Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei de astăzi, 15 octombrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă propun să începem în ordinea grupurilor, aşa cum a stabilit Comitetul liderilor.

Vă reamintesc că avem 3 minute alocate pentru fiecare declaraţie.

Din partea Grupului PSD, dacă este doamna Doiniţa Ciocan?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Doiniţa Ciocan:

Bună dimineaţa tuturor!

Declaraţia mea se intitulează "Ana Aslan - Moştenirea unei mari conştiinţe româneşti, readusă acasă la Brăila".

În fiecare an, la 1 octombrie, întreaga lume marchează Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, o zi închinată recunoştinţei, respectului şi demnităţii. În preajma acestei sărbători, pe 11 octombrie 2025, municipiul Brăila - oraş cu adânci rădăcini culturale şi medicale - a fost gazda Galei "Ana Aslan", un eveniment de excepţie, dedicat excelenţei în domeniul longevităţii şi al îmbătrânirii active.

Ajunsă la a doua ediţie, Gala "Ana Aslan" este organizată de Fundaţia "Ana Aslan", în parteneriat cu Primăria Municipiului Brăila, reprezentând o autentică sărbătoare a ştiinţei, a umanismului şi a respectului faţă de vârsta de aur.

Brăila a primit, cu aceasta ocazie, cu nobleţea ei tradiţională, personalităţi din mediul academic, medical, diplomatic şi cultural din ţară şi din străinătate: Excelenţa Sa Enkeleda Baduni Mërkuri, ambasadorul Republicii Albania în România; doctor farmacist Speranţa Prada, preşedinta Fundaţiei "Ana Aslan"; istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române; academician Doina Banciu, preşedinta Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; profesor universitar doctor Gabriel Prada, din partea Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie "Ana Aslan"; campioana olimpică Doina Melinte şi profesor doctor Aurora Martin, de la Universitatea din Erevan.

În cadrul galei, s-au acordat nouă premii "Ana Aslan" pentru contribuţii remarcabile în ştiinţa longevităţii şi în creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice.

Cu acest prilej, Trofeul "Ana Aslan" a fost oferit celor care duc mai departe misiunea savantei brăilene - aceea de a transforma îmbătrânirea într-un proces activ, demn şi plin de sens.

Această gală nu este doar un moment festiv, ci o reîntoarcere acasă a unei mari conştiinţe româneşti - profesorul universitar doctor academician Ana Aslan, născută la Brăila, la 1 ianuarie 1897. Personalitate vizionară, pionier mondial al geriatriei, Ana Aslan a fost primul medic care a demonstrat că îmbătrânirea nu este doar un proces biologic inevitabil, ci un domeniu vast al cercetării şi al inovaţiei.

Prin Gerovital H3 şi Aslavital, a aşezat România pe harta ştiinţei mondiale, devenind un simbol al medicinei moderne şi al feminităţii intelectuale.

Întreaga sa activitate a fost animată de un crez profund umanist, sintetizat în cuvintele care au consacrat-o: "Să dăm viaţă anilor şi ani vieţii", formulă simplă, dar plină de sens, în care se regăseşte esenţa muncii sale - dorinţa de a prelungi nu doar durata, ci şi demnitatea, frumuseţea şi calitatea vieţii.

Şi să nu uităm îndemnul profesorului Ana Aslan, mai actual decât oricând: "Să fii veşnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, ci să fii optimist, să te simţi bine, să ai un ideal în viaţă pentru care să lupţi şi pe care să-l cucereşti".

Prin evenimente precum Gala "Ana Aslan", Brăila demonstrează că respectul pentru vârstă şi admiraţia pentru cunoaştere pot merge mână în mână. Este un omagiu adus unei femei care a schimbat faţa medicinei mondiale şi, totodată, o pledoarie pentru demnitatea şi calitatea vieţii persoanelor vârstnice, valori care ar trebui să ne unească dincolo de orice diferenţe politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă doamna Crina-Fiorela Chilat este prezentă?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în discuţie efectele extinderii şi gestionării ariilor naturale protejate asupra comunităţilor locale din zonele montane şi de frontieră.

România, prin Strategia Europeană de Biodiversitate 2030 şi legislaţia naţională aferentă, şi-a asumat obiectivul de a extinde reţeaua de arii protejate şi de a consolida statutul acestora.

Conform datelor oficiale furnizate, situri precum Munţii Maramureşului şi Tisa Superioară au fost deja actualizate şi consolidate prin hotărâri de Guvern şi prin documente ale Ministerului Mediului.

De asemenea, proiectele naţionale finanţate prin PNRR prevăd identificarea şi instituirea de zone de nonintervenţie şi protecţie strictă, inclusiv prin extinderea unor arii existente. Totodată, Planul Strategic Instituţional 2024-2027 prevede explicit îmbunătăţirea preciziei limitelor şi adoptarea planurilor de management pentru sute de arii.

Toate aceste măsuri, în lipsa unor politici compensatorii clare şi consistente, au efecte sociale şi economice dramatice pentru comunităţile montane. Aşa cum au semnalat inclusiv analizele independente, dar şi datele confirmate şi consultările publice guvernamentale, aceste arii protejate:

- limitează accesul la resursele tradiţionale vitale pentru supravieţuirea localnicilor - piatră şi calcar pentru construcţii şi drumuri, lemn de foc pentru încălzire, lemn de construcţii pentru adăposturi de animale sau pentru stâne, aducţiuni de apă şi captări necesare în zonele montane;

- împiedică dezvoltarea economică locală, prin blocarea sau întârzierea proiectelor de infrastructură, cariere de piatră, exploatări forestiere controlate şi activităţi tradiţionale;

- generează sărăcie şi depopulare în comunităţile de munte, obligând tinerii să părăsească zonele natale şi punând în pericol continuitatea tradiţiilor, precum prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, producţia de brânzeturi, în cătunele izolate;

- se suprapun arbitrar peste perimetre miniere neînchise sau abandonate, unde problemele de mediu reale sunt ignorate - drenajul acid -, în timp ce comunităţile sunt sancţionate prin restricţii.

Trebuie avut în vedere:

- elaborarea unui cadru legislativ diferenţiat pentru UAT-urile care se află în întregime sau în mare parte în arii protejate, prin care să beneficieze de subvenţii suplimentare şi compensări directe, raportate la restricţiile impuse;

- instituirea unor mecanisme clare şi rapide de avizare pentru proiectele comunităţii montane - adăposturi de animale, captări de apă, exploatări de piatră pentru drumuri şi gospodării, lemn de foc pentru sezonul rece;

- introducerea de modele economice sustenabile, inspirate din alte state europene, prin care resursele naturale - lemn, piatră, calcar, metale, apă - să fie valorificate responsabil, fără a condamna comunităţile la subdezvoltare;

- lansarea de programe de educaţie şi conservare integrate cu dezvoltarea economică, astfel încât protejarea biodiversităţii să fie percepută ca o oportunitate, nu ca o pedeapsă pentru locuitorii munţilor.

Susţin protejarea biodiversităţii, pentru că este un obiectiv major pe care îl împărtăşim, dar fără o dezvoltare economică şi socială echilibrată ariile protejate... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment?

Da.

Domnul?

Domnul George-Mădălin Borş (din sală):

Mădălin Borş.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, vă rog, domnule George-Mădălin Borş, aveţi cuvântul.

Domnul George-Mădălin Borş:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră pentru a semnala public o problemă gravă ce afectează direct dezvoltarea României: atitudinea inacceptabilă şi lipsa de responsabilitate a doamnei ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Diana Buzoianu, care întârzie nejustificat emiterea acordurilor de mediu pentru trei proiecte de importanţă strategică în sectorul energetic.

Deşi presiunea socială şi politică, justificată, din partea Partidului Social Democrat, a determinat emiterea târzie a acordului de mediu pentru demararea lucrărilor la Hidrocentrala Paşcani, alte trei proiecte majore - Cerna-Motru-Tismana - 102 MW, sectorul Cornetu-Avrig - 131 MW şi Surduc-Siriu - 55 MW - continuă să fie blocate din cauza indiferenţei birocratice a Ministerului Mediului. Aceste investiţii strategice sunt esenţiale pentru consolidarea viitorului energetic al României, iar blocajele administrative nu fac decât să creeze riscuri suplimentare pentru stabilitatea pieţei de energie.

Este inadmisibil ca, sub pretextul birocraţiei sau al indeciziei politice, să se frâneze investiţiile atât de necesare pentru modernizarea infrastructurii de producere a energiei, cu implicaţii directe asupra securităţii energetice şi economiei naţionale. România are nevoie de o administraţie proactivă, care să sprijine dezvoltarea, să valorifice oportunităţi, şi nu de una care să tergiverseze deciziile strategice la nesfârşit, punând în pericol interesele cetăţenilor.

Toate aceste proiecte de microhidrocentrale au la bază studii solide de impact asupra mediului, analize cost-beneficiu detaliate şi o argumentaţie robustă privind aportul lor la Sistemul Energetic Naţional. Creşterea capacităţii de producţie hidro este recunoscută ca o soluţie rapidă, fiabilă şi sustenabilă pentru producerea energiei, comparativ cu dezvoltarea de noi centrale din alte surse primare.

Din punct de vedere cantitativ, aportul acestor microhidrocentrale este semnificativ: ele creează premisele unei creşteri notabile a producţiei de energie curată, sprijinind independenţa energetică a României, reducând importurile şi diminuând dependenţa faţă de sursele externe. Mai mult, aceste capacităţi oferă flexibilitate şi stabilitate reţelei, într-un context în care costurile de echilibrare ajung indirect în facturile la energie tot mai mari ale românilor.

Solicit public doamnei ministru Diana Buzoianu să trateze cu maximă urgenţă emiterea acestor acorduri de mediu, conştientă că Ministerul Mediului trebuie să fie un catalizator al dezvoltării durabile, nu o instituţie de blocaj administrativ. Deciziile strategice asumate de statul român, incluse în documentele programatice şi strategice votate în CSAT, trebuie implementate fără întârzieri suplimentare şi fără justificări lipsite de fundament.

România are nevoie de investiţii, nu de amânări.

Să nu îi dezamăgim pe români!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment? Nu.

Atunci trecem la Grupul AUR.

Domnul Valeriu Munteanu?

Domnul Valeriu Munteanu:

"Apărarea familiei, o datorie a statului român în faţa strategiei LGBT"

În data de 7 octombrie 2025, Comisia Europeană a lansat "Strategia pentru egalitatea de tratament a persoanelor LGBTQI pentru perioada 2026-2030", un document care, sub pretextul apărării drepturilor omului, conţine o serie de propuneri ideologice ce depăşesc cadrul juridic şi competenţele Uniunii Europene.

Această strategie, departe de a promova adevărata egalitate, introduce măsuri care ameninţă fundamentele culturale, morale şi juridice ale statelor membre. Bruxellesul îşi arogă, astfel, un rol care nu îi aparţine, acela de a redefini noţiunile de familie, gen şi educaţie, domenii ce ţin în mod exclusiv de suveranitatea fiecărui stat.

Cel mai grav aspect al documentului este acela care promovează ideea că minorii ar putea decide singuri asupra "identităţii lor de gen" şi chiar asupra schimbării sexului biologic, fără consimţământul părinţilor. O asemenea concepţie neagă nu doar biologia, ci şi drepturile fundamentale ale părinţilor de a-şi educa propriii copii, drepturi garantate de Constituţia ţării.

Strategia mai conţine propuneri prin care s-ar impune recunoaşterea transfrontalieră a statutului de părinte pentru cuplurile de acelaşi sex şi a contractelor de maternitate surogat, practici interzise în ţara noastră. În plus, se sugerează că orice opinie critică la adresa acestei ideologii ar putea fi încadrată ca "discurs al urii", adică libertatea de conştiinţă şi de exprimare riscă să fie pedepsite.

Prin asemenea prevederi, Comisia Europeană transformă banii contribuabililor europeni în instrumente de presiune ideologică, dublând finanţările către ONG-urile care promovează aceste politici şi condiţionând accesul statelor la fonduri de adoptarea lor.

Domnilor şi doamnelor guvernanţi,

Articolul 48 din Constituţia României afirmă că: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi". Această formulare, deşi constituţională, este vulnerabilă la interpretări abuzive, în contextul presiunilor externe actuale. România are, aşadar, obligaţia să apere familia naturală, formată dintre un bărbat şi o femeie, valorile sale morale şi credinţa creştină.

Nu cerem privilegii, ci respectarea dreptului nostru suveran de a decide asupra propriei ordini morale şi constituţionale. România este parte a Uniunii Europene, dar nu poate fi constrânsă să accepte politici care contravin culturii, tradiţiilor şi voinţei poporului său.

Fac apel la Guvernul României să formuleze o poziţie oficială fermă şi demnă, prin care să respingă public prevederile inacceptabile ale acestei strategii şi să apere valorile fundamentale ale familiei româneşti, drepturile părinţilor şi libertatea de conştiinţă.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihail Neamţu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

O veche poruncă spune: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta", o poruncă care, de fapt, ne invită să practicăm ceea ce marile naţiuni ştiu să facă, anume o politică a memoriei.

Adesea trec pe aici, prin Parlamentul României, şi văd statuile unor mari oameni de stat care ne pun această întrebare: Cine şi mai ales pentru cine s-a făcut România Mare? Răspunsul îl include şi pe Iuliu Maniu, şi pe Ionel Brătianu, dar şi pe bunicul meu şi toată generaţia aceea minunată de transilvăneni care au luptat pentru dezrobirea Ardealului.

Aşa că îmi propun, în această împrejurare, să vorbesc chiar despre un om care mi-a marcat viaţa, un om care s-a născut în Ţara Zărandului, în Transilvania, care, apăsat de vremuri, şi-a pierdut tatăl şi mama la 12 ani, a rămas orfan şi de aceea a asimilat o etică a muncii incredibilă, având, pe tot parcursul vieţii, obsesia hărniciei şi a depăşirii de sine.

De la el am învăţat, de la bunicul meu, Gheorghe Neamţu, cultul muncii, care l-a făcut fruntaş în sat, deşi pornise în viaţă fără nicio moştenire. De la el am învăţat că trebuie să te trezeşti dimineaţa devreme şi să te culci seara târziu. Se trezea la 5 dimineaţa, când cântau cocoşii, punea hamul pe caii proaspăt ţesălaţi şi mergea în căutare de muşterii la Pâncota, la Dud, la Tauţ.

A trăit experienţa nedreptăţii, i-a urât pe comuniştii care au venit cu tancurile de la Moscova şi i-au luat pământul, grapa şi plugul, a dispreţuit tot timpul hoţii, activiştii şi trăncănitorii, s-a luptat cu Biblia în mână pentru o Românie creştină.

Nu se auzeau înjurături în casa bunicului meu, cel care l-a admirat pe Henry Ford şi care mi-a vorbit pentru prima oară despre Ronald Reagan.

Cânta la vioară şi se ruga în şoaptă la masă şi de la acest bunic am învăţat să merg duminica la biserică, la Sfânta Liturghie, el fiind un cantor şi un dirijor al unui superb cor bărbătesc de peste 100 de oameni.

S-a căsătorit cu o femeie simplă, cu Ana, care asculta predicile lui Iosif Ţon şi în această bibliotecă a familiei bunicului meu am găsit primele cărţi de patristică ale lui Vasile cel Mare, Origen şi Clement Alexandrinul.

Datorez şi datorăm acestor oameni minunaţi, acestor bunici, acestor ţărani incredibili, verticali, faptul că suntem în continuare o ţară creştină.

Acest om a murit la 85 de ani, aproape de pământ şi cu privirea spre cer.

Acestor oameni le datorăm tot ceea ce suntem noi astăzi, în fiecare zi.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă, în acest moment, din partea Grupului AUR, mai este cineva?

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul?

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei (din sală):

Ciornei.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Banii publici nu pot fi secretizaţi. Populaţia are dreptul să ştie".

Stimaţi colegi,

Am adresat o interpelare ministrului apărării naţionale, prin care am cerut un lucru simplu şi firesc: să ni se spună cât ne costă războiul din Ucraina. Ce sume s-au plătit, ce echipamente s-au trimis, ce fonduri s-au luat din bugetul de stat al României pentru acest efort.

Răspunsul primit? Niciun răspuns. Ministrul apărării a ales să ascundă totul în spatele unei formule magice: "informaţii clasificate", adică secret de stat.

Dar, conform Legii nr. 182/2002, nu pot fi clasificate informaţiile care ascund ilegalităţi, abuzuri sau risipa banului public.

Şi atunci întreb: când vorbim de banii românilor, de miliardele împrumutate în numele lor, de ce nu avem dreptul să ştim adevărul?

Românii au dreptul să ştie pe ce se duc împrumuturile făcute în ultimii ani. Au dreptul să ştie de ce nu se construiesc spitale, de ce nu apar locuri de muncă, de ce nu avem autostrăzi.

În schimb, vedem taxe şi impozite mai mari, facturi dublate sau triplate şi o viaţă mai grea de la o lună la alta.

În timp ce românii strâng cureaua, preşedintele ne anunţă liniştit să ne pregătim pentru iarnă, iar şeful statului major al apărării face declaraţii la televiziuni care sperie populaţia.

Am primit zeci de mesaje de la rezervişti din toată ţara, oameni care au primit ordine de chemare, oameni care nu ştiu ce se întâmplă şi trăiesc cu teama că România e împinsă într-un război care nu este al nostru.

De aceea, am cerut ca generalul Vlad Gheorghiţă, şeful Statului Major al Apărării, să fie audiat în Comisia pentru apărare. Oamenii au nevoie de claritate, nu de panică. Românii nu mai cred în poveşti. Văd că în loc să fim transparenţi, se secretizează tot: cheltuieli, contracte, decizii, adevăruri. Dar adevărul nu poate fi clasificat.

Secretul de stat nu poate deveni scut pentru incompetenţă, minciună şi trădare! Românii nu mai vor promisiuni, ci adevăr. Iar eu, ca deputat ales, am datoria să-l cer pentru români.

Vă mulţumesc.

Daniel Ciornei, deputat în Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Revenim, că din calupul de 4 mai era o poziţie la PSD.

Domnul Voicu Vuşcan şi după aia revenim la Grupul AUR.

Domnul Voicu Vuşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După mai bine de 100 de zile de hei-rup reformist, măsurile se dovedesc a fi un bolovan ce atârnă de gâtul economiei. Suprataxările nu au adus mai mulţi bani la bugetul de stat, pentru simplul motiv că nu poţi lua mai mult de unde nu există mai mult. E o realitate tristă, cum la fel de tristă e realitatea că PNL nu prea mai are legătură cu liberalismul, fiind astăzi un partid a cărui doctrină contabilă nu se pupă nicicum cu realitatea.

În ciuda propunerilor venite din partea PSD, menite să lase economia să respire şi să ofere o plasă de siguranţă categoriilor sociale cu venituri mici şi medii, domnul Bolojan şi-a pus în practică filosofia de suprataxare, fără o reducere reală şi concomitentă a cheltuielilor, astfel că suntem astăzi într-un tunel la capătul căruia nu se întrevede nicio luminiţă.

Este cu atât mai trist cu cât domnia-sa conduce un partid liberal şi se presupune că înţelege cum funcţionează piaţa liberă. Şi e chiar mai trist că trebuie să-i transmitem noi, social-democraţii, că modalitatea eficientă de a avea mai multe încasări la buget este creşterea bazei de impozitare, nicidecum creşterea excesivă a unor taxe şi impozite. Este o lecţie pe care orice om cu minimă pregătire şi experienţă în lumea reală o cunoaşte. Pentru orice entitate, persoană fizică sau juridică, impozitele şi taxele sunt o cheltuială şi nu poţi cere ca acea entitate să cheltuie mai mult decât are. Impozitele şi taxele reduc consumul, care mai apoi se traduce într-o reducere a producţiei.

Nu cred că ne mai putem permite să experimentăm în continuare cu abacul în mână, să proiectăm pe hârtie încasări care mai apoi nu se regăsesc în realitate. Cred că Guvernul trebuie să fie mai mult al României.

Situaţia actuală cere măsuri de protecţie socială şi măsuri care să permită economiei să se dezvolte, iar PSD are datoria, în calitate de principal partid în cadrul coaliţiei de guvernare, să impună aceste măsuri.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc

Dacă din partea Grupului AUR mai este cineva în acest moment? Nu.

Trecem la Grupul PNL.

Domnul Ţiplea?

Aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Bugetul pentru anul 2026 va fi construit pe estimări corecte şi pe obiective precise"

Mulţi se feresc să spună că situaţia bugetară deosebit de gravă pe care o traversăm astăzi are o cauză precisă, clară şi sigură.

S-a minţit! Atât în anul 2024, cât şi la elaborarea bugetului pentru anul 2025 s-au furnizat date imprecise, atât în ceea ce priveşte veniturile estimate a se colecta la buget, cât şi în privinţa cheltuielilor pe care trebuie să le acopere Guvernul în cursul anului.

Rezultatul îl cunoaştem cu toţii - un deficit bugetar de peste 152 de miliarde de lei, în anul 2024. În anul 2025, situaţia ar fi fost şi mai dramatică, prin impactul anualizat al măsurilor adoptate anul trecut, dacă Guvernul Bolojan nu ar fi luat măsuri pentru a frâna pe drumul către o prăpastie sigură.

Aş vrea să subliniez că, în sectorul financiar, minciuna are picioare foarte scurte, pentru că orice obligaţie legală trebuie onorată prin plăţi corespunzătoare. Or, atunci când s-au angajat cheltuieli fără să existe fondurile necesare în buget, minciuna a ieşit la iveală încă din primele luni ale anului, prin cifrele execuţiei bugetare.

Stimaţi colegi,

În scurt timp, Parlamentul va primi pentru dezbatere Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, o lege cu un impact economic şi social deosebit. Am convingerea că va fi un buget construit pe date extrem de precise, pe estimări foarte realiste şi clare de venituri şi pe cheltuieli extrem de bine anticipate. Ca într-o familie, dacă nu-ţi calculezi în mod realist cheltuielile şi veniturile, cu siguranţă rămâi fără bani până la finalul lunii. Iar dacă ajungi să te împrumuţi, nu ai o reputaţie bună printre vecini.

Personal, am convingerea că bugetul pentru anul viitor va fi un buget onest, foarte bine construit de Guvernul Bolojan şi orientat către ţinte de dezvoltare foarte precise: continuarea proiectelor de investiţii publice, cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, sprijinirea fermierilor şi a producătorilor români, acoperirea integrală a plăţii pensiilor şi salariilor, o finanţare mai bună a serviciilor publice de sănătate, educaţie, ordine publică şi apărare naţională.

Vă pot asigura că, dacă vom avea o construcţie bugetară corectă, România va scăpa de problema deficitului bugetar şi se poate relansa economic.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna Patricia-Simina-Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos.

Doamnelor şi domnilor,

România va avea companii de stat conduse cu profesionalism, pentru performanţă. Nu sinecuri!

Legea este constituţională!

CCR a declarat constituţionale cele două legi importante din Pachetul 2 de reforme - cea referitoare la guvernanţa corporativă din companiile de stat şi cea care prevede măsuri în sistemul sanitar.

Sunt reforme foarte importante, pe care Guvernul Bolojan le va pune acum în aplicare:

Vor fi mai puţini membri în consiliile de administraţie, pentru că dispar aproape 200 de posturi în CA-urile companiilor de stat centrale şi aproape 1.000 în companiile locale;

Indemnizaţiile directorilor vor fi reduse în medie cu 50% la cele 20 de regii autonome şi societăţi comerciale din subordinea ministerelor;

Managerii vor fi selectaţi după profesionalism şi evaluaţi în funcţie de indicatori de performanţă care măsoară profitul, investiţiile realizate, gradul de îndatorare.

Stimaţi colegi,

Dacă privim împreună toate măsurile asumate de acest Guvern, prin Pachetele de reformă, ne dăm seama că ele transmit un mesaj politic foarte clar - statul român este reaşezat pe alte principii.

Acesta este proiectul de ţară al Guvernului Bolojan!

Un stat cu bun-simţ, corect cu românii, care îi tratează cu respect şi unde legea este aceeaşi pentru toţi.

Un stat care livrează servicii publice decente pentru fiecare leu cerut prin taxe şi impozite de la cetăţeni.

Acest proiect de ţară nu este doar al PNL. Există o majoritate parlamentară formată din partidele democratice. De aceea, el trebuie asumat şi susţinut de întreaga coaliţie.

Amânările nu mai sunt posibile. Indecizia este toxică atunci când vorbim despre guvernarea unei ţări care riscă o criză bugetară.

Ca şi Pachetul 1, aceste legi din Pachetul 2 au fost validate politic şi constituţional. Dar suntem abia la începutul reformelor. Guvernul a promis că va fi corect cu românii. Nu este calea uşoară, dar este cea a responsabilităţii şi a respectului faţă de generaţiile viitoare.

Nu vrem să lăsăm copiilor noştri datorii, vrem să le lăsăm o ţară care se dezvoltă şi un stat care îşi respectă cetăţenii!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mircea Fechet.

Da, aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un coleg de la USR a fost surprins când, acum câteva zile, într-o emisiune, am amintit despre alianţa politică din Bacău, dintre USR şi AUR.

Sigur că în politică trebuie să ai stomac, iar ipocrizia e - pentru unii - o banalitate. Dar mă întreb, extrem de îngrijorat, dacă doar ipocrizia face ca judeţul Bacău şi municipiul reşedinţă de judeţ să fie conduse de alianţe care ar şoca familiile politice pro-europene: PSD - AUR, cu cec în alb de la USR, respectiv USR - AUR, cu susţinerea PSD.

Nu sunt primul care constată această duplicitate. Primarul Emil Boc a vorbit de mai multe ori despre dublul discurs al USR, naţional şi local.

În Bacău avem însă organizaţii conduse de unul dintre primii cinci lideri naţionali ai USR şi, probabil, unul dintre primii zece lideri naţionali ai PSD, şi pe deasupra şi parlamentar european.

Nu doar că nu a existat o delimitare publică de extremişti, nu doar că AUR nu a fost izolat. Lucian Stanciu-Viziteu şi Dragoş Benea le-au dat celor de la AUR nu doar voturile în unanimitate, ci mai ales cheile guvernării locale, pentru a avea certitudinea că extremiştii sunt validaţi. Aşa am ajuns să avem un viceprimar AUR cu primar USR şi vicepreşedinte AUR, la consiliul judeţean, cu preşedinte PSD. USR a votat ambele, PSD a votat ambele. Şi nu e vorba de comune sau oraşe, ci de primele două structuri administrative ale judeţului, respectiv municipiul reşedinţă şi consiliul judeţean.

Mă întreb cum e văzută această situaţie la Bruxelles sau la Strasbourg. Cum privesc marile familii politice pro-europene punerea pe tava propagandiştilor Kremlinului, de către liderii USR şi PSD, a unei regiuni extrem de vulnerabile, de la graniţa estică a Uniunii Europene.

Mă întreb dacă avem, cu toţii, acelaşi sistem de valori ancorat în cultura şi civilizaţia occidentală, nu în barbarismul şi manipularea putiniste, sau unora le plac pozele cu steagul Uniunii Europene doar dacă sunt cumpărate din fonduri externe.

Mi-ar fi mai uşor să vorbesc despre PSD, dar mă întreb dacă acesta este progresismul şi pro-europenismul USR, apăsate inclusiv din Guvern, de către miniştrii USR-işti care nu încetează să atragă atenţia că sunt "altfel", sau e doar o propagandă ieftină, în spatele căreia se ascund gesturile concrete, precum aducerea AUR la masa deciziilor. Mă întreb dacă emoţiile pe care le-au avut miniştrii USR la moţiunile de cenzură ale AUR au fost reale sau teatru slab, în condiţiile în care USR guvernează local împreună doar cu AUR.

Acesta nu e un angajament european nici pentru PSD, nici pentru USR. Nu astea sunt promisiunile pe care le-am făcut europenilor atunci când le-am cerut sprijinul pentru a ţine... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Gheorghe?

Nu, nu este.

Atunci, trecem la Grupul USR.

Dau cuvântul domnului deputat Rigman.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a începe declaraţia, i-aş aduce aminte domnului coleg Fechet că la Turda, primarul PNL a ales AUR şi a construit o majoritate cu AUR. Mai mult decât atât, i-a oferit şi funcţia de viceprimar Partidului AUR. Ca să punem lucrurile într-o anumită logică.

Bun. O să încep declaraţia.

Titlul declaraţiei mele este "Educaţia, încotro?".

Necesitatea şi urgenţa reducerii deficitului bugetar în acest an nu pot fi contestate. Educaţia românească a fost, însă, cea mai afectată de măsurile de reducere a cheltuielilor publice. Aceasta, deşi bugetul Educaţiei nu a atins în niciun moment 6% din PIB, prevăzut de lege, şi a cărui implementare a fost mereu amânată.

Educaţia plăteşte azi o factură pentru care nu este responsabilă. Iar în spatele cifrelor de impact se ascunde şi realitatea afectării calităţii educaţiei. Pe lângă aşa-zisul succes al economiilor făcute în Educaţie, va veni şi un cost viitor. Va exista un cost pe care îl vom plăti cu toţii ca societate, prin prisma afectării progresului şi competitivităţii noastre.

De aceea, este extrem de important ca măsurile luate recent în Educaţie să fie unele cu caracter temporar. Odată ce situaţia bugetară o va permite, trebuie să vedem că acestea sunt corectate. În egală măsură, este necesar ca Educaţia românească, în special segmentul preuniversitar, să facă obiectul unor reforme reale şi profunde. Acestea trebuie să aibă în centru depolitizarea, aprecierea şi promovarea meritocraţiei, încurajarea şi răsplătirea performanţei, dar şi adaptarea la evoluţiile societăţii informaţionale şi ale inteligenţei artificiale.

În această perioadă urmează elaborarea metodologiei pentru concursurile de directori de unităţi de învăţământ, respectiv a celei pentru selecţia inspectorilor şcolari. Este momentul ca Educaţiei şi cadrelor didactice să li se arate respectul pe care îl merită. Este nevoie ca profesionalismul şi performanţa să fie cele căutate şi selectate transparent, în detrimentul loialităţilor de partid.

Modul în care vor fi organizate concursurile pentru directori şi selecţia inspectorilor trebuie să fie cu adevărat un semnal clar de promovare a reformelor de care e nevoie în Educaţie. Nu vom avea nicio scuză, ca guvernare, dacă nu vom acţiona în acest sens, dacă vom perpetua practici falimentare şi imorale, gonind oamenii valoroşi din Educaţie şi punând o nouă cărămidă la scufundarea calităţii actului educaţional.

Mulţumesc mult.

Ciprian Rigman, deputat de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Şendroiu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vlad-Ioan Şendroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Ştiţi cum ne dăm seama dacă un ministru face ce trebuie şi deranjează sistemul? Vin colegii de la AUR şi depun moţiune împotriva lui.

Atât Diana Buzoianu, cât şi Radu Miruţă au intrat în forţă în ministerele lor, au identificat rapid problemele şi s-au pus pe treabă. Ambii au început să facă curăţenie printre directorii şi administratorii plătiţi cu zeci de mii de lei lunar, dar care nu îşi pot justifica în niciun fel activitatea. Ambii au deschis ministerele şi au organizat concursuri pe bune, în care profesioniştii să poată ocupa funcţiile rezervate până acum doar pentru pilele şi clientela politică. Ambii s-au confruntat cu reticenţa şi încăpăţânarea unui sistem mafiot înrădăcinat, care ani de zile a confundat banii statului cu banii proprii, un sistem disperat care recurge la blocaje, la ameninţări şi la grele forţate pentru a opri ministrul din a-şi face treaba.

Şi, cu toate astea, ambii au reuşit să elimine risipa, să recupereze clădiri şi să oprească contracte prin care statul era păgubit de "băieţii deştepţi" ai sistemului.

Asta se vede clar - dacă eşti un ministru bun, dacă eşti un ministru performant, AUR vrea să te dea jos.

Voi, patrioţilor falşi de la AUR, nu suportaţi să vedeţi oameni care chiar se pun în slujba României şi a cetăţenilor. Nu suportaţi să vedeţi patrioţi adevăraţi, care le închid uşa în nas hoţilor şi readuc ministerul în serviciul românului de rând. Aşa că tot ce puteţi face e să ţipaţi, să faceţi scandal şi să aruncaţi cu noroi în numele mafiei din sistem, care nu mai suportă să îşi piardă puterea, banii şi beneficiile.

Dar vă spun - e degeaba. Cât timp voi faceţi zgomot, noi facem treabă. Destructurăm mafia din companiile de stat, oprim hoţia şi apărăm interesele României.

Pentru asta ne-au votat românii. Pentru rezultate şi reformă reală, nu pentru gargară politică.

Vă mulţumesc.

Vlad Şendroiu, deputat ales în Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectivul prioritar al României a rămas, după aproape patru luni de guvernare, continuarea neclintită a reformelor. Populaţia României aşteaptă şi merită aceste măsuri. Reducerea cheltuielilor publice trebuie să completeze, obligatoriu şi urgent, pachetul de măsuri privind optimizarea economică şi financiară a României.

Eliminarea risipei în administraţia centrală şi locală trebuie să reprezinte, dincolo de orice subiectivism politic, principalul obiectiv al perioadei următoare. Trebuie să facem reforme substanţiale în administraţia centrală şi locală, pentru noi.

Micile reforme în administraţie, cum ar fi reducerea cheltuielilor, eliminarea luxului bugetar, desfiinţarea instituţiilor neperformante, aplicarea unor criterii de performanţă, deschid calea marilor reforme aşteptate de cetăţeni, care vor reprezenta preambulul reformei administrativ-teritoriale adevărate a României.

Cu toate acestea, pe circuitul legislativ există în prezent proiecte de aşa-zisă reformă a administraţiei centrale, care includ propuneri demagogice şi populiste a căror implementare ar slăbi forţa politică şi instituţională a Parlamentului ţării, slăbind în mod direct şi puterea democraţiei reprezentative în România.

O reformă a administraţiei centrale adevărată nu trebuie să fie o fugă populistă după voturi, nu trebuie să producă regrese democratice, precum reprezentarea minorităţilor naţionale, şi nu trebuie să şubrezească fundaţiile democratice ale statului român.

România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială autentică, însă această reformă trebuie să fie una care să ţină cont de multiplele specificaţii şi nevoi de funcţionare ale statului român. Trebuie să fie decisă prin dialog politic şi consultarea permanentă a cetăţenilor. Trebuie să nu mutileze performanţele actuale ale României, pe care se bazează coeziunea internă şi prestigiul extern, bunăoară, model de bune practici privind minorităţile naţionale.

Reformele trebuie însoţite de comunicarea permanentă. În absenţa unei comunicări permanente cu cetăţenii, vor spori îngrijorările, nemulţumirile, frustrările, scenarita. Iar pe terenul viran vor vorbi apostolii apocalipsei.

Măsurile austere vor avea o durată scurtă de viaţă dacă le aplicăm integral şi scrupulos. O reformă adevărată nu se opreşte la jumătatea drumului. Ea se face cu manageri responsabili, cu bună-credinţă, şi nu cu promisiuni sforăitoare.

România are acum ceea ce îi trebuie pentru o reformă până la capăt - manageri responsabili, voinţă politică, disponibilitatea cetăţenilor.

Nu trebuie risipită această fereastră de oportunitate! Una similară vine o dată la jumătate de veac.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Bouda Ştefan, tot din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi: "Centura de Sud a Capitalei - de la dezastru la prioritate naţională. Nu mai putem tolera blocajul!".

Dragi colegi,

Centura de Sud a Capitalei nu este doar o şosea, ci o arteră vitală. De ani de zile, ea a devenit simbolul incompetenţei, al întârzierilor cronice şi al managementului defectuos în infrastructura naţională. Văd zilnic, la fel ca dumneavoastră, cozile interminabile, nervii întinşi ai şoferilor şi pierderile economice uriaşe cauzate de acest dezastru. Nu mai putem tolera această situaţie, traficul infernal de pe Centura veche sufocă localităţile din jur şi blochează dezvoltarea economică a întregii regiuni. Deşi s-a început construcţia noii Autostrăzi de Centură A0 Sud şi modernizarea Centurii vechi, termenele sunt amânate constant, iar soluţiile sunt livrate cu bucăţi şi cu întârzieri inexplicabile. Acesta nu este un simplu inconvenient, ci o problemă de securitate economică şi de calitate a vieţii pentru mii de oameni.

În acest sens, solicit şi cer următoarele măsuri urgente şi obligatorii:

1. Termene clare şi asumate sub sancţiune

Solicit Guvernului şi Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR - să prezinte public, în termen de 30 de zile, un calendar de finalizare realist, detaliat şi ferm pentru ultimul lot rămas de pe AO Sud şi pentru modernizarea Centurii vechi. Orice altă amânare nejustificată trebuie să atragă consecinţe administrative şi financiare imediate pentru factorii de decizie.

2. Mobilizare maximă şi monitorizare 24 din 7

Cer constructorilor să lucreze în regim nonstop pe toate fronturile de lucru. Solicit o monitorizare permanentă şi transparentă a şantierelor de către o comisie independentă, cu rapoarte săptămânale, accesibile publicului.

3. Corelarea lucrărilor

Nu este suficient să avem segmente de autostradă funcţionale; trebuie integrate rapid cu reţeaua rutieră existentă. Trebuie asigurată coordonarea perfectă între finalizarea A0 şi modernizarea drumurilor radiale pentru a fluidiza traficul imediat.

4. Calitate, nu doar viteză

Reclamaţiile privind problemele apărute la scurt timp, cum bine ştiţi, după inaugurarea unei porţiuni de pe A0 Sud, sunt de neacceptat. Cer garanţii ferme şi inspecţii riguroase pentru ca lucrările finalizate să fie de cea mai înaltă calitate şi să reziste traficului greu pentru care au fost proiectate.

Centura de Sud trebuie să devină din povestea eşecului o poveste de succes a României. Este o responsabilitate a noastră, a tuturor, să punem presiune constantă pentru ca această promisiune să devină în sfârşit realitate.

Vom urmări şi voi urmări îndeaproape fiecare metru de asfalt şi fiecare termen promis.

Bucureştiul şi România merită o infrastructură modernă, nu un şantier permanent.

Vă mulţumesc.

Bouda Ştefan, minorităţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul SOS România.

Domnul Vlad Vidra.

Aveţi cuvântul.

Domnul Vlad-Andrei Vidra:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Justiţia este unul dintre pilonii esenţiali ai statului de drept. Dar atunci când ea îşi pierde echilibrul, celeritatea şi imparţialitatea, întregul edificiu democratic începe să se clatine.

Cazul europarlamentarei Diana Şoşoacă a stârnit, pe bună dreptate, întrebări legate de modul selectiv în care acţionează instituţiile judiciare.

În timp ce unii cetăţeni sunt anchetaţi cu o promptitudine demnă de invidiat, mii de cauze penale rămân ani de zile nesoluţionate, până la prescripţia răspunderii penale.

Este greu de explicat cum, în România anului 2025, un dosar de omor din culpă sau neglijenţă poate trena între 3 şi 5 ani până la o hotărâre definitivă, iar un dosar de omor calificat, chiar 6 sau 7 ani, în timp ce alte cazuri - unele cu miză politică sau simbolică - sunt instrumentate şi finalizate cu o viteză de-a dreptul suspectă.

Aceasta nu este celeritate, ci selectivitate.

Îi adresez, pe această cale, procurorului general al României, câteva întrebări esenţiale:

- Câte dosare penale au fost închise în anul 2024, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale?

- Câte cauze instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie au fost clasate şi care au fost motivele concrete?

- Ce măsuri s-au luat pentru a asigura celeritatea şi eficienţa urmăririi penale în cauzele care privesc fapte grave, precum omorul sau corupţia în formă continuată?

Celeritatea nu trebuie să fie un privilegiu rezervat doar unor dosare "sensibile". Este o obligaţie constituţională, care trebuie aplicată egal tuturor.

Solicit Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii să publice un raport complet privind dosarele prescrise, cauzele clasate şi durata medie de soluţionare a infracţiunilor grave.

Cetăţenii au dreptul să ştie unde se pierde timpul şi de ce se pierde.

Parlamentul României nu poate fi spectator în faţa acestor derapaje.

Când justiţia devine selectivă şi inegală, statul de drept devine o ficţiune.

Cer, în numele tuturor celor care cred în dreptate, responsabilitate şi transparenţă:

Nu spectacol, ci adevăr.

Nu tăcere instituţională, ci răspundere penală.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna Codruţa Corcheş? Nu.

Doamna Gabriela Porumboiu.

Vă rog.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi vă vorbesc despre comedia unei tragedii naţionale.

Dragi români,

Nu vă cer să puneţi tricolorul pe piept, dar vă cer doar să nu-l lăsaţi să ruginească în sufletul vostru. Igiena sufletului unui popor este însăşi puterea lui de a-şi apăra identitatea. Nu e vorba de mândrie falsă, ci de curajul de a spune cine eşti fără ruşine.

Moştenirea noastră din moşi-strămoşi nu e doar o expresie a înţelepciunii populare, ci ecoul unei istorii dureroase. Un popor obosit de promisiuni şi trădări a învăţat, în timp, să-şi anestezieze durerile prin râs, să transforme tragedia în glumă, să îmbrace suferinţa în ironie.

Realitatea tragică a vieţii noastre de stat nu stă în cuvinte mari, în discursuri despre democraţie sau în paradele de costume politice. Ea se ascunde în nespusa mizerie a celor mulţi, a celor care trudesc şi sunt storşi până la os de o clasă politică nemăsurată, improductivă şi parazitară, o clasă care trăieşte din viciu, din şiretlic şi din impostură, compusă mai ales din fii şi nepoţi de fanarioţi moderni, care, sub masca interesului public, fură fără ruşine.

Comedia noastră naţională constă în minciuna perpetuă a constituţionalismului - libertăţi, doar pe hârtie; civilizaţie, doar în discursuri; democraţie, doar în lozinci. Totul este o pretextare - un joc de umbre care ascunde adevărata intenţie: acapararea statului ca mijloc de jaf organizat. Sub nume diferite - PSD, PNL, USR şi toate celelalte sigle care se perindă în faţa electoratului obosit - se ascunde aceeaşi foame de putere, aceeaşi metodă de pradă.

Pe această scenă absurdă se mişcă o mulţime de oameni aşa-zişi mari, autori care nu ştiu a scrie o frază corectă, oameni de stat care n-au trecut prin şcoala caracterului, politicieni fără ruşine, generali care nu ştiu să citească o hartă, miniştri crescuţi în umbra puşcăriilor, legiuitori recrutaţi dintre stâlpi de cafenele, oameni cu darul beţiei şi al trădării, caraghioşi care, înainte de "cariera" lor politică, vindeau bilete şi făceau bişniţă. Aceasta este, azi, banda ocultă care guvernează România.

Dar această declaraţie nu e una de ură. E chemare la trezire.

România nu va muri din cauza duşmanilor externi, ci din cauza propriei laşităţi interne, din cauza celor care tac, din cauza celor care râd când ar trebui să plângă şi care plâng când ar trebui să lupte.

E timpul să nu mai privim politica drept o glumă murdară spusă la birtul istoriei.

E timpul ca poporul român să înceteze să fie spectatorul propriei tragedii şi să urce, demn, pe scenă - nu ca actor de comedie, ci ca un erou al renaşterii sale morale.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Robert Alecu este prezent? Nu.

Domnul Andrei Csillag? Nu.

Domnul Coarnă? Nu.

Domnul Pîclişan.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Câte femei mai trebuie ucise ca să înţelegeţi odată că e nevoie de o lege a femicidului? Astăzi, nu mâine!"

Stimaţi colegi,

Astăzi nu mai putem vorbi în cifre. Vorbim despre femei reale -despre mame, fiice, surori. Despre femei care au avut curajul să spună "ajutor", dar au fost lăsate singure.

În Vinţu de Jos, judeţul Alba, o femeie a fost din nou bătută, deşi avea ordin de protecţie. O hârtie care trebuia să o salveze s-a transformat într-o sentinţă tăcută. A cerut sprijin, a făcut plângeri, a urmat toţi paşii. Dar statul n-a fost acolo.

Şi nu e singurul caz. În fiecare lună, femei din România sunt ucise de parteneri, de foşti soţi, de agresori pe care autorităţile îi cunoşteau. Pentru că noi, cei care facem legi, am rămas captivi în birocraţie. Pentru că Poliţia se ascunde în proceduri, iar clasa politică, în tăcere.

Un ordin de protecţie nu salvează vieţi dacă nu e urmat de acţiune. Nu de declaraţii, nu de scuze, ci de prezenţă reală, de intervenţie, de curaj.

O femeie nu trebuie să trăiască în frică, ştiind că agresorul e la uşă, iar legea e doar pe hârtie.

România are nevoie acum de o lege a femicidului! O lege clară, care să spună că violenţa repetată înseamnă pericol real, că încălcarea unui ordin e o crimă anunţată. Avem nevoie de intervenţie imediată, de pedepse dure, de responsabilitate în fiecare caz ignorat.

Nu mai putem vorbi despre prevenţie, în timp ce numărăm victime.

Fiecare femeie ucisă este o ruşine pentru acest stat şi o palmă pentru noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul George Popa? Nu. (Vociferări.)

A, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Adrian Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu ocazia Zilei mondiale a alimentaţiei, din 16 octombrie, ne reamintim de importanţa vitală a unei alimentaţii echilibrate pentru sănătatea şi viitorul naţiunii noastre.

Într-o lume în care obiceiurile alimentare se schimbă rapid, sub influenţa globalizării şi a stilului de viaţă modern, ne confruntăm cu provocări alarmante care afectează generaţiile tinere. Incidenţa crescută a obezităţii infantile şi a diabetului în rândul tinerilor reprezintă o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice, cu consecinţe pe termen lung asupra economiei şi societăţii noastre.

Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, obezitatea infantilă a crescut dramatic în ultimii ani, afectând milioane de copii la nivel global, inclusiv în România. Această epidemie nu este doar o problemă medicală, ci şi una socială şi economică, generând costuri uriaşe pentru sistemul de sănătate şi limitând potenţialul tinerilor noştri. Diabetul de tip 2, odată considerat o boală a adulţilor, devine tot mai frecvent printre adolescenţi, fiind legat direct de consumul excesiv de alimente procesate, băuturi dulci şi lipsa activităţii fizice. Aceste afecţiuni nu doar scurtează speranţa de viaţă, ci şi reduc calitatea vieţii, împiedicând dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri.

Ca reprezentant politic, consider că statul are responsabilitatea de a interveni prompt şi eficient. O prioritate absolută trebuie să fie promovarea unei alimentaţii sănătoase în mediul şcolar, unde copiii petrec o mare parte din timp. Şcolile nu sunt doar locuri de învăţare, ci şi spaţii unde se formează obiceiuri sănătoase pentru toată viaţa.

Astfel, implementarea unor politici precum: introducerea unor programe nutriţionale obligatorii în şcoli sau o educaţie nutriţională integrată în curriculă; parteneriate cu fermieri locali şi producători; monitorizare şi campanii de prevenţie, toate aceste măsuri nu sunt doar investiţii în sănătate, ci şi în viitorul României.

O naţiune sănătoasă este o naţiune prosperă.

Fac apel la toţi actorii implicaţi - Guvern, Parlament, autorităţi locale, şcoli, chiar şi familii - să ne unim eforturile pentru a combate această criză. Să transformăm Ziua internaţională a nutriţiei într-un moment de acţiune concretă, nu doar de reflecţie.

Vă mulţumesc frumos.

Adrian Popa, deputat de Bacău.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan.

Aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Tema declaraţiei mele este "Fermierii români, garanţia securităţii alimentare şi a continuităţii tradiţiilor".

Pe 10 octombrie a fost marcată Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, un moment care subliniază importanţa celor care, prin munca lor zilnică, pun pe masa românilor hrană curată, sigură şi autentică.

Fermierii, crescătorii de animale, apicultorii, viticultorii, procesatorii şi producătorii locali reprezintă temelia agriculturii româneşti şi duc mai departe o tradiţie născută din respect pentru pământ, pentru natură şi pentru munca cinstită. Prin efortul lor constant se păstrează vie legătura dintre om şi pământul care îl hrăneşte, iar identitatea rurală a României îşi găseşte continuitatea.

Fiecare produs românesc poartă cu el o poveste: a satului din care provine, a oamenilor care l-au cultivat şi a tradiţiei care l-a făcut posibil. Într-un borcan de miere, într-o bucată de brânză sau într-un vin produs din struguri româneşti se regăseşte munca multor generaţii şi legătura profundă dintre om şi natură.

Fermierii şi producătorii locali sunt pilonii unei economii sănătoase şi ai unei societăţi echilibrate. Prin efortul lor, România îşi consolidează securitatea alimentară, menţine viaţa în mediul rural şi oferă locuri de muncă stabile în comunităţi unde, de multe ori, agricultura este singura sursă de venit. Fără aceşti oameni nu am avea nici tradiţie, nici gust românesc, nici acea legătură firească între sat şi oraş, care a modelat identitatea noastră naţională.

Sprijinirea producătorilor locali trebuie să fie o preocupare constantă, nu doar o temă de ocazie. Este nevoie de politici publice coerente, care să le asigure acces real la pieţe, lanţuri scurte de aprovizionare, infrastructură modernă de depozitare şi promovare eficientă.

Alegerea produselor româneşti nu este doar un act de patriotism, ci şi unul de responsabilitate economică. Fiecare produs cumpărat de la un producător local înseamnă bani care rămân în comunitate, sprijin pentru micile afaceri de familie şi o contribuţie directă la siguranţa alimentară a ţării.

În contextul actual, când pieţele internaţionale se confruntă cu instabilitate şi când preţurile la alimente sunt influenţate de factori externi, sprijinirea producţiei interne devine o prioritate strategică. Ţările care reuşesc să-şi protejeze producătorii şi să-şi asigure hrana din resurse proprii sunt cele care pot garanta stabilitate socială şi economică. România are acest potenţial, dar el trebuie susţinut prin măsuri concrete.

România are pământ roditor, resurse naturale valoroase şi oameni harnici. Datoria noastră este să le asigurăm cadrul în care aceste resurse să fie folosite cu înţelepciune, astfel încât beneficiile lor să ajungă la întreaga societate. Fără fermieri nu există hrană, fără producători locali nu există economie rurală, iar fără păstrarea tradiţiilor nu există identitate naţională.

Cei care hrănesc România merită nu doar apreciere, ci şi sprijin concret, constant şi onest. Prin ei, tradiţia devine viitor, iar gustul autentic românesc rămâne viu în fiecare familie.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Cernăuţi - 150 de ani de lumină academică, curaj şi rezistenţă în faţa tiraniei"

Aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Cernăuţi reprezintă un moment de o profundă semnificaţie istorică şi culturală, nu doar pentru spaţiul academic, ci şi pentru întreaga istorie a poporului român.

Cernăuţiul nu este doar un loc pe hartă, ci o parte vie din identitatea noastră, un spaţiu unde spiritul românesc s-a format, a creat şi a dăinuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei.

Am avut onoarea să vizitez acest oraş, la invitaţia domnului Vasile Ruscovan, consul onorific al Ucrainei la Cluj-Napoca, şi să particip la manifestările dedicate acestei impresionante aniversări. În inima Bucovinei istorice am simţit forţa morală a unei comunităţi care trăieşte în vecinătatea frontului, dar care nu şi-a pierdut nici speranţa, nici credinţa.

Astăzi, când războiul a revenit pe continentul european, Ucraina luptă nu doar pentru libertatea sa, ci pentru libertatea întregii Europe. Curajul soldaţilor ucraineni şi jertfa civililor ne arată ce înseamnă, în vremuri moderne, să aperi demnitatea, adevărul şi dreptul la viaţă.

Am întâlnit un combatant ucrainean, de etnie română, fost prizonier al armatei ruse timp de peste trei ani, o lecţie vie despre tărie, credinţă şi rezistenţă. În ochii săi am văzut suferinţa, dar şi demnitatea unui popor care nu se pleacă în faţa răului. În contrast, Rusia de astăzi a ales calea crimei şi a minciunii, devenind un stat agresor, care distruge sate, deportează copii şi seamănă moarte acolo unde oamenii cer libertate.

Dar războiul nu se poartă doar cu arme. El se poartă şi cu minciuni. Propaganda rusă încearcă să pătrundă în fiecare stat european, inclusiv în România, sub masca unui fals suveranism, un curent populist care repetă tezele Kremlinului şi atacă valorile euroatlantice.

Aceşti pseudopatrioţi nu apără România, ci o trădează. În timp ce Ucraina sângerează pentru libertate, ei predică tăcerea şi servesc, conştient sau nu, intereselor Moscovei. România nu are nevoie de laşitate, ci de demnitate, de unitate, de claritate morală.

Datoria noastră este limpede: să apărăm adevărul, libertatea şi valorile europene. România trebuie să rămână un bastion al democraţiei şi al luminii, un stat care îşi respectă prietenii şi respinge, fără echivoc, minciuna şi manipularea venite dinspre Est.

Aniversarea de la Cernăuţi, la 150 de ani de existenţă, este un simbol al rezistenţei culturale şi al legăturii dintre popoare. Ea ne aminteşte că educaţia, credinţa şi cultura sunt cele mai puternice arme împotriva urii şi a tiraniei.

Cernăuţiul ne învaţă că popoarele curajoase nu mor niciodată. Ele trăiesc prin credinţă, prin cultură şi prin demnitate.

Iar noi, ca reprezentanţi ai poporului român, avem obligaţia morală şi politică de a fi mereu de partea libertăţii, a adevărului şi a Europei unite.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre reglementarea pieţei de asigurări după crizele repetate.

În cadrul lucrărilor Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a fost dezbătut, de curând, un proiect de lege important pentru credibilitatea şi stabilitatea pieţei financiare din România. Este vorba despre completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, prin care transpunem în legislaţia naţională directivele europene recente referitoare la punctul unic de acces european.

Ce aduce nou acest act normativ?

În primul rând, obligaţia ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să colecteze şi să transmită informaţii clare, standardizate şi accesibile publicului, privind solvabilitatea şi situaţia financiară a societăţilor de asigurare. Aceste date vor fi disponibile printr-o platformă europeană, în format electronic, uşor de prelucrat şi comparat.

De ce este important? Pentru că, după falimentele răsunătoare din piaţa asigurărilor, încrederea cetăţenilor a fost serios afectată. Milioane de români s-au simţit abandonaţi şi au aşteptat intervenţii ferme din partea instituţiilor responsabile. Prin această lege, creştem transparenţa, consolidăm supravegherea şi reducem riscul unor noi crize. În plus, oferim investitorilor, consumatorilor şi autorităţilor informaţii corecte, care să ducă la decizii mai bune şi la o funcţionare sănătoasă a pieţei.

Nu în ultimul rând, această reglementare aliniază România la standardele Uniunii Europene şi pregăteşte trecerea spre o piaţă financiară mai integrată, mai sigură şi mai predictibilă. Este un pas important pentru consolidarea rolului ASF şi pentru recâştigarea încrederii publicului.

Această lege reprezintă atât o obligaţie europeană, cât şi un răspuns necesar la aşteptările cetăţenilor noştri. După ani de crize şi promisiuni avem datoria să construim o piaţă de asigurări stabilă, transparentă şi responsabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Ionel Gheorghe.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Siguranţa şi protecţia cetăţenilor români în faţa traficului de persoane".

Stimaţi colegi,

Traficul de persoane rămâne una dintre cele mai grave forme de încălcare a drepturilor fundamentale şi a demnităţii umane, afectând anual sute de cetăţeni români, în special femei şi minori. Acest fenomen produce suferinţă, distruge vieţi şi afectează comunităţi întregi, fiind o problemă care necesită atenţie şi acţiune constantă din partea statului.

Prevenirea şi combaterea traficului de persoane trebuie să rămână o prioritate naţională. Este important să întărim capacitatea instituţiilor competente, să sprijinim programele de reintegrare socială şi de protecţie a victimelor, să garantăm funcţionarea adăposturilor sigure şi să oferim servicii de sprijin psihologic şi juridic pentru persoanele afectate. La fel de importantă este cooperarea internaţională pentru a combate reţelele transfrontaliere şi pentru a preveni exploatarea cetăţenilor români în străinătate.

România trebuie să fie un stat care apără demnitatea şi siguranţa tuturor cetăţenilor, demonstrând că traficul de persoane nu va fi tolerat, iar victimele vor primi sprijinul şi protecţia de care au nevoie.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Coman, da?

Domnul Dragoş-Florin Coman.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Am urmărit cu atenţie declaraţiile Şefului Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiţă, despre pregătirea cetăţenilor pentru folosirea armelor.

Înţelegem importanţa apărării naţionale, însă există un adevăr simplu şi profund: acolo unde pacea domneşte, oamenii nu au nevoie de arme.

Cetăţenii sunt părinţi, bunici, copii, oameni care vor să-şi trăiască viaţa fără frică, în siguranţă. Puterea adevărată a unei naţiuni nu stă în armele pe care le deţin oamenii, ci în capacitatea statului de a-i proteja şi de a construi comunităţi în care dialogul, respectul şi solidaritatea sunt principalele forme de apărare.

Ne dorim o Românie în care tinerii nu cresc cu sentimentul că trebuie să înveţe să tragă, unde familiile nu trebuie să-şi facă griji pentru ziua de mâine, unde cetăţenii îşi pot duce viaţa cu linişte şi demnitate. Pacea nu este pasivitate, este curajul de a construi o societate sigură, prin înţelegere, educaţie şi protecţie reală, nu prin frică sau arme.

Chemăm la reflecţie. Securitatea României nu poate fi redusă la arme şi pregătire militară individuală. Ea se clădeşte prin instituţii puternice, prin sprijin social şi prin valori care unesc oamenii, nu care îi îndepărtează.

Românii merită să trăiască în pace. Şi este datoria noastră să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca pacea să nu fie doar un ideal, ci o realitate palpabilă în fiecare casă şi în fiecare comunitate din ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului AUR mai este...

Domnul?

Domnul Petre Puşcaşu (din sală):

Petre Puşcaşu.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul Petre Puşcaşu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Măsurile Guvernului Bolojan duc România spre colaps".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Măsurile Guvernului Bolojan nu au adus stabilitate, ci doar neîncredere, consum redus şi panică în mediul de afaceri.

Deja trei sferturi dintre români consideră că situaţia economică a ţării s-a deteriorat în ultimul an, iar aproape jumătate spun că nivelul lor de trai a scăzut.

Presa, cumpărată cu bani publici, păstrează o linişte complice, căutând subiecte senzaţionale până şi într-o banală ploaie, transformată în uragan, în loc să prezinte realitatea de după aplicarea pachetelor Bolojan - românii trăiesc din ce în ce mai greu! Salarii mai mici, facturi din ce în ce mai mari, sistemul de sănătate e o loterie pentru oricine ajunge într-un spital, sistemul de învăţământ a fost distrus şi el, protecţia socială este ca inexistentă, iar încrederea în instituţiile statului este la cote minime. Nici un mare infractor prins, nici o mare reţea de distribuţie a drogurilor destructurată. În schimb, avem eliberări pe bandă rulantă - toţi cei care au jefuit statul român scapă fără ca nici măcar să li se confişte prejudiciul.

Guvernele PSD-PNL-USR-UDMR - Ciucă, Ciolacu, Bolojan - au îndatorat România pentru generaţii întregi. Rostogolesc datorii la nesfârşit şi ne amanetează viitorul.

România este la limita colapsului. Urmează o iarnă grea, din care, noi, românii, vom ieşi şi mai săraci, în timp ce clasa politică de la guvernare îşi va păstra neatinse privilegiile - salarii imense, pensii speciale, maşini şi locuinţe de protocol, deplasări aiuristice, fără niciun beneficiu pentru alegători.

Această situaţie nu mai poate continua! AUR are singura soluţie: alegerile anticipate şi un Guvern format din oameni competenţi, care să repună ţara pe linia de plutire şi să ofere românilor încrederea pierdută.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului AUR mai este cineva? Nu.

Din partea Grupului PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "15 octombrie 1922, o zi a demnităţii naţionale şi a patriotismului românesc".

La 15 octombrie 1922, Regii Ferdinand şi Maria erau încoronaţi la Alba Iulia, într-un moment de glorie pentru ceea ce a însemnat efortul reîntregirii naţionale şi marele deziderat al unităţii naţionale a tuturor românilor într-un singur stat naţional.

Acest act, care vine să încununeze Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în Alba Iulia, legată de Unirea lui Mihai Viteazul, de la anul 1599-1600, vine pur şi simplu să confirme ceea ce a însemnat efortul naţional al generaţiei idealului naţional.

Dar un alt lucru pe care poate ar trebui să-l înţelegem astăzi, atunci când ne amintim de cei doi suverani ai României Mari, cei care primeau Coroana de Oţel a Regelui Carol I - şi o primeau din partea preşedintelui Senatului, în cazul Regelui Ferdinand, Mihail Ferechide, şi din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor de atunci, Mihail Orleanu, pentru Regina Maria, regele însuşi luând coroana şi aşezându-şi-o singur pe cap, lucru care simbolizează monarhia constituţională şi simbolizează suveranitatea naţională.

Un alt lucru, dincolo de acel moment glorios, acel moment de excepţie din istoria României, în care naţiunea a fost unită şi unitară, la Alba Iulia, în care clasa politică, societatea românească de atunci, biserica, armata, lumea academică, toate acestea au mers într-o unică direcţie a unităţii naţionale, mergând practic pe linia a ceea ce Nicolae Filipescu îi spunea, în 1915, Regelui Ferdinand, dorindu-i să fie încoronat în Cetatea Alba Iulia, este reprezentat de un aspect pe care cred că ar trebui să ni-l amintim în fiecare clipă: ceea ce înseamnă patriotismul adevărat, iar nu impostura şi demagogia; ceea ce înseamnă spiritul de sacrificiu, şi nu populismul deşănţat; ceea ce înseamnă simţul onoarei şi simţul demnităţii.

Iar Casa Regală a României, prin însăşi întreaga sa istorie, a demonstrat, mai presus de orice, loialitate, devotament şi spirit de sacrificiu. Pentru că marile împliniri ale naţiunii române au fost realizate în timpul regalităţii şi sub monarhia constituţională, iar acest lucru nu trebuie să-l uităm niciodată.

Să avem puterea de a învăţa de la înaintaşii noştri ce înseamnă cu adevărat patriotismul, demnitatea şi spiritul naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Când unii taie sinecuri, alţii urlă moţiuni".

Stimaţi colegi,

În ultimele săptămâni, am văzut o scenă politică familiară - în timp ce miniştrii USR muncesc, reformează şi taie din privilegiile sistemului, AUR îşi face numărul preferat, adică, moţiuni mincinoase, pline de populism, dezinformare şi ură.

De ce sunt miniştrii USR ţinta acestor atacuri? Simplu, pentru că deranjează. Pentru că nu au venit la guvernare să tacă şi să semneze, ci să schimbe un sistem care, de zeci de ani, a trăit din sinecuri şi contracte cu dedicaţie.

La Ministerul Mediului, Diana Buzoianu a făcut ceea ce partidele vechi nu au avut curajul să facă. A redus chiria plătită de Apele Române cu 300.000 de euro pe an, a tăiat bonusurile nejustificate de pensionare de la Romsilva, a redus numărul directorilor, de la 99 la 12, şi a dat afară pădurarii condamnaţi penal. Într-o ţară unde hoţia a fost promovată, un ministru care curăţă sistemul devine imediat "duşmanul" celor care au trăit din acel sistem.

La Ministerul Economiei, Radu Miruţă a arătat că performanţa nu înseamnă poze cu panglici tăiate, ci rezultate concrete. A schimbat 21 de administratori speciali ineficienţi, a intabulat clădiri care zăceau neînregistrate de ani de zile, a deschis plângeri penale acolo unde s-au constatat abateri grave. Cu alte cuvinte, a început să facă ordine într-un sistem construit pentru haos controlat.

Şi ce face AUR în acest timp? Depune moţiuni, urlă conspiraţii şi apără exact privilegiile pe care USR le taie. Se pretind "patrioţi", dar sar să apere sinecurile şi reţelele de interese. Se prezintă drept "vocea poporului", dar devin scutul hoţilor când cineva are curajul să-i tragă la răspundere.

AUR nu vrea reformă. Vrea scandal. Nu vrea transparenţă. Vrea haos. Pentru că din haos trăiesc. România are nevoie de miniştri care muncesc, nu de actori politici care îşi fac campanie urlând în Parlament.

Stimaţi colegi, reformele nu se fac cu aplauze, ci cu curaj. Iar miniştrii USR au curajul pe care mulţi l-au pierdut. Curajul de a spune nu sistemului care fură, de a tăia acolo unde alţii au închis ochii şi de a aduce în instituţii oameni competenţi, nu prieteni de partid.

USR dovedeşte că se poate guverna altfel, cu muncă, cu decenţă, cu respect pentru banul public. Iar AUR dovedeşte, din nou, că nu este un partid politic, ci o maşinărie de scandal, un instrument al haosului şi al manipulării.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului SOS România mai este cineva? Nu.

POT?

Domnul Popa?

Domnul Cristian Popa.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Bursa noastră nu e puşculiţa voastră! Tăiaţi din corupţie, nu din Educaţie!"

Ştiţi câţi studenţi trăiesc la limita sărăciei?

Da, protestele continuă. Iar cei mai afectaţi sunt tinerii, studenţii, care nu vor lux, ci condiţii decente.

Când loveşti studenţii, loveşti şi antreprenorii şi, implicit, afacerile româneşti. Studenţii sunt viitorii angajaţi, care, în loc să fie sprijiniţi pentru a studia şi a deveni viitorii lideri ai României, statul îi trimite la muncă, le taie bursele, le ia banii de transport, îi trimite în clădiri cu acces greu la hrană şi fără apă potabilă.

Îi respectăm pe toţi străinii care vin să lucreze aici, dar nu toţi pot fi medici, antreprenori, ingineri, economişti sau sportivi. România are nevoie de oameni pregătiţi pentru a fi o ţară prosperă. Mediul de afaceri are nevoie de profesionişti care să aducă valoare adăugată pentru români.

În Coreea de Sud, în zilele cu examene, firmele deschid mai târziu pentru ca studenţii să ajungă fără stres şi la timp să le susţină. În acele zile, transportul pentru ei este gratuit, iar unii taximetrişti oferă curse fără bani.

În Finlanda, profesorii sunt aleşi dintre elite, pentru cursuri, şi acestea sunt ţinute cu activităţi multe şi teme puţine, pentru a încuraja creativitatea, pentru a-şi descoperi talentele.

În Japonia, meseria de dascăl este a cincea cea mai bine plătită meserie. Copiii fac curat în toată şcoala pentru a învăţa ce înseamnă disciplina. De mici.

Nu trebuie să fii foarte inteligent ca să vezi ce fac alţii bine şi să faci la fel.

Dacă tot a crescut TVA-ul, diferenţa ar trebui să meargă direct la Educaţie. Pe programe de învăţare eficientă, pe condiţii decente de studii, pe burse care să motiveze tinerii şi pe salarii atractive pentru profesori.

Educaţia este o investiţie, nu un cost, şi antreprenorii ştiu asta cel mai bine. Dacă banii s-ar duce unde trebuie, la preţul corect, PIB-ul ar putea creşte cu până la 10% până în 2030. Şi asta o spune Comisia Europeană.

Domnule ministru al educaţiei,

Suntem siguri că mai aveţi măcar o urmă de conştiinţă. Puteţi fi eroul studenţilor. Şi nu doar al lor. Şi al profesorilor, şi al antreprenorilor, şi al părinţilor, şi al întregii ţări. Vă rugăm ferm să investiţi în Educaţie.

POT este alături de studenţi, este alături de antreprenori, este alături de părinţi. Suntem deschişi la dialog, suntem deschişi să găsim împreună soluţii care vor rupe lanţurile care ne ţin captivi. Vrem o Românie eliberată de aceste lanţuri.

Dumnezeu... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Săptămâna aceasta am fost martorii unui circ politic jalnic, orchestrat de către colegii de la AUR, SOS şi POT, aceste grupări extremiste, populiste şi rusofile, care au încercat să îl discrediteze pe cel mai bun ministru al economiei pe care l-a avut vreodată ţara noastră - colegul meu, Radu Miruţă.

De ce?

Pentru că Radu nu a aplicat la minister forma lor de recrutare în partid. Criteriile lor. Adică combinaţiile, aranjamentele, ameninţările, oameni obedienţi care ridică mâna la comandă şi multe altele. Vorbim de o încercare murdară, bazată pe minciuni ordinare, de a opri reformele reale pe care le face la minister.

Acest monstru din stânga sălii nu reprezintă nimic altceva decât ceea ce este mai toxic pentru România: analfabeţi politici, foşti puşcăriaşi, condamnaţi penal, foşti şefi de galerie, inclusiv şomeri - tocmai a avut o intervenţie fostul şomer -, oameni fără pregătire şi fără scrupule, adunaţi exact pentru a proteja interesele obscure ale unor grupuri de influenţă corupte.

Cei de la AUR nu sunt decât nişte instrumente de manipulare folosite pentru a bloca modernizarea şi reformele în România. Dorinţa Federaţiei Ruse, de altfel.

Ministrul Miruţă a intrat într-un sistem putred, construit pe tăceri - aşa cum el a declarat în urmă cu două zile la Senat -, aranjamente şi şpăgi. A început să taie din aceste scheme de influenţă - uneori nevăzute -, punând în loc profesionalism, reguli clare şi rezultate. De aceea sunt atât de supăraţi şi de disperaţi aceşti extremişti. Pentru ei nu a fost niciodată vorba despre România, ci despre pierderea privilegiilor lor murdare.

Au vorbit în moţiune despre CV-uri. Despre CV-urile USR-iştilor. Aici vedeţi rezumatul tuturor CV-urilor extremiştilor din Parlament. (Arată o coală albă de hârtie.) Nişte amatori care nu pricep nimic din ceea ce face Radu Miruţă la minister. Politica lor este bazată pe minciună, manipulare grotescă şi demagogie. Este trist cât de jos a ajuns discursul politic în acest Parlament, de când au ajuns extremiştii în Parlament. Şi-au bătut joc de instituţia asta.

Scandal şi haos. Doar asta ştiu să facă.

Moţiunea a arătat faţa hidoasă a extremismului în România. A fost o colecţie de insulte menită să distragă atenţia de la adevăratele probleme şi să provoace haos.

Radu, nu te lăsa intimidat! Continuă să lupţi pentru România, pentru companii de stat transparente şi eficiente, pentru contracte corecte - cum este cel cu Rheinmetall, pentru fabrica de pulberi.

Pentru că asta înseamnă cu adevărat patriotism. Asta înseamnă să lupţi cu demnitate pentru ţara ta.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Robert Alecu.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Haosul fiscal de la Bacău - când administraţia greşeşte, cetăţeanul plăteşte".

Zeci de băcăuani au primit, în ultimele zile, decizii de impunere emise eronat de către Direcţia de Taxe şi Impozite Locale a Primăriei Municipiului Bacău. Sunt afectaţi foşti proprietari de locuinţe şi autoturisme, persoane care şi-au radiat firmele, şi-au schimbat domiciliul, care au moştenit bunuri, persoane care şi-au achitat amenzi primite în trecut sau, şi mai grav, persoane cărora li se impută amenzi pe care nu le-au primit niciodată.

Toţi aceşti oameni primesc astăzi somaţii pentru datorii inventate, sume stabilite fără temei legal. În limbaj administrativ, aceste acte se numesc impuneri nejustificate. În limbajul oamenilor, se numesc nedreptăţi. Aceste acte administrative au fost emise la grămadă, fără o verificare concretă a situaţiei fiecărui contribuabil.

În evidenţele Primăriei Municipiului Bacău apar persoane care figurează simultan ca foşti şi ca actuali proprietari ai aceluiaşi bun, pentru care impozitele deja achitate sunt înregistrate din nou ca debite active. Primăria invocă implementarea rolului fiscal unic şi pasează vina către cetăţeni, acuzându-i pe nedrept că nu şi-ar fi scos bunurile din evidenţele fiscale.

Cum pot fi acuzaţi contribuabili care deţin certificate fiscale pe zero, dar figurează în acelaşi timp cu datorii anterioare?

Adevărul este simplu. Administraţia locală a generat haos, iar cetăţenii sunt nevoiţi să plătească preţul, în timp, în bani şi în umilinţe. Mai grav, Primăria Municipiului Bacău a atribuit Societăţii "Zipper Services" din Cluj-Napoca un contract în valoare de aproximativ 100.000 euro pentru tipărirea şi expedierea în masă a documentelor cu pricina. O cheltuială semnificativă, efectuată din fonduri publice, total nepotrivită în contextul austerităţii, în loc să se asigure în prealabil acurateţea datelor şi legalitatea emiterii acestor documente.

Între timp, cetăţenii sunt obligaţi să repare greşelile administraţiei, să caute chitanţe vechi, să lipsească de la serviciu, să plătească parcări Primăriei pentru vizitele la Primărie şi să stea la cozi pentru a demonstra că nu datorează nimic.

Aceasta nu mai este birocraţie, ci abuz administrativ prin neglijenţă.

Solicit Ministerului Finanţelor şi Curţii de Conturi să verifice integral procedura de emitere a acestor decizii şi să impună măsuri de corectare şi răspundere instituţională, conform Codului de procedură fiscală.

Cer, de asemenea, suspendarea executării aferente sumelor contestate şi publicarea unui raport detaliat privind numărul deciziilor eronate şi cauzele acestora.

Cetăţenii Bacăului au dreptul la o administraţie care respectă legea, verifică datele şi îşi asumă greşelile.

Voi urmări îndeaproape această situaţie şi toate neconcordanţele din activitatea Primăriei Municipiului Bacău, până la restabilirea ordinii şi a legalităţii... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului AUR mai este cineva în acest moment? Nu.

De la Grupul SOS România? Nu.

POT? Nu.

Continuăm, atunci, cu deputaţii neafiliaţi.

Domnul Andrei Csillag? Nu.

Domnul Coarnă? Nu.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Firmele din judeţul Cluj se desfiinţează pe bandă rulantă. Economia României este la pământ. Peste 36.000 de companii au fost deja dizolvate"

Datele publicate recent de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului arată o realitate alarmantă: în primele opt luni din anul 2025, peste 2.000 de companii din judeţul Cluj au fost dizolvate. Este o creştere cu peste 30% faţă de perioada similară din 2024, când se înregistrau aproximativ 1.500 de dizolvări.

În spatele acestor cifre se ascund mii de destine şi de familii care şi-au pierdut stabilitatea financiară. Clujul - considerat de ani buni motorul economic al Transilvaniei - începe să resimtă din plin efectele instabilităţii economice şi lipsei de sprijin pentru mediul de afaceri. Costurile operaţionale sunt foarte ridicate, lipsa personalului calificat se resimte şi investiţiile scad în sectorul privat, astfel au determinat tot mai multe firme mici şi mijlocii să îşi închidă activitatea.

La nivel naţional, tabloul este cel puţin la fel de grav. În perioada ianuarie-august 2025, peste 36.000 de firme au fost desfiinţate, în creştere cu 33% faţă de cele aproximativ 27.000 din 2024.

Capitala conduce detaşat clasamentul, cu aproape 7.000 de firme dizolvate numai în acest interval, urmată de Cluj, Ilfov şi Constanţa, fiecare cu circa 2.000 de companii radiate. Este o situaţie paradoxală - cele mai dezvoltate regiuni economice ale României sunt şi cele mai afectate de instabilitate şi de măsurile fiscale adoptate recent.

Aceasta este dovada clară că România nu are încă o strategie economică eficientă. Nici măcar una bine gândită. Firmele nu pot rezista doar prin determinarea antreprenorilor. Este nevoie de stabilitate fiscală, predictibilitate legislativă şi un parteneriat real între stat şi mediul privat.

Solicit Guvernului să trateze cu maximă seriozitate această criză tăcută, dar devastatoare. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei româneşti, iar prăbuşirea lor înseamnă pierderea locurilor de muncă, scăderea veniturilor bugetare şi dependenţa economică tot mai mare faţă de exterior. În plus, se împing firmele către alte ţări, se împing românii în afara graniţelor şi îi forţăm să migreze. Riscăm să rămânem o ţară goală şi să fie lipsită de cea mai importantă resursă: de oamenii şi locuitorii ei.

România are nevoie de măsuri imediate pentru sprijinirea antreprenorilor.

Clujul trebuie să rămână un simbol al dezvoltării, al inovaţiei şi al muncii cinstite.

Vă mulţumesc.

Deputat de Cluj, Aurora-Tasica Simu.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă mai este cineva care doreşte să-şi susţină declaraţia?

(Domnul deputat Călin-Florin Groza solicită să ia cuvântul.)

Din partea? (Vociferări.)

Da, ultima intervenţie, domnule deputat Călin-Florin Groza, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă aparent minoră, dar care reflectă modul în care statul român îşi tratează cetăţenii, şi mai ales copiii: lipsa spaţiilor de joacă adecvate în aeroporturile şi gările din România.

România anului 2025 este o ţară care aspiră la standarde europene, la servicii publice moderne şi la infrastructuri care să ofere confort şi siguranţă tuturor categoriilor de cetăţeni. Cu toate acestea, în multe dintre aeroporturile şi gările noastre, copiii sunt nevoiţi să îşi petreacă orele de aşteptare pe podele reci, pe holuri aglomerate, în spaţii improprii şi lipsite de orice facilităţi dedicate lor.

Copilul care aşteaptă o cursă întârziată sau un tren blocat în gară nu este doar un pasager mai mic, el este un cetăţean în formare, iar modul în care statul îl tratează, vorbeşte despre respectul pe care îl avem faţă de viitor.

Întârzierile trenurilor şi zborurilor nu mai sunt o excepţie, ci o realitate zilnică. În aceste condiţii, amenajarea unor spaţii de joacă sigure, curate şi educative în aeroporturi şi gări nu este un moft, ci o necesitate socială.

Ele nu doar reduc stresul familiilor, ci contribuie şi la o experienţă de călătorie civilizată, demnă de o Europă modernă.

Din păcate, în România, acest subiect este ignorat. Nu există norme clare, nu există obligaţii pentru operatori, nu există o viziune despre confortul familiilor în spaţiile publice de transport.

De aceea, am iniţiat un proiect de lege privind amenajarea locurilor de joacă pentru copii în aeroporturi şi gări, un act normativ care propune crearea unui cadru coerent, astfel încât fiecare aeroport şi fiecare gară principală din România să ofere cel puţin o zonă dedicată copiilor.

Vă mulţumesc.

Călin-Florin Groza, deputat de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ciprian-Constantin Paraschiv, de la Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Austeritate şi absurditate din banii cadrelor didactice, garantaţi de lege!"

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sub propaganda austerităţii, tot mai multe episoade absurde îngenunchează românii în mai toate zonele de activitate. Situaţii inacceptabile, în care directivele pornite dinspre partidele puterii ticăloşite declanşează în ţară adevărate drame. Nu mai putem accepta suferinţa nedreaptă în numele unei austerităţi care vrea să mascheze incompetenţa găurilor bugetare prin prejudicierea profesioniştilor dedicaţi!

Sunt cadru universitar şi deputat de Iaşi, nu mă voi opri din demersul prin care voi urgenta rezolvarea situaţiei în care se află cadrele didactice din comuna ieşeană Ţibana! Aproape 100 de profesori, învăţători şi educatori au ajuns deja la 9 luni fără decontarea cheltuielilor de navetă, deşi Legea educaţiei naţionale prevede clar şi fără echivoc acest drept, din bugetele locale. Motivul? Primarul PSD şi, spun cadrele didactice prejudiciate, inclusiv Prefectura Iaşi... nu oferă niciun motiv concret!

M-am adresat ministrului educaţiei şi cercetării, dar totul e, până azi, o ridicare din umeri. Ce se întâmplă? Cum se poate ca tirania acestei austerităţi ambalate să anuleze drepturile financiare legale ale celor meniţi să educe generaţii de copii şi tineri? Cine îşi permite să saboteze viitorul acestor elevi şi în numele a ce?

Vă solicit să opriţi, dinspre partidele puterii ticăloşite, linia trimisă în teritoriu pentru ca economiile disperate să se facă pe seama învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor! De ce să plătească din buzunarul lor, în locul dreptului legal, sub tirania unor autorităţi locale cu capul plecat şi ochii închişi, fără coloană vertebrală, fără umanitate şi fără discernământ?

Ce se întâmplă - atenţie, nu de ieri, ci de 9 luni - la Ţibana, perpetuat acum sub spectrul austerităţii, reprezintă o palmă zguduitoare pentru tot sistemul de educaţie românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte declaraţii.

Atunci, dau citire listei deputaţilor care au depus declaraţii în scris:

- Domnul Ştefan Ţintă, Ştefan-Alexandru Băişanu, Mircea-Vasile Govor, Romeo-Daniel Lungu, Ion-Alin Tomoescu, Ion Samoilă, Petru-Bogdan Cojocaru, Alexandru-Mihai Ghigiu, Marius-Constantin Budăi, Nicolae-Adrian Bara, Vlad-Florentin Drinceanu, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă, Virgil Alin Chirilă, Georgeta-Carmen Holban - de la Grupul PSD;

- De la Grupul AUR - Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Andra-Claudia Constantinescu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Sorin-Titus Muncaciu, Petru-Gabriel Negrea, Monica Iagăr, Ramona Lovin, Cristina-Irina Butură, Silviu-Florin Oancea, Cristina-Emanuela Dascălu, Alexandru Bordian, Ramona-Ioana Bruynseels;

De la Grupul PNL - Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Vetuţa Stănescu, Ciprian Pandea;

- De la USR - Corina Atanasiu;

- De la Grupul SOS România - Vasile Nagy, Sorin Oltenaşu, Caragaţă Florin, Tudor Ionescu, Mihai Ţiu, Vlad Vidra;

- Şi de la neafiliaţi - Raisa Enachi şi Rodica Plopeanu.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa de astăzi închisă.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 180.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţele Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Înainte de a începe ordinea de zi, spunem la mulţi ani doamnelor şi domnului, colegilor noştri Andra-Claudia Constantinescu, Anamaria Gavrilă şi Ionel Stancu. (Aplauze.)

Primul punct al ordinii de zi de astăzi este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului; PL-x 565/2024; caracter organic; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Turc (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Bună dimineaţa!

Susţinem adoptarea formei proiectului rezultate din dezbaterile Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din data de 30 septembrie 2025, dezbateri consemnate în raportul comun al acestor comisii, prin care s-a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate pentru raport, vă rog, domnule preşedinte Ciucă.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport, raportul comun de înlocuire asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului.

Precizez că, în conformitate cu prevederile regulamentare, am fost, cele două comisii, sesizate corect, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport înlocuitor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi menţionăm că acest raport, pe care îl prezentăm, înlocuieşte raportul comun depus anterior.

Mai amintim că toate avizele de la Consiliul Legislativ, Economic şi Social, de la comisiile avizatoare sunt favorabile.

Cele două comisii au reluat dezbaterile pe acest proiect de lege. În urma acestor dezbateri şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de înlocuire, prin care se propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, toate acestea fiind redate în anexa la prezentul raport comun.

În conformitate cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp, domnule preşedinte, pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Sigur că da! Îmi cer scuze!

Două minute propunem.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

Cu 161 de voturi pentru, un vot împotrivă, adoptat.

Dezbateri generale, doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc pentru cuvânt.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o ordonanţă pe care am iniţiat-o atunci când deţineam portofoliul Ministerului Justiţiei, într-un moment în care instituţia numită Registrul Comerţului era confruntată cu multiple provocări, era generată această situaţie de un amplu proces de digitalizare, de reorganizare a infrastructurii informatice şi, desigur, toate acestea erau suprapuse peste un management defectuos. Îmi aduc aminte că am şi schimbat atunci conducerea, din această cauză.

Ce mi-am dorit prin această ordonanţă de urgenţă, la acel moment, a fost ca nevoia de echilibrare a resurselor umane deficitare să se acopere rapid, să revenim la o activitate normală cu Registrul Comerţului, astfel încât să respectăm mediul de afaceri şi firmele care aveau urgentă nevoie de o activitate normală.

S-a evitat, prin prevederile acestei ordonanţe, blocajul administrativ, s-a putut asigura continuarea înregistrărilor comerciale, s-a menţinut nivelul de legalitate necesar şi eficienţa în serviciile oferite mediului de afaceri.

Ca atare, la momentul acela ordonanţa şi-a produs efectele.

Astăzi le mulţumesc colegilor din Comisia juridică şi din Comisia pentru muncă şi protecţie socială pentru că au păstrat fondul ordonanţei şi au prelungit durata de aplicabilitate a prevederilor până pe data de 1 octombrie 2026.

Ca atare, Grupul PNL va da un vot favorabil acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea pe cele 6 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 209/2025; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei pentru prezentarea raportului, Comisia pentru învăţământ.

Vă rog, domnule preşedinte Ghigiu.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 209 din 1 septembrie 2025, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii materiei "Ora naturii", ca disciplină şcolară opţională.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constituţie.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 15 septembrie 2025, comisia, cu 17 voturi pentru respingere şi 6 voturi împotriva respingerii, a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Gurlui Silviu-Octavian, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Noi, AUR, am iniţiat această lege, din următorul motiv.

România se află, după cum se ştie foarte bine, pe ultimele locuri în clasamentele PISA şi mai ales la discipline precum fizică, chimie, biologie aplicată.

De atâtea ori - recunoaştem acest lucru - copiii suferă de un handicap între cunoştinţele acumulate mecanic, de foarte multe ori, în şcoală, respectiv realitate.

"Ora naturii" este gândită, concepută ca o oră de descoperire, de experiment, în care copiii descoperă lumea. Această oră va fi o întâlnire între fizică, biologie, chimie şi geografie, pentru că - nu este aşa?! - nu există graniţă în natură între aceste discipline.

Vrem să redăm copiilor bucuria de a experimenta, iar în fiecare şcoală să existe laborator "Ora naturii", pentru că un copil care înţelege natura nu o va distruge.

Cunoaştem opiniile profesorilor sau a acelora din Comisia pentru învăţământ, dar vă reamintesc că legi similare au trecut prin Parlament pentru a defini o oră în planul de învăţământ. Şi, să nu uităm, de asemenea, dotările laboratoarelor sistemului preuniversitar şi calitatea cunoştinţelor elevilor, a deprinderilor practice şi a acelora de a gândi în profunzime ceea ce învaţă la şcoală.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, doresc să reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Această propunere legislativă rămâne pentru votul final.

Între timp a ajuns raportul pentru primul punct care fusese pe ordinea de zi, şi anume Proiectul de Lege privind plata pensiilor private; PL-x 320/2025; procedură de urgenţă; caracter organic.

Avem amendamente admise şi respinse.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Silvia Monica Dinică (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Prezentul proiect de lege stabileşte reguli privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare, avizare a entităţilor care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudenţiale şi a cerinţelor de funcţionare aplicabile acestor entităţi.

Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către ASF.

În privinţa modului de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiei private, proiectul de lege propune soluţii aliniate cu practicile curente din alte state membre ale Uniunii Europene şi care sunt, totodată, compatibile şi adaptate structurii actuale, precum şi specificului pieţei de pensii private din România, ţinându-se, astfel, seama de aspecte, precum: delimitarea activităţilor specifice fazei de acumulare şi a celei de plată a pensiilor; gradul mare de acoperire a sistemului de pensii administrate privat; gradul relativ redus de conştientizare cu privire la deţinerea calităţii de participant în Pilonul II; valoarea medie a conturilor individuale de pensii; importanţa existenţei unor opţiuni care să garanteze membrului fondului de plată că va beneficia de rambursarea integrală a fondurilor acumulate în contul său de pensie.

Ministerul Muncii susţine raportul comun redactat de către Comisia pentru buget şi cea pentru muncă a Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget.

Domnul preşedinte Solomon, Comisia pentru muncă.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private, avizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul instituţiilor de credit pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi de custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private, respectiv avizarea auditorilor financiari, pentru activitatea desfăşurată în calitate de auditor al furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private, precum şi avizarea/autorizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul agenţilor de marketing.

De asemenea, proiectul prevede reguli privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare/avizare a entităţilor care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudenţiale şi cerinţelor de funcţionare aplicabile acestor entităţi, astfel încât plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Astfel, aceste fonduri de plată vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Totodată, prin prezentul proiect se stabileşte suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată.

Conform proiectului, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcţiona pe bază de conturi individuale şi vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, precum şi fonduri de plată a pensiilor viagere, fonduri care vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viaţă a membrului sau supravieţuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile reunite propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi, domnule preşedinte, un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Adrian Solomon:

Având în vedere importanţa legii, 5 minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Cinci minute.

Să înceapă votul!

193 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Atrag atenţia asupra câtorva lucruri extrem de importante.

Primul lucru. Se specifică în expunerea de motive că OCDE este instituţia care ne cere să facem lumină în modul de a da banii către contribuabil când se termină finalitatea de plată a pensiilor private.

OCDE ne face o recomandare, nu este o obligativitate.

Iar OCDE a lăsat la latitudinea legislativului, adică la latitudinea noastră, să decidem cum vom plăti aceşti bani celor care sunt contribuabili la pensiile private.

2. Aţi făcut o varză din această propunere legislativă. Mă aşteptam la mai multă seriozitate din partea celor care au iniţiat, în special Guvernul.

Aţi băgat în această propunere legislativă atât Pilonul II, cât şi Pilonul III, dar faceţi atingere şi la asigurarea de viaţă cu componentă de pensie.

Deci, aţi amestecat aceste trei tipuri de pensie ca să puteţi, la final - că acesta este interesul vostru, al Guvernului - ca la final să puteţi impozita aceste tipuri de pensie.

Băgaţi din nou mâna în buzunarul cetăţeanului, în buzunarul românului, aşa cum faceţi de regulă, în loc să faceţi ceva cu demografia şi să fi făcut ceva pentru societatea aceasta, încât cele 7 milioane, 8 milioane de români să nu fie plecaţi în afară.

În al treilea rând, se specifică că la finalitatea contractului banii vor fi daţi unui fond de plată. Nu ştim cine este acest fond de plată. Este foarte important că este verificat... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.

Doamna Dumitrina Mitrea:

... cu toate companiile de asigurări care au dat faliment. (Aplauze.)

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Astăzi discutăm un proiect de lege care priveşte direct viitorul fiecăruia dintre noi.

Sistemul de pensii private nu este o temă tehnică, este o garanţie că munca de o viaţă va fi răsplătită corect şi sigur.

Prin acest proiect statul stabileşte reguli clare pentru funcţionarea fondurilor de plată a pensiilor private, impune criterii stricte de autorizare şi introduce mecanisme de protecţie pentru participanţi.

Astfel, fiecare contribuabil va şti că banii săi sunt administraţi transparent, iar plata pensiei se va face prin fonduri dedicate, supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Această lege, aplicată într-o formă corectă, poate aduce siguranţă, predictibilitate şi răspundere.

Furnizorii, auditorii şi depozitarii vor fi obligaţi să răspundă pentru orice prejudiciu produs participanţilor.

Este un pas concret spre un sistem de pensii mai echitabil şi mai corect, în care statul nu doar promite, ci garantează respectul pentru munca şi contribuţiile cetăţenilor. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul USR susţine acest proiect de lege, care nu este doar o cerinţă OCDE, ci este ultima bucată din sistemul de pensii private, care asigură două lucruri: bunăstare şi corectitudine.

Bunăstare, de ce? Pentru că banii care sunt investiţi în fondurile de pensii private aduc un randament suficient de bun pentru ca aceia care ajung, după o viaţă întreagă de muncă, să beneficieze de acei bani, să aibă venituri suficiente pentru bătrâneţe.

Corectitudine, de ce? Pentru că acum banii pe care noi îi dăm pentru sistemul de pensii se duc direct în plata pensiilor părinţilor sau a bunicilor, însă noi nu vom beneficia de aceşti bani, ci vom beneficia, dacă rămânem pe sistemul de pensii strict de stat, Pilonul I, de ceea ce vor contribui cei care vor munci când noi vom ieşi la pensie. Dar prin sistemul de pensii private o parte din contribuţia noastră se va duce în acele fonduri care ne vor asigura tot nouă, cei care contribuim, un venit decent la pensie. Şi asta este corect.

Deci, bunăstare şi corectitudine.

De aceea votăm acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul preşedinte Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Grupul PSD va susţine această lege, pentru că este o lege care vine după 17 ani de la iniţierea acestui Pilon II, prin Legea nr. 411/2004, vine să completeze şi să finalizeze, aşa cum a spus şi antevorbitorul, acest proces de implementare a pensiilor private.

Până la 20 de ani acest fond de acumulare era aproape ineficient să vorbeşti despre o pensie ŕ la longue.

Prin urmare, s-a prelungit rezolvarea acestei probleme privind sistemul de plată, prin dulcele stil românesc de a rezolva problemele, pe ultima sută de metri, adică până în 2028 să avem totuşi acest sistem pus la punct.

Întâmplător face că se identifică acest moment şi cu procesul nostru de aderare la OCDE, un organism internaţional, mondial, nu doar european, unde regulile sunt clare încă de la începutul înfiinţării sale.

Prin urmare, nu se schimbă regulile jocului, ci se creează sistemul de plată.

La începutul participării fiecare participant a semnat un act de aderare, şi nu un contract. Actul de aderare prevăzut în Legea nr. 411/2004 vorbeşte despre faptul că activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziţionarea unei pensii private.

Se introduce un prag minim pentru valoarea lunară a pensiei private programate cu respectarea legislaţiei în vigoare. Acest prag a fost stabilit la nivelul pensiei sociale minime, deci undeva în jur de 250 de euro.

Cei care vor avea un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare vor retrage toţi banii odată, la fel ca şi bolnavii de boli... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul preşedinte Roman Florin-Claudiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi votăm un proiect de lege care impactează aproape 9 milioane de români. Vorbim de fonduri de 175 de miliarde, din care o treime provin urmare a randamentului obţinut de administratorii de fonduri de pensii private.

E o lege care va impacta în următorii ani, aşa cum am spus, circa 9 milioane de români - vorbim astăzi - o lege care, din punctul meu de vedere, nu este perfectă, dar până la urmă voinţa majorităţii, într-o democraţie, este cea care decide.

Ceea ce trebuie să ştie cei care se uită la noi e că au garanţia că vor primi aceşti bani, că vor primi acea primă tranşă care nu se supune impozitării şi care îi ajută să rămână cu mai mulţi bani la pensie în buzunar.

Din acest punct de vedere, cred că acest proiect de lege trebuie urmat de un alt proiect de lege, în care să reglementăm şi problema comisioanelor pentru administratorii de fonduri private, care sunt încă mari.

Ne dorim ca cetăţenii să fie principalii beneficiari ai acestor fonduri, şi nu administratorii de fonduri private, cum cred că trebuie să întărim şi controlul ASF-ului pe partea de prevenţie, pe aceste fonduri de pensii, tocmai pentru a avea certitudinea că ceea ce votăm astăzi va fi şi palpabil pentru participanţii la aceste fonduri de pensii.

Închei prin a spune că salut dezbaterea de ieri din Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi Comisia pentru muncă. Au fost dezbateri serioase şi am reuşit să trecem cu dezbateri serioase peste un proiect pe care s-a ţinut multă vreme tăcerea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Csép Andrea Éva.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Iarăşi suntem în grabă, graba care ne caracterizează în ultima perioadă, când vorbim de o lege despre care discutăm şi are un impact aşa de mare.

UDMR întotdeauna a zis: avem nevoie de timp ca să avem dezbateri suficiente, de a face analize împreună cu specialiştii şi cu cei implicaţi în acest proces.

Ştim foarte bine că ceea ce este propus de un om doar omul poate să mai corecteze, poate în mai bine.

Ieri, în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, reunită cu Comisia pentru buget şi UDMR a susţinut amendamente, pentru că credem, în continuare, disponibilitatea asupra acelei sume pe care a economisit-o un om, pe timpul vieţii, depunând până la 3,7 - 4,5% din CAS este o sumă de care trebuie să dispună la momentul pensionării.

Acest amendament, din păcate, nu a trecut în Comisia pentru muncă. Noi credem că, în continuare, trebuie să oferim posibilitatea de a retrage odată ori eşalonat această sumă.

Pe de altă parte, folosirea acestei sume, chiar dacă nu se poate retrage decât 30% - avem o excepţie pentru bolnavii oncologici - noi am propus ca toţi acei bolnavi care se află în programe de sănătate naţională să poată beneficia de ei, pentru că, da, sănătatea este mai presus de toate. Nu a trecut amendamentul.

Dar, stimaţi colegi, în continuare vreau să pun accent foarte mare pe educaţie în şcoli, educaţie financiară, pentru că, dacă nu avem educaţie, nu avem cum să facem economii pentru bătrâneţe şi această obligativitate a ajutat românii să pună nişte bănuţi deoparte pentru vremurile în care se vor pensiona şi au nevoie încă de venituri suplimentare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie la acest proiect, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu nu susţin această iniţiativă legislativă pentru că nu este nimic complementar.

Ca să înţelegem cuvântul "complementar" - trebuia să venim cu ceva în plus; a complini - să venim peste CAS de 25%.

Practic, acum dumneavoastră transferaţi din CAS - 25%, din Pilonul I, către Pilonul II.

Avem un deficit major astăzi la pensii, în mare parte cauzat de acest transfer de la Pilonul I către Pilonul II. Ambele sunt obligatorii. Dar aţi amestecat şi Pilonul III şi IV, care sunt facultative.

Ce logică juridică avem noi când privim în lege şi avem un amestec între Pilonul I şi II, care, într-adevăr, sunt obligatorii, Pilonul III şi IV, care sunt facultative?

De ce amestecaţi lucrurile şi de ce trebuie să facem aşa, pe repede înainte?

Pentru că sunt foarte multe lucruri pe care nu le-am dezbătut aplicat, aşa cum ar trebui, şi sigur că o mare parte dintre colegii mei nici nu ştiu ce votează astăzi, sincer, că am tot vorbit şi toată lumea e debusolată.

Deci nu, o să votăm contra, nu e...

Eu o să votez contra.

Nu acum venim cu explicaţia că OCDE. Păi OCDE ne închide şi termocentrala de la Işalniţa, în decembrie, cu o putere instalată de 900 de megawaţi şi producţie de 600.

Adică, dacă mergem pe logica asta, noi distrugem România că trebuie să aderăm la nu ştiu ce organizaţie.

Nu este logic, nu este corect şi nu suntem, dacă vreţi, conexaţi şi raportaţi la ceea ce-şi doreşte poporul.

Nu vor primi bani mai mulţi, vor primi bani mai puţini. Pentru că, încă o dată spun, nu este nimic în plus faţă de CAS - 25%. Din cei 25% din Pilonul I se transferă către Pilonul II, iar statul suportă diferenţa astăzi. Iar cei care gestionează privat au banii din bugetul public. Sigur că pensionarii trebuie să fie plătiţi echitabil pentru condiţii similare de muncă. Şi, atunci, cine suportă? Bugetul public. Şi vorbim despre deficit, vorbim despre lucruri pe care le întâlnim în viaţa de zi cu zi.

Eu o să votez contra.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 139 de amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii la amendamentele admise? Nu. Adoptate.

Şi avem şi 22 de amendamente respinse.

Dacă cineva doreşte să susţină?

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Doriţi?

Domnul deputat Năsui, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Legea aceasta se bazează pe o minciună - că am fi obligaţi să limităm dreptul oamenilor de a-şi retrage banii din Pilonul II, de către OECD.

Sunt foarte multe ţări în OECD, ţări europene, care nu au o astfel de limitare...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...ceea ce ne obligă într-adevăr...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...vă rog să faceţi referire la amendamentul pe care vreţi să-l susţineţi.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Păi, este susţinerea amendamentului, doamnă preşedinte...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Care?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...dacă mă lăsaţi să vorbesc.

Amendamentul priveşte exact ideea să lăsăm românii să îşi acceseze banii aşa cum era regula până acum.

Până acum, şi în normele ASF şi în prospectele de emisiuni ale fondurilor, şi în declaraţiile politicienilor, românii puteau să-şi ia toţi banii sau eşalonat, pe 5 ani.

Acum, că a venit momentul în care să dea banii înapoi, ce să vezi, că vrem să le limităm retragerea la 30% şi restul de 70%, cu ţârâita.

În Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...Franţa, Grecia, Irlanda...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...nominalizaţi amendamentul.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Păi, doamnă preşedinte, mă lăsaţi să susţin amendamentul?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, dar spuneţi care poziţie.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Poziţia 12.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Poziţia 12.

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Este amendamentul, singurul... sau sunt 3 amendamente pe care le-am susţinut.

Primul amendament pe care îl susţin este lăsăm oamenii şi care sunt la Pilonul II să continue cu aceleaşi reguli pe care le-au avut, ca până acum.

Până acum regula a fost foarte clară - să poată să-şi retragă banii în momentul în care ating vârsta de pensionare. Lucrul acesta ar trebui să se întâmple în continuare.

Dacă nu, vă spun un lucru, pentru cei care susţineţi de fapt Pilonul II, din această sală - faceţi cel mai mare pas înspre naţionalizarea Pilonului II. Pentru că va fi foarte uşor pentru o putere viitoare să vină să spună foarte simplu, de ce să mai trecem banii printr-un intermediar care-şi ţine banii în titluri de stat, să plătim comisioane unor oameni? De ce nu dăm direct banii la oameni? Şi vor avea dreptate în viitor.

De aceea trebuie, dacă chiar vă doriţi să menţinem acest sistem, să respectăm contractul, să respectăm dreptul de proprietate al oamenilor asupra banilor lor şi să-i lăsăm chiar să-şi ia banii înapoi, dacă-şi doresc asta, la momentul vârstei de pensionare, fix cum era regula până acum.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Deci să votăm pentru poziţia 12, amendamentul care a fost respins şi amendamentul care a fost acum susţinut din nou de colegul nostru, domnul deputat Năsui.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

Din totalul de 213 colegi prezenţi, voturi pentru - 86, contra - 125, o abţinere şi un coleg care nu votează.

Deci amendamentul rămâne respins.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să susţină amendamente?

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, domnule deputat Năsui.

Vă rog să specificaţi de la început poziţia amendamentului.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

E vorba de amendamentul nr. 13. Este amendamentul care era ca alternativă la cel anterior - dacă nu vreţi să lăsaţi oamenii să-şi ia banii înapoi din Pilonul II, măcar să-i lăsăm pe cei care au pus bani în Pilonul III sau cei care au accesat opţional Pilonul II.

Pilonul II a avut o paletă de vârste de oameni care au intrat opţional în el. Sunt oameni cărora li s-a promis că la vârsta pensionării o să-şi acceseze banii. Măcar pentru ei, să-i lăsăm să-şi ia banii înapoi dacă aleg să facă lucrul acesta.

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Amendament - deci este poziţia 13.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

86 de voturi pentru, împotrivă - 129, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Deci amendamentul rămâne respins.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final în varianta...

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A, domnul deputat Năsui! Mai doriţi?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Da, mai am.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

E vorba de ultimul amendament pe care o să-l susţin.

Dacă la Pilonul II obligăm oamenii să îşi ţină banii acolo, 70% din ei, şi cei care au intrat opţional şi cei care sunt obligatoriu acolo, măcar la Pilonul III să-i lăsăm să-i ia. De ce? Pentru că Pilonul III oricum este puternic îngreunat şi devine total nerentabil după această modificare legislativă. Gândiţi-vă că cei care cotizează la Pilonul III - poate şi dumneavoastră, dacă cotizaţi, cotizaţi bani care au fost deja taxaţi o dată, pentru că banii pe care îi daţi au fost deja impozitaţi, după care, când îi luaţi înapoi, sunt încă o dată impozitaţi; până acum erau doar cu 10% impozit pe venit; acum, bonus, mai sunt şi 10% CASS; şi în plus de asta, practic, statul român, inclusiv pentru banii aceştia, care, atenţie, fondurile de Pilonul III... administratorii fondurilor de Pilonul III au nişte comisioane destul de mari, mult mai mari decât la Pilonul II, vor fi obligaţi să-i ţină în titluri de stat - 70% din banii oamenilor vor fi obligatoriu în titluri de stat, care, atenţie, pe ultimii 10 ani au avut o dobândă sub inflaţie.

Deci, practic, obligăm oamenii care au cotizat voluntar din banii lor în Pilonul III, să-şi piardă banii, odată ajunşi la pensie. Practic, nimeni nu mai are interesul să-şi ţină banii în Pilonul III; mai bine investeşti direct în titluri de stat, nu mai plăteşti comisioane, nu eşti impozitat şi ai acces la bani mereu, şi înainte de vârsta de pensionare şi după.

Dacă vă doriţi să treacă acest amendament, este singura salvare pe care o mai poate avea Pilonul III în România.

Mulţumesc frumos. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Să-mi spuneţi, vă rog frumos, la ce poziţie se află?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

14.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

14.

Să înceapă votul pentru propunerea făcută de colegul nostru, poziţia 14.

88 de voturi pentru, împotrivă - 136, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi încă o intervenţie din partea Grupului parlamentar al USR, un alt amendament, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan.

Vă rog să faceţi referire şi la poziţia pe care doriţi să o susţineţi. (Vociferări.)

Nu doriţi să interveniţi? (Vociferări.) Bun. A fost o eroare.

Nemaifiind alte solicitări, propunerea legislativă rămâne la votul final în varianta propusă de comisii.

Între timp au mai venit două rapoarte de la proiectele care au fost pe ordinea de zi la punctele... primele puncte.

Este vorba de punctul 3, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 605/2023/2024; caracter ordinar.

Avem amendamente admise, dar şi respinse.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii şi servicii, pentru prezentarea raportului comun suplimentar.

Comisiile sesizate în fond la PL-x 605, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii şi servicii, prezentarea raportului! (Vociferări.)

Domnul preşedinte Bende Sándor, prezentarea raportului.

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Păi...

Domnul vicepreşedinte Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a retransmis Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea art. 319 alin. (10) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Parlamentului României, în vederea reexaminării, cu luarea în considerare a următoarelor aspecte.

Legea transmisă la promulgare aduce o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor, prin realizarea distincţiei între prosumatorul persoană juridică şi prosumatorul persoană fizică. Modificările aduse vizează şi o serie de norme care reglementează activitatea acestora.

Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii şi membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au examinat cererea de reexaminare şi documentele care o însoţesc în şedinţa din 4 noiembrie 2024.

În urma analizării motivelor cererii de reexaminare, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României în forma adoptată de Senat, ca urmare a reexaminării legii.

În urma reanalizării motivelor cererii de reexaminare, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu amendamente admise, care sunt redate în Anexa nr. I, ce face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. II, ce face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tilea Dumitru.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

PL-x 605/2023 are carenţe legate de facturare, fără să se specifice scadenţa de plată a energiei active pentru prosumatori, dacă se face lunar, la 3 luni sau la un alt termen.

Şi mai are o problemă legată de compensarea cantitativă pe mai multe locuri de consum, în sensul că trebuie să fie sub 27 kW/prosumator; persoana fizică obligatoriu trebuie să aibă şi a doua sau a treia proprietate pe acelaşi nume, cu contract pe acelaşi nume şi la acelaşi furnizor şi pe un termen de minimum 12 luni.

Mai există o carenţă, în sensul că ANRE-ul a dat voie furnizorului să încheie contracte, să-şi aleagă preţul, faţă de persoanele fizice care folosesc acest sistem, şi furnizorul are un preţ excesiv de mare, persoana fizică primeşte puţini bani, îi mai primeşte şi la 24 de luni, aşa că ceea ce e specificat are o carenţă.

Partidul nostru va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Burduja Sebastian.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

E un proiect extrem de important, iar prosumatorii în România sunt probabil cel mai important investitor în sectorul energetic în ultimii ani.

Vorbim astăzi, pe datele cele mai recente, de aproape 250.000 de prosumatori în România, vorbim de o putere instalată de aproape 3.000 de megawaţi, deci aproape cât 4 reactoare de la Cernavodă - sigur, nu produc constant, nu produc în bandă, produc intermitent, dar înseamnă totuşi un sistem energetic al viitorului, descentralizat, digitalizat şi decarbonizat.

Proiectul actual este util pentru că permite prosumatorilor să-şi compenseze mai multe locuri de consum.

Deci dacă cineva are panouri pe o casă, dar are şi un apartament de bloc, acum va putea să-şi compenseze consumul din producţia din acele panouri pentru ambele locuri de consum.

Foarte important, de asemenea, în mandatul meu la Ministerul Energiei am finanţat aproape 1.400 de UAT-uri, de primării şi alte instituţii publice care îşi instalează acum parcuri fotovoltaice. Prin acest proiect de lege, aceste comunităţi vor putea să-şi compenseze mai multe locuri de consum - şcoli, iluminat public, policlinici şi aşa mai departe. Asta înseamnă că rămân mai mulţi bani pentru dezvoltarea şi sprijinul comunităţilor respective.

Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect, l-a susţinut şi mă bucur foarte mult că el ajunge în sfârşit în această etapă.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Drăgoescu Cezar-Mihail.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Azi votăm Legea prosumatorilor. Este o lege care nu este doar despre energie, ci despre respect, predictibilitate şi dreptate faţă de toţi românii care au investit bani din buzunarul lor pentru o independenţă energetică a României.

Vedem prea des cum statul eşuează acolo unde ar fi trebuit să fie motorul schimbării.

Un exemplu concret în acest sens îl reprezintă Societatea "Electrocentrale Craiova", companie care a pierdut peste 165 de milioane de euro din PNRR, bani care veneau pentru a produce energie mai curată şi mai ieftină pentru populaţie - un proiect ratat din cauza incompetenţei autorităţilor locale.

Dar acolo unde statul a eşuat, românii au acţionat. Prosumatorii - oameni simpli, antreprenori, familii - sunt cei care şi-au montat panouri şi au investit din propriul buzunar pentru o Românie cu independenţă energetică, o Românie care să producă energie verde, energie curată.

Vorbim de peste 250.000 de români care au crezut în această energie verde, dar care s-au lovit de birocraţie, de refuzuri şi de întârzieri.

Această lege vine să îndrepte această situaţie şi să redea încrederea cetăţenilor în stat.

De aceea, eu consider că este obligaţia noastră, a tuturor, să votăm această lege şi să transmitem un mesaj clar - statul român este alături de cei care au ales energia verde. Statul român este alături de cei care au ales să fie parte din soluţie, nu din problemă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul lider Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Pe procedură, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc mult.

Deoarece sunt reglementări, iniţiative legislative importante pe ordinea de zi, vă propunem prelungirea programului de lucru până la punctul 20, inclusiv.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vot pentru propunerea făcută de domnul lider Andronache, prelungirea programului de lucru până la punctul 20, inclusiv.

Mulţumesc.

Cu 227 de voturi pentru, două voturi împotrivă, aprobată.

Continuăm dezbaterile.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dacă mai reţineţi, acum... anul trecut sau când am votat, în Legislativul trecut, acest proiect de lege, grupul nostru, AUR, a fost singurul care a votat împotriva formei iniţiale, având o obiecţie foarte clară - puterea maximă instalată pentru un prosumator era crescută până la 900 de kilowaţi, adică aproape 1 megawat; era o valoare mult, mult, mult prea mare faţă de ceea ce înseamnă un prosumator. Pentru că, conform legislaţiei europene, un prosumator are nişte avantaje certe - el nu trebuie să suporte cheltuielile legate cu echilibrarea reţelei, având în vedere că, da, energia produsă de un prosumator este o energie variabilă, nu una în bandă, şi depinde de condiţiile meteo. Crescând-o la 900, de fapt se făcea jocul unor grupuri de interese, unor întreprinzători conectaţi la puterea politică, iar acei 250.000 de oameni care produc 3.000 de megawaţi, faceţi un calcul, au fiecare câţiva kilowaţi, sub 10 kilowaţi. Hai să zicem, un prosumator persoană fizică poate să... adică are în mod real nevoie de câteva zeci de kilowaţi, în niciun caz acea valoare de 200 sau de 400 de kilowaţi, cât este în prezent.

Chiar ministrul actual al energiei spune acest lucru, fiind criticat de propriul Guvern.

Cred în continuare că puterea instalată pentru un prosumator persoană fizică trebuie să fie chiar mai mică, pentru a beneficia mai multe persoane de acest lucru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul preşedinte Bende Sándor, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Iată că avem din nou acest proiect de lege în faţa plenului. A avut un drum destul de lung, din păcate, dar până la urmă s-a ajuns la un consens şi va reglementa această lege piaţa prosumatorilor în aşa fel încât prosumatorii români să simtă că a meritat investiţia pe care au făcut-o în aceste panouri fotovoltaice.

Stimaţi colegi,

Întotdeauna UDMR-ul a spus în felul următor, şi eu am susţinut această idee, că în România trebuie să legiferăm în aşa fel în acest domeniu al energiei încât cetăţenii români să aibă o energie sigură, la un preţ competitiv şi cât se poate de verde.

Această lege parcă dă garanţia că se va putea întâmpla acest lucru şi formaţiunea din care fac parte, respectiv UDMR, cu siguranţă va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Este un moment, zic eu, important, pentru că această lege vine să repare ceea ce nu se rezolvase de mult - avem în sfârşit o lege care pune în ordine piaţa energiei, mai ales a energiei regenerabile, şi face dreptate pentru prosumatori.

Este evident că - şi am ascultat colegi de la toate partidele - gândirea noastră în viitor sau din prezent în viitor trebuie să se axeze pe stocare, pentru energia regenerabilă, avem un număr de prosumatori important, nu ştiu dacă suficienţi, dar trebuie să păstrăm această energie pe care domniile-lor o produc, o energie pe care să o folosim în beneficiul economiei româneşti şi mai ales al cetăţenilor acestei ţări.

Nu pot să nu remarc faptul că unii colegi de-ai noştri probabil vor să fie primari la Craiova, pentru că pentru o lege care are subiect o piaţă întreagă se leagă de o investiţie care, ce să vezi, este a Ministerului Energiei, o companie unde Ministerul Energiei este acţionar, ca şi Fondul Proprietatea - şi nu vreţi să listaţi partea de Fondul Proprietatea, voi vreţi să luaţi doar din ce are România - care, ce să vezi, "nu are o sursă de finanţare stabilă".

Ba da, are, pentru că se va finanţa din Fondul pentru Modernizare.

Autorităţile locale n-au nicio legătură, din perspectiva acelei investiţii cu Electrocentrale Craiova, domnule deputat, dar remarc faptul că aţi început să vă faceţi campanie. De-abia aştept să ne vedem în judeţul Dolj, să vedem dacă luaţi măcar 10%.

În rest, Partidul Social Democrat susţine acest proiect, ne bucurăm să avem acest proiect.

Şi trebuie neapărat să avem cel puţin încă un proiect de amploare cu investiţii în stocare - şi mă refer la miliarde de euro, n-aş vrea să dau şi suma exactă.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Dar avem şi 5 amendamente respinse. Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final în varianta propusă de comisiile de specialitate prin raport.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Pl-x 14/2023; caracter ordinar.

Avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Gliga Dumitriţa, PSD.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă iniţiată alături de colegii din Partidul Social Democrat, pentru deblocarea proiectelor hidroenergetice a căror construcţie a început înainte de anul 2007 este imperativ necesară pentru a pune capăt unei situaţii de-a dreptul hilare şi inadmisibil să se mai întâmple într-un stat european la acest nivel.

Lucrările la o serie de construcţii hidroenergetice demarate de statul român, după ce au ajuns într-un stadiu foarte avansat de realizare, au fost sistate sau întârziate începând cu anul 2007, când s-au creat arii naturale protejate care, întâmplător sau nu, s-au suprapus peste aceste obiective.

Să fie foarte clar pentru toată lumea - nu amenajările hidroenergetice au fost proiectate în arii naturale protejate, ci ariile naturale protejate înfiinţate ulterior s-au suprapus peste amenajările hidroenergetice aflate în construcţie.

În plus, sunt unele situaţii, precum e cea de la barajul de la Răstoliţa, unde aşa-zisa problemă este o suprafaţă de doar 0,6 hectare, care face parte din Parcul Naţional Călimani.

Bineînţeles că o jumătate de hectar nu poate să pună în pericol un ecosistem, dar, din păcate, poate fi un argument pentru cineva rău-intenţionat care are interes să pună beţe în roate şi reuşeşte să ţină în loc o investiţie de miliarde realizată în proporţie de peste 90%.

Enumăr foarte pe scurt argumentele pentru care aceste amenajări hidroenergetice trebuie urgent finalizate:

- securitate energetică şi energie verde regenerabilă şi, spre deosebire de cea solară şi eoliană, predictibilă şi constantă, produsă 24 de ore din 24, energie produsă în bandă, esenţială şi cu cea mai rapidă intervenţie în echilibrarea Sistemului Energetic Naţional;

- de asemenea, contribuie la protecţia împotriva inundaţiilor. Aceste baraje au capacitatea de a opri viiturile care produc de fiecare dată daune considerabile. În acelaşi timp, pot constitui o sursă importantă de apă potabilă şi o rezervă sustenabilă pentru irigaţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc

Pe procedură, domnul lider Rodeanu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe procedură, fac aceeaşi solicitare pe care am făcut-o ieri şi în Comisia pentru industrii, pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect şi o analiză suplimentară, cel puţin din partea Consiliului Legislativ - nu neapărat punctul de vedere al Guvernului - pentru a fi evaluate din punct de vedere al formei şi amendamentele depuse în cadrul acestui raport.

Detaliile de neconstituţionalitate le-am sesizat, în urma dezbaterilor, în cadrul celor două şedinţe de ieri şi pentru asta facem această solicitare de retrimitere la comisie pentru o săptămână şi pentru o analiză suplimentară a amendamentelor depuse.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb dacă există consens din partea liderilor. Nu.

Atunci vă solicit un vot pentru propunerea făcută de domnul lider Rodeanu.

Să înceapă votul!

41 de voturi pentru, 149 împotrivă, abţineri - 49.

Propunerea domnului lider a fost respinsă.

Continuăm dezbaterea.

Şi am să rog comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii.

Domnul preşedinte Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă Pl-x 14/2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună propunerea legislativă plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamentele respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrată din prezentul raport comun suplimentar.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc colegilor care au fost de acord cu adoptarea amendamentelor în rapoarte - şi în raportul suplimentar - şi colegi... mă refer nu numai din coaliţie, dar şi din actuala opoziţie, care au înţeles că e normal să ne întoarcem la dreptate şi la corectitudine.

De asemenea, îmi exprim speranţa că cei care au jurat să respecte legile ţării vor respecta şi această lege. Şi astăzi se face dreptate şi nu ne mai împiedicăm de puricele albastru pentru a face lucruri care contează pentru securitatea României, pentru securitatea energetică a României.

Să ne prevalăm întotdeauna de faptul că ... haideţi să mai stăm un pic, haideţi să trimitem la comisii, mi se pare o ipocrizie maximă, când stăm cu betoane făcute din '70, în munţi, pentru că unii au considerat că acolo trece puricele albastru, s-au gândacul de... eu ştiu ce... Lotrişor.

Cred că este momentul să ne revenim, cred că este momentul să avem energie curată, cea mai curată după cea nucleară, şi cred că este momentul ca şi miniştrii mediului să se înscrie în RUTI, nu numai prin faptul că se întâlnesc O.N.G.-urile, ci să se înscrie şi dacă, vreodată, vreun membru al familiei, grad afin 4, 5, 6, 7 sau partidul din care fac parte s-au întâlnit cu vreun O.N.G. cu interese în domeniul acesta al ariilor protejate sau blocarea economiei româneşti.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul lider Andronache Gabriel.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Câteva observaţii cu privire la acest proiect.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru acest proiect, însă sunt de făcut nişte menţiuni cu privire la acest proiect.

Ne exprimăm speranţa că acest proiect nu este doar o declaraţie politică. Sperăm că proiectul va avea şi aplicabilitate.

Noi, însă, am remarcat un aspect, concretizat într-un amendament pe care, din păcate, colegii din comisiile raportoare nu au considerat de cuviinţă să îl susţină.

Uitaţi-vă - şi e bine să ne uităm cu toţii! - în tratatul de funcţionare al Uniunii Europene. Orice intervenţie pe zona de mediu nu poate fi permanentă, ci trebuie să fie temporară. Or, acest aspect ne ridică anumite semne de întrebare, dacă proiectul este declaraţie politică sau este, într-adevăr, o iniţiativă legislativă parlamentară menită să aibă şi aplicare în practică.

Am ţinut să facem aceste menţiuni, pentru că amendamentul nostru este un amendament respins, iar în măsura în care proiectul nu va ajunge să devină lege, Grupul parlamentar al PNL are pregătit un proiect care să respecte toate cele pe care le-am relatat aici.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Negoescu Mihai-Bogdan.

Domnul Mihai-Bogdan Negoescu:

Este momentul ca românii să afle şi să ştie în ce situaţie dramatică ne aflăm cu energia.

Am vizitat duminică Barajul de la Gura Apelor, din Hunedoara, şi am aflat de la angajatul Hidroelectrica de acolo că are 168 de metri înălţime acest baraj. Construcţia lui a început în 1975 şi s-a finalizat în '86, deci atunci când se muncea într-o perioadă mai lungă decât cei 3 ani la care făcea referire domnul Andronache mai înainte. Şi dimensiunile întregului baraj le întrec - da? - de trei ori pe cele ale Piramidei lui Keops, ca să înţelegem ce potenţial hidroenergetic are România.

Puterea instalată acolo, în jur de 350 de megawaţi. Aproape tot ce avem pe energie hidro este construit de părinţii şi de bunicii noştri. Practic, de aproape 36 de ani, cei aflaţi la putere nu au făcut nimic semnificativ, decât închidere şi distrugere.

Iar acum, când trebuie să generăm energie - şi sper că pentru noi şi nu pentru alţii, aflaţi în blackout, la care poate vi s-a dat ordin să livraţi - voi v-aţi trezit că trebuie să finalizăm hidrocentralele, şi acelea proiectate tot înainte de '89.

Deci indolenţa, în toţi aceşti ani, a fost atât de mare încât pe site-ul Ministerului Energiei se discută de un proiect legislativ care prevede militarizarea construcţiei de hidrocentrale. Poate în felul acesta o să reuşiţi să le finalizaţi.

Normal că susţinem construcţia lor, de aceea am şi făcut moţiunea împotriva doamnei ministru al mediului, protectoarea speciilor.

Poate e momentul să ne gândim şi la specia noastră. Mă adresez aici în special colegilor aflaţi în partea extremă stângă a sălii... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.

A expirat timpul, îmi pare rău! Trebuia să vă grăbiţi în expunere. (Se adresează domnului deputat Mihai-Bogdan Negoescu.)

Domnul Mihai-Bogdan Negoescu (din sală):

Nu-i nimic, o să revin la motivarea votului!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Nu se opune nimeni să construim hidrocentrale, însă, în general, (Vociferări.) noi ne opunem să adoptăm legi care sunt neconstituţionale, legi care contravin dreptului Uniunii Europene.

Şi a spus foarte bine şi colegul Andronache. Să ştiţi, în momentul în care încalci dreptul Uniunii Europene, în care încalci Constituţia, legea aceea devine neaplicabilă.

Dacă e să vorbim despre constituţionalitate, am văzut, de fiecare dată când ne-am aruncat noi, ca Parlament, ca instituţie, să adoptăm ceva repede, rapid, fără analiză, am văzut că, din nefericire, s-a întors în Parlament spre reexaminare, fie de la preşedinte, fie pe probleme de constituţionalitate.

În cazul de faţă, gândiţi-vă că această lege îşi propune următorul aspect: să dea putere de legiferare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, lucru care, evident, nu se poate. Consiliul poate să dea anumite avize, dar în niciun caz nu poate Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să spună: "Acolo urmează să se deroge de la o lege".

Dacă această lege stabilea foarte clar: "Se restrânge aria protejată X, se restrânge aria protejată Y", puteam să vorbim despre o lege constituţională. Dar aspectul legat de încălcarea dreptului Uniunii Europene rămâne, pentru că n-ai cum să modifici tratatele în mod unilateral, printr-o lege, în România. Aceasta este problema.

Şi, da, cred că este o dovadă de ipocrizie, pentru că, de fapt, cei care au iniţiat aceste amendamente, acest proiect, ştiu foarte bine aceste lucruri şi pur şi simplu, prin această lege, se doreşte doar o acţiune de marketing. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Ceea ce faceţi dumneavoastră aici e o cacealma, pentru că nu veniţi să propuneţi o soluţie, veniţi să propuneţi un argument într-o comunicare publică, pe nişte lucruri tehnice greu de explicat românilor.

Ce ar trebui să înţeleagă românii? Că legea pe care o propuneţi are probleme de constituţionalitate.

Aşa cum a spus colegul meu, Alex Dimitriu, nu poţi să faci o derogare în termeni generali, derogarea trebuie să fie specifică.

Nu aţi venit cu o listă şi nominalizate acele hidrocentrale la care s-ar aplica, ci lăsaţi într-un viitor nedefinit posibilitatea CSAT-ului şi a altor instituţii, să facă această listă.

Or, treaba asta, din start, este neconstituţională.

Am avut colegi în arcul coaliţiei care au propus soluţii şi pentru constituţionalitate. Iată că le-aţi respins! Pentru că nu vreţi să faceţi legea asta aplicabilă, vreţi doar să aveţi un argument în care să vă pozaţi că voi salvaţi sistemul energetic.

Haideţi să vedem cu ce-l salvaţi! Îl salvaţi cu nişte hidrocentrale care au fost proiectate - aşa cum dumneavoastră foarte bine aţi spus - înainte de '89, proiectate atunci, pe debitele de atunci.

Orice normative de aprobare şi avizare trebuie să facă trimitere la debitele din ultimii 30 de ani.

Deci, o centrală proiectată acum 35 de ani, evident, nu are aceleaşi debite şi nu are aceleaşi argumente tehnice precum cele cerute de procesul de avizare de acum.

Acum, dacă vă uitaţi - vă dau un exemplu, la Surduc, da?! - avem Bâsca Mare, debit undeva la 14, 13 metri cubi pe secundă, în condiţiile în care centrala proiectată şi turbinele ar trebui să aibă undeva la 30-40 de metri cubi pe secundă pentru a funcţiona.

Vreţi să facem hidrocentrale care să nu funcţioneze doar pentru a poza faptul că vă pasă de sistemul energetic. Nu vă pasă!

Celor care aţi condus 35 de ani nu v-a păsat nici de aceste hidrocentrale, nu v-a păsat nici de banii europeni pe care i-am pierdut pentru retehnologizarea termocentralelor şi trecerea lor pe gaz.

Prin urmare, aici încercaţi doar să dregeţi busuiocul.

Iar specia aceea de rusofili - că vorbeaţi de specii - (Vociferări. Gălăgie.) specia aceea de rusofili... (Vociferări. Gălăgie.) v-a durut în cot de sistemul energetic naţional! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Nu, nu ne e ruşine!

Vouă ... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Toma:

Îmi cer scuze că nu mi-am auzit pronunţat numele într-o bătălie din asta, între cei din stânga pupitrului şi cei din dreapta!

Adevărul este că e un proiect de lege bun, pentru că între a nu face nimic şi a face ceva greşit, cum spuneţi dumneavoastră, mai bine încerci să faci ceva pentru români decât să nu faci nimic.

Gândiţi-vă, acele arii protejate pe care dumneavoastră le elogiaţi cu atâta avânt au fost proiectate, da!, pe vremea comunismului, şi cu toţii spuneţi că au fost comuniste.

Nu, fraţilor, au fost nişte proiecte cu suflet care erau pentru români!

Dacă nu ştiţi despre ce e vorba în teren, vă invit să veniţi pe Jiu şi să vedeţi!

Probabil că debitul tuturor apelor, nu doar în România, ci şi în Europa, a scăzut, în ultimii ani, dar ăsta-i mersul naturii. Dumnezeu ştie ce ne va întâmpla şi peste 20 de ani!

Însă veniţi şi vedeţi acolo Jiul, vedeţi că nu se schimbă lucrurile.

Investiţia e făcută 92%, la fel şi la Răstoliţa.

Păi, pentru... nu ştiu, un hectar, două hectare de vegetaţie - şi alea crescute pe fundul bazinului, în ultimii ani - să nu putem să defrişăm?

Nu-i păcat să nu ducem investiţiile astea la capăt?!

De ce vă deranjează atât de mult?!

Eu nu am nicio treabă cu ce partid reprezentaţi dumneavoastră, dar reprezentaţi-i pe români - e momentul acum! - nu vorbiţi din birouri! N-aţi fost acolo să vedeţi cum este! (Aplauze.)

Mergeţi la faţa locului şi, după ce vă veţi lămuri, veţi încerca şi veţi vota! (Aplauze.)

Într-adevăr, nu a fost făcută o listă! Nu a fost făcut o listă, pentru că pe undeva există şi dreptate cu barajul de la Surduc.

Asemenea investiţii poate că nu trebuie duse până la capăt. N-o să rămână oamenii fără debite de apă.

Iar unde sunt debitele de apă mari şi unde există posibilităţi, fraţilor, haideţi să dăm un vot, să ducem investiţiile până la capăt!

Eu vă mulţumesc mult.

Şi, încă o dată, pentru domnul care a fost la barajul de la Gura Apelor, ca şi simplu elev la vremea respectivă, am fost în practică patriotică şi am lucrat la acel baraj.

Da, este cel mai mare baraj de aluviuni din Europa!

Ceea ce ne mândrim că, în Hunedoara... În Hunedoara, din nou, este istorie, este voinţă şi hărnicie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aş avea rugămintea la dumneavoastră, doamnă preşedinte de şedinţă, să interveniţi atunci când există derapaje verbale la adresa unor parlamentari, tot aşa cum predecesorii dumneavoastră au intervenit atunci când considerau că există derapaje ale parlamentarilor AUR.

Realitatea este pur şi simplu şocantă, să-i vezi pe cei care guvernează România că vin la acest microfon şi arată şi vituperează împotriva deputaţilor opoziţiei, de parcă... pentru că s-au dublat facturile la curentul electric, în România, deputaţii AUR sunt vinovaţi. Că, între timp, au venit facturile la curentul electric. Sunt duble!

Putem să avem... nu 250.000 de prosumatori, putem să avem 500.000 de prosumatori, pentru că, dacă nu bate vântul sau nu e soare, toţi 500.000 o să cadă.

Aşa că, fără curent electric în bandă, fără curent electric ieftin, nu avem absolut niciun viitor. De altfel, Europa nu mai contează la nivel mondial, în absolut niciun domeniu.

Este ridicol! Este ridicol să veniţi la microfon, voi, care guvernaţi mână în mână - USR-ul cu PSD-ul - în acest veritabil sărut franţuzesc, să veniţi să vituperaţi împotriva noastră, că încercăm noi vreo soluţie, că propuneri...

Ne acuzaţi că n-avem soluţii. Păi, avem propuneri, iniţiative legislative!

Adevărul este că există zeci de investiţii blocate, unele dintre ele în care am băgat sute de milioane de euro, blocate în diferite stadii, în timp ce voi, USR, de mână cu PSD, de mână cu UDMR, de mână cu PNL, ieşiţi aici să ne vorbiţi, în continuare, despre pericolul rusesc, despre rusofili, despre Putin.

Însă realitatea este în facturile românilor, în facturile de curent ale românilor, alea care s-au dublat, în timp ce voi conduceţi ţara! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ultima intervenţie, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

O să votez pentru, dar e o discuţie inutilă.

Noi ne contrăm pe 3-4 megawaţi... (Probleme tehnice.) în bandă 7.000.

Noi discutăm acum pe 4-5 megawaţi-oră.

România acum importă 2.000, în ianuarie cred că o să trebuiască să importe 4.000-5.000 de megawaţi, iar capacitatea este de 3.000. Aceasta înseamnă că o parte din consumatori vor fi scoşi din sistem, pentru că - nu?! - Legea nr. 213 obligă la acest lucru, iar dispecerul naţional ştie ce are de făcut.

Nu vom intra în blackout, dar discutăm pe 3 megawaţi, pe 5 megawaţi, discuţii de-astea inutile. Şi în 5 ani de zile, din 2019, la zi, când la putere a fost PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile, România a scos din bandă 7.000 de megawaţi-oră.

La 31 decembrie o să mai scoatem încă 600 de megawaţi-oră producţie... Termo Işalniţa. Aia înseamnă că este...

Domnul ministru de la energie mi-a spus acest lucru, că mai bine învăţaţi diferenţa între volt şi watt.

O să votez pentru, dar ne certăm pe 2 megawaţi, pe 3 megawaţi.

Aţi distrus ţara, aţi diminuat sistemul energetic, în 5 ani de zile, cu 7.000 de megawaţi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem patru amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Avem şi trei amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta prezentată de raportul comisiilor sesizate în fond.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut - Proiectul privind patrimoniul cultural şi istoric din România -dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 şi la Bucureşti la 16 decembrie 2024; PL-x 234/2025; caracter ordinar.

Nu avem amendamente.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Diana-Ştefana Baciuna (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Bună ziua!

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Stimate doamnelor şi domnilor deputaţi,

În baza aprobării Guvernului şi a preşedintelui României, a fost semnat Acordul-cadru de împrumut între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 140 de milioane de euro.

Proiectul vizează realizarea a 14 obiective culturale, cu relevanţă naţională şi europeană.

Proiectul va fi implementat de Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, structură existentă în cadrul ministerului.

Acordul este prevăzut a se derula în perioada 2025-2033.

Cheltuielile aferente se cuprind cumulat în bugetul Ministerului Culturii, prin sumele alocate anual.

Ministerul Finanţelor va încheia, în acest sens, cu Ministerul Culturii, un acord subsidiar, prin care se vor stabili condiţiile în implementarea proiectului şi în aplicarea acordului-cadru de împrumut.

Supunem spre aprobare proiectul de lege plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Raluca Turcan.

A, mă iertaţi!

Comisia pentru... înainte!

Mă iertaţi, doamnă deputat, prezentarea raportului!

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci...

Prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci!

Da, am s-o rog pe colega să citească raportul. (Se referă la doamna deputat Oana Murariu, secretar al Camerei Deputaţilor.)

A, vine domnul preşedinte Huţucă!

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut - Proiectul privind patrimoniul cultural şi istoric din România - dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 şi la Bucureşti la 16 decembrie 2024

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Acordului-cadru de împrumut - Proiectul privind patrimoniul cultural şi istoric din România - dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 şi la Bucureşti la 16 decembrie 2024.

Acordul prevede o susţinere financiară de 140 de milioane de euro, sumă reprezentând jumătate din costul aferent unui proiect care vizează salvarea unor monumente istorice şi construirea de clădiri cu destinaţie culturală, iar diferenţa de 50% va reprezenta contribuţia României.

Proiectul urmăreşte realizarea a 14 obiective investiţionale cu relevanţă naţională şi europeană şi se va implementa pe o perioadă de circa 9 ani - 2025-2033.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Acum, dezbateri generale, doamna deputat Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Stimaţi colegi,

Acesta este un acord pe care l-am iniţiat, negociat şi semnat la Paris în perioada mandatului de ministru al culturii. Este un acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin care bugetul jenant al Ministerului Culturii, de 0,08% din PIB, este completat cu 140 de milioane de euro, împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, şi o sumă egală de la bugetul de stat, pentru a reface 14 obiective de patrimoniu care găzduiesc instituţii culturale în România.

Evident că la bugetul pe care îl are Ministerul Culturii sumele sunt insuficiente, iar aşteptările sunt mari.

Prin acest acord pe care îl ratificăm astăzi se va construi o operă nouă la Iaşi, va fi refăcută Opera Naţională Bucureşti, parte din Ateneul Român, un corp nou la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

De asemenea, se va reface Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, şi, nu în ultimul rând, Vila Regală de la Mamaia, Vila Reginei Maria, plus alte obiective, inclusiv, de exemplu, Muzeul Arheologic Cucuteni.

Grupul parlamentar liberal va vota acest acord de împrumut şi evident că vă solicităm şi dumneavoastră să votaţi acest acord şi, în acelaşi timp, poate să ne propunem acordarea unui buget mai mare pentru Ministerul Culturii, astfel încât multe alte obiective de patrimoniu să poată să fie restaurate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Rigman Ciprian-Doru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Salut şi eu acest proiect.

Suferim, din nefericire, în privinţa patrimoniului cultural şi istoric, acolo unde eu aştept o actualizare a listei monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii. Cred că nu mai este actuală ultima listă. Apropo de obiective, unele dintre ele sunt într-o stare şi mai dramatică.

E un prim pas, aştept să facem paşi mai importanţi. Culele olteneşti aşteaptă un sprijin. Castelele nobiliare din Transilvania, unele în patrimoniul UAT-urilor, aşteaptă şi el un semnal că pot fi renovate, reabilitate şi integrate într-un circuit turistic.

Îmi doresc ca acest proiect să fie un prim pas spre ceea ce trebuie să facem şi mai mult în domeniul patrimoniului cultural şi istoric.

Noi, USR, vom vota acest proiect şi aşteptăm paşi concreţi ai Ministerului Culturii în direcţia reabilitării multor obiective de patrimoniu care încă aşteaptă de mult prea mult timp să fie reabilitate.

Aştept ca în următorul buget al anului 2026 cultura să primească ceea ce merită să primească de mai mult timp, un buget mult mai generos.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Grosu Veronica, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că AUR va vota pentru această iniţiativă legislativă, pentru că, într-adevăr, este un proiect de lege care răspunde unei nevoi culturale stringente, care să genereze - poate genera - beneficii economice şi sociale majore.

Totuşi, implementarea acestui proiect trebuie să fie însoţită de măsuri concrete de monitorizare, de transparenţă şi de eficienţă financiară, pentru că, prin acordarea sa, acest împrumut riscă să nu fie orientat spre aceste investiţii de natură culturală, ci doar la o creştere a datoriei publice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Da, după sute de ani...

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

... după sute de ani în care românii au fost trataţi mai rău ca animalele în Transilvania, asta trebuie să facem acum cu banii românilor, să renovăm conacele grofilor din Transilvania. Cu siguranţă, asta e prioritatea României acum!

Din nou, din nou, pentru că nu produceţi nimic în economia reală şi nu colectaţi taxe, nu colectaţi TVA, practic nu produceţi nimic, pentru a face un obiectiv investiţional un pic mai mare întotdeauna apelaţi la împrumuturi, în loc să apelaţi - nu-i aşa?! - la prosperitatea pe care o generaţi în România, să faceţi obiective de investiţii. Din nou împrumuturi, împrumuturi, împrumuturi!

Ne-aţi pus în momentul acesta pe direcţia Grecia. Vă pregătiţi, în momentul acesta, poate să vindeţi Hidroelectrica, să vindeţi Portul Constanţa, ca să acoperim aceste împrumuturi lipsite de orice urmă de bun-simţ şi de logică elementară.

Suntem o ţară care trăieşte din împrumuturi.

Împrumutăm bani, aşadar, ca să facem investiţii în cultură, în timp ce...

Da, doamnă ministru, dacă cultura a ajuns o bătaie de joc şi este o bătaie de joc în ţara asta, de 35 de ani, este pentru că partidul pe care îl reprezentaţi face această chestiune, da?!

Este pur şi simplu jenant să vă văd cum veniţi aici şi plângeţi bătaia de joc a PSD, a PNL, a UDMR şi a USR la adresa culturii române.

Împrumutaţi bani pentru obiective investiţionale, în timp ce de numele dumneavoastră, doamnă ministru, se leagă vânzarea Coifului de la Coţofeneşti. Practic aţi vândut Coiful de la Coţofeneşti! (Aplauze.)

Aşa că singura... (Aplauze.)

Dacă aţi fi avut o urmă de decenţă, doamnă ministru Turcan, aţi fi dispărut din politică pentru foarte mulţi ani.

Aşa că, pentru dumneavoastră, după acea crimă culturală, nu-mi rămâne altceva decât... Turcan la puşcărie! (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan (din sală):

Drept la replică!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ce să ne aşteptăm de la antevorbitorul meu, despre care un fost coleg de partid al dumnealui spunea că nici la stână n-ar fi locul lui?!

Ce să ne aşteptăm când nu înţelegem că e vorba despre patrimoniul naţional?!

Nu-s conacele grofilor, domnule deputat, sunt patrimoniul istoric al României, în care şi dumneavoastră locuiţi!

Şi spuneţi că ne luăm împrumuturi?!

Dacă vreţi o soluţie să nu mai luăm împrumuturi, v-o dau eu.

Duceţi-vă la stăpânii dumneavoastră şi cereţi-le Tezaurul înapoi, pe care l-au furat! Pentru că noi ne-am cerut aurul înapoi de la Moscova. Ei au înţeles greşit şi ne-au dat un partid de vuvuzele sub numele de AUR! (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raluca Turcan, drept la replică.

Nu a solicitat?

Da, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Realitatea este că un moment tragic în care au fost furate câteva obiecte de tezaur cu valoare inestimabilă pentru România, de la un muzeu de renume din Olanda, acest moment a fost instrumentat politic şi folosit ca linşaj politic împotriva mea. (Vociferări.)

Cei care au instrumentat acest linşaj se numesc AUR - partidul extremist care nu ştie să facă altceva decât un moment tragic. (Vociferări.) Un furt care se poate întâmpla în orice muzeu din Uniunea Europeană să fie folosit împotriva unui om politic care nu a făcut altceva decât să lupte pentru patrimoniu, să expună patrimoniul din România, să militeze pentru finanţarea evenimentelor culturale, pentru ducerea culturii în cele mai îndepărtate cătune, astfel încât să creştem nivelul de educaţie şi cultură în România, să nu mai voteze experimente politice eşuate, aşa cum sunteţi dumneavoastră! (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al PSD va susţine acest proiect de lege. Este un proiect care aduce o sursă de finanţare complementară pentru investiţii în domeniul culturii.

Şi sunt de acord cu doamna deputat Turcan că în acest domeniu guvernele care au fost până acum nu au făcut prea mult, în sensul că n-au alocat destui bani pentru investiţii în cultură.

Dar o mare parte din responsabilitate a avut-o şi Ministerul Culturii, care a refuzat descentralizarea culturii, şi pot să vă zic că cele mai multe investiţii în cultură le-au realizat autorităţile locale.

Dacă ne uităm în judeţele ţării, obiectivele culturale au fost reabilitate, renovate pe banii autorităţilor locale sau pe bani din fonduri europene. Şi spun acest lucru pentru că am avut multe axe, ca ministru al fondurilor europene, multe axe pe care le-am finanţat, multe măsuri, multe soluţii, mai ales prin agenţiile de dezvoltare regională, pe noile programe regionale din 2021-2027, dar şi în trecut.

Din această perspectivă cred că trebuie făcut mai mult şi trebuie mai mult curaj.

Aud acum că e rău să te împrumuţi ca să refaci patrimoniul cultural al României.

Da, poate este rău să te împrumuţi, dar dacă nu ai bani, ce să faci?! Să laşi totul să se ducă şi să se piardă istoria României, pe care să ţi-o spună alţii care o citesc în dungă şi care cred că istoria României a început cu ei?!

Cred că trebuie să tratăm cu respect istoria noastră, indiferent de cine a realizat-o pe acest pământ, pe acest teritoriu, pentru că face parte din patrimoniul naţional al României.

Şi, dacă nu avem grijă să le transmitem copiilor noştri valorile trecutului, să nu ne mirăm de lipsa viitorului.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ultima intervenţie, domnul Mădălin-Laurenţiu Făget, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Îmi place această dezbatere, văd că există o confruntare aici, între cele două părţi. Noi suntem undeva la mijloc, că suntem independenţi.

Apropo de tezaur, mă gândesc... (Vociferări.) mă gândesc că avem parte şi de coiful acela dacic - banii care vin din asigurare cu siguranţă vor veni la contribuţia noastră, cea de 140 de milioane.

Iar apropo de buget, putem gândi că se pot lua nişte bani şi de la partide.

În schimb, vreau să ştiu de la Ministerul Culturii dacă avem alocaţi acei 140 de milioane, contribuţia noastră, a României, la aceste reparaţii.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnule Szabó Ödön, doriţi la acest proiect?

Vă rog, Grupul parlamentar al UDMR. (Vociferări.)

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să votăm, bineînţeles, această iniţiativă legislativă, dar mi-aş dori foarte mult ca anumiţi oameni care au, se pare, nişte complexe şi poate ar trebui la un moment dat tratate, măcar să citească materialul pe care îl au în faţă.

În memorandum se spune foarte clar care sunt acele obiective care urmează să fie finanţate prin acest memorandum, şi hai să vi le citesc:

- construirea sălii de spectacole a Operei Naţionale Române din Iaşi;

- construirea unui corp nou de clădire - Muzeul Naţional de Istorie "Grigore Antipa" din Bucureşti,

- Opera Naţională Română din Bucureşti;

- Muzeul Naţional "Constantin Brâncuşi" - Târgu Jiu;

- restaurarea Bibliotecii "Batthyaneum" din Alba Iulia;

- consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti; şi aşa mai departe.

Eu nu am văzut aici niciun aspect despre care vorbea un coleg anterior, despre grofi, despre alţii, dar se pare că dânsul nu poate gândi în altă categorie - Iaşiul, Bucureştiul şi valorile acestei ţări.

Eu vă propun ca să nu-l ascultaţi, nici măcar cei din AUR, şi să votaţi această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale; PL-x 283/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Kelemen Attila (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prezenta ordonanţă de urgenţă urmăreşte o definire clară a lucrărilor care rămân în PNRR, în scopul atenuării riscului fiscal sistemic, iminent, generat de o supracontractare masivă şi necorelată cu realităţile bugetare ale proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune şi PNRR.

Conform ordonanţei, proiectele finanţate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziţie vor fi denunţate, iar cele aflate doar în etapa pregătitoare, precum avize sau autorizaţii, vor fi suspendate până în 31 decembrie 2026; proiectele cu un progres mai mic de 30% vor continua doar prin aprobarea Guvernului printr-un memorandum, cu avizul Ministerului Finanţelor şi Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depăşit pragul de 30% vor fi menţinute numai dacă există garanţia finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE. De asemenea, se propune ca instituţiile şi autorităţile publice să nu poată fi trase la răspundere sau sancţionate de către autorităţile de control ca urmare a înregistrării în patrimoniu a unor cheltuieli pentru efectuarea unor studii sau documentaţii sau activităţi în legătură cu proiectele pentru care s-a dispus suspendarea sau denunţarea unilaterală, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Având în vedere cele expuse, susţinem adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanţe, domnul preşedinte Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din fonduri publice naţionale

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unui set de măsuri pentru optimizarea implementării PNRR şi a altor programe naţionale de investiţii, în vederea atenuării riscului fiscal sistemic şi asigurării corelării angajamentelor financiare cu capacitatea reală a bugetului naţional. Vor fi implementate măsuri corective, precum şi modalităţi de ajustare a contractelor de finanţare încheiate, astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule preşedinte, vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

3 minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

3 minute.

Să înceapă votul!

233 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, Florea Gabriel-Florinel.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Investiţii - un cuvânt atât de important, atât de serios. Însă cine a făcut o investiţie bună ştie că în urma acestei investiţii bune rezultă nişte lucruri pozitive, favorabile, dezvoltare.

Însă haideţi să vedem ce au făcut cei care au condus România, ce investiţii bune au făcut timp de 35 de ani.

Aţi generat, stimaţi colegi de la putere, PSD, PNL, USR, UDMR, doar 1.000 de kilometri de autostradă în 35 de ani. O nimica toată pentru o ţară ca România. Românii stau cu lunile din viaţa lor în trafic, mor românii pe drumuri execrabile.

Mai mult decât atât, aţi generat atât de multe investiţii şi atât de bune, încât aţi izgonit din România peste 5 milioane de români. Un sfert din populaţia ţării, în urma investiţiilor dumneavoastră, este la limita sărăciei. Avem cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană.

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Ce legătură are cu proiectul ăsta?

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Are legătură, pentru că vorbim de investiţii, tot ceea ce aţi investit dumneavoastră nu se regăseşte în buzunarele românilor.

Dacă aţi ieşi de sub cupola Parlamentului şi aţi merge în pieţe, de exemplu, şi nu v-aţi opri doar la standurile de banane, aţi vedea producătorii români la limita disperării. (Vociferări.)

Dacă aţi fi mers prin ferme, da, în urma investiţiilor dumneavoastră, aţi fi văzut producătorii de lapte, crescătorii de animale care dorm, la propriu, în aceste ferme; iar litrul de lapte, ca idee, în urma investiţiilor dumneavoastră, este la un minim istoric. Este o bătaie de joc!

Aceste lucruri aţi generat dumneavoastră în urma investiţiilor. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Popovici Florin-Cornel, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege porneşte de la o problemă reală - riscul fiscal sistemic şi supracontractarea proiectelor din PNRR, dar propune o soluţie care ameninţă însă stabilitatea juridică şi economică a investiţiilor publice.

Această ordonanţă permite suspendarea şi chiar denunţarea unilaterală a unor contracte, decizii sau ordine de finanţare, precum şi interdicţia temporară de a încheia noi angajamente legale până la renegocierea PNRR.

Guvernul îşi rezervă dreptul, prin memorandum, să decidă ce proiecte continuă şi ce proiecte se opresc.

Prin urmare, O.U.G. nr. 41/2025, deşi introduce un caz legal excepţional de denunţare unilaterală, fără însă garanţii pentru părţile afectate şi fără mecanisme de despăgubire. Chiar dacă Guvernul acţionează în temeiul legii, nu este exonerat de obligaţia de bună-credinţă şi de răspunderea pentru prejudiciile cauzate.

În absenţa unor norme tranzitorii clare, această ordonanţă riscă să genereze instabilitatea contractuală, litigii şi costuri suplimentare.

Consiliul Legislativ, de altfel, a şi semnalat lipsa prevederilor tranzitorii, a criteriilor de aplicare şi a confuziei terminologice privind contracte, decizii şi ordine de finanţare.

Consiliul Economic şi Social a avertizat că măsura ar putea bloca proiecte strategice în educaţie, sănătate şi transport, exact domeniile care dau substanţă şi conţinut PNRR.

În loc de un mecanism de coordonare şi sprijin, Guvernul instituie un regim de control centralizat care recentralizează decizia şi slăbeşte autonomia autorităţilor locale.

România are nevoie de disciplină fiscală, dar şi de securitate juridică şi de predictibilitate.

Absorbţia fondurilor europene nu poate fi accelerată prin suspendarea forţei obligatorii a contractelor, ci prin întărirea capacităţii administrative, prin transparenţă şi prin respectarea principiilor statului de drept.

Solicităm, aşadar, reformularea textului, introducerea de norme tranzitorii şi garantarea faptului că nicio măsură de suspendare sau denunţare nu va afecta contractele de execuţie aflate în derulare.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul preşedinte al Comisiei pentru administraţie, domnul deputat Roman Florin-Claudiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pentru un antevorbitor din opoziţie, aş dori să prezint proiectul, ca obiect de reglementare.

"Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unui set de măsuri pentru optimizarea implementării PNRR şi a altor programe naţionale de investiţii, în vederea atenuării riscului fiscal sistemic şi asigurării corelării angajamentelor financiare cu capacitatea reală a bugetului naţional".

Deci, nu este vorba nici despre ferme, nici despre vaci, nici despre lapte, nici despre decese; e o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pe care noi, ca Parlament, am amendat-o. De Senat au trecut două amendamente, pe care le-am iniţiat, şi - ca să fie clar pentru toată lumea - ele vin în sprijinul autorităţilor locale.

Primul dintre ele spune în felul următor - că dacă vreţi să faceţi un obiectiv pe PNRR, fie că e şcoală, fie că e dispensar, fie că e campus, dacă ai semnat contractul de finanţare şi nu ai dat ordinul de începere a lucrărilor, această lucrare, după ce vom adopta această lege, poate să continue.

Al doilea amendament spune că în cazul în care s-au făcut supracontractări şi rămân bani necheltuiţi, prin memorandum, aceşti bani vor putea merge spre obiective de investiţii finanţate prin PNRR.

Despre asta discutăm în acest proiect de lege, vă repet, nu despre alte lucruri.

Şi rugămintea e - ştiu că microfonul ăsta poate să suporte orice pentru TikTok, dar, la urma urmei, cred că trebuie totuşi să avem seriozitatea măcar să ne raportăm la obiectul de reglementare al legii la care discutăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este un proiect de lege - aprobăm o ordonanţă.

Evident, există încă confuzii la minister, la actuala conducere a ministerului, legat de supracontractare, dacă e bună sau dacă e rea. Ea a asigurat o absorbţie de 100% în intervalul 2014-2020.

7.500.000.000 de euro din PNRR au fost trase pe supracontractare şi nu neapărat pe fiecare proiect în parte; dacă n-aveam supracontractare, nu-i cheltuiam nici pe aceia, dar e adevărat că ele produc, dacă vreţi, o presiune asupra bugetului României.

Acum, cine e ministru de finanţe, dacă se sperie de bani, poate să taie toate investiţiile; dacă este ministru de finanţe adevărat, nu se sperie de bani, mai ales când e vorba de investiţii.

Şi mă bucură că domnul Nazare a ţinut să prindă în rectificare cuantumul de 150 de miliarde pentru aceşti ani, care pentru cei care nu ştiu şi spun că ne împrumutăm, e 8% din PIB, adică aproape contravaloarea deficitului la care ne-am angajat.

Ne speriem de investiţii, dar avem nevoie de dezvoltare; trebuie să ne hotărâm şi ce vrem.

Acum, întorcându-mă totuşi la ce face acest proiect şi la ce ar trebui să facă Guvernul în perioada următoare, vă aduc aminte că este 15 octombrie şi nu avem Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aprobat de Comisie, în forma lui transmisă către Bruxelles, şi aş avea rugămintea şi la domnul secretar de stat de la MIPE să vorbească cu toţi colegii care sunt în Guvern, să nu-şi ia concedii în perioada următoare, pentru că după ce se aprobă acest plan, va trebui să emiteţi o hotărâre de Guvern privind finanţarea pe fiecare coordonator de reformă, să stabiliţi ce proiecte se mai finanţează, să le prindeţi foarte clar, să faceţi memorandumul - cum spunea şi domnul deputat Roman - de relocare a unor sume, după care veţi avea şi transferarea unor sume de pe împrumut pe grant pentru Ministerul Transporturilor, după care, după care, după care...

Suntem deja în octombrie, vine Crăciunul, deci va trebui să munciţi cu sârg.

Noi vă sprijinim cu tot ce trebuie din Parlament, dar vă aduc în atenţie că mai aveţi 30% din bani necheltuiţi din PNRR. Haideţi să ne mişcăm cu ei!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Avem 5 amendamente admise. Dacă există obiecţii, comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 6 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal; PL-x 223/2025; avem amendamente admise; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe, domnul preşedinte Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 6 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

Prezentul proiect de lege vizează stabilirea unor noi situaţii în care data scoaterii din evidenţa cazierului fiscal este data reactivării contribuabilului, respectiv situaţia în care a fost declarat inactiv pentru cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. a), e) - g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, sau data împlinirii unui termen de 3 luni de la data reactivării contribuabilului, în situaţia în care acesta a fost declarat inactiv pentru cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. b) - c) din Legea nr. 207/2015.

În urma examinării proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 6 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, cu amendamentul admis în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Bogdan Ionel-Ovidiu.

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

Stimaţi colegi,

Avem pe ordinea de zi o iniţiativă legislativă care vizează corectarea unei nedreptăţi din actuala reglementare privind cazierul fiscal, o modificare cu efecte importante pentru corectitudine şi echitate în relaţia dintre stat şi contribuabil.

În prezent, contribuabilii declaraţi inactivi, din cauza nedepunerii declaraţiilor fiscale, spre exemplu, sunt radiaţi din cazierul fiscal în ziua reactivării. Însă, pentru alte situaţii de inactivare, cum ar fi expirarea sediului social, scoaterea din evidenţă se face abia după 3 luni, iar antreprenorul respectiv este blocat pe toată această perioadă.

Această diferenţă de tratament nu este justificată, mai ales că şi aceste situaţii au o gravitate similară.

Prin această modificare propunem ca scoaterea din evidenţa cazierului fiscal să se facă odată cu reactivarea şi pentru celelalte cazuri similare.

Este o măsură de normalitate, de echitate şi de respect faţă de contribuabilul onest.

Vă invit, dragi colegi, să susţinem această propunere legislativă şi să transmitem un semnal cât se poate de clar - relaţia dintre stat şi cetăţean trebuie să se bazeze pe corectitudine, pe echitate şi pe respect.

Îi mulţumesc colegului meu, Bogdan Huţucă, alături de care am iniţiat acest proiect, colegilor mei care au semnat proiectul de lege şi vă mulţumesc, de asemenea, tuturor celor care îl veţi susţine şi vota.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Grosu Veronica, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul AUR susţine Proiectul de Lege nr. 223/2025; este o iniţiativă care vine să remedieze o inechitate flagrantă din legislaţia fiscală actuală.

În prezent, Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 aplică un tratament discriminatoriu contribuabililor declaraţi inactivi - dacă inactivarea survine din nedepunerea declaraţiilor fiscale, scoaterea din cazierul fiscal se face imediat, la reactivare, însă dacă motivul este expirarea duratei de funcţionare, lipsa organelor statutare sau neactualizarea ONRC, contribuabilul rămâne în cazier încă 3 luni după ce a remediat situaţia.

Consecinţele acestor nereglementări sunt reale şi dăunătoare. Companiile care şi-au corectat erorile administrative nu pot participa la licitaţii publice, nu pot obţine autorizaţii şi nu pot semna contracte, deşi şi-au pus situaţia în ordine. Le pedepsim suplimentar pentru încă 3 luni, fără temei proporţional cu gravitatea faptei.

Mai mult, modificările ANAF ajung adesea cu întârziere la contribuabili, transformând această măsură într-o acţiune excesivă pentru persoane care nici măcar nu au fost informate la timp despre problemă.

Proiectul pe care-l susţinem astăzi este simplu şi echitabil - scoaterea din cazierul fiscal se face la data reactivării, indiferent de cauza inactivării. Uniformizăm tratamentul, eliminăm discriminarea şi respectăm principiul proporţionalităţii.

Impactul bugetar este neutru, însă efectul economic este semnificativ pozitiv - deblocăm accesul la piaţă pentru firmele care respectă legea, eliminăm birocraţia inutilă, încurajăm conformarea voluntară.

Stimaţi colegi,

Acest proiect nu este despre clemenţă fiscală, este despre corectitudine şi predictibilitate juridică. Dacă un contribuabil şi-a remediat situaţia, nu există niciun argument logic pentru a-l menţine artificial pe lista neagră.

Grupul AUR este pentru şi vă îndemn să sprijiniţi această corecţie legislativă necesară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Cozma Adrian-Felician, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Îi felicit pe colegii mei, parlamentarii PNL care au iniţiat această propunere legislativă care vine în sprijinul antreprenorilor români de bună-credinţă.

Astfel, prin această propunere se clarifică situaţiile de scoatere din cazierul fiscal, începând cu data reactivării fiscale, şi pentru cele 3 cazuri de inactivare determinate de neactualizarea unor informaţii la nivelul ONRC, sau în situaţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Astfel, contribuabilul va fi scos din evidenţa cazierului fiscal în aceste cazuri, după reactivarea acestuia de către organul fiscal, deci după remedierea de către acesta a situaţiilor care au condus la inactivare.

Deşi pare o modificare nesemnificativă, ea are un impact economic uriaş pentru antreprenorii români care, nu în puţine situaţii, nu ştiu că se află în situaţia de a fi fost inactivaţi din cauza faptului că notificările din partea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ANAF cu privire la situaţiile de inactivare nu ajung la aceştia de fiecare dată.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative, pentru că vine în sprijinul antreprenorilor români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem două amendamente admise. Dacă există obiecţii, comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

19. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2025 ca "Anul Centenar al Rezervistului Militar"; PL-x 111/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi avem ocazia să arătăm respect pentru cei care au servit România cu credinţă, nu din vorbe, ci prin fapte.

Rezerviştii militari nu sunt doar o parte din istoria noastră, ci şi prezentul nostru, oameni care au purtat uniforma, au apărat tricolorul şi, la nevoie, sunt gata să o facă din nou.

Instituirea anului 2025 ca "Anul Centenar al Rezervistului Militar" nu este o formalitate, este o datorie morală.

Vă rog să votaţi acest proiect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului?

Doamna deputat Bruynseels.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc.

Raport asupra "Proiectului de Lege privind instituirea anului 2025 ca "Anul Centenar al Rezervistului Militar"

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind instituirea anului 2025 ca "Anul Centenar al Rezervistului Militar", trimis cu adresa PL-x 111 din 15.10.2025 şi înregistrat la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sub nr. 4c-15/99 din 14.04.2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2025 ca "Anul Centenar al Rezervistului Militar", dedicat celebrării a 100 de ani de la înfiinţarea primei structuri asociative a cadrelor militare în rezervă şi retragere - "Societatea Ofiţerilor în Rezervă Proveniţi din Activitate".

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Conform dispoziţiilor art. 62, 64 şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat, în şedinţa din 15.10.2025, şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final.

Şi ultimul punct.

20. Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi a Legii învăţământului superior nr. 199/2023; Pl-x 135/2025; caracter organic.

Avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

Domnul Molnar Andrei, din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog.

Domnul Molnar Andrei:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În sistemul educaţional sunt necesare multe reforme, sunt necesare soluţii reale, care să sprijine cadrele didactice.

Vă adresez astăzi un apel pentru a susţine o iniţiativă importantă care rezolvă o problemă majoră cu care se confruntă cadrele didactice din ţara noastră.

În prezent, procedura de susţinere a examenului de grad impune ca în cazul în care un cadru didactic începe inspecţiile şi intră ulterior în concediu de maternitate sau pentru creşterea copilului, la revenirea în activitate, acesta să fie obligat să reia tot procesul de la început.

Cu aceeaşi situaţie ne confruntăm şi în cazul obţinerii examenului de doctorat.

Această situaţie creează o discriminare directă, afectând în mod deosebit femeile, dar şi bărbaţii care exercită responsabilităţi parentale.

Este inacceptabil să punem în cumpănă cariera unui specialist şi dreptul de a-şi îngriji familia. Trebuie să schimbăm legea, ca toată lumea să poată continua dezvoltarea profesională de unde a rămas.

Sistemul educaţional trebuie să fie unul care să sprijine echilibrul dintre viaţa profesională şi cea familială, motivând cadrele didactice să-şi desfăşoare activitatea cu dedicare şi în siguranţă.

Vă rog să susţineţi acest proiect. Este o măsură corectă şi necesară pentru a asigura echitate în domeniul educaţiei şi respect pentru profesorii noştri.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, domnul preşedinte Mihai Ghigiu.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 185 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi modificarea art. 62 alin. (5) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât persoana care se află în concediul pentru creşterea copilului şi îndeplineşte condiţiile legale, să aibă dreptul să susţină examenul pentru gradul didactic II sau I la prima sesiune organizată după reluarea activităţii, precum şi dreptul să prelungească durata programului de studii universitare de doctorat cu durata concediului de creştere a copilului.

În funcţie de obiect, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei, republicat, comisiile au analizat şi au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a propunerii cu amendamentele din anexă.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Kroncsiş Sebastian-Andrei.

Domnul Sebastian-Andrei Kroncsiş:

Stimaţi colegi,

Grupul POT va susţine această iniţiativă care vine în sprijinul părinţilor care îşi doresc să fie alături de copiii lor în primii ani de viaţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, primul vorbitor, prima intervenţie va fi din partea domnului Rigman Ciprian-Doru.

Domnule deputat!

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Felicit iniţiatorii pentru această lege, o lege care vine în ajutorul categoriilor dinamice din educaţie şi cercetare, oameni care pot să facă în acelaşi timp şi activitate profesională, dar să se gândească şi la bunăstarea familiei şi la ce înseamnă ea pentru fiecare dintre noi.

Vom vota acest proiect, vine în sprijinul profesorilor, vine în sprijinul cercetătorilor şi au nevoie mai mult decât oricând, în acest context dificil, de sprijin.

Felicitări încă o dată! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

A doua intervenţie, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vreau şi eu să îi fericit pe colegii de la UDMR pentru acest proiect şi să vă spun, stimaţi colegi, că este ancorată în realitate propunerea dumneavoastră.

Eu am trăit o astfel de situaţie. Soţia mea a susţinut doctoratul în luna a noua, tocmai pentru că altfel ar fi fost exmatriculată.

Este o iniţiativă foarte, foarte bună, pentru că le ajută pe doamne, pe domnişoare să nu aibă de ales între cariera didactică, cariera în cercetare, respectiv familie.

Felicitări! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul preşedinte Zisopol Dragoş Gabriel.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnule deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a susţinut această propunere legislativă şi în comisiile de specialitate.

Sunt cadru didactic universitar cu o vechime de peste 33 de ani într-o universitate românească, cunosc foarte bine ce înseamnă cercetarea, am avut chiar o speţă în ultimii ani, o colegă de-a noastră care a fost nevoită să se întoarcă din concediu pentru a-şi rezolva probleme legate de cercetare, de finalizarea tezei de doctorat, şi exemplele pot continua. Cunoaştem foarte bine aceste probleme.

Vreau să-i felicit pe iniţiatori şi să vă asigurăm că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota favorabil pentru această propunere legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 6 amendamente admise. Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final în varianta propusă de Comisia pentru învăţământ.

Încheiem aici dezbaterile pentru şedinţa de astăzi, pentru proiectele legislative, şi am să vă rog să reveniţi în sală în 10 minute, pentru votul final.

Mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi,

Rog liderii de grup să invităm colegii în bănci, să începem votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă propun să facem un vot de control.

Să înceapă votul!

Da, suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă au fost sesizate disfuncţionalităţi. Nu.

Începem şedinţa de vot final.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificare anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 72/2025.

Să înceapă votul!

267 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi cooperare dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Guvernul Malaysiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 14 decembrie 2022; PL-x 231/2025; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

284 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri. Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi cooperare globală dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Regatul Thailandei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 14 decembrie 2022; PL-x 232/2025; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

294 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; Pl-x 120/2022; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

259 de voturi pentru, împotrivă - 36, abţineri - 3. Adoptată.

5. Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, reexaminată, la cererea Preşedintelui României; PL-x 605/2023/2024; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii propun adoptarea legii.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 295 de voturi pentru, adoptată.

Explicarea votului, domnul deputat Cîmpean Ovidiu-Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Stimaţi colegi,

Mă bucur să văd că plenul Camerei a votat în unanimitate acest proiect de lege, pentru că această lege aduce soluţii reale şi curajoase în tranziţia României către un sistem energetic modern şi curat.

Legea introduce un mecanism simplu şi echitabil de compensare cantitativă, care oferă stabilitate şi încredere celor care investesc în energia verde.

Un alt pas important este posibilitatea ca prosumatorii, fie familii, firme sau administraţii publice locale, primării, să-şi poată folosi energia produsă într-un loc pentru a compensa consumul din alte clădiri sau locuri de consum, dacă sunt racordate la acelaşi operator. Astfel, valorificăm mai bine energia locală şi reducem risipa.

Totodată, furnizorii de energie sunt obligaţi să aplice transparent acest sistem şi să plătească energia la preţul mediu din piaţa pentru ziua următoare.

Această lege încurajează cetăţenii, administraţiile locale şi mediul privat să devină parte activă a tranziţiei verzi, contribuind la o Românie sustenabilă.

De aceea, PNL a votat pentru această lege, pentru o economie verde şi pentru un viitor energetic construit în jurul oamenilor şi al comunităţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

6. Propunerea legislativă pentru completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; Pl-x 14/2023; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii propun adoptarea propunerii legislative.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

262 de voturi pentru, împotrivă - 33. Adoptată.

Proiectul de Lege pentru...

(Domnul deputat Allen Coliban solicită să ia cuvântul.)

A, scuzaţi, explicarea votului!

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Allen Coliban.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Suntem pentru orice proiect care asigură stabilitatea energetică a României, dar nu putem să votăm un proiect neconstituţional. O ştiţi şi o parte dintre dumneavoastră.

Nu putem să mimăm că venim în faţa românilor cu nişte propuneri inaplicabile şi care se vor întoarce în Parlament. Ştiţi asta, pentru că în 2023 aţi votat împotriva acestui proiect, pe aceleaşi argumente, doar că acum trebuie să ne facem că facem, nu-i aşa? Nu putem să minţim românii cu astfel de proiecte care nu respectă cadrul constituţional.

Dacă vrem cu adevărat să rezolvăm problemele din sistemul energetic, haideţi să vorbim despre hidrocentralele pe Dunăre, care sunt prinse în Strategia energetică naţională şi despre care nimeni nu vorbeşte, nu s-a mai întâmplat nimic, haideţi să vorbim despre termocentralele care ar trebui reconvertite - şi acolo vorbim de mii de megawaţi putere instalată, nu de câteva zeci de megawaţi, cum e în cazul acestor hidrocentrale - haideţi să vorbim că aceste proiecte cu care tot bateţi toba prin târg sunt 2% doar din puterea instalată a Sistemului Energetic Naţional. 2%! Pentru asta vă luptaţi pe TikTok, să convingeţi românii.

Şi legea aceasta este neconstituţională. O ştiţi şi dumneavoastră la fel de bine.

Chiar dacă astăzi vă veţi bate cu pumnul în piept că aţi venit să rezolvaţi o problemă, este o falsă rezolvare. Nu este nicio rezolvare! Rezolvarea era cheltuirea banilor din PNRR, aproape un miliard de euro pentru retehnologizarea termocentralelor, bani pierduţi, şi proiectele hidroenergetice, dar altele decât cele proiectate în anii '80, care să aducă, cu adevărat, capacităţi mari de producţie în sistemul energetic naţional, capacităţi de producţie în bandă.

Nu mai minţiţi românii pentru capital electoral!

Să vă fie ruşine, şi mai ales dumneavoastră, care tot bateţi toba în târg cu asta! (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Burduja Sebastian-Ioan, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi.

Brusc, toată lumea e interesată de hidrocentralele în lucru. Ăsta e un lucru fantastic!

M-aş fi bucurat să remarcăm împreună aceeaşi solidaritate pentru securitatea energetică a României, în ultimii doi ani de zile, când ne-am luptat cu vreo două-trei ONG-uri. Să le dau numele? (Vociferări.) Declic, Bankwatch şi Greenpeace! (Vociferări.)

M-aş fi bucurat ca atunci când îmi proiectau numele meu şi al lui Mircea Fechet pe barajul de la Răstoliţa, intrând ilegal în şantier, bineînţeles, să fi auzit aceeaşi solidaritate. Sau când mi-au proiectat.. sau au pus un banner cu mine pe magazinul Cocor şi mi-au cerut demisia, dacă vă amintiţi?

Nu ştiu dacă a existat această solidaritate.

M-aş bucura să nu mai aud, de la tribuna Parlamentului cu atât mai puţin, tot felul de aberaţii: că proiectele astea nu sunt fezabile, că nu sunt bune, că nu sunt studiate suficient.

Vă spun cu toată răspunderea, şi Mircea Fechet poate să vă confirme, sunt proiecte fezabile, că altfel nu le-ar face Hidroelectrica, pentru că vine Curtea de Conturi şi îi sancţionează, sunt proiecte bune pentru securitatea energetică a României, sunt proiecte cu energie curată, sunt proiecte flexibile care intră pe vârful de consum de seară şi ne scad facturile. Pentru că vă spun un lucru: propaganda, protestele bine finanţate, ele nu scad facturile românilor! Doar investiţiile scad facturile românilor!

Proiectul de azi l-am susţinut. E un pas, poate nu-i perfect - sigur nu-i perfect! Noi am lucrat luni de zile şi am prezentat în CSAT un proiect complet pe care vă rog să-l susţineţi, pentru că - ţineţi minte! - o ţară mare nu se face cu oameni mici.

Haideţi să ne unim pentru securitatea energetică a României! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Trebuie să încetăm acest fotbal cu ariile protejate.

În ultima zi a domnului Barna la Ministerul Mediului a mărit aceste arii protejate fără nicio justificare ştiinţifică.

Unde vreţi dumneavoastră să ajungeţi cu chestiunea asta? Ba mai vin şi cei de la USR şi spun: "Stai, că este preponderent dreptul european şi din cauza asta nu trebuie să...". Deci, este neconstituţional să ne construim centralele noastre.

Mai mult, cele patru de pe Jiu, de ce au fost oprite? Că acum 30 de ani era un peştişor în acel râu?! Se poate aşa ceva?!

Cum e posibil să ajungem în halul ăsta de incompetenţă?!

A, vreţi să faceţi arii protejate? Da! Dar de acum încolo acest Parlament va trebui să le hotărască. Nu vine fiecare ministru, după cum îi vine, şi dă cu creionul peste aceste arii protejate!

În judeţul Neamţ sunt 100.000 de hectare în arii protejate şi acum aţi mai adăugat încă 40! Dar unde? În zona submontană, unde sunt localităţile!

Păi, unde vreţi să ne aduceţi, tovarăşi de la USR?! Ce înseamnă chestiunea asta?! Încercaţi să faceţi politica unor - cum zicea domnul Burduja - a unor ONG-uri care au scopul să ne frâneze în dezvoltare. Asta este ce se întâmplă!

Nu vă e ruşine?! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mai avem două solicitări.

Am să dau întâietate doamnei Anamaria Gavrilă, fiind şi ziua dumneavoastră - la mulţi ani! - şi apoi colegul de la PSD.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc mult.

Eu propun - ca să nu vă mai certaţi PSD cu USR - eu propun să facem transparenţa finanţării ONG-urilor. Nu?! Că toţi sunteţi la guvernare, toţi aveţi această putere să o faceţi! Săptămâna viitoare toţi vom vota transparenţa finanţării ONG-urilor. Şi s-a terminat toată povestea!

Mulţumesc mult. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc.

Bună propunerea doamnei Gavrilă. Poate vedem şi o iniţiativă legislativă; s-ar putea să o susţinem. Dar aşa, doar propunem şi vorbim, e plină lumea!

Acum vreau să vă spun un lucru.

Nu mi-e ruşine că am votat acest proiect de lege!

Nu mi-e ruşine să îmi apăr ţara!

Nu mi-e ruşine să-i apăr pe români!

Că am auzit că trebuie să ne fie ruşine că vrem ca românii să aibă energie, că vrem ca românii să aibă bunăstare şi că suntem împotriva unor interese obscure, a unor ONG-uri.

Da, domnule, suntem!

Să vă ferească Dumnezeu să dăm publicităţii sumele pe care aceste ONG-uri, mai mult sau mai puţin discret, ocult sau cum vreţi dumneavoastră, le virează către anumiţi consilieri, să nu zic parlamentari! Dar nu asta e problema dezbaterii de azi.

Mulţumesc colegilor de la toate partidele care au votat acest act normativ.

Şi domnul Burduja are foarte multă dreptate. A fost cu ţintă pe spate şi Burduja, şi Fechet, doi ani de zile, pentru faptul că s-au luptat. Cu cine? Cu cei care astăzi ne spun: "Să vă fie ruşine!".

Nu, domnilor, nu ne e ruşine să ne apărăm ţara!

Am jurat să ne-o apărăm şi o să ne-o apărăm şi cu voi şi fără voi! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut - Proiectul privind patrimoniul cultural şi istoric din România - dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 şi la Bucureşti la 16 decembrie 2024; PL-x 234/2025; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

282 de voturi pentru, 9 împotrivă, două abţineri. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale; PL-x 283/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

206 voturi pentru, 58 împotrivă, 36 abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Roman Florin-Claudiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc colegilor care au votat acest proiect de lege de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41.

Nu înţeleg absolut deloc atitudinea colegilor din opoziţie care au votat contra şi s-au abţinut, pentru că, repet încă o dată, astăzi, prin acest vot, redăm o şansă, din punct de vedere juridic, autorităţilor publice locale care construiesc spitale, dispensare, creşe, grădiniţe, alimentări cu apă, tot ceea ce înseamnă lucrări care aveau ordin de începere, care aveau contract de finanţare şi nu aveau ordin de începere a lucrărilor şi care au fost scoase de către Guvern.

Noi, astăzi, ca Parlament, venim şi spunem Guvernului: "Aţi greşit!".

Odată ce s-a semnat un contract, trebuie respectat. Aceste lucrări trebuie să meargă înainte.

Fac un apel către dumneavoastră ca atunci când liderilor de grup li se transmit indicaţii de vot din comisiile de specialitate să se informeze, pentru că eu nu cred că dumneavoastră sunteţi împotriva acestor investiţii. Chiar nu cred!

Şi atunci, dacă vreţi să faceţi ceva pentru ţara asta, votaţi ceea ce trebuie, ce aşteaptă românii. Aşteaptă investiţii, aşteaptă spitale, aşteaptă creşe, aşteaptă grădiniţe. (Vociferări.)

Nu vă luaţi după cei care vă vorbesc de vaci, de ferme, de lapte, pentru că doar cu TikTok-ul nu mai merge!

Fac apel către dumneavoastră să vă întoarceţi cu faţa la români şi să votaţi pentru români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Simion George-Nicolae.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Voi aveţi o problemă. Am ascultat-o şi pe doamna Turcan mai devreme, responsabilă pentru furtul Coifului dacic, şi credeţi că duşmanul vostru este TikTok-ul, că din cauza TikTok-ului nu câştigaţi voi alegerile. E, de fapt, poporul român, pentru care n-aţi furnizat creşe, n-aţi furnizat spitale, n-aţi furnizat investiţii, şi acum veniţi să vă împrumutaţi, pentru ca nepoţii şi strănepoţii noştri să achite aceste împrumuturi, în loc - pentru că voi aţi avut guvernarea în toţi aceşti ani - să folosiţi fondurile nerambursabile pe care nu sunteţi în stare să le accesaţi. Şi veniţi aici, de la tribuna Parlamentului, să ne daţi nouă lecţii: ce ar trebui să facem şi ce n-ar trebui să facem.

Voi sunteţi la guvernare!

Aţi înnebunit la cap?! (Aplauze. Gălăgie.)

Cred că da!

Cred că singura soluţie pentru domnul care ne arăta aici punga de făină şi sticla de ulei este ca să cenzureze TikTok-ul, să cenzureze Facebook-ul şi să nu mai organizeze alegeri, cum n-o să le organizaţi nici pentru Primăria Capitalei, nici pentru celelalte localităţi! Nu mai organizaţi alegeri, obligaţi-ne să ridicăm şi noi, cum faceţi voi, mâna ... stânga sus, dreapta...

Ce aţi vrea să facem? Să dansăm cum ne cântaţi voi?!

Nu mai trăim în dictatură, chiar dacă aţi anulat alegerile, domnule Roman!

Spuneţi, ce doriţi? (Se adresează domnului deputat Florin-Claudiu Roman, care se află în apropierea tribunei. Râsete. Aplauze.)

Eu am învăţat, conform spuselor dumnealor, că nu se dă drept la replică la justificarea votului. (Râsete. Aplauze.)

Domnul Roman mai vine aici cu puţin ulei şi îi mai păcăleşte pe români! Doar că pe TikTok nu mai prinde minciuna domnului Roman! (Râsete. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

I-aţi pronunţat numele şi sunt nevoită să-i dau drept la replică.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă preşedinte,

Cred că, într-adevăr, consultul psihiatric pentru unii colegi e chiar necesar. (Vociferări.)

Domnule coleg,

Încercam să vă explic - dar dumneavoastră trăiţi într-o altă realitate şi transmiteţi o altă realitate - că astăzi voi, cei de la AUR, aţi votat împotriva acelor investiţii care au semnat contract de finanţare. (Gălăgie.)

Spuneţi-le asta primarilor - puţin câţi aveţi, dar aveţi primari!

Astăzi eu am reparat această prostie, pe care puteaţi să o reparaţi voi! Dar vouă vă place gargara! E greu să scrii amendamente, e greu să scrii proiecte de lege! E uşor doar să vii la microfon să faci pe prostul sau pe nebunul şi să te faci că nu înţelegi!

Dacă veţi trăi în această realitate paralelă, vă aştept la congres, la Alba Iulia, să spun oamenilor din Alba ce credeţi dumneavoastră despre români şi mai ales cum votaţi împotriva lor. (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Eu dezavuez acest limbaj pe care l-aţi folosit.

Din păcate, domnul Simion nu înţelege că aici este Parlamentul României şi aici se fac legi, şi aici trebuie să se respecte Constituţia. Şi în momentul în care se respectă toate aceste lucruri putem să facem şi lucruri bune pentru români.

Din păcate, domnul Simion nu înţelege că partidul său, de exemplu, acum o lună, a reuşit să apere cămătarii, printr-un proiect de lege pe care nu a vrut să-l voteze. Din fericire, el a văzut lumina Monitorului Oficial.

Domnul Simion nu înţelege că nu a câştigat AUR alegerile. A luat undeva la 19%. (Vociferări.)

Prin urmare, înseamnă că restul de 80% din populaţie a zis "Nu, AUR".

Domnul Simion nu înţelege că trebuie să ai şi proiecte, altele decât guru Georgescu.

Aţi făcut din politică... dumneavoastră, cei de la AUR, aveţi un singur proiect: Georgescu în sus, Georgescu în jos. Ăsta nu este proiect! Proiecte înseamnă să depuneţi legi. Proiecte înseamnă să depuneţi amendamente. Proiecte înseamnă să cunoaşteţi procedurile parlamentare prin care să vă atingeţi un anumit scop. Dar scopul n-are cum să fie, de exemplu, niciodată... Mai nou am auzit că vreţi să desfiinţaţi Curtea Constituţională. Păi, dacă desfiinţaţi Curtea Constituţională, stimaţi domni, înseamnă că avem dreptate când spunem că sunteţi nişte extremişti, pentru că numai un extremist poate să atenteze la statul de drept. Şi stat de drept n-are cum să existe fără Curte Constituţională!

De acord, sunt probleme la Curtea Constituţională, dar ele se rezolvă în cadrul sistemic.

Şi încă ceva. Să luăm lecţii de la dumneavoastră, în condiţiile în care partidul pe care îl aveţi îl preaslăveşte pe Adrian Năstase?! Liderul de grup de la Senat a spus că a fost cel mai bun, în condiţiile în care a fost cel mai corupt prim-ministru pe care l-a avut România?! (Gălăgie.)

Păi, voi sunteţi antisistem?! Sunteţi nişte PSD-işti vechi! (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aş vrea totuşi să vă rog să păstrăm decenţa funcţiei încredinţată de cetăţenii care ne-au ales. Pe toţi colegii.

Domnule Simion, drept la replică, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulţumesc.

Domnul se presupune că are studii juridice, că e avocat, nu ştiu, probabil a fost la "Insula iubirii" sau unde a fost el. (Râsete. Aplauze.)

Nu cred că statul de drept este afectat nici în Spania, nici în Polonia, unde nu există Curte Constituţională.

Venim cu o propunere la nivel naţional. Este dreptul, rolul şi locul nostru.

Şi dacă dumneavoastră vorbiţi de scoruri electorale şi de ce au votat românii, noi am avut, şi la alegerile europarlamentare şi la alegerile parlamentare, aproape un scor dublu faţă de dumneavoastră... (Aplauze.) care v-aţi insinuat... (Aplauze.) la guvernare. (Aplauze.)

Alegeţi să jigniţi de fiecare dată.

A mai venit fostul primar al Braşovului, foarte apreciat de locuitorii de acolo, să ne spună că "stăpânii noştri".

Noi n-avem stăpâni în afară de Dumnezeu. Dacă dumneavoastră vă închinaţi la Macron sau la francezi sau unde vreţi dumneavoastră, este treaba dumneavoastră, dar excedează cadrul acestei discuţii.

Dacă avem o opţiune de vot sau alta, o justificăm - ăsta este rolul acestui exerciţiu, nu să stăm să ne atacăm, să facem declaraţii politice.

Dumneavoastră puteţi să continuaţi cât doriţi, şi puteţi să anulaţi alegeri prin intermediul Curţii Constituţionale, puteţi să opriţi toate proiectele de dezvoltare a României, precum hidrocentralele, puteţi să ţineţi ţara într-un blocaj, în acea Coaliţie care se întâlneşte în fiecare săptămână şi nu reuşeşte să decidă nimic, şi o să fiţi taxaţi pentru prostia dumneavoastră. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar POT, Cîmpan Cristian-Emanuel, pentru explicarea votului.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Grupul parlamentar POT a dat abţinere acestui proiect, pentru că am auzit aici că au fost îndreptate lucrurile... problemele care au fost create de vechile guvernări.

Păi, nu pot să înţeleg, aceeaşi Coaliţie care în urmă cu o legislatură vine şi creează probleme, acum rezolvă acele probleme.

Deci să înţeleg că un guvern vine cu probleme, ca după aceea alt guvern să vină să îndrepte problemele.

O altă rugăminte aş avea Coaliţiei, să se înţeleagă între ei, ca să vină să rezolve problemele actuale ale românilor şi să nu mai acuze opoziţia, să nu mai acuze celelalte partide care tocmai că nu intervin în probleme care au fost create de vechile legislaturi, noi vrem să venim cu soluţii noi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Câte un vorbitor de fiecare grup parlamentar. Avem două solicitări din partea Grupului parlamentar PSD, domnul Solomon şi domnul Câciu. Vă rog să vă decideţi care dintre...

Domnul Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Ştiţi cum este? Dacă aş...

Noi am votat pentru acest proiect de lege, ca să fie clar, şi ştiţi foarte bine.

Dacă aş fi acasă, la televizor, nu m-aş băga într-o astfel de sfadă între USR şi AUR.

Dar le recomand colegilor de la USR, cât timp vor să fie în coaliţie cu PSD-ul, să nu vorbească de niciun membru PSD. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Dacă mai rostiţi numele vreunui lider PSD, s-ar putea să vă treziţi cu 11% ăia, pe care să-i număraţi, care ajung 5%! Succes! (Aplauze. Râsete. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea grupului parlamentar SOS România, domnul Goidescu Ionel, ultima intervenţie.

Domnul Ionel Goidescu:

Stimaţi colegi,

Faptul că ne-am abţinut la vot şi n-am susţinut acest proiect de lege nu înseamnă că suntem împotriva investiţiilor şi a dezvoltării. Din contră, le-am susţinut de fiecare dată când a fost cazul.

De această dată n-a fost cazul. Nu putem să trecem cu vederea faptul că dumneavoastră aţi pierdut guvernarea. Fonduri europene cu nemiluita, sunt atâtea proiecte care au avut finanţări europene şi sunt pierdute, şi acum veniţi să propuneţi ca aceste proiecte să fie finanţate din împrumuturi. Nu este corect.

Pe de altă parte, nu este corect să supracontractaţi un număr de proiecte şi apoi să vedeţi că nu sunt finanţări pentru ele.

Deci, faptul că ne-am abţinut nu înseamnă că nu susţinem dezvoltarea şi nu susţinem proiectele de investiţii.

Nu votăm la ordin, aşa cum ar vrea colegii din partea stângă a sălii. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 6 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal; PL-x 223/2025; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

286 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Allen Coliban.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc.

Constat că la acest punct a existat aproape o unanimitate de voturi, însă nu pot să nu îi răspund şi domnului Simion, apropo de...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog frumos să faceţi...

Domnul Allen Coliban:

...afirmaţii.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...referire la proiectul...

Domnul Allen Coliban:

Da, da, da, vorbim despre Codul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pe care l-am votat.

Domnul Allen Coliban:

...fiscal... (Vociferări.) dar şi despre proiectele necesare la nivel local. (Vociferări. Gălăgie.)

De ce vă agitaţi în halul ăsta? (Vociferări. Gălăgie.) De ce vă agitaţi? (Vociferări. Gălăgie.) Aţi cerut creşe şi grădiniţe, da? De la bugetul central. (Vociferări. Gălăgie.) Creşele şi grădiniţele nu se fac în Parlament, se fac la nivel local, unde oamenii dumneavoastră votează fără nicio problemă.

La Braşov, da, unde aţi luat 3% la primărie... (Vociferări.) unde aţi luat 3% la primărie, v-aţi pus pe listă şi lider de grup, finul lui Scripcaru, care votează fără nicio problemă scumpirile pe transportul public... (Vociferări.) şi renovări de troiţe de 80.000 de euro...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat!

Domnul Allen Coliban:

...metrul pătrat.

Asta faceţi voi la...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să închideţi...

Domnul Allen Coliban:

...nivel local...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...microfonul! (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Allen Coliban:

...unde trebuie să facem...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să închideţi...

Domnul Allen Coliban:

...grădiniţe şi creşe!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...microfonul, pentru că nu se face referire...

Domnul Allen Coliban:

În Parlament ştiţi să daţi din gură pe treaba asta, dar... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

10. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2025 ca "Anul Centenar al Rezervistului Militar"; PL-x 111/2025; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

289 de voturi pentru, un vot împotrivă, o persoană care nu votează. Adoptat.

Legi organice. Adoptări

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă; PL-x 219/2025; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

288 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri. Adoptat.

12. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Bâlvăneştii de Jos din comuna Bâlvăneşti, judeţul Mehedinţi precum şi pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României; Pl-x 229/2025; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

290 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului; PL-x 565/2024; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

298 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

14. Proiectul de Lege privind plata pensiilor private; PL-x 320/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

178 de voturi pentru, împotrivă - 64, abţineri - 22, "nu votez" - 31. Adoptat.

Explicarea votului, Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

S-au spus foarte multe lucruri corecte pe acest subiect, aici, şi cel mai important lucru care cred că trebuie făcut în perioada următoare, având în vedere faptul că în 2007, ştiţi foarte bine, au fost nişte promisiuni care, să spunem..., sau nişte discuţii care între timp s-au schimbat, deci cred că în perioada următoare fondurile, ASF-ul şi Guvernul au datoria să facă educaţie financiară pe acest subiect, pentru că românii au dreptate atunci când vor să ştie ce se va întâmpla cu banii care s-au dus la aceste fonduri de pensii în ultimii ani de zile.

Dar sunt câteva chestiuni foarte clare şi acest lucru până la urmă îi ajută;

- avem acea ofertă de opţiune flexibilă, mai ales pentru cei care au sume mici acolo, adunate - pot să îşi plaseze şi să primească banii în 8 ani de zile, ceea ce nu cred că este un lucru rău, mai ales că speranţa de viaţă în România este de 76 de ani;

- de asemenea, se permite o retragere forfetară de 30% din suma acumulată, care zic eu că nu este o sumă mică, pentru cei care doresc acest lucru;

- veniturile sunt neimpozabile până la suma de 3.000 de lei;

- există o garanţie integrală a sumelor aflate în plată;

- investirea activului transferat. Deci banii produc în continuare şi acumulează în momentul în care sunt transferaţi la fondul de plată;

- costuri suportate de către administrator şi furnizor. Sunt mai multe costuri pe care acesta le susţine;

- activul aflat în plată se moşteneşte - şi cred că acest lucru este foarte important;

- membrul are drept de proprietate asupra activului personal destinat obţinerii unei pensii private.

Deci sunt chestiuni importante şi cred că avem nevoie de educaţie pe acest subiect, pentru că, încă o dată, românii au dreptul să ştie ce se întâmplă cu sumele acumulate acolo.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, doamna Hangan Pollyanna-Hanellore, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

USR a votat pentru acest proiect legislativ.

Mai este puţin timp, doar câţiva ani mai sunt până când sistemul de pensii private de tip Pilon II va începe cu adevărat să-şi îndeplinească menirea, aceea de a transforma contribuţiile lunare ale cetăţenilor în pensii cu adevărat reale, bani care vor intra în buzunarul românilor.

Acest proiect vine să clarifice şi să pună la punct mecanismele necesare pentru ca aceste pensii să poată fi plătite şi pentru ca românii să aibă parte de predictibilitate şi de siguranţă cu privire la acest sistem.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Bruynseels Ramona, Grupul parlamentar AUR, explicarea votului.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Dacă ar fi fost un proiect cu adevărat pentru oameni, am fi votat pentru, dar ştiţi foarte bine cu toţii, cei care aţi sprijinit o astfel de iniţiativă, cine câştigă cu adevărat din acest proiect - administratorii fondurilor, care ştim cu toţii că percep comisioane undeva între 0,21% şi 0,27% şi cu cât rămân mai mult banii în cont, bineînţeles, cu atât ei câştigă mai mult.

Unele fonduri mari, vă dau ca exemplu, raportează cifre de afaceri de peste 90 de milioane de lei şi profituri anuale de peste 50 de milioane de lei.

Şi apoi cine mai câştigă?

Păi, statul mai câştigă, care se finanţează mult mai uşor. Prin ce? Prin titluri de stat. Iar în felul acesta nu mai se finanţează cu adevărat economia, nu mai oferim oamenilor ceea ce aşteaptă ei. Fondurile acestea, la care făceam referire, sunt şi ele obligate să investească până la 75% din activele lor în aceste titluri de stat.

Ce înseamnă asta? Oamenii unde sunt? În gândurile dumneavoastră unde au fost oamenii în toată această schemă frumos desenată pe hârtie?

Mai ignoraţi încă un aspect, şi anume, siguranţa Pilonului II este doar aparentă. În sistemul public, pensia nu poate să scadă şi este indexată cu inflaţia, este o promisiune fermă; în Pilonul II, investiţia poate să dea rateu chiar şi când vorbim de titluri de stat; s-a întâmplat Greciei.

Dar nu vreţi să învăţaţi din aceste lucruri. Nu vă interesează aceste aspecte. Doar trebuie să executaţi ceea ce vi se cere şi ceea ce este în interesul vostru.

Aşadar, structura actuală protejează statul; nici într-un caz nu protejează oamenii, indivizii, cei care au cotizat.

Şi, hai să fim serioşi, chiar aici s-a ajuns, să vă lăcomiţi la banii oamenilor şi aceştia să nu aibă şansa să-şi retragă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

...banii atunci când vor ei? (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

POT a ales să se abţină la acest proiect de lege, nu din lipsă de interes, ci din respect pentru principiile de responsabilitate şi transparenţă care trebuie să guverneze orice reformă în domeniul pensiilor private.

Proiectul aduce unele elemente pozitive, cum ar fi: crearea fondurilor dedicate plăţii pensiilor şi introducerea răspunderii clare a administratorilor.

Totuşi, rămân aspecte insuficient clarificate - lipsa unei evaluări reale a riscurilor pentru participanţi, absenţa garanţiilor concrete privind protejarea economiilor acumulate şi nevoia de o mai bună supraveghere din partea statului.

Într-un domeniu care priveşte economiile de o viaţă ale românilor nu ne putem permite neclarităţi sau formulări interpretabile.

Votul meu de abţinere este un semn de prudenţă şi de exigenţă.

Considerăm că legea trebuie îmbunătăţită înainte de adoptarea finală, astfel încât să ofere siguranţă deplină participanţilor şi încredere reală în sistemul de pensii private.

Românii merită nu doar un cadru legal modern, ci şi garanţia că fiecare leu economisit pentru pensie este protejat şi corect administrat. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

15. Propunerea legislativă pentru completarea art. 185 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi pentru completarea art. 62 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023; Pl-x 135/2025; lege organică.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă propun adoptarea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 288 de voturi pentru, adoptată.

Trecem la Capitolul III. Legi organice. Respingeri

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 142 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 157/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

177 de voturi pentru, împotrivă - 93 abţineri - 24. Adoptată.

16. Propunere... (Vociferări. Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Da, nu apare, aici nu apare, pe ecranul meu.

Da, explicarea votului, domnul deputat Ion Stelian-Cristian, USR.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Respingerea acestui proiect cred că este un moment de reflecţie, pentru că se întâmplă nişte lucruri în Justiţie care nu sunt tocmai în regulă. Nu trece zi să nu aflăm că un corupt care a produs prejudicii de milioane de euro este achitat după ani de zile; de cele mai multe ori se apelează la căi extraordinare de atac, a devenit o regulă.

Din păcate, lucrurile au degenerat foarte mult.

Şi într-un stat democratic, cu o bază solidă, într-o democraţie consolidată, Înalta Curte, Curtea Supremă, este asemenea unui Olimp, iar judecătorii de acolo ar trebui să fie asemenea unor zei care au foarte multă putere, dar au şi înţelepciune.

Ce a propus acest proiect? Pentru a deveni preşedintele Înaltei Curţi, să ai o vechime la Înalta Curte de cel puţin 5 ani de zile.

Acum legea este în sensul în care vechimea este de doar 2 ani de zile. Este una dintre cele mai relaxate variante de condiţii, de criterii din Uniunea Europeană.

State precum Italia, Spania au condiţia de 5 ani de zile; Franţa, Germania, la fel.

E foarte important, pentru ca un judecător să ajungă în vârful piramidei, să aibă experienţa necesară, să vadă cu toţii ce e în stare să facă la acea Curte Supremă şi să ştie foarte bine sistemul, să cunoască îndeaproape tot sistemul şi, mai ales, să nu poată fi folosite nişte mecanisme pentru ca în vârful piramidei să ajungă cine nu trebuie.

Este o chestiune de gândit pe viitor. Trebuie modificate legile în sensul în care să redăm credibilitatea sistemului judiciar.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

17. Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 a Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 învăţământului preuniversitar; Pl-x 178/2025; lege organică.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

192 de voturi pentru, împotrivă - 91.

Propunerea Comisiei pentru învăţământ privind adoptarea respingerii a fost aprobată.

Şi ultimul punct, 18, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Avem explicarea votului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, vă rog frumos - deci voiaţi la explicarea votului, am să vă rog să solicitaţi intervenţia în momentul în care se citeşte titlul, pentru că display-ul nu ne arată decât cu întârziere.

S-a mai întâmplat şi săptămâna trecută.

Vă rog, explicarea votului pentru proiectul pe care l-am respins.

Domnul deputat Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar POT.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Educaţia copiilor nu este negociabilă.

Respingerea unui proiect ai cărui beneficiari sunt copiii României arată lipsa de interes real pentru combaterea violenţei şi a bullying-ului.

Această propunere legislativă este un pas necesar pentru a introduce în şcoli educaţia pentru nonviolenţă şi relaţii sănătoase.

Copiii noştri au nevoie să înveţe să comunice şi cum să-şi gestioneze emoţiile.

Este trist că un proiect care ar putea ajuta direct elevii este respins.

Învăţământul trebuie să se elibereze din plasele unui sistem educaţional învechit, ce nu dă randament.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 209/2025; lege organică.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

188 de voturi pentru, 87 împotrivă.

Şi această propunere venită din partea Comisiei pentru învăţământ, de respingere a acestei iniţiative, a fost adoptată.

Avem doi colegi de la neafiliaţi care au solicitat să aibă intervenţie pentru explicarea votului.

Domnul Ciubuc Ciprian?

S-a răz...

Nu s-a răzgândit.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am votat contra Ordonanţei nr. 41/2025 privind măsurile din PNRR şi redirecţionarea banilor.

Această ordonanţă de urgenţă nu este o reformă, este o frână pusă dezvoltării României.

Prin această ordonanţă, Guvernul decide suspendarea, denunţarea sau chiar anularea contractelor care nu au progres de 30%.

Pe scurt, s-a exclus tronsonul Pipirig - Ditrău din finanţarea prin PNRR, Autostrada A8, care este o dovadă vie a acestei incompetenţe administrative şi a lipsei totale de viziune.

Acest Guvern de laborator - PSD, PNL, UDMR şi USR - nu are nici voinţă, nici curaj pentru Moldova.

Mă adresez domnilor de la PSD, conducerii Ministerului Transporturilor, iar culmea, avem acolo şi un deputat moldovean, din Neamţ - în loc să construiască, pierdem finanţări; în loc să lupte pentru Autostrada Unirii, care ar lega Moldova de vestul ţării, guvernanţii o sabotează birocratic şi se ascund în spatele scuzelor de la CNAIR.

Autostrada A8 trebuia să fie coloana vertebrală a Moldovei, drumul dezvoltării şi al unităţii naţionale. Astăzi, prin nepăsarea Guvernului şi slugărnicia faţă de Bruxelles, devine simbolul dependenţei şi al umilinţei naţionale, mai ales pentru zona de est a ţării, Moldova.

Când un guvern ajunge să îngenuncheze în faţa birocraţiei europene, pierzând bani şi proiecte pentru că nu e în stare să redacteze un simplu document corect, nu mai vorbim despre greşeli administrative, vorbim despre trădare şi incompetenţă, stimaţi colegi.

Domnilor guvernanţi,

Aţi transformat PNRR dintr-o şansă istorică, strategică, într-o capcană financiară şi politică. Staţi în genunchi în faţa Bruxelles-ului şi aprobaţi orbeşte directivele UE, una după alta, fără să clipiţi; aţi pus Moldova pe lista pierzătorilor pentru că în logica voastră, Moldova poate să aştepte.

Ruşine!

Şi, dacă nu puteţi, demisia! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu?

Da, s-a răzgândit.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 15 octombrie 2025, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind plata pensiilor private; PL-x 320/2025; adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 15 octombrie 2025.

Declar închisă şedinţa de astăzi de vot final.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.21.