostru.

Vă mulţumesc, domnilor colegi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Eu nu m-am abţinut, eu am votat contra.

Am votat contra majorării preţului la energie, am votat contra majorării preţului la gaze naturale, am votat contra majorării preţului la combustibili, am votat contra dezindustrializării României, am votat contra acestor măsuri aberante, pe care dumneavoastră, de 5 ani le implementaţi, sau de 10 ani, iar România este în colaps, este într-o cădere totală, din perspectivă economică.

Şi pentru domnul Burduja, ca să discutăm cu datele pe masă.

În 5 ani de zile, de la 12.000 de megawaţi, cât producea România, acum avem 5.000 de megawaţi.

Cum explicaţi lucrul ăsta?!

Care sunt mecanismele pe care le-aţi pus în practică, de am scăzut cu 7.000 de megawaţi, în 5 ani de zile?

Uitaţi-vă pe harta Transelectrica şi aveţi răspunsul.

O să închideţi şi zona de cărbune, care astăzi produce 800 de megawaţi. Practic ne băgaţi într-un colaps energetic.

Am votat contra şi voi vota contra intereselor dumneavoastră!

Voi vota pentru poporul român!

Voi vota pentru cei care m-au trimis în Parlament, nu pentru voi, care sunteţi trimişi aici să distrugeţi!

Să ştiţi că, până la urmă, trădarea este cea mai mare teză pe care aţi încercat s-o introduceţi la nivel de lege în România.

Aţi înrobit poporul român, prin trădare!

Să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am rugămintea să încercaţi să nu mai pronunţaţi numele colegilor, pentru a nu genera drept la replică.

Vă rog, domnule Burduja, drept la replică.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Profit de asta.

Constat că sunt mulţi specialişti în energie - cu tot respectul - şi constat că pe o simplă comunicare a Comisiei există foarte multă efervescenţă. (Vociferări.) Probabil că dacă era o comunicare a Comunităţii Statelor Independente sau de pe la Kremlin era mai mult consens. (Aplauze. Vociferări.)

Dar, vreau să vă spun un singur lucru.

În primul rând, producţia se măsoară în megawaţi-oră, eventual, nu în megawaţi, dar putem discuta ce s-a întâmplat.

Şi pot să vă spun că anul trecut, domnule Coarnă, România a pus în funcţiune - reţineţi! - 1.251 de megawaţi noi în sistem, inclusiv Grupul 5 de la Rovinari, pe cărbune, terminat după 10 ani. Aceşti 1.251 de megawaţi sunt cât în 8 ani anteriori, într-unul singur.

Şi pentru toţi românii care ţin la adevăr, inclusiv pentru dumneavoastră, şi ştiţi bine lucrul ăsta, singura soluţie pentru facturi mai mici sunt investiţiile - grupuri noi, creşterea capacităţii de producţie de energie românească.

Alte mecanisme - şi cu tot respectul -, dacă nu vreţi să ieşim din UE, este Pay-as-Clear. Acesta este principiul la care am agreat, aşa e în toate ţările europene.

Dar România are resurse, trebuie să finalizăm investiţiile începute.

Şi încă o dată, apropo de ce spuneaţi cu preţurile la energie.

Vă rog eu frumos, uitaţi-vă pe datele Eurostat, nu mai spuneţi că România plăteşte nu ştiu ce preţuri exorbitante faţă de alte state... (Vociferări.)

Uitaţi-vă, vă rog...

Doamna Gianina Şerban (din sală):

Aţi primit factura?

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Uitaţi-vă în tot...

Da, sunt furnizori în piaţă care au preţuri de un leu per kilowatt-oră, ceea ce este mai puţin decât 1,3 lei per kilowatt-oră, cât era plafonul pentru consumul de peste 300 de kilowaţi oră - că ştiţi despre ce vorbesc -, deci unele facturi chiar s-au ieftinit, iar cei care erau la 0,68 de lei per kilowatt-oră, dacă sunt vulnerabili primesc 50 de lei, deci nu le-a crescut factura, dacă nu sunt vulnerabili nu mai discutaţi de facturi duble sau triple, că e pur şi simplu fals.

Faceţi un calcul matematic între... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

La explicarea votului câte un coleg de la fiecare grup parlamentar.

De la grupul parlamentar al USR nu a vorbit, până în momentul de faţă... (Vociferări.)

Imediat! Imediat!

De la Grupul parlamentar al USR avem două persoane care au solicitat.

Doamna Stoica Diana sau domnul Coliban Allen.

Care dintre dumneavoastră doriţi să veniţi?

Allen Coliban.

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cred că ar fi bine în timpul transmisiunii acesteia să fie undeva afişat, pentru cei care ne urmăresc, şi textul pe care-l discutăm, pe care îl votăm, pentru că din nou mi se pare că veniţi la explicaţia votului cu totul altceva decât scrie în COM.

Vreţi să vă citesc din COM? Vă citesc, nu e nicio problemă: "Susţine măsurile de apărare a locurilor de muncă industriale de calitate şi recomandă sprijinirea corespunzătoare a zonelor geografice concentrate pe activităţi din sectoarele oţelului şi metalelor şi acordarea unei atenţii deosebite efectelor de ordin social ale transformării acestor sectoare, în particular cu referire la reconversia profesională, alături de sprijinirea adecvată a inovaţiei".

Împotriva ăsteia aţi votat dumneavoastră, domnilor!

Sunteţi penibili!

Veniţi şi vorbiţi de date legate de energie de pe vremea lui Ceauşescu, aşa cum a făcut domnul miliţian Coarnă, care ne zice de 40.000 de gigawaţi-oră pe an, capacitatea suplimentară de producţie pe care o putem amenaja în strategia naţională, pe care dumneavoastră nici măcar n-o citiţi, este de 10,5 terawaţi-oră anual, suplimentar faţă de ce avem acum.

Producţia este de 18,3 terawaţi-oră anual.

În 2023 am exportat 2,4 terawaţi-oră anual.

Acestea sunt datele reale!

Restul, e retorica Kremlinului, care nu ne-a dat niciodată bani pentru energie, doar ne-a furat Tezaurul! (Vociferări.) Cu ăştia sunteţi voi! (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Domnul Coarnă, drept la replică, cu rugămintea de a nu mai pronunţa numele colegilor.

Domnul Dumitru Coarnă:

Nu mai pronunţ niciun nume.

Sigur că eu am lucrat un pic în sistemul energetic pentru domnul prim-ministru şi ştiu exact că vorbim de megawaţi-oră. Dumneavoastră trebuia să înţelegeţi că eu vorbeam despre megawaţi-oră.

Dar văd că aveţi o problemă. Nu Kremlinul a distrus România, nu Călin Georgescu, ci voi aţi distrus România, pas cu pas! (Aplauze.)

Şi vă mai repet o dată cifrele.

1989 - că am spus-o de câteva ori - putere instalată 25.000 de megawaţi-oră. Produceam 20.000. Aveam o centură de 5.000 de megawaţi.

Şi ca să nu ne mai comparăm cu Ceauşescu, vă duc la Viorica Dăncilă.

Noiembrie 2019... Octombrie, că în noiembrie aţi demis-o! Aveam o producţie de 12.000 de megawaţi-oră, un consum de 9.000 de megawaţi-oră, exportam 3.000.

Ce aţi făcut dumneavoastră, de la Orban până la Bolojan? Aţi distrus energia românească, aţi închis 7.000 de megawaţi-oră. Astăzi producem 5.000 şi avem importuri masive, importăm la preţuri mari, exportăm la preţuri mici în Moldova, avem cele mai mari preţuri la energie din Europa. Sunt date, sunt lucruri pe care le puteţi consulta. Dar sunteţi trimişi aici să distrugeţi România. Noi nu o să vă lăsăm, indiferent de câte jigniri şi câte, ştiu eu, încercări de tipul ăsta...

Când n-aveţi soluţii veniţi şi jigniţi! Ăsta e nivelul vostru, nu puteţi mai mult!

Dumnezeu şi România n-o să vă ierte! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Murad Mohammad, de la AUR, dar vorbeşte pe timpul alocat Grupului parlamentar POT. (Aplauze.)

Domnul Mohammad Murad:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă spun un singur lucru: nu sunt specialist în energie. Dar pot să vă spun că plătim foarte scump. Deci, energia, în Bulgaria, e la jumătate de preţ. Forţa de muncă şi impozitul pe salariu este la jumătatea impozitului din România, aproape. Produsele le aducem din Bulgaria, ca să le facem la Caracal conserve.

Şi atunci întrebarea: oare mai merită să stăm în ţară?!

Vorbiţi şi concuraţi cât de mult ştiţi ce înseamnă megawaţi şi cât producem.

Important e un singur lucru.

Oameni buni, plătim mai mult!

Din primele 50 de companii din România care fac cele mai mari profituri în România, sunt 13 pe energie, din care 7 au sediul în apartamente şi cu mai puţin de 10 angajaţi.

Păi, eu muncesc cu aproape 3.000 de salariaţi.

Domnule, eu nu fac profit cât face o companie care are 8 angajaţi! (Aplauze. Vociferări.)

De ce, prieteni?

Suntem penibili dacă arătăm cu degetul! E o problemă! Trebuie rezolvată! Eu, dacă produc energie la distanţă de un kilometru, nu pot să o bag în sistem, cu toate că o consum.

Deci, nu mai putem face concurenţă ţărilor vecine, pentru că producem energie foarte scumpă.

Ştiţi că jumătate din ce produce Cernavodă ziua, din păcate se pierde?

N-a fost în stare, de 35 de ani, statul român, să facă un parc industrial unde să avem energie ieftină!

Asta este o normalitate?! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Mohammad Murad:

Nu putem vorbi şi generaliza...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Mohammad Murad:

... că tot timpul AUR n-are soluţie.

Aş vrea... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ultimul coleg care va interveni, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, de la Grupul parlamentar al PSD.

(Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Dragi colegi,

Cred că ar trebui să fim mai serioşi şi înainte de a veni la acest microfon să punem mâna pe un manual de energie şi să citim ce înseamnă energia.

Am văzut foarte mulţi amatori aici, la microfonul acesta, şi cred că ar trebui să ne trezim şi să ne gândim că suntem în Parlamentul României, cel mai important for al României.

Deci, România este pe locul 15, din 43, la nivel european, ca şi preţ! Deci, m-am săturat să aud cea mai mare minciună spusă aici! (Aplauze.)

Deci, nu avem cel mai mare preţ la energie!

Când spuneţi aşa ceva minţiţi de tună microfoanele! (Aplauze.)

Mi-e şi ruşine de dumneavoastră cum puteţi să spuneţi asemenea inepţii!

Deci, odată că nu avem cea mai scumpă energie din Europa... Şi, dacă vreţi să ştiţi, cea mai scumpă energie din Europa este în Germania, care are preţ dublu faţă de România. (Vociferări. Gălăgie.)

În al doilea rând, i-aş ruga pe colegii noştri din Coaliţia guvernamentală să facem tot ce trebuie ca să finalizăm lucrările la hidrocentrala de la Răstoliţa şi atunci, cu siguranţă că o să avem mai mulţi megawaţi-oră produşi şi o să fiţi mai mulţumiţi şi dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul Dimitriu Alexandru, de la USR. (Vociferări.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Doamnă preşedinte,

V-aş ruga, pe viitor, să nu mai daţi timpii de la un partid la altul, pentru că este vorba despre explicarea votului. N-are cum cineva de la un partid să explice votul cu privire la celălalt partid! Că aşa, o să ajung şi eu să explic votul celor de la AUR, şi nu cred că doriţi asta! (Râsete. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor şi a furnizorilor de servicii medicale COM (2025) 10; PHCD 66/2025.

Să înceapă votul!

Cu unanimitate, 272 de voturi pentru, adoptat.

Nu avem cereri pentru explicarea votului.

Punctul 5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind competenţele de bază COM (2025) 88; PHCD 67/2025.

Să înceapă votul!

281 de voturi pentru, o abţinere, un vot "nu votez". Adoptat.

Punctul 6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea competenţelor COM (2025) 90; PHCD 68/2025.

Să înceapă votul!

Cu unanimitate, 284 de voturi pentru, adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 576/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Să înceapă votul!

Cu unanimitate de voturi, 287, adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul parlamentar POT.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Explicarea votului era pentru PHCD 67, însă nu aţi observat intervenţia mea.

Înţeleg că şi PHCD 63 a fost important, însă nu era vorba despre energie.

Ştim cu toţii, curentul este scump în România, însă haideţi să vă explic votul nostru pentru.

Grupul POT votează pentru viitorul educaţiei din România şi pentru creşterea competitivităţii elevilor şi a adulţilor noştri pe piaţa de muncă europeană.

De ce am votat pentru la acest proiect? Pentru că stopăm analfabetismul funcţional. Susţinem adoptarea de măsuri naţionale care să abordeze cauzele profunde ale scăderii nivelului de competenţe de bază.

Obiectivul strategic este alfabetizarea funcţională, care este esenţială pentru succesul personal şi profesional.

Dezvoltarea gândirii critice. Promovăm o educaţie modernă care depăşeşte simpla memorare.

Recomandăm consolidarea competenţelor cetăţeneşti, dezvoltarea gândirii logice şi abstracte şi oferirea de instrumente pentru combaterea dezinformării şi informării greşite, adaptarea la era digitală. (Vociferări.)

Susţinem alfabetizarea şi educaţia digitală...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vorbim de...

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Dragi colegi,

Eu am apăsat pe butonul de a vorbi şi aţi sărit două puncte pe ordinea de zi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Numai puţin!

Este un proiect de lege, de fapt l-am votat, pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Am înţeles! Şi la proiectul de lege care trebuia dezbătut, pe educaţie?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trebuia să solicitaţi să luaţi cuvântul în timp util!

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Eu am solicitat, am apăsat de două ori! A cui este vina?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din păcate, nu aţi solicitat!

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Este vina mea?!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu aţi solicitat!

Eu vă dau cuvântul în momentul în care apare pe display numele persoanei care solicită.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Deci, să înţeleg că doar la anumite subiecte putem interveni noi, cei de la POT...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu, puteţi să interveniţi la absolut toate subiectele.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

... şi la alte subiecte nu putem interveni. (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog frumos să fiţi atent şi să solicitaţi în timp util.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Eu am solicitat, am apăsat, am apăsat, am apăsat şi nu mi s-a dat cuvântul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am două colege, secretari de şedinţă, care mă ajută, şi nu au văzut solicitarea dumneavoastră nici măcar ele. Deci, suntem trei persoane!

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2024 pentru prorogarea unor termene şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 48/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

281 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Punctul 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 136/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

282 de voturi pentru, două persoane s-au abţinut. Adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională; Pl-x 471/2024; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare propun adoptarea propunerii legislative.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

283 de voturi pentru, un vot contra şi o persoană care nu votează. Adoptată.

Domnul deputat Grofu Daniel, Grupul parlamentar POT.

Vă rog.

Explicarea votului.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul legislativ supus astăzi dezbaterii aduce o îmbunătăţire necesară cadrului de finanţare pentru instituţiile de învăţământ superior din domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, un sistem de finanţare adecvat, susţine modernizarea infrastructurii educaţionale, dotările tehnologice şi cercetarea şi se reflectă direct în nivelul de pregătire al viitorilor ofiţeri, subofiţeri şi agenţi.

Investind în educaţia cadrelor din armată, poliţie, servicii de informaţii şi alte structuri de siguranţă publică, întărim capacitatea statului de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare şi mă bucur că acest proiect de lege a trecut cu o majoritate mare de voturi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 604/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

284 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

III. Legi organice. Adoptări

Punctul 12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 597 alin. (2), (2¹) şi (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 180/2025; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

272 de voturi pentru, contra - 3, abţineri - 7. Adoptat.

Explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna secretar Murariu Oana.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru acest vot pentru digitalizarea justiţiei.

În mai am fost în delegaţie oficială în Letonia, merg întotdeauna în instanţe să văd care este situaţia sistemului judiciar. Procesele se desfăşoară prin videoconferinţă, ca regulă.

Anul trecut, tot în delegaţie oficială, în New York, un avocat pe un ecran, un avocat pe celălalt ecran şi mă gândeam când o să ajungem şi noi la acest nivel de digitalizare a justiţiei.

Ei, bine, prin acest proiect aducem primul tip de proces, în care, ca regulă, procedurile se vor desfăşura prin videoconferinţă, deci un mare pas pentru digitalizare şi vă mulţumesc pentru vot. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Partidul Naţional Liberal a votat pentru acest proiect, iniţiat de Partidul Naţional Liberal.

Ţin să-l felicit pe colegul meu Ovidiu Jitaru pentru această iniţiativă care aduce digitalizarea mai aproape în administraţie, în sistemul judiciar, în acest caz, pentru că era necesar să aducem normalitatea de a nu mai pune oameni pe drumuri, de a nu mai aloca resurse pentru plimbări ale unora şi ale altora şi astfel să avem digitalizarea în mai multe sectoare ale statului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

III. Legi organice. Respingeri

Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor;Pl-x 124/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

Din 280 de voturi, pentru - 168, contra - 36, 76 de abţineri. Propunerea a fost adoptată.

Explicarea votului, doamna secretar Murariu Oana.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

Cred că rezultatul acestui vot este o greşeală.

Colegii din Comisia juridică ştiu foarte bine că de 4 ani şi ceva, prin fiecare intervenţie, fiecare dintre noi încercăm să îmbunătăţim sistemul judiciar, dar în contextul actual, în care avem proteste ale magistraţilor, pentru că grevă nu pot face, dar îi spunem altfel, îi spunem protest, şi se amână procesele cetăţenilor pe care îi reprezentăm şi practic un sistem judiciar întreg îşi bate joc de cetăţenii României, noi să respingem un vot prin care mai tăiam un privilegiu şi să păstrăm o lipsă a evaluării magistraţilor, nu ştiu dacă este oportun. Eu cred că e o greşeală. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi punctul 14, ultimul punct, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă; PL-x 291/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

Cu 276 de voturi pentru, contra - două voturi, o persoană care nu votează, şi această propunere de respingere a fost adoptată.

Declar închisă şedinţa de vot final şi invit membrii Biroului permanent în sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.16.